siguranţa în exploatare a stâlpilor metalici de susţinere
TRANSCRIPT
See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.net/publication/314329355
Siguranţa în exploatare a stâlpilor metalici de susţinere a echipamentelor și
instalaţiilor electrice: analize de caz (Exploitation Safety of Metallic Pillars
supporting the Electr...
Article in Electrotehnică, Electronică, Automatică · January 2017
CITATIONS
0READS
1,152
5 authors, including:
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
Flexible nanostructured polymer composites with applications in electromagnetic shielding/ Compozite polimerice nanostructurate flexibile cu aplicatii in ecranarea
electromagnetica View project
Innovative nanostructured materials and coatings with antimicrobial activity for medical applications View project
Oprina G.
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA
64 PUBLICATIONS 308 CITATIONS
SEE PROFILE
Traian Rus
Polytechnic University of Bucharest
23 PUBLICATIONS 126 CITATIONS
SEE PROFILE
Daniel Lingvay
Universitatea Tehnica Cluj-Napoca
41 PUBLICATIONS 167 CITATIONS
SEE PROFILE
[email protected] Alina
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA
83 PUBLICATIONS 212 CITATIONS
SEE PROFILE
All content following this page was uploaded by Daniel Lingvay on 08 March 2017.
The user has requested enhancement of the downloaded file.
Siguranţa în exploatare a stâlpilor metalici de susţinere a echipamentelor și instalaţiilor electrice: analize de caz
(Exploitation Safety of Metallic Pillars supporting the Electric Equipment and Installations: Case Analysis)
(Full text in Romanian)
Gabriela OPRINA1, Traian RUS2, Daniel LINGVAY3, Alina CARAMITU1, Sorina MITREA1 1INCDIE ICPE-CA, Splaiul Unirii, nr. 313, București, România; 2Politehnica University of Bucharest, Faculty of
Applied Chemistry and Materials Science; 3Technical University of Cluj-Napoca, Faculty of Electronics, Telecommunications and Information Technology
Abstract In order to evaluate the exploitation safety of the metallic pillars supporting electrical equipment and installations, the degradation state of paint layers and corrosion of several metallic poles has been investigated. Thus, several pillars of high voltage overhead power lines from complex polluted environments, both from Cluj-Napoca (temperate climate) and Constanţa (marine environment), have been studied. Following the analyses carried out in the field, it was ascertained that the majority of the paint deep degradation and steel corrosion is due to both the synergistic action of risk factors (weathering, UV and IR radiation, microbiologic factors etc.) and to the deficiencies in: the appropriate preparation of surfaces for painting, the appropriate selection of painting materials (adjusted to the operating conditions), the painting of the galvanized surfaces without a proper preparation of the zinc coating etc. Following the performed research, the authors consider that these shortcomings can be prevented by proper training in materials study and in modern painting techniques of the technical and executive personnel. Keywords: metallic pillars, corrosion, painting materials, durability, paint aging
Received: December, 14, 2016
To cite this article: OPRINA Gabriela, RUS Traian, LINGVAY Daniel, CARAMITU Alina, MITREA Sorina, „Siguranţa în exploatare a stâlpilor metalici de susţinere a echipamentelor și instalaţiilor electrice: analize de caz” (Exploitation Safety of Metallic Pillars supporting the Electric Equipment and Installations: Case Analysis), in Electrotehnica, Electronica, Automatica (EEA), 2017, vol. 65 (1), pp. 81-87, ISSN 1582-5175.
1. Introducere
În perspectiva dezvoltării durabile și sustenabile, problematica siguranţei în exploatare a infrastructurilor aferente sistemelor de transport și distribuţie a energiei electrice precum și a reţelelor de telecomunicaţii (mai ales, a celor speciale și/sau de urgenţă) este de o importanţă deosebită. Siguranţa în exploatare a acestor sisteme și reţele este determinată de integritatea structurilor metalice de susţinere a liniilor electrice, a echipamentelor (inclusiv generatoarelor eoliene), antenelor etc. (fig. 1).
