RREVISTA EVISTA

RROMOMÂÂNN DEDE

GGEOTEHNICEOTEHNIC

I I FFUNDAUNDA IIII

NR.2NR.220082008

SSRRGGFF

RevistRevist bianualbianual editateditat de:de:

SSOCIETATEA OCIETATEA RROMOMÂÂNN DE DE GGEOTEHNICEOTEHNIC I I FFUNDAUNDA II II

RROMANIAN OMANIAN SSOCIETY FOR OCIETY FOR SSOIL OIL MMECHANICS ANDECHANICS AND

GGEOTEHNICAL EOTEHNICAL EENGINEERINGNGINEERING

ISSN 1584ISSN 1584--59585958

S.C. TERRASOND S.R.L. TIMI OARAStr. Miresei nr. 3

Telef. +40-744-644253 Telef. +40-356-801407 Fax: +40-356-801408www.terrasond.ro office@terrasond.ro terrasond_tm@yahoo.de

Firma S.C. TERRASOND S.R.L. Timi oara ar fi încântat s v

asiste i s coopereze cu dumneavoastr , oferindu-v urm toarele servicii:

- foraje geotehnice cu recoltare continu de probe pe adâncimi de pân la

50 m;

- sondaje prin penetrare dinamic cu con de tip P.D.U., P.D.M. i P.D.G.;

- sondaje prin penetrare dinamic cu con de tip S.P.T.

- încerc ri statice i dinamice de prob cu placa rigid pentru determinarea

caracteristicilor de compresibilitate i capacitatea portant a terenului de

fundare cât i a structurilor componente ale sistemelor rutiere;

- execu ia de reperi înclinometrici i urm rirea comport rii versan ilor i

masivelor de p mânt poten iali instabili;

- efectuarea de foraje prin elementele de infrastrustur a podurilor

(carotare) în scopul ob inerii unor date tehnice necesare reabilit rii

infrastructurilor podurilor existente;

- efectuarea lucr rilor de execu ie a unor pu uri de observare hidrologic în

scopul urm ririi în timp a varia iei nivelului apei subterane, a determin rii

agresivit ii acesteia, în special în zona deponeurilor de gunoi existente i

a celor în execu ie;

- efectuarea unor determin ri geotehnice in-situ în gaura de foraj cu

ajutorul presiometrului MENARD.

Cu experien a noastr în domeniu, cât i cu suportul competent al

partenerului german Grupul TERRASOND GmbH, care este activ în

rile din Europa Central , suntem convin i c vom fi un partener de

încredere i calificat pentru dumeavoastr .

CC UU PP RR II NN SS Pag. Revista Român

de Geotehnic i

Funda ii

Nr. 2/2008

Publica ie semestrial tehnico- tiin ific editat de Societatea Român de Geotehnic i Funda ii

ISSN - 1584-5958

Redac ia: B-dul Lacul Tei 124, Sector 2, Bucure ti, Cod Po tal: 020396 Telefon: 021-242.93.50 Fax: 021-242.08.66

Grafica:

Pop Stavros (Graphis)

Tehnoredactare computerizat :

Alina Rancea

Editorial Manoliu, I: Societatea Român de Geotehnic i Funda ii - încotro? Articole Manoliu, I. Sistemul românesc de reglement ri tehnice din domeniul Ingineriei Geotehnice în plin proces de restructurare Dumitrescu, V. Analiza ranflu rii epavei i reabilitarea structural a unui cheu vechi pentru cereale de pe Dun re din zona portului Gala i Marchidanu, E. Forme speciale de instabilitate a versan ilor: curgerea breciilor de falie, erup ii de noroi, c deri de stânci i avalan e de grohoti . Studii de caz Batali, L., Manea, S., Olinic, E. Depozit pentru reziduurile rezultate din activitatea de foraj i produc ie de gaze naturale. Studiu de caz – depozitul cheia, România Note Bally, R.J. - Biogeotehnica Interviu Cu prof. univ. dr. ing. Dorina Isopescu, Inspector General de Stat Conferin e interna ionale Manoliu, I. - O mic istorie a unei mari Conferin e (First International Conference on Education and Training in Geo-engineering Sciences: Soil Mechanics and Geotechnical Engineering, Engineering Geology, Rock Mechanics - ICETGES - Constan a, 2-4 iunie 2008) Popa, H. - A XIV-a Conferin European de Inginerie Geotehnic Madrid, 24 – 27 septembrie 2007 Popa, H., Batali, L. - Poster prezentat la A XIV-a Conferin European de Inginerie Geotehnic , Madrid, 24 – 27 septembrie 2007 Evoc ri Haida, V. - Profesorul Marin P unescu File din istoria geotehnicii române ti Manoliu, I. - Trista poveste a funda iilor pe pilo i din România în „epoca de aur” Din via a ISSMGE Manoliu, I. Reuniunea Consiliului ISSMGE de la Brisbane din 21 octombrie 2007 Reuniunea reprezentan ilor societ ilor membre din Europa, Madrid, 25 sept. 2007 Geotehnica pe alte meridiane Bahloul, M. - Ingineria geotehnic în Egipt

3

Revista Român de Geotehnic i Funda ii este editat de Societatea Român de Geotehnic i Funda ii , în r spunderea i sub îngrijirea Colegiului de Redac ie format din: Prof. Dr. Ing. Iacint MANOLIU (Pre edinte), Dr. Ing. René Jacques BALLY, Prof. Dr. Ing. Sanda MANEA, Prof. Dr. Ing. Loretta BATALI, Prof. Dr. Ing. Romeo CIORTAN, Dr. Ing. Mircea GALER, Prof. Dr. Ing. Eugeniu MARCHIDANU, Conf. Dr. Ing. Irina LUNGU, Prof. Dr. Ing. Marin MARIN, Ing. Nicolae R DUINEA. În aten ia autorilor Revista Român de Geotehnic i Funda ii, publica ie semestrial tehnico - tiin ific , a teapt articole în domeniile mecanicii p mânturilor, ingineriei geotehnice, funda iilor i procedeelor de fundare, geologiei inginere ti aplicat la construc ii precum i contribu ii pentru rubricile cu caracter permanent. articolele vor fi înso ite în mod obligatoriu de un rezumat în limba român i de rezumate în limbile englez i francez , având aproximativ 40 rânduri fiecare. Manuscrisele se vor expedia în dou exemplare (dintre care unul original) i o dischet pe adresa: Societatea Român de Geotehnic i Funda ii, B-dul Lacul Tei 124, C. P. 38-71, Bucure ti. manuscrisele sunt examinate de un comitet de lectur desemnat de Colegiul de Redac ie. Articolele publicate în revist nu angajeaz decât r spunderea autorilor.

3

EEDDIITTOORRIIAALL

SSOOCCIIEETTAATTEEAA RROOMMÂÂNN DDEE GGEEOOTTEEHHNNIICC II FFUUNNDDAA IIII -- ÎÎNNCCOOTTRROO?? Am parafrazat în titlul acestui editorial titlul expunerii pe care organizatorii celei de a XI-a Conferin e na ionale de la

Timi oara m-au invitat s-o rostesc în deschiderea importantului eveniment. Sunt 40 de ani de când comunitatea geotehnic din România i-a creat un for de organizare i conducere. Înainte de

decembrie 1989, acesta s-a numit Comisia de geotehnic i Funda ii i a f cut parte din defunctul Consiliu Na ional al Inginerilor i Tehnicienilor. Comisia, condus chiar de la înfiin are de adev ratul p rinte fondator al geotehnicii române ti, regretatul profesor Emil Botea, a organizat prima conferin na ional în 1969 (Bucure ti) apoi pe cele din 1971 (Bucure ti), 1975 (Timi oara), 1979 (Ia i), 1983 (Cluj-Napoca) i 1987 (Gala i). Prin str daniile Comisiei i ale pre edintelui ei s-a reu it cu greu, abia in 1975, afilierea la Societatea Interna ional , din care îns România avea s fie exclus 12 ani mai târziu, în împrejur ri pe care le-am descris în evocarea despre profesorul Emil Botea, inserat în num rul 2/2004 al acestei reviste.

Dup revolu ie, breasla geotehnicienilor a fost prima dintre toate breslele inginere ti din ar care a în eles s se organizeze în noile condi ii: pe 12 ianuarie 1990 s-a înfiin at la Bucure ti Societatea Român de Geotehnic i Funda ii, c reia i-a revenit rolul de a reprezenta România în ISSMGE, odat cu readmiterea decis în 1991 la Floren a, dar i pe acela de a relua, începând din 1992 (Timi oara), irul conferin elor na ionale. Alte trei edi ii au urmat: 1996 (Ia i), 2000 (Cluj-Napoca), 2004 (Bucure ti). Iat -ne în pragul unei noi conferin e na ionale, g zduit pentru a treia oar de Timi oara.

Acum, în septembrie 2008, la aproape 19 ani de la înfiin are, întrebarea: S.R.G.F. - încotro? pare a fi cât se poate de legitim , pentru motive pe care voi încerca s le descifrez în rândurile urm toare.

Am în fa ultimul buletin de tiri, din iulie 2008, al ECCE (European Council of Civil Engineers), organiza ie care grupeaz societ ile reprezentative ale inginerilor constructori din 23 ri europene, inclusiv UAICR (Uniunea Asocia iilor de Ingineri Constructori din România). În rubrica "EU matters of moment" (Aspecte la zi din UE), se poate citi urm toarea tire în care se compar aprilie 2007 cu aprilie 2008: "În rândurile statelor membre despre care s-a dispus de date pentru

aprilie 2008, produc ia sectorului de construc ii a crescut la 10 dintre ele i s-a redus la 3. Cele mai mari cre teri s-au înregistrat în România (+30%), Slovenia (+23,3%), Polonia (+22,8%) i Bulgaria (+21,0%) iar cea mai ridicat descre tere a marcat Spania (-21,8%)". Se indic i sursa: Oficiul european de statistic .

Nici o noutate, ve i spune. tim doar c de câ iva ani buni construc iile sunt cel mai dinamic sector al economiei rii, având partea cea mai substan ial in cre terea economic a rii. Dac se construie te mai mult, înseamn c i cerin ele puse în fa a ingineriei geotehnice sunt mai mari, sunt necesare mai multe studii geotehnice, mai multe proiecte, mai multe lucr ri de funda ii speciale. Pe ansamblu, se poate aprecia c ingineria geotehnic din România î i aduce contribu ia la cre terea înregistrat în construc ii i caut s fac fa noilor solicit ri.

Exist , totu i, un sector în care lucrurile nu stau a a cum ar trebui: investigarea terenului. Sunt frecvente semnal rile privind a a-zise studii geotehnice bazate pe foraje fictive i pe rezultate ob inute, chipurile, in laborator, în realitate falsuri f r acoperire. Dac in mod fericit o asemenea pl smuire ajunge pe mâna unui verificator Af care în elege s - i fac datoria, posibilele grave consecin e pot fi evitate. Aceasta se întâmpl rareori, cel mai adesea elaboratorul î i asigur o tampil Af de complezen . Victime sigure sunt în primul rând micii investitori, a c ror bun credin este în elat mai u or de impostori. La lucr rile de mare anvergur , impostura e mai greu s p trund , atât investitorii / dezvoltatorii cât i proiectan ii sunt mai aviza i asupra importan ei unor investiga ii geotehnice de calitate. Apar îns dificult i în a g si unit i capabile s realizeze încerc rile pe teren i în laborator la volumul, calitatea i în termenele cerute de aceste lucr ri. Se ajunge în unele cazuri ca probele s fie trimise la laboratoare din str in tate, a a cum se întâmpla pân cu vreo 70 de ani în urm , înainte de a se crea primul laborator geotehnic din România.

Poate S.R.G.F. s întreprind ceva pentru a îmbun t i situa ia din domeniul investig rii terenului? F r îndoial . Consiliul S.R.G.F. ar trebui s cear autorit ilor competente, Inspectoratul de Stat în Construc ii în primul rând, s reglementeze mai bine cine i cum poate fi abilitat în aceast ar pentru activit ile legate de investigarea terenului. Apoi Societatea poate juca un rol activ în instituirea unui sistem de instruire i atestare a personalului angrenat în aceste activit i, urmând modelul societ ilor similare din alte ri. Pentru a da un singur exemplu: în Germania, Societatea German de Geotehnic (Deutsche Gesellschaft fur Geotechnik - DGGT) i Societatea German pentru tiin ele p mântului (Deutsche Gesellschaft fur Geowissenschaften - DGG) au pus de peste dou decenii pe picioare un sistem de instruire la nivel avansat i atestare (Advanced training and certification) în domeniul investig rii i încerc rii terenului. În preajma Conferin ei de la Constan a din 2-4 iunie 2008 am primit de la DGGT un buletin privind cea mai recent ac iune din acest sistem i anume atestarea speciali tilor în aplicarea standardului DIN EN ISO 22475-1 "Încercarea i investigarea terenului - Metode de prelevare de probe i m sur tori privind apa subteran ". (Acest standard a fost recent tradus i la noi prin grija ASRO, devenind SR EN ISO 22475:1).

4

În acela i timp, S.R.G.F. trebuie s adopte o pozi ie mai hot rât în cazurile dovedite de înc lcare a eticii i de abdicare de la probitatea profesional . Elaborarea i aprobarea unui "Cod de conduit profesional " îmi pare a fi în acest moment un obiectiv prioritar al Societ ii noastre. Implementarea unui astfel de cod ar putea fi o stavil în calea imposturii.

O activitate în care implicarea S.R.G.F. este necesar i oportun este cea legat de elaborarea "Codului na ional al calific rilor". Sunt aproape 4 ani de când a fost ini iat de c tre Comisia European procesul de elaborare a unui Cadru European al Calific rilor (European Qualification Framework -EQF), proces finalizat în aprilie 2008. La o conferin care a avut loc la Bruxelles în 3-4 iunie 2008, pentru lansarea implement rii EQF, acesta a fost definit drept un "cadru de referin comun pe plan european, pentru a lega între ele sistemele na ionale de calificare", "cea mai ambi ioas ini iativ luat vreodat în Europa în domeniul calific rii: un cadru pentru un limbaj comun, având drept rol s asigure compara ia, transparen a i în elegerea, mai degrab decât armonizarea". "Cadrul European al calific rilor" a stabilit 8 nivele de calificare, dintre care primele 4 se refer la calific ri însu ite în forme de înv mânt pre-universitar sau echivalente acestora iar ultimele 4 în înv mântul superior (de scurt durat - 2 ani; de primul ciclu - licen ; de al doilea ciclu - master; de al 3-lea ciclu - doctorat).

S.R.G.F. poate juca un rol, al turi de alte asocia ii profesionale, în stabilirea "Cadrului na ional al calific rilor" pentru meseriile i activit ile specifice domeniului ingineriei geotehnice.

Dar calific rile, dup cum î i vor g si ele locul în cadrul na ional, trebuie nu numai definite ci i dezvoltate. Aici, de asemenea, se poate deschide un câmp larg de ac iune pentru S.R.G.F. care poate i trebuie s se implice în promovarea sau chiar organizarea a diferite activit i de formare profesional , dup cum ar tam mai înainte când am amintit exemplul DGGT i DGG.

"Lifelong learning" - Înv area pe parcursul întregii vie i, sintagm la mare pre ast zi în Uniunea European , este de mare actualitate în ingineria geotehnic în contextul aplic rii Eurocodului 7 i a numeroase alte standarde europene, prezentate succint într-un articol din acest num r al revistei. S.R.G.F., prin filialele sale din cele 4 centre universitare principale din ar - Bucure ti, Ia i, Timi oara i Cluj-Napoca, are datoria de a organiza, in strâns colaborare cu catedrele de specialitate din cele 4 centre, activit i de educa ie permanent în sprijinul aplic rii Eurocodului 7, a celorlalte standarde europene devenite i standarde române ti precum i a normativelor române ti în curs de elaborare puse în acord cu Eurocodul 7.

Încercarea de a schi a parcursul i obiectivele S.R.G.F. pentru urm torii ani nu poate omite raporturile cu Societatea Interna ional . În prezent acestea sunt dintre cele mai bune. Pu ine societ i na ionale membre ale ISSMGE se pot mândri de a fi organizat în numai 13 ani patru conferin e interna ionale, dintre care una singur de nivel regional-european (cea de a X-a Conferin Dun rean European , Mamaia, 1995), iar celelalte la nivel mondial ("Prima Conferin interna ional privind înv mântul i educa ia permanent în domeniul geotehnicii", Sinaia, 2000; "A doua Conferin interna ional a tinerilor geotehnicieni", Constan a, 2003; "Prima Conferin Interna ional privind înv mântul i educa ia permanent în domeniul tiin elor geo-inginere ti: mecanica p mânturilor, geotehnica, geologia inginereasc , mecanica rocilor", Constanta, 2008). Gra ie acestor manifest ri, elita geotehnicii mondiale a fost prezent in România. Exemplul cel mai recent, al Conferin ei ICETGES de la Constan a din 2-4 iunie 2008, face obiectul unei relat ri mai ample în acest num r al revistei.

S.R.G.F. a primit cota de pagini care i se cuvenea pentru articole de înscris in volumele Conferin elor europene sau mondiale i a fost reprezentat , f r excep ie, la toate aceste conferin e organizate dup 1990 (spre deosebire, de exemplu, de vecinii no tri din sud, bulgarii, care au str lucit prin absen ). Un veritabil record s-a înregistrat la Conferin a european din septembrie 2007 de la Madrid, cu 23 de participan i din România. În ciuda acestor rezultate, un deziderat se poate totu i exprima: este necesar o implicare in num r mai mare a membrilor S.R.G.F., în primul rând a celor mai tineri, în activitatea Comitetelor tehnice ale Societ ii Interna ionale, inclusiv a celor la nivel european.

Un loc în via a S.R.G.F. trebuie s - i afle i s i-l consolideze i Revista Român de Geotehnic i Funda ii, ajuns la cel de al patrulea num r. Atunci când, cu mai bine de 5 ani în urm , s-a decis în Consiliul S.R.G.F. editarea unei reviste, s-a f cut op iunea nu numai pentru num rul de apari ii - dou pe an - ci i pentru un con inut divers, in care articolele cu caracter tehnic - tiin ific s stea al turi de materialele cu caracter informativ. Bucuria cu care au fost primite cele dou numere publicate în 2004, m-a determinat s fiu destul de optimist în privin a posibilit ii de a se men ine ritmul propus. M-am în elat amarnic. A teptarea contribu iilor, pentru partea strict tehnic dar i pentru diferitele rubrici, s-a prelungit an dup an i abia în 2008, sub imboldul apropierii unei noi conferin e na ionale, s-a putut repeta isprava din 2004.

Ceea ce s-a întâmplat cu revista este, a putea spune, simptomatic pentru societatea noastr . A duce la bun sfâr it proiectele, i Revista Român de Geotehnic i Funda ii este unul dintre acestea, trebuie s însemne un efort colectiv.

În încheiere, un îndemn, sau o sugestie, pentru noul Consiliu al S.R.G.F. ce va fi ales la adunarea general de la Timi oara, din 19 septembrie 2008. S - i propun proiecte dar s i atrag la înf ptuirea lor for ele de care, cu siguran , dispune Societatea Român de Geotehnic i Funda ii.

Profesor univ. dr. ing. Iacint MANOLIU Pre edintele Societ ii Române de Geotehnic i Funda ii

5

ARTICOLE

SSIISSTTEEMMUULL RROOMMÂÂNNEESSCC DDEE RREEGGLLEEMMEENNTT RRII TTEEHHNNIICCEE DDIINN DDOOMMEENNIIUULL IINNGGIINNEERRIIEEII GGEEOOTTEEHHNNIICCEE ÎÎNN PPLLIINN PPRROOCCEESS DDEE RREESSTTRRUUCCTTUURRAARREE I. Manoliu Profesor univ. dr. ing. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti, Catedra de Geotehnic i Funda ii Rezumat Articolul prezint stadiul actual al sistemului românesc de reglement ri tehnice din domeniul ingineriei geotehnice i principalele aspecte ale procesului de restructurare pe care-l cunoa te acest sistem. Sunt sintetizate rezultatele unui audit întreprins de Centrul de Inginerie Geotehnic din cadrul Universit ii Tehnice de Construc ii Bucure ti. Se înf i eaz apoi sistemul european de norme în domeniul ingineriei geotehnice, aflat sub egida Comitetului European de standardizare, punându-se accentul pe Eurocodul 7 privind proiectarea geotehnic , tradus în limba român (SR EN 1997-1:2004 i SR EN 1997-2:2007). Sunt men ionate normativele române ti în curs de elaborare care con in informa ii complementare necesare pentru aplicarea SR EN 1997-1:2004.

1. REZULTATELE UNUI AUDIT ÎNTREPRINS DE CENTRUL DE INGINERIE GEOTEHNIC DIN UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUC II BUCURE TI Necesitatea unui sistem coerent de reglement ri este evident în orice domeniu tehnic, dar mai cu seam într-un domeniu cu un impact atât de mare asupra s n t ii i vie ii oamenilor, cum este domeniul construc iilor.

Ap rut pe un teren gol, sistemul românesc de reglement ri tehnice în construc ii s-a dezvoltat în cea de a doua jum tate a secolului trecut, ajungând s numere în 1990 câteva sute de reglement ri - standarde, prescrip ii cu caracter na ional i prescrip ii cu caracter departamental. Unul din sectoarele cele mai bine reprezentate în acest sistem a fost ingineria geotehnic , datorit unei activit i meritorii a speciali tilor din catedrele universitare, din institu iile de cercetare i proiectare i, într-o mic m sur , din unit ile de execu ie.

Un cuvânt hot râtor l-a avut standardizarea, în

conjunctura favorabil asigurat , pe de-o parte, de existen a unui organism de stat, care a tiut s atrag competen ele recunoscute în munca dificil de elaborare a standardelor i, pe de alt parte, de caracterul de norm cu caracter obligatoriu conferit prin lege standardelor.

Diferitele institu ii care au r spuns pân în decembrie 1989 de directivarea în construc ii: CSCAS, MCInd, ICCPDC, au girat elaborarea altor reglement ri cu caracter na ional - normative, ghiduri, instruc iuni etc. Cel mai adesea, ini iativa elabor rii acestor reglement ri a apar inut elaboratorilor i nu s-a datorat preocup rii forurilor de directivare pentru înf ptuirea unui program care s duc treptat la eliminarea zonelor neacoperite.

În sfâr it, zestrea reglement rilor s-a îmbog it i cu

normele cu caracter departamental, sintetizând experien a acumulat în unit ile de proiectare i execu ie ale diferitelor ministere, dar cu o arie de aplicare i r spândire limitat la ministerele respective.

Cadrul de elaborare a reglement rilor tehnice în

construc ii, implicit în geotehnic , a cunoscut modific ri esen iale dup decembrie 1989. În primul rând, standardizarea. Fostul organism de stat, Institutul Român de Standardizare, a disp rut fiind înlocuit în februarie 1990 de o Comisie Na ional pentru Standarde, Metrologie i Calitate, în 1992 de Institutul Român de Standardizare - ambele ca organe de specialitate ale administra iei publice centrale, în subordinea Guvernului, iar din ianuarie 1998 de Asocia ia de Standardizare din România - ASRO. Odat cu ASRO, organismul na ional de standardizare înceteaz a mai fi organism de stat, devenind în virtutea legii persoan juridic de drept privat de interes public, având statutul de asocia ie f r scop patrimonial. Recunoa terea

6

Asocia iei de Standardizare din România ASRO ca organism na ional de standardizare s-a f cut prin hot rârea Guvernului nr. 985 din 25 iunie 2004. Pe lâng schimb rile institu ionale, au intervenit i schimb ri în statutul standardelor. Astfel, potrivit Ordonan ei Guvernului nr. 19/1992 privind activitatea de standardizare în România, standaredele de stat (STAS) se transform în standarde române SR. De asemenea, standardele NU mai sunt obligatorii, cu excep ia celor referitoare la protec ia vie ii, protec ia s n t ii, securitatea muncii i protec ia mediului înconjur tor.

În privin a reglemet rilor tehnice cu caracter

na ional, elaborarea acestora s-a f cut dup 1990 sub egida ministerului care a avut în r spundere sectorul construc iilor sub diferitele denumiri: MLPAT, MLPTL, MTCT, MDLPL. Trebuie totu i ar tat c timp de 11 ani, între 1990-2001, domeniul geotehnicii i funda iilor a ocupat o pozi ie total necorespunz toare în structura general i în componen a comitetelor de specialitate în construc ii instituite în cadrul ministerului de resort. Astfel, ignorându-se impactul domeniului asupra tuturor categoriilor de construc ii, geotehnica a fost încredin at unui sub-sub-comitet în cadrul Comitetului Tehnic C2 "Reglement ri tehnice pentru structuri la construc ii civile i industriale".

În iulie 2001, Consiliul SRGF a propus conducerii

MTCT înfiin area unui Comitet tehnic distinct pentru domeniul ingineriei geotehnice. Propunerea a fost primit favorabil i, astfel, ca urmare a ordinului nr. 664/24.04.2002 al MTCT, între cele 13 comitete pentru consultan i avizare a reglement rilor tehnice i activit ilor specifice în domeniul construc ii, amenajarea teritoriului, urbanism i habitat, se num ra i Comitetul Tehinic de Specialitate 6 "Inginerie geotehnic , funda ii i alunec ri de teren".

Prin Ordinul nr. 643 din 15.05.2008 al ministrului

Dezvolt rii Lucr rilor Publice i Locuin elor, Comitetul tehnic de specialitate 6 este denumit Inginerie geotehnic i funda ii, având ca pre edinte pe prof. univ. dr. ing.

Iacint Manoliu, pre edintele S.R.G.F. O ac iune important ini iat de unele comitete de

specialitate a fost organizarea unui audit al reglement rilor tehnice în domeniul aferent. Pentru domeniul ingineriei geotehnice, funda iilor i alunec rilor de teren, realizarea auditului a fost încredin at Centrului de Inginerie Geotehnic din Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti. Colectivul de audit, coordonat de autorul prezentului material, a cuprins speciali ti reprezentând toate segmentele domeniului: prof. dr. ing. Ion Antonescu, prof. dr. ing. Anton Chiric , prof. dr. ing. Sanda Manea, prof. dr. ing. Anatolie Marcu, prof. dr. ing. Nicoleta R dulescu, ef. lucr. ing. Andrei Olteanu, ef. lucr. ing.

Margareta P trîniche, ing. Bogdan Slujitoru (U.T.C.B.), prof. dr. ing. Paulic R ileanu, (Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi " Ia i), prof. dr. ing. Tadeus Schein (Universitatea Politehnica Timi oara), prof. dr. ing. Augustin Popa (Universitatea Tehnic Cluj-Napoca), prof. dr. ing. Cristian M run eanu (Universitatea Bucure ti), dr. ing. Maria tef nic (INCERC), dr. ing. Mihai Coman (ISPIF), dr. ing. R. J. Bally (STIZO), ing. Nicolae R duinea (AGISFOR).

Derularea i finalizarea auditului Primul pas al auditului l-a constituit inventarierea reglement rilor tehnice apar inând domeniului, în vigoare la data efectu rii auditului (august 2003). Lista întocmit pe aceast baz a cuprins în total 161 reglement ri, dintre care 63 standarde, 57 norme cu caracter na ional i 41 norme cu caracter departamental.

Cele 63 de standarde acoper o problematic larg , incluzând între altele:

- terminologie ( 3 standarde)

- investigarea terenului de fundare (11)

- determinarea în laborator i pe teren a propriet ilor p mânturilor (25)

- calculul terenului de fundare (2)

- pilo i (3)

- funda ii de ma ini (1)

- infrastructuri la poduri (1)

- terasamente de drumuri i c i ferate, diguri, îmbun t iri funciare (4)

- urm rirea comport rii în timp a construc iilor (3). Majoritatea standardelor sunt vechi i foarte vechi.

Astfel, 13 au fost elaborate în intervalul 1971-1975, 9 în 1976-1980 i 21 în 1981-1985. De dat ceva mai recent sunt 20 standarde, dintre care 12 datând din intervalul 1986-1990 i 8 din 1991-1995.

i cele 57 norme cu caracter na ional acoper o arie

vast , incluzând între altele:

- investigarea terenului de fundare (3 norme)

- determinarea în laborator i pe teren a propriet ilor p mânturilor (3)

- calculul terenului de fundare (1)

- proiectare (15)

- proiectare i execu ie (10)

- execu ie i recep ie (19)

- urm rirea comport rii în timp a construc iilor (4).

7

Spre deosebire de standarde, aceste norme au în majoritate o vechime sub 20 ani. Mai mult de jum tate sunt datate dup 1990, dar cele mai multe dintre acestea nu sunt norme noi ci mai degrab reedit ri, cu modific ri nesemnificative, ale unor norme anterioare.

Elaboratorii celor 41 norme cu caracter

departamental au fost, în mare majoritate, institute de proiectare i de cercetare. Aria tematic a acestor norme se prezint astfel:

- investigarea terenului de fundare (1)

- proiectare (10)

- proiectare i execu ie (10)

- execu ie (18)

- urm rirea în timp a comport rii lucr rilor (2). Având în vedere caracterul particular al

reglement rilor cu caracter departamental i circula ia lor restrâns , s-a considerat inoportun ca acestea s formeze obiectul unei audit ri punctuale, a a cum s-a procedat în cazul reglement rilor cu caracter na ional. Concluziile auditului au vizat, în consecin , doar reglement rile cu caracter na ional, standarde i alte norme.

Pentru fiecare reglementare s-a întocmit o "Fi a reglement rii", cuprinzând 3 capitole:

1. date de identificare 2. descrierea reglement rii

2.1 caracterul reglement rii 2.2 obiectul reglement rii 2.3 prezentarea succint a con inutului

3. evaluarea reglement rii. Fiec ruia dintre membrii colectivului de lucru i s-au

repartizat spre auditare un num r de reglement ri. Patru op iuni au avut la dispozi ie auditorii la evaluarea reglement rii:

a. men inerea b. anularea c. revizuirea d. comasarea cu o alt reglementare.

Pentru op iunile b, c, d fi a reglement rii impunea

formularea unor temeinice justific ri. În tabelul 1 sunt sintetizate recomand rile formulate

de auditori cu privire la reglement rile care au format obiectul auditului. 2. SISTEMUL EUROPEAN DE NORME ÎN DOMENIUL INGINERIEI GEOTEHNICE Implementarea recomand rilor auditului întreprins de Centrul de Inginerie Geotehnic din U.T.C.B. trebuie f cut în contextul racord rii obligatorii la sistemul european de norme.

În esen , acest sistem cuprinde trei grupe de prescrip ii:

a. Eurocodul 7, partea 1 (Proiectarea geotehnic -

Reguli generale) i partea 2 (Proiectarea geotehnic - Investigarea i încercarea terenului)

b. Pachetul de 13 norme din seria "Executarea lucr rilor geotehnice speciale" elaborate de Comitetul Tehnic 288 al CEN (Comité Europeen de Normalisation - Comitetul European de Standardizare).

c. Un pachet de 41 standarde privitoare la investigarea terenului i la încerc rile geotehnice în laborator i pe teren, în curs de elaborare în cadrul Comitetului Tehnic 341 al CEN în colaborare cu Comitetul Tehnic 182 al ISO (International Standard Organisation). Aceste standarde EN ISO sunt traduse sub egida ASRO i devin SR EN ISO.

Tabelul 1

Obiectul prescrip iilor De men inut De anulat De revizuit sau

comasat Prescrip ii cu caracter general 1 2 Prescrip ii referitoare la investigarea terenului de fundare 9 2 10 Prescrip ii privind determinarea în laborator i pe teren a propriet ilor p mânturilor

14 1 14

Prescrip ii privind determinarea în laborator i pe teren a rocilor stâncoase 1 Prescrip ii privind calculul terenului de fundare 3 Prescrip ii referitoare la proiectarea, alc tuirea i execu ia funda iilor i lucr rilor subterane

14 1 20

Prescrip ii referitoare la procedee i echipamente pentru execu ia lucr rilor de funda ii

14 4 11

Total: 121 52 8 61

8

O privire de ansamblu asupra acestui sistem a format obiectul unui material publicat în nr. 2/2004 al Revistei Române de Geotehnic i Funda ii. Eurocodul 7 privind Proiectarea geotehnic Partea 1 – Reguli generale, a fost aprobat de CEN în aprilie 2004, având indicativul EN 1997-1:2007. Odat cu aprobarea de c tre ASRO la 15 decembrie 2004, Standardul european EN 1997-1:2004 a dobândit caraterul unui standard român. Versiunea român a fost aprobat de ASRO în iunie 2006 i are indicativul SR EN 1997-1:2004. Aceast versiune a fost publicat de ASRO, de unde poate fi procurat . În Capitolul 3 al prezentului material se va face o succint prezentare a istoricului, con inutului i caracterului EN 1997-1.

Potrivit regulilor CEN, fiecare organism na ional de standardizare membru al CEN (între care i ASRO pentru România) are dreptul s elaboreze pentru fiecare standard din seria Eurocod o Anex na ional .

Anexa Na ional la EN 1997-1:2004 a fost elaborat în cadrul Centrului de Inginerie Geotehnic din U.T.C.B în 2007 i aprobat de ASRO la 30 iunie 2007, sub indicativul: SR EN 1997-1/NB.

Descrierea pe scurt a prevederilor acestei Anexe Na ionale va face obiectul capitolului 5 al prezentului material.

Partea a 2-a a Eurocodului 7, intitulat „Investigarea i încercarea terenului” (Ground investigation and

testing), a fost aprobat de CEN în martie 2007, sub indicativul SR EN 1997-2:2007, primind caracter de standard român odat cu aprobarea de c tre ASRO. Traducerea în limba român a EN 1997-2:2007 urmeaz a se finaliza pân la 31 iulie 2008. Anexa na ional la EN 1997-2:2007 este prev zut a se elabora pân la finele primului trimestru din 2009.

Descrierea pe scurt a prevederilor EN 1997-2:2007 va face obiectul capitolului 4 al prezentului material. Normele din seria „Executarea lucr rilor geotehnice speciale” Comitetul tehnic 288 al CEN a asigurat elaborarea unui set de 12 standarde europene privind execu ia lucr rilor geotehnice speciale (Execution of special geotehnical works). În prezent, procesul este încheiat. Toate aceste standarde au fost preluate de ASRO devenind SR EN iar cele mai multe (marcate cu * în lista ce urmeaz ) au fost i traduse:

SR EN 1537:2002 Ancoraje în teren * SR EN 1538:2002 Pere i mula i * SR EN 12715:2002 Injectarea terenurilor *

SR EN 12716:2002 Injectarea cu presiune înalt a terenurilor * (Jet grouting)

SR EN 1536:2004 Pilo i fora i * SR EN 12063:2004 Pere i din palplan e *

SR EN 12699:2004 Pilo i de îndesare *

SR EN 14679:2005 Stabilizarea în adâncime a p mânturilor prin malaxare * (Deep mixing)

SR EN 14475:2006 Umpluturi armate * (Reinforced fills)

SR EN 15237:2006 Drenaj vertical (Vertical drain)

SR EN 14199:2006 Micropilo i *

SR EN 14731:2006

Îmbun t irea p mânturilor prin vibrare de adâncime (Ground treatment by deep vibration)

Celelalte standarde care nu au fost traduse au fost

preluate de ASRO prin Fil de confirmare, ceea ce înseamn c doar coperta este în limba român , textul r mânând cel originar.

