S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Nu ave]i încredere în optimismulvostru, gândi]i-v@ bine c@ suntem cuto]ii în aceast@ lume pentru a nebate în ciuda }i împotriva tuturor.”

Prosper Mérimée

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 311 anul 7 vineri, 17 iunie 2011 1 RON

Într-un mod de-a dreptul ciudat, continu@m s@ fim vic-timele propriilor noastre himere }i obsesii care neîndep@rteaz@ de obiectivele reale ale performan]ei }icompetitivit@]ii statale. Suntem adic@ în situa]ia celuicare nu vede p@durea din cauza copacilor }i ne cram-pon@m de am@nunte derizorii }i false b@t@lii în care serisipesc în van energiile }i resursele – atâtea câte maisunt – ale unei na]ii debusolate.Recentele dezbateri incandescente iscate din senin în jurulunei noi împ@r]iri administrative a ]@rii este exemplul celmai proasp@t în acest sens. Dar pentru c@ nu acestsubiect dorim s@-l abord@m în cele ce urmeaz@, vomfocaliza analiza asupra altor „r@zboaie” pe care le ducemcu noi în}ine în perimetrul strict economic }i financiar.

R@t@ci]i în p@durea de incertitudini

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Pentru rege, adesea. Pentrupatrie, mereu”

J.B. Colbert

...Este }i ast@zi o comun@ mic@, acumcu ceva peste 15 mii de locuitori, lasud de Bruxelles. Câmpie, coline,delu}oare. Aproape c@ face parte dinea Mont-Saint-Jean, o localitate }imai pu]in ^nsemnat@. Pe o hart@

administrativ teritorial@ a Belgiei, nume scrise cu liter@ mic@,dar în istoria lumii, localit@]i înscrise cu majuscule. Subp@mânturile de acolo se afl@ îngropate câteva zeci de mii demor]i. În 18 iunie 1815 aici s-a dat celebra b@t@lie de laWaterloo, soldat@ cu înfrângerea definitiv@ a armatelor luiNapoleon de c@tre armatele unei coali]ii formate, în principal,din englezi, prusieni }i olandezi.

Dan POPESCU

În situa]ia invers@, derecesiune, guvernulpoate apela la m@surifiscale de sti mulare aproduc]iei, prin sc@ -derea impozitelor }icre}terea cheltuielilorpublice. Astfel, cre}tevenitul disponibil, }i odat@ cu acesta, com-ponentele sale decon sum }i economi -

sire. Acest lucru stimuleaz@ activitatea ban-car@ de retail, prin cre}terea volumului depo -zitelor bancare }i a altor forme de econo -misire, precum }i a volumului creditelor acor-date pentru consum sau investi]ii imobiliare.

Mediul bancar }i conceptul de retail banking (II)

20 iunie 1782 -

Congresul U.S. adopt@ “Marele Sigiliu” al Statelor Unite ale Americii

Speran]e prea îndep@rtate...

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

„Contabilitatea trezorerieiîntreprinderii. Situa]ia

fluxurilor de trezorerie” (VI)

continuare ^n pag. 6 pag. 8

stud. Adina-Elena LAZ~R

Ion IVA{CU

“A}adar }i prin urmare grecii fac comer]pe mare. Prin urmare }-a}a deci, toate

bune despre greci.”Trestia gânditoare1

Oamenii se pot în}ela, dar nicio-dat@ dintr-o deduc]ie r@u f@cut@,ci numai din experien]e preapu]in în]elese. René Descartes

În Discurs asupra Metodei, carteap@rut@ în 1637, René Descartesprefigureaz@ apari]ia unei noiepoci din istoria umanit@]ii,încare ne afl@m }i acum, respec-tiv cartezianismul (ra]ionalismul).Cu r@d@cini adânci în filosofia }igândirea greac@, ra]ionalismul

pune încet-încet st@pânire pe lume }i în special peEuropa, aducând o nou@ viziune asupra omului }iasupra cunoa}terii.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pag. 2

continuare ^n pag. 4-5

Solilocvii de duminic@

WaterlooIstorie economic@

René Descartes

pag. 7

ISTORIA UMANIT~[II2 VINERI 17 IUNIE 2011

urmare din pag.1Replica sa celebr@ Cogito ergo sum(a c@rei expresie original@ este Jepense donc je suis) a fost o piatr@de temelie pentru filosofia european@}i pentru ceea ce mai târziu se vanumi metoda }tiin]ific@. Perpetuaîndoial@, convingerea c@ orice poatefi pus sub semnul întreb@rii }i cer -cetat, a devenit în timp modul prin-cipal de în]elegere a lumii.

Descartes a fost primul care a anti -cipat existen]a reflexelor, dar }i primulcare a f@cut leg@tura între minte }icreier, respectiv sistemul nervos, con-siderând c@ leg@tura dintre suflet }icorp se face prin glanda pineal@. El aales tocmai aceast@ gland@ pentru c@p@rea c@ este singurul organ care nueste duplicat în corpul uman }i pen-tru c@ atunci se credea c@ aceast@gland@ este specific@ numai omului. Ela intuit existen]a reflexelor }i a pro-pus un model mecanic, o p@pu}@ cuarticula]ii, pentru a exemplifica modulîn care corpul uman reac]ioneaz@ lastimulii externi.Mult@ vreme gânditorii lumii s-austr@duit s@ stabileasc@ care sunt car-acteristicile care îl diferen]iaz@ pe omde celelalte fiin]e vii. Dup@Descartes, ra]ionalitatea nu a mai lip-sit niciodat@ din aceste descrieri,capacitatea de a gândi, de a luadecizii bazate pe ra]iune fiind largconsiderat@ drept caracteristic@ fun-damental@ a trestiei gânditoare –metafor@ a omului, lansat@ defrancezul Blaise Pascal.

Ce înseamn@, îns@, ast@zi faptul pre-supus demonstrat c@ omul este ofiin]@ ra]ional@, o trestie gânditoare?În sensul larg, a fi ra]ional înseamn@a lua decizii }i a avea comporta-mente optime în leg@tur@ cu atin-gerea unui scop sau obiectiv.Presupunerea c@ fiin]a uman@ estera]ional@ are importan]@ major@ învia]a de zi cu zi, pentru c@ ne per-mite elaborarea de modele si strate-gii în leg@tur@ cu comportamentelenoastre viitoare. Presupunerea dera]ionalitate este necesar@ pentru aputea spera c@ lumea nu este unhaos }i pentru a putea predica com-portamente viitoare. Calitatea de a fira]ional este deseori asociat@ cugândirea logic@, formal@, descris@ dec@tre Aristotel ca fiind gândireacorect@. Dup@ Descartes, modelulra]ional a fost mult@ vreme maidegrab@ de inspira]ie mecanic@,mecanica fiind de departe o

