servicii sociale si parteneriatul public privat.docx

8/16/2019 Servicii sociale si parteneriatul public privat.docx

1/26

Servicii sociale si parteneriatul public privat

2.1 Precizari conceptuale privind serviciile sociale

In ultimul timp, in Romania se constata o crestere tot mai mare a interesului pentru cooperarea

dintre sectorul public si cel privat in domeniul politicilor sociale. Cresterea disponibilitatii si acapacitatii sectorului privat de a prelua o serie de responsabilitati ale sectorului public in

domeniul social a avut drept rezultat multiplicarea eforturilor de accelerare a realizarii

obiectivelor si proiectelor programate prin reducerea in ansamblu a costurilor si imbunatatirea

calitatii serviciilor sociale.

Drept punct de pornire in dezvoltarea diverselor forme de parteneriat public privat in

domeniul social este chiar unul din cele mai importante principii ale asistentei sociale:

parteneriatul social ca mijloc de realizare si evaluare a masurilor de asistenta sociala . De o

relevanta deosebita pentru un parteneriat de succes este implementarea acestuia in stricta

concordanta cu alte cateva principii ale asistentie sociale: solidaritatea sociala, universalitatea

dreptului la asistenta sociala, garantarea accesibilitatii acesteia, flexibilitatea masurilor deasistenta sociala si aducerea lor in concordanta cu necesitatile reale ale persoanei sau ale familiei

aflate in dificultate; recunoasterea independentei si autonomiei personalitatii, respectarea

demnitatii umane.

Asistenta sociala este o componenta a sistemului national de protectie sociala, in cadrul caruia

statul si societatea civila se angajeaza sa previna, sa limiteze sau sa inlature efectele temporare sau

permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea

ori excluderea sociala a persoanelor si a familiilor aflate in dificultate !", care prin eforturi si

resurse proprii nu sint in stare sa#si imbunatateasca situatia,$" ajutandu#i sa#si dezvolte propriile

capacitati si competente pentru o functionare sociala corespunzatoare integrarii sociale. %jutorul

are in vedere, de regula, o perioada limitata de timp pana cand persoanele in conditii de risc isi

gasesc resursele economice, sociale, psihologice, pentru a putea duce o viata normala autonoma.

&"

'otodata, scopul asistentei sociale este de a preveni posibila excludere a persoanelor din viata

sociala si de a reduce saracia. Intr#un sens mai larg, asistenta sociala se refera la orice beneficiu

financiar sau serviciu social noncontributoriu, finantat din taxele si impozitele generale sau din

fonduri sociale speciale. Intr#un sens mai restrans, conceptul de asistenta sociala nu include

ansamblul de beneficii si servicii sociale universalist#categoriale, definind doar acel ansamblu de

institutii, programe, masuri, activitati profesionalizate si servicii specializate de protejare a

persoanelor, grupurilor sau comunitatilor cu probleme speciale, aflate temporar in dificultate.("

Din aceaasta perspectiva parteneriatele publice private in domeniul social vor contribui

la realizarea functiilor pe care le indeplineste asistenta sociala in societatea moderna si care se

refera la:)"

• identifcarea segmentului populatiei ce ace obiectul activitatilor de asistenta sociala;

• diagnoza problemelor socio-umane cu care persoanele vulnerabile sau grupurile cu risc crescut se pot con-

runta;

• identifcarea dieritelor surse de fnantare a acestor programe de sprijin;

• dezvoltarea unor servicii indreptate catre prevenirea unor situatii deavorizante.

http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn1http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn2http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn3http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn4http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn5http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn2http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn3http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn4http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn5http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn1


2/26

Orice parteneriat public privat va raspunde in cel mai eficient mod nevoii de

asistenta sociala a beneficiarului de asistenta sociala, care desemneaza resursele necesare pentru

o functionare sociala normala, neacoperite prin efortul persoanei in cauza si care vor include*":

a+ nevoia provenita din lipsa resurselor economice # un nivel de viata sub standardele minime ac#

ceptate, lipsa locuintei, lipsa de acces la serviciile de asistenta medicala sau educatie;

b+ nevoia provenita din limitarea severa a capacitatilor personale de a duce o viata normala #

dependenta de alcool sau droguri, probleme de integrare in viata de familie, scoala, munca,

comunitate, dificultati de relationare cu ceilalti."

Serviciile de asistenta sociala intervin in doua tipuri distincte de situatii: in situatiile de urgenta,

care combina, in acest caz, resurse financiare de urgenta cu resurse institut &!&j-d ionale si

umane specializate, precum si in situatii de dificultate cronica, dublate de deficitul de capacitati

proprii de depasire a dificultatilor."

/rin insasi natura lor, ca un instrument de asistenta individualizata, serviciile de asistenta sociala

sunt puternic focalizate, asigurand utilizarea eficienta a resurselor sociale in ajutorarea anumitor grupuri#tinta.-" Din aceasta perspectiva, serviciile sociale pot fi cu caracter primar si au drept

scop prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la

marginalizare sau excluziune sociala si servicii sociale specializate, ce se adreseaza anumitor

probleme particulare ti sunt orientate spre recuperare si reabilitare, reeducare si mediere sociala,

consiliere in cadru institutionalizat, in centre de informare si consiliere sau orice alte masuri si

actiuni care au drept scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatilor individuale pentru

depasirea unei situatii de nevoie sociala.

0erviciile de asistenta pot fi acordate beneficiarilor in mediul lor natural de viata, in familie, in

gospodarie, la scoala, la locul de munca sau in institutii specializate de asistenta sociala, centrele

de consiliere sau recuperare, care se prezinta ca un loc special protejat, de viata normala,

persoanelor ce nu pot, temporar sau permanent, sa isi desfasoare existenta intr#un

mediu social natural.!1"

%sistenta sociala, ca parte esentiala a protectiei sociale, reprezinta un mod operativ de punere in

aplicare a programelor de protectie sociala pentru categoriile mentionate mai sus. 2a asigura

astfel, prin serviciile sale specializate, atenuarea partiala a inegalitatii existente. %sistenta sociala,

prin natura sa, reprezinta un sistem de servicii sociale prestate de autoritatile publice centrale si

locale, 345#uri si organizatii internationale donatoare. 3rice sistem de asistenta trebuie sa fie

ajustat la posibilitatile economiei statului propunand sa utilizeze sursele disponibile foarte eficient

si odata cu aparitia noilor surse financiare sa dezvolte si noi programe. %stfel, /arteneriatul public privat in domeniul social se va incavdra itnr#o formula logica in sistemul asistentei sociale si va

reflecta obiectivele de baza ale acestuia.

a+ prevenirea sau reducerea dependentei sociale si atenuarea consecintelor acesteia;

b+ mentinerea unui nivel decent de viata al persoanei sau familiei;

c+ acordarea unui sprijin suplimentar, temporar sau permanent, prin prestatii si servicii sociale.

!!" Deci, politica de asistenta sociala are drept scop orientarea masurilor politice si socio#

economice spre asigurarea de posibilitati egale atat pentru membrii societatii, cit si pentru

sistemele institutional#administrative organizate la nivel local si central. 6asurile de asistentasociala se realizeaza prin programe si actiuni personalizate, preventive sau curente, organizate si

http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn6http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn7http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn8http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn9http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn10http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn11http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn6http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn7http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn8http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn9http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn10http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn11


3/26

garantate de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si de alte organe sau

organizatii ale societatii civile

Desi serviciile de asistenta sociala raspund nu numai unor probleme locale sau individuale, ci si

unor probleme sociale mai generale, avand o determinare structurala la nivelul societatii, baza

organizarii acestora o reprezinta comunitatea locala, in timp ce coordonarea acestora la nivel

national implica mai degraba asigurarea unor standarde de calitate pentru functionarea lor, a unuicaracter sistematic si a unui suport tehnic, eventual si financiar al acestora si elaborarea unei

politici sociale coerente in domeniu.

Responsabilitatile si deciziile privitoare la organizarea si desfasurarea unor servicii de asistenta

sociala revin insa, in cea mai mare parte, datorita gradului lor crescut de

discretionaritate, comunitatii locale, asigurand astfel o responsabilitate crescuta la problemele

locale si specificul local al unor probleme sociale generale. 0erviciile de asistenta sociala trebuie

deci sa combine prioritati stabilite la nivel national cu prioritati stabilite la nivel local si regional.

6ulti specialisti in probleme de administratie publica sustin necesitatea implicarii si

responsabilizarii comunitatilor locale in organizarea serviciilor de asistenta sociala prin

descentralizarea financiara a acestora. Descentralizarea financiara, ca rezultat al unui procesintegrat de descentralizare a unor servicii sociale, are desigur efecte pozitive asupra

responsabilizarii si mobilizarii comunitatii locale, dar acest proces trebuie sa reprezinte si o solu#

tie fezabila care sa permita efectiv organizarea si dezvoltarea unor servicii inalt profesionalizate si

responsive la nevoile locale. 2le trebuie, in fapt, sa vina in completarea unor masuri sustinute la

nivel national, ce le degreveaza de o suprasolicitare, ne#sustenabila adesea doar din resurse locale

2.2 Servicii sociale alternative prin delegarea responsabilitatii de prestare a serviciilor

sociale

/arteneriatele publice private in domeniul social cuprind diversede forme de cooperare, generate

de dinamismul dezvoltarii sociale, multitudinea particularitatilor, aranjamentelor contractuale

si acestea din urma trebuie privite ca o optiune viabila, printre alte modele traditionale existente,

in prestarea serviciilor sociale.

