rs 1-10

8/19/2019 rs 1-10

http://slidepdf.com/reader/full/rs-1-10 1/20

1.Definirea tiin ei managementuluiș ț

M ca stiinta, s-a cristalizat relativ recent, prin eforturile depuse de un mare numar de specialisti pe intreg

mapamondul, ca raspuns la strigatele necesitati ale practicii sociale. M intreprinderii este abordat din multiple puncte de

vedere,care adesea se deosebesc substantial intre ele.

Reece si O’Grady definesc M ca fiind “procesul de coordonare a resurselor umane, informationale, fizice si

financiare in vederea realizarii scopurilor organizatiei”, iar ongenec!er si "ringle il desemneaza ca fiind “procesul de

obtinere si combinare a resurselor umane,financiare si fizice in vederea indeplinirii scopului primar al organizatiei-

obtinerea de produse si servicii dorite pe un anumit segment al societatii”. #n publicatia franceza arousse, M este

definit ca “stiinta te$nicilor de conducere a intreprinderii”,iar profesorii "opova si %rasnopoiasa considera ca stiinta M

se ocupa de legile conducerii generale si di de legile sintetice ale componentelor sale”. M firmelor rezida in studierea

proceselor si relatiilor de M din cadrul lor,in vederea descoperirii legitatilor si principiilor care le guverneaza si a

conceperii de noi sisteme,metode,te$nici de conducere,de natura sa asigure obtinerea si cresterea competitivitatii.

&lementele specifice stiintei M economic sunt deci procesele si relatiile de M, care nu trebuie confundate cu

relatiile si procesele economice, care au continut total diferit si nici cu alte componente ale firmelor, de natura

economica,te$nica sau umana. "rin continut si de mod de manifestare,procesele si relatiile de M prezinta o serie de

trasaturi particulare ce confera acestei stiinte o pronuntata specificitate.'e aceea, esenta stiintei M o rep-ta studiul

relatiilor si proceselor de M.

(a urmare a acsetui studiu se descopera principiile, legitatile si celelalte elemente de esenta care e)plica

continutul si dinamica M. *ceste legitati, ca si procesele si relatiile pe care le reflecta, cunosc o continua evolutie, de

unde decurge necesitatea efortului creator de continua descifrare si actualizare, astfel incit sa e)prime esenta M in toata

comple)itatea sa,corespunzator conditiilor actuale si viitoare.

+n rol maor in cadrul M il detine conceperea de noi sisteme,metodici,te$nici,proceduri de M al intreprinderii in

ansamblul sau si ale componentelor sale maore. &laborate pe baza studiului relatiilor si proceselor de conducere si a

legitatilor descoperite,elementele metodologice ale stiintei M rep-ta instrumentarul pus la dispozitia managerilor si a

colaboratorilor acestora pentru a eficientiza activitatile firmei.

(aracteristic stiintei M firmei este situarea,in centrul investigatiilor sale,a omului in comple)itatea sa, ca subiect

si ca obiect al M,prin prisma obiectivelor ce-i revin, in strinsa interdependenta cu obiectivele,resursele si miloacele

sistemelor in care este integrat.&fectul acestei abordari il constituie analiza multilaterala a relatiilor si proceselor de

M,ce se reflecta in caracterul multidisciplinar al cunostintelor manageriale subordonate direct sporirii eficienteiintreprinderilor.

M firmei reprezinta o componenta a stiintei M,de fapt cea mai dezvoltata,cunoscuta si importanta.O ilustrare

convingatoare a acestei realizari o constituie faptul ca peste umatate din literatura mondiala de M este consacrata

firmei.

"ozitia pe care o detine M firmei in cadrul stiintei M, interdependentele cu celelalte coponente ale sale se

reflecta in dublul sau caracter.#n primul rind,este o disciplinaeconomica de sinteza.(aracterul sau economic decurge din

menirea sa-cresterea eficientei economice. &ste o stiinta economica de sinteza intrucit preia o serie de categorii

economice si de metode numeroase de la alte discipline din acest domeniueconomie politica, analiza economica,organizare, mar!eting, finante,etc.

8/19/2019 rs 1-10


#n al ##-lea rind,M firmei are un caracter multidisciplinar,determinat de integrarea in cadrul sau a o serie de categorii si

metode sociologice, matematice, psi$ologice, statistice, uridice, etc.folosindu-le intr-o maniera specifica, reflectare a

particularitatilor relatiilor de M.

"rin M ca stiinta se intelege “studierea procesului de M in vederea sistematizarii si generalizarii unor concepte,

legi, principii, reguli, a conceperii de noi sisteme, metode si te$nici, care sa contribuie la cresterea eficientei activitatilor

desfasurate pentru realizarea unor obiective”.

M stiintific consta in aplicarea legitatilor, conceptelor, metodelor si te$nicilor puse la dispozitie de stiinta M in practica

sociala”. *cest proces de aplicare a elementelor teoretico-metodologice consta practic in munca de zi cu zi a

managerilor din cadrul firmei. &vident ca nu tot ce fac managerii rep-ta M stiintific, ci numai acea parte a mincii lor care

se bazeaza pe elementele stiintei M, cealalta parte apartine conducerii empirice pe baza de e)perienta.

2. Procese, relaţii și funcţiile managementului*nsamblul proceselor de munca ce se desfasoara in orice sistem uman, inclusiv firma se pot diviza in categorii

principale procese de e)ecutie si procese de M.

"rocesele de e)ecutie din firma se caracterizeaza prin faprul ca forta de munca fie actioneaza nemilocit asupra

obectelor muncii prin intermediul miloacelor de munca, fie in mod indirect,cu autorul unor categorii speciale de

miloace de munca, asigura un ansamblu de procese si servicii corespunzator naturii proceselor de minca implicate si

obiectivelor previzionate.

"rocese de M, spre deosebire de procesele de e)ecutie, se caracterizeaza in principal, prin aceea ca o parte din

forta de munca actioneaza asupra celeilalte parti, a maoritatii resurselor umane, in vederea realizarii unei eficiente

citmai ridicate, avind un caracter preponderent multilateral.

"rocesul de M in firma consta, in ansamblul fazelor, in procesele prin care se determina obiectivele acesteia si

cele ale subsistemelor incorporate, resursele si procesele de munca necesare realizarii lor si e)ecutantii acestora, prin

care se integreaza si controleaza munca personalului folosind un comple) de metode si te$nici in vederea indeplinirii cit

mai eficiente a ratiunilor ce au determinat infiintarea respectivei organizatii.

"rocesul de M se poate restructura, in f-e de modul in care sunt concepute si e)ercitate atributele sale, in / faze

sau etape principale.

0.1aza previzionala,

.1aza de operationalizare,

/.1aza finala, de comensurare si interpretare a rezultatelor,

#ntre cele / faze ale M firmei e)ista o strinsa interdependenta, acesta fiin dificil de disociat, ca urmare a unitatii si

comple)itatii procesului de conducere.

'esi,cantitativ, procesele de M rep-ta doar o pondere redusa in ansamblul proceselor de munca, aflata de altfel

in continua crestere, prin continutul, comple)itatea si implicatiile lor adesea decisiv pentru competitivitatea firmelor. #n

fapt, procesele de e)ecutie si M sunt complementare,delimitarea lor fiind rezultatul firesc al adincirii diviziunii sociale a

muncii. "rocesele de M asigura, pe baza unor competente specializate,potentareamuncii de e)ecutie, agregarea mai

rationala a rezultatelor in conformitate cu necesitatile sociale, cu cerintele clientilor interni si e)terni.

