sfantul antim ivireanul - un ierarh misionar si martir ...cdn4.libris.ro/userdocspdf/689/sfantul...
TRANSCRIPT
lri
* Un f "rrrh misionar st M artir *)
(evocdrr)
${antul A"$mlrireanrl
Volum publicat cu binecuvfi.ntareaPreafericitului Pirinte
DeurrrPatriarhul Bisericii Ortodoxe RomXne
BASILICA * 2016
CUPRINS
NOTA EDITORIALA............. ......................' 5
VIA,TA LUI ANTIM IVIREANULDamian P. BocoeN """"""""7
MITROPOLITUL ANTIM IVIREANUL (17 I 6- 19 66)
Pr. Niculae $rnni.Nrscu """'23
ANTIM IVIREANUL, APOSTOL $I MUCENIC
AL DREPTEI CREDINTETeodor M. PoPsscu """"""' 91
ANTIM IVIREANUL, LUPTATOR PENTRU ORTODOXIE
Diac. prof. Ioan Riuuru'eNu........"""" """""""""" 109
MITROP OLITUL ANTIM IVIREANUL,PATzuOT $I IERARH AL TARII ROMANE$TI
t Eftimie Bimi.ppaNul......'...'..... """"'l4l
ANTIM IVIREANUL _ APARATOR AL PREROGAIIVELOR
SCALINULUI MITROPOLITAN AL LINGROYIAHIEIProf. Alexandru ElIeN.. """155
ANTIM IVIREANUL CA LUPTAIORiupotzuva oPRESIUNII oroMANE
Prof. Alexandru ElIeN.. """173
lerarh misionat si ffiartir 287
I
Cuprins I
ANTIM IVIREANUL, APARATOR AL INDEPENDENTEI
BISERICII ORIODOXE ROMANE
Pr. Dumitru G'ilN'i' """""" 181
MITROPOLITUL ANTIM IVIREANUT- iN I-UPTA
CUIERUSALIMULPENTRUDREPTUzuLEBISERICIISALENicolae Iorce
)i7
PREZENTA ARDELEANAA MITROPOLITULUI ANTIM IVIREANUL
,1 I
Pr. Prof' Grigorie Mencu"""'
MITROPOLITUL ANTIM IVIREANUL' SFATUITOR
!i iNonurt'rnroR PENTRU PREoTI $I DuHo\TNICI
Pr. Stelian IzvoneNu """""221
NULITAIEA ACTULUI DE CAIERISIRE
A MITROPOLITULUI ANTIM IVIREANUL .)A1
Prof' Iorgu D' IveN"""
rtpocRnrn cAnllloR BISEzucE$Tl
Intrarea Miron Cristea nr' 6 040162' Bucure$ri - ^ ^
rarf.*' 0i1.e15.21.29: 021.335'21'28; Fax: 021'335'r9'0o
.--"it, -"*oi"eediturapatriarhiei'ro' tipografia@patriarhia'ro
wwwedituraParriarh iei' ro
/88
MITRO P OLITUL ANTIM TYI REANUL(J2rc-o66).
Pr. Niculae $nnriNrscu
f n prima parre a lunii septembrie din acest an, 1966, se
limpline;te un pltrar de mileniu de la moartea martirici a
mitropolitului Antim Ivireanul al Ungrovlahiei, unul din cei maimari si mai vrednici ierarhi ai Bisericii Rominegti ;i, totodati, unadin cele mai de seami personalitigi culturale din Thra Rom6.neasci.
in epoca brincoveneascl". S-a niscut in Ivirial - vechea denumire a
- Articol publicat original in: Mi*opolia Obeniei, XWII (1966), 9-tO, pp.
