CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XV nr . 23 (372) 16 decembrie 2013 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

SÃRBÃTOAREA CRÃCIUNULUI

ACTUALITATE

Scrimera Ana-Maria Brânzã a fost desemnatã cea maibunã sportivã a anului 2013 la CSA Steaua Bucureºti ºia fost premiatã de cãtre Mircea Duºa, ministrul ApãrãriiNaþionale, în cadrul unei festivitãþi care a avut loc la se-diul M.Ap.N. Brânzã acâºtigat anul acesta CupaMondialã la spadã, titlulindividual ºi locul al doi-lea cu echipa, la Campio-natele Europene, locul IIîn Cupa Campionilor Eu-ropeni cu CSA Steaua ºimedalia de bronz peechipe la Mondiale.

Fes t i v i ta te de premiere Fes t i v i ta te de premiere a spor t i v i lo r m i l i ta r ia spor t i v i lo r m i l i ta r i

În zilele de 4 ºi 5 decembrie a.c., la Divizia 1 Infan-terie „Dacica” a avut loc convocarea consilierilor co-mandanþilor pentru problemele maiºtrilor militari, sub-ofiþerilor, soldaþilor-gradaþi profesioniºti.

Activitatea, la care au fost prezenþi 30 de consilieridin toate unitãþile subordonate diviziei a fost coordonatãde cãtre consilierul acestei structuri, plutonierul-adju-

tant principal TudoraBãraru. La iniþiativa co-mandantului diviziei,general-maior NicolaieDohotariu, au fost pre-zenþi ºi câþiva ºefi decompartimente din ca-drul comandamentului.

LECÞIA DE ISTORIE

Rãzboiu l ruso- tu rc Rãzbo iu l ruso- tu rc ( 1806-1812)( 1806-1812)

Rãzboiul ruso-turc de la 1806-1812 a însemnat o no-uã invazie a ruºilor în ambele principate, ocuparea pen-tru alþi cinci ani a acestora cu acordul condamnabil al luiNapoleon Bonaparte. „Scopul cel mai evident ºi cel maiimportant, apreciaministrul de externerus în numele împã-ratului, este alipireacelor douã principatela Rusia. Nici o altãachiziþie nu poate sãle înlocuiascã.” Subpresiunea ofensivei...

Crocodilii ºi aligatorii par sã fie mai creativi decâtse credea: cercetãtorii au descoperit cã aceste reptilefolosesc „unelte” – de pildã crengi - pentru a ademenipãsãrile de apã, pe care le prind drept hranã. Este pen-tru prima datã când specialiºtii observã folosirea unel-telor de cãtre reptile, iar fenomenul a fost cercetat în

cazul mai multor spe-cii de crocodilieni,ceea ce sugereazã cãar putea fi larg rãs-pândit în cadrul aces-tui grup de reptile. Îndouã zone ale lumiiîndepãrtate una decealaltã...

Sch imb de exper ien þã Sch imb de exper ien þã in te rac t i vin te rac t i v

Zoo log i i au observat rept i leZoo log i i au observat rept i lefo los ind une l tefo los ind une l te

MOZAIC

Crãciunul este sãrbã-toarea cadourilor, a pãciiºi a liniºtii sufleteºti. Cuacest prilej, în seara deAjun, toatã familia sestrânge în jurul braduluifrumos împodobit ºi-laºteaptã cu nerãbdare peMoºul cel bun sã le îm-partã daruri. Dar, iatã cesimbolizeazã globuriledin brad ºi culorile aces-tora. Bradul de Crãciun este unul dintre cele mai impor-tante simboluri ale sãrbãtorilor de iarnã. El semnificãviaþa oferitã de Hristos...

KAKI 100%

Simbol i s t i ca g lobur i lo r d inS imbol i s t i ca g lobur i lo r d inBradu l de Crãc iun Bradu l de Crãc iun

Scrimera Ana-Maria Brânzã a fostdesemnatã cea mai bunã sportivã aanului 2013 la CSA Steaua Bucureºtiºi a fost premiatã de cãtre Mircea Du-ºa, ministrul Apãrãrii Naþionale, în ca-drul unei festivitãþi care a avut loc lasediul M.Ap.N.

Brânzã a câºtigat anul acesta CupaMondialã la spadã, titlul individual ºilocul al doilea cu echipa, la Campio-natele Europene, locul II în CupaCampionilor Europeni cu CSA Steauaºi medalia de bronz pe echipe la Mon-diale.

Pe locul II, s-a situat canotoareaRoxana Cogianu, vicecampioanãmondialã la 2 rame ºi 8+1 ºi campioa-nã europeanã la 8+1.

Locul III a revenit altei canotoare,Ionela Zaharia, vicecampioanãmondialã cu barca de 8+1 ºi cam-pioanã europeanã în aceeaºi probã.

Scrimerele Simona Pop, Ma-ria Udrea (la spadã), ambele vi-cecampioane europene ºi meda-liate cu bronz la Mondiale, cuechipa, au ocupat locurile IV,respectiv V; canotorul CristianPârghie, vicecampion europeanla 4 rame, a terminat pe locul VI;sabrerul Alin Badea, vicecampi-on mondial cu echipa, a ocupatlocul VII; judoka Andreea Chiþus-a clasat pe IX, graþie medalieide argint de la Europene; BiancaPleºca (kaiac-canoe) a fost a noua; ca-notorul Florin Curea a încheiat pelocul X; luptãtoarea Alina Vuc pe XI,iar atleta Bianca Rãzor pe XII.

La sporturile de echipã, a fost pre-miatã echipa de rugby, câºtigãtoareaCupei României.

Mircea Duºa, ministrul ApãrãriiNaþionale, a spus în alocuþiunea sa:

„Dragi sportivi, suntem la final de an,într-un un moment de bilanþ. Sportiviide la CSA Steaua ne bucurã sufletele.Sunt tineri frumoºi care reprezintã cucinste România în lume. Chiar cuconstrângeri bugetare, clubul Steauarãmâne de elitã'”. Duºa a mai sublini-at cã: „Armata românã este instituþiacu cel mai ridicat nivel de încrederedin þarã. Acum avem motive de laudãpentru armatã, pentru sportivi. Dorimsã întãrim sportul de echipã de la clu-bul nostru; nu vorbesc despre fotbalacum, ci despre baschet, volei, hand-bal, polo sau hochei pe gheaþã. Multeurãri de bine pentru finalul acestuian!”. George Boroi, comandantulCSA Steaua, a spus, la rândul sãu, cãaceste „performanþe sunt un motiv demândrie, mai ales în condiþiile refor-mei”. El a mulþumit sportivilor, antre-norilor ºi managerilor pentru perfor-manþele obþinute pe parcursul anului2013. „Vom face toate eforturile pen-tru a susþine sportul ºi în anul 2014”,a mai spus Boroi.

La festivitatea de premiere de laMinisterul Apãrãrii Naþionale au mailuat cuvântul Arthur Pierre Hoffmann,secretar general adjunct al COSR, Ga-briela Szabo, consilier al ministruluiTineretului ºi Sportului, care au felici-tat clubul militar pentru succesele dinacest an.

În data de 11decembrie, odelegaþie maghiarã condusãde ºeful Statului Major Gene-ral al Armatei Republicii Un-gare, general dr. Tibor Benko,a desfãºurat o vizitã la Batali-onul 21 Vânãtori de Munte„General Leonard Mociul-schi” ºi la Baza de Instruirepentru Vânãtori de Munte dinPredeal.

Pe timpul acesteia, delega-þia s-a întâlnit cu echipele decomandã ale celor douã unitã-þi, participând la un briefingde informare referitor la isto-ria, locul ºi rolul vânãtorilorde munte în Armata Români-ei. A fost prezentatã de asemenea ºi oinformare despre executarea misiuni-lor internaþionale de cãtre Batalionul

21 Vânãtori de Munte.În continuare, membrii delegaþiei

au avut ocazia de a participa la un

exerciþiu de alpini-sm demonstrativ e-xecutat de militariiunitãþii, dar ºi de avizita standurile dearmament, tehnicãºi echipamente dindotarea trupelor devânãtori de munte.

În finalul vizitei,ºeful delegaþiei aadresat felicitãri mi-litarilor pentru pro-fesionalismul lor,înscriind în Carteade Onoare a batalio-nului cuvinte de la-udã ºi admiraþie.

Cãpitan Claudiu NISTORESCUFoto: M.m. Daniel BODNARI

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 23 (372) din 16 decembrie 2013Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64413C23/ 2013

