sanatate, bunastare, fericire prin psihomagie - emil strainu bunastare, fericire... · fundamentul...
TRANSCRIPT
Editor: Luminita BratuCopertd: Flory PredaTehnoredactare: Florenfa Sava
Corectur5: Georgeta Nicolae
Copl-right @ 201 8 Editura Prestige
NotS: Rdspunderea pentru confinutul materialelor publicatein aceasti lucrare revine exclusiv autorului.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiSTRAINU, EMIL
Sinitateo bunistare, fericire prin psihomagie : metoda lui IskanderDjin / gen. bg. (rez.) dr. Emil Strdinu. - Bucureqti : Prestige, 2018
ISBN 978-606-8863-53-5
159.9
' TeI.:0732.55.88.33i www.edituraprestige.roI www.facebook.com/edituraprestigeoficial
rsBN 978-606-8863-53-5
Gen. bg. (rez.) dr.EMIL STRAINU
Coordonatorul ColeclieiNEW ITLUMINATI FILES
V \r/
SAI{ATATE,BUNASTARE,
FERICIREPRIN
PSIHOMAGIEMETODALUI
ISKANDERDIIN
:lz-PnrsncEBucuregti -2018
CUPRINS
Prefald...... ............. 5
Fundamentul unei vieli fericite ............................... 9
Linia vielii (destinului) gi legile ei de bazi ..............10
$apte legi ale Universului................. ........13
inlelegerea fericirii, destinului, lecfiilor,incercdrilor, interac{iunii cu Universul...............,..... L4
Testul,,Nivelul tdu de fericire".... ...........1,6
Armonia dintre corp, suflet gi minte ....................... 18
Sferele debaz6,, de stabilitatea ciroradepinde fericirea ....................18
Sfera sociaH.............. .......20
Sfera autodezvdluirii profesionale .............. ......23
Sfera emoliiIor........... ......26
Sfera dezvoltdrii spirituale ..............29
Sfera bani1or...... ...........;..34
Sfera de odihnd gi de relaxare ............................39
Potenfialul energetic de bazd
Dragostea - sursd universald de energie ..................43
Etapele de dezvoltare a potenfialuluidragostei...............:..... .........,....:..........44
Viciile care te abat din calea fericirii .........,.....,.46
201
Arborele cauzalitdtii. Infelegerea relalieicauzd-efect pentru congtientizarea sursei
problemelor si studierea 1or....... .............47
Stru ctura existentiald,
experienfa sufletului..
Principiile fundamentale de construirea unei vie{i fericite in zilele modeme........................51
Armonizarea tuturor sferelor viefii ,....,56
Clddirea relaliilor de dragoste,
de prietenie gi de parteneriat .....................................58
Principalele probleme, in clddirea
unor relatii armonioase............... .............59
Pdzili dragostea... de voi ingivd .............61,
Determinarea destinului vie{iisi alegerea profesiei ...............63
Prietenia cu Dumnezeu gi inlelegerea
propriului destin.......
Ce oferd munca predestinatd .....................................68
Cum sd te sincronizezi cumarele EU l
gi si primegti ajutor...
