semio subiecte rez

7/24/2019 Semio Subiecte Rez

1/18

SNC

1.Planul examinarii sistemului nervos Examinarea sistemului nervos in vederea descoperirii aspectelor semiologice se face atat fizic,cat si functional

pe baza unui plan care cuprinde:

a.Examinarea fizica a craniului si coloanei vertebrale(tesut.osos)b.Examin.lichidului cefalorahidian(C!)

c.Examin. radiologica(encefal,maduva)si electrografiile

d.Examin. functionala a sist nervos al vietii de relatie: "comportament(inhibitiile si excitatiile corticale)

"motilitatea

"excitabilitatea neuromusculara(reflexele) "sensibilitatea(exteroceptiva,proprioceptiva,interoceptiva)

e.Examin. funct. a sist. neurovegetativ:

"tablou clinic "testarea farmacodinamica

"aprecierea reflexelor neurovegetative.

2.Examinarea fizica a craniului si coloanei vertebrale

C!#N$%

$nspectia:permite obtinerea de date referitoare la marime,forma,simetrie,integritate:"traumtisme craniene:fracturi prin infundare,hemoragii,periostite

"deformari prin dezv. unor procese in cutia craniana sau in tes.osos:hidrocefalie,tumori la encefal sau cutie

craniana,cenuroza,encefalocel(hernierea congenitala prin fante craniene sau accidentala),meningocel(herniereanumai a meningelui printr"o fisura congenitala a craniului sau col.vertebrale),meningoencefalocel,exostoze

&alpatia:evident.sensibilitatea ,temperat.,integritate,rezistenta la apasare a oaselor craniene,manifestari

nervoase la apasare.:"sensibilit.crescuta in :fracturi,contuzii,periostite,edeme,inflamatii,meningite(inflam.meningelui),pachimeningite(inflam. duramater) ,leptomeningite(inflam. piamater)encefalite,meningoencefalite,otite medii si externe.

"temperat.creste in modificari cutanate si osoase.

"integritatea se modifica iar rezistenta osoasa este scazuta in fracturi,apar crepitatii osoase la apasare,contractiiclonice sau tonice.

&ercutia:permite evident. sensibilitatii nervoase.

!adiografierea:stabileste grosimea forma si conturul oaselor craniene,evidentiind exostoze,enostoze,fracturi 'repanatia si puntia craniana(craniocenteza)

'omografia computerizata si rezonanta magnetica nucleara(!N)

C#N# *E!'E+!## $nspectia:permite aprecierea formei pozitiei,directiei,integritatii si flexibilitatii coloanei vertebrale.

&ot aparea: modificari temporale(functionale sau de atitudine)"care dispar odata cu cauza generatoare

modif. definitive(conformationale,morfologice,structurale)"se exprima tot prin modif.deatitudine care produc insa suferinte la nivelul maduvei spinarii.#specte morfologice:

"modif.ale coloanei cervicale:

-ortotonusintinderea capului in prelungirea gatului-opistotonuscap dat pe spate


2/18

-emprostotonuscap incapusonat

-torticolisrasucirea capului pe gat

-pleurostotonusdeviere lat.a capului si gatului"modif.ale coloanei lombare:

-cifozaspinare convexa ,de crap

-gibozitateaspinare in unghi ascutit sau cocoasa adevarata-lordozaspinare lasata ,inseuata

-scoliozacoloana in /s0

-cifoscoliozaasociere intre cifoza si scolioza-lumbagodureri neuromusculare lombare

&alpatia:

"sensibilitate dureroasa in afectiuni ale pielii,muschilor,vertebrelor,dicuri si ligam.intervertebrale

"temp.creste in unele modif.localiz.la niv.coloanei"forma se modif.in fracturi,luxatii,edeme,hematoame,etc

!adiografierea:obligatoriu latero"lateral si dorso"ventral,pt evident.formei,integritatii,si structurii coloanei.

!ahicenteza:permite recoltarea si exam. lichidului cefalorahidian

'omografia computerizata si !N pt fracturi,hernii de disc,tumori,etc.

3.Examin.LCR.Examin.radiologica,CT,R!,Electrografiile encefalului si maduvei s"inarii

ichidul cefalorahidian se gaseste intre arahnoida si piamater si are rol trofic.

Examin.fizica:"cantit.variaza in fct.de specie si individ "presiunea dupa viteza cu care se scurge pe ac

"culoarea:-normal:transparent

-modificat:rosu(hemoragii),galben"verde(hemolize),tulbure(meningite si

meningoencefalite purulente) "miros:normal"inodor1 respingator"in supuratii meningiene

"densitatea creste in prezenta albuminelor,globulinelor,elem figurate

"pct.crioscopic:asemanator plasmei "tensiunea superf.:scade in anemii

"vascozitatea:creste in hemoconcentr.

Examin.biochimica:"ph"ul:asem. celui sanguin 2,3"2,4 "albuminorahia:creste in meningoencefalite

"globulinorahia:creste in tumori,anemii

"glicirahia:scade in encefalite si meningite

"determ. Cl ,Ca,g in sit.partic.Examin.microscopica(citorahie):"normal "5 globule albe6mm7,lipsa globule rosii

"patologic globule albe multe(in listerioza,viroze,8igodie) si globule rosii(in

accidente vasculare).Examin.bacteriologica:prin insamantari pe medii obisnuite sau speciale de cultura.

Examin.radiografica a encefalului si mad. spinarii se face odata cu exam.fizica a craniuluisi coloanei,prinadmin.de subst.de contrast in canalul medular sau intravenos.Se evident.astfel conturul si integritatea subst.

nervoase,prez.componentelor care compreseaza sau traumatizeaza subst.nevoasa.

