_7-ze-5- /--12,

24-

/f

SCRIERI COMPLECTE

ijACOB NKGRUZZI

SCRIERI COMPLECTE

,0,,,,,VOLIJMUL I

COPII DE PE NATURA,

SCRISORI

-4'fre

BUCURESTISTABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECC

59, STRADA BERZEI, 59.

1893.

-,...".N.e.

COPII DE PE NATURA

La nature, ficonde en bizarres portraitsDans chaque dme estmarquieci de differents traitsline geste la decouvre, un rien la fait paraitre

BOILEAU.

........ .. . . . . . .

PROLOG

De-ti plac in poesie ideile mareteFrumoasele tablouri, precum le 'nchipuesc

Ace le geniuri mândre ce 'n sboruri indrazneteOlimpicele virfuri s'atinga nazuesc

Atuncea nu cu mine sa stai la convorbire*i est& cärticicä de-o parte ea o pui

Caci ea jos pe pamenturi retine-a ta gandireculmile inalte cu ea nu poti sa sui.

Eu am privit in juru-mi noastra omenireLa numb- fad, margini, cu pindul marginit

Ce nazue§te numai la bun& vietuire*i mici mariri veneaza ca scop §i tel dorit.

Ca pictorul, ce liber de rele §i de bunePrimblanclu-se 'ntilne§te un chip a§a ciudat,

Incat a sees indata hartie §i carbunemarginile sale u§or a desemnat,

La

8

Tot astfel, caleodatã, cAnd singur stam in casasi-mi apareau in minte figuri ce am vazut,

Luam, far& de §tire de ceea ce-a sa. iasaCondeiul, §i o coala sau doue am umplut.

Cete§te dar §i las& sa-ti tread. inainteDe-a rand toate aceste figuri ce-am zugravitcred, la mi ce fata iti vei aduce-aminteDe alte chipuri multe lume-ai intilnit.

Cucoana Nastasiica o §tii cum la primblareIncet, incet se mi§ca in vechiul seu radvan;

Ear cu bârtii, jurnale ce des pe trotuareAi intilnit pe Vespe acum Vespasian !

De-ai mers la Adunare, §tii bine pe ZimbilaCe schimba la principii cum schimba la figuri,

Apoi la Vdiceirescu nu te-ai uitat cu mila,Vaz6nd cu ce suspinuri inghite la fripturi ?

Gavril tiind psaltirea, adoarme cand cete§telungile lui gene pe micii ochi se plec ;

Artigii man: pe scena, cand publicul prive§teIn gesturi desperate §i racnete se 'ntrec.

Ear Paraleul mândru, in birja ce aleargaSta teapot' and alaturi pe Ghip Titirez

Ii vezi cum prin multime se strecura sä meargaLa rendez-vous mai iute eternul amorez 1

ce-2n

9

Tiberiu Lehaiescu in lupte-electoraleDe pe tribunit varsa cavinte, nu idei,

Pe and cu lungi ciubote mergend la tribunaleIn toata dimineata zare§ti pe Cocovei.

Alt'datit cand a casa cite§ti cu multamireTu vezi intrand la tine un dornn necunoscut

Ce prin cuinte blande, rostite cu-umilireYoe§te sa-ti procure sotie intrZun minut.

Pe MO chipuri simple §i altele-trigamfateVei mai vedi) in cartea-mi : poeti ce cu amor,

Cu patrie, fratie, tirani §i libertateTopite impreuna in versuri, no ornor;

Autori care fac parte din secta laudacioasa.Ce publica lungi scrieri in carti §i in jurnal

De ronitinismu plMe §i alte vorbe groase,Dar fail un graunte de gand original.

Figurile aceste ca la o panoramaIn gand inca odata le trece la sfir§it

§i poate cà 'mpreuna. dacami dau bine samaSe vor lega cu toate intr'un intreg unit.

vezi daca in forma, u§oarii, nu se poateCuprinde vre adata un fond serios §i bun

Dar, cetitor, tu singur gande§te-aceste toate,Caci eu a mea idee nu-mi vine 0, o spun.

Mai, 1872

§i

PARIN TELE GAVRIL

N'avem nimk, fiilor ; noi sun-tern sermani ce ne tinern numai cu

cu ce ye hrfiniti,!

parinte?Cu Domnul

Alecsandri.

V6zut-ati vre odata, un popa, cu barbalung5,,a1b6,, cu pörul lung, arunt i cu ochiicaprii i mici care abia se zAresc sub lun-gele sale sprincene, primblandu-se incetmaiestos pe strada ? Acesta este parinteleGavril, preot la biserica Sf. Panteleimon.

§i tan]. s6u fusese popa, i bunicul sèufusese popA.

Parintele Gavril e aproape de 60 ani ; eltie ceti. in toate artile din biserica lui, §tie

chiar scrie cu slova vechie.Casa pArintelui din ograda bisericei cu

cerdacutul de scanduri boite galben §i aco-pereméntul s6u de sindile vechi inegrite, im-pestritat pe id, pe colea cu §indile albe,noue, e väruitä, pAna, unde ajunge cerdacul ;

Domnul..,

ei

- I 2 -

ear deacolo in jos e data cu lut pana lapament. Aspectul e curgel, caci preoteasaNastasia e buna gospodina. La fereastra dindreapta, uncle este odaea de primire, se \TMmai multe oale cu busuioc, caci Elisavetei,fetei celei mai mari a popei ii plac foarte multflorile ; in. fereastra din stinga sunt catevacarti legate in piele, printre care se zarescici i cole alte cal-0 mai mici cu legaturade carton rupta si cam festelite. Cele legatein piele sunt cgtrti bisericesti in care cetiseodinioara parintele Gavril, cand era mai ti-n 6r, ear celelalte sunt romanuri traduse,carti de stihuri i calendare, lectura de pre-dilectie a fetei celei mai mici, Zamfirita,care-i mai oachesa decat sora ei ; care nlaremulta plecare pentru gospodaria casei, ci areplacere sa ceteasca istorii istihuri de dragost eunde El si Ea se iubesc pan la moarte darlumea rea ii desparteste s'apoi mor amen-doi, ear pe mormintele lor resare cate ofloare care suspina in adancul noptilor. A-ceste carti i le-a dat profesorul Iftimie Ev-dochimovici de la scoala primara de alatu-rea care si-a pus ochiul pe Zamfirita, maiales stiind ca parintele Gavril are dou6 vi-isoare intr'o podgorie apropiata din carespereaza ct una se va da Zamfiritei de ze-stre. Zamfirita sede adeseori la fereastra,

- 13 -

ascunsa, dupa perdeaua cea de cit verde cudungi galbene si se uita cand tree baetiiprofesorul la scoala. Iftimie Evdochimovicia zarit inte,o zi doi ochi negri prin crapa-tura perdelei i deatunci nu trece niciodata,fara, a parea ganditor si a scoate din piepto duzina de suspinuri dureroase. Zamfiritav6zénd asa si aducéndu-si aminte de lumeacea rea si de cele douö morminte, suspinasi ea cu amar.

Surorile arnêndou6 nu traesc insa bineimpreuna. Elisaveta, v6z6nd preferenta luiEvdochimovici, se revolta de nedrepta tea bar-batilor care nu cauta femei vrednice sigospodine, ci fete ce-si perd vremea cu cetit

suspinat, si nu este zi lasata cie Dumne-zeu unde sa nu ocareasca pe sora ei, fiepentru neranduiala din cash, fie ca a lasatborsul sa se afume la bucatarie, sau ca n'audat florile la vreme, In asemenea casuripreoteasa d. dreptate Elisavetei care-i maigospodina seamöna mai mult, ear Sf. Saia partea Zamfiritei, copilei sale favorite,pana cand cearta se sfirseste prin aceea ca

preoteas i copile yin de saruta manaparintelui care (la fiecareia blagoslovenia sa,urand pace tuturor !" La care blagosloveniepreoteasa i cu fetele respund cuvios inchor : duhului t6u, amin !"si

pi

pi

pi-i

si

14

Averea parintelui nu se margineste numaiin casa lui si cele doue viisoare. De la in-morménthri , nasteri, cununii, spovadanii,praznice, paraclisuri, parastase si alte ruga-ciuni, Sf. Sa a strins si banisori, care suntsau dati cu dobanda de 1112 la suth pe luna,pentru care parintele pastreaza sinetele siamanetari, sau sunt in natura. Este o micapungulita de piele groasa bu mai multe sutede galbenasi cu zimti, imp6rätesti, drepti lacump6nä, fara born, si bine spalati, si suntmai multi caltuni de Ma, umpluti cu irmi-lici turcesti si sorocoveti nemtesti. Sinetele,cAltunii si punguta, sunt puse intr's Mitade lemn, incuiata cu doue lacati si ascunsain fundul supatului din odaea de primire.Pentru nimic in lume parintele Gavril n'arlua o para din punga cu galbeni ; acolose adauge numai, dar nu se mai scoate Mci-odata.

Pe patul cel lung din odaea de primirecare se intinde de la soba si 'Ana la pare-tele opus, sunt mai multe saltele, ogbialurisi perne curat infatate in fete cu horbothpe la margini ; sunt mai multe laicere delama in sute de colori, si doue cataveice deblana de vulpe ; ear din pod atirna in jospeste pat doue duzine de stergare alb-galbiecare toate, impreuna cu doue lazi de lemn

- 15 -

boite albastru i ro§ au sa compue zestreafetelor la maritare.

Parintele Gavil are un caracter foarte im-pacacios. El ar vol sa stea bine cu toatalumea i sa nu supere je nime. Ca un ade-v6rat cre§tin, el este supus i umilit cu su-periorii sei. Cand vorbe§te cu un arhiereu, eltine capul adanc plecat i vorbe§te ma deduke, pareca curge miere de pe buzele sale ;iar cand se intimpla sa fie inaintea mitro-politului, el pupa de sute de ori margineacea mai de jos a poalei i nici cuteaza aridica ochii söi pöcato§i pana la stralucitafata a despotului. Odata se intimplase camitropolitul, inspectand biserica Sf. Pante-leimon, s intre §i in casa parintelui Gavril,pentru a se odihni de truda liturghiei ceauzise. In mijlocul patului se a§azase toateperinele pe care era sa §ada mitropolitul ;pe pardosele erau a§azate pan afara in cer-dacut, laicerele de zestre. Parintele Gavrila§tepta in cerdac cu preoteasa i cu fetelesale, care erau imbracate in cataveicele celede zestre, unde sarutand poalele mitropoli-tului il primi cu un bine cuv6ntat fie celcare vine intru numele Domnului !" Dupacare mitropolitul blagoslovise casa, patulperinele i dulcetile ce-i aducea Elisaveta,(smulgend cu deasila in cealalta odae chi-

ei

- 16 -

saua din manile Zamfiritei ce voise sa aibaea onoarea de a aduce dulceti) §i pe totipravoslavnicii christiani ce locuesc in launtru.Acea zi memorabila n'o mai uita pärinteleGavril ci neincetat isi aducea aminte de feri-cirea aceea, zicénd eel putin odata pe zi : Candhalt Pr. Sf. Sa parintele mitropolitul veneape la mine..."

In viiparele sale, parintele G-avril face yinfoarte buni§or si-1 vinde pe la jidani, pas-.trand insa totdeauna pentru sine, cate unpolobocel, caci Sf. Sale ii place sa bee cate-va pahare de yin vechiu la masa, §i sara.Du§manii bisericei pretind cã parintele beade mai multe ori pe zi §i cam multiparepahare dar aceasta nu este de crezut. Ei maisustin ca. Gavril ar fi slujit de cateva ori fiindcu chef, a odata s'ar fi inchinat cu cadel-nita pe la sfe§nice in loc de icoane si cas'ar fi incurcat in cetirea Sfintei Evanghelii ;ca alta data ar fi eqit cu patrahirul pe dos,cu potcapul pe cap i cu psaltirea in mama,in loc de a tine Sfintele daruri ; ca, odatachiar, la Sf. Panteleimon, cand era hram labiserica, s'ar fi superat pe dascalul din stranastinga care de o jumaate de oara, nu maicontenea sa cante Doamne milue§te", inloc de a lasa sa zica pe dascalul din stranadreapta §i a-i tine numai isonul duplt ran-

- 17 -

duiala slujbei, i ca in mania sa, i-ar fi arun-cat mai multe evanghelii, psaltiri i cias-loave in cap dar aceste toate sunt numaizavistuiri a dusmanilor bisericei i nu sepot credo.