Un al 13-lea standard din aceast serie, cu indicativul

EN 14490 intitulat „Soil nailing” (Ranforsarea terenului) este înc neaprobat. Se studiaz propunerea Fran ei de întocmire sub egida aceluia i TC 288 a unui standard european privind execu ia lucr rilor de terasamente (Earthworks). Standardele privitoare la investigarea terenului i la încerc rile geotehnice Din seria standardelor comune ISO-CEN, patru au fost traduse i au devenit SR EN ISO:

SR EN ISO 14688-1:2004

Identificarea i clasificarea p mân-turilor. Partea 1: Identificare i descriere (la acesta s-a adoptat un amendament în 2006)

SR EN ISO 14688-2:2005

Identificarea i clasificarea p mânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare

SR EN ISO 22476-2:2006

Încerc ri pe teren. Partea 2: Încercare de penetrare dinamic

SR EN ISO 22476-3:2006

Încerc ri pe teren. Partea 3: Încercare de penetrare standard

SR EN ISO 22475-1:2007

Prelevarea de probe i m sur ri privind apa subteran . Partea 1. Principii de execu ie

La acestea se adaug urm toarele: 11 standarde din seria EN ISO 22476 - Încerc ri pe teren 12 standarde din seria EN ISO 17892 - Încerc ri de laborator Standardul EN ISO 14689 - Identificarea i clasificarea rocilor

9

3. SUCCINT PREZENTARE A EN 1997-1:2004 PROIECTAREA GEOTEHNIC – REGULI GENERALE Comisia European a luat la mijlocul anilor '70 ini iativa de a îns rcina exper i cu elaborarea unui corp de norme comune de proiectare denumite EUROCODES (Eurocoduri), acceptabile în întreaga Comunitate.

Pentru domeniul ingineriei geotehnice s-a format în 1981 un grup de lucru format din reprezentan i ai unor Societ i Na ionale de Geotehnic i Funda ii din ri membre ale U.E. Acest grup a elaborat prima versiune a codului de reguli generale pentru proiectarea geotehnic (viitorul EN 1997 - 1) în 1987.

Dup adoptarea în 1989 a unei "Directive pentru

produsele de construc ii", Comisia European a decis s transfere întregul program de Eurocoduri (10 la num r) Comitetului European de Standardizare CEN (Comité Européen de Normalisation). În cadrul CEN s-a creat, în acest scop, Comitetul Tehnic 250 care, la rându-i, a înfiin at câte un subcomitet tehnic pentru fiecare Eurocod. Cu elaborarea Eurocodului 7 a fost îns rcinat Subcomitetul 7 (SC 7) prezidat între 1989 i 1998 de regretatul Prof. Krebs Ovesen din Danemarca iar între 1998 i 2004 de Prof. Roger Frank din Fran a. Începând din octombrie 2004, SC7 este condus de dr. Bernd Schuppener din Germania. La reuniunile anuale ale SC 7 a participat, cu începere din 2006, odat cu admiterea României în CEN, prof. univ. dr. ing. Iacint Manoliu, membru al Comitetului Tehnic 343 ASRO "Bazele proiect rii i Eurocoduri pentru structurii".

În 1994 s-a publicat ENV 1997 - 1 "Geotechnical

Design Part 1: General Rules", ca norm european provizorie ENV. O traducere neoficial a ENV 1997 - 1 a fost f cut de prof.dr.ing. Iacint Manoliu i inclus în volumul "Calculul funda iilor i inginerie geotehnic . Eurocode 7. Exemple de calcul" publicat în 1997.

Dup o aplicare cu caracter experimental i voluntar

în unele ri, în 1998 s-a decis trecerea de la forma de norm european provizorie (ENV) la cea de norm european EN (norm cu caracter definitiv). Aceast conversie s-a finalizat în 2003.

Elaborarea p r ii 1 (EN 1997-1 "Geotechnical

Design. Part 1 General Rules) s-a încheiat în ianuarie 2004. Cele trei versiuni, în limbile englez , francez i german , au fost supuse votului rilor membre ale CEN, ob inând 26 voturi pozitive din totalul de 28, i au devenit disponibile prin CEN în noiembrie 2004.

Eurocodul 7 - Partea 1 cuprinde 12 sec iuni, dup

cum urmeaz :

1. Generalit i 2. Bazele proiect rii geotehnice 3. Date geotehnice 4. Supravegherea execu iei, monitorizarea i

între inerea 5. Umpluturi, epuismente, îmbun t irea i

ranforsarea terenului 6. Funda ii de suprafa 7. Funda ii pe pilo i 8. Ancoraje 9. Lucr ri de sus inere 10. Cedarea de natur hidraulic 11. Stabilitate general 12. Rambleuri

Eurocodul 7 - Partea 1 include i 9 anexe, astfel:

A. Coeficien i par iali de siguran pentru st rile limit ultime

B. Informa ii de baz asupra coeficien ilor de siguran pentru Abord rile de calcul 1, 2, 3

C. Metod pentru determinarea valorilor limit ale presiunilor asupra pere ilor verticali

D. Metod analitic pentru calculul capacit ii portante E. Metod semi - empiric pentru estimarea capacit ii

portante F. Metode pentru evaluarea tas rilor G. Metod pentru stabilirea presiunii acceptabile la

fundarea direct pe roci H. Valori limit ale deplas rii funda iilor i ale

deforma iilor structurale I. Lista obiectivelor pentru supravegherea execu iei i

monitorizarea comport rii Dintre cele 9 anexe, prima are caracter normativ

(obligatoriu), pe când celelalte au caracter informativ, utilizarea lor fiind facultativ .

EN 1997 - 1 face parte din categoria a a-numitelor

EUROCODURI transversale, adic acelea care sunt necesare pentru proiectarea oric rei categorii de construc ii (al turi de EN 1990 Bazele proiect rii construc iilor, EN 1991 Ac iuni în construc ii i, atunci când este cazul, EN 1998 Proiectarea construc iilor pentru a rezista la cutremur).

Celelalte 6 Eurocoduri sunt de tip vertical, având

drept obiect proiectarea construc iilor din diferite materiale (EN 1992 - beton, EN 1993 - o el, EN 1994 - construc ii mixte o el-beton, EN 1995 - lemn; EN 1996 - zid rie, EN 1999 - aluminiu).

Spre deosebire de cele 6 Eurocoduri verticale, EN

1997 - 1 este un document cu caracter general, cuprinzând doar principii ale proiect rii geotehnice cu utilizarea metodei st rilor limit , principii care au relevan pentru calculul ac iunilor geotehnice asupra

10

construc iilor i pentru proiectarea elementelor structurale în contact cu terenul.

Dup cum rezult din descrierea succint a con inutului, EN 1997-1 poate fi utilizat în toate problemele implicând conlucrarea construc iilor cu terenul (p mânturi, roci, ap subteran ) prin intermediul funda iilor i al lucr rilor de sus inere. EC 7-1 are în vedere cl dirile, podurile dar i alte lucr ri inginere ti. EC 7-1 d posibilitatea s se calculeze ac iunile geotehnice asupra structurilor precum i rezisten ele terenului supus ac iunilor transmise de structuri. EC 7-1 cuprinde de asemenea prevederi referitoare la componenta geotehnic a unui proiect structural sau la un proiect pur geotehnic.

Reguli de proiectare de detaliu, modele de calcul, formule, abace etc. sunt date doar în anexele informative. Explica ia caracterului documentului, dat de autorii lui, este aceea c metodele de proiectare i calcul în ingineria geotehnic se diferen iaz mult de la o ar la alta, nefiind astfel posibil s se ob in un consens, mai cu seam atunci când materialele i modelele trebuie calibrate i adoptate la abordarea bazat pe st ri limit .

Pentru rile membre CEN, calendarul activit ilor privind EN 1997-1, dup ce cele trei versiuni finale (englez , francez , german ) au devenit disponibile, este urm torul:

- o perioad de testare (calibrare) de 2 ani (2005 - 2007), la încheierea c reia s se fi elaborat "Anexa na ional ".

- o perioad de 3 ani de coexisten între EN 1997-1 i normele în vigoare privind proiectarea geotehnic (2008, 2009, 2010).

4. SUCCINT PREZENTARE A EN 1997-2: PROIECTAREA GEOTEHNIC - INVESTIGAREA I ÎNCERCAREA TERENULUI În prima etap de elaborare a Eurocodului 7, s-au avut în vedere 3 p r i: Partea 1 Reguli generale, Partea 2 - Investigarea terenului (Ground investigation), partea 3 - Încercarea terenului (Ground testing). Astfel, la nivel de norm european provizorie, ENV, au fost puse în dezbatere dou norme: ENV 1997-2 i ENV 1997-3. În faza de trecere de la ENV la EN, s-a decis comasarea p r ilor 2 i 3. În 2007 au devenit disponibile prin CEN cele trei versiuni oficiale ale EN 1997-2 : "Geotechnical Design. Part 2. Ground investigation and testing (Proiectarea geotehnic . Partea 2. Investigarea i încercarea terenului)".

Eurocodul 7 - Partea 2 cuprinde 6 sec iuni, dup cum urmeaz :

1. Generalit i 2. Planificarea investig rii terenului 3. Prelevarea p mânturilor i rocilor i m sur ri ale

apei subterane 4. Încerc ri pe teren în p mânturi i roci 5. Încerc ri de laborator pe p mânturi i roci 6. Raportul de investigare a terenului

Eurocodul 7 - Partea 2 include i 24 anexe, astfel:

A. Lista rezultatelor încerc rilor pe baza standardelor de încerc ri geotehnice

B. Planificarea investiga iilor geotehnice C. Exemplu de determin ri ale presiunii apei subterane

bazate pe un model i pe m sur ri de lung durat D. Încerc ri de penetrare cu conul i cu piezoconul E. Încercarea presiometric (PMT) F. Încercarea de penetrare standard (SPT) G. Încercarea de penetrare dinamic (DP) H. Încercarea prin sondare cu greut i (WST) I. Încercarea cu scizometrul pe teren (FVT) J. Încercarea cu dilatometrul plat K. Încercarea de înc rcare cu placa (PLT) L. Informa ii detaliate privind preg tirea probelor de

p mânt pentru încercare M. Informa ii detaliate privind încerc rile pentru

clasificarea, identificarea i descrierea p mântului N. Informa ii detaliate privind încerc rile chimice

asupra p mântului O. Informa ii detaliate privind încerc rile de stabilire a

indicelui de rezisten a p mântului P. Informa ii detaliate privind încerc rile de rezisten

a p mântului Q. Informa ii detaliate privind încerc rile de

compresibilitate a p mântului R. Informa ii detaliate privind încerc rile de

compactare a p mântului S. Informa ii detaliate asupra încerc rii de

permeabilitate a p mânturilor T. Preg tirea probelor de roc în vederea încerc rilor U. Încerc ri pentru clasificarea rocilor V. Încercarea la umflare a rocilor W. Încerc ri pentru determinarea rezisten ei rocilor X. Bibliografie

Toate anexele au caracter informativ. Urmeaz ca

prin anexa na ional la SR EN 1997-2 s se decid anexele care î i p streaz caracterul informativ i cele care devin normative. 5. PE SCURT DESPRE ANEXA NA IONAL LA SR EN 1997-1:2004 Potrivit CEN, o Anex Na ional poate con ine informa ii asupra acelor parametri a c ror alegere este permis pe plan na ional, a a-numi ii "Parametri

11

Determina i la Nivel Na ional" (Nationally Determined Parameters), i anume:

1. valorile i/sau clasele în care sunt date alternative în

Eurocoduri; 2. valorile de utilizat atunci când în Eurocod se d doar

un simbol; 3. date specifice rii; 4. metodele de utilizat atunci când Eurocodul d

metode alternative 5. decizii privind aplicarea anexelor informative 6. referirea la informa ii complementare

necontradictorii (fa de Eurocod) care s -l ajute pe utilizator s aplice Eurocodul.

Transpunerea acestor reguli cu caracter general la

Eurocodul 7 - Partea 1 înseamn urm toarele: Punctul 1 se refer la coeficien ii par iali pentru care

se recomand valori în Anexa A (cu caracter normativ) a EN 1997-1.

Punctul 3 are în vedere aspecte climatice sau geografice, de exemplu adâncimea de înghe .

Punctele 1, 2 i 4 sunt în mod vizibil identificate în text prin utilizarea unor Note care informeaz cititorul c "valorile coeficien ilor par iali pot fi stabilite de Anexa na ional ". Asemenea note apar la un num r total de 34 articole din EN 1997-1.

Punctul 5 se refer la Anexele de la B la J la EN 1997-1.

Referitor la punctul 6, care poate fi interpretat în diferite moduri, Subcomitetul 7 pentru Eurocode 7 al Comitetului Tehnic 250 CEN (CEN TC 250/SC 7), a adoptat rezolu ia N 87 din 6 septembrie 1996, acceptat de CEN TC 250, care spune:

"CEN/TC 250 este de acord cu principiul ca EN

1997-1 s fie destinat exclusiv regulilor fundamentale ale proiect rii geotehnice i s fie completat prin norme na ionale".

(CEN/TC 250 accepts the principle that EN 1997-1

might be devoted exclusively to the fundamental rules of geotechnical design and be supplemented by national standards).

Aceasta înseamn c statele membre ale UE se pot

referi în Anexa Na ional la EN 1997-1 la norme na ionale care nu vin în contradic ie cu principiile din EN 1997-1.

Pe parcursul redact rii EN 1997-1 s-a manifestat o tendin general a rilor cu un sistem dezvoltat de coduri i standarde na ionale s încorporeze cât mai mult din materialul lor în Eurocod. În cele din urm , pentru a se ajunge la un consens, cea mai mare parte a materialului de acest fel, cu un specific na ional diferit de principiile general acceptabile, a fost abandonat.

Elaborarea de c tre Centrul de Inginerie Geotehnic din UTCB a Anexei Na ionale la SR EN 1997-1:2004 în limitele permise de textul standardului i de reglement rile CEN, conform punctelor 1...6 mai sus enumerate, a însemnat o activitate complex de documentare, participare la re ele, proiecte i seminarii europene, anchete în rândul rilor reprezentate în CEN, calcule comparative i studii parametrice. O prezentare în detaliu a Anexei Na ionale dep e te cadrul acestui material. De altminteri, SR EN 1997-1:2004 i Anexa Na ional aferent formeaz un tot. Cele dou documente vor trebui parcurse i aplicate împreun dar, a a cum se va ar ta în continuare, acest lucru nu va fi probabil posibil mai devreme de sfâr itul anului 2010.

Ne limit m în cele ce urmeaz în a eviden ia principalele op iuni exprimate în Anexa Na ional .

Un obiectiv major l-a constituit alegerea „Abord rii de calcul”. În SR EN 1997-1:2004 s-au propus trei „Abord ri de calcul” („Design approaches”) prin care se în eleg moduri distincte de combinare între coeficien ii par iali de siguran pentru ac iuni, pentru parametrii geotehnici i pentru rezisten e. În Anexa Na ional s-a recomandat abordarea de calcul 1 pentru proiectarea funda iilor i abordarea de calcul 3 pentru calculele de stabilitate general . Au fost modificate în consecin tabelele din anexa A (normativ ) privind valori ale coeficien ilor par iali.

Pe baza calculelor i studiilor parametrice efectuate, au fost de asemenea operate câteva modific ri ale valorilor coeficien ilor par iali (de siguran ) date în anexa normativ A.

Anexa na ional a confirmat caracterul informativ al anexelor B…J.

Dându-se curs reglement rii CEN care permite referirea la informa ii complementare care s nu fie în conflict cu Eurocodul 7 i care s -l ajute pe utilizator, în Preambulul la Anexa Na ional s-a f cut referire la un num r de 13 standarde i normative române ti care con in informa ii complementare necesare pentru aplicarea SR EN 1997-1:2004. Între acestea se afl i urm toarele normative care urmeaz a fi elaborate în 2008 i 2009, indispensabile pentru aplicarea SR EN 1997-1:2004:

NP 122 Normativ privind determinarea valorilor

caracteristice i de calcul ale parametrilor geotehnici

NP 123 Normativ privind proiectarea geotehnic a funda iilor pe pilo i NP 124 Normativ privind proiectarea geotehnic a lucr rilor de sus inere NP 125 Normativ privind fundarea construc iilor pe p mânturi sensibile la umezire NP 126 Normativ privind fundarea construc iilor pe p mânturi cu umfl ri i contrac ii mari

12

Pentru cei familiariza i cu reglement rile tehnice de baz aplicate în prezent în proiectarea geotehnic , este limpede leg tura dintre acestea i cele 5 normative. Astfel NP 122 va pune de acord cu SR EN 1997-1:2004 prevederile privitoare la parametrii geotehnici din standardul 3300/1-85. Teren de fundare. Principii generale de calcul. NP 123 va lua locul standardului 2561/3-90. Pilo i. Prescrip ii generale de proiectare. NP 124 va armoniza cu SR EN 1997-1:2004 prevederile NP 113-2004 Normativ privind proiectarea, execu ia, monitorizarea i recep ia pere ilor îngropa i, dar se va extinde i la alte tipuri de lucr ri de sus inere. NP 125 va revizui i pune de acord cu Eurocodul 7 Normativul privind fundarea construc iilor pe p mânturi sensibile la umezire (P7-2000), iar NP 126 va face acela i lucru pentru NP 001-1996 (Cod de proiectare i execu ie pentru construc ii fundate pe p mânturi cu umfl ri i contrac ii mari). Urmeaz a fi, de asemenea, revizuite, în vederea corel rii cu SR EN 1997-1:204, NP 112 -2004 Normativ privind proiectarea structurilor de fundare direct i NP 114-2004 Normativ privind proiectarea i execu ia ancorajelor în teren.

6. APLICAREA SR EN 1997-1:2004 SR EN 1997-1:2004 se înscrie în seria celor 10 Eurocoduri structurale menite s armonizeze în Europa proiectarea cl dirilor i a altor construc ii.