'omografia computerizata si !N sunt tehnologii de varf in examni.subst.nervoase pt evident.modif. formei

marimii,densit. si pozitiei.

5


3/18

Electrografierea presupune inreg.biocurentilor subst.nervoase prin:

"electroencefalografiere:inreg.biocurent.cerebrali prin aplicarea de electrozi pe pielea capului,aparatul

care inreg.se num.encefalograf,iar inreg. se num. encefalograma.$nterpretareatipului de unda(alfa,beta,delta,teta)permite evident.starilor normale si pato.

de la niv.scoartei cerebrale unde exista si zone /mute0 pe care nu se pot

inreg.biocurenti electrici."electrocorticografierea:prin aplicarea electrozilor direct pe scoarta cerebrala iar inreg. se num.

Electrocorticograma

"electrocerebelografierea:pt.biocurentii cerebelului,iar inreg se num.electrocerebelograma.

#.$tarile de in%ibitie corticala

#patiaforma usoara de depresie corticala,caracteriz.prin miscari lenese,raspuns lent la comenzi,in generalanimalul rasp.la excitatiile de intensit.medie.

'orpoareaeste un grad avansat de indiferenta fata de mediu,animalul avand privirea pierduta,cu botul

pri8init in iesle,dusumea sau pamant,imobil sau cu tonus muscular scazut.Cand se deplaseaza,o face greroi,tarand

picioarele si cu momente in care este gata sa cada.raspinde cu intarziere si incomplet la excitatii puternice.Somnolenta(atipirea)starea intermediara intre veghe si somn,cand animalul este trezit doar de excitatii

puternice,dupa care,la incetarea excitatiei,revine in starea de somnolenta.Exagerarea starii se numestesopor,candanim.este trezit numai prin ihalarea de subst.volatile excitante puternice(otet,amoniac),lovire,intepare,etc.

Coma(somn adanc)presupune pierderea de durata(zile,luni,ani) a cunostintei,motilitatii

voluntare,sensibilitatii,reflexelor(cu exceptia celu corneean si palpebral),dar pastrarea respiratiei si circulatiei laniv.scazute si consecutiv,aparitia hipotermiei.$ntalnita in boli grave cu localiz.la SNC(coma cerebrala),ficat(coma

hepatica),pancreas(coma diabetica),rinichi(coma uremica),gl.endocrine(coma endocrina),in intoxicatii(coma

oxica).

Comotia cerebralapierderea cunostintei pt o per.scurta de timp prin zduncinarea encefalului,in urma unoraccidente ,dar fara leziuni craniocerebrale.

Sincopapierderea brusca si pt scurt timp (sec.,min.)a cunostintei,motilitatii,sensibilit.,respiratiei,pulsului si

prez.unei tensiuni arteriale minime(moarte aparenta).Cauzata de intreruperea fluxului sanguin arterial laniv.creierului(in stop cardiac,hemoragii interne).

ipotimia(lesinul)pierderea brusca si de scurta durata a cunostintei,reducerea celorlalte functii si relaxarea

musc.striata si neteda.&rodusa in general de reducerea cant.de sange de la niv.creierului.#poplexia(ictus apopleptic)perderea brusca si pt o per.de 59"49 min. a cunostintei,motilit.,sensibilit.,cu

pastrarea respiratiei si circulatiei.#pare in hemoragii cerebrale,embolii si tromboze pe artere cerebrale.Cand

animalul nu moare in urma accidentului vascular cerebral,acesta isi revine partial,ramanand doar cu modif. &rodusa

pe zona de compresiune a scoartei cerebrale de catre hematom sau hipoxie(pareze,paralizii).#ccesul epileptiformpierderea brusca a cunostintei si sensibilit.,dupa care apar crizele motorii(contractii

lonice sau tonice) si vegetative(urinare,salivare,respiratie stertoroasa)"epilepsia,cu revenire la normal dupa cateva

ec. sau min.Crizele de epilepsie se pot repeta in timp,epilepsie putand fi:"dupa contractii:generalizata(la toti muschi),sau localizata

"dupa cauza:-esentiala(adevarata,ereditara)"fara substrat evident,ocazionata de

motii,traumatisme,intoxicatii-falsa"cu origine simptomatica(diverse boli ale SNC)sau reflexa,cu spina iritativa foarte

variata(otite,sinuzite,parazitoze).

Catalepsiapierderea cunostintei si aspectul de animal teapan;,0de piatra0,impietrit,prin contractia tonica a

uturor muschilor.

7


4/18

Stupoareapresupune lipsa activit.fizice si psihice a cunostintei,fiind caracteriz.de imobilitate

ompleta,refuzul alimentatiei si adapatului.#pare in menigoencefalite,stari diabetice si uremice.

$mobilitateareducerea cunostintei,fiind caracteriz.de imposibilit.animalului de a se orienta si deplasa.!amanepe loc atunci cand a fost oprit si nu se opreste atunci cand a fost pus in deplasare,asa numitele /anim.automate0 si

amnezice.

&.$tarile de excitatie corticala

$ncep de la simpla neliniste a anim.pana la agresiune si accese rabiforme.


