Sportul pentru totiAcest curs prezinta Sportul pentru toti.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 107 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

Cuprins- SPORTUL PENTRU TOTI- NOTIUNI GENERALE DE LEGISLATIE IN SPORT SI DE ORGANIZARE- ANATOMIE- FIZIOLOGIE- PRIM AJUTOR- COMUNICARE- SCOALA MISCARII- TERMINOLOGIE- GIMNASTICA AEROBICA DE INTRETINERE- TEORIA JOCURILOR DE MISCARE- NOTIUNI GENERALE DE ALPINISM, ORIENTARE TURISTICA SI SUPRAVIETUIRE

ExtrasAcum, la inceputul mileniului III, universalitatea geografica si lingvistica a Sportului pentru Toti esteevidenta, prin SPORT PENTRU TOTI intelegand in primul rand MISCARE - termenii miscare, activitati fizice,exercitiu fizic, sport, fiind utilizati de cele mai multe ori ca sinonime. Conceptele, metodele si mijloaceleeducatiei fizice si sportului cunosc numeroase variante in functie de epoca, nivel de civilizatie si treaptasociala.

Termenul de sport tinde sa inglobeze toate activitatile de competitie, fie ca au dominanta educativa saurecreativa, fie ca au o orientare comerciala, profesionala.

Prima dificultate consta in reprezentarea corecta a notiunii de Sport pentru toti alaturi de Sportul rezervatelitei.

In general se scot in evidenta laturile pozitive ale sportului de performanta si se trec cu vederea celenegative: antrenamentul sever si nemilos, competitia rigida si de multe ori incorecta, imperativele politicesi finaciare ce orienteaza sportul spre senzational, vedetism, fals amatorism, in goana dupa performanta sireprezentare. Toate acestea elimina inca din plecare pe cei mai putin dotati sau dispusi la aceste conditii,deci pe majoritatea oamenilor.

In acest context sportul este o activitate specifica de intrecere, in care se valorifica intensiv formele depracticare a exercitiului fizic, in vederea obtinerii de catre individ sau colectiv a perfectionarii posibilitatilormorfo-functionale si psihice, concretizate in depasirea adversarului - “victorie cu orice pret”.

Astfel, sportul devenit “lupta pentru glorie si bani”, se indeparteaza de valorile fundamentale ale educatieifizice si sportului - sanatate, educatie, recreere, socializare.

Baronul Pierre de Coubertain, convins de profunda injustitie si raul pe care il reprezinta sportul practicat

doar de o elita, a creat sloganul “Sportul pentru Toti”, folosit de el inca din anii 1900. Pierre de Coubertaindefineste diferentele fundamentale intre diferite forme de educatie fizica, spunand: sportul nu este un modde a petrece timpul de lux, o activitate pentru cei putini privilegiati si nici macar o forma de compensatiemusculara pentru activitatea creierului. Pentru fiecare barbat, femeie, copil ofera posibilitatea de a seautoperfectiona, indiferent de profesie sau de pozitia ocupata in viata. Este acompaniamentul natural altuturor, in mod egal, in aceea masura incat nimic nu-l poate inlocui.

Acest mare spirit al sportului si fondator al Jocurilor Olimpice moderne, a definit clar diferitele forme deactivitate fizica:

-Sportul pentru Toti;

-Sportul competitiv;

-Sportul de elita.

Pentru ca ideea ca “sportul este facut sa fie pentru toti” sa fie ridicata la nivel de necesitate, a fost nevoiede o complexitate de imprejurari:

-dezvoltarea economica;

-cresterea numarului imbolnavirilor din cauza lipsei de miscare;

-cresterea timpului liber al oamenilor;

Imprejurari care au determinat noi obiective:

-practicarea sportului ca o contra masura impotriva tarelor civilizatiei (sedentarism, supraalimentatie,stress, alcoolism, tabagism, s.a.)

-petrecerea timpului liber intr-un anumit mod: distractie, aventura, relatii sociale, intrecere, moda, etc.

De-abia in perioada dintre sfarsitul celui de al doilea razboi mondial si anii ’70, guvernele si-au dat seamade importanta fenomenului sportiv si au inceput sa se ocupe de el

Prima aplicare a Sportului pentru Toti a fost Campania Americana pentru Mentinerea Conditiei Fizice,initiata in anul 1956 de Consiliul de Mentinere a Conditiei Fizice de pe langa Presedentia SUA. Urmata deCampania TRIMM 1960 in Norvegia, Campania 4M declansata in 1962, Programul Finlandez KUNTOUHEILUlansat in 1963.

Anii 1970 sunt considerati o perioada de studiu si aprofundare a ideii Sportul pentru Toti, termenul Sportulpentru Toti devenind sinonim cu sportul in general Dupa anii ’70 asistam la o crestere spectaculoasa anumarului practicantilor, la o mare varietate de forme de practicare si o mare varietate de participanti.

Trebuie mentionat ca , pana in anul 1990, “Miscarea Sportul pentru Toti” nu este caracterizata prinutilizarea unui termen comun. Se foloseste TRIMM in Norvegia, Danemarca, Suedia, Japonia: SPORTULPENTRU TOTI in Anglia si Columbia; FITNESS SI SPORT in SUA; COME ALIVE in Noua Zeelanda; DEPOTESPARA in Spania si Brazilia; ZWEITEN VEG in Germania; SPORT DE MASA in tarile din Europa Centrala si deEst.

