semestrul i plante medicinale - · pdf file- definirea disciplinei de plante medicinale şi a...

PLANTE MEDICINALE – SEMESTRUL I 1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ

1.2 Facultatea de Farmacie

1.3 Departamentul: DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)

1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE

1.5 Ciclul de studii: LICENTĂ

1.6 Programul de studii: ASISTENŢĂ FARMACEUTICĂ

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei - PLANTE MEDICINALE

2.2 Titularul activităţilor de curs – prod.dr. OROIAN SILVIA

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp):prof. dr. OROIAN SILVIA

2.4 Anul de studii

I 2.5 Semestrul

I 2.6 Tipul de evaluare

Examen

2.7 Regimul disciplinei OBL

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână

1 3.2 din care curs:

1 3.3 seminar / laborator (lp) /stagii

1

3.4 Total ore pe semestru din planul de învăţământ

28

3.5 din care curs:

14

3.6 seminar / laborator (lp) /stagii

14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe 16

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate si pe teren 5

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

Tutoriat 5

Examinări 20

Alte activităţi: consultaţii, documentare în Grădina Botanică a U.M.F.-Târgu-Mureş, documentare pe internet 5

3.7 Total ore de studiu individual 61

3.9 Total ore pe semestru 89

3.10 Numărul de credite 4

4.Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

4.2 de competenţe

5.Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a Cursului

5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

- manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific al biologiei vegetale ca fundament pentru înţelegerea altor discipline din planul de învăţământ precum formatea profesională a studenţilor ca viitori asistenţi farmaceutici;

- promovarea unor relaţii principiale de colaborare în grupe de lucru, stimularea iniţiativei, creativităţii etc.; - valorificarea optimă şi creativă a potenţialului propriu fiecărui student în activităţile ştiinţifice din cadrul

orelor de lucrări practice; - formarea unor competenţe specifice disciplinei:

- cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei - descrierea caracterelor morfologice la speciile studiate

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

- definirea disciplinei de Plante medicinale şi a locului ocupat de această disciplină în domeniul Biologiei. Importanţa cunoştiinţelor de Botanică şi legăturile acestei discipline cu alte ştiinţe;

- analizarea principalelor aspecte pe care le cuprinde domeniul Botanicii Farmaceutice: Citologia, Histologia, Organografia (morfologia organelor vegetative: rădăcina, tulpina şi frunza, precum şi a organelor de reproducere: floarea, fructul şi sămanţa);

- familiarizarea studenţilor cu tehnicile de recoltare, preparare şi analiza macroscopică a plantelor medicinale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Ca disciplină fundamentală, explică noţiunile de bază şi conceptul de morfologie a plantelor.

7.2 Obiectivele Specifice Prezentarea principalelor caractere morfologice ale plantelor medicinale, importante în stabilirea identităţii lor.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Importanţa studierii cursului de Plante medicinale pentru învăţământul farmaceutic. Alcătuirea celulei vegetale: citoplasma, reticulul endoplasmatic, ribozomii, mitocondriile, aparatul Golgi, plastidele, nucleul, incluziunile ergastice, vacuomul celular, peretele celular.

MORFOLOGIA PLANTELOR Citologie vegetală

2. Ţesuturile de: origine, apărare, conducătoare, mecanice, fundamentale, secretoare; - caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea produselor vegetale de diferite provenienţe

Histologie vegetală

3. Rădăcina: morfologia rădăcinii; rădăcini metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică.

4. Tulpina: morfologia tulpinii; tulpini metamorfozate, produse vegetale de origine caulinară.

5. Frunza: morfologia frunzei; importanţa produselor vegetale de provenienţă foliară.

Organografia organelor vegetative

6. Floarea: morfologia florii; tipuri de inflorescenţe; importanţa drogurilor care provin din flori.

7. Fructul şi sămânţa: morfologia fructului şi a seminţei; importanţa drogurilor care provin din sămânţă.

Prezentare orală, MS PowerPoint

Atlas botanic

Organografia organelor de reproducere

Bibliografie I. Bibliografia obligatorie

1. Oroian S.: Plante medicinale, Ed. University Press, Târgu-Mureş, 2007. 2. Oroian S., Curticăpean M.: Botanică Farmaceutică – Îndrumător de lucrări practice,Vol.I,Ed. University Press,

Târgu-Mureş, 2007. 3. Oroian S.: Botanica farmaceutică, Ed. University Press, Târgu-Mureş, 2011. 4. Tămaş M.: Botanică farmaceutică, Citologia, vol. I, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu“, Cluj-Napoca,

2004. II. Bibliografie facultativă

5. Avram R., Andronescu E., Füsi I.: Botanică farmaceutică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981. 6. Coiciu E., Rácz G.: Plante medicinale şi aromatice, Ed. Academiei, Bucureşti, 1962.

8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii Metode de predare Observaţii

1. Norme de protecţie a muncii în laboratorul de Botanică Farmaceutică Aparate optice utilizate în studiul morfologic si anatomic al plantelor medicinale. Structura celulei vegetale:

- celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. - studiul plastidomului celular: grăuncioarele de

clorofilă din Vallisneria spiralis. - cromoplaste din rădăcina de Daucus carota si petalele

de Calendula officinalis.

2. Ţesuturile de apărare. Formaţiuni epidermice: - perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Urtica

dioica. - peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de

Elaeagnus angustifolia. - stomatele de tip dicotiledonat: Begonia sp. - stomatele de tip monocotiledonat: Tradescantia

virginica.

3. Ţesuturi secretoare: - ţesutul secretor extern: papile secretoare la Viola sp.,

perii secretori la Mentha x piperita. - ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din

pericarpul fructului de Citrus aurantiacum; canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris; canalele oleifere de la Coriandrum sativum.

4. Morfologia rădăcinii, tulpinii - morfologia rădăcinii, rădăcini metamorfozate şi

utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. - morfologia tulpinii, produse vegetale de origine

caulinară.

5. Morfologia frunzei: - părţile componente ale unei frunze simple; formele

limbului; baza limbului; vârful limbului; marginea limbului; frunze compuse; nervaţiunea frunzei; părozitatea limbului; anexele foliare.

- utilizarea frunzei în practica farmaceutică.

Folosirea microscopului, utilizarea plantelor proaspete pentru efectuarea unor preparate microscopice, folosirea preparatelor fixe etc.

MORFOLOGIA PLANTELOR

6. Morfologia organelor de reproducere; Dispozitia florilor;

- morfologia florii la Picea abies; - morfologia florii la angiosperme; - inflorescenţe racemoase; inflorescenţe cimoase;

inflorescenţe compuse.

7. Morfologia fructului şi seminţei: - clasificarea fructelor: fructe simple, cărnoase,

indehiscente; fructe simple, cărnoase, dehiscente; fructe simple, uscate, indehiscente; fructe simple, uscate, dehiscente; fructe multiple; fructe false; fructe compuse.

- morfologia seminţei de Phaseolus vulgaris.

Bibliografie I. Bibliografia obligatorie

1. Oroian S., Curticăpean M.: Botanică Farmaceutică – Îndrumător de lucrări practice,Vol.I,Ed. University Press, Târgu-Mureş, 2007.

2. Oroian S., Curticăpean M.: Botanică Farmaceutică – Îndrumător de lucrări practice, Vol.II, Ed. University Press, Târgu-Mureş, 2008.

3. Săvulescu T. (ed.): Flora României, vol. 1-13, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1952-1976. 4. Tămaş M.: Botanică farmaceutică, Sistematica-Cormobionta, vol. III, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu“,

Cluj-Napoca, 2005. 5. Tutin T.G., Heywood V.H., Burges N.A., Moore D.M., Valentine D.H., Walters S.M. & Webb D.A. (eds): Flora

Europaea, vol. 1-5, Cambridge University Press, Cambridge, 1964-1980. 6. *** Farmacopeea Europeană, Ed. A 7-a (Ph.Eur.7), 2011. 7. *** Farmacopeea Română, Ediţia a X-a (FR X), Ed. Medicală, Bucureşti, 1993, (şi suplimente 2000, 2001, 2004,

2005, 2006). II. Bibliografie facultativă

1. Făgăraş M.: Botanică sistematică I (Thallobionta et Bryobionta), Ed. Ovidius University Press, Constanţa, 2007.

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

- capacitatea de a-şi organiza eficient activitatea profesională; - botanica, prin problematica abordată, vizează cunoaşterea, răspândirea şi utilizarea raţională a resurdelor vegetale

medicinale de pe Terra; - în numeroase medicamente se regăsesc principiile active studiate în cadrul disciplinei; - valorificarea optimă şi creativă a potenţialului vegetal în activităţile ştiinţifice, utilizarea unor metode, tehnici şi

instrumente de investigare şi de aplicare, implicarea în dezvoltarea instituţională; - angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane –instituţii cu responsabilităţi similare şi participarea la propria

dezvoltare profesională.

10.Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

Răspunsurile la examen Evaluare scrisă 70%

Testarea periodică prin lucrări de control

5%

10.4 Curs

Testarea continuă pe parcursul semestrelor

Teste grilă

5%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Răspunsurile finale la lucrările practice de laborator

Evaluare scrisă (I) Evaluare orală (II)

15%


Teste grilă 5%

10.6 Standard minim de performanţă

Minim 5 la examenul scris Minim 7 la examenul de lucrări practice Minim nota 7 la celelalte modalităţi de apreciere Prezenţa la curs: 80% Prezenţa la lucrările practice: 100%

PLANTE MEDICINALE - SEMESTRUL II 1. Date despre program






1.6 Programul de studii: ASISTENŢĂ FARMACEUTICĂ


2.1 Denumirea disciplinei - PLANTE MEDICINALE

2.2 Titularul activităţilor de curs – prof. Dr.OROIAN SILVIA

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp): prof. dr. OROIAN SILVIA

2.4 Anul de studii

I 2.5 Semestrul

II 2.6 Tipul de evaluare

Examen

2.7 Regimul disciplinei OBL





1

3.4 Total ore pe semestru din planul de învăţământ



14





Tutoriat 5

Examinări 20

Alte activităţi: consultaţii, documentare în Grădina Botanică a U.M.F.-Târgu-Mureş, documentare pe internet 5





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului



Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

- manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific al biologiei vegetale ca fundament pentru înţelegerea altor discipline din planul de învăţământ precum formatea profesională a studenţilor ca viitori asistenţi farmaceutici;

- promovarea unor relaţii principiale de colaborare în grupe de lucru, stimularea iniţiativei, creativităţii etc.; - valorificarea optimă şi creativă a potenţialului propriu fiecărui student în activităţile ştiinţifice din cadrul

orelor de lucrări practice; - formarea unor competenţe specifice disciplinei:

- cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei - capacitatea de a recunoaşte sau determina diferitele specii de plante medicinale spontane şi

cultivate - conştientizarea importanţei ştiinţifice, economice şi practice a plantelor medicinale

Co

mp

ete

nţe

tra

nsv

ers

ale

- definirea disciplinei de Plante medicinale şi a locului ocupat de această disciplină în domeniul Biologiei. - cursul de Plante medicinale prezintă categoriile sistematice supraspecifice importante: familii, ordine, prin

prisma sistemelor filogenetice actuale, a gradului de înrudire şi de evoluţie, de la simplu la complex, într-o strânsă interdependenţă cu schimbarea factorilor de mediu, într-un process dinamic de corelaţii adaptative şi selective;

- principalele unităţi taxonomice sunt exemplificate cu specii medicinale importante din punct de vedere ştiinţific şi economic;

- prezintă caracterele de recunoaştere a speciilor vegetale pe baza caracterelor morfoanatomice; - familiarizarea studenţilor cu tehnicile de recoltare şi preparare a plantelor medicinale.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Ca disciplină fundamentală, explică noţiunile de bază şi conceptul de sistematică a plantelor.

7.2 Obiectivele Specifice - prezintă categoriile sistematice supraspecifice importante: familia, ordinal, prin prizma sistemelor filogenetice actuale;

- descrierea celor mai importante plante medicinale, utilizate astăzi în fitoterapie, pe întreg mapamondul.

8. Conţinuturi


8. Unităţi sistematice. Determinarea plantelor Încrengătura Pteridophyta: Familia: Equisetaceae: Equisetum arvense. Încr. Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina, Familiile: Ginkgoaceae: Ginkgo biloba; Cupressaceae: Juniperus communis Încr. Angiospermatophyta: Familiile: Lauraceae: Cinnamomum camphora Ranunculaceae: Adonis vernalis Papaveraceae: Chelidonium majus, Papaver somniferum.

9. Familiile: Caryophyllaceae: Gypsophila paniculata, Saponaria officinalis Polygonaceae: Rheum palmatum var. tanguticum Fagaceae: Quercus robur Betulaceae: Betula pendula Cannabaceae: Humulus lupulus. Rosaceae: Agrimona eupatoria, Alchemilla xanthochlora, Crataegus monogyna

Folosirea herbarului şi a materilului botanic

proaspăt, a stereomicroscopului,

aplicaţii practice în grădina botanică,

determinarea speciilor cu ajutorul

determinatoarelor de plante şi a atlaselor

botanice

SISTEMATICA PLANTELOR

Deplasări în grădina botanică pentru studierea florei spontane (introduse în cultură) şi identificarea acesteia prin metodologia clasică.

10. Familiile: Rosaceae: Geum urbanum, Potentilla anserina, Prunus cerasus, Rosa canina. Fabaceae: Astragallus gummifer, Glycyrrhiza glabra Myrtaceae: Eucalyptus globulus Lythraceae: Lythrum salicaria Rutaceae: Citrus aurantiacum.

11. Familiile: Linaceae: Linum usitatissimum Rhamnaceae: Frangula alnus Elaeagnaceae: Hippophae rhamnoides Apiaceae: Carum carvi, Coriandrum sativum, Hypericaceae: Hypericum perforatum. Violaceae: Viola tricolor Brassicaceae: Brassica nigra

12. Familiile: Salicaceae: Populus nigra, Salix alba Tiliaceae: Tilia cordata Malvaceae: Althaea officinalis, Gossypium herbaceum Ericaceae: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea Primulaceae: Primula veris Gentianaceae: Gentiana lutea Caprifoliaceae: Sambucus nigra

13. Familiile: Valerianaceae: Valeriana officinalis Solanaceae: Atropa bella-donna Scrophulariaceae: Digitalis purpurea, Verbascum phlomoides Plantaginaceae: Plantago lanceolata Lamiaceae: Melissa officinalis, Mentha x piperita, Rosmarinus officinalis, Salvia officinalis, Thymus serpyllum

14. Familiile: Asteraceae: Achillea millefolium, Arnica montana, Artemisia absinthium, Calendula officinalis, Cnicus benedictus, Cynara scolymus, Matricaria recutita Asparagaceae: Convallaria majalis Asphodelaceaee: Aloe vera Poaceae: Zea mays.

Bibliografie

III. Bibliografia obligatorie

8. Oroian S., Curticăpean M.: Botanică Farmaceutică – Îndrumător de lucrări practice,Vol.I,Ed. University Press, Târgu-Mureş, 2007.

9. Oroian S., Curticăpean M.: Botanică Farmaceutică – Îndrumător de lucrări practice, Vol.II, Ed. University Press, Târgu-Mureş, 2008.

10. Săvulescu T. (ed.): Flora României, vol. 1-13, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1952-1976. 11. Tămaş M.: Botanică farmaceutică, Sistematica-Cormobionta, vol. III, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu“,

Cluj-Napoca, 2005. 12. Tutin T.G., Heywood V.H., Burges N.A., Moore D.M., Valentine D.H., Walters S.M. & Webb D.A. (eds): Flora

Europaea, vol. 1-5, Cambridge University Press, Cambridge, 1964-1980. 13. *** Farmacopeea Europeană, Ed. A 7-a (Ph.Eur.7), 2011. 14. *** Farmacopeea Română, Ediţia a X-a (FR X), Ed. Medicală, Bucureşti, 1993, (şi suplimente 2000, 2001, 2004,

2005, 2006). IV. Bibliografie facultativă

2. Făgăraş M.: Botanică sistematică I (Thallobionta et Bryobionta), Ed. Ovidius University Press, Constanţa, 2007.


- capacitatea de a-şi organiza eficient activitatea profesională; - botanica, prin problematica abordată, vizează cunoaşterea, răspândirea şi utilizarea raţională a resurdelor vegetale

medicinale de pe Terra; - în numeroase medicamente se regăsesc principiile active studiate în cadrul disciplinei; - valorificarea optimă şi creativă a potenţialului vegetal în activităţile ştiinţifice, utilizarea unor metode, tehnici şi

instrumente de investigare şi de aplicare, implicarea în dezvoltarea instituţională; - angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane –instituţii cu responsabilităţi similare şi participarea la propria

dezvoltare profesională.