3biectivele privind crearea unui sistem de asistenta sociala sunt imposibil de realizat fara

contributia si concursul tuturor institutiilor autoritatilor publice centrale si locale, precum si a

societatii civile. %tat in tarile industrializate, cat si in tarile in curs de dezvoltare sau in tranzitie a

crescut foarte mult, in ultimii ani, interesul pentru dezvoltarea parteneriatului si cooperarii dintre

guverne si actori nonguvernamentali. /utem vorbi astfel despre o tendinta globala de reforma a practicilor administrative si de guvernare in cadrul careia sunt reconsiderate rolul statului in

societate, precum si modalitatile prin care se pot rezolva probleme ale societatii prin cooperare

intersectoriala.

In acest context, de o importanta majora este si interactiunea intre nivelul national si cel local al

politicilor si distribuirea de responsabilitati intre structuri in dependenta de anumite principii

elaborate pornind de la competentele institutionale, de la tipul de suport acordat si de la

categoriile de beneficiari. 2ste necesar sa gandim un mecanism de cooperare flexibil, care va crea

un cadrul functional de parteneriate in scopul suportului necesar la dezvoltare a sistemului

de asistenta sociala, in care rolul fiecarui actor devine foarte clar si care este cunoscut si inteles

de toate partile. %cest lucru este esential pentru procesele de dezvoltare a unui sistem eficient deasistenta si protectie sociala.


4/26

0ituatia cu care se confrunta institutiile publice din domeniul social este una specifica:# existenta

unor anumite servicii sociale putin eficiente, nu numai datorita numarului redus de personal,

calificarii inadecvate a acestuia, dar si imposibilitatii atragerii de personal competent si, de cele

mai multe ori, bugete insuficiente. De aceea, in iltimul timp este tot mai mult

promovata delegarea responsabilitatii de prestare a anumitor servicii sociale, catre terti.

6odaliatile de realizare a acestor delegari pot purta mai multe nume in functie de principiulcare guverneaza relatia contractuala.

!. Daca proprietatea asupra furnizarii de servicii ramane in sfera publica si delegarea se

realizeaza pe o perioada limitata de timp, relatia poate fi denumitaconcesionare, prin care

intelegem o contributie financiara a celui care a primit in concesiune serviciul respectiv.

$. 3 alta modalitate contractuala este externalizarea prin care se intelege practic, privatizarea,

anumitor servicii sociale, deci trasferul proprietatii serviciului social de la institutia publica catre

un furnizor privat. 3 astfel de relatie introduce in discutie, de regula, notiunea de profit.

/rivatizarea unor servicii publice implica delegarea de functii, responsabilitati si activitati care

au fost traditional realizate de catre sectorul public catre sectorul privat de prestatori. /rivatizareaimplica ideea ca guvernele renunta la unele sau la toate responsabilitatile legate de anumite

competente si functii, fie prin transferarea acestora la organisme neguvernamentale, fie prin

permisiunea acordata unor organizatii, profit sau nonprifit, sa exercite aceste functii cu

respectarea unor conditii. %ceasta 7potrivire functionala7 se explica prin faptul ca anumite functii

sunt realizate mult mai eficient si efectiv de catre sectorul privat, altele # de catre sectorul non#

profit, iar altele # de catre guvern.!$" /entru luarea deciziei cu privire la privatizare este necesar

un cadru strategic care va face referinta la scopurile programului pe care il planificam, sarcinile

care trebuie realizate pentru a atinge scopurile programului, capacitatea guvernul de a realiza

aceste sarcini, capacitatea de masurare a rezultatelor activitatilor pe care dorim sa le

realizam, riscurile implicate, existenta competitiei pentru activitatile pe care le consideram

necesare de a fi supuse privatizarii, rezultatul sau impactul asteptat din aceasta

activitate./rivatizarea este de putine ori o transmitere completa a autoritatii de la sectorul public

la cel privat. De cele mai multe ori, acest fapt este realizat prin contractarea

organizatiilor private.

&. Subventionarea activitatilor 345 este realizata prin oferirea subsidiilor acordate de 5uvern

pentru implementarea diverselor proiecte in baza unui contract. /entru institutiile publice costul

pentru sustinerea 345 care presteaza servicii sociale ar fi mult mai mic decat cel necesar pentru

crearea, organizarea unor servicii proprii. subventionarea de catre administratia publica a

activitatilor. 0ubventionarea poate fi obtinuta prin oferirea anumitor granturi, fie prin incheierea

unui contract intre institutii de stat si organizatii ne#guvernamentale.

(. /rin contractarea de servicii sociale vom intelege ca un serviciu deja existent in organigrama

servicilor publice de prestare a servicilor sociale se transfera spre administrare unui

furnizor privat in conditia in care intre cei doi intervine un contract prin care toate bunurile

mobile si imobile aflate in patrimoniul serviciului social, la data contractarii, raman in

proprietatea autoritatii locale care se obliga sa acopere toate costurile directe si indirecte aferente

bunurilor respective. %ceasta relatie, denumita si achizitie presupune "cumpararea" de catre

institutia publica prestatoare de servicii sociale a unui serviciu social furnizat de un tert. 0i aceasta

relatie poate duce la aparitia profitului, fie direct, fie prin aparitia unor comisioane de

administrare.

In acelasi timp, managementul serviciilor sociale, strategiile financiare si de personal trec, pe o

perioada de timp mentionata de contract, in administrarea contractantului. 0pre deosebire de

http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn12http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn12http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn12


5/26

externalizare, contractarea intretine notiunea de competitie si nu duce la pierderea patrimoniului

initial al institutiei publice. Contractarea sociala a 345#urilor pe picior de egalitate cu

firmele private in vederea prestarii unor servicii publice in baza licitatiilor, incurajeaza serviciile

sociale de stat de a 7cumpara7 servicii de la organizatiile ne#guvernamentale. !&" Daca

privatizarea este un proces prin care serviciile publice sunt transferate de la sectorul public la cel

privat, in cazul 7contractarii7 proprietatea ramane in cadrul sectorului public, dar partial trece

catre sectorul privat in baza 7tenderului competitiv7 8C'+ . %ceasta e o licitatie competitiva princare se obtine dreptul de a oferi servicii pentru o anumita perioada de timp. 9n argument de baza

in favoarea tenderului competitiv sunt economiile si eficienta sporita. Impactul concurentei

sporeste eficienta. 4umarul mare de licitatori privati sporeste alegerea beneficiarului.

2.3.1 ontractarea serviciilor sociale

ontractarea serviciilor sociale in locul producerii acestora de catre administratiile publice

locale este considerata o formula de succes in aplicarea principiilor parteneriatului public#privat

in domeniul social si reflecta o schimbare a abordarii organizatiilor publice, de la o perspectiva

ierarhica la o perspectiva competitiva, de piata, in care rolurile celor doua parti implicate sunt clar

separate, drepturile de proprietate explicate. egat de dezvoltarea aplicarii parteneriatului public# privat in domeniul social, asistam la o crestere a formulelor de contractare sociala.!(" %ceasta

reprezinta un proces in care institutiile publice, in loc sa angajeze personal propriu si

infrastructura pentru a sustine oferta de servicii sociale identificata ca necesara, sprijina aceste

servicii prin contractarea unui agent privat, care va oferi cel mai bun raport calitate#cost in urma

unei licitatii. In unele situatii, la licitatie pot participa si institutii publice, dar respectand aceleasi

conditii de competitivitate impuse actorilor privati.

Contractarea sociala a 345 a fost identificat de catre 2lena amfir in lucrarea 7/olitici sociale

in Romania7!)", care mentioneaza ca un principiu important, care trebuie promovat pe masura

dezvoltarii experientei si a mijloacelor corespunzatoare, il reprezinta incurajarea serviciilor

sociale de stat de a 7cumpara7 servicii de la organizatiile ne#guvernamentale. In loc de a considera

ca trebuie sa detina monopolul tuturor serviciilor sociale, autoritatile publice trebuie sa sprijine

organizatiile locale sau nationale care pot prelua unele activitati, inclusiv oferind o finantare totala

sau partiala a acestora. %rgumentele in favoarea separarii organizatiei publice, ca client

cumparator de servicii, si organizatiile private, ca producatori si furnizori de servicii, sunt legate

de posibilitatea de a distribui responsabilitatile intre diferiti actori prin specificari contractuale

precise: responsabilitatea cumparatorului este de a defini cat mai clar ceea ce doreste si de a

monitoriza si evalua eficienta si eficacitatea producatorului,

respectiv furnizorului, in timp ce responsabilitatea organizatiei contractate este de a produce si

furniza serviciul respectiv la standardele impuse; separarea politicului de procesul de furnizare si

producere a serviciilor publice: astfel, rolul functionarului public este redefinit, iar crestereastructurilor birocratice ameliorata

ontractarea sociala va avea maximum de eficienta daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

!*"

a. !efinirea bunurilor si serviciilor pe care guvernul doreste sa le contracteze. 0tandardelor de

calitate dorite trebuie sa determine care sunt actorii privati care raspund cel mai bine cerintelor

prezentate in termenii de referinta ai licitatiei. 'ermenii de referinta vor include natura serviciului,

obiectivele de performanta, criteriile de evaluare, procedurile pentru a rezolva eventuale plangeri

si procedurile de terminare sau sistare a contractului.

b. icitatie eficienta la care vor participa un numar suficient de mare de ofertanti de servicii care

sa asigure nivelul de competitie necesar. 3ferta trebuie sa asigure servicii de calitate la cel mai

http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn13http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn14http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn15http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn16http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn13http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn14http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn15http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn16


6/26

bun pret, economii la fondurile publice, si acest lucru este posibil numai in conditiile existentei

unui numar ridicat de posibili competitori.

c. 0erviciile contractate sunt 7legate7 de restul sistemului, ceea ce poate fi asigurat prin

implementarea unui sistem eficient de evaluare, monitorizare si raportare.

e. 2vitarea monopolului in contractare astfel incat daca sunt propuse spre contractare mai multetipuri de servicii, este de dorit ca acestea sa nu fie obtinute de acelasi contractor sau de un numar

foarte limitat de contractori, ceaa ce va coduce la descurajarea competitiei si drept consecinta la

scaderea eficientei sistemului de contractare sociala. 'rebuie mentionat ca claritatea obiectivelor

in materie de contractare sociala si gradul de dezvoltare a pietei pot asigura succesul unui astfel de

tip de practica.

