solidaritate pentru dezvoltare filepe termen mediu, din cauza modelului promovat de guvernările de...
TRANSCRIPT
PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT
Proiect
SOLIDARITATE pentru DEZVOLTARE
Soluții de relansare economică şi creare de locuri de muncă
Bucureşti, Mai, 2010
1
Starea actuală
România se confruntă cu o serie de crize suprapuse. Criza economică se suprapune peste cea socială. Fiindcă Guvernul a luat cele mai dure măsuri de austeritate împotriva populației dintre toate țările care au acord cu FMI, criza socială stă să explodeze. Criza datoriilor apare ca fiind din ce în ce mai evidentă pe termen mediu, din cauza modelului promovat de guvernările de dreapta care s‐au succedat începând cu ianuarie 2005 – creşterea economică pe datorie.
De la începutul crizei şi până în prezent, zilnic circa 800 de români şi‐au pierdut locul de muncă. Avem un restanțier la fiecare cinci clienți care au luat credite bancare. In ultimul an, in fiecare zi, 250 de români nu şi‐au mai putut achita rata la bancă. Peste 300.000 de firme sunt afectate grav de criza economică (în fiecare zi, peste 1800 de firme au fost afectate de criza).
Economia românească va rămâne în recesiune şi în anul 2010, estimările de scădere economică fiind cuprinse între ‐0,5% şi ‐2%. Datoria publică explodează urmând ca la sfârşitul anului 2012 să ajungă la peste 62% din PIB, peste criteriul de aderare la zona euro (dacă nu se iau acum măsurile adecvate de ajustare economico‐financiară).
Efectele crizei în economia românească sunt dramatice. Investițiile în infrastructură s‐au redus, numărul şomerilor a ajuns la 765.285 (conform ultimului buletin statistic al INSSE, din martie), blocajul financiar tinde să se generalizeze, arieratele cresc. Statul are datorii la firme de peste 1,5 miliarde RON. Deficitul bugetar va depăşi în acest an 6,8% din PIB (potrivit angajamentelor cu FMI), fiind din ce în ce mai greu de finanțat. Tăierile de salarii, pensii, ajutoare de şomaj şi prestații sociale vor face ca rata sărăciei să crească cu circa 4 puncte procentuale în acest an, ajungând la 27%. Sprijinirea IMM are loc doar pe hârtie.
Economia se ajustează natural, agenții economici privați nefiind ajutați să‐şi găsească mecanisme de imunizare în fața crizei actuale sau a viitoarelor crize. Tactica de tip “loveşte şi fugi” impusă prin adoptarea cotei unice s‐a dovedit falimentară. Beneficiile au mers în mare măsură la cei bogați, costurile sunt suportate acum cu precădere de cei săraci. Acum se discută despre soluții de ajustare forțată şi în domeniul public.
2
Măsurile de austeritate sunt luate haotic, afectând negativ mai mult sau mai puțin toate categoriile sociale. Totuşi, bugetarii, pensionarii, agricultorii şi şomerii sunt cei care plătesc cu vârf şi îndesat costurile acestei crize.
Puterea de cumpărare va scădea. Familia mediana este formata din bugetar si privat, iar din 10 lei venit al acestei familii, 6 lei merg în consum (rigiditate mare a consumului în totalul venitului familiei) pentru familiile cu cel putin un angajat la stat presupunand stagnarea salariului la privat (ceea ce inseamna o scadere a consumului cu 15%, conform scenariului realist de mai jos. Pentru pensionari, rigiditatea consumului în raport cu venitul este maximă, deci anticipăm tot o scadere a consumului de 15%. Familiile cu un bugetar reprezinta 38% din totalul consumului. Calculul de mai jos e estimativ, dar reflecta evident scaderea PIB in urmatoarele 7 luni cu intre 1% si 2,6% doar din cauza reducerii salariilor. Implicit, si veniturile bugetare vor scadea.
Evolutia consumului familiilor cu cel putin 1 angajat la stat
Ponderea in consum total
Efect asupra consumului anualizat
Efect asupra PIB anualizat
Efect asupra PIB pe 7 luni (1 iunie – 31 decembrie)
Scenariul oprimist ‐10% 30% ‐3,0% ‐1,8% ‐1,05%
Scenariul realist ‐15% 30% ‐4,5% ‐2,7% ‐1,58%
Scenariul pesimist ‐25% 30% ‐6,0% ‐4,5% ‐2,63%
Luand in calcul elasticitatea de 100% a incasarilor din impozite directe si de 15% a incasarilor din TVA (aferent consumului), rezulta ca economia realizata la buget este de aprox. 0,45% din PIB si nu peste 1,3% din PIB cum crede Ministerul de Finante care s‐a uitat doar la reducerea de chletuieli nu si la reducerea de venituri. Blocajul administrației publice, creşterea corupției şi a evaziunii fiscale sunt efecte care vor afecta întreaga societate. Reducerea cererii interne va afecta şi mediul privat.
Din nevoia disperată de a aduce venituri la buget, mediul de afaceri va fi în continuare strivit de numărul mare de impozite şi taxe, incertitudinea legislativă şi controalele inutile. Firmelor private le este aproape imposibil să‐şi construiască un plan de afaceri pe termen mediu. IMM urile au mari dificultăți
3
în a pătrunde pe piața şi a se dezvolta. Lipsa de stimulente acordate sectorului privat are ca rezultat un număr mic de firme care nu pot dezvolta decât o ofertă internă firavă.
Se insistă peste tot cu ideea că sectorul privat s‐a restructurat. Dar şi acolo restructurarea s‐a produs doar din perspectiva interesului patronilor, nu şi din perspectiva consolidării situației celor angajați. Mulți patroni au concediat oameni, chiar dacă nu era nevoie şi aveau comenzi noi, preferând să îi țină pe angajații rămaşi cu 10‐12 ore la muncă, să îi cheme în week‐end fără plata orelor suplimentare. Patronii au profitat de criză pentru a‐şi proteja profiturile. Rezultatul? În 2009, an de criză, excedentul brut de exploatare din economia românească a fost de 56,1% din valoarea brută adăugată creată. Cifra e imensă pentru o țară europeană, fapt confirmat de statisticile europene. Un excedent brut de exploatare comparabil este doar în Luxemburg, şi asta doar pe seama industriei financiar‐bancare. O țară care este paradis fiscal şi bancar îşi permite aşa ceva. Pentru România, aşa ceva înseamnă o presiune în plus pentru patronii respectabili, care vor să fie competitivi într‐o piață normală. Retragerea statului din aceste zone va însemna că “legea junglei” este cea care va prevala, iar cei care vor suferi sunt angajații care vor fi tot mai exploatați.
Nevoia de solidaritate trebuie să se manifeste în relația dintre patroni şi angajați, după cum trebuie să se manifeste şi între decidenți şi cei expuşi deciziilor, nu între angajații bugetari şi cei din privat. Angajații, şi la buget şi în mediul privat, au avut cu toții de suferit şi vor continua să aibă de suferit.
E nevoie, clar, de un alt model de dezvoltare. Unul bazat pe solidaritate reală, nu mimată, şi care să se vadă în modul în care povara ieşirii din criză este distribuită pe umerii cetățenilor români.