10.Evaluare


Răspunsurile la examen Evaluare scrisă 70%


Teste grilă 5%

10.4 Curs

Testarea continuă pe parcursul semestrelor

5%

Răspunsurile finale la lucrările practice de laborator

Evaluare scrisă (I) Evaluare orală (II)

15% 10.5 Seminar / lucrări practice /stagii


Teste grilă 5%


Minim 5 la examenul scris Minim 7 la examenul de lucrări practice Minim nota 7 la celelalte modalităţi de apreciere Prezenţa la curs: 80% Prezenţa la lucrările practice: 100%

BAZELE CHIMICE ALE MEDICAMENTULUI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE TÎRGU MURES


1.3 Departamentul :DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)


1.5 Ciclul de studii - LICENŢĂ

1.6 Programul de studii - ASISTENŢĂ DE FARMACIE


2.1 Denumirea disciplinei – BAZELE CHIMICE ALE MEDICAMENTULUI

2.2 Titularul activităţilor de curs - Conf.dr. Augustin Curticapean

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp) - Drd. Lavinia Grama

2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul


Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL



2 din care: 3.2 curs

1 3.3 seminar / laborator (lp)

1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 2 X14=28 din care: 3.5 curs

1X14=14 3.6 seminar / laborator (lp)

1X14=14



Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14


Tutorial 7

Examinări -

Alte activităţi -





4.1 de curriculum -

4.2 de competenţe -


5.1. de desfăşurare a cursului Prezenta obligatorie (minim 5 din 7 cursuri)


Prezenta obligatorie (minim 5 din 7 sedinte de lucrari practice)


Co

mp

ete

nţe

p

rofe

sio

nal

e

- Cursul in prima parte generala urmăreşte, prin conţinut şi abordare, transmiterea şi însuşirea de către studenţi a legilor, principiilor, structurilor, echilibrelor de bază ale chimiei.

- Cursul in a doua parte descriptiva urmăreşte transmiterea şi însuşirea de către studenţi a caracteristicilor si proprietatilor specifice elementelor chimice si combinatiilor lor

- In cadrul lucrărilor practice, prin conţinut şi abordare, se urmăreşte formarea aptitudinilor pentru activitatea experimentală şi de cercetare, imbogatirea deprinderilor si a manualitatii cu ustensile de laborator, respectiv definirea, descrierea si interpretarea principiilor, modelelor si metodelor stiintifice pentru desfasurarea optima a etapelor din cadrul procedurilor experimentale.

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

- Identificarea, concatenarea si utilizarea cumulativa a informatiilor, conceptelor, principiilor si a legilor descriptive din domeniul chimiei anorganice cu cele provenite din domeniile chimice inrudite.

- Relationarea si asocierea caracteristicilor specifice si a proprietatilor generale si particulare ale elementelor chimice si a combinatiilor lor cu domeniile in care este implicata activitatea lor biologica.

- Identificarea scopurilor, resurselor, conditiilor, etapelor cu durata determinata in vederea realizarii experimentelor programate, in succesiunea logica de desfasurare a acestora .

- Stabilirea rolurilor si a responsabilitatilor in cadrul echipei de lucru pentru efectuarea experimentelor programate in vederea optimizarii si eficientizarii timpilor de lucru.


7.1 Obiectivul general al disciplinei - Insusirea de cunostinte de baza din domeniul Chimiei generale si anorganice, utile in pregatirea de specialitate in domeniul farmaceutic

7.2 Obiectivele specifice - Acumularea si aprofundarea cunostintelor cu caracter general: concepte, principii, legi ale chimiei generale - Acumularea si aprofundarea cunostintelor cu caracter descriptiv privind caracteristicile specifice si proprietatile elementelor chimice si a combinatiilor lor - Echilibrarea nivelului de cunostinte de baza acumulat de catre studenti

8. Conţinuturi


1. Legile combinaţiilor chimice. Teoria atomică şi moleculară. Legile generale ale chimiei.

Legea conservării masei (material).Legea proporţiilor definite. Echivalenţi chimici. Legea

proporţiilor multiple. Legile gazelor ideale. Legea lui Avogadro şi consecinţele ei. Legea

generală a gazelor ideale.

Prelegere sustinuta cu materiale grafice

2 ore/C1

2. Elemente de structură a atomilor. Sistematizarea elementelor chimice.

Proprietăţi periodice şi neperiodice ale elementelor. Sistemul periodic şi

importanţa lui. Teoria lui Bohr asupra structurii învelişului de electroni. Modelul

atomului de hidrogen şi explicarea spectrelor


2 ore/C2

3. Legături chimice. Structura moleculelor. Electrovalenţa. Covalenţa.

Hibridizarea. Legături polare. Legătura coordinativă.Combinaţii complexe.

Legătura metalică.


2 ore/C3

4. Reacţii chimice. Echilibre chimice. Reacţii complete şi de echilibru. Legea

acţiunii maselor. Echilibre în fază gazoasă.Echilibre în sisteme eterogene. Reacţii

de precipitare. Echilibre în sisteme omogene lichide. Reacţii în care NO al

elementelor se schimbă. Factori care influenţează reacţiile de oxido-reducere.


2 ore/C4

5. Acizi şi baze. Disociaţia electrolitică a acizilor şi bazelor. Constanta Ka de

aciditate şi constanta Kb de azicitate. Disociaţia apei. Scara pH.


2 ore/C5

6. Nemetale. Halogenii şi combinaţiile lor (F, Cl, Br, I). Oxigenul şi sulful şi combinaţiile lor.

Azotul, fosforul şi combinaţiile lor. Carbonul şi siliciul. Borul.


2 ore/C6

7. Metalele şi combinaţiile lor. Caracterizarea generală. Metalele alcaline (Li, Na,

K, Rb, Cs). Metalele alcalino-pământoase (Mg, Ca, Sr, Ba, Ra). Metalele de tip p:

Al, Tl, Sn, Pb. Metalele de tip d: Cu, Ag, Au, Zn, Cd, Hg, Cr, Mn, Fe, Co, Ni,

metalele platinice.


2 ore/C7

Bibliografie obligatorie

1. Negoiu D., Tratat de chimie anorganică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1972. 2. Haiduc Ionel, Chimia compuşilor metalorganici, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1974. 3. Neniţescu C.D., Chimie Generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974. 4. Spacu P., Stan M., Gheorghiu C., Brezeanu M., Tratat de chimie anorganică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1974. 5. Bailar I.C., Emeleus R.N., Trotman R.N., Dickenson A.F., Comprehensive Inorganic Chemistry, Pergamon Press, Oxford,

New-York, Toronto, Sidney 1975. 6. Străjescu M., Teodor F., Elemente de Chimie Bioanorganică, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1979. 7. Zamfir Gh., Efectele unor poluanţi şi prevenirea lor, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1979. 8. Grecu I., Neamţu M., Enescu L., Implicaţii biologice şi medicale ale chimiei anorganice, Ed. Junimea, Iaşi, 1982. 9. Marcu Gh., Chimia compuşilor coordinativi, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1984. 10. Marcu Gh., Brezeanu M., Bâtcă A., Bejan C., Cătuneanu R., Chimie Anorganică, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1984. 11. Curticapean A., Chimie Bioanorganica – Baze si Principii, University Press Tg-Mures, 2006 Bibliografie facultativa

1. Marcu Gh., Chimia modernă a elementelor metalice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1993. 2. Haiduc Iovanca, Chimia mediului ambiant. Controlul calităţii apei, Ed. Univ. Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, 1996. 3. Marcu Gh., Marcu T., Elemente radioactive. Poluarea mediului şi riscurile iradierii, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996 4. Palamaru M.V., Iordan A.R., Cecal A., Chimie bioanorganică şi metalele vieţii, Ed. BIT, Iaşi, 1997 5. Greenwood N.N., Earnshaw A., Chemistry of the Elements, Butterworth-Heinemann Ed. , Oxford, 1998 6. Housecorft C.E., Sharpe A.G., Inorganic Chemistry, Pearson Education Ltd., Harlow, England, 2001. 7. Manahan S.E., Fundamentals of Envinromental Chemistry, CRC Lewis Pub. New-York, 2001. 8. Petrucci R.H., Harwood W.S., Herring G., General Chemistry: Principles and Modern Applications, Prentice-Hall

Inc., 2002. 9. Manahan S.E., Toxicological Chemistry and Biochemistry, CRC Lewis Pub. New-York, 2003 10. Marcu Gh., Rusu M., Coman V., Chimie Anorganică. Nemetale şi Semimetale. Ed. EIKON, Cluj-Napoca 2004


1. Munca preactică în laborator. Principii şi reguli. Introducere în munca de laborator, protecţia muncii, prezentarea vaselor de laborator. Curăţarea, spălarea vaselor de laborator. Măsurarea masei, volumelor şi densităţii substanţelor. Operaţiuni simple de laborator in vederea separarii si purificarii substanţelor.

2 ore/LP1

2. Determinarea unor constante fizice – substanţe lichide/solide. Verificarea legilor de bază ale chimiei.

2 ore/LP2

3. Soluţii, proprietăţi,concentraţii. Soluţii. Solubilitate. Determinarea produsului de solubilitate. Soluţii. Exprimarea concentraţiei soluţiilor

2 ore/LP3

4. Reacţii chimice. Reacţii chimice. Echilibre acido-bazice. Determinarea pH-ului.

2 ore/LP4

5.Combinatii. Prepararea unor hidroxizi, oxizi şi peroxizi. Prepararea sărurilor simple. Prepararea sărurilor duble.

2 ore/LP5

6.Combinatii.Prepararea unor combinatii coordinative cu cationi complecşi. Prepararea unor combinatii coordinative cu anioni complecşi.

2 ore/LP6

7. Test scris privind cunostintele dobândite.Efectuarea unui experiment practic - Referat.

Parte demonstrativa si experimente executate de studenti

2 ore/LP7

Bibliografie

1.Olariu M., Chimie generală şi anorganică - Lucrări practice - Ed. University Press Tg.Mureş, 2008, ISBN 978-973-169-024-7 2. Olariu,M., Curticăpean,A., Lucrări practice de chimie generală şi anorganică Lit. U.M.F. Tg-M, 2001

3.Olariu M., Indrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică, Litografia U.M.F. Tg-Mureş, 1999 4. Olariu M., Indreptar de lucrări practice de chimie anorganică, Litografia I.M.F. Tg.Mureş, 1981 5. Iuşut M., Probleme de chimie generală şi anorganică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981 6. Pauling L., Chimie generală, Ed.Ştiinţifică Bucuresti, 1972 7. Grecu I., Curea E., Neamţu M., Chimie anorganică. Lucrări practice, Litografia I.M.F. Tg- Mureş, 1975 8. Mironescu N., Tutoveanu A., Tehnica lucrărilor de laborator, Ed.Tehnică Bucuresti, 1967 9. Manualul inginerului chimist – vol.1,2 , Editura Tehnica Bucuresti, 1973 10. Manualul laborantului chimist, Editura Tehnica Bucuresti, 1975 11. Kolditz L., Anorganikum-Chemisches, Lehr und Praktikumsbuch, Veb Deutscher Verlagder Wissenchaften Berlin, 1968 12. Handbook of Preparative Inorganic Chemistry, vol.I,II Second Edition, Academic Press New York, 1965 13.Tőkés B., Dudutz Gy., Donáth-Nagy G.: A kémia alapjai I, III kötet, Studium Alapítvány Kiadó, Marosvásárhely, 2005


- Coroborarea notiunilor acumulate cu informatiile privind compatibilitatile si nivelul de reactivitate al compusilor chimici anorganici in relatie cu alti compusi chimici in principal cu compusii biologic activi

- Utilizarea relationala a informatiilor privind caracteristicile si proprietatile elementelor chimice si a combinatiilor acestora in privinta reactivitatii in procesele de obtinere sau sinteza a unor preparate utilizate in domeniul farmaceutic

10.Evaluare


Evaluarea cunostintelor din partea generala

Examen oral 50% 10.4 Curs

Evaluarea cunostintelor din partea descriptiva

Examen oral 50%

Evaluarea intocmirii referatelor practice pentru fiecare sedinta

Media notelor acordate pe referatele intocmite

16,6%

Evaluarea rezultatelor practice obtinute pe parcursul semestrului

Media notelor acordate Pentru rezultatele obtinute

16,6%

Efectuarea unui experiment practic

Referat cu rezultate obtinute

16,6%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii

Evaluarea nivelului cunostintelor teoretice

Verificare practica scrisa 50%


Definirea simpla a conceptelor, principiilor si legilor chimiei generale, respectiv enumerarea caracteristicilor specifice si a proprietatilor particulare pentru elementele chimice si combinatiile lor – barem minimal pentru nota 5.

BAZELE FIZICO-CHIMICE ALE PREFORMULĂRII MEDICAMENTULUI 1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE TÎRGU MURES




1.5 Ciclul de studii: LICENŢĂ

1.6 Programul de studii: ASISTENŢĂ DE FARMACIE


2.1 Denumirea disciplinei BAZELE FIZICO-CHIMICE ALE PREFORMULĂRII MEDICAMENTULUI

2.2 Titularul activităţilor de curs: Şef lucr. dr. Vancea Szende

2.3 Titularul activităţilor de lucrări practice (lp): Şef lucr. dr. Vancea Szende

2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare EXAMEN 2.7 Regimul disciplinei OBL



4 din care: 3.2 curs 2 3.3 Laborator (lp) 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 laborator (lp) 28



Documentare suplimentară în bibliotecă și pe platformele electronice de specialitate 8

Pregătire seminarii / laboratoare 14

Tutorial 6

Examinări 3

Alte activităţi





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe



5.2. de desfăşurare a laboratorului

Cunoaşterea normelor de protecţia muncii, de securitate în laborator precum şi a temei care urmează a fi abordată în cadrul laboratorului.


Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

Disciplina are rolul de a contribui la înţelegerea principalelor proprietăţi fizice şi fizico-chimice ale materiei,

privită prin prisma principalelor stări de agregare şi a sistemelor heterogene, studentul creându-şi în acest fel

baza teoretică şi practică necesară în anii superiori disciplinei de tehnologie farmaceutică şi, după absolvire,

dându-i posibilitatea utilizării unor principii şi metode pentru efectuarea unor operaţii farmaceutice de bază

folosite la prepararea diverselor forme farmaceutice magistrale şi oficinale

Absolventul va fi capabil să utilizeze cunoştinţe de bază privind proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor

medicamentoase la elaborarea diverselor forme farmaceutice magistrale, oficinale şi industriale, sub directa

supraveghere a farmacistului.

Co

mp

ete

nţe

tra

nsv

ers

ale

Viitorul asistent de farmacie va trebui să fie capabil să identifice obiectivele de realizat utilizând resursele

disponibile, folosind atât metode clasice de documentare (cărţi sau proceduri de lucru), cât şi utilizarea

resurselor de comunicare moderne şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de

specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba română, cât şi într-o limbă de circulaţie

internaţională, estimând timpii de lucru necesari pentru respectarea termenelor de realizare, identificând

eventualele riscuri aferente pentru finalizarea proiectelor propuse.


7.1 Obiectivul general al disciplinei

Asigurarea unei pregătiri teoretice de bază care să le permită studenţilor o orientare corectă

şi prevedere ştiinţifică atât în fenomenele chimice complexe ale materialului faptic extrem

de bogat al disciplinelor chimice descriptive, cât şi în cele ale disciplinelor de specialitate

farmaceutică (tehnologie farmaceutică, biochimie, analiza medicamentelor etc.).