Rela ii de managementț

8/19/2019 rs 1-10


*l doilea element cuprins in definitia stiintei M ce determina intr-o masura decisiva specificitatea sa, il

reprezinta relatiile de M. #n esenta, relatiile de M pot fi definite ca raporturile care se stabilesc intre componentii unei

organizatii si intre acestia, si componentii altor sisteme, in procesele previzionarii, organizarii, coordonarii, antrenarii si

control - evaluarii activitatilor firmei.

*naliza factorilor care conditioneaza caracteristicile relatiilor de M in cadrul firmelor releva o tripla determinare

social-economica, te$nico-materiala, umana.

a2'eterminarea social-economica rezida in dependenta relatiilor de M de natura si modalitatile de e)istenta ale

proprietatii asupra ,iloacelor de productie si, in general, de natura relatiilor de productie. "rin aceasta determinare se

asigura aceleasi caracteristici economico-sociale esentiale firmelor bazate pe acelasi tip de proprietate.

b2'eterminarea te$nico-materiala consta in dependenta trasaturilor M de caracteristicile obiectelor muncii si

miloacelor de munca, ce constituie suportul te$nico-material al incadrarii firmelor in ramuri si subramuri

c2'eterminarea umana rezida in faptul ca o apreciabila influenta asupra relatiilor de M o are si componenta

colectivitatii fiecarei firme si cultura organizationala. "ersonalitatea managerilor, specialistilor, muncitorilor, etc, care isi

desfasoara munca intr-o intreprindere si rapoarturile dintre ei, microcolectivele din cadrul sau isi pun amprenta asupra

modului de manifestare a relatiilor de M in numeroase privinte.

"entru o edificare mai deplina asupra caracteristicilor relatiilor de M este utila o abordare mai analitica. #n acest

scop se poate utiliza analiza relatiilor de conducere in f-e de principalele variabile care le influenteaza natura

proprietatii firmei, categoria de societate comerciala, dimensiunea sa, comple)itatea productiei, caracteristicile

materiilor prime si materialelor, gradul de automatizare a tratarii informatiilor, potentialului uman, conceptia

managerilor asupra M firmei, legislatia privind agentii economici, etc

1unc3iilemanagementuluiMang. unei unit43i economice, graviteaz4 5n urul unor activit43i pe care trebuie s4 le 5nf4ptuiasc4 6i care de fapt se

sintetizez4 5n func3iile 7atribu3iile2 sale.

8unt reprezentante cele 9 functii mai os

F. de previziune activit43ile de manag cuprinse 5n aceast4 func3ie s5nt orienate 5n direc3ia aprecierii viitorului

organiza3iei. "rin intermediul previz, man-ul organiza3iei stabile6te obiectivele acestia 6i resursele 6i miloacele

necesare realiz4rii lor.

Previziunea se bazeaz4 pe analiza profund4 a urm4toarelor elemente resurse disponibile, rezultatele activit43ii trecute,

situa3ia actual4, scopurile activit43ii. &a se realizeaz4 prin intermediul diagnozei, prognozei, planific4rii 6i program4rii produc3iei.

Diagnoza cuprinde ansamblu opera3iilor de diagnosticare a situa3iei 5ntreprinderii, prin care se face cunocscut4 starea

organiza3iei la un anumit moment. 'iagnoza ofer4 informa3ia necesar4 mang. organiz. pentru definirea bazei de plecare

5n proiectarea obiectivelor viitoare.

Prognozele s5nt considerate a fi instrumente de cunoa6tere, de investigare 5n timp, cu autorul c4rora se cerceteaz4 6i se

desprind tendin3ele viitoare ale proceselor economice, te$nice, etc.

Planificarea- realizeaz4 5ncadrarea activit43ii curente a organiza3iilor 5n tendin3ele de perspectiv4 ale dezvolt4rii

acestora 6i ale dezvolt4rii economico-sociale 5n ansamblu

8/19/2019 rs 1-10


Programarea- se refer4 la elaborarea de programe 5n care se descriu succesiunea 6i intercondi3ionarea ac3iunilor ce

trebuie desf46urate 5n vederea realiz4rii planurilor.

F. de organizare cuprinde ansamblul de activit43i prin intermediul c4rora se stabilesc 6i se delimiteaz4

procesul de munc4 fizic4 6i intelectual4, componentele acestora, realiz5ndu-se gruparea lor pe compartimente, forma3ii

de lucru, posturi.

F. de coordonare are menirea de a asigura adaptarea organiza3iei la condi3iile e)istente 5n fiecare moment al

evolu3iei sale. "rin coordonare se asigur4 sincronizarea ac3iunilor managerilor, a deciziilor emise de manageri 5n

diferitele e6eloane ale M, a ac3iunilor 5ntregului personal salariat al unit43ii 5n vederea desf46ur4rii unor activit43i

eficiente, capabile s4 contribuie la realizarea obiectivelor prestabilite.

F. de antrenare incorporeaz4 ac3iuni ce se concentreaz4 asupra factorului uman, cu scopul de a-l determina s4

participe activ la realizarea integral4 a sarcinilor 6i obiectivelor stabilite. *ntrenarea componentelor organiza3iei are ca

suport de baz4 motiva3ia, care presupune corelarea intereselor personalului cu realizarea obiectivelor 6i sarcinilor

atribuite.

F. de control-evaluare ansamblu de activit43i prin care se verific4 performan3ele realizate de 5ntreprindere, la

un moment dat, 5n compara3ie cu obiectivele prev4zute, 5n scopul interven3iei prompte 5n cazul apari3iei unor anomalii

sau neaunsuri 5n realizarea acestora.

"rin intermediul controlului se realizeaz4 evaluarea rezultatelor prin m4surari.

3.Firma ca obiect al managementului. Criterii de clasificare a firmelor

(aracteristica economiei de piata este situarea firmelor in prim-planul activitatii economice, pornind de la

premisa ca daca acestea sunt profitabile toti cei implicati sunt afectati pozitiv, inclusiv economia nationala."entru a fi eficienta o economie nationala trebuie sa cuprinda si sa se bazeze pe intreprinderi rentabile,

competitive. +tilizarea :de facto” a factorilor de productie materiali, umani si financiari are loc in intreprinderi, in

firme-societati comerciale sau regii autonome. *ici se produce substanta economica. 'e costurile cu care se obtin

produsele si serviciile, de calitatea acestora si de capacitatea intreprinderilor de a le comercializa profitabil depind in

realitate puterea economica si nivelul de trai al unei tari. 'aca firmele dintr-un stat functioneaza la parametri economici

inferiori celor din alte tari, desigur ca ele nu pot asigura populatiei respective produse similare ca volum, structura,

calitate si pret, cu alte cuvinte nu pot genera bunastare la acelasi nivel.

1irmele se organizeaza in toate domeniile de activitate - industrie, agricultura, transporturi, comert,

telecomunicatii, cercetare stiintifica, proiectare, invatamint, cultura, ocrotirea sanatatii, etc, avind drept obiectiv

obtinerea de profit de catre cei ce le-au infiintat. 'eci firma sau intrepriderea au o sfera de cuprindere mult mai larga.

*bordata ca sistem, firma prezinta mai multe dimensiuni sau trasaturi definitorii

a21irma este un sistem comple) ; incorporeaza resurse umane, materiale, financiare si informationale, fiecare

din acestea fiind alcatuita dintr-o varietate apreciabila de elemente.

b21irma este un sistem socio-economic ; in cadrul sau grupele de salarialti, ai carei componenti se afla intr-o

strinsa interdependenta, desfasoara procese de munca generatoare de noi valori de intrebuintare

c21irma este un sistem desc$is ; se manifesta ca o componenta a numeroase alte sisteme cu care se afla in relatii

continue pe multiple planuri. (oncret, caracterul sau de sistem desc$is se e)prima prin flu)ul de intrari si iesiri.