Parintele Gavril e prieten cu multe caseboeresti si mai ales cu acele case blagoslo-vite, unde se cetesc inca paraclisuri in fiecare Sarni:AO, i unde se face aghiasma celputin odata pe luna. La cetirea paraclisuri-lor, Sf. Sa, daca se intimpla ca stepanii sa-1lese singur in casa, se pune pe scaun, gla-sul seu devine din ce in ce mai slab, pance rugaciunea Mci se mai aude, atat e deabsorbit in simtiri religioase, robul lui Dum-nezeu Gavril. Cand insa aude pasi incirep-tandu-se spre odaea in care se face para-clisul, el se scoala grabnic i intoneaza in-dath cu glas puternic i melodios Doamnemilueste ! Doamne milueste I Iar sfirsindrugaciunile, daca ii invita boerul la dulceti,parintele converseaza cu multh, veselie ; nu-mai cand vine vorba de biserica, Sf. Saarata pareri de r6u despre ticalosia oa-menilor de astazi care si-au perdut evlaviapan inteatata ca nu mai dau pentru rug-ciuni ca mai nainte ; ca nu, mai aduc atatealuminari i colaci pe la biserica ca in tim-purile cele frumoase ; c nu mai plätesc sa

98,975. Scrieri complecte. 2

18 -

se aduca pe acasa icoane facötoare de mi-nuni, cand este vre o nenorocire, ba incamerg cu nelegiuirea chiar pan a nu voì samareasca Jane preotilor. Atunci parinteledevine cu desavirsire melancolic i prevedeca urgia lui Dumnezeu are sa se arate incurénd prin we un cutremur sau potop casa pedepseasca pe oamenii fail, de lege. Cutoate aceste, esind, intinde mana sa spresarutare i zice : sa fie bine 1" Aceste suntcuvintele sale favorite.

Parintele Gavril poarta asa de mare in-teres omenirii, Meat nu-1 lasa cugetulevlavia, sä scape nici un botez, sau inmor-mêntare, Mra ca sa presente, chiar nenigat,serviciile sale, pravoslavnicilor christiani. Lainmormèntäri ia totdeauna luminarea i tes-temelul i adeseori, pentru a pune pe cre-stini in positiune de a se arata si mai de-votati lui Dumnezeu, ascunde sub giubeatestemelul prima si mai apuca vre-o cateva.Daca vre unu indiscret ii zareste observaca ar trebui sä ia numai unul caci ar fi venitmai multi preoti Sa fie bine, fiule", r6s-punde Sf. Sa i se departeaza grabnic. In-data, dupa inmormêntare, parintele Gavrilvine si propune cum sa se Lea grijelerugaciunile. Doamne fereste, nu iarta vreuna din rugaciunile de trei, de nou6, de doue-

gi

si-i

si

- 19 --

zeci i apte sau patruzeci de zile, nici praz-nicele, colacii, coliviile i celelalte neaparatepentru iertarea Ocatelor i linistea sufletu-lui celui mort. and vine sa vada familiaacestuia, el nu vorbeste decat de bietulreposatul sermanul, si vorbind se induio-seaza asa de tare, incat ii sterge o lacrima ;dm& insa, si familia e miscata, sa fie bine"adauge el, intinz6nd mama ca s i se dea celetrebuitoare pentru rugaciuni extraordinare.

Ca duhovnic, parintele Gavril e foarte as-pru. Cand se spovadueste un tinër cu chi-pul istet, Sf. Sa, dupa ce citeste rnai multerugaciuni, ii pune neaparat urmatoarele in-trebari :

Postit-ai tot postul mare, fiule ?Nu, parinte, o marturisesc.

116u, fiule, r6u! respunde parintele incre--tind fruntea. Dar la biserica, fost-ai in toateDuminicile Si serbatorile ?

N'am fost, parinte, zice bietul tinörcu glas umiit.

,.N'ai fost la biserica ? In genunchi, fiule !Dat-ai pentru rugaciuni ?

N'am dat, parinte.fata Sfintiei sale ia o expresiune

amenintatoare ; el ridica, cu solemnitate pa-trahirul i acopere capul Ocatosului; apoiii pune cartea pe cap intr'un mod violent

Aid,

- 20 -

cete§te cateva minute. Dupa aceea il in-treaba cu glas sinistru :

Sarit-ai multe gärduri ?Ce fel, parinte ?

Sarit-ai multe garduri, fiule?Cand eram copil, parinte, am sarit

peste cateva garduri, dar acum...,,Te faci a nu me ine1egi, fiule. Eti ti-

ner, muierea e ademenitoare... Sarit-ai multegarduri?

Apoi d, parinte, am cam sarit...O, iarta-1, Doamne I pentru fara, de le-

gile sale ! Multe metanii ai stt faci, fiule,nu stiu daca te voiu pute deslega de peca-tele tale, esclama duhovnicul intinzend mana.(aci crestinul ii pune un irmilic in palma.).Mare insa i milostiv este Domnul Dumne-zeul nostru, adauge parintele §i te va iertaprin robul sèu nevrednic

Dupa spovadanie, parintele e vesel, ii in-tinde mana spre sarutare zice, zimbindsa fie bine !"

In mari lupte suflete§ti a intrat bietulparinte Gavril, de cand toata lumea facepolitica §i are §i el vot la alegere. In in-trunirile electorale nu §tie cum s'ar impartica sa fie bine cu toate partidele. Pe de-oparte vede cocona§i de boeri in casa caroraface paraclisuri, pe de alta vede pe altii care

1

§i-i

pi

- 2 -fagaduesc de a marl lefile preotilor. Dacti s'ada cu acestia, poate s6, pearda clientela boe-reasca, ; daca s'a da cu ceilalti nu i se ma-reste leafa. Deaceea parintele Gavril a so-cotit a cel mai nimerit este sa nu se stricecu nime §i sa aprobeze pe toti. La alegere,fagadue§te tuturor candidatilor votul ski. El'are mai multe bilete cu numele candidatilordeosebitelor partide i jura fie caruia ca pen-tru dinsul a votat. Nu se §tie insa nieio-data pe care din bilete l'a pus in urna.

0 data se iscalea o hartie plina de tan-guiri pentru abusurile unui prefect ; proto-popa ii indemna sa iscaleasca §i el.ThyDar eu nu stiu nimica despre acestea,intimpina bietul parinte Gavril.

S iscalesti, parinte !Bar am sa-mi fac dusmani i sunt un

biet om.Iscale§te, cand iti spun ; nu §tii de

uncle ne vine indemnarea sa iscalimA§ vrea sa fie bine, suspina Sf. Sa is-

calind."Peste o ora ii intfini prefectul pe strada.Nadejduesc, White, ca n'ai iscalit in har-

tia ce se da asupra mea.Me fereasca Dumnezeu, Cucoane Iancusor,

respunse parintele. Cum poti crede una caasta despre mine?

I.

- 2 2 -

Nu spun alta deat a mi-ar OA rëu."Caleva zile se trecur6 si iar intilni pre-

fectul pe Sf. Sa.Dapoi bine, parinte, te-am vëzut isalit

in jalbä. Ce-mi spuneai mai d6unazi ?Doamne fereste! Am fost nApastuit.

Dar am v6zut cu ochii mei, ce mai ta-gA,duesti ?

Sa fie bine, Cucoane Iancurr.Pärinte, ia mina, ca-i lucru mare !

SA, fie bine, rèspunse Sf. Sa, departan-du-se in fugn.

Asemenea intimplari repetanclu-se, intr'ozi veni Iftimie Evdochimovici la preoteasaNastasia si-i spuse ca se teme, ca Orin-tele va fi departat de la biserica Sf. Pan-teleimon. Mare ingrijire in familia SfintieiSale ! Zamfirita prevëzénd a politica ares'o nenoroceasa plangea deoparte ; preoteasaNastasia de alta ; iar Elisaveta tipa si strigaa Evdochimovici e un intrigant si odreape sora ei. Sosind parintele acasa. : Ce aifacut parinte, striga Nastasia, te-ai pus rëucu toata. lumea!"

SA fie bine, respunse Sfintia Sa.Dar cum are sa fie bine, parinte, dad

iscalesti cu toti si impotriva tuturora ?Tipetele si sfada deveneau din ce in ce

mai mare. -Wzênd asa, pArintele intinse de

- 23 -

odata améndoue marine §i striga cu glasputernic : Pace tuturor !"

La aceste cuvinte farmecktoare, se factindata lini§te §i pace §i toata familia res-punse in chor plecand capul in jos : kli du-hului töu, amin !

EROUL FARA VOIE

Fremd kehrt er helm ins Vaterhaus.

Schiller.

Sfirsind studiile sale in strainatate, Cos-ta ii puse diploma de stiinta intr'un toe ;tocul intr'un giamandan, si plea in taxa.In orasul de provintie uncle se nascuse iiasteptau cu nerabdare Parintii lui Costicacare in familia lor nu numèrase decat me-delniceri, spatari i postelnici, erau rnaguliti

deacum vor avea §i un doctor in dreptr6spandir& vorba cä doctorul Costica o

soseasa i c deacum patria va avea un ommare mai mult : un doctor cu diploma !

Lumea incepa a vorbi. Intr'o societate devr'o sapte dame si patru barbati cari seadunau in toate serile pentru istoriSIcele intimplate in cursul zilei, atat in so-cietate at si in politica, pentru a interpreta

c.sa

a-pi

- 25 -

diferitele fapte ale ceta,tenilor i cetAtence-lor, a cerceta causele acestor fapte §i a lecombina efectele ; indath ce se afla desprediploma lui CosticA, convorbirea czü asu-pra lui.

Ati auzit c CosticA Buzdurug si-a flcutexamenul de doctor? Azi a venit cuconulNastase sä mi-o spuie, zise cuconul Ion.

Dar cum sä nu o §tiu, pkatele mele,respunse Casandra, cuconul Nastase a facutcel putin v'o douëzeci de visite ast6zi ca stvesteasd. aceastä §tire la toata, lumea.

Par' a tare i§i bate capul lumea de Co-sticA al lui, intimpina cucoana FrAsina. S'ofi fudulit Nastase acuma, de nu-1 vei maiajunge cu prkjina. Mare lucru sA fie cineva

. doctor I §'apoi cine §tie adevëratchiar de-i adevèrat, cftte diplome se cump6rä !

Cum ziceti, cucoanA Fräsin6, intrerupsecuconul Mihalachi : cate diplome se cump6rA!Nu stiu eu pe CosticA Buzdurug ! N'am fostfatft cand l'au botezat? Era ia un bäiat caceilalti. Nu §tiu zeu, cum a esit doctor. Sauni6 'nsal, sau am ghicit pentru ce cuconulNastase IT"ndut 100 de fAlci de pAdure...

,.Bine zici, strigarö cucoanele Casandra §iFrAsina impreunä, vendut pAdurea! Acumtotul se explica. ! In acel moment servito-rul anunta pe cuconul Nastase Buzdurug.

daca-i §iI

si-a

si-a

- 2 6 -

poftim, cucoane Nastase, ii strigacucoana Frasina care era de gazda. De multn'am mai avut multamirea

Särut mana, cucoana, Frasina, respunseNastase. Me iertati. Am avut in vremea dinurma o multime de trebi balatul meu

A ! cuconasul D-voastre ! Am auzit ca, acume doctor. Mi-a parut foarte bine. Am zis-ototdeauna ca are sa iasa, bun. De mic seputea vede ca-i plin de duh.

Te hiritisese, cucoane Nastase, adaogicucoana Casandra . la mai mare! Taretrebui s fii mandru. Ai un flecau care aresa, faca onoare patriei . familiei sale,adaogi ea cu un zimbet semnificativ.

Apoi de, cuconita, respunse cuconul Na-stase cu modestie, cum a da Dumnezeu. Eumi am facut datoria de parinte ; l'am crescutcu cheltueala , cu durere , deacumcroeasca el singur. Convorbirea urma, toata.sara asupra lui Costic i intreaga societateCi lauda meritele i talentele. Lui NastaseCi zimbea inima. Nu apuca insa bine saiasa pe usa i cucoanele Casandra i Fra-sina strigarö a tempo, schimband deodataexpresiunea fisionomiei : 17f ! ce om nesu-ferit !"

Tot in acea sara, erau intr'o alta adunaretrei tineri si done domnisoare care sedeau

i

sa.-si-o

- 27 -

in jurul unei mese, pe cand in cealalta partea salonului se tineau cateva dame bëtrane,mumele domniparelor. Domniparele amen-doue i unul din tineri, faceau scama, earceilalti doi tineri nu faceau nimica.

Ce zi frumoasa a fost astazi, zise unuldin tineri.

Dar, era multä lume la primblare, res-punse una din domnipare.

Aveti s mergeti mane sara la teatru ?zise unul din tineri.

Ba nu, respunse una din domnipare.Am auzit ca Ghiftui are sa dea un

bal, zise unul din tineri.Cand, cand ? intrebar6 amèndoue dom-

niparele.-- Nu se tie inca positiv, respunse altul

din tineri.Domnisoarele plecarè capul.Ati auzit ca Adela Cirepscu se marita ?

§opti unul din tineri catra una din domni-soare.