Figura 1. Stâlpi metalici de susţinere a echipamentelor și
instalaţiilor electrice: a) – linie de transport al energiei electrice LEA; b) – pilon de susţinere a antenelor unui nod de telecomunicaţii
În timpul exploatării, stâlpii metalici de susţinere a reţelelor electrice, precum și a celor aferente reţelelor de telecomunicaţii, sunt expuse atât coroziunii atmosferice, cât și unor solicitări mecanice statice (greutatea instalaţiilor susţinute) și/sau dinamice (vânt, seisme etc.) [1,2], solicitări care sunt luate în considerare la proiectarea, executarea și exploatarea /întreţinerea acestora. Cu toate acestea, deseori, mai ales cu ocazia unor intemperii atmosferice (depuneri de chiciură, vânt puternic etc. – când cresc solicitările mecanice) se înregistrează deteriorarea majoră a stâlpilor de susţinere (fig. 2 și fig. 3).
Figura 2. Stâlpi susţinere linie electrică de înaltă tensiune
dărâmaţi în timpul unei furtuni [3]
ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, no. 1
82
Figura 3. Stâlp susţinere antene de telecomunicaţii [4]
Din analiza imaginilor difuzate de media în urma incidentelor (ca cele din fig. 2 și 3), se constată că straturile de protecţie (de vopsea) sunt deficitare pe obiectivele avariate și prezintă urme de coroziune.
Un caz aparte, cu risc ridicat de coroziune, îl reprezintă structurile metalice care funcţionează în climat marin (fig. 4) [5, 6], în mod deosebit monturile metalice aferente generatoarelor eoliene off-shore, la care protecţia anticorozivă de bază se asigură prin straturi de vopsea specială [7-9], iar prin protecţie catodică corect dimensionată și implementată, se asigură protecţia anticorozivă a părţilor imersate (subacvatice) [10].
Figura 4. Generatoare eoliene puternic afectate de coroziune
(climat marin – Kamaoa/Hawai) [6]
Degradarea prin coroziune atmosferică a structurilor metalice, în mod deosebit a stâlpilor de susţinere instalaţii și echipamente electrice, este un proces complex, determinat de acţiunea concertată și sinergică a factorilor acceleratori de coroziune, cum ar fi: umiditatea și gazele agresive (CO2, SO2, H2S, NOx etc.) din atmosfera complex poluată [11,12], curenţii induși în structurile metalice afectate [12-15], microorganismele – atât mucegaiurile [16- 21], cât și plantele inferioare [22].
Protecţia structurilor metalice împotriva coroziunii atmosferice se asigură prin straturi de vopsea corespunzător concepute (adecvate condiţiilor de exploatare) și aplicate. Pentru a îndeplini funcţia de protecţie anticorozivă, straturile de vopsea performante trebuie să prezinte, simultan și cumulativ, o permitivitate redusă pentru oxigen (difuzivitate redusă) și rezistivitate electrică ridicată (pentru a bloca funcţionarea pilelor locale de coroziune). În mod uzual, pe suprafaţa corespunzător pregătită [23,24], se aplică un prim strat (grund
„Primer”) – de obicei, pe bază de rășini epoxidice, peste care se aplică 1-2 straturi finale („topcoat’), pe bază de rășini epoxidice și/sau poliuretanice [1,2,25]. Aderenţa dintre stratul de bază epoxidic și straturile de finisare (inclusiv cele aplicate cu ocazia remedierilor /revopsirilor) este determinată de gradul de îmbătrânire a stratului suport [25,26].
În procesul de îmbătrânire a acoperirilor anticorozive polimerice, radiaţiile ultraviolete și umiditatea au un rol determinant [1,2,26]. Sub acţiunea acestor solicitări, se iniţiază procese oxidative ale polimerului, în urma cărora lanţurile polimerice se rup. Ca urmare a ruperii lanţurilor polimerice și a reducerii gradului de polimerizare se creează condiţii pentru pătrunderea hifelor muce-gaiurilor filamentoase și pentru biodeteriorarea și biodegradarea straturilor de vopsea [27-30]. Recent, au fost raportate preocupări privind elaborarea unor materiale de vopsire pe care formarea și dezvoltarea coloniilor microbiene este inhibată [31-33]. De remarcat este faptul că, în cazul stâlpilor de susţinere a liniilor electrice, straturile de vopsea și coloniile microbiene de pe acestea sunt expuse la câmpuri electrice de 50 Hz [12], ceea ce stimulează semnificativ creșterea și multiplicarea mucegaiurilor [19,20,34] și conduce la creșterea vitezei de coroziune a oţelului [17,18,21].
