securitatea si santataea in munca
DESCRIPTION
securitatea in muncaTRANSCRIPT
LUCRARE CURS SSM
Sănătatea și Securitatea în muncă în cadrul SC Antibiotice SA
Absolvent
MIHAELA ALBU
Cuprins
Introducere ...............................................................................................................................2
Capitolul I. Securitatea şi sănătatea în muncă
1.1 Noţiuni generale .................................................................................................................3
1.2 Cadru legislativ...................................................................................................................4
1.3 Obligaţiile angajatorilor şi salariaţilor privind protecţia muncii.............................................................6
1.4 Comitetul de securitate şi sănătate in muncă..............................................................................................7
Capitolul II Prezentarea generală a firmei SC Antibiotice SA
2.1 Prezentarea firmei .............................................................................................................10
2.2 Analiza disgnostic a sistemului de management si a principalilor indictori economico
financiari .................................................................................................................................13
2.2.1 Analiza subsistemului metodologic................................................................................13
2.2.2 Analiza subsistemului decizional....................................................................................15
2.2.3. Analiza subsistemului informaţional..............................................................................20
2.2.4 Analiza subsistemului organizatoric................................................................................23
2.2.5 Diagnosticul economico financiar...................................................................................25
Capitolul III. Sanatatea şi securitatea în munca in cadrul SC Antibiotice SA
3.1 Politici şi proceduri............................................................................................................33
3.2 Instructaj............................................................................................................................34
3.3 Percepţia angajaţilor despre sănătatea în muncă................................................................38
Capitolul IV. Propuneri de îmbunătăţire a politicilor şi practicilor cu privire la sănătatea şi
securitatea în munca în cadrul SC Antibiotice SA..........................................................42
Concluzii...................................................................................................................................43
Bibliografie
Anexe
2
Introducere
În totate statele lumii au existat şi s-au dezvoltat sisteme pentru crearea unui mediu
de munca sigur şi salubru. Aceste sisteme au evoluat o data cu intensificarea eforturilor de
dezvoltare economica, sociala si morala si, cu certitudine, si în functie de nivelul de
civilizatie atins, respectiv de respectul pe care fiecare tara l-a acordat drepturilor
fundamentale ale omului, între care şi cel la protectie în munca.
Securitatea socială nu trebuie privită numai o activitate, sau ca o preocupare a statelor,
ci ea trebuie privită şi ca un ansamblu de norme juridice, care reglementează măsurile de
protecţie, specificul lor, beneficiarii acestora.
Am ales această temă deoarece consider că dezvoltarea şi creşterea economic nu se
poate produce fără activitatea unor oamnei sănătoşi. Securitatea şi sănătatea în mucă sunt
foarte importante pentru orice angajator care îşi doreşte să obţină profit. Orice societate
comercială care protejează sanatatea angajaţilor va obţine profit prin activitatea eficientă a
salariatilor .
Lucrarea este împărţită în patru capitole.
În primul capitol am prezentat noţiuni teoretice despre securitatea şi sănătatea în
muncă. În acest capitol am prezentat noţiuni despre managementul sănătăţii şi securităţii
muncii, despre cadrul legislativ care asigură securitatea şi sănătatea în muncă, despre
obligaţiile angajatorilor şi angajaţilor privind protecţia muncii, şi despre comitetul de
securitate şi sănătate în muncă. În al doilea capitol am prezentat societatea SC Antibiotice
SA, sistemul de management al acesteia şi analiza economică a scocietăţii. În al treilea
capitol am prezentat sănătatea şi securitatea în munca in cadrul SC Antibiotice SA. Am
evidenţiat politica şi procedurile utilizate de societate pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii
muncii pentru protecţia angajaţilor, instructajul periodic pe care societatea îl face pentru
angajaţi şi percepţia angajaţilor despre importanţa sănătăţii şi securităţii condiţiilor în care îşi
desfăşoară activitatea. În capitolul patru am prezentat Propuneri de îmbunătăţire a politicilor
şi practicilor cu privire la sănătatea şi securitatea în munca în cadrul SC Antibiotice SA. Am
încheiat lucrarea prin prezentarea concluziilor pe baza analizei teoretice şi practice
prezentate în lucrare.
3
Capitolul I. Securitatea şi sănătatea în muncă
1.1 Noţiuni generale
Sistemul managementului şi securităţii muncii este ansamblu de elemente cu caracter
decizional, organizatoric, informaţional, motivaţional din cadrul firmei, prin intermediul
căruia se exercită ansamblul proceselor şi al relaţiilor de management al securităţii şi sănătăţii
muncii, 絜în vederea obţinerii nivelului dorit de securitate şi sănătate în muncă1.
Obiectivul principal al securităţii şi sănătăţii în muncă este de a elimina toate
accidentele şi îmbolnăvirile profesionale prin prevenirea producerii acestora.
Pe lângă acest obiectiv principal întâlnim şi alte obiective pe care le voi prezenta mai jos:
eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecinţelor potenţiale la sursă,
eliminarea sau modificarea împrejurărilor favorizante în vederea scăderii probabilităţii
de producere a unui eveniment nedorit (accidente de muncă, îmbolnăviri profesionale,
incidente periculoase)
prevederea de măsuri şi mijloace adecvate pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă.
Caracteristicile sistemul managementului şi securităţii muncii fac referire la precizie,
organizare sistematică, realism, completitudine, adresarea precisă a fiecărui nivel de decizie,
înregistrarea completă, flexibilitate şi integralitate.
a) precizia - va indica foarte clar care sunt obiectivele sistemului de management al
securităţii şi sănătăţii în muncă.
b) organizarea sistematică – componentele trebuie conexate într-o schemă coerentă, uşor de
înţeles şi de aplicat
c) realism - trebuie să fie adaptat particularităţilor organizaţiei, problemelor sale specifice de
securitate şi sănătate în muncă, resurselor materiale şi umane de care se dispune, specificului
său istoric şi cultural.d) completitudine - va acoperi toate activităţile şi întregul personal al organizaţiei.e) adresarea precisă fiecărui nivel de decizie - va fi conceput şi realizat astfel încât fiecare nivel de managerial din organizaţie să fie implicat direct, cu propriile sale sarcini şi responsabilităţi. El trebuie să prevadă foarte clar cine are nevoie, de ce informaţie şi în ce moment.1 Darabont Doru, Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă - vol. I, Editura AGIR, Bucureşti, 2010, p. 5
4
f) înregistrarea completă - trebuie conceput şi realizat astfel ca să asigure înregistrarea în scrisă a tuturor datelor şi acţiunilor. Acest aspect va trebui avut în vedere pe toată durata proiectării sistemuluig) flexibilitate - trebuie să fie capabil să răspundă rapid şi corespunzător modificărilor tehnice şi organizatorice apărute în organizaţie. El trebuie să asigure un proces dinamic de adaptare şi înnoireh) Integralitate - să fie cât mai mult integrat sistemelor de management existente deja în organizaţie şi să fie conceput astfel încât să permită integrarea ulterioară a altor/cu alte sisteme de management care vor fi implementate.
1.2 Cadru legislativ
Legislaţia de securitate şi sănătate în muncă face parte din sistemul naţional de
reglementări, prin intermediul căruia se stabilesc responsabilităţile instituţiilor implicate,
cadrul de înfiinţare şi organizare a activităţii în domeniu şi se asigură respectarea principiilor
de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Caracteristica fundamentală a
legislaţiei este că se află într-un proces de armonizare cu prevederile directivelor europene în
domeniu.
Constituţia României2, afirmând dreptul la protecţie socială, face referire şi la măsurile
de securitate şi igienă a muncii, iar Codul Muncii3 conţine prevederi juridice care, prin
aplicarea lor, contribuie la apărarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor.
Sistemul legislativ în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se fundamentează pe
prevederile Constituţiei, republicată, care reglementează garanţia dreptului la viaţă, precum şi
dreptului la integritate fizică şi psihică a persoanelor4 şi dreptul salariaţilor la protecţia socială
a muncii5.
2 modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003; republicată, cu reactualizarea denumirilor şi dându se textelor o nouă numerotare, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.3 Legea nr. 53/2011, Codul Muncii , Republicat in Monitorul Oficial nr. 345/20114 Art.22 alin (1) din Constituţie - Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime5 Art.41 alin.(2) din Constituţie - Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.
5
Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al
femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal,
concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice6.
Sistemul legislativ din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă reprezintă o
componentă a sistemului legislaţiei de protecţie socială, prin care se urmăreşte asigurarea
protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională generate
de procesele de muncă.
Legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este armonizată cu legislaţia europeană
în domeniu şi este într-un continuu proces de transformare.
Prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) în Legea 319/20067 au fost introduse
principiile prevenirii enunţate anterior care, datorită abordării globale a securităţii şi sănătăţii
în muncă, determină schimbarea atitudinii angajatorilor şi lucrătorilor, prin implicarea lor în
prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. Legea şi normele metodologice de
aplicare a acesteia, definesc cadrul organizatoric al securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi
atribuţiile instituţiilor statului privind coordonarea şi controlul acestei activităţi. Prevederile
Legii 319/2006 se aplică în toate sectoarele de activitate, atât publice, cât şi private,
angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor cu excepţia forţelor armate, poliţiei şi
a altor cazuri care vin în contradicţie cu prevederile legii.
Pentru asigurarea cadrului necesar participării şi informării lucrătorilor cu privire la
aspectele de securitate şi sănătate în muncă, Legea nr.319/2006 prevede crearea comitetelor
de securitate şi sănătate în muncă la nivelul unităţilor economice cu peste 50 de salariaţi,
obligând totodată angajatorii de a asigura condiţiile de desfăşurare a activităţii acestora. Are
caracter esenţial preventiv, urmărind evitarea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale8.
În anul 2006 au apărut o serie de Hotărâri de Guvern în care au fost transpuse
prescripţiile conţinute în directivele specifice care se referă la anumite activităţi care ar putea
implica expunerea lucrătorilor la riscuri, ca de exemplu în sectoarele: foraj–sonde, prelucrarea
azbestului, şantiere temporare şi mobile, video-terminale etc.
Din directivele europene transpuse în legislaţia română de securitate şi sănătate în muncă se
menţionează: 89/655/CEE - echipamente tehnice modificată de directiva 95/63/CEE,
89/656/CEE - echipamente individuale de protecţie, 90/270/CEE - echipamente cu ecrane de
6 Ţiclea Alexandru, Codul muncii comentat, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p. 3327 Legea 319/2006 privind protectia si securitatea muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006 modificată prin Hotararea de Guvern nr. 955 din 8 septembrie 2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1425/20068 Ţiclea Alexandru, Tratat dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010, p. 696
6
vizualizare, 90/269/CEE - manipularea manuală a sarcinilor, 89/654/CEE - locuri de muncă,
92/91/CEE - extracţie prin forare, 92/104/CEE - extracţie de minerale, 93/103/CEE - vase de
pescuit, 92/58/CEE – semnalizare, 90/679/CEE - agenţi biologici amendată prin 93/88/CEE,
95/30/CEE, 97/59/CEE, 97/65/CEE, 83/477/CEE – azbest, 92/29/CEE - asistenţa medicală la
bordul navelor, 92/85/CEE - protecţia femeilor însărcinate, lăuze sau care alăptează,
2000/54/CE - agenţi biologici, 98/24/CE - agenţi chimici, 90/394/CEE - agenţi cancerigeni,
91/322/CEE şi 96/94/CE, 86/188/CEE - expunerea la zgomot, 78/610/CEE - expunerea la
monomerul clorurii de vinil.