În proiectarea structurilor de orice fel, SR EN 1997-1:2004, cu Anexa Na ional , nu se poate aplica în mod independent (izolat) ci doar în cadrul unui pachet din

care s fac parte obligatoriu celelalte "Eurocoduri transversale" (EN 1990, EN 1991 i - dac este cazul - EN 1998) precum i unul sau mai multe "Eurocoduri verticale": EN 1992 (Proiectarea structurilor din beton), EN 1993 (Proiectarea structurilor din metal) EN 1994 (Proiectarea structurilor mixte din metal i beton), EN 1995 (Proiectarea structurilor din lemn), EN 1996 (Proiectarea structurilor din zid rie) i EN 1999 (Proiectarea structurilor din aluminiu). 7. CONCLUZII

Obiectivele principale ale procesului de restructurare a sistemului românesc de reglement ri tehnice în domeniul ingineriei geotehnice, definite prin Auditul efectuat de Centrul de Inginerie Geotehnic în 2003, au început s fie s fie îndeplinite.

Pe primul plan se situeaz punerea în acord cu Eurocodul 7 a reglement rilor privind proiectarea geotehnic , activitate care are anse s se încheie în 2009. Se vor crea astfel premize ca în 2010 s se poat trece efectiv la aplicarea SR EN 1997-1:2004 i SR EN 1997-2:2007 (cu condi ia ca i pentru toate cele 57 p r i ale celorlalte 9 Eurocoduri s se dispun de versiuni în limba român i de Anexe na ionale).

Pân atunci este de datoria proiectan ilor geotehnicieni, în primul rând, dar i a altor speciali ti implica i în proiectarea construc iilor, de a se familiariza cu textul Eurocodului 7.

THE ROMANIAN SYSTEM OF TECHNICAL CODES IN THE FIELD OF GEOTECHNICAL ENGINEERING UNDER A FULL PROCESS OF RESTRUCTURING

Synopsis

The paper presents a state-of-the art of the Romanian system of technical regulations in the field of geotechnical engineering and the main features of the restructuring process known by this system. Are synthesized the results of an audit undertaken by the Center for Geotechnical Engineering of the Technical University of Civil Engineering Bucharest. It is described then the European system of standards in the field of geotechnical engineering under the auspices of the CEN - Comité Européen pour la Normalisation, with the emphasis on the Eurocode 7 on Geotechnical Design translated in Romanian (SR EN 1997-1:2004, SR EN 1997-2:2007). Are mentioned the Romanian codes under preparation, containing non-contradictory complementary information to assist the user to apply SR EN 1997-1:2004.

LE SYSTEME ROUMAIN DE CODES DANS LE DOMAINE DE L'Ingenierie GEOTECHNIQUE EN PLEIN PROCES DE TRANSFORMATION

Résumé

L'article présente l'état actuel du système romain de prescriptions techniques dans le domaine de l'ingénierie géotechnique et les principaux aspects, du processus de restructuration connu par cet système. Sont synthétises les résultats d'un audit entrepris par le Centre d'Ingénierie Géotechnique de l'Université Technique des Constructions Bucarest. Il est décrit ensuite le système européen des normes dans le domaine de l'ingénierie géotechnique, sous les auspices du CEN - Comité Européen pour la Normalisation, en mettant l'accent sur l'Eurocode 7 visant le calcul géotechnique, traduit en romain (SR EN 1997-1:2004, SR EN 1997-2:2007). Sont mentionnées les réglementations roumaines en cours d'élaboration, qui contiennent informations complémentaires nécessaires pour assister l'utilisateur du SR EN 1997-2:2004.

13

AANNAALLIIZZAA RRAANNFFLLUU RRIIII EEPPAAVVEEII II RREEAABBIILLIITTAARREEAA SSTTRRUUCCTTUURRAALL AA UUNNUUII CCHHEEUU VVEECCHHII PPEENNTTRRUU CCEERREEAALLEE DDEE PPEE DDUUNN RREE DDIINN ZZOONNAA PPOORRTTUULLUUII GGAALLAA II V. Dumitrescu Ing., IPTANA S.A. , Bucure ti Rezumat Articolul trateaz problema ranflu rii epavei navei Transilvania aflat pe Dun re în dreptul vechiului cheu pentru cereale din portul Gala i, i de asemenea solu iile tehnice referitoare la lucr rile de consolidare ale cheului avariat i deschiderea opera ional a danelor.

1.INTRODUCERE Ranfluarea epavei Transilvania din zona vechiului cheu de cereale din portul Gala i este absolut necesar pentru îmbun t irea condi iilor de naviga ie pe Dun re i pentru redarea func ionalit ii capacit ilor de transport ale danelor, cunoscut fiind faptul ca în amplasament serviciile portuare au fost blocate în ultimii 25 ani. În prezent, accesul navelor la danele men ionate anterior este oprit datorit absen ei lucr rilor de dragare necesare care vor putea fi efectuate numai dup anfluarea epavei.

Cheul a fost construit acum 150 ani i necesit lucr ri de consolidare pentru a fi utilizat în condi ii de siguran . Nu în ultimul rând trebuie men ionat problema de mediu înconjur tor cauzat de prezen a epavei.

2. DATE GENERALE Cheul de cereale construit între 1872 – 1879 prezint un front de acostare de 650 m lungime total i se afl amplasat pe malul stâng al Dun rii (Fig. 1) în aval de sta ia fluvial Gala i. Cheul are forma unui zid de sprijin alc tuit din blocuri de piatr fiind echipat pe latura exterioar cu sc ri de acces de 1,20 m l ime. Elementele geotehnice ale amplasamentului au fost identificate prin investiga ii de teren realizate anterior cu specificarea urm toarelor straturi:

2 ÷ 3 m grosime umpluturi de forma ie heterogen , respectiv n moluri argiloase cu incluziuni de piatr sf râmat , c r mizi i fragmente de beton; n moluri argiloase cu intercala ii de nisip i orizont de turb la baz având grosimea de 10-12 m; nisip aluvionar cu intercala ie de noroi i turb , 4÷6 m grosime;

argile aluvionare plastice, 4 ÷ 7 m grosime; nisip cu piatr i intercala ii rare de argil , 4 ÷ 5 m grosime; pietri compactat cu nisip. La o adâncime aproximativ de 0,7 – 2 m a fost

interceptat nivelul pânzei freatice în umpluturi, alte dou straturi freatice sub presiune fiind blocate în al doilea i ultimul strat. E antioanele de sol au dovedit un atac slab coroziv la metale i unul carbonic la contactul cu betonul.

Studiile hidrografice periodice au ar tat efecte de

colmatare spre uscat i erodarea albiei spre fundul fluviului.

Transilvania a fost construit de antierul naval

“Burmeister & Wein” la Copenhaga acum 70 ani, în vara anului 1938, fiind folosit pentru croaziere pe Marea Neagr i Marea Mediteran i oferind pasagerilor condi ii de c l torie corespunz toare standardelor interna ionale ale acelui timp (Fig. 2).

Figura 1 Nava de pasageri Transilvania ancorat în zona

danelor 17 - 18 (în fa a vechiului cheu de cereale) i

14

a teptând unele repara ii curente de între inere s-a scufundat în final dup desprinderea din cablurile care o ineau legat de rm i dup aplecarea acesteia în

condi ii de niveluri extrem de sc zute ale Dun rii în data de 17 septembrie 1979. În momentul de fa , epava navei poate fi gasit la 280 m aval dep rtare de km D150, 10º oblic în raport cu aliniamentul cheului (Fig. 3).

Figura 2

Figura 3

Distan a minim dintre epav i enalul de naviga ie atinge aproape 30 m, iar cea maxim ajunge la aproape 60 m.

Distan a minim între cheu i epav ajunge la 20 m iar cea maxim ajunge la aproape 45 m.

T ierea sub ap prin sudur a epavei (aprox. 40% din structura navei) a început când nivelele apelor Dun rii erau sc zute, în 1983, în timp ce restul navei cânt rind aproape 3,500 tone a continuat s r mân sub ap .

Noua situa ie a ar tat c a avut loc un proces de colmatare în structura navei când nivelele Dun rii au dep it 2÷3 m peste structura navei i au acoperit aproape 2/3 din volumul cabinelor. În acela i timp s-au produs eroziuni între nav i mal.

3. RANFLUAREA EPAVEI

Ranfluarea epavei va dura aproape 3 luni. Au fost luate în considera ie câteva etape conform celor men ionate în continuare.

Etapa I (etapa preg titoare, considerând urm toarele ac iuni): studiu topo-hidrografic, analize subacvatice, dotare cu echipamente i instruirea tehnic necesar , organizarea de antier la Gala i, montarea de cabluri fasciculare i trolii, fixarea punctelor reper de trac iune cu infrastructura fundat indirect.

Etapa II : cur irea local a epavei cu un sistem de mini-dragare spre mal i de asemenea spre fluviu .

Etapa III : grinzi metalice structurale fixate pe epav prin sudur în vederea tract rii, nivelarea prin dragarea sub sec iunile bloc-sec iilor care trebuiesc t iate, introducerea prin foraj dirijat a cablurilor i/sau lan urilor pentru t iere, t ierea acestora, ridicarea buc ilor de epav t iate (G 200 t) cu o macara de minimum 400 t, sp larea / cur irea lor, înc rcarea pieselor dislocate pe barje i transportarea în zona de dezmembrare final .

4. LUCR RILE DE CONSOLIDARE A CHEULUI Dup eliminarea epavei vor fi efectuate investiga ii pentru a stabili gradul de avariere al cheului i solu iile tehnice de reabilitare. Pentru viitoarea reabilitare a cheului au fost analizate tehnic i financiar câteva scenarii descrise mai jos.

OPTIUNEA “A” Au fost considerate câteva alternative care folosesc tehnologiile moderne de injec ie cu jet-grouting si minipilo i (Fig. 4, 5, 6, 7) :

Varianta 1 (Fig. 4) ofer o solu ie pentru cazul când întreaga structur a cheului - zid de piatr , bloc de beton i pilo i de lemn - ar fi deteriorat iar deplas rile zidului atât pe verticala cât i pe orizontal sunt notabile. Se propune execu ia unor perechi de coloane jet-grouting cu diametru de 80 cm la partea inferioar a cheului din metru în metru în lungul cheului. Coloanele au lungimea de 8 m, sunt injectate la presiunea de 400 bari, ob inându-se înlocuirea capacit ii portante a pilo ilor de lemn pe care nu se mai poate conta. Pentru partea superioar , coloanele se continu în g uri forate umplute la 100 bari cu amestec ciment / ap . În fiecare coloan jet-grouting se înglobeaz o eav metalic de 18 m lungime. evile metalice i zidul de piatr sunt rigidizate pe întreaga lungime a cheului cu o grind coronament având sec iunea 80x120 cm din beton armat. Varianta 2 (Fig. 5) propune o solu ie pentru cazul în care numai pilo ii de lemn sunt avaria i, situa ie în care deplas rile verticale ale zidului sunt semnificative. La fiecare metru de fiecare parte a blocului de beton se realizeaz o succesiune de coloane jet-grouting cu diametrul de 80 cm. Coloanele au lungimea de 8 m, sunt injectate la

15

presiunea de 400 bari , permi ând preluarea sarcinilor verticale ale structurii care nu mai pot fi preluate de pilo ii de lemn. Varianta 3 (Fig.6) ofer o solu ie pentru cazul când numai blocul de funda ie de beton este avariat. La fiecare metru prin bloc se realizeaz o succesiune de coloane de injec ie cu jet cu diametrul de 80 cm. Coloanele au lungimea de 4 m sunt injectate la presiunea de 400 bari i permit consolidarea blocului de beton de funda ie. Varianta 4 (Fig. 7) ofer o solu ie pentru cazul când numai zidul superior de piatr este avariat. La fiecare metru pe latura dinspre masivul de p mânt din spatele cheului se realizeaz o succesiune de coloane jet-grouting cu diametrul de 80 cm. Coloanele au lungimea de 6 m i sunt injectate la presiunea de 400 bari, permi ând consolidarea zidului de piatr . Pentru diminuarea împingerii masivului de p mânt din spatele cheului se realizeaz un ir de coloane din beton armat cu diametrul de 80 cm i fi a de 14 m .

Figura 4

Figura 5 OPTIUNEA “B” Aceast variant (Fig. 8) propune execu ia unui zid de sprijin prefabricat din beton armat în spatele cheului care reazem spre ap pe ultima treapt de zid rie existent iar spre uscat pe capre de câte doi pilo i de beton armat prefabricat cu o sec iune de 35 x 35 cm i o lungime de 12 m sau pe mini pilo i. Zidul de sprijin va prelua presiunile verticale ale platformei i împingerea

masivului de p mânt din spatele cheului realizând o desc rcare a acestuia. În spatele zidului de sprijin prefabricat se va realiza o umplutur din anrocamente pozate pe o saltea geosintetic .

Figura 6

Figura 7

Figura 8

OPTIUNEA “C” Solu ia sugerat (Fig. 9) propune execu ia lucr rilor men ionate în continuare:

un rând de pilo i fora i = 0,88 m i =15 m la

fiecare 2,5 m, rigidiza i la partea superioar cu o grind din beton armat;

16

pozarea unor placi de beton armat prefabricat, 0,2 x 1,0 x 3,0 m, rezemate pe pilo ii fora i pentru a prelua împingerea p mântului din spatele cheului; executarea unui prism desc rc tor din anrocamente, pozat pe o saltea geosintetic în spatele pl cilor prefabricate i între acestea i cheul existent; Suprastructura nou va fi ancorat cu SBP 24 5

introduse în evi metalice de 20 m lungime i fixate în blocuri de ancorare la 4,00 m adâncime sub nivelul platformei actuale. Întreaga structur trebuie executat la o distanta de 2,5 m spre ap , fa de aliniamentul existent al sc rilor de cheu pentru a realiza continuitatea viitorului front de acostare.

Figura 9 OPTIUNEA “D” Varianta (Fig. 10) const în execu ia unor coloane forate de =1,18 m, cu tub metalic nerecuperabil, în lungul cheului la fiecare 6 m, spre ap . La partea superioar a coloanelor se va executa un cuzinet din beton armat pe care vor rezema grinzile parament prefabricate, realizându-se i monolitizarea prin diafragme i grinda longitudinal din beton armat.

Figura 10

În varianta 2 (Fig. 11), solu ia sugerat are drept scop reabilitarea i consolidarea cheului existent, a funda iilor sale precum i lucr ri pentru diminuarea împingerii masivului de p mânt din spatele cheului folosind metode tipice pentru funda iile speciale:

coloane jet-grouting in-situ, injectate la înalt presiune (400 bari), conducând la realizarea unor coloane de p mânt stabilizat cu = 80 cm; pilo ii de p mânt stabilizat se vor realiza în spatele cheului la distan e de 1,00 m, înclina i, luând în considera ie forma treptelor de zid rie din spatele cheului existent; coloane jet-grouting înclinate (1 : 5), realizate în ah, sub funda ia de beton a cheului existent; nivelul vârfului pilo ilor de p mânt stabilizat se va afl aproximativ la cota - 10,00 m (etiaj local Gala i) cu o fi de aproximativ 7,00 m; minipilo i 176 mm fora i, injecta i la înalt presiune, cu armatur unic axial ; minipilo ii traverseaz structura cheului existent, blocul de funda ie i masivul de p mânt stabilizat (coloane jet-grouting) de sub cheu; minipilo ii vor fi realiza i cu o panta 1:5 (idem coloane de jet-grouting) i vor avea o lungime total de circa 18,00 m.

Figura 11 6. BIBLIOGRAFIE IPTANA SA - Reabilitarea danelor 18 – 21 Port Comercial Gala i. Ranfluare epav Transilvania (2004) HBM SOLETANCHE BACHY - Deep foundation Ltd “Quay consolidation on Danube-Technical Solutions (2004) SOLETANCHE BACHY France, - Quay Carnot – Port de Concarneau (1998)

ANALYSIS OF SHIPWRECK REMOVAL AND STRUCTURAL REHABILITATION OF AN OLD GRAINS QUAY ON THE DANUBE IN GALATZI PORT AREA Synopsis The article develops the issue regarding the Transilvania shipwreck removal located on the Danube in front of the Old Grains Quay in Galatzi Port, also the technical solutions concerning the consolidation works at the damaged quay walls and berths operational opening.

L’ANALYSE DU RENFLOUAGE DE L’EPAVE ET LA REHABILITATION DE LA STRUCTURE D’UN VIEUX QUAY POUR CEREALES DANS LA ZONE PORTUAIRE DE GALATZI Résumé L’article concerne le renflouage de l’epave du navire Transilvania echouee sur le Danube devant le Vieux Quay de Cereales au Port de Galatzi,ainsi que les solutions techniques pour consolider le quay avarie et la reprise des operations portuaire

17

FFOORRMMEE SSPPEECCIIAALLEE DDEE IINNSSTTAABBIILLIITTAATTEE AA VVEERRSSAANN IILLOORR:: CCUURRGGEERREEAA BBRREECCIIIILLOORR DDEE FFAALLIIEE,, EERRUUPP IIII DDEE NNOORROOII,, CC DDEERRII DDEE SSTTÂÂNNCCII II AAVVAALLAANN EE DDEE GGRROOHHOOTTII .. SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZ E. Marchidanu Profesor univ. dr. ing., Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti, Catedra de Geotehnic i Funda ii Rezumat Articolul descrie unele forme de instabilitate a versan ilor, altele decât alunec rile clasice. Se analizeaz mecanismele de ini iere i dezvoltare a fenomenelor de instabilitate prezentate, riscurile asociate i posibilit ile de prevenire i stopare a acestora. Articolul con ine studii de caz pentru formele de instabilitate prezentate. 1. INTRODUCERE România este un teritoriu cu poten ial relativ ridicat de instabilitate la alunecare a versan ilor, care se manifest sub diverse forme, între care alunec rile clasice reprezint peste 70-80 % din cazuri.