descoperire care a schimbat fa]alumii, având leg@tur@ direct@ cu re -volu]ia industrial@ }i cu cre}tereanemaiîntâlnit@ din punct de vedere algradului de civiliza]ie. Modelulmecanic este pe deplin predictibil,putând fii clar stabilit ce mi}care vorface p@r]ile mecanismului dac@ suntpuse în mi}care de alte p@r]i, cucare se afl@ în leg@tur@.Este de acum clar c@ un modelmecanic al omului este reduc]ionist,complexitatea interac]iunilor la careeste supus }i la care particip@ f@cândmai degrab@ imposibil@ predic]ia pebaza leg@turilor mecanice, de tipangrenaj. Am r@mas, totu}i, multtributari unei astfel de viziuni }i celmai bine o dovede}te limbajul nos-tru cotidian, în care vorbim, deexemplu, de „mecanismele gândirii”,etc.În psihologie }tim din secolul trecutc@ deciziile }i comportamenteleumane sunt determinate de un mixtde emo]ii }i ra]iune, înc@ prea com-plicat pentru a putea fi explicat }imodelat la nivel individual, darexplicabil }i modelabil folosind sta-tistica.Ast@zi nu vom examina mixul deemo]ie }i ra]iune care ne guverneaz@,ci chiar calitatea ra]iunii de a neconduce uneori la solu]ia cea maibun@, analizând logic consecin]eledeciziilor noastre. Vom face aceast@încercare folosind câteva no]iuni dincadrul Teoriei Jocurilor. A}a cumdeja }ti]i, prin joc în]elegem în acestcontext o interac]iune între dou@ saumai multe persoane, în cadrul c@reidecizia luat@ de fiecare participant }imodul în care î}i atinge scopuriledepinde de deciziile pe care le iauceilal]i participan]i. Astfel de inter-ac]iuni strategice, numite nu tocmaifericit jocuri strategice, întâlnim latot pasul în via]a cotidian@, de lanegocierea din pia]@ pentru legumelede prim@var@, pân@ la deciziile dincadrul r@zboiului rece.Interac]iunea pe care o vom luadrept exemplu este cunoscut@ subnumele de dilema prizonierului }i acreat }i creeaz@ multe dispute.Enun]at@ ini]ial de c@tre Merrill Flood}i Melvin Dresher în 1950 }i formal-izat@ de c@tre W. Tucker, dilema pri-zonierului arat@ astfel:Doi suspec]i sunt re]inu]i de c@trepoli]ie, în leg@tur@ cu spargerea uneib@nci. Împotriva lor nu exist@ dovezisolide }i ei sunt interoga]i în camereseparate pentru a ob]ine eventualrespectivele dovezi. Pe timpulinterogatoriului suspec]ii nu potcomunica între ei. Anchetatorii pro -pun o în]elegere, la fel pentru fiecaredintre ei, în]elegere care arat@ astfel:dac@ recuno}ti spargerea }i depuim@rturie împotriva celuilalt, iar com-plicele t@u neag@, tu vei fi închispentru 1 an, iar el va fi închis pen-tru 5 ani; dac@ se întâmpl@ invers, elva fi închis un an, iar tu vei fi închispentru 5 ani; dac@ amândoirecunoa}te]i ve]i fi închi}i fiecarepentru 3 ani; dac@ nu recunoa}te]iniciunul, ve]i primi fiecare câte 2 ani,pentru alte acuza]ii pentru care suntdeja probe.

Dac@ am reprezenta grafic situa]iadilema celor doi, aceasta ar ar@taastfel:Dilema? Presupus ra]ionali fiind, ceidoi vor încerca s@ ia decizia

optim@, respectiv s@ scape cu opedeaps@ cât mai mic@. Adic@,fiecare va încerca s@ scape cu doarun an de pedeaps@. Pentru asta,fiecare va trebui s@recunoasc@…Dac@ amândoirecunosc, în loc s@ primeasc@ unan, vor primi fiecare câte 3 ani.Urmând regulile dictate de ra]iune,niciunul nu va reu}i s@ scape cu 1an (cea mai bun@ solu]ie individ-ual@, dar improbabil@ în interac]iune),nici cu 2 ani (cea mai bun@ solu]ieposibil@ a jocului, numit@ optimPareto), ci vor reu}i doar s@ evitecea mai defavorabil@ situa]ie, cu 5ani pedeaps@ (}i ea improbabil@ îninterac]iune), reu}ind compromisulcu 3 ani (numit sub-optim Pareto).Iat@ cum, o analiz@ complet ra]ional@a situa]iei, nu poate duce juc@torii lacea mai bun@ solu]ie posibil@ }iprobabil@, respectiv aceea de a num@rturisi.Dilema Prizonierului este folosit@pentru a simula situa]iile în carepunem sub semnul întreb@rii capaci-tatea celor afla]i în interac]iune de aavea încredere unul în cel@lalt.Ra]ional, pur ra]ional, ar fi s@ nu nebaz@m pe cel@lalt }i s@ ne centr@mdoar pe noi în}ine…Îns@ pentru c@

în mod evident nu am mai ob]inecele mai bune rezultate, tocmai lipsacelor mai bune rezultate face aceast@decizie ra]ional@…complet ira]ional@.De aici începe }i se între]ine cerculvicios, care face ca aceast@ dilem@s@ fie în centrul aten]iei de mai binede o jum@tate de secol.Concluzia? Dilema Prizonierului nearat@ cum individualismul }i lipsa deîncredere în cel@lalt, centrarea doarpe noi în}ine (indiferent dac@ estera]ional@ sau emo]ional@), egoismul,ne îndep@rteaz@ de situa]ia în caream ob]ine cele mai bune rezultateposibile în cadrul interac]iunii gene -ral umane, nu numai fiecare dintrenoi, ci }i Cel@lalt.De multe ori încrederea are costurimai mici }i recompense mai maridecât neîncrederea, pacea decâtr@zboiul, cooperarea decât com-peti]ia… Într-o lume ca cea de azi,divizat@ }i aproape haotic@, în caream d@râmat zidul Berlinului dar aur@mas nenum@rate alte ziduri care neînconjoar@, fizice sau nu, o astfel desus]inere pare hazardat@… O do ve -de}te îns@ formalizarea mate matic@,teoria jocurilor, dar }i psihologiaevolu]ionarist@, care arat@ c@ lumeavie con]ine în natura sa, în matricea

genetic@ care o determin@, nu numaicompeti]ia, ci }i încrederea f@r@motiv, f@r@ temei ra]ional sau empir-ic. Iar încrederea ca predispozi]iegenetic@, aduce statistic vorbind maimult@ adaptare }i mai mult@ certitu-dine în evolu]ie decât competi]ia…Revenind la Blaise Pascal (precursoral teoriei probabilit@]ilor, matemati-cian }i fizician de excep]ie), maimerit@ men]ionat c@ acesta a devenitun catolic fervent, }i a încercat s@justifice ra]ional credin]a înDumnezeu, lansând pariul care îipoart@ numele: dac@ Dumnezeuexist@ }i cred, voi câ}tiga via]ave}nic@, dac@ nu exist@, nu pierdnimic. Desigur, din punct de vedereal analizei ra]ionale, pariul con]ineinconsisten]e logice, fiind maidegrab@ un exemplu de analiz@eronat@ a rezultatelor… Dincolo deasta, personal prefer mai degrab@inexistentul pariu al lui Kant, carespune c@ avem mare nevoie decredin]@/încredere – f@r@ s@ fie vorbaaici neap@rat de credin]a religioas@ -}i moral@ pentru ca deciziile noastres@ fie cele mai bune, pentru noi }icei din jurul nostru. Avem nevoie de mai mult@ încredereunii în al]ii, de mai mult@ cooperare}i de solu]ii mai bune decât cele decompromis pe care competi]ia, con-flictul, le aduc ca rezultate subopti-male Pareto. Cu încredere }i cooper-are vom ajunge, mai ieftin, mairepede }i mai mul]i acolo unde nepropunem, unde ne dorim. Trestiagânditoare nu cre}te solitar@ }iadev@rata limit@ a ra]iunii }i emo]ieide care ar trebui întotdeauna s@]inem seama este Cel@lalt, trestia cuemo]ii }i ra]iune de lâng@ noi.Închei, repetând cuvintele spuse deregina Spaniei lui Cristofor Columb,înainte de a pleca în c@l@toria saspre Lumea Nou@: mergi tot înainte}i dac@ t@râmul pe care îl cau]i nuexist@, Dumnezeu îl va crea pentrua-]i r@spl@ti încrederea.

Aceste gânduri sunt darul meu de absolvire pentru studen]ii anului III Psihologie, Promo]ia 2011, c@rora le urez succes deplin în via]@, dup@ cum evident merit@!