Situaţiile limită, ca cele prezentate în fig. 2 și fig.3, pot fi prevenite prin lucrări de reparaţii/revopsire a structurilor metalice care prezintă straturi de vopsea îmbătrânite. Optimizarea tehnico-economică a lucrărilor de revopsire impune efectuarea unor studii de diagnoză inteligentă preventivă și reparatorie [11,35,36]. În baza „istoriei” obiectivului (durata de exploatare, factorii de stres la care a fost expus, materialele utilizate la realizare etc.) și a unor determinări în teren privind starea de degradare la data studiului, prin studiu se evaluează timpul de viaţă rămas al obiectivului.
În acest context, scopul lucrării constă atât în evaluarea stării de degradare prin coroziune a unor stâlpi metalici de susţinere a unor instalaţii și echipamente electrice (analize de caz), cât și în analiza factorilor acceleratori/determinanţi ai degradărilor prin coroziune, care duc la diminuarea rezistenţei mecanice și, în cazuri extreme, la defectarea majoră (dărâmarea) a acestora.
2. Partea experimentală – mod de lucru
În scopul identificării și evaluării factorilor determinanţi ai degradărilor prin coroziune a stâlpilor metalici de susţinere a diverselor instalaţii și echipamente electrice, prin inspecţie vizuală și captări de imagini fotografice au fost analizate degradările unor stâlpi metalici reprezentativi (analize de caz), cu urme vizibile de coroziune, atât din zona Constanţa sud (climat marin – cca. 200 m faţă de malul mării), cât și din zona industrială Cluj-Napoca (climat temperat, mediu urban complex poluat).
ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, no. 1 83
3. Rezultatele investigaţiilor în teren și interpretarea lor
Imaginea reprezentativă a unui stâlp metalic de susţinere a unei linii electrice aeriene LEA de 110 kV de pe malul mării (Constanţa Sud) este prezentată în fig. 5.
Figura 5. Coroziunea generalizată a unui stâlp de susţinere
LEA 110kV
Se constată starea avansată de coroziune generalizată în urma degradării straturilor de vopsea.
În fig. 6, se prezintă un detaliu din zona de îmbinare a elementelor de consolidare stâlpului din fig. 5.
Figura 6. Detaliu într-o zonă cu solicitări dinamice maxime
Se observă starea avansată de coroziune, într-o zonă cu solicitări mecanice maxime, în timpul solicitărilor dinamice (vânt puternic, furtuni). Starea
avansată de degradare a straturilor de vopsea și diminuarea rezistenţei mecanice în urma coroziunii conduc la concluzia că acești stâlpi prezintă risc ridicat de avariere în cazul unor solicitări dinamice ridicate, cauzate de vânt puternic și/sau de depuneri masive de chiciură, cu toate implicaţiile economice și sociale aferente.
În fig. 7, se prezintă imaginea unui stâlp din beton armat cu console metalice intens corodate, cu scurgeri de produși de coroziune pe izolatorii de susţinere.
Figura 7. LEA cu console metalice corodate și stâlp din beton
degradat: 1. console ruginite; 2. izolatori cu depuneri de produși de coroziune; 3. armătura betonului ruginită cu sfărâmarea /degradarea betonului
Acesta are un grad scăzut de izolare, care conduce la creșterea pierderilor și a riscului de străpungere. De asemenea, din analiza figurii se constată degradarea betonului armat în urma coroziunii barelor de armare sub acţiunea curenţilor induși [37], ceea ce conduce la scăderea substanţială a rezistenţei mecanice a stâlpului de susţinere [38]. Aceste degradări ale sistemului de susţinere și a gradului de izolare duc la diminuarea substanţială a siguranţei în exploatare a LEA.
În fig. 8 și în fig. 9 se prezintă imaginea generală, respectiv detalii privind starea de degradare a unor stâlpi metalici de susţinere LEA 110 kV din zona industrială Cluj Est.