Practica activdrii ajutorului energetic ...............7 1,
Cdutarea vocatiei - o practicd
eficientd gi simpl5... ................72
Exerciliul de cdutare a voca{iei
Tipuri de vocafie a vielii ........74
Armonizarea stdrii emolionale ................ ..................7 5
202 203
Atragerea bunistdrii financiare ............. 79
5 principii de formare a independenlei
financiare. ......'........ 80
Ritual pentru tr anzaclli reugite ... r ! i............ r....'..'....... 83
Administrarea energiei banilor ............... 84
Formarea unui stil de viafi care inspire..............'.' 87
Sistemul energetic gi metodele de control
al oamenilor.............. .......'...... 87
CAnd este posibili. pirdsirea Sistemului,
perceperea prieteniei cu Dumne zeu ..'...'.......... 90
Perceplia bundstirii gi a mul!umirii.....'.......'............ 92
Comunicarea cu Universulprin infelegere congtientizati.. .............. 95
Sdn5tate deplind, datoritd fericirii ......'... 99
Metode care previn imboln5virea ........ "'.......... 101
Viciite care te abat din drum ...........104
Dizolvarea orgoliului prin dragoste'.'............... 105
Practica iertdrii "..109
Sinceritatea deplind Ei perceperea valoriloradevirate pentru eliberarea de vanitate ......'.... 109
Construirea stdrii de mulfumire pentru
inldturarea sentimentului de invidie ............ ....112
Cunoaqterea in profunzime a sentimentelor
adevdrate pentru dizolvarea
poftelor trupegti ..'...!....r.'.... ...'.........11'4
Studierea temerilor gi echilibrarea
emofiilor pentru eliberarea de mAnie '..............116
Studiul fricii.......... ...................118
Congtienti zar ea managementului energetical aten{iei dumneavoastri pentruprevenirea descurajirii................ .....779
Arta ob{inerii pl5cerii conqtiente,
ca libertate fa{d de dependenle ................ ..........1,21,
Atractivitatea feminini puri.... ...............724Bazele stdrii de feminitate purd......... .....726
Conqtienti zarea nevoilor bdrbafilor de succes.. .......728in{elegerea naturii devotamentului bdrbdtesc.........131
Cauzele ingelXrii bdrbafilor .....................134
$apte stdri de trezir e a feminitd{ii.............................. 135
Esenta incercirilor repetate in relafii pentrueliberare de experienfa ciclici negativi,accederea la un nou nivel ....138
Acceptarea gi descoperirea sexualitdtii proprii .....,.740Practica modeldrii partenerului ideal .....745Exercitii de modelare a partenerului ideal......... ......747
Materializarea idealului............. ..............749
Regulile relafiilor care nu trebuiesc incdlcate.....149
Programele debazd pentru filtraregi hiperimplicare .....................151
Metoda studierii filtrdriiAtribuirea si incercarea controlului,bazate pe subevaluare ....754
Starea de prietenie gi fdrd relalii sexuale ..........1,54
Conflicte, in loc de indepdrtare gi de libertate....155E puizarea prin agteptiri gi cerinfe...... ...............1,57
Orgoliul, supraevaluarea gi lipsa infiativei......15ZCauza plecdrii unui b5rbat valoros la o femeiemai pulin valoroasd, la prima vedere ....158
Alegerea so{ului din rAndul unorpoten{iali candidafi.. ..............761
Partea intunecati si luminati a forfei .....................164inlelegerea esenlei luminii gi intunericului,in contextul actual..... .............165
Dorinlele intunecate gi natura 1or............. .................17 IMecanismul elimindrii gAndurilor intune cate .........I7 4Pistrarea echilibratd a energiilor negative . ..............I2 6
Esenfa magiei negre gi albe...... ..............I78Adevdratul ,,bitte" si"tdlJ".... ..................180
Tuturor celor care au fost qi-mi sunt aldturi,recunoqtin{a mea...... ..............185
Proiectele lui Iskander Jin......... ...............189
Diagnosticarea aurei. .............189
Trezfuea totemului .................190
Crearea viitorului. ..................191
Diagnosticarea dupd fotografie ..............191
Tabloul viu............ ..................1.92
Amintirea trecutului. .............193
Casa extrasenzoriald ..............794Diagnosticarea abilit5lilor .......... .............195
Dezvoltarea congtiintei .............. ..............196
Grade de intiere in extrasenzorial ........199
205
I
204
FUNDAMENTUL UNEIVIETI FERICITEt
ivelul general de fericire gi de bundstare al
populaliei PimAntului depinde de nivelul de
fericire Ei de bundstare individual al fiecdrui om -adevdr, demonstrat de secole 9i de inlelepli' De aceea/
n-o si verificim inci o dati, ci proPun sd trecem imediat
la creqterea bundstirii, la stabilirea contactului cu sine 9i
la cdutarea momentelor fericite, de care fiecare dintre noi
are parte, doar cH nu le observ5.