8/19/2019 rs 1-10


d21irma este un sistem organic adaptiv ; se sc$imba permanent, sub influenta factorilor endogeni si e)ogeni,

adaptindu-se la evolutia pietii si la cerintele generatede dinamica resurselor.

e21irma este un sistem te$nico-material ; intre miloacele de munca, materiile prime si materialele utilizate in

cadrul sau e)ista legaturi care se manifesta prin dependenta te$nologica dintre sibdiviziunile sale.

f2(aracter predominant operational ; cea mai mare parte a proceselor de munca din cadrul acestora are un

caracter efectoriu.

(riterii de clasificare a firmelor

'in punctul de vedere al M, deosebit de importanta este cunoasterea diferitor tipuri de forme, ale caror particularitati

reclama abordari diferentiate pe anumite planuri. #n consecinta,este utila cunoasterea clasificarii intreprinderilor in f-e

de principalele variabile de M, care le iprima particularitati semnificative.

02#n functie de forma de proprietate

a2#ntreprinderi private ; patrimoniul lor apartine unei persoane sau unui grup de persoane#n functie de numarul

posesorilor de capital, firmele private pot fi individuale si in grup

a21.familiala ; patrimoniul se afla in coproprietatea membrilor familiei

b2#ntr.cooperatista ; infiintata ca urmare a dorintei colaborarii libere, pe baza participarii in conditii egale a mai multor

persoane, ce desfasurau inainte activitati similare in calitate de mici producatori8.*. ; cea mai larg utilizata in epoca

contemporana.

b2#ntreprindere de stat ; trasatura definitorie ; posedarea intregului lor patrimoniu de catre statul pe teritoriul

cariua se afla. #nfiintarea si functionarea lor depind in e)clusivitate de vointa factorilor decizionali etatici, potrivit

reglementarilor e)istente in fiacare tara.

1irme de stat de tip socialist, caracterizate printr-o puternica centralizare a deciziilor in afar lor, la organele de Mmacroeconomic, fundamentarea intregii activitati pe planificare macro- si microeconomica.

#ntrepr. de stat de tip capitalist sau firme publice ; utilizate in tarile dezvoltate economic, si in tari nesocialiste. 8pecific

lor este si o pronuntata autonomie, cu toate ca statul este proprietarul lor

c2#ntrepr. mi)te ; sunt de tipul 8*, statul devenind unul din actionarii principali. (aracteristicile depind de

ponderea actiunilor obtinute de catre stat.

2"otrivit prevederilor legislatiei

a2Regii autonome ; se organizeaza si functioneaza in principal in ramurile strategice ale economiei nationale ;

industrie de armament, energetica, e)ploatarea minelor si a gazelor naturale, posta si transporturi feroviare. #nfiintarealor este decisa de Guvern sau de organele udetene si municipale. M in ansamblu al regiei autonome este asigurat in

principal de consiliul de administratie compus din <-09 pers ; dintre care una este directorul sau directorul general al

unitatii.

b28ocietati comerciale ; se infiinteaza in vederea efectuarii de acte economice, fiind persoane uridice si

imbracind formele

8ocietate in nume colectiv ; obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si

solidara a tuturor asociatilor.

8ociet. in comandita simpla ; oblig.sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspundere nelimitata si solidara a

asociatilor comanditati.

8/19/2019 rs 1-10


8ocietate in comandita pe actiuni ; capitalul social este impartit in actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu

patrimoniul social si cu raspundere nelimitata si solidara a asociatilor comanditati.

8ocietate pe actiuni ; oblig.sociale sunt garantate cu patrimoniul social, actionarii sunt obligati numai la plata actiunilor

lor.

8R ; oblig.sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociatii sunt obligati numai la plata partilor sociale.

(omun tuturor ; asociatii primesc cota parte din beneficii sub forma de dividende, proportional cu cota de participare la

capitalul total.

/2Marimea firmei ; cel mai fregvent folosit parametru este numarul de salariati. *vantaele sale rezida in

usurinta obtinerii informatiilor necesare in comparabilitatea sa ; nefiind afectat de conversia si dinamica unitatilor

monetare implicate ; indiferent de tara sau ramura.

Microintreprinderi ; 0-= salariati

#ntrepr.mici ; 0>-?= salariati

#ntrepr.milocii ; 9>-?= salariati

#ntrepr.mari - @9> salariati

?2*partenenta nationala a firmei

Aationala ; a caror caracteristica esentiala rezida in faptul ca totalitatea bunurilor pe care le poseda se afla in

propriet.persoanei fizice su uridice din statul respectiv.

Multinationale ; caracterizate prin faptul ca unitatile componente isi desfasoara nemilocit activitatea in cel putin tari,

fiind proprietatea unui grup economic privat cu caracter international.

Mi)te ; firme conuncte internationale ; la a caror constituire participa firme sau pers.fizice din doua sau mai multe tari,

veniturile impartindu-se in f-e de ponderea contributiei fiecaruia la constituirea capitalului social.92#n functie de caracterul obiectului muncii utilizat

&)tractive ; e)tractia obiectelor muncii din natura 7carbonifere, petrolifere, etc2.

"relucratoare ; transformarea materiei prime in produse finite.

#ndiferent de categorie, intreprinderile sau firmele constituie cadrul uridic si de M p-u desfasurarea celei mai mari parti

din activitatile economico-sociale din cadrul fiecarei tari.

#ntreprinderea rep-ta celula economica de baza a fiecarei societati.

4.Caracteristica formelor organizatorico-juridice ale antreprenoriatului*mpla 6i comple)a dezvoltare ce caracterizeaz4 evolu3ia societ43ilor omene6ti 5n ultimul secol se reflect4 6i 5n

apari3ia unui num4r de 5ntreprinderi, care prezint4 o e)trem4 varietate de 5nsu6iri economice, te$nice, umane, uridice.

02 'up4 gradul de r4spundere patrimonial4 ; 5ntreprinderi persoane fizice 6i uridiceB

2 'up4 forma de proprietate ; 5ntreprinderile publice 7de stat, municipale2, private, mi)teB

/2 'up4 ramura de activitate 5ntreprinderi industriale, agrare, de transport etc.B

?2 'up4 volumul de afaceri ; 5ntreprinderi medii, mici, mariB

92 'up4 forma de asociere ; 8.*., 8.R.., cooperative etc.

8/19/2019 rs 1-10


8/19/2019 rs 1-10


cu bunuri materiale, care apar3in fondatorilor. &le sEt pers ur 6i activeaz4 5n baza statutului. *vantae posibilitatea de a

utiliza 5nc4peri 6i alte fonduri fi)e, miloace circulante care apar3in statului. 'ezavantae conducerea de stat cu toate

consecin3ele negative din aceasta, 5ntr str4ine prefer4 alte forme org-ur.

Cntreprinderile independente din punct de vedere uridic sunt considerate cone)e 5n cazul 5n care

a2 una dintre 5ntreprinderi particip4 la completarea capitalului social sau a patrimoniului altei 5ntreprinderiB

b2 5ntreprinderile au obliga3ii reciproce legalizate prin contractul de antreprenoriat comun, ce conduc la stabilirea unor

rela3ii financiar-economice, de produc3ie 6i comerciale stabileB

c2 5ntreprinderile se subordoneaz4 organelor comune de administrare, special create. Hoate 5ntreprinderile cone)e sunt

uniuni, ce se sub5mpart 5n concerne, asocia3ii, consor3ii, 5n func3ie de caracterul dependen3ei reciproce a 5ntreprinderilor

cone)e.

'iferen3e0.r4spundere patrimonial4. .documenta3ia de 5nregistrare 7pers fiz nu au statut ca doc de 5nregistrare2. /. "1

nu sunt obligate s4 duc4 contabilitatea 6i de aici diferen3a de impozitare. ?. persoanele ur au avantae 5n activitatea ec

interna3ional4.