In anul 1990 sloganul Sportul pentru Toti si-a castigat dreptul la viata pe plan mondial si trebuie sa i serecunoasca meritul de-a constitui “cel putin un limbaj unificator pentru toate tarile”.

Se poate afirma ca in prezent expresia “Sportul pentru Toti” constitue inca, un subiect de polemica, seopteaza pentru termenul “Activitati fizice pentru fiecare”, deoarece inglobeaza concret un domeniu vastde practicare a “cat mai multa miscare, in cat mai multe locuri, si cat mai multi participanti”.

SPORTUL PENTRU TOTI IN LUME In Occident, cel putin la inceput, sportul s-a dezvoltat pretutindeni faravreo forma de interventie din partea statului. Societatea civila si-a creat, alaturi de stat, o zona deresponsabilitate independenta: prin munca voluntara ai libera asociere, ea a oferit sportul tuturorcetatenilor,intelegandu-le nevoile si motivatiile. Diversitatea legislatiilor sportive se explica prin faptul caele (legislatiile) se bazeaza pe o cultura de tip liberal sau interventionist sau pe diverse combinatii aleacestora. In statele cu o cultura liberala, activitatea sportiva este considerata ca fiind expresia initiativeilibere si autonome a cetatenilor, recunoscandu-i-se in acelasi timp importanta sociala. Promovarea sidezvoltarea ei sunt, deci, incredintate miscarii sportive ca manifestare a societatii civile. Rolul recunoscutstatului este acela de a crea conditiile necesare practicarii sportului si de a ajuta miscarea sportiva sa-sidezvolte propria capacitate autonoma de initiativa. In statele “interventioniste”, sportul este considerat unserviciu public. Statul isi asuma raspunderea promovarii si dezvoltarii sportului, iar in unele cazuri, indiverse moduri si proportii, chiar si administrarea si controlul lui - in cadrul obiectivelor propriei politicisportive, sociale si sanitare. In general, miscarii sportive i se atribuie ca functie autonoma doarorganizarea competitiilor sportive (recunoscute oficial pe plan national sau international).In tarile care auadoptat acest model - Franta, Spania si Portugalia - legile privitoare la sport determina cadrul juridic incare poate fi practicat sportul la nivel national, prerogativele statului, rolul asociatiilor sportive si domeniilede colaborare dintre ele.

In realitate aceste doua tipuri de organizare a sportului nu sunt chiar atat de divergente. Adesea, celedoua culturi - “liberalismul” si “interventionismul” - sunt moderate de consecintele pe care le au asupra lordiferitele curente politice ce se succed la conducerea statului. Ba mai mult, unele elemente si principii suntcomune ambelor sisteme:

a)voluntariatul si asociatiile sportive sunt considerate fundamentale pentru promovarea si dezvoltaresportului;

b)este recunoscuta autonomia de organizare a activitatii sportive;

c)este general recunoscuta necesitatea interventiei statului in sport, datorita valorii sociale a sportului, aresurselor financiare importante necesare pentru promovarea lui, precum si a importantei rolului pe caresportul trebuie sa-l joace in cadrul scolii.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 107 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

BibliografieNotiuni generale de alpinism, orientare turistica si supravietuire “Carpatii Romaniei, cetati si drumetie”,ed. Militara, Buc 1983 “Trai in conditii de izolare”, MAPN, Buc 1998 “Survival - training edition”,Department of aer force, AF Manual 64-3, 1998 Teoria comunicarii “Comunicarea- repere fundamentare”-Dinu, M. “Psihologia comunicarii”- Abric Jean- Claude “Teorii ale comunicarii de masa”- De Fleur Melvin;Ball- Rockeach Sandra “Introducere in teoria relatiilor publice”- Pop Doru “Teme de relatii publice”-Rogojinaru Adela “Tehnici de manipulare”- Bogdan Ficeac “Semiotica, societate, cultura”- Roventa-Frumusani Daniela “Tratat de semiotica generala”- Eco Umberto “Semiotica- Comunicatii mass-media”-Tihan Eusebiu; Ghiza Laura Prim ajutor “Atitudine si prim-ajutor la locul accidentului”- Dr. Cretu AntoanelaTeoria si metodica “Sportul pentru Toti” “Charta Internationala a Educatiei Fizice si Sportului”, 1991“Charta Europeana a Sportului pentru Toti”- Conferinta Ministrilor Europeni ai Sportului la Bruxelles, 1975“Sanatate prin sport pe intelesul fiecaruia”- Dr. Gheorghe Dumitru, Bucuresti 1997 “Un alt mod de viata”-Suciu Aurelia, Dumitru Gheorghe, Aron Adrian, editura Afir, Bucuresti Terminologie si notiuni generale delegislatie in sport si de organizare “Indrumarul profesorului de educatie fizica”- prof. Struja Ioan Cornel,editura Axa, Botosani, 2004 “Teoria si metoda educatiei fizice si sportului”- Carstea Gheorghe, edituta

Univers, Bucuresti, 1993 Gimnastica Aerobica de Intretinere (GAI) “Gimnastica Aerobica de Intretinere-Ghidul Specialistului”- Macovei Sabina; Visan Alice, Editura Afir, Bucuresti, 2003 Anatomie si Fiziologie“Biologie clasa a XI-a”- Aurel Ardelean, Ionel Roşu, Călin Istrate, Editura LEDA, 2002 “Fiziologie Umana”- I.Haulica Ed. Med., 2000 “Textbook of Medical Physiology”, A. Guyton, Saunders 1996

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro