sfantul teofilact al bulgariei, talcuirea epistolei catre romani
DESCRIPTION
scrieri ale sfintilor, ortodox, ortodoxie, crestin, crestinism, talcuire, Evanghelie, epistola catre romani, biblie, sfanta scriptura, cateheza, catehetic, dogma, dogmatic, sfant, traditie, biserica, comentariuTRANSCRIPT
TILCUIREA EPISTOLEI CATRE ROMANIA slAvitului i prea-lAudatului APOSTOL PAVELde
Sfintul Teofilact, Arhiepiscopul Bulgarieitalmacita din elina veche in cea nouai
impodobita cu
felurite
insemnari de catre
Nicodim Aghioritul
Indreptarea talmacirii, note ale editieiFlorin Stuparu
i
inainte-cuvmtare:
Tiparita cu binecuvintarea
Prea Sfintitului Parinte Galaction,
Episcopul Alexandriei
i
Teleormanului
Editura Cartea OrtodoxaBucureti, 2005
COLECTIA TILCUIRI LA SFINTA SCRIPTURA
Coperta:
Mona
Velciov
Editia de fata reproduce traducerea
Mitropolituluitiparita
Veniamin Costache, de Mitropolia Bucuretilor la 1904
Editura Sophia, pentru prezenta editie
Descrierea
CIP a
Bibliotecii Nationale a
Romaniei
THEOPHYLAGT, arhiepiscop de Ohrida, st.TOcuirea Epistolei catre Romani a Slavitului i Prea-Laudatului Apostol Pavel / de Sffntul Teofilact, arhiepiscopul Bulgariei; talmacita din elina veche in cea noua i impodobita cu felurite tnsemnari de catre NicodimAghioritul; mdreptarea talmacirii, note ale editiei i inainte-cuvintare: Florin Stuparu; tiparita cu binecuvintarea Prea Sfintitului Parinte Galaction, episcopul
Alexandriei
?i
Teleormanului.
-
Bucureti: Editura Sophia; Alexandria-
Cartea Ortodoxa, 2005
ISBN 973-7740-64-5 ISBN 973-7957-97-0I.
Nicodim Aghioritul,Stuparu, Florin (ed.
st.
(trad.)trad.)
II.
t.;
Teleormanului22.07
Inainte-cuvintare
Ce
sint Scripturile ?scrierile
Cugetul Bisericii este ca Scripturile, adicacatre partaia
ce indrepteaza pe
om
cu Hristos, catre mintuire, catre viata cea venica,ale Apostolilor, adica Vechiul1
sint scrierile
Proorocilor
i
i
Noul Testament, Tmpreuna cu
scrierile Parintilqr Bisericii.
Apoi, trebuie sa tinem seama ca izvorul Sfintelor Scripturi este Dumnezeu Insui, dupa marturia Sfintului Apostol Pavel, care ne spune limpede ca toataScriptura este insuflata detrare, spre
Dumnezeubun
i
de folos spre invatatura, spre musfie
mdreptare, spre in|eleptirea cea spre dreptate, ca saspre tot lucrul
deplin
omul
lui
Dumnezeu
desavirit" (2 Timotei 3:16).
Cu
acestea,
Apostolul mtarete cuvmtul Prorocului David, care zice: Cuvintele Domnului - cuvinte curate, argint cu foe lamurit, ales de pamint, curafit de apte ori"
(Psalmul 11:6). Incapentru ca
i
SfTntul Apostol Petru
ne indeamna sa citim Scripturile,
avem mai adevarat
cuvintul eel proorocesc, la care bine faceti lutnd
aminte ca la o lumina ce stralucete
m loc Tntunecos, pina ce ziua va lumina icei sfinti ai lui
Luceafarul va rasari intru inimile voastre; tiind mai intii aceasta, ca toata proorocia Scripturii nu se face cu a sa dezlegare. Pentru ca niciodata nu s-a facutproorocie prin voia oamenilor,purtindu-se deci
oamenii1:
Dumnezeu
au grait
Duhul
Sffnt" (2 Petru
19-21).
Care estefolosulProoroculi
citirii
Scripturilor?
Imparatul David, organul Duhului, scriitorul de
Psalmi -
tiind
ca viata duhovniceasca, viata cea adevarata, are ca izvor Scripturile -' ne-a lasat spre marturie Psalmul 118, care va propovadui venic folosul cuvintului lui
Dumnezeu.i
Astfel, el scrie: Fericiti
- ceiCartea
fara prihana in cale, care
umbla
m le-
SfTntul Petru
Damaschin, prologul
la
intii.1
2
Sfintul Ippolit al
Romei, Despre Hristos
i Antihrist, capitolul
5
gea Domnului
!
Fericiti3
marturiiletinarul calea sa?ei
CTndce se abat dela
mindri,
cei
n-a mingiiat-mi -am
amin
T(775.98).
mingiiat" (778:52). Minile zidit; intelepte te-.ma, i ma voi invata pomncile Tale!" (775:73). Cei ce secern r vedea vor ves tnm cu K,e ".; "Mjdulr mi vie mie mdurarilei
Doamne,
m-am
* *
ge " se spre mmtuirea Ta sufletul " meu, intru cuvintele Tale ! -i^ (775:81). Toate , am nadajduit; poruncile Tale sint adevarul" (775:86 Dupa Vd mSrtUriile gUrii TaIe " "Cad, de n'u /fi 18 tost legea Ta gindirea mea, atunci as fi pierit intru smerenia mea" (775-92) In veac nu voi uita fndreptarile Tale, ca intr-msele m-ai viat" (77593) Mai mukt '"
t^ellT'^Mai multsfnt"
^
^-
decit tofi cei ce
ma mvaja am
gmdireacile
mea
imeles, caci marturiile Tale..
775:99).
Tale
am cautat"
Mai mult decit cei batrini am priceput v v \ f 7 7/M nm tv> *~^* ~_i ......
cS porut ^v
y"x un
.
Otmierea
tru
martunile Tale, ca Tn v^aradevarul
] 3
narea data de invafatura,
Cine
tilcuiegte Scripturile?
Atunci [Hristos] rile" (Luca 24:45).carji ale Sfi
Scripturil
- spune
Sffntul Ierarh Ignatie Briancianinov. Scriptura a fost intoc-
mita de catre
sfintii
insuflarea Sffntului
nu dupa bunul plac, ci din Duh: Toata proorocia Scripturii nu se face cu a sa dezlei
Prooroci
Apostoli, intocmita
i
SfTntuI Serafim2
de Sarov, Convorbire cu Motovilov Sftntul Petru Damaschin, Cartea intii.
SfTntuI loan Casian, Convorbiri duhovnice$ti.
14
ca niciodata nu s-a facut proorocie prin voia oamenilor, ci oamenii cei sfin^i ai lui Dumnezeu au grait purtindu-se de Duhul SfTnt (2 Petru 1:19-21). Aadar, cum sa nu fie o nebunie tilcuirea ei dupa bunul plac? Sfintulgare. Pentru
Duh, Care aSfTntului
grait prin Prooroci i Apostoli cuvintul lui
Dumnezeu,
1-a tilcuit
prin Sfintii Parinti. Atit cuvintul lui
Dumnezeu,
cit i tilcuirea lui sint
dar
al
Duh. Numai aceasta tilcuire o primete SfTnta Biserica Ortodoxa! Numai aceasta tilcuire o primesc adevarajii ei fii Cel care tilcuiete dupa bu!
nul plac Evangheliacatre Sfinfii Parinfi,
i
intreaga Scriptura leapada prin aceasta tilcuirea ei de>>
de catre SfTntul Duh. Cel care leapada tilcuirea Scripturii ~ de catre SfTntul Duh leapada, fara nici o indoiala, msai Sfinta Scriptura. Lucrul fiind atit de Tnsemnat, Sfintele Soboare ale Bisericii au statornicit un Canon osebit in aceasta privinfa: Se cuvine ca in toate zilele, iar mai cu deosebire in Duminici, proiestoii bisericilor sa-i invete pe toji clericii i pe
norod cuvintele bunei-credinte, culegind din dumnezeiasca Scriptura intelesurile i judecatile adevarului. i sa nu calce hotarele cele acum puse sau predania Parintilor purtatori de Dumnezeu. Ci, i cuvint scripturistic de s-ar porni,pe acesta sa nu-1 tilcuiascaBisericii prin carfile lor. ialtfel decit
cum
au aezat luminatorii
i
invatatorii
mai mult intru acestea sa sporeasca, decit alcatuind
cuvinte ale lor, ca nu cindva, poate, nefiind indestulafi la aceasta, sa cada dincuviinfa. Caci, prin invafatura mai-inainte ziilor Parin|i invatindu-se, noroa-
bune i cele nefolositoare i vrednice de lepadat ii vor indrepta viaja spre mai bine i nu vor fi vinate de patima necunotintei; ci, luind aminte la invS|atura, se vor ascuti spre a nu patimi rau i, de frica muncilordele cele alesei
cel or
ce se g&tesc,
ii
vor lucra mintuirea."
1
i,
urmind celor zise mai
sus, acelai Sfint Ignatie adauga: Insuete-|i gin-
direafelul:
i
duhul Sfintilor Parinfi prin citirea scrierilor lor. Sfintii Parinti au atins mintuirea. i tu vei atinge acest |el prin mersul firesc al lucrurilor. Fiindi
intr-un cuget
intr-un suflet
cu
Sfintii Paring, te vei mintui.
Cerul
i-a primit
pe
Sfintii Parinti in fericitele sale sinuri.
Prin acest fapt, el a dat marturie caii
gindurile, sim^irile
i
faptele Sfintilor Parinjii
sint placute. Sfintii Parinti i-au
zugravit gindurile, inima
lucrarea in scrierile lor. Asta inseamna ca scrierile
Parin|ilor sint calauza neratacita catre Cer, marturisita de Cerul insui.
sub insuflarea sau inriurirea SfTntului Duh. Minunata este impreuna-glasuirea lor, minunata este ungerea
Toate
scrierile Sfintilor Parinti sint alcatuite
lor
de
sus! Cel care se calauzete
dupa
ele are drept calauza, fara indoiala,
Du-
hul Sfint.
Toate apele pamintului se revarsa in ocean i poate ca oceanul este izvorul tuturor apelor pamintului. Toate scrierile Parinfilor se reunesc in Evanghelie,
i
Canonul
al 19-lea al celui
de
al
6-lea Sfint Sinod a toata
lumea
15
toate amintesc de ea, ca sa
ne invete a implini intocmai poruncile Domnuluii sfiritul lor, al
nostru Iisus Hristos; izvorultii
tuturor, e Sfinta Evanghelie. Sfin-
Parinti
ne invata
cum sa ne apropiem de Evanghelie, cumtrebuie, ce ajutai
s-o citim,ei i,
cumte
sa ola
intelegem aavata
cum
ce impiedica intelegerea
ca atare,
ineeput, citete
mai multca-ti
scrierile Sfintilor Parinti; iar
dupa ce acestea
vor in-
cum sa citeti
Evanghelia, citete cu precadere Evanghelia.e de ajuns numai citirea Evangheliei, fara citirea Sfintitrufa, primejdios.
Sa nu socotilor Parinti!
Acesta e un gind
Mai binei
sa te aduca la Evan-
ghelie Sfintii Parinti ca pe un fiu iubit, ce ascrierile lor. Multi, toti care i~au lepadat
fos't
pregatit pentru aceasta prin
cu trufie pe Sfintii Parinti, care s-au apropiat nemijlocit, cu indrazneala oarba, cu minte i inima necurate de Evanghelie, au cazut in ratacire pierzatoare. Pe acetia, i-a lepadat Evanghelia; ea Ti ingaduie la sine numai pe cei smeriti.
nebunete
maica i imparateasa tuturor virtutilor. Din citirea cartilor Parintilor deprindem adevarata intelegere a Sfintei Scripturi, eredinta dreapta, vietuirea dupa indreptarul poruncilor evanghelice, adinca cinstire pe care se cuvine sa o avem fata de ele: intr-un cuvint, mintuirea i desaCitirea cartilor Parintilor evirirea cretina.
Dupatilor
ce povatuitorii duhovniceti s-au imputinat, citirea scrierilor Parini
a devenit calauza de capetenie pentru cei ce doresc sa se mintuiascaSfintii Parinti trebuie sa-i citim
chiar sa atinga desavirirea cretina.
Petornic.
cu nvna, cu luare-aminte
i
in chip sta-
Vrajmaul nostru nevazut, care urate glasul adeverintei (Pilde 11:15), urate acest glas mai ales cind el vine din partea Sfintilor Parinti. Acest glas da in vileag meteugurile vrajmaului nostru, viclenia lui, descopera curselelui, felul
in care lucreaza el; drept aceea, vrajmaul sei
inarmeaza impotrivaabata de la citirea cea
citirii
Sfintilor Parinti prin felurite cugetari trufae
hulitoare, se straduiete
sa-1
arunce pe nevoitor in virtejul grijilor dearte, caTl
sa-1
mintuitoare,
lupta prin tnndavie, plictiseala, uitare.
Dincit
triva citirii Sfintilor Parinti trebuie sa
ne
dam seama1
impode mintuitoare armaacest razboi
este ea pentru noi
i cit
o urate vrajmaul."
Dupa toate
cele zise
mai
sus, e lesne
de inteles
cita
insemnatate are Ttlcui-
rea epistolelor Sfintului Apostal Pavel, tinind seama ca intru acestea se desco-
pera intreaga taina a intruparii(a
luii
bunei Sale
vestiri).
Aceasta a
Hristos-Dumnezeu, taina evangheliei Sale fost pricina pentru care ne-am incumetat sai
diortosim (sa indreptam) talmacirea cartii Sfintului Teofilact
a Sfintului Ni-
Sfintul Ignatie Briancianinov, Experience ascetice,
vol
I,
Editura Sophia
16
codim, urmind singura editie
tiparita la noi, in 1904,
dupa manuscrisul
lui
Ve-
niamin Costache.
1
Trebuie spus ca, in acea forma, cartea era de necitit, atit datorita talmacirii, pe care Mitropolitul Veniamin nu a mai apucat sa o revizuiasca, dar i primului editor i tipografului, care au adaugat i ei o seama de greeli, pentru a caror desluire a trebuit de multe ori sa mergem la originalul grecesc. Acesta fiind materialul, ne-am straduit totui sa nu facem o alta talmacire,ci
doar saori nici
refacem punctuatia, topica
i
sintaxa, care
nu aveau de cele mai multe
o noima. Cu toate acestea, o schimbare tot am facut: am suprimat citeva note ale Cuviosului Nicodim, i anume acelea in care ii cita pe filosofii pagini (Platon i Aristotel), pe eretici (Orighen, Didim eel Orb), i pe oarecari Fericiti Apuseni (Augustin, Ieronim, Prosper). Facind aceasta, am cumpanit bine ipaguba. Folosul e ca nu facem publicitate mincinoasei filosofii" pagineti, ereticilor i unor autori carora - orice s-ar spune - le lipsete duhul ortodox. In ce privete paguba, putem spune ca nu este de fel, caci cei pe carefolosul,i
i-am pomenit nu imbogateau cu nimic tilcuirile marilor sfinti i Tnvatatori antologa^i in josul paginii (sa tinem seama ca notele Cuviosului Nicodim ocupa mai mult de doua treimi din volumul carfii). Cu alte cuvinte, nimic nu mai poate fi adaugat dupa cele spuse de insuflatii de Duihnezeu Dionisie Areopagitul,
Maxim
Marturisitorul, loanal
Gura de Aur,
Vasilie eel Mare, Grigorie Te-
ologul, Grigorie
Nyssei, Teodorit
al Chirului, Fotie, ori
Ambrozie
al
Me-
va intreba cineva: Atunci de ce Cuviosul a tinut sa-i cuprinda i pe aceti pagini, eretici i apuseni lipsiti de duh ortodox? La aceasta raspundem ca Sfintul Nicodim a vrut (ca de obicei) sa alcatuiasca o lucrare atot-cuprinzatoare, din care sa nu lipseasca nimeni care a vorbit, fie i pe departe, de cele tilcuite de catre Sfintul Teofilact. Facind aceasta, Cuviosuldiolanului. Totui, poate ca
ma
ca nu e nici o primejdie de sminteala, fiindca, la acea vreme, Grecul cititor al unei asemenea carti avea cuno^tintele trebuincioase care sa-1 apere detia
inelare.
Ajuni
aici,
ce ar mai
fi
de spus? Pentru cine nu cu scaunul
tie,
vom
zice ca autoruli
originar al tilcuirii epistolelor Apostolului Pavel este FericitulTeofilact, Arhiepiscopul Bulgariei,
Sfintitul
la Ohrida, care a trait in veacul
TRIMITERILE CELE PATRUSPRAZECE ALE SLAVITULUI 1 PREA LAUDATULUI APOSTOL PAVEL, TILCUITE ELINETE DE FERICITUL TEOFILACT, ARHIEPISCOPUL BULGARIEI, talmacite in limba cea obinuita acum greceasca i unpodobite cufelurite insemnari de NICODIM AGHIORITUL TRADUSE IN LIMBA ROMAi
Titlul cartii era aa:
NA DE VENIAMIN COSTACHE, MITROPOLITUL MOLDOVEI 1 SUCEVEI tiparite in zi~ REGELE ROMANIEI, BUCURE$TI, TIlele Majestatii Sale iubitorului de Christos CAROL P07GRAFIA CARTILOR BISERICETI, 1904.I,
17
In afara acestei lucrari, a scris tilcuiri XI Apostolilor si la Epistolele sobormcestu rite la editura Sophia), la Faptele Fericitului Teofilact? Pncina este ce a ales Sfintul Nicodim tilcuirea De Bnanciaranov, si Sflntului Ignatie pe care Duhul Sfint i-a insuflat-o aceea incepator este de a cerceta EvanghehDatoria cea dintii pentru un care zice:
Evanghelii (vezi-le pe acelea tipala
Testament, de altfel, poate fi numit intreg Noul Testament (intreg Noul ile si decft tnvafatura evanghehca) Penpentru ca nu cuprinde altceva evanghelie, Evangheliile lui Matei si Luca. va cerceta poruncile Domnului din tru inceput Evanghelii vor face mult mai punerea in lucrare a acestor doua Cercetarea si La citirea Evanghelulor mai alte scrieri ale Noului Testament. usor de inteles le-o face Fericitul Teofilact al Bulgaria. adSugata citirea tilcuirii pe care trebuie dreapta mtelegere a EvanTilcuiri este de netrecut; ea ingaduie Citirea acestei Lasmdu-ne calauziti in mtelegeca urmare punerea ei in practica. [...] gheliei, siSftnt Parinte ale carui Tilcuiri sin rea Evansheliei de lamuririle acestui
pnmite
ramine
mai inamte cartea nu s-a mteles deja din titlu si Dar, cum Cuviosului Nicodim Aghiontul a Sfintitului Teofilact, ci si a este tnsa doar noua din talmacmle ultiimautor a 27 de scrieri, bine-cunoscut (1748-1809), sfdtuire, Nevoinfe duhovmcar|i de mare folos, precum: Dulce lor ani ale unor Acesta nu doar ca talPaza celor cinci simfuri, Apantisma. cesti, Hristoitia, cartea dm elma vecne in cea nuidin cele spuse
Sflnta
lucrare uimitoare, pe care o puCuviosul a izbutit sa alcatuiasca o gice Astfel fost bunMti duhovmcesti. drept cuvtnt neprettiita vistierie de tem numi pe
A
tiparita la Venecia, in 1819.
Cuzile.
aiutorul lui
Dumnezeu vom da tiparului
si
celelalte 13 ttlcuiri ale Sfin-
|ilor Teofilact si
Nicodim
Pavel, la care lucram in aceste la epistolele SfTntului
Fericitului Teofilact al Ohridei, nuirea
2004 $i monahul Filotheu Balan Florin Stuparu
i
Fartmiturile ospafului, Alba Iulia Sfintul Ignatie Briancianinov,
18
Pricina epistolei catreTeofilact
Romani37
36
dupa d u Mint zeiesc ul Hrisostom, Teodorit,i
Icumenie
Deasa
citire a
dumnezeietilor Scripturi aduce pezis:
om
la cunotinta lor, caci
nemincinos este Domnul, Care a
Cautati,
i
veji afla! Bate{i, i se
va desi
chide voua!" {Matei 7:7). Deci, daca le
vom
citi
adeseori
i
cu
sirguinta,
noitoti
vom
afla tainele epistolelor Fericitului Pavel, fiindca Pavel i-a Tntrecut
pe
Apostolii intra cuvintul invataturii. iostenit
dupa cuviinta
i-a covirit,38,
pentru cai
el a
mai mult dectt
totf la
propovaduirea evangheliei
de aceea a
luat
cu Tmbelugare darul Preasffntului Duh. Iar covirirea lnvajaturii acestuitol
mai Apos-
se arata
nu numai din
epistolele sale, ci
i
din Faptele Apostolilor. atuncii
cind 1-a indreptat pe slabanog, noroadele din Listraniei,
din Dervi, cetafile Licao-
au numit pe Varnava: Zeus, iar pe Pavel: Hermes, fiindca acesta era purtatorul cuvintului" {Faptele Apostovazind minunea, in limba licaona,39(...)
lilor 14:12), caci
Hermes se socotea de Elini a fi dumnezeul bunei-limbutii. Epistola catre Romani e cea dintii a Apostolului Pavel nu pentru ca a fost scrisa cea dintii, de vreme ce mai mainte de ea le-a scris pe cele doua catrea
Corinteni, iar Tnainte de acestea pe cele doua catre Tesaloniceni. Caci, scriind
doua oara catre Corinteni, despre milostenia ce se trimitea la Ierusalim, zicea: tiu osirdia voastra, cu care pentru voi ma laud catre Machidoneni" (2 Corinteni, 9:2), adica Tesaloniceni. Dar i Epistola catre Galateni este mai 40 inainte decit aceasta catre Romani. Deci, pentru ce e rinduita intii aceasta?Aceasta s-aBisericii, torn37 38I,
scris
- dupa
Meletie
(n.
in
anul 24 ori 27 dupa inaitarea Domnului {Istoria
foaia 41). (n. aut.)la anul
Episcop de Trica, pe
990.
m.)la vale), ci
Nu e vorba de vreo carte a Evangheliei (cum se va arata in am&nunt ceva mai(n.
de buna vestire a mintuirii oamenilor prin Iisus Hristos.40
m.)
Hermes eel bun de gurii, solul zeilor. (n. m.) Baga de seama ca - dupa inteleptui Teodorit - cea
le-a scris Pavel, este fntiia catre Tesaloniceni. Iar
dupa vremea in care aceasta catre Romani este a aptea, dupadintii epistola,
19
Pentru ca, in dumnezeiasca Scriptura, rinduiala dupa vreme nu se pazete cu scumpatate. De pilda, cei doisprezece Prooroci - dei nu ii urmeaza, ci sintfoarte departe unul
dupa vremi - cu toate acestea, in Scriptura cea veche, se afla urmatori unul altuia dupa rinduiala cartilor lor. Pavel scrie Romanilor intii pentru ca avea datoria de a fi slujitor lui Hrisdealtul
tos i aal
propovadui evanghelia [buna
vestire,
cum
ziceam, n. m.]
i
in scris,
i
doilea pentru ca
Roma
i
cei ce locuiau intr-insa era
cap
al
lumii, iar eel ce
este de folos capului este de folos i trupului. Pavel trimite Tnsa carteata
aceassa-i
mai inainte de
a-i
vedea pe Romani,
ci
auzind numai de dmii
i
dorind
vada. i scrie intr-insa ca neamurile"
42
dinta; ca taierea imprejur a fost pina la
au fost chemate de Dumnezeu la ereoarecare vreme, dar acum a incetat; ca,
prin Iisus Hristos, a fost dezlegat pacatul lui
Adam iTi
a trecut
umbra Legii.,
i,
ca sa arate ca
Dumnezeu,
a chemat toate neamurile,
mustra pe Elini
fiind-
ca Dumnezeu, prin fapturile lumii, a aratat lor a Sa cunotinta i puterea Sa 44 iar ei nu au voit a-L cunoate pe Dumnezeu din fapcea pururea vecuitoare
pe acelea le-au facut dumnezei. Aadar, ei nu au pazit legea cea fireasca, infiintata mtru toti oamenii, din care pricina i erau sub pacat. Mustra insa i pe Evrei, pentru ca nu au pazit legea scrisa i, prin calcarea Lenecinsteau pe Dumnezeu. Astfel, mustra amindoua neamurile - i pe gii, IIturile Lui, ci chiar
Elini, i
pe Evrei - ca pe nite pacatoii
i
fara de lege,
dovedind
prir
urmare
ca
totii
erau supui osmdirii
torul
de aceea aveau trebuinta de MintuiIzbavitorul Iisus Hristos, ca sa le ierte pacatele i sa-i slobozeasca demuncii,i
osinda.i,
din acestea, mcheie spunind ca daruli
?i
chemareai
lui Iisus
Hristos s-au
facut deopotriva
Iudeilor,
i
Elinilor, adica neamurilor"; fi ca,
de vreme cetrebuit sa In-
au fost chemate neamurile", taierea imprejurceteze. Pentru ca nici
umbra Legii au
dupa ce s-a taiat imprejur, ci mai inainte de a se taia imprejur; ?i, din Avram", s-a numit Avraam", adica tata al multor neamuri", pentru credinta ce a aratat mai inainte de taierea im-
Avraam nu
s-a indreptat
cele
doua catre Tesaloniceni, dupS cele catre Corinteni, dupa ceaTit.
dintii catre
Timotei
i
dupa
Aceasta catre Romani este inaintea celei catre Galateni, a celei catre Filipeni, a celei catre Filimon, a celei catre Efeseni, a celei catre Coloseni, a celei catre Evrei i a celei de-a doua catre Timotei, cea mai de pe urma decit toate (in Proteoria, adica inainte-cercetareacea catreepistolelor lui Pavel), (n. aut.)41
carte
=
scrisoare (n. m.)