BRUXELLES - Extinderea NATO este ºi în profitul Ru-siei. Extinderea NATO cãtre Est este ºi în beneficiul Rusiei,întrucât întãreºte securitatea acestei þãri, a apreciat, la Bru-xelles, secretarul general al Alianþei Nord-Atlantice, AndersFogh Rasmussen. „Eu mã opun categoric ideii potrivit cãreiaextinderea NATO a contribuit la slãbirea securitãþii în zonaeuro-atlanticã. Dimpotrivã, datoritã politicii „porþilor deschi-se” pe care o promoveazã ºi extinderii sale, Alianþa a contri-buit la consolidarea pãcii, securitãþii ºi stabilitãþii în Europa,situaþie de care profitã ºi Federaþia Rusã”, a afirmat Rasmus-sen, potrivit RIA Novosti. Rusia, a continuat secretarul gene-ral al NATO, „încearcã sã-ºi asigure stabilitatea ºi securitateade-a lungul frontierelor occidentale. (...) Este exact ceea ce îioferã procesul de extindere a Alianþei ºi UE”, a adãugat Ras-mussen, dupã o reuniune ministerialã NATO-Georgia. Minis-trul rus al Apãrãrii, Serghei ªoigu, declara la începutul luniinoiembrie cã extinderea NATO în Europa, în special în Euro-pa de Est, este alãturi de terorismul internaþional principalaameninþare la adresa securitãþii Rusiei, apreciind, totodatã, cãaceastã extindere este total nejustificatã. Rusia se opune ad-miterii în NATO a fostelor republici sovietice Georgia ºiUcraina ºi, în repetate rânduri, ºi-a afirmat nemulþumirea faþãde instalarea unor elemente ale scutului antirachetã americanîn România ºi Polonia, noteazã agenþia de presã rusã. MA-NAMA - SUA îºi menþin angajamentul faþã de parteneriidin Golf. Ministrul american al Apãrãrii, Chuck Hagel, a datasigurãri þãrilor arabe din zona Golfului în legãturã cu spriji-nul pe care Washingtonul li-l acordã, în pofida divergenþelorde opinie privind situaþia din Siria ºi relaþiile cu Iranul, trans-mite Reuters. Hagel, care a inspectat una dintre navele ameri-cane aflatã în zonã ºi a participat la o conferinþã pe teme desecuritate, la Manama, a fost primit de regele Bahreinului Ha-mad al Khalifa ºi a avut o întrevedere cu adjunctul ministruluisaudit al Apãrãrii, Salman bin Sultan. „Angajamentul faþã departenerii noºtri în aceastã regiune vorbeºte de la sine ºi vreausã-i asigur pe partenerii noºtri cã acesta nu se va schimba”, aspus el. Arabia Sauditã ºi aliaþii sãi din Consiliul de Coopera-re al Golfului - Bahrein. Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qa-tar ºi Oman - ºi-au manifestat în ultimele luni nemulþumireafaþã de lipsa unei acþiuni în Siria ºi de mâna întinsã de preºe-dintele Barack Obama noului lider de la Teheran, Hassan Ro-hani. „Existã un sentiment profund cã nimeni nu ascultã”aceste þãri, a apreciat Jon Alterman, director pentru OrientulMijlociu de la Center for Strategic and International Studies(CSIS). În opinia acestuia, sarcina lui Chuck Hagel va constaîn a asculta ceea ce au de spus liderii arabi ºi în a insista asu-pra faptului cã împãrtãºesc interese strategice foarte apropia-te. În Bahrein, unde familia regalã sunitã este puternic contes-tatã de majoritatea ºiitã, Hagel a luat apãrarea acordului în do-sarul nuclear iranian, încheiat în urmã cu o lunã. Acest acordpreliminar, a spus el, constituie „o bunã ocazie” pentru a veri-fica sinceritatea angajamentului autoritãþilor de la Teheran dea ajunge la un acord final. La rândul sãu, prezent la Manama,ºeful diplomaþiei britanice, William Hague, a dat asigurãri cãacordul cu Iranul „nu constituie un cec în alb” ºi nici nu în-seamnã cã Londra înþelege sã-ºi reducã angajamentul faþã dealiaþii sãi din regiune sau în ce priveºte siguranþa legãturilormaritime vitale sau lupta împotriva terorismului. SEUL -Coreea de Sud extinde zona de apãrare aerianã. Coreea deSud a anunþat o extindere a zonei de apãrare aerianã, în repli-cã la zona chinezã decretatã de Beijing ºi sursã a unor contro-verse în Asia de Nord-Est, relateazã AFP. Noua zonã sud-co-reeanã acoperã zona chinezã ºi o micã insulã stâncoasã reven-dicatã de Seul, care o numeºte Ieodo, ºi de Beijing, care o nu-meºte Suyan, în Marea Chinei Orientale. La 23 noiembrie,Beijingul a decretat o „zonã de identificare aerianã” (ZAI) peo mare parte din aceastã mare, provocând indignarea unor sta-te vecine. „Ne vom coordona cu þãrile vecine pentru a evitaorice confruntare accidentalã ºi pentru a asigura securitateaavioanelor”, a declarat purtãtorul de cuvânt al MinisteruluiApãrãrii din Coreea de Sud, Kim Min-Seok. WASHING-TON – SUA susþin acordul cu Iranul privind dosarul nu-clear ºi reafirmã angajamentul faþã de securitatea Israe-lului. Preºedintele SUA, Barack Obama, ºi-a exprimat susþi-nerea faþã de recentul acord privind programul nuclear al Ira-nului, pe care îl considerã cea mai bunã formã de a evita caaceastã þarã sã dezvolte o armã atomicã, ºi ºi-a reafirmat an-gajamentul „sacru” faþã de securitatea Israelului, transmiteEFE. Acordul la care au ajuns recent, la Geneva, Grupul 5+1(cei cinci membri permanenþi ai Consiliului de Securitate alONU plus Germania) ºi regimul de la Teheran, prevede sus-pendarea temporarã a programului nuclear al Iranului înschimbul unei relaxãri a sancþiunilor internaþionale impuseacestei þãri. Israelul cere ca Iranul sã nu poatã îmbogãþi ura-niu ºi ca toate centrifugele sale sã fie desfiinþate, condiþii carenu figureazã în acord, potrivit aceleiaºi surse. În intervenþia saîn cadrul forumului Centrului Saban, secretarul de stat ameri-can John Kerry a reafirmat cã SUA vor sprijini „întotdeauna”dreptul Israelului de a se apãra, precum ºi necesitatea de a seacþiona cu „credinþa” cã pacea în Orientul Mijlociu „esteposibilã”. (P.I.)

Delegaþie maghiarã, la Batalionul 21 Vânãtori de Munte

ACTUALITATEAPE SCURT

Festivitate de premiere a sportivilor militari Festivitate de premiere a sportivilor militari

Sâmbãtã, 23 noiem-brie, plutonierul-adjutantprincipal (rtr.) Ion Nuþã,din localitatea Scorþeni,judeþul Prahova, fostcombatant în cel de-AlDoilea Rãzboi Mondial,la împlinirea vârstei de100 de ani, a primit vizitareprezentanþilor Ministe-rului Apãrãrii Naþionaleºi a colegilor de la Aso-ciaþia Veteranilor de Rãz-boi din Ploieºti.

Domnul Nicã, aºa cum este el cunoscut în zonã, a primit cu mare drag vizi-ta noastrã ºi ne-a povestit câteva amintiri din vremea când era pionier de mun-te în rãzboi ºi cum a fost rãnit de douã ori pe timpul misiunilor îndeplinite.

Secretul longevitãþii lui nea Nicã este familia: ,,Dorinþa de a-mi vedea ne-poþii ºi strãnepoþii, parcurgând fiecare etapã a vieþii lor!’’

La mulþi ani cu sãnãtate!Locotenent Roxana ABABEI

O viaþã mO viaþã maaaaiiii mmmmuuuu llll tttt ddddeeee uuuunnnn sssseeeeccccoooollll

Armata este instituþia care beneficiazã de cea mai marecotã de încredere a populaþiei, 52% dintre români acordândacesteia multã ºi foarte multã încredere, aratã un sondaj alInstitutului Român pentru Evaluare ºi Strategie.

Urmãtoarele douã instituþii cu rol în siguranþa naþionalãa României, în ierarhia încrederii românilor, sunt ServiciulRomân de Informaþii ºi Serviciul de Informaþii Externe, ca-re beneficiazã de încrederea crescutã a peste jumãtate din-tre respondenþi.

„Agenþia Naþionalã de Integritate ºi Poliþia sunt credi-tate cu multã ºi foarte multã încredere de 41% dintre res-pondenþi, în timp ce Parchetul General se bucurã de încre-dere ridicatã din partea a 38% dintre respondenþi, iar Di-

recþia Naþionalã Anticorupþie, de la 36% dintre cei ches-tionaþi”, se aratã în studiul realizat de IRES.

În cazul încrederii în personalitãþile aflate la conduce-rea instituþiilor cu rol în siguranþa naþionalã a României, ie-rarhia se schimbã. De cota cea mai ridicatã de încredere(52%) beneficiazã Teodor Meleºcanu, directorul SIE, ur-mat de George Maior, directorul SRI (44%). În ministrulApãrãrii, Mircea Duºa, au multã ºi foarte multã încredere41% dintre respondenþi, iar în Radu Stroe, ministrul Aface-rilor Interne, 39% dintre persoanele intervievate.

Raportul de cercetare IRES a fost realizat în perioada 9-10 decembrie, pe un eºantion de 1.240 de subiecþi, având omarjã de eroare de +/-3%.

Armata, cea mai ridicatã cotã de încredereArmata, cea mai ridicatã cotã de încredere

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 23 (372) din 16 decembrie 2013 Pagina 3

În zilele de 4 ºi 5 decembrie a.c., la Divizia 1 Infante-rie „Dacica” a avut loc convocarea consilierilor coman-danþilor pentru problemele maiºtrilor militari, subofiþeri-lor, soldaþilor-gradaþi profesioniºti.

Activitatea, la care au fost prezenþi 30 de consilieri dintoate unitãþile subordonate diviziei a fost coordonatã decãtre consilierul acestei structuri, plutonierul-adjutantprincipal Tudora Bãraru. La iniþiativa comandantului di-viziei, general-maior Nicolaie Dohotariu, au fost prezenþiºi câþiva ºefi de compartimente din cadrul comandamen-tului. Rolul acestora a fost acela „de a îndruma, de a ghidaºi de a pune noi întrebãri în ceea ce priveºte munca consi-

lierului pe domeniile: resurse umane, instrucþie ºi doctri-nã, operaþii ºi logisticã”, a precizat plutonierul-adjutantprincipal Bãraru.

Scopul convocãrii a fost acela de a îmbunãtãþi activita-tea consilierilor în unitãþi ºi de a standardiza aceste func-þii.

Programul de lucru a cuprins prezentãri, discuþii ºidezbateri pe marginea unor probleme de actualitate pen-tru acest corp de cadre, cum ar fi: eficientizarea munciiconsilierilor, implicarea activã în derularea procesului depregãtire profesionalã a militarilor, promovarea în carierãa personalului din aria de responsabilitate, implicarea înconsilierea pe domeniul resurselor umane, precum ºi înrespectarea normelor de port a þinutei militare, diminua-rea abaterilor, etc.

Un subiect de maxi-mã importanþã de peagenda propusã a fostcel legat de activitateade consiliere, cu tot cepresupune ea, ºi care, înopinia plutonierului-ad-jutant principal Bãraru:„Este o muncã dinami-cã, ce trebuie reinventa-tã, pentru a fi cât maieficientã.” „Noi lucrãmcu omul, fie cã vorbimdespre instrucþie, despreconsiliere, despre dimi-nuarea abaterilor disci-plinare. Toate presupunlucrul cu omul. Acestaeste rolul consilierului.Titulatura funcþiei nederuteazã pe undeva. Defapt, consilierea trebuieîndreptatã cãtre oameni(soldaþi-gradaþi ºi sub-ofiþeri), chiar dacã eºticonsilierul comandantu-

lui”. Pentru ca aceastã consiliere sã fie cât mai optimã, tre-

buie identificate „noi modalitãþi de abordare a omului”. În

acest sens, a fost oportunã prezenþa psihologului diviziei,maior Alina Bania, care a prezentat activitatea de consi-liere ºi dintr-o altã perspectivã, cea a psihologului.