in acest capitol at cdrlii eu areau 9i pot sd ad tnadl
funai exact, sd ad aiut sd ad aminti{i, deoarece aceste
abititdli sunt de[inute de fiecare ofii, de Ia nagtere):
* bazele legilor universale 9i eficiente ale vielii
fericite;* realizarea cu succes a propriului destin (un mo-
ment-cheie);.i. descoperirea energiei motivante'
Stimali cititori, vd atrag atenfia cd nu existi nimic
complicat i:r procesul de cladire a fericirii proprii, trebuie
doar corect interpretatd informalia 9i s5 fifi mai hotarat
in cerinle. Nu vi fie frici si stabilili niveluri-finti inalte
- totul poate fi atins.
EmiI StriinuLinia vielii (destinului) Fi tegile ei de bazd
Studiali cu atenlie imaginea de mai jos.
LINIA VIETII, CARMA, ESENTA LECTIILOR,VALOAREA OAMENILOR LUMINATI
9I INTUNECATIt! €€ $fftosxhlg g8l{6Kbr
l{rfiltr* m$t&{6fi!}Jrh}{s rltr:l}*f;Tfiiill},ue.
I3ilr0fw, ttrx& trt} rpffGr"{sffifb 8tEreff I rtrilru }[qlEr
! -* !-**- fl|.t't+ Gfai{u1- Cdf,JaFr
10
q,{N4rAIIl PFxAf rAIg. -{{_4l9lSI t'.4lry
Doar poetului ii este simplu sd enunfe: ,,Viafa -drumul de la nagtere la moarte". Si fie ovafionat pentru
adevdrul spus in rime. Dar cAte 9i mai cAte se intAmpl5
pe lcest d.rum, de ce se intAmpld? Este drept sau nu? Ce
reprezintd vArtejul din imagine - cine poate si explice?
Dacd mi-am asumat rolul de indrumdtor scriind
aceastd carte, voi pune de la inceput punctul pe ,,i" , cas6'
aveli idee la ce anume trebuie sd lucrafi, spre ce trebuie
sd tindeli gi ce sd evitali.Linia dreapti - este drumul vielii ideal, dar el nu
este aga la to[i... Uneori, oamenii sunt atraqi de vArtej,
despre care am pomenit mai sus, de unde sufletele ritd-
cite trebuie extrase. Cauzele perturbdrilor, de asemenea
sunt desenate: alcool, tutury atraclia substanlelor narco-
tice gi psihotroPe.
Dar vom incepe analizadrumului viefii nu de aici, ci
de la naEtere: fiecare vine pe aceastd lume nu cu mAinile
goale, ci cu un ,,pachet karrrric", ce conline tot ceea ce,
inainte de nagtere, omul a negociat cu Dumnezeu:
infdliqarea , farrriina, anturajul, invdlitorii (nu numai cei
din gcoald), care vor apdrea pe drumul vielii'
Dacd la un moment dat ,,contractul" nu-i mai conaine
omului, el poate fi rescris - Dumnezeu nu este impotriad'
Numai cd pentru aceasta trebuiesc respectate strict gapte
Iegi ale Unioersului.
Agadar, omul se naste, creqte, primeqte o educafie 9i
testare bine determinate. Atrageli atenlia ci numirul
11
PSIHOMAGIE
Emil Strdinu
maxim de lecfii primite revine unei perioade foartetinere - de la 1,3 pAni la L6 ani. De aceea este atAt deimportant sd le povestim adolescentilor despre congtien_tizarea situafiilor din viafd, sd-i invdfdm sd le abord,eze,nu si acumuleze urd, sd-i perceapd pe cei care ii supdrddrept ajutori, trimiqi pentru corectarea gregelilor.
Dacd omul va incepe sd in{eleagd esenta legilorUniversului incd de la o vArstd fragedd, se va bucura devia,td, va iradia dragoste, nu va planta in el negativism.Astfel, la 20-23 de ani, el nu numai cd igi va descoperipredestina{ia adevdr atd, ci va incepe cu succes sd orealizeze.