Desi in teorie atat stabilirea de parteneriate in domeniul programelor sociale, cat si realizarea de

contractare sociala par relativ simplu de realizat, este necesar sa avem inca o conditie de fond

indeplinita: un sistem administrativ modern, interesat si activ in materie de reforma si inovatie

administrativa. 9n sistem de servicii sociale de calitate apare intr#o interactiune complexa de

elemente care tin de costuri, de calitatea serviciilor si de principii de echitate. olulguvernului trebuie sa ramana determinant in stabilirea obiectivelor si strategiilor de urmat, el

fiind acela care modeleaza practica contractarii sociale in beneficiul societatii.!"

2.3. Procesul de subcontractare

/unem in evidenta conditii de reusita a unui parteneriat public#privat care prezinta procesul de

contractare si contractul insusi. Contractarea de servicii sociale, trebuie sa se subordoneze din

punct de vedere procedural, cel putin urmatoarelor principii# nediscriminarea, echilibrul,

tratamentul egal, recunoasterea reciproca, transparenta, proportionalitatea, eficienta utilizarii

fondurilor, asumarea raspunderii.

Principiul nediscriminarii urmareste crearea unui cadru competitiv pentruatragerea si obtinerea celor mai bune rezultate de pe piata serviciilor socialeprin interzicerea discriminarii potentialilor participanti in cadrul procedurii decontractare de servicii sociale si trebuie sa permita oricarui oertant accesegal.

Aplicarea principiului tratamentului egal urmareste realizarea unui cadrubazat pe incredere, corectitudine si impartialitate pe tot parcursul derulariiprocedurii de atribuire a contractului de servicii sociale.

In conormitate cu principiul recunoasterii reciproce, autoritateacontractanta are obligatia de a accepta documente echivalente celor cerutede legislatia din Romania, emise de organisme stabilite in alte state aleniunii !uropene.

In aplicarea principiului transparentei, inormatia relevanta va f oerita inmod coerent si la timp tuturor partilor interesate prin metode de comunicareefciente, asigurarea" vizibilitatii" regulilor, oportunitatilor, proceselor,claritatea documentelor elaborate pe parcursul derularii procesului decontractare. Principiul transparentei sporeste increderea potentialilor

candidati in autoritatea contractanta, apt ce conduce la participareaacestora in numar mare si cu oerte optime in cadrul procedurilor decontractare.

http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn17http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn17


7/26

Principiul efcientei utilizarii ondurilor sau " valoare pentru baniiinvestiti" semnifca cantitate scontata contra unei calitati consideratecorespunzatoare, platind un pret considerat corespunzator, la momentuloportun si in locul oportun.

Principiul confdetialatii urmareste nedezvaluirea de catre autoritatea

contractanta a unor inormatii pe care urnizorul privat de servicii sociale leprecizeaza ca find confdentiale, in masura in care, in mod obiectiv,dezvaluirea acestor inormatii ar prejudicia interesele legitime ale urnizoruluiprivat de servicii sociale, in special in ceea ce priveste secretul comercial siproprietatea intelectuala.

Principiul cresterii calitatii serviciilor presupune obtinerea de catreautoritatea contractanta a unor servicii mai bune din punct de vederecalitativ decat cele e#istente in prezent. Aplicarea acestui principiu esteconditionata de aplicarea principiilor enuntate mai sus, deoarece crestereacalitatii serviciilor nu poate f obtinuta decat in masura in care atribuireacontractului catre urnizorul privat de servicii sociale este eectuata in conditiide transparenta si cu respectarea principiilor concurentiale.

/rincipiul echilibrului intre sarcinile impuse prin contract si obligatiile ulterioare solicitate,

solicita sa nu fie impuse furnizorului sarcini care exced cadrului legal sau pot sa devina

impovaratoare pentru furnizorul privat de servicii.

onventiile de parteneriat se refera la cadrul de cooperare stabilit in urma negocierilor intre

institutia publica 8 autoritatea subcontractanta+ si furnizorul privat cu privire la scopul

organizarii si dezvoltarii serviciilor sociale acordate de catre furnizorii implicati in parteneriat.

%sfel, conventiile de parteneriat reflecta programele locale de acordare a serviciilor sociale prinintermediul furnizorilor publici de servicii sociale specializate si de proximitate la nivelul

consiliilor judetene si locale si vor cuprinde:

• responsabilitatile partenerilor de la nivel local si central implicati in urnizarea serviciilor sociale;

• sursele de fnantare si estimarea nivelului acestora;

• resursele umane implicate in acordarea serviciilor sociale;

• modalitatile de sanctionare a incalcarii prevederilor conventiei.

Crearea fondurilor de resurse care sa fie administrate de catre structurile centrale si utilizate

pentru asigurarea sustinerii financiare a proiectelor de dezvoltare propuse de catre organizatiile

neguvernamentale si sprijinite de catre %/ poate fi considerat un punct de pornire al

parteneriatelor publiceprivate. 'otodata, este importanta elaborarea unui set de reguli si principii

calauzitoare pentru utilizarea resurselor disponibile in baza catorva principii:

a+ principiul co#finantarii. 9nele mijloace trebuie sa fie asigurate de catre insasi organizatiile

neguvernamentale din surse extrabugetare;

b+ principiul stimularii si asigurarii durabilitatii proiectelor demarate in parteneriate, dat fiind ca

sustinerea financiara extrabugetara de cele mai multe ori este de scurta durata si nu reprezintaun subsidiu permanent;


8/26

c+ proiectele trebuie sa contribuie la unele prioritati identificate si stipulate in prealabil de catre

autoritatile centrale in baza strategiilor guvernamentale 8cum ar fi, dezvoltarea alternativelor

institutiilor sociale+;

d+ crearea capacitatilor partenerului privat ,spre exemplu, prin instruirea personalului disponibil

si are capacitatea necesara sa presteze servicii in cadrul parteneriatelor;

e+ elaborare unor principii de selectare a partenerului privat care vor avea in vedere viabilitatea

financiara a organizatiei;

8f+ elaborarea mecanismelor de monitorizare adecvata a partenerului privat implicat si

organizarea controlului financiar asupra utilizarii corecte a finantarilor primite de la bugetul local

sau central.9n factor important este de a antrena insusi sectorul organizatiilor

neguvernamentale in procesul de elaborare a standardelor de colaborare cu orgamizatiile

partenere.

/rin contractare de servicii se va avea in vedere transferul dreptului si obligatiei de

administrare a serviciilor destinate protectiei unei categorii de beneficiari precum si aresponsabilitatii privind acordarea serviciilor sociale de la organele administratiei publice locale

catre furnizorii privati acreditati care actioneaza pe riscul si raspunderea lor in interesul

beneficiarului, in vederea cresterii calitatii serviciilor.

Procesul de contractare, reglementat de lege evidentiaza:

• modul in care se deruleaza managementul parteneriatului public parivat;

• procesul de evaluare a cererilor de contractare de servicii de asistenta sociala;

• procedurile de derulare a proiectelor;

• standardele de perormanta si criteriile de evaluare a urnizorului privat;

• procedurile de lucru cu administratia publica si cu cea privata.

Procesul de contractare trebuie sa inceapa prin definirea unui cadru pentru parteneriatul public#

privat. In acest scop cateva preconditii inter#relationale sunt necesare pentru folosirea adecvata a

acestor forme alternative, precum ar fi:

• Cadrul legislativ in sprijinirea relatiilor contractuale intre domeniile public si privat;

• 0chimbari organizationale in cadrul autoritatilor publice, centrand atentia

asupra rolului beneficiarului si transferand raspunderea pentru deciziile publice;

• Reglementari financiare in sprijinul unei intelegeri mai bune a costurilor reale ale

serviciilor;

• 4oi forme de management al serviciilor, licitarea si monitorizarea contractului;

• 6ediul de piata, cu mecanismele sectorului privat si consecintele lui.

%ici vom insista mai intai asupra pregatirii cadrului legal, economic si institutional inaintea

demararii procesului de contractare.

!.+ onform cadrului legislativ romanesc, administratia publica colaboreaza atat la nivel

central cat si la nivel local cu acele organizatii care au capacitatea sa contribuie la solutionarea problemelor comunitatii. /uterea legislativa a adoptat o serie de acte normative care

reglementeaza finantarea organizatiilor neguvernamentale din domeniul social, precum si


9/26

cooperarea administratiei cu acestea. %stfel, egea nr. &( < !--, privind acordarea unor

subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si

administreaza unitati de asistenta sociala, publicata in 6onitorul 3ficial al Romaniei nr. $- din

$ ianuarie !--, precum si 4ormele 6etodologice de punere in aplicare a legii

mentionate !" au urmarit punerea in practica a obiectivelor generale ale 5uvernului

Romaniei, precum si a obiectivelor specifice in domeniul asistentei sociale, respectiv: 70e va

asigura un cadru legal, institutional si financiar, in vederea eficientizarii de servicii de asistentasociala prin participarea organizatiilor societatii civile si de cult la punerea in aplicare a

masurilor de asistenta sociala7. %ctul legislativ urmareste dezvoltarea serviciilor de asistenta

sociala, in vederea protejarii mai eficiente a segmentelor de populatie vulnerabila si evitarii

excluderii sociale a acestora, oferind un suport financiar, in baza unei conventii, acelor asociatii

si fundatii care ofera servicii de calitate.!-" 4oua legislatie afirma cresterea sprijinului

guvernamental in domeniul serviciilor sociale, ca o recunoastere a rolului pe care organizatiile

neguvernamentale il pot ocupa in acest sens.