Adela se mArita ! esclama domnisoara,ridicand capul.

))Adela se marita ! esclama cealalta dom-nipara. Tot cu

Tot, respunse tinërul zimbind.Améndoue domniparele plecare capul

urmarö a face scama.si

- 28 -

A propos, zise unul din tineri, am auzitc. ne vine un cavaler mai mult din still.-nntate.

cyCine, cine ? esclamarè domnisoarele, ridi-cand capul.

Costid Bilzdurug. Cid-i doctor, ziseunul din tineri cu Ull zimbet indoelnic.

2, Doctor in ce ? intrebn una din domni-oare.

Doctor in ... in still eu ce ? ... in ori§i ce . respunse tinèrul. Mare lucru sn fiecineva doctor ! ale diplome se cum-p6rA !-Jot e mai- bine sn aibn cineva o diplomn,

cand se intoarce de la studii, decat s6, nuaibn, resuna un glas de damn bëtrann dincelalalt capet al salonului.

Tinerii ncurö toti. Domnisoarele zimbir6amêndoue.

In acel moment intra un servitor si anuntape cuconul Nastase Buzdurug. In salon secacti o tAcere general6.. Cuconul Nastase,dupn ce dete mana cu toate persoanele, sepuse langa cucoanele cele barãne.

mult n'am mai avut multMnirea sav6 vedem, cucoane Nastase, ii zise doamnade gazdA.

Am imbètränit, cucoann A ncutn, iabia m6 pot hotäri sn es din casn. Dar cand

-;

- 29 -

hotaresc, totdeauna la D-voastre yin maiintai.

cucoane Nastase ; D voastra be-tran ? Sunteti Mai verde si sanatos.

Dar anii s'au cam inmultit. Acum amun baiat mare pe care mani, poimani o SLtrebuesc sag pun la cale.

Dupa aceste cuvinte, urma o tacere decateva minute in care toti se uitare la pa-ment.

Ce mai face Monsieur Costicci, tot iiurmeaza studiile ?

Le-a sfirsit, cuconita. Acum luatdiploma de doctor astept sa, se intoarcape mica pe cias.

Tare trebue s fii mandru, cucoane Na-stase.

Apoi do, cuconita, respunse cuconulNastase cu modestie, e singurul copil cemi-a dat Dumnezeu. Eu mi-am flicut cudinsul datoria de parinte; l'am crescut cu

cu durere; deacum sa croiascael singur.

Convorbirea urma inca putin timp despreneplacerea pärintilor care sunt siliti a sedesparti de copii lor, despre bucuria Orin-teasca cand copii se intorc, despre carierace asteapta la noi pe tinerii doctori si des-pre Monsieur Costicci; dupa care Nastase

me

si-1

cheltuiala,

Glumrti,

si-a

si-o

30

aci avea de mers intr'o a treia casä,la prefectul judetului. Esind el, toate per-soanele presente se sculare ; ear cucoana degazdg ii petrect pAng la u, ii zimbl foartedulce i zicêndu-i sara bung, ii strinse manamai mult decgt obicinuit.

Ajungénci la prefect, Nastase nu mai 031nici un loc vacant la mesele de carti.

Pleaciune, cucoane Nastase, ii strigaprefectul. Ce minune cä te-argti pe la noi ?

Am venit sg ye mai ved, cucoane Gri-goras , respunse Nastase. Ei, care pecare ?

Guvernul sta, reu. Boierii din opositieme pun plata, peste plata, zise prefectulzimbind.

Bine a sta guvernul rCu numai la joc !Dupg atva timp in care Nastase dädea

sfaturi prefectului cum sg, joace, el ii soptila ureche a are sg-i spuie ceva. Prefectulrugg, pe altul sa,-i tie locul la cgrti i lugndpe cucorml Nastase de brat, amendol sepreumblare prin casg, vorbind incet. Abiase auzea de and, in and ate un cuvênt.

Cum adia la tribunal ? soptea glasullui Nastase.

Cred ca supleant, respunse prefectul.Cel putin membru, zise Nastase.

es'i,

-Dar vezi . urma prefectul, insk cu-vintele lui nu se auzeau.

Fie dar i procuror, ca sk nu mai fievorba, zise Nastase. Améndoi se strinserëde mknk.

A propos, cucoane Nastase, urma prefec-tul, D-ta implineti pe Firfirig pentru dato-ria ceea . §tii FA-mi hatirul, mai pa-sue§te-1 vr'o cateva luni garantez euca

Bucuros, cucoane Grigoras, bucuros.Mai ales pentru D-voastre .

Amêndoi se strinser6 ear de mank §i mai§optir6 cateva cuvinte impreunä, dupk careprefectul se rea§Azk la joc.

Pleckciune la boeri, zise Nastase scu-landu-se..

Pleckciune, sara bunk, bonsoir, la reve-dere, respunser6 mai multe glasuri.

Oare ce voia Nastase, zise un domnbotranior de la alta masa, de ckrti, catravecinul s6u care era cam de aceea0 virstk.

Trebue sk, fi fost vorba de un post pen-tru bkiatul lui care se intoarce din strkin--tate.

Ear a sk dea pe un vechiu functionarafark ca sd puie in loc un firtigku de tinör.

Abu, rOu! intimpina cel intkiu §i amen-doi päreau ingrijati.

- 3 1 -

ca

- 32 -

A doda zi Costica sosi. Dupa o scena defamilie foarte duioasa, cuconul Nastaseintreba unde ii este diploma si Costica scoasedin toc o coala de hartie groasa pe careerau tiparite mai multe cuvinte latinesti culitere foarte man. Parintii de o parte, Co-stica de alta desfasurarë hartia.

Ce sta scris aici, Costica ? ca eu nu in-teleg nimica, i ve'd mai multe nume straine.

Acesta e nurnele rectorului Universi-tatii pe care-1 vezi sus ; ici mai jos e nu-mele decanului faculthtii s'apoi vine al meu.

Ce fel al tëu ?Dar, al meu, eaca : Constantinus Bus-

durugus Romanus.Aha ! Latineste ! Dar cuvintele vir

ornatissimus et doctissimus ce insemneaza ?Insemneaza barbatul cel mai impodobit,

cel mai invatat.Tu esti acela ? intimpina muma cu

lacrimi in ochi. Vino, doctisimutule, sä tesarut !

Dar asta aici ce vra sa, zica : absolvitcum laude?

Adeca am trecut examenul cu lauda.Cu lauda! esclama mama din ce in ce

mai minunata. Apoi se 'ntelege : omul celmai impodobit si mai invatat nici nu puteast treaca examenul altfel decat cu

II

lauda.

33

Cred eh, asa lucru nu s'a mai vëzut de candsunt universithti in Germania!

Ba s'a mai vëzut, respunse Costich,plecand ochii si inro§indu-se.

SA läsam asta, zise atunci cuconul Na-stase, i s vorbim despre viitorul teu. Cegande§ti st te faci ?

Apoi (16, §tiu eu ? intimpina Costica.Eu cred c. ai trebui sh intri intr'o func-

tie judecatoreasch.Diploma o am eu, zise Costich, dar

n'am practica ; ar trebui sa fac intai pescriitorul inteo cantalerie ca s vèd cummerg lucrurile.

Tu, scriitor ! striga muma, i se tinide un scaun ca s nu caza jos, cand suntatati röi care judech pre oameni! atati ne-invatati fara diplome ! Costich, ce vorba aispus acolo !

Trebue s intri cel putin ca procuror,zise Nastase.

7)Ca president ! striga muma.

Lash sa, fie procuror, ruga Nastase.Nu vreau! Nu vreau! urma cu violenta

muma, batênd din picior. Auzi ! procuror !Un doctor cu atata laudh, cel mai impodobit

mai invatat din toti doctorii !Dar sunt inca tinör i am timp destul

pentru a inainta la aceste posturi. N'am38,975. Scrieri complecle. 3

§i

34

nici o practicA : n'am sA stiu face o in-cheere.

Ai sA le faci incheeri latinesti si grecesti,striga barana, i sA-i pui pe toti in cofa !

CosticA plea fruntea in jos.Avem destulA vreme sA gandim la

aceste, zise acum Nastase, schimband con-vorbirea. Gateste-te, Costa, avem sri facemcAteva visite.

Nu uita sA mergi i la cucoana Ancuta ;stii vorba noastrA, zise betrAna.

Pst ! Nu sparie pe bAiat, ii opti. Na-stase incet.

Peste vr'o oarA Nastase i Costa, ple-cand in trasurA de a cash, se duser6 sA facavisite.

Pe stradA, toatA lumea ii saluta i Co-sticA era silit sA scoatA si sA puie pAlArianecontenit. Nastase fAcea and un semn dinmanA, cAnd punea doue degete la pAlarie, cAnd oscotea adanc, adanc, cand nici nu respundeala salutAri, dupA insemnatatea persoanei pecare o intilnea. Lui Costic ii pArea aceastafoarte curios.

Avem sA mergem la cucoana AglaitaMucureanu, una din cucoanele cele mari ; eatine casA deschisA si de la intAiul efect ce-iproduci ei i celei mai mari din fiicele saleOlga, atirnA adesea reputatia unui june. Ia

35

seama Costica §i te poarta bine. Cand vomintra, betranei saruti mana, ear duduceiOlga sai faci un compliment gratios. Nuvorbl prea mult, asta face o rea impresiela intaia vedere, dar nici sa taci din caleafara, asta-i i mai rëu.

Bine, respunse Costica.Costica era de 23 de ani ; modest de

natura, el invatase ceva carte, cat se in-vata in scoala ; ca student in cei intai aniumblase mai mult dupa petreceri , decatdupa, invatatura ; apoi se puse pe studiu,cat trebue pentru examen. Avdrid destulspirit natural, el simtea a toate aceste nuinsemneaza mult §i se mira cum de parintiilui ii credeau invatat. De multi ani, el nufusese, decat in societate de studenti §i sim-tea o mare emotiune, cand era acum sa facacel intaiu pas in lumP. Cand ajunse la DoamnaMucureanu, simti deodata o mare slabiciunela picioare, incat abia putt sul scarile ; susin coridor inima i se batea cu putere, iarcand u§ile salonului se deschiser6, tot san-gele i se sul in cap, el intra ametit i totulparea ca, se invirte§te imprejurul seu.

Curaj, ii §opti. la ureche cuconul Nastase.Costa, 1uandu-i o inima ii inalta peptul

si pa§1 mai hotarit. Din nenorocire in mo-mentul cand zari doue dame in salon, se

sa-i

- 36 -

arunch asupra lui un chtelus, hamhindmuscandu-1 de pantaloni. Lui Costich ii venlametealh, dar cucoana Aglaita, vözend stareavrednich de jale a tinörului, ii veni inainte, iizimbi si-i intinse mana spre shrutare, du-duca Olga earas ii zimbi cu gratie si sepuse langh, dinsul.

Duph cateva intrebän i respunsuri pre-schimbate intre cucoana A glhita i cuconulNastase, cucoana Aglaita se adresa catra.Costich.

Uncle vö place mai bine, in Germaniasau a cash ?

Negresit, in patrie.Aveti sa v shturati foarte de grabh de

patrie. La noi merg toate röu i pe dos.Doar dach tineri cu invhthturh ca D-voastrhvor mai pune ceva randuialh.

Costa se uita la dinsa cu ochi mari.V'am cunoscut copil mic, acum v'ati

flcut un tin6r frumos.Costich se inrosl ca para focului.Cum trece vremea, cucoane Nastase !

Asa, cucoana Aglaith, asa ! respunseNastase cu un suspin.

Din Tara nemteasch se intorc tineriifoarte seriosi ; cred cucoane Nastase , chMonsieur Buzdurug (aici arhta cu capul pe

ai

37

Costica) nu va despretul i petrecerile, precumfac multi nemti de virsta D-sale.

Ori ce lucru la vremea lui, cucoanaAglaita, i treaba §i petrecerile.

Costica era din ce in ce mai neliniOit. Ise 'Area c e pe banca de aeusati. Intero-gatorul cel adevörat incept inst abie acumdin partea domniparei Olga.

Ati fost v'odata la Paris ?Niciodata. Prin Germania am calaorit

mult, dar in Franta n'am fost inca.Ve place dantul ?

Imi place destul, de§i nu sunt pasionat.Trebue s jucati valsul foarte bine ;

acesta e dantul german par excellence.Costica fact o mi§care de modestie.Ve place musica ?

0 ! foarte mult.Sunt sigura Ca din piano cantati foarte

bine ?Din piano nu cant nici de cum ; am .

inv gat violina.Violina e un instrument foarte frumos,

mai cu seama cu acompaniament de piano.Ati cetit Les Miserables" de Victor Hugo ?Cum ye pare ?

Imi pare . hm . .. cam . . . s ye spundrept cred . . . hm .