,,SteaLta de Onlnre", la 60 de ani, o primeste cel care si_a
tnsugit nu numai lecliile z:ielii qi nu a repetat greselile, dara gi utilizat cu succes orice situalie pentru creqtereapersonald.
Oamenii parcurg diferit drumul viefii.Unii, incercAnd sd meargd pe drumul viefii drept, se
tem sd exprime emolii in plus, sd cunoascd gi sd seimprieteneascd cu o anumitd persoand, sd gAndeasci qisd dezvolte o idee. La ei, totul parcd este perfect, dar f6rdcregteri deosebite.
Altii - invers - trdiesc de la cidere la creqtere, tottimpul se zbat sd iasd de undeva si iar se prdbugescundeva. O astfel de strategie nu te duce spre un maresucces.
Cum ar trebui procedat? Cum este corect?
12 13
sfuArerr, BUNASTARE, FERIcIRE PRIN PSIHoMAGIE
$apte legi ale UniversuluiAm vorbit deja despre posibilitatea de renegociere a
contractului cu Dumnezeu, linAnd cont de litera legii
Universului. Iar aceasta confine -nici mai mult, nici mai
pufi.- gapte puncte.
L. Libertatea - orice fiinfd vie de pe PdmAnt este
liberd sd aleagd Ei are dreptul deplin la tealizate Per-sonald, intr-un mod pe care il considerd corect' Aceastd
lege sund cam aga: Nimeni Niminui Nimic Nu-i Dator.
Nimeni gi nimdnui. Chiar qi cel mai apropiat, in care
punefi tot sufletul.2. Dragostea - legea energiei creatoare vegnice.
Capacitatea dumneavoastrd de a ardta dragoste lumiireprezintd garanlia de realizdri in toate sferele viefii.Numai dragostea il transformd pe om intr-unul de
succes, bogat, fericit.
3. Sinceritatea - capacitatea de a exprima direct
emofiile qi gAndurile - vd ajutd sd evitafi situalii bine
determinate, fdr6. riscul de a complica acliunile-conexe.
4. Unitatea - pdstrarea senzafiei de a fi un tot intreg
cu lumea. Dacd vd considerafi fiind o parte a Universului,
atunci vd puteli simli ca gi un Univers intreg - dumnea-
voastrd n-o sd suplrali pe nimeni, nu o sd rdnili pe
nimeni, nu o si vd speriali - deoarece toate acestea sunt
parte integrantd din dumneavoastrd, reflec{ia dumnea-
voastri. Agadar, cum poli sd te superi sau sd te temi de
tine? Pdstrafi aceasti senza{ie in permanenld 9i niciun fel
de necazuri nu vd vor ameninta.
Emil Striinu5. Dreptatea - lipsa criticii fduritoare, sentimentul cd
tot ce se intAmpld este corect, chiar gi realitdlile gocantegi severe. Congtienti zarea corectifu dinii oricdrei situatii,lipsa pretenfiilor fafd de lume ii conferd omului statutulde favorit al Universului gi o sustinere totald.
5. Acceptarea - inlelegerea a ceea ce se intAmpld inlume ca o binecuvAntare. Orice situafie are rolul de a
educa pe cineva, descoperirea in el a adevdratelorabilitd{i sau a unor noi capacitdfi. Tragediile, care se
intAmpld destul de des, ii afecteazd doar acei pe oamenicare meritd o astfel de intorsdturd a evenimentelor.
7. Fericirea - stare de satisfactie, care intervine, ca
rczultat al adoptdrii gi al indeplinirii tuturor religiilorprecedente Universul ui.
Inlelegerea fericirii, destinului, lecliilor,incercirilor, interacfiunii cu Universul
Toate aceste expresii neclare - ,,Fiecare are fericireah7i", ,,Fericirea constd in lucruri simple" - n-o si poatdsd vi dea un rdspuns clar gi exact la intrebarea: ,,Cereprezintd fericirea? " .