7.2 Obiectivele specifice Disciplina urmăreşte sistematizarea şi definirea principalelor proprietăţi fizice şi fizico-

chimice ale materiei, privită prin prisma principalelor stări de agregare şi a sistemelor

heterogene. Proprietăţile alese sunt în direct legătură cu baza teoretică necesară unui

student pentru înţelegerea preformulării şi formulării medicamentelor. Cursul oferă o

introducere în studiul sistemelor heterogen-disperse: clasificare, stabilitate, proprietăţi.

8. Conţinuturi


Distribuţia principalelor teme şi subteme pe săptămâni: 1. Proprietăţi generale ale materiei. Substanţe. Soluţii. 2-4. Caracterizarea stării solide: generalităţi, starea cristalină, starea amorfă, dizolvarea substanţelor solide, formarea dispersiilor solide, aplicaţii în farmacie. 5. Caracterizarea gazelor şi substanţelor volatile: caracterizarea stării gazoase, presiunea de vapori, legea Raoult, legea Henry, scăderea presiunii de vapori (ebulioscopie, crioscopie), aplicaţii în farmacie. 6-8. Proprietăţi fizico-chimice ale lichidelor şi substanţelor în soluţie: densitatea, vâscozitatea, concentraţia, presiunea osmotică, izotonizarea soluţiilor, ionizarea în soluţie (acizi şi baze slabe, ionizarea electroliţilor amfoteri, soluţii tampon), difuzia în soluţie, repartiţia substanţelor între doi solvenţi nemiscibili, aplicaţii în farmacie. 9-14. Sisteme heterogen-disperse: Definiţia şi clasificarea

Prezentare orală + multimedia (dacă este cazul)

sistemelor disperse. Tipuri de sisteme coloidale. Proprietăţi generale ale coloizilor: proprietăţi cinetice, proprietăţi optice, electrice. Obţinerea coloizilor. Stabilitatea coloizilor. Emulsii. Suspensii. Aerosoli. Creme.

Bibliografie: 1. Atkins P: The Elements of Physical Chemistry, Oxford University Press, 2001 2. Florence AT, Attwood D: Physicochemical principles of pharmacy, ediţia a 4-a, 2006 3. Suciu G, Tőkés B: Chimie Fizică. Termodinamică chimică, Litografiat UMF Tg. Mureş, 1994 4. Suciu G: Chimie Fizică. Cinetica chimică, Litografiat UMF Tg.Mureş, 1994 5. Ionescu C: Chimie fizică. Ed. did. ped. Bucureşti 1982 6. Tőkés B: Fizikai kémia gyógyszerészeknek, orvosoknak, biológusoknak. Ed. Mentor, Tg. Mureş, 2001 7. Tőkés B, Donáth-Nagy G: Kémia előadások és laboratóriumi gyakorlatok, Ed. Scientia, 2002

8.2 Lucrări practice Metode de predare Observaţii

1. Introducere în practica laboratorului de chimie fizică. Soluţii şi concentraţia lor. 2. Coloizi. Prepararea coloizilor. 3. Seminar. Discutarea lucrărilor practice 1, 2. 4. Seminar. Discutarea lucrărilor practice 3, 4. 5. Seminar. Discutarea lucrărilor practice 5, 6. 6. LP.1. Determinarea căldurii de dizolvare a unei sări. 7. LP.2. Determinarea presiunii osmotice a serului fiziologic prin metoda crioscopică. 8. LP.3. Determinarea coeficientului de repartiţie a iodului. 9. LP.4. Determinarea vâscozităţii unei soluţii. 10. LP.5. Determinarea tensiunii superficiale a unei soluţii. 11. LP.6. Determinarea vitezei de umflare a gelatinei. 12. Recapitulare. Probleme de calcul. 13. Recuperări 14. Verificarea cunoştinţelor practice.

Demonstraţii practice. Discuţii în cadrul unor seminarii. Prezentare multimedia.

Bibliografie: 1. Tőkés B, Suciu G, Muntean DL, Donáth-Nagy G: Îndrumător de lucrări practice de chimie fizică, Litografia UMF

Tg. Mureş, 2004. 2. Tőkés B, Donáth-Nagy G: Lucrări practice de chimie fizică. II. Sisteme heterogen disperse, Litografia UMF Tg.

Mureş, 2006. 3. Făgărăşan E, Imre S: Chimie fizică experimentală, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca,

2005


Angajatorii aştepată de la un viitor absolvent de asistent de farmacie să fie capabil să aibă cunoştinţele necesare realizării unor operaţii simple sau mai complexe pentru obţinerea de produse medicamentoase magistrale.

10.Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Se va evalua abilitatea studentului de înţelegere a principalelor proprietăţi fizice şi fizico-chimice ale materiei şi de corelare a acestora cu principiile care stau la baza preformulării mediamentui.

Evaluare scrisă 80%

10.5 Lucrări practice Se evaluează capacitatea studentului de a efectua operaţii simple de obţinere şi de evaluare a proprietăţilor coloizilor, la care se adaugă cea de înţelegere a unor proprietăţi fizico-chimice importante privind comportarea medicamentului în organism.

Evaluare practică

20%

10.6 Standard minim de performanţă: Definirea principalelor proprietăţi fizice şi fizico-chimice importante în preformularea medicamentului. Clasificarea sistemelor heterogen-disperse. Stabilitatea sistemelor heterogen-disperse

TEHNICI DE ANALIZĂ INSTRUMENTALĂ 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei TEHNICI DE ANALIZĂ INSTRUMENTALĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs: ȘEF LUCR. Dr. GÂZ FLOREA ȘERBAN ANDREI

2.3 Titularul activităţilor de lucrări practice(lp): PREP. Drd. CÂRJE ANCA, PREP.Drd. KUN CSILLA

2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare EXAMEN 2.7 Regimul disciplinei OBL



4 din care: 3.2 curs 2 3.3 Laborator (lp) 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar / laborator (lp) /stagii

28



Documentare suplimentară în bibliotecă și pe platformele electronice de specialitate 6

Pregătire seminarii / laboratoare 14

Tutorial 4

Examinări 4

Alte activităţi 2





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe



Prezența la 80% din cursurile teoretice.


Prezența la toate lucrările practice și cunoașterea normelor de protecția muncii, de securitate în laborator precum și a parții teoretice pentru lucrarea curentă la începutul fiecărui laborator.


Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

Se va pune accent pe cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale chimiei

analitice, cu aplicații în analiza instrumentală.

Posibilitatea adaptării cunoștiințelor teoretice la alegerea corectă a metodelor de analiză necesare

pentru identificarea și dozarea unor substanțe medicamentoase, implementarea unor protocoale de lucru in

cadrul unei echipe de tehnicieni de laborator.

Cunoașterea etapelor de lucru a unei analize instrumentale cu respectarea etapelor procesului

tehnologic prevăzute în fişa tehnică a produsului farmaceutic sau identificarea neconformităţile organoleptice şi

de ordin fizico-chimic ale substanţelor medicamentoase şi formelor farmaceutice.

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

Viitorul asistent de farmacie va trebui să fie capabil să identifice obiectivele de realizat utilizând

resursele disponibile, folosind atât metode clasice de documentare (cărți sau proceduri de lucru), cât și utilizarea

resurselor de comunicare moderne şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de

specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba română cât și într-o limbă de circulaţie

internațională, estimând timpii de lucru necesari pentru respectarea termenelor de realizare, identificând

eventualele riscuri aferente pentru finalizarea proiectelor propuse.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Însușirea unor noțiuni de bază cu privire la utilizarea si principiul de funcționare a

aparaturii de laborator utilizată în analiza substanțelor medicamentoase.

7.2 Obiectivele specifice Formarea deprinderilor şi cunoașterea metodelor de bază necesare măsurătorilor

exacte, crearea unei baze ştiinţifice de interpretare şi utilizare corectă a datelor

experimentale.

8. Conţinuturi


1. Introducere în analiza cantitativă. Prezentare orala + multimedia (daca este cazul)

2. Volumetria- generalități, prepararea soluțiilor, exprimarea concentrațiilor

Prezentare rala + multimedia (daca este cazul)

3. Titrarea, curbe de titrare, exemple. Calcule în volumetrie. Prezentare orala + multimedia (daca este cazul)

4. Analiza instrumentală-generalități. Clasificarea metodelor de analiză instrumentală.

Prezentare orala + multimedia (daca este cazul)

5. Metode optice- Refractometria. Principiu de funcționare. Aparatura


6. Metode optice- Polarimetria. Principiu de funcționare. Aparatura

Prezentare orala + multi edia (daca este cazul)

7. Spectrometria de absorbție moleculară UV-VIS. Aspecte calitative și cantitative. Legea fundamentală a absorbției. Aparatura


8. Metode de determinare cantitativă prin spectrometria de absorbție UV-VIS. Aplicații


9. Metode electrochimice- Potențiometria. Tipuri de electrozi. Aparatura.


10.Potențiometria. Aplicații. Calcule. Interpretare rezultate. Prezentare orala + multimedia (daca este cazul)

11. Metode electrochimice- Conductometria. Aparatura. Aplicații


12. Metode de separare. Generalități. Principiul de funcționare. Clasificare. Cromatografia pe strat subțire


13. Cromatografia de lichide de înaltă performanță. Prezentare orala + multimedia (daca este cazul)

14. Electroforeza capilară. Generalități. Tipuri de metode electroforetice. Aparatura.


Bibliografie:

1. Roman L, M Bojiţă R Săndulescu . Validarea Metodelor de analiză şi control. Ed. Medicală 1998 2. Roman L, R. Săndulescu : Chimie analitică, vol. 2 : Analiză chimică cantitativă, Ed.Didactică şi Pedagogică R.A.,

Bucureşti, 1999 3. Duşa S: Chimie analitică cantitativă, curs litografiat, UMF Tg-Mureş, 1994 4. Duşa S., B.Mitroi: Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă, Litografia UMF Tg-Mureş, 2001 5. Silvia Duşa et al. Chimia Analitică Instumentală ,University Press, Tg.Mureş, 2007

8.2 Lucrări practice Metode de predare Observaţii

1. Norme de protecția muncii. Metode și materiale folosite în laboratorul de chimie analitică. Regulamentul disciplinei. Reguli de lucru în laborator.

Prezentare orală + prezentare practică.

2. Vesela de laborator. Însuşirea unor tehnici de bază de laborator. Cântărirea la balanța analitică.

Demonstrații practice.

3. Elemente de prelucrare tabelară şi grafică a rezultatelor experimentale. Controlul calităţii metodelor analitice.

Demonstrații practice și interpretarea rezultatelor

4. Volumetrie. Dozarea HCl. Demonstrații practice și efectuarea experimentului.

5. Refractometrie. Determinarea concentraţiei unei soluţii probă de glucoză pe baza măsurătorilor de indice de refracţie

Demonstrații practice, efectuarea experimentului și calcularea concentrației.

6. Polarimetrie. Determinarea puterii rotatorii specifice şi molare a lactozei.

Demonstrații practice și efectuarea experimentului și calcularea puterii rotatorii specifice și molară.

7. Spectrometrie UV. Determinarea concentrației papaverinei prin metoda curbei de calibrare.

Demonstrații practice, efectuarea experimentului și calcule.

8. Spectrometrie VIS. Determinarea concentrației unei soluții de Fe

3+ prin metoda curbei de calibrare.

Demonstrații practice, efectuarea experimentului și calcule.

10. Determinarea pH-ului potențiometric. Demonstrații practice și efectuarea experimentului.

11. Conductometrie. Titrarea conductometrică a unui electrolit tare.

Demonstrații practice și efectuarea experimentului și calcule.

12. Probleme de analiză instrumentală Testarea cunoștințelor.

13. Elemente de prelucrare tabelară şi grafică a rezultatelor experimentale. Controlul calităţii metodelor analitice

Interpretarea rezultatelor. Testarea cunoștiințelor

14. Efectuarea determinării cantitative a unei probe necunoscute. Testarea cunoștințelor.

Bibliografie:

1. Duşa S: Chimie analitică cantitativă, curs litografiat, UMF Tg-Mureş, 1994 2. Duşa S., B.Mitroi: Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă, Litografia UMF Tg-Mureş, 2001 3. Silvia Duşa et al. Chimia Analitică Instumentală ,University Press, Tg.Mureş, 2007 4. Imre S., Muntean D.L. – Elemente de analiză instrumentală. Ghid practic de laborator pentru studenţii de la

specializarea nutriţie şi dietetică, University Press, Târgu Mureş, 2011. 5. Balint A, Kun C., Cârje A., Duşa S. – Analize instrumentale- Lucrări practice, University Press Târgu-Mureş, 2011.


Angajatorii aștepată de la un viitor absolvent de asistență de farmacie să fie capabil să: � utilizeze abilitățile practice pentru efectuarea unor operații farmaceutice de bază folosite la prepararea

diverselor forme farmaceutice magistrale şi oficinale; � identifice unele medicamente pe baza unor reacții analitice calitative și a unor procese simple sau mai complexe

de natură fizico-chimică și să le utilizeze pentru prepararea de substanțe medicamentoase marginale; � cunoască principiile generale privind metodele fizico-chimice de analiză și control a medicamentului și a formelor

farmaceutice � aplice metodele adecvate pentru prelevarea și pregătirea preliminară a probelor pentru analiză și să participe la

analiza medicamentelor în laboratoare de profil

10.Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Se va evalua abilitatea studentului de a întelege aplicabilitatea fiecărei metode de analiză instrumentală prezentată, cunoașterea principiului care stă la baza determinării, a aparaturii, interpretarea valorilor măsurate, corelațiile dintre parametrii măsurați, calcule și aplicații practice.

Evaluare scrisă. 75%

10.5 Lucrări practice Aplicarea metodei de analiză instrumentală adecvată pentru determinarea calitativă sau cantitativă a unei substanțe date.

Evaluare practică. 15%

10.6 Standard minim de performanţă .

Cunoașterea metodelor de analiză intrumentală de bază utilizate în analiza substanțelor medicamentoase (electrochimice, spectrofotometrice și de separare), dar și posibilitatea de combinare a acestora pentru o analiză cât mai corectă, identificarea parametrilor fizico-chimice măsurabili în fiecare caz și posibilitatea interpretării modificării acestor parametrii pe parcursul determinărilor

Activități din timpul anului+verificări practice și teoretice

10%

ANATOMIE SI FIZIOLOGIE




1.3 Departamentul : MI ŞTIINŢE MORFOLOGICE



1.6 Programul de studii: ASISTENŢĂ FARMACIE


2.1 Denumirea disciplinei : ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

2.2 Titularul activităţilor de curs: şef. lucr. Dr. Pap Zsuzsanna

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp): drd. Hălmaciu Ioana, drd. Szántó Annamária



EXAMEN 2.7 Regimul disciplinei OBL





2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs


28




Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

Tutorial 10

Examinări 1

Alte activităţi





4.1 de curriculum Cunoştiinţe elementare de biologie de nivel liceal

4.2 de competenţe Nu e cazul



Sala de curs cu retroproiectoare şi/sau videodataproiectoare, planşe, tablă, cretă


Sala de disecţie, muzeu de anatomie, preparate anatomice specifice lp


Co

mp

ete

nţe

p

rofe

sio

nal

e

Descrierea şi interpretarea noţiunilor de bază ale funcţionării organismului uman, integrarea acestora în concepte/ situaţii care se aplică organismului uman cu scopul de a dezvolta noi competenţe profesionale de îngrijiri generale şi specifice de sănătate.

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

Însuşirea unor deprinderi şi manualităţi ce permit identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare aferente şi riscurilor aferente,cu standard minim: realizarea de proiecte sub coordonare pentru rezolvarea unor probleme specifice domeniului.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea unei reprezentări spaţiale, tridimensionale a corpului uman, în ansamblu şi pe segmente; însuşirea unor echivalenţe între conţinutul marilor cavităţi ale corpului şi regiunile de suprafaţă; construcţia unor reprezentări ontogenetice în dinamică, utile pentru diagnosticul prenatal. Însuşirea unor deprinderi şi manualităţi.

