sbp

Vacareanu A. , Ciocanelli S., Gramada I. , Timofte L.

INSTALATIA DE ANCORARE Sisteme de bord si punte

Cap. I – TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze instalatia de ancorare pentru o nava Cargo de 8750

TDW.

Caracteristici principale nava cargo 8750 TDW:

Tonaje: - GT: 6253/4399

- NT: 4024/1988

- DWT: 8750/6136

Dimensions: - LOA = 130.80 m

- LBP = 121.20 m

- B = 17.70 m

- D = 10.20 m

- d = 8.10 m / 6.60 m

Hull details: - Shipbuilder – S.N.Braila; S.N. Galati

- Material – steel

- Joint – welded

- Nr. Of decks – 2

Machinery Details:

- Enginebuilder – H.Cegielski – Ponan; 3 Maj -

Rijeka

- Make – Sulzer

- Type – 5RD68

Pagina 1 din 18



- Operating principle– disesel reversible two strokes

single acting

- Nr. Of cylinders - 5

- Bore Stroke – 680 mm* 1250 mm

- Power – 6100 bhp (4487kW)

- Revolution Speed – 150 rpm

- Transmission - direct

- Propellers - FBP

- Fuel type – heavy fuel oil

- Fuel bunkers – 1130 t

- Range – 16000 nM

- Speed – 16.0 knots

- Boilers – 1* AuxB – WT- OF(29/7) ; 1* AuxB –

WT – ExG(125/7)

- Generators – 3*250kW 400V 50Hz AC

Pagina 2 din 18



Cap. II – GNERALITATI

Instalatia de ancorare asigura fixarea navei fata de ancora, cheu sau

fata de nave de propulsie; precum si legatura dintre nava si fundul apei

prin locuri neamenajate.

Ancorele pentru navele maritime se aleg in conformitate cu STAS

657 – 69, cu o constructie simpla, rezistenta mecanica mare, comoditate

in manevrare si intretinere, forta mare de fixare, prindere din nou de fund

dupa ce au fost smulse, desprindere usoara de fund la ridicare, actionate

numai prin lant sau parama.

Marimea ancorei se poate alege din tabele atat pentru navele

maritime cat si pentru cele fluviale. Ocaracteristica generala a ancorelor ,

dupa care se apreciaza eficienta lor, este factorul de smulgere „Ks”, care

se defineste ca fiind raportul dintre forta orizontala de smulgere si forta

de greutate a ancorei.

Pagina 3 din 18



Cap. III – DETERMINAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE

1. Lungimea navei:

- LOA = 130.80 m

- LBP = 121.20 m

2. Viteza de servici:

3. Numarul FROUDE:

4. Coeficientul de finete bloc:

5. Raportul L/B

Pagina 4 din 18



6. Pescajul navei

7. Deplasamentul volumetric al navei

8. Inaltimea de constructie

9. Bordul liber al navei

10. Deplasamentul de volum

11. Coeficientul de utilizare al navei

Pagina 5 din 18



Cap. IV – Dimensionarea liniilor de ancorare

Dimensionarea elementelor instalatiei se face prin doua metode:

metoda statistica si determinata.

Se va folosi metoda statistica.

Metoda statistica permite alegerea dimensiunilor elementelor

instalatiei de ancorare luindu-se in calcul rezultatele exploatariiacestei

instalatii la nave de diferite dimensiuni.

Pagina 6 din 18



Rezultatele exploatarii instalatiilor sunt cuprinse in normele

elaborate de diverse societati de clasificare, norme ce prevad dotarile

minime cu mijloace de ancorare si acostare la navele de diferite tipuri si

dimensiuni.

A.N.R. foloseste pentru caracteristica de dotare urmatoarea relatie:

Δ – deplasamentul de volum al navei

B – latimea navei

h – inaltimea puntilor

A – suprafata velica

Δ=16880

B=17.70 m

pentru scara 1:1000 masurate pe desen=>

pentru hpp – 2 etaje = 40 mm

la scara reala hpp = 40.000 mm

pentru hpv – 3 etaje = 65 mm

la scara reala hpv = 65.000 mm

pentru roofuri – 1 buc. = 20 mm

la scara reala – 20.000 mm

Pagina 7 din 18



Din normele A.N.R. in functie de NA=1200 se alege ancora

principala.

- Masa ancorei M = 3540kg;

- Numarul de ancore nA = 3 buc. (din care una de rezerva);

- Lanturi pentru ancorele principale

La = 522,5 m

Calibru 60 Tip I

- Parama de manevra

Lp = 200 m

Ftp = 691 kN

- Parame de remorca

nr. paramelor de remorca = 4 buc.

Lpr = 180 m

Ftpr = 275 kN

Calculul fortelor exterioare:

In conformitate cu normele A.N.R. se adopta ancora HALL – cel

mai des intalnita la navele maritime.

Pagina 8 din 18



Cap. V – Lanturile de ancora

Lanturile de ancora sunt executate prin sudare electrica sau prin

forjare ele fiind confectionate din chei de lant imbinate intre ele cu zale

de impreunare sau cu chei de impreunare.

Lanturile pot fi fara punte sau cu punte pentru diferite diametre

nominale: astfel lanturile fara punte cu diametrul nominal sub 14 mm se

executa fara a fi impartite in chei de lant.

Cheile de lant se impart in:

- chei de lant;

- chei de lant intermediare;

- chei de lant de baza.