5.nfiin!area" #nregistrarea reorganizarea $i lic%idarea firmelor.(ondi3iile generale de constituire

0. Cntreprinderea poate fi constituit4

de c4tre titularul patrimoniului, din proprie ini3iativ4 ori de c4tre persoanele uridice sau persoanele fizice

5mputernicite de acesta B

5n urma diviz4rii for3ate a 5ntreprinderii 5n func3iune, 5n conformitate cu legisla3ia antimonopol.

. Modul de constituire a 5ntreprinderii se stabile6te

pentru 5ntreprinderile individuale - prin prezenta egeB

pentru 5ntreprinderile cu o alt4 form4 organizatorico-uridic4 a activit43ii de antreprenoriat - prin prezenta ege 6i prin

alte acte legislative.

/. 'ocumentele de constituire a 5ntreprinderii s5nt

a&decizia privind 5nfiin3area 5ntreprinderii - pentru 5ntreprinderile individualeB

b& contractul de constituire - pentru societ43ile 5n nume colectiv 6i societ43ile 5n comandit4B

c&contractul de constituire 6i statutul - pentru societ43ile pe ac3iuni, societ43ile cu r4spundere limitat4 6i cooperativele

de 5ntreprinz4tor

d)statutul - pentru cooperativele de produc3ieB

e&contractul de arendare a bunurilor statului 6i statului - pentru 5ntreprinderile de arend4.

f&statutul 6i decizia fondatorului - pentru 5ntreprinderile de statB

g&statutul 6i decizia autorit43ilor administra3iei publice locale - pentru 5ntreprinderile municipale.

'ocumentele de constituire trebuie s4 con3in4 urm4toarele informa3ii firma, sediul, data constituirii, genurile de

activitate, r4spunderea antreprenorului pentru obliga3iile 5ntreprinderii, condi3iile de reorganizare 6i lic$idare a

5ntreprinderii, firmele 6i sediul fondatorilor, iar 5n cazurile prev4zute de legisla3ie, 6i ale asocia3ilor, precum 6i alte

condi3ii de fondare 6i activitate a 5ntreprinderii prev4zute de legisla3ia 5n vigoare. Cn documentele de constituire pot fi incluse 6i alte prevederi care nu contravin legisla3iei.

'ocumentele de constituire a 5ntreprinderii se aprob4 de c4tre fondatorul acesteia.

8/19/2019 rs 1-10


Principiile înregistrării

0. Cntreprinz4torul este obligat s4 5nregistreze 5ntreprinderea, filialele 6i reprezentan3ele 7denumite 5n

continuare 5ntreprinderi2, 5nfiin3ate de c4tre acesta pe teritoriul Republicii Moldova, p5n4 la 5nceperea activit43ii lor

economice, 5n conformitate cu egea nr.0F9-I#J din 9 octombrie >>> cu privire la 5nregistrarea de stat a

5ntreprinderilor 6i organiza3iilor.

Jenitul provenit din activitatea 5ntreprinderii ne5nregistrate se percepe prin $ot4r5re udec4toreasc4 6i se vars4 la

bugetul de stat.

. Cntreprinderea se 5nregistreaz4 de (amera Cnregistr4rii de 8tat a Ministerului 'ezvolt4rii #nforma3ionale la locul

unde se afl4 sediul 5ntreprinderii.

8ediul 5ntreprinderii se consider4 locul unde se afl4 organele ei de conducere.

/. Cntreprinderea se 5nregistreaz4, 5n mod obligatoriu, la organul fiscal pentru a i se atribui codul fiscal 5n conformitate

cu legisla3ia 5n vigoare.

Procedura înregistrării

0. "entru 5nregistrare, 5ntreprinderea prezint4 actele specificate la articolul 00 din egea cu privire la 5nregistrarea de

stat a 5ntreprinderilor 6i organiza3iilor.

. "entru 5nregistrare, 5ntreprinderile 5nfiin3ate 5n urma reorganiz4rii 5ntreprinderilor de stat 6i 5ntreprinderile 5n al c4ror

capital social statul de3ine o cot4-parte prezint4 autoriza3ia organului central de specialitate respectiv.

/. (amera Cnregistr4rii de 8tat, 5n termen de 09 zile de la data 5nregistr4rii 5ntreprinderii, va e)pedia autorit43ii

administra3iei publice locale respective, organului fiscal, organului de statistic4, 8erviciului de 8tat de *r$iv4 6i

organului de asigurare social4 c5te o copie de pe $ot4r5rea de 5nregistrare a 5ntreprinderii, iar 5n cazul 5nregistr4rii

5ntreprinderii 5n al c4rei capital social statul de3ine o cot4-parte - 6i organului central de specialitate respectiv. Reorganizarea întreprinderii

0 . Reorganizarea 5ntreprinderii se efectueaz4 prin fuziune, asociere, divizare, separare, transformare.

. Reorganizarea 5ntreprinderii se efectueaz4 la decizia fondatorilor ei.

/. Cn cazurile stabilite de lege, reorganizarea 5ntreprinderii prin divizare sau separare se efectueaz4 prin $ot4r5re a

autorit43ilor administra3iei publice autorizate sau prin $ot4r5re a instan3ei de udecat4.

?. *ctul de transfer sau bilan3ul diviz4rii va cuprinde prevederi referitoare la succesiunea de drept asupra tuturor

obliga3iilor 5ntreprinderii reorganizate fa34 de to3i creditorii 6i debitorii ei, inclusiv obliga3iile contestate de p4r3i.

9. Cntreprinderea se consider4 reorganizat4, cu e)cep3ia cazurilor de reorganizare prin asociere, din momentul5nregistr4rii de stat a 5ntreprinderii recent 5nfiin3ate.

Lichidarea întreprinderii

0. ic$idarea 5ntreprinderii conduce la 5ncetarea activit43ii acesteia f4r4 trecerea drepturilor 6i obliga3iilor pe cale

succesoral4 la alte persoane.

. Cntreprinderea se lic$ideaz4 prin $ot4r5re a

a2 fondatorilor, 5n conformitate cu condi3iile prev4zute 5n documentele de constituire ale

5ntreprinderii, inclusiv 5n leg4tur4 cu e)pirarea termenului pentru care a fost 5nfiin3at4 5ntreprindereaB

b2 instan3ei de udecat4 5n caz de

• insolvabilitate a 5ntreprinderii, declarat4 5n conformitate cu legisla3iaB

8/19/2019 rs 1-10


• declarare a documentelor de constituire ale 5ntreprinderii ca fiind nuleB

• 5nc4lcare a cerin3elor, stabilite de legisla3ie, privind desf46urarea unui anumit gen de activitate,

prin care se e)plic4 lic$idarea 5ntreprinderiiB

• e)pirare a termenului pentru care a fost 5nfiin3at4 5ntreprinderea respectiv4 sau dup4 atingerea

scopurilor 5n care a fost 5nfiin3at4 7la cererea procurorului sau a (amerii Cnregistr4rii de 8tat a Ministerului 'ezvolt4rii#nforma3ionale2, dac4 fondatorii 7asocia3ii2 5ntreprinderii nu au luat $ot4r5rea de lic$idare a 5ntreprinderiiB

• neprezentare conform informa3iei #nspectoratului 1iscal de 8tat, a d4rilor de seam4 contabile, fiscale 6i

statistice privind activitatea 5ntreprinderii pe o perioad4 ce dep46e6te un an.

/. Cntreprinderea se consider4 lic$idat4 din momentul radierii ei din Registrul de stat al 5ntreprinderilor.