Sunt pasajuri foarte frumoase, dar no-

- 38 -

manul e prea lung. Se vede c autorul aavut intentia sä umple o multime devolumuri. Mie imi face efectul unei piei detigru ; totul nu este de o coloare unit, darpe ici pe colea sunt pete care dau intregu-lui un aspect placut.

Eu l'am comparat totdeauna cu unpustiu in care se gasesc ici i colo oazeinfloritoare, dar comparatia cu pielea detigru mi se pare mult mai potrivitt si maifrumoasa,.

Domnipara zimbi cu multamire i cucoanaAglaita privl pe Costa cu interes. Cand e§irè,

muma i fata ii intinser6 mana cu ama-bilitate §i-I invitar6 sa vie cat va vol dedes, mai ales sara. Cost& se min, v6zèndca erau mai arnabile cu dinsul decat cutatal seu.

Bravo, Costica, zise cuconul Nastase,dupa, ce e§irë, trebile merg bine. Au sa telaude in tot ormul. Istoria cu tigrul i cupotopul sau pustiul, ai invirtit-o bine.Avem sa mergem acum la prefect.

Cnd intrar6 in salmul prefectului, acestale merse inainte i facènd lui Costica, unsalut gratios, ii intinse mama. Costica eraincantat de o asp, de mare amabilitate dinpartea unei persoane atat de insemnatei

Imi pare foarte bine ca am onoarea

39

de a face cunostinta d-voastre , domnuleBuzdurug. Am auzit a ati Mout studiifoarte serioase i sperez ca nu veti refuzapatriei serviciele d-voastre.

Visul meu a fost sa pot fi folositor pa-triei pe cat me vor servi slabele mele mij-loace.

Fiti sigur c aveti sa fiti chemat dea realiza aceste nobile dorinte. Daca-mi dativoie, imi voiu face o placere de a starui saocupati un post, demn de titlurile ce po-sedeti.

Titluri pan acuma nu am, domnule pre-fect, am numai buna vointa de a dobandititluri in viitor.

Sunteti modest si asta-i bine; dar nutrebue sä ye micsurati. meritele. Suntetidoctor si in aceasta calitate sunteti in drepta cere ca guvernul sa v6 vie inainte. IndiaSa Voda sprijine foarte mult pe tinerii cuinvatatura, cAci ei representh, viitorul.

Costica era ametit de atata amabilitatesi nu mai stia ce s respunda. El v6zacu multamire ca, se schimba conversatia

prefectul incepe a vorbl cu tatalseu de s6mënAturi de toamna, de pretulgraului si de boala de vite. Cand esirö,el se simtl mai mare si credea singur ca

§i ca

40

are merite la recunostinta patriei ; nu inte-lese insa cateva cuvinte ce soptise prefectulla urechile tatalui seu in momentul :Nu uita yorba noastra, cucoane Nastase,poti fi sigur ca treaba se face.

Tatal i fiul mai facurö inca o visita lacucoana Frasina, ear sara o petrecurö lacucoana Ancuta. Peste tot locul, Costa, fuprimit cu cea mai mare amabilitate. Totiii laudau, inaltau meritele. Cucoanelecele Milne ii indemnau sä mai puie carteala o parte si sa se odihneasca de atata in-vatat. In zadar protesta Costica ca nu in-vatase asa de mult ; nime nu voea sa-1creada. Cum nu era sa studieze i zinoapte in sir de ani indelungati, pentru adobandi diploma de doctor ?

Impovarat de atata 1aud, Costica gasin-du-se sara tarziu singur in camera lui, seintreba daca, nu cumva era adev6rat tot cei se spunea si daca nu avea, fara ca singur

stie, toate meritele ce i se puneau inseama. Ametit precum era, el ajunse la con-clusiunea ca este un om insemnat i, lega-nat in visuri de marire si de viitorel se culca...

A doa zi, II visitarö mai multi tineri cucare fusese impreuna la scoala in cei intai

inflorit,

esirii

gi-i

si

St

41

ani ai copilariei. Unul era copist la prefecturaaltul era subprefect, altul militar, altul nu eranimic. Toti il felicitarö vi laudarö. Unul il in-credinta a Doamna Mucureanu vorbise multbine de dinsul, subprefectul ii zise ca pre-fectul il are bine, §i toti impreuna a eleste acum la ordinea zilei 0 ca de dinsulse ocupa toata lumea. Abia scapat de ace-vtia, Costica alerga la un amic de studiucare sfirvise cu cativa ani inaintea 14 seretrAsese la movie vi. din intimplare se afla inorav. Costa avea pentru acest prieten rnultastima vi se mira cum de lumea ii ziceaprost. Dupa cea intai bucurie a revederii,Costica ii istorisi. cu entusiasinti primireace i se Meuse vi ivi arata mirarea cum deamicul söu 'remanea serios vi parea a nuimparta0 multamirea sa.

Evti ametit Costica, de atata succes,dar prin acest prolog am trecut cam toti ;insa laudele societatii nu tin multä vreme.Pare a vöd cum de mane se spun cu totulaltele despre tine.

Tu ai fost totdeauna pesimist, ii res-punse Costica.

Ai se fii vi tu ca mine prea curénd.Ah ! Daca ai cunoavte mai bine persoanelece te lauda astazi !

- 42 -

Dar bine ce interes are lumea sa ni6inalte ?

Nici unul. N'au ce face si se ocupa dealtii. Trebue st vorbeasca de bine sau de Mu.La inceput se zice de bine, dar mai pe urmase zice in de obstie numai de Mu. Pe tinete lauda mai mult decat pe aHii fiindcaaparenta e in favoarea ta. Dar n'aibi grija,laudele, fiind o esceptiune, nu vor tinè mult

vei vedea incurénd intorcèndu-se la re-gula comuna. Ia bine seama, Costica, de nulasa s te orbeasca laudele, precum si de afi mai pe Irma cu nepasare pentru relele cevor spune despre tine, caci stralucirile grab-nice tree grabnic, s'apoi e in natura lucruri-lor ca sä se calomnieze mai mult, tocmaicei ce s'au laudat mai mult: aceasta este oreactiune na tura% in o societate neocupata.Pentru ca sa te poti sustine trebue s aimerite adeverate. Puneti mana pe constiinta

intreabate dacn, ai macar o umbra deaceste merite ?

Lui Costic ii facur6 aceste cuvinte o du-reroasa impresiune i le puse pe seama pe-simismului amicului seu. Nerespunzend la.aceasta, conversatia trect la suvenire dinvrernea de student. Cand insa Costica seintoarse a casa si se afla ear sara tarziu incamera sa, entusiasmul seu scazuse mult. El

§i-i

si

- 43

isi sprijini capul pe mani §i se puse peganduri.

De cate ori, stand sara tarziu singur §icufundat in ganduri, Costica avea sa albaparerile cele mai contrare despre meritelesale, despre viitor si despre societatea incare intrase 1

YESPASIAN I PAPINIAN

Du mensonge toujotus le vrai demeure maitrePour paraftre honnete homme, en un mot, il faut l'etreEt jamais, quoiqu'il fasse un mortel ici-basNe peut aux yeux du monde etre ce qu'il n'est pas.

Boileau.

PEPINESCU

Salutare, nene Vespe !

VESPE

Pepinescu, te salut !

PEPINESOU

Ce-ai pAtit amice dragk de te niti a§a de slut?

VESPE

A desfiintat ministrul postul meu de scriitorS'acum trebui s'a§tept iarna ca st intru iar actor.

PEPINESCU

Cum vilid eu prea strálucita nu e starea pungei tale.

45

vESPE

A uitat sermana punga ca pe lume sunt paraleDar a ta cum se gase§te ?

PEPINESCU

Am un leu i zece bani.Cam putin pentru stomahuri demne de strabuni

[Romani.VESPE

Nu e de trait aice.Tara nemultumitoareCe nu §tie s pläteasca dreptul merit si valoareImi vine sa. fug de dinsa, lasanci propria sa soarteSf o pearda far de mine in uitare r?.i in moarte I

PEPINESCu

Tu gasesti inca scapare iarna cand teatrul vine,Spune-mi insk draga. Vespe, ce e de facut cu mine ?Mil de ganduri geniale am in cap ce clocotescMU de mil eu am talenturi§i'n nimic nu isbutesc*Precum tii, advocatura cu care am inceputNici de cum n'a vrut sa mearga, clientela n'am avut;Atunci intrand in politie m'am facut subcomisar,Scos deacolo dup'o lunk am fost pus bibliotecar,Pe altul numind in locu-mi, intrai vataf de mo§ie,Unde mi-ar fi mers prea bine, dac'a treia mea sotieCa s'o schimb cu alta junk n'a4 fi trebuit s'o lasi'ncurcat prin tribunaluri, far de post n'as fi remas.

Deatunci incercai de toate : perceptor si revisor,Stenograf la adunare, grefier, silvicultor,Subprefect ajuns in fine, foarte bine a fi fostDac'alegerea din urma nu m'ar fi trintit din post.In zadar ! sunt toate rele, numai prin statornicieVom ajunge la putere, la noroc i bogatie.

46

VESPE

.ksta-i tath pentru oarneni buni §i vrednici, precum[noi?

Rul se desfata 'n aur, binele zace 'n noroiu.Teatru este numai iarna : un nenorocit artistToata, vara sta pe ganduri... 0! e trist e foarte trist !Darea mea din post afara sufletu-mi invenineath...0 ! De-a§ fi pe acele scanduri care lumea insemneathCum a§ deelama acuma oath publicul cel mareDe nedreapta carmuire, de selbaticelo RareCare prada ca mini§tri pe poporul cel serman :Cinci milioano de victime, toti nepoti ai lui Traian!

PEPINESCU

Irespe, de un timp incoace ferbe 'n gandu-mi un[plan mare

Cum s'ajungem la putere, avutie §i onoareFar de multh osteneala...

VESPE

Spune, Pepinescu, spune!Mintea ta iscoditoare na§te-adesea idei bune.De cand s'a desfiintat postul de copist a §esea clasa.S'am remas liana la iarna far de cask far de masa,Eu sunt hotarit la toate... spune Pepinescu, spune.

PEPINESCU

Planu-mi mare pe deasupra tuturora ne va pune.Vespe, sa uitam deacuma cantelerii §i copi§ti

'inaltand a noastrá frunte O. ne facemjurnalifti.

VESPE

Jurnalifti!

47

PEPINESCU

0 foaie nouà la lumina sa apara,Cum n'a fost pe lume alta, politica, literara...

VESPE

Bine, dar jurnalul nostru pe guvern va sprijini ?

PEPINESCU

Se 'ntelege, dea vrea numai dupa merit a plati.Ear de nu, luptand cu dinsul, in serviciu ne vom

[puneLa acei barbati de merit care fac opositiune.Cu guvernresboiu de moarte 1 Arata-vom MIA milaCum ministrii fac tot reul, pe popor cum il

VESPE

Dar poporul oare-a crede tot ce-om scrie in jurnal ?

PEPINESCU

Ne vom pune pe terêrnul liberalo-nayonalMonopolizand deacuma pentru noi patriotismulVom scorni o nestiuta vorba noua Romanismul".

VESPE

Eomanisrnul? Ce-i aceea ?

PEPINESCU

In urechi frurnos lovesteCe 'nsemneaz' e greu a spune, insa suna... romaneVe.Crezi tu c'or indrämn inca sá deschida a lor guraCand vom striga Romiinismu" in politica, 'n pictura,Domnilor, literatura romaneascii sá ye fie ;Arta fle româneasci i; fiti Romani in poesie.Industria i comerciul sá ye fie romcinegi;Romane,gti deacum sa fie dogmele bisericesti;

impila...

48

Maniera romineascii ; fiti Bomeini in imbracareRomeineascci s va fie bautura gi mancare;Mandrul soare sus pe ceruri romeineqte sä luceasca.Caci romiind e deasupra imperatia cereasca.Row-mese Dumnezeu sfantul

VESPE

Pepinescu te opregte,Prea frumos le spui aceste, insä cam brapvenefteNu ne va mai credo nime...

PEPINESCIT

0! poporul a sa, creadaNumai toate-aceste vorbe tiparite O. le yada.Multimea nu vrea idee, se bränegte de cuvinte :Ea intreaba cum ii suna, nu intreabit de-i cu minte..Romeinismul suna, bine. Fiecare cetatean,Le vom spune, se coboara dintr'un vechiu erou

[RomanAsta trebui sä le p1acL Le vom arata apoiCum gi tu i eu ne tragem dintr'o vitä de eroi.Numele ce-avem acuma din memorie vom gtergeCaci cu Pepinesc gi Vespe mai departe nu se merge.Vom schimba a noastre nume precum altii au

rschimbatCare-o coada latineasca la sfirgit au aninat.Tu-i purta in loc de Vespe numele VespasianEu in loc de Pepinescu m'oiu nunn Papinian.