7.2 Obiectivele specifice Se asigură prin însuşirea termenilor şi a denumirilor de anatomie şi fiziologie, un limbaj medical necesar pentru intercomunicarea şi înţelegerea cunoştinţelor medicale necesare asistentului de farmacie respectiv însuşirea de către studenţi a bazelor anatomiei structurale şi funcţionale umane, pentru înţelegerea deplină a disciplinelor de specialitate biofarmacologie şi biopatologie, a interacţiunilor dintre medicamente şi organismul uman.

8. Conţinuturi


1. Introducere în studiul anatomiei şi fiziologiei

2. Dezvoltarea corpului uman

3. Anatomia şi fiziologia aparatului locomotor

4. Anatomia şi fiziologia sistemului respirator

5. Anatomia inimii şi fiziologia activităţii cardiace

6. Structura şi hemodinamica sistemului circulator

7. Sângele. Transfuzia

8. Aparatul digestiv: funcţiile secretorii

9. Aparatul digestiv: funcţiile motorii. Absorbţia

10. Anatomia şi fiziologia aparatului urinar

11. Sistemul reproductiv. Funcţiile reproductive

12. Măduva spinării, trunchiul cerebral

13. Scoarţa cerebrală. Sistemul limbic

14. Sistemul nervos autonom

Predare orală, utilizând retroproiectoare şi/sau videodataproiectoare, planşe, machete, schite pe tablă, etc

Bibliografie

1. Seres-Sturm M, Seres-Sturm L, Pávai Z, Anatomia şi fiziologia omului vol.I, Litografia UMF Tg.Mureş, comanda nr 5172/2000

2. Seres-Sturm M, Pávai Z , Branzaniuc K, sub redacţia Seres-Sturm L, Anatomia şi fiziologia omului vol.II, Litografia UMF Tg.Mureş, comanda nr 5252/2002

3. Seres-Sturm M, Seres-Sturm L, Pávai Zoltán Az ember anatómiája és élettana I kötet, Marosvásárhely, Litografia UMF Tg.Mures, Comanda nr.5267/2002

4. Seres-Sturm M, Pávai Zoltán, Az ember anatómiája és élettana II kötet, Marosvásárhely, Litografia UMF Tg.Mures, Comanda nr.5295/2003


Sistemul locomotor: oase, articulaţii

Sistemul locomotor: sistemul muscular

Aparatul respirator şi toracele: constituţie, mişcări respiratorii

Cordul, structură şi funcţie. Electrocardiograma

Aparatul cardio-vascular: sistemul vascular

Dezvoltarea embrio-fetală

Anatomia funcţională a tubului digestiv

Cavitate abdominală: topografie

Anatomia funcţională a aparatului urinar

Organele genitale masculine şi feminine

Sistemul nervos central: măduva spinării, trunchi cerebral, cerebel

Sistemul nervos central: diencefal, telencefal

Sistemul nervos vegetativ

Sistemele senzoriale

Predare orală, discuţie interactivă, demonstraţii pe preparate anatomice şi/sau disecţie, demonstraţii în muzeu

Bibliografie

1. Seres-Sturm M, Seres-Sturm L, Pávai Z, Anatomia şi fiziologia omului vol.I, Litografia UMF Tg.Mureş, comanda nr 5172/2000

2. Seres-Sturm M, Pávai Z , Branzaniuc K, sub redacţia Seres-Sturm L, Anatomia şi fiziologia omului vol.II, Litografia UMF Tg.Mureş, comanda nr 5252/2002


10.Evaluare


10.4 Curs In functie de specificul disciplinei

Ex scirs 80%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Verificare practică 20%

10.6 Standard minim de performanţă: pregătirea complexă a studenţilor din bazele anatomiei structurale şi funcţionale umane, ştiinţe biologice fundamentale, pentru înţelegerea deplină a disciplinelor de specialitate biofarmacologie şi biopatologie, a interacţiunilor dintre medicamente şi organismul uman.

FIZIOPATOLOGIE CLINICĂ


1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE TÎRGU MUREŞ

1.2 Facultatea: FARMACIE

1.3 Departamentul: ȘTIINȚE FUNCȚIONALE ȘI COMPLEMENTARE( M2)



1.6 Programul de studii: ASISTENT DE FARMACIE


2.1 Denumirea disciplinei FIZIOPATOLOGIE CLINICA

2.2 Titularul activităţilor de curs: Șef lucr. Bacarea Anca; Șef lucr. Cotoi Ovidiu

2.3 Titularul activitţilor de seminar/stagii/lp: - Șef lucr. Bacarea Anca; șef lucr. Cotoi Ovidiu

2.4 Anul de studii

I 2.5 Semestrul


Colocviu 2.7 Regimul disciplinei OBL





-



-




Pregătire seminarii / laboaratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 2

Tutorial 2

Examinări 2

Alte activităţi 2

3.7 Total ore de studiu individual

16




4.1 de curriculum

4.2 de competenţe




6. Competenţele specifice acumulate C

om

pe

ten

ţe

pro

fesi

on

ale

Identificarea în conditii de eficienta si eficacitate a nevoilor de îngrijiri generale de sanatate, si tratament. Descrierea notiunilor de baza ale functionarii organismului uman si a mecanismelor generale de producere a bolilor. Integrarea notiunilor de baza în concepte/ situatii care se aplica organismului uman cu scopul de a explica semne si simptome. Stabilirea nevoilor de tratament impuse de existenta unor semne si simptome ale bolilor.

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, conditiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare aferente si riscurilor aferente. Identificarea rolurilor si responsabilitatilor într-o echipa pluridisciplinara si aplicarea de tehnici de relationare si munca eficienta în cadrul echipei si în relatie cu pacientul. Utilizarea eficienta a surselor informationale si a resurselor de comunicare si formare profesionala asistata (portaluri Internet, aplicatii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât in limba romana cat si intr-o limba de circulatie internationala.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea mecanismelor de acţiune ale afecţiunilor cu care asistentul de farmacie se întâlneşte în activitatea sa.

7.2 Obiectivele specifice Prezentarea fiziopatologiei generale si speciale a unor afecțiuni ca: inflamația, infecția, reacția febrilă, durerea, fiziopatologia transportului de oxigen, boli de nutriție, metabolism, endocrine, fiziopatologia digestiei si fiziopatologia excreţiei.

8. Conţinuturi


1.Conceptul de normal şi de boală. Agresologie generală Prezentare orala + multimedia

2. Fiziopatologia sistemelor de apărare ale organismului.

Sindromul inflamator. Sindromul infectios.

Prezentare orala + multimedia

3. Fiziopatologia sistemelor de apărare ale organismului.

Sindromul febril.


4. Fiziopatologia durerii. Prezentare orala + multimedia

5. Explorarea sindromului anemic. Etiopatogenia anemiilor.

Complicaţiile anemiilor. Principii de tratament


6. Fiziopatologia bolilor de nutriţie şi metabolism. Sindromul hiperglicemic. Sindromul hipoglicemic.


7. Fiziopatologia digestiei. Fiziopatologia disfuncțiilor

gastrointestinale.


8.. Fiziopatologia digestiei. Disfuncţiile hepatobiliare si pancreatice.


9. Fiziopatologia deficitelor nutritionale. Fiziopatologia obezitatii.


10. Fiziopatologia aterosclerozei. Complicatiile cardiace, cerebrale si periferice ale aterosclerozei.


11. Fiziopatologia sindromului hipertensiv. Prezentare orala + multimedia

12. Fiziopatologia socului. Prezentare orala + multimedia

13. Fiziopatologia transportului de oxigen. Disfuncţiile

ventilatorii. Insuficienta respiratorie.


14. . Fiziopatologie excreţiei. Disfunctii renourinare.

Insuficienta renala.


Bibliografie

1. Essentials of Pathophysiology: Concepts of Altered Health States, Carol Mattson Porth, second edition, Lippincott William Wilkins, 2006

2. Paulev Poul-Erik, Textbook in Medical Physiology and Pathophysiology, Copenhagen Medical Publishers, 2000

3. Szollár Lajos, Kórélettan, Semmelweis Kiadó, Budapest, 2005

4. Springhouse, Professional guide to pathophysiology 2ed, Ed. Lippincott Williams and Wilkins, 2006

5. Colev Luca V., Bădescu M., Mocanu V., Ciocoiu M.: Fiziopatologie, Editura Gr.T. Popa, Iași, 2006


- -

Bibliografie

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţiilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reperezentativi din domeniul aferent programului

Cunoasterea mecanismelor fiziopatologice este obligatorile pentru intelegerea logica a producerii bolilor, permite invatarea expresiei clinice si paraclinice a bolilor si face posibila aplicarea practica a acestor cunostinte in activitatea de asistent de farmacie.

10.Evaluare



Evaluarea scrisa 100%

10.5 Seminar / laborator/lp/stagii

10.6 Standard minim de performanţă – nota de trecere este nota 5, care se obtine daca studentul este prezent la cursuri, promoveaza colocviul, foloseste corect terminologia de specialitate si dovedeste insusirea cunostintelor de fiziopatologie generala si speciala a organelor, aparatelor si sistemelor.

TERMINOLOGIE FARMACEUTICĂ ŞI MEDICALĂ 1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÎRGU MUREŞ


1.3 Departamentul :Departamentul de Ştiinţe Farmaceutice de Specialitate (DSFS)





2.1 Denumirea disciplinei: TERMINOLOGIE FARMACEUTICĂ ŞI MEDICALĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs: Şef lucr. dr. TODORAN NICOLETA

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp): -








-



-





Tutorial 2

Examinări 2

Alte activităţi -





4.1 de curriculum -




Respectarea ROI (Regulament de ordine internă) a disciplinei de Tehnologie farmaceutică


-


Co

mp

ete

nţe

p

rofe

sio

nal

e

Cunoașterea terminologiei medicale și farmaceutice specifice activității dintr-o farmacie. Cunoașterea: noțiunii de medicament, formă farmaceutică, a căilor de administrare a medicamentelor, a operațiilor generale și specific utilizate la prepararea medicamentelor, a materialelor de condiționare primară și secundară a acestora. Identificarea regulilor de bună practică de preparare a produselor farmaceutice în farmacie şi a regulilor de bună practică de fabricaţie industrială; Identificarea fazelor din tehnologia fabricării medicamentelor; Identificarea adecvată a legislaţiei farmaceutice în vigoare privind eliberarea, depozitarea şi conservarea medicamentelor din unităţile farmaceutice.

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

Activităţi în echipă, stabilirea de responsabilităţi individuale în cadrul unor discuții și activități. Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobândirea cunoştinţelor privind terminologia medicală și farmaceutică specifică activității dintr-o farmacie și a cunoștințelor fundamentale pentru prepararea, depozitarea, conservarea şi eliberarea medicamentelor, prin iniţierea primară a studenţilor cu profilul specific al activităţilor din farmacie şi industria de medicamente. Formarea termenilor medicali și farmaceutici.

7.2 Obiectivele specifice Furnizarea noţiunilor de bază şi a terminologiei specifice referitoare la: -medicament (compoziţie generală, depozitare, conservare, eliberare din farmacie); -farmacie ca unitate care deţine, produce şi eliberează medicamente, produse igieno-cosmetice, produse parafarmaceutice şi alte produse pentru sănătate; -operaţii generale şi pentru cazuri speciale la prepararea medicamentelor în farmacie şi industrie.

8. Conţinuturi


1. FORMAREA TERMENILOR MEDICALI ȘI FARMACEUTICI. NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE PREPARARE A MEDICAMENTELOR: -Noţiuni introductive despre medicament ca produs farmaceutic (Noţiuni generale introductive; Ştiinţe farmaceutice şi obiectivele acestora; Istoricul preparatelor farmaceutice; Literatura farmaceutică; Organigrama sectorului farmaceutic şi legislaţia farmaceutică)

-Prezentare multimedia explicată prin prezentare orală. -Două teste scrise de verificare pe parcursul semestrului. -Probă finală de evaluare a conoştinţelor

-Suportul de curs este pus la dispoziţia studenţilor în format scris şi electronic, la începutul semestrului. -Bibliografia recomandată este anunţată la începutul semestrului şi poate fi studiată fie la disciplină,

4. OPERAŢII GENERALE LA PREPARAREA MEDICAMENTELOR: -Cântărirea substanţelor (Unităţi de măsură folosite la cântărire; Cântărirea ca operaţie la prepararea medicamentelor; Balanţe farmaceutice şi reguli de cântărire a substanţelor; Măsuri dozatoare aproximative pentru administrarea medicamentelor pulverulente). 5. -Măsurarea în volum a lichidelor (Unităţi de măsură folosite la măsurarea volumelor; Măsurarea în volum ca operaţie la prepararea medicamentelor; Măsurarea cu vase volumetrice şi reguli de măsurare a lichidelor; Măsurarea în picături; Măsurarea medicamentelor lichide la administrare).

6. -Operaţii la pregătirea substanţelor solide (Mărunţirea; Pulverizarea în farmacie şi în industrie; Cernerea; Site farmaceutice utilizate în farmacie şi în industrie; Sortarea pulberilor).

7. -Operaţii la prepararea amestecurilor lichide (Dizolvarea; Metode de dizolvare a substanţelor solubile; Metode de dizolvare a substanţelor insolubile).

8. -Operaţii la prepararea amestecurilor lichide-continuare (Omogenizarea prin agitare; Agitatoare de laborator şi industriale; Decantarea; Filtrarea; Filtre de laborator şi industriale; Clarificarea; Decolorarea).

9. OPERAŢII FARMACEUTICE PENTRU CAZURI SPECIALE: -Operaţii pentru obţinerea apei de calitate farmaceutică (Calitatea apei potabile; Purificarea apei prin distilare; Distilatoare de laborator şi industriale; Purificarea apei prin schimb ionic, prin eletrodializă, prin osmoză inversă, prin ultrafiltrare).

10. -Operaţii pentru obţinerea pulberilor de calitate farmaceutică (Evaporarea; Uscarea prin atomizare, prin liofilizare; Aparatura pentru uscare în farmacie şi în industrie).

11. -Operaţii pentru obţinerea pulberilor de calitate farmaceutică-continuare (Amestecarea solidelor particulate; Aparatura de amestecare în farmacie şi în industrie).

12. -Operaţii pentru asigurarea purităţii microbiologice (Puritatea microbiologică recomandată pentru formele farmaceutice; Sterilizarea; Metode fizice termice şi netermice de sterilizare; Metode chimice de sterilizare; Procedeul aseptic).

13. -Operaţii pentru obţinerea preparatelor extractive din plante (Dizolvarea extractivă; Procedee de extracţie şi tipuri de preparate extractive vegetale; Aparatura specifică de laborator şi industrială).

14. –Verificarea cunoştinţelor teoretice dobândite Probă scrisă de evaluare.

a cunoştinţelor teoretice dobândite sunt aduse la cunoştinţă studenţilor la începutul semestrului.

Bibliografie

I.Bibliografia obligatorie:

1.Ciurba A, Sipos E- Tehnologie farmaceutică pentru asistenţi de farmacie, Ed.University Press, Târgu-Mureş, 2003. 2.Todoran N- Ghid teoretic şi practic de Tehnologie farmaceutică pentru dobândirea competenţelor de asistare a

farmacistului la prepararea medicamentelor, vol.I (Noţiuni fundamentale pentru prepararea medicamentelor), în curs de publicare. II.Bibliografia facultativă:

♦Pentru aprofundarea noţiunilor de specialitate: 1.Leucuţa SE- Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 1999. 2.Popovici A, Ban I- Tehnologie farmaceutică, Ed. Tipomur, Târgu-Mureş, 2004. 3.Popovici I, Lupuleasa D- Tehnologie farmaceutică, vol.1, Ed. Polirom, Iaşi, 1997. 4.Vlaia L, Lupuleasa D et all.- Prepararea medicamentelor- Baze practice, vol.I, Ed. Mirton, Timişoara, 2009.

♦Ghiduri: ***European Pharmacopoeia, 6

rd Edition, Strasbourg, 2008 (şi ediţii mai recente).

***Farmacopeea Română, ediţiile a-IX-a (1976), a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002, 2004, 2006). ***Memomed -memorator comentat al medicamentelor de uz uman înregistrate în România, Editura Minesan, Bucureşti, ediţia anuală. ***Nomenclatorul Medicamentelor de uz uman, Editura Medicală, Bucureşti (sau ediţia electronică publicată de site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului- http://www.anm.ro/anm/anm_list.asp).