Figura 8. Imaginea unor stâlpi metalici de susţinere LEA 110kV din zona industrială Cluj est
Figura 9. Detalii privind starea de degradare a unor stâlpi metalici de susţinere LEA 110 kV
ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, no. 1
84
Din analiza imaginilor de detaliu prezentate în
fig. 9, se constată că starea avansată de coroziune se datorează multiplelor deficienţe de vopsire, respectiv utilizare de materiale de vopsire incompatibile între ele [25] (exfolieri între straturi 1) și pregătirii necorespunzătoare a suprafeţei înainte de aplicarea stratului de grund [23,24] (exfolieri de pe suport 2). Din cauza discontinuităţii straturilor de protecţie s-au format pile de coroziune 4, localizate în zonele de îmbinare. De asemenea, în urma degradării stratului de vopsea de slabă calitate (sub acţiunea intemperiilor atmosferice [26] și a radiaţiilor UV [1]), se constată că pe vopseaua îmbătrânită au crescut colonii microbiene 3 (Pleurococcus viridis).
Pentru mediile construite complex poluate [11,12], în care se aplică straturi de protecţie deficitare, este reprezentativă imaginea din fig. 10.
Figura 10. Exfolieri 1 și coroziune avansată 2 în zonele de îmbinare și depuneri de praf 3 în medii construite complex poluate
Din această figură, se observă pe lângă exfolieri masive 1, cauzate de pregătirea necorespunzătoare a suprafeţei și a materialului de vopsire necorespunzător ales aplicaţiei (îmbătrânire avansată și exfolieri, ceea ce a condus la coroziunea avansată a zonelor de îmbinare 2) și depunerea de pulberi (praf 3) care contribuie la reţinerea umidităţii (favorizează creșterea coloniilor microbiene [22] și accelerează coroziunea).
În fig. 11, se prezintă imaginea unui stâlp LEA 110 kV expus acţiunii sinergice a climatului marin și a radiaţiilor UV (cca. 50 m faţă de malul mării), la care se constată că porţiunile vopsite în alb sunt mult mai degradate decât cele vopsite cu roșu.
Figura 11. Rezistenţa diferenţiată a vopselei cu pigmenţi
diferiţi la radiaţii UV
Având în vedere faptul că, în timpul exploatării, porţiunile vopsite în roșu și cele în alb au fost expuse la solicitări identice, această constatare se poate explica prin rezistenţa mai scăzută la radiaţiile UV a vopselei cu pigmenţi albi [1].
Din cazurile analizate, cele mai frecvente defecte de vopsea și coroziune avansată s-au înregistrat în zonele de îmbinare prin sudură și/sau prin șuruburi (fig. 12), fapt ce se poate explica printr-o pregătire superficială a suprafeţei (care în aceste zone se realizează mai greu), prin tensiunile mecanice mai intense în aceste zone și prin formarea unor pile locale de coroziune „bimetal”, datorate compoziţiei diferite a metalului din profilul îmbinat cu cel din cordonul de sudură și/sau din șuruburi/piuliţe [39,40].
Figura 12. Pile locale de coroziune din dreptul îmbinărilor
O eroare tehnică frecvent întâlnită în realizarea sau întreţinerea stâlpilor de susţinere a instalaţiilor și echipamentelor electrice constă în utilizarea elementelor de îmbinare (șuruburi și piuliţe) și/sau de consolidare (profiluri din oţel carbon) zincate și aplicarea straturilor de vopsea peste acestea, fără o pregătire corespunzătoare a suprafeţelor zincate [41] (fig. 13).
Figura 13. Vopseaua desprinsă de pe elemente de consolidare
și de îmbinare zincate
În aceste situaţii, straturile de vopsea se desprind de pe suprafeţele zincate, creându-se astfel condiţii favorabile pentru formarea și activarea pilelor locale
ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, no. 1 85
de coroziune prin aerare diferenţiată. În cazul îmbinării prin sudură a elementelor din oţel carbon nezincate (a) cu elemente zincate (b), ca în fig. 14, cordonul de sudură 1 este poros („materialul ars”) și discontinuu, ceea ce favorizează reţinerea umidităţii și formarea pilelor locale de coroziune.