4
Planul alternativ al PES
Socialiştii europeni lucrează şi ei, în acest moment, la o alternativă europeană la politicile de dreapta care pot fi definite doar prin trei cuvinte: tăieri, tăieri, tăieri. Dreapta conservatoare şi liberală a propus Europei ca singură strategie politica tăierilor (de salarii, de bugete publice, de programe sociale). Singura lor grijă este consolidarea fiscală. Care este rezultatul acestor politici? Şi mai mult şomaj, şi mai multă cedere economică, şi mai mari datorii publice.
Nu parcurgem o criză ciclică, ci una de sistem, produsă de politicile neoliberale. Aceste politici au dus la 7 milioane de şomeri în UE şi la aproape 1 milion de şomeri în România. S‐a pierdut cca 1000 de miliarde de euro din PIB‐ul european, bugetele publice sunt golite, iar îndatorarea publică a crescut până la 3000 de miliarde euro.
Socialiştii europeni propun o alternativă bazată pe o viziune progresistă, pe o viziune în care putem avea şi relansare economică, dar şi consolidare fiscală pe termen mediu şi lung. Programul PES propune patru tipuri de măsuri:
1. Protejarea finanțelor statale de influena speculatorilor, prin mecanisme europene de control (un Fond Monetar European şi un Mecanism European pentru Stabilitate Financiară)
2. Creşterea veniturilor publice prin identificarea unor căi fiscale noi, neexplorate, care să nu afecteze oamenii şi afacerile care susțin locuri de muncă (precum taxe pe populare sau taxa de 0,05% pe tranzacțiile financiare)
3. Relansarea economică este principalul obiectiv al politicilor publice, ceea ce înseamnă accent mai mare pe sprijinul politicilor care creează locuri de muncă.
4. Creşterea coordonării între state, în UE, dar şi în zona Euro, pentru ca politicile comune să fie mai eficiente
Socialiştii au explicat, într‐un material amplu, că viziunea actuală, în care se cere populației să accepte tăieri de venituri, în care creşte şomajul, şn care se atentează la siguranța modelului social european, nu se vede o cale clară de
5
ieşire din criză. Toate datele (după cum se vede şi mai jos) arată că direcția e greşită.
Graph 3 - Macroeconomic performances of the Euro-zone and Fiscal Policy
-7.0%
-5.0%
-3.0%
-1.0%
1.0%
3.0%
5.0%
7.0%2007 2008 2009 2010 2011
%G
DP
0.0%
2.0%
4.0%
6.0%
8.0%
10.0%
%La
bour
For
ce
stimulus packages %GDP (left scale)public deficit %GDP (left scale)unemployment rate (right scale)GDP Growth (left scale)
?
Va fi, aşadar, nevoie, de altceva. In fața politicilor de dreapta gândite pe modelul “fiecare pe cont propriu”, stânga propune un model al solidarității. Acest model are ca scop salvarea locurilor de muncă, salvarea bugetelor publice, salvarea politicilor sociale şi chiar salvarea modelului european. E nevoie de relansarea economiei, de regândirea politicilor actuale pentru viitor (inclusiv privind un model de consum bazat pe o mai mare protecție a naturii şi a resurselor naturale), e nevoie de accent mai mare pus pe cunoaştere, creativitate şi competențe, după cum e nevoie şi de întărirea modelului “welfare”, al bunăstării, pentru a lupta împotriva inechității.
6
Viziunea propusă
Prin crizele financiare, economice şi sociale pe care le‐a provocat, modelul economic al dreptei politice din România (susținut de PDL) şi‐a dovedit limitele. Este clar că avem nevoie de un nou model de dezvoltare în România. Un model care să stimuleze creşterea economică pentru bunăstarea tuturor cetățenilor. Nu o creştere economică bazată aproape exclusiv pe consum şi importuri pe datorie, aşa cum am avut în perioada 2005‐2010.
Ne propunem să creăm locuri de muncă mai multe şi mai bune prin creşterea economică alimentată de investiții şi export. Stimulăm parteneriatul public privat pentru a asigura resurse de investiții, îndeosebi productive şi pentru export.
Asigurăm o creştere economică susținută şi o distribuire echitabilă a beneficiilor acesteia. Creăm bogăție care va fi regăsită în creşterea nivelului de trai al marii majorități a cetățenilor. Reîntoarcem economia cu fața spre social şi minimizăm economia bazată pe speculație. Deschidem economia spre oameni şi ne propunem reducerea polarizării sociale.
Descătuşăm spiritul întreprinzător al sectorului privat pentru a asigura dezvoltare economică durabilă. Trebuie să asigurăm o creştere a atractivității economiei româneşti, prin reducerea rigidităților care îngreunează inițierea/dezvoltarea afacerilor.
Un ritm înalt de creştere economică, pe investiții şi export, reprezintă modelul de creştere economică durabilă, care este cea mai importantă sursă de combatere a sărăciei. Reducem astfel decalajele economice şi sociale care ne despart de țările Uniunii Europene. Prognozăm că procesul de dezvoltare economică va depinde substanțial de creşterea productivității şi de adâncirea reformelor structurale (management performant, investiții mai mari în capitalul uman şi în tehnologie avansată şi o disciplină financiară riguroasă în economia reală, transparență, responsabilitate şi eficacitate în cheltuirea banului public).
Vom asigura o continuitate şi o predictibilitate a măsurilor adoptate, bazându‐ne pe reducerea deficitelor şi pe sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor
7
publice. Orice deviere de la aceste obiective ar genera numai câştiguri false de bunăstare pe termen scurt, ceea ce ar afecta negativ nivelul de trai al indivizilor pe termen lung.
Politica fiscală poate fi utilizată inteligent pentru a genera efecte asupra economiei pe termen lung şi nu pe termen scurt, prin stimularea mai degrabă a ofertei agregate şi a potențialului economiei, decât a cererii agregate. Astfel, se vor putea realiza progrese atât în procesul de convergență nominală (reducerea inflației, reducerea deficitului bugetar prin creşterea încasărilor bugetare), cât şi în cel de convergență reală (prin rate susstenabile de creştere economică).
România trebuie să treacă de la consum şi importuri la producție, investiții şi exporturi ca principale motoare de creştere. Prin politici economice consistente, consolidăm stabilitatea macroeconomică şi asigurăm predictibilitate în mediul de afaceri. Suntem conştienți că o creştere rapidă a potențialului de convergență cu UE poate fi realizată numai prin continuarea procesului dezinflaționist, consolidarea sănătoasă a sistemului finanțelor publice şi menținerea în limite sustenabile a deficitului extern.
Mărim investițiile publice inteligente, în dezvoltarea infrastructurii, educație, sănătate, dezvoltare rurală şi protecția mediului, în IT şi tehnologie avansată. Cheltuielile bugetare trebuie să stimuleze în primul rând oferta, şi nu cererea, pentru a nu se regăsi în dezechilibre inflaționiste şi în deprecierea monedei naționale. Deficitul bugetar trebuie menținut atâta timp cât acesta se reflectă în investiții calitative din partea statului. Echilibrul bugetar îl menținem printr‐o bună planificare multianuală şi urmarea unei strategii predeterminate.