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Trestia gânditoare1

1

3DEZVOLTAREVINERI 17 IUNIE 2011

urmare din pag.1Se }tie, de pild@, câte fluvii de vorbe}i cerneal@ a stârnit }i stârne}te ader-area noastr@ la zona euro, fix în2015, de}i recunoa}tem c@ suntemdeparte de a îndeplini criteriileTratatului de la Maastricht }i am tr@itoricum }ocul preliminar al refuzuluiComunit@]ii Europene de a ne integram@car în spa]iul Schengen. P@r]ile beligerante – Asocia]iaOamenilor de Afaceri din România pede o parte }i Banca Na]ional@ pe dealta – se contreaz@ cu eforturi demnede o cauz@ mai bun@, pân@ una-altaconcentrându-se pe un adev@rat bom-bardament psihologic asupra cursuluileu-euro. Unii vor un leu mai tare,al]ii un leu mai slab. Argumentele seciocnesc cap în cap pân@ ies scântei.BNR, oricât s-ar ascunde în spatelevorbelor, are o ]int@ de curs carecost@. Anali}tii economici spun c@numai în luna mai a acestui an BancaCentral@ ar fi vândut între 600 de mil-ioane }i un miliard de euro pentru amen]ine cursul la 4,13 lei pentru uneuro. Oamenii de afaceri protesteaz@vehement considerând c@ leul seapreciaz@ artificial lovind exporturileromâne}ti care risc@ s@-}iîncetineasc@ înaintarea în contextul încare miza este ie}irea din recesiune }icriz@, iar exporturile sunt singurelecare pot sprijini benefic acest proces.Atâta doar c@ nimeni nu poate spunecu exactitate ce curs de schimb ecorect pentru economia României.Bun@oar@, în cadrul unui mini-sondajîn rândurile economi}tilor din mediulnostru de afaceri, asupra cursului real}i convenabil, opiniile variau într-omarj@ incredibil@: de la 3,9 lei/euro, la4,8 lei/euro.Ne hazard@m a}adar pe un terennesigur }i într-o zon@ extrem de vul-nerabil@. Singura solu]ie pe termenlung se întrevede a fi, aparent,adoptarea monedei euro pentru ast@vili izbucnirile p@tima}e }i subiec-

tive care ne marcheaz@ existen]a.Dar nu este }i aceasta, pân@ la urm@,o ]int@ fals@? Pentru c@, în realitate,noi ne batem acum pentru aderareala zona euro exact în momentul încare se vorbe}te tot mai ap@sat deposibilul faliment al zonei euro. {ispaimele sau îngrijor@rile nu vin deaiurea, ci din sursele cele mai autor-izate. Însu}i ministrul finan]elor dinGermania, ]ara care a fost }i estemotorul economic al construc]ieieuropene, recuno}tea recent într-oscrisoare confiden]ial@ c@trepre}edintele B@ncii Centrale Europenec@ „ne afl@m în fa]a riscului real ca,pentru prima dat@, întreaga zon@ euros@ intre în faliment”. Cu alte cuvinte,

nici nem]ii nu mai cred în binefacer-ile acestei zone, alt@dat@ admirat@ lascar@ mondial@, respectat@ }i studiat@pentru experimentul cooper@rii, coor-don@rii, integr@rii.Mai nuan]at }i cu trimitere direct@ lasuportul economic comunitar marcatde o criz@ prelungit@, pre}edinteleComisie Europene, Jose ManuelBarroso, evoca acela}i scenariu dra-matic: „Economia Uniunii Europene seafl@ într-un punct critic. Redresareacâ}tig@ teren, dar este foarte inegal@pe continent. Exist@ în continuaremulte incertitudini”.Ce s@ mai vorbim de oamenii politicicare, îmbr@]i}ând f@]i} pozi]iile antico-munitare, nu ezit@ s@ formuleze

sentin]e de-a dreptul catastrofale. Numai departe decât zilele trecute, într-un interviu acordat presei dinRomânia, Marie Le Pen, pre}edintaFrontului Na]ional }i cu }anseserioase de a deveni urm@torulpre}edinte al Fran]ei, deschidea f@r@menajamente o ran@ extrem dedureroas@: „Zona euro este zonafinanciar@ cea mai slab@ din lume, aintrat în criz@ chiar înaintea SUA }i sechinuie}te îngrozitor s@ ias@ din ea[...]. Euro e mort }i e mai inteligents@ anticipeze ie}irea din zona euro,decât s@ te loveasc@ pe nepreg@tite.Consecin]ele economice }i sociale arfi incalculabile”.Ecoul unor asemenea predic]ii apoc-

aliptice despre posibila „dezintegrareeuropean@” a declan}at reac]ii de sus-piciune din partea unor puteri emer-gente care nu pot în]elege cum guver-nele unor state membre neglijeaz@ oasemenea construc]ie, l@sând loc unortactici mercantile, de tip „scap@ cinepoate”, punând sub semnul întreb@riipân@ }i propria moned@ – euro.Semnalele de alarm@ vin, a}adar, atâtdin interiorul cât }i dinafaraComunit@]ii Europene. În@untrul aces-teia este evident c@ se manifest@ uneuroscepticism generalizat. Pân@ }ipre}edintele UE, Herman VanRompui, este încredin]at c@ „suntemîntr-o criz@ de supravie]uire, iar dac@liderii europeni o vor gestiona gre}it}i vor admite c@derea zonei euro,înseamn@ c@ vor distruge UniuneaEuropean@”.Din cealalt@ perspectiv@, privit dinexterior, viitorul Comunit@]ii Europeneapare suficient de nebulos ca s@ jus-tifice îngrijor@ri majore. Trei econo-mi}ti americani reputa]i, de]in@tori aiPremiului Nobel, sus]in printre altelela unison c@ atitudinea }i strategiileanticriz@ ale Uniunii Europene nu aufost cele mai adecvate.Cât@ credibilitate mai prezint@ atuncim@surile de maxim@ urgen]@ de genulPactului de competitivitate, pro-gramelor de stabilitate }i de conver-gen]@ sau demersurile de reformareprofund@ a fiec@rui stat?În asemenea împrejur@ri, obiectivulstategic al României de aderare lazona euro în 2015 ar trebui obligato-riu reevaluat. Întrebarea de fondc@reia suntem sili]i s@-i g@simr@spuns cu mintea proprie, de pepozi]iile intereselor proprii, ar trebuis@ fie: cum ne putem proteja înviitorul apropiat de efectele cutremu-rului european, cum ne putem legamoneda euro de un etalon stabil?Deocamdat@ îns@ ne r@t@cim în detalii}i proiecte utopice. P@durea edeparte. Ne lovim singuri de copacir@zle]i crezând, naivi, c@ o str@batem.

R@t@ci]i în p@durea de incertitudini

Emil DAVID

B.N.R.

B~T~LII VINERI 17 IUNIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1Se termina, de fapt, un veac în acel18 iunie 1815 – de la care au tre-cut, iat@, 196 de ani - }i începea unaltul – în 1815, deci, }i nu în 1800sau 1801 – ce se încheia, la rânduls@u, nu în 1900 sau 1901, ci tocmaiîn 1914, odat@ cu „explozia” mareluibutoi cu pulbere pe care-l reprezen-tau interesele a dou@ mari imperiieuropene la acea dat@ – cel german}i cel austro-ungar – interese a}ezateîn divergen]@, în principal, cu cele aleimperiului ]arist, ale Marii Britanii }iale Fran]ei. Va începe urât secolulXX, dar se va termina ceva mai fru-mos, cu înfrângerea unui „ism” –socialismul, comunismul de tip sovi-etic – atât la masa verde, cât }i prinpresiunea intrinsec@ a unor popoarecare nu mai suportau ap@sarea uneinomenclaturi, a unui aparat polito-cratic, al „noii clase” dup@ cum scriaMilovan Djilas, ci vroiau libertate }iun trai lipsit de opreli}ti. [inte, totu}i,pentru atingerea c@rora se lupt@ }iacum... Iat@ c@ nu calendarele, cu}irul lor nesfâr}it de zile, s@pt@mâni,luni }i ani, marcheaz@ debutul }ifinalul de veac, evolu]ia ca atare alumii, ci evenimentele îi confer@ aces-tei evolu]ii consistente }i semnifica]ii.S@ revenim, îns@, la datele de finalale secolului XVIII: 18 iunie 1815......Suntem în Fran]a anului 1789.Structura economic@ }i social@ astatului, cu o regalitate }i aristocra]iedebordând de privilegii, opacitate }iifose, }i un popor s@rac }i tot mais@r@cit, lipsit de drepturi, cu oburghezie curajoas@, iluminist@ }imilitând pentru schimbare, secutremur@ din temelii. Cei „ilumina]i”câ}tig@. 14 iulie 1789, Bastilia, cele-br@ închisoare }i bastion al împil@rii,cade. Nu va mai r@mâne nimic peacele locuri, doar „Pia]a Bastiliei”. Cumeandre, bulvers@ri, violen]e,teroare, vechiul sistem este înlocuitcu unul nou, cu oameni cu na}tereegal@ }i cu drepturi, deviza fiindfoarte generoas@: „Liberté, Égalité,Fraternité!”. Sunt respectate, în mare