Iar rdspunsul la aceastd intrebare este necesar, pentrua sti exact spre ce tindem si unde putem ajunge.
Agadar, vd propun o variantd optimd qi pe inlelesultuturor la intrebarea ce ingrijoreaz6. pe toatd lumea:
Fericirea este o stare de satisfaclie a aie[ii, prin prezenta
unui numdr mare de emolii pozitiae, tn procesul stabil qi
netntrerupt de dezaoltare a p ersonalitdlii.
14 15
S AN AT ATN, BUN ASTARE, FERICIRE PRIN P S IH O M AG IE
Sunt convins ch jumdtate din cititori vor fi de acord
cu mine: omul dacd nu se dezvoltS., nu se poate sim{i
fericit deplin, deoarece, doar atingAnd un anumit nivel
de dezvoltare (spiritual, frzic sau intelectual), simte o
stare de satisfaclie. intr-o etapd din viafd am primit ceea
ce am vrut gi am planificat.
Persoana care Ei-a stopat cregterea individuald sau,
qi mai riu, persoana care degradeazi este lipsitd de
posibilitatea de a se bucura de viafa plind de impliniri -adicd de fericire.
Eu am elaborat un test, scurt qi simplu, dar foarte
eficienf datoritd cdruia fiecare poate determina nivelul
personal de fericire in procente.
Esenla tesfului constd ca dumneavoastri sd rdspun-
defi sincer laietrebdrile propuse gi sd evaluati rdspunsurile,
pe o scard de la LIa7, unde 7 reprezintd,,excelent",
,,satisfdcut deplin", iar 1 - ,,foarte rdLL", ,,rLesatisfdcut".
Punctele intermediare - 2,3, 4, 5, 6 - reprezintd diferite
niveluri de satisfacfie, nu cel mai inalt gi nici cel mai
inferior.intrebiri nu sunt multe - doar 7. Punctele oblinute
pentru rdspunsuri trebuie adunate, rezultatul, inmullitcu 100 gi impirlit Ia 49. Rezultatul final va reprezenta
procentul dumneavoastrd, in ceea ce privegte satisfacliile
din via{d.
Emil Striinu
Testul,,Nivelul tiu de fericire"
Rdspundeli la intrebdri, fdrd sd ztd gdndi{i, bazdndu-adpe prima senzatie. Notali rdspunsul pe o scard, de la L la 7.
1. Evaluafi calitatea de petrecere a timpului liber(1 - foarte nemulfumit,7 - foarte mulgumit).
2. Cum evalua{i situalia dumneavoastrd financiard(1 - foarte nemulfumit, T - foarte mul{umit)
3. Evaluafi nivelul de calitate a vielii dumneavoastrdsociale, incluzAnd prietenii, relafiile de amor qi gradul desatisfactie a cercului de socializare, in general (1 - foarterdtt,7 - excelent).
4. Evaluali nivelul stdrii emo{ionale prezente ladumneavoastri cel mai des (1 - extrem de pesimistd,7 - foarte optimistd).
5. Cat de spiritual sunte{i, cAt de des acorda{i timpdezvoltdrii dumneavoastrd spirituale (1 - foarte rar,7 - foarte des).
5. Evaluafi nivelul de satisfac{ie de la munca/studiiledumneavoastrd (1 - foarte nemulfumlt,7 - mulfumit intotalitate).
7. Evaluali starea dumneavoastrd de sdndtate(1 - precare,T - foarte bund).
Calculali atent rezultatul gi oerifica[i-l dupd urmd-torul tabel:
19% -nesatisfdcut de via!5, depresie, apatie.25% - nesatisficut de via!5, depresie, apatie.30% - nesatisfdcut de viafd, depresie, apatie.
16 17
S AN AT AT E, B UNAS TAR E, F ERI CIRE PRIN P S IH O M A GIE
36% - nesatisfdcut de viafd, depresie, apatie.42% - satisfactie scdzutd, de viatd, sl5biciune, fo{6scdzutl.47% * satisfactie sclzutd de viatd, sldbiciune, lorldscdzut6..