Una dintre responsabilitãþile consilierului este stimu-larea din punct de vedere profesional ºi promovarea per-sonalului din subordine. Astfel, a fost gãsitã o modalitateingenioasã de a-i evidenþia pe cei mai buni subofiþeri saugradaþi profesioniºti, care au rezultate profesionale deose-bite. Este vorba despre activitatea: „Subofiþerul / Soldatullunii”. Ea reprezintã o modalitate de identificare a celuicare are cele mai mari performanþe în muncã în luna res-pectivã.

Respectarea normelor de port a þinutei militare ºi men-þinerea unui înalt nivel de disciplinã au fost alte puncteforte dezbãtute. ªi la acest capitol au existat soluþii. Bri-gada de vânãtori de munte de la Braºov a îmbunãtãþit Re-gulamentul de Ordine Interioarã. Acesta este mai clar ºimai precis în ceea ce priveºte standardele de port al uni-formei militare. Modelul de regulament poate fi preluat ºide alte unitãþi din divizie.

De asemenea, s-au fãcut propuneri de îmbunãtãþire aCompetiþiei „Subofiþerul / Soldatul anului”, punându-seun accent mai mare pe pregãtirea militarilor la instrucþiatragerii. Din experienþa concursurilor anterioare, s-a con-statat nevoia mai multor ºedinþe de tragere.

Activitatea s-a finalizat cu propuneri privind tema pecare o vor dezbate anul viitor. În mod unanim, au decis sãabordeze o singurã temã, aceea a instrucþiei, urmând ca,fiecare participant sã prezinte modul în care contribuie laîmbunãtãþirea acesteia.

Înscrisã în Planul cu principalele activitãþi al coman-damentului, convocarea a fost un schimb de experienþã in-teractiv, „un moment în care consilierii se pot cunoaºtemai bine, pot colabora ºi îºi pot perfecþiona stilul de lucru.Pot afla idei noi, de aceea a fost ºi o întâlnire de lucru in-teractivã, o activitate de coordonare a funcþiei de la nive-lul diviziei cãtre structurile tip batalion „pe care sperãmsã o repetãm cu mai mult succes ºi anul viitor.”, a specifi-cat în încheiere plutonierul-adjutant principal Bãraru.

Daniela ÞÃRUªI

Sch imb de exper ien þã in te rac t i vSch imb de exper ien þã in te rac t i v

Joi, 12 decembrie, la Cercul Militar Na-þional, instituþia de cercetare ºtiinþificã a Ar-matei, care, începând cu anul 1998, poartãdenumirea de Agenþia de Cercetare pentruTehnicã ºi Tehnologii Militare (ACTTM), asãrbãtorit 45 de ani de existenþã.

Momentul aniversar a constituit un prilejde reîntâlnire a celor pentru care principalamisiune a fost ºi este aceea de a efectua cer-cetãri tehnico-ºtiinþifice fundamentale în fo-losul Armatei. Gazda evenimentului a fostcomandantul Agenþiei de Cercetare pentruTehnicã ºi Tehnologii Militare, colonel dr.ing. Liviu Coºereanu, însoþit de echipa sa decomandã constituitã din ºefi ai celor cincicentre de cercetare ºtiinþificã ce compunagenþia.

Prin alocuþiunile celor prezenþi s-au re-memorat produsele instituþiei care, în anu-mite sectoare ale cu-noaºterii militare, auaºezat þara noastrã înelita cercetãrii mon-diale în domeniu, ºis-au trecut în revistãproiectele aflate îndiferite faze de deru-lare ºi implementaremenite sã continueintroducerea progre-sului tehnic în dome-niul militar, sã creezetipuri de tehnicã ºitehnologii cu perfor-manþe superioare, sãmodernizeze tehnicaexistentã.

Cercetarea ºtiinþi-ficã militarã rãmâneun domeniu deinteres strategic pentru orice þarã careînþelege beneficiile enorme aduse de astfelde structuri specializate din sistemul naþion-al de cercetare-dezvoltare. Potrivit coman-dantului ACTTM, în continuare, instituþiaare un colectiv de cercetãtori de mare val-oare, colectiv care aduce constant armateinoastre produse cu aplicabilitate în domeni-ul securitãþii ºi apãrãrii. Dintre proiectelecentrelor de cercetare ºtiinþificã ale ACTTMenumerate de colonelul dr.ing. Liviu Coºere-anu în prezentarea sa, amintim câteva,aleator: transportorul blindat pentru trupe

8×8 (produs de bazã, aflat în proceduri detestare ºi validare în poligon), aplicaþia soft-ware pentru monitorizarea stãrii sistemelorde calcul, scutul de protecþie EOD, lovituracu grenada termobaricã pentru aruncãtorulAG-7, sistemul UAV de supraveghereapropiatã în câmp tactic, arma de asalt cumuniþie aferentã cal. 5,56mm, dispozitivulde prelucrare rapidã a probelor pentrudetecþia ºi identificarea substanþelor toxice,echipamentele de criptare pentru protecþiainformaþiilor clasificate secrete de stat,trusele de dispozitive explozive pentrubreaching etc.

Între foºtii cercetãtori ai instituþiei mili-tare de cercetare-dezvoltare prezenþi la ani-versare, s-a numãrat ºi ministrul Apãrãriinaþionale din perioada 1991-1994, general-locotenent (rtr.) ing. Nicolae Spiroiu. Acesta

a amintit aportul esenþial al Institutului Teh-nic de Cercetãri ºi Proiectãri pentru ministe-rul Apãrãrii: „În anii 1968-1969, aproxima-tiv 80-90% din tehnica de luptã a armatei ro-mâne era de provenienþã sovieticã. Dupã în-fiinþarea, în 1968, a institutului ºi datoritãactivitãþii prodigioase a grupului de cerceta-re ºtiinþificã din cadrul acestuia, de-a lungula 15 ani, în anul 1985, aproximativ 80-90%din tehnica de luptã era de provenienþã ro-mâneascã.”

Maior Dan CRIªAN

P e data de 10decembrie

a.c., la Ploieºti, a avutloc ceremonia de pre-dare-primire a funcþi-ei de comandant alBazei 2 Logistice„Valahia”, activitatela care a fost invitatsã participe ºi ºefulde stat major al Divi-ziei 1 Infanterie „Da-cica”, colonel Gheor-ghe Viºan.

Dupã intonareaImnului Naþional alRomâniei, s-a dat ci-tire ordinului de nu-mire în funcþie a nou-lui comandant, colo-nel dr. Costel Bãboia-nu, cãruia, cu câtevaminute înainte, ºefulde stat major al divi-ziei i-a fãcut o scurtãprezentare. În conti-nuarea ceremoniei, fostul comandant, colonel Tudor Curiman, a predat Drapelul deLuptã al unitãþii celui ce urmeazã sã ducã mai departe tradiþiile militare ale acesteistructuri.

Acum ar fi momentul potrivit sã menþionãm faptul cã, de la înfiinþare ºi pânã înprezent, Baza 2 Logisticã a funcþionat ca mare unitate, având în compunere unitãþiºi subunitãþi specializate, fiind destinatã pentru a executa sprijinul logistic integrat,cu toate forþele sau cu parte din forþe în cadrul Diviziei 1 Infanterie.

Potrivit rolului, locului ºi destinaþiei în cadrul sistemului logistic al Armatei Ro-mâniei, marea unitate a îndeplinit o gamã diversã de misiuni, îndeosebi pe liniasprijinului logistic. A executat de-a lungul timpului un volum important de misiunide sprijin logistic al marilor unitãþi ºi unitãþi ale Diviziei 1, care au participat la ope-raþii de stabilitate ºi sprijin în timp de pace, în medii de conflict sau post-conflict,independent sau ca parte componentã a unor forþe multinaþionale conduse deNATO, ONU ºi UE.

Structurile bazei au participat la implementarea obiectivelor Diviziei 1, privindoperaþionalizarea ºi restructurarea marilor unitãþi ºi unitãþilor, la pregãtirea ºi des-fãºurarea exerciþiilor ºi la asigurarea bazei logistice de instrucþie prin realizarea mi-siunilor de sprijin logistic.

Concomitent cu aceste misiuni specifice, Baza 2 Logisticã „Valahia” a desfãºu-rat programul de instrucþie, pregãtirea pentru asigurarea capacitãþii de reacþie ime-diatã, ridicarea capacitãþii operaþionale ºi mobilizare, a implementat obiectivele pri-vind reorganizarea structuralã, semnificative fiind activitãþile de predare-primirestructuri, înfiinþare ºi desfiinþare. În anul 2009, comandamentul bazei a preluatCompania Medicalã ROL 2 ºi sistemul capabilitãþi medicale ROL 2, având o con-tribuþie importantã la afirmarea acestora pentru NATO

Plutonier-adjutant Mihai OANE

Patruzeci ºi cinci de ani de cercetareºtiinþificã militarã româneascã

Ceremonia de predare-primire a funcþiei de comandant

al Bazei 2 Logistice „Valahia”

C rãciunul este sãr-bãtoarea cadou-rilor, a pãcii ºi a

liniºtii sufleteºti. Cu acest prilej, în seara deAjun, toatã familia se strânge în jurul bradu-lui frumos împodobit ºi-l aºteaptã cu nerãbda-re pe Moºul cel bun sã le împartã daruri. Dar,iatã ce simbolizeazã globurile din brad ºi culo-rile acestora.

Bradul de Crãciun este unul dintre cele maiimportante simboluri ale sãrbãtorilor de iarnã. Elsemnificã viaþa oferitã de Hristos, „darul supremal lui Dumnezeu pentru omenire”. Vestitul pomcu cetina veºnic verde este legat de o tradiþie ve-che, care slãveºte valoarea vieþii. De sãrbãtori,darurile trebuie aºezate sub el în semn de recu-noºtinþã, iubire, iertare, ascultare reciprocã ºi deprimire a vieþii „perene” pe care ne-a dãruit-oDumnezeu. Evident, din pomul de Crãciun nu tre-buie sã lipseascã ornamentele. Globurile care dauo frumuseþe aparte bradului au ºi o povesteinteresantã, purtatã prin toatã lumea de generaþiiîntregi.

Se spune cã în ziua în care Fecioara Maria l-aadus pe lume pe Iisus Hristos, un artist foarte sã-rac era în trecere pe lângã ieslea de la Betleem ºia hotãrât sã-l viziteze pe micul prunc. Cum nuavea nici un cadou, ezita, dar s-a gândit sã jongle-ze cu mingiile. Jocul sãu l-a fãcut pe Iisus sã râdã.Tocmai de aceea, pomul vieþii se împodobeºte înfiecare an cu globuri frumos colorate, acestea de-venind cele mai importante decoraþiuni. În func-þie de culorile globurilor cu care îþi împodobeºtibradul, anul viitor îþi va aduce mult noroc, sãnãta-te ºi realizãri profesionale.

Roºul te face mai puternic ºi îþi aduce prieteni iubitori

Este o culoare care se regãseºte în costumullui Moº Crãciun. Este ºi un simbol religios al fo-cului, iubirii ºi dãruirii. Dacã îþi decorezi bradul

cu globuleþe roºii, vei atrage tot mai mulþi oameni iubi-tori pe lângã tine ºi îþi vei lãrgi grupulde prieteni pe care poþi conta la greu.Prin forþa, puterea ºi strãlucirea lui, ro-ºul are acþiuni binefãcãtoare, mãrin-du-þi puterea voinþei, a curajului ºi aîmplinirii sufleteºti.

Auriul îþi poartã noroc la bani

Este culoarea luminii, a perfecþiuniispirituale ºi a aurei sfinþeniei. Auriulfolosit la realizarea icoanelor trebuie sã

decoreze ºi materialele din care sunt confecþionate glo-burile pentru brad. Dacã eºti un bun credincios, auriulîþi va alunga stãrile de teamã ºi îþi va aduce succes fi-nanciar.

Ritualul împodobiriibradului este mirific, iardacã respecþi tradiþia culo-rilor, Anul Nou îþi poateaduce ceea ce pânã acumîþi lipsea.

Verdele îþi aducebunãstare

Culoarea cetinii debrad trebuie sã se regã-seascã în fiecare an în or-namentele din pom. Sim-bol consacrat al tinereþii,vieþii ºi bunãstãrii, verdeleîþi aduce spor în casã, liniºte în fami-

lie, stabilitate finan-ciarã ºi economicã,precum ºi realizãriîn plan profesional.

Albul îþiredã echilibrul

ºi bucuriaCea de-a doua

culoare din costu-mul lui Moº Crã-ciun! Puritatea ºi

inocenþa, simbolizate de albul zãpezii, trebuie sã se re-flecte în fiecare an din globurile bradului tãu. Totodatã,aceastã culoare, prin care natura se joacã în dansul ful-

gilor de nea, reprezintã smerenia ºi bunãtatea.Albul îþi vaaduce, în anulcare vine,echilibrul decare ai nevoie,bucuria, feri-cirea ºi înþe-lepciunea. Pelângã decora-þiunile albe,poþi folosi ºiunele argintii,care îþi voraduce bucuriasãrbãtorii Crãciunului.

Albastrul îþi dã sãnãtate ºi te þine departe de spiritele rele

Globuleþele albastre sunt indis-pensabile! Albastrul cerului care seaflã pe astfel de decoraþiuni dã stilbradului ºi îþi aduce multã liniºte psi-hicã, sãnãtate ºi putere de cucerire. Înplus, globurile albastre te þin departede spiritele rele. (O.M.)

www.povestideiarna.ro

CMYK

Curierul ARMATEINr. 23 (372) din 16 decembrie 2013Pagina 4 SÃRBÃTOAREA CRÃCIUNULUI

SS ãã rr bb ãã tt oo rr ii ff ee rr ii cc ii tt ee !! !! !!

Ne-am informat pentru dumneavoastrãTricou cu mânecã lungã, eghileþi, trening

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

În acest numãr al ziarului, ne-am gânditsã vã prezentãm ttrriiccoouull ffllaauuººaatt ccuu mmâânneeccããlluunnggãã,, eegghhiilleeþþiiii ppeennttrruu ooffiiþþeerrii ººii ssuubbooffiiþþeerrii,,ttrreenniinngguull.. PPrreeþþuull ddee aacchhiizziiþþiiee ppeennttrruu eecchhiippaa-

mmeennttuull rreessppeeccttiivv eessttee uurrmmããttoorruull:: ttrriiccoouu ffllaa-uuººaatt ccuu mmâânneeccãã lluunnggãã ==5522,,0088 lleeii,, eegghhiilleeþþiiooffiiþþeerrii ==7755 lleeii,, eegghhiilleeþþii ssuubbooffiiþþeerrii ==4455 lleeii,,ttrreenniinngg ==112288,,9966 lleeii.. ((pplluuss TTVVAA))..

Ce simbolizeazã culorile globurilor din Bradul de Crãciun?

DDrraaggii ccoolleeggii,,Nu trebuie sã fii un luptãtor profesionist ca sã recu-

noºti cã, un singur „inamic” nu poate fi învins nicioda-tã - TIMPUL. Dar, tot atât de adevãrat este ºi faptul cã,în faþa acestei realitãþi de necontestat, nu trebuie sã tepredai pur ºi simplu ºi sã depui armele.

Personal, am avut satisfacþii deosebite de-a lungulcarierei, fie la comanda unor subunitãþi ºi unitãþi, în di-verse funcþii din Statul Major General sau pe timpulmisiunii permanente de la Comandamentul Suprem alForþelor Aliate din Europa - SHAPE, însã fãrã a greºi,pot spune cã, cele avute la comanda Diviziei 1 Infante-rie „DACICA” vor rãmâne cu totul speciale.

De multe ori, diverºi colegi mai în vârstã sau mai ti-neri m-au întrebat despre „secretul” reuºitelor mele.De fiecare datã, doar am zâmbit, fãrã a oferi un rãspunsconcret, pentru cã, de fapt, reþeta secretã a reuºitelor o

reprezintã OAMENII cu care lucrezi; eu doar le-amdat mai multã încredere în ei înºiºi.

Îmi amintesc un pasaj deosebit dintr-o carte extremde interesantã, scrisã de o jurnalistã belgianã (ChristineOckrent) împreunã cu un ofiþer legendar al Serviciuluide Informaþii Francez (contele Alexandre de Maren-ches), intitulatã „„CCoonnssiilliieerr ddee ttaaiinnãã aall ppuutteerriiii””, în carese subliniazã: „dacã atunci când trebuie sã-i aduci lacunoºtinþã unui ºef - chiar la nivel ºef de stat - un eve-niment pe care el nu doreºte sã-l audã, dacã atuncicând trebuie sã-i spui cu respectul cuvenit, ccãã nnuu eeººttiiddee aacceeeeaaººii ppããrreerree ººii ccãã ssee îînnººaallãã,, dacã în acel momentcrucial te gândeºti la avansare, la onoruri ºi dacã, fieºi o fracþiune de secundã îl menajezi, ei bine, în acelmoment îînncceeppii ssãã ttrrããddeezzii”.

În esenþã, lupta cu timpul de care vorbeam la înce-put este, pânã la urmã, ceea ce rãmâne bun sau rãu du-

pã tine ºi, acum, dumneavoastrã sunteþi cei care veþiaprecia cât ºi care este procentul corect. Despre mine,vã pot spune doar cã nu am trãdat niciodatã...

Tuturor vã adresez cele mai sincere ºi curate gân-duri de bine, iar comandanþilor în mod special, sã aibãparte de aceleaºi minunate sentimente de mândrie pecare eu le-am resimþit având în subordine asemenea oa-meni minunaþi ca voi toþi, precum ºi satisfacþii ºi bucu-rii la reuºitele dumneavoastrã, fie cã acestea sunt obþi-nute în câmpul de instrucþie, în poligoane, pe terenurilede sport sau ºi, mai important, în teatrele de operaþii.

Mult succes ºi putere de a trece peste micile furtu-ni ale valurilor vieþii!

Am onoarea sã vã salut,Gl.mr. (rz.) Nicolaie DOHOTARIU

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 23 (372) din 16 decembrie 2013

MESAJUL MESAJUL comandantului Diviziei 1 Infanterie comandantului Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, Dacica”,

general-maior Nicolaie DOHOTARIU, general-maior Nicolaie DOHOTARIU, la trecerea în rezervãla trecerea în rezervã

Ca urmare a trecerii în rezervãîncepând cu 1 decembrie a genera-lului-maior Nicolaie Dohotariu,luni, 9 decembrie, la sediul coman-damentului Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, a avut loc, în prezenþaºefului Statului Major al ForþelorTerestre, general-maior MirceaSavu, ceremonia de predare-primi-re a comenzii, în cadrul cãreia ge-neralul de brigadã dr. CãtãlinTomescu a primit Drapelul de Lup-tã al marii unitãþi de la ºeful de statmajor al Diviziei 1, colonel Gheor-ghe Viºan.

Dupã încheierea ceremonialu-lui, ºeful Statului Major al ForþelorTerestre s-a adresat celor prezenþievidenþiind procesul de modernizare pe carel-au parcurs comandamentul diviziei ºi unitã-þile subordonate în ultimii ani, precum ºi reali-zãrile remarcabile obþinute, „cu atât mai multcu cât resursele avute la dispoziþie n-au fostfoarte generoase”. De asemenea, ºi-a expri-mat convingerea cã, avându-l la comandã pegeneralul de brigadã Cãtãlin Tomescu, Divizia1 Infanterie „Dacica”, va continua acest pro-ces, cu toate dificultãþile inerente modernizã-rii.

Generalul de brigadã Cãtãlin Tomescu areo carierã de excepþie, de-a lungul cãreia a în-deplinit funcþii importante, atât pe linie de co-mandã, cât ºi pe linie de reprezentare diploma-ticã. ªi-a început activitatea, ca ofiþer, în 1985la ªcoala Militarã pentru Ofiþeri de Tancuri ºiAuto „Mihai Viteazul” din Piteºti ºi a ocupatfuncþii de comandã ºi stat major pânã în anul2000, când a fost numit ºeful Biroului pentruOperaþii Speciale din Statul Major al Forþelor

Terestre.A absolvit mai multe cursuri de pregãtire

în þarã ºi în strãinãtate, printre care: Colegiulde Comandã ºi Stat Major al Forþelor TerestreCanadiene din Kingston, Canada; DefenceInstitute for International Legal Studies dinNewport, SUA; Colegiul de Apãrare NATOde la Roma, Italia. Este doctor în ºtiinþe mili-tare.