m@sur@, astfel de ]inte, Fran]a atrageca un magnet privirile lumii asupraei, deranjeaz@ sensibil o Europ@politic@ cu structuri – mai alessociale – învechite. [ara Coco}uluiGalic, situa]ia, de un dinamism ful-minant }i nu mereu înc@rcat deenergie pozitiv@, începe s@ se stabi-lizeze odat@ cu alegerea prin sufrag-iu în fruntea statului a acestei mari}i atât de complexe personalit@]i –prim Consulul pe via]@ Bonaparte }i,mai apoi, Împ@ratul Napoleon.Circa un deceniu }i jum@tate va duraoficial timpul s@u, un timp atât deexaminat, comentat }i concluzionat –deseori pripit – din toate punctele devedere. Napoleon Bonaparte a fost,fire}te, un „uria}” general }i strategmilitar, un excep]ional om politic, unstr@lucit creator de societate civil@. Aavut, desigur, }i defecte, a f@cutgre}eli, dar au prevalat calit@]ile, pri -virea, aproape mereu, îndreptat@ spreviitor. L-a erodat timpul }i o Europ@imperial@ habsburgic@ }i ruseasc@, oEurop@ britanic@ }i prusian@ ancoratemai mult în trecut, cu care s-a aflatîn conflict iremediabil. {tampila final@pe timpul s@u politic oficial - dar nupe reverbera]iile sale – a fost pus@,efectiv, în 18 iunie 1815, la Waterloo.Ce s-a întâmplat atunci?...În momentul în care s-a angajat înCampania din Rusia – o mare }i greupardonabil@ eroare – puterea luiNapoleon era deja zdruncinat@. Ero -d@ri puternice din Spania, consecin -]ele „Blocus-ului Continen tal”, intran-sigen]a Angliei pândind }i taxândfiecare mi}care a Împ@ratului, }.a. Iaramintita Campanie din Rusia s-a con-vertit într-un mare dezastru. Napoleona revenit de aici cu mai pu]in de ozecime dintr-o „Mare Armat@”. Secl@tina puternic, dar înc@ nu sepr@bu}ea. Dup@ b@t@lii în Germania, laLützen }i Bautzen, respingândcondi]iile pe care i le oferea „Tratatulde la Praga” – acceptabile, poate, însitua]ia lui efectiv@, dar de neacceptatavând în vedere prestigiul s@u –,Împ@ratul Napoleon va fi învins laLeipzig de o armat@ net superioar@

care va invada Fran]a }i, în pofidaeforturilor sale din „Cam pania înFran]a” (1814), va intra în Paris, toto-dat@, Capital@ a unei ]@ri cu economia}i finan]ele aproape sec@tuite. Declaratdemis de Senat, obligat s@ abdice laFontainbleau (6 aprilie 1814), i s-arezervat o retra gere în Insula Elba încalitate de su veran al acesteia. Câtevaluni mai târziu, în februarie 1815,„sim]ind” gre}elile Restaur@rii }i nos-talgia Fran ]ei în raport cu el, va p@r@siîn 26 februarie 1815 Insula Elba, real-izând o intrare glorioas@ în Paris, în20 martie acela}i an, în aclama]iileunei mul]imi entuziaste. În câteva zile,deci, Fran]a era din nou „a luiNapoleon”. Era Împ@ratului nu se ter-minase...A}adar, în 20 martie 1815, la maipu]in de un an de dup@ prima saabdicare }i dup@ ce-i fusese dat@guvernan]a unei insule tot atât demare ca o subprefectur@ a Fran]ei,Napoleon era din nou la Tuileriesrealizând o restaurare imperial@ (o„aventur@”, a numit-o Metternich)care va dura aproape 100 de zile,„cele 100 de zile” cum sunt cunos-cute în istorie, mai exact 94 de zile.În 18 iunie Napoleon va pierdeB@t@lia de la Waterloo, iar în 22 iunieclopotele vor bate definitiv sfâr}itulImperiului s@u, Camera ob]inând o adoua sa abdicare. Sfâr}it trist sauglorios? Mai degrab@ trist decât glo-rios. Iar ceea ce a pr@bu}it }i deaceast@ dat@ Imperiul, la fel ca }iprima oar@, au fost factori externi deputere. Sl@bit@, spre extenuare,economia Fran]ei sensibil revigorat@,în progres, în nu pu]inii ani ai guver-nan]ei Napoleon, nu a fost ea ceacare a cedat, totu}i, terenul...De altfel, Napoleon ac]ionase, înbun@ m@sur@, cu iscusin]@ }i doarcircumstan]e nefavorabile, o lips@ de}anse au f@cut ca el s@ fie învins pecâmpul de lâng@ Bruxelles. Dar dac@ar fi câ}tigat? Posibil ar fi fost mair@u, întrucât Coali]ia european@împotriva sa era hot@rât@ s@-l ter-mine, cu orice mijloace }i cu osângerare }i mai abundent@ a

Fran]ei. Oricum, din ziua urm@toareîntoarcerii sale la Paris de pe InsulaElba, Napoleon – men]ioneaz@ profe-sorul francez Thierry Lentz, pre}edinteal „Funda]iei Napoleon - }i-a propuso dubl@ sarcin@. De altfel, dificil@,foarte dificil@. Anume: a) s@ reiafrâiele situa]iei interne; b) s@ conving@Europa de inten]iile sale pacifiste. A

e}uat în ambele direc]ii”. În interior,o mare parte din francezi ignorauîntoarcerea sa, fiind nevoie de maimulte s@pt@mâni pentru a repune înac]iune m@sura administrativ@, mili-tar@, politic@ de dinainte, de multe oricu oameni noi, într-o ]ar@ ce setemea c@ vor începe alte r@zboaie.

urmare ^n pag.5

Speran]e prea îndep@rtate...Waterloo

Dan POPESCU

Istorie economic@

Napoleon Bonaparte (n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca

Napoleon I }i ini]ial ca Napoleone di Buonaparte, mare liderpolitic }i militar al Fran]ei, Consul Prim COnsul }i %mp@rat, ale c@rui ac]iuni au influen]at puternic politica european@

de la începutul secolului al XIX-lea.

B@t@lia de la Waterloo - 18 iunie 1815

VINERI 17 IUNIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

B~T~LII

c my b

continuare din pag.4Puterea împ@ratului era deja fragil@:legislativele fuseser@ câ}tigate de lib-erali, municipalele de c@tre regali}ti,iar circa 80& din electorii chema]is@ aprobe o nou@ constitu]ie s-auremarcat prin absen]@. Timpul i-a lip-sit, îi lipsea Împ@ratului, dar mult@lume începea s@ în]eleag@ c@ - }i de

ce – rolul s@u pe scena istoriei secam terminase. În exterior, puterileinamice au reac]ionat cu mult@ deter-minare. Congresul de la Viena, îndesf@}urare, „l-a trecut” pe Napoleon„în afara legii”, o coali]ie de armateurmând „s@ se abat@ asupra Fran]eipentru a-l înl@tura de la putere, pen-tru a-l extirpa din palatul s@u”.