Propunem, ca soluție de fond, reformarea sistemului fiscal‐bugetar. Reforma veniturilor bugetare are ca obiectiv creşterea ponderii veniturilor bugetare in PIB la nivelul mediei UE27, pentru a se putea asigura resurse de finanțare pentru investiții publice cu efect propagat favorabil în economia privată. Considerăm că, la fel ca în tot Occidentul democratic, este corect ca bogații să plătească impozite mai mari decât cei săraci (nu doar în sumă absolută, dar şi relativ prin rate de taxare diferențiate). Susținem astfel aplicarea impozitului diferențiat, în mai multe trepte. Iar reforma cheltuielilor bugetare se bazează
8
pe mărirea eficienței alocării fondurilor publice, reducerea cheltuielilor administrative şi un management performant al întreprinderilor publice. România are astăzi nevoie de un sistem de impozitare menit să aducă beneficii pentru toți cetățenii şi nu doar pentru o categorie restrânsă şi privilegiată.
9
A. Pachet măsuri
(Termen scurt 6‐9 luni)
Susținem abordarea echilibrată a refomei sistemului public. Măsurile de raționalizare a cheltuielilor trebuie să fie completate de măsuri de creştere a veniturilor la buget. În fapt, doar tăierea cheltuielilor bugetare presupune reducerea unei nevoi de finanțare, dar nu presupune un plus de bani la buget.
PSD propune ca reducerea cheltuielilor publice să se facă în urma unor analize cost beneficiu bine fundamentate, iar pe de altă parte creşterea veniturilor bugetare să se realizeze prin introducerea unui sistem diferențiat al fiscalității, prin îmbunătățirea colectării şi prin reducerea evaziunii fiscale, astfel încât efectele negative asupra mediului de afaceri să fie minime.
Vom urmări stimularea cererii agregate prin creşterea investițiilor guvernamentale, care să creeze puternice efecte de multiplicare şi să antreneze şi investiții ale agenților economici privați.
De asemenea, urmărim restabilirea încrederii în economia românească prin măsuri de stabilizare macroeconomică şi crearea unui cadru de atragere de investiții străine directe. Astfel, vom crea, prin măsuri ce pot fi luate pe termen scurt, cadrul pentru a putea menține / crea locuri de muncă mai multe şi mai bune.
11
Scenariul fiscal‐bugetar alternativ
a) Reducerea cheltuielilor bugetare
→ Plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile la cel mult 75% față de anul trecut. (execuția bugetară la 3 luni arată o reducere de numai 0,4% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile față de anul trecut; în plus cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt de 2 ori mai mari decât cheltuielile pentru investiții făcute din buget). Introducerea de normative de consum pentru administrația publică centrală şi locală. Estimăm că asta va însemna o economie de 1,5% din PIB.
→ Generalizarea sistemului SEAP (sistemul electronic de achiziții publice) pentru toate achizițiile publice (efect: reducerea prețului cu 10‐15%). Economie la buget de 0,8% din PIB.
→ Trecerea controlului financiar preventiv de la ordonatorii principali de credite la Curtea de Conturi (economie de 20% la cheltuielile cu bunuri si servicii, adică 1,1% din PIB).
→ Reducerea la jumătate a numărului de ministere, agenții guvernamentale şi servicii deconcentrate. Reducerea cu 50% a numărului de secretari de stat şi consilieri guvernamentali si prezidentiali.
→ Implementarea în regim de urgență a standardelor de cost şi normativelor de personal în toate serviciile descentralizate. Introducerea organigramelor şi bugetelor standard pentru toate autoritățile publice locale.
→ Introducerea de criterii de performanță pentru fiecare sector de activitate finanțat din bugetul public, în vederea cuantificării eficienței, eficacității şi economicității
→ Introducerea de criterii de performanta pentru managementul întreprinderilor publice.
12
b) Creşterea veniturilor bugetare
→ Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, începând cu 1 iulie 2010 şi introducerea impozitului forfetar pe activități (comercializarea produselor din alcool, tutun, produse petroliere, servicii de alimentație publică şi turism etc);
→ Dublarea redevențelor încasate de stat ca urmare a concesionării exploatării resurselor naturale neregenerabile. Venituri în plus la buget de 0,6% din PIB
→ Înăsprirea controalelor pentru reducerea fenomenului de muncă la negru (taxele aplicate muncii fiind relativ ridicate). 600.000 de români lucrează fără forme legale, iar o treime dintre angajați primesc o parte a banilor la negru.
→ Reducerea evaziunii fiscale şi atragerea a 2% din PIB la venituri doar în 2010. În primele 9 luni din 2009, ponderea economiei subterane a fost estimată la 24% din PIB. Munca la negru a reprezentat 12% din PIB, iar evaziunea pe TVA aproximativ 5% din PIB, restul fiind pierderi din sectorul informal. Piața neagră şi gri a reprezentat 50% din piața alimentelor în 2009. Evaziunea din neplata accizelor pentru țigările de contrabandă reprezintă aproximativ 1 miliard de euro pe an. Conform companiei de Kearney (2009), bugetul României nu a încasat aproximativ 7% din PIB în contul impozitelor şi taxelor datorate statului. Cu acestea, Romania ar fi ajuns la nivelul înregistrat de către noile state membre ale UE.
→ Îmbunătățirea colectării. Soluția de implementat este aprobarea unui grant cu Banca Mondială pentru a îmbunătăți sistemul de administrare fiscală şi implicit a reduce evaziunea. Bulgaria a angajat firme din Marea Britanie pentru a face acest lucru şi au avut în câteva luni – prin contribuția preponderentă a acestui program ‐ o creştere de 300 milioane euro la bugetul de stat.
13
Măsuri de stimulare a economiei
şi creare de locuri de muncă
Programe de creare/ menținere de locuri de muncă. Scutirea de plata contribuțiilor datorate statului pentru angajatorii de şomeri/absolvenți/persoane cu vârsta de peste 45 de ani etc. până la sfârşitul anului 2010. Creşterea numărului de contribuabili va relaxa presiunile bugetare pe termen mediu.
Înființarea de locuri de muncă în microîntreprinderi cu un singur angajat prin scutirea de la plata contribuției sociale în limita salariului de 1000 lei.
Sprijinirea IMM‐urilor aflate in dificultate din cauza crizei economice prin instituirea unei scheme de ajutor de stat care să includă şi folosirea fondurilor europene
Reducerea prețului la energie electrică şi a accizei la motorină, pentru irigații
Utilizarea scrisorii de garanție bancară ca şi garanție de bună execuție pentru societățile din domeniul construcțiilor,
Finalizarea Legii parteneriatului public‐privat care să permită atragerea de finanțări pentru marile proiecte de infrastructură
Eşalonarea obligațiilor bugetare restante ale IMM‐urilor şi amânarea penalităților aferente pe o perioadă de până la cinci ani, în care procedurile de executare silită inițiate pentru recuperarea acestor sume sunt suspendate.
Accelerarea amortizării activelor fixe cumpărate în anii 2010‐2011 pentru a încuraja investițiile şi pentru a asigura recuperarea rapidă a acestora
14
Măsuri de creştere a gradului de absorbție a fondurilor europene
→ Creşterea gradului de absorbție a fondurilor europene până la 20%, de la 12,7% în prezent. Prin:
Depolitizarea conducerii autorităților de management şi a organelor intermediare şi publicitate obligatorii pentru firmele/entitățile juridice care câştigă programe europene.
Un parteneriat între administrațiile publice şi firme de consultanță pentru ca primele să poată accesa fonduri europene.
Crearea de parteneriate public privat pentru a creşte absorbția fondurilor europene.