Cheile de lant si cele de baza se confectioneaza cu lungimi egale

25 sau 27,5 m, iar cele intermediare se executa cu lungimea de 25 sau

Pagina 9 din 18



27,5 m cu conditia ca numarul zalelor componente sa fie intotdeauna

impar.

Cheile de lant de baza se fixeaza la dispozitivul de declansare

rapida sau la varful rabatabil al boltului de lant de papagal care se prinde

de osatura putului de lant.

Cap. VI – Elementele componente ale lantului

1. Za comuna cu puntea

2. Za de impreunare KENTER

3. Za de impreunare

4. Cheie terminala

5. Vartej

Lungimea unei chei de lant este 27,5 m

Masa specifica a lantului g = 198 kg/m

Lungimea lantului tribord LTb

Pagina 10 din 18



Lungimea lantului babord LBb

Volumul lantului

Cap. VII – Nara de ancora

Nara de ancora este locul prin care trece lantul de ancora; de aceea

grosimea peretilor tubului narii nu trebuie sa fie mai mica de 0,4 din

calibrul lantului de ancora, diametrul narii se adopta in functie de masa

ancorei:

Cap. VIII – Stopa de lant

Stopele sunt dispozitive care asigura mentinerea ancorei la postul de

mars, intrand in dotarea fiecarui lant la ancorele principale.

Pagina 11 din 18



Navele care au o instalatie de ancorare sunt dotate in mod special cu

stope pentru a asigura stationarea lor la ancora.

Lantul stopei trebuie sa aiba o rezistenta egala cu cea a lantului de

ancora pentru care a fost destinat.

Alegerea stopelor se face in functie de forta de incercare de proba de

care depinde masa ancorei, de masa specifica a lantului, de lungimea

lantului LTb, de calibrul lantului si de viteza de rulare a lantului.

Stopele constructiv pot fi cu rola sau cu cutit sudat.

RCS I = ”d” (”95”)

RCS II= ”d” (”95”)

Cap. IX – Putul lantului

Reprezinta locul unde se depoziteaza lanturile in timpul marsului.

Fiecare linie de ancorare are cate un put de lant amplasat sub barbotina

vinciului. Intrarea si iesirea lantului se face prin nara putului de lant.

Capatul dinspre barbotina al narii trebuie amplasat atfel ca lantul sa

intre si sa iasa corect din barbotina in timpul manevrei liniei de ancorare,

in acest sens capatul se amplaseaza cat ma aproape de barbotina astfel in

cat sa se evite bataia lantului in nara.

Puturile de lant trebuie sa asigure prin forma capacitatea si adancemea

sa libera a lantului prin nara, asezarea de la sine si ghidarea lui

nestingherita la lansarea ancorei.

Pagina 12 din 18



Puturile de lant se amplaseaza la extremitatile navei, in afara zonelor

compartimentelor etanse care sunt delimitate de peretele de coliziune la

prova si peretele de presetupa la pupa.

Se recomanda amplasarea lor cat mai jos.

Structura navei in zona puturilor de lant va fi consolidata pentru a

prelua sarcinile locale introduse de greutatea lantului.

Formele puturilor de lant trebuie sa asigure asezarea ordonata a

lantului astfel incat la coborarea ancorei zalele sa nu se indoaie si sa nu se

blocheze in nara putului.

Capatul lantului se fixeaza in put printr-un dispozitiv numit cioc de

papagal dispus in partea superioara a putului si care poate fi actionat din

exterior pentru eliberarea la dorinta a lantului.

Eliberarea lantului se face atunci cand se executa operatiile de

intretinere curente ale lantului sau atunci cand este nevoie sa se renunte la

linia de ancorare.

Diametrul putului de lant se recomanda a avea valoare:

Dp=K d

Dp=35 95=3325 mm K=35

Dp~3,32 m

Pagina 13 din 18



Cap. X – Inaltimea putului de lant

Lungimea aferenta partii conice

Pagina 14 din 18



La structura putului de lant se disting 3 zone:

1. zona umpluta complet;

2. zona de taluzare;

3. zona libera

Cap. XI – Vinciurile

Sunt mecanisme care trebuie sa satisfaca cerintele registrului naval.

Pentru asigurarea ancorajului vinciul de ancora este mecanismul

de punte avand axele barbotinelor si tamburilor in pozitie orizontala.

Elementele lui sunt prezentate in figura.

Vinciurile de ancora pot fi cu comanda locala sau de la distanta, cu

actionare electrica, hidraulica, cu motor cu ardere interna sau cu abur. In

tehnica exista 14 marimi de vinciuri de ancora in functie de forta

nominala da tractiune.

La navele maritime se folosesc barbotine pentagonale care se aleg

in functie de pasul si calibrul lantului de ancora.

Momentul la barbotina este dependent de diametrul si de forta de

tractiune la barbotina.

Pagina 15 din 18



Cap. XII – Adancimea maxima de ancorare

Q – masa totala a ancorei

Q = 3450 kg

q – masa specifica a lantului

q = 198 kg/m

ρ – coeficientul de frecarea al lantului

ρ = 0,2

Pagina 16 din 18



l2 – lungimea unei chei de lant

l2 = 27,5 m

l0 – lungimea lantului liber

Fig. 2 – Elementele componente ale unei instalatii de ancorare

1. ancora2. lantul de ancora3. nara de ancora4. stopa de lant 5. ghidaje de lant6. vinciul de ancora

Pagina 17 din 18



7. nara de punte8. tubul de ghidare9. putul de lant10.dispozitiv de fixare a lantului in corpul navei11.punte intermediara12.punte superioara13.parapet

DESENE

Pagina 18 din 18

sbp

Documents