♦Legislaţie specifică: -Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică. -Legea nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope. -Hotărarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 7/7.01.2003 referitoare la modificarea încadrării unor preparate farmaceutice din categoria Separanda sau Venena din Farmacopeea Română, ediţia a X-a. -Legea nr.360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. -Legea nr.300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor. -Legea nr.336/2002 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman. -Legea nr.143/2000 privind combaterea şi traficul ilicit de droguri.


- - -

Bibliografie: -


-În activitatea profesională, atât în farmacie, cât şi în industria de medicamente, un tehnician de farmacie trebuie să fie capabil să înţeleagă corect termenii de specialitate care pot surveni frecvent în comunicarea cu farmacistul sub a cărui supraveghere va participa la operaţiuni de elaborare a diverselor forme farmaceutice sau la operaţiuni de depozitare, conservare şi eliberare a medicamentelor. Astfel de activităţi implică şi cunoaşterea şi respectarea aspectelor esenţiale ale organizării şi reglementărilor legislative din domeniul medicamentului.

10.Evaluare


Evaluarea activităţii din cursul semestrului:

Media aritmetică a notelor acordate în timpul activităţilor de curs: -pentru participare şi grad de implicare în discuţii interactive, răspunsuri la întrebări recapitulative; -la cele două teste parţiale de verificare.

20% 10.4 Curs

Evaluarea cunoştinţelor dobândite la finalul semestrului:

Test final de evaluare constând în 45 de întrebări cu 5 variante de răspuns

80%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii -

-

-

10.6 Standard minim de performanţă: -Studentul trebuie să cunoască, să înţeleagă şi să utilizeze corect termenii de specialitate care se utilizează frecvent, în farmacie şi industrie, în domeniul preparării medicamentelor (istoric, organizare, cadru legislativ, categorii de medicamente, entităţi juridice autorizate pentru preparare, condiţii de depozitare şi conservare, mod de prescriere şi eliberare, operaţii generale şi pentru cazuri speciale la prepararea medicamentelor).

TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ SEMESTRUL I 1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÎRGU MUREŞ


1.3 Departamentul: Departamentul de Ştiinţe Farmaceutice de Specialitate (DSFS)





2.1 Denumirea disciplinei: TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs: Şef lucr. dr. TODORAN NICOLETA

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp): Şef lucr. dr. TODORAN NICOLETA



Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL





3



42





Tutorial 2

Examinări 3

Alte activităţi -





4.1 de curriculum -




Respectarea ROI (Regulament de ordine internă) a disciplinei de Tehnologie farmaceutică


Respectarea ROI (Regulament de ordine internă) a disciplinei, normelor specifice de PM (Protecţia muncii) şi PSI (Paza şi stingerea incendiilor) în laboratoarele de Tehnologie farmaceutică


Co

mp

ete

nţe

p

rofe

sio

nal

e -Asistarea farmacistului, cu participarea sub supravegherea acestuia, la elaborarea formelor farmaceutice lichide

cu structură omogenă, a preparatelor cu aplicaţii speciale, a preparatelor sterile, a preparatelor extractive din plante (după formulări magistrale, oficinale şi industriale), precum şi la consilierea pacienţilor privind utilizarea unor astfel de produse. Depozitarea şi conservarea acestora în unităţi farmaceutice.

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

-Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare ale acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare aferente şi riscurilor aferente. -Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobândirea cunoştinţelor fundamentale pentru asistarea farmacistului la prepararea, depozitarea, conservarea şi eliberarea medicamentelor, prin iniţierea studenţilor cu profilul specific al activităţilor din farmacie şi industria de medicamente.

7.2 Obiectivele specifice Furnizarea de informaţii , suport tehnic şi logistic pentru dobândirea cunoştinţelor teoretice şi a abilităţilor practice în domeniul formelor farmaceutice lichide cu structură omogenă, a preparatelor cu aplicaţii speciale, a preparatelor sterile, a preparatelor extractive din plante (după formulări magistrale, oficinale şi industriale).

8. Conţinuturi


1. NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE PREPARARE A MEDICAMENTELOR (continuare): -Compoziţia generală şi calitatea microbiologică a medicamentelor (Substanţe medicamentoase; Substanţe (solvenţi) pentru vehicule lichide; Substanţe auxiliare cu rol adjuvant; Recipiente de uz farmaceutic; Puritatea microbiologică a medicamentelor).

2. -Biodisponibilitatea substanţei din forma farmaceutică (Noţiuni de biofarmacie; Clasificarea formelor farmaceutice după starea fizică a dispersiei; Forme farmaceutice ca sisteme disperse; Biodisponibilitatea în funcţie de forma farmaceutică; Calea orală de administrare a medicamentelor).

3. FORME FARMACEUTICE LICHIDE DE TIP DISPERSII OMOGENE (SOLUŢII): -Soluţii medicamentoase (Solutiones- FR X) (Definiţii şi generalităţi; Formularea soluţiilor; Prepararea soluţiilor în farmacie; Prepararea soluţiilor în industrie; Caracterele şi controlul calităţii soluţiilor. Conservare).

4. -Particularităţi ale unor categorii de soluţii (Soluţii alcoolice; Soluţii în glicerol; Soluţii cu vehicul compus; Soluţii uleioase; Limonade; Soluţii buvabile); -Exemple de soluţii medicamentoase (Soluţii de uz intern; Limonade-oficinale; Soluţii buvabile-preparate în industrie; Soluţii de uz extern).

Prezentare multimedia explicată prin prezentare orală. -Două teste scrise de verificare pe parcursul semestrului.

Suportul de curs este pus la dispoziţia studenţilor în format scris şi electronic, la începutul semestrului. -Bibliografia recomandată este anunţată la începutul semestrului -Tematica şi datele testelor de verificare din cursul semestrului se stabilesc de comun acord cu studenţii, cu 1-2 săptămâni înainte. -Criteriile de evaluare finală şi modul de evaluare a cunoştinţelor teoretice dobândite sunt aduse la cunoştinţă studenţilor la începutul semestrului.

5. Siropuri (Sirupi- FR X) (Definiţii şi generalităţi; Formularea siropurilor; Principii de preparare; Dizolvarea zahărului; Aducerea la concentraţia respectiv densitatea cerută; Filtrarea, decolorarea şi clarificarea siropurilor; Caracterele şi controlul calităţii siropurilor. Conservare); -Exemple de siropuri (Siropuri oficinale; Siropuri aromatizante; Produse industriale).

6. Ape aromatice (Aquae aromaticae – FR IX) (Definiţii şi generalităţi; Materii prime; Distilarea şi antrenarea cu vapori de apă; Diluarea apelor aromatice hidroalcoolice concentrate preparate de industrie; Dizolvarea uleiurilor volatile în alcool şi diluarea cu apă a acestor soluţii alcoolice; Dizolvarea uleiurilor volatile în apă; Caracterele şi controlul calităţii; Alterare şi conservare).

7. PREPARATE CU APLICAŢII SPECIALE: - Preparate administrate în cavitatea buco-faringiană şi exemple de produse (Căile mucoaselor cavităţii buco-faringiene; Gume medicamentoase masticabile; Preparate bucofaringiene; Preparate administrate pe cale dentară; Specialităţi industriale). -Preparate auriculare (Generalităţi şi categorii de preparate); Picături pentru ureche (Otoguttae- FR X) (Definiţii şi generalităţi; Aspecte biofarmaceutice; Compoziţia picăturilor auriculare; Preparare; Conservare; Caracterele şi controlul calităţii); -Exemple de preparate auriculare (specialităţi industriale).

8. -Preparate nazale (Generalităţi şi categorii de preparate); Picături pentru nas (Rhinoguttae- FR X) (Definiţii şi generalităţi; Aspecte biofarmaceutice; Compoziţia erinelor; Preparare; Conservare; Caracterele şi controlul calităţii); -Exemple de preparate nazale (Picături de nas oficinale; Specialităţi industriale cu acţiune locală; Specialităţi industriale cu acţiune sistemică).

9. PREPARAREA ŞI CALITATEA FORMELOR FARMACEUTICE STERILE: -Condiţii specifice de preparare a medicamentelor sterile (Categorii de produse obligatoriu sterile; Metode de sterilizare; Prepararea pe cale aseptică; Sterilitate- testul „Controlul sterilităţii”- FR X; Spaţii de preparare şi standarde pentru camere curate şi aseptice; Solvenţi pentru preparate sterile). -Preparate parenterale (Categorii de preparate parenterale; Recipiente pentru preparate parenterale şi pregătirea lor).

10. -Preparate injectabile (Iniectabilia- FR X) (Definiţii şi generalităţi; Formularea şi compoziţia preparatelor injectabile; Preparare şi condiţionare; Caracterele şi controlul calităţii); -Exemple de soluţii injectabile (Soluţii injectabile oficinale).

11. Preparate perfuzabile (Infundibilia- FR X) (Definiţii şi generalităţi; Formularea şi compoziţia preparatelor perfuzabile; Preparare şi condiţionare; Caracterele şi controlul calităţii; Setul de administrare şi administrarea perfuziilor; Categorii de preparate perfuzabile); -Exemple de preparate oficinale şi industriale (Perfuzii cu electroliţi; Perfuzii acido-bazice; Perfuzii energetice; Perfuzii cu aminoacizi; Soluţii pentru dializă şi hemodializă).

12. Preparate oftalmice (Generalităţi şi categorii de preparate); Picături pentru ochi (Oculoguttae- FR X) (Definiţii şi generalităţi; Aspecte biofarmaceutice; Compoziţia erinelor; Preparare; Conservare; Caracterele şi controlul calităţii); -Exemple de preparate oftalmice (Picături de ochi oficinale; Alte tipuri de soluţii oftalmice; preparate oftalmice specialităţi industriale).

13. PREPARATE EXTRACTIVE DIN PLANTE MEDICINALE -Preparate farmaceutice obţinute prin extracţie din produse vegetale (Preparate vegetale; Preparate extractive; Categorii de preparate extractive vegetale); -Soluţii extractive apoase (Solutiones extractivae aquosae- FR X) şi exemple de preparate (Generalităţi şi prevederi oficinale; Prepararea soluţiilor extractive apoase; Condiţionare, conservare; Caracterele şi controlul calităţii; Concentrate pentru soluţii extractive apoase);

14. -Tincturi (Tincturae- FR X) şi exemple de preparate (Generalităţi şi definiţie; Formularea tincturilor; Etapele preparării şi procedee de extracţie; Condiţionare, conservare; Caracterele şi controlul calităţii; Tincturi oficinale); -Extracte (Extracta- FR X) şi exemple de preparate (Generalităţi şi definiţie; Metode de preparare; Aparatură specifică pentru concentrare şi uscare; Condiţionare, conservare; Caracterele şi controlul calităţii; Extracte oficinale).

Bibliografie


1.Ciurba A, Sipos E- Tehnologie farmaceutică pentru asistenţi de farmacie, Ed.University Press, Târgu-Mureş, 2003. 2.Todoran N, Ciurba A, Sipos E- Preparate administrate pe mucoase. Preparate extractive din plante. Preparate sterile (Curs pentru asistenţi de farmacie) , Litografia UMF Tg. Mureş, 2005. 3.Todoran N- Ghid teoretic şi practic de Tehnologie farmaceutică pentru dobândirea competenţelor de asistare a farmacistului la prepararea medicamentelor, vol.II (Prepararea şi calitatea formelor farmaceutice lichide cu structură omogenă şi a celor cu particularităţi speciale), în curs de publicare. II.Bibliografia facultativă:

♦Pentru aprofundarea noţiunilor teoretice de specialitate: 1.Ban P, Savopol E- Soluţii sterile, Ed. Medicală, Bucureşti, 1978 2.Leucuţa SE- Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 1999 3.Popovici A, Ban I- Tehnologie farmaceutică, Ed. Tipomur, Târgu-Mureş, 2004 4.Popovici I, Lupuleasa D- Tehnologie farmaceutică, vol.1, Ed. Polirom, Iaşi, 1997


rd Edition, Strasbourg, 2008 (şi ediţii mai recente)

***Farmacopeea Română, ediţiile a-IX-a (1976), a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002, 2004, 2006) ***Memomed -memorator comentat al medicamentelor de uz uman înregistrate în România, Editura Minesan, Bucureşti, ediţia anuală ***Nomenclatorul Medicamentelor de uz uman, Editura Medicală, Bucureşti (sau ediţia electronică publicată de site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului- http://www.anm.ro/anm/anm_list.asp)

♦Legislaţie specifică: -Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică -Hotărarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 1/27.03.2009 referitoare la aprobarea Ghidului privind bună practică de fabricaţie pentru medicamentele sterile -Legea nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope -Hotărarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 7/7.01.2003 referitoare la modificarea încadrării unor preparate farmaceutice din categoria Separanda sau Venena din Farmacopeea Română, ediţia a X-a -Legea nr.360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase -Legea nr.300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor -Legea nr.336/2002 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman -Legea nr.143/2000 privind combaterea şi traficul ilicit de droguri


1. -Aspecte organizatorice: prezentarea lucrărilor practice; prelucrarea ROI, normelor PM şi PSI; -Partea de seminar: Noţiuni generale despre prepararea medicamentelor în farmacie (Literatura farmaceutică de specialitate; Vase de laborator pentru prepararea medicamentelor, curăţarea şi păstrarea lor; Recipiente de condiţionare, etichetarea şi conservarea produselor care se păstrează în farmacie şi respectiv a celor care se eliberează din farmacie); -Partea de aplicaţii practice: Studiul cap. VI din FR X – Prevederi generale; Identificarea părţilor reţetei şi observarea modului de prescriere în reţete magistrale; Etichetarea unor medicamente preparate în farmacie, în funcţie de destinaţia lor.

2. -Partea de seminar: Operaţii generale la prepararea medicamentelor (Cântărirea; Măsurarea în volum; Mărunţirea, pulverizarea şi cernerea); -Partea de aplicaţii practice: Cântărirea, condiţionarea şi etichetarea câte unei substanţe solide, semisolide şi lichide; Etalonarea unui picător de laborator pentru măsurarea în picături a unui lichid şi etichetarea vasului de păstrare a picătorului etalonat; Pulverizarea, condiţionarea şi etichetarea unei substanţe; Sortarea, condiţionarea şi etichetarea unui produs vegetal.

3. -Partea de seminar: Operaţii generale la prepararea medicamentelor- continuare (dizolvarea, filtrarea, clarificarea, decolorarea); Soluţii medicamentoase (Prevederi oficinale); Soluţii apoase oficinale şi neoficinale care se prepară ca elaborate. -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unor soluţii apoase prin dizolvare cu agitare la cald, respectiv prin amestecare; condiţionarea şi etichetarea soluţiilor.

4. -Partea de seminar: Soluţii alcoolice (Prepararea vehicolului alcoolic; Soluţii alcoolice oficinale şi neoficinale). -Partea de aplicaţii practice: Identificarea şi studiul tabelelor alcoolmetrice din FR X; Prepararea unui alcool diluat prin diluarea cu apă a unui alcool concentrat, prin cântărirea componentelor; Prepararea unei soluţii alcoolice oficinale, prin dizolvarea substanţelor în vehicolul prealabil preparat, condiţionarea, etichetarea şi conservarea soluţiei.

5. -Partea de seminar: Soluţii în solvent anhidru (Caracteristici la prepararea soluţiilor în glicerol, ulei); Soluţii în vehicol compus (Metode de preparare în funcţie de solubilitatea substanţelor în solvenţii care compun vehicolul; Soluţii în vehicul compus oficinale şi neoficinale). -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unei soluţii glicerinate, prin dizolvarea substanţei cu agitare la cald; condiţionarea, etichetarea şi conservarea soluţiei.

-Explicarea orală şi prin aplicaţie practică demonstrativă (când este cazul) a cerinţelor din fişa lucrării practice.