1.3 Obligaţiile angajatorilor şi salariaţilor privind protecţia muncii
Obligaţii generale prevăzute de Codul muncii.
Potrivit Codului muncii (art. 171-178), angajatorul9: asigură securitatea şi sănătatea
salariaţilor în toate aspectele legate de muncă , adoptă norme de protecţie a muncii , reguli şi
măsuri privind securitatea şi sănătatea în muncă, evită, evaluează şi combate riscurile;
înlocuieşte ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau este mai puţin periculos,
aduce la cunoştinţa salariaţilor instrucţiunile corespunzătoare, asigură toţi salariaţii pentru risc
de accidente şi boli profesionale şi organizează instruirea angajaţilor.
Obligaţii generale prevăzute de Legea nr. 319/2006.
În cadrul responsabilităţilor sale, el trebuie să ia măsuri pentru: asigurarea securităţii şi
protecţia sănătăţii lucrătorilor; prevenirea riscurilor profesionale; informarea şi instruirea
lucrătorilor şi pentru asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi
sănătăţii în muncă.
9 Ion Traian Ştefănescu, Tratat teoretic şi practic de dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010, p. 580
7
Obligaţii ale angajatorilor privind serviciile de prevenire şi protecţie.
În temeiul art. 8 din Legea nr. 319/2006, angajatorul trebuie să desemneze unul sau
mai mulţi lucrători pentru a se ocupa de activităţile de protecţie şi de prevenire a riscurilor
profesionale din unităţi.
Obligaţii ale angajatorilor în ceea ce priveşte primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea
lucrătorilor, pericol grav şi iminent.
Angajatorul are următoarele obligaţii: să ia măsurile necesare pentru acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor şi mărimii
întreprinderii şi/sau unităţii, ţinând seama de alte persoane prezente şi să stabilească legăturile
necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte primul ajutor, serviciul
medical de urgenţă, salvare şi pompieri. Pentru aplicarea prevederilor de mai sus el trebuie să
desemneze lucrătorii care aplică măsurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor şi de
evacuare a lucrătorilor.
Obligaţiile salariaţilor. Fiecare salariat trebuie să îşi desfăşoare activitatea, in conformitate
cu pregătirea şi instruirea sa, precum fi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului,
astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria
persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul
procesului de muncă10.
1.4 Comitetul de securitate şi sănătate in muncă
Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie şi în cazul activităţilor care
se desfăşoară temporar, dacă au o durată mai mare de 3 luni.
În unităţile care au mai puţin de 50 de lucrători, atribuţiile comitetului de securitate şi
sănătate în muncă revin reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii. Ca excepţie, potrivit art. 180 alin. 2 din Codul muncii, în cazul în care
condiţiile de muncă sunt grele, vătămătoare sau periculoase, inspectorul de muncă poate să
ceară înfiinţarea acestor comitete şi pentru angajatorii la care sunt încadraţi mai puţin de 50 de
salariaţi.
Comitetul este format din: conducătorul persoanei juridice sau reprezentantul său;
conducătorul compartimentului de securitate şi sănătate în muncă; medicul de medicină a
muncii; reprezentanţii membrilor sindicalişti şi ai celorlalţi salariaţi.10 Paşa Florin, Securitatea şi sănătatea în muncă, Editura Economică, Bucureşti, 2007, p. 65
8
Reprezentanţii lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă vor fi
desemnaţi de către şi dintre reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, după cum urmează11:
a) de la 50 la 100 lucrători - 2 reprezentanţi;
b) de la 101 la 500 lucrători - 3 reprezentanţi;
c) de la 501 la 1000 lucrători - 4 reprezentanţi;
d) de la 1001 la 2000 lucrători - 5 reprezentanţi;
e) de la 2001 la 3000 lucrători - 6 reprezentanţi;
f) de la 3001 la 4000 lucrători - 7 reprezentanţi;
g) peste 4000 lucrători -8 reprezentanţi.
Daca într-o unitate apare un sindicat reprezentativ lucrători delegaţi in Comitetul de
sănătate si securitate în muncă vor fi desemnaţi de acesta (art. 36 alin. 5 din contractul
colectiv de muncă unic la nivel naţional).
Comitetul de securitate şi sănătate în muncă funcţionează în baza regulamentului de
funcţionare propriu. Angajatorul are obligaţia să asigure întrunirea comitetului de securitate şi
sănătate în muncă, cel puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar.
Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are următoarele atribuţii:
aprobă programul anual de securitate şi sănătate în muncă;
urmăreşte modul în care se aplică reglementările legislative în domeniu;
analizează factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă;
promovează iniţiative proprii sau ale celor angajaţi vizând prevenirea accidentelor de
muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, ca şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
sesizează inspectoratele teritoriale de muncă atunci când constată încălcarea normelor
legale sau când între conducătorul unităţii şi membrii comitetului există divergenţe privind
modul în care se asigură securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
realizează cadrul de participare a salariaţilor la luarea unor hotărâri care vizează schimbări ale
procesului de producţie cu implicaţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
avizează elementele programului anual de activitate pentru îmbunătăţirea mediului de
muncă elaborat de medicul de medicină a muncii;
face propuneri şi avizează politica de securitate şi sănătate în muncă si planul de prevenire şi
protecţie;
11 Darabont Doru, op.cit, p. 76
9
urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare
realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de
muncă;
avizează introducerea unor noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare
consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor;
avizează alegerea, cumpărarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de muncă a
echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală;
analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire si
protecţie şi avizează menţinerea sau, dacă este cazul, înlocuirea acestuia;
avizează măsurile de amenajare a locurilor de muncă ţinând seama de prezenţa grupurilor
sensibile la riscuri specifice;
propune sancţiuni şi stimulente pentru buna desfăşurare a activităţilor de prevenire si
protecţie;
analizează plângerile formulate de către lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în
care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern;
urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi
sănătatea în muncă, măsurile dispuse de inspectorul de muncă şi inspectorii sanitari;
analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a
îmbolnăvirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi propune
introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie;
analizează accidentele de muncă, îmbolnăvirile profesionale şi evenimentele produse şi
poate propune măsuri în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării12;
efectuează inspecţii proprii privind aplicarea măsurilor stabilite în planul de prevenire şi
protecţie, precum şi a instrucţiunilor proprii şi de lucru şi face un raport scris privind
constatările făcute;
dezbate şi avizează raportul scris, prezentat comitetului de securitate şi sănătate în muncă
de către conducătorul unităţii cel puţin o dată pe an, cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii
în muncă, acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat, precum şi
propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se vor realiza în anul următor.
Capitolul II Prezentarea generală a firmei SC Antibiotice SA
12 Manac Virgil, Securitatea şi sănătatea în muncă, Editura Sitech, Craiova, 2011, p. 123
10
2.1 Prezentarea firmei
Compania Antibiotice este cel mai important producator roman de medicamente.
Societatea Antibiotice are sediul în Iaşi, Strada Valea Lupului nr 1, telefon 032/142.770, fax
032/211.020, are numărul de înregistrare la Registrul Comerţului J22/285 din 15.02.1991 iar
Codul Fiscal este RO1973096, http://www.antibiotice.ro
In luna decembrie 1955 lua fiinta prima companie farmaceutica din Romania si din sud-
estul Europei care producea penicilina descoperita de Alexander Fleming. La acea data,
compania purta numele de Fabrica Chimica nr. 2 Iasi. Patru ani mai tarziu, intra in functiune
sectia de fabricatie a streptomicinei si incepea productia de unguente, creme si supozitoare.
In anii '80 Antibiotice exporta deja 50% din productia realizata. Substantele active
fabricate la Iasi deveneau astfel componenta de baza pentru o gama larga de medicamente
fabricate de producatori atat din tara cat si de producatori din intreaga lume. In aceeasi
perioada au fost inregistrate 44 de brevete de inventii in domeniul farmaceutic si au fost
aplicate in procesul de fabricatie circa 600 de inovatii tehnologice.
Preocupata de calitatea produselor sale, compania implementeaza incepand cu 1997, un
sistem performant de asigurare a calitatii ce implica controlul strict al proceselor de fabricatie.
Astfel, in 1999, Antibiotice devine primul producator din Romania care este certificat Good
Manufacturing Practice (GMP) pentru fluxul de pulberi pentru medicamente injectabile.
Evolutia financiara ascendenta a determinat ca firma sa inregistreze o performanta notabila:
cotarea la Bursa de Valori din Bucuresti.
Compania Antibiotice a obtinut în 2007 recunoasterea implementarii Sistemul de
Management Integrat (calitate, mediu, sanatate si securitate in munca) fapt care arata inca o
data determinarea companiei de a se dezvolta durabil, avand in plan central orientarea catre
satisfactia clientilor.
Obiectul de activitate: producerea si comercializarea de medicamente prin biosinteza si
semisinteza, diverse forme galenice (unguent si supozitoare), principii active din plante
medicinale si a altor produse chimice; activitate de import-export produse proprii, alimentare,
produse industriale si produse farmaceutice; comercializarea en-gros si en-detail pentru
produse proprii, produse alimentare, produse industriale si farmaceutice; prestari servici,
intretinere, reparatii,constructii, transport marfuri si persoane intern; activitate de alimentatie
publica.
11
Capitalul social subscris şi varsat de 47.765.668,10 lei reprezentat de 477.656.681 acţiuni cu o
valoare nominala de 0,1000 lei.
Antibiotice Iasi beneficiaza de o structura puternica a actionariatului, avand ca actionar
majoritar Ministerul Sanatatii.
Structura actionariatului firmei:
• Ministerul Sanatatii - 53,0173%,
• S.I.F. Oltenia - 10,0954%
• Broadhurst Investments Limited - 4,1977%
• S.I.F. Transilvania – 4.0587%
• Eastern Eagle Fund LTD – 3.6740%
• S.I.F. Banat-Crisana S.A – 1,5996%
• Fondul de Pensii AdministraT Privat ING – 1,4252%
• Alte persoane juridice si persoane fizice 21,9321%.
Structura organizatorică şi date privind personalul firmei
Stabilirea numarului si structurii13 de personal necesar realizarii planului de afaceri a fost
realizata in colaborare cu managerii tuturor structurilor implicate. In acest sens activitatea de
resurse umane a fost orientata spre completarea structurilor cu personalul necesar prin:
- redistribuirea din structurile cu excedent de personal catre cele cu posturi vacante, in functie
de posibilitatile de adaptare la cerintele specifice acestora;
- atragerea si angajarea unui numar de 94 persoane, dintre care 59 cu studii superioare, in
urmatoarele domenii principale de activitate: medical si promovare, asigurarea calitatii,
controlul calitatii, productie, dezvoltare farmaceutica.
Structura personalului la data de 31.12.2010 este urmatoarea :
Total salariati 1449, din care:
- personal cu studii superioare = 500 (34,5% din total personal) in crestere cu 1,7%
comparativ cu anul 2009 (471 salariati cu studii superioare)
- personal cu studii medii = 949 (65,5% din total personal) in scadere cu cu 1,7% comparativ
cu anul 2009 (967 salariati cu studii medii)
Gama de produse/servicii
Portofoliul de produse al companiei Antibiotice cuprinde peste 130 de medicamente de uz
uman, medicamente de uz veterinar, substante active si biofertilizatori.
13 Organigrama Anexa 1
12
Intre acestea se numara atat produse traditionale, precum Ranitidina Atb®, Piafen, Clafen®,
Paracetamol, Hemorzon, precum si produse farmaceutice valoroase terapeutic, introduse
recent in portofoliu, precum Lisinopril Atb®, Cefort®, Ampiplus®, Bisotens®.
In prezent, compania Antibiotice detine 130 de marci inregistrate in sistemul national, la
OSIM si 20 de marci internationale inregistrate in peste 45 de state ale lumii14.
La acestea se alatura inca trei mari grupe de produse: tuberculostatice, fluorochinolone -
Ciproquin® (ciprofloxacinum), Norfloxacin, Ofloxacin si macrolide (Eritromicina) cu – 12%,
respectiv 32% din consumul fizic din Romania.
Urmatoarea clasa terapeutica abordata de compania Antibiotice cu o contributie insemnata la
cifra de afaceri este cea a medicamentelor destinate tractului digestiv.
Ranitidina fabricata de Antibiotice ramane cel mai cunoscut si solicitat antiulceros din
Romania, cu o cota de piata fizica de aproximativ 35%.
Raspunzand cererii de piata generate de un public din ce in ce mai constient de beneficiile
suplimentelor nutritive, compania a abordat inca din anul 2004 acest segment de piata.
Antibiotice propune publicului doua produse destinate asigurarii aportului suplimentar de
vitamine si minerale (Fezivit®, Equilibra®).
Cei 55 de ani de traditie si experienta in domeniul fabricatiei de unguente, creme, geluri si
supozitoare, plaseaza in prezent compania Antibiotice pe pozitia de lider pentru doua mari
clase terapeutice: sistemului musculo-scheletic si preparate dermatologice, cu aproximativ
60%, respectiv 55% din consumul fizic national.
Reprezentative pentru aceste clase terapeutice sunt urmatoarele medicamente: Fluocinolon,
Nidoflor®, Triamcinolon, Tetraciclina, Clotrimazol, Neopreol®, Indometacin, Clafen®
(diclofenacum), Piroxicam si produse cosmetice: Lavoderm®, Cutaden®.
Antibiotice se plasează pe locul 3 în topul companiilor de generice prezente pe piaţa
farmaceutică din România.
Piata farmaceutica a inregistrat in anul 2010 o crestere de 18,74%, atingand o valoare
de 9,6 miliarde lei in comparatie cu anul 2009 cand a fost de 8,1 miliarde lei, potrivit
companiei de analiza si studii de piata15.
Ocupă locul al 4-lea între producătorii români de medicamente generice cu prescripţie
şi OTC, cu o cotă de piaţă de 7%;.
14 www.antibiotice.ro
15 www.wall-street.ro
13
Societatea este lider pe piaţa internă în producţia de pulberi injectabile şi pe piaţa
internă în producţia de unguente, creme, geluri şi supozitoare şi al doilea producător mondial
de Nistatină16.
Deşi piaţa a cunoscut restricţii puternice (insolvenţe în rândul distribuitorilor şi farmaciilor,
transformări în zona de spitale, modificări legislative), Antibiotice a lansat 6 noi produse,
reuşind să-şi menţină locul 4 în topul producătorilor de medicamente generice cu prescripţie şi
OTC-uri, cu o cotă de piaţă de 7%.
2.2 Analiza diagnostic a sistemului de management si a principalilor
indictori economico financiari
2.2.1 Analiza subsistemului metodologic
Sistemul metodologic managerial este format din ansamblul metodelor, tehnicilor,
procedurilor şi instrumentelor utilizate în managementul unei firme. Fiind în strânsă
interdepenţă legătură cu celelalte componente ale sistemului de management, sistemul
metodologic contribuie la creşterea raşionalităţii şi implicit eficienţei fiecărui proces de
management, la acest nivel fiind cel mai pregnant vizibilă tendinţa de profesionalizare a
managementului17.
S.C. Antibiotice SA utilizează, integral sau parţial, metode şi tehnici manageriale
care ajută la exercitarea proceselor de management în condiţii normale şi eficace.
Cele mai importante aspecte în cadrul S.C. Antibiotice SA privind subsistemul
metodologic sunt următoarele:
1. Pentru realizarea proceselor de management S.C.Antibiotice SA, utilizează parţial unele
dintre sistemele, metodele şi tehnicile de management cunoscute si anume:
a) sisteme de management
managementul prin obiective – se realizează prin stabilirea unor obiective anuale şi a unor
calendare de termene. Ierarhizarea acestora în funcţie de sfera de influenţă este deficitară, în
16 www.zf.ro17 Ciocârlan Doiniţa, Managementul firmei, Editura Universitară, Bucureşti, 2007, p. 99
14
sensul că nu sunt stabilite obiectivele derivate de gradul I şi II şi nici obiectivele specifice sau
individuale.
managementul prin bugete – se realizează prin elaborarea şi urmărirea realizării bugetului
de venituri şi cheltuieli;
managementul participativ – se realizează prin cele doup organisme participative de
management, respectiv Adunarea Generală a Acţionarilor ( A.G.A.) şi Consiliul de
Administraţie.
b) metode si tehnici de management. Din punct de vedere cantitativ numărul de sisteme,
metode şi tehnici de management la care se apelează este relativ mare. Cele mai frecvente
metode utilizate în practica manageriala în cadrul S.C. Antibiotice SA sunt următoarele:
diagnosticarea – este o metotă utilizată de manageri precum o componentă a funcţiei de
control-evaluare, care se aplică individual de către fiecare conducator sau de către colectivele
de diagnosticare special constituite pentru investigarea anumitor domenii de activitate care se
confruntă cu anumite probleme18. O diagnosticare mai amplă, dar incompletă în raport cu
conţinutul şi poblemele specifice acestei metode, se realizează prin întocmirea raportului de
gestiune al Consiliului de Administraţie, ce însoţeşte bilanţul contabil;
şedinţa – este o metodă ulilizată forte des. În cadrul S.C. Antibiotice SA nu se desfăşoară
în conformitate cu regulile de organizare statuate de managementul ştiinţific, deoarece uneori
durata de desfăşurare a şedinţelor este prea mare (2-3 ore), ordinea de zi fiind încărcată cu
multe subiecte (analize, rapoarte), iar materialele se distribuie cu trei zile înainte, şi nu cu
minimum şase zile, aşa cum prevăd regulile ştinţiifice de organizare a şedinţelor, ceea ce
împiedică asupra bunei sale derulari şi a eficienţei acestei metode. În cadrul S.C. Antibiotice
SA cel mai des sunt întâlnite tipurile de şedinţe decizionale, de informare şi eterogene;
delegarea – este o metodă pe care entitatea o utilizează la toate nivelurile ierarhice,
deorece prin folosirea acesteia se rezolvă unele probleme minore de către subordonaţi.
Principalele elemente componente şi reguli ale procesului delegării nu sunt înţelese în
totalitate sau respectate şi aplicate corespunzător, ceea ce generează disfuncţionalităţi în
derularea procesului de management. Cea mai mare deficienţă care apare în cadrul S.C.
Antibiotice SA o constituie faptul că, delegarea sarcinilor, competenţelor, atribuţiilor şi
responabilităţilor nu este întodeauna precizată în scris, făcându-se prin intermediul
convorbirilor telefonice. De asemenea nu se asigură un echilibru între încredere şi controlul
exercitat de cel care face delegarea, existând situaţii de amplificare a controlului şi de
18 Doina Popescu, Managementul firmei, Editura ASE, Bucureşti, 2010, p. 106
15
diminuare a încrederii sau invers, în funcţie de caracterul şi cunoştinţele în domeniu ale
fiecărui manager;
2.Elementele metodologice utilizate pentru proiectarea şi funcţionarea managementului sau
ale unor componente ale sale, respectă cerinţele de bază ale ştiinţei managementului.
Cauzele care provoacă manifestarea situaţiei prezentate cuprind:
• cauze cu caracter obiectiv, de natură contextuală, exogene organizaţiei, concretizate în
instabilitatea mediului ambiant, multiplele presiuni la care sunt supuşi managerii precum şi
criza economică, financiară şi managerială ce se manifestă în economie;
• cauze de natură subiectivă, ce depind de firmă şi subsistemele sale, de manageri şi
executanţi. În categoria acestora se înscriu: tendinţa de “pasare” pe verticala sistemului de
management a rezolvării unei probleme.
În concluzie, putem aprecia că situaţia metodologică a managementului S.C.
Antibiotice SA nu îndeplineşte întocmai un sistem metodologic modern care este una din
condiţiile de bază pentru creşterea eficienţei şi cu toate acestea ocupă pe anumite segmente de
piaţă primul loc.
2.2.2 Analiza subsistemului decizional
Componentă a managementului organizaţiei, subsistemul decizional cuprinde atât
deciziile microeconomice, cât şi mecanismele de adoptare ale acestora19.
Analiza acestui subsistem, este efectuată pe baza informaţiilor furnizate de către S.C.
Antibiotice SA din registrele de procese verbale ale şedinţelor managerilor de nivel superior,
dar şi din lista deciziilor puse la dispoziţie de managerii de nivel superior care au permis
observarea celor mai importante aspecte referitoare la conceperea şi funcţionarea
subsistemului decizional.
Lista deciziilor adoptate de catre managementul de nivel superior al S.C. Antibiotice SA este
prezentată în tabelul nr. 3.2.1:
Tabel nr. 2.2.1 Lista deciziilor adoptate de catre managemantul de nivel superior la S.C.
Antibiotice SA în perioada 2008 - 2010 :
Nr.Crt Tipul deciziei Decident1 Aprobarea bilanţului contabil A.G.A.2 Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul următor A.G.A.3 Hotărăşte majorarea sau reducerea capitalului social, modificarea A.G.A.
19 Popescu Leonica, Management internaţional modern, Editura Cimer*Es, Bucureşti, 2009, p. 112
16
numărului de părţi sociale sau a valorii nominale, precum şi la cesionarea părţilor sociale.
4 Numirea directorului general şi aprobarea remunerării acestuia. A.G.A.5 Aprobarea structurii organizatorice pentru anul 2010 A.G.A.6 Stabilirea contractelor de împrumuturi pe termen lung A.G.A.7 Aprobarea încheierii sau rezilierii contractelor cu clienţii externi C.A.8 Aprobarea măsurilor de perfecţionare a pregatirii profesionale a
personaluluiC.A.
9 Aprobarea angajării şi concedierii personalului Director general10 Aproba dimensionarea corespunzatoare a compartimentelor
subordonate, în funcţie de nevoile reale ale activităţii acesteia.Director
economic11 Aprobă transferul şi disponibilizarea unor salariaţi din compartimenul
în subordineDirector producţie
În acest tabel se poate observa amploarea decidentului în deciziile de grup adoptate
de A.G.A (deciziile 1 - 6 ) şi C.A (deciziile 7 şi 8 ) şi în deciziile individuale adoptate de
directorul general, directorul de producţie şi directorul economic. Eşalonul organizatoric la
care se adopta este superior.
Încadrarea tipologică a deciziilor adoptate de catre managementul S.C. Antibiotice SA
de nivel superior dupa alte criterii decât cele prezentate în tabelul nr. 3.2.1 pune în evidenţă
urmatoarele aspecte:
a) după natura variabilelor implicate, 83,3% sunt decizii certe (cu variabile controlabile şi
anticipare exactă a rezultatelor) iar 16,67% sunt incerte. Menţionez faptul ca nu se iau decizii
în condiţii de risc în cadrul Antibiotice SA.
b) după orizontul de timp şi implicaţiile asupra firmei, tipologia deciziilor luate este
următoarea:
tactice: 66,7%, cu intervale de timp ce nu depăşesc decât ocazional un an, dar cu influenţe
directe asupra unor componente procesuale şi structurale de mare importanţă în cadrul
Antibiotice;
strategice: 33,3%, a căror pondere redusă evidenţiază insuficienţa orientare previzională a
managementului de nivel superior.
c) după numarul de criterii decizionale: în exlusivitate multicriteriale (100%).
d) după peridiocitatea adoptării: sunt aleatoare: 58,3% şi periodice: 41,7%.
e) după amploarea competenţelor decidenţilor sunt integrale: 100%, adoptate din iniţiativa
decidentului, fără a fi necesar avizul eşalonului superior;
Tabel nr. 2.2.2 Încadrarea tipologică a deciziilor luate la S.C. Antibiotice SA
Decizia
Natura variabilelor
Orizontul de timp şi influenţa asupra
Numărul de criterii decizionale
Peridiocitateaadoptării
Amploarea competenţel
17
implicate firmei or decidenţilor
Certă
Incertă
Risc
Strategică
Tactică
Curentă
Unicriterială
Multicriterială
Unică
Aleatoare
Periodică
Avizată
Integrală
D 1 X X X X XD 2 X X X X XD 3 X X X X XD 4 X X X X XD 5 X X X X XD 6 X X X X XD 7 X X X X XD 8 X X X X XD 9 X X X X XD10 X X X X XD11 X X X X XTotal
83,3 16,7 - 33,3 66,7 - - 100 - 58,3 41,7 - 100
D - decizie
În ceea ce priveşte încadrarea deciziilor adoptate pe funcţii ale managerului în cadrul S.C.
Antibiotice SA structura este următoarea:
decizii de previziune: 25%;
decizii de organizare: 16,67%
decizii de coordonare: 0%
decizii de antrenare: 41,67%
decizii de control-evaluare: 8,3%
decizii care se referă la întregul proces de management: 8,3%
Tabel nr. 3.2.3 Încadrarea deciziilor pe funcţii în cadrul S.C Antibiotice SA
Decizia Funcţii ale managementuluiPreviziune Organizare Coordonare Antrenare Control -
evaluareProcesul de managemen
tDecizia 1 xDecizia 2 xDecizia 3 xDecizia 4 XDecizia 5 xDecizia 6 xDecizia 7 xDecizia 8 XDecizia 9 XDecizia 10 XDecizia 11 X
18
Total % 25 16,67 - 41,67 8,33 8,33
Încadrarea deciziilor pe funcţiuni în cadrul S.C. Antibiotice SA pune în evidenţă următoarea
structură tipologică:
Decizii în domeniul cercetare-dezvoltare: 8,33%
Decizii în domeniul productie: 0%
Decizii în domeniul comercial: 0%
Decizii în domeniul personal: 33,33%
Decizii în domeniul financiar-contabil: 16,67%
Decizii privind societatea comercială în ansamblul său: 41,67%
Tabel nr. 2.2.4 Încadrarea deciziilor pe funcţiuni în cadrul S.C. Antibiotice SA
Decizia Funcţiunile SocietăţiiCercetare dezvoltare
Producţie Comercial Personal Financiar contabil
Entitatea în ansamblul
săuDecizia 1 XDecizia 2 XDecizia 3 XDecizia 4 XDecizia 5 XDecizia 6 XDecizia 7 XDecizia 8 XDecizia 9 XDecizia 10 XDecizia 11 XTotal % 8,33 - - 33,33 16,67 41,67
Tabel nr. 2.2.5 Parametri calitativi ai deciziilor în cadrul S.C. Antibiotice SA
Decizia Cerinţe de raţionalitateFundamentarea
ştiinţificăÎmputernicire
a decizieiIntegrarea în ansamblul deciziilor
Oportunitatea deciziei
Formularea corespunzătoare
a decizieiDecizia 1 X X X XDecizia 2 X X X XDecizia 3 X X X XDecizia 4 X X X XDecizia 5 X X XDecizia 6 X X XDecizia 7 X X XDecizia 8 X X XDecizia 9 X X XDecizia 10 X X XDecizia 11 X X X XTotal % 75 100 100 75 0
19
Din analiza tabelului de mai sus putem concluziona că:
1. fundamentarea ştiinţifică a deciziilor este un parametru satisfăcut parţial, deoarece pentru
adoptarea deciziilor sunt valorificate informaţii relevante, care se transmit operativ şi în
calitatea solicitată de decident. Putem observa de asemenea că la niciun eşalon organizatoric
nu se face apel la utilizarea unor metode şi tehnici decizionale specifice ( Electre, Pert, arbore
decizional, tabelul decizional, metode de evaluare a riscului, simularea decizională);
2. împuternicirea deciziei şi adoptarea acesteia de către persoana sau grupul de persoane
carora le este circumscrisă competenţa necesară, presupune că deciziile adoptate în cadrul
societăţii satisfac această cerinţă în sensul că, atât în cazul A.G.A. cât şi al managerilor
deciziile adoptate se înscriu în sfera lor de atribuţii şi responsabilităţi cu privire la soluţionarea
unor probleme majore ale activităţii firmei;
3. integrarea deciziei în ansamblul deciziilor firmei, care necesită stabilirea unuia sau unor
obiectiv(e) decizional(e) care să facă parte din sistemul categorial de obiective al firmei (ce
include obiective fundamentale, derivate, specifice şi individuale), reprezintă un alt parametru
calitativ ce trebuie respectat. Chiar dacă Antibiotice SA nu dispune de o strategie bine
fundamentată, în care să fie precizate cu claritate obiectivele, modalităţile de realizare,
resursele, termenele, au reuşit prin deciziile adoptate să contribuie la realizarea obiectivelor
previzionate prin bugetul de venituri şi cheltuieli şi, implicit, a misiunii firmei;
4. oportunitatea deciziei, se caracterizează prin orice decizie care trebuie adoptată şi aplicată
într-un interval de timp optim, şi care reprezintă şi un parametru calitativ respectat dacă luăm
în considerare, faptul că majoritatea deciziilor adoptate la nivelul Antibiotice SA (75%)
satisfac această cerinţă. Chiar dacă pare o situaţie favorabilă, analizele întreprinse relevă că
unele decizii sunt luate cu întârziere, iar operaţionalizarea lor nu este urmarită întodeauna cu
stricteţe, ceea ce face ca rezultatele previzionate de decident să nu se atingă sau să se producă
în afara intervalului dorit;
5. formularea corespunzatoare a deciziei se referă la parametrii care pot face decizia adoptată
clară.
2.2.3. Analiza subsistemului informaţional
20
Subsistemul informaţional poate fi definit ca ansamblul datelor, informaţiilor,
fluxurilor şi circuitelor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a informaţiilor
menite să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor20.
Subsistemul informaţional îl tratăm prin prisma a două aspecte importante. Primul se referă la
componentele primare ale acestuia (date, informaţi, fluxuri şi circuite informaţionale), iar al
doilea, vizează mecanismele de funcţionare ale acestei componente. În ceea ce priveşte primul
aspect, prezentăm în continuare principalele situaţii informaţionale elaborate de Oficiul de
calcul, mijloacele de tratare a informaţiilor, precum şi aplicaţiile informatice utilizate la
nivelul societăţii.
a) Situaţiile informaţionale vehiculate de :
1) Serviciul financiar
Tabel nr. 2.2.3.1Situaţiile financiare trimise
Denumire document trimis Destinatar PeriodicitateSituaţia cu privire la plăţi şi încasări cu CEC–uri, ordine de plată, numerar
Director generalDirector economic
Zilnic
Situaţia facturilor furnizorilorneachitaţi
Director generalDirector economicDirector comercial
Lunar
Declaraţii privind contribuţia salariaţilor şi societăţii la fondul de sănătate.
Casa Naţională deAsigurări de Sănătate.
Lunar
Declaraţie privind impozitul desalarii.
Ministerul Finanţelor Lunar
Decont TVA. Ministerul Finanţelor Lunar.
Tabel nr. 2.2.3.2 Situaţiile financiare primite
Denumire document primit Emitent PeriodicitateBalanţa contabilă de verificare Serv. Contabilitate Lunar.Situaţia facturilor care se încasează cu CEC.
Serv. Desfacere. Zilnic.
Situaţia prezentării la lucru apersonalului societăţii prin foaiacolectivă de prezenţă.
Secţiile şi serviciile dincadrul societăţii.
Bilunar (pe 15 şi30 ale fiecărei
luni).
2. Serviciul contabilitate
Tabel nr. 2.2.3.3 Situaţiile contabile trimise
20 Ionuţ Pandelică, Management strategic, Editura Economică, Bucureşti, 2010, p. 154
21
Denumire document trimis Destinatar PeriodicitateBalanţa de verificare Serviciul Financiar. Lunar.Fişe de cont. Serviciul Financiar. Lunar.Pontaj. Serviciul Personal. Lunar.Liste inventar. Serviciul Aprovizionare Anual
Tabel nr. 2.2.3.4 Situaţiile contabile primite
Denumire document primit Emitent PeriodicitateAvize expediţie. Serv. Aprovizionare. Zilnic.Documentaţie de import utilaje, materiale Serv. Export-Import Lunar.Jurnale.
Serv. FinanciarLunar.
S.C. Antibiotice SA dispune de 62 de calculatoare ce sunt legate în reţea, cât şi de un număr
suficient de mare de imprimante, matriceale şi cu jet de cerneală. Principalele programe
informatice utilizate sunt: excel, word,ciel, foxpro.
Analiza componentelor sistemului informaţional
a) Informaţiile vehiculate în sistem
Gama de informaţii care circulă în prezent prin fluxurile şi circuitele informaţionale este
foarte variată, situaţie ce reclamă o mulţime de documente informaţionale. Unele documente
au fost proiectate (tipizate) pentru a fi exploatate informatic, dar în cadrul organizaţiei acest
lucru nu este încă valorificat la nivelul potenţialului său. Această situaţie susţine ideea că,
practic, trebuie proiectate toate, sau cea mai mare parte din documentele informaţionale în
viziunea prelucrării lor în cadrul unui sistem informatic integrat.
b) Fluxurile şi circuitele informaţionale
“Traseul” parcurs de informaţiile regăsite în diverse documente (situaţii informaţionale), de la
emiţători la beneficiari, este reflectată de fluxurile şi circuitele informaţionale.
La S.C Antibiotice SA. unele dintre acestea sunt conturate pe compartimente funcţionale şi
operaţionale, cât şi la nivel de document. De asemenea, precizarea lor, reglementarea lor
internă, se regăseşte parţial în anumite documente organizatorice. În mod firesc, legăturile
informaţionale dintre compartimente, precum şi activitatea informaţională a fiecărui
compartiment în parte trebuie să fie reflectată de regulamentul de organizare şi funcţionare.
Cum acesta nu există în forma şi cerinţele solicitate, logic că nici referiri la fluxurile şi
circuitele informaţionale nu se fac suficient. În acest fel, “intrarea” în posesia unor informaţii
se face mai greu, iar unele din ele nu sunt valorificate corespunzător, atât cantitativ cât şi
calitativ.
c) Mijloace de tratare a informaţiilor
22
Sunt atât manuale cât şi automatizate. În ultima perioadă a crescut ponderea aplicaţiilor
informatice, pe fondul extinderii reţelei de calculatoare, situaţie ce permite orientarea spre
informatizarea mai bună a proceselor de management şi execuţie
2) Analiza prin prisma unor principii de concepere şi funcţionare a subsistemului infomaţional
scoate în evidenţă anumite disfuncţionalităţi, dar şi unele atuuri ale actualului subsistem
informaţional. Tabelul următor este edificator în această privinţă.
Tabel nr. 2.2.3.5 Analiza prin prisma principiilor informaţionale
Principiul Conţinut Deficienţe sau aspecte pozitive
Principiul corelării sistemului informaţional cusistemul decizional şi organizatoric.
Corelarea funcţională cu sistemul decizional şi constructivă cu sistemul organizatoric, ca premisă a funcţionării adecvate a managementului organizaţiei.
Nu există o concepţie integrată, unitară a sistemului informaţional; abordarea acestuia este încă departe de exigenţele unui management performant, funcţiile decizională şi operaţională realizându-se cu dificultate.
Principiulflexibilităţii.
Adaptarea optimă a parametrilor sistemului informaţional la condiţiile exogene şi endogene organizaţiei, modificareaCaracteristicilor sistemului informaţional conform necesităţilor.
În pofida creşterii ponderii aplicaţiilor informatice, în multe privinţe sistemul informaţional nu reflectă modificările intervenite în “zona” decizională amanagementului şi în mediul contextual al organizaţiei.Conţinutul, circuitul şi maniera de tratare a multor situaţii informaţionale (documente) aurămas aceleaşi în ultimii ani.
Principiul unităţiimetodologice atratăriiinformaţiilor
Pentru asigurarea compatibilităţii între componentele informaţionale şi integrarea deplină a informaţiilor pe verticala sistemului managerial este necesară abordarea unitară a culegerii, transmiterii şi prelucrăriiinformaţiilor din punct de vedere metodologic
Nu există elemente metodologice (proceduri) după care să funcţioneze sistemul informaţional şi componentele acestuia la nivel de firmă şi subdiviziuni organizatorice. În multe situaţii acesta funcţionează inerţial, fără a se avea în vedere unele cerinţe exprese ale sistemelor metodologic şi decizional.
Principiulconcentrăriiasupra abateriloresenţiale.
Transmiterea selectivă a informaţiilor, pe verticala sistemului de management, respectiv a informaţiilor cereprezintă abateri importante de laobiective, criterii, mijloace
Principiu parţial respectat, consecinţă a utilizării bugetului ca instrument managerial. În pofida acestui aspect pozitiv, nu există oagregare suficientă a informaţiilor pe verticala sistemului de management (tabloul de bord este încă în formă incipientă), influenţându-se atât funcţia decizională, cât şi cea operaţionalăale sistemului informaţional.
Principiulasigurăriimaximului de
Valorificarea la maximum ainformaţiilor primare prin folosirea unor proceduri
Nerespectarea în totalitate a cerinţelor precedentelor principii, generează vehicularea unei mari cantităţi de informaţii
23
informaţii finaledin fondul deinformaţiiprimare.
informaţionale mai rafinate, selectate în funcţie de cerinţeleproceselor de management.
care nu seregăsesc întotdeauna în procese manageriale şi acţionale corespunzătoare. Lipsa unor elemente metodologice, generale şi specifice, amplifică aceste neajunsuri.
Principiuleficienţeisistemuluiinformaţional
Permanenta evaluare şi comparare a efectelor cantitative şi calitativeale sistemului informaţional cucosturile realizării şi funcţionării lui.
Nu s-au realizat estimări privind costurile funcţionării sistemului informaţional, deci nu se poate aprecia eficienţa acestuia.
2.2.4 Analiza subsistemului organizatoric
Ultima componentă a sistemului de management supusă analizei este reprezentată de
sistemul organizatoric, abordat ca organizare formală. În cadrul S.C Antibiotice SA se va
investiga:
1.Analiza prin prisma posibilităţilor de realizare a obiectivelor fundamentale şi derivat
făcând referire la:
modul în care principalele componente procesuale implicate nemijlocit în îndeplinirea
obiectivelor se regăsesc în cadrul entităţii;
dimensiunea umană a acestor componente, abordată de pe poziţia unei subdiviziuni
organizatorice la nivelul cărora se exercită;
Analiza privind principiile de concepere şi funcţionare a structurii organizatorice
Analiza principalelor documente de formalizare a structurii organizatorice, la nivelul
cărora se reflectă concepţia şi conţinutul acestei componente manageriale (organigrama,
fişele de post).
Tabel nr. 2.2.4.1 Analiza activităţii S.C. Antibiotice SA
Denumire activitate Situatie in actuala structura organizatoricaPreviziune (elaborare de strategii si politici globale)
La nivelul societatii exista definita o strategie care sa stabileasca orientarea acesteia pe termen lung.
Bugetare Nu exista un compartiment distinct.Atributiile referitoare la elaborarea BVC la nivelul societatii revin directorului general
24
Evaluarea si motivarea personalului Activitatea de motivare a personalului se desfasoara periodic.Este hotarata de directorul general
Tabel nr. 2.2.4.2 Analiza prin prisma principiilor de concepere şi funcţionare a structurii
organizatorice
Principiul Conţinut Deficienţe sau aspecte pozitive
Principiul supremaţiei obiectivelor
Conceperea si functionarea structurii organizatorice trebuie orientate spre realizarea obiectivelor fundamentale si derivate ale firmei
Actuala structura organizatorica nu asigura decat in parte conditiile necesare pentru realizarea obiectivelor fundamentale si derivate.
Principiulflexibilităţii.
Necesitatea adatarii permanente a structurii organizatorice la modificarile ce intervin in variabilele exogene, ce influenteaza firma si managementul acesteia.
Principiul respectat, in structura organizatorica intervenind modificari sub infuenta schimbarilor de mediu, ca urmare a restructurarii economiei nationale.Cu toate acestea, societatea nu a ajuns, insa, la o formula organizatorica in deplina concordanta cu volumul, complexitatea si dificutatea obiectivelor ce revin firmei si subdiviziunilor sale.
Principiul variantei optime
Alegerea celei mai bune variante de structura organizatorica din mai multe variante posibile.
Principiu respectat,deoarece cand s-a pus problema aprobarii structurii organizatorice au existat mai multe variante
Principiul permanentei conducerii
Existenta unui inlocuitor al managerului in lipsa acestuia.
De regula, este asigurata continuitatea managementului la toate esaloanele organizatorice ale firmei
2.2.5 Diagnosticul economico financiar
Analiza situaţiei financiare şi patrimoniale are drept obiectiv principal cunoaşterea modului de
realizare a principalilor indicatori financiari cuprinşi în bugetul de venituri şi cheltuieli,
25
precum şi cunoaşterea patrimoniului firmei21. Analiza structurii patrimoniului are ca obiectiv
dinamica acestuia precum si a raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale si a
schimbarilor intervenite în situatia mijloacelor si surselor, determinate de activitatea
desfasurata în cursul unei perioade de timp.
Tabel nr. 2.2.5.1 Analiza patrimoniului pe baza structurii activului şi pasivului bilanţului
firmei
-mii lei-
Indicatori 2008 2009 2010 2009/2008 2010/2009% %
Active imobilizate 165,35 158,72 168,48 0,95 1,06
Active circulante din care: 202,52 217,5 223,94 1,07 1,03
- stocuri 35,95 34,15 40,41 0,97 1,18- creante 124,45 179,77 179,81 1,44 1
- disponibilitati 36,69 42,12 35,76 1,15 0,85
TOTAL ACTIV 202,52 217,5 223,94 1,07 1,03
Capital social 45,48 45,48 45,48 1 1
Pierderi 0 0 0 0 0Capitalul propriu 246,9 242,02 261,04 0,98 1,08
Datorii 111,37 114,21 110,65 1,02 0,97
TOTAL PASIV 403,75 401,71 417,17 0,99 1,04
Sursa: www.antibiotice.ro
Analizând structura elementelor patrimoniale de activ si de pasiv , se observa urmatoarele:
Activele imobilizate au înregistrat o diminuare a valorii cu 6,63 mil.lei în 2009 comparativ cu
2008. Această diminuare a intervenit pe fondul înregistrării cheltuielilor cu amortizarea,
cheltuieli care au fost mai mari decât suma intrărilor de noi mijloace fixe şi a diferenţelor din
reevaluare de la 31 decembrie 2009. Pe parcursul anului 2009 firma nu a achiziţionat şi nici
nu a înstrăinat active. În 2010 acestea au crescut cu 9.76 mil.lei comparativ cu 2009 datorită
creşterii imobilizărilor necorporale.