VESPE

0 I idee minunatit: sa port nume de 'mparatAga nume pan acuma nici pe teatru n'am purtat !

1...

49

PEPINESCU

Pentr'un advocat ca mine, Papinian e frumuselCAci ca mine Papinianus cic'a fost advocate].

VESPE

M'ai convins. 0 Papiniane, sA incepem chiar de[mane

Un jurnal cum n'a fost Inca la popoarele Romane,Tu politica-i conduce, iar eu partea literarACa impreunand acesi e, mai invatat sa aparARomanesc jurnalul nostruSpune-mi insa, Papinian,Curn sA botezarn copilul ?

PEPINESCU

Vre un imp6rat RomanReposat de multe veacuri al s6u nume ne va daAsta e usoarA treat:A E rnai greu a cugetaIn intalul nostru num6r, ce-o sä zicem drept pro-

[gramA ?

VESPE

Mai intai de la ministri noi sã cerem aspra seamADe ori care a lor fapta ; sA vedem dacA n'a lostDat afara cu nedreptul vre un scriitor din post...

PEPINESCU

Toate-aceste stint detaliuri. Mai intAi le vom vestiCA in foaea noastra numai romcinegte vornTrebui dovedit in urma, cu dovezi istoricestiC'ori ce fapte mari in lume, au fost fapte romeinegi,CA deapururea Romanii au fost cel mai demn popor,Glorios, sublim, bray, mandru, mare, civilisator ;Probele cele mai certe ne-au cazut acum in maniCa Romanii de la Roma n'au fost Romani, ci Romani;

38 ,975.Scrieri cotaplecte. 4

gandl.

- 50 -

CA din miile de populi ce-au fost in antichitateAm trecut far de amestec singuri la posteritate.De Greci nici ne batem capul ; este pre §tiut de tqiCA 'n Atena §i in Sparta au trait Fanarioti.LAsand \Tremile pagane, la Cre§tini atunci vom treceArAtand ca. Romani furA cei apostoli doisprezece;Deacolo 'n taxi departate vom gas). 'ntr'un tintirimCA Godfrid de Bulione co-a mers la IerusalirnTot Roman a fost de salve ; an Asia TamurlanN'a fost Mongol cum se crede, ci de vita de Roman;Revolutiunea mare cea in Franta isbucnita.De Romani, de Horia, Clo§ca a fost numai pregatita ;Chiar Napoleon Bonaparte de§i 'n Corsica nAscutDup' un unchiu de var'a §eptea, roman sange au

[avut-.Iar cand vor cunoaste bine c'am irnplinit numai noiCele mai marete fapte si in pace seri resboiuVom hotAri viitorul: cum trebueste lucratCa sa renaltam un nume, de Ministeriu pataf.Toti acei ce planul nostru de indatA nu-1 primeseSunt periculosi, netrebnici, a lor gand nu-i romanesc,Sunt de vita fanariota, sunt infami Austro-MaghiariCe vend tara la Turd, Unguri, Nemti, Muscali,

[Greci §i 'Mari !

VESPE

Bravo I Papiniane, bravo ! Minunat, incantator !Eloquenta ta de sigur va strAbate in popor!Acum eu, far indoialA tot cu-asemenea mAsura,Voiu crol de altA parte nalta mea literaturA.Productiv voiu fi si critic : e usor a criticaCand spui vorbe-ocAritoare, far& mult a discuta.Mai usor e a produce : am sa fiu istoric marePublicand la documente deplin demne de crezare

- 51 -

Ce voi spune disgropate din morminte i ruine,Prin nespusá osteneala, in niscai-va taxi strains,CerOnd de la ministeriu, bani de drum, emolumenteSa cutrier lumea gratis, dupik alte documente.Apoi critice istorici voiu agterne prea 'nvalateDespre Persia, Asiria g'alte tari indepartateDespre India, Kamciatka, Patagoni, MadagascarTrogloditi, Bagi-buzuci i pustiul de Sahar,Peste marl gi tari o suta m'oiu primbla printre

[pagani.Cu mult stud:u pe la dingii, afland urine de Romani.Despre clasica vechime, nu trebui pre mult vorbitA cita cats un nurne cand se pare potrivitE destul in vremea noastra: pe-Aristot, Homer,

[Platon,Plutarc, Pliniu, Herodotu, Hesiod i Ciceron,Invocand pe id, pe cole, pe-a lor nume rn'oiu basaSpuind cutare scrieri, ei sunt de parerea mea.Italianii i Spaniolii, Dante, Calderon, sau Tass'Le voiu spune cá n'au merit, ca uitarii au hamasDespre cartile franceze mult n'a remänè de spusCaci de toti a fi gtiute trebuegte presupus :Asta de belea m6 scapa.Din cei noi intr'un norocVoiu spune ca cel mai mare filosof e Paul de Kock.Iar Englejii i en Nemtii puindu-i pe langa noiVoiu proba cat de netrebnic e intregul acest soiu.Byron e far de morala: canta pe un Don Juan.Shakspeare cu neruginare pune 'n scena pe'un tigan.Caci ce e Otello alta? Goethe e un gradinar ;Schiller dascalag de gcoala gi Hans Sachs un ciu-

[botar.Leibnitz un zaraf cu cifre; Locke un materialist

jidanul de Spinozza un netrebnic panteist.Iar mai mult decal acegtia e un mare ignorantNeamtul cel far de credinta, Musu Manolachi Kant.

maLt

52

PEPINESCU

Vespasiane, de minune !

VESPE

Când pe toti voiu nimici,Plin de 'ncredere si mandru la Romani voiu reveni-Arätand cum deal dinsii, noi suntem cu mult mai

[mariC. Engleji, Germani, Francejii sunt pe langá no i

[barbari.Voiu face filosofie, adev6rat romaneasca,Voiu canta poesii lirici peptul de Roman sa-ti creasca:Pe tirani, copile bele, munti, amor si libertateIn aceeasi poesie ai sa vezi amestecate.Si voiu scrie la balade ca adevêrat RomanNumai despre Stefan-Voda, Mihai-Bravul si Traian !Iar aceea scriitorime care nu vrea sa ne creadaCe nu-i place umplutura si nu vrea fanfaronada,Care scriu a lor produceri, simplu, neted, naturalIi vom rupe 'n mii de petici in al nostru demnjurnal.De-or indrAzni sa ne 'ndemne carti straine sa cetimSpuind ca §i in aceste v'o idee ades gasim,Le vom spune cu dreptate eh sunt ri, nelegiuiti

n'au dragoste de tail si cá sunt cosmopolifi I

PEPINESCU

Va ceti atunci poporul, uimit cu cascata guraAsa politica nalta, nobila literatura.Ne vor credo drepti la cuget, autori mari si invatatiNeom vede de mii de glasuri inspre ceruri inaltati...

PEPINESCIJ

Zi pe zi de vr'un ministru la mas' om fi invitati,

Ca

53

Unanim alegetorii ne-or alege deputati,In senat ne va fi locul...

VESPE (cu entusiasm)

Cand de sus, de pe tribunaBubul-va glasul nostru precum cerul care tuna

cand marl, temuti i mandri ne vede-vor mana['n mana

Ne-a deschide a sale bray Academia !

PEPINESCU

Te salut, maret Romane, Caius Iullus Vespasianus !

VESPE

De trei oil salute tie Marcus Tullius Papinianus !Do rnani dath, chiar de mane, vor rena§te doi Ro-

[maul...Dar azi ce mancam, iubite ?

PEPINESCU

Am un leu §i zece bani.

*i

STAR OSTIILa Flèche. Que viens-tu faire ici?Frosine. Ce que je fais partout ailleurs:

m'entremettre d'affaires, me rendre servia-ble aux gens ... J'ai surtout pour les ma-riages un talent merveilleux. II n'est pointde partis au monde que je ne trouve enpen de temps le moven d'accouppler.

Moliere.

Inteo dimineatn, m'am trezit din sornn cuurmatoarea intrebare ce nu-mi facusem incapana atunci : Oare n'a venit timpul sa. meInsor ?" Din acea dimineata fatala, ideeacäsatoriei m6 prigonete necontenit, mai alescand sunt singur. Imi zugravesc in inchi-puirea mea O. am o inchipuire destul debogata starea conjugala, cu colorile celemai placute. V&I o femee... ce zic, o femee ?Un anger, pe care il iubesc, care me iube§te,cu care imparta§esc toate bucuriile §i feri-cirile vietei, in ocbii careia cetesc cea maidulce mangaiere, in momentele de durere...

55

in sfirsit imi fac un tablou atat de frumos,atat de incantator, incat toate aspiratiunilemele tind spre realizarea lui. Cand aruncinsa, o privire asupra numeroaselor persoanecasatorite, in mijlocul cArora traesc, ved caaltii nu au atins klealul la care aspir eu.Din contra, daca compar starea mea de li-bertate Si neatirnare cu starea celor casa-toriti ; mai cu sama cand ved... cand ved!...

cand, intorcéndu-me in trecut, imi adueaminte de oaresi-care intimplaxi personale...dar nu trebue paxasesc subiectul ;ajunga, a spune, cä in acele momente gan-durile mele parasesc ideea asatoriei si seindreapta spre altele.

Cu toate aceste in fiecare zi chestiuneafatala mi se impune din nou, si din nou meintreb : S me'nsor, sau sa, nu me'nsor ?Vezend ea, mintea mea nu este in stare sadislege o asa insemnata chestiune, m'anahotarit sa, consult pe altii. M'am adresatintäi la cativa burlaci care trecuse pesteindoita virsta, a majoritatii. Acestia mi-audat sfatulsi vorbeau cu mult focs a. nume insor ; st reman neatirnat ; sa nu mefac petru totdeauna sau robul unei fiintecapricioase, sau un tiran domestic, necon-tenit silit a intrebuinta autoritatea cu carenatura i legea investeste pe capul familiei,

Mani

si

- 56 -

Cand imi vorbeau acestia, me uitam in ochiilor i imi parea c vorbele lor nu erau ro-stite cu buna credinta irni parea ct acestifericiti sant departe de a crede aceea ce zic

ar dorl sa mai atraga pe vreun ne-norocit in societatea lor. M'am adresatatunci catra juni casatoriti. Acestia imithu i zugraveau fericirea casatoriei cu atataentusiasmu, incat m'ar fi convins deplin, daca,observandu-le fisionomia, n'as fi crezut avede un gand reuvoitor, ascuns in ochiul bor.Nici acestia nu sunt de buna credinta, mi-amzis, i m'am apucat atunci s cetesc ce zicautorii cei mari asupra acestui phnct. Darnici intelepciunea acestora nu mi-a pututrespunde intr'un chip multamitor. ApostolulPavel zice c e deopotriva bine a se insurasi a nu se insura. Rabelais dincontra, cae tot atat de reu a se casatorl si a nu secasatorl. Dupa Socrate casatoria este unreu, dar un reu trebuitor... Dar parerile aces-tora, sunt ele oare drepte ? Ce s zica sotulunei Xantipe ? Desperand de a ajungela un resultat cu cercetarile mele, mi-amzis ca trebue sa las un curs liber eveni-mentelor ca ele s hotarasca. Cand imi ve-nea ideea casatoriei, o inadusam grabnicme adanceam in lecturti.

Inteo zi era pe la unul dupa amiazi,

th,u-

pi ch.

pi

57

ceteam intr'o carte care apäruse nu de multsi simteam cum pleoapele mele se coboarapeste ochi si CUM incep a me perde in vi-suri, cand deodata se furisa un domn ne-cunoscut in odaea mea - mi facii uncompliment adanc. Fata sa zimbea asa debland si ochii sei se uitau le mine asade duios, Meat toata persoana imi Orafoarte suspecta.

Nu me cunoasteti, cucoane Ionita ?(Am nenorocirea de a me numi Ionita).N'am multamirea... Ce imprejurare... ?

Eu ye cunesc pre'a bine, am cunoscutpe pärintele D-voastre. Pe vrernea Rusi-

lor am slujit sub D-nealui la postelnicie, pecand era....

77Imi pare bine. Ce imprejurare... ?

Am sa ye spun un secret, zise ne-cunoscutul , uitamlu-se cu ingrijire in ju-rul seu.

Un secret, mie ! Curios ! (Gandeam caera vorba despre vez conspiratie politicasi de frica politiei, m'arn dus grabnic si aminchis toate usile cu zavorul). Vorbiti, i-amzis, ascultand cu 135gare de seama.

Voiti sa castigati sesesprezece mii degalbeni ?

4sesprezece mii de galbeni ! Sa castig !i mirarea mea crestea din ce in ce.

si

ese,prezece mu cle galbini, zimti, im-p6ratesti, in num6ratoare! ce ve spun eu!

Dar bine, cum, ce feltu, de unde i panaunde, D-ta... pe care n'am avut onoarea... ?

