simţurile transfigurate

3
Simţurile transfigurate – viziunea tantrică şivaită Zeităţile simţurilor Tradiţia tantrică a Şivaismului din Caşmir afirmă că cele cinci simţu gustul, văzul, pipăitul şi auzul), precum şi simţul mental trebuie ad stare de profundă meditaţie, ca fiind tot at$tea manifestări ale pute Supreme, care le manifestă şi care le emite "n e%terior ("n Creaţie), emite pretutindeni razele sale de lumină& 'şadar simţurile pot fi personificate şi adorate ca fiind tot at$tea senzaţii rafinate, pe care og!inul le e%perimentează "n mediul "ncon n principiu, simţurile şi zeităţile care le prezidează nu diferă "n tantrică a Supremei *ezonanţe +ivine (S '-+') arată că e%istă o anum simţurile fizice ca atare sunt doar e%pansiuni ale corpurilor subtile le reprezintă& n spri inul acestei afirmaţii, "nvăţăturile tantrice Supremul Stăp$n S./0' ("nţeles ca rincipiu 'bsolut al Creaţiei) est Subiect Conştient (1'.' *'1'T*/) şi stăp$n al *oţii 1anifestării2 "n a simţurilor, 3l se află c!iar "n /nima Supremă (.*/+'4') a Conştiinţ de o fericire fără seamăn, "nv$rte roţile mai mici ale puterilor man Modalitatea de adorare a acestor zeităţi 5ormele şi numele asociate zeităţilor simţurilor variază mult de la t de conte%tul ritualic "n care aceste zeităţi erau venerate, precum şi *emarcăm, pe de altă parte, o viziune subtilă a ceea ce se numeşte 6c Corpului +ivinizat7, care este de fapt cercul interior format de zeit parte, cercul e%terior al simţurilor fizice efective, av$nd o natură eliberat '8./-'0'9: T' oferă o descriere minunată a modalităţii "n c procesul adorării acestor zeităţi "n timpul meditaţiei& 'stfel, el d fiecare pe c$te o petală a lotusului /nimii Conştiinţei Supreme, "n a divin pe care#l formează '-'-+'8.'/*'0' şi '-'-+'8.'/*'0/& ;eităţile simţurilor se mişcă fără "ncetare "n urul strălucitorului mai rafinate şi "nălţătoare senzaţii pentru a i le oferi "n dar, ca a '8./-'0'9: T' recomandă mai "nt$i invocarea marilor zei 0'T:<' şi 9' prezidează energia subtilă a suflului inspiraţiei (' '-', deoarece respectiv, al e%piraţiei ( *'-', deoarece flu%ul este ascendent)& 'p "n graţia lui, 1arele '-'-+'8.'/*'0', adevăratul 9!id spiritual (S'T9 "nsăşi conştiinţa plină de vigilenţă şi discriminare a og!inului, ce calea spre desăv$rşirea spirituală, prin intermediul intelectului (8: consoarta sa, '-'-+'8.'/*'0/, dă naştere (:+'4'), "ntr#o e%tatică sta "ntregii Creaţii& n urul cuplului divin se află= zeiţa 8*'.1'-/, ca (8:++./) fiinţei umane şi care oferă florile discernăm$ntului său pur mintea (1'-'S), care ne oferă florile g$ndurilor (0/<'> ') elevate ş

Upload: corneloprea8

Post on 03-Nov-2015

213 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Tradiţia tantrică a Şivaismului din Caşmir afirmă că cele cinci simţuri ale fiinţei umane (mirosul, gustul, văzul, pipăitul şi auzul), precum şi simţul mental trebuie adorate de către yoghini, într-o stare de profundă meditaţie, ca fiind tot atâtea manifestări ale puterii sacre şi divine a Conştiinţei Supreme, care le manifestă şi care le emite în exterior (în Creaţie), întocmai precum soarele emite pretutindeni razele sale de lumină.