Activele circulante au înregistrat o creştere de 14,98 mil lei în 2009 comparativ cu 2008
datorită scăderii stocurilor şi a creşterii disponibilităţilor şi creanţelor. În 2010 acestea au
crescut cu 6,66 mil. Lei comparativ cu 2009 deoarece stocurile şi creanţele au crescut iar
disponibilităţile s-au micşorat. Evoluţia acestora se poate observa şi în graficul de mai jos:21 Monica Petcu, Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2009, p, 57
26
Grafic. nr.2.2.5.1 Analiza activelor imobilizate şi circulante
Din graficul de mai sus putem observa că activele imobilizante au fost pe toată perioada
analizată mai mari decât activele circulante.
Stocurile au scăzut în 2009 comparativ cu 2008 cu 1,8 mil lei datorită măsurilor financiare pe
care le-a adoptat societatatea pentru a răspunde situaţiei economice de criză. În 2010 acestea
au crescut cu 6,26 mil lei. Această creştere reprezintă valoarea optima in vederea onorarii
tuturor comenzilor din primele doua luni ale anului 201.
Creanţele au crescut pe toată perioada analizată. În 2009 acestea au crescut cu 55,32 mil lei
faţă de 2008, iar în 2010 cu 0,04 lei faţă de 2009. Acestea au fost influenţate de cresterea
cifrei de afaceri la export de unde contravaloarea medicamentelor vandute se recupereaza
mult mai repede comparativ cu piata interna. Durata medie de incasare a creantelor de pe
piata externa a fost in anul 2010 de 100 zile in conditiile in care pe piata interna a fost de 341
zile. Au mai fost influenţate şi de deblocarea platilor din sistemul sanitar ca efect al
rectificarilor bugetare situatie ce a condus la imbunatatirea incasarilor in lunile septembrie,
octombrie si decembrie 2010. In anul 2010 durata medie de incasare a creantelor a fost de 285
zile comparativ cu anul 2009 cand a fost de 267 zile.
Disponibilităţile au crescut în 2009 cu 5,43 mil lei faţă de 2008 şi s-a diminuat în 2010 faţă de
2009 cu 6,36 mil lei.
Activele totale au crescut pe toată perioada analizată.
Capitalul social a rămas la aceeaşi valoare în perioada analizată.
Societatea nu a înregistrat pierderi în perioada analizată.
Capitalul propriu a scăzut în 2009 comparativ cu 2008 cu 4,88 mil.lei, dar a crescut în 2010
cu 19,02 mil lei.
27
Datoriile au crescut în 2009 comparativ cu 2008 cu 2,84 mil lei, datorită unor împrumuturi
pentru dezvoltarea echipamentelor. Acestea s-au diminuat în 2010 comparativ cu 2009 cu
3,56 mil.lei datorită achitării unor credite. Evoluţia acestora poate fi observată în graficul de
mai jos:
Grafic nr. 2.2.5.2 Evoluţia datoriilor în perioada 2008 -2010
Pasivele au scăzut în 2009 dar au crescut în 2010.
Pe baza bilantului, se mai pot calcula si alti indicatori, care reflecta raportul dintre elemente le
activului, precum22:
Rata acţiunilor imobilizate
RAi (AC) = active imobilizate x 100 active circulante
RAi (AC) 2008 = 16535 x 100 = 81,65 20252
RAi (AC) 2009 = 15872 x 100 = 72,97 21750
RAi (AC) 2010 = 16848 x 100 = 75,23 22394
Rata acţiunilor imobilizate măsoara gradul de investire a capitalului, iar din analiza de mai sus
observam ca societate a investit cea mai mare parte din capital in anul 2008 pentru
modernizarea liniei electrice.
Rata stocurilor:
Rs = stocuri x 100
22 Liviu Spătaru, Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2011, p. 109
28
activ total
RS 2008 = 3595 x 100 = 17,75 20252
RS 2009 = 3415 x 100 = 15,70 21750
RS 2010 = 4041 x 100 = 18,04 22394
Contul de profit şi pierdere face parte din situaţiile financiare de închidere a exerciţiului
financiar, fiind un document contabil de sinteză care măsoară performanţele activităţii unei
firme în cursul unei perioade date23.
Activitatea financiara a firmei Antibiotice SA Iasi s-a desfasurat in conditiile generate de criza
economico-financiara atat nationala cat si internationala.
Evolutia Contului de Profit si Pierdere la 31 decembrie 2010 comparativ cu valorile
inregistrate in perioada 2008-2010 se prezinta astfel:
Tabel nr. 2.2.5.2 Evoluţia contului de profit şi pierdereMil lei
Denumire indicator 2008 2009 2010 Evoluţie
2009/2008 2010/2009
CIFRA DE AFACERI 215,81 219,75 243,63 1,02 1,11
VENITURI TOTALE 231,22 221,31 262,82 0,96 1,19
CHELTUIELI TOTALE 217,85 205,66 244,34 0,94 1,19
PROFIT BRUT 13,38 15,65 18,47 1,17 1,18
PROFIT NET 10,57 11,92 12,54 0,89 1,05
Din tabelul de mai sus putem observa că:
Cifra de afaceri a crescut pe toată perioada analizată. În 2009 aceasta a crescut cu 3,94 mil lei
comparativ cu 2008, iar în 2010 cu 23,88 mil.lei faţă de 2009 datorită creşterii veniturilor.
Evoluţia acesteia poate fi observată în graficul de mai jos:
23 Moroşan Iosefin, Analiza economico-financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2008,p.185
29
Grafic nr. 2.2.5.3 Evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2008 -2010
Veniturile au scăzut în 2009 cu 9,91 mil lei comparativ cu 2008 datorită scăderii vânzărilor
dar au crescut în 2010 cu 41.51 mil lei.
Cheltuielile au scăzut în 2009 cu 12,19 mil lei comparativ cu 2008 datorită masurilor anticriza
adoptate de societate. În 2010 acestea au crescut cu 38.68 lei comparativ cu 2009 datorită
creşterii de comenzi şi a cheltuielilor cu producţia pentru anumite medicamente care au fost
vândute în primele două luni în 2011.
Evoluţia comparativă a veniturilor şi cheltuielilor poate fi observată şi în graficul de mai jos:
Grafic nr. 2.2.5.4 Analiza veniturilor şi cheltuielilor în perioada 2008 – 2010
Din analiza graficului de mai sus putem observa că veniturile au fost mai mari decât
cheltuielile pe toată perioada analizată aducând astfel profit.
Profitul brut a crescut pe toată perioada analizată. Astfel în 2009 acesta a crescut cu 2,27 mil
lei faţă de 2008, iar în 2010 cu 2,82 mil lei faţă de 2009.
Profitul net a crescut în 2009 cu 1,35 mil lei faţă de 2008, iar în 2010 cu 0,62 mil lei faţă de
2009.
Aprecierea evolutiei în timp a stocurilor, respectiv a ratei stocurilor, necesita corelarea cu
nivelul activitatii, admitându-se, ca relatie minima de echilibru structural, relatia:
30
a) 200921975 > 341521581 3595
In 2009 indicele cifrei de afaceri devanseaza indicele stocurilor de marfuri. Se obtin venituri
din vânzarile de marfuri catre clienti, iar rulajul acestora este bun, mai precis viteza de rotatie
a marfurilor este corespunzatoare.
b) 2010 24363 > 4041 21975 3415
In 2010 indicele cifrei de afaceri devanseaza indicele stocurilor de marfuri. Se obtin venituri
din vânzarile de marfuri catre clienti, iar rulajul acestora este bun, mai precis viteza de rotatie
a marfurilor este corespunzatoare.
În analiza poziţiei financiare a firmei o metodă utilizată prin excelenţă este metoda
ratelor care exprimă raportul dintre doi indicatori care se condiţionează şi au o anumită putere
informativă, raport ce poate fi exprimat fie sub formă de coeficient, fie sub formă
procentuală, printr-un număr de zile, durată24.
Pentru exprimarea rentabilităţii se utilizează două categorii de indicatori: profitul şi ratele de
rentabilitate. Mărimea absolută a rentabilităţii este reflectată de profit, iar gradul în care
capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilităţii.
Metoda ratelor permite realizarea unor studii comparative în timp şi spaţiu, aprecierea
obiectivă a poziţiei şi performanţelor societăţii.
Tabel nr.2.2.5.3 Rentabilitatea
Indicatori de Profitabilitate 2008 2009 2010
Marja de profit brut (%) 16,07 6,19 7,12
Marja de profit net (%) 14,14 4,89 5,42
Rentabilitatea capitalului
propriu inainte de impozitare
14,83 5,24 5,97
24 Gabriela Daniela Bordeianu, Analiza poziţiei financiare şi a performanţelor întreprinderii, Editura Tehnopress, Iaşi, 2009, p.94
31
Rentabilitatea capitalului
propriu dupa impozitare
13,05 4,14 4,54
Din analiza tabelului de mai sus putem observa că marja de profit brut a scăzut în 2009
comparativ cu 2008 cu 9,88%, iar în 2010 a crescut cu 0,93% comparativ cu 2009.
Marja de profit net a scăzut în 2009 comparativ cu 2008 cu 9,25%, şi a crescut în 2010 cu
0,53% faţă de 2009.
Rentabililatea capitalului propriu înainte de impozitare a scăzut în 2009 cu 9,59% comparativ
cu 2008, dar a crescut în 2010 cu 0,73%.
Rentabilitatea capitalului propriu după impozitare a scăzut în 2009 comparativ cu 2008 cu
8,91%, dar a crescut în 2010 cu 0,40%.
Rentabilitatea financiară (Rrf) reprezintă remunerarea netă a capitalurilor proprii, adică arată
cât profit net revine capitalurilor proprii. Rata măsoară randamentul utilizării capitalurilor
proprii, adică plasamentul financiar pe care acţionarii l-au făcut prin cumpărarea acţiunilor
societăţii25.
Tabel nr.2.2.5.4 Rata rentabilităţii financiare
Mil.lei
Nr.
crt.SPECIFICAŢIE UM
Formula
2009 2010
1 Profit net mil lei 11,92 12,54 Pn
2 Capital propriu mil lei 242,02 261,04 Cp
3 Rata rentabilităţii financiare % 4,92 4,80 Rrf=Pn/Cp
25 Lucian Buşe, Analiza economico-financiară, Editura Sitech, Craiova, 2009, p. 103
32
Din analiza tabelului de mai sus putem observa că rata rentabilităţii financiare ascăzut în 2010
cu 0,12% comparativ cu 2009.
Rata rentabilităţii economice reflectă corelaţia dintre un rezultat economic şi mijloacele
economice (capitalul) angajate pentru obţinerea acestuia. În calculul ratei rentabilităţii
economice, la numărător se poate utiliza rezultatul exploatării sau excedentul brut din
exploatare, iar la numitor mijloacele economice totale (activul total) sau o parte a acestora26.