Rambursarea TVA‐ului pentru proiectele finanțate din fondurile europene după fiecare cerere de rambursare şi nu la finalul proiectului;
Operativizarea activităților derulate prin Trezoreria Statului pentru proiectele finanțate din fonduri europene sau selectarea de către MFP a uneia/mai multor bănci pentru derularea acestor activități;
Înființarea unei linii speciale de contragarantare pentru proiectele de investiții care vizează accesarea fondurilor europene, pentru a reduce gradul de risc al întreprinzătorilor;
Introducerea posibilității de garantare cu bunurile achiziționate, pentru a facilita cofinanțarea bancară a proiectelor finanțate prin fondurilor structurale;
Condiționarea finanțării bugetare a instituțiilor publice implicate în atragerea fondurilor structurale, în funcție de performanțele acestora.
15
Partea a II‐a
Un nou model de dezvoltare economică, pentru un nou model de societate
Creşterea competitivității economice
16
B. Pachet de măsuri (Termen mediu şi lung: 10 luni – 5 ani)
Scopul unui astfel de scenariu este crearea unei societăți mai echilibrate şi mai corecte, aşezată pe baze mai solide. Programul pe termen mediu şi lung urmăreşte consolidarea unei creşteri economice sustenabile şi mărirea gradului de ocupare prin investiții în capitalul uman şi stimularea mediului de afaceri, investiții în cunoaştere, inovare, infrastructură şi energie. Pe de altă parte, se va urgenta creşterea accesului la utilități publice de calitate şi promovarea incluziunii sociale. Statul va interveni în economie la nivel strategic. Se va înființa Consiliul de Programare şi Prognoză Economică (prin restructurarea CNP) care va stabili direcțiile strategice de dezvoltare ale României.
I. Programarea economică orientativă
Proiecte:
→ CPPE va întocmi o strategie de dezvoltare sectorială, pe baza analizelor efectuate de institutele de cercetare din domeniu, cu privire la avantajele competitive de care dispune economia românească.
→ Prin pârghiile de care dispune, guvernul va antrena agenții economici privați, societatea civilă şi sindicatele să participe la acest nou model de dezvoltare.
→ Statul va face investiții masive care să antreneze economia. Se vor acorda garanții de stat şi facilități fiscale pentru investiții în infrastructură, cercetare‐dezvoltare, capital uman, energie regenerabilă, IT, agricultură ecologică şi alte domenii de vârf.
→ Prin efectele de multiplicare ale acestor fonduri publice, se vor da comenzi firmelor private, care vor începe şi ele să investească.
→ Subvențiile şi ajutoarele de stat vor fi condiționate şi vor fi acordate cu prioritate sectoarelor cu potențial puternic competitiv, stabilite prin analizele CPPE.
17
→ CPPE va monitoriza semestrial eficienta investirii acestor fonduri publice catre directiile strategice stabilite pe baza sistemului de indicatori structurali ai UE
II. Modernizarea Infrastructurii
Statul va face investitii masive in infrastructuri fizice si virtuale, creand puternice efecte de multiplicare in economie si antrenand astfel si firmele private sa investeasca, stimulate de comenzile certe. Se vor crea/mentine astfel sute de mii de locuri de munca, printr‐o creştere economică alimentată de investiții.
Proiecte:
→ PSD propune implementarea de proiecte finanțate de la buget pe baza Abordării Policentrice, procedură compatibilă cu tendința UE (pentru oraşe) şi complementar, un Program de Modernizare a Satului Românesc.
→ Dezvoltarea României se va face prin alocarea de resurse bugetare pe 3 niveluri:
a. Program pentru Orase mari ‐ Dezvoltare Poli de creştere şi competitivitate Fond de investitii pentru infrastructura si dezvoltare regionala. Înființarea unui Fond de Investiții pentru Infrastructură si Dezvoltare Regională, din care să fie finanțate multianual primele 100 proiecte considerate prioritare, pe baza analizelor Consiliului de Programare şi Prognoză Economică complementar cu înființarea unui Mecanism de Evaluare şi Monitorizare a cheltuirii banului public.
Atragerea investitiilor in vederea realizarii unor lucrari de infrastructura, prin concesionarea lucrarilor catre companiile care dispun de fondurile necesare realizarii a cel putin 30% din valoarea lucrarii.
Înființarea Fondului „Agenda 2020” pentru Creşterea Competitivității Economice, Cercetare si Inovare
18
b. Program de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici
→ Asigurarea unui Fond de Prefinanțare a fondurilor structurale primite de la UE, care să asigure 40% din valoarea proiectelor propuse pentru finanțare nerambursabilă din fonduri UE pentru comunitățile sărace (banii fiind decontați după demararea proiectului);
→ Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătățirea serviciilor urbane
c. Program de modernizare a satului românesc
→ Programul de construire, modernizare şi reabilitare de drumuri județene şi comunale, în lungime de 3500 km care va permite creşterea siguranței traficului auto şi creşterea accesibilității locuitorilor din zonele izolate.
→ Programul de alimentare cu apă la sate, înființare, extindere, modernizare şi reparare a sistemelor de alimentare cu apă în lungime de 6500 km şi a rețelelor de canalizare la sate pe 550 km.
→ Programul de reabilitare şi întreținere a căminelor, dispensarelor şi bibliotecilor comunale;
→ Programul Biserica, centrul spiritual al comunității. → Sprijin financiar nerambursabil de 15% din valoarea totală a
tranzacției pentru cumpărarea, de către tinerii fermieri, de terenuri agricole de până la 50 de hectare.
→ Ajutor de instalare pentru tinerii fermieri printr‐un grant de 25.000 euro din partea UE
→ Acordarea, gratuită, a unei suprafețe de 20 hectare, din patrimoniul ADS, pentru fiecare fermă nouă de 20 capete vaci de lapte, ce a fost sau va fi înființată cu subvenții de 50% din investiții, din mijloace financiare de la buget şi din programe externe;
→ Planuri de afaceri gratuite prin consultanța agricolă, pentru înființarea fermelor de către tinerii fermieri şi restructurarea fermelor de subzistență;
19
III. Reindustrializarea României
Noul model de dezvoltare va miza pe stimularea puternică a ofertei interne. Se vor acorda garanții de stat şi subvenții condiționate industriilor cu avantaje competitive şi celor strategice. Se vor face investiții masive în industria alimentară. Vor fi stimulate firmele exportatoare prin diverse scheme de ajutor de la stat în condițiile respectării standardelor europene. Se va incuraja mediul de afaceri in a crea cat mai multe locuri de munca sigure si bine platite, prin ameliorarea factorilor care influențează negativ inițierea/dezvoltarea afacerilor în România, precum povara reglementărilor fiscale, accesul dificil la credite şi ineficiența birocrației guvernamentale.