A}adar, din nou r@zboi. Lui Napoleonîi trebuia repede un succes militar, oarmat@ }i o ofensiv@ pe care s@ ledesf@}oare }i s@ câ}tige b@t@liaîmpotriva armatelor inamice cele maiapropiate: anglo-olandezii ducelui-general de Wellington }i prusieniiprin]ului-general Blücher, care sta -]ionau, cu to]ii, în sudul actualeiBelgii. Dup@ ce }i-a desf@}urat în]ar@ energia }i imagina]iile cele maifecunde, la sfâr}itul lui mai 1815 Na -poleon deja reu}ise s@ preg@teasc@}i s@ înarmeze o armat@ de 210 miide solda]i. Cea mai important@, eraarmata Nordului (120 mii deoameni), a c@rei comand@ }i-a rezer-vat-o pentru el. Veneau la rândarmata Rinului (23 mii de oameni),cea a Alpilor (24 mii de oameni), peurm@ armatele mai mici ale Varului,Jurei }i Pirineilor Orientali, careap@rau frontierele, circa 10 mii deoameni constituind armata Vestuluimenit@ s@ ]in@ sub control }i chiars@ în@bu}e cunoscutele rebeliunivandeene. Se spera, la nevoie, }i peo Gard@ Na]ional@ de peste 2 mil-ioane de oameni, care, îns@, cumarat@ profesorul Lentz, „era unobiectiv practic intangibil”....Împ@ratul va pleca din Paris luni 12iunie 1815, având comanda efectiv@ aarmatei Nordului. Planul tactic era oofensiv@ asupra pozi]iei inamice cen-trale, insinuându-se }i intrând întreanglo-olandezi }i prusieni, pentru a-isepara }i a-i bate dup@ aceea perând, unul dup@ altul. Un principiueconomic adaptat perfect strategiilor}i tacticilor militare. Era, de altfel, otactic@ probat@ în Italia, 19 ani înurm@... Se spera ca alia]ii, învin}i, s@se retrag@, fiecare, pe liniile naturalede comunica]ie, englezii spreBruxelles }i pe urm@ spre mare, iarprusienii spre est, spre Germania......Gândirea lui Napoleon era bun@,îns@ alia]ii prev@zuser@ o astfel detactic@, }i anglo-olandezii }i prusieniipromi]ându-}i unii altora c@, indiferentde circumstan]e, „cele dou@ armatese vor întrajutora continuu”. „Aceast@decizie de principiu, cum scrieJacques Garnier, va salva for]ele

armate coalizate de ultima lovitur@militar@ de geniu a lui Napoleon”. Dealtfel, pu]in dup@ ce armatele s-aua}ezat pe pozi]ii }i au debutat luptele,au fost câteva împrejur@ri nu foartefavorabile francezilor.De exemplu, dac@ într-o prim@ etap@mare}alul Ney a reu}it cât de cât s@-l împiedice pe Wellington s@ vin@ însprijinul lui Blücher învins la Ligny,acesta din urm@ nu s-a retras, ci apreg@tit manevrele necesare pentru a-i sprijini pe englezi. Ace}tia îl vorînfrunta pe Napoleon }i solda]ii s@i pelinia Braine l'Allend, Waterloo }iMont-Saint-Jean. Un teren cu pante }imovile – dar suficient degajat, totu}i,pentru a permite manevrele de infan-terie, }arjele de cavalerie, preg@tirea }iac]iunea artileriei - }i, deasemenea,învecinat cu o p@dure deas@ întins@pân@ la por]ile actualei Capitale aBelgiei. Mai multe ferme }i un castelau fost transformate în redute.Wellington dispunea de 68 mii deoameni }i 184 piese de artilerie, delocdeparte de poten]ialul francez. O ast-fel de situa]ie s-a modificat îndefavoarea francezilor în con di]iile încare în noaptea de 17/18 iunie 1815,la Waterloo a fost o furtun@ teribil@,cu ploi toren]iale }i insistente, f@cânddeosebit de greoa ie punerea în dis-pozitiv a ar matei franceze condus@ deNapoleon, astfel c@ b@t@lia veritabil@ aputut începe pe la orele unsprezecediminea]a. Punct câ}tigat de engleziicare st@teau mai bine în „bloc-}tar-turi”. În plus, Napoleon nu era delocîntr-o form@ fizic@ bun@, suferind,mai ales, dureri atroce de hemoroizi,dar }i de diurie. {i totodat@, loculales de el pentru a vedea }i conduceluptele nu domina decât par]ial câm-pul de b@t@lie, fiind în afara vederiisale mi}c@rile trupelor de rezerv@ aleducelui englez, etc. Cum arat@T.Lentz, un ofi]er francez participantla lupt@ va nota în memoriile sale:„Napoleon a r@mas la punctul s@ude observa]ie aproape tot timpul câta durat ac]iunea, într-o stare deapatie destul de asem@n@toare cucea care i s-a repro}at în ziuab@t@liei pentru Moscova”.

...Luptele s-au desf@}urat cu îndârjire,balan]a înclinând cu greu de o partesau alta, dar a intervenit celebra lovi-tur@ a sor]ii. Spre orele trei dup@amiaz@, Napoleon a lansat ceea ce elgândea c@ este atacul decisiv. Dar...A fost vorba, mai întâi, de venireatrupelor prusiene pe câmpul deb@taie, generalul francez Grouchy, cumisiunea de a le urm@ri }i a leîmpiedica s@ intre în lupt@ al@turi deenglezi, e}uând în misiunea sa, elr@t@cind în van, cu solda]ii s@i, prinp@durile dinprejurul Bruxelles-ului. Iararmata lui Napoleon s-a cl@tinat ast-fel din greu. {i a mai fost vorba,dup@ o serie de comenzi greu deîn]eles, de }arjele cavaleriei francezeatacând cu entuziasm, cu vitejie, oinfanterie englez@ intact@ }i dispus@în careuri, cu alte cuvinte, aproapeinexpugnabil@ pentru cavaleriafrancez@. Acest atac de cavaleriespectaculos dar improductiv }i so -sirea prusienilor în sprijinul englezilor– au r@mas în istorie str ig@teleini]iale vesele „C'est Grouchy, c'estGrouchy”, urmate apoi de teribilasentin]@ „Non, c'est Blücher” – l-auf@cut pe Napoleon s@ fac@ pa}ii deci-sivi c@tre înfrângerea sa... Bilan]ulb@t@liei de la Waterloo a fost greu:10.800 de mor]i, dintre care 6.800francezi, }i circa 35.000 de r@ni]i, dincare dou@ treimi francezi. H. Drevillonva scrie mai târziu c@ „Waterloo afost arhetipul unei b@ t@lii crezut@ per-fect finalizat@... care, îns@, dimpotriv@,nu a fost decât o schi]@ f@r@ încetareremaniat@... adesea chiar pân@ lauitarea scenariului original”... A}a afost s@ fie......Napoleon nu a pierdut b@t@lia de laWaterloo pentru c@, cum au sus]inut}i sus]in nu pu]ini, a avut o ambi]ie,un orgoliu care îi de p@}eau posi-bilit@]ile. Nu cred în asta. Cred, îns@,în altceva. Împ@ratul a avut sper-an]e, dar speran]e prea mult bazatepe un trecut glorios. Deopotriv@,bazate pe un prezent mult preaînc@rcat }i în care }ansele care l-auocolit rareori, de data aceasta au lip-sit, pe un viitor în care el,Împ@ratul, apar]inea deja istoriei...

Speran]e prea îndep@rtate...Waterloo

Istorie economic@

Arthur Wellesley, primul Duce de Wellington, (n. 1 mai 1769 – d. 14 septembrie 1852), ofi]er }i om de stat britanic, n@scut înIrlanda }i care ast@zi este recunoscut ca fiind una dintre perso -

nalit@]ile de prim rang pe plan militar din epoca modern@. {i-a început cariera militar@ ca sublocotenent în armata britanic@}i s-a remarcat îndeosebi în războaiele napoleoniene, avansând

pân@ la gradul de general }i Feldmare}al. În 1815 a condus oarmat@ britanic@ care a participat decisiv la înfrângerea final@ a

lui Napoleon I la Waterloo.