42
Sfinta Scriptura
numete neamuri" toate noroadele lumii care nu primisera cuvfntulal lui
adevarului, spre deosebire de Israil, norodul ales43
Dumnezeu.
(n.
m.)
Prin Elini" se inteleg aici
toti paginii
din TmpSratia romana, mo^tenitoare a aceleia ele(n.
nistice intemeiata44
de Alexandru Machidon, care cuprindea aproape intreaga lume.
m.)
vecuitor
=
existent (n. m.)
20
prejur. i arata ca,
dupa ce
s-a indreptat, Patriarhul a luat taierea imprejurla cei nascuti dintr-insul
pentru ca aceasta sa fie
semn
dupa
trup, pina ce se
vor nate neamurile care vor
trai
dupa credintataierii
lui
(pe care a avut-o inainte de
taierea imprejur), ele fiind acei fii" pentru care s-a iaa, atunci trebuia sa inceteze
numit Avraam".
i
semnul
imprejur; pentru ca, firete, cindlor
se infatieaza lucrurile ce se
insemneaza, atunci negreit inceteaza semnele
ce se faceau mai inainte de ele. Iar daca Evreii silesc neamurile" a se taia im-
Avraam, ci sa-1 numeasca pe el numai Avram"! Caci, de vreme ce Dumnezeu 1-a numit Avraam" pentru ca urma a se face tata al multor neamuri", atunci neamurile" sint fiii lui i nu trebuie a se taia imprejur; i nici Evreii, fiii lui dupa trup, nu se cuvine a se mai taia imprejur, pentru ca sa se faca adevarat numele lui Avraam, al tatalui neamurilor", de vreme ce nu mai are nimeni trebuinta de taierea imprejur i nici de restul umbrei Legii, fiind de ajuns doar credinta lui Avraam. i mai arata ca nu s-ar fi facut izbavire i dar Iudeilor i neamurilor", daca nu s-ar fi dezlegat mai inainte vechiul pacat al lui Adam, care era semanat intra toti oamenii. i acesta nu se putea dezlega prin altcineva, f ara numai prin Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Iar Fiul lui Dumnezeu nu putea dezlega acest pacat altfel, fara numai purtind trup i facindu-Se om, patimind i murind pentru toti oamenii, i astfel, prin moartea Sa, slobozindu-i pe toti de pacat i de moarte. i, precum printr-un singur om, Adam, au intrat in lume pacatul i moartea, tot aa i printr-un alt singur om, Iisus Hristos, s-au dat darulprejur, sa incetezei
de a mai numi numele
lui
i
viata.
I
TTLCUIRE LA EPISTOLA CATRE ROMANI
CAPITOLUL1 Pavel, a Moisii-au scrisintii
numele la inceputul scrierilor lor, iar acest fericit Apostol scrie mai numele sau in toate epistolele. Pentru ce face aceasta? Din doua pricini.pentru ca cei amintiji scriau oameniloraflati
Intii,
de fata sau celor ce eraudepart*
rinduiala alcatuirii epistolelor, Tntru care se obinuiete a se scrie la Tnceput
numele numeledata,
nu scrie inainte sau, fiindca aceia ll vrajmaeau. Pentru aceasta, ca sa nu se tulbure inauzind de el, i sa nu primeasca epistola, inadins i-a ascuns numele latrimitatorului.
45
La Epistola
cdtre Evrei msa, Pavel
inceput. (Vezi la pricina epistolei aceleia.)
Dar pentru care pricina, din SauT, s-a numit Pavel"? Pentru ca sa nu se arate mai injosit cu aceasta decit Petru, capetenia Apostolilor, care, din Simon",i
numit Kifa", ce se t!lcuiete Petru" {loan 1:43); i decit Iacov loan, fiii lui Zevedeu, care apoi s-au numit fii ai tunetului" {Marcu 3:17).s-a
rob
Multefacerei
sint chipurile slujirii. Astfel, cineva este
rob
al lui
Dumnezeu
din
din zidire, pentru ca toate fapturile sint ale lui
Dumnezeu: Toate al
Ca
aa obinuiau cei vechi a scrie in epistolele lor
- dupa
Fotie [Patriarh
Constanti-
nopolei, veacul al IX-lea, n. m.]: Claudius Lysias, prea-putemicului procurator Felix, saiutare!" (Faptele Apostolilor 23:26); ,JFilip, lui Aristotel,fii
sanatos!"; Alexandru, lui Aristotel,
sS se bucure!" Ori
- dupa
acelai Fotiea-1
- Pavel pune
gura a deschide, nici condeiulnul, dintru a
misca, fara
numele sau fiindca nu voia nici a pomeni facerea de bine dobtndita de la Dominainte(n. aut.)
Caruia mila avea numele ,JPavel".
23
roabe ale Tale" (Psalm 118:91). Altcineva este rob al lui Dumnezeu din credinta, pentru care acelai Pavel a zis: ,,(...) v-ati supus (adica ati 46 slujit ) din toata inima dreptarului invataturii careia ati fost incredintati" (Rozicesint
-
manitos48
6:17). Este cineva rob al lui
Dumnezeu
i
din chipul vietuirii,
dupa careHri
in toate chipurile acestea.
al lui Iisus Hristos,
lconomiei Hucrariinului, suindu-se
de la cele de josi
la cele
de
sus.
Caci Domnul, dupa intmpare,ci
S-a numit Iisus"Sflntul
Hristos" fiindca S-a uns nu cu untdelemn simtit,este
cu
Duh, Care cu adevarati
mai
desavirit decit untul de lemn.
49
'
Iar
cum
ca este
ungere care se face fara untdelemn, numai cu SfTntul Duh, asculta-1 zicind pe cmtatorul de Psalmi: Nu va atingeti de un?ii Mei!" (Psalm 104:5) cuvintul acesta fiind despre unii cei mai dinainte de Lege, adica despre Avraam, Isaac i Iacov, cmd nici numele untului de lemn pentru ungere nu era.46
Pavel tilcuiete ascultarea ca robie
i
in alta parte, zicind:
Au nu
titi
ca celuia ce va
dati robi spre ascultare, robi sinteti ceiui caruia
v3 supuneti?" (Romani 6:16).,,
(n. aut.)
In Ieire f Moisi se numete slujitor
al
Domnului
(Ieirea 4:10), iar Iisus al lui
Navi
era slujitorul s&i" (leirea 33:11). In cartea lui Iisus Navi, aceiai se nului": Moisi - zice - robul Domnului", i Iisus, fiul lui Navi, robul14:7; 22:5i
numesc robi ai Dom~ Domnului" {Iisus Navi
24:29). (n. aut.)la inceputui acestei epistole
DupaapostoI",
Icumenie, Pavel scrie
numirea de sluga"
-
iar
nu desi
precum obinuiete a face
in celelalte epistole
- ca
sa aduca pe
Romani
la
temerea
evlavia lui Iisus Hristos. Pentru ca ei erau aa de rnmdri, incit hotarau drept dumnezei pe cei ce li voiau. Astfel - precum zice Evsevie (cartea a Il-a, capitolul 2) - ighemonul Iudeii a scris kesarului Tiberiu ca Iisus Hristos Se propovaduiete Dumnezeu, ca Unul ce face minuni, iar kesarul isenatul
nu au primit numele
acesta, dar
nu pentru ca Ellor!
ar
fi
fost nevrednic a
Se numi Dumnezeu,
ci fiindca luase
numirea lara socotinta
Aceasta a
fost TnsS
o iconomie dumnezeiasca, pentrui
ca sa nu se arate ca Iisus Hristos a fost numit
Dumnezeu cu hotanrecu Teofilact (mai
alegere omeneasca.
Iar Hrisostom, tilcuind acestea irapreunala
ales Teofilact lufnd acesteael
de
Hrisostom), zice: Deci, de vreme ce Pavel era rob dupS toate chipurile robiei, aceasta in loc de o prea-mare dregatorie, zicind: rob al lui Iisus Hristos." (n. aut.)[..
pune
.]
Ci ungerea aceasta se numete
i
hristos",
cu numirea Celui
ce,
dupa trup, S-a unslui
de Duhul -
cum
zice marele Vasilie: Fiindca toata lucrarea Fiului se arata prin Duhul,
Domn Se numeteHristos, acela
Duhul, cu numele Domnului,iaal
i
uns (hristos) cu numele
Hristos"
(Cuvint despre botez). Aceasta insa o
din acea zicere apostoleascS: Cine nu are Duhul lui
de este Duhul^
Lui", ad&ugmd: Iar de este Hristos intru noi...'\ in loc de a zice: Iar intru noi... " (la fel).
nu este
dupa Teologul Grigorie, Hristos" S-a numit pentru firea Sa dumnezeiasca, caci pentru aceasta are loc ungerea omenirii" (Cuvintul al do ilea despre Fiul). (n. aut.)InsS,
24
chemat de ElIar aceasta vorba, chemat", efel
semnEl.
al
smeritei cugetari, Pavel aratind ast-
ca
el
nu L-a cautati
i
nici
nu L-amai
aflat
pe Hristos de
sine-i, cil-a
a venit la
Hristos fiind cautat
chemat de
Pentru ca
Domnul
din cer, prin vederea aceea
stralucita decit soarele,50
chemat pe dinsul precum istorisesc
Faptele Apostolilor
m capitolul 9.
apostol,
Pavel a adus aceasta numire spre osebirea dese
altii,
fiindca toti credincioii
numesc chemati", insa doar pina ce vor*i51.
crede, Iar eu
-
zice
- am
luat
si
HristosTatal
Ca
a zis
Domnul
catre Pavel: Mergi, ca
Eu
te voi trimite departe, la
neamuri" (Fapte 22:21).osebit spre evanghelia lui
Dumnezeu,
Adica: ales spre slujba evangheliei". Pavel a fost osebit spre evanghelie inca i dupa alt cuvmt, fiind adica inainte-hotarit, precum zice Dumnezeu icatre Ieremia:
Mai
inainte de a te scoate pe tine din pintece, te-am sfintit"
(Ieremia 1:5), adica: te-am rinduit spre proorocie". i Pavel zice pentru sine-i: (...) cind a binevoit Dumnezeu, Cel ce m-a ales din pmtecele maicii
mele" {Galatenievanghelie
1:15).
52
i
nu
in deert zice Pavel: Sint
chemat
i
osebit spre
Romanilor celor mindri, prin cuvintele acestea se arata vrednic de crezare, ca un ales de Dumnezeu.scriind
- ci,
Coresi [Gheorghe Coresi, teolog, filosof
i
doctor din veacul
al
XVI-lea, n.m.], tiindcer,
limba evreiascS, zice ca
i
Saul",
numele cu care Domnul a chemat pe Pavel dinzice ca Saul" se tilcuiete ascultare a lui
va sa
spuna chemat". Iar SfTntul(capitolul
Maxim
Dumnezeu"daca a
54
al sutei
a doua din cuvintele teologice). (n. aut)(...) Iar
Dupa
Grigorie Teologul, Hristos a fost trimis, e adevarat, dar ca om.
ca Dumnezeu, ce dacS? BunS-vointa Tatalui - la Care Hristos aduce din nou pe cele ale Lui [omenirea cSzuta, n. m.], pe Care II cinstete ca pe un Tnceput fara de mceput, ca sa nu para ca este potrivnic lui Dumnezeu - socotete-o a fi trimitere" (Cuvint la Na$tere). ifost trimis i
Pavel zice despre Hristos: Socotiti pe Apostolul Trimisul" (Evrei 3:1). (n. aut.)i Faptele Apostolilor zic sa SlTntul
i
Arhiereul marturisirii noastre, adica pe
Duh
a osebit pe Pavel spre evanghelie (adica spre
bunavestire): i, slujind ei
Domnului
i
postind
-
zice
-
a zis Duhul eel Sftnt: Osebiti-Mi(n. aut.)
Mie pe Varnava
i
pe Saul pentru lucrul
la
care i-am chemat!" (Fapte 13:2).
25
Propovaduireaviitoare
53 Apostolilor *
se
numete evanghelie (bunavestire) ai
lui
Dumnezeu", nu numai pentrupe care
trecutele bunatati daruite noua, ci
pentru cele
ni le fagaduiete.