77r-817.1 t ANurra IvrnBeNuL, Predici, Gabriel $rnnuler (ed.), Ed. Academiei Romine,
Bucure;ti, 1962 (insqi Sflntul Antim, in punctul 12 din apirarea sa din 13 ianua-rie 1712 fali de Sf. Constantin Brincoveanu, lasi si se ingeleagi ci este striin. Acolozice asa:,,intre altele si cuvinteazi ;i aceasta cum ci sAnt strein si nu s-au cuvenitsi fiu mitropolit. in H(risto)s sunrem togi una. $i apoi n-am fost numai eu ep(i)
scop gi mitropolit strein ln Jara RomXneascil'); Euanghelia, Snagov, 1697; Mdrtu-risirea Ortodoxd, Snagov, 1699; Floarea darurilor, Snagov, 1700' Noul Testament,
Bucure;ti, l7O3; inud{dtura d.ogmaticd, Bucuregti, 1703; Tbmul Bucuriei, Rimnic,1705; Antohghion, Ptdmnic, 1705; Euhologhion, Mmnic, 1706; Psaltirea, Tirgo-vigte, 1710; Liturghia,TArgov\te, tZ13 (inaceste cirti, MitropolitulAntim se sem-
neazi ,,Antim Ivireanul"); Liturghia greco-arabd, Snagov, 1701; Ceaslou, Bucuregti,
1702 (in aceste doui cirgi mitropolitul se semneazi,,Antim, georgian de neam");Eortologhion, Snagov, l70l; Psahirea, Snagov, 1700 (Aceste cirli au fost semnate de
citre mitropolit sub forma,,Antim icomonahul tipograful din Iviria'); Anton MariaDrr Cnreno, I*oria delle moderne riuoluzioni dr la Valachia, Bucuresti, 1914, p. 5l(Del Chiaro, contemporanul S{lntului Antim, spune despre el ci era: ,,di nazioneGiorgiana').
Ierarh misionarsi \f artir L)
_h
i
Pr. Niculae$n*ri*rsc,-, I
Georgiei -, a purtat, ca mirean, numele Andrei2, iar pl"ringii lui se
numeau Ioan si Maria3.
Nafi de aceste date sumare, privind inceputul cursului vieEii sale,
desprinse din paginile unora din cirgile ce a tipirit, din mirturiilecontemporanilor gi din cuprinsul A;ezdm,intului pe care l-a frcut inaprilie l7l3 penuu ctiroria sa din Bucuregti, alte aml.nunte privitoare
la viaga si traiul siu de dinainte de a veni in Thra Romineasci nu se
cunosc. Nu se ;tie nici cand ;i nici in ce localitate din Iviria s-a nis-cut. Florentinul Anton-Maria Del Chiaro, unul din secretarii voievo-
dului Constantin Brincoveanu, care a cunoscut bine pe mitropolitulAntim, afirml doar ci acesta, in virsti fragedi fiind * ,,etl giovenile"
-, a clzut roba, foarte probabil la turci, sub a ciror stipAnire se afla,
pe atunci, tara sa de na;tere5. in ce imprejuriri se va 6 petrecut acest
fapt gi pe unde va fi fost dus dupi aceea insi nt prccizeazi. Se poate
totusi presupune ci acestia l-au purtat dupi ei prin mai multe locuridin Orientul apropiat ;i din Balcani. in a.este umblete, desigur, el
,,avu prilejul ca, in afari de limba lui materni, cea georgiani, si invege
9i limba turci si arabi, precum;i pe cea greceasci, pe care o stipanea
destul de bine"6. in acela;i timp, se mai poate presupune ci in timpulvreuneia din incursiunile flcute de turci spre apus, pentru pradi sau
lupti. cu imperiul vecin, mai ales in timpul marilor viziri din familiaKiupriuli - deci dupi jumitatea secolului aI XVII-lea -, viitorul ierarh
romin s5. fi fost purtat de ei ;i prin aceste pirgi.intr-o astfel de imprejurare, cu toati ticerea lui Del Chiaro, este
posibil ca el si fi vilzut gi Venegia, flcind cuno;tin!5. cu megtegugul
2 A.M. Dnr Cnreno, htoria delle moderne..., p.202 (Del Chiaro afumi cI in1716, cirnd Sfrntul Antim a fost ,,degradat" - despopit, zic unii -, i s-a luat gi numelede Antim, ,,e gli si diede quello di Andrea, poichd cosi apellavasi al secolo").
3 Ms. rorn. nr. 3342, f 17, BibliotecaAcademiei RomAne (insusi Sfrntul Antim,inscriindu-gi pomelnicul personal in A;ezdmkntul, pe carc I-a ftcut, in 1713, pentruministirea sa din Bucuregti, trece la inceput pe ,,Ioan si Maria", care nu pot fi decAt
piringii lui).a A.M. DsL Cuteno, Istoria delle moderne..., p. 51.5 Nicolae Doonrscu, Viaya ;i faptele lui Antim luireanul, Mitropolitul Ungroah-
hiei, Bucure;ti, 1910, p. 2.6 N. DosREscu,Waya;ifaptele luiAntim luireanul, Minopolirul Ungrouhhiei,p.g.