B~NCI VINERI 17 IUNIE 20116

urmare din pag.1Deciziile b@ncii centraleBanca central@ este autoritatea mon-etar@ suprem@ dintr-o economie,care con duce politica monetar@ astatului, component@ la rândul ei apoliticii financiare a statului.Banca central@, pentru a-}i îndepliniobiectivele de politic@ monetar@, uti-lizeaz@ instrumentele de politic@monetar@ ale c@ror efecte cantitative}i de pre] au efecte asupra eco -nomiei, în ansamblu, }i asupra activ-it@]ii bancare, în spe]@. Astfel, princi-palele instrumente ale b@ncii centralesunt: rata dobânzii de politic@ mone -tar@, rata rezervelor minime obliga-torii, rescontul, opera ]iunile de open-market, interven]iile pe pia]a valutar@etc. Aceste m@suri vizeaz@ nivelul ra -te lor de dobând@ din economie,volu mul creditelor bancare }i con -di]iile de acordare ale acestora,nivelul cursului de schimb etc.De asemenea, banca central@ estecea care reglementeaz@ activitateabancar@ }i, în unele state, poate fiautoritatea de supraveghere aacesteia.

Creditul publicGuvernul, în condi]iile în care veni-turile publice sunt dep@}ite de chel-tuielile publice, apeleaz@ la finan]areadeficitului public prin intermediulcontract@rii unor credite publice, prinemiterea de titluri de stat cu matu-rit@]i diverse. Acestea au un risc

sc@zut în compara]ie cu alte plasa-mente financiare.La aceste titluri financiare au accesatât institu]iile financiare, cât }i pop-ula]ia. Astfel, popula]ia va cump@raasemenea titluri financiare, sc@zândîn acest sens disponibilit@]ile la b@nciplasate sub form@ de depozite.Totodat@, b@ncile pot plasa o partedin resursele atrase sau proprii întitluri de stat, ob]inând randa menteîn condi]ii de risc sc@zut.De asemenea, vânzarea - cump@rarea

acestor titluri pe pie]ele secundarepoate influen]a ratele de dobând@ depe pia]a monetar@, banca central@utilizând aceste opera]iuni ca instru-mente de politic@ monetar@, numiteopera]iuni de „open - market”.

Caracteristicile demograficeCaracteristicile demografice au oimportan]@ major@ în activitatea ban-car@ de retail. Astfel, exist@ deosebirimajore în cadrul structurii popula]ieipe vârste, mediu urban - mediu

rural, în func]ie de diferen]ele de lao regine la alta sau de la o ]ar@ laalta cu privire la nivelul educa]iei,religie, cultur@, cutume, tradi]ii, con-cep]ii etice etc. Toate aceste carac-teristici demografice, precum }ischim b@rile care pot surveni asupralor au efecte în ceea ce prive}testructura veni turilor, a dimensiuniiacestora, înclina]ia spre economisiresau creditare, aborda rea problemeiperceperii de dobând@ la împrumu-turi, cererea pentru anumite pro duse

bancare etc.De exemplu, perceperea de dobând@la împrumut în religia islamic@ esteinter zis@, fapt ce a condus la apari]iaunor practici financiare specifice }i ab@ncilor islamice. B@ncile islamice seadreseaz@ exclusiv popula]iei dereligie musulman@.De asemenea, un impact deosebit înceea ce prive}te mediul bancar deretail îl are fenomenul migra]iei pop-ula]iei în contextul liberei circula]ii afor]ei de munc@.

Utilizarea tehnologieiIntroducerea tehnologiei înalte înactivitatea bancar@ are o serie deimplica]ii majore în ceea ce prive}teschimb@rile ce survin în mediul ban-car de retail. Astfel, b@ncile de retailau acces mai facil în ceea ceprive}te intrarea pe o anu mit@ pia]@,pot ajunge mai u}or în întâmpinareaclien]ilor prin utilizarea serviciilor dee-banking, scad costurile defunc]ionare ale acestora datorit@alternativelor la re]elele de sedii ban-care din „c@r@mid@ }i beton”. Deasemenea, sunt facilitate serviciile depl@]i, acestea fiind f@cute mai rapid}i mai eficient, crescând volumul lorpe unitatea de timp.De asemenea, pot fi utilizate facilit@]ifiscale pentru stimularea economisiriisau pentru stimularea credit@rii înscopul sus]inerii unor ramuri aleeconomiei, cum ar fi dezvoltareaimobiliar@ cu industriile aferente.

Ion IVA{CU

Mediul bancar }i conceptul deretail banking (II)

CEC Bank - Sediul Central Bucure}ti

Vedere din New-York - Manhattan, cartierul b@ncilor }i marilor afaceri

CONTABILITATEVINERI 17 IUNIE 2011 7

2.4.4. CONTABILITATEA ACREDI-TIVELOR

Din grupa 54 “Acreditive” fac parte:- 541 “Acreditive”Cu ajutorul acestui cont se ]ine evi-den]a acreditivelor deschise în b@ncipentru efectuarea de pl@]i în favoareater]ilor.Contul 541 “Acreditive” este un contde activ.În debitul contului 541 “Acreditive”se înregistreaz@:- valoarea acreditivelor deschise ladispozi]ia ter]ilor (581);- diferen]ele favorabile de curs valu-tar, aferente soldului privind acredi-tivele deschise în valut@, înregistratela finele lunii, respectiv la închidereaexerci]iului financiar (765).În creditul contului 541 “Acreditive”se înregistreaz@:- sumele pl@tite ter]ilor sau virate înconturile de disponibilit@]i ca urmarea încet@rii valabilit@]ii acreditivului(401, 404, 581);- diferen]ele nefavorabile de curs val-utar, aferente opera]iunilor efectuateîn valut@ în cursul perioadei sau sol-dului privind acreditivele deschise învalut@, la finele lunii, respectiv laînchiderea exerci]iului financiar, saula lichidarea acestora (665).Soldul contului reprezint@ valoareaacreditivelor deschise în b@nci, exis-tente.- 542 “Avansuri de trezorerie”Cu ajutorul acestui cont se ]ine evi-den]a avansurilor de trezorerie.Contul 542 “Avansuri de trezorerie”este un cont de activ.În debitul contului 542 “Avansuri detrezorerie” se înregistreaz@:- avansurile de trezorerie acordate(531);- diferen]ele favorabile de curs valu-tar aferente avansurilor de trezorerieîn valut@, înregistrate la finele lunii,respectiv la închiderea exerci]iuluifinanciar (765).În creditul contului 542 “Avansuri detrezorerie” se înregistreaz@:- avansurile de trezorerie justificateprin achizi]ia de stocuri, inclusivdiferen]ele de pre] nefavorabile afer-ente (301 la 303, 308, 361, 368,371, 381, 388, 401);- cheltuieli reprezentând valoarea ma-terialelor nestocate, consumurilor deenergie }i ap@, între]inere }i repara]ii,primele de asigurare, studii }i cerc-etare executate de ter]i, comisioane}i onorarii, protocol, reclam@ }i pub-licitate, transport de bunuri, depla -s@ri, po}tale }i telecomunica]ii, alteservicii executate de ter]i (602, 604,605, 611 la 614, 622 la 626, 628);- sume reprezentând avansuri nejus-tificate (428);- sumele reprezentând avansuri detrezorerie, nedecontate pân@ la databilan]ului (461, 428);- sume restituite în numerarreprezentând avansuri de trezorerieneutilizate (531);- sume utilizate pentru achitareaaltor valori (532);- diferen]ele nefavorabile de curs val-utar, aferente avansurilor de tre-zorerie în valut@, înregistrate la finelelunii, respectiv la închiderea exer-ci]iului financiar, sau la lichidareaacestora (665).Soldul contului reprezint@ sumeleacordate ca avansuri de trezorerie,nedecontate.