$+. /entru a asigura un parteneriat public privat de succes se cer operate modificarile

corespunzatore in cadrul institutional in sensul acordarii unor imputernicirii exclusive in

elaborarea si implementarea politicilor de parteneriat public privat, avand drept punct de pornire principiile de organizare administrativa in domeniul furnizarii serviciilor sociale.

a. Autoritatea nationala responsabila de elaborarea politicilor privind parteneritele

publice private in domeniul social este 6inisterului 6uncii, 0olidaritatii 0ociale si =amiliei,

principalele atributii si responsabilitati fiind:

• elaborarea legislatiei in domeniu si urmarirea aplicarii ei de institutiile administratiei publice, precum si de

catre partenerii societatii civile;

• elaborarea planurilor si programelor specifce pentru dezvoltarea si diversifcarea serviciilor sociale la nivel

national;

• identifcarea prioritatilor de dezvoltare a serviciilor sociale;

• elaborarea metodologiei si procedurilor de evaluare, monitorizare si control a serviciilor sociale, precum si a

procedurei de acreditare a urnizorilor de servicii sociale;

• asigurarea prin programe de interes national a fnantarii serviciilor sociale de la bugetul de stat;

elaborarea si aprobarea criteriilor obligatorii de organizare si unctionare a institutiilor de asistenta sociala;

• elaborarea si aprobarea modelele contractelor de acordare a serviciilor sociale, precum si a standardelor

obligatorii de calitate la care se atribuie serviciile sociale;

• e#ercitarea controlului de urnizare a serviciilor sociale;

• identifcarea surselor interne si e#terne de fnantare destinate dezvoltarii si diversifcarii serviciilor sociale.

4ivelul de organizare locala trebuie determinat ca unul optim in vederea unei adaptari eficiente a

serviciilor sociale la problemele locale, in care resurselor financiare, materiale si umane existente

sa fie utilizate eficient. %stfel, in functie de tipul de serviciu de asistenta sociala si de echilibru

intre rezolutie si fezabilitate financiara, nivelul de organizare a acestuia poate varia de la nivelul

cel mai >de jos>, spre exemplu, consiliile locale, trecand prin nivelul judeteansau regional, pana la

nivelul cel mai general, cel national.$1"

%stfel , la nivel local autoritatea competenta pentru proiectele de parteneriat public privat este

adminstratia publica locala, consiliile locale # organele deliberative ale administratiei publice

http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn18http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn19http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn20http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn20http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn18http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn19http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn20


10/26

locale si care au obligatia de a dezvolta si a diversifica gama serviciilor sociale in functie de

nevoile identificate.

In realizarea obiectivelor proprii, autoritatile administratiei publice locale:

• contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala;

• au obligatia de a implica comunitatea in identifcarea, prevenirea si solutionarea la nivel local a problemelor

sociale;

• identifca si evalueaza situatiile care impun urnizarea de servicii sociale in unctie de nevoile specifce

comunitatii;

• organizeaza, fnanteaza si sustin serviciile sociale cu caracter primar acordate la nivel local; asigura

administrarea de competente si resursele fnanciare necesare unctionarii serviciilor sociale organizate la

nivel local;

• promoveaza parteneriate cu alti urnizori de servicii sociale;

• controleaza din punct de vedere administrativ serviciile sociale acordate la nivel local.

c. Serviciul public de asistenta sociala$ organizat la nivel %udetean are responsabilitatea

dezvoltarii si diversificarii serviciilor sociale specializate, in functie de nevoile sociale

identificate. /rincipalele atributii in domeniul serviciilor sociale ale serviciului public de

asistenta sociala organizat la nivel %udetean sunt:

• pune in practica planurile si strategiile nationale din domeniul serviciilor sociale;

• elaboreaza planuri si programe judetene in vederea dezvoltarii si diversifcarii serviciilor sociale, in unctie

de nevoile semnalate si identifcate la nivel local;

• evalueaza activitatile desasurate de urnizorii de servicii sociale in cadrul programelor subventionate de la

bugetul local al judetului;

• coordoneaza metodologic si monitorizeaza activitatea institutiilor publice si private care au responsabilitati

si atributii in domeniul serviciilor sociale;

• incheie contracte si conventii cu alti urnizori de servicii sociale.

c& !in punct de vedere al cadrului economic trebuie stabilite foarte calr sursele de finantare a

proiectelor propuse pentru parteneriat public privat in asistenta sociala, care vor adopta

mecanisme bune de finantare a 345#urilor, cea ce va asigura o cooperare pozitiva intre acestedoua sectoare. 'raditional, serviciile sociale se finanteaza din bugetul de stat; bugetul local al

judetului; bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, donatii, sponsorizari sau alte

contributii din partea persoanelor fizice ori juridice din tara si din strainatate; fonduri externe

rambursabile si nerambursabile; contributia persoanelor beneficiare.

In scopul sustinerii proiectelor de parteneriat public privat, asociatiilor si fundatiilor cu

personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala si care sunt

utilizate in exclusivitate pentru acordarea de servicii de asistenta sociala, vor fi subventionate de

la bugetul de stat, sau, dupa caz, de la bugetele locale, in functie de aria de acoperire a

beneficiarilor.

a. !e la bugetul de stat'21( se aloca fonduri pentru:



11/26

• fnantarea, cofnantarea sau, dupa caz, subventionarea programelor de servicii sociale de interes national;

• fnantarea sau cofnantarea infintarii, organizarii si unctionarii unor institutii specializate de asistenta

sociala;

?ugetul de stat va acoperi subventia, daca organizatia are unitati de asistenta sociala in mai

multe judete sau activitatile se adreseaza unor beneficiari din mai multe judete sau daca intr#o

unitate de asistenta sociala sunt beneficiari din mai multe judete.

b. !e la bugetele locale se aloca$$" fonduri pentru:

• fnantarea serviciilor sociale organizate de autoritatile administratiei publice locale sau cofnantarea

serviciilor sociale realizate de autoritatile administratiei publice locale in parteneriat cu alti urnizori;

• subventionarea serviciilor sociale realizate de urnizori acreditati, autoritatile administratiei publice locale

au obligatia sa prevada in bugetele proprii onduri necesare pentru asistenta sociala.

)inantarea serviciilor sociale din sursele publice se face pe principiul concurentei si al

eficientei. =urnizorii de servicii sociale, publici sau privati, au acces nediscriminatoriu la sursele publice de finantare, in conditiile legii. 0ubventiile sunt folosite in completarea veniturilor

proprii si a celor primite 8donatii, sponsorizari+, deoarece nivelul acestora acopera numai o parte

a cheltuielilor privind serviciile oferite. =urnizorii de servicii sociale acreditati privati pot acorda

servicii sociale in baza contractelor incheiate cu institutiile publice$ in conditiile legii.

D+ Calitatea unui parteneriat public privat va depinde in foarte mare masura de calitatea

contractulu. /rin contract de servicii sociale vom intelege actul juridic ce reprezinta acordul de

vointa al celor doua parti, incheiat intre serviciul public de asistenta sociala, in calitate de

autoritate contractanta si un furnizor privat acreditat de servicii sociale, in calitate de furnizor.

Contractul va cuprinde, in principal, serviciile sociale oferite, costurile acestora, drepturile si

obligatiile partilor. /rincipiile esentiale trebuie sa ramana echilibrul contractului intre parti si

garantia realizarii serviciului public. Cel mai important lucru in analiza proiectelor, care este

evaluarea riscurilor, limitarea lor si impartirea celor care nu pot fi circumscrise.

2. 3. *tapele procesului de subcontractare

/rocesul de contractare se realizeaza in cateva etape consecutive, toate fiind la fel de importante,

iar subminarea importantei uneia din ele poate genera dificultati de diferita natura in

implementarea contractului.

2.3.1 *tapa 1 *valuarea optiunilor pentru un parteneriat puiblic privat eficient.

a aceasta etapa, administratia publica locala, in baza politicilor si criteriilor guvernului local,

identifica serviciile care se potrivesc cel mai mult pentru a fi implementate prin intermediul

parteneriatului public privat, precum si identifica cel mai potrivit partener privat. In acest se

realizeaza un studiu de oportunitate care va avea drept scop evaluarea managementului

serviciilor exsitente in scopul identificarii domeniilor neacopeite si dezvoltarii unor servii noi

saupentru imbunatatirea celor existente. /rin acest studu trebuie sa se atinga cel putin

urmatoarele repere: inventarierea standardelor serviciilor existente in raport cu nevoile

beneficiarilor; estimarea costurilor necesare intretinerii unui serviciu; evaluata necesitatea si

posibilitatea de transfera beneficiarul unui serviciu public catre unul privat si costurile acestui

transfer, inclusiv cele sociale. In final, studiul de oportunitate trebuie sa identifice cele mai potrivite servicii care ar putea fi obiectul unor eventuale pertaneriate publice private.

http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn22http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn22http://www.scritub.com/management/Servicii-sociale-si-parteneria51395.php#_ftn22


12/26

*tapa 2 + Pregatirea pentru prestarea serviciilor sau a proiectului prin intermediul

PPP implica pregatirea pentru un parteneriat de succes. %ctivitatile vor include definirea exacta a

serviciului ce urmeaza a fi prestat, selectarea metodelor preferate de a alege un partener privat in

baza criteriilor de evaluare, care vor fi definite si determinate, precum si a beneficiarului

serviciului si stabilirea strategiei de comunicare sau implicare publica.