Proiecte:
a) O politică industrială ofensivă
→ Crearea Fondului național de locuințe care să permită construirea a 50 mii de locuințe complet echipate supuse regimului de închiriere cu garanții acordate prin Fondul de garantare pentru IMM‐uri (Legea aprobată deja în Senat)
→ Crearea Fondului de Investiții de risc care să aibă în vedere promovarea investițiilor inovative în țară şi străinătate
→ Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off‐set pentru realizarea de investiții în contrapartidă pentru stimularea şi dezvolatrea industriei alimentare. Crearea în acest sens a unui Program Național de dezvoltare a acestei industrii folosind şi garanțiile guvernamentale
→ Reducerea plafonului investițiilor care pot beneficia de facilități de la 50 milioane de euro la 10 milioane de euro
→ Dezvoltarea parcurilor industriale si tehnologice. Încheierea de parteneriate public‐privat pentru înființarea de noi parcuri industriale. Prin facilitățile acordate firmelor care îşi desfăşoară activitatea în parcurile industriale deja existente sau în cele nou create, se atenuează efectele crizei economice asupra respectivelor societăți, se rețin în țară lucrătorii calificați şi se produc bunuri competitive, cu valoare adăugată ridicată.
→ Stimularea dezvoltării clusterelor de competitivitate din România
20
→ Creşterea flexibilității legislației cu privire la parteneriatul public privat. Introducerea unui pachet legislativ care să reducă barierele administrative care împiedică înființarea şi funcționarea parteneriatelor. Lărgirea sferei de aplicare a Parteneriatului Public Privat, cu precădere în domeniile infrastructurii, construcțiilor şi sănătății, prin introducerea posibilității de a utiliza fonduri europene pentru PPP.
b) Îmbunătățirea mediului de afaceri şi stimularea IMM
→ Crearea unui Cod de Guvernanță Corporatistă a României, pentru implementarea celor mai bune practici în domeniu
→ Single Control Act. Eliminarea controalelor repetate nejustificat la acelaşi agent economic. În absența unor situații care să impună efectuarea unui control (cereri ale unor organe de stat, suspiciuni întemeiate de producere a unor infracțiuni, cazuri flagrante de încălcare a legii etc.), acelaşi organ de control nu va controla acelaşi contribuabil la intervale mai mici de 2 ani calendaristici;
→ Elaborarea unui Plan de Acțiuni cu privire la implementarea Small Business Act
→ Reducerea semnificativă a parafiscalității. → Extinderea măsurilor adoptate prin Legea privind comercializarea
produselor alimentare, privind protecția împotriva înțelegerilor şi practicilor anticoncurențiale şi accelerarea plăților comercianților către toate IMM urile furnizoare – din industria uşoară, mobilă, produse chimice etc, care ar stimula industria autohtonă şi ar reduce importurile.
→ Sprijinirea agenților economici prin înființarea de centre regionale pentru acordarea de consultanță gratuită celor care doresc să acceseze fonduri comunitare, prin plata TVA la recepția lucrărilor în cazul proiectelor europene şi prin reducerea dobânzilor la creditele acordate pentru cofinanțarea acestui tip de proiecte (măsuri corelate cu recapitalizarea CEC);
→ Acordarea de consultanță gratuită pentru IMM care doresc să solicite credite din fondul de criză constituit de către BEI
→ Legea holding‐urilor. Creşterea numărului de fuziuni şi/sau achiziții prin care IMM‐uri autohtone să se constituie în holding‐uri, beneficiind astfel de creşterea cifrei de afaceri, a puterii de negociere în relația cu furnizorii şi creditorii sau de formare şi promovare a brandurilor proprii etc.
21
→ Înființarea de societăți comerciale de tip Starter SRL pentru stimularea înființării şi dezvoltării de microîntrerprinderi aparținând întreprinzătorilor tineri, debutanți în afaceri.
→ Lege privind organizarea activității de lobby pentru creşterea gradului de transparență a actului decizional şi al gradului de responsabilizare a autorităților publice;
→ Lege privind modificarea şi completarea OUG privind procedura aprobării tacite pentru a înlătura obstacolele administrative din mediul de afaceri şi a creşte calitatea serviciilor publice prin simplificarea procedurilor administrative;
c) Stimularea producției în mediul rural
→ Majorarea capitalului social al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM uri în vederea garantării unor investiții în domeniul industriei alimentare şi înființarea unei rețele de piețe de gros pentru preluarea legumelor şi fructelor.
→ Piete de gros pentru colectare lapte si preluare legume si fructe → Susținerea dezvoltării şi diversificării activităților economice, care să
genereze activități multiple şi venituri alternative, pentru 2000 de proiecte anuale de turismul rural şi 4.000 proiecte anuale pentru activități meşteşugăreşti şi activități neagricole. Crearea de centre de colectare produse agricole de catre ADS
→ Sprijinirea producătorilor agricoli să îşi ia certificate europene de producători BIO. Astfel, lor li se facilitează accesul la pe piața europeană (o piață care îi aşteaptă, fără să fie nevoie să se promoveze prea mult) şi să vândă produsele pe care le fac pe mult mai mulți bani.
→ Crearea unui proiect național în domeniul mediului şi anume irigații, amenajări hidrotehnice şi amenajarea solului
→ TVA zero pentru produse „verzi” (energie verde, alimente ecologice etc) → Reducerea cu 50% a impozitului pe profit pentru exportul de produse de
origine certificate (produse traditionale romanesti)
22
d) Promovarea unei strategii de creştere a exporturilor româneşti
→ Cresterea capitalizarii Fondului de Garantare pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii pentru a acorda garantii firmelor exportatoare care participa la licitatiile internationale
→ Crearea unei rețele eficiente de Centre de Promovare Comercială (CPC) care să pună la dispoziția reprezentanților mediului de afaceri din România mijloace eficiente de promovare a exporturilor româneşti
→ Recâştigarea piețelor tradiționale de export ale României, cu deosebire cele din afara Uniunii Europene (Asia, Nordul Africii şi Orientul Mijlociu, America de Sud, statele membre CIS ş.a.).
→ Reorientarea producției din sectoarele afectate de criză, cu deosebire prin cresterea exporturilor (industria auto, producția de componente auto, instrumente financiar bancare complexe, lucrări de construcții ş.a.) spre zone cu un grad de absorbție ridicat, inclusiv țările BRIC (Brazilia, Rusia, India, R.P.Chineză).
→ Proiect “România Internațională” – opt regiuni pentru cinci continente pentru acordarea de sprijin pentru internaționalizarea întreprinderilor prevăzute în POR (Programele Operaționale Regionale), crearea de planuri anuale de internaționalizare, înființarea de echipe – task force – pentru implementarea planurilor anuale, crearea de programe regionale de internaționalizare, întocmirea de proiecte de internaționalizare pentru anumite țări, elaborarea de analize pentru stabilirea unui sistem de sprijin pentru internaționalizarea IMM‐urilor, crearea de ghişee regionale de internaționalizare etc.;
→ Reactualizarea Strategiei Naționale de Export a României, având drept obiectiv central definirea unei grile de eficiență care să permită creşterea semnifictivă a exporturilor româneşti.
→ Flexibilizarea sistemului de promovare a exporturilor prin definirea unor instrumente eficiente, cu impact major, materializat prin amplificarea volumului exporturilor României. Susținerea activităților promoționale a asociațiilor, consorțiilor şi camerelor de comerț, inițierea de instrumente specifice de susținere a internaționalizării întreprinderii româneşti, crearea de stimulente pentru deschiderea de societăți comerciale româneşti în străinătate, crearea de instrumente naționale pentru susținerea cooperării internaționale, finanțarea realizării de studii de fezabilitate în străinătate, realizarea de acorduri
23
pentru internaționalizarea sistemului de târguri şi expoziții româneşti etc.