2.4.5. CONTABILITATEA VIRA-MENTELOR INTERNEMi}c@rile de disponibilit@]i între con-turile de trezorerie sunt eviden]iate ingrupa 58 prin intermediul contului:]

- 581 “Viramente interne”Cu ajutorul acestui cont se ]ine evi-den]a viramentelor de disponibilit@]iîntre conturile de trezorerie.Contul 581 “Viramente interne” estedup@ con]inutul economic un contde trezorerie iar dup@ func]ia con-tabil@ este cont de activ.În debitul contului 581 “Viramenteinterne” se înregistreaz@:- sumele virate dintr-un cont de tre-zorerie în alt cont de trezorerie (512,531, 541).În creditul contului 581 “Viramenteinterne” se înregistreaz@:- sumele intrate într-un cont de tre-zorerie din alt cont de trezorerie(512, 531, 541).De regul@, contul nu prezint@ sold.Poate totu}i s@ prezinte sold debitorîn cazurile în care mi}carea sumelorîntre conturile de trezorerie nu a fostîncheiat@ ca }i circuit pân@ la fineleperioadei.

2.4.6. CONTABILITATEAAJUST~RILOR PENTRU PIERDEREADE VALOARE A CONTURILOR DETREZORERIEDin grupa 59 “Ajust@ri pentrupierderea de valoare a conturilor detrezorerie” fac parte conturile:- 591 “Ajust@ri pentru pierderea devaloare a ac]iunilor de]inute laentit@]ile afiliate”;- 595 “Ajust@ri pentru pierderea devaloare a obliga]iunilor emise }ir@scump@rate”;- 596 “Ajust@ri pentru pierderea devaloare a obliga]iunilor”;- 598 “Ajust@ri pentru pierderea devaloare a altor investi]ii pe termenscurt }i crean]e asimilate”.Cu ajutorul conturilor din aceast@grup@ se ]ine eviden]a constituirii ajus -t@rilor pentru pierderea de valoare ainvesti]iilor financiare la entit@]i afili-ate, a obliga]iunilor emise }i r@scum -p@rate, obliga]iunilor }i a altor inves -ti]ii financiare }i crean]e asimilate,precum }i a supliment@rii, diminu@rii

sau anul@rii acestora, dup@ caz.Conturile din aceast@ grup@ suntconturi de pasiv.În creditul conturilor din grupa 59“Ajust@ri pentru pierderea de valoarea conturilor de trezorerie” se înreg-istreaz@:- valoarea ajust@rilor pentrupierderea de valoare a conturilor detrezorerie, constituite sau suplimen-tate, dup@ caz (686).În debitul conturilor din grupa 59“Ajust@ri pentru pierderea de valoarea conturilor de trezorerie” se înreg-istreaz@:- sumele reprezentând diminuareasau anularea ajust@rilor pentrupierderea de valoare a conturilor detrezorerie (786).Soldul conturilor reprezint@ valoareaajust@rilor constituite pentru pierder-ile de valoare, existente la sfâr}itulperioadei.

CAPITOLUL 3. SITUA[IA FLUXU-RILOR DE TREZORERIE, COMPO-NENT~ A SITUA[IILOR FINANCIAREANUALE

3.1. DISPOZI[II GENERALE PRIVINDSITUA[IILE FINANCIARE ANUALEPersoanele juridice care la data bi -lan]ului dep@}esc limitele a dou@ din-tre urm@toarele trei criterii (denumiteîn continuare criterii de m@rime):total active: 3.650.000 euro, cifr@ deafaceri net@: 7.300.000 euro, num@rmediu de salaria]i în cursul exerci -]iului financiar: 50 întocmesc situa]iifinanciare anuale care cuprind:- bilan],- cont de profit }i pierdere,- situa]ia modific@rilor capitaluluipropriu,- situa]ia fluxurilor de numerar,- notele explicative la situa]iile finan-ciare anuale.Persoanele juridice care la data bi -lan ]ului nu dep@}esc limitele a dou@dintre criteriile de m@rime prev@zutemai sus întocmesc situa]ii financiareanuale simplificate care cuprind:- bilan] prescurtat,- cont de profit }i pierdere,- note explicative la situa]iile finan-ciare anuale simplificate.Op]ional, ele pot întocmi situa]ia mo -

dific@rilor capitalului propriu }i/sausitua]ia fluxurilor de numerar.Situa]iile financiare anuale, respectivsitua]iile financiare anuale simplifi-cate constituie un tot unitar.Potrivit legii contabilit@]ii, situa]iilefinanciare anuale trebuie înso]ite deo declara]ie scris@ de asumare ar@spunderii conducerii entit@]ii pentruîntocmirea situa]iilor financiare anua -le potrivit Reglement@rilor contabileconforme cu Directiva a IV-a aComunit@]ilor Economice Europene.Infor ma]iile cuprinse în aceast@ de -clara]ie sunt cele prev@zute de legeacontabilit@]ii.Situa]iile financiare anuale întocmitede persoanele juridice sunt auditatepotrivit legii. Sunt auditate, de ase -me nea, situa]iile financiare anualeînto cmite de entit@]i, în cazul dep@ -}irii limitelor criteriilor de m@rimeprev@zute mai sus.Fac obiectul auditului statutar }isitua]iile financiare anuale întocmitede persoanele juridice de interespublic, a}a cum sunt definite potriv-it legii.Situa]iile financiare anuale simplifi-cate sunt verificate, potrivit legii.Atunci când, la data bilan]ului, oentitate dep@}e}te sau înceteaz@ s@mai dep@}easc@ limitele a dou@ din-tre cele trei criterii, acest fapt afec -teaz@ aplicarea derog@rii prev@zute,numai dac@ acest lucru are loc îndou@ exerci]ii financiare consecutive. Prin dou@ exerci]ii financiare consec-utive se în]elege exerci]iul financiarprecedent celui pentru care seîntocmesc situa]iile financiare anuale}i exerci]iul financiar curent, pentrucare se întocmesc situa]iile financia-re anuale.Ca urmare, pentru întocmirea situa -]iilor financiare anuale, încadrarea încriteriile de m@rime prev@zute deprezentele reglement@ri se efectueaz@la sfâr}itul exerci]iului financiar, pebaza indicatorilor determina]i dinsitua]iile financiare ale exerci]iuluifinanciar precedent celui de raportare}i a indicatorilor determina]i pe bazadatelor din contabilitate }i a balan]eide verificare înche iate la finele exer-ci]iului financiar curent, utilizându-secursul de schi mb valutar comunicat

de Banca Na]ional@ a României, val-abil la data încheierii exerci]iuluifinanciar.Situa]iile financiare anuale seîntocmesc în mod clar }i în concor-dan]@ cu prevederile prezentelor re -glement@ri.Situa]iile financiare anuale trebuie s@ofere o imagine fidel@ a activelor,datoriilor, pozi]iei financiare, profitu-lui sau pierderii entit@]ii.Dac@ aplicarea prevederilor prezen-telor reglement@ri nu este suficient@pentru a oferi o imagine fidel@, enti-tatea trebuie s@ prezinte informa]iisuplimentare în notele explicative.Subunit@]ile f@r@ personalitate juri -dic@, care apar]in persoanelor juri di -ce cu sediul sau domiciliul în Ro -mânia, organizeaz@ }i conduc evi-den]@ contabil@ proprie, astfel încâtaceasta s@ permit@ determinareainfor ma]iilor }i a obliga]iilor pre v@ -zute de lege, iar persoanele juridicec@rora le apar]in s@ poat@ întocmisitua]ii financiare anuale.Activitatea desf@}urat@ în str@in@tatede subunit@]ile f@r@ personalitate juri -di c@, care apar]in persoanelor juri di -ce cu sediul sau domiciliul în Româ -nia, se include în situa]iile financiareale persoanei juridice române }i seraporteaz@ pe teritoriul României.Persoanele desemnate ca reprezen-tant/împuternicit fiscal, potrivit Codu -lui fiscal }i Codului de procedur@ fis-cal@, ]in contabilitatea proprie înfunc]ie de statutul lor de persoanefizice sau juridice, dup@ caz. În cazulîn care sunt persoane juridice, aces-tea întocmesc situa]ii financiareanuale }i raport@ri contabile, potrivitLegii contabilit@]ii nr. 82/1991,republicat@.Din punct de vedere contabil, sediilepermanente din România care apar -]in unor persoane juridice cu sediulîn str@in@tate reprezint@ subunit@]if@r@ personalitate juridic@ ce apar]inacestor persoane juridice }i auobliga]ia întocmirii situa]iilor financia-re anuale }i a raport@rilor contabilecerute de Legea contabilit@]ii nr.82/1991, republicat@.Ministerul Finan]elor Publice }i alteautorit@]i de reglementare pot solici-ta prezentarea în situa]iile financiareanuale a unor informa]ii suplimenta-re fa]@ de cele care trebuie prezen-tate în concordan]@ cu prezentelereglement@ri.Un element de bilan], din contul deprofit }i pierdere }i, dup@ caz, dinsitua]ia modific@rilor capitalului pro-priu }i situa]ia fluxurilor de numerarpentru care nu exist@ valoare nu tre-buie prezentat, cu excep]ia cazului încare exist@ un element corespondentpentru exerci]iul financiar precedent.Beneficiile economice reprezint@poten]ialul de a contribui, direct sauindirect, la fluxul de numerar sauechivalente de numerar c@tre entitate.Aceast@ contribu]ie se reflect@ fiesub forma cre}terii intr@rilor denumerar, fie sub forma reduceriiie}irilor de numerar, de exemplu,prin reducerea costurilor de pro-duc]ie.Astfel, poten]ialul poate fi unul pro-ductiv, atunci când activul este uti-lizat separat sau împreun@ cu alteactive pentru prestarea de serviciisau producerea de bunuri destinatevânz@rii de c@tre entitate. De aseme-nea, poten]ialul poate îmbr@ca formaconvertibilit@]ii în numerar sauechivalente de numerar.