Totdeauna m'am interesat mult de fa-milia D-voastre, respunse el zimbind. Amsa ye fac o propunere, dar.... m6 rog, ceamai mare discretie... este aci in joc re-putatia unei domnisoare.

Unei domnisoareN'ati gandit niciodata la casatorie?

La casatorie ? am respuns, Pic6ndu-meros ca o patlagica.

Dar, v'am gäsit o lama partida. ese-sprezece mii de galbeni, in imm6rnoare, prelegea mea! Fata e bunicica, ,cle 19 ani, binecrescuta, curatica, stie frantuzeste, nem-teste, rupe i inglezeste, canta din clavir,bunk gospodina si are sesesprezece mii de-galbeni in numeratoare !

Bine, domnule...ce-mi puteti respunde. N'o cu-

noasteti incD.., nu stiti dna, v6 vadaca caracterele s'or potrivi: stiu toateacestea... Dar ye dau inscris c'aveti sa-mifiti recunosc6tor. Familia ei e onorabila, do-reste foarte mult sa v6 aibá ginere, i dacav'ati hotari, poate pentru hatirul D-voastre

e

§tiu

58

pitch_

59

va mai ad.logi vr'o mie pe langa cele sese-sprezece.

Dar, domnule, cum se poate...Se poate foarte bine; ganditi ca, fiindca

n'ati v6zut-o inca, ea n'are sa ye placa ?Am fotografia ei la mine. (Aici necunoscu-tul scoase un pachet de fotografii i soptindincet inaintea sa la fiecare portret : astaare sese asta-i veduva, dar n'are co-

pentru asta imi trebue unul mai bö-tran... asta-i in vorba cu prefectul de laB... etc., se opri la una din fotografiimi-o intinse.) Priviti... asa-i ca-i frumusica ?Nu poate s'o vada cineva fara a o iubl.

Sunt cam jute de natura i incepuse ami se suì sangele la cap.

Domnule esti un... aceasta domnisoaran'are de sigur nici o idee ca oameni ca d-taii colporteaza reputatia prin case straine.Fie-ti rusine4

Nu te supera, imi respunse necunoscutul.Vezi mai intai portretul, dau inscrisca .

Domnule, esi din casa mea, i-am zis,impingendu-i si brat i portret.

dau trei zile sa te gandesti.Esi afara !Iti dau trei zile. Gandeste-te bine. Dupa

trei zile am sã gasesc pe altul mai cuminte

Iti

mil...Mi...

pi-ti

-- 6o

si are sa-ti para reu. Nu despretul noroculori de unde ar venI !

Drept respuns la acest sfat, am luat penecunoscutul meu de guler i l'am aruficatafara. In mijlocul curtii l'am vezut scotin-du-si palaria, inchinandii-se adanc la mine

strigandu-mi pentru ultima oara cuvin-tele : esesprezece mii de galbeni, poate chiarseptesprezece pentru D-ta! Ai trei zile s.te gandesti !

Me primblam nelinistit prin casä. Mil deidei imi fulgerau prin gand. Eram cand fu-rios, cand indignat. Insfirsit dupa o lungaprimblare, vözend ca, nu me linistesc, m'amhotarit sa m due 0, spun cuiva aceastäintimplare estraordinara, ctici fiind eu de onatura foarte expansivä, singurul mijloc dea-mi usura peptul impovorat, este de a co-munica altora causele nelinitii mele. Medusei la un arnic.

Tot omul are cel putin un amic ; eu ammai multi. Intre acestia este unul nuprea mare de stat, fara barba i mustete,dar cu ochi foarte inteligenti : cam filosofde soiu, de un caracter totdeauna vesel, ri-zénd de tot si de toti, neavénd niciodatabani in punga, i numindu-se Stan.

Amice, i-am strigat intrand, nu stiice mi s'a intimplat ? 0 ! Ce trista e lumea

gi

- 61 -

aceasta! A stäzi am pgit ceva foarte estra-ordinar !

I, Tie ii pare totul estraordinar, respunseel si lungindu-se pe o canapea, ii puse ma-nile dupA cap, atintl asupra mea privireasa inteligenta zise : vorbeste !

Eram a casA, m'am trezit c'un domnnecunoscut care cu nepus6, mash mi-a racutpropunerea s me insor cu o fotografie ceavea in buzunar i cu sesesprezece sau septe-sprezece mii de galbeni.

Ii avea i pe acestia in buzunar ?Ba nu.

tie carte; e frumusica; cant a. din cla-vir ; de cati ani este ; are frati i surori ;ce fel e soacra ; cum se numeste; undesede ?

Cine, pentru Dumnezeu ?Fotografia.

Nu stiu ; de unde st tiu? nici m'amuitat la dinsa.

Nici te-ai uitat la dinsa? 0 !Dar ce airespuns domnului necunoscut ?

L'am luat de guler i l'am dat afarA.Cand a spus c6, se intoarce?

Peste trei zile.77

ce gandesti sg, faci ?Cum, ce gandesc s fac? S nu-1 pri-

mese.

))

pi-mi

- 6z -

Bah! Tot in noun i visuri ai s traesti ?N'ai inceput Inca a privi lumea cu ochi maipractici Nici ca am sa pot face din tine,un om ca toti oamenii. Ce strica daca teuitai la portret ? Printr'aceasta nu luaiasupra-ti nici o indatorire. cine stie...Viata e o loterie, poate trageai un numörfericit.

Lasa-m6, pentru Dumnezeu ! Nu-migonl remasita ilusiunilor.

Fie, pastreaza-le. Dar pentru ce ai primitpe domnul cel necunoscut cu asa de putinaurbanitate? El are o meserie ca multe altele.Face parte din breasla starostilor.

7 Din breasla starostilor ? Ce-i aceea?Starostii sunt persoane care fac casa-

torii: la noi in tara, o profesiune destul derespandita i lucrativa.

N'auzisem inca pan acuma.Asculta dara cu Mare aminte.

chestiunea casatoriei este destul de delicata.Ea nu se resolva intre parti deadreptul, dindouö motive : intai, fiindca ar putea sa ur-meze o refusare din partea unuia sau altuia

intelegi in ce positiune neplacuta s'argasi partea care face propunerea ; apoi,fiindca natura omului e plina de contraziceri

ciudatenii. Lucrul ce doresti mai mult inlume, nu mai face asa mare placere and il

?

Itt ci

pi

- 63 -

poti dobandl fara greutate. Deaceea vezimume cari nu gandesc cleat cum srt-sirite fata, care si-a pus ochiul pe vre-un ti-nor, deodata cand acesta vine de la sine,ca fac greutati, ca string din buze, ea facpe indiferentele etc. etc. Ca si mumele asafetele, asa pretendentii. Se pandese uniipe altii eine a face cel intai pas. Arai ! decel care-I face ! Lumea e prefacuta, n'o potischimba Pentru a inlatura acest rOu, s'ainstituit o clasa de pers cane neutre, carimerg de la unii la altii, Para ca partile saintre in vorba direct i pentru un salariupotrivit cu imprejurarile, apart, pe partd deneajunsul unei propuneri directe. Intelegifolosul cel mare ce se naste din aceastainstitutiune. §i una i alta din parti dacatreaba nu se face, este presupusa, ca n'a stintnimica despre serviciurile mijlocitorului ; nimenu se inroseste ; nime n'a facut propunerirespinse. Dincontra, dna, s'ar face direct,intelegi in ce positiuni false s'ar gasi cateodata... Pentru acest scop sunt dar starostii.Acestia se compun atat din barbati, cat sidin femei, dar mai cu sama din femei hind-ca ele aunt mai sirete si stiu s conducatreaba cu mult mai multa rabdare i diba-cie. Starostele tOu era unu prost : el nu tecunostea ; gandea sa te sparie cu miile de

ma-

pi

pi

I

64

galbeni ; sa-ti tranteasca propunerea ni tamni sam 0 femee ar fi ncut altfel. Ele in-cep pe departe, se duc pe la muma saumatusä i iau vorba incet, incet. Inchi-pueste-ti, o cucoana barana de 70 ani, Paradinti, cu un tulpan negru in cap care arvorbi cam asa : Doamne, cuconita, am fostmai dèunazi la cucoana Catinca Vapsuleasca,sii-i duc niste dulceti, ca-mi zisese sa-i facv'o patru gavanoase. Dar stii, cuconita,numai ca sa ni ajute imi zice sa-i fac

ca are o duduca foarte gospodinafrumusica. Ati vëzut-o v"-odata ?

Ba nu.))Tare-i frumusica i gospodin i buna,cucoana Catinca o iubeste amarnic. In-

chipueste-ti, cuconita, ca nici nu vrea s'ornarite. Dapoi bine, cuconita, i-am spus eu,duduca e de 18 ani (c'asa trebue sa fie, cas'a nascut cu doi ani inaintea Nemtilor) Sitrebue sa gandeasca sa se puie la cale.Carte stie, din clavir canta, e frumusica,are zestre bunisoara, (ca zeu e bunisoara)de ce sa nu se marite?Dapoi cu cine sase mai-Re ? mi-a zis cucoana Catinca, nuvezi cum sunt tinerii in zilele noastre, nu-mai dupa zestre umbla, ? Aveti dreptate,cuconitti, i-am respuns eu ; of ! tarelsdar sunt printre dinii i bunisori ; este de

dul-ceti, §i

I

se

si

rid,

-- 65

pilda cuconasul lui cuconul Manolachi Pungh,este al lui Vasilica Gandac, ei dapoi, cuco-nasul matale, cuconita, cuconul

asa din vorba in vorba merge de la mamala Mkt, care intai face nazuri, apoi cu in-cetul starostia prinde i treaba se face.

Afara de aceste staroste de profesiune,sunt i allele, cucoane din societate carestarostesc fara salariu, numai, dupa ce seface treaba, obiceiul este sa li se dee unpresent. Cucoane de soiul acesta se amesteca,in toate casele si in toate imprejurarile fa-miliilor straine ; rugate, nerugate. A murkun membru al unei familii, eata-le la mo-ment ca s mangae i tii cum ? Dumne-zeule Vai , de vkluva nenorocita, pe careele o mangae ! Daca se naste un copil, eata-lefata ca sa gaseasca ca fasele nu suntcum trebuesc, c doftorul e r6u, apa incare se boteaza copilul a fost prea rece Sialtele ; dar de trei ori vai ! cand este v'onunta care nu e Mouth, de dinsele ! Toataviata mirelui o colporteaza din casa in casä,scornesc istorii pe trecutul miresei, presupuncá insurateii au sa traeasca rëu, ca nu se iubesc,tin toate defectele caracterului unuia i altuia,

intr'un cuvént arat c o sa peara, lumea,fiindca se casatoresc doi tineri, Para ajuto-rul lor. Dar sä le vezi cand au o nunth, in

38,973. Scricri conrplecte. 5

1

ca

- 66 -

gand, cu cata dibacie intorc i invirtesc,cum lauda pe mire in casa miresei si vice-versa, cum conving i pe unul i pe altul

sunt inamorati, fait, a se cunoaste,daca isbutesc i le-a venit presentul, cumbuciuma fericirea creata de dinsele. Toateclasele de starostii insa, au un ce comun:categoriile in care impart fetele; dupa cumar vra sa faca maritisul ori sa-1 impiedice,caci fete de maritat sunt totdeauna maimune decat baieti de insurat si tot de labunavointa acestora atirna soarta bietelorfete, pan in sfirsit. La intrebarea cum ecutare fan, sunt zece specii de respunsuri,care compun totodata i categoriile in carese impart fetele :

1. Foarte frumoasa.2. Frumusica.3. Curatica.4. Canta binisor din clavir.5. Hm, hrn.6. E nostima.7. Nu-i sluta.8. Ia un bunduc.9. Slututa.10. Pogana.and intrebi, daca cutare fata e frurnu-

sica respund canta binisor din clavir"

ca

si-ti

- 67 -

cata s te departezi mai din vreme. CAndinsa, fata intra in categoriile care urmeazadupa aceasta, ia-ti pIria i fugi unde-iapuca. Dar ce te uiti la mine cu ochii hol-bati ? Nu-ti convine teoria starostiilor ?

Stane , iti bati joc de mine , i-amrespuns.

Me fereasca Dumnezeu! Tu me poti crede ;asa sunt lucrurile in realitate. Dar tu estitrist. Nefericite amice ! Te incredintezmijlocul acesta este foarte practic. Dar tuvrei poesie, vrei sa, suspini, vrei seri incan-tatoare la lumina lunei argintii ; vrei bataiede inima, iti place sa visezi la un ideal carenu este, vrei sa ai momente de desperarein care sa doresti neagra moarte !... Ince-teaza odata cu aceste visuri ! Pe cat suntele de frumoase de cetit in. carti, sau devezut pe teatru, pe atat sunt de grozave,cand ni se intimpla in realitate. Cand aitI !... F dar i tu, cum au facut altii cari

nu sunt mai nenorociti pentru aceasta.Ti-am spus: casatoria e o loterie. Lasa ro-manurile... Dar ce-ti iei palaria ?