Rata rentabilităţii economice, se poate stabili astfel:
a)20092617 * 100 = 12,0321750
b) 2010
1441 *100 = 6,4322394
Capitolul III. Sanatatea şi securitatea în munca in cadrul SC Antibiotice SA
3.1 Politici şi proceduri
În cadrul SC Antibiotice SA instruirea personalului în domeniul sănătăţii se folosesc
următoarele mijloace, metode şi tehnici de instruire: expunerea, demonstraţia, studiul de caz,
vizionări de filme, dispozitive, proiecţii şi instruire asistată de calculator.
Obligaţiile specifice pe care le au angajaţii SC Antibiotice SA sunt următoarele:
Să folosescă permanent şi corect echipamentul de protecţie
Să respecte normele de sănătate şi securitate în muncă
26 Elena Şerban, Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2008, p.116
33
Să cunoască bine funcţionarea maşinilorprecum şi locurile periculoase
Să cunoască modul de pornire şi oprire a maşinii
Să verifice starea de funcţionare şi de curăţare a maşinii
Să pornească maşina numai după ce s-a convins că toate apărătorile de protecţie sunt bine
închise, iar pe lângă maşină nu sunt persoane care pot fi accidentate.
Să execute lucrări de întreţinere şi curăţenie numai cu maşina oprită şi cu ustensilele
corespunzătoare
Să păstreze culoarele libere şi curate, fără pete de ulei
Să nu lase maşinile nesupravegheate
Să nu folosescă improvizaţii la instalaţiile electrice ale maşinilor
Activitatea de stingere a incendiilor în cadrul SC Antibiotice SA implică mai multe obligaţii şi
răspunderi:
Alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă sau a utilizatorilor prin mijloace
specifice, anunţarea incidentului la forţele de intervenţie precum şi la dispecerat.
Salvarea rapidă şi în siguranţă a personalului
Întreruperea alimentării cu energie electrică, gaze şi fluide combustibile a consumatorilor
şi efectuarea altor intervenţii specifice la instalaţii şi utilaje către Mircea Dumitru şi Ionel
Apostol.
Acţionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare împotriva
incendiilor din dotare şi verificarea intrării în funcţiune a instalaţiilor şi a sistemelor automate
şi acţionarea lor manuală.
Evacuarea de bunuri periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care pot fi
deteriorate în timpul intervenţiei.
Verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot apărea
focare noi, acţionându-se pentru stingerea acestora.
3.2 Instructaj
Instruirea lucrătorilor în cadrul cadrul SC Antibiotice SA în domeniul sănătăţii şi securităţii în
muncă cuprinde instruirea introductiv generală, instruirea la locul de muncă şi instruirea
periodică.
34
Instruirea introductiv generală în cadrul SC Antibiotice SA se face în grupuri de 20 de
persoane.
Durata instruirii introductiv generale în cadrul SC Antibiotice SA este de 8 ore.
Instruirea intructiv generală în cadrul SC Antibiotice SA se efectuează la angajarea
lucrătorilor, în cazul detaşării sau delegării lucrătorilor de la o secţie la alta.
Instruirea introductiv generală se face de către o Dumitru Mircea care este manager al
serviciului de prevenire şi protecţie în cadrul Antibiotice.
În cadrul instruirii introductiv generale sunt prezentate: legislaţia de securitate şi sănătate în
muncă, consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi
sănătate în muncă, riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii,
măsurile la nivelul întreprinderii sau unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.
Instruirea la locul de muncă în cadrul Antibiotice se face în grupe de 20 de persoane pentru a
informa lucrătorii în legătură cu riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie.
Durata instructajului este de 8 ore.
Instruirea la locul de muncă se face la angajarea lucrătorilor, în cazul detaşării sau delegării
lucrătorilor de la o secţie la alta.
Problemele expuse în cadrul acesteia fac referire la.
Informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională
Prevederile instrucţiunilor elaborate pentru fiecare post în parte
Măsurile la nivelul locului de muncă privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor
Demonstraţii practice privind activitatea persoanelor
Exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a
mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi prim ajutor.
Instruirea periodică în cadrul SC Antibiotice SA se efectuează la 6 luni.
Durata acesteia este de 8 ore şi este făcută de către Dumitru Mircea.
Problemele expuse în cadrul acesteia fac referire la.
Informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională
Prevederile instrucţiunilor elaborate pentru fiecare post în parte
Măsuril la nivelul locului de muncă privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor
Demonstraţii practice privind activitatea persoanelor
35
Exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a
mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi prim ajutor.
Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă se consemnează
în fişa de instruire.
Completarea acesteia trebuie făcută în scris imediat după verificarea instruirii.
După efectuarea instruirii pentru oricare dintre tipurile de instructaj, fişa de instruire va fi
semnată de către : lucrătorul instruit, persoanele care au efectuat instruirea şi persoanele care
au verificat instruirea.
Prin semnătura aplicată angajatul confirmă participarea la etapele instruirii, cel ce a efectuat
insruirea îşi asumă responsabilitatea pentru cele transmise, cel ce verifică confirmă
corectitudinea instruirii astfel.
În cadrul SC Antibiotice SA fişa de instruire individuală arată astfel:
Întreprinderea SC Antibiotice SA
FIŞĂ DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ
Privind securitatea şi sănătatea în muncă
NUMELE ŞI PRENUMELE: Ciobanu Aurel
LEGITIMAŢIA NR. 12476
GRUPA SANGUINĂ B
DOMICILIUL: Str. Fizicienilor, nr. 16, Bucureşti, sector 3
Data şi locul naşterii: Bucureşti
Calificarea: inginer Funcţia inginer automatizări
Locul de muncă SC Antibiotice SA
Traseul de deplasare de la serviciu cu maşina firmei din sectorul 3 până la sediul firmei.
Instruirea de angajare
1) Instruirea introductiv – generală, a fost efectuată la data de 22.06.2011 timp de 8 ore ,
de către dumitru Mircea, având funcţia de manager de sănătate şi securitatea muncii.
Conţinutul instruiirii: prezentarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă,
consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în
36
muncă, riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii, măsurile la
nivelul întreprinderii sau unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi
evacuarea lucrătorilor.
Semnătura celui instruit Semnătura celui care a Semnătura celui care a verificat
efectuat instruirea instruirea
Ciobanu Aurel Mircea Dumitru Apostol Ştefan
2) Instruirea la locul de muncă a fost efectuată la data de 23.06.2011, loc de muncă SC
Antibiotice SA/post mecanic, timp de 8 ore, de către Dumitru Mircea, având funcţia de
manager de sănătate şi securitatea muncii
Conţinutul instruiirii: informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională,
prevederile instrucţiunilor elaborate pentru fiecare post în parte, măsurile la nivelul locului de
muncă privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor,
demonstraţii practice privind activitatea persoanelor , exerciţii practice privind utilizarea
echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi
prim ajutor.
Semnătura celui instruit Semnătura celui care a Semnătura celui care a verificat
efectuat instruirea instruirea
Ciobanu Aurel Mircea Dumitru Apostol Ştefan
3) Admis la lucru
Numele şi prenumele: Ignat Ion
Funcţia: şef secţie
Data 23.06.2011
Semnătura Igant Ion
Instruirea periodică
Data Durata Ocupaţia Materialul
Predat
Semnătura celui
Instruit Care a
instruit
Care a
verificat
23.06.2011 8 ore Inginer Utilizarea
noilor
Ciobanu Dumitru Apostol
37
maşini Aurel Mircea Ştefan
23.06.2011 8 ore Şef secţie Utilizare
Noilor
masini
Iganat
Ion
Dumitru
Mircea
Apostol
Ştefan
Rezultatele testărilor
Data Materialul examinat Calificativ Examinator
23.06.2011 Noul ghid pentru
noile maşini
Bun Apostol Ştefan
23.06.2011 Noul ghid pentru
noile maşini
Bun Dumitru Mircea
Rezultatele controlului mediclbual periodic
Nume şi prenume: Ignat Ion
Observaţii de specialitate clinic sănătos.
Semnătura şi parafa Data vizei
Medicului de medicina muncii 23.06.2011
Ilau Valentin
Testerea psihologică periodică – rezultate
Nume şi prenume: Ignat Ion
Apt psihologic pentru funcţia de şef de secţie.
Semnătura psihologului Data
Carmen Albu 23.06.2011
3.3 Percepţia angajaţilor despre sănătatea în muncă
Scopul acestui studiu este de a contribui la măsurarea percepţiei lucrătorilor asupra
protecţia sănătăţii şi securităţii muncii şi de a propune o interpretare a datelor obţinute.
Aspecte metodologice
38
Studiul a fost realizat prin anchetă pe bază de interviu, informaţiile obţinute din chestionare fiind
completate cu date din fişele de observaţie ale monitorilor. Astfel 40 de chestionare au fost aplicate în
cadrul SC Antibiotice SA
Rezultate obţinute
La prima întrebare am obţinut următoarele rezultate:
Tabel nr. 3.3.1 Scopul instruirii la locul de muncă
Scop Repondenti
De a informa lucrătorii despre riscurile şi prevenirea şi protecţia sănătăţii lucrătorului 31 Este doar formal 8
Micşorează numărul posibililor accidente 1
Grafic nr. 3.3.1 Percepţia asupra scopului
Din analiza datelor din graficul nr. 3.3.1 putem observa că:
77% dintre persoanele chestionate au răspuns că scopul instruirii la locul de muncă este de
a informa lucrătorii despre riscurile neutilizării corecte a aparaturii şi protecţia şi
prevenirea producerii unor accidente la locul de muncă.
20% dintre lucrători au afirmat că instruirea la locul de muncă se face doar formal.
3% dintre cei chestionaţi au afirmat că scopul instruirii este de a micşora numărul
accidentelor la locul de muncă
La întrebarea nr.2 am obţinut următoarele rezultate:
Tabel nr. 3.3.2 Instruirea periodică
Instruirea periodica repondentieste eficienta si folositoare 16este ineficienta 24
39
Grafic nr. 3.3.2 Percepţia asupra eficienţii instrucţiei periodice
Din analiza graficului de mai sus putem observa că 60% dintre persoanele chestionate cred că
instruirea periodocă este eficientă şi folositoare, iar 40% consideră că este ineficientă.
La întrebarea nr.3 am obţinut următoarele rezultate:
Tabel nr. 3.3.3 Prevenirea accidentelor ca efect al instructajului făcut
prevenire repondentida 15nu 25
Grafic nr.3.3.3 Prevenirea accidentelor pe baza cunoştinţelor din instructaj
După cum putem observa din analiza graficului de mai sus putem constata că 63% dintre
repondenţi au răspuns că informaţiile acumulate în cursul instructajelor nu au fost aplicate de
aceştia în timpul producerii unor accidente, iar 37% au răspuns că informaţiile i-au ajutat la
prevenirea unor accidente.