Noul comandant al Diviziei 1 a fost la co-manda Batalionului 341 Infanterie, dar ºi aBrigãzii 282 Infanterie Mecanizate „UnireaPrincipatelor”, prima mare unitate a Armateiromâne certificatã ºi afirmatã pentru operaþiiNATO. În 2008, a activat în cadrul Comanda-mentului Forþelor Coaliþiei din Irak, iar, între2009 ºi 2012, a fost locþiitor al reprezentantu-lui militar al României la NATO ºi UE, laCartierul General al NATO din Bruxelles.

Colonel Ion PAPALEÞ

Divizia 1 Infanterie Divizia 1 Infanterie „Dacica” Dacica”

Sch imbarea comenz i i d iv iz ie iSch imbarea comenz i i d iv iz ie iPe 3 decembrie, s-a desfãºurat, la comandamentul Diviziei 1 Infante-

rie „Dacica”, în prezenþa ºefului Statului Major al Forþelor Terestre, ge-neral-maior Mircea Savu, o ceremonie în cadrul cãreia s-a dat citire or-dinului de trecere în rezervã a comandantului Diviziei 1 Infanterie, gene-ral-maior Nicolaie Dohotariu, ºi a locþiitorului acestuia, general de briga-dã dr. Emil Tudosie.

Mulþumindu-le pentru întreaga activitate, generalul-maior MirceaSavu le-a înmânat, „în semn de apreciere pentru întreaga activitate des-fãºuratã în Armata României”, în numele Ministrului Apãrãrii Naþiona-le, câte o replicã a sabiei lui ªtefan cel Mare.

Era o noapte întunecatã de iarnã...Maria stãtea cu familia ei în faþa focului. Se

apropia Crãciunul. Un brad se înãlþa falnic în fa-þa ei, împodobit cu globuri colorate, betealã, lu-miniþe ºi lumânãri, iar în vârf avea o stea mare,strãlucitoare.

Fetiþa privea bradul ºi parcã vedea sub el omulþime de cadouri. κi luã o foaie ºi începu sãscrie: „Dragã moºule, dacã în acest an am fostcuminte îmi dorescsã îmi aduci deCrãciun multe dul-ciuri, o pãpuºã ºimultã, multã zãpa-dã. Te aºtept cudrag, Maria!”. Aluat scrisoarea ºi s-adus în camera ei, lã-sând-o pe pervaz,apoi a adormit.

Pe la miezulnopþii, doi spiriduºise plimbau prin faþacasei ei, pânã cândzãrirã scrisoarea.Unul dintre ei rosticâteva cuvinte ma-gice ºi intrã în ca-merã, luã scrisoarea ºi, fãrã cel mai mic zgomot,se strecurã afarã. Cei doi spiriduºi plecarã. Mer-serã ei ce merserã ºi se întâlnirã cu alþi spiriduºi.O sanie mare, zburãtoare, trecu ºi îi luã. În saniese afla însuºi Moº Crãciun. Când ajunserã la Po-lul Nord, spiriduºii îi arãtarã moºului sute ºi sutede scrisori ale copiilor. El avea o listã uriaºã încare erau scriºi toþi copiii din lume ºi unde se

spunea dacã au fost sau nu cuminþi. Astfel, mo-ºul vãzu care copii au fost cuminþi în ideea cãaceia vor primi cadouri. Spiriduºii munceau dingreu fãcând jucãrii ºi împachetându-le. ªi aºamunceau în fiecare zi.

Acum sã revenim la Maria. A doua zi, cândobservã cã scrisoarea a dispãrut, îºi dãdu seamacã au trecut pe acolo ajutoarele moºului ºi auluat-o. Aºtepta cu nerãbdare noaptea de Crãciun,

aºa cum toþi co-piii o aºteptau.S-au scurs zileleuna câte una ºiiatã cã veni Aju-nul Crãciunului.Moºul îºi pregãtisania, sacul cucadouri, îºi înhã-mã renii ºi luã cuel un fel de clep-sidrã fermecatã.Cu aceastã clep-sidrã, moºul opritimpul în loc ºiplecã spre copii.La fiecare casã,se oprea, lãsa ca-dourile ºi mânca

din prãjiturile pe care le lãsaserã copiii. Dupã ceterminã de împãrþit darurile, se întoarse la PolulNord ºi dãdu iar drumul timpului.

A doua zi, când copiii se trezirã, gãsirã subbrazi multe cadouri ºi erau nespus de fericiþi, în-cercând ca, în anul viitor, sã fie ºi mai cuminþi.

Asta se petrece în fiecare an ºi aºa reuºeºteMoº Crãciun sã împartã toate cadourile. (O.M.)

A fost odatã, într-o împãrãþie dinînaltul cerului, ºi ploaie, ºi vânt, ºifrig... ªi, într-o zi însoritã, dar ge-roasã, toate acestea s-au unit ºi audat naºtere unui fulg de nea. Strãlu-cea ca o stea, era rece ca frigul nã-prasnic, se topea ºi se transforma înploaie ºi numai soarele ºtia sã-l facãsã zâmbeascã.

Dupã ce a crescut puþin, i s-a datbinecuvântarea ºi a pornit la drumîn josul pãmântului pentru a gãsi unalt fulg cu care se putea juca în li-niºte... I s-a spus sã nu se încreadãîn nimeni, sã se fereascã de cãldurã,sã se ascundã de soare dupã-amiezi-le pentru a nu pieri, sã se joace doarcu semenii lui ºi, atunci când vaatinge pãmântul, sã se aºeze pestefulgul pe care îl va iubi o viaþã. Ful-gul cu care avea sã se topeascã pen-tru a se întoarce sus, la cei ce i-audat viaþã. Acesta a promis cã va as-culta povaþa pãrinþilor ºi a plecat...

În drumul sãu, a cunoscut mii dealþi fulgi. Sute i-au fost antipatici,zeci i-au devenit amici ºi, foarte pu-þini, prieteni. Alãturi de ei ºi-a con-tinuat drumul ºi nu a încetat nici oclipã sã caute fulgul cu care avea sãse topeascã. Steaua de zãpadã a cu-noscut copaci ºi frunze ºi flori ºi flu-turi. A cunoscut blândeþea animale-lor, ochii blajini ai oamenilor, bucu-ria copiilor ce-l vedeau acolo sus. A

cunoscut case bãtrâneºti, aauzit colinde, a gustat co-zonaci calzi, a ciocnit ouãde Paºti. A cunoscut sufe-

rinþa, dragostea ºi fericirea aparen-tã. S-a ascuns mereu de soare deteamã sã nu piarã. Aºa cum promi-sese... Într-o zi, însã, fulgul s-aoprit... ªi, odatã cu el s-a oprit totul.Muzica, visele, dansul, veselia, su-ferinþa, jocul copiilor. Culorile aupãlit, apele au încetat sã mai curgã,pãsãrile sã mai zboare, vântul sãmai batã, ploaia sã mai plouã, zãpa-da sã mai ningã... Fulgul vãzuse,acolo jos, ceea ce cãutase întreagasa viaþã. Gãsise scopul cãlãtorieisale... κi gãsise trecutul, prezentulºi viitorul. Raþiunea lui de a fi. Gã-sise viaþa ce-i lipsea.

ªi s-a apropiat încet... ªi, în sfâr-ºit, simþea ce înseamnã sã fii fericit.Simþea cum îl învãluie dragostea,cum totul capãtã un sens. Simþea cãiubeºte atât de tare încât îl durea. ªi,s-a dãruit întru totul lui, fulgului cea promis cã-l va face fericit.

ªi nu, nu au trãit fericiþi pânã laadânci bãtrâneþi pentru cã... fulgulnu se îndrãgostise de un fulg, ci deun om. Dar nu ºtia... Nu ºtia cãciomul îl minþise. Omul voia doar sãºtie ce înseamnã sã fii iubit de ful-gul naiv care îi stãtea la picioare.

ªi aºa, steaua de zãpadã a atinsmai întâi pãrul omului, apoi l-a pri-vit în ochi... Apoi i-a mângâiat bu-zele calde... Buzele care de fapt l-autopit... (O.M.)

PP oo vv ee ss tt ee aa ll uu ii MM oo ºº CC rr ãã cc ii uu nnPP oo vv ee ss tt ee aa ll uu ii MM oo ºº CC rr ãã cc ii uu nn Poves tea Poves tea fu lgu lu i de neafu lgu lu i de nea

Prãznuim, astãzi, cu laude ºi cântãri, împlinirea BuneiVestiri ce i-a fost adusã Sfintei Fecioare Maria, în Naza-retul Galileii, de cãtre Arhanghelul Gavriil: „Nu te teme,Marie, cãci ai aflat har la Dumnezeu. ªi iatã vei lua înpântece ºi vei naºte Fiu ºi vei chema numele lui Iisus.Acesta va fi mare ºi Fiul Celui Preaînalt Se va chema ºiDomnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David (...). ªiva împãrþi peste casa lui Iacov în veci ºi Împãrãþia Lui nuva avea sfârºit!”.

Sãrbãtoarea Crãciunului, atât de scumpã sufletului ori-cãrui creºtin, ne descoperã „taina cea din veac ascunsã ºide îngeri neºtiutã” a Naºterii Mântuitorului, când Fiul luiDumnezeu, Fiul Fecioarei Se face pentru noi, pentru anoastrã izbãvire din pãcat ºi pentru mântuirea tuturor.

Naºterea Domnului este dovada nemãrginitei iubiri alui Dumnezeu faþã de lume, mântuirea oamenilor fiindmotivaþia supremã a Întrupãrii Cuvântului: „Dumnezeuaºa a iubit lumea, încât pe Fiul Sãu Cel Unul-Nãscut L-adat ca oricine crede în El sã nu piarã, ci sã aibã viaþa veº-nicã. Pentru cã n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Sãu în lumenu ca sã judece lumea, ci ca sã se mântuiascã, prin El, lu-mea”.

Oamenii, din cauza pãcatului strãmoºesc, au fost luaþiîn stãpânire de stricãciune ºi de moarte; de aceea, reaºe-zarea lor în starea de curãþie sufleteascã ºi trupeascã ºi debucurie existentã înainte de cãdere nu se putea face doarprin pãrere de rãu pentru cãlcarea poruncii divine ºi princãinþã. Tocmai de aceea, „cea de-a doua Persoanã a Sfin-tei treimi, adicã Dumnezeu-Cuvântul, cel care era nestri-cãcios, S-a fãcut Om prin luarea trupului omenesc. Cu-

vântul S-a întrupat pentru desfiinþarea morþii ºi îndrepta-rea omului spre nemurire ºi nestricãciune. Dacã nu ar filuat trup omenesc, aceste lucruri nu s-ar fi putut petreceºi, prin urmare, mântuirea omului ar fi fost cu totul impo-sibilã”.