Pe lâng alunec rile clasice, bine cunoscute i cercetate, pentru care s-au elaborat metodologii de investiga ii i de calcul eficiente în vederea evalu rii riscurilor pe care le pot genera, exist i alte forme de instabilitate care se produc mai rar i care necesit abord ri în bun parte diferite fa de cele aferente alunec rilor clasice.

Între aceste forme speciale de instabilitate a

versan ilor se men ioneaz curgerea breciilor de falie, erup iile de noroi, c derile de stânci i avalan ele de grohoti .

În cele ce urmeaz se prezint succint fiecare form

special de instabilitate men ionat . Prezentarea este înso it de un studiu de caz pentru

fiecare form de instabilitate i, pentru unele cazuri, un scurt comentariu f cut de autor în leg tur cu m surile care se puteau lua pentru prevenirea producerii acestora.

2. CURGEREA BRECIILOR DE FALIE Brecia de falie reprezint o structur geologic de form relativ tabular , alc tuit din sf râm turi de roci tari, cu dimensiuni foarte variate, prinse într-o matrice nisipoas - argiloas , care se formeaz la contactul celor dou

compartimente ale unei falii, în urma frec rii care are loc pe suprafa a de contact dintre acestea, în procesul de glisare.

Nu toate faliile sunt înso ite de brecii. Exist îns i falii ale c ror zone de brecie ajung la grosimi de metri sau zeci de metri.

Compozi ia granulometric a materialului din zonele

de brecie poate fi extrem de variat , în func ie de rocile prezente în compartimentele faliilor. Pot fi brecii alc tuite integral din sf râm turi de roci tari, caz în care acestea, de regul , au permeabilit i mari i lucreaz ca adev rate drenuri, cu efect important asupra spectrului hidrodinamic al curgerii apelor subterane.

În alte cazuri, breciile pot fi alc tuite din

sf râm turi de roci înglobate în matrice argiloas impermeabil . În astfel de situa ii breciile de falie se comport ca un ecran, cu efect important asupra spectrului curgerii apelor subterane în masivul de roc .

Majoritatea breciilor de falie sunt extrem de

neomogene, zonele puternic permeabile alternând cu zone mai pu in permeabile sau chiar impermeabile. În acest tip de brecii se pot acumula cantit i mari de ap care stagneaz sau se dreneaz lent. Presiunea apei în brecia faliei poate s creasc semnificativ, iar atunci când zona de brecie este sec ionat printr-o excava ie (drum, galerie, tunel etc.) apa din brecie poate refula i forma adev ra i toren i de noroi argilos, sau erup ii de nisip cu fragmente col uroase de roci tari. În unele cazuri, debitele solide generate de curgerea breciilor de falie nu pot fi st pânite iar efectul acestui fenomen poate conduce la un adev rat dezastru.

18

2.1. Studii de caz

Curgerea breciei de pe falia Monteoru, Siriu Una dintre cele mai recente curgeri de brecie de falie s-a produs în anul 2005, în versantul stâng al acumul rii Siriu. Datorit acestei curgeri, drumul na ional DN 10 Buz u - Bra ov a fost blocat în totalitate cca. 2 luni. Cu toate lucr rile de sus inere care s-au executat, fenomenul înc nu a fost stopat. Detalii mai multe în leg tur cu acest caz sunt prezentate într-un articol la cea de a XI-a Conferin Na ional de Geotehnic i Funda ii, Timi oara, 18-20 septembrie, 2008. Curgerea materialului de brecie pe o zon de falie, în versantul drept al râului Buz u, în dreptul localit ii Chirle ti Pe DN 10 Buz u - Bra ov, la km 61, în dreptul localit ii Chirle ti, în versantul drept al v ii Buz ului, s-a produs o curgere de p mânt, de forma unei limbi alungite care în partea inferioar se termin cu un important con de acumlare (Fig. 1).

Curgerea de p mânt este activ i are loc pe o structur morfologic de forma unui jgheab lung de peste un kilometru i lat de cca. 3-5 m la obâr ie i 80-100 m la baz , unde se evazeaz sub form conic .

Valea toren ial pe care are loc curgerea coincide

cu aliniamentul faliei de înc lecare a doi solzi: cel din amonte (spre N-V) alc tuit din forma iuni geologice de vârst oligocen (latorfian - chatian) în facies grezos - istos i cel din aval (c tre S-E) alc tuit din marne i

gresii de vârst eocen (Fig. 1). Contactul dintre cei doi solzi se face pe o

puternic disloca ie, de forma unei falii care este înso it de o important zon de brecie constituit din fragmente de gresie înglobate într-o mas de material plastic provenit din fr mântarea isturilor argiloase i marnelor, în prezen a apei (Fig. 2).

Mecanismul producerii curgerii de p mânt se

poate explica prin faptul c structura geologic local a favorizat dezvoltarea mai intens a procesului de eroziune pe direc ia liniei de înc lecare, materialul din zona breciei de falie fiind mai u or dislocat i transportat c tre baza versantului.

Concomitent cu formarea v ii torentului, a c rei

pant general la nivelul talvegului este în medie de 1:3 ... 1:3,5, materialul provenit din dislocarea breciei faliei a fost transportat sub form de curgere.

O cantitate din ce în ce mai mare de material a

ajuns în zona de debu are a v ii toren iale în lunca

râului Buz u, pân aproape de DN 10, a format un mare con de depunere. C tre amonte de vârful conului jgheabul pe care se scurge materialul se îngusteaz treptat pân la 30-50 m l ime în partea median a curgerii ajungând c tre obâr ia v ii la 3-5 m l ime.

Fig. 1. Schi a amplas rii alunec rii Chirle ti, sc.1:25000

Fig. 2. Schi a structurii geologice într-o sec iune transversal pe direc ia alunec rii Chirle ti

Observa iile efectuate la începutul lunii iulie 2001,

dup o lung perioad de secet , au ar tat c viteza de deplasare a masei de p mânt este mai mare la partea superioar a alunec rii, unde exist i numeroase cr p turi orientate în principal pe direc ia de curgere i scade c tre baz , în zona conului nemaifiind observate mi c ri (Fig. 3).

Masa de p mânt antrenat în mi care este alc tuit

din fragmente de gresie înglobate într-o past moale de argil . La suprafa s-a format o crust uscat , cu grosime de 20-50 cm de sub care matricea argiloas , foarte moale, refuleaz la suprafa prin cr p turile existente.

19

Fig. 3. Valuri de p mânt care alunec . Curgerea s-a accelerat dup precipita iile c zute în ultima decad a lunii septembrie, 2001

În jum tatea superioar a curgerii, între masa de

p mânt în mi care i versan ii v ii s-au format suprafe e de delimitare, sub forma unor escarpamente cu în l ime de pân la 1,5 - 2 metri (Fig. 4).

În prima decad a lunii septembrie 2001, dup

câteva zile de ploi care au continuat f r întrerupere, s-a constatat o accelerare a curgerii masei de p mânt, cu o vitez care se apreciaz c în perioadele de vârf a putut atinge 10 - 15 m/zi.

Fig. 4. Suprafe e de rabotaj în masa de p mânt care alunec

Observa iile efectuate au pus în eviden foarte clar

suprafe e de rabotaj atât pe p r ile laterale ale masei de p mânt alunec toare, la contactul cu versan ii v ii toren iale, cât i în interiorul acesteia, la contactul dintre blocurile de p mânt care s-au mi cat independent. Imaginea acestei curgeri de p mânt, mai rar întâlnit în ara noastr , seam n foarte bine cu aceea caracteristic

curgerii ghe arilor de tip alpin sau toren ilor de lav vâscoas care se scurge pe pantele conurilor vulcanice (Fig. 5).

Date asupra ini ierii curgerii de p mânt în zona

men ionat nu exist . Probabil c fenomenul de alunecare lent , prin curgerea plastic a p mântului s-a declan at concomitent cu procesul de formare a v ii toren iale pe care se produce curgerea.

Pân în prezent studiile efectuate pe aceast

alunecare au constat numai din observa ii directe efectuate prin cart ri geologice i geomorfologice i prelevarea unor e antioane din materialul argilos, plastic moale, refulat prin cr p turile care afecteaz masa de p mânt care alunec i prin cr p turile laterale care delimiteaz alunecarea pe versan ii stabili.

Rezultatele analizelor de laborator, de i sumare,

conduc la concluzii interesante privind aceast curgere plastic cu dimensiuni atât de mari i activ de câ iva zeci de ani.

O analiz granulometric indic 41% argil , 39%

praf, 12% nisip i 8% fragmente de gresii. Din punct de vedere al plasticit ii, pasta argiloas , moale, care înglobeaz fragmentele de gresii, se caracterizeaz prin urm toarele valori de plasticitate: wP = 20,47%, w = 35%, wL = 46%, IP = 25,53%, IC = 0,43.

În ceea ce prive te rezisten a la forfecare a

materialului curg tor, parametrii de rezisten ob inu i prin încerc ri în eforturi triaxiale, pe probe UU au valorile: ϕ = 2,5o, c = 11 kPa în eforturi totale i ϕ = 7,5o i c = 9 kPa în eforturi efective.

Din punct de vedere al compresibilit ii, încerc rile

efectuate pe probe consolidate la treptele de înc rcare σ = 100; 300; 500 kPa, s-au ob inut coeficien i de consolidare cv = 3,44 10-4 cm2/s, 2,73 10-4 cm2/s respectiv 2,95 10-4 cm2/s iar modulul de deforma ie edometric M2-3 = 4347 kPa.

Foarte interesant este presiunea de umflare care

ajunge la valori de ordinul a 350 - 400 kPa. Datele geotehnice ob inute, de i sumare, pot ajuta la

explicarea fenomenului de curgere a masei alunec toare astfel: În perioadele de secet , la suprafa a masei care alunec se formeaz o crust de uscare în care, datorit contractilit ii p mântului, se produc cr p turi de uscare adânci. În perioadele de precipita ii aceste cr p turi favorizeaz p trunderea apei pân cel pu in la baza crustei uscate, aceasta se umeze te pân la satura ie iar p mântul, fiind avid de ap , favorizeaz producerea fenomenului de umflare excesiv a crustei concomitent cu reducerea sensibil a rezisten ei la forfecare. Acest proces de uscare / umezire conduce în final la reactivarea curgerii. Fenomenul se repet la fiecare ciclu de uscare / umezire excesiv , curgerea fiind favorizat i de structura geologic particular (brecie de falie pe un aliniament pe care s-a format valea toren ial ).

20

Fig. 5. Curgerea breciei faliei în zona Chirle ti. Vedere de pe DN 10

În prezent, curgerea de p mânt s-a extins periculos de mult, ajungând la cca. 20-30 m de DN 10 i de CF Buz u - Nehoia . Conul de acumulare de la baz s-a evazat foarte mult i a afectat par ial câteva case. Se impun m suri urgente de protec ie a DN 10 i CF care risc s fie acoperite în scurt timp de curgerea de p mânt. 3. ERUP II DE NOROI 3.1. Studii de caz

Erup ia de noroi din zona localit ii Beciu, jude ul Buz u Localitatea Beciu, din jude ul Buz u, este situat în aria de dezvoltare a vulcanilor noroio i de pe anticlinalul Berca - Beciu - Arb na i (Fig. 6).

Fig. 6. Vulcani noroio i la Pâclele Mici (Anticlinalul Berca - Beciu - Arb na i)

Pe lâng prezen a vulcanilor noroio i zona se mai

caracterizeaz i prin frecven a i amploarea alunec rilor de teren. Forma iunile geologice din zon (depozite de molas ) sunt foarte favorabile producerii alunec rilor de teren.

Erup ia de noroi de la Beciu, conform unei

descrieri f cute de Vasile Sencu [4] s-a produs astfel: "Vulcanii noroio i de la Beciu se afl în

apropierea localit ii amintite (1 km) pe Valea Arb na ului, la o altitudine de circa 280m, într-o zon de disloca ie important a anticlinalului.

Ei ocup o suprafa restrâns (20x40 m) situat

în imediata apropiere a drumului Beciu - Arb na i, pe care sunt 8 fierb tori de noroi. O fierb toare tipic se afl cu 200m mai la sud de acest grup, iar o alta la cap tul nord - estic al satului Beciu.

La Beciu este semnalat i imensa curgere de

noroi (Fig. 7) asem n toare cu cea a vulcanilor noroio i, care s-a declan at în vara anului 1975 pe terenul neted din nord - vestul localit ii (la 1,5 km dep rtare), pe partea dreapt a V ii B ligoasa, în dreptul confluen ei cu Valea Arb na ului. Tot în acela i loc o mare alunecare de teren, înso it de o imens erup ie, s-a produs în noiembrie 1976 (coloana de noroi men inându-se la 1m în l ime timp de 24 ore). Erup ia a durat 30 zile, timp în care s-au scurs circa 500 vagoane de noroi pe Valea B ligoasa, cu o vitez de un metru în 24 ore.

În timpul cutremurului din 4 martie 1977 (cu

magnitudinea de 7,2) erup ia a fost reactivat brusc pentru circa 6 ore, dup care s-a oprit tot brusc.

Suntem deci în prezen a unei manifest ri vulcanice noroioase declan ate de o alunecare de teren i reactivat în timpul unui cutremur de p mânt"....

Observa iile efectuate pe teren, la începutul lunii

septembrie 2001, coroborate i cu informa iile ob inute

21

de la localnici, care au fost martori la toate erup iile descrise mai sus, au ar tat c din 1977 n-au mai avut loc alte erup ii. Masa de noroi scurs în timpul erup iilor practic a fost levigat în totalitate de c tre apele de scurgere, a a încât în prezent nu se mai observ urme clare ale acestui fenomen. Totu i, exist semne care arat c pericolul de a se produce noi erup ii nu a încetat s existe. La cca. 25-30 m dep rtare de craterul prin care a erupt torentul de noroi în perioada anilor '70, cu câ iva ani în urm a avut loc o r bufnire de ap urmat de o curgere de noroi, formându-se un crater mic i un con de noroi cu în l ime de pân la cca. 1,5-2 m.

Fig. 7. Torent de noroi rezultat în urma producerii unor alunec ri de teren în anii 1975 - 1976 i reactivate în urma cutremurului din 4 martie 1977

O bun parte din conul format se men ine i în

prezent (Fig. 8). Toat activitatea acestui mic vulcan noroios a durat aproximativ 2 zile, în prezent fiind inactiv.

Erup ia de noroi de la Beciu nu a afectat gospod rii

sau alte construc ii în afar de drumul, singurul de altfel, care asigura leg tura rutier cu localit ile din amonte - Balta Tocilei, Grabicina de Jos .a. Ca urmare a fost necesar abandonarea acestuia i construirea unui nou drum pe partea stâng a v ii B ligoasa.

Erup ia de noroi de la Beciu reprezint un fenomen

rar care poate s aib un efect catastrofal dac se produce într-o zon construit .

Periculozitatea producerii erup iilor de noroi const

în faptul c declan area fenomenului are loc brusc, iar materialul pus în mi care prin erup ie se prezint sub forma unei mase fluide vâscoase care practic nu poate fi oprit prin mijloace obi nuite.

Erup ia de noroi de la Beciu s-a produs în leg tur

strâns cu vulcanii noroio i de pe structura anticlinal Berca - Beciu - Arb na i i cu alunec rile de teren foarte frecvente în zona respectiv .

Fig. 8. Con de noroi recent rezultat în urma unei erup ii de ap i noroi de scurt durat

Mecanismul de producere a erup iei de noroi este

urm torul (Fig.9):

− în zona respectiv exist falii profunde care pun în leg tur structurile petrolifere, în care exist i acumul ri de gaze, cu suprafa a terenului;

− dac faliile sunt deschise în anumite puncte i gazele

pot erupe la suprafa , în acele puncte apar fierb tori sau vulcani noroio i; astfel de apari ii exist la Beciu, foarte aproape de zona în care s-a produs erup ia de noroi;

− versantul drept al v ii B ligoasa, în zona în care s-a

produs erup ia de noroi, este puternic afectat de alunec ri de teren care au pus în mi care nu numai depozitele deluviale, predominant argiloase, impermeabile, dar i roca de baz (depozite pliocene) care practic este impermeabil ; aceste alunec ri de teren, cu grosimi de pân la câ iva zeci de metri practic au acoperit faliile pe care ar fi putut ie i gazele la suprafa ;

− în momentul declan rii unei alunec ri de teren sau

reactivarea unei alunec ri mai vechi, prin intermediul suprafe ei de alunecare, falia profund care afecteaz structura anticlinal se poate redeschide, gazele inute sub presiune se elibereaz i în drumul lor c tre suprafa antreneaz cantit i

mari de noroi i ap pe care le expulzeaz pe panta versantului; erup ia dureaz pân la epuizarea presiunii gazelor; dac alunecarea este activ , prin deplasarea masei de p mânt care alunec falia poate fi obturat din nou, presiunea gazelor în falie se reface i la o nou reactivare a faliei, este posibil ca fenomenul s se repete. Prognozarea producerii erup iilor de noroi este

foarte dificil i necesit cercet ri ample i laborioase.

22

Este foarte important s se cunoasc cât mai bine structurile geologice - elementele plicative i disjunctive, prezen a acumul rilor de gaze, structurile hidrogeologice, fenomenele fizico - geologice, seismicitatea etc. Numai o bun cunoa tere a acestor elemente i o interpretare a modului de interac iune a acestor factori ar putea s permit o evaluare a riscului de a se produce astfel de fenomene.

Fig. 9. Mecanismul de producere a erup iei de noroi: a - falie închis de c tre masa de p mânt alunecat ; b - falie deschis datorit reactiv rii alunec rii i fragment rii masei de p mânt care alunec

Trebuie re inut faptul c alunec rile de teren pot juca

rolul de acoperire a unor poten iale pericole de erup ii de gaze i noroi. De altfel, la cel lalt cap t al anticlinalului Berca - Arb na i, pe periclinul sud - vestic, în urma producerii unor alunec ri de teren s-au declan at erup ii de gaze care au generat a a numitele focuri vii prin aprinderea gazelor emanate din adâncuri i transportate la suprafa pe liniile de fractur . 4. C DERI DE STÂNCI I AVALAN E DE GROHOTI C derile de stânci sunt destul de frecvente i se produc, de regul , pe taluzurile înalte ale excava iilor pentru drumuri i c i ferate, cariere .a.