-Fişele lucrărilor practice sunt puse la dispoziţia studenţilor în format scris şi electronic, la începutul semestrului. -În timpul lucrării practice studentul trebuie să răspundă în scris la întrebările din fişa de lucru şi să execute aplicaţia practică programată. -Bibliografia recomandată este anunţată la începutul semestrului şi poate fi studiată fie la disciplină, prin programare prealabilă, fie la biblioteca universităţii. -Criteriile de evaluare finală şi modul de evaluare a abilităţilor practice dobândite sunt aduse la cunoştinţă studenţilor la începutul semestrului.

6. -Partea de seminar: Siropuri, ape aromatice şi limonade (Prevederi oficinale; Metode de preparare, în funcţie de formulare; Preparate oficinale şi neoficinale). -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unui sirop prin dizolvarea zahărului cu agitare la cald; condiţionarea, etichetarea şi conservarea siropului. Prepararea unei ape aromatice prin dizolvarea uleiului volatil în apă prin intermediul unei pulberi insolubile, cu agitare la cald; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

7. -Partea de seminar: Picături pentru nas (Prevederi oficinale; Caracteristici de formulare în funcţie de calea de administrare; Preparatul oficinal şi preparate neoficinale). -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unui solvent viscos utilizat ca vehicul pentru erine, condiţionarea şi etichetarea preparatului pentru păstrarea în farmacie; Prepararea unei soluţii, sub formă de picături pentru nas, prescrisă în reţetă magistrală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea soluţiei.

8. -Partea de seminar: Picături pentru ureche (Prevederi oficinale; Caracteristici de formulare în funcţie de calea de administrare; Preparate neoficinale). Soluţii bucofaringiene (Colutorii, Gargarisme, Ape de gură- Caracteristici de formulare, condiţionare şi administrare). -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unei soluţii, sub formă de picături pentru ureche, prescrisă în reţetă magistrală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea soluţiei.

9. -Partea de seminar: Preparate sterile (Metode oficinale de asigurare a sterilităţii; Spaţii de preparare şi pregătirea acestora; Recipiente de condiţionare şi pregătirea acestora; Aparatura pentru sterilizări efectuate în farmacie; Reguli practice de sterilizare, în funcţie de metoda aplicată). -Partea de aplicaţii practice: Sterilizarea recipientelor din sticlă, în etuvă şi în autoclav.

10. -Partea de seminar: Preparate parenterale (Categorii, Prevederi oficinale; Ciclul continuu de operaţiuni la preparare); Preparate injectabile (Caracteristici de formulare; Preparate oficinale); Preparate perfuzabile (caracteristici de formulare; Preparate oficinale): -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unei soluţii apoase injectabile, după o formulare oficinală; înfiolarea, etichetarea produsului. Prepararea unei soluţii apoase perfuzabile, după o formulare oficinală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

11. -Partea de seminar: Preparate oftalmice (Categorii, Prevederi oficinale; Prepararea pe cale aseptică; Preparate oficinale şi neoficinale). -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unei soluţii, sub formă de picături pentru ochi, după o formulare oficinală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea soluţiei.

12. -Partea de seminar: Preparate extractive din plante (Produse vegetale; Categorii de preparate extractive vegetale); Soluţii extractive apoase (Prevederi oficinale; Metode de extracţie; Vase utilizate, modul de pregătire şi păstrare a acestora) -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unui macerat, a unei infuzii, respectiv a unui decoct, după formulări magistrale; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produselor.

13. -Partea de seminar: Tincturi şi extracte vegetale (Prevederi oficinale; Prepararea prin macerare, macerare repetată şi prin percolare; Preparate oficinale). -Partea de aplicaţii practice: Identificarea aparaturii specifice de laborator, utilizate pentru extracţia (Percolatorul), concentrarea (Rotavaporul), uscarea extractelor (Etuva). Reguli practice de pregătire, utilizare, curăţare şi păstrare a aparaturii.

14. –Verificarea abilităţilor practice dobândite -Probă practică de evaluare.

Bibliografie


1.Todoran N- Ghid teoretic şi practic de Tehnologie farmaceutică pentru dobândirea competenţelor de asistare a farmacistului la prepararea medicamentelor, vol.II (Prepararea şi calitatea formelor farmaceutice lichide cu structură omogenă şi a celor cu particularităţi speciale), în curs de publicare. II.Bibliografia facultativă:

♦Pentru aprofundarea aspectelor practice de specialitate: -Ciurba A, Todoran N, Sipos E, Redäi E- Aspecte practice de Tehnologie farmaceutică, vol. II (Prepararea şi calitatea formelor farmaceutice sterile. Prepararea formelor farmaceutice lichide cu structuri eterogene), în curs de publicare. -Gafiţeanu E et al.- Tehnologie farmaceutică- lucrări practice, vol.1-2, Litografia UMF Iaşi, 1995 -Giugiu M, Ciurba A- Îndrumător de lucrări practice de Tehnologie farmaceutică, vol.I, Litografia UMF Târgu-Mureş, 1997 -Leucuţa SE, Preda M, Achim M: Prepararea medicamentelor- îndrumător pentru studenţii de farmacie, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2001 -Redäi E, Todoran N, Ciurba A, Sipos E- Aspecte practice de Tehnologie farmaceutică, vol. I (Noţiuni de bază privind activitatea de preparare a medicamentelor. Prepararea şi calitatea formelor farmaceutice lichide cu structuri omogene. Prepararea şi calitatea formelor farmaceutice extractive din plante), în curs de publicare. -Vlaia L, Lupuleasa D et al.- Prepararea medicamentelor- Baze practice, vol.I, Ed. Mirton, Timişoara, 2009


rd Edition, Strasbourg, 2008 (şi ediţii mai recente)

***Farmacopeea Română, ediţiile a-IX-a (1976), a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002, 2004, 2006)

♦Legislaţie specifică: -Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică -Hotărarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 1/27.03.2009 referitoare la aprobarea Ghidului privind bună practică de fabricaţie pentru medicamentele sterile


-În activitatea profesională, atât în farmacie, cât şi în industria de medicamente, un tehnician de farmacie trebuie să cunoască aspectele teoretice esenţiale şi să aibă abilitatea de a efectua, sub supravegherea farmacistului, unele operaţii farmaceutice de bază aplicate la prepararea diverselor forme farmaceutice (magistrale, oficinale, industriale), cu respectarea etapelor procesului tehnologic şi respectarea standardelor privind calitatea şi stabilitatea produselor farmaceutice. -Cunoscând compoziţia şi structura medicamentului, tehnicianul de farmacie va putea fi capabil să asiste farmacistul în operaţii de preparare a medicamentelor, de depozitare şi conservare, de consiliere a pacienţilor la eliberarea din farmacie. -Tehnicianul de farmacie trebuie să fie familiar cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi să execute corect, responsabil, sarcinile atribuite de personalul superior, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată.

10.Evaluare


Evaluarea activităţii din cursul semestrului:

Media aritmetică a notelor acordate în timpul semestrului: -pentru participare şi grad de implicare în discuţii interactive, răspunsuri la întrebări recapitulative, în cadrul cursurilor; -la cele două teste parţiale de verificare din cadrul cursului;

20% 10.4 Curs

Evaluarea cunoştinţelor dobândite la finalul semestrului:

Test final de evaluare constând în 60 de întrebări cu 5 variante de răspuns.

60%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Evaluarea abilităţilor practice dobândite la finalul semestrului:

Probă practică de evaluare: Prepararea, condiţionarea, etichetarea unui produs într-o aplicaţie practică.

20%

10.6 Standard minim de performanţă: -Studentul trebuie să cunoască regulile de bună practică de preparare, a etapelor de preparare, a normelor de conservare, a operaţiunilor de ambalare şi control organoleptic al produselor preparate în farmacie. -Studentul trebuie să cunoască regulile de bună practică de fabricaţie, a fazelor din tehnologia fabricării medicamentelor, a normelor şi operaţiunilor de ambalare şi control organoleptic al produselor farmaceutice industriale. -Studentul trebuie să dovedească printr-o aplicaţie practică dobândirea abilităţilor practice de formulare, preparare, condiţionare, etichetare şi conservare a produselor farmaceutice. -Studentul trebuie să realizeze în cadrul activităţilor practice, activităţile de preparare şi control al calităţii desemnate pentru efectuarea în echipe de lucru, cu executarea unor sarcini şi activităţi specifice.

MICROBIOLOGIE- VIRUSOLOGIE- PARAZITOLOGIE




1.3 Departamentul: Departamentul de Ştiințe Farmaceutice de Specialitate (DSFS)





2.1 Denumirea disciplinei: MICROBIOLOGIE- VIRUSOLOGIE- PARAZITOLOGIE

2.2 Titularul activităţilor de curs Șef. de Lucrari. Dr. Barabás- Hajdu Enikő

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp) Dr. Barabás- Hajdu Enikő, şef de lucrări

2.4 Anul de studii I. 2.5 Semestrul

I. 2.6 Tipul de evaluare

Examen oral 2.7 Regimul disciplinei OBL





1



14

Distribuţia fondului de timp Ore




Tutorial -

Examinări 2

Alte activităţi





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

ete

nţe

p

rofe

sio

nal

e

-cunoaşterea caracterelor generale ale microorganismelor, - cunoaşterea bolilor infecţioase şi prevenirea lor, - cunoasterea sensibilitatii microorganismelor la substanţe medicamentoase; antibiotice, chimioterapice, - însuşirea modului de lucru aseptic, prepararea medicamentelor determinarea contaminării microbiene ale diferitelor produse farmaceutice, - determinarea microbiologică a microaeroflorei, a suprafeţelor de lucru, a personalului, etc.

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

Studenţii efectuează metode de izolare şi identificare ale microorganismelor, lucrând în grupuri, respectiv individual, exersând modul de lucru într-un laborator de microbiologie.

La începutul lucrărilor practice se face o expunere interactivă între cadrul didactic şi studenţi care astfel îşi dezvoltă abilităţile de expunere orală.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Microbiologia farmaceutică oferă viitorului asistent de farmacie un minim de cunoştinţe practice care să-i formeze o gândire microbiologică, atât de necesară în prepararea unui medicament de calitate.

7.2 Obiectivele specifice Asistentul de farmacie trebuie să cunoască metodele aseptice de lucru, precum şi metodele de decontaminare, de prezervare a diferitelor produse. El va cunoaşte comportamentul bacteriilor faţă de antibiotice şi va milita pentru utilizarea raţională a lor.

8. Conţinuturi


1. Obiectul şi istoria microbiologiei. Bacteriologie medicală: morfologia bacteriilor, structura celulei bacteriene.


2. Compoziţia chimică a bacteriilor. Metabolismul bacterian. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor. Acţiunea factorilor fizici şi chimici asupra microorganismelor. Substanţe antiseptice şi dezinfectante. Substanţele conservante. Conservarea medicamentelor.


3. Influenţa factorilor biologici asupra microorganismelor. Antibioticele şi chimioterapicele. Rezistenţa faţă de antibiotice. Noţiuni de genetică bacteriană. Cromosomul, elemente extracromosomiale, mutaţii, transformare, transducţie, conjugare, recombinare.


4. Patogenitate şi infecţii. Procesul infecţios. Rolul microorganismului în procesul infecţios: factori de patogenitate. Rolul macroorganismului în procesul infecţios. Rezistenţa naturală şi înnăscută.


5. Patogenitate şi infecţii. Procesul infecţios. Factorii interni, externi, umorali nespecifici ai apărării antiinfecţioase. Flora bacteriană “normală” a organismului uman. Complementul. Fenomenul de bacterioliză, hemoliză. Lizozimul, fagocitoza, imflamaţia.


6. Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor. Coci Gram pozitivi, Genurile Staphylococcus, Streptococcus, Enterococcus. Coci Gram negativi. Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae.


7. Bacili Gram negativi aerobi. Enterobacterii patogene şi condiţionat patogene: Escherichia, Klebsiella, Salmonella, Shigella, Proteus, Yersinia.


8. Genul Vibrio. Genul Campylobacter. Genul Helicobacter. Haemophilus influenzae. Pseudomonas aeruginosa. Rolul bacililor Gram-negativi în contaminarea medicamentului.


9. Bacili Gram pozitivi nesporulaţi aerobi. Bacili Gram pozitivi sporulaţi aerobi. Genul Corynebacterium. Mycobacterium tuberculosis. Genul Bacillus.


10. Bacili Gram pozitivi sporulaţi anaerobi. Clostridium tetani. Clostridium botulinum. Clostridiile gangrenei gazoase. Importanţa contaminării produselor medicamentoase cu bacili anaerobi sporulaţi. Spirochete. Treponema pallidum. Borrelia burgdorferi. Leptospira spp. Genul Chlamydia, Genul Rickettsia.


11. Micologie medicală. Clasificarea fungilor. Creşterea, izolarea şi identificarea fungilor. Genul Candida. Importanţa ciupercilor/fungilor în conta-minarea medicamentului. Virusologie medicală. Noţiuni generale de virusologie. Imunitate antivirală. Interferenţă - interferon. Chimioterapia şi chimioprofilaxia infecţiilor virale. Clasificarea virusurilor. Virusurile hepatitice. Virusul imunodeficienţei dobândite. Orthomyxoviridae (Influenzavirus). Oncogeneza virală.


12. Noţiuni generale de parazitologie. Definiţii, clasificări. Interacţiunile dintre parazit şi gazdă. Parazitologie specială. Protozoari: Flagellate: Trichomonas vaginalis; Giardia lamblia. Phylum Helminthes: Viermi plaţi. Viermi cilindrici: Ascaris lumbricoides, Trichuris trichiura, Enterobius vermicularis. Trichinella spiralis.


13. Noţiuni de microbiologie industrială. Medicamente produse de microorganisme. Produse serobacteriologice. Tehnologia genetică în industria medicamentelor.


14. Posibilităţi de contaminare cu microorganisme a medicamentului. Medicamentul ca sursă de infecţie intraspitalicească. Măsuri de prevenire a contaminării bacteriene a medicamentului. Degradarea medicamentelor contaminate. Substanţele pirogene.


Bibliografie:

1. Buiuc D., Microbiologie Medicală, Editura “Gr. T. Popa”, Iaşi, 2003. 2. Cernescu C.: „Virusologie medicală”, Ed. Medicală, Bucureşti, 2008. 3. Domokos L.: „Microbiologie farmaceutică, pentru uzul studenţilor facultăţii de farmacie”, curs litografiat,

UMF Tg. Mures, 1998.


1.Organizarea şi funcţionarea laboratorului de bacteriologie. Protecţia muncii în laboratorul de bacteriologie. Decontaminare prin metode fizice şi chimice. Sterilizarea. Sterilizarea medicamentelor. Schema diagnosticului bacteriologic. Recoltarea şi transportul produselor patologice.

Demonstratii practice.

2.Metode microscopice în bacteriologie. Preparat nativ. Frotiu. Coloraţia simplă. Coloraţia Gram, Ziehl-Neelsen.

Demonstratii practice, efectuarea frotiului, coloraţiilor simple şi Gram.

3.Cultivarea bacteriilor. Medii de cultură şi metode de însămânţare. Medii de cultură recomandate de Farmacopeea română ediţia a X-a pentru dozarea microbiologică a antibioticelor. Caractere de cultură ale bacteriilor

Demonstratii practice, însămânţarea mediului solid şi lichid.

4. Identificarea bacteriilor pe baza caracterelor biochimice şi de metabolism. Identificarea bacteriilor pe baza structurii antigenice. Metode genetice de identificare.

Demonstratii practice ale caracterelor biochimice.

5. Antibiograma, metode şi tehnici pentru cercetarea acţiunii antibioticelor, chimioterapicelor şi dezinfectantelor. Determinarea indicelui terapeutic.

Demonstratii practice ale efectuării şi interpretării antibiogramei.

6. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzate de germeni din genurile Staphylococcus, Streptococcus, Neisseria.

Demonstratii practice ale identificării cocilor.

7. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzate de germeni din genurile Escherichia, Shigella, Salmonella, Klebsiella.

Demonstratii practice ale identificării enterobacteriilor.

8. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzate de germeni din genurile Pseudomonas. Evidenţierea bacilului piocianic în produsele farmaceutice.

Demonstratii practice ale identificării bacilului piocianic.

9. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzate de germeni din genurile Mycobacterium, Bacillus, Clostridium.

Demonstratii practice ale identificării bacililor Gram- pozitivi.