Naºterea Domnului este un fapt istoric incontestabil ºiun adevãr de credinþã de mare importanþã pentru teologiacreºtin-ortodoxã. Este un fapt istoric, deoarece, în SfântaScripturã, se precizeazã cã Naºterea lui Hristos s-a petre-cut în zilele când la Roma împãrãþea Cezarul August, iarQuirinius cârmuia Siria; este un adevãr de credinþã, pen-tru cã Naºterea Domnului stã la temelia ostenelilor noas-tre pe calea mântuirii.

Ne întrebãm, cum a fost posibilã Naºterea lui IisusHristos, trecându-se peste legile firii? Aflãm rãspunsulatât în Sfânta Scripturã – „la Dumnezeu nimic nu este cuneputinþã” -, dar ºi în cuvântul de învãþãturã al SfântuluiIoan Damaschin la acest mare praznic împãrãtesc: „Cu-vântul Cel preasfânt al Tatãlui S-a fãcut trup fãrã schim-bare, prin conlucrarea Duhului Sfânt, din Fecioara Ma-ria”.

Crãciunul, cum i se mai spune marelui praznic de as-tãzi, este sãrbãtoarea adevãratei smerenii: „Hristos Iisus –zice Sfântul Apostol Pavel – S-a deºertat pe Sine, chip derob luând, fãcându-Se asemenea oamenilor ºi, la înfãþiºa-re aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine”.

Crãciunul este ziua în care întreaga creaþie a Ziditoru-lui ne adunã la masa împãcãrii cu Dumnezeu, la masa ceaduhovniceascã a bucuriei pe care o revarsã în sufletelenoastre Naºterea lui Iisus, dupã cum dã glas ºi cântarea

bisericeascã: „Hristos Se naºte, slãviþi-L! Hristos din ce-ruri, întâmpinaþi-L! Hristos pe pãmânt, înãlþaþi-vã! Cân-taþi Domnului tot pãmântul ºi, cu veselie, lãudaþi-L, po-poare, cã S-a preaslãvit!”.

Sãrbãtoarea Naºterii Domnului aduce, împreunã cumesajul sfânt al colindelor, care, în aceste zile, se aud lafereastra caselor ºi a inimilor noastre, mãrturia neconteni-tei purtãri de grijã a lui Dumnezeu, „Care voieºte ca toþioamenii sã se mântuiascã ºi la cunoºtinþa adevãrului sã vi-nã”. Totodatã, praznicul Naºterii Domnului este – ºi tre-buie sã rãmânã – nu doar bucuria izbãvirii de pãcat, ci ºiziua angajamentului nostru de a-L preamãri necontenit peDumnezeu ºi de a trãi unii cu alþii – ca fii ai Aceluiaºi Tatãceresc – în pace ºi cu bunãvoie, împlinind, prin aceasta,mesajul sfânt al îngerilor ce s-au arãtat la Betleem ºi carecântau: „Slavã întru cei de sus lui Dumnezeu ºi pe pãmântpace, între oameni bunãvoire!”.

Suntem chemaþi, aºadar, sã-I aducem adorare luiDumnezeu, prin gândurile, prin grãirea ºi prin faptelenoastre; aceasta nu pentru cã Dumnezeu ar avea nevoie decinstire din partea omului, ci pentru cã noi trebuie sã ur-mãm exemplul Domnului Iisus Hristos, Care, prin lucra-rea Sa, n-a fãcut decât sã-L preamãreascã pe Tatãl Cel dinceruri.

Preamãrindu-L pe Dumnezeu, vom trãi în pace ºi bunãînþelegere ºi cu semenii noºtri: „Când oamenii dau cu bu-curie întâietate slãvirii lui Dumnezeu întru cei de sus, lu-crul acesta aduce pace pe pãmânt ºi amândouã se facizvor de bunãvoie între oameni!”

Col.(rz.) ªtefan MITINCU

Rãzboiul ruso-turc dela 1806-1812 a însemnato nouã invazie a ruºilorîn ambele principate,ocuparea pentru alþi cinciani a acestora cu acordulcondamnabil al lui Napo-leon Bonaparte. „Scopulcel mai evident ºi cel maiimportant, aprecia minis-trul de externe rus în nu-mele împãratului, estealipirea celor douã prin-cipate la Rusia. Nici o al-tã achiziþie nu poate sã leînlocuiascã.”

Sub presiunea ofensi-vei lui Napoleon, þarul afost obligat sã încheie pa-ce cu turcii ºi sã se mul-þumeascã doar cu terito-riul dintre Nistru ºi Prut,adicã Basarabia. Actul afost sãvârºit de Turciaprin cedarea acestui teri-toriu românesc.

Mulþi ani, Austria ºiRusia au luptat împotriva Imperiului Otoman. Acelelupte au avut loc pe pãmântul României ºi au fost în-soþite întotdeauna de ocupaþie militarã strãinã, care,adeseori, s-a menþinut mult timp dupã ce rãzboiulpropriu-zis s-a terminat, astfel cã þãrile româneºti auîndurat nu numai devastarea ºi pierderile irecupera-bile, dar au trecut, de asemenea, ºi prin dislocãri depopulaþie ºi amputãri de teritorii dureroase.

De exemplu, Austria a anexat Oltenia temporar(1718-1793), precum ºi Nordul Moldovei, numit Bu-covina (1775-1918).

Dupã rãzboiul ruso-turc din 1806-1812, Rusia aanexat partea de rãsãrit a Moldovei, teritoriul dintrerâurile Prut ºi Nistru, numit mai târziu Basarabia(1812-1918).

Basarabia a fost cedatã imperiului þarist prin Pa-cea de la Bucureºti din 1812, care punea capãt rãzbo-iului ruso-turc debutat cu ºase ani în urmã. Aceastãconflagraþie nenorocitã a cãrei mizã au constituit-o laun moment dat Þãrile Române în întregime s-a în-cheiat într-un mod foarte bizar, cel puþin în raport cuconjunctura internaþionalã din momentul semnãriitratatului de pace. De-a lungul rãzboiului, turcii tre-cuserã prin momente foarte dificile, dar au rezistat,aºa cum se spune eroic, injoncþiunilor teritoriale ru-seºti care nu se limitau la Basarabia, ci vizau ambelePrincipate. Momentul critic l-a constituit perioada încare Napoleon ºi Alexandru I s-au înþeles la Tilsit ºila Erfurt. Ori, începând cu 1810, a intervenit o ruptu-rã între Rusia ºi Franþa cauzatã de refuzul Rusiei dea respecta blocada comercialã decretatã de Napoleonîmpotriva Angliei.

Aceastã rupturã a evoluat pânã la rãzboiul din va-ra lui 1812 când Napoleon a invadat Rusia. Ori, ladata negocierilor ºi a semnãrii tratatului de pace ruso-turc de la Bucureºti (16-28 mai 1812), iminenþa inva-

dãrii Rusiei de cãtre francezi era de notorietate euro-peanã. „În asemenea împrejurãri înþelegem prea binecât de mare era interesul Rusiei de a încheie pace cuTurcia ºi încã o pace cu folos; ceea ce nu se înþelegetot atât de uºor este cum Turcia, care putea sã folo-seascã atât de minunat noua duºmãnie izbucnitã întreFranþa ºi Rusia, se îndupleca la o pace care rãºluia ia-rãºi o bucatã din împãrãþia sa, când numai cu puþinãtãrãgãnare ar fi putut-o pune în stare de a cere ea ce-va de la ruºi pentru încetarea duºmãniilor.”

Inconsecvenþa poziþiei Turciei la negocierile cuRusia este semnalatã ºi de ambasadorul Franþei laConstantinopol, Latour Maubourg: „Poarta, refuzândtimp de cinci ani de a ceda un singur palmac de teri-toriu, cu toate cã pe atunci Rusia, liberã din toate pãr-þile ºi nefiind ameninþatã de nicãieri, avea pe pãmân-tul turcesc o armatã de 80.000, a cãrei înainte mergã-tori ajunseserã pânã în centrul Rumeliei (sudul Bul-gariei, n.n.), câtã neconsecvenþã nu ar fi de a cedaniºte cetãþi care alcãtuiesc siguranþa împãrãþiei oto-mane (Hotinul, Benderul, Ismailul), astãzi, când Ru-sia, în ajunul de rumpe cu Franþa, ºi-a adunat toateputerile în Polonia, a deºertat Rumelia ºi nu mai arepe teritoriul otoman decât o slabã armatã de 20.000de oameni care nu se poate spori!” Totuºi, Tratatul depace de la Bucureºti încheiat între Padiºahul Turcieiºi Împãratul Rusiei stipula cã: „Prutul, din locul undeintrã în Moldova pânã la gurile sale, ºi de acolo, ma-lul stâng al Dunãrii, pânã la Chilia ºi vãrsarea ei înMarea Neagrã, formeazã frontiera celor douã împãrã-þii” ºi „Partea din Moldova aºezatã pe malul drept alPrutului este abandonatã ºi datã Sublimei Porþi, iarÎnalta Poartã cedeazã Curþii imperiale ruseºti pãmân-turile din stânga Prutului.” (O.M.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 23 (372) din 16 decembrie 2013Pagina 6

Rãzboiu l ruso- tu rc ( 1806-1812)Rãzboiu l ruso- tu rc ( 1806-1812)RREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim....Un picior de sprijin - În aceas-

tã carte, medicul Oliver Sacks de-vine pacient: un accident suferit pemunte îl sileºte sã petreacã maimulte luni în spitale ºi într-un cen-tru de recuperare. Situat acum decealaltã parte a „baricadei“, pa-cientul Sacks înregistreazã cu pã-trundere simptomele ºi evoluþiileasociate bolii sale (o rupturã decvadriceps), descoperind grava fa-lie existentã între medic ºi pacient,dar ºi solidaritatea ce ia naºtere în-tre oamenii aflaþi în aceeaºi stare.