Cu numirea
pricinuitoare de bucurie a
evangheliei", Apostolul mingiie indata pe auzitori, fiindca aceasta nu cuprin-
de
vestiri intristatoare, ci vestiri
ta este
a
luiII
de nenumarate bunatati. Iar evanghelia aceasDumnezeu", adica a Tatalui, fiindca de Tatal s-a daruit i pe Inarata oamenilor. Fiindca, dei Tatal era cunoscuti
sui Tatal
i
aratat in
Scriptura Veche, El era cunoscut numai Iudeilor,Fiu, cila
nici lor
ca un Tata avind
numai ca Dumnezeu i facator toata lumea ca e Tata i ca are Fiu.
al lumii;
abia prin evanghelie S-a aratat
2 pe care mai-nainte a fagaduit-o prin Proorocii Sai,huleau propovaduirea evangheliei, zicind ca ar fi fost noua, Pavel arata cu aceste cuvinte ca era mai veche i decit Elinii inii i sei
Fiindca
Elinii
preinchipuia Proorocilor. i chiar numele bunei-vestiri se afla la Proorocul David - care zice: Domnul va da grai celor ce binevestesc cu putere multa"
(Psalm 67:12) -
vestesc pacea!" (Isaia 52:7).
i la Isaia: Cit sint 54
de frumoase picioarele celor ce bine-
intru Sfintele Scripturi
Caci Proorocii nu numai ca spuneau cele ale bunei-vestiri, dariar
le i scriau,
cu fapta inchipuiau cele
zise:
precum Avraam,
prin Isaac, a pretnchipuit
Adica buna-vestire anezeui
lui
Dumnezeu, care - dupa
Sftntuli
Maxim - este
solie a lui
Dum-
mingiiere catre oameni, prin Fiul ce S-a intrupat
Lui dumnezeirea cea nezidita a impacarii cu Tatal. Iar cirea cea dupa enipostatic chip, care nu are zidire, ci arStare neinteleasa intru cei vrednici."
Care da ca plata celor ce se supun dumnezeire nezidita numesc straiu-
Despre evanghelie", vezi la capitolul 14 al epistolei acesteia catre Romani, ca sa te incredintezi ca Pavel nu numete aici evanghelie" o carte a Evangheliei osebita de cele patru, pre-
cum au
zis unii, mintind. i ia
aminte ca - dupa Teodorit - Pavel ziceTatal, iar
aici
ca evanghelia
dupa putine o numeste a Fiului", zicind: Martor imi este Dumnezeu, Caruia slujesc cu Duhul intru evanghelia Fiului Sau" (capitolul 1, stih 9). Se arata ca Pavel pune aceleai lucruri uneori in seama Tatalui, iar alteori in aceea a Fiului, pentru ca, dupa dumnezeire, Tatal i Fiul sint de o fiinta i de o cinste. (n. aut.) In alta parte, David zice: ,3inevesti{i din zi in zi mintuirea Dumnezeului nostru!" (Psalm 95). i Isaia: In munte inalt suie-te, eel ce binevesteti Sionului! tnalta glasul tau, eelce binevesteti lerusalimului!" (Isaia 40:9); (...) mintuirea Domnului binevestind-o" (60:1); (...) a binevesti saracilor m-a trimis" (61:1). Ci i Ioil zice: In muntele Sionului i in Ierusalim va fi eel mintuit, precum a zis Domnul, i cei ce binevestesc pe care i-a chemat Domnul"(2:32). (n. aut)
(adica bunavestire) e a lui
Dumnezeu
26
Patima
lui
Hristos; iar Moisi mai-nainte a
msemnat Crucea
lui
Hristos prin Tnal-
tarea arpeluii
de arama,
i
prin intinderea miinilor sale (cind a batut
pe Amalic)le
prin junghierea mielului. Caci, cind voiete sa faca lucruri mari,
Dumnezeu
propovaduiete mai-nainte cu multi ani. i - macar ca Domnul zice: ,,Multi Prooroci au dorit sa vada cele ce vedeti, i nu le-au vazut!" (Matei 13:16) - El
nu au vazut trupul Domnului i Patimile Lui cu ochii cei fara a spune ca nu le-ar fi vazut cu ochii cei gmditori i prooroceti.arata ca
simtiti,
dar
3 despre Fiul Sau, Cei ce S-a nascut din saminta lui David dupa trup,Aici, Pavel descopera aratat
amindoua
naterile lui Hristos. Caci
-
zicind:i
despre Fiul Sau", adica
al
lui
Dumnezeu luii
a aratat naterea cea de sus
dumnezeiasca;josi
iar
adaugind: din saminta
David", a aratat naterea cea de
ca dupa trup", a aratat ca El are natere i dupa Duh, adica dupa dumnezeire, ca - zice - duh este Dumnezeu" 5 {loan 4:24). Deci bunavestirea aceasta nu inva{a despre vreun om gol 56 ci,
omeneasca. Apoi, mai adaugind
Dumnezeu; i iarai, nu despre Dumnezeu gol, ci despre Cei ce S-a nascut dupa trup din saminta lui David. Fiindca acelai Hristos este amindoua: i Fiu al lui Dumnezeu, i fiu al lui David. Sa se ruineze dar 57 Nestorie care II numete pe Hristos doar om! Insa Pavel, asemenea dumnezeietilor Evangheliti, arata aici naterea luidespre Fiullui
Hristos dupa trup, ca prin aceasta ^sa-i povajuiasca pe auzitori la naterea cea de sus i dumnezeiasca, pentru ca Insui Domnul S-a aratat mai intii ca om, i
apoi S-a cunoscut ca
Dumnezeu.sfinteniei
M,
r
M.
- - - - _ - _
prin tnvierea Lui din morti, Hsus Hristos,
Domnul nostru,
MaiFiul lui
ca evanghelia pe care o propovaduiete este despre Dumnezeu", iar acum adauga i cum S-a cunoscut El ca este Fiu al lui
sus, Pavel a zis
55
dupa trup" Tnsemneaza ca, dupa dumnezeire, Hristos este cu adevarat Fiu al lui Dumnezeu-Tatai; c&ci vorba dupa trup" nu se poate spune despre cei ce stnt numai aceasta, adica doar oameni. Lor nu li se potrivea o astfel de ad^ugare, dar aici ~ fiindca Dumnezeu-CuvfntuI ce S-a momenit nu este numai om, ci i Dumnezeu mai inainte de veacuri - dumnezeiescul Apostol, pomenind de sSminfa lui David, a trebuit s& adauge zicerea; dupS trup", invatindu-ne luminat cum Hristos este Fiu al lui Dumnezeu sizicerii
i Teodorit a spus
ca adaugarea
cum
S-a ftcut fiu
al lui
David,
(n. aut.)
Gol" inseamna
aici (sj in
continuare) doar".
(n.
m.)ci
Mare
eretic,
ce spunea ca Preasfinta Fecioara nu este Nasc^toare de Dumnezeu,stie
doar
de Hristos, Care - nu se
cum - ar fi
ajuns sS fie
Dumnezeu abia dup5 nastere.
(n.
m.)
27
Dumnezeu.ca este Fiuhotar". zeu.58
i zice: Celui hotarit", adica aratatal lui
cu dovada, adeveritalegereai
i
judecat
Dumnezeu,
caci judecata,i
i
hotarirea se ziceal lui
Toti
-
zice
- au
hotarit
au ales ca Hristos este Fiu
Dumne-
De unde?hotarit
Dintru putere", adica din puterea minunilor pe care le-a facut.
Au mai
ca Acesta este Fiul
lui
Dumnezeu
i
dupa Duhul
sfinteniei",
adica din Sfintul Duh, prin Care sfintea pe cei ce credeau intr-Insul.invierea Lui din morti L-au hotarit ca este Fiul lui
Dar i din
mai El singur S-a sculat pe Sine-i din morti, timi, a muri i a invia. Pentru aceasta, Insui Domnul zicea: Cind Ma veti inalta de la pamint - adica: atunci cind Ma veti rastigni, i Eu Ma voi scula din morti" atunci veti cunoate ca Eu sint", (anume: ca sint Fiul lui Dumnezeu") {loan 8:28).
Dumnezeu, pentru ca numare lucru fiind acesta: a pa-
5 prin Care9
am luat darul i apostolia-
(adica trimiterea), spre ascultarea
credintei
Vezi - ozice:
cititorule!
socotinta bine-multumitoare a Fericitului Pavel, care59
Nu avem
nimic
al
nostru, ci toate le-am luat prin Fiul
- macar ca
prin
Icumenie zice ca numirea hotant" insemneaza cunotinta cea fSrS indoiaia i adevaratS, caci prin hotariri cunoatem cele pe care le tim cu adeverire, iar nu cu indoiaia". (n. aut.) 59 Procopie zice ca Apostolii au putut sa stapineasca lumea numai prin darul acesta iapostolia ce au luat, caci cel ce
58
poate stapini,daruli
nu e parta al firescului StapTnitor, adica al Sfintul ui Duh, nu fiindca far& Mine nu puteti face nimic {loan 15:5). i Apostolul zice: prin
apostolia ce
am
luat spre ascultarea credintei, fiindca fmparati intelepti i puternicia stapini, iar Apostolii cei lipsiti
nu au putut cu adevaratruit
de cele omeneti au
stapinit i
au
bi-
pe toata lumea" (tomul 1, foaia 1366 a celor opt c&rti). Iar Icumenie talmacete darul i apostolia" ca dar spre apostolie". Iar marele Vasilie tilcuiete aceasta aa: Cind zice Apostolul: prin darulluat, arata bunatatile date
i
apostolia ce
am
noua de
la Tatal; iar
cind zice: prin apropierea ce o avem,8,
arata apropierea noastra i fmprietenirea facuta*
cu Dumnezeu prin Hristos" (capitolul
De-
spre Sfintul Duh). Din cuvintele marelui Vasilie se arata ca Iisus Hristos este pururea rnijlocitor i Tntru suirea cunotintei noastre c&tre Dumnezeu-Tatal, i intru pogonrea duhovnicetilor
daruri intru noi de la Tatal. Caci,la
precum zice
tot Vasilie:
Calea cunotintei de Dumne-
zeu este dei
sfintenia
Duhul eel unul, prin unul Fiu, la unul Tatal; iar de alta parte, fireasca bunatate, cea dupa fire i vrednicia imparateasca ajung de la Tatal la Duhul prin Cei unuli
nascut" (Despre Sfintul Duh, capitolul 18). Pentru aceasta,
Grigorie
al
Tesalonicului zice:
Una
e pornirea voii dumnezeieti, pornind din intii-incepatorul pricinuitor Tatal, inaintindi
prin Fiul
aratmdu-se intru Sfintul Duh. i aceasta e aratata din fapte, ca, de1
aici, toata firea
se face cunoscuta ca lucrare" (capitolul
12).feluri: i
Baga de seama insa ca Hristos pururea Se afia mijlocitor in douadupa cumzic
ca Dumnezeu -
amindoi
sfintii aratati
mai
sus;
i
ca
om - precum invataunde
Teodorit, tilcuind vor-
ba arhiereu venic", dupa Pavel, care spune:
(...)
Iisus a intrat pentru noi ca inain-
28
Duhul auzis:
luat Apostolii darul apostolesc, caci
Acela (adica Mingiietorul) aalt
Domnul va va
povatui pe voi spre
tot
adevarul" (loan 14:13). Iar in
Mie
urmeazaaici? Nici una!
- caci
cite suit ale
Duhului
sint
i
ale Fiului,
i,
iarai, cite
smt
ale Fiului
smt
i
ale Duhului, pentru
ca smt de o
fiinta
ammdoi.savirit
|i zice:
am
luat har
i
apostolie", adica:
Nu am
nimic de
la noi
pentru a ne face apostoli,
aceasta s-a facut noua de la darul eel de sus, ca a mdupleca noi pe oameni este lucru al darului. Caci a calatori i a propovaduici
Apostolii, acesta era lucru
i
isprava a
lor; iar
a indupleca pe cei ce
li
auzeau,
aceasta era cu totul isprava a luii
Dumnezeu.nu spre spre Tnchipuiri prin cuvinte. Caci ce Tnsem-
- mai
zice
- ami
fost trimii spre ascultarea credintei", iar
vrajbe de cuvinte
mtrebari, ori
neaza zicerea: spre ascultarea credintei"? Aceasta, da acei ce invata, sa asculte i sa creada fara sa graiasca impotriva. 60tntru toate neamurile, pentru
numele
Lui,
nu numai eu, ci i ceilalti Apostoli. Fiindca Pavel nu a umblat pe la toate, doar daca nu ar zice cineva ca le-a strabatut totui, dei nu m vremea vietii, ci dupa moarte, cmd, prin epistolele sale, umbla imprejur pe la toate neamurile.ziceluat dar,
La
toate neamurile
-
- am
isHristos
Hristoscredinta, fara de care mintea
nu putea mtelege
cumnu
face minuni numele
lui
Hristos.