10. Diagnosticul Treponema, Leptospira, Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzate de genul Candida.

Demonstratii practice ale identificării bacteriilor spiralate, levurilor.

11. Schema diagnosticului de laborator în virusologie. Recoltarea, transportul şi prelucrarea produselor patologice pentru examenul virusologic. Izolarea virusurilor: culturi de celule, ou de găină embrionat, animale de laborator. Diagnosticul serologic în infecţii virale. Diagnosticul de laborator în hepatită, infecţia HIV/SIDA, infecţii virale respiratorii.

Prezentări orale, examen microscopic al preparatelor de culture celulare.

12. Diagnosticul de laborator în giardioză, trichomoniază, ascaridioză, teniază, himenolepidoză, fascioloză, trichineloză, ascaridiază, oxiuriază.

Examinarea preparatelor microscopice şi macroscopice pentru identificarea paraziţilor.

13. Tehnici pentru studiul microflorei aerului, apei, a suprafeţelor de lucru, a tegumentelor. Controlul microbiologic al materiilor prime folosite la prepararea medicamentului. Prepararea aseptică a produselor medicamentoase. Controlul sterilităţii produselor farmaceutice. Conservarea medicamentelor. Analiza microbiologică a produselor farmaceutice nesterile.

Demonstratii practice

14. Contaminarea microbiană a produselor cosmetice. Testul de pirogenitate. Metode de depirogenare. Determinarea activităţii microbiologice a antibioticelor.

Demonstratii practice

Bibliografie

1.Barabás- Hajdu Enikő, B. Fazakas: Atlas de parazitologie, Parazitológia atlasz, Atlas of Parasitology, Ed. University Press, 2008. 2. Poiată Antoniea: “ Metode de laborator în microbiologia farmaceutică”, Ed. Moldova, Iaşi, 2002.


Asistentul de farmacie trebuie să cunoască clasele de antibiotice, antifungice şi metodele prin care se determină utilitatea lor într-o anumită boală infecţioasă. El trebuie să însuşească lucrul aseptic, prepararea medicamentelor şi verificarea sterilităţii, pirogenităţii acestora. Cunoaşterea caractisticilor generale şi specifice ale agenţilor infecţioşi este foarte importantă pentru ajutarea bolnavului dar şi pentru folosirea microorganismelor în elaborarea vaccinurilor, în industria medicamentelor.

10.Evaluare


un subiect de curs Examen oral 50% 10.4 Curs

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Un subiect de examen practic

Examen practic 50%

10.6 Standard minim de performanţă; cunoaşterea caracterelor generale de bacteriologie, virusologie, parazitologie, antibioticele, chimioterapicele, prepararea aseptica a medicamentelor, verificarea sterilităţii produselor farmaceutice, pirogeneza.

INFORMATICĂ FARMACEUTICĂ 1. Date despre program


1.2 Facultatea DE FARMACIE

1.3 Departamentul : Departamentul Științe Funcționale și Complementare (M2)



1.6 Programul de studii: Asistenţă de farmacie


2.1 Denumirea disciplinei: INFORMATICĂ FARMACEUTICĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs: Prof.dr.MARIUS MĂRUŞTERI

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lp: Prof.dr.MARIUS MĂRUŞTERI

2.4 Anul de studii 1 2.5 Semestrul







2



28





Tutorial 1

Examinări 1

Alte activităţi


5/sapt




4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

-Studentul va trebui să demonstreze capacitatea de a înţelege şi de a-şi însuşi termenii specifici domeniului Tehnologiei Informaţiei, respectiv glosarul de termeni esenţiali utilizat în informatica medicală - Studentul va trebui să se demonstreze capacitatea de a înţelege şi folosi principalele instrumente hardware (PC) şi software utilizate în domeniul informaticii în general şi a informaticii medicale, în particular - Trebuie să cunoască principalele ramuri si arii de interes din sfera informaticii medicale, precum şi principalele modalităţi de asistare de către calculator a practicii şi cercetării biomedicale - Studentul va trebui să demonstreze capacitatea de a utiliza cele mai noi instrumente de documentare online, prin înţelegerea arhitecturii specifice a Internetului actual, respectiv a serviciilor Web, precum şi o cunoaştere corespunzătoare a diferitelor tipuri de instrumente de indexare şi căutare a informaţiei pe Internet. - Să poată aplica cunoştinţele dobândite în practica curentă, în ceea ce priveşte toate etapele de documentare (online), organizarea şi regăsirea informaţiei în bazele de date medicale şi/sau programe de calcul tabelar, redactare/editare şi prezentare a unor lucrări ştiinţifice cu format impus în domeniul biomedical

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

- familiarizarea cu tehnologiile specifice ale Societăţii Informaţionale, cu normele de etică şi conduită online, cu riscurile de securitate legate de gestionarea informaţiei în mediile digitale - familiarizarea cu utilizarea platformelor de e-learning sincron şi asincron, respectiv cu soluţiile de testare online de tip “adaptat ve assesment server” utilizate de către majoritatea centrelor de testare a competenţelor digitale pe plan internaţional


7.1 Obiectivul general al disciplinei Progresele medicinei şi farmaciei moderne devin tot mai dependente de modalităţile de asistare de către calculator a domeniului biomedical. Ca atare, obiectivul principal al disciplinei îl constituie familiarizarea studentilor din domeniul biomedical cu cerinţele şi abilităţile specifice Erei Digitale, cu vocabularul specific domeniului Tehnologiei Informaţiei, cu principalele tehnologii legate de asistarea de către calculator a practicii şi cercetării biomedicale.

7.2 Obiectivele Specifice - demonstrarea capacitatăţii studenţilor de a înţelege şi folosi principalele instrumente hardware (PC) şi software utilizate în domeniul informaticii în general şi a informaticii medicale, în particular - însuşirea principalelor aspecte legate de utilizarea serviciilor de indexare şi căutare online a informaţiei - dobândirea unor abilităţi practice de utilizare a soluţiilor avansate de birotică pentru editarea unor documente cu format impus, gestionarea şi organizarea informaţiilor exportate din baze de date medicale în programe de calcul tabelar, pregătirea de prezentări electronice

8. Conţinuturi


2. Introducere. Informatica – generalitati. Informatica medicală. Obiectivele informaticii medicale.


3. Ramuri ale informaticii medicale Principalele ramuri ale informaticii medicale


4. Date, informaţii, cunoştinţe Date, informaţii, cunoştinţe. Noţiunea de informaţie. Date. Informaţii medicale. Reprezentarea datelor medicale. Reprezentarea informaţiilor. Cantitatea de informaţie.


5. Arhitectura unui calculator numeric. Structura hardware a unui calculator: Unitatea centrală; dispozitive periferice - dispozitive periferice de intrare; dispozitive periferice de ieşire; dispozitive periferice mixte. Evoluţia calculatoarelor electronice: Microcomputerele; Notebook; Palmtop/PDA (Personal Digital Assistant); Minicomputerele; Mainframe-urile; Supercomputerele


6. Arhitectura unui calculator numeric. Structura software a unui calculator numeric: Software de bază. Limbaje de programare. Sisteme de operare (MS Windows, Linux). Conceptul de fişier. Organizarea fişierelor. Software aplicativ.


7. Introducere în domeniul reţelelor de calculatoare. Generalităţi. Reţele LAN (Local Area Network) - conceptul de Intranet; WAN (World Area Network) - Internet


8. Internet - noţiuni introductive Istoricul şi evoluţia internetului. World Wide Web. Elemente introductive despre Internet: Adrese Internet - URL; World Wide Web (WWW); HTML – Pagini Web; Browsere WEB; News; Email


9. Documentare online. Căutarea informaţiei pe internet (I) Căutarea informaţiei pe internet - noţiuni introductive; tipuri de unelte şi servicii pentru căutarea informaţiei pe internet


10. Documentare online. Căutarea informaţiei pe internet (II) Modalităţi de utilizare motoarelor de căutare (Google) şi a serviciilor de directoare (Yahoo Directories) pentru căutarea informaţiilor din domeniul biomedical. Servicii de documentare medicală automată (Medline)


11. Documentare online. Căutarea informaţiei pe internet (III) Evaluarea calităţii informaţiilor publicate pe Internet/World Wide Web.


12. Aplicaţii ale biroticii în domeniul biomedical: Generalităţi. Software pentru procesare de text. Desktop Publishing (DTP). Editoare avansate de text.


13. Aplicaţii ale biroticii în domeniul biomedical: Programe de calcul tabelar (MS Excel, OO Calc). Software pentru realizarea de prezentări electronice. Software pentru organizarea activitãţii. Suite de aplicaţii pentru birotică ( MS Office, Lotus Smart Suite, OpenOffice ).


14. Baze de date în domeniul biomedical. Baze de date moleculare. Virtual Screening Baze de date – generalităţi. Baze de date clasice şi relaţionale. Modele de reprezentare a datelor. Tabele si baze de date. Banci de date. Vizualizări (views), cereri (queries), rapoarte (reports). Baze de date moleculare. Tehnici de Virtual Screening.


15. Simulare şi modelare în domeniul biomedical. Simulare şi modelare în domeniul biomedical. Modelare iconică şi simbolică (matematică) în domeniul biomedical


Bibliografie:

1. Tigan S., Achimaş A., Drugan T.: Curs de Informatică şi Statistică Medicală, ed. SRIMA, Cluj-Napoca, 2001 2. Măruşteri M., Buraga S, Acostăchioaie D.: Primii paşi în Linux (carte + CD-ROM cu ROSLIMS Linux Live CD), Ed.

Polirom Iaşi, 2006 3. van Bemmel J., Musen M.A., Musen Mark A.: Handbook of Medical Informatics, Springer Publishing House,

2002, online book la http://www.mieur.nl/mihandbook/r_3_3/handbook/home.htm 4. Coiera E. - Guide to Medical Informatics, the Internet and Telemedicine, Chapman & Hall, London, (1997). 5. Flanagan D. – Web Search Strategies - Online book, http://www.learnwebskills.com/search/main.html, 2004

Măruşteri M.: Documentare online, online book la adresa http://www.umftgm.ro/info/doconline_ROV2.pdf

8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii

Metode de predare Observaţii

1. Noţiuni fundamentale de utilizare a calculatorului. Sistemul de operare MS Windows: Concepte generale. Elementele de bază ale unei ferestre. Convenţiile de notaţie în sistemul de meniuri. Utilizarea tastaturii şi mouse-ului in sisteme de operare cu interfaţă utilizator grafică, cum este MS Windows. Utilitarele “Accesorii” în mediul Windows. Utilitarul Wordpad. Utilitarul Paint. Calculatorul. Modulul Control Panel.

Demonstratii practice, Metode de e-learning sicron

2. Programe de tip File Manager. Arhivatoare. Programe de tip File Manager (Windows Explorer): Concepte generale. Fişiere. Directoare. Programe. Gestionarea ecranului. Accesul la directoare.Crearea unui nou director. Moduri de afişare al fişierelor. Selectarea unui fişier. Redenumirea fişierelor sau a directoarelor. Ştergerea fişierelor. Modificarea proprietăţilor unui fişier. Copierea fişierelor. Mutarea fişierelor. Selectarea mai multor fişiere . Arhivatoare: Concepte generale. Transportul informaţiei. Tipuri de arhivatoare. Modul de lansare în execuţie. Funcţii specifice arhivatoarelor. Operaţii specifice arhivatoarelor Arhivatorul Wizip/WinRAR: funcţii specifice/ operaţii specifice


3. Aplicaţii ale biroticii în domeniul biomedical: Prezentare generală şi modalităţi de utilizare a unor suite de programe de birotică (MS Office, OpenOffice) Software pentru procesare avansată de text (MS Word, OO Writer)


4. Software pentru editare avansată de text. MS Word (I): Concepte generale; formatarea paginii de hârtie; fonturi; formatarea textului; formatarea paragrafelor.


5. Software pentru editare avansată de text. MS Word (II): Elemente caracteristice editorului MS Word: modalităţi de selectare a textului; operaţii cu blocuri; operaţii cu fişiere.


6. Software pentru editare avansată de text. MS Word (III): Tehnologia OLE (Object Linking and Embedding) – legarea şi inserarea de obiecte într-un fişier Word. Modalităţi de mixare a textului cu imagini.


7. Software pentru editare avansată de text. MS Word (IV) – crearea şi editarea de tabele Crearea şi editarea de tabele


8. Software pentru editare avansată de text. MS Word (IV) – editarea de ecuaţii Crearea şi editarea de ecuaţii matematice în MS Word.


9. Programe de calcul tabelar (MS Excel, OO Calc). MS Excel (I) MS Excel - Concepte generale; formatarea paginii; foaia de calcul tabelar; conţinutul unei celule; formatarea celulelor


10. Programe de calcul tabelar. MS Excel (II): MS Excel: inserarea obiectelor; introducerea unei formule; copierea formulelor; folosirea adreselor relative şi absolute


11. Programe de calcul tabelar. MS Excel (III): Folosirea funcţiilor; cum se introduc funcţiile; butonul Autosum;funcţii mai des utilizate


12. Programe de calcul tabelar. MS Excel (IV): Lucrul cu diagrame; ce este o diagramă; elementele de bază ale unei diagrame; tipuri de diagrame; crearea unei diagrame; Formatarea diagramelor; inserarea de obiecte


13. Software pentru realizarea de prezentări electronice (MS Powerpoint, OO Impress). MS Powerpoint. MS Powerpoint - concepte generale; operaţii cu slide-uri; combinarea mai multor obiecte; crearea unui obiect nou; operaţii efectuate asupra obiectelor


14. Documentare online. Căutarea informaţiei pe internet Căutarea informaţiei pe internet - noţiuni introductive; tipuri de unelte şi servicii pentru căutarea informaţiei pe internet; Modalităţi de utilizare motoarelor de căutare (Google) şi a serviciilor de directoare (Yahoo Directories) pentru căutarea informaţiilor din domeniul biomedical. Servicii de documentare medicală automată (Medline)


Bibliografie:

1. Eugenia Tătar, Simona Tătar, Marius Măruşteri: Informatică Medicală. Bazele informaticii – lucrări practice, UMF Târgu Mureş, 2001, disponibil online la adresa www.umftgm.ro/info/


10.Evaluare



Test grilă pe calculator, folosind serverul de testare al disciplinei

50%

10.5 Seminar / laborator/lp/stagii In functie de specificul disciplinei

Verificari pe parcursul semestrului a abilitatilor practice prin testarea capacitatii de a redacta un document electronic cu format impus. Examen practic la sfârsitul perioadei de pregătire

50%


Înţelegerea glosarului de bază cu termeni de specialitate din domeniul Tehnologiei Informaţiei, respectiv a termenilor specifici informaticii medicale Capacitatea de a utiliza eficient uneltele şi serviciile de documentare online Capacitatea de a utiliza eficient solutii avansate de birotică pentru redactarea/editarea unor documente electronice cu format impus

LIMBI MODERNE SEMESTRUL I si II




1.3 Departamentul: Departamentul Științe Fundamentale și Complementare (M2)



1.6 Programul de studii: ASISTENŢI DE FARMACIE


2.1 Denumirea disciplinei LIMBI MODERNE

2.2 Titularul activităţilor de curs

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lp, PAŞCAN AURORA


I+II 2.6 Tipul de evaluare

VERIFICARE 2.7 Regimul disciplinei OBL





2



56





Tutorial 52

Examinări 4

Alte activităţi 8


84




4.1 de curriculum

4.2 de competenţe

Cunoaşterea limbii străine la un nivel mediu.





om

pe

ten

ţe p

rofe

sio

nal

e

Studentul va prezenta, la nivel avansat, următoarele abilităţi:

-citirea corectă şi fluentă, precum şi înţelegerea conţinutului şi detaliilor oricărui text (de nivel avansat)

-înţelegerea mesajelor receptate pe cale auditivă

-vorbirea fluentă, cu respectarea regulilor gramaticale şi de pronunţie şi folosirea unui vocabular variat şi adecvat situaţiei

-scrierea corectă, conform regulilor gramaticale, folosirea unui stil şi a unui vocabular adecvat conţinutului de idei

-cunoaşterea şi utilizarea corectă a unui vocabular cât mai bogat de termeni din domeniul de specialitate

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

Utilizarea limbii străine ca mijloc de comunicare cu alţi vorbitori ai acelei limbi, în situaţii generale precum şi în

domeniul medical, de asemenea pentru acoperirea necesităţilor de documentare, elaborare şi prezentare a

unor lucrări şi obţinerea unor certificate de competenţă lingvistică cerute în diverse situaţii.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea limbii străine la nivel mediu

7.2 Obiectivele Specifice Dezvoltarea celor patru abilităţi de bază: citirea, înţelegerea mesajelor receptate pe cale auditivă, comunicarea verbală, comunicarea scrisă precum şi familiarizarea cu vocabularul din domeniul de specialitate.