În acelaºi timp însã, cercetãto-rul Sacks desfãºoarã un intens efort de obiectivare, de înþelegerea mecanismelor neoropsihice ale suferinþei. Pãtrunzãtoarelor ob-servaþii realizate pe propriul sãu caz, el le adaugã rezultatele unorcercetãri în mare parte ignorate, ca ºi ecouri din marea literaturãa lumii, pentru a crea un tablou viu al condiþiei pacientului ºi alcortegiului de frãmântãri asociate bolii. Un picior de sprijin esteastfel un puternic îndemn deopotrivã la o regândire a relaþiei me-dic-pacient ºi la o aprofundare a înþelesurilor acordate în mod tra-diþional bolii ºi, în general, suferinþei umane.

Ce sã ascultãm....Craciun în paºi de vals – Vienna Classic Christmas, 20 de-

cembrie 2013, ora 19:30, Sala Palatului.Strauss Festival Orchestra

Vienna prezintã, pentru al cincileaan consecutiv în România, specta-colul Vienna Classic Christmas.Ansamblul vienez, înfiinþat în1978 de cãtre legendarul dirijorPeter Guth, a primit în rândurilesale de-a lungul anilor pe cei maitalentaþi artiºti, pãstrându-ºi astfelsupremaþia între orchestrele deacelaºi gen. De cinci ani, publiculdin România intrã în atmosfera sãr-bãtorilor de iarnã în paºi de vals ºi,de fiecare datã, spectacolele viene-zilor au fost sold-out. Strauss Fes-tival Orchestra Vienna este bine-cunoscutã publicului din România,

mai ales cã, în 2008, s-a numãrat printre invitaþii de onorare aiFestivalului Enescu.

Ce sã vedem....Saving Santa - Salvându-l pe

Moº Crãciun - Când Polul Nordeste atacat, Crãciunul ºi darurilecopiilor sunt iar în pericol. Totulstã acum pe umerii micului elfBernand care este nevoit sã reu-ºeascã sã-ºi îndeplineascã misiu-nea. Ajutat de reni, el trebuie sãgãseascã soluþia cea mai bunã pen-tru a salva situaþia. ªi, desigur, peSanta însuºi! Dar, micul elf un picobez e cam împiedicat... (O.M.)

www.spectacole.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CCrrããcc iiuunnuu llCCrrããcc iiuunnuu ll - Sãrbãtoarea adevãrate i smeren i i- Sãrbãtoarea adevãrate i smeren i i

Nimic mai greu, nimic mai periculos decâtsã te lupþi cu îngustimea ºi cu formalismul.

Omul înþelept nu spune tot ce gândeºte, darce spune gândeºte.

Cel mai greu în viaþã nu este sã ierþi, ci sãmai ai încredere.

Când jocul se terminã, ºi regele ºi pionulajung în aceeaºi cutie.

Bãrbatul care nu are noroc la femei, nu ºtiece noroc are.

Trebuie sã ne obiºnuim cu ideea cã în celemai importante intersecþii din viaþã nu suntsemnalizãri.

Minciunile sunt inventate de invidioºi, re-petate de cãtre cretini, crezute de cãtre idioþi.

Cine te-a lovit pe la spate, a fãcut-o doarpentru cã în faþã nu ar fi reuºit niciodatã.

O ranã te doare, dar se vindecã. O vorbãrea te doare pentru totdeauna.

Marii lideri nu îþi spun ce sã faci, ci îþi ara-tã cum sã faci.

Col.(rz.) ªtefan MITINCU

Cumpãrãturile de Crãciun, galop de sãnãtate: goana dupã cadouri

arde un numãr foarte mare de caloriiO singurã cursã pentru cumpãrãturile de Crãciun

poate arde pânã la 1.572 de calorii, aratã un studiuefectuat recent în Marea Britanie, potrivit daily-mail.co.uk.

Totodatã, studiul efectuat de compania Udozi ºi defirma de prospectare a pieþei YouGov a descoperit fap-tul cã, în timpul sezonului de cumpãrãturi specific sãr-bãtorilor, britanicii parcurg în medie 32 de kilometri.

Pe de altã parte, un sondaj recent al companiei desuplimente alimentare Forza a arãtat cã oamenii au ne-voie în medie de patru luni pentru a pierde kilogrameleacumulate în perioada sãrbãtorilor de Crãciun.

Astfel, o persoanã cu constituþie medie se va îngrã-ºa cu aproape douã kilograme între Crãciun ºi AnulNou, dupã ce a consumat de douã ori mai multe caloriidecât doza recomandatã.

Conform sondajului, peste o treime dintre persoane-

le participante, adicã 34%, au afirmat cã au nevoie depatru luni pentru a reveni la greutatea pe care o aveauînaintea sãrbãtorilor de iarnã.

Sub o treime din persoanele intervievate au afirmatcã au renunþat la orice restricþii alimentare pe 25 de-cembrie, consumând aproximativ 8.530 calorii, în con-diþiile în care doza zilnicã recomandatã pentru bãrbaþieste de 2.500 de calorii, iar pentru femei, de 2.000 decalorii.

Pentru prima datã, zoologii au observat reptile folosind unelte

Crocodilii ºi aligatorii par sã fie mai creativi decâtse credea: cercetãtorii au descoperit cã aceste reptilefolosesc „unelte” – de pildã crengi - pentru a ademenipãsãrile de apã, pe care le prind drept hranã. Este pen-tru prima datã când specialiºtii observã folosirea unel-telor de cãtre reptile, iar fenomenul a fost cercetat încazul mai multor specii de crocodilieni, ceea ce suge-reazã cã ar putea fi larg rãspândit în cadrul acestuigrup de reptile. În douã zone ale lumii îndepãrtate unade cealaltã – sudul Statelor Unite ale Americii ºi India– a fost observat acelaºi fenomen: atât crocodilul demlaºtinã din India, cât ºi aligatorii ºi crocodilii dinLouisiana ºi Florida leagãnã pe bot crenguþe (în timpce stau cufundaþi în apã), dând impresia cã acestea plu-tesc pe apã, pentru a atrage pãsãri precum stârcii ºiegretele, care, în sezonul de împerechere, adunãcrengi pentru a-ºi construi cuiburile.

ªi mai interesantã este observaþia cã reptilele mani-festã acest comportament strict într-o anumitã perioa-dã, foarte scurtã, în timpul sezonului de împerecherea pãsãrilor.

Zoologii de la Universitatea din Tennessee, cares-au documentat asupra acestui comportament, publi-cându-ºi descoperirile în jurnalul Ethology Ecologyand Evolution, spun cã folosirea de obiecte ca momelieste foarte rarã în naturã, fiind observatã pânã acum

doar la câteva specii de animale.Unele specii de stârcii, de exemplu, folosesc pene ºi

crenguþe pentru a atrage peºtii cu care se hrãnesc, iarbufniþele de vizuinã folosesc excremente pentru a atra-ge gândacii de bãlegar.

Dar este pentru prima datã când un astfel de com-portament este observat la reptile ºi primul caz în careeste documentatã o astfel de „programare sezonierã” înutilizarea uneltelor de cãtre animale.

Rezultatele, spun autorii studiului, oferã o perspec-tivã nouã asupra complexitãþii comportamentului aces-tui grup foarte vechi de reptile – archosaurienii – cãru-ia îi aparþin crocodilii ºi aligatorii. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 23 (372) din 16 decembrie 2013 Pagina 7

Mionix lanseazã Naos 7000,un mouse optic de gaming

cu precizie mareMionix Naos 7000 este cel mai re-

cent mouse optic de gaming al produ-cãtorului, care, dupã cum îi spune ºinumele, suportã o rezoluþie de 7.000dpi. Mionix este un producãtor suedezde mouºi de gaming, care zilele trecu-

te a dezvãluit modelul Naos 7000. Amavut de a face mai demult cu produse-le acestora ºi impresia pe care mi-aulãsat-o a fost foarte bunã. Sunt produ-se foarte bine construite ºi care, dincâte am înþeles, sunt ºi foarte fiabile.

Naos 7000 este un mouse ergono-mic cu un senzor optic de 7.000 dpi,construit pentru utilizatorii de laptop-uri sau desktop-uri pentru dreptaci.Senzorul este ADNS-3310, un senzorcare nu permite accelerare negativãsau pozitivã ºi este astfel foarte precis.Mionix Naos 7000 foloseºte tehnolo-gii precum Surface Quality AnalyzerTool (S.Q.A.T.) ce mãsoarã pierderilede date dintre suprafaþa mousepad-ului ºi cea a senzorului. Rezultatul es-te procesat ºi oferã compensaþii înfuncþie de suprafaþã, aceste date pu-tând fi salvate ºi ca profile dedicate încadrul softului. Mouse-ul Naos 7000va fi disponibil în magazine în cursul

acestei luni, preþul unuia fiind echiva-lent cu suma de 80 euro.

Ruºii au anunþat preþul telefonului cu douã ecrane

Smartphone-ul rusesc cu dualscreen YotaPhone, anunþat ºi prezen-tat la începutul acestui an, a intrat dejaîn magazinele din Rusia ºi ar puteaapãrea ºi în restul Europei în urmãtoa-rele sãptãmâni. Zilele acestea, ruºii auanunþat ºi preþul unui astfel de gadget.Smartphone-ul costã, fãrã abonament,19.990 de ruble, echivalentul a 499 deeuro.

YotaPhone are un ecran de 4,3 incide tip LCD, iar celãlalt e un e-ink dis-play, asemãnãtor cu cel care este peKindle. Display-ul secundar, cu e-ink,va putea fi folosit pentru cei care vorsã economiseascã bateria gadgetului,fiind cunoscut faptul cã cea mai mareparte din energie este consumatã deecran. În ceea ce priveºte desing-ul,YotaPhone nu impresioneazã foartemult. Din câte se pare, va funcþiona cusistem de operare Android 4.2.2 JellyBean, are un procesor dual core de

1,7GHz, o memorie RAM de 2GB ºi omemorie internã de stocare de pânã la32GB. Ambele ecrane sunt dotate cucamere, una este de 12 megapixeli, iar

cea de-a doua, pentru convorbiri vi-deo, este de 1 megapixel.

Windows 8.2 va veni cu schimbãri majore în 2014

Windows 8.2 va aduce cu sine oserie de modificãri semnificative atâtca interfaþã, cât ºi ca funcþionalitate,începând din ianuarie 2014, când va filansat. Vorbim despre o nouã interaþiea controversatului sistem de operareprodus de Microsoft. Dacã abia acumcâteva sãptãmâni anunþam lansarealui Windows 8.1, mai nou se zvoneºte

cã Windows 8.2 îºi va face apariþia înluna ianuarie a anului urmãtor. Mi separe mie sau ultimele update-uri alelui Windows vin mai repede decât ce-le ale Android?