Vezi insa
-o
cititorule!
- ca
darul evangheliei
s-a dat
numai unui neam,
precum
s-a dat Testamentul eel Vechi
numai
Evreilor, ci la toate neamurile.
Melhisedec" (Evrei 6:20). Zice Teodorit: ,JEste arhiereu in veac nu doar aduefnd jertm, ca o data a adus jertfi al Su trup, ci ca mijlocitor, aducind la Tatai pe cei ce cred; c* prin El - zice avem i unii, i altii apropielui
te-rnergator, ftcindu-Se arhiereu in veci,
dupa rinduiala
rea catre Tatal, intr-un
Duh
(Efeseni 2:18)." i Insui
Domnul
zice in sfintitele Evanghelii:
Nimeni nu vine catre Tatal f3rS numai prin Mine" (loan 14:6). Vezi i aceasta: (..,) Care Se i roaga pentru noi" {Romani 8:34). i subinsemnarea zicerii: Unul este i mijlocitorul intre Dumnezeu i oameni" (1 Timotei 2:5). (n. aut.) i sa nu iscodeasca nasterea i fiinta lui Dumnezeu - dupa Icumenie. (n. aut.)
29
6 intru care sinteti si voi chemati ai lui lisus Hristos.Aici, dumnezeiescul Apostol
Romanii, care va
aratafi
doboara mindria Romanilor, caci zice: Voi, ca stapiniji pe ceilalji, nu ati dobindit nici o cinsteci,
mai multla voi.
decit celelalte neamuri,
precum propovaduimfost intimpinati
la ceilalji, tot asai intr-alt fel:
i
Asadar, nu va mindriji! Aceasta se tilcuieste incasi aji
Voi,
Romanii - zice - sinteji chemati iar nu de sine-va afi venit la dar. 7 Tuturor celor cesfinti,
de darul
lui
Dumnezeu,
sinteti in
Roma,
iubiti ai lui
Dumnezeu, chemati
nu graiesc tuturor celor ce sint in Roma de obste, ci voua, tuturor celor iubiti de Dumnezeu". De unde se arata insa ca Romanii erau iubiti? De la sfintenie! Iar Pavel numete sfin|:i" pe to|iCrestinii61
Zice: Eu, Pavel, robul lui lisus Hristos,
credincioi. i a adaugat aceasta: chemati", aducindu-le aminte de
facerea de bine a luidin ipa^i (domnitori)
Dumnezeu,i i
zicindu-le aa:
Macar de
v-ati
nascut trupeste
din eparhi (guvernatori),
Dumnezeuiubindu-va
v-a chemat Tnsasi
cu aceeasi chemare ca pe voideprostila fel
pe cei de rindDeci, fiindca
i
saraci,
sfintindu-vai
si
ca pe aceia.
a{i
fost iubu;i i chemati
v-ati sfintit
Dumnezeu asemenea63!
tuturor celorlalti, sa
nu va
mindri|i asupra celor
har fie voua si pacece va zic voua, celor ce locuiji in Roma? Fie (in loc de: va urez" 64 ) har voua si pace! Pentru ca Domnul a poruncit Apostolilor, cind intra in casele oamenilor, sa rosteasca mai intii numirea pacii, spunind asa: i, in orice casaiveti intra,
mai
intii
sa zicefi: Pace casei acesteia!" (Luca 10:15). Fiindca
Scriu cu majuscuia cuvfntul Cretin" ca sa ar3t c3
din cei botezafi din toate celelalteIsrail,
numeste un neam osebit, alcatuit neamuri. Acesta e norodul eel nou al lui Dumnezeu, noulel
de vreme ce Iudeii au pierdut aceasta vrednicie, atunci cind s-au lepadat de Hristos-Dumnezeu. (n. m.)Icumenie spune c3 Apostolul a zis mai intii: cei iubiti ai lui Dumnezeu", apoi: chemati sfin{i", ca si cum ar fi zis: Din ce v-a{i chemat, din care osteneli, din care ispravi? De unde sinteti sfinti? Numai din singura iubirea lui Dumnezeu, caci El - iubindu-ne pe noi inIar
dar
si
varstndu-i singele pentru noi
-
ne-a chemat la sfintenie
si la
mostenirea impara|iei
Lui. (n. aut.)63
prosti
=
simpli, umili, slabi (n. m.)veti citi la 1 Corinteni,
4
Despre urarea aceasta,
unde
am ttlcuit-o
mai pe
larg. (n. aut.)
30
Domriul a nimicit vrajba cea multa pe care a nascut-o noua pacatul impotri va lui Dumnezeu, i ne~a impacat cu Dumnezeu. Insa pacea aceasta nu s-a facutdarul
rammaridicamalta vrajba
impotriva
lui
Dumnezeu.
65
de la Dumnezeu Total i de ladarul
Domnul nostru
Iisus Hristos!
66
pentruai lui
ca noi, Cretinii, care eram vrajmaicutfii ai lui
Dumnezeutata
i
ne-cinstiti,67
ne-am
fa-
Dumnezeu
i
am
citigat
ca
pe Dumnezeu.i
Deci, de la
Hristosarfi
intru voi, Cretinii ce locuiti invi le-a dat din
Roma,
harul
pacea adevarata, pe care
Dumnezeu
inceput
i le
poate pazi pina
m sfirit!
?
Maifiindca
Cu
adevarat, inainte-cuvintarea aceasta este potrivita in sufletul fericituluii
Pavel! Caci prin aceasta ne invatam
noi, Cretinii, sa
mulfumim
lui
Dumne-
zeu nu numai pentru bunatatile pe care ni le-a dat noua, ci i pentru acelea daruite celor de aproape ai notii, fiindca acesta este lucrul dragostei. Pavelpaminteti
Apostolul a aratat aezarea
pe Dumnezeul tuturor
o avea catre Dumnezeu, insuindu-i-L 68 oamenilor, precum fac de multe ori i Proorocii Ciiubirii
ce
.
ta
Pentru aceasta, i dumnezeiescul Hrisostom, tilcuind cele mai de sus, zice: 0, minunaurare, ce aduce nenumSrate bunatSti!" (n. aut.)
Baga de seama ca - dupa Teodorit - Apostolul a terminat aici inainte-scrierea epistolei acesteia: Pavel - zice - robul lui Iisus Hristos, tuturor celor ce sinteti m Roma iubiti ai lui Dumnezeu, chemati sfinji, Har fie vouS $i pace de la Dumnezeu, Tatai nostru, i de la Domnulroaga lor mai intii darul lui Dumnezeu, pentru ca prin acesta au dobindit mintuire toji cei ce au crezut; apoi, pacea, priri care insemneaza toata isprava faptei bune, caci eel ce !mbra|ieaza viefuirea dupa evanghelie, eel ce se sirguiete a sluji Lui intru toate, se afia in pace cu Dumnezeu. Iar datator ai bunatatilor acestora II arata nu numai pe Tatai, ci i pe Fiul. (n. aut.) Pentru aceasta zice dumnezeiescul Hrisostom: Iar cind zice fii, descopera vistieriacelelalte, le
Iisus Hristos!" i, parind a le lasa deoparte
pe toate
tuturor bunatajilor." (n. aut.)
i:
Proorocul David zice: Dumnezeule, Dumnezeul meu, catre Tine mined" (Psalm 62: 1), Mintuiete pe robul Tau, Dumnezeul meu!" (Psalm 85:2) i: Doamne Dumnezeul meu,
68
31
Insusi
DumnezeuIsaacsi
am,
si
face aceasta, numindu-Se pe Sine Dumnezeu al lui AvraIacov", ca sa arate osebita iubire ce are catre stramosii acestia.lui
Iar Pavel zice
ca multumeste
Dumnezeu
prin Iisus Hristos", caci Hristos
este mijlocitorul si pricinuitorul mulpamirii noastre catre
pentru ca ne-a invajat a mul|umi curat, ci si mulpamirea aceasta lui Dumnezeu Parintele.vesteste in toata lumea".lucruri: intii
Dumnezeu, nu numai pentru ca ne-a fnvajat sa aducemcredinta Romanilor se
Dar pentru ce multumeste Apostolul? Pentru ca
Cu
aceste cuvinte,
el
marturiseste pentru dinsii doua
ca au crezut curat, iar apoi ca au crezut cu atita indrazneala, incit credinta lor s-a propovaduit peste tot, astfel ca, auzind, top: se folosesc prin-
urmacar ca tn
69 c:
1,
ma-
Roma propovaduise Petru,de toata pizmai
Pavel multumete pentru credinta ucenici-
urmareafericitul
zavistia.
intru
neincetatft
rugaciunile mele totdeauna,ce Pavel nu-i vazuse inca pe Romani, dar zicea ca ti pomenete tdeauna, el cheama ca m&rtor pe Dumnezeu, Care cunoate inimile. i vezi
De vreme
o
cititorule!
-
iubire
de Apostol, caci
ii
aducea aminte mereu de nite oa
duhul
meu -
adica nu cu slujire trupeasca,i
ci
duhovniceasea. Fiindca slujirea
Elinilor catre zeii lor era trupeasca
ratacita, iar a Evreilor
nu era
ratacita,
dar
maritu-Te-ai foarte" (Psalm 103:1). i Isaia: Iata\ Dumnezeul meu, mintuitorul meu" (12:12); fi iarai: i Dumnezeul meu va fi mie tarie" (49:5). i Osie: Domnul Dumnezeul
meu
Tu" (2:23). i Miheia: Apara-ma-voi de Dumnezeul meu eel prea-tnalt" (6:6). i Avacum: Domnul Dumnezeul meu e puterea meaM (3:15). i mScriptura cea Noud i in preefti
dania evangheliei (a bunei-vestiri), mul|i dinHristos,i
sfinti II
insuesc lorui pe
Dumnezeu
i
pe Iisus
mai ales Teologul Grigorie, zicind: Iisusul meu" (Cuvtnt la Botez). Iar Dionisie AreopagituI i-L insuete i el pe Hristos, ins* acoperit, zicind: Sa povatuiasc* cuvmtul Hristosul - de este iertat a zice - Cel al meu" (Despre ierarhia bisericeasca). (n, aut.) Iar Teodorit spune i pricina pentru care credinta Romanilor se propovSduia in toata lumea, caci mtru acea cetate aveau tronul imparatii Romanilor din vechime, i de acolo se trimiteauatit stapinitorii
neamurilor, cit
i cei
ce adunau dajdiile
cetajilor; inc* i toji cei
ce
aveau daruri imparateti acoio se adunau. i, prin toti acetia, se propovSduia pretutindeni cS i cetatea Romanilor a primit mvatamra lui Hristos, iar aceasta pricinuia prea-mare fobs celor ce auzeau ." Iar ca intru acea vreme Roma era plina de oameni din toata lumea, marturisete istori-
numind Roma norod al lumii". i iarSi zice: ,JSTu ar arunca cineva sageata departe de tinta numind cetatea Romei, pe scurt, cuprindere a lumii" (cartea I), (n. aut.)cul Athenagora,
32
era trupeasca si aceea. Iar slujireaadevarata,raplisi
duhovniceasca.
De
cea dupa Hristos este i neratacita, adica aceea a zis si Domnul Samarinencei: Adevasi
mchinatori se vor inchina Tatalui in duhi,
in adevar" (loan 4:23).
de vreme
ce sint multe chipuri ale slujiriilucrurile sale, iar altul
- ca unul
slujeste lui
Dumne-
zeu ic'onomisind numai
purtind grija de
frajii straini si
de vaduve
mese), iar altul cu
tefan, intiiul mucenic, si ceilalti sase diaconi pentru (precum era si a invataturii - de aceea zice Pavel: Eu slujba cuvintului
evanghelia (adica cu bunavestirea) Fiului Lui". Aici slujesc lui Dumnezeu cu desi mai sus a zis ca e si a Tatalui, dar nu este spune ca evanghelia e a Fiului,mirare
arate cita purtare de grija avea pentru Romani, fiind nezeu cu evanghelia ca sacaruiapartesi
Romanii.
7
10 rugindu-ma ca oarecind, cu voia luiveni catre voi.
Dumnezeu, sa am bun prilej a
Acum, Apostolul adaugau rusaciunile70 [...]
si
pricina pentru care-i pomeneste pezice
Romanicitito-
sale:
Ma rog -
- ca sa
vin la voi, frafilor! Vezi
-o
slujirea aceasta, care in limba elina se zice Astfel,zis
Dumnezeu, cum apresus de toatei
tuia singur latrevsi" (adica vei robi
da numai singurului Domnului Dumnezeului tau te vei inchina si Acestnsusi Dumnezeu: mai vei sluji) (Deuteronomul 6:13), ca Unuia ce este orilatria, sefi
pricinuitor si de a
fapturile, si
de a
fi
bine. Pentru aceasta,
Gavalilor hotara?te [defineste, n. m.]zicerea:
dup& chip
si
sfintelor icoane sarutare, si cinste i(slujire)
ca latria este robie care se da numai lui Soborul al 7-lea a zis in hotanrea sa ca sa se dea dupa asemanare". i nu tnsa dupa adevarata credin|a si latne inchinaciune,firii
Diomsie al Dumnezeu, dupasi
a noastra, care se cuvine doar
dumnezeiesti".