Blocurile de stânci care se desprind din taluz i cad pe platformele de drum, de CF sau alte obiective pot surprinde autovehicule în trafic sau afecta diverse construc ii .a.

Pe versan ii cu pante abrupte, la altitudini mari,

acolo unde roca apare la zi i este numai par ial sau deloc acoperit de p dure, sub influen a factorilor externi roca se dezagreg în fragmente i blocuri cu dimensiuni uneori foarte mari. Sub efectul gravita iei aceste fragmente se scurg pe versan i.

O parte se rostogolesc pân la baza versantului dar o

cantitate foarte mare poate r mâne într-un echilibru labil pe versant (Fig. 10). Acumul rile de grohoti pot deveni

instabile în timpul topirii z pezilor, ploilor toren iale, cutremurelor de p mânt sau producerii avalan elor de z pad depus peste grohoti .

Fig. 10. Acumul ri de grohoti în zonele înalte ale Mun ilor Retezat

4.1. Studii de caz Avalan a de grohoti de pe valea râului Retezat În prim vara anului 1999, pe valea râului Retezat, la cca. 25 km amonte de debu area râului în Depresiunea Ha eg, în versantul drept al v ii s-a produs o avalan de grohoti cu urm ri tragice.

La baza versantului era colonia antierului Hidroenergetic de la barajul Gura Apelor, majoritatea construc iilor cu destina ie social fiind cu parter i etaj.

Câteva sute de metri deasupra talvegului râului,

versantul este acoperit de p duri de conifere i foioase, dup care vegeta ia devine din ce în ce mai rar . Pe versant exist depozite discontinui de grohoti .

În urma unei ploi toren iale, masa de grohoti s-a

pus în mi care i a luat forma unei avalan e care, pe culoarul pe care s-a deplasat, a ras p durea în totalitate.

23

Viteza de deplasare a masei de grohoti amestecat cu trunchiuri de copaci a fost a a de mare încât popula ia care se afla la ora respectiv în colonie a fost luat prin surprindere. O parte din construc ii au fost acoperite pân la acoperi fiind practic sf râmate, un num r mare de r ni i dar i pagube materiale mari.

Se pune întrebarea dac acest dezastru putea fi

evitat. R spunsul ar putea fi urm torul: singura solu ie posibil pentru evitarea dezastrului putea fi cercetarea atent a versantului, în special pe baza cart rilor aerofoto-grametrice i evaluarea riscului de producere a unor avalan e de grohoti .

Cu siguran , concluzia la care s-ar fi ajuns, ar fi

condus la abandonarea amplasamentului pe care s-a construit colonia i g sirea unui alt amplasament situat în afara zonei de pericol.

În asemenea situa ii, orice tentativ de a stabiliza

masa de grohoti prin diverse lucr ri de re inere, practic nu avea anse de reu it . C deri de stânci i curgeri de grohoti pe Valea Oltului La sfâr itul anului 2005, pe Valea Oltului, între localit ile Câineni i Râul Vadului, jud. Vâlcea, în dreptul km 238+400, s-a declan at o puternic pr bu ire de stânci de pe versant, cu un volum estimat de cca. 10.000 m3, care a acoperit oseaua i calea ferat dintre Râmnicu Vâlcea i Sibiu (Fig. 11).

Grosimea grohoti urilor la nivelul platformei drumului i c ii ferate a ajuns la peste 10 metri. Lucr rile de degajare a oselei s-au efectuat cu intermiten pe durata câtorva luni în timp ce calea ferat a fost închis pe parcursul unui an de zile.

Fig. 11. Pr bu ire de roci pe Valea Oltului, în decembrie 2005. Utilajele au degajat temporar platforma drumului dar CF a fost complet blocat timp de cca. un an (Foto dup ziarul Libertatea)

5. CONCLUZII Formele speciale de instabilitate a versan ilor, necesit abord ri care dep esc domeniul cercet rii strict geotehnice.

În toate cazurile prezentate, investiga iile la scar mare, prin mijloace specifice Geologiei inginere ti i Mecanicii rocilor sunt indispensabile.

Investiga iile geotehnice punctuale, chiar dac sunt

efectuate cu respectarea tuturor reglement rilor în vigoare, uneori se dovedesc insuficiente dac nu sunt încadrate i judecate în contextul condi iilor geologice generale din zon .

Este tot mai clar pentru majoritatea celor angaja i în

cercetarea terenurilor pentru amplasarea construc iilor, c limitele dintre Geotehnic , Mecanica rocilor i Geologia inginereasc trebuie estompate cât mai mult posibil.

În acest sens, a vrea s amintesc afirma iile unui

fost coleg, cadru didactic la Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti, pân la începutul anilor '90. în prezent un excelent cercet tor în domeniul geotehnicii în Canada, care la ultima Conferin Na ional de Geotehnic i Funda ii (Bucure ti, 2004), dup ce a prezentat o lucrare foarte interesant pe care a realizat-o în Canada, a spus (redau din memorie):

.... Dac regret ceva pe linia preg tirii mele profesionale de pân acum, este faptul c nu am înv at mai mult Geologie...... BIBLIOGRAFIE MARCHIDANU, E., ST NESCU, R. - Cercetarea instabilit ii la alunecare a versan ilor, prin lichefierea terenului. Solu ii de prevenire a producerii alunec rilor de teren prin lichefiere. Programul ORIZONT 2000, MEC, 2001. MARCHIDANU, E. Geologie pentru ingineri constructori cu elemente de protec ie a mediului i geologie turistic . Editura Tehnic , 2005. MARCHIDANU, E. - Studiu geologic ingineresc pentru alunecarea Groapa Vântului i întocmirea h r ii de hazard la alunecare pentru acumularea Siriu. Contract 30E/2006. ANAR-DA Buz u - Ialomi a, 2007. SENCU, V. - Vulcanii noroio i de la Berca. Editura Sport - Turism, Bucure ti, 1985. x x x - Libertatea, 30 decembrie, 2005.

24

SPECIAL FORMS OF SLOPE INSTABILITY: RUNNING OF FAULT BRECCIA, MUD ERUPTIONS, ROCK FALL AND AVALANCHE DEBRIS. CASE STUDIES Synopsis The paper presents some slope instability forms, other than classical landslides, are analysed the start and development mechanisms of the presented phenomena, as well as the associated risks and methodes used to prevent and stop the landslides. The paper includes case studies for each of the presented instability forms.

FORMES SPECIALES D'INSTABILITE DES VERSANTS: ECOULEMENT DE BRECHES DE FAILLE, ECOULEMENT DE BOUE, CHUTE DE BLOCS ET AVALANCHES DE CAILLOUTIS Résumé L'article présente quelques formes d'instabilité des versants autres que les glissements classiques. Sont analysés les mécanismes d'initiation et de développement des phénomènes d'instabilité présentés, les risques associés et les possibilités de prévention et d'arrêt de ces ceus-ci. Sont également présentés des études de cas pour chaque forme d'instabilité présentée.

25

DDEEPPOOZZIITT PPEENNTTRRUU RREEZZIIDDUUUURRIILLEE RREEZZUULLTTAATTEE DDIINN AACCTTIIVVIITTAATTEEAA DDEE FFOORRAAJJ II PPRROODDUUCC IIEE DDEE GGAAZZEE NNAATTUURRAALLEE.. SSTTUUDDIIUU DDEE CCAAZZ –– DDEEPPOOZZIITTUULL CCHHEEIIAA,, RROOMMÂÂNNIIAA L. Batali Profesor univ. dr. ing. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti, Catedra de Geotehnic i Funda ii S. Manea Profesor univ. dr. ing. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti, Catedra de Geotehnic i Funda ii E. Olinic

ef lucr ri ing. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti, Catedra de Geotehnic i Funda ii Rezumat Articolul prezint aspecte legate de depozitarea reziduurilor din activitatea de foraj i produc ie gaze naturale. Se prezint viitorul depozit al SNGN ROMGAZ de la cheia, jude ul Suceava. De eurile rezultate din aceast activitate se prezint sub form de fluid de foraj, în stare semi-lichid i de detritus rezultat de la s parea sondelor, existând îns i surplus de ap cu adaos de diferite substan e chimice. Articolul prezint fluxul tehnologic proiectat pentru fiecare tip de de eu i modul de operare al întregului depozit. Articolul prezint de asemenea detalii referitoare la solu iile tehnice pentru sistemele de etan are – drenaj de baz i suprafa , în conformitate cu legisla ia român în vigoare, ca i sistemele de drenare i colectare. Toate sistemele utilizeaz materiale geosintetice i minerale 1. INTRODUCERE Depozitul ecologic de la cheia este destinat depozit rii de eurilor rezultate din activit ile de foraj i produc ie a sondelor de gaze naturale din zona Moldova (estul i nord-estul României) pe o perioad de minim 20 ani. Cantitatea maximal prev zut a fi prelucrat i depozitat anual în depozit este de cca 3000 mc, fiind compus din:

detritusul provenit din rocile întâlnite în procesul de forare a sondelor; fluidul de foraj rezidual format din ap i aditivi (bentonit , barit , antifiltran i, fluidizan i etc.); Acesta poate con ine cloruri de sodiu sau potasiu („fluid s rat”) sau nu, în func ie de tehnologia de execu ie a sondei; ape i lamuri provenite din decantarea apelor de z c mânt.

Depozitul de de euri trebuie s asigure printr-un

sistem distinct i stocarea i prelucrarea fluidului de foraj pentru a putea fi reutilizat la construc ia sau punerea în produc ie a altor sonde.

De eurile pot fi clasificate, în conformitate cu legisla ia român , ca industriale nepericuloase.

2. AMPLASAMENT Amplasamentul viitorului depozit apar ine din punct de vedere administrativ localit ii cheia, Jude ul Suceava, fiind situat la cca. 4 km sud vest de municipiul Suceava.

Terenul, care în prezent este folosit ca p une i/sau teren arabil, are o pant natural care variaz între 1:10 i 1:6.

Suprafa a total este de 3.7 ha cu un perimetru de

769 m. În vecin tatea amplasamentului exist , pe direc ie

NE – SV, o linie electric de medie tensiune, fa de care împrejmuirea depozitului proiectat este situat la o distan de minim 12 m.

În aval de perimetrul ce va fi construit, la cca. 300 m

distan , exist pârâul Cimbrina (Pripasna). Cercet rile de teren i de laborator efectuate au

relevat o stratifica ie a terenului de fundare în zona viitorului depozit caracterizat printr-o alternan de materiale coezive, argile, argile pr foase, nisip argilos i materiale nisipoase pr foase, cu rar pietri . În orizonturile nisipoase pr foase se întâlnesc intercala ii argiloase i straturi de nisip gresificat.

26

Nu s-a pus în eviden existen a unui strat acvifer, dar apa subteran a fost întâlnit în unele dintre forajele executate la cote diferite, ea circulând prin intercala iile nisipoase din straturile argiloase, ca i prin numeroasele orizonturi de concre ii calcaroase. Strict în zona viitorului depozit, apa subteran a fost întâlnit , la data cercet rilor, la cca. 8 m adâncime în zona de pante medii, având tendin a de a ie i la suprafa la baza pantei, formând zone ml tinoase. Zonele ml tinoase identificate sunt în afara perimetrului viitorului depozit.

Probele de ap recoltate au ar tat o posibil poluare

deja existent cu azota i, azoti i, fosfa i, amoniu, fenoli. Materialele coezive pot fi caracterizate ca fiind

materiale cu plasticitate mare i foarte mare, în stare de consisten plastic vârtoas , cu permeabilit i reduse (cca. 10-9 m/s), cu excep ia straturilor nisipoase pr foase care au permeabilit i de cca. 10-5 m/s.

În conformitate cu legisla ia român (normativul NP

074/2002) terenul poate fi considerat bun pentru fundare i poate fi utilizat pentru amplasarea viitorului depozit de

de euri i a construc iilor anexe, pentru care pot fi adoptate solu ii de fundare direct , presiunea conven ional fiind de cca 400 kPa.

Din punct de vedere al cerin elor pentru depozite

periculoase i nepericuloase, legisla ia român (HG 349/2005 care a înlocuit HG 162/2002) impune existen a unei bariere geologice naturale de 1m sau 5 m grosime (pentru de euri nepericuloase, respectiv periculoase) cu k < 1x10-9 m/s.

Grosimea barierei geologice argiloase prezente pe

amplasament este variabil , dar coeficientul de permeabilitate respect condi iile impuse. 3. SOLU II TEHNICE 3.1. Descriere func ional i tehnologic Depozitul ecologic cheia este conceput pentru a r spunde urm toarelor cerin e:

depozitarea detritusului rezultat în urma activit ii de forare sonde. Detritusul va fi adus separat la depozitare i va fi depozitat în celulele de depozitare f r alt tratare. Celulele vor fi etan ate corespunz tor legisla iei în vigoare (vezi paragraful anterior) pentru a împiedica orice poluare a terenului sau apei. prelucrarea i depozitarea fluidelor de foraj nereutilizabile. Datorit con inutului foarte mare de ap , fluidele de foraj necesit o prelucrare prealabil (depozitarea de eurilor

lichide nu este permis ). Tratarea fluidelor se va face printr-un sistem de floculare/centrifugare, care asigur ob inerea unei propor ii solid/lichid de maximum 80%/20%. Materiile solide rezultate în urma trat rii vor fi depozitate în celulele de depozitare etan ate, împreun cu detritusul. Lichidul rezultat dup centrifugare va fi depozitat temporar în habe, dup care va fi preluat de beneficiar i va fi injectat într-o sond de injec ie, la mare adâncime, în z c minte depletate. Fluidele mineralizate („s rate”) vor fi prelucrate separat, iar lichidele „s rate” rezultate în urma centrifug rii vor fi depozitate separat de celelalte. Lichidul rezultat în urma centrifug rii fluidelor nemineralizate („dulci”) va putea fi folosit pentru prepararea altor fluide de foraj, necesare pentru activit i ulterioare. Levigatul colectat la baza celulelor de depozitare va fi stocat într-un bazin tampon, dup care va fi preluat de beneficiar pentru a fi reinjectat împreun cu lichidele rezultate din centrifugare. prelucrarea apelor de la decantarea apelor de z c mânt. Dac aceste ape nu con in cantit i mari de substan e solide acestea vor fi depozitate în habele corespunz toare apelor ce vor fi reinjectate în sonda de injec ie. În caz contrar, acestea vor fi supuse centrifug rii. stocarea i prelucrarea fluidelor de foraj reutilizabile. Fluidele de foraj reutilizabile sunt tratate în vederea recondi ion rii, stoc rii temporare i refolosirii lor la alte sonde.

Pentru a asigura aceste cerin e, sunt prev zute a fi realizate urm toarele obiective:

3 celule de depozitare a materiilor solide, cu o suprafa total de 25.300 m2, delimitate de diguri perimetrale, o hal industrial pentru procesarea i stocarea fluidelor de foraj, cu o suprafa construit de 621 mp, o cl dire anex de tip parter ce ad poste te birouri, laborator chimic, central termic , cu o suprafa construit de 97.75 mp, platform betonat circulabil cu o suprafa de 1700 mp, utilit i pentru alimentare cu ap , energie electric , circula ie în incint etc.

Depozitul este proiectat a func iona în circuit închis,

nici o cantitate de lichid poluat nefiind evacuat în amplasamentul acestuia sau în zonele limitrofe.

Schema general a depozitului este prezentat în

figura 1.

27

Figura 1. Schema general a depozitului

Figura 2. Flux tehnologic 4. UNITATEA DE STOCARE I PROCESARE Hala industrial va ad posti urm toarele echipamente:

habe de stocare a fluidelor de foraj nereutilizabile, pe categorii („dulci” i „s rate”), pân la tratarea lor prin floculare i centrifugare; unitate de floculare, prev zut cu un laborator chimic;

pompe pentru vehicularea fluidelor i lichidelor între diferitele habe i centrifug ; grup preparare fluid de foraj; spa iu de depozitare a substan elor chimice necesare unit ii de floculare; cabin aliment ri i ac ion ri electrice.

Fluxul tehnologic de tratare / prelucrare a fluidelor de

foraj este prezentat în figura 2.

28

În hala de prelucrare sunt prev zute 8 habe a câte 70 m3 fiecare, iar în exteriorul halei mai sunt prev zute înc dou habe de aceea i capacitate destinate a primi apele rezultate din centrifugarea fluidelor mineralizate („s rate”), ca i, eventual, a celor nemineralizate („dulci”). Apele „dulci” nu vor fi depozitate în habele exterioare pe timpul iernii. Nu se vor amesteca în aceea i hab ape „dulci” i „s rate”.

Fluidele sunt aduse cu vidanjele i sunt desc rcate într-una din habele de depozitare. Din haba de depozitare fluidul nereutilizabil este preluat cu pompa de noroi a centrifugii, f cându-se în acela i timp injec ia de floculant. Cantitatea de reactivi necesar pentru floculare se determin prin doz ri de laborator pentru fiecare arj în parte.

Fluidul amestecat cu floculant este introdus în

centrifuga separatoare de mare vitez i mare capacitate de procesare, Materiile solide rezultate în urma centrifug rii sunt preluate de la centrifug i sunt înc rcate direct într-un mijloc de transport cu ajutorul c ruia sunt duse la celula de depozitare aflat în exploatare. Lichidele rezultate sunt colectate prin c dere liber într-o hab tampon i apoi sunt trimise, pe tipuri, în habele destinate colect rii acestor lichide.