→ Elaborarea şi coordonarea de programe promoționale speciale cum ar fi “Made in Romania” pentru sectoarele competitive pe piețele externe (confecții, încălțăminte, mobilă, sticlărie, ceramică, produse agro‐alimentare ş.a.m.d. de înaltă calitate),
→ Constituirea Consiliilor de Export regionale ca elemente de difuzare, reprezentare şi colectare a propunerilor generate de mediul de afaceri din teritoriu. Crearea de consorții de export, în colaborare cu autorități locale (prefecturi) şi – eventual ‐ Camere de Comerț (inclusiv cele bilaterale) care să contribuie la creşterea exportului.
→ Eficientizarea Portalului de Comerț Exterior, cu deosebire prin fluidizarea circuitului ofertelor de export identificate de reprezentanții din rețeaua externă.
→ Definirea unui plan complex de acțiune pentru a determina un grad sporit de implicare a operatorilor economici români în livrările de echipamente şi instalații complexe, inclusiv prin obținerea statutului de subcontractor în condrul unor proiecte complexe finanțate de organisme şi organizații internaționale sau state cu posibilități economico – financiare deosebite.
→ Colaborare instituționalizata cu EXIMBANK pentru promovarea unor stimulente la export (asigurarea exportului, acordarea de credite cu dobândă bonificată etc.)
→ Elaborarea contribuției româneşti la Politica Agricolă Comună (sub aspectul schimburilor comerciale cu străinătatea, crearea de instrumente, gestiunea lor, transpunerea normativelor aferente pe plan intern, eliberarea de certificate de import şi de export, fixarea, restituirea şi gestionarea cauțiunilor aferente, gestionarea contingentelor cantitative şi tarifare, participarea la negocierile UE cu țările terțe în sectorul agro‐alimentar etc).
→ Preluarea de la MAE a activității de elaborare a contribuției româneşti la politica de reglementare a exportului şi tranzitului de produse cu dublă utilizare
24
IV. Dezvoltarea durabilă a agriculturii si mediului
→ Se va elabora un set de stimulente financiare pentru comasarea terenurilor agricole, care să prevadă majorarea impozitelor pentru terenurile nelucrate, reducerea taxelor cadastrale, diminuarea fiscalității în cazul asocierilor, facilitarea accesului la finanțarea activității în cazul asocierii, acordarea de stimulente pentru cei care preiau terenuri necultivate anterior;
→ Reabilitarea a 1,5 milioane de ha până în 2014, prin investiții în sistemele de irigare prin contractarea unui împrumut de la Banca Mondială plus stoparea deşertificării printr‐un program de împădurire
→ Incurajarea micilor producatori agricoli sau a cooperativelor agricole prin masuri de subventionare/creditare a productiei, sprijinirea si facilitarea accesului la fonduri europene prin infiintarea de centre de pregatire a documentatiilor necesare.
→ Implementarea unor proiecte de tip “parcuri agricole”, prin facilitarea relației dintre furnizorii de utilități şi proprietarii de terenuri cu destinație explicit agricolă
→ Înființarea de birouri unice la sate, pentru acordarea diferitelor avize şi autorizații;
→ Dezvoltarea retelelor de alimentare cu apa, conservarea resurselor de apa, regularizarea râurilor (pentru evitarea pagubelor aduse de inundații), reducerea poluării apelor, planuri strategice naționale şi locale pentru finanțarea proictelor naționale şi locale legate de apă.
→ Acordarea de stimulente societăților din sectorul privat pentru valorificarea deşeurilor şi reciclare
→ Crearea unor sisteme de colectare separată/sortare a deşeurilor → Impunerea unei noi taxe de mediu pentru depozitele de deşeuri, pentru
încurajarea colectării separate a deşeurilor şi reducerea cantității de deşeuri depozitate, dar care pot fi reciclate şi valorificate
→ Înființarea în mediul rural a unor şcoli de meserii tradiționale, tinerii de la sate având astfel posibilitatea să se califice într‐un anumit domeniu;
25
V. Investiții masive în energie
România trebuie să devină lider regional în domeniul energiei. În plus, este prioritară fundamentarea unei strategii energetice care să asigure o mai mare independență a României. Reducerea puterii căutătorilor de rentă din domeniul energetic şi crearea unei piețe a energiei ar reprezenta primii paşi de luat în considerare. Dovadă a potențialului ridicat de valorificare a resurselor enrgetice regenerabile, România exploata în anul 2008 numai 0,05% din capacitatea de producere a energiei eoliene, estimată la aproximativ 14.000 MW; valorificarea acestui potențial este absolut necesară în contextul în care rezervele de petrol şi gaze mai ajung pentru o perioadă de maxim 15 ani (la consumul din 2008), iar 80% din termocentrale sunt uzate moral şi au un grad ridicat de poluare. Obiectivul investițiilor masive în energie este de a decupla creşterea economică de degradarea mediului prin inversarea raportului dintre consumul de resurse şi crearea de valoare adaugată.
Proiecte:
- Îmbunătățirea eficienței energetice prin introducerea de tehnologii eficiente şi modificarea comportamentului consumatorului; creşterea eficienței energetice pe întregul lanț resurse‐producție‐transport‐distribuție‐consum final prin reducerea consumului total de energie primară raportat la valoarea produselor sau serviciilor;
- Reducerea intensității energetice a economiei cu cel puțin 30% în următorii cinci ani;
- Programul National de Reabilitare Termica a Locuintelor: reabilitarea energetică a cel puțin 25% din fondul de clădiri;
- Sustinerea fiscală a activităților de cercetare‐dezvoltare‐inovare în sectorul energetic, cu accent pe sporirea gradului de eco‐eficiență;
- Mecanisme de suport şi garantarea unui sistem de stimulente pe 10 ani pentru încurajarea producerii de energie regenerabilă.
- Crearea unui Birou Unic pentru obținerea tuturor avizelor şi autorizațiilor necesare investițiilor în energia regenerabilă
- Instalarea de microcentrale hidro pe râurile cu debit mic şi mediu - Initierea unui program de investitii in productia de energie curata:
- Eolian – 2000 Mw – fonduri atrase. - Solar – 200 Mw – fonduri atrase. - Biomasă – 700 Mw termici – fonduri atrase.
26
- Inițierea unui program național de cercetare prin foraje pentru energie geotermală pe două componente:
- producere de energie electrică – 14 foraje – cu un total de 25.000 Mwh/an – fonduri proprii şi atrase.
- producere energie termică – 245000 Gcal. - Stimularea tehnologiilor „verzi” - Susținerea unor programe de creştere a ponderii energiilor nepoluante,
obținute din energia eoliană, din utilizarea subproduselor vegetale pentru producerea energiei termice şi din cultivarea de culturi energetice, prin acordarea, în perioada 2009‐2012, a unor compensații reprezentând 50% din costuri;
- Cofinanțarea bugetară sau din împrumuturi contractate de către stat a investițiilor care asigură interconectarea cu sistemele de transport ale energiei electrice şi gazelor naturale din celelalte țări europene, în vederea creşterii siguranței energetice;
- Acordarea de garanții guvernamentale pentru proiectele de investiții de anvergură în energie regenerabilă;
- Subvenționarea dobânzii la creditele care finanțează proiecte de îmbunătățire a eficienței energetice (la nivel de clădiri, IMM) şi pregătirea de specialişti pentru aceste proiecte, folosind finanțarea nerambursabilă a FSE.