Procedura de lichidare a întreprinderii

0. Cn $ot4r5rea de lic$idare a 5ntreprinderii se stabile6te procedura 6i termenele 5n care se va efectua lic$idarea,

termenul limit4 de 5naintare a crean3elor de c4tre creditori, care trebuie s4 fie nu mai mic de o lun4 din momentul

public4rii 5n Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lic$idare.

Cn caz de faliment, 5ntreprinderea se lic$ideaz4 prin $ot4r5re a instan3ei de udecat4 5n conformitate cu egea cu

privire la faliment.

. ic$idarea 5ntreprinderii se efectueaz4 de comisia de lic$idare sau de lic$idator, desemna3i de fondatori sau, dup4

caz, de instan3a de udecat4.

/. (omisia de lic$idare public4 5n Monitorul Oficial al Republicii Moldova informa3ie despre lic$idarea

5ntreprinderii, procedura 6i termenele 5n care se va efectua lic$idarea.

?. 'up4 e)pirarea termenului de 5naintare a crean3elor de c4tre creditori, comisia de lic$idare prezint4 spre aprobare

organului care a 5nfiin3at-o "rocesul-verbal de evaluare a activelor 5ntreprinderii, lista crean3elor 5naintate de creditori 6i

suma acestora, precum 6i rezultatul e)amin4rii lor.

9. (omisia de lic$idare dup4 e)ecutarea tuturor crean3elor creditorilor, 5ntocme6te bilan3ul de lic$idare 6i 5l prezint4,

odat4 cu predarea bunurilor r4mase ale 5ntreprinderii, fondatorilor acesteia, instan3ei de udecat4, prin a c4ror decizie a

fost 5nfiin3at4.

F. "rin derogare de la prevederile prezentei legi, particularit43ile lic$id4rii 5ntreprinderilor agricole care se

privatizeaz4 se stabilesc de egea restructur4rii 5ntreprinderilor agricole 5n procesul de privatizare.

'.nfluen!( factorilor macroeconomici asupra firmei.Macromediul 5ntreprinderii cuprinde ansamblul factorilor de ordin general al mediului ambiant cu actiune

economica, pe termen lung asupra activitatii firmei si asupra agentilor economici cu care aceasta se afla 5n contact

nemilocit.

(omponentele macromediului 5ntreprinderii sunt

; factorii economici

; factorii te$nici, te$nologici

; factorii de management

; factorii socio-culturali

; factorii ecologici naturali

8/19/2019 rs 1-10


; factorii politici

- factorii demografici

; factorii uridici

).1actorii economici

1actorii economici cuprind totalitatea elementelor de natur4 economic4 cu ac3iune direct4 asupra

activit43ii5ntreprinderilor

a. piaţa internă şi piaţa externă ; pentru a valorifica oportunit43ile pie3ei este necesar ca firma de afaceri

interna3ionale s4 studieze pia3a, ob3inKnd informa3ii despre cerere 6i ofert4, pre3uri, concuren34, toate ducKnd la

fundamentarea deciziilor de produc3ie, aprovizionare, vKnzare, import-e)port.

b. prghiile economico!financiare ; acestea trebuie s4 asigure, pe de o parte, promovarea pluralismului economic 6i,

pe de alt4 parte, 5nf4ptuirea unui mecanism economico-financiar centrat pe principiile de pia34. Cn acest scop, o pozi3ie

central4 o de3ine realizarea cointeres4rii materiale, ce trebuie ob3inute printr-un sistem de salarizare stimulativ 6i prin

stimularea agen3ilor economici prin ob3inerea unui profit mul3umitor. a acestea se mai adaug4 pre3urile 6i tarifele,

creditele, ta)ele, dobKnzile, impozitele, etc.

*.1actorii te$nici si te$nologici

a. nivelul te$nic al utilaelorB

b. calitatea te$nologieiB

c. creativitatea 6i inovareaB

d. pre3urile te$nologieiB

e. politica de investi3ii.

C.1actorii de management a. mecanismul de planificare macroeconomic4 ; nu una imperativ4, de tip centralizat, ci una inteligent4, orientativ4 6i

stimulativ4, incitativ4B

b. sistemul de organizare a economiei na3ionale ; ameliorat 6i s4 precizeze clar atribu3iile 6i competen3ele fiec4rei

institu3ii a statului 6i a modului cum ele trebuie s4 56i perfec3ioneze activitatea pentru a stimula dezvoltarea afacerilorB

c. modalit43ile de coordonare ; care s4 urm4reasc4 privatizarea rapid4, restructurarea, rete$nologizarea, precum 6i

asigurarea realiz4rii celor / ' debirocratizarea, descentralizarea, dezetatizarea.

D.1actorii socio-culturali

• raportul dintre populatia urbana si cea ruralaB

• nivelul de dezvoltare al 5nvatam5ntuluiB

• nivelul de ocrotire al sanatatiiB

• ponderea si calitatea activitatilor cultural artisticeB

• mentalitatea

+.1actorii naturali, ecologici

1actorii naturali ; ecologici sunt reprezentati de componentele mediului 5nconurator omului relief, clima, flora, fauna,

resursele subsolului, 5n general cadrul natural de desfasurare a vietii materiale.'intre factorii ecologici, resursele naturale 5n special, apele au cea mai mare influenta asupra 5ntreprinderii.

8/19/2019 rs 1-10


(aracterul practic neregenerabil al unor resurse, combinat cu cresterea galopanta a preturilor 5nfluenteaza costul

productiei, rentabilitatea si pretul de v5nzare.

F.1actori politici

Cn aceasta grupa pot fi incluse ritmurile de dezvoltare ale unei ramuri, optiunile privind ponderea proprietatii private si

publice, politicile de creditare, de sustinere a import-e)portului, impozitarea. (u c5t ritmurile de dezvoltare sunt mai

mari, cu at5t activitatea 5ntreprinderii va fi influentata favorabil si invers.

O activitate eficienta desfasurata de catre 5ntreprinderile productive favorizeaza ritmuri 5nalte de dezvoltare ale ramurii

din care fac parte acestea si invers.

#mportant este ca managerii firmei sa sesizeze aceste influente si sa ia deciziile care se impun.

,.1actori demografici

Mediul demografic reprezinta totalitatea elementelor demografice ce actioneaza asupra firmei, direct sau indirect.

#ndicatori specifici care definesc mediul demografic sunt numarul populatiei, stratificarea populatiei pe v5rste si se)e,

stratificarea socio-profesionala, populatia activa si ocupata, ponderea acesteia 5n populatia totala, repartizarea teritoriala

a populatiei pe mediul urban ; rural.

*naliza acestor indicatori permite o evaluare corecta a dimensiunii cererii potentiale, a pietei 5ntreprinderii.

.1actori uridici

1actorii uridici reprezinta ansamblul reglementarilor de natura uridica prin care este vizata direct sau indirect

activitatea 5ntreprinderii.

(ei mai semnificativi factori uridici sunt legile, decretele, $otar5rile guvernamentale, ordonantele, ordinele ministrilor,

deciziile prefecturii ce cuprind o serie de norme de drept de a caror realizare raspund agentii economici.

#nfluenta factorilor uridici se manifesta at5t 5n ceea ce priveste constituirea firmelor c5t si functionarea si dezvoltarea lor 7egea nr./0E0==>2

. /etode $i te%nici de management

Metode generale de management se refer4 la 5ntregul proces de conducere sau la un grup din func3iile de

conducere.

0. Managementul prin obiective 7M.".O.2 a fost conceput 5n 8+* la milocul sec.II 6i este cel mai utilizat,

plecKnd de la premisa c4eficacitatea unei firme depinde de leg4tura strKns4care e)ist45ntre obiective 6i rezultate,

recompense sau sanc3iuni.