5/18

Contratura(convulsia tonica)contractie involuntara,tonica,rigida,dureroasa,de lunga durata,la un membru,la o

egiune sau la un organ ca de exemplu:trimusul(contractura musc.maseterini),opistotonusul(contractura

musc.cervicali dorsali),rasul sardonic(contractura musc.canini),apararea abdominala(contractura musc.abdominali).Convulsiile clonicecontractii involuntare,repetate,ritmice,temporare sub forma de secuse,localizate la un

muschi,un grup de muschi sau generalizate.$ntre secuse apar pauze care permit relaxarea musculaturii.Convulsiile

onico"clonice presupun alternari intre forma tonica si clonica a convulsiei,separate prin pauze.$n aceasta categoriee incadreaza si ticurile studiate la atitudini(limba serpentina,ticul ursuluui).

ioclonia propiu"zisacontractii involuntare,scurte,rapide,ritmice,temporare,sau permanente de aceeasi

ntensitate si nu dispar in timpul somnului.a anim.putem intalni mioclonia frenica(diafragmatica),abdominala simioclonii la membre.

Coreeacontractii involuntare,aritmice,localizate,care se intensifica la excitatii si dispar brusc cand anim.este

alm(in timpul somnului sau dupa admin.de calmante9.

'remuraturilecontractii involuntare,repetate,mici ca intensitate,ale unor grupe de muschi sau ale intreguluiorp.#par in boli infectioase,intoxicatii,frig sau frica.

=ibrilatiile muscularecontractii involuntare,ritmice,cu amplitudine mica,localizate numai la un nr.redus de

fibre musculare ale unui muschi.

*.Contractibilitatea neuromusculara(%i"o)inezia si a)inezia

inezia(pareza adevarata,parezia)contractii lente(diminuate) sau rare(bradi>inezii).

#>inezia(paralizia adevarata,plegia)lipsa miscarilor(a contractibilitatii)datorita lipsei de influxnervos.&araliziile pot fi de lunga durata sau definitive cand sunt insotite de amiotrofie.

Clasificarea parezelor si paraliziilor:

dupa modul de aparitie:brusc sau prigresiv(lent de la pareza la paralizie)

dupa starea tonusului muscular:-spastice:paralizia este asociata cu hipertonia musc.,regiunea este in extensie(membrele post.se gasesc sub

anim.)

-flasce:paralizia este asociata cu hipotonia sau atonia musculara(membrele post.sunt orientate inapoi si tarate deanim.)

dupa intindere:partiale(la un grup de muschi) sau difuze(la toti muschii inervati de nervul motor afectat)

dupa regiune:-la un membru(monopareza6monoplegia)-la doua membre dimetrice(diplegia):la membrele anterioare si posterioare(paraplezia6paraplegia)

-la trei membre(triplegia)

-la 3 membre(tetrapareza6tetraplegia,cuadriplegia)

-la o 8umat.de corp(hemipareza6hemiplegia).


6/18

osteotendinoase sunt abolite,amiotrofie prezenta.#pare in traumatisme,tulburari

irculatorii,tumori,intoxicatii,hipovitaminoze.

+.Coordonarea miscariloriscarile organismului sunt coordonate de catre centri nervosi ai miscarii localizati la niv.encefalului.rice

modificare anatomica sau functionala la niv.sist.nervos produce tulburari de coordonare a miscarilor care se pot

xprima prin miscari pasive(inerte) sau misc.active(fortate).iscari pasivepresupun lipsa mentinerii echilibrului atat in mers(ataxia locomotorie) cat si in statiune(ataxia

tatica,astazia).

#taxia(locomotorie,dinamica)dificultate in coordonarea misc.voluntare(in mers),fiind exprimata

pin dismetrii(misc.disproportionate:pasi mari"hipermetrii,alternand cu pasi mici"hipotermii),nesiguranta,titubari(clatinari,vaccilari),tendinta la cadere.

"ataxia cerebrala(corticala)"se caracteriz.prin dismetrie(mers poticnit,greoi)la care se adauga modif.

de comportament in urma afectarii scoartei cerebrale.Semnul +abins>i este

pozitiv."ataxia cerebeloasa"se caracteriz.prin mers dizamorfic(mers ebrios,in zigzag),torticolis permanent,cu

tendinta de cadere.%neori se constata lipsa de mentinere a echilibrului si in statiune(astazie) sar si miscari fortate.

"ataxie labirintica(vestibulara)"caracteriz.prin dismetrie,torticolis permanent sau periodic,tendinta de

*omitare,fiind asem.ataxiei cerebeloase.Semnul !omberg pozitiv"ataxie bulbara"caracteriz.prin dismetrie la care se adauga semnele paraliziei bulbare prin afectarea centrilor

bulbari(respiratie,sete,foame,deglutitie,masticatie,tuse,voce,circ.)

"ataxie medulara(locomotorie propriu"zisa,tebetica,tabesul adevarat)"produsa prin lezarea cordoanelor @oll

si +urdach se se caracteriz.prin dismetrie(mers talonat"contactul cu solul se face cucalcaiele copitei,pasul de cocos"cu membrele ridicate exagerat),mersul in linie

dreapta.Semnele !omberg,Aetphal si #rgBll !oberson sunt pozitive."verti8ul sau ameteala"tulburare de echilibru in spatiu ca raspuns la senzatia de falsa deplasare,fiindcaracteriz.de o usoara reducere a cunostintei,vaccilari,tendinta de a merge in cerc

si pedalari daca anim.este in decubit.

#stazia (ataxia statica)imposibilitatea mentinerii echilibrului in statiune,fiind caracteriz.de

largirea bazei de spri8in si balansarea pe picioare.&oate fi produsa de modif.anatomice sifunctionale asem.ataxiei locomotorii.

Semnul !omberg pozitiv"la examin.in mers a unui anim.cu ataxie,dupa acoperirea ochilor,manif.se

accentueaza in caz de ataxie vestibulara si medulara.