L+ Sfantrl Anti, luir.unol
I Mitropolitul Antim Ivireanul (1716-1966)
tipograficesc - in floare in acest ora; -ttpograhcesc - in floare in acest ora; -, pe care, mai apoi, dupi mir-turia aceluiagi Del Chiaro, il va ridica la perfecgiune (,,ridusse in
dupi mir-
ottima forma la stamperid')7. Aceasta ar putea, oarecum, si explicetehnica inaintati. cu care Antim a imprimat unele din tipS.riturilesale, ,,vrednice de a fi puse alituri cu cirgile iesite din cele mai vechi
;i mai vestite ateliere tipografice ale Apusului".Nu se stie c6.t timp a rimas tini"rul Andrei in sclavie. Totugi cu
vremea el s-a rS.scumpirat, ,,fie prin punerea in luminS. a vreunui dinnumeroasele talente cu care fusese ihzestrat", fie prin achitarea vreu-nei sume de bani de citre Patriarhia Ecumenici sau, mai de grabi, de
ci.tre conarionalii sii ri.spindigi prin Balcani.Dupi sciparea din robie, tAnirul Andrei, de care Del Chiaro
spunea ci,,era egli dotato di si rari talenti, che sapeva mirabilmenteimitare qualsisia sorta di manifatture, spezialmente in genere d'in-tagli, disegni e ricami"8, se pare ci a petrecut mai mult in preajmapatriarhiei din Constantinopol, uimind pe cei din jur prin iscusin-gele sale si totodati desivAr;indu-se in mestesugurile ce l-au ridicatatAt de mult in ochii celor din vremea sa.
Munca stiruitoare pe care o va fi desfl;urat intru acestea, l-aajutat s5.-si agoniseasci, acolo unde se va fi aflat, si o oarecare staremateriali. in anul 1712, in conflictul ce a avut cu Vodi Br6.nco-
veanu, el amintea acestuia ci: ,,Eu aici, in tari., n-am venit de vreosiri.cie sau lipsa"e.
In Jhrigrad, priceputul Andrei va fi fost cunoscut de unii dininalpi ierarhi ortodocsi, ce erau in strinse legituri cu Biserica
in Jhrigrad, priceputul Andrei Fost
RomAni;i cu curtea lui Br6.ncoveanu. Din rA.ndul acestora nu va filipsit desigur Dositei, patriarhul Ierusalimului, care a perrecut ater
de mult la noi ;i care, precum observa Nicolae Iorga, in acel timpla Bucuresti ;i in lumea ortodoxi, avea ,,rolul de supraveghetor
7 A.M. Dnr. Cnrano, Istoria delle moderne..., p.202.8 A.M. Du Cnreno, Istoria delle moderne ..., p.202 (,,Era inzestrat cu talente
asa de rari, stiind si faci, intr-un chip minunat orice fel de lucru de mini., dar mai cuseami gravuri, desene ;i broderii").
e f ANrru IvrnreNur,, Predici, p.295.
,:rarh misio.ar si Martir z,
Pr. Niculae$n*r,lN"scu I
al credingei, de organizator al silingelor pentru culturi, de sfetnic
ascultat in cele religioase"l0. Cum acest inimos Ierarh, pentru nevo-
ile Ortodoxiei, dorea ca ;i la Bucuregti si se infiinteze o tipografie
greceascL, asa cum de ci;iva ani se fbcuse in Ia;ii Moldovei, va
fi vorbit voievodului iubitor de culturi., care-a fost BrAncoveanu,
despre nevointele ivireanului Andrei - dintre care nici cea tipo-graficeascL nu va fi lipsit - gi-l va fi indemnat si-l cheme in 1ari.11.