(va urma)

stud. Adina-Elena LAZ~R

„Contabilitatea trezoreriei întreprinderii.Situa]ia fluxurilor de trezorerie” (VI)

Prima vizit@ pe care am f@cut-o înnoiembrie 1979 Profesorului Noica,care a a durat peste dou@ ore, s-a sol-dat, din punctul meu de vedere, cu uncâ}tig nesperat. La urm@, înainte s@ nedesp@r]im, cu o poli]ea-i specific@, mi-a spus c@ dicu]iile pot continua decâte ori voi veni în P@ltini} }i ampl@cere s@ discut@m despre art@.Cu bun@tatea sa incomensurabil@ }tias@ asculte pân@ }i cele mai banalenaivit@]i cu o r@bdare rar întâlnit@ laspirite de talia sa. Privindu-l drept înochi, în timp ce îi încredin]am taineleunor descoperiri personale pe carele credeam inedite, încercam s@descop@r pe fizionomia sa extraordi-nar de mobil@ pe care se afi}a, cu ofidelitate de nedescris, o anumeschimbare a gândurior sale determi-nat@ de discu]ia pe care eu o provo-casem inten]ionat. Nu am descoperit, în timp ce scru-tam cu toat@ tenecitatea mea de pic-tor, cultivat@ în desele mele „}edin]e”de studiu în portretistic@, privirea-isurprinz@tor de atent@, nici cea maivag@ urm@ de ironie sau de conde-scenden]@. Sprâncenele-i erau ridi-cate permanent a mirare. Din când încând, sprânceana dreapt@ ise ridicamult peste normal, f@cându-m@ s@ micenzurez }i mai mult întreb@rile,crezând c@ am deraiat de la drumulfiresc al discu]iei.Am început aceast@ m@rturisiresolilocvial@, prin a m@ considera uncî}tig@tor în prima discu]ie pe aream avut-o despre portret în artaplastic@, determinat@ de faptul c@Profesorul vizitase expozi]ia mea dintoamna anului 1979, alc@tuit@ în

exclusivitate din portrete. Pe lâng@portretele pe care le-am realizat dup@model viu, colegi, prieteni, membri aifamiliei mele, am pictat o galerie deportrete ale unor personalit@]i pecare l-am conceput dup@ o icono-grafie existent@ în documentele vre -mii, Mihai Eminescu, Octavian Goga,Gheorghe Dima, Avram Iancu, saudup@ schi]e pe care le-am f@cut cuprilejul unor întâlniri ale acestora cupublicul, cum au fost: Lucian Blaga,Nichita St@nescu }i Constantin Noica.De la începutul discu]iei, la care par-ticipa }i Traian Suciu redactor lacotidianul „Tribuna Sibiului”, autenticiubitor al artelor vizuale, se conturaseun veritabil colocviu despre portretis-tic@ ca gen desinest@t@tor, dar maiimportant era c@, atunci, am discutatdespre destinul în viitor al acestuigen al picturii care, dup@ apari]ia

fotografiei, a intrat parc@ într-un conde umbr@. Constantin Noica, adeptul declarat alvalorilor perene ale picturii clasice, nuse sfia s@ spun@ c@ nu se pricepe laarta modern@, fapt pentru care ne„expedia” s@-l consult@m pe AndreiPle}u, singurul care, fiind o autoritateîn istoria artelor, era capabil s@ pre-figureze o posibil@ evolu]ie a picturiiromâne}ti în viitor, într-o strâns@interdepen]@ cu cea universal@.Din punctul s@u de vedere, portretulîn pictur@, de fapt în toat@ arta plas-tic@, este în direct@ leg@tur@ cu ocapacitate excep]ional@ a creatoruluide a realiza asem@narea cu modelul,de a surprinde particularitatea fizio-nomic@ }i spiritual@ a celuiportretizat. A demonstrat aceast@idee, printr-o incursiune mai multdecât elocvent@ în evolu]ia artelor

plastice sibiene, pe care a descoper-it-o în desele sale vizite la MuzeulBrukenthal sau la CatedralaEvanghelic@ din Sibiu. În memoria sauimitoare, avea orânduite cu pedan-teria sa tipic@ de intelectual deforma]ie clasic@, enorm de multedate despre portretele realizate dearti}ti sibieni. Aproape c@ nu-mivenea s@ cred c@ }tia atâtea desprearti}ti sibieni începând cu : EliasNicolai; Andreias Blasius; JohanMartin Stock; Theodor Glatz; AntonFiala; Ioan Constande; Ioan Agotha,Constantin Georgescu; Sava PopoviciS@voi; Octavian Smigelschi; ArturCoulin; Rhea Silvia Radu; ConstantinC. Ilea; Vlad Florescu }i al]ii.Discutând pe marginea expozi]ieimele, Profesorul era surprins de felulîn care am abordat problema ase -m@n@rii cu personajele portretizate. A

decriptat, prin intui]ia sa fenomenal@,formula paradoxal@ prin careportretele mele nu sem@nau fotograf-ic cu modelul, în accep]ia clasic@,dar recuno}teai personajul dup@ oatmosfer@ specific@ a personalit@]iisale. A descoperit în portretelepoe]ilor Nichita St@nescu, LucianBlaga, Mihai Eminescu, OctavianGoga, ceva din aureola lor spiritu-al@ prin care au intrat în memoriacolectiv@ a contemporaneit@]ii.

P@rerile nostre despre soarta înviitor al acestui gen de excep]ie alartelor plastice, se intersectau în celmai important segment al acesteia,acela al str@vechii nevoi a omului dea-}i imortaliza imaginea, de a oeterniza prin art@. Cel pu]in dinacest punct de vedere portretul, înpictur@, în artele plastice, va d@inuicât va exista societatea uman@.

ART~ ECONOMIE VINERI 17 IUNIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de

redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Arti}tii Cet@]ii. Cu filosoful Constantin Noica despre portret în arta

plastic@ modern@ }i contemporan@.

23 June 1757 - “B@t@lia de la Plassey”

Victoria decisiv@ a Companiei de Est Britanico-Indian@ asupra Regelui Nawab a Bengalului }i alia]iilor s@i francezi,

drept pentru care Imperiul Britanic se va extinde considerabil ^n toat@ Asia de de sud ^n urm@torul secol.

Rhea - Silvia Radu, “Ancu]a cu lucrul” Arthur Coulin - “Violonista” Trude Schullerus, “Feti]@ ^mpletind”