Fluidele de foraj reutilizabile sunt stocate într-una din habele special destinate. Tratarea acestora se poate face fie prin centrifugare pentru a li se reduce densitatea, fie se pot trata în vederea conserv rii (1 – 2 luni) cu agent conservant (antibacterian) i reglarea pH-ului. Fluidele sunt amestecate periodic i se monitorizeaz parametrii principali (reologie, pH, alcalinit i i filtrare). 3.3. Celulele de depozitare Pentru depozitarea materiilor solide (detritus i materii solide rezultate dup centrifugare) sunt prev zute 3 celule de depozitare ecologice, din care dou sunt compartimentate în dou subcelule (figura 3). Volumele utile ale acestor celule sunt:

celula C1: 7625 mc celula C2: subcelula C2.1 – 7270 mc, subcelula C2.2 – 7270 mc, total C2: 14540 mc celula C3: subcelula C3.1 – 6445 mc, sucelula C3.2 – 5135 mc, total C3 – 11580 mc

Volumul total de depozitare este de 33735 mc.

Volumul materiilor solide de depozitat a fost

considerat de 1500 mc/an, rezultând un volum total de depozitat în timp de 20 ani de cca. 30000 mc.

Celulele de depozitare sunt realizate în semidebleu –

semirambleu i sunt dispuse în trepte, urmând

configura ia natural înclinat a terenului existent. Ele sunt delimitate de diguri perimetrale, iar celulele C2 i C3 sunt prev zute cu diguri de compartimentare, realizate par ial în debleu, par ial în umplutur , având în l imi cuprinse între 1 m i 6.5 m.

Digurile sunt realizate din materialul argilos local

excavat i din material argilos de aport, compactate. Taluzurile digurilor au pante de 1:2, ceea ce confer stabilitate atât digurilor propriu-zise, cât i sistemului de etan are ce va fi instalat pe taluzuri. Digurile de separa ie dintre celule sunt prev zute cu berme circulabile de 4 m l ime

Nivelul maxim de umplere este situat la 1.0 m sub

nivelul coronamentului digurilor. Fiecare celul este prev zut cu un drum tehnologic de acces. De asemenea, este prev zut un drum tehnologic care deserve te zona de E i NE a amplasamentului.

Depozitul de reziduuri cheia este un depozit ecologic ce respect prevederile HG 349/2005, celulele fiind prev zute cu sisteme de etan are – drenaj de baz i pe taluz care sunt descrise mai jos.

Sistemul de etan are – drenaj de baz este alc tuit din

(de jos în sus – figura 4): barier natural argiloas , cu permeabilitate de cca 10-9 m/s, cu grosimi variabile, de minim 0.5 m; geocompozit bentonitic alc tuit din geomembran din polietilen de înalt densitate de 1.5 mm grosime i strat de bentonit sub form de granule, lipit de

geomembran ; geotextil de protec ie a geomembranei, de 1200 g/m2; strat drenant din pietri , de 0.50 m grosime, în care sunt încorporate tuburi perforate de drenaj, din polietilen de înalt densitate, riflate, învelite în geotextil cu rol filtrant; geotextil de separa ie între stratul drenant i cel de de euri.

Geomembrana i geotextilul de protec ie vor fi

ancorate în tran ee de ancoraj dimensionate corespunz tor, amplasate pe bermele i coronamentul digurilor perimetrale i de compartimentare.

Levigatul preluat prin sistemul de drenaj a ezat la

baza celulelor va fi condus prin intermediul unor colectoare perimetrale la rezervorul de colectare a levigatului amenajat în aval de celula C3 (Fig. 3). Din rezervor, levigatul va fi preluat cu ajutorul unei pompe i transportat cu vidanjele, împreun cu apa provenit de la centrifugarea noroaielor „s rate”, c tre sonda de injec ie. Rezervorul de colectare a levigatului are un volum util de cca. 700 mc.

29

Platform

Cell 3-1Cell 3-2

Cell 2-1

Cell 2-2

Cell 1

390.00

395.00

400.00

405.00

410.00

415.000

102030

4050

Figura 3. Schema de amenajare a terenului

Figura 4. Sisteme de etan are de baz i suprafa

Figura 5. Sistemul de colectare a levigatului i apelor meteorice

30

În faza de exploatare, în cazul unor precipita ii extraordinare, a a cum a fost cazul în România în ultimii ani, apele de la suprafa a de eului depus sunt preluate de un colector din polietilen de înalt densitate, amplasat la cota maxim de umplere a celulei („prea-plin”) i care va conduce apele în c minul intermediar de colectare a levigatului i apoi spre rezervorul de colectare a acestuia. Colectorul cu rol de „prea-plin” va servi ulterior la evacuarea apelor de precipita ii, în faza post – închidere (Fig. 5).

Având în vedere panta natural a terenului în zon , ca

i regimul de precipita ii specific amplasamentului, a fost proiectat un sistem de drenare a apelor de suprafa , provenite din precipita ii i iroire, ca i din izvoarele existente, pentru ca acestea s nu erodeze taluzurile digurilor i s nu se acumuleze în interiorul celulelor.

Drenarea apelor de suprafa pe zona din amonte de amplasament se face cu ajutorul unor an uri umplute cu piatr , învelit în geotextil, dispuse în spic în lungul pantei. Drenarea apelor de adâncime din amonte se va face cu o tran ee drenant pozi ionat la baza stratului de pietri cu nisip. Apele colectate de drenuri vor fi

transportate prin intermediul rigolelor dispuse în lungul depozitului c tre valea pârâului Cimbrina.

Natura reziduurilor depuse nu impune realizarea unui sistem de colectare a gazelor în suprafa a depozitului.

4. CONCLUZII

În contextul ader rii la UE, România se va alinia legisla iei europene referitoare la depozitarea de eurilor, respectiv Directiva 1999/31/EC, prin care depozitarea de eurilor lichide este interzis .

În prezent nu exist depozite controlate pentru

de euri lichide, depozitul cheia fiind primul proiectat conform legisla iei.

Tehnologia propus pentru prelucrarea i

depozitarea reziduurilor provenite din activitatea SNGN ROMGAZ de forare i produc ie sonde gaze naturale va asigura atât respectarea cerin elor Directivei Europene cât i ale legisla iei na ionale în domeniu, asigurând în acela i timp economii substan iale prin refolosirea unor fluide de foraj.

A LANDFILL FOR RESIDUES RESULTED FROM DRILLING AND PRODUCTION OF GAS WELLS. CASE STUDY – SCHEIA LANDFILL, ROMANIA Synopsis The paper presents aspects regarding the storage of the residues resulting from drilling and production of natural gas well. The future landfill of SNGN ROMGAZ cheia, Suceava county, Romania is presented. The residues are mainly drilling fluids, in semi-liquid state and detritus resulting from drilling, but also excess of water enriched in chemical substances. The paper describes the technological flux designed for each type of refuse and the operation method for the entire landfill. The paper is giving also details about the designed lining and cover systems, according to the Romanian legislation, as well as a presentation of the drainage and collection systems. Both are using geosynthetic materials, as well as mineral ones. DEPOT DE DECHETS POUR LES RESIDUUS EN PROVENANCE DE L’ACTIVITE DE FORAGE ET EXPLOITATION GAS NATURELS. ETUDE DE CAS – DEPOT SCHEIA, ROUMANIE Résumé L’article présent des aspects liés au stockage des résidus en provenance de l’activité de forage et de production gaz naturel. Le cas du futur dépôt de déchets appartenant à SNGN ROMGAZ, situé à cheia, département de Suceava, est présenté. Les déchets résultant de cette activité se présentent sous forme de fluide de forage, à l’état semi-liquide et de detritus de forage des sondes, mais il existe également un surplus d’eau enrichie par différentes substances chimiques. L’article présente le flux technologique conçu pour chaque type de déchet et le mode opératoire du dépôt dans son ensemble. Sont également présentés des détails concernant les solutions techniques pour les systèmes d’étanchéité – drainage de base et de couverture, en conformité avec la législation roumaine en vigueur, ainsi que les systèmes de drainage et de collecte. Tous les systèmes conçus utilisent des matériaux géosynthétiques et minéraux.

DETERMINAREA PARAMETRILOR GEOTEHNICI AI PAMANTULUI IMBUNATATIT PRIN PROCEDEUL DE VIBRO-INDESARE CU COLOANE DIN MATERIAL GRANULAR

Coloanele din material granular executate intr-un teren de fundare slab, sunt o alternativa viabila atunci cand o solutie de fundare directa nu indeplineste cerintele de siguranta si/sau exploatare normala, iar o fundatie indirecta pe piloti din beton armat este mult acoperitoare si neeconomica. Aceasta solutie de imbunatatire a terenului de fundare conduce, prin adaosul de material granular, la cresterea capacitatii portante si a rigiditatii pamantului. Teoria cea mai des utilizata in Europa pentru calculul terenului imbunatatit prin vibro-indesare, a fost elaborata de catre Heinz J. Priebe si publicata pentru prima oara in anul 1976. Ea a fost imbunatatita de-a lungul timpului, ajungand astazi la o forma general acceptata de catre mediul academic, proiectanti si constructori. Unul din avantajele acestei metode de calcul este ca pot fi evaluati parametrii geotehnici (φ, c, M) ai sistemului compozit pamant – coloane, rezultat in urma imbunatatirii prin procedeul de vibro-indesare. Versiunea actualizata a „teoriei Priebe“ privind calculul terenului de fundare imbunatatit prin vibro-indesare, poate fi gasita in format PDF la urmatoarea adresa http://www.getec-ac.de/download/en/pdf/GT07-13E.pdf („The Design of Vibro Replacement“, H. J. Priebe, 1995). Acelasi articol ofera informatii despre calculul tasarilor precum si despre estimarea reducerii potentialului de lichefiere a unui teren astfel imbunatatit. Se prezinta in cele ce urmeaza un exemplu privind modul de determinare a parametrilor geotehnici ai sistemului compozit pamant – coloane (φcomp, ccomp, Mcomp). Coloanele din material granular au 16,0m lungime si sunt dispuse la o distanta interax de 1,5m, intr-o retea patrata. Informatiile geotehnice din amplasament sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Nr. crt. Denumire strat Grosime

(m) Cota inf. strat (m)

Ic (-)

cu (kPa)

φ (°)

c (kPa)

M (MPa)

φcomp (°)

ccomp (kPa)

Mcomp (MPa)

Parametri inainte de imbunatatire

Parametri dupa imbunatatire (calculati)

1 Praf argilos 2,0 2,0 0,75 60 20 15 12,5 30 9 22,5

2 Argila prafoasa, cu intercalatii centrimetrice de materie organica*

14,0 16,0 0,35 15 13 10 8 30 5 18,4

3 Nisip cu pietris 4,0 20,0 - - 35 0 60 - - - * Coloanele din material granular pot fi realizate si in pamanaturi cu un continut ridicat de materie organica, daca grosimea lor nu depaseste 30cm. De asemenea, nu pot fi realizate coloane in pamanturi care au o coeziune nedrenata cu<15kPa.

Tabelul 1. Parametrii geotehnici ai terenului de fundare, inainte si dupa imbunatatirea prin vibro-indesare Notatii: A – aria unui ochi al retelei de coloane Ac – aria unei coloane Dc – diametrul unei coloane m – factor de proportionalitate privind incarcarea unei coloane

n – factor de imbunatatire φ – unghi de frecare interna c – coeziune M – modulul de deformatie edometric

P

Formulele ce conduc la determinarea parametrilor geotehnici ai pamantului imbunatatit sunt:

, unde φc si Mc reprezinta parametrii geotehnici ai materialului granular din coloana, iar φ, c si M sunt parametrii geotehnici ai pamantului inainte de imbunatatire. 1. Determinarea factorului de imbunatatire n0 Se vor determina doi factori de imbunatatire, n0.1 si n0.2, corespunzatori celor doua straturi de pamant imbunatatite (praf argilos si argila prafoasa).

1.1 Determinarea factorului de imbunatatire n0.1 Diametrul coloanei in stratul 1 (praf argilos) este aproximat avand valoarea de Dc.1=0,65m. Procedeul KELLER de realizare a coloanelor din material granular, foloseste o tubulatura de aprox. 0,55m diametru. Datorita consistentei ridicate a pamantului din acest strat, s-a aratat ca in practica se obtin diametre de coloana reduse fata de valorile uzuale.

Folosind raportul si graficul din Figura 1, se obtine factorul de imbunatatire n0.1=1,8. Unghiul de frecare interna al materialului granular folosit la realizarea coloanelor se considera a fi φc=40°, iar μs reprezinta coeficientul lui Poisson pentru sistemul compozit pamant – coloane.

1.2 Determinarea factorului de imbunatatire n0.2 Diametrul coloanei in stratul 2 (argila prafoasa) este aproximat la valoarea de Dc.2=0,8m.

Folosind raportul si acelasi grafic din Figura 1, se obtine factorul de imbunatatire n0.2=2,3.

Fact

roru

l de

imbu

nata

tire

n 0

Raportul ariilor A/Ac Figura 1. Graficul de determinare a factorului de imbunatatire n0

6,82

1,8

2. Determinarea factorului de proportionalitate m1 In vederea obtinerii acestui factor de proportionalitate este necesara corectarea factorului de imbunatatire n0, astfel incat sa se tina cont de diferenta de rigiditate dintre corpul coloanei si pamantul din jurul acesteia. Similar punctului 1, se vor determina doi factori de proportionalitate, unul pentru fiecare strat de pamant imbunatatit.

2.1 Determinarea factorului de proportionalitate m1.1 Modulul de deformatie edometric al materialului din corpul coloanei este aproximat avand valoarea de Mc.1=100.000kPa. Conform experientei KELLER, consistenta ridicata a pamantului din acest strat, ce ofera un suport lateral foarte bun, determina un modul de deformatie al materialului granular peste valorile uzuale.

Folosind raportul si graficul din Figura 2, se obtine factorul de corectie . Se corecteaza raportul initial al ariilor . Folosind din nou graficul din Figura 1 si raportul ariilor modificat, se obtine factorul de imbunatatire corectat n1.1=1,75. Se observa o scadere a factorului de imbunatatire fata de cel calculat la punctul 1.1. Factorul de proportionalitate este:

.

2.2 Determinarea factorului de proportionalitate m1.2 Modulul de deformatie edometric al materialului din corpul coloanei este aproximat avand valoarea de Mc.2=80.000kPa.

Folosind raportul si graficul din Figura 2, se obtine factorul de corectie

. Se corecteaza raportul initial al ariilor . Folosind din nou graficul din Figura 1 si raportul ariilor modificat, se obtine factorul de imbunatatire corectat n1.2=2,2. Factorul de proportionalitate este:

.

Cor

ectia

rap

ortu

lui d

e ar

ii Δ(

A/A

c)

Raportul modulilor de deformatie Mc/M Figura 2. Graficul de determinare a corectiei aplicate raportului de arii

0,67

3. Determinarea parametrilor geotehnici ai sistemului compozit pamant - coloane Folosind factorii de imbunatatire n0.1 si n0.2 impreuna cu cei doi factori de proportionalitate m1.1 si m1.2, se pot determina pentru fiecare strat de pamant imbunatatit in parte, modulul de deformatie edometric, respectiv unghiul de frecare interna si coeziunea.

KELLER Geotehnica S.R.L. Bd Ghica Tei, nr. 25 023701, sector 2 Bucuresti Mobil: 07 28 96 17 09 Telefon: 021 243 03 51 Fax: 021 243 03 50 Email: office@kellergeotehnica.ro www.kellergeotehnica.ro www.kellerholding.com

Coloane din material granular executate de KELLER Geotehnica in amplasamentul „Fabrica Bio-Diesel“, Lehliu-Gara, Calarasi

35

IINNCCIINNTT DDRREENNAANNTT PPEENNTTRRUU UUNN PPAARRCCAAJJ SSUUPPRRAATTEERRAANN ÎÎNN BBUUCCUURREE TTII H. Popa Conferen iar dr. ing. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti, Catedra de Geotehnic i Funda ii S. Manea Profesor univ. dr. ing. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti, Catedra de Geotehnic i Funda ii R. Ciortan Dr. ing., IPTANA S.A., Bucure ti Rezumat Cre terea aglomer rii urbane în marile ora e impune cel mai adesea adoptarea unor solu ii constructive de tipul pere ilor de sus inere la realizarea unor noi construc ii pentru a nu periclita stabilitatea i integritatea celor deja existente în vecin tate. Tipul de perete este ales în func ie de condi iile existente în zon i de amploarea lucr rilor de executat : caracteristicile geotehnice i hidrologice ale amplasamentului, adâncimile de excavare de efectuat, prezen a unor construc ii în vecin tate i modul de fundare al acestora. Articolul prezint caracteristicile unui astfel de perete de sus inere care, pe lâng condi iile

de stabilitate i rezisten a trebuit s fie i permeabil pentru a nu crea o barier în calea apei subterane i s produc astfel o ridicare a nivelului apei în zon . Datorit diferen elor de stratifica ie în lungul amplasamentului i ale adâncimilor de excavare, peretele de sus inere a fost proiectat în diferite variante de sprijinire (încastrat, ancorat sau prai uit) i cu diferite lungimi, respectivi grosimi. 1. INTRODUCERE Ora ul Bucure ti, ca i alte ora e mari ale României, prezint o deficien din ce în ce mai acut privind locurile de parcare existente. Din acest motiv un program de construire a unor parc ri supraterane sau subterane a început s î i fac prezen a. Problema major în construirea acestor parcaje o reprezint aglomerarea urban i în consecin lipsa spa iilor necesare. Aceasta conduce deseori la dezafectarea unor construc ii i devierea re elelor edilitare. Pentru protejarea construc iilor al turate este necesar realizarea unor lucr ri de sus inere de tipul pere ilor îngropa i.

Lucrarea prezint solu ia adoptat pentru o incint de sus inere a excava iei necesare realiz rii unui parcaj multietajat în vecin tatea unor mari construc ii existente în centrul ora ului Bucure ti.