1&. !efinirea serviciului ce urmeaza sa fie prestat

In contextul egii nr. &( < !-- si a @otararii 5uvernului nr. )&- < !-- modificata si completata

prin @otarirea 5uvernului nr. 11


13/26

• au desasurat sau desasoara activitati similare celor scoase la licitatie ;

• dispun de resurse umane si materiale necesare derularii contractului incheiat cu consiliul judetean,

consiliul local;

• sunt acreditati in conditiile legii;

• daca pot demonstra aptul ca servicile de calitate propuse pentru prestare corespund standardului de

calitate.

%+ In calitatea de partener privat subventionat in baza prevederile egii nr. &(


14/26

furnizori de servicii din domeniu, prin diverse modalitati de comunicare: reuniuni anuale,

mijloace de comunicare scrisa sau electronica.

2. =iecare =00 isi propune apararea, promovareasi respectarea drepturilor beneficiarilor. %cest

angajament este evident in toate etapele organizarii si dezvoltarii serviciilor. In acest

scop, regulamentul de organizare si functionare respecta si sustine drepturile fiecarui beneficiar la

egalitatea de sanse si de tratament, participarea egala a acestuia la procesul de furnizare aserviciilor. =iecarui beneficiar i se respecta demnitatea, dreptul la autodeterminare, dreptul la

intimitate personala in fiecare moment al furnizarii serviciilor, autonomia in gestiunea propriilor

bunuri, confidentialitate. =iecare beneficiar are intocmit un plan de interventie si, dupa caz, un

plan de asistenta si ingrijire, care valorifica intregul potential uman al acestuia si este conform

proiectului de viata si a nevoilor. Rezultatele planului de asistenta si ingrijire sunt monitorizate si

evaluate in mod frecvent si sistematic. 2xista proceduri de masurare a satisfactiei beneficiarilor cu

privire la conditiile in care se acorda serviciul si referitoare la inregistrarea, medierea si

solutionarea reclamatiilor depuse de beneficiari.

3. =00 functioneaza in baza unui cod etic care promoveaza respectarea demnitatii beneficiarului,

prin care se protejeaza beneficiarii impotriva unor eventuale riscuri si se promoveaza ideea de justitie sociala. In acest scop, =00 are un cod etic care sustine respectul pentru demnitatea

beneficiarilor, care este adus la cunostinta personalului, beneficiarilor si este imbunatatit ori de

cate ori este nevoie, are proceduri de confidentialitate cunoscute de personal, dispune proceduri

de acces la informatii si documente privind beneficiarii, cunoscute de personal si de alti parteneri

implicati in furnizarea serviciilor, evaluate in plan intern de catre personalul desemnat si in plan

extern de catre institutiile competente, conform legislatiei in vigoare. =00 are proceduri de

inregistrare a reclamatiilor, nemultumirilor si propunerilor beneficiarilor, cunoscute de catre

beneficiari, iar personalul competent are obligatia de a raspunde oricarei reclamatii formulate de

catre beneficiari.

-. =00 asigura accesul persoanelor la servicii printr#o abordare comprehensiva$ sistemica$

integrata a satisfacerii nevoilor beneficiarului, asigura un continuum de furnizare a serviciilor,

prin care este valorificata contributia tuturor actorilor: beneficiarii, comunitatea locala, societatea

civila. Implicarea tuturor partenerilor se face pe parcursul intregului proces, actionandu#se in

echipe multidisciplinare sau in cooperare cu alti furnizori de servicii sociale: de la planul de

interventie pana la evaluarea complexa si oferirea serviciilor. /lanul de interventie si planul de

asistenta si ingrijire are un set de indicatori pentru monitorizarea procesului de integrare sociala si

de reabilitare a indivizilor.

. =00 dezvolta servicii centrate pe persoane in functie de nevoile beneficiarilor si de nevoile

identificate in comunitate, implica beneficiarul ca membru activ al echipei serviciului furnizat,

respecta contributia fiecarui individ prin angajarea lui in autoevaluare, respecta feedbacAul si

evaluarea facuta de beneficiar si valorile emise de acesta, respecta obiectivele serviciului furnizat.

/. =00 promoveaza participarea beneficiarilor la toate nivelurile de organizare si furnizare a

serviciului, precum si in cadrul comunitatii, sustin si dezvolta participarea sociala a beneficiarilor,

incluziunea sociala si se consulta in acest sens cu foruri, grupuri, organizatii reprezentative care

militeaza pentru educatia civica, respectarea sanselor egale, eliminarea barierelor in procesul de

insertie sociala. In acest scop =00 creeaza proceduri de implicare a beneficiarilor in stabilirea

politicii si a strategiilor privind serviciile sociale, in activitatile derulate in cadrul serviciului, in procesul de luare a deciziilor, in procesul dezvoltarii de programe, evaluarea si administrarea

serviciului primit.


15/26

0. =00 coopereaza in vederea organizarii si dezvoltarii serviciilor sociale, prin incheierea

de parteneriate$ pentru a crea un continuum in furnizarea serviciilor sociale, un sistem eficient si

transparent care vine in intampinarea dificultatilor si riscurilor la care sunt expusi

cetatenii. /arteneriatele se incheie intre furnizorii publici de servicii sociale, intre furnizorii

publici si cei privati si intre furnizorii privati. In acest scop =00 promoveaza o politica de

parteneriat bazata pe nevoile si asteptarile beneficiarilor si resursele disponibile. /artenerii

coopereaza in vederea organizarii si dezvoltarii serviciilor sociale, prin incheierea de conventii de parteneriat si de contracte de acordare a serviciilor sociale. =unctionarea, impactul si durabilitatea

parteneriatelor sunt monitorizate si evaluate in mod regulat de catre toti furnizorii de servicii

implicati.

. =00 este centrat pe rezultate in beneficiul persoanelor asistate si al comunitatii. Impactul

serviciilor este monitorizat, masurat si este un element important al unui proces continuu de

imbunatatire a calitatii, transparenta si responsabilizare. In acest scop, =00 defineste un set clar

de indicatori masurabili pentru intrarile in sistem 8resursele umane, materiale si financiare care

sunt utilizate pentru organizarea si dezvoltarea serviciului+, pentru procedurile de primire a

beneficiarilor, pentru desfasurarea si rezultatele proceselor de furnizare a serviciilor, utilizeaza

indicatori de masurare a performantei organizationale atat pe baza rezultatelor financiare8cresterea bunurilor, a capitalului, fluxul de capital, investitii, stocuri, profituri etc.+, cat si pe baza

rezultatelor nonfinanciare 8numarul furnizorilor de servicii, numarul beneficiarilor, calitatea vietii,

rezultatele serviciilor oferite etc.+. 3biectivele politicilor stabilite de catre furnizorii de servicii

sociale se masoara si se evalueaza sistematic impreuna cu beneficiarii si cu membrii personalului.

. =00 vin in intampinarea nevoilor sociale ale comunitatii, folosind intr#un mod eficient

resursele de care dispun pentru dezvoltarea si imbunatatirea continua a serviciilor. =ormarea

initiala si continua a personalului, adoptarea unei strategii de marAeting si comunicare adecvata,

valorificarea feedbacAului primit din partea finantatorilor, a beneficiarilor si a reprezentantilor

acestora, a actorilor implicati sunt folosite ca modalitati de imbunatatire continua a calitatii

serviciilor sociale. In acest scop, =00 are proceduri sistematice pentru imbunatatirea calitatii

serviciilor si monitorizarea continua a implementarii schimbarilor necesare in baza indicatorilor

de evaluare a organizarii si furnizarii serviciilor.

& )urnizorii de servicii sociale$ parti ale convensiei de parteneriat public privat$ pot

organiza si acorda servicii sociale numai daca sunt acreditati in conditiile legii.$("

2ste acreditat furnizorul$ care:

• este constituit in conditiile legii;

• are prevazute in actul de infintare scopurile si obiectivele, precum si acordarea de servicii sociale; scopurile

si obiectivele urmarite respecta principiile undamentale ale drepturilor omului, legislatia nationala si actele

internationale aplicabile;

• durata de unctionare, conorm actului de infintare, ii permite dezvoltarea serviciilor sociale pentru care

solicita acreditarea;

• are posibilitatea de a sustine material sau demonstreaza capacitatea de a atrage resursele fnanciare

necesare acordarii serviciilor sociale pentru care solicita acreditarea;

• dispune de personal cu pregatire proesionala adecvata tipului de servicii sociale pentru care solicita

acreditarea;

• respecta sau demonstreaza ca poate respecta standardele de calitate e#istente pentru serviciile pentru care

solicita acreditarea;



16/26

• acorda sau va acorda servicii sociale pe baza unor criterii de selectie nediscriminatorii si conorm

prevederilor legislatie, a elaborat proceduri de evaluare periodica a serviciului si a satisactiei benefciarului.

!& /artenerul privat trebuie sa dispuna de personal cu pregatire profesionala corespunzatoare.

%stfel, serviciile sociale trebuie sa fie furnizate de asistentul social, precum si de specialisti

avand diverse calificari si competente, responsabilitati si atributii specifice domeniului de

activitate. 0erviciile sociale cu caracter primar sunt furnizate de personal de specialitate format ininstitutii de invatamant superior de stat si particulare. 0erviciile sociale specializate sunt furnizate

de echipe interdisciplinare.'otodata, partenerul privat trebuie sa demonstreze abilitati

profesioniste de identificare a beneficiarilor care presupune existenta unei strategii de selectare, a

unui set de criterii dupa care sunt evaluate nevoile acestora. %ncheta sociala si planificarea de caz

reprezinta instrumentele cu ajutorul carora asistentul social realizeaza solutionarea nevoilor

beneficiarului

*&. /artenerul privat trebuie sa demonstreze abilitati suficiente de a asigura buna functionare a

procesului de acordare a serviciilor sociale, care trebuie organizat, conform 4ormelor

6etodologice$ in cateva etape principale:

a+ evaluarea initiala;

b+ elaborarea planului de interventie;

c+ evaluarea complexa;

d+ elaborarea planului individualizat de asistenta si ingrijire;

e+ implementarea masurilor prevazute in planul de interventie si in planul individualizat;

f+ monitorizarea;

g+ reevaluarea;

h+ evaluarea opiniei beneficiarului.