Semnul Aestphal pozitiv"abolirea reflexului rotulien in ataxia medularaSemnul #rgBll !obertson(semnul pupilar)pozitiv"inegalitate pupilara prin absenta contractiei pupilei la lumina

pe aceeasi parte cu leziunile cordoanelor @oll si +urdach.Este prezent in ataxia medulara,paralizii generalizate.Semnul +abins>B pozitiv"extensia unuia sau a tuturor degetelor membrului posterior la inteparea

nterfalangiana (aprecierea reflexului plantar)$n leziuni ale fascicolului piramidal,ataxia cerebrala.

iscarile active(fortate)presupun tendinta de a adopta si exacuta,atat in mers cat si in statiune,de pozitii si

miscari nefiresti.$ntrucat misc.sunt produse de leziuni circumscrise ale nevraxului ele se mai num.si semne defocar,cum ar fi:

"misc.in mane8"deplasarea in cerc,in acelasi sens,datorita leziunilor pe o singura parte a scoartei

erebrale(cenuroza,tumori,abcese,hemoragii dar uneori si in cofoza si amauroza unilaterala)

4


7/18

"piruetarea"rotirea in cerc pe membrele posterioare,apare in leziuni ale pedunculilor cerebelosi posteriori

"pulsiunile"tendinta involuntara a anim.de deplasare in directia

anterioara(anteropulsia,antepulsia),laterala(lateropulsia) sau posterioara(retropulsia)in diverse leziuni alencefalului

"rostogolirea in butoi"rostogolirea in 8urul axului longitudinal apare in leziuni ale pedunculilor cerebelosi

mi8locii"dromomania"tendinta de a merge in permanenta,caracterizeaza psihopatiile,meningoencefalitele.

.Excitabilitatea neuromusculara

Excitabilitatea presupune aprecierea functionalitatii arcului reflex prin verificarea raspunsului neuromuscular

a excitantii mecanici(palpatie,percutie) sau electrici(curent electric).!eflexul presupune excitatia unui receptor si raspunsul primit la aceasta excitatie,care necesita prezenta

arcului reflex:"receptor

"calea aferenta(ascendenta,nervul senzitiv)

"centrul nervos(substanta cenusie)"calea eferenta(descendenta,nerv efector"motor sau secretor)

"efectorul(muschiul somatic,cardiac,neted,glanda exocrina)$ntreruperea arcului reflex pe una din componente face imposibila realizarea reflexului testat.

a anim.se pot verifica doua tip.de reflexe:reflexe profunde(tendinoase,periostale,musculare) si superficiale

cutanate,mucoase,pupilare).!eflexe profunde:

r.rotulian(patelar):se realiz.prin percutia ligamentului rotulian median.Exagerarea acestui reflex sau extensia

brusca a membrului vecin(semnul Aestphal)este intalnita in leziuni medulare,nevralgii pe zona

percutatar.achilian(reflex ul tendonului lui #chille):prin percutarea tendonului deasupra calcaneului

r.supracarpian:prin percutarea tendoanelor care trec pe deasupra reg.carpiene(la anim.de talie mica)

r.supratarsian:prin percutarea tendoanelor de pe fata anterioara a reg.tarsiene(la anim.de talie mica)r.tricepsului brafial"rar utilizat

r.calcaneului(periostal):prin percutia periostului calcaneului

r.osului copitei:prin perc.copitei!eflexul normal la percutie: presupune flexia sau extensia membrului in functie de zona percutata.Exagerarea

eflexului(hiperreflectivitate)apare in paralizii centrale progresive,iritatii la orice nivel al arcului reflex,in timp ce

educerea reflexelor(hiporeflectivitatea) apare in paralizii periferice,unele boli infectioase ale encefalului.#bolirea

uturor reflexelor apare in come,colaps,sincopa,afectiuni ale aparatului locomotor.!eflexe superficiale:

. !eflexe cutanate(realizate prin intepare,ciupire,pliere a pielii)

"r.grebanului(la cal)"urmat de contractia m.pielos "r.dorsal(bovine)"urmat de olrdozarea anim.

"r.abdominal(cal)"urmat de contractia musculaturii abdominale sau a pielosului

"r.de scarpinare(caine)"urmat de miscari de pedalare a membrului post.de sus,anim.fiind in decubitlateral,iar excitatia se aplica in zona lombara

"r.gluteal(la toate anim.)"urmat de contractia muschilor glutei daca se ciupeste pielea din zona fesei

"r.cvadricepsului"urmat de contractia muschiului cvadriceps daca se aseaza mana pe fata dorsala a cozii

"r.codal(toate anim.)"urmat de lasarea cozii in 8os daca se atinge cu degetul fata inferioasa a cozii

2


8/18

"r.anal si vulvar"presupune contractia sfincterului anal sau vulvar la incercarea de a introduce

termometrul sau degetul mi8lociu in orificiul anal sau vulvar

"r.perineal"urmat de lipirea cozii pe reg.anala si perineala daca se atinge piele din zona perineala "r.scrotal si cremasterian"presupune contractia pungilor scrotale sau ridicarea testiculului la inteparea

acestora sau a condilului femural

"r.mamar"urmat de cifozare la atingerea sferturilor posterioare ale mamelei "r.plantar(interdigital sau +abens>B)"la carnasiere,presupune flexarea degetelor la inteparea pielii

interdigitale a membrului post.Semnul +abens>B presupune extensia degetelor

5. !eflexe mucoase:"r.palpebral(cornean)"inchiderea pleoapelor la atingerea corneei.ipsa reflexului apare in leziuni ale

nervului trigemen si facial

"r.stranutului"aparitia stranutului consecutiv excitarii mucoasei pituitare

"r.de deglutitie"aparitia deglutitiei la atingerea bazei limbii.!eflexul lipseste in paralizia faringelui"r.de masticatie"aparitia masticatiei la atingerea buccelor

"r.palatin"deschiderea gurii la apasarea cu degetele pe regiunea barelor sau in bolta palatina

"r.de vomitare"aparitia vomitarii la atingerea mucoasei faringiene

7. !eflexul pupilar(rasp.pupilei la lumina si intuneric).&upila se micsoreaza(mioza)la lumina si semareste(midriaza)la intuneric,ambii ochi concomitent cu exceptia pasarilor si iepurilor.Semnul

#rgBll !obertson presupune inegalitate pupilara in urma aorecierii acestui reflex.