Figura 14. Sudura deficitară și coroziunea accelerată a
profilurilor (a) zincate și nezincate (b)
În urma desprinderii /exfolierii straturilor de vopsea 3, se creează condiţii și pentru repolarizarea sistemului oţel-zinc [42], ceea ce conduce la multiple pile locale de coroziune cu activitate ridicată, inclusiv pe suprafeţele zincate 2.
Având în vedere cele de mai sus, în urma analizei imaginilor captate și a observaţiilor din teren, se constată că, în cazurile investigate, starea de coroziune a stâlpilor de susţinere este avansată, ceea ce face ca siguranţa lor în exploatare să fie redusă, existând oricând riscul ca, la o suprasolicitare dinamică, să se ajungă la incidente ca cele din fig. 2 și 3.
În majoritatea cazurilor analizate, s-a constatat că straturile de protecţie anticorozivă sunt degradate și nefuncţionale și prezintă discontinuităţi majore. Astfel, se creează condiţiile favorabile formării și activării pilelor locale de coroziune, stare de fapt care, în majoritatea cazurilor, se datorează lipsei de profesionalism la stabilirea tehnologiei de vopsire, la selectarea materialelor de vopsire utilizate, la pregătirea suprafeţelor pentru vopsire etc.
Riscul de incidente (dărâmare) al stâlpilor investigaţi este deosebit de mare deoarece pilele locale de coroziune se formează preponderent în zonele de îmbinare (cele cu solicitări mecanice mari) și acţionează sub stratul de vopsea, iar localizarea /identificarea lor vizuală este posibilă doar după ce distrugerile devin majore și vizibile (vopsea „umflată”, pete vizibile de rugină etc.).
Creșterea siguranţei în exploatarea stâlpilor cu stare avansată de coroziune se poate asigura prin revopsirea profesională a acestora, acordând o atenţie deosebită respectării următoarelor: condiţiilor de pregătire a suprafeţei impuse de fabricantul materialului de vopsire, selectării (în funcţie de condiţiile de exploatare) materialului potrivit pentru aplicaţia respectivă (rezistentă la UV, compatibilă cu straturile de vopsea existente etc.), grosimii straturilor aplicate, în conformitate cu documentaţia tehnică, controlului, atât în etapele intermediare (în special cele determinante), cât și la final, pentru verificarea calităţii vopsirii.
4. Concluzii
În urma investigării mai multor stâlpi de susţinere a liniilor electrice LEA de înaltă tensiune cu urme vizibile atât de degradare a straturilor de protecţie peliculogene (vopsele), cât și de coroziune, s-a constatat că cele mai frecvente cauze ale degradărilor și coroziunii sunt: − pregătirea deficitară a suprafeţelor pentru
vopsire; − incompatibilitatea între materialele utilizate la
realizarea straturilor succesive; − rezistenţa limitată la acţiunea sinergică a
radiaţiilor UV și a intemperiilor atmosferice (umiditate, radiaţii IR etc.) a materialelor de vopsire utilizate;
− îmbinarea prin sudură între elemente din oţel carbon zincate și nezincate;
− îmbinarea elementelor din oţel carbon cu șuruburi și piuliţe zincate, fără pregătirea specifică a suprafeţelor zincate în vederea asigurării aderenţei straturilor de vopsea.
Având în vedere aceste constatări, și cunoscând că coroziunea atmosferică reprezintă factorul determinant al siguranţei în exploatare a stâlpilor de susţinere a instalaţiilor și echipamentelor electrice, în scopul prevenirii incidentelor și defectărilor accidentale (cu toate implicaţiile economice, sociale și ecologice aferente), se consideră necesar ca atât administratorii acestor monturi metalice, cât și societăţile care execută lucrări de proiectare, execuţie și mentenanţă pentru aceștia, să acorde o atenţie sporită selectării și pregătirii personalului, astfel încât acesta să fie calificat și iniţiat în materiale și tehnici moderne de vopsire.
5. References
[1] RUS T., CARAMITU A., MITREA S., LINGVAY I., “Comparative study about the thermal stability and UV resistance of some paint layers for electro-energetic equipments”, in IEEEXplore, pp. 60–65, DOI: 10.1109/DEMISEE. 2016.7530466.