Dumnezeu se imparte in doua: in credinta si tn fapte, adica in i - fiindca buna-cinstire de In teoretica - atunci si latria (adica robirea ori slujirea) se imparte in doua: teorie i in faptadupa care si tngerii slujesc lui impreuna cu noi nevazut slujesc" -
^
Dumnezeu, precum
ctnta Biserica:
Acum
Putenle cerunlor
practica (adica lucratoare). Pentru aceasta, asa i in intelegatoare lui Dumnezeu eel cunoscut, este si hotaraste latria si Nil: ,JLatria, dindu-se supunerea tnaintea legilor lui Dumnezeu." i [mintaia, n. m.], si trupeasca, avtnd ca semn ,JLatna cinstirea cea prin fapta." Iar marele Vasilie zice: Sfinfitul Teofilact zice: ,JLatria este neraspindita catre acela care este slujit. Desi, dupa un cuvint este slujirea mtinsa, necurmata si mai ales practica si se naste din vomfa, ea este si telui Dumnezeu este
mai temeinic,
slujirea
oretica, savlrindu-se adica prin credinta,
si
prin nadejde
si
prin dragoste, fiindca.
si
lucrarea
tinde catre sfirsit teoretic." (n. aut.) 71 Iar Teodorit zice ca Pavel a adus aici martor
.
pe Dumnezeu ca era hirotomsit invatator al tndelungata f8ra sa se fi dus la dtnsii (la Romani) si tuturor neamurilor, fiindca trecuse vreme De aceea se dezvinovateste si II cheama pe fara sa-i fi povamit catre adevar prin scrisori.Stapfnul Dumnezeu spre marturia bunei sale asezari catre dtnsii. (n. aut,)
^
33
rule!
- cit
11
mbea Pavel pe Romani
si
cum
se silea ca
sfi-i
vadfi,
nu insfi
de ceea ce se cuvenea si de voia lui Dumnezeu. Noi tnsfi, ziua de astfizi ori nu mbim pe mmeni, ori, de iubim pe cineva, il iubim afarfi de placerea si voia lui Dumnezeu. Iar Pavel, pentru multa lui iubire, se ruga lui Dumnezeu ca sfi-i vada pe Romani; totodatfi, din multa evlavie ce avea catre Dumnezeu, arfita ca se supune voii Lui. Pentru aceasta, si noi, frapllor, sfi ne invfitfim ca, atunci cind cerem ceva de la Dumnezeu si nu dobindim cererea, sa nu ne mihnim pentru ca nu sintem mai buni decit Pavel, care a rugat de trei ori pe Domnul sfi ndice de la el pe imbolditorul ce avea, dar nu a dobmdit cererea, pentru ca aceasta li era de folos.
afarfi
m
11 Caci doresc sa va vad, ca sa va dau ceva dar duhovnicescZice: Alpj cfilfitoresc pentru alte scopuri, omenesti si lumesti, iar eu doream si voiam sa ma ostenesc pentru a vfi tmpfirtfisi voua,
duhovnicesc. Pavel zice aceasta cugetind smerit, cfici vat", ci: ca sa va impartasesc de darul ce am luat", si
Romanilor, un dar nu a zis: ca sfi vfi mincfi fiind acesta
masurat. Cfici tot binele pe care invajatorii fl aratfi prin cuvmt si pnn faptfi spre folosul ascultfitorilor lor este dar, pentru ca, desi el pare a fi isprava si fapta buna a lor, ispravile si faptele bune omenesti sint darurisi
cum mic
oare-
Dumnezeu, avinddespre aceasta
ale lui
trebuinta de dumnezeiescul ajutor ca
sfi
se sfivtrseascfi (vezi
la Filipeni, 1 :29: (...) cfi noufi ni s-a dfiruit
pentru Hristos").
12 spre tntdrirea voastra. $i aceasta, ca sS ma mingii tmpreuna cu voi prin credinta noastra laolalta, a voastrd si a mea.t
Prin cuvintele acestea, Pavelsi
aratfi
in chip ascuns casi
de aceea aveau trebuinta de multa indreptareVezi5 i la
Romanii se clfitinau intarire. Si, de vreme ce lor
doua catre Corinteni 12:7 i la tilcuirea i subtnsemnarea zicerii 5 acelem. Pentru aceasta spune si tnteleptul Teodorit: Iar daca, acolo unde urma mtntuirea alitor nenumarate mil, dumnezeiescul Apostol nu a cerut nimic nehotarttor [neconditionat] ci, impreuna cu cererea, a rinduit si dumnezeiasca voie epistola a
care graindsi rugindu-ne pentru lucruri simtite [trupesti, voia lui Dumnezeu?" Vezi si la zicerea: de vavoi
de care iertare sintem vrednici noi
n. m.],
nu legam cele ale noastre de
Domnul"si
de va voi Dumnezeu" (Evrei
(1 Corinteni 4:19) si la zicerea-
6:3).
Pentru aceasta,
nemtelepti care zic asa: Astazi sau imine,
vom
vomf, !
negutaton 5 i1
marele Macarie: ,J)aca Apostolii ar fi facut toate cite le voiau, ar fi sadit pe oameni mtru cunostinfa de Dumnezeu cu putere silnicS, pentru minunile ce faceau si pentru stapimrea lor de sine, si cu credinta, i cu necredinfa" (cuvintul 27, capitolulsi
irl (4:13). Zice
" l0C
vom ctstiga. Voi, care nu stifi ce se va tnthnpla miine, caci ce este via|a voasde a ZiCC V i: De Va Voi Domnul 5i de votn vie ui vom face a^asta sau aceea" ^-
Iacov, ruda Domnului, mustra pe cei merge in cutare cetate, si vom fi acolo un an si
6). (n. aut.)
'
34
voi. (Vezi si tilcuirea stihului 18 al capitolului
2
al epistolei intii catre
cem,
Tesaloni-
i tilcuirea stihului
17
al capitolului 1 al celei
de-a doua catre Corinteni).
ca saSi
am oarecare rod si tntruRomei
voi,
ca si tntru celelalte neamuri. 74si
-
fiindca cetatea
era vestita
imparatea,
si toti si
pentru pnvelistile vrednice de mirare ce se aflau acolo sa nu socoteasca cineva ca si el doreste sa-i vada peaceasta, Pavel zice:
alergau la dinsa
pe'ntru slava ei
- ca
Romani
tot pentru pricina
rod duhovnicesc. Cu aceasta mtimpina totodata i cealalta banuiala, caci poate ar zice cineva: De aceea erai oprit - o Pavele! - pentru ca nu voiai a veni la noi dupa Dumnezeu, ci dupa trup. Raspunzind, Apostolul zice: Voiam sa vin ca sa iau rod sufletesc si duhovnicesc. Nu a zis: Doream sa vin ca sa va catehizez (sa va
Doream
a veni ca sa iau
si
de
la voi oarecare
cugetmd smerit: ca sa va impartasesc dar duhovnicesc". Domolind insa mindna lor, adauga: pentru ca sa iau oarecare rod i la voi, precum si la celelalte neamuri". Sa nu socotiti - zice ca voi, Romanii, avind imparatia sintep. mai bum decit celelalte neamuri. Nu, pentru ca va aflati intocmai" in aceeasi nnduiala cu aceia, ca niste Crestini adica. 75invat), ci,
14 Dator suit i Elinilor,minte;
i varvarilor, i tnteleptilor, gi
celorf&ra de
15
astfel tncit,sinteti in
dupa Roma.al
osirdia mea, sa va binevestesc si voua, celor ce
i
cuvmtul acesta
zice
-
Apostolului este aratator de smerita cugetare. nu daruiesc nimic. ci rmnlinpsr nnmn^o Qts?,i; ~ adupaFotie, cuvintul s-a zis
Eu
Iar
de Apostol cu chip
saritor,
land
asa:
celelalte
nu vin in graba i sa va aflu fara roada. Pentru aceasta pma sa aflu odraslmd si mtru voi oarecare rod vrednic si implinit. Insa e lucru de nedumerire: mai sus a zis ca credinja Romanilorsa
acum ca
De multe ori ma strguiam a veni la voi, ca sa am neamuri, dar am fost oprit acum. insa si asa P
M
nnduiala fireasca a cuvintului oarecare rod i tntru voi, ca si tntruse mfelege ca:
Am
fost oprit pina
am
inttrziat
venirea
mea
tre
zice ca vrea sa ia oarecare rod" de la dinsii. fnsa rod" numeste aici nu doar pe eel al credinfei, ci si al altor daruri duhovnicesti. Fiindca, desi Romanii aveau credinta se ciatinau mtru multe, precum tntru a se invinui unul pe altul pentru mmcari si intru multe'altele^Pentru aceasta aveau trebuinta a fi tntariti de Pavel, ajungtnd implinip (in epistola 67 ca-
lumea,
iar
acum
se propo vaduieste in toata
Gheorghie75
al
Nicomidiei).
(n. aut.)
pe
Iar care ispravi le poate opri satana si care nu, vezi la noi satana" (Z resa/omcem 2:18). (n. aut.)
submsemnarea
zicerii:
ne-a oprit
Teodorit spune ca Apostolul numeste intelepti" pe cei ce se falesc cu metesugul de a vorbi frumos, iar neintelepti" pe cei ce, pentru lipsa lor de mvStatura, sint numiti asa de catre cei ce se zic intelepti. (n. aut.)
36
:
Pentru ca Acela va face bine, tar multumiti lui Dumnezeu, iar nu mie. vine sa propovaduiesc (ceea ce zice si catre Conntem: eu am neaparata datorie sa Corinteni 9:16).) Osirdnic - zice - smt Vai mie este de nu voi binevesti" (1 dinainte ca am sa patimesc pnsa va propovaduiesc si voua, desi vad 'asadar pentru osirdi a si dragostea cea intra sa inimamejdii. Intr-atit fierbea sfinta
Hristos
16 Fiindca nului
ma rusinez de
lui Hristos, caci este putere evanghelia
a
Dumnezeu
spre mintuirea a tot celui ce crede,
De vreme
propovaduiasca
slava lumii, iar Pavel voi a sa le ce Romanii erau foarte dedati la a suferit toata necinstea, si deci ei lor crucea si pe Iisus, Careastfel de Mintuitor ne-cinstit
urmau a fi rusinati pentru un - cu aceasta invatmdu-i si pe ei a ma rusinez de evanghelia lui Hristos Eu nu rusina, ci se si impodobea si se Caci el msusi nu numai ca nu se nu se rusina. mindreau intra intelepciune, n mai fiindca ei sepropovaduiesc crucea, care se socovin sa va aceasta: Eu - le zice Tnvata si i a zis ca evanghelia este putenebunie, si nu ma rusinez pentru dinsa. teste puterea poate fi si spre pedeapsa si fiindcalauda cu Cel rastignit. Inca,
-
atunci el zice aici
-
rea lui
Dumnezeu
spre mintuire",
Spre pedeapsa, asa cum Dumnezeu pieire. muncindu-i pe ei. Dar - zice - te-am raon si a Egiptenilor,
Si-a aratat puterea asupra lui Facratat,
ca sa arat
insa asa: puterea Mea") (Ieirea 9:16). Intra tine taria Mea (intra allele este Domnului, ce zice: Temeti-va de eel ce spre pieire, dupa cuvintul acela al Iar Insa - zice trupul, a-1 pierde in Gheena" (Matei 10:28). poate si sufletul, si pricinuiesc pedeapsa si pieire, ci care eu, Pavel, le propovaduiesc nu cele pe cred, pentru ca evanghelia nu pncinumintuire. Dar cui anume? Acelora ce obste tuturor, ci doar celor ce o primesc. ieste mintuire de
ludeului mai
intii, si
Elinului.
rinduiala de cinste, iar nu prisosirea Aici, zicerea: mai intii" insemneaza mult dar, nu a primit adica mai multa darului, pentru ca Iudeul nu are mai pentru ca el a luat-o intii; drep^aceea, dreptate din Lege, ci s-a cinstit numai cuvint numai, si nu ceva mai mult. cinstea aceasta este cinste goala, deElinul Hristos din pazirea legii celei scrise, iar Acakie zice ca Iudeul a crezut In Iisus pe Iudei tnaintea Ehnilor fhndca si A pus legii celei firesti. Iar Teodorit zice asa: din pazirea Apostoli sa propovaduiasca. Asa zice si Hristos mai tntti lor le-a trimis pe Sfinftii Staptnul ca legamint neamulu, spre lummarea prin Proorocul: ^usu-Te-am pe Tine Dumnezeu, fiindca din acestia a odrasht El trupes(Isaia 42:6) - neam" numind pe Iudei,77
neamurilor"
te.