O asemenea informagie despre Sf6"ntul Antim ;i un aseminitorindemn va fi dat si ftcut voievodului si patriarliul ecumenic Dio-nisie Seroglanul ;i poate ci gi alte persoane care cunoscuseri pe
Sfrntul Antim.Cum, in acelasi timp, Vodi Bri.ncoveanu era gi el in ciutarea
unui vrednic urmas la conducerea tipografiei din Bucuregti, spre
a duce mai departe munca culturalS. ce avea si. se desf)qoare aici,
nu va fi intArziat a pofti la el in gari pe talentatul ivirean Andrei.Referindu-se la acest fapt, ucenicul Sfrntului Antim, ipodiaconulMihail Igwanovici, in prefaga inchinati dasci"lului siu si a;ezate infruntea Molitfelnicului pe care l-a tipirit la RA.mnic, in anul 1705,
spunea:
,,Aici in gara noastri nu ca acel egyptenesc Fara6, ci cel blAnd
as6mene lui David, prd luminatttl, zic, gi innilgatul nostru stipAn
9i domn Ioann Constantin B.B. Voevod, afAndu-te gi vizlndu-te
pre iubir6 ta de Dumnezeu, si cercetAndu-gi ascugita minte, te-au
afat vrednic;i iscusit nu intru dezleglri de visuri [...], ci intru
vederoasi gi apucitoare de mAnL lucruri, carele vizAnduJe 9i cu
mintd pricepindu-le minunatul acesta domn, au zis (9i poate
zice): at doari vom afla om ca acesta, i proci"l2-
10 Nicolae lotcl., Istoria Literaturii rominegti, vol. II, Bucuregti,21928, p. 48.11 N. Ionce, Istoria Literaturii romkneyti, p. 65 (N. Iorga afirmi chiar ci: ,,Dosof-
tei de Ierusalim cheami - in lari la noi - ;i invagl pe Antim Ivireanul, ;i curentul
culturii monastice romAnegti pornit de la Antim').12 Ioan BraNu, Nerva Hooog, Bibliografe rom,ineascd. ueche 1508-1880, vol. I,
Bucuresti, 1903, pp. 541-542.
z6 $fa"tul p,nti, lui.e.nrl
I Mitropolitul Antim Ivireanul (1716-1966)I
Ceva mai apoi insusi Antim, in punctul al treilea al apS.ri.rii sale,
din 13 ianuarie 1.712, intirea ci ,,aici, in tari n-am venit de voiamea"13, deci a fost chemat.
Dind chemare voievodalei poftiri, prea indemAnaticul georgian
Andrei a venit la Bucuregti. Fire inzestrati cu multe inclini.ri - prac-
tice mai ales14, - el a gisit aici un mediu care a contribuit foarte
mult la desivAr;irea acesror inclinS.ri ale sale. Cici Vodi Brincoveanus-a striduit si dea curgii sale o stralucire deosebiti". it ,.." vreme
T-ara Romd"neasci;i mai ales orasul Bucuresti cu curtea voievoduluiau fost adipost pentru mulgi din marii ierarhi ai Ortodoxiei ace-
lei vremi ;i, totodati, ,,a fost centrul de unde pornea lumina ci4iiaproape pentru toate popoarele cre;tine de sub stipinirea turcilor".La curtea lui Brincoveanu se incrucigau doui influenge culturale: cea
italiani si cea greceasci. Cea dintii era reprezentati printr-o seami.
de ,,oameni de culturi', aflagi in serviciul permanent al domnului,ca medicul Iacob Pylarino, George Maiota, grec cu studii f}cute laRoma si Venetia, preotul Ioan Avramie, fost paroh al coloniei grecesti
din Venetia gi florentinul Anton Maria Del Chiaro, iar cea greceasci
prin patriarhii: Dionisie Seroglanul al Constantinopolului, Dositeisi Hrisant Notara ai Ierusalimului, Gherasim Palada al Alexandriei,Atanasie al IVJea Dabbas, fost al Antiohiei, precum gi prin cd.liva
clerici greci de inalti" culturi, ca: Atanasie al Dristei, proinsofiotulAuxentie, Mitrofan al Nisei, Mitrofan Gregoras din Dodona, Galac-
tion Vidalis g.a.
Alituri de ace;tia, la reusita m{ci.rii culturale de sub Brinco-veanu, care, desigur a avut inriuriri asupra formirii intelectuale a
lui Antim, au contribuit gi ciEiva oameni de carte din Eari, ca: Stol-nicul Constantin Cantacuzino, cel de curdnd sirbitorit cu prilejulimplinirii a 250 de ani de la tragica-i moarte, episcopii Mitrofan
ta t Arrrrr,r Ivrnr,eNur, Predici, p.295,la I. BreNu, N. Hooog, Bibliografe romineascd ueche 1508-1880, p. 542 (Gi,n-
dind la aceste incliniri naturale, ucenicul siu, ipodiaconul Mihail Igwanovici, in pre-falaMolitfelnlculuitipLritlaRAmnic in anul 1706, scria: ,,Ci a ce fealiu de mestersugu
si lucrare iscusiti nu te-ai aritat desivir;itu? De voiu zice in toate, nu voiu mingi ciadevirul voiu grii, dupl cuvAntul dumnezeescului Pavel").
le rarh misionar si \,ilartir )a