[2] CARAMITU A., VOINA A., RUS T., LINGVAY I., “Durability of anticorrosive protection coatings for electro-energetic equipment”, in Journal of Sustainable Energy, 2016, vol. 7 (2), pp. 44–47.
[3] *** http://www.evz.ro/image-original-605-388/cache/2016-06 /stalpi-cazuti-465x390.jpg
[4] *** http://www.arrl.org/news/confirmed-tornado-in-maryland -downs-tower-at-w3lpl-contest-station
[5] BENSON J., „Green” Debacle: www.bibliotecapleyades.net/ ciencia/ciencia_energy67.htm
[6] *** https://stopthesethings.com/2014/05/28/wind-turbines-lucky-to-last-10-years/
[7] VAN DER MIJLE MEIJER H., „Corrosion in offshore wind energy ‘a major issue’”, www.we-at-sea.org/wp-content/uploads/2009/ 02/3-Harald-vd-Mijle-Meijer.pdf
[8] *** www.offshorewindindustry.com/news/rust-under-control [9] ***RepaKorr project, „Long-lasting rust protection for offshore
wind turbines”, Fraunhofer Research News, Feb. 2016, pp. 1-4. [10] OPRINA G., APOSTOL E., TĂNASE N., MOSCALIUC H., LINGVAY
I., „Design and Modelling of Active Corrosion Protection Systems for Off-shore Wind Platforms”, in Electrotehnică, Electronică, Automatizări (EEA), 2016, vol. 64 (2), pp. 31–37.
[11] ISOC D., LINGVAY I., „Corrosion as Illustrative Object of Pluri and Transdisciplinary Research – Arguments, Solutions and Results”, in Analele Universităţii din Oradea – fascicula Chimie, 2008, vol. XV, pp.139-144, ISSN 1224-7626.
[12] LINGVAY I., VOINA A., LINGVAY C., MATEESCU C., „The impact of the electromagnetic pollution of the environment on the complex build-up media”, in Revue Roumaine des Sciences
ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, no. 1
86
Techniques, série Électrotech et Énergétique, Tome 53(2 bis) 2008. pp. 95-112.
[13] MICU D.D., SIMION E., LINGVAY I., CSUZI I., LINGVAY C., „Rezolvarea problemelor de interferenţă electromagnetică prin aplicarea metodelor de interpolare numerică”, in Electrotehnică, Electronică, Automatizări (EEA), 2009, vol. 57(2), pp. 44-50.
[14] MICU D.D., LINGVAY J., CSUZI I., SIMION E., LINGVAY C., „Az elektromágneses zavarások kiszámítása numerikus interpolálással - Numerical interpolation methods applied in electromagnetic interference problems”, Mőszaki Szemle, 2009, nr. 45, pp. 22-30, ISSN 1454-0746.
[15] MICU D.D., CSUZI I., LINGVAY J., „Calculation of Electromagnetic Interference of Metallic Structures – Fémszerkezetek electromágneses zavarásainak számítása”, Proc. of Int. Conf. on Energetics-Electrical Engineering and Computer Science – IX ENELKO + XVIII SzámOct 2008, Șumuleu-Ciuc, October 9-12, 2008, pp. 45-51.
[16] LINGVAY J., SZATMÁRI I., PRIOTEASA P., LINGVAY M., TUDOSIE L. M., „Aspergillus niger filamentous fungi initiated corrosion of S235J2G3 carbon steel”, in Korroz. Figy., Vol. LIV (1) 2014, pp. 15-21.
[17] LINGVAY I., RUS G., BURUNTEA N., „The Behaviour of Some Metallic Electrodes in the Presence of Aspergillum Niger Fungi”, in UPB Sci. Bull, Series B, 2001, vol. 63(3), pp. 29-36.
[18] LINGVAY I., RUS G., STOIAN F., LINGVAY C., „Corrosion Study of OL37 Carbon Steel in the Presence of Both Aspergillum Niger Fungi and AC Stray Currents”, in UPB Sci. Bull, Series B, 2001, vol. 63(3), pp. 263-270.