Frumoase
sfnt si
asemanarile ce
le
aduce Teodorit ca sa arate puterea
lui
Dumnezeu ascunsa
37
)
/7
Caci dreptatea lui Dumnezeu se descopera tntru dtnsa din credinti
^
ce a spus ca evanghelia este spre mmtuire, Pavel arata si cum se in^ timpla aceasta, zicmd ca dreptatea lui Dumnezeu Insusi este cea care ne mtntuieste, tar nu dreptatea noastra. 78 Fiindca ce dreptate aveam noi, care eram spurcati si stncati? Dumnezeu ne-a indreptat pe noi nu din faptele noastre ci dm credinta intru Hristos, care e datoare sa creasca si sa sporeasca intru mai multa si mai mare credinja79 Pentru ca nu e destul sa credem numai din dar ci se cuvine, dm credinja mcepatorilor, sa ne suim la credinja cea prea-desavirsita, adica la cea nestramutata si intarita, pe care si Apostolii au cerut-o.
Dupa
in evanghelie:aratarea cea
Multe -
zice
si,
din cele simtite t i fin ascunsa lucrareacelor ce
lor,
ca
pe deasupra rece
5 i piperul arefl
nu
stiu,
ma in dmp.
nu
le arata nicifl
o
simte fierbinteaia ca de foe.
fierbinteaia, iar eel ce
sfar-
De
aceea, doctorii
numesc
zeu, pregatimUalea dreptatii evangheliei. Insa ea ..nedreapta ci pe aceea o numeste cale a,
ca unul ce nu se vede asa, dar poate a se arata asa. Tot asa, si griul poate fi si radarina, si pai, si spic, insa nu se arata astfel mai inainte de a se semana in brazdele pamintului. Asadar, si dumnezeiescul Apostol potrivit numeste putere a lui Dumnezeu mintuitoarea propovaduire, ca pe una i?i descopera puterea i daruieste mintuirea numai celor ce cred." (n. aut.) 7 Coresi zice ca dreptatea lui Dumnezeu descoperita in evanghelie este - dupa Ambrozie - aceea potnvit careia Dumnezeu da dar dreptilor, iar pacatosilor le da pedeapsa; iar - dupa Teodorit - aceea potnvit careia Hristos L-a impacat pe Parintele S8u in locul nostru. 1 [ Iar Folic (Amfilohia, intrebarea 184) zice ca dreptatea lui Dumnezeu se descopera intru evanghelie fiindca in Testamentul eel Vechi chemarea nu era dreapta, caci nu-i enema si nu-i lumina pe toti deopotrM, ci doar pe Iudei; deci nu era dreapta, ci dupa iconomia lui
fierbinte", pentru putere
f
. . .
Dumnepe ace-
nu o numeste pe aceasta dreapta",Deci
iar
acesteia.
de aceeasi zeu se descopera intru dinsa si ea se numeste ..evanghelie a dreptatii". Iar Teodorit zice ca ..dreptatea lui Dumnezeu se descopera in evanghelie pentru ca Fiul lui Dumnezeu nu a iconomisit mmtuirea noastra cu stapinire, nici cu porunca, ci cu cuvintul a stricat stapinirea mortii 51 cu dreptatea a dres mila. Si astfel, Insui Unul Nascut Cuvintul lui Dumnezeu, imbracin1 Pa indU Se neatins de tot P acatul P e ^easta a adus-o jertfa pentru noi i, noiit? piatind datona T-- a ters ; f fini, obsteasca datorie a tuturor oamenilor." (n. aut Adica intra mai mare credinta decit aceea dupa voia omului, in credinta cea dupa ajutorul 5 , descopenrea lui Dumnezeu: din credinta Proorocilor,fire si
turor oamenilor, care sint
de aceeasi
- pentru ca evanghelia s-a dat tucinste - de aceea dreptatea lui Dumne-
SiSfJl
>
zicerea:
ce se pastreaza intru imparatia cerurilor. Din credinta, credinta: [ ] din credinta lui Dumnezeu, Care fagaduieste, in credinta omului ce crede ftgadumtei lui Dumnezeu - dupa Ambrozie; [...] din credinta cea mica si nedeplina a lumii si a veacului acestuia in credinta mai insemnata si mai deplina a veacului viitor dupa ceilalti Si(fericirea)
roadelor
dinta evangheliei, in credmja celor ce vor fi [in viaja de veci, n. m.] - dupa Teodorit si Icumeme. Ca -dupa acesta - mtiia credinta se aseamana cu saminta, credinta ce se creste prin fapte se aseamana cu rodirea, iar credinta ce se implinete din acestea se aseamanai
in credinta evangheliei; din cre-
cu imbelsugarea
cu dobindirea
m
dm
doua
indreptare. (n. aut.)
credinta" insemneaza intiia indreptare, iar zicerea: in credinta" insemneaza a
38
> Domnului: zicerea lui Avacum care spudin credinta ne-am indreptat, din zice, anume'ca 8t) vreme ce acelea daruite de Ca, de ~ din credinta va fi viu" Will VlVW** r dreptul ne ca ^Ui-W^/lrU-X ilV dupa dreptate trebme sa covirsesc socoteala oamenilor, atunci Dumnezeu - daca am incepe sa iscodim dogmele credintei, zicmd: fiindca.
W'Clr
'
'
.
avem
credinta,
De ce aceasta i
de ce aceea?
- am
pierde
tot.
18 Caci urgia lui Dumnezeupaginatateanedreptate.i
nedreptatea
se descopera din cer peste toata oamenilor ce tin adevarul intru
de bucurie si a zis ca inceput cu cele bune si pricinuitoare Dupa ce a evanghelie, Apostolul le spune acum lui Dumnezeu se descopera in dreptateacredinta, dreptul viaza vine mai Intii doar din Coresi zice la aceasta ca darul cu care Iar dragoste i prin paza poruncilor Caci se implinete prin credinta, i prin iar apoi creste i lam viat a ajuta si creten^apulu, 5 i P izvorul vietii celei simtite, dar spre precJm inima este dar ajuta si izvor al vietii celei gindite - asa ? i credinta este inima si celelalte nii si stomacul crezut fapte bune Bine s-a zis dar ca a aceasta si nadejdea, si dragostea si celelalte "pre viata socotit lui ca dreptate" (Facerea 15:18). Avraam lui Dumnezeu, si i s-a viaza", ci ca va viem,", ca sa spocredinta, zice ca nu s-a zis ca dreptul, din Ia^kumenie Si a zis viata", , nu^al ceva niciodata. tn credin^ si S a nu tnceteze reasc" de credinta. ui, mci a-si trage dun fara viet credintei, ca dreptul nu voieste nici a multa dragoste a ca viu" au stat Moisi si Aaron: pen u a zicerii ca dreptul din credinta va fi ar Sipuire [vezi la Numeri 20:10, n. m.], in pustml - la aP a grairii-tmpotriva a Kaddei acesua, necreztnd precum a zis lor Dumnezeu (dupa til- nu s-au tnvrednicit a intra tn pamintul fagaduintei, Sin foaia 1363 din cele 5 carp), (n. aut.) cuirea lui Apollinarie si a lui Procopie, a: *' adevarul intru nedreptate", raspunde a? Marele Vasilie, tntrebat fiind cum se tine date de Dumnezeu, fapta de care tntrebuinteaza rau, tntru poftele sale, Qnd cineva crtsmarmd d arul luiDum nezeu cei mulpl, ferit, zictnd: Nu stntem ca Apostolul s-a dupa cum aratat cu cuvinte de lmgusire, ne-am I'll). Si iara?i: Cad niciodata nu Corinteni tmi este marton Nici n-am cautat slava de Hcunse pordri de lacomie. Dumnezeu cu 2:5, 6)" (Hotanrea pe scurt 65). (i Tesaloniceni80
Sauna
^jd
bundle
%%
a oameni, nici de la voi, nici de la altii pentru si, mustrindu-i, raspunde oamenii, zice ca Apostolul mustra aid pe toti Zlidorit nu i-a lasat sa vieze ca dobi toacele oamenilor, cum ca Acesta, zidindu-i, Dumnezeu, Facatorul binelu, si a raului iar cuvintu ^acesdeslusire a ci a insuflat intr-insii cuvtnt si necuvtntatoare, marturisesc atit dreptn ma dinmn e de se numeste lege fireascS. Si aceasta o ta si deslusirea caicat porunca . a mincat dm rodu ce a cit si pacatosii: caci Adam, indata Lelea lui Moisi, pncina asupr se ascunde ji a chemat la udecata de Dumnezeu, a tncercat a jSTfltad ucigind pe f zis ca n-a stmt. La fel Cam dar nu a tagaduit pScatul f&cut ?i nici nu a femeii sale, ispitit sa-i fratele tau?" - a tagaduit i s-a Avel, ratele sau sf fiind Lrebat: Unde e pe Dumnezeu, a marturisit ca pedeapsa Lunj de
fSra
~t
ascunda'pacatul, dar, fiind tnfruntatdar, firea a tnvatat
firii,
nu au folosit dupa cum se cuvenea nedreptate si a iubi dreptatea. Iar pentru ca ei de tngrozit cu munca cea de veci. (n. aut.) si Dumnezeu i-aatunci
pe oameni acestea doua:
a cunoaste pe Dumnezeu ca
ftcator al totului
*g* * asi
se
invatatu-
39
.
bune,
pe cele intnstatoare si puternice a inspaiminta, tiind ca cei mai multi oameni se trag la fapta buna de frica muncilor. A a si Dumnezeu, fagaduind sa dea imparatia, infricoseaza cu gheena. La fel si Proorocii, mai intii spun1
si
apoi cele rele. Cacilar
celesi
Dumnezeu
le
de
la
mceput,
da pe cele bune din voia Sa, chiar
pe cele relesi
le slobozeste a veni
asupra noastra din a noastra
nepurtare de grija
lenevire.
Vezi msa - o cititorule! - intelesul cuvintului: A venit Domnul - zice aducindu-p ^e dreptate si iertare de pacate; de nu-L vei primi prin credinta atunci se descopera si se arata asupra ta urgia lui
Dumnezeu
nezeu, dar spre indreptarea greselilor noastre, iar atunci o
doua Sa venire! Caci zice: Atunci veti vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere si slava multa" (Matei 24:30). Si acum luam urgia lui Dum-
din cer intra a
vom
munca. Acum, vedem ca de cele mai multe ori smtem ispititi de catre oameni dar atunci aratat se va da munca de la Dumnezeu, fiecaruia pentrunatatealui.
lua numai spre
toata pagi-
Iar Pavel a zis: pentru toata paginatatea", pentru ca adevarata slujire lui Dumnezeu si evlavia este una, iar paginatatea este de
multe fund caile ce due pe om la necinstirea lui Dumnezeu. dreptatea oamenilor", pentru ca una este paginatatea
multe
feluri
A zis inca si-
ne-
Dumnezeu)zeu,
(adica necinstirea de
este greseala a judecatii teoretice, iar nedreptatea a celei practice Apoi, caile nedreptapli sint numeroase, fiindca ea se savirseste in multe chipun: caci nedreptateste cineva pe aproapele sau in avutie, il nedreptateste in pnvmta femeii lui, il nedreptateste in privin{a slavei lui. Iar unii zic ca Pavel a socotit si nedreptatea in partea teoriei, adica in dogmele credintei,si
Dumnezeu
Caci paginatatea se face impotriva lui Dumneiar nedreptatea se face oamenilor. Si paginatatea ori necinstirea de
si
alta nedreptatea.
in
cea practica
nu numaiAs-
si
in rautati
Dar ceculta:
este zicerea aceasta: celor ce tin adevarul intra nedreptate"?
Adevarul^ adica cunostin^a despre Dumnezeu, s-a semanat in oameni dintru mceput. Dar Elinii au tinut cu nedreptate adevarul, cunostinta aceasta adica au nedreptafit, pentru ca au afierosit slava lui Dumnezeu idolilor celor neinsuflepp, facindu-i zei. Precum, de pilda, unul ce ar lua bani de la impara-
cf9 t
catul lata de Dumnezeu. 7 aut) (n.83
"rPent.
3CeaStf'
marde VasJ ]ie - ffl c"ind stihul: deficit - barbatul care nu a umblat ( } " adka a necinstitorilor - ^e ca necinstirea inseamna'
m
ch.ar pa-
Dumnezeiescul loan Damaschinul arata ca cuno ^ tin{a El mtru firea tuturor oamenilor. i fnsasi faptura finerea ite
marirea fmi dumnezeiesti (cartea
semanat de catre octrmuirea acesteia - propo vaduiess-a1). Iar
lui
Dumnezeu
1
despre credinta, capitolul
scurt,
nusa
Meletie Pigas zicelui
este nici
nu se poata cunoaste Dumnezeu si astfel, Dumnezeu, on ca este cu neputinta a f, cunoscut"
met
o Taptura mtru care sa nu se afle vreo urma de cuno ? tinta afiind El nepriceput, S a se (torn 3,
Si tn
Dumnezeu, spuna cfi nu este
Despre
crestinism). (n. aut.)