8. Conţinuturi


1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

Bibliografie


1. Verbul- timpul prezent; Studiul corpului uman, lecţie introductivă (text)

2. Verbul- timpul viitor (1); Studiul corpului uman, ţesuturi, organe, sisteme

3. Verbul- timpul viitor (2); Sistemul circulator (1)

4. Verbul- timpul trecut (1); Sistemul circulator (2)

5. Verbul- timpul trecut (1); Boli ale sistemului circulator

6. Verbul- timpul prezent şi trecut- comparaţie; Sistemul osos

(1)

7. Verbul- prezentul perfect; Sistemul osos (2)

8. Verbul- timpul prezent perfect şi trecut- comparaţie; Boli ale sistemului osos

9. Verbul-exerciţii recapitulative; Sistemul muscular (1)

10. Verbul-exerciţii recapitulative; Sistemul muscular (2)

11. Verbul-exerciţii recapitulative; Boli ale sistemului muscular

12. Întrebări; Sistemul digestiv (1)

13. Întrebări disjunctive; Sistemul digestiv (2)

conversaţia (descrierea unor imagini, discutarea unor cazuri, compararea unor itemi, brain-storming, etc.) rezolvarea de exerciţii, rezolvarea unor sarcini în grup, interpretarea de roluri (ex. medic-pacient), rezolvarea unor sarcini pe baza unor mesaje scrise ori receptate pe cale auditivă (cu ajutorul mijloacelor tehnice corespunzătoare), elaborarea unor lucrări scrise, autoevaluarea.

14. Test de verificare

15. Diateza (1); Boli ale sistemul digestiv

16. . Diateza pasivă (2); Sistemul nervos (1)

17. Condiţionalul (1); Sistemul nervos (2)

18. Condiţionalul (2); Boli ale sistemul nervos

19. Subjonctivul; Sistemul endocrin (1)

20.Verbe modale/ auxiliare (1); Sistemul endocrin (2)

21. Verbe modale/ auxiliare (2); Boli ale sistemul endocrin

22. Probleme de topică; Sistemul respirator (1)

23. Vorbirea indirectă (1); Sistemul respirator (2)

24. Vorbirea indirectă (2); Boli ale sistemul respirator

25. Gerunziul; Sistemul reproducător (1)

26. Infinitivul; Sistemul reproducător (2)

27. Verbe cu prepoziţii; Boli ale sistemului reproducător

Elaborarea unei lucrări scrise

28. Test de verificare conversaţia (descrierea unor imagini, discutarea unor cazuri, compararea unor itemi,etc.) rezolvarea de exerciţii

Bibliografie engleză

1. Vince, Michael, Sunderland, Peter: Advanced Language Practice, Macmillan, Oxford, 2006. 2. Vince, Michael , Advanced Language Practice, Macmillan, Oxford, 2002. 3. Foley, Michael, Hall, Diane, Advanced Learners Grammar, Longman, Edinburgh, 2003. 4. Macmillan English Dictionary for Advanced Learners, Oxford, 2002. 5. Harmer, Jeremy, The Practice of English Language Teaching, Longman, Edinburgh, 2001. 6. Cambridge Certificate in Advanced English, Cambridge University Press, 2001. 7. Wilson, K., Taylor, J., Howard-Williams, Deidre, Prospects, Student’s Book Advanced, Macmillan, 2001. 8. Leviţchi, Leon, Gramatica limbii engleze, Teora, Bucureşti, 2000. 9. Dobrovici, V., Bostaca, Ioan, English in Medicine, Polirom, 1999. 10. Dănilă, Viorica, Engleza pentru medici, Coresi, Bucureşti, 1994. 11. Secrets of English in Pharmacy, Performantica, Iaşi, 2007.


Competenţa lingvistică este o rubrică obligatorie în CV-ul oricărui aplicant pentru un loc de muncă şi, nu de puţine ori, un criteriu de departajare determinant, în favoarea celor care au un nivel bun şi foarte bun de cunoaştere a cât mai multor limbi străine.

10.Evaluare



Abilităţile de citire, vorbire, scriere, folosirea vocabularului specific

Test la final de semestru 50% 10.5 Seminar / laborator/lp/stagii

Abilităţile de citire, vorbire, scriere, receptare de mesaje audio, folosirea vocabularului specific

Verificări pe parcurs 50%


Să citească fără prea multe greşeli de pronunţie, să înţeleagă ideile principale ale unui text sau mesaj audio, să răspundă la întrebări pe baza lor sau pe alte subiecte de interes general, folosind un vocabular de nivel mediu şi fără greşeli mari la nivelul organizării discursului şi al folosirii structurilor gramaticale necesare comunicării, să cunoască un număr satisfăcător de termeni specifici domeniului.

EDUCATIE FIZICĂ SEMESTRUL I ȘI II




1.3 Departamentul: Departamentul Științe Funcționale și Complementare (M2) 1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE


1.6 Programul de studii: ASISTENȚĂ DE FARMACIE


2.1 Denumirea disciplinei – EDUCATIE FIZICA

2.2 Titularul activităţilor de curs – nu este cazul

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lp-: Țurcanu Dana

2.4 Anul de studii

I 2.5 Semestrul

I,II

2.6 Tipul de evaluare

VERIFICARE

2.7 Regimul disciplinei

OBLIGATORIE




- 3.3 seminar / laborator (lp) /stagii

2


- 3.6 seminar / laborator (lp) /stagii

56

Distribuţia fondului de timp 4

Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe -


Pregătire seminarii / laboaratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -

Tutorial -

Examinări 3

Alte activităţi -


4




4.1 de curriculum - o bună stare de sănătate - dezvoltare fizică armonioasă - bagaj motric adecvat

4.2 de competenţe

- cunoştinţe şi tehnici însuşite în perioada învăţământului preuniversitar pentru creşterea nivelului de dezvoltare fizică şi a capacităţii motrice proprii - practicarea competiţională şi necompetiţională a unor discipline sportive



Nu este cazul

5.2. de desfăşurare a lucrarilor practice

Sala de sport, sala de fitnnes, terenuri de sport in aer liber, pista de atletism


om

pe

ten

ţe

pro

fesi

on

ale

Valorificarea informaţiilor, metodelor şi mijloacelor specifice educatiei fizice şi sportului în vederea optimizării stării de sănătate şi a dezvoltării fizice armonioase

Formarea capacităţii de trasmitere a unor cunoştinţe referitoare la întocmirea unor sisteme de acţionare (grupe de exerciţii) pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitare

Aplicarea mijloacelor specifice dezvoltării calităţilor motrice

Co

mp

ete

nţe

tra

nsv

ers

ale

Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicării activităţilor de educaţie fizică şi sport şi adoptarea unui comportament adecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup

Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea şi înşelegerea ideilor, stărilor afective, şi a esteticului în general şi în special a esteticului corporal

Utilizarea mijloacelor electronice pentru selectarea informaţiilor privind elementelor definitorii ale dezvoltării fizice

Integrarea activă în grupuri diferite


7.1 Obiectivul general al disciplinei - cuprinderea tuturor studenţilor în practicarea sistematică şi organizată a exerciţiilor fizice şi a sporturilor preferate;

7.2 Obiectivele Specifice 1) îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate, a vigorii fizice, psihice, precum şi a dezvoltării corporale armonioase; 2) ridicarea nivelului general de motricitate şi însuşirea elementelor de bază din practicarea unor ramuri de sport;

8. Conţinuturi

8.1 Curs: nu este cazul Metode de predare Observaţii

Bibliografie-


1.Lecţie cu caracter organizatoric, cunoaşterea colectivului, prezentarea cerinţelor, repartizarea studenţilor pe grupe în funcţie de opţiunile pe ramuri de sport

- expunere - conversaţie

2.a) Atletism - repetarea elementelor de bază din şcoala alergării, repetarea tehnicii diferitelor variante de paşi alergători b) Baschet - verificarea nivelului de însuşire a elementelor de bază

- demonstraţie - repetiţie

3.a) Atletism - repetarea startului de jos şi din picioare, lansarea din start, alergarea pe parcurs b) Volei - verificarea nivelului de însuşire a elementelor de bază

- demonstraţie - repetiţie

4.a) Atletism - testare iniţială 50 m a S p., săritura în lungime de pe loc b) Baschet - repetarea elementelor de mişcare în teren fără minge şi cu minge

- verificare iniţială - repetare

5.a) Atletism - dezvoltarea vitezei în regim de rezistenţă b) Volei - repetarea poziţiei fundamentale, a deplasărilor, pasei înainte de sus

- repetare

6.a) Atletism - dezvoltarea forţei în picioare şi a detentei (variante de sărituri) b) Baschet - repetarea, perfecţionarea ţinerii, prinderii pasării mingii a opririlor

- repetare

7.a) Atletism - rezistenţă generală (testare iniţială 1000 m B; 500 m F) b) Fotbal - joc liber pe teren redus, cu accent pe urmărirea deprinderilor tehnice

- verificare iniţială

8.a) Verificare - testarea iniţială a forţei muşchilor peretelui abdominal şi spatelui b) Baschet - joc şcoală cu accent pe repetarea sistemului de apărare om la om

- verificare iniţială - repetare

9.a) Volei - complex de pase (de sus şi de jos) în formaţie de 2 şi 3 jucători; joc şcoală cu accent pe aşezarea jucătorilor în teren la efectuarea serviciului b) Baschet - perfecţionarea marcajului şi demarcajului în relaţia 1 la 1

- repetare

10.a) Baschet - învăţarea contraatacului cu pasă direct la vârf b) Volei - repetarea de jos din faţă şi a preluărilor cu două mâini; joc şcoală cu accent pe eficienţa serviciului şi a loviturii de atac

- repetare

11.a) Baschet - repetarea aruncării la coş din dribling şi a recuperării mingilor de sub panou b) Volei - joc şcoală 6 x 6 cu accent pe repetarea elementelor de tehnică însuşite anterior

- repetare

12.a) Baschet - repetarea elementelor tehnice, dribling, oprire, pivot pasă - în diverse combinaţii; joc şcoală la un panou b) Volei - repetarea ridicării mingii pentru lovitura de atac, a preluării de jos cu două mâini c)VERIFICARE – atârnat menţinut cu coatele îndoite la 90 de grade (studente), tracţiuni în braţe (studenţi)

- repetare

- verificare

13.a) Baschet - repetarea aruncării la coş cu una sau două mâini de pe loc şi a urmăririi la panou; repetarea paselor din deplasare şi a driblingului b) Volei - repetarea loviturii de atac din faţă; joc şcoală cu accent pe eficienţa serviciului şi a loviturii de atac în procedeele învăţate

- repetare

14.a) Baschet - repetarea contraatacului cu intermediar şi a apărării împotriva contraatacului; joc şcoală, cu accent pe elementele repetate. b) Volei - repetarea scoaterii mingilor din plasă, individual; dublajul şi auto dublajul ; joc şcoală, cu accent pe combinaţii tactice şi schimb de locuri

- repetare

15.a) Baschet - învăţarea combinaţiei "Dă şi du-te"; repetarea depăşirii şi a pătrunderii; regulament, regula 3 şi 30'; joc şcoală b) Handbal - repetarea poziţiei fundamentale şi a mişcări în teren; pasa (de pe loc şi din deplasare), driblingul; repetarea atacului pe semicerc (circulaţia mingii, jocul pivotului şi a extremelor

- explicaţie - demonstraţie

16.a) Handbal - repetarea aruncării la perete de pe loc şi din alergare, a demarajului şi a pătrunderilor de pe extreme: joc şcoală pe tot terenul b) Volei - joc 6 x 6, cu urmărirea execuţiei elementelor învăţate

- repetare

17. a) Handbal - repetarea apărării pe semicerc (om la om şi în zonă), intercepţia (recuperarea) mingii şi lansarea contraatacului; joc, şcoală pe tot terenul b) Atletism - exerciţii pentru readaptarea la efort în aer liber, dezvoltarea forţei explozive pentru aruncări şi sărituri

- repetare

18.a) Atletism - dezvoltarea forţei în braţe şi a trunchiului prin aruncări diverse cu mingi medicinale b) Fotbal - învăţarea paselor la semiînălţime, a centrărilor înalte şi a preluărilor pe piept şi pe coapsă

-explicaţie - repetare

19.a) Atletism - alergarea cu joc de tempou b) Fotbal - repetarea conducerii mingii şi a deposedării adversarului de minge; joc şcoală pe teren redus

- repetare

20.a) Atletism - perfecţionarea tehnicii în alergarea de viteză; dezvoltarea vitezei de alergare b) Baschet - marcajul normal şi agresiv în sistemul de apărare om la om

- repetare

21.a) Atletism - repetarea alegării de ştafetă; repetarea elementelor de bază la aruncarea greutăţii şi suliţei b) Handbal - joc pe tot terenul, cu accent pe aşezarea în teren, jocul pe semicerc

- repetare

22.a) Atletism - dezvoltarea vitezei de reacţie şi a capacităţii de accelerare b) Volei - joc 6 x 6 cu accent pe elementele învăţate

-explicaţie -demostraţie - repetare

23.a) Atletism - testare - 50 m alergare de viteză cu plecare din picioare; testare - săritura în lungime de pe loc b) Jocuri sportive - după preferinţă (fotbal, baschet, volei, handbal)

- repetare

- verificare

24.a) Atletism - testare - 1000 m B; 500 m F alergarea de rezistenţă b) Jocuri sportive - idem, ca la secţia anterioară

- repetare

- verificare

25.a) Testare - forţa musculaturii abdominale, spatelui b) Jocuri sportive - idem, ca la lecţia anterioară

- repetare

- verificare

-

26.a) Testare - forţa musculaturii braţelor şi centurii scopulo-humerale b) Fotbal - joc pe teren redus

- repetare

- verificare

27.a) Testare - studenţii care nu au participat la testările anterioare b) Alergări uşoare, plimbări în cadrul natural

- repetare

- verificare

28.a) Încheierea situaţiei. Aprecieri şi concluzii asupra închiderii activităţii la această disciplină; Recomandări pentru activitatea de viitor

- aprecierea activităţii - recomandări pentu activitatea de viitor

Bibliografie

Mircea Popescu, 1995,- lucrare practico metodică - EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI SPORTUL ÎN PREGĂTIREA STUDENȚILOR, Ed.Did.și Ped.,R.A. – BUCUREȘTI


- Dezvoltarea capacităţii de transmitere a unei opţiuni pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, prin adoptarea unui regim de activitate care să îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea cu refacerea, timpul ocupat cu timpul liber

- Disponibilitate pentru practicarea independentă a exerciţiilor fizice - Interes constant pentru fenomenul sportiv

10.Evaluare


10.4 Curs - nu este cazul - nu este cazul - nu este cazul

-totalizarea numărului de

prezenţe în cele două

semestre

80%

10.5 Lucrări practice

-Frecvenţa la lecţii -probe de control sem. I -probe de control sem. II

-parcurgerea tuturor

probelor de control în

cele două semestre

-întocmirea a două

referate (sem.1 şi 2)

numai pentu studenţii

scutiţi

20%


- Participarea la cel putin 55% din numarul total de lectii (inclusiv studenţii scutiţi) - Sustinerea unor probe de control pentru verificarea nivelului de dezvoltare a principalelor calitati motrice

(forta, viteza, rezistenta, indemanare) - Realizarea a două referate (semestrul I şi semestrul II) numai pentru studenţii scutiţi (aceştia nu susţin probele

de control)

semestrul i plante medicinale - · pdf file- definirea disciplinei de plante medicinale şi a...

Documents