VI. Respectarea obiectivelor Strategiei Lisabona, precum si ale Strategiei Europa 2020 în materie de cercetare, inovare,
ocupare şi coeziune socială.
Economiile caracterizate în prezent prin rate ridicate de ocupare ale forței de muncă, prin sprijinirea publică şi privată a sectorului de cercetare‐dezvoltare şi prin sporirea interdependențelor dintre educație‐cercetare‐inovare sunt cele mai competitive la nivel global. În plus, sporirea ratei de ocupare trebuie să fie o țintă în paralel cu creşterea inevitabilă a cheltuielilor publice cu protecția socială constituie sursa asigurării pe termen lung a coeziunii sociale la nivelul unei economii.
27
Proiecte:
- Îmbunătățirea calității sistemului educațional prin efectuarea unor analize ocupaționale care au rolul de a anticipa nevoile mediului de afaceri pe o perioadă de trei‐cinci ani şi de a asigura monitorizarea permanentă a evoluției sistemului;
- Scutirea de la plata impozitului pe profit a activităților de cercetare‐dezvoltare pe o perioadă de cinci ani;
- Sporirea cheltuielilor private de cercetare‐dezvoltare la 1,5% din PIB în următorii cinci ani;
- Dezvoltarea parteneriatului public‐privat în activitatea de cercetare şi concentrarea cheltuielilor bugetare de cercetare către proiectele de cercetare cofinanțate de firmele private;
- Stimularea activității de cercetare ştiințifică prin oferirea de burse de cercetare şi de mobilități internaționale tinerilor cercetători în cadrul programelor finanțate prin Fondul Social European; Asigurarea unui număr mediu anual de 2000 de burse doctorale;
- Adoptarea unui model românesc de flexicuritate, care să prevadă: - creşterea gradului de ocupare (în special în rândul tinerilor,
femeilor şi persoanelor de peste 55 de ani) şi reducerea şomajului pe termen lung, prin încurajarea ocupării temporare, prin stimulente fiscale acordate angajatorilor şi prin stabilirea unor noi forme de organizare a muncii;
- sporirea securității sociale, prin orientarea cheltuielilor cu protecția socială către grupurile defavorizate şi prin încurajarea participării la programe de formare permanentă;
- reducerea muncii la negru, printr‐un sistem armonizat de premii fiscale şi de majorări ale amenzilor.
- Stimularea angajatorilor care acordă burse de studii la nivelul şcolilor de meserii sau studenților, prin reducerea contribuțiilor la fondul de şomaj cu minim 50% din valoarea sumelor acordate ca burse;
- Stimularea financiară a companiilor care facilitează activitatea de practică a elevilor sau studenților şi care acordă acestora salarii la nivelul salariului minim pe economie pe durata perioadei de practică, prin deducerea acestor sume din contribuția la fondul de şomaj;
- Realizarea de către AJOFM‐uri a unor planuri de carieră individuale, care să prevadă necesarul de stagii de formare ce trebuie să fie absolvite de
28
persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă; condiționarea ajutorului de şomaj de participarea la aceste stagii de formare şi suspendarea acestuia în condițiile refuzului (nejustificat) al unui loc de muncă;
- Realizarea unui fond de siguranță pentru suplimentarea venitului disponibil în perioadele de căutare a unui loc de muncă sau atunci când salariul este mai redus; la acest fond contribuie în mod obligatoriu angajatorii (max 0,5%) şi în mod voluntar angajații;
- Creşterea ratei de participare la programele de formare permanentă la minim 15% în următorii cinci ani;
- Reformarea sistemelor de protecție socială, pentru a funcționaliza relația dintre flexibilitatea pieței muncii şi securitatea socială:
- programele de asigurări sociale trebuie să genereze protecție socială, dar fără a afecta stimulentele economice; în caz contrar ar determina reducerea economisirii naționale, peristența unui şomaj ridicat pe termen lung şi pensionarea anticipată;
- politicile sociale ar trebui să vizeze mai ales pe cei mai vulnerabili şi pe cei mai săraci indivizi, în cazul cărora ar exista o creştere semnificativă a venitului disponibil prin transferurile sociale;
- este necesară coordonarea politicilor sociale cu mecanismele de funcționare ale pieței muncii, deoarece s‐ar obține creşterea gradului de ocupare şi reducerea numărul celor care ar fi finanțați de la bugetul de asigurări sociale (ar scădea rata sărăciei şi excluziunea socială);
- politicile care vizează formarea/perfectionarea capitalului uman au o importanță deosebită în îmbunătățirea eficienței politicii sociale, deoarece se reduce probabilitatea indivizilor să beneficieze de asistența statului. De asemenea, riscul sarăciei, şomajul pe termen lung şi incluziunea socială sunt puternic corelate cu nivelul educației şi al abilităților profesionale. În plus, aceste ultime două elemente generează atât o creştere a ocupării cât şi a productivității indivizilor, determinând astfel creştere economică şi implicit reducerea presiunii pe bugetul public;
- reformele sistemelor de pensii, a celor privind ajutorul de şomaj şi a celor referitoare la asistența socială ar trebui elaborate simultan şi ar trebui să prevadă toate acelaşi principiu al nealtărării stimulentului de a avea un loc de muncă.
29
Obiectiv tactic 3
Reforma fiscal bugetară
Considerăm că este nevoie de o reformă a sistemului finanțelor publice din România. Aceasta va conduce la consolidarea unui mediu macroeconomic stabil. În opinia noastră, respectarea prevederilor Programului de Convergență privind aderarea României la Zona Euro începând cu ianuarie 2015 ar reprezenta o “împăcare” posibilă între atingerea convergenței nominale şi a celei reale.
Adoptarea monedei Euro trebuie să fie rezultatul armonizării stabilității macroeconomice cu progresele înregistrate în procesul de convergență reală (sporirea productivității, creşterea veniturilor, modernizarea infrastructurii, creşterea competitivității exporturilor, absorbția ridicată a fondurilor europene, consolidarea reformelor structurale).
În acest fel economia românească îşi va crea propriile mecanisme de ajustare automată la acțiunea şocurilor simetrice/asimetrice, care o vor influența după aderarea la zona Euro. România are nevoie de o politică fiscal bugetară consistentă, care să conducă la echilibre macroeconomice şi să ajute la consolidarea procesului de convergență reală.
România are nevoie de o politică fiscal bugetară consistentă, care să conducă la echilibre macroeconomice şi să ajute la consolidarea procesului de convergență reală.
Proiect principal:
→ Impozitarea diferențiată a veniturilor, cu trei cote, de 15, 25 şi 35%, aplicate în raport cu nivelul salariului mediu şi structura salariaților pe tranşe de venit, având ca scop încurajarea muncii şi consolidarea clasei mijlocii;
o Colectarea pe 2009 a fost de 18,5 miliarde RON pe cota unică. O cota diferentiata nu poate cobori sub 15‐16% pentru cei cu venituri mici pentru ca marea majoritate sunt cu venituri mici.
30
o O cotă diferențiată în aceste trepte, care să însemne păstrarea nivelului actual pentru majoritatea celor cu venituri mici şi medii (până în 4000 de RON) si cu o crestere diferentiata pentru nivelele superioare ar putea duce la un castig suplimentar la buget de cel putin 0.34% din PIB (respectiv, 1.5 miliarde RON) .
