Email: serban_adrian15@yahoo.com

Clorul (din termenul de origine greacă 'χλωρóς', khlôros, ce înseamnă verde pal), este elementul chimic cu numărul atomic 17, fiind notat cu simbolul Cl. Este unhalogen, care se află în grupa 17 (VII, VIIa sau VIIb) a tabelului periodic. Sub forma ionului clorură, care este în alcătuirea sărurilor comune şi a altor compuşi, este abundent în natură şi necesar multor forme de viaţă, inclusiv a omului. În starea sa elementară prezintă moleculă diatomică. Clorul este un agent oxidant puternic, fiind utilizat în procesele de albire şi dezinfectare. În stratul superior al atmosferei, moleculele care conţin clor au fost implicate în distrugerea stratului deozon.

Nume: ClorSimbol: ClNumar atomic: 17Masa atomica: 35.4527 uam Punctul de topire: -100.98 °C (172.17 °K, -149.764 °F) Punctul de fierbere: -34.6 °C (238.55 °K, -30.279997 °F)Numarul de protoni/electroni: 17Numarul de neutroni:17Clasificare: halogenStructura cristalina: ortorombicaDensitatea la 293 K: 3.214 g/cm3 Culoare: verde

Structura atomica:Numarul de straturi: 3Primul strat: 2Al doilea strat: 8Al treilea strat: 7

Izotop Perioada de injumatatire

Cl-35 Stabil Cl-36 301000.0 ani Cl-37 Stabil Cl-38 37.2 minute

Amanunte Anul descoperirii: 1774

A fost descoperit de: Carl Wilhelm Scheele Originea numelui: de la cuvantul grecesc khlôros (verde) Se foloseste in: inalbitori, agenti de purificare a apeiSe obtine: din sarea de bucatarie (NaCl - clorura de sodiu)

Masă atomică 35,453 u Configuraţie electronică [Ne] 3s2 3p5

Oxid acid tare

Clorul se găseşte în natură sub forma de cloruri. Clorurile alcătuiesc cea mai mare parte a sărurilor din apa oceanică - ionii clorură reprezintă aproximativ 1,9% din masa oceanica - dar se întâlnesc şi sub forma depozitelor solide în scoarţa terestră.

În natură se găsesc doar izotopii 35 şi 37, într-o proporţie de aproximativ 3:1, ceea ce dă atomilor de clor o masă generală de 35,5.

Molecula diatomica de clor se poate obtine din clorurile sale prin oxidare cu agenţi oxidanţi puternici sau electroliză, sau din compuşii cu numere de oxidaresuperioare lui 0 prin reducere.

Industrial, se obţine prin electroliza unei soluţii de NaCl, după ecuaţia:

2NaCl + 2 H2O → Cl2 + H2 + 2 NaOH

Clorul este folosit în purificarea apei, dezinfectanţi, înălbitori fiind un gaz asfixiant este folosit şi la producerea gazului de luptă gazul de muştar.

Clorul se regăseşte şi în utilizările de zi cu zi: Sub formă de acid hipocloros(HClO), obţinut prin hidroliza

hipocloritului de sodiu(NaClO). Se utilizează pentru eliminarea bacteriilor şi a altor microbi din apa de băut şi piscine.

Folosit în cantităţi mari în: produse de hârtie, produse antiseptice, coloranţi, mâncare, insecticide, vopsele, produse petroliere, produse plastice, medicină, textile, solvenţi, precum şi multe alte produse de larg consum.

În chimia organică se folosesc proprietăţile oxidante ale clorului pentru a substitui atomi de hidrogen din componenţa moleculelor, conferindu-le diferite proprietăţi superioare(de exemplu în copolimerii din cauciucurile sintetice)

Soluţiile perfuzabile, denumite ser fiziologic sunt soluţii de 0,9% NaCl.

Alte utilizări includ: producerea de cloraţi, cloroform, tetraclorură de carbon şi extragerea bromului.