(aracteristicile esen3iale ale M"O

- e)isten3a unui sistem de obiective pentru 5ntreprindere care s4aung4pKn4 la nivelul e)ecutan3ilorB

- participarea tuturor salaria3ilor la stabilirea obiectivelor 5n a c4ror realizare sunt nemilocit implica3iB

- stabilirea bugetelor de c$eltuieli pe centre de produc3ie, descentralizKnd astfel sistemul financiarB

- instituirea unui sistem continuu,bazat pe abateri semnificativeB

- corelarea strKns4 a recompenselor 6i sanc3iunilor materiale 6i morale cu rezultatele efectiv ob3inuteB

- muta3ii 5n mentalitatea salaria3ilor firmei, a atitudinii lor fa34de obiectivele acesteia.

(omponentele managementului prin obiective prezentate 6i 5n figur4 sunt

8/19/2019 rs 1-10


- programele de ac3iune cuprind resursele umane, materiale 6i financiare necesare realiz4rii obiectivelor previzionate 6i

specificarea ac3iunilor care trebuie 5ndeplinite 5n acest scopB

- calendarele de termenese calculeaz4pornind de la termenul final pentru diferitele obiective fundamentale sau derivate

dup4care se porne6te 5n sens invers, pentru calcularea timpului e)act de lansare a ac3iunii.

&tapele principale 5n implementarea managementului prin obiective sunt

- stabilirea obiectivelor fundamentale ale firmeiB

- stabilirea obiectivelor derivate, specifice 6i individualeB

- elaborarea tuturor componentelor M"O conform sc$emei de mai susB

- adoptarea sistemului decizional, structural 6i informa3ional la cerin3ele realiz4rii obiectivelorB

- urm4rirea realiz4rii obiectivelorB

- evaluarea realiz4rii obiectivelor 6i recompensarea personalului.

. Managementul prin proiecte 7M.".".2 consider4 c4 proiectul reprezint4 un ansamblu de procese de munc4, cu

caracter de inova3ie 6i realizarea c4ruia urm4re6te 5ndeplinirea cu succes a unei sarcini comple)e.

"rincipalele caracteristici ale unui proiect sunt

- rezultatul final al proiectului este o unitate sau un num4r redus de unit43i fa34 de produc3ia 5n serie sau mas4B

- e)ist4, de regul4, un singur cump4r4tor sau un beneficiar final pentru proiectB

- materialele 6i produsele folosite sunt foarte diverse, fapt pentru care pe parcursul proiectului se fac diverse cercet4ri

aplicative care vor fi integrate ulterior 5n proiectB

- se folosesc diferi3i speciali6ti din mai multe domenii de activitateB

- dezvoltarea unui proiect are un caracter temporarB

- datorit4resurselor importante implicate, se stabilesc dinainte opera3iunile 6i termenele de e)ecu3ie./. Managementul pe produs 7M."."r.2 conform c4ruia, un conduc4tor pe produs trebuie s4asigure gestiunea

complet4 a unui produs sau grupe de produse, de la fabricare la comercializare

&tapele de realizare a managementului pe produs sunt

- stabilirea de c4tre (onsiliul de *dministra3ie a produsului sau grupei de produse care formeaz4obiectivul M""r

- desemnarea persoanei care va asigura managementul pe produs 7din rKndul speciali6tilor, cu e)perien345n domeniu2B

- managerii pe produs vorelabora fiecare variant4de strategie privind fabricarea 6i comercializarea produsuluiB

- managerul pe produs 5mpreun4cu ec$ipa poate efectua modific4ri structural-organizatorice, informa3ionale, decizionale

6i metodologice 5n compartimentele de produc3ie implicateB- periodic, se vor evalua rezultatele privind fabricarea 6i comercializarea produsului.

?. Managementul prin bugete 7M.".L.2 reprezint4 o modalitate de e)ercitare a func3iilor managementului 6i

evaluare a rezultatelor sub form4 financiar-contabil4, utilizKnd unit43i monetare de m4sur4. "entru aplicarea acestui tip

de management, trebuie 5ndeplinite dou4condi3ii

- e)isten3a unui sistem de programare, eviden34 6i urm4rire operative a costurilorB

- o structur4organizatoric4conform4cu obiectivele stabilite.

&tapele acestui management sunt

- dimensionarea obiectivelor sub form4de indicatori financiariB

- organizarea sistemului informa3ional pentru completarea bugetelorB

8/19/2019 rs 1-10


8/19/2019 rs 1-10


"entru selectarea muncitorilor se utilizeaza testele si probele practice, cu autorul carora se determina calitatile,

aptitudinile si deprinderile psi$omotoii de baza ale personalului ; timp de reactie, indeminare senzoriala, acuitate

vizulala si cromatica, intelectuale ; memoria formelor, atentia distribuitiva.

#n selectarea personalului de specialitate accentul cade asupra identificarii cunostintelor necesare. (ea mai

frecvent utilizata metoda ; sustinerea probelor de e)aminare, scrise si orale, a cunostintelor posedate.

#n afara acestora se mai utilizeaza si elaborarea unei lucrari tipice domeniului in care va lucra si bateriile de teste.

+n arsenal sensibil mai bogat de metode si te$nici de selectie se intrebuinteaza in cazul perosnalului managerial,

corespunzator comple)itatii cerintelor fata de acesta si implicatiilor maore pe care munca sa le are asupra stabilirii si

realizarii obiectivelor firmei.

"e masura nivelului de dezvoltare a inteligentei se utilizeaza cel mai frecvent teste de inteligenta generala ;testele

ec$sler, Linet-8tandford, s.a.

(oncl #n selectia managerilor se poate apela la un comple) de metode si te$nici, un rol important il au si

celelalte elemente studiile, e)perienta, rezultatele obtinute in perioada precedenta. #n acest scop, prezentarea la

concursul de selectie a candidatului este precedata de intocmirea unui dosar in care se gasesc informatii referitoare la

toate eceste elemente. "e baza ansamblului informatiilor obtinute se recomanda sa se adopte, sa se ia decizia de

selectionare.

1ormarea si perfectionarea personalului

"rin formarea personalului, in calitate de activitate, al unei organizatii desemnam ansamblul proceselor prin care

salariatii insusesc intr-un cadru organizat pendinte de intreprindere, cunostintele, aptitudinile, deprinderile si

comportamentele trebuitoare e)ercitarii unor ocupatii necesare respectivei firme.

#n stinsa legatura cu activitatea de formare se desfasoara activitatea de perfectionare a pregatirii pesronalului, prin caredesemnam ansamblul proceselor prin intermediul carora salariatii firmei isi imbogatesc , de regula pe baza frecventarii

unor programe special organizate de intreprindere, arsenalul de cunostinte, metode, aptitudini, deprinderi si

comportamente in domenii in care au dea o calificare de baza, in vederea realizarii la un nivel superior a obiectivelor si

sarcinilor ce le revin.

Modalitati de formare si perfectionare

0.1ormarea personalului se realizeaza prin licee de specialitate si scoli profesionale pendinte de acestea prin calificare la

locul de munca si cursuri serale de calificare. *ctivitatea de formare a personalului in intreprindere se rezuma la

personalul de e)ecutie, de reguma muncitori. (elelalte cadre calificate necesare firmei ; ingineri, te$nicieni, etc, - precum si o parte din muncitori, se pregatesc prin sistemul de invatamint.

."erfectionarea pregatirii personalului firmelor se efectueaza prin institutiile de invatamint superior, firmele private sau

publice de pregatire a personalului, care realizeaza cursuri sau programe proprii, special organizate in cadrul lor.

/."rogramele de formare si perfectionare, indiferent de locul organizarii, in f-e de esalonarea realizarii se impart in

continue si discontinue.

"rograme continue ; se deruleaza intr-o singura perioada, fara intreruperi, p-u formarea specialistilor.