1-.$ensiblitatea exteroce"tiva su"erficiala(%i"erestezia


9/18

homolaterala"cand atat hipo sau anestezia cat si leziunea encefalului sunt pe aceeasi parte.


10/18

"modif.care pot mari panta palpebrala:paralizia nervului pleoapei inferioare,entropionul(rasfrangerea pleoapei

spre interior),ectropionul(spre exteerior),coloboma palpebrala(lipsa unei portiuni din pleoapa),simblefaronul sau

blefarosinechia(lipirea pleoapelor de globul ocular)."modif.ale cilillor(genelor): trichiasis(devierea cililor spre globul ocular),districhiasis(prez.a doua randuri de

cili)

"aparatul lacrimal: dacrioadenita(inflam.glandei lacrimale),dacriocistita(inflam.sacului lacrimal),dacriolit,encantic

"globul ocular: -prezenta ochilor:anoftalmie(lipsa congenit.a ochilor),sinoftalmie(ciclopia)

-pozitia:exoftalmia(protruzia globului ocular),enoftalmia(infundarea globului),luxatia globului, avulsia globului,strabismul convergent,divergent

-miscari1 nistagmusul vertical,lateral,rotativ

-dimensiunea:microftalmia,hidroftalmia sau bulfamia,glaucomul

-inflamatii: panoftalmia,cheratita.cherato"con8unctivita,cheratita ulceroasa -camera anterioara: hipopion(puroi in cam.anterioara),hipohema(sange in cam.ant.)

-irisul si zona ciliara:heterocromia ciliara,uveita,ciclita,iridociclita

-pupila:mioza,midriaza,anizocoria,hipus sau dans pupilar

-cristalin: cataracta,luxatia anterioara sau post.a cristalinului,afachia sau apha>ia -fundul de ochi:hemoragii,desprinderi de retina,retinita

-modif.diverse:dermoidul,nefelionul,leucoma,panus,cheratocelul,stafilo"mulExamin.funct.a ochiului(vazul)

Se face dupa acoperirea alternativa a ambilor ochi.

#specte semiologice:"anauroza:piederea vederii dupa leziuni decelabile la ochi

"cecitatea:pierderea vederii consecutiv lezionarii globului ocular

"nictalopia:vederea deficitara noaptea

"hemeralopia:vederea deficitara ziua"hesperanopia:vedere deficitara seara

"ambliopia:scaderea generala a vederii fara o cauza organica aparenta

"emetropia:imagine clara pe retina si acomodare perfecta,vedere normala"ametropia:tulburare de acomodare

"hipermetropia:vedere deficitara in apropiere,dar foarte buna in departare

"miopia:vedere deficitara la departare si buna la apropiere

13.$ensibilitatea auditiva,olfactiva si gustativaExamin.fizica a urechii,aspecte semiologice:

"urechea externa:modif.la niv.conchiei auriculare,canalului auditiv extern,timpanului,prezenta corpilor straini,a

parazitilor,cerumenului,lichidului in conductul auditiv ext.,otoreea(scurgere de lichid dinconduct),otoragia(scurgerea sangelui),hematoame,otalgia(durerea urechii),inflam.urechii externe

"urechea medie:inflam.urechii medii,coexista cu inflam.trompei lui Eustachio si chiar a faringelui

"urechea interna:dificil de examinat prin met.generale,se pot culege date prin radiografierea stancii temporaluluiExamin.functionala a urechii(auzul):

"hiperacuzia"cresterea perceptiei auditive

"hipoacuzia:scaderea

"anacuzia:lipsa auzului unilat.sau bilat.

9


11/18

Examin.functionala a nasului(miros):

"dificil de apreciat la anim.,poate pune in evidenta hiperosmia(sensibilit.olfactiva crescuta) sauanosmia(diminuarea pana la disparitie a mirosului)

Examin. funct. a limbii(gustul):

"dificil de apreciat la anim.,se pot evidential hipogeuzia(scaderea sensibilit.gustative),ageuzia(lipsa gustului),sipica(pervertirea gustului).

1#.Examinarea functionala sistemului neurovegetativ

Se face pe baza tabloului clinic,a testelor farmacodinamice si a reflexelor neuro"vegetative.

#precierea tabloului clinic:

"pentru aceasta se analiz.efectul crescut al smpaticului sau parasimpaticului asupra diferitelor organe si functii."tonusul normal neurovegetativ este mentinut in limite printr"o actiune comuna a celor doua laturi ale

sistemului.Cand acest tonus este dezechilibrat apare distonia neurovegetativa care poate fi:

-simpaticotona(cresterea tonusului simpatic)"caracteriz.de excitatie,exoftalmie,tahicardie,midriaza,

hipertensiune,uscarea mucoaselor si a pielii,constipatie, modificarea generalizata la toate organele inervate de simpatic.