=urnizarea serviciilor sociale se realizeaza in baza planului individualizat de asistenta si ingrijire,

elaborat de furnizorul de servicii sociale cu acordul si participarea beneficiarului si cu

consimtamantul formal al acestuia si va cuprinde, in principal, programarea serviciilor sociale,

personalul responsabil, precum si procedurile de acordare. Raspunderea privind implementarea si

monitorizarea planului individualizat de asistenta si ingrijire revine asistentuluisocial desemnat de

furnizor, ca responsabil de caz. 'otodata, furnizarea serviciului va fi realizata astfel, incat

drepturile beneficiarului de servicii sociale sa fie respectate:

• sa li se respecte drepturile si libertatile undamentale, ara discriminare pe baza de nastere, rasa, se#,

religie, opinie sau orice alta circumstanta personala ori sociala;

• sa fe inormati asupra situatiilor de risc, precum si asupra drepturilor sociale;

• sa li se comunice, in termeni accesibili, inormatiile privind drepturile undamentale si masurile legale de

protectie, precum si cele privind conditiile care trebuie indeplinite pentru a le obtine;

• sa participe la procesul de luare a deciziilor in urnizarea serviciilor sociale;

• sa li se asigure pastrarea confdentialitatii asupra inormatiilor urnizate si primite;


17/26

• sa li se asigure continuitatea serviciilor sociale urnizate, atat timp cat se mentin conditiile care au generat

situatia de difcultate;

• sa fe protejati de lege atat ei, cat si bunurile lor, atunci cand nu au capacitate de decizie, chiar daca sunt

ingrijiti in amilie sau intr-o institutie;

• sa li se garanteze demnitatea si intimitatea; sa participe la evaluarea serviciilor sociale primite.

*tapa 3 va include proceduri specifice privind selectarea partenerului . In timpul 2tapei &,

guvernul local face public invitatia de a prezenta propuneri in baza unei licitatii, evalueaza

propunerile depuse, selecteaza propunerea preferata si candidatul cel mai potrivit in baza

tenderului competitiv.Dialogul competitiv este procedura prin care orice furnizor privat de

servicii sociale are dreptul sa#si propune candidatura pentru dezvoltarea unui serviciu alternativ.

Criteriile de evaluare a asociatiilor si fundatiilor vor face referinta la#

a+ justificarea unitatii de asistenta sociala in raport cu necesitatile si prioritatile de asistenta

sociala ale comunitatii;

b+ capacitatea organizatorica# functionarea unitatii de asistenta sociala intr#un sediu adecvat;

organizarea activitatilor din unitatea de asistenta sociala.

c& capacitatea de functionare a unitatii de asistenta sociala: experienta asociatiei sau a fundatiei in

domeniul serviciilor sociale propuse; caile si modalitatile de identificare a beneficiarilor;

calitatea standardelor propuse de asociatie sau de fundatie pentru serviciile acordate de unitatea

de asistenta sociala; capacitatea bugetului de venituri si cheltuieli al unitatii de asistenta sociala

de a asigura functionarea acesteia, pe perioada subventionarii, la standardele propuse; capacitatea

resurselor umane de a asigura functionarea unitatii de asistenta sociala la standardele propuse;

experienta de colaborare, parteneriat cu autoritatile locale, cu alte organizatii guvernamentale sineguvernamentale.

a. Atribuirea contractului de servicii sociale se va face in functie de urmatoarele criterii:

• raport cost$efcienta;

• respectarea standardelor minime obligatorii de calitate;

• respectarea strategiei judetene$locale in domeniu;

• dovada e#istentei de personal cu e#perienta in domeniul protectiei benefciarului;

• contributia proprie a urnizorului privat ;

• metodologia de lucru ;

• costul$benefciar; pretul total al contractului.

b. Subventia este solicitata si ulterior acordata in baza documentatiei de solicitare

a subventiei care trebuie sa contina informatie comprehensiva cuprinsa in :

a+ =ormularul standard de solicitare a subventiei si care va contine trei sectiuni: Date despre

asociatie < fundatie; 2xperienta anterioara a asociatiei < fundatiei in domeniul serviciilor sociale;date tehnice privind unitatea de asistenta sociala pentru care se solicita subventia. ?ugetul de


18/26

veniturisi cheltuieli al unitatii de asistenta sociala prevazut pentru anul in care se solicita

subventia.

b+ Raport privind activitatea asociatiei sau a fundatiei, care trebuie sa sublinieze capacitatea

asociatiei < fundatiei de a oferi servicii sociale, experienta in acest domeniu, continuitatea

activitatii si credibilitatea organizatiei, resursele 8materiale, umane, financiare, informationale+

pe care le detine organizatia;

c+ 4ota privind oportunitatea unitatii de asistenta sociala in raport cu prioritatile de asistenta

sociala din localitate, intocmita de autoritatea contractanta din bugetul careia se solicita

subventia. 4ota de oportunitate cuprinde urmatoarele aspecte: 4ecesitatile si prioritatile

comunitatii 8sustinute cu date, statistici+; care sunt nevoile acute ale comunitatii in ceea ce

priveste serviciile de asistenta sociala; ce servicii de asistenta sociala exista in comunitate; cate

persoane beneficiaza de aceste servicii; cate persoane nu au acces la serviciile existente; cate

persoane ar avea nevoie de serviciile propuse de organizatie.

d+%naliza ofertei organizatiei privind: calitatea serviciilor; selectia beneficiarilor; capacitatea

resurselor unitatii; rezultatele obtinute pana in prezent; alte constatari in urma vizitei efectuate launitatea respectiva.

e+ De asemenea sunt solicitate un sir de alte acte care demonstreza solvabilitatea asociatiei sau

fundatiei si capacitate juridica. De asemenea sunt solicitate documente privind colaborarea,

parteneriatul cu consiliile locale, cu oganizatiile guvernamentale si neguvernamentale etc.

Selectarea si evaluarea dosarelor se face$ potrivit legii$ de catre o comisie de selectie si

evaluare organizata in cadrul %utoritatii Contractante care evalueaza solicitarile de subventie

dupa o grila stabilita de membrii acesteia, in functie de criteriile prevazute in actul normativ. De

asemenea, comisia intocmeste un raport de oportunitate pentru fiecare solicitare de subventie;

stabileste care asociatii si fundatii vor beneficia de subventie, cat si nivelul total al acesteia;

inainteaza directiilor < departamentelor competente documentele organizatiilor propuse pentru

subventie; anunta in scris, rezultatul selectiei organizatiilor solicitante.

2xista si riscuri in procesul de selectare a partenerului privat. /rocesul de selectare a 345 in

domeniul contractarii sociale trebuie sa fie clar, iar regulile usor de aplicat,

introducerea regulilor prea birocratice de selectare si nu totdeauna justificate, pot descuraja

participarea 345 la licitatie. 'otodata autoritatea contractanta trebuie sa dispuna de suficiente

mecanisme de a identifica imperfectiunile ofertei de servicii si de a elabora formule de

parteneriat public privat in cazurile in care piata de servicii sociale este subdezvoltata in anumite

zone teritoriale si astfel nu exista alternative la diverse tipuri de servicii, respectiv, nici foartemulti doritori de a participa la licitatia anuntata. Din aceasta perspectiva este foarte necesara

pregatirea organizatiilor nonguvernamentale si a autoritatilor publice in utilizarea tehnicilor

eficiente de analiza si evaluare a criteriilor de selectie a partenerului privat, imbunatatirea

capacitatilor de a formula unele standarde de buna practica in domeniul contractarii de fonduri

publice.

*tapa - va include proceduri specifice de semnare a contractului. 3 data ce partenerul

preferat este selectat, ambele parti initiaza procedura de semnare a contractului pentru prestarea

de servicii de asistenta sociala. /rin contract de servicii sociale vom intelege actul juridic ce

reprezinta acordul de vointa al celor doua parti, incheiat intre serviciul public de

asistenta sociala, in calitate de autoritate contractanta si un furnizor privat acreditat de serviciisociale, in calitate de furnizor. %stfel, in baza contractului serviciul public de nivel judetean sau

local transmite pentru o perioada unui furnizor privat acreditat in conditiile legii, dreptul si


19/26

obligatia de a administra si dezvolta servicii sociale. a expirarea termenului contractului

furnizorul privat de servicii sociale este obligat sa restituie autoritatii contractante, cu titlu gratuit,

serviciul contractat, in deplina proprietate, liber de orice sarcina, inclusiv investitiile realizate.

/rin contractare de servicii se va avea in vedere transferul dreptului si a obligatiei de administrare

a serviciului destinat protectiei unei categorii de beneficiari, precum si a responsabilitatii privind

acordarea serviciilor sociale de la Consiliile Budetene si Consiliile locale, catre furnizorii privati

acredidati care actioneaza pe riscul si raspunderea lor in interesul beneficiarului, invederea sporirii calitatii serviciilor.