"rograme discontinue ; implica -/ subperioade de pregatire in institutia cu profil didactic, dupa care personalul

respectiv isi reia munca in intreprindere.

8/19/2019 rs 1-10


/."rogramele organizate si desfasurate in cadrul firmei ; la care pot participa un numar mare de manageri si

specialisti si care contribuie substantial la remodelarea culturii firmei.

Metode didactice folosite

Metode clasice ; prelegeri, e)puneri, seminarii. (aracteristic este concentrarea aupra prezentarii de cunostinte asupra

insusirii acestora.

Metode moderne 7active2 ; se a)eaza asupra formarii si dezvoltarii de aptitudini, deprinderi si comportamente solicitind

cu prioritate capacitatea de analiza, puterea de sinteza, abilitatea de a stabili obiactive si a concepe realizarea lor.

0.(azul ; membrii grupului primesc cazul si in urma studierii lui formuleaza, fiecare, punctul de vedere.

.8imularea ; situeaza participantii in situatii similare acelora din practica, acestia trebuind sa ia decizii, sa efectueze

analize, sa intocmeasca lucrari si sa declanseze actiuni similare celor din unitatile industiale.

/.Nocuri manageriale ; pe baza de calculator, in care sunt modelate principalele sale activitati.

?.Metoda incidentei.

9.Laterii de teste, etc.

. +valuarea" promovarea $i motivarea personalului "valuarea personalului poate fi definita ca ansamblul proceselor prin intermediul carora se emit udecati de

valoare asupra salariatilor din intreprindere, considerati separati, in calitate de titulari ai anumitor posturi, in

vederea relevarii elementelor esentiale ale modului de realizare a obiectivelor si sarcinilor conferite si de

e)ercitare a competentelor si responsabilitatilor, a acordarii de recompense si sactiuni, a stabilirii modalitatilor

de perfectionare a pregatirii, a conturarii perspectivelor de promovare.

#n f-e de sfera de aplicabilitate, metodele si te$nicile de evaluare se impart in

• Generale ; sunt aplicate la orice component al firmei, indiferent de postul detinut0.Aotatia ; acordarea unei note care e)prima gradul in care titularul unui post realizeaza obiectivele

circumscrise acsetuia.*preciarea globala ; consta in formularea unor evaluari generale prin care se sintetizeaza principalele

calitati si, indeosebi, minca si rezultatele de munca ale persoanelor respective. 8e concretizeaza in calificative./.*preierea functionala ; consta in formularea unor evaluari pe baza compararii calitatilor, cunostintelor,

deprinderilor si comportamentelor unui component al firmei, evidentiind concordantele si neconcordantele

constatate.• 8peciale ; utilizate doar pentru anumite categorii de personal in firme, mai ales manaferi sispecialisti

de inalta calificare.0.(azul ; presupune constituirea unei comisii de evaluare care e)amineaza munca persoanei in cauza, adica a

“cazului”, de regula in vederea unei decizii importante referitoare la aceasta sau pentru elucidarea unor

importante dubii..Metoda testelor de autoevaluare, consta in una sau mai multe baterii de teste special concepute pentri

titulatii unei anumeite categorii de posturi, a caror solutionare ofera parsoanelor in cauza indicii importante

asupra potentialului./.(entrele de evaluare ; sistem specializat de evaluare, inclusiv modalitatea organizatorica de realizare.

(onsta in evaluarea persoanei in cauza in timp de /-9 zile print-un comle) de evaluare ; ocuri manageriale,

8/19/2019 rs 1-10


teste psi$ologice, discutii in grup fara conducator, teme pregatite individual, dezbateri de cazuri, prezentari

orale asupra unor probleme de M din intreprindere, etc.

(oncepte, tendinte si caracteristici de promovare a personalului.

O modalitate principala de valoroficare a rezultatelor evaluarii o rep-ta promovarea sa. "rin promovare

intelegem ansamblul proceselor prin care se atribuie persoalului sin cadrul firmei posturi manageriale situate pe un nivel ierar$ic superior, precum si gradatii sau clase mai mari in cadrul aceluiasi post.

"osturile obtinute prin promovare incorporeaza sarcini si competente, responsabilitati calitativ superioare,

ceea ce se reflecta in rolul sporit pe care il oaca in ansamblul societatii comerciale sau regiei si intr-o

realizare mai mare.

(riteriile de promovare a personalului

• 8tudii• Jec$imea in munca• (aliati, deprinderi,cunostinte, aptitudini.

#n functie de modul cum sunt utilizate criteriile de promovare in firmele contemporane se manifesta /

tendinte principale

0."romovarea pe baza virstei si a vec$imii in munca ; absoluteaza rolul e)perientei, considerindu-se ca

trecerea anilor determina in mod automat o amplificare a potentialului salariatilor.

."romovarea in baza rezultatelor ; cea mai larga tendinta. "unctul forte ; utilizarea de criterii de promovare

verificabile, neatacabile, bazate pe comensurarea rezultatelor trecute, element deosebit de important p-u

evitarea aparitiei sutiatiei conflictuale.

/."romovarea pe baza potentialului personalului ; rep-ta tendinta care se manifesta in M personalului din

firmele moderne. *re in vedere calitatile, cunostintele, aptitudinile si deprinderile personalului, abordate in

evolutia lui, in perspectiva. (u alte cuvinte se promoveaza acei salariati, care tinind cont de nivelul lor de

pregatire actuale, de receptivitate la nou, de capacitatea de efort, de pregatirea de baza, capacitatea de

adaptare, de simtul previzional, prezinta actual sau latent, de natura sa corespunda cerintelor mai comple)e ale

unor posturi superioare.

#otivarea reprezinta o componenta maora a M si un subiect dintre cel mai frecvent tratate in litaratura despecialitate.

Motivarea in sens restrins consta in corelarea necesitatilor, aspiratiilor si intereselor personalului in cadrul

organizatiei cu realizarea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor atribuite in cadrul

organizatiei.

Motivarea in sens larg rezida in ansamblul de decizii si actiuni prin care se determina sta!e$olderii firmei sa

conribuie direct si indirect la realizarea de functionalitati si performante in ansamblu superioare, pe baza

corelarii intereselor acestora in abordarea si realizarea obiectivelor organizatiei si ale subsistemelor sale.#ndiferent de continutul motivari, rolurile indeplinite sunt multiple si intense

8/19/2019 rs 1-10


Rolul managerial ; cel mai direct si consta in determinarea de facto a continutului si eficacitatii

functiei de antrenare, care, la rindul ei, conditioneaza decisiv concretizarea celorlalte functii

manageriale ; previziunea, organizarea, coordonarea si control-evaluarea. Rolul organizational se refera la impactul maor pe care motovarea il are direct si prin intermediul

celorlalte elemente manageriale asupra modului cum functioneaza firma si performantele sale. Rolul individual ; vizeaza puternica dependenta a satisfactiilor si insatisfaciilor fiecarui salariat din

firma, a evolutiei sale, de motivarea e)ercitata in organizatie. Rolul economic se refera la conditionarea indirecta, dar substantiala a performantelor economice ale

fiecarei tari de motivarea ce predomina in fiecare firma ce opereaza pe teritoriul sau. Rolul social reprezinta in fapt efectul sinergetic al precedentelor roluri in planul elementelor psi$o-

sociologice ce caracterizeaza populatia unei tari

1./orala $i etica profesional(. rincipiile deontologice ale eticii inginere$ti

"roblematica si specificul eticii profesionale

Aotiunea de etica profesionala este utilizata de cele mai multe ori pentru desemnarea uni cod moral al unor

oameni ce apartin unei profesii anumite.8pre e)emplu Nuramintului lui ippocrateB (odul onoarei udecatoruluiB (odul

etic al notarului. etc.