TRANSCRIPT

Simurile transfigurate viziunea tantric ivait

Zeitile simurilorTradiia tantric a ivaismului din Camir afirm c cele cinci simuri ale fiinei umane (mirosul, gustul, vzul, pipitul i auzul), precum i simul mental trebuie adorate de ctre yoghini, ntr-o stare de profund meditaie, ca fiind tot attea manifestri ale puterii sacre i divine a Contiinei Supreme, care le manifest i care le emite n exterior (n Creaie), ntocmai precum soarele emite pretutindeni razele sale de lumin.Aadar simurile pot fi personificate i adorate ca fiind tot attea zeiti ce fac posibile diferitele senzaii rafinate, pe care yoghinul le experimenteaz n mediul nconjurtor.n principiu, simurile i zeitile care le prezideaz nu difer ntre ele. Cu toate acestea, doctrina tantric a Supremei Rezonane Divine (SPANDA) arat c exist o anumit deosebire, deoarece simurile fizice ca atare sunt doar expansiuni ale corpurilor subtile i ale contiinei zeitilor care le reprezint. n sprijinul acestei afirmaii, nvturile tantrice ofer o imagine plastic, n care Supremul Stpn SHIVA (neles ca Principiu Absolut al Creaiei) este de asemenea Supremul Subiect Contient (MAHAPRAMATRI) i stpn al Roii Manifestrii; nzestrat cu puterea sacr a simurilor, El se afl chiar n Inima Suprem (HRIDAYA) a Contiinei Sale Absolute i, plin de o fericire fr seamn, nvrte roile mai mici ale puterilor manifestate de aceste simuri.Modalitatea de adorare a acestor zeiti

Formele i numele asociate zeitilor simurilor variaz mult de la tradiie la tradiie, depinznd de contextul ritualic n care aceste zeiti erau venerate, precum i de funciile atribuite lor. Remarcm, pe de alt parte, o viziune subtil a ceea ce se numete cercul simurilor, asociat Corpului Divinizat, care este de fapt cercul interior format de zeitile simurilor, iar pe de alt parte, cercul exterior al simurilor fizice efective, avnd o natur mai grosier. Marele nelept i eliberat ABHINAVAGUPTA ofer o descriere minunat a modalitii n care trebuie vizualizat procesul adorrii acestor zeiti n timpul meditaiei. Astfel, el descrie zeitile simurilor aezate fiecare pe cte o petal a lotusului Inimii Contiinei Supreme, n al crui centru se afl cuplul divin pe care-l formeaz ANANDABHAIRAVA i ANANDABHAIRAVI. Zeitile simurilor se mic fr ncetare n jurul strlucitorului i gloriosului cuplu, cutnd cele mai rafinate i nltoare senzaii pentru a i le oferi n dar, ca act al unei supreme adorri. ABHINAVAGUPTA recomand mai nti invocarea marilor zei VATUKA i GANESHA, care prezideaz energia subtil a suflului inspiraiei (APANA, deoarece fluxul este descendent) i, respectiv, al expiraiei (PRANA, deoarece fluxul este ascendent). Apoi trebuie adorat i implorat n graia lui, Marele ANANDABHAIRAVA, adevratul Ghid spiritual (SATGURU), care este nsi contiina plin de vigilen i discriminare a yoghinului, cea care i lumineaz acestuia calea spre desvrirea spiritual, prin intermediul intelectului (BUDDHI) Su. n acest timp, consoarta sa, ANANDABHAIRAVI, d natere (UDAYA), ntr-o extatic stare de fericire, ntregii Creaii. n jurul cuplului divin se afl: zeia BRAHMANI, care reprezint intelectul (BUDDHI) fiinei umane i care ofer florile discernmntului su pur; se afl KAUMARI, adic mintea (MANAS), care ne ofer florile gndurilor (VIKALPA) elevate i pure; se afl VAISHNADI, care prezideaz simul auzului (urechea) oferind cele mai sublime i ncnttoare sunete i armonii; VARAHI, care reprezint simul pipitului (pielea) oferind cele mai minunate senzaii tactile; INDRANI, care guverneaz simul vzului (ochii) oferind viziunea unor minunate forme; CHAMUNDA, pentru simul gustului (limba) oferind delicioase senzaii gustative i, n sfrit, se afl MAHALAKSHMI, care simbolizeaz simul mirosului (nasul) oferind ncnttoare senzaii olfactive.Dup ce preaslvete nsi esena divin i cea mai pur form a fiinei, care este Sinele Suprem (ATMAN), nzestrat cu puterea tuturor categoriilor (TATTVA) existeniale, Abhinavagupta concluzioneaz astfel: Plin de veneraie, ador n acest fel cercul zeitilor etern active (SATATODITA) n propriul meu corp, etern prezente n toate fiinele i care, de asemenea, constituie nsi esena radiant a pulsaiei experienelor pe care le triesc clip de clip.Simurile sacralizate devin fore spirituale