La întrebarea nr. 4 am obţinut următoarele rezultate:
Tabel nr. 3.3.4 Rolul protecţiei prin echipament
Rol echipament repondentiprotectie haine 6protectia lucratorului 16protectia imbracamintei si incaltamintei 18
40
Grafic nr. 3.3.4 Percepţia asupra rolului echipamentului
După cum putem observa în urma analizei făcute în graficul de mai sus am obţinut
următoarele rezultate:
45% dintre persoanele chestionate au afirmat că roul echipamentului este de a proteja
îmbrăcămintea şi încălţămintea
40% au afirmat că are rol în protecţia lucrătorului
5% au afiramt că protejează hainele
La întrebarea nr. 5 am obţinut următoarele rezultate:
Tabel nr. 3.3.5 Necesitatea efectuării instructajului pentru angajaţii temporari
Necesitate repondentida 37nu 3
Grafic nr. 3.3.5 Necesitatea efectuării instructajului
41
În urma analizei făcute putem observa că 92% dintre cei chestionaţi consideră că studenţii
care fac un intership în cadrul companiei ar trebui să facă instructajul, 8% consideră că nu este
necesar ca aceştia să facă instructajul.
La întrebarea nr. 6 am obţinut următoarele rezultate:
Tabel nr. 3.3.6 Schimări dorite de lucrători
schimbari repondenticontinut 1durata 38procedura 1
Grafic nr.3.3.6 Schimbări propuse de lucrători
În urma analizei făcute putem observa că nu toţi lucrătorii şi-au însuşit cunoştinţele despre
protecţia şi prevenirea sănătăţii la locul de muncă. Cei mai muţi însă consideră eficient
instructajul din punct de vedere teoretic şi informativ, dar constatăm că în practică aceştia
afirmă că pot exista şi acţiuni imprevizibile datorită stării de şoc. Lucrătorii au afirmat că
toată lumea trebuie să facă instrucţia pentru a diminua eventualele evenimente neplăcute.
Capitolul IV. Propuneri de îmbunătăţire a politicilor şi practicilor cu
privire la sănătatea şi securitatea în munca în cadrul SC Antibiotice SA
Abordarea globală a stării de bine la locul de muncă luând în considerare dinamica pieţei
muncii şi apariţia de noi riscuri în vederea asigurării unui mediu de muncă sigur şi sănătos ar
trebui făcute prin acţiuni concrete privind:
42
1.Controlul aplicării legislaţiei securităţii şi sănătăţii în muncă conform obligaţiilor ce revin
inspecţiilor muncii stipulate de OIM prin convenţiile şi recomnadările ratificate.
2.prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale la locul de muncă
Analiza noilor riscuri şi conştientizarea lucrătorilor cu privire la consecinţele acestora.
3. Măsuri specifice de informare, sensibilizare şi prevenire a riscurilor.
4. printr-un conţinut atractiv al informaţiilor
5. prin recompensarea celor mai buni lucrători care respectă normele şi care ajută la
prevenirea accidentelor
6. micşorarea duratei instructajului prin impărţirea etapelor în 2 zile
7. prezentarea de cazuri din alte companii cu acelaşi profil
8. externalizarea serviciului către o firmă specializată care să ajute la îmbunătăţirea actualului
sistem
9. Exemplificarea practică a consecinţelor pe diferite obiecte
SC Antibiotice SA ar trebui să stabilească şi să menţină la zi proceduri care să vegheze ca:
a. condiţiile impuse in domeniul securităţii şi sănătăţii in muncă să fie identificate, evaluate şi
integrate in principiile care guvernează politica de achiziţii de bunuri şi servicii;
b. exigenţele in materie de securitate şi sănătate in muncă ale organizaţiei, precum şi cele
prevăzute de legislaţia şi reglementările naţionale să fie identificate inainte de a achiziţiona
bunuri şi servicii;
c. dispoziţiile să fie adoptate in conformitate cu exigenţele inainte de utilizarea acestor bunuri
şi servicii.
O altă propunere este efectuarea de audituri deoarece acestea permit verificarea pertinenţei
sistemului şi conduc la identificarea punctelor forte şi a lacunelor acestuia, atat la nivel global,
cat şi la nivelul fiecărui element component.
O altă propunere este ca activităţile practice să se desfăşoare sub forma unor competiţii iar
câştigătorii pot fi recompensaţi cu diplome, medalii.
Concluzii
43
Problematica protecţiei muncii este insuficient prezentată în literatura tehnică de
specialitate deşi are o importanţă deosebită pentru manageri şi executanţi care ar trebui
protejaţi în procesul muncii.
În prima parte a lucrării am prezentat din punct de vedere teoretic importanţa
existenţei şi perfecţionării sănătăţii şi securităţii în muncă.
Obiectivul principal al securităţii şi sănătăţii în muncă este de a elimina toate
accidentele şi îmbolnăvirile profesionale prin prevenirea producerii acestora.
Factorii care constituie bariere se referă de multe ori la implicarea insuficientă a
angajatorilor in acest proces, din cauza lipsei unei inţelegeri adecvate a acestei probleme şi a
avantajelor pe care le poate avea implementarea şi funcţionarea unui astfel de sistem şi la
percepţia de către angajatori şi angajaţi a problemelor de s.s.m., in general, şi a implementării
unui sistem de management al s.s.m., in particular, mai mult ca o obligaţie impusă de
legislaţie decat ca modalităţi de prevenire destinate eliminării sau reducerii riscurilor de
accidentare şi imbolnăvire profesională, impuse de noile dimensiuni ale calităţii muncii şi
vieţii.
Sistemul legislativ din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă reprezintă o
componentă a sistemului legislaţiei de protecţie socială, prin care se urmăreşte asigurarea
protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională generate
de procesele de muncă. Legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este
armonizată cu legislaţia europeană în domeniu şi este într-un continuu proces de
transformare.
În cadrul SC Antibiotice SA instruirea personalului în domeniul sănătăţii se folosesc
următoarele mijloace, metode şi tehnici de instruire: expunerea, demonstraţia, studiul de caz,
vizionări de filme, dispozitive, proiecţii şi instruire asistată de calculator.
Din analiza patrimoniului putem observa că veniturile au fost în fiecare an din
perioada analizată decât cheltuielile ceea ce duce la înregistrare de profit în toţi anii din
perioada 2008-2010.
S.C.Antibiotice SA utilizează, integral sau parţial, metode şi tehnici manageriale care
ajută la exercitarea proceselor de management în condiţii normale şi eficace
În urma analizei subsistemului decizional putem observa că este efectuată pe baza
informaţiilor furnizate de către S.C. Antibiotice SA din registrele de procese verbale ale
şedinţelor managerilor de nivel superior, dar şi din lista deciziilor puse la dispoziţie de
managerii de nivel superior care au permis observarea celor mai importante aspecte
referitoare la conceperea şi funcţionarea subsistemului decizional.
44
Din analiza subsistemului informaţional putem boserva că gama de informaţii care circulă în
prezent prin fluxurile şi circuitele informaţionale este foarte variată, situaţie ce reclamă o
mulţime de documente informaţionale. Unele documente au fost proiectate (tipizate) pentru a
fi exploatate informatic, dar în cadrul organizaţiei acest lucru nu este încă valorificat la nivelul
potenţialului său.
În ceea ce priveşte sistemul organizatoric putem observa că la nivelul societatii exista definita o
strategie care sa stabileasca orientarea acesteia pe termen lung.
În urma analizei făcute în cadrul SC Antibiotice SA putem observa că nu toţi lucrătorii şi-au
însuşit cunoştinţele despre protecţia şi prevenirea sănătăţii la locul de muncă. Cei mai muţi
însă consideră eficient instructajul din punct de vedere teoretic şi informativ, dar constatăm
că în practică aceştia afirmă că pot exista şi acţiuni imprevizibile datorită stării de şoc.
Lucrătorii au afirmat că toată lumea trebuie să facă instrucţia pentru a diminua eventualele
evenimente neplăcute.
Înţelegerea gravităţii riscurilor de accidentare şi de îmbolnăvire profesională precum şi
formarea unor deprinderi corecte în vederea evitării lor sunt obiective care pot fi atinse numai
printr-un proces de informare şi educare continuu.
Bibliografie
Bordeianu Gabriela Daniela, Analiza poziţiei financiare şi a performanţelor
întreprinderii, Editura Tehnopress, Iaşi, 2009
Buşe Lucian, Analiza economico-financiară, Editura Sitech, Craiova, 2009
Ciocârlan Doiniţa, Managementul firmei, Editura Universitară, Bucureşti, 2007
Darabont Doru, Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă - vol. I, Editura AGIR,
Bucureşti, 2010
Elena Şerban, Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2008
Ion Traian Ştefănescu, Tratat teoretic şi practic de dreptul muncii, Editura Universul
Juridic, Bucureşti, 2010
Manac Virgil, Securitatea şi sănătatea în muncă, Editura Sitech, Craiova, 2011
Moroşan Iosefin, Analiza economico-financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine,
2008
Pandelică Ionuţ, Management strategic, Editura Economică, Bucureşti, 2010
Paşa Florin, Securitatea şi sănătatea în muncă, Editura Economică, Bucureşti, 2007
45
Petcu Monica, Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2009
Popescu Doina, Managementul firmei, Editura ASE, Bucureşti, 2010
Popescu Leonica, Management internaţional modern, Editura Cimer*Es, Bucureşti,
2009
Romaniţa Ţiglea Lupaşcu, Iuliana Marinescu, Carmen Magda Bunaciu, Valeria Jidiuc,
Simona Moisiu, Florentina Costache, Sănătatea şi securitatea muncii, Editura Mistral
Info Media, Bucureşti, 2011
Spătaru Liviu, Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2011
Ţiclea Alexandru, Codul muncii comentat, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011
Ţiclea Alexandru, Tratat dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010
Ţole Marin, Nicoleta Cristina Matei, Analiza economico-financiară a entităţilor
economice, Ediţia a III-a, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2009
www.antibiotice.ro
Anexa nr.1 Organigrama
46
Chestionar
1. Scopul instruirii la locul de muncă este:
47
a) De a informa lucrătorii despre riscurile şi prevenirea şi protecţia sănătăţii lucrătorului
b) Este doar formal
c) Micşorează numărul posibililor accidente
2. Consideraţi că instruirea periodică:
a) Este eficientă şi folositoare
b) Este ineficientă
3. V-au ajutat să preveniţi producerea unui accident folosind informaţiile acumulate pe
parcursul instructajului periodic?
a) Da
b) Nu
4. Echipamentul de lucru are rol de protecţie a:
a) Hainelor
b) Lucrătorului
c) Îmbrăcămintei şi încălţămintei
5. Consideraţi necesar efectuarea de instruire pentru studenţii care fac intership în cadrul
societăţii?
a) Da
b) Nu
6. Ce ati schimba la actualul sistem de instructaj?
a) Conţinutul
b) Durata
c) Procedura de aplicare
48