-parasimpaticotona(vagotona)"somnolenta,enoftalmie,bradicardie,mioza,hipotensiune,transpiratie,diaree, urinare frecventa,hipotermie,limfocitoza

-amfotona"cresterea alternativa fie a simpaticului fie a parasimpaticului

-hipotona"prabusirea ambelor componente neurovegetative.'estarea farmaco"dinamica:

"presupune admin.de medicam.stimulatoare(simpaticomimetice,parasimpaticomimetice) sau

inhibitoare(simpaticolitice)ale sistemului neurovegetativ si urmarirea efectelor acestora asupra functiilor.

"admin. Simpaticomimeticelor(adrenalina,efedrina) la un animal simpaticoton are ca rezultat exacerbareaactiunii simpaticului in timp ce admin.de parasimpaticomimetice(pilocarpina)la un anim.vagoton are ca rezulat

exacerbarea actiunii parasimpaticului.

"admi. He simpaticolitice si parasimpaticolitice anihileaza modif.simpaticotone ale anim.#precierea reflexelor neurovegetative:

"la anim.se pot aprecia urmat.reflexe:reflexul oculo"cardiac(Hagnini"#shner),oto"cardiac(!oger),labio"cardiac

(Sarabrin)."inainte de aplicarea excitantului se apreciaza frecventa si ritmul cardiac,precum si frecventa pulsului.#plicarea

excitantului presupune presarea globilor oculari cu pulpa degetelor,aplicarea iavasalei pe ureche sau buza

superioara timp de aprox 79 sec.,dupa care se verifica din nou activitatea cordului si pulsului.

"anim.cu tonus neurovegetativ normal nu prezinta diferente semnif.ale valorilor apreciate insinte si dupaexcitant.#nim.simpaticotone prez.cresteri mari ale frecventei cardiace in timp ce la vagotone frecventa cardiaca

scade f.mult.

1&.Examin.fizica si functionala a sistemului endocrin.$emiologia endocrinozelor


12/18

Examin.sistemului endocrin se poate realiza in unele situatiifizic(inspectia si palpatia externa pt

testicul,timus,tiroida pancreas,palpatia transrectala pt ovar,examin.radiologica pt hipofiza si

timus,scintigrafierea pt tiroida,laparatomie pt suprarenale,pancreas,ovare) dar in specialfunctional apreciind:"tabloul clinic prin simptoame(sindroame):

-generale:nervoase,musculare,digestive,urinare,oculare,sexuale,cutanate,ale cresterii,ale starii de

intretinere -glandulare:uniglandulare si pluriglandurare din cadrul semiologiei endocrinozelor(starile de

dezechilibru endocrin

"cercetarea metabolismelor: -metabolismul bazal:prin termogeneza sau termoliza in cadrul disendocrinozelor hipofizare,

tiroidiene,suprarenale

-metabolismele particulare:protidic(anabolismul si catabolismul protidic),lipidic(degradarea

grasimilor),glucidic(glicogenogeneza si glicoliza),hidric,mineral, vitaminic(cant.de vitam.in sange)

"dozarea hormonilor:din sange si urina cu rez.f.bune dar dificil de realizat pt toti hormonii glandelor endocrine

"reactia tisulara:prin inocularea pe anim.a serului sau urinei cu hormoni(in special ovarieni) si urmarirea in timp

a modif.tisulare(culoare si marimea ovarului,uterului si vaginului) Semiologia endocrinozelor se exprima clinic prin 5 tipuri de sindroame:

"uniglandulare(unilaterale,simple)"manifestate prin exces de hormoni(hiperfunctie,hipersecretie)sau prininsuficienta hormonala

"pluriglandulare"produse prin actiunea comuna a hormonilor de la mai multe glande endocrine.

1'.i"ofiza(sindroame antero si "ostero/%i"ofizare

Sindroamele anterohipofizare(adenohipofizare)sunt produse prin tulburarea hormonilor(decrestere,prolactina,tireotrop,luteinizant,foliculostimulant,adrenocorticotrop si lipotropina Itoti ai lobului

anterior):

"hipoanterohipofizarismul produce: -la tineret animal: nanismul hipofizar,manifestat printr"o conformatie micsorata proportional si

comportament normal comparativ cu cel tiroidian care este disarmonic

-la anim.adulte: casexia hipofizara(boala Simmonds) este o insuficienta hormonala anterohipofizara globalacare se rasfrange asupra celorlalte glande endocrine

"hipoanterohipofizarismul prin hiposecretia de hormoni adrenocorticotropi produce atrofia corticosuprarenalei

si aparitia maladiei bronzate(boala #ddison)

"hiperanterohipofizarismul produce: -la tineret: gigantism hipofizar(macrosomie) insotit de infantilism genital

-la adulte: acromegalia ce presupune dezvoltarea exagerata a extremitatilor,cand coexista cu gigantismul se

num acromegalogigantism"hiperanterohipofizarismul prin hipersecretie de hormoni adenocorticotropi produce sindromul Cushing.

Sindroamele posterohipofizare(neurohipofizare)sunt produse de scaderea sau cresterea hormonului

antidiuretic si ocitocinei."hiponeurohipofizarismul produce aparitia:

-diabetului insipid caracterizat de polifagie,polidipsie si poliurie cu elimin.de electroliti

-simdromul +abins>i"=rohlich(diposo"genital)la tineret,caracterizat prin obezitate si infantilism genital

5


13/18

"hiperneurohipofizarismul este caracterizat de aparitia sindromului hiperhidro"pexic si presupune retentie

hidrica cu edeme si oligurie.

1*.E"ifiza si timusul

Epifiza

@landa endocrina localizata intre tuberculii cvadrigemeni anteriori si straturile optice ale diencefalului senumeste epifiza sau glanda pineala si se examin.fizic prin C' si !N.