La nivelul inferior al contiinei descoperim c simurile fizice nu sunt mai mult dect simple instrumente incontiente ale percepiei. Aceste simuri au un caracter extrovertit i opereaz n relaie direct cu obiectele exterioare. ns atunci cnd contiina individual a yoghinului se topete n oceanul Contiinei Supreme Atotcuprinztoare a lui Dumnezeu (SHIVA), simurile ajung s perceap realitatea exterioar ntr-un mod diferit, care nu mai este supus rigorilor temporale. Astfel, ele devin interiorizate, n sensul c sunt recunoscute efectiv ca nite fore spirituale, ce opereaz n spaiul unei contiine sacralizate. nvluite acum de lumina divin a marelui BHAIRAVA (Dumnezeu Tatl), simurile sunt divinizate, iar activitatea lor conduce yoghinul ctre treapta celei mai nalte realizri spirituale, chiar dac ele interacioneaz cu obiectele exterioare. Astfel, simurile ajung s ilumineze fiina aspirantului la spiritualitate, dup ce ele nsele au fost iluminate de graia i lumina divin a lui SHIVA. Yoghinul realizeaz n acest mod faptul c simurile nu reprezint altceva, dect energia pur i vibrnd (SPANDA) a Contiinei care percepe Divinul manifestat ca senzaii.Retragerea n chiar mijlocul lumii

Libertatea absolut (SVATANTRYA) a lui SHIVA se manifest ntr-o infinitate de moduri, ns aici ea ofer acea fericire indescriptibil, prin care SHIVA manifest i percepe ntreaga Creaie ca fiind o continu activitate pulsatorie a simurilor. n acelai timp, SHIVA este retras i se odihnete n propria lui natur (SVARUPA), care este nsi sursa beatitudinii Lui infinite i a libertii absolute i necondiionate.Tot astfel, yoghinul trebuie s urmreasc arhetipul aciunii divine. Cel care a ajuns la perfeciunea spiritual (MOKSHA) este mereu centrat cu a sa contiin n Sine, reflectnd continuu asupra naturii sale adevrate i necreate. Dar cu toate c el este astfel profund absorbit n contemplarea naturii sale divine, el nu neglijeaz totui niciunul din aspectele lumii exterioare. De fapt, fiind mereu ntr-o stare de maxim atenie detaat, el manifest simurile sale (auzul, vzul etc.) cu o mult mai mare finee i claritate i nelege semnificaiile profunde ale multiplelor impresii recepionate; avnd astfel mintea i simurile active chiar i n iureul manifestator al lumii, dar fiind totodat ferm ancorat n percepia continu i nedifereniat a naturii sale divine, eterne i neschimbtoare (ATMAN), yoghinul devine un veritabil stpn al Creaiei i posesor al tuturor virtuilor i puterilor divine n manifestare.Divinul manifestat ca senzaii

Tradiia colii SPANDA accentueaz asupra necesitii ca yoghinul s observe cu atenie micrile simurilor i s le perceap ca pe o extensie a activitii lui SHIVA, care este ea nsi Contiina Universal i totodat natura esenial ultim i divin a oricrei fiine. Astfel, yoghinul va nelege treptat i va asimila ntr-un mod profund i fr echivoc faptul c el este infuzat continuu de energia divin pulsatorie (SPANDA), care determin i susine orice activitate senzorial. Multiplele i complexele senzaii resimite l vor conduce pe yoghin la recunoaterea lui ca receptacul fidel al oricrei experiene a Glorioasei Lumini divine (MAHAPRAKASHA) a Contiinei Absolute, care umple n acest fel att subiectivitatea individualitii sale, ct i mediul ei nconjurtor.n concluzie, dei multe ci spirituale i religii nclin i chiar impun restrngerea i austeritatea simurilor, vznd n ele una din principalele surse ale suferinei n Manifestare (SAMSARA), nvturile sistemului SPANDA i, n general, ale ivaismului din Camir afirm, dimpotriv, c aceleai simuri pot servi att ca mijloc de obinere, ntr-o prim faz, a revelrii Sinelui prin actul iluminrii spontane, ct i, ntr-o etap ulterioar mai avansat i mai profund, atingerii strii de eliberare spiritual ultim.