Contractul va indica in mod obligatoriu:

• obiectul contractului, care il constituie urnizarea serviciilor sociale conorm caietului de sarcini;

• natura serviciilor oerite si costurile acestora, perioada si conditiile de urnizare, cu respectarea standardelor

de calitate stabilite pentru fecare tip de serviciu;

• drepturile si obligatiile partilor va include cadrul de actiune a autoritatii contractante, serviciul public

care are in competenta sa prestarea de servicii de asistenta sociala si a urnizorului de servcii sociale,

organismul privat autorizat, acreditat in conditiile legii;

• benefciarii contractului, care sunt persoanele fzice, benefciari ai serviciilor care constituie obiectul

contractului;

• Procedura de administrare a ondurilor contractate de urnizor de la autoritatea contractanta, onduri

destinate infintarii si administrarii serviciului ce constituie obiectul contractului,

• coordonarea, conducerea si controlul activitatilor acestui serviciu;

• sanctiunile aplicate in conditiile unor servicii sociale de calitate necorespunzatoare.

Contractul este semnat doar in baza respectarii standardelor, adica a reglementarilor tehnice sau

alor acte similare prevazute in caietul de sarcini si in propunerea tehnica. /ropunere tehnica si

propunere financiara inseamna propunerea care a constituit oferta de pret pentru realizarea

obiectului contractului, asa cum au fost acestea acceptate de autoritatea contractanta.

Caietul de sarcini cuprinde in mod obligatoriu:

• scopul serviciului social care urmeaza a f contractat;

• modul de unctionare a serviciului contractat de urnizorul privat de servicii sociale;

• obiectivele serviciului social contractat;

• indicatori fzici - unitatea de masura, indicatori de efcienta, indicatori de rezultate;

• activitati generale privind specifcul serviciului social, administrarea, dezvoltarea sau infintarea

serviciului social contractat %orientativ& ;

• personalul si pregatirea acestuia;

• rapoarte si grafc de derulare a activitatilor.


20/26

0erviciile sociale se vor furniza in conformitate cu standardele de calitate specifice,

reglementate de legislatia in vigoare. /ot fi prezentate conditii specifice de furnizare a serviciilor

sociale, de exemplu: furnizarea serviciilor sociale, cu respectarea conventiilor incheiate anterior

de contractant privind activitatea sociala, cu respectarea strategiilor locale de asistenta sociala;

furnizarea cu prioritate a serviciilor sociale beneficiarilor din unitatea administrativ#teritoriala

respectiva; furnizarea de servicii sociale in mod tarifat sau gratuit.

Obligatiile asociatiei si fundatiei prevazute in conventie sunt urmatoarele:

• sa oloseasca subventia in mod e#clusiv pentru serviciile de asistenta sociala acordate persoanelor

asistate;

• sa prezinte la incheierea conventiei un raport fnal de activitate;

• sa accepte controlul si verifcarile organului de control, in legatura cu utilizarea ondurilor din subventie;

• in cazul nerespectarii prevederilor legale in vigoare, sa ramburseze sumele primite, precum si penalitatile

aerente acestora;

• punerea la dispozitia fnantatorului a unor bunuri dobandite prin subventie, in situatia in care activitatea

unitatii de asistenta sociala inceteaza;

• obligatia de a evidentia si raporta separat veniturile si cheltuielile primite ca subventie;

• ssociatia poate primi din partea autoritatii contractante indrumare metodologica; participa la sedintele

autoritatii contractante in cadrul carora se iau decizii cu impact asupra serviciilor sociale care ac

obiectul contractului; poate f consultata in elaborarea strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale.

2ste esential ca organizatiile sa stie ca obligatiile asumate trebuie respectate, altfel sunt suportate

rigorile legii. %cestea impun, in conditiile nerespectarii conditiilor conventiei, in ordine,incetarea aplicarii conventiei, anularea platilor si solicitarea restituirii sumelor deja alocate. In

cazul in care organizatia nu se conformeaza, se poate ajunge in instanta de judecata.

Autoritatea ontractanta are obligatia#

• de a aloca ondurile reprezentand subventia;

• de a acorda asistenta de specialitate in desasurarea si realizarea programelor;

• de a dispune suspendarea platii lunare a ondurilor, in cazul nerespectarii obligatiilor asumate de asociatie

sau undatie.

Contractul prevede, de asemenea, procedurile de incetare. Constituie motiv de incetare a

contractului urmatoarele: expirarea duratei pentru care a fost incheiat contractul; acordul partilor

privind incetarea contractului; hotararea definitiva si irevocabila a unei instante judecatoresti;

incetarea activitatii furnizorului prin desfiintare, lichidare, dizolvare; forta majora, daca este

invocata. Constituie motiv de reziliere a contractului nerespectarea obligatiilor asumate prin

contract de catre una dintre parti sau incalcarea de catre furnizor a prevederilor legale cu privire

la serviciile sociale, daca este invocata de autoritatea contractanta; retragerea sau anularea de catre

organele de drept a autorizatiei de functionare, expirarea valabilitatii acesteia ori limitarea

domeniului de activitate pentru care furnizorul a fost acreditat, in situatia in care aceasta limitare

afecteaza furnizarea serviciilor prevazute de contract, precum si suspendarea sau retragereaacreditarii; schimbarea obiectului de activitate al furnizorului, in masura in care este afectata

furnizarea serviciilor prevazute in contract.


21/26

/enalitati. Daune: In functie de natura serviciilor sociale ce fac obiectul contractului, se vor

preciza daune#interese, costuri, taxe si cheltuieli de orice natura, exigibile de catre o parte, in

cazul nerespectarii culpabile a prevederilor contractului de catre cealalta parte. 2ste bine de stiut,

ca respectarea conditiilor conventiei si a legilor in vigoare sunt suficiente pentru buna

desfasurare a contractului. /revederile din lege cu caracter punitiv au menirea de a preveni si

impiedica posibilele abuzuri din fondurile publice, pe care administratia le gestioneaza cu respect

fata de contribuabil.

*tapa + mplementarea si monitorizarea contractului. Dupa aprobarea contractului de

ambele parti, incepe implementarea contractului. %ctivitatile administratiei publice locale includ

monitorizarea performantelor si asigurarea conformarii partenerului privat la prevederile

contractului. %stfel responsabilitatile acestora sunt nu numai de a aloca lunar fondurile solicitate,

ci si de a verifica utilizarea subventiei, de a controla activitatea si de a acorda asistenta de

specialitate asociatiilor si fundatiilor.

Activitatea de monitorizare, evaluare si control are ca principale obiective urmatoarele$)"'

• imbunatatirea calitatii si cresterea efcientei serviciilor sociale acordate de urnizori;

• respectarea standardelor de calitate;

• indrumarea si coordonarea metodologica a activitatii serviciului public de asistenta sociala de la nivel local

si judetean cu privire la acordarea serviciilor sociale;

• asigurarea respectarii drepturilor sociale ale benefciarului;

• colectarea datelor cu privire la situatia benefciarilor, urnizorilor si tipurilor de servicii.

(onitorizarea, evaluarea si controlul serviciilor sociale se realizeaza prin derularea unor activitati care vizeaza

calitatea serviciilor; gradul de satisactie a benefciarului; respectarea standardelor de calitate; gradul de adaptare a

serviciilor sociale acordate la nevoile benefciarului; perormanta personalului; resursele necesare; costul

serviciilor; respectarea altor reglementari cone#e serviciilor sociale. In scopul realizarii efciente a activitatii de

control si monitorizare, autoritatile contractante au dreptul de a primi de la urnizor rapoarte cu privire la urnizarea

serviciilor sociale care ac obiectul contractului si de a monitoriza urnizarea serviciilor sociale.

In scopul bunei unctionari a serviciului, autoritatile contractante'

• se obliga sa acorde urnizorului, dupa caz, spatii$resurse umane$mijloace fnanciare$alte bunuri si servicii,

in vederea sustinerii urnizarii tipurilor de servicii sociale prevazute in contract;

• sa verifce utilizarea efcienta a spatiilor$resurselor umane$mijloacelor fnanciare$altor bunuri si servicii

acordate urnizorului, in vederea urnizarii serviciilor sociale prevazute in contract;

• sa verifce modul de urnizare a serviciilor sociale, pentru a stabili conormitatea lor cu prevederile din

propunerea tehnica si din termenii de reerinta;

• sa inormeze urnizorul cu privire la modifcarile legislative aparute in timpul derularii prezentului contract;

• sa respecte, conorm legii, confdentialitatea tuturor datelor si inormatiilor primite de la urnizor si sa

asigure securizarea acestor date;

• sa asigure accesul urnizorului la baza de date pe care o detine reeritor la urnizorii de servicii sociale, in

situatia in care aceste date sunt necesare solutionarii cazurilor a)ate in evidenta serviciului care ace

obiectul contractului, si sa asigure securizarea acestora;

• sa asigure urnizorului indrumare metodologica cu privire la domeniul serviciilor sociale.



22/26

9tilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale se supune

controlului organelor abilitate de lege. %ctivitatea de evaluare si control a furnizorilor de servicii

sociale trebuie sa se efectueze cu o periodicitate prestabilita, sa fie efectuata in exclusivitate de

catre %utoritatea contractanta, cu intocmirea obligatorie a unei note de constatare cu aspectele

rezultate, recomandarile facute pentru remedierea deficientelor constatate si termenele de

realizare, care se transmite atat furnizorului, cat si autoritatilor publice locale in a caror raza

functioneaza. In structura %utoritatii contractante se infiinteaza un compartiment de specialitate,care va coordona activitatea de monitorizare, evaluare si control in domeniul serviciilor sociale.