52% - satisfactie scl,zuth de viatd, slSbiciune , {or[dscdzutd.
58% - satisfac{ie medie a viefii, stare stabild.64% - satisfacfie medie a viefii, stare stabilS.
69% - satisfacfie medie a vietii, stare stabilS.
75% - nivel ridicat de satisfacfie a viefii, stareemotionald in cregtere.
81% - nivel ridicat de satisfaclie a viefii, stareemolionald in crestere.
86% - nivel ridicat de satisfactie a vie{ii, stareemofionalS in crestere.
92% - nivel ridicat de satisfactie a vietii, stareemolional5 in crestere.
94% - vArful fericirii, crestere personald intensivd gi
salt in dezvoltare.
100% - suntefi fericit in totalitate, sutd la sutd - vArfulfericirii, cregtere personald intensivd gi salt indezvoltare.
Dupi cum observali, ,,ceva asemdndtor cu fericirea"pdtrunde in viala noastr5, cAnd suntem satisfdculi de
starea lucrurilor gi de noi ingine mai mult de 50%.
ARMONIA DINTRE CORP,SUFLET SI MINTE,
Sferele debaz6,, de stabilitateacirora depinde fericirea
fn viafa fiecdrui om existd sfere prioritare, in stabi-
Ilitatea cdrora el tinde si o menfini cu toate forlele,
deoarece fericirea deplind depinde de ele.
Existd gase sfere de bazd:.:. Timpul liber;.t Relaliile;.t Banii;* Bucuria (mai exact, toatd Sama de nuanle emo-
fionale, dar dacd predomind bucuria" atunci persoana
se simte fericitd, de aceea noi toli tindem sd ne
inducem acest sentiment);.t Dezvoltarea spirituali;.! Munca gi cariera.
Trebuie inleles cd fiecare individ are propriul sistem
de evaluare a mdrimii acestor valori. Unul consideriprioritare relaliile familiale gi colective, iar restul este
,,dezvoltat",bazdndu-se pe nucleul de relafii, altul cautd
80% din fericire in munc5, iar 20% - in alte sfere ale viefii.in orice caz, persoana nu se poate considera absolut
fericiti dacd intr-una dintre aceste sfere are carenfe: o
18 19
S AN ATATE, BIIN ASTARE, E ERI CIRE PRIN P SIHO MAGIE
carierd de succes, dar nu are familie, gi ea deja suferd, sauinvers: familie, copii, iar la serviciu nu este apreciat *iardgi un minus mare, in raport cu fericirea absolutd.
DAR! Existd principiul satisfacliei debazd., care nu-ipermite individului sd se distragi gi il impinge cdtre unnivel determinat din celelalte sfere. Acest principiufuncfioneazdfoarte bine, iar rezultatele acfiunii lui pot fiobservate in viafa multor oameni.
De exemplu, o persoand sociabil5 considerd ca prio-ritard sfera de comunicare cu oamenii. Dacd ea este
satisfdcutd pe deplin in acest plan - ii ajunge socializarea,este autorealizatd, mul{umitd - atunci restul nu prea ointereseaz5, ea nu retriieste relatia cu o altd persoanddatoritd bundstdrii materiale. Aceste doui sfere se
,,dezvoltd" in via{a ei aproape automat.
Dacd este realizatd o sferd de bazd nu frpar complicatii tnrealizarea celor secundare, iar dacd sunt realizate cele
secundare, atunci sferele neimportante pentru dumnea-
aoastrd nu ad oor crea probleme sau neliniste.
Eu numesc asta principiul gopArlei: sfera prioritardeste capul, cele secundare - trupul, iar cele fdrd impor-tan!5 - coada, la care gopArlele nu prea tiry deoarece potsi scape de ea, pentru cd-i creste alta.
Cred cd deja v-a(i determinat sfera debazk, pentrustabilitatea cdreia depune{i maximum de efort gi decunostinte. Dar tofusi nu va fi de prisos sfudierea futurorcomponentelor de bazd ale fericirii.