14/18

Sindromul hipertiroidian:prin exces de hormon tiroidian.Se constata cresterea metabolismului bazal,aparitia

tahicardiei,modificari intalnite in boala +asedoD caracterizata de gusa,exoftlmie,slabire progresiva,excitatie

corticala,tremuraturi,epifora.&aratiroida

@landa endocrina formata din structuri f.mici,diseminate in interiorul si in 8urul tiroidei si care secreta

parathormonul ce actioneaza la niv.renal si osos,mentinand un raport normal Ca6& la niv.sangelui.Sindromul hipoparatiroidian este caracterizat de hipocalcemie serica,hiperfosfatemie,hiperexcitabilitate

neuromusculara.

Sindromul hiperparatiroidian este caracterizat de hipercalcemie serica,hipercalciurie,hipofosfatemie,disparitiareflexelor,astenie,apatie.

1.$u"rarenala si "ancreasul endocrin

Suprarenala

@landa localizata in vecinatatea rinichilor,are parenchimul format din doua straturi:corticala(cu rol in

metabolismul proteic,glucidic,lipidic,precum si imunodepresic) si medulara(cu actiune simpaticomimetica.

Sindroamele corticosuprarenale apar consecutiv modificarilor cantitative ale hormonilorcorticoizi:mineralocorticoizi,glucocorticoizicorticosteroizi,steroizi sexualiceetosteroizi,hormoni care

actioneaza asupra metabolismului hidromineral,glucidic,lipidic,functiei imunitare. "Sindromul de hipocorticism de lunga durata produce boala #ddison caracterizata de pigmentarea excesiva a

pielii sub actiunea hormonului melanostimulator hipofizar la care se adauga astenie , anemie , hipotensiune

,anemie.


15/18

"diabetul zaharat: endocrinoza uniglandulara,totusi in producerea acestuia sunt implicate si alte glande

endocrine.Este o boala caracterizata prin polidipsie intensa si poliurie,inalninduse:

-diabetul zaharat(simptomatic)"lipsa insulinei caracterizat de polidipsie,poliurie,glicozurie,hiperglicemie

-diabetul bronzat"zaharat asociat cu melanodermie si ciroza hipertrofica

-diabetul asimptomatic"fara manif.clinice dar cu hiperglicemie -diabetul insipid(lipsa vasopresinei)"polidipsie,poliurie fara glicozurie

-diabetul renal"ereditar cu glicozurie permanenta prin defect de resorbtie renala

-diabetul steroid"zaharat usor,prin exces de hormoni corticosuprarenali."slabirea: anim.adulte este produsa de tulburari endocrine

anterohipofizare,tiroidiene,pancreatice,suprarenale,ovariene,testiculare si presupune reducerea sau absenta

rezervelor de grasime din organism care poate duce la casexie

"hipotrepsia: nedezv.masei musc.la nou nascuti si tineretul animal si lipsa de reactivitate,poate fi asociata cunanismul si e produsa de tulburari hipofizare,tiroidiene,suprarenale.

"obezitatea: este cauzata de un complex de factori(metabolici,ereditari,endocrini,alimentari,sedentarism)

"sindromul general de adaptare(stress"ul): caracterizat de tulburari endocrine hipofizare,tiroidiene,ale gonadelor

la care se asociaza modif.sistem.neurovegetativ."sindroamele cutanate:cauzate de modif.la niv.pielii si in urma unor tulburari neuro"endocrine asociate:

-alopecia"in carente mineralo"vitaminice,endocrinoze hipofizare,tiroidiene,suprarenale -hipertrichoza generalizata"in afectiuni ale suprarenalelor,ovarului si hipofizei

-discromiile cutanate"in afectiuni hipofizare si ale suprarenalei

-psoriazisul.

21.Examin.si semiologia albinelor

Examin.albinelor se face in mai multe etape urmarind:=lora melifera si sursa de apa:flora trebuie sa fie cat mai aproape de stupina,in cazul in care este prea departe se

practica stuparitul pstoral.Se acorda atentie stropitului padurilor sau culturilor in vederea combaterii

daunatorilor.Sursa de apa trebuie sa fie aproape de stupina si nepoluata.Fborul albinelor: observabil de la cativa >m de stupina si sa fie f.des in apropierea stupinei(albine multe

vioaie,incarcate cu polen).

Fona din 8urul stupului si urdinisul: in 8urul stupului cat mai putine albine moarte,iar la urdinis prezenta unuinr.mare de albine,in miscare.

Stupul cu albine: deschiderea stupului se face de catre apicultor,examin.de medicul veterinar dupa asigurarea

masurilor de proterctie specifica,pe timp calduros,fara vant,ploaie,cand f.multe albine sunt plecate la cules.Se

examin.ramele,fagurii care trebuie sa fie integri,incarcati cu polen,oua,larve si puiet uniformimprastiate.Heasemenea sa fie prezente multe albine lucratoare putini trantori si o singura matca.ai multe

matci indica faptul ca familia de albine a pregatita pt roit.

#specte semiologice:"lipsa zborulu sau albine rare

"albine moarte sau muribunde la urdinis

"miscari dezordonzate ale alinelor in intoxicatii"prezenta petelor diareice colorate diferit la urdinis sau stup

"albine cu abdomen marin sau colorat diferit

"prezenta parazitilor pe corpul albinelor

"puiet mort cu miros specific

?


16/18

"lipsa matcii

#ceste aspecte apar in loca europeana,americcana,salmoneloza,puiet in sac,varooza.