[19] RADU E., MITREA S., PĂTROI D., VOINA A., MOSCALIUC H., LINGVAY I., “Biocorrosion and biodeterioration of some materials used in electrical engineering”, in IEEEXplore, pp. 38–43, DOI: 10.1109/DEMISEE.2016.7530483.
[20] VOINA A., RADU E., CARAMITU A.R., LINGVAY M., ALECU G., “Influences of 50hz electric fields on growth and multiplication of some microorganisms”, in J. of Sustainable En., 2016, vol. 7(2), pp. 62-66.
[21] PRIOTEASA P., LINGVAY M., SZATMÁRI I., BURUNŢEA N., LINGVAY I., „Carbon Steel Corrosion in the Presence of Aspergillus Niger Fungi’s”, in Electrotehnică, Electronică, Automatizări (EEA), 2014, vol. 62(2), pp. 60–65.
[22] ÖLLERER K., LINGVAY I., “Contributions to the study of biodiversity in the Bucharest subway tunnels”, in Korróziós Figyelı, 2005, vol. 45(4), pp. 133-36.
[23] JAMALI S.S., MILLS D.J., “Steel surface preparation prior to painting and its impact on protective performance of organic coating”, in Progress in Organic Coatings, 2014, vol. 77 (12), pp. 2091–2099.
[24] JAMALI S.S., MILLS D.J., MABBUTT S., PICTON P., “Effect of Surface Preparation on Protective Efficiency of Organic Coatings”, in EUROCORR 2011, 4-8 September 2011, Stockholm, Sweden, Proceedings, pp. 2744-2752.
[25] ZUBIELEWICZ M., KROLIKOWSKA A., „The influence of ageing of epoxy coatings on adhesion of polyurethane topcoats and protective properties of coating systems”, Progress in Organic Coatings, 2009, vol. 66, pp. 129–136.
[26] HU J., LI X., GAO J., ZHAO Q., „Ageing behavior of acrylic polyurethane varnish coating in artificial weathering environments”, Progress in Organic Coatings 65(2009), pp. 504–509.
[27] NAKAJIMA-KAMBE T., SHIGENO-AKUTSU Y., NOMURA N., ONUMA F., NAKAHARA T., “Microbial degradation of polyurethane, polyester polyurethanes and polyether polyurethanes”, Appl. Microbiol Biotechnol, 1999, vol. 51, pp. 134-140.
[28] SIVAN A., “New perspectives in plastic biodegradation”, Current Opinion in Biotechnology, 2011, vol. 22, pp. 422–426.
[29] RAVIKUMAR H.R., RAO S.S., KARIGAR C.S., “Biodegradation of paints: a current status”, Indian J. of Science and Technol, Vol. 5(1), 2012, pp. 1977-1987.
[30] RUS T., RADU E., LINGVAY I., LINGVAY M., CIOBOTEA-BARBU O.C., CAMPUREANU C., “Resistance to the action of filamentous fungi’s upon some coatings materials”, UPB Sci. Bull. – in press
[31] PICĂ A., FICAI A., FICAI D., GURAN C., DUMITRU F., “Polymeric films and coatings for antimicrobial applications”, in UPB Sci. Bull., Series B, 2015, vol. 77(3), pp. 115–130.
[32] PICĂ A., GURAN C., FICAI D., FICAI A., OPREA O., “Decorative antimicrobial coating materials based on silver nanoparticles”, in UPB Sci. Bull., Series B, 2013, vol. 75(1), pp. 35–42.
[33] PICĂ A., FICAI A., „A new generation of antibacterial film forming materials”, Rev. Chim. (Bucharest), 2016, vol. 67(1), pp. 34–37.
[34] RADU E., LIPCINSKI D., TĂNASE N., LINGVAY I., „The influence of the 50 Hz electric field on the development and maturation of Aspergillus niger”, in Electrotehnică, Electronică, Automatizări (EEA), 2015, vol. 63(3), pp. 68-74.