Nu ºtim exact ce îmbunãtãþiri vaavea ca nivel de performanþã, însã ceamai evidentã schimbare se spune cã arfi existenþa unui meniu de Start, la felca cel din Windows 7. Chiar dacã Mi-crosoft a spus cã îl va readuce pe Win-dows 8.1, acest update a fost doar defaþadã, meniul ducând tot la interfaþaMetro. Odatã cu Windows 8.2, utiliza-torii se vor putea bucura cicã de exis-tenþa meniului real de Start. Se pare cãMicrosoft a renunþat destul de greu laacest aspect. (O.M.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Vine un tipla chirurg:

-Doctore, mãdoare stomacul.

- Nu-i nimic,acuºi o sã-þi tã-iem urechile.

Se sperie tipul ºi pleacã la terape-ut.

- Doctore, am fost la chirurg, îispun cã mã doare stomacul iar elmi-a spus cã trebuie sã-mi taie ure-chile!

- Aºa-s chirurgii ãºtia, numai detãiat sunt buni. Acuºi o sã vã dau opastilã ºi o sã cadã ele singure!

☺Douã blonde cãlãtoresc cu trenul.

În compartiment cu ele cãlãtoreºte unbãrbat mai în vârstã, cu barbã. ªop-teºte una celeilalte:

- Uitã-te! Ãsta-i Mircea cel Bã-trân...

- Eºti proastã. E mort de vreo 6-700 ani.

În acest moment intrã alt bãrbatîn compartiment ºi-l salutã pe bãr-

bos.- Ciao, Mircea, ce faci? Nu te-am

mai vãzut de sute de ani...Prima blondã:- Na, cine-i proasta?

☺Un hoþ intrã într-o casã, ajunge în

living ºi începe sã scotoceascã prinsertare. La un moment dat, aude ovoce:

- Iisus te priveºte!Hoþul se opreºte din scotocit, se

uitã în jur, nu vede nimic ºi îºi zice însinea lui: „Mi s-a pãrut din cauzaemoþiei!” ºi continuã scotocitul. Du-pã un timp, se aude din nou:

- Iisus te priveºte!Hoþul se uitã mai atent în jur ºi

vede într-un colþ o colivie în care eraun papagal. Rãsuflã uºurat ºi zice:

- Aaa! Tu erai Iisus?!- Nu, eu sunt Moise. Iisus e pit-

bullul din pragul uºii...☺

Un tânãr ajunge emoþionat acasãºi o anunþã pe maicã-sa cã e îndrã-gostit ºi cã se însoarã, dar ca sã fie

prezentãrile mai emotive aduce acasãtrei fete foarte frumoase ºi îi zicemaicã-si sã ghiceascã care e aleasainimi.

Dupã câteva minute, la o cafeluþã,mama îi zice:

- Aleasa ta este fata asta din mij-loc.

La care fiul surprins întreabã:- Cum de ai ghicit?Mama rãspunde:- Pãi de asta nu-mi place!

☺Într-o zi, unul cu un Mercedes ve-

nea de la mare pe autostradã. La unmoment dat, vede în spatele lui o Da-cie ºi accelereazã pânã la 140km/h.Dacia, tot în spatele lui... Merge la180km/h ºi, la fel, Dacia tot în spa-te... Ajunge pânã la 200km/h.

Dacia vine paralel cu Mercedesulºi deschide geamul. Cel cu Mercede-sul deschide ºi el geamul, la care ãladin Dacie:

- Bã, nu te supãra, nu ºtii cum seschimbã în a doua?

www.bancurihaioase.ro

LÃCOMIE

APRECIERE

DIURETIC

AMÂNAT

SELENAR

LUCRUMECANIC

CORUPTÃ

ÎNMÂNAT

ªIRURI

FAC NORME

PUNE ÎNPAGINÃ

SCHIÞEVESELE

ETAJ

ROMNESCRIS

TIMID ÎNFOND!

AVANTAJ

FIRORIFICIU

NAZAL

BRÃZDAT

DOTATÃ

ULCELE

POSEDÃ

LUATE ÎNªAGÃ!

CUORE!

SE IA DINCUIBAR!

JUNE

EVIDENT

ÎN TIMPULZILEI!

CMYK

IANUARIEIANUARIEL M M J V S D

1 2 3 4 56 7 8 9 10 11 12

13 14 15 16 17 18 1920 21 22 23 24 25 2627 28 29 30 31

1 ianuarie - Sf. Ier. Vasile cel Mare;6 ianuarie - Botezul Domnului (Boboteaza);7 ianuarie - Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezãtorul;

30 ianuarie - Sf. Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul ºi Ioan Gurã de Aur.

IULIEIULIEL M M J V S D

1 2 3 4 5 67 8 9 10 11 12 13

14 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30 311 iulie - Ziua Muzicilor Militare;13 iulie - Ziua Specialitãþii Militare „Rãzboi Elec-tronic”;14 iulie - Ziua Transmisioniºtilor Militari;15 iulie - Ziua Submarinistului;20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul;20 iulie - Ziua Forþelor Aeriene;23 iulie - Ziua Presei Militare;25 iulie - Ziua Radiolocaþiei;26 iulie - Ziua Arhivelor Militare;29 iulie - Ziua Imnului Naþional.

FEBRUARIEFEBRUARIEL M M J V S D

1 23 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 2324 25 26 27 28

1 februarie - Ziua Intendenþei Militare;2 februarie - Întâmpinarea Domnului;

23 februarie - Ziua Hidrografului Militar.

AUGUSTAUGUSTL M M J V S D

1 2 34 5 6 7 8 9 10

11 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 2425 26 27 28 29 30 31

MARTIEMARTIEL M M J V S D

1 23 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 2324 25 26 27 28 29 30311 martie - Ziua Automobilistului Militar, Ziua Forþelor

pentru Operaþii Speciale, Ziua Mãrþiºorului;9 martie - Sf. 40 de Mc. din Sevastia (Moºii de Iarnã);

25 martie - Buna Vestire (Blagoveºtenia);25 martie - Ziua Operaþiilor Psihologice.

SEPTEMBRIESEPTEMBRIEL M M J V S D1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 14

15 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 2829 30

APRIL IEAPRIL IEL M M J V S D

1 2 3 4 5 67 8 9 10 11 12 13

14 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30

OCTOMBRIEOCTOMBRIEL M M J V S D

1 2 3 4 56 7 8 9 10 11 12

13 14 15 16 17 18 1920 21 22 23 24 25 2627 28 29 30 31

M A IM A IL M M J V S D

1 2 3 45 6 7 8 9 10 11

12 13 14 15 16 17 1819 20 21 22 23 24 2526 27 28 29 30 31

NOIEMBRIENOIEMBRIEL M M J V S D

1 23 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 2324 25 26 27 28 29 30

IUNIEIUNIEL M M J V S D

12 3 4 5 6 7 89 10 11 12 13 14 15

16 17 18 19 20 21 2223 24 25 26 27 28 29308 iunie - Pogorârea Sfântului Duh, Rusaliile;9 iunie - Sfânta Treime, Naºterea Sfântului Ioan

Botezãtorul (Sânzienele);10 iunie - Ziua Paraºutiºtilor Militari;18 iunie - Ziua Constructorilor Militari;24 iunie - Naºterea Sf. Proroc Ioan Botezãtorul;26 iunie - Ziua Drapelului Naþional;29 iunie - Sf. Ap. Petru ºi Pavel.

DECEMBRIEDECEMBRIEL M M J V S D1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 14

15 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 2829 30 31

20 aprilie - Duminica Sfintei Învieri (Sfintele Paºti);21 aprilie - A doua zi de Paºti;22 aprilie - A treia zi de Paºti;23 aprilie - Sf. M. Mc. Gheorghe, Purtãtorul de Biruinþã;23 aprilie - Ziua Forþelor Terestre;25 aprilie - Ziua Justiþiei Militare;29 aprilie - Ziua Veteranilor de Rãzboi;30 aprilie - Ziua Infanteriei Române, Ziua Logisticii

Militare.

15 mai - Ziua Trupelor de Apãrare CBRN, Ziua Poliþiei Militare;

20 mai - Ziua Financiarului Militar;21 mai - Sfinþii Constantin ºi Elena;29 mai - Înãlþarea Domnului (Ziua Eroilor)31 mai: Ziua Geniºtilor Militari.

1 august - Ziua Tanchiºtilor;6 august - Schimbarea la Faþã a Domnului;

15 august - Adormirea Maicii Domnului;15 august - Ziua Marinei Militare;21 august - Ziua Medicinei Militare;29 august - Tãierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezãtorul.

1 septembrie - Începutul Anului Bisericesc;1 septembrie - Ziua Informaticienilor Militari;4 septembrie - Ziua Tipografilor Militari;8 septembrie - Naºterea Maicii Domnului;

14 septembrie - Înãlþarea Sfintei Cruci;19 septembrie - Ziua Artileriei ºi Rachetelor Antiaeriene.

1 octombrie - Ziua Scafandrilor Militari;14 octombrie - Sf. Cuv. Parascheva;

9 octombrie - Ziua Resurselor Umane;25 octombrie - Ziua Armatei României;26 octombrie - Sf. M. Mc. Dimitrie;27 octombrie - Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou;30 octombrie - Ziua Relaþiilor Publice Militare.

3 noiembrie - Ziua Vânãtorilor de Munte;8 noiembrie - Soborul Sf. Arhangheli Mihail ºi Gavril;

10 noiembrie - Ziua Artileriei Terestre;12 noiembrie - Ziua S.M.G., Ziua Cercetaºilor Militari,Ziua Geodezilor Militari;16 noiembrie - Ziua Transporturilor Militare;21 noiembrie - Intrarea în Bisericã a Maicii Domnului;29 noiembrie - Ziua Infanteriei Marine;30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei.

1 decembrie - Ziua Naþionalã a României;6 decembrie - Sf. Ier. Nicolae;7 decembrie - Sf. Mc. Filofteia;

25 decembrie - Naºterea Domnului (Crãciunul);26 decembrie - Soborul Maicii Domnului;27 decembrie - Sf. Ap. ªtefan.

L a m u l þ i a n i 2 0 1 4 !L a m u l þ i a n i 2 0 1 4 !