22.Examin.si semiologia "estilor si viermilor de matase&esti

&t obtinerea de date necesare stabilirii patologiei se face atat examin.pestilor si a mediului de viata pe baza unui

plan:"ancheta clinica urmarind fiza ihtiologica:

-date geotopografice"amplasarea crescatoriei,date despre sol,poluarea industriala

-date hidrotehnice"despre sursa de apa,calitatea acesteia,rimul de inlocuire

-locul si data aparitiei bolii -date despre boala si evolutia in timp

"examin.fizica a pestilor bolnavi:

-examin.capacitatii de inot(lipsa inotului,pesti morti)

-examin.individuala dupa pescuire(a pestilor vii,bolnavi si morti) "inspectia:pt miscare,forma,marime corpului,aspctul suprafetei si culoarea corpului,prezenra solzilor si

luciul "palpatia:pt consistenta,mobilitate si deformari

"examene speciale:bacteriologice,virusologice,hematologice,histologice

-examin.apei si fura8elor:fizic,biochimic,microscopic"aspecte semiologice:

-functionale:miscari lenese,la suprafata apei,cu abdomenul in sus

-morfologice:abdomen mare,leziuni pe corp,paraziti pe corp sau branhii,solzi cazuti,modif.de

culoare,hemoragii,icter.*iermi de matase

&t obtinerea de date necesare stabilirii patologiei se vor examina:

"incaperile"microclimatul(temp.,umidittatea,ventilatie,lumina) si igiena"hrana si asternutul"frunzarul de dud,ste8ar si ricin,crengute pt ingogosare

"viermii,crisalidele,gogosile si fluturii privind forma,marimea,culoarea consistenta,mirosul si densitatea pe pat

#specte semiologice:inapetenta,lipsa mobilitatii,pete colorate,diaree,vomitare,agitatie,marirea involum,depuneri neuniforme de oua se pot intalni in boli specifice(poliedrie,nosemoza) sau nespecifice.

23.0asele(examin.si as"ecte semiologice

Examin.oaselor se face prin inspectie,palpatie,examin.radiologica(forma,structura si

fracturi),biopsia(examin.histopatologica),examin.sangelui si urinei(rap. Ca6&).

#specte semiologice:"osteopatia:orice afectiune la niv.osului

"fractura osoasa:ruperea sau spargerea unui os1se pot clasifica astfel:

-d.p.d.v clinic:"deschise sau inchise(totale,partiale,epifizare,diafizare,apofizare sau articulare,prin tasare) -dupa linia de separare:"complete(dechise,inchise"transversale,oblice,longitudinale,cu fragmente,cu

deplasare)

"incomplete(fisuri,fracturi in lemn verde,prin infundare)

!emedierea fracturilor se face prin imobilizarea osului fracturat sau interventia chirurgicala.

4


17/18

Exista situatii cand calusul osos poate fi vicios(deformant)sau exuberant.

"periostita"inflam.periostului in urma unui traumatism sau prin propagarea unei infectii

"osteita"inflam.tesut.osos"osteomielita"inflam.tes.osos si a maduvei osoase

"osteocondrita"inflam tes.osos si a cartila8elor articulare

"osteoartrita"osteodinia"durere osoasa prezenta in fracturi

"osteodistrofia

"osteoporoza"rarefiere osoasa produsa prin insuficienta oseinogenezei si largirea canalului medular"osteofibroza

"osteonecroza"necroza tes.osos

"rahitismul"osteopatie chimiodistrofica a tineretului

"osteomalacie" osteopatie chimiodistrofica prin demineralizare osoasa la adulte"exostozele"excrescente osoase la supraf.unui os

"enostozele"proliferari osoase delimitate in interiorul cavitatilor

"displazia osoasa"anomalie de dezvoltare a osului prin rarefiere sau condensare osoasa cu neregularitati

"osteomul"tumora osoasa benigna"osteosarcomul"tumora maligna.

2#.rticulatiile

egatura intre oase este asigurata de articulatii(mobile,semimobile si fixe) formate din cartila8 articular sicapsula articulara.Examin.acestora se face prin inspectie,palpatie,(pozitia capetelor

osoase,temperat.,sensibilitate) ,radiografiere simpla sau cu subst.de contrast,artrografiere,ecografiere,punctie

articulara si examin.lichidului de punctie.

#specte semiologice:"artropatia"orice boala localizata la articulatii

"artrita"inflam.acuta a artic.

"poliartrita"inflam.a mai multor artic."poliartrita reumatoida"artic.deformate si anchilozante,consecutiv infectiei cu streptococul beta"hemolitic

"periartrita"inflam.tesuturilor care incon8oara o artic.

"artroza"inflam.cronica,degenerativa a artic."anchiloza"imobilizare patologica a unei artic.

"artralgia"durere articulara

"hidartoza"prezenta sangelui in cavitatea articulara

"entorsa"deplasare capetelor articulare,eventual ruperea sau smulgerea de ligamente,urmata de revenirea lanormal

"luxatia"deplasarea fara revenire la normal a capatelor articulare

"dis8unctia"separarea a doua oase sudate sinartrotic

2&.Tendoanele si tecile tendinoase sinoviale

'endoanele sunt structuri con8unctive care se leaga de periost prin insertii tendino"periostale,iar de muschi prin

insertii mio"tendinoase.'ecile sinoviale faciliteaza alunecarea tendonului in timpul deplasarii.

#specte semiologice:

"tendinita"inflam.tendonului

2


18/18

"tenoperiostita"inflam.insertiei periostale a tendonului

"tenosinovita"inflam.tecii tendonului si a tendonului

"tenalgia"durerea localizata la niv.tendonului"luxatiile tendinoase"ex.luxatia tendonului lui #chileboala 8aretelor la pasariperozisul

"rupturile si dezinsertiile tendinoase

"8avartul tendinos"necroza tendonului"retractia tendonului avand ca rezultat arcarea(buletura)

semio subiecte rez

Documents