40
)
cheltuiasca spre slava aceluia, iar apoi tul ca sa-i
ii
va cheltui cufurii
si
cur-
s-ar numi ca a nedreptajit slava imparatului vele acela
-
tot la fel,
neamunle
cele 'necinstitoare de
Dumnezeu,
Elinii si ceilalti,si
au finut cu nedreptate, adicS
au acoperit
si
au intunecat cu nedreptate slava
cunostinta lui
Dumnezeu, ne-
folosind-o dupa cuviinta.
despre Dumnezeu este aratat tntru 19 Pentru ca ceea ce este cunoscut fiindca Dumnezeu le-a aratat lor. dinsii, din zidirea lumti, tnteleginduse din ^ 20 Ca cele nevazute ale Lui se vad Luiputere si dumnezeirea, asa ca safie eifara fapturi, adica vesica
de raspuns. ca, cunoscindpe Dumnezeu, nu L-au 21 Pentrusi
slavit
ca pe
Dumnezeu
nu l-au multumit,
au nedreptajit cunostinta de Dumnezeu, Mai sus, Apostolul a zis ca Elinii pe idoli. $i de unde este aratat ca au intrebuintat-o rau, facindu-i zei fiindca aceasta pe care o zice: Le era aracunostinta de Dumnezeu? Din aveauElinii
era aratata? Aa, caci Facatorul si lor cunoasterea lui Dumnezeu. Dar cum tata rmduiala a fapturilor, ^recum zice i Se propovaduieste din buna Ziditorul slava lui Dumnezeu" (Psalm 11:1). David- Cerurile povestesc trebuie sa intelegi: din cele ale cunoasterea lui Dumnezeu? Asa
Dar"ce este
Dumnezeu, unele sint necunoscute, precum lui toate cele ce se socotesc despre cunoscute, precum sinteste fiin^ale
si
firea Lui; iar allelefiinja si firea Lui:,
pe care Pavel (adica manrea) intelepciunea, puterea, dumnezeirea bunatatea, mtelese insa dm faptunle Lui. nevazute ale lui Dumnezeu",
numeste aid84
de frumusetea (fapturilor), le-au Bucurindu-se Si Solomon zice despre Elini acestea: e mai bun Stapmul dectt acestea, cSci FScacu ctt socotit a fi dumnezei. Sa cunoasca asadar se infricoseaza de putere si de lucrare, sa le-a zidit. Iar detorul eel dintru inceput al frumusetii
tnteleaga ei
frumusetea fapturilor,lui
Cel ce le-a facut pe ele. Caci dm manmea si din acestea cu clt este mai puternic (Intelepciunea priveste Facatorul lor eel din inceput dupa analogie, se13:3).si
Solomon
Alexandriei zice ca fapturile au fire stricacioasa Iar Chiril al
ca s-au facut in vreme din
,.
trebuie tragindu-se tncheierea ca Cel ce le-a facut stricaciunea aceasta si din vremelnicia lor cu neputinta f~ara inceput de vreme, caci este adica negresit a fi nestricacios si pururea vecuitor, in urmeaza ca cite deplmatati se cinste. De unde si zidirile sa fie de o aceeasi ca ziditorul nedephnatati virtos se afia tntru Ziditorul; iar cite mult mai ftpturi, acestea mai cu osebire si cu departe de Ziditorul si de Facatorul lor. (n. aut stnt si metehne se vad in fapturi, acestea Iar 85 (cartea I despre credinta, capitolul 2) Mai aceleasi le zice si Sfmtul loan Damaschin dumnezeiesti, unele sint intelese, iar alte e nemdumnezeiescul Maxim spune asa: Din cele despre iubire). Zice inca ?i marele Vasioameni" (capitolul 5 al sutei a patra din cele telese de mtelegind pe Facatorul, luam prin fapturi
aM
.
lie:
Din
lucrarile lui
Dumnezeu suindu-ne
si
41
Deci Dumnezeu a aratat Elinilor cuno tin|a Sa, adica cele ce se socotesc de spre fimta Lui, care suit nevazute de ochii cei simjiji, dar fnfelese de minte din 87 buna nnduiala a fapturilor. Unii msa au socotit, dar nu cu dreptate, ca cele nevazute ale lui Dumnezeu" ar fi Ingerii. 88 Iar unul din Paring a zis ca putere purun vecuitoare" II nume te pe Fiul, iar dumnezeire" pe Duhul Sffntcunostrnja bunatatii
pe care
Dumnezeu
cei yech, si sfinti le
Cele nevazute ale lui Dumnezeu, adica cele ce se teorisesc [se vSd cu mintea, se socotesc cu duhul n m] despre Dumnezeu dupa fire si pururea vecuire, sint numite de Sfinta Scnptura hxmmi ale Lui, ca zice prin Isaia (capitolul 42, stih 8): (. .) nici bunatatile Mele nu Ie voi da celor ciopliti"; i: Acoperit-au cerurile bunatatea Lui" (Avacum 3:2). Iar teologii.
a nHelepciunii Lui; caci acestea sint cele cunoscute ale lui Dumnezeu le-a insuflat intru tofi oamenii" (Cuvtntut 1 asupra lui Evnomie). (n. aut )si
'
TJL ak r phnatat, 7Tlui
numesc Jnsusiri ale firii lui Dumnezeu", si puteri ale firii lui DumnetC " [ " ] Iar te logii mai noi a roa P P e ** ,e numes c -fnsusiri" i de Dumnezeu". Vezi ins* ca si Pavel numeste aici'
impreuna ftra de inceput cu El, puterea lui Dumnezeu, si dumnezeirea si celelalte msusiri ale fnntei lui Dumnezeu. Iar daca acestea smt fmpreuna fara de tnceput cu Dumnezeu, atunci smt si nezidite! Sa raspunda dar varlaamitenii si achindienii [soiuri de eretici, n. m.], cei ce le socotesc si le numesc zidite" pe acestea! (n. aut.)87
pururea vecuitoare", adica
Dar dumnezeiestile msusiri nu pot
fi
in^elese mtrutotul
-
Dumnezeu fund
urmare, mai presus de marginita pricepere a zidirilor celor cuvtntatoare [rationale, n. 1 ale Ingenlor s, oamenilor - ci doar din parte, atit eft pot fi cuprinse de cunostinfa zidirilor. Caci
caci stnt nemarginite si prin
m
dupa insusinle dumnezeiesti ale firii Sale. Si, fiindca e nemarginit, atunci cind e priceput eel mai bine Dumnezeu este totodata si nepriceput precum a zis Nichita [din Serres, n. m.1, scolifn{eles
desavirsit, este nefnfeles
duPa
fiinja si
dupa
fire, si
cu anevoie
mtelepciunea,
Nemargimta asadar e dumnezeirea si anevoie cugetata, si numai aceasta a lui Dumnezeu e cu totul priceputa: nemarginirea adica" (Cuvinte la Pasti i la Nastere). Altfel zis, mintea mjelege cu adeyenre doar aceasta: ca Dumnezeu este neinteles. (De aceea, nici fapturile nu arata toatasi
astul [comentatorul, n. m.]
Teologului Grigorie,
i,
fnainte de el, tnsusi Teologul:
bunatatea
si
puterea
lui
Dumnezeu,
cifi
o mica
MelebeSe
parte din acestea.)si
Pigas:
Precum nevazutulneinteles. Iar
Cum
a zis
Tntuneric se vede a
intuneric, asa
netn^elesul
in elege a
Dumnezeu
fi
S?J? I"m asupra f Evnomie). ita {Cuvmtul 1 lui*-
?'
dumnezeiescul Grigorie al Nyssei zice ca aceasta e cunostinfa a fi adiCa t0at3 firea d mai resus de toata
P
^elegerea obisnu-
Grigorie al Tesalonicului. Iar vrednice de lauda sint cele scrise de marele Vasilie, cind tilcuieste zicerea Psalmului 32: " Credin a "Ded Ce este aceasta? Cum dar toate Intru credinta? Zice ca: De vei vedea fie cerul, rmduiala dintr-msul este povajuitoare de credinta ca prin sine II arata pe Facator; fie podoabeie de prin prejurul pamintului, iarasi si prin acestea se creste credmj ta despre Dumnezeu. Caci noi am crezut In Dumnezeu nu pentru ca L-am cunoscut cu ochi, cei mipesti, ci, prin cele ce se vad, privind pe cele nevazute cu puterea mintii. Dec, toate lucrunle sint intru credinta: si piatra, daca o vei privi, i ea are dovada a puteri, Celui ce a fBcut-o; si furnica, si t&i|arul, si albina, ca de multe ori si Intru cele prea-mici se arata mtelepciunea Facatorului a toate. Caci Cei ce a mtins cerul si a revarsat ne-
d6S ICUmenie Pe Cde nevazute ale lui Du mnezeu, *T ingerest. adica, precum se vede in cele zise tmpotriva lui de
88
(n. aut.)si
^?
ereticul Akindin: Puteri
i:^l
T
"T
:
'
^
Lm
Ware
42
urmatnezeu nu a zidit fapturile Sale pentru acestprilej,
ca saia
fie adica Elinii fara
dela
urmat
fante.lor lor.si
Deci
aminte
-o
cititorule!
-
vei schiopata. Pentru ca se afla multe felul acesta de a vorbi al Scripturii, dumnezeiestii scripturi, pe care asa se cuvine sa de acestea tn multe parti ale
nu
santor
spune David: (.) rau inapotriva ca din pricina lui intra cuvintele Tale si sa biraiesti cind intea Ta am facut, ca sa Te indreptezi pare necuvenita, dar nu e asa, caci zice: vei judeca Tu" (Psalm 50). Aceasta
Dumnezeu". De
pilda,
Doamneurmeazarai din faptele
mele.
Se indrepteaza asadar
Dumnezeu
cind noi ne aratam ne-
dararile
raspuns, pentru ca, cunoscindu.L pe Dumnezeu au ramas si Elinii fara dare de 89 vrednicie, precum se cuvenea, nici nu I-au nu L-au slavit dupa din zidire Facator, ci slava si mul|umirea au dat-o idolilor. Ziditor si,
mulmmit Lui caInotatelealbinei,
1*
marimi
intimplare, necredinta: sa nu zici ca aceasta s-a facut dm credinta Nimic sa nu fie merinde de de rtnduiaia, nimic nehotarit, nimic facut tn s-a ivit de la sine. Nimic nu e fara
ca pe un
bortit si acusorul eel prea-subfire al ale noianurilor lui este acelasi Care a reverse veninul. Deci toate lucrurile Lui suit intra fluier, ca prin acesta sa-si
sau ca' aceea89
zadar." (n. aut.)
.
.
.
.
Fotie spune ca Elinii
L-aU cunoscut pe Dumnezeu, nu dupacunostinta lui
fiinta si
dupa
tire, ci
prin
dupa ctt e cuprinsa Dumnezeu? Aceea ca este facator al totului, ca e mai am zis tnainte. Insa, cunosctnd si tntrezarind acestea stapln si ca se cuvine a-L cinsti, precum mulaici si, tn loc de a siavi pe Dumnezeu i a-I inalte despre Dumnezeu, Elinii au ratacit de si aceasta vazuta, ei L-au necinstit, facind zei fapturile ca pentru oameni a zidit lumeafapturi si
Dumnezeu
In oameni. i ce este cunostinfa lui tnainte purtator de grija, ca e bun, ca e
tumi
chipurile fapturilor
si
inchinindu-se
lor.
i bine a zis inteleptul Fotie ca, prin faptura,
ce este El, ci bunatatea
si
purtarea Lui de grija.
nu se cunoaste fiinta lui Dumnezeu, anume Pentru ca si marele Vasilie - sttnd impotriva
zidit cineva aminte, din zidiri se suie la fiinta celui ce le-a lui Evnomie, care zicea ca, lutnd analoghisi [deduce, n. m.] fiinta fScatorului din cele fa- li raspunde asa: Cum e cu putin?a a ale mestesusint aratatoare ale puterii, ale tntelepciunii si cute? Eu nu vad asa, caci fapturile puterea i nici nu e nevoie ca ele sa cuprinda toata gului, nu tnsa ale tnsesi fiinjei facatorului. nu-si puna toata priceperea sa in lucran, ci de ziditorului, tntimpltndu-se uneori ca mesterul sa puterile, lucrurile mestesugului" (Cuvintul 2 impotrimulte ori sa-si foloseasca oarecum slab
va
lui
Evnomie).despre fapturi,
.
.
i, fiindca aici