Remai sanatos, Stane !Stai, amice, stai! Te duci ? Intoarce-te,

ca nu ti-am spus inca tot. Poti sa visezipan la un oare care guild, Starostiile nu

ct

- 68 -

mai sunt azi ceea ce erau odatA,; bate o sufIareoccidentalA peste tara noastrA §i cred apeste v'o suta, de ani... Stai L..

El tot striga inca dupa mine, dar eu eramdeparte si nu-I mai ascultam.

POETICALEVerse wie sie Bassus schreibt

Werden unverOnglich bleibenWeil dergleichen Zeug zu schreibenStets eM Stamper abrig bleibt.

L easing.

Alecsandri incepe introducerea poesiilor salepopulare prin cuvintele : Romdnul e ndscutpoet. Multi au inteles aceastä frasa ad litte-ram, inchipuindu-s,i ca, de vreme ce suntRomani, trebue sa fie §i poeti §i au inun-dat toata campia literara cu versuri. Foi li-terare, san politice, carti mari i mici, ca-lindare, foi sburatoare, toate gem sub po-vara versurilor cuprinse in ele. Un straincare nu ar cunomte tara i limba ar crede,judecand numai aparenta, c rile Romanesunt o noua Arcadie, uncle sub un cer eternalbastru, traesc oamenii cei mai fericiti ;unde alte griji i nevoi nu sunt, decat acelece-si creaza sufletul in durerea amorului, in

- 70 -

aspectul naturei si in auzul buciumului pas-toresc care resuna, dnios pe intinse vi, lu-minate de-a lunei blanda lumina. Dar arun-cand o privire mai parunzaoare, vai! carear fi disamagirea sa ! Care sunt poeii, undesunt acei, ce ascultand inspiratia lor, uitalume i oameni, pentru a se afunda in uni-versul inchipuirii? Uncle sunt acei, care per-duti in visuri, dispretuesc realitatea vieteicu toate grijele si chinurile ce aduce? Unclesunt acesti poeti intrebi tu, naive O. ne-norocite strain? 0 ! de-ai cunoaste limbanoastra ca s intelegi versurile acestor asanumiti poeti, nu i-ai. cauta in inspiratoareasinguratate ; nu i-ai cauta sub umbra miste-rioasa a luncei sau la malul limpedelui pé-ran ; nu i-ai cauta nici chiar in linistea ca-binetului lor de lucru, unde sunt inconjuratide imaginile poetice, create de mintea lorinspirata ; i-ai gaci unde, naivestrain? In archivele unui ministeriu, la masaunui tribunal, in dinteleria unui cornisar depolitie, dar mai cu sama in biuroul unuijurnalist. Te miri de aceasta, naive strain ?Pentru ce ? Tu nu stii ca Arcadia Romanaeste populata de geniuri universale, care cuaceeasi usurinta sunt totodata oameni 'destat si oameni de lege, istorici i jurnalistiumoristici, autori i actori, copisti si gene-

cAuta...

- 71 -

rali, administratori i poeti ? Nu zimbl cunecrezare, naive strain ! Asemene spirite ge-niale se gasesc la noi intr'un numèr asa deinsemnat asa de .insemnat! Un domn nu-mit... dar nu-i voiu rosti numele, de fricasa flu intru cu el in polemica i sa, nufiu spulberat de ascutita i necrutatoarea sapana insa ii poti cell sub o multime dearticole scrie totodata drame Si versuri(foarte frumoase), si face tractate istorice(geniale), si scrie articole umoristice (minu-nate) si hotareste soarta OA in adunarilegislative (foarte bine), scrie articole poll-tice (infocate) si face studii filosofice asupradiferitelor religiuni (nepartinitoare) cum ?m6 vei intrerupe, naive strain fflosof,orn de stat, umorist, istoric si poet totdeo-data, dar in care din aceste specialitati sedeosebeste mai cu seamal.. 0 naive strain !

Altul e om de spada i om politic. Faimalui se intinde departe spre apus .si resarit,spre meaza-zi i meaza-noapte. Cel putincetateni din regiuni departate ii aleg, as-cultand numai al faimei glas puternic, re-presentant al lor in adunare, pe cand el inregiuni opuse, face propaganda de unitatenationala si,dobandeste resultate foarte sim-litoare. Tot el, urmand numai calea inflo-rita a gloriei, restoarna domnitori, tlind sa-

ei...

- 72 -

bia... in teaca, i savirseste aceste isbanzi cufoarte mare pripa, caci ii reman inca multeore libere in care, fiindca n'are ce face, sepune pe poetizat. Sa-ti citez cateva dinpoesiile sale facute Cdnd n'avea ce face? Darde ce sa-ti rapesc un timp pretios, in caretu poate ai ce face, iubite strain ?

Altuldar acesta este poet de profesiuneabia s'a alunecat in treacöt de-a primi.

portofoliuri ministeriale compune pe fie-care septomana, sau o drama in versurio lunga poema sau o lunga poema i odrama in versuri. Curn ? vei esclama, naivestrain, cele mai mari geniuri, cu cea mairapede inchipuire, n'au putut niciodata saajunga cat de aproximativ, o asa grabnicainspiratkine ? Poemele i dramele lui suntasa dar comori de frumusete poetice, plinede imagini frumoase, zugravite in forma ceamai placuta ; el dar intrece pe geniurilecele mai mari ? .Dar, el ii intrece pe totiin iuteala lucrarii ; insä in imagini frumoase,in idei poetice, in forma aleasa vai! vai !

Dar daca este asa, vei urma, naive strain,cum de se insala un public intreg ?

0 ! publicul nu se insala, caci el nici ce-teste aceste produceri si cum ar puteaEi insä vëzénd aceasta, au incheiat cu maimulti altii de acelas calibru un pact de re-

Si

fi

73

ciproca laudare. Societatea laudacioasa e bineorganizata. Cand vorbeste H. de B., il de-clara cel mai mare poet si versificator alRomanilor, un geniu demn de pus alaturicu cele mai maH geniuri poetice ale popoa-relor ce au condus soarta omenirii ; candvorbeste C. si B. de H., ei ii declara celmai mare istoric critic ce s'a antat panaacum ; de ese o foae cu ilustratiuni, indataisi pun portretul lor in frunte si-si faco biografie poeticci, in care arata, fie-carejertfele grozave ce au facut ceilalti pentrupatrie i nationalitate si cum au suferit urasi prigonire pentru idei ; de ajunge unul dinei puternic la guvern, indata ajuta cu banipublici pe acei barbati de merit, care lu-creaza pentru inaltarea gloriei nationale, ise fac subventiuni pentru publicari de interesnational, pentru calaorii stiintifice si pen-tru altele multe. Partea cea mare din publiccare nu ceteste, v6zènd aceste laude, ii in-chipueste ca asa trebue sa fie ; dar mai fru-mos este, ca ei singuri la sfirsit i§i inchi-puesc c asa trebue sa fie. Wzèndu-sedati, ei uita pactul tacut, prin care acelelaude au fost produse i cu vremea doban-desc convingerea a sunt oameni mari, cacinimic nu credem mai usor, dent aceea cene maguleste iubirea de sine. Ei nici ii mai

74

dau osteneala sa studieze pe acei autorimail, ale dror nume au trecut peste lungisecule, ca s vada nemësurata prapastie ce-idesparte de ei, nemésurata prapastie ce-idesparte chiar de acele spirite productivemai mici, care au urmat numai linia trasa,de acele geniuri marete. AmAgiti prin laudefabricate, ei uita c aceea .ce scriu nu nu-mai nu va trece posteritatii, dar se va acu-funda in noapte, in timp cancl autorii lau-dati traesc Inca si trA esc bine prin ajutorulsubventiilor si a recompenselor.

Cat de ametit trebue sa fie cineva, pen-tru a crale ca va produce un op de artafrumoasä, fara inspiratiuni inalte, cara grip,§i durere sufleteasca ; ca nesimtirea comunalor cu acea a multimii neproductive, vaavea efecte, care nu sunt decat produsulunui spirit mai deosebit, unei sensibilitatimai alese pe care ni le da numai natura,iar nu neputincioasa noastra vointä !

0 ! sermane poet, care lucrezi in ascuns,impins de o putere neresistibila; care, in-zestrat cu aspiratiuni nerealizabile, te is-besti in fiecare moment de nesimtireanepriceperea multimii i te intorci apoiamarit in singuratatea sufletului tëu, ace-stui isvor nesecat si totodata acestei res-platiri eterne a suferintelor tale cate au

§i

75

trebuit s te sfasie ; cate nopti ai petrecutin durere, pentru a produce o adeveratapoesie, fie cat de mica voi pseudo-poetive inchipuiti a ajunge la acelas resultat,Para ca in sufietul vostru sa fie o umbramacar de aceiasi simtire ?

Dar pentru ce nu ? Ce trebue simtire, cetrebue suferinte, ce trebuesc aspiratiuni in-nalte, cand ati facut un pact de reciprocalaudare, cand v declarati unii pe alth oa-meni de geniu i strigati atata paha ce mul-timea ve crede ; cand ades ve folositi deideile i producerile altora, dandu-le dreptorlginale i ajungeti astfel la resultatul do-rit ? Nu este asa mai practic Se spune ca.nimic .nu se produce bun fara jertfa sufle-teascä, voi ati gasit mijlocul de a nu suferiasemene jertfe i cu toate aceste a face sacreada himea ca producerile voastre suntbune. Cand apare un altul, al carui supe-rioritate nu o puteti tagadui, indata totive rapeziti asupra lui, pentru a-I s4a ; iarcand ye simtiti neputinciosi, atunci arun-cati asupra lui un vel de -Were. De dinsulnici se pomeneste i strigati mai mult incaunii de altii ca, aveti merite i astfel pert-culul e inlaturat.

Dar nu! Me inI. Ei sunt poeti adeve-rati, autori marl, demni de toata lauda con.-

?

76

timpuranilor si gloria posteritatii. N'avemdecat sa aruncarn o privire in poesiile pu-blicate de din§ii, pentru a ne convinge deputernica lor inspiratiune, de irnagini fru-moase, de stil, de puritatea limbei. Unulcanta intr'o balada Iona§cu- Yodel :

Sfingele roseste cdmpul din belgug,Otomanii fug;

Eat& ajunge oastea româneascã!Zmeilor ucideti!" sunã tot mereu

Vai ! amarl g'aleu!D'o asa navalA Domnul te fereascã!

Robi Bá nu se prinzä: nu voiu sd m'encurcTaie tot ce-i Turc."

Astfel Ionascu-Vodã poruncestePala duce hord; al sagstei cdnt

S'acordeaza, 'n v8rit*'intr'un pept de dusman falnic amuteste!

Nu mai vezi pãganii; vreau sd zic de-i cafiIi privesti culcati,

etc., etc.

Tot acesta compune o fabula Femeeainecata", a carei inceput este urmatorul :

Era Bahluiul marePe term sezênd

ca-i

77

In gand,Pe rand

Treceam neajunsurile vietei solitare.Dea§ fi chsatoritSpusei atunci destul de tare

Ce trainDe rain

Sa tot iube§ti §i sa, tot fii iubitNeadormit.

Ce dulce armonie !Deacuma dar, ori-cum sa fie

Imi trebui mieO sotie

Nurlie,Durdulie,

HazlieVie.

etc., etc.

-

Intr'o a treia poesie ce inspirase acestuiautor deschiderea unei societ6,ti de cetire dinCernauti el zice :

Vreau sa cant degeptul mandrel BucovineUncle Drago§-Voda fratiorii st3iI-a§eza 'n speranta de 'nsuflari straineD'a-i scapa 'ndâncul codrilor merei

Uncle neuitatul Stefan inecaseIn §ivoi crusite falnici megiefiUnde inainte-ti trebue ca sd easdLa tot pasul oase de Teitari sau Le§i !

- 78 -

Ris ii fece soarta, tara cea din veacuriInspaima p'ori-eine nu era RomanS'o arunce jertfa prazilor i jacuriSupuind-o unui venetic sthpan.

vabii i Polonii, neagra JidovimeTinutaqul ista prefdcuse'n hanCa sa nu s'ureascd dintre oaspeti nimeDa cu foc sá ofte badea Moldovan!

Mu lt va trece oare pdn ce-al invieriiVa sosi 'ntr'o vreme asteptatul cias?Mu lt suna-va inceen insuf cuibul fdriiVorba nelatina, tristul der, die, das?

Poesii tot aa de frumoase ca aceste aupublicat i altii; d. e. eroul care face poesiicdnd n'are ce face alta, canta o särutare §iincepe ast-fel :

Te-am sarutatsoarta-mi de odata a peilit !...