Alte proiecte:
→ Asigurarea predictibilității procesului bugetar prin elaborarea de bugete multianuale care definesc prioritățile şi dinamica alocării fondurilor publice pe un orizont de 4 ani.
→ Introducerea sistemului de deduceri pentru asigurări private de sănătate, educație, grădiniță, asigurarea locuinței, reabilitare termică etc.
→ Reducerea cotei privind impozitul pe profit la 15%;
→ Diferențierea cotelor TVA în scopul reduceri rezonabile la produsele de bază (pâine, lapte, carne, ouă, zahăr, făină, ulei) şi creşterea acesteia la produsele de lux;
→ Reducerea CAS cu 3 puncte procentuale pentru angajatori;
→ Stabilirea unui dialog permanent între BNR şi Ministerul Finanțelor în scopul fundamentării unui mix consistent de politici macroeconomice şi pentru atingerea țintelor anuale de inflație minimizând volatilitatea cursului de schimb leu/euro şi a menținerii deficitului extern în limite sustenabile din punct de vedere al finanțării.
→ Efectuarea unui audit de analiză a funcțiilor guvernamentale, pentru a înlătura activitățile redundante şi a mări eficiența utilizării resurselor bugetare limitate.
→ Subventii conditionate. Toate subventiile de la buget catre companiile publice vor fi conditionate de programe de ajustare pe care le vor adopta pentru a‐şi îmbunătăți performanța financiară, cu sancțiuni şi restructuări în cazul în care condițiile convenite nu sunt îndeplinite
→ Optimizarea sistemului de instituții publice în scopul apropierii acestuia de cetățeni prin reducerea numărului de ministere şi agenții guvernamentale, asigurarea unei mai bune organizări în interiorul acestora, fără afectarea personalului de specialitate din cadrul acestora;
→ Introducerea unor normative clare, conforme cu standardele europene în ceea ce priveşte dotările din instituțiile publice centrale şi locale, precum şi a materialelor consumabile în funcție de profilul acestora;
31
→ Organizarea şi conducerea unui sistem unic de achiziții publice la nivelul instituțiilor publice centrale şi locale în scopul realizării achizițiilor din bani publici în condiții de eficiență sporită, eliminării birocrației şi a corupției;
→ Introducerea de normative corect fundamentate pentru lucrările suportate din cheltuielile de capital bugetare, în vederea eliminării suprapunerii acestora şi a sustragerii banilor publici în interes privat;
→ Îmbunătățirea calității managementului datoriei publice interne şi externe în scopul minimizării cheltuielilor cu dobânzile;
→ Fundamentarea unor norme transparente privind alocarea transferurilor din bugetul de stat către bugetele locale în vederea stimulării inițiativelor locale şi dezvoltării echilibrate în profil regional;
→ Îmbunătățirea disciplinei financiare a instituțiilor publice în raport cu agenții economici furnizori de bunuri şi prestări de servicii în scopul eliminării blocajului financiar şi a fluidizării decontărilor băneşti din economie;
→ Introducerea de criterii privind performanța exprimată prin eficiență, eficacitate şi economicitate specifice fiecărui sector al administrației publice centrale şi locale care vor fi studiate anual de către instituțiile abilitate ale statului, în vederea determinării calității managementului fiecărei instituții publice, cu adoptarea de măsuri corespunzătoare în raport cu rezultatele evaluărilor respective;
→ Instituirea ca prioritate absolută în cadrul tuturor instituțiilor guvernamentale a acțiunilor pentru atragerea fondurilor europene prin asumarea unor ținte concrete privind sumele ce urmează a fi obținute, termenele, responsabilitățile precise pe fiecare instituție în parte (şi departament din structura acesteia) cu atragerea răspunderii administrative a persoanelor care nu şi‐au îndeplinit corespunzător sarcinile de serviciu în acest domeniu;
→ Încurajarea companiilor private în emiterea de facturi electronice, în confomitate cu Directiva UE112/2006
→ Nu în ultimul rând, e nevoie ca România să îşi definească o strategie unitară, la nivelul întregii societăți (cu un dialog tripartit consolidat) cu privire la obiectivele pe care trebuie să le susțină în privința viitorului cadru financiar european, care se va stabili în anii următori şi care va afecta, începând cu 2013, orice strategie privind dezvoltarea României.
32
Specificul soluțiilor propuse
de noul model de dezvoltare
PSD propune un plan care abordează simetric măsurile de austeritate: atât
reducerea cheltuielilor, cât şi creşterea veniturilor. Avem o viziune clară,
diferită, pornită de la un alt model fiscal şi de la o altă logică a distribuirii avuției
naționale, dar şi a răspunderilor în societate. Statul este un actor important,
esențial pentru bunăstarea românilor, dar şi pentru siguranța socială şi
economică a milioane de români. Nu poate fi acceptată o retragere a statului
din societate, fiindcă piața nu va rezolva probleme fundamentale precum
ordinea publică, educația, sănătatea etc, decât pentru cei bogați.
E nevoie de un nou contract social, bazat pe încredere şi competență.
Încredere din partea oamenilor într‐un nou guvern şi într‐un plan cinstit care
poate scoate țara din criză. Şi competență din partea unui guvern care are ca
scop modernizarea societății şi eficientizarea unui stat care, în ultimii ani, a fost
deturnat de la scopul său social.
PSD pleacă, aşadar, în acest proiect, de la: - O viziune integrată asupra dezvoltarii economiei - Măsurile pe termen scurt aruncă ancore pe termen mediu şi lung în
dezvoltarea României. - Crearea de locuri de munca mai multe si mai bune se va face concomitent
cu creşterea competitivității economice si creşterea exporturilor - Acordarea de subventii conditionate va contribui la cresterea eficientei
cheltuirii banilor publici - Crearea Fondului de Prefinantare pentru comunitatile sarace va conduce la
o dezvoltare echilibrata, la reducerea decalajelor dintre regiuni - Viziunea respectă cerința de compatibilizare cu Programul de Convergenta,
Planul Național de Reforme propus de România si programele de măsuri anticriză propuse de UE, Strategia Lisabona etc.
33
Rezultate aşteptate
• Ieşirea din criză a economiei româneşti în trimestrul I al anului 2011 • Crearea a 500.000 locuri de muncă noi în 5 ani • Creşterea capacității de absorbție a fondurilor europene cu cate 15 puncte
procentuale anual • Reducerea decalajelor urban rural cu 30% până în 2014 • Cresterea ponderii exporturilor cu valoare adaugata ridicata la 50% din total
exporturi • Reducerea numărului de persoane cu risc de sărăcie (conform metodologiei
UE, la 60% din mediana veniturilor) de la 5 milioane (estimat în 2009) la 3 milioane (la sfârşitul anului 2014)
• Un ritm mediu anual de creştere economica de 3% in perioada 2010‐2014, care să conducă la menținerea ratei şomajului sub 6%.
• Un nivel mai ridicat al convergenței veniturilor cu UE în 2015 – un PIB/locuitor (la paritatea puterii de cumpărare) de cel puțin 55% din media comunitară.
• Reducerea deficitului bugetar la sub 3% în 2013 şi menținerea sub acest prag până în 2015, pentru a îndeplini criteriul de la Maastricht;
• Menținerea ponderii datoriei publice totale în PIB la sub 40% din PIB până în 2014 (de la 31% în mai 2010).
34