[35] SHEPPARD R.E., PUSKAR F., WALDHART C., „Inspection Guidance for Offshore Wind Turbine Facilities”, Offshore Technology Conference, 3-6 May, Houston, Texas, USA, 2010, http://dx.doi.org/10.4043/20656-MS
[36] ISOC D., IGNAT-COMAN A., JOLDIȘ A., “Intelligent Diagnosis of Degradation State under Corrosion”, AIP Conf. Proc. 1019, 2008. pp. 383–391 http://dx.doi.org/10.1063/1.2953010
[37] LINGVAY I., LINGVAY C., HOMAN C., CIOGESCU O., „Degradation by corrosion of steel rebars from reinforced concrete structures. 5. Contributions to the Study of Corrosion of Concrete Steel Sustaining Elements from the Systems Involved in Energy Transportation and Distribution”, Rev. Chim. (București), 2006, vol. 57 (12), pp.1279-1282.
[38] LINGVAY I., GABOR M., VOINIŢCHI C.D., LINGVAY C., „Degradation by corrosion of steel rebars from reinforced concrete structures. 3. Contributions to Study of Physico-Mechanical Degradation of Reinforced Concrete due to Stray Currents”, Rev. Chim. (București), 2006, vol. 57 (4), pp. 378-382.
[39] SZABÓ S., BAKOS I., “Corrosion characteristics of two- and multi-metallic systems”, Korróziós Figyelı, 2012, vol. LII (1), pp. 9–15.
[40] SZABÓ S., BAKOS I., “The thermodynamics of welded seams and causes of its corrosion”, Korróziós Figyelı, 2008, vol. XLVIII (4), pp. 76-84.
[41] SUÁREZ-CORRALES X.I., CORVO-PÉREZ F.E., VILLAR-LÓPEZ R.V., MARRERO R., “Resistencia al clima tropical de aceros galvanizados con y sin recubrimiento - Tropical Weather Resistant Galvanized Steel Coated and Uncoated” Ingeniería Investigación y Tecnología, 2014, vol. XV (1), pp. 29-40.
[42] SZABÓ S., BAKOS I., “About polarity reversal of zinc-steel corrosion cell”, Korróziós Figyelı, 2008, vol. XLV (4), pp. 115-121.
Acknowledgment
Cercetarea a fost realizată cu sprijinul financiar al Ministerului Educaţiei Naţionale și Cercetării Știinţifice din România, prin intermediul ANCSI, în cadrul programului NUCLEU – contract 14 N/2016, proiect PN 1611 0101/2016 și proiect 16110211/2016.
Biography
Gabriela OPRINA was born in Campina (RO), on Nov. 23, 1978. She graduated „Politehnica” University of Bucharest, Faculty of Power Engineering, (RO) in 2003 and in 2008 she received the PhD degree from the same university.
She is senior scientific researcher at INCDIE ICPE-CA Bucharest, Department of Efficiency in Energy Conversion and Consumption. Her main research interests concern renewable energy sources, hydraulics and fluid mechanics, environmental engineering, energy conversion. Correspondence address: [email protected]
Traian RUS was born in Constanta (RO), on 4th of March, 1968. He graduated Politehnica University of Bucharest in 1993. Currently, PhD Student at Politehnica University of Bucharest, Faculty of Applied Chemistry and Materials Science.
Correspondence address: [email protected];
ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 2017, vol. 65, no. 1 87
Daniel LINGVAY was born in Bucharest (Romania), on Nov. 29, 1994. He is studying in MSc at Technical University in Cluj-Napoca, specializing on Integrated Communication Systems with Special Applications.
He graduated his BSc studies at the “Babes-Bolyai” University in Cluj-Napoca, Faculty of Physics specializing on physics- informatics. He is interested in radio communications – is a licensed ham radio with call sign YO5LD since 2009, and he is “Master of Sports” since 2012. Correspondence address: [email protected]
Alina Ruxandra CARAMITU was born in Bucharest (RO), on 19 August 1967. She graduated the University Politehnica of Bucharest, Faculty of Chemical Engineering in 1991 and got her PhD degree in chemical engineering, year 2003.
Her research interest concerns on behavior of biodegradable and nonbiodegradable composite materials on different stress conditions. Correspondence address: [email protected]
Sorina MITREA was born in Bucharest (RO), on September 22, 1958. She graduated the University Politehnica of Bucharest (RO), Faculty of Industrial Chemistry in 1983.
Her research interests concern mainly materials science. Correspondence address: [email protected]
View publication statsView publication stats