4onitorizarea procesului de acordare a subventiilor si dialogul constant dintre %utoritatea

contractanta si organizatiile neguvernamentale, furnizori privati de servicii sociale, conduc nu

doar la imbunatatirea calitatii serviciului prestat, dar si la perfectionarea cadrului de politici , de

regelementare privind contractarea sociala, menite sa faciliteze procesul de solicitare si alocare a

subventiei precum si de utilizare a fondurilor primite.om mentiona, ca monitorizarea si

evaluarea performantei si rezultatelor in domeniul serviciilor sociale cer un nivel de expertiza

ridicat, sunt consumatoare de timp si resurse financiare. %ceste dificultati vin din faptul ca multe

tipuri de servicii sociale sunt greu de observat si masurat. %vem de#a face cu servicii complexe

pentru care statul poate avea un anume nivel de expertiza, dar de cele mai multe ori este necesar ca aceasta expertiza sa fie contractata de pe piata.

oncluzii: Ca rezultat al redefinirii rolurilor si responsabilitatilor guvernelor, sectorului privat si

societatii civile, apar noi retele avand la baza un parteneriat de tip public#privat care isi propune

solutionarea unor probleme sociale considerate altadata a fi exclusiv in responsabilitatea

guvernului. /arteneriatul public privat in furnizarea serviciilor sociale ofera un sir intreg de

avantaje atat pentru institutiile publice si private, cat si pentru intreg sistemul de asistenta sociala.

%stfel, pe termen lung parteneriatele publice private in domeniul social dezvoltata o

piata competitiva de servicii sociale, unde exista o concurenta intre organizatiile publice

si private, precum si intre entitatile private furnizoare de servicii sociale, permite concentrarea

efortului sectorului public pe elaborari de politici si strategii generale de management al

serviciilor sociale, lasand implementarea in seama organizatiilor private. %stfel, sporeste impactul

programelor de servicii sociale sustinute de bugetul de stat prin atragerea de resurse

complementare. Implicarea actorilor comunitari in identificarea propriilor probleme si oferirea de

solutii creeaza cele mai favorabile conditii pentru dezvoltarea unor formule durabile de

parteneriat in crearea retelelor comunitare de servicii sociale. /e de alta parte, sporeste pe

aceasta cale controlul societatii asupra utilizarii banilor publici care au menire sociala.

Relatiile de parteneriat genereza imbunatatiri ale managementului institutiilor publice prin

reglementare de standarde de calitate a serviciilor sociale, permite diversificarea serviciilor

sociale, ceea ce conduce la cresterea numarului de beneficiari si contribuie la cresterea calitatiiserviciilor.'otodata pentru organizatii si beneficiari permite accesul la fonduri publice, astfel

asigurand continuitatea in furnizarea serviciilor sociale prestate de catre 345, ceea ce sporeste

credibilitatea pentru initiativele private de acumulare de fonduri.

/arteneriatele publice private in domeniul social, deosebit de atractive prin eficienta, solicita o

capacitate sporita de management atat din partea agentiilor guvernamentale, care finanteaza

implementarea in regim privat de servicii de asistenta sociala, precum si din partea furnizorului de

servicii.

Din aceasta perspectiva, datorita complexitatii serviciilor sociale, trebuie sa creasca capacitatea

institutiilor publice de a face un bun management al relatiilor public#private in sensul dezvolarii pietei de servicii sociale prin stimularea competitiei in oferta de servicii sociale. Capacitatea

administrativa a %utoritatii contractante, in procesul de selectare a partenerului privat, trebuie


23/26

sa se centreze pe dezvoltarea managementului procedurii de contractare, monitorizare si evaluare

a contractorilor, standarde si indicatori de performanta, atat din punct de vedere al organizarii

serviciului, cat si al prestarii directe. %utoritatea contractanta nu va putea atinge acest obiectiv,

daca nu va dispune de suficiente mecanisme de a identifica imperfectiunile ofertei de servicii.

Discrepantele care exista intre diferite regiuni de a#si identifica propriile probleme pot crea

situatii, in care piata de servicii sociale este subdezvoltata si un anumit numar de comunitati sanu beneficieze de parteneriate publice locale. Din aceasta perspectiva este foarte necesara

informarea corecta a organizatiilor nonguvernamentale si a autoritatilor publice cu privire

la oportunitatile ///; pregatirea organizatiilor nonguvernamentale si a autoritatilor publice in

utilizarea tehnicilor eficiente de analiza si evaluare a programelor in parteneriat; imbunatatirea

capacitatilor de a dezvolta procese participative, vizand schimbarea


24/26

• licitarea proiectului propus pentru cofnantarea publica pentru a alege partenerul privat cel mai convenabil

din punct de vedere al calitatii si costului, concurenta asigurand de apt si succesul unui contract pentru

autoritatile publice;

• preluarea de catre sectorul public a metodelor de management privat, dat find ca proiectul de parteneriat

public-privat se dovedeste a f unul dintre principalele mecanisme prin care sectorul public reuseste sa

obtina valoare in schimbul banilor;

• monitorizarea partenerului privat la toate azele realizarii investitiei si in e#ploatare, ceea ce solicita

sectorului public cunostinte privind managementul antreprenorial, lipsa de competenta de domeniu a

institutiei publice ar putea crea mari difcultati in gestiunea parteneriatului;

• capacitatea parteneriatului public privat de a raspunde problemelor de interes public ale unei comunitati,

ceea ce va solicita administratiei publice locale sa invete sa actioneze local, adica sa invete mai intai sa

identifce cele mai stringente probleme ale comunitatii, dupa care sa identifce si sa mobilizeze resursele

locale. * astel de abordare va asigura efcienta parteneriatului public privat.

In ultimii ani s#au imbunatatit constant dimensiunea si calitatea parteneriatului public#

privat$*" 8intre autoritatile publice si sectorul nonguvernamental+, dar foarte multe lucruri raman

inca de realizat pentru a valorifica la maximum potentialul de parteneriat existent in Romania.

ntrebari pentru autoevaluare#

!. Definiti conceptul de servicii sociale in contextul functiilor asistentei sociale.

$. /recizati care sunt criteriile de acreditare, de organizare si functionare a institutiilor de

asistenta sociala.

&. 2xplicati care sunt standardele obligatorii de calitate privind serviciile sociale si

reonsabliltatile autoritatilor locale in monitorizarea acestora.

(. Caracterizati principiile de baza privind organizarea administrativa in domeniul furnizarii

serviciilor sociale si sursele de finantare in asistenta sociala.

). Definiti contractarea sociala ca formula de succes in aplicarea principiilor parteneriatului

public#privat in domeniul social.

*. Caracterizati etapele procesului de contractare sociala.

. 2xplicati de ce dezvoltarea comunitara este importanta in realizarea parteneriatelor

publice private.

. 2xplicati care sunt dimensiunile unui parteneriatul comunitar.

-. Definiti rolul sectorului nonprofit in dezvoltarea serviciilor sociale comunitare.

,ibliografie

+. ocancea, ., eamtu /., !lemente de asistenta sociala, ollegium Polirom, +000

1. !d2ards 3, 4an5e6 A., Altperter (, %!ds.&' 75ills or !8ective (anagement o onproft

*rganizations, 7ilver 7pring' (.9., .A.7.:. Press, +00


25/26

?. 9avid 3. :eimer, Aidan R. =ining, Analiza politicilor publice. oncepte si practica, !ditia a III-a. !ditura AR,

1>>?

@. 9avies (., Asistenta 7ociala in societate, !ditura Alternative, +001

. !d2ards, R. %coord&, !nc6clopedia o 7ocial :or5, +0 th edition, A7: Press, +001

B. !gan /., hange Agent 75ills in Celping and Cuman 7ervice 7ettings, (ontere6, aliornia' oo5s ole

Publishing ompan6

. /hiurutan (., Desliuc .(., Pop 3., Desliuc !.9., 7aracia si sistemul de protectie sociala, Polirom, 1>>+

0. ooper (., A ommunit6 7ocial :or5erEs Candboo5, e2 4or5'Davistoc Publications, +0B

+>. Co2e 9., Introducere in teoria Asistentei 7ociale, I!F, ucuresti 1>>+;

++. Co2e 9., Deorie si practica in asistenta 7ociala - curs, I!F, ucuresti, +001

+1. Co2lett (., Ramesh (., 7tudiul Politicilor Publice. icluri si subsisteme ale politicilor, !ditura !pigra, 1>>?

+>>

+. 3ester 7., Anheier, Celmut G; /lobalizarea 7ectorului onproft' * Revizuire. Rezumat; !ditura Fundatiei

pentru 9ezvoltarea 7ocietatii ivile; ucuresti;+000

+B. (ihut 3., 3auritzen, ., (odele de politici sociale, ucuresti' !d.9idactica si Pedagogica,+000

+. eamtu ., (anagementul serviciilor de asistenta sociala, luj-apoca' !ditura (otiv, 1>>+

+0. Preda (., Precizari conceptuale privind politicia sociala si asistenta sociala, Revista de Asistenta 7ociala,

nr.+, 1>>1

1>. Diron A., (utu A., Asociatii si undatii, luj-apoca' !ditura 9acia, 1>>>

1+. =lasceanu 3., Politica si dezvoltare' Romania incotroJ, !ditura Drei, ucuresti, 1>>+

11. Kamfr ., %coordonator&, Politici sociale in Romania, uc., !ditura !#pert,+000.

1>>

1?. Kamfr !., Kamfr ., Politici 7ociale. Romania in onte#t !uropean; !d. Alternative; ucuresti; +00@

1@. Kamfr !., adescu I.,Kamfr ., %coordonatori&, 7tarea societatii romanesti dupa +> ani de tranzitie,

!d.!#pert, uc., 1>>>

1. Kamfr ., Kamfr !., Pentru o societate centrata pe copil, !d.Alternative, ucuresti +00B

1B. Kamfr ., riza statului bunastarii si perspectivele depasirii crizei in atalin Kamfr si !lena Kamfr

%coord.&, Politici sociale' R

servicii sociale si parteneriatul public privat.docx

Documents