Gandeam cã al meu suflet uritul l'a 'mpetrit;Dar focul ce depus'am pe umeru-ti curatMi-arata ca am inca putere de iubit.

etc. etc.

Alti poeti se deosebesc nu numai prinaceastä inaltare de simtiri i idei ce amadmirat in cei citati, dar inca prin o limba

79

curatA, curata ca i umërul pe care eroulde mai sus a depus foc. Domnul G-... cantaOmagiul Damicelei" precurn urmeaza

Sarrnasta damicelCu ochi ca de gazelã

Oman precum estiPe toate eclipsesti,

Cocheta cornplesantaAi fie, esti eleganta

In tot al thu aspectInspiri ori cui respect.

Cu poza-ti maestoasaCu rnana-ti voluptoasa

Pe toti inebun estiPe toti chiar ii rapesti,

Permite-mi a-ti mai spuneCa-mi place a dispune

De sinu-ti inocentSpui fail compliment,

pe vrei sa-mi fii consoartaImi rise viata toata

Iti jur, nu te flatezCu viata-mi garantez.

Tu esti a mea febletaTu esti a mea tandreta

Pe tine te adorCa tine voiu sa mor.

:

8o

Cetirea tuturor acestor poesii frumoase,infocate, mi-a inaltat sufletul, m'a inspirat

pe mine si intr'o zi am cercat si eufac versuri. Dupa, cateva ore de munca,,am scos §i eu o poesie *la 1umin pe careinca n'am tiparit-o 'Dana, acum. Astki insa,o voce interioara, m6 impinge in arena pu-blicitatii §i... mö hotaresc a publica poesiamea. Pentru ce n'a§ inmu1t1 si eu numörulpoetilor ? Nu cer alta cleat a ñ criticat cuindulgenta,. 0 ! colegi iubiti, Mudati-mi ver-surile §i v6 voiu inla i eu in scrierilemele pana, la ceruri ! Inima-mi palpitä... panatremura in mama mea novice... Dar curaj,curaj ! Eatti, poesia mea

INVOCATIUNE LA DESTIN

Vergin6, cu beletaDe ce de-a mea tandretaDe ce de-a mea pasiuneTu n'ai compasiune ?

Au vreai tu a mea moarteFiind-ca te am foarte*tii bin' c'al meu amorE fulger tunator.

0 ! cecule destinDe scelerateti plin

sasi

81

0! Zeule putinteDe tine nu's continte.

Cu doi de ai tei moyIti e full O. potiDin ea indiferantaSa faci a mea amanta.

De nu esti in elatePrin v'o fatalitateSau prin vre o minuneSa-mi iai ast pasiune,

0! iei a sa belimeIa a sa fragezirne0 ! schimba a sa fataRapeste-i a sa grata..

Ce zic?!! Nu! Nu! Destine,Nu m'asculta pe mineNu asculta ce spunNu mirosi ca's nebun ?

Nu! Nul 0 ! mult mai bineLas' sa to»ibe pe mineCumplita ta urgie,Mai bine-asa sa fie I

Decat a fi vilana,(Desi e inumana)Prefer pentru ea betaSa-mi brut a mea servela !

38,975. Scrieri complecle. 6

- 82 -

Am scris-o I INu §tiu ce vei zice de dinsa, naive strain ;

nu §tiu ce veti zice de dinsa, iubiti colegimai vechi. Trebue s vö placd, cdci este fd-cutd in spiritul poesiilor voastre. Dacd ta-lentul meu nu atinge tocmai pe al vostru,cu timpul m'oiu perfectiona, nu este de des-perat. Primiti-me si pe mine in doctul vos-tru corp ; dati-mi si mie subventiuni §i. laudeprin ziare §i ye promit a ye face poesii laorice ocasiune. Voiu canta Domnitor, Mi-nistri, Camera legislativd, Senat, Curte deCasatie, Curte de conturi, budgetul, drumulde fer, redactorii de jurnale, dar mai cuseamd voiu canta, inspirat ca i voi defoc patriotic, märirea trecutd, fericirea pre-senta si strälucirea `,viitoare a natiunii Ro-mane, pe toate tonurile, cu sau fdrd rimä,cu ce ritmu yeti vol, chiar cu acela al Tra-ianidei, care seamand mult cu tropotul unuical §i. ar fi potrivit pentru cantarea unuirdpede progres national.

Focul meu patriotic m'ar impinge sä com-pun o poema nationald dupd asemenareaTraianidei pe care a§ incepe-o d. e. a§a :

I

- 83 -

ROMANIATREOUTUL, PRESENTUL I VIITORUL EI

Poema epicA, istoricA, re1igioas, patriotich, moralA 0 co-merciall. In XXIV de Doine.

DOINA I

Doina inspira-m6, sa canto cantecu-miTara frumoasa de la Curpati,-Ce strecuratu-s'a cu vitejia saPrin al du§manilor aprigul ;Cum multe secule de barbarismU crudMândri Romanii au suferitPan ce-a luminelor raze puternice,Peste-a lor patrie iar s'au ivit.Cum se luptarö mult, compatriotii demniCu Polonez, Maghiar cu OtomanAratand lumilor care habar n'aveauCe poate sangele biav de Roman.Cãci in veci n'au perit nationaltatileCe-qu qtiut s'apere patria lorCare cu coase 'n main, cu arce p'umereDeal ca sclavi a fi, prefer sa mor 1...

'asa, mai departe promit a sfirsi intr'osingurA s6ptèma,n6, toatcl, poema, care va fiie patru ori cat Traianida.

lubiti colegi, . primiti propunerea meavö promit cea mai mare discretiune. Odatäpactul incheat, vom urma toti deopotrivAla inavutirea literaturei nationale ca si in

pi

- 84 -

trecut i vor incremeni popoarele civiisatev6z6nd la ce culme am inaltat noi Roma-nia. Ear tu, naive strain, nu te mira cam'am hotarit asa de grabnic a m6 face poet,cad asa ii alege cineva cariera la noi intara. §'apoi tot Romanul nu e nascut poet?

LEI PARALEI

II eave la veille par on et com-ment il pourra se faire remarquerle jour qui suit.

La Bruyire.

Lei Para lei se gasesc precum in toatet6xi1e, ap §i la noi. Mai inaintati decat se-culul lor, ei s'au lepädat de legaturile ne-ind6mAnate ale patrici, idei ce le par in-vechite§i sunt declarati ceth.teni ai lumiicosmoPoliti.

Paraleul merge foarte bine gatit, dup'tmoda cea din urm6. ; el are mustete §i.barbisa, sau mustete si favorite. Aceste,ca si. pörul capului sunt totdeauna poma-duite si frisate cu cea mai mare al-M.CAnd il vezi in tr6,sura,, rAzemat cu gratie,cu picioarele intinse §i aruncate unul pestealtul, cu OlAria bine netezitA, cu capul in-tepenit pe umere, lasand s6. cad, in dreaptasi in stinga ochiri dispretuitoare, cele mai

- 86 -

multe ori prin o mica, stic1 infipta, intr'unochiu, ai crede ca, el e stepanul absolut asu-pra tuturor bietilor muritori care alearga pejos dupa trebile i nevoile lor. Paraleul aremulti amici, si mai cu sama pe toatepersoanele care insemnead, ceva prin ta-lentul, averea, sau positiunea bor. Cum afacut cunostinta cu una din aceste persoane,el devine de indata intim ; ii intinde mana,i-o stringe cu foc, ii zice tu" la a douaintilnire ; din mon cher", mon cher anti'nu-I mai slabeste. Pe altii ii desprettieste,si se uita la ei cu mandrie din inaltimeain care se afla plutind asupra tuturor celor-lalti. Dad intilnindu-1, ii intrebi ce mai face,respunsul seu stereotip este Je m'embéte" .Dupa, aerul disgustat i tonul sec cu carerosteste aceste cuvinte, ai zice c bietul omsufere de boala grozava a uritului si a dedimineata 'Ana, seara el nu stie cumucidit ucigetorul timp. Dar nu este asa :paraleul e foarte ocupat i nu are nici unmoment liber.

Dimineata cand se desteapta, din somndimineata paraleului incepe pe la douespre-zece de amiazi mai multe persoane cufiguri pline de ingrijire ii asteapta scularea,ca la un monarc. Aceste persoane au toatecate o hartiuta octava in mana pe care

sa.

- 87 -

sunt scrise mai rnulte cifre. Paraleul ii pri-meste obicinuit in pat, dandu-le o foartescurta, audient,a. Adeseori visitatorii es cuhartiuta tot in man 1 cu figurele tot plinede ingrijire.

Dupa aceasta urmeaza, timpul consacrattoaletei. Pe masa a§azata, inaintea uneioglinzi se v6d, precum la paraleoaica, asa§i la paraleu, o multime de §ipupare, ga-vanosele, cutiute, maturite, periute, pe pte-nasele, bumbacuri i instrumente de diferite

fiecare avénd o destinatie speciala.Pe toate le intrebuinteaza, consultand intimpul operatiunii, nu numai oglinda ceamare §i alte oglinzi mai nnci de diferithforma, ci consultand i parerea camerieruluis6u care sta fata la aceste pregatiri §i ofoarte intim cu st6panul s6u cand suntsinguri. Viind timpul dejunului, el se ducela unul din numero§ii s6i amici. Inträndvesel pe 1,10, : Mon cher, in fine m6 ai ladejun", zice el. De mult ii promisesem c'oiuvein, dar n'am mai putut scapa o mul-time de trebi s'apoi m6 rup toti amiciimei care de care, incat nu §tiu cum sa m6mai impart pentru a multarni pe toti; maid6unazi era mai sa m6 bat la duel din asta,causa. A§a-i c tu nu te superi de negli-genta mea ? Bietul asa numit amic, nu

soiuri

- 88 -

se supëra, nici decum de aceasta negligentamunceste gandul pentru aduce

aminte cand Par fi rugat tie tovaräsiela dejun, dar ce sa facca ?

In timpul mesei , paraleul istorisesteamicului sëu tot ce s'a petrecut mai nouin societate : ce s'a vorbit in diferite case

despre cine , spune despre casatoriilesau desparteniile ce se proiecteaza; des-pre dueluri ce se fac ori au a se face; amo-ruri nou6 ce se formeaza, vechi ce se des-fac ; despre caii de calarie ce s'au cumpöratde amatori, i echipajuri ce s'au aratat laprimMari ; despre sumele perdute si castigatein joc, despre ca1itti1e i defectele nou des-coperite a cutare actritri i despre ultimelestiri aduse de jurnalul de mod,. Cronicatine cat tine dejunul. Sfirsindu-se acesta,paraleul ie zioa buna si se duce, aruncando ultima i pOtrunzOtoare privire asupraaspectului apartamentului i imbracaminteiamicului sOu.

Cam tot asa face si paraleoaica. i pe,dinsa o supörri dimineata visitatori, tiindin mana hartiute in forma octava. Pe acestiaii mangrtie adesea cu vorbe dulci chiarfoarte dulci.

Cameriera care traeste cu st6pana sa inmare intimitate, cand sunt singure, si care

isi a-si

- 89 -

e plina de respect cand o persoana strainke presenta, cunoaste toate secretele para-leoaicei. Ea asistä la toate operatiunile toa-letei si cunoaste cu deam6nuntul destina-tiunea tuturor nenumöratelor lucrusoareinstrumente ce se gasesc pe masa grayilor.

and paraleul se intilneste in societatecu paraleoaica, ei sunt UflU cu altii de o po-VOA asa de reservata, isi vorbesc cu unton asa de ales, dar cand sunt in têtetête, treaba se schirnba. Tonul nu mai eales, reserva dispare. Ca si curn ar fioameni, acum sunt de o intimitate extra-ordinara. Precum actorii can, cand sunt pescena reciteaza rolul invatat, potrivind ge-sturile dupa situatiune, iar dupà caderea cor-tinei, cand se aduna intre dinsii, vorbesc cuun ton, si gesticuleaza intr'un mod cu totulcontrar Chipului ce le impusese scena, astfel

paraleii se simt atunci bucurosi de a selepada de formele neplacute ce le impuneasocietatea.

Dupa dejun, paraleoaica sfirsindu-si toaletaface sau primeste visite. Paraleul face nu-mai visite, el nu primeste niciodata. Pe fie-care zi el are o multime de visite de facut.Aici are sa feliciteze de zioa onornastica saude zioa nasterii, sau de aniversarea cunu-niei sau a botezului copilului, caci paraleul

Si

a

alti

- 90 -

cunoaste aceste foarte bine : dincolo are sa.ceara, sau sa dea o esplicatiune unei damedespre alusiunea ascunsa in cutare frasa,rostita de cutare cavaler in cutare adunare ;in alt loc se -duce cu o lista, rugand ca sase contribue la un ajutor ce se Ida unei per-soane sermane insarcinare importanta cea primit de la o dama ; in altul iaras duceun buchet de flori,