&tica profesionala este determinate de particularitatile specifice ale unor profesii,de interesele corporative,de

cultura profesionala etc. Oamenii ce indeplinesc functii profesionale similar sau identice isi elaboreaza traditii specific si

se asociaza in baza unor principia de solidaritate profesionala in stare sa pastreze reputatia grupului professional dat.

&tica profesionala este compusa din diverse norme de conduit si de anumite coduri deontologice. Hermenul de,,norma’’ are ca ssinonime ,,model’’ ,,standard’’ ,,regula’’ ,,lege’’. Aorma de reglementare se caracterizeaza prin

021aptul ca este emisa de cineva, isi are sursa in vointa unei autoritati normative

28e adreseaza unor agenti numiti subiectii normeiB pentru a-si face cunoscuta vointa de catre subiect,autoritatea

promulga norme,iar pentru a-si face efectiva vointa,autoritatea adauga o sectiune sau o amenintare cu pedeapsa.

Aorma se poate impune in societate ca obicei care poate sa influenteze conduita oamenilor,e)ercitind o adevarata

presiune normative prin masurile luate de o colectivitate fata de membrii care nu se conformeaza obiceiurilor.

"roblema delicate in privinta codurilor etice vizeaza implementarea lor in cadrul organizatiilor si urmarirea

incalcarii principiilor e)puse.'aca incalcarile codului etic constituie si acte ilegale,responsabilitatea firmeai se limiteaza la sesizarea ustitiei. Cn caz

contrar, managerii ac3ioneaz4 5n conformitate cu prevederile codului etic, unanim 5nsu6ite 6i acceptate 5n cadrul

organiza3iei.

$odul etic al inginerului cuprinde ansamblul caracteristicilor ce definesc calitatea

activit43ii profesionale, precum 6i demnitatea inginerului 5n procesul crea3iei

te$nico-6tiin3ifice 6i al produc3iei 5n societate.

Responsabilit43ile carei incumb4 inginerului 5l oblig4 la respectarea necondi3ionat4 a (odului profesiei 6i la o

5nalt4 3inut4 cet43eneasc4. Cn 5ntreaga sa activitate, inginerul va ac3iona aplic5nd urm4toarele principia deontologice1. 'esf46urarea activit43ii profesionale la nivelul calitativ cel mai 5nalt, cu responsabilitate 6i cinste fa34 de firm4 6i clientB

8/19/2019 rs 1-10


2. (omportarea 6i natura sa contribuie la cre6terea prestigiului de inginer, prin

-devotament fa34 de profesia aleas4B

-efort personal de 5mbun4t43ire continu4 a propriilor cuno6tin3e 6i deprinderiB

-instruirea 6i perfec3ionarea profesional4 6i asigurarea condi3iilor pentru cre6terea e)perien3ei persoanelor subordonateB

-promovarea spiritului de ec$ip4, curaului opiniilor, 5ncrederii 6i respectului reciprocB

-p4strarea ec$ilibrului 5ntre dorin3a de afirmare 6i modestia ce trebuie s4-l caracterizeze.

3. *cordarea importan3ei cuvenite aspectelor ecologice, sociale 6i economice, 5n rezolvarea problemelor inginere6tiB

4. Realizarea numai acelor sarcini sau lucr4ri pentru care are competen3a necesar4B

5. *pel la sfatul 6i e)perien3a altor speciali6ti, ori de cite ori interesele firmei sau clientului vor fi mai bine servite 5n acest

modB

'. &vitarea oric4rei concuren3e neloiale cu al3i ingineri prin publicitate

def4im4toare, e)ploatarea financiar4 a pozi3iei sale sau a pozi3iei unui subordonat, etc.

. 1urnizarea de informa3ii te$nice corecte, comparabile pe plan interna3ionalB

0. "romovarea 6i utilizarea metodelor 6i te$nicilor de asigurare a calit43iiB

. *cordarea de consultan34 te$nic4, economic4 6i ecologic4 corect4B

1. Refuzul prelu4rii de lucr4ri sau sarcini care nu sunt corecte din punct de vedere te$nic, economic, sau legal 6i care, 5n

mod evident, pot preudicia intersele 6i viitorul 34riiB

11. Respectarea drepturilor 6i intereselor de proprietate ale altor persoane sau firme.

+emplu de cod etic ingineresc 7managerial2

-ca inginer 7manager2, este c$emat s4 serveasc4 cu responsabilitate interesele subordona3ilor s4i, ale asocia3ilor, alecomunit43ii, na3iunii 6i 5ntregii lumiB

-va fi g$idat 5n toate activit43ile de adev4r, dreptate, acurate3e 6i de bunul gustB

-va p4zi cu aten3ie reputa3ia, pentru a crea 5n cadrul organiza3iei un bun climat moral 6i un spirit civicB

-va recunoa6te, 5n e)ercitarea atribu3iilor, c4 propriul model de activitate 6i de via34 e)ercit4 mai mult4 influien3a asupra

colaboratorilor 6i subordona3ilor, decit ceea ce spune sau scrieB

-va da aceea6i considera3ie drepturilor 6i intereselor celorlal3i, ca 6i cerin3elor personaleB

-va men3ine o atitudine ec$ilibrat4 6i va lua 5n considera3ie ideile 6i opiniile altoraB

-va privi rolul de inginer 7manager2 ca pe o obliga3ie de a-i auta pe subordona3i, pe colaboratori 6i asocia3i sa-6iindeplineasc4 aspira3iile profesionale 6i personaleB

-va informa pe cei interesa3i despre ultimele dezvolt4ri ale domeniului de specialitate, al ec$ipamentelor 6i practicii

inginere6ti din sfera lor de activitateB

-va c4uta s4 foloseasc4 metode recunoscute 6i autorizate pentru a cre6te productivitatea 6i eficien3a organiza3ieiB

-va respecta competen3a profesional4 a colegilor 6i va munci 5mpreun4 cu ei pentru a sus3ine 6i a promova obiectivele 6i

programele organiza3ieiB

-va sus3ine eforturile de fortificare a managementului profesionist prin e)emple, prin formarea, perfec3ionarea 6i

promovarea celor merituo6i.

8/19/2019 rs 1-10


1inalit43ile deontologice constituie un g$id de cunoa6tere, o 5ncercare de a deosebi valorile de nonvalori, binele

de r4u 5n interac3iunea profesional4.

&ducarea virtu3ilor fire6ti 7amabilitate, polite3e, ging46ie, respect, sinceritate2 presupune un comportament corect,

evitarea grosol4niilor, e)presiilor nepoliticoase, certurilor 6.a. 'e multe ori 5ntKlnim copii care nici 5nfamilie, nici 5n6coal4

nu au respectat cultura manierilor elegante. (opilul care a crescut de mic ca un s4lbatic se va confrunta 6i 5n continuare cu

multe piedici 5n comportare. Manualele de etic4 con3in reguli de comportare civilizat4, 5ns4 etica nu se pred4 5n 6coal4, iar

num4rul de manuale este insuficient. &duca3ia etic4 trebuie s4 cuprind4 nu doar formule de polite3e, ci 6i modele practice

de realizare a acestora. Cnainte ca bunele maniere s4 devin4 o obi6nuin34, copilul trebuie s4 aib4 cei 6aptani de acas4 cu

gesturi de polite3e formate dea. Cn acest sens, biblia ne pov43uie6te

cinste6te, fiule, pe tat4l 6i pe maica ta pentru ca s4 prelungeasc4 zilele tale.

*ceast4 cinste 6i onoare copilul o 5nva34 5n primele zile ale vie3ii, 5n timpul

comunic4rii cu cei din familie 5n special.

rs 1-10

Documents