Datorit apropierii de râul Dâmbovi a care

traverseaz ora ul i a faptului c pânza freatic care deverseaz în acest râu nu trebuia s fie blocat printr-un perete etan , a trebuit s fie adoptat o solu ie de perete neetan asociat cu un sistem de filtrare i colectare a apei care traverseaz peretele.

2. CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI Amplasamentul viitorului parcaj se g se te în zona Pia a Unirii, între Complexul Agroalimentar (Hala Pia a Unirii) pe latura de est i Unirea Shopping Center (Magazinul Unirea) pe latura de vest, cu latura de nord paralel cu Bd. Corneliu Coposu i cea de sud paralela cu str. M mulari (figura 1). Construc ia va avea 128,9 m lungime, 30,30 m l ime pe latura din nord i 44,40 m pe latura sudic i regim de în l ime subsol + parter + 7 etaje.

Solu ia de fundare const într-un radier casetat realizat din beton armat i umplut cu pietri . Radierul este a ezat pe un strat de egalizare de cca. 10 cm, ceea ce conduce la o cot a excava iei de + 67,20 m, cota + 74,00 m fiind considerat cota ± 0,00 a cl dirii.

Amplasamentul este traversat i este înconjurat de o

serie de re ele de termoficare, gaz, canal, alimentare cu ap , electrice, situate la diferite adâncimi.

Cercetarea geotehnic realizat în baza a trei foraje

pozi ionate pe o lungime de cca. 100 m pe linia median a amplasamentului a relevat stratifica ia terenului prezentat în tabelul 1.

36

Tabelul 1. Stratifica ie i parametric geotehnici caracteristici

Foraj A Foraj B Foraj C Strat γ, kN/m3

φ', o

c' kPa

+73.20 m ÷ +71.10 m

+73.80 m ÷ +71.40 m

+74.75 m ÷ +71.05 m

umplutur - - -

+71.10 m ÷ +69.30 m

+71.40 m ÷ +70.10 m

+71.05 m ÷ +69.95 m

argil pr foas cafeniu - g lbuie 19 18 30

+69.30 m ÷ +68.20 m

+70.10 m ÷ +67.90 m

+69.95 m ÷ +67.55 m

nisip fin 19 25 0

+68.20 m ÷ +64.00 m

+67.90 m ÷ +64.50 m

+67.55 m ÷ +61.25 m

argil cenu iu - cafenie 19 16 56

+64.00 m ÷ +63.70 m

+64.50 m ÷ +64.30 m

+61.25 m ÷ +60.95 m

nisip fin 19 25 0

sub +63.70 m

sub +64.30 m

sub +60.95 m

argil cenu iu - cafenie 19 16 56

NH=+68.60m NH=+68.40m NH=+68.15m NH – nivelul apei subterane

Figura 1. Amplasamentul i conturul peretelui de sus inere 3. SOLU II TEHNICE Pentru a realiza cota excava iei de +67.20 m în condi iile cotelor terenului actual la aproximativ +73.50 m pe laturile de nord i sud, i de cca +70.00 m pe latura de est i inând cont de vecin t ile construite cu regimuri de

în l ime i de fundare diferite, ca i de aspectele geotehnice specifice amplasamentului, se impune realizarea unei incinte de sprijinire. Datorita sistemului de drenaj existent i în func iune al zonei adiacente amplasamentului (latura vestic ), proiectantul de specialitate împreun cu proiectantul general au decis realizarea i pentru noua construc ie a unui sistem de drenaj definitiv, sub forma unui dren perimetral noii

construc ii, care s poat prelua cantit ile de ap din amplasament i care s se racordeze la sistemul actual.

O fotografie a amplasamentului la începutul lucr rilor este prezentat în figura 2. Fotografia a fost realizat dinspre latura nordic c tre cea sudic .

Incinta urm re te conturul parcajului pe laturile de

nord, est i sud, închizându-se tangent la cl direa Magazinului Unirea care se afla pe latura vestic (Fig. 1).

Incinta este format din pere i îngropa i autoportan i realiza i din pilo i de rezisten i pilo i drenan i. Pilo ii de rezisten fora i, din beton armat sunt dispu i la distan e interax de 1.00 sau 1.40 m (în func ie

37

de latura). Lungimile pilo ilor de rezisten sunt de 7 m, 10 m sau 11 m în func ie de zon to i fiind încastra i în pachetul de argile i argile pr foase din adâncime.

Figura 2. Imagine a amplasamentului înaintea începerii lucr rilor

Pentru a asigura drenarea terenului din spatele incintei, între pilo ii fora i au fost prev zu i pilo i din balast de 3,0 m lungime îmbr ca i în saci de geotextil, cu acela i diametru ca pilo ii de rezisten (600 mm i 880 mm) realiza i pân sub stratul de nisip purt tor de ap .

În figura 3 sunt prezentate, pentru exemplificare,

sec iunile caracteristice ale peretelui astfel constituit corespunz tor laturii de Est a incintei. Diametrul pilo ilor, atât a celor din beton armat, cât i a celor din pietri învelit în geotextil este de 600 mm. Pilo ii de rezisten au o lungime de 7,0 m, ceea ce le asigur o încastrare suficient în teren pentru a nu fi necesar sprijinirea suplimentar prin prai uri sau ancoraje. La ad postul peretelui din pilo i poate fi observat sistemul de drenaj care asigur colectarea apei care se infiltreaz prin pilo ii permeabili i scurgerea acesteia spre canale de evacuare. In acest mod excava ia realizat în scopul execu iei funda iei parcajului r mâne uscat . Pilo ii de rezisten sunt solidariza i la partea superioar printr-o grind din beton armat cu sec iunea de 0,80x0,60 m.

Pe latura de nord a incintei (paralel cu bulevardul Coposu), datorit unei diferen e de nivel mai mare (cota terenului natural fiind de +71.00 m) i a traficului intens de pe bulevard au fost necesari pilo i cu o lungime mai mare de 11.0 m pentru a asigura încastrarea suficient a acestora în teren. Nu a fost nici aici necesar o rezemare suplimentar a peretelui, pilo ii având to i acela i diametru de 600 mm.

În figura 4 este prezentat o fotografie a peretelui

realizata în timpul construc iei acestuia. Se pot observa pilo ii de beton armat printre care se remarc pilo ii de drenaj din balast învelit în geotextil.

grinda

+70.00

+70.60

piloti beton armat,φ = 0.60 m

+63.00

+67.00

piloti permeabili, φ = 0.60 m

0.30

+67.20 cota excavare

pilo

ti p

erm

eabi

li

pilo

ti b

eton

arm

at

0.80

A - A

1.00

1.00

1.00

O0.60

O0.60

0.60

0.93

A A

drenpetris

tere

n na

tura

l

dren

(ex

cava

re)

0.330.30

+67.20 ... +66.55

Figura 3. Sec iuni caracteristice ale peretelui de sus inere

Figura 4. Peretele de sus inere permeabil

Figura 5 prezint o fotografie a peretelui de sus inere (col ul dintre latura de nord cu cea de est) dup intrarea drenului în func iune i începerea lucr rilor de excavare. Se poate observa în fotografie sistemul de

38

drenaj realizat la baza peretelui din pilo i i un c min de colectare în col ul peretelui.

Figura 5. Peretele de sus inere i sistemul de drenaj

O fotografie a sistemului de drenaj în construc ie este prezentat în figura 6.

Figura 6. Sistemul de drenaj

În cazul laturii de sud (paralel cu strada M mulari), datorit unei diferen e de excavare i mai mare (cota terenului natural fiind de +73.50 m) i a prezen ei unor construc ii înalte în apropiere a fost necesar adoptarea unui diametru mai mare pentru pilo i i a unui sistem de sprijinire suplimentar prin prai uri i

prin ancoraje.

Astfel, diametrul pilo ilor a fost m rit la 880 mm,

iar interdistan a între ace tia la 1,40 m. Pilo ii permeabili din pietri cu geotextil au diametrul tot de 880 mm. Lungimea pilo ilor din beton armat este de 10,0 m.

Pentru a asigura stabilitatea peretelui acesta a fost

sprijinit suplimentar la partea superioar în dreptul grinzilor de solidarizare.

Astfel, la col ul dintre laturile de sud i est ale

incintei au fost realizate prai uri metalice amplasate la 45O care au rigidizat col ul. prai urile au fost realizate din eava cu diametrul exterior de 508 mm i o grosime a peretelui de 20 mm (figura 7).

grinda solidarizare,1.20 x 1.00 x 17.00 m

17.00

17.00

1.20

5.00 5.00 5.00 2.00

5.00

5.00

5.00

2.00

spraituri, φ 508 mm δ = 20 mm

Figura 7. Sistemul de prai uri

Pentru a nu ap rea diferen e de rigiditate între peretele sud i cel de est, pe lungimea de sprijinire a peretelui cu prai uri (circa 17,0 m – figura 7) au fost realiza i pilo i cu diametrul de 880 mm atât pe latura sud, cât i pe cea de est.

Pe restul lungimii de perete de pe latura sud nu au

mai putut fi realizate prai uri din cauza faptului c acestea ar fi incomodat realizarea parcajului (cele dou spirale de acces in parcaj – figura 1).

Din acest motiv, sprijinirea suplimentar a

peretelui la partea superioar a fost realizat printr-un sistem de tiran i fixa i în grinda de solidarizare la distan e de circa 3,0 m. Ace ti tiran i au fost fixa i la cap tul cel lalt în pilo i executa i în spatele peretelui de sus inere la o distan de aproximativ 7…10 m în func ie de condi iile de amplasament. Pilo ii de fixare a tiran ilor sunt identici cu pilo ii de rezisten din peretele de sus inere (diametrul de 880 mm i lungimea de 10,0 m).

39

4. CONCLUZII Realizarea de noi construc ii în Bucure ti i, în general, în mediu urban, pune probleme legate de aglomerarea de construc ii existente i de re ele utilitare. Execu ia excava iilor în apropierea structurilor existente, de multe ori sub nivelul apei subterane, poate influen a stabilitatea i integritatea acestora. În aceste cazuri solu ia cel mai

des adoptat este cea a pere ilor îngropa i. În func ie de condi iile pe care ace tia trebuie s le îndeplineasc – rezisten , stabilitate, etan eitate, de durata de via – temporar sau definitiv , de influen a asupra regimului de curgere a apelor subterane – permeabili sau etan i, pere ii de sus inere pot lua diferite forme.

Articolul prezint cazul unui perete de sus inere

temporar, autoportant, prai uit sau ancorat, care trebuie s fie permeabil, dar care trebuie s îndeplineasc i condi iile de stabilitate rezisten în timpul execu iei infrastructurii unei noi construc ii. Solu ia adoptat a fost cea a unui perete din pilo i din beton armat intercala i cu pilo i din pietri înveli i în geotextil care asigur filtrarea apei subterane, împiedicând astfel trecerea particulelor fine i pr bu irea terenului în spatele peretelui.

Lucr rile au fost realizate în perioada iulie –

decembrie 2004.

PERMEABLE EMBEDDED WALL ENCLOSURE FOR A MULTISTORIED PARKING IN BUCHAREST, ROMANIA Synopsis Building in urban, agglomerated areas imposes often to use diaphragm walls in order to protect the nearby buildings. The wall type depends on the site existing conditions and on the construction characteristics: geotechnical and hydrogeological site characteristics, excavation depth, nearby buildings and their foundations. The paper presents a case study of a retaining wall enclosure which had to be permeable in addition to the stability and strength conditions. The permeability condition was required in order to avoid the creation of a hydraulic barrier and a groundwater level raise. Due to the lithology differences along the building and to the different excavation depths, the wall was designed in various ways: embedded, anchored or propped, having different lengths and thicknesses.

ENCEINTE PERMEABLE POUR UN PARKING A BUCAREST, ROUMANIE Résumé La croissance de l’agglomération urbaine dans les grandes villes impose le plus souvent l’adoption de solutions constructives de type parois de soutènement en cas de réalisation des nouveaux ouvrages au voisinage de constructions existantes, afin de ne pas péricliter la stabilité et l’intégrité des ces dernières. Le type de paroi est choisi en fonctions des conditions existantes sur le site et de l’ampleur des ouvrages: caractéristiques géotechniques et hydrologiques du site, profondeur d’excavation, présence des ouvrages au voisinage et leur type de fondation. L’article présente les caractéristiques d’une paroi de soutènement qui, en plus des conditions de stabilité et de résistance, a dû être aussi perméable pour ne pas créer une barrière pour l’eau souterraine et déterminer ainsi une augmentation du niveau dans la zone adjacente. Dû aux différences de lithologie au long du site et aux profondeurs d’excavation, la paroi de soutènement a été conçue avec différents systèmes support (paroi encastrée, ancrée ou butonnée), ayant différentes longueurs et épaisseurs.

40

NNOOTTEE

OO NNOOUUAA RRAAMMUURR ÎÎNN IINNGGIINNEERRIIAA GGEEOOTTEEHHNNIICC :: BBIIOO GGEEOOTTEEHHNNIICCAA ??

În 1950 conduc torul meu de doctorat, prof. Boris Alexandrovici Rjanitin, eful laboratorului de îmbun t ire a p mânturilor de la Institutul Unional Pentru Terenuri de Funda ie din Moscova (NIIOSP), mi-a vorbit despre ideile Academicianului V.I. Vernatchi cu privire la ac iunea micro-organismelor în p mânturi. În particular el presupunea c , în viitor, procese microbiologice vor sta frecvent la baza tehnicilor de îmbun t ire a p mânturilor.

Aceast posibilitate mi-a r mas întip rit în minte. De-a lungul mai multor zeci de ani care au urmat, am fost atent la manifestarea unor procese biologice în aspecte legate de ingineria geotehnic .

Men ionez în continuare numai câteva exemple: Prin 1970 am întâlnit un procedeu denumit REVERT. El se referea la suspensiile biodegradabile folosite în locul celor

bentonitice pentru executarea de pere i drenan i mula i în teren. Tran eele ( li urile) executate sub protec ia suspensiilor biodegradabile sunt umplute cu material granular permeabil. Dup o durat de ordinul zilelor, reglabil prin aditivii introdu i în suspensie, componenta care asigura ini ial vâscozitatea suspensiei, se autodegradeaz iar fluidul rezultat este similar apei.

Tot în anii '70 ni-a re inut aten ia cazul relatat de speciali tii canadieni referitor la cl direa unei b nci care a avut de

suferit în urma umfl rii terenului sub un col al ei. Fenomenul s-a datorat prolifer rii, în condi iile favorabile create de instalarea unei centrale termice într-un subsol al cl dirii, a unor bacterii capabile s transforme gipsul existent în terenul natural cu m rire de volum. Sp larea superficial a pardoselii cu o substan activ a stopat fenomenul.

Cam în aceea i perioad la Institutul de Studii i Cercet ri Hidrotehnice din Bucure ti s-a analizat, în condi ii de

laborator dar i prin test ri pe teren, ipoteza prof. Chr. Veder cu privire la faptul ca alunec rile dezvoltate la contractul dintre marne degradate i cele în loc se datoreaz umezirii contactului prin electroosmoz natural . În marna în loc sunt prezen i compu i de fier bivalen i în timp ce în marna degradat predomin compu i ferici trivalen i. Rezult o pil de curent continuu cu anodul în marna în loc i catodul în cea degradat . Ea genereaz o migra ie electroosmotic a apei dinspre marna în loc spre cea degradat (de i umiditatea celei în loc este inferioar celei degradate). Veder atribuie faptul c pila electric nu se autodescarc datorit unor ferobacterii care ac ioneaz asupra marnei, regenerând pila. Pornind de la aceast concep ie, Veder afirm c a comb tut cu succes astfel de alunec ri prin scurt-circuitarea celor dou strate cu tije metalice înfipte prin zona de contact.

În literatura de specialitate sovietic au ap rut mai multe articole referitoare la ac iunea microorganismelor în procese

geotehnice. De exemplu: Radina (1973) ajunge la concluzia c manifest rile de lichefiere i curgere ale unor maluri se datoreaz emana iilor de bule de gaze emise de microbacterii existente în mal. Knatko (1987 i al ii) se refer la urm toarele procese: aflate fie în apa din pori fie adsorbite pe suprafa a granulelor, microorganismele provoac distrugerea mineralelor mergând pân la descompunerea lor total , contribuie la transformarea unor minerale în altele i uneori manifest chiar ele capacitatea de formare de minerale. Aceste efecte sunt rezultatul bioactivit ii microorganismelor prin substan ele produse de ele i care reprezint reactivi chimici puternici (acizi minerali si organici, fenoli, baze biogene).

Pornind de la aceste concep ii, autorii studiaz intens efectul de schimbare a plasticit ii unor p mânturi sub ac iunea

microorganismelor (Knatko, 1987). Cu prilejul lucr rilor de extindere a voalului de impermeabilizare realizat prin injectare de solu ii de alumino-silica i

i acid oxalic la barajul hidrocentralei Kamsk s-a luat în considerare constatarea unor degaj ri intense de gaze (CH4, H2S, CO2, H2 etc.) în zona barajului, dup realizarea voalului. Analiza probelor de ap prelevate din terenul de fundare al barajului a eviden iat prezen a unor microorganisme, sulforeductoare, bacterii oxidante pentru Fe i Mn, bacterii f r spori, pigmentate sau incolore.

41

Studii de laborator, incluzând examin ri la microscopul electronic, au eviden iat posibilitatea dezvolt rii microorganismelor pe baza unor componen i con inu i în produsele rezultate din fluidul de injec ie i atacarea gelului de c tre aceste microorganisme (Bolotina s.a., 1986).

Considerentele de mai sus au fost expuse in referatul Geotehnica pentru mediul înconjur tor prezentat de R.J. Bally

i R. Klein la VII-a Conferin Na ional de Geotehnic i Funda ii , Timi oara, Septembrie 1992. Tot atunci s-a f cut referire la decontaminarea microbiologic .

Procedeele microbiologice pentru decontaminarea p mânturilor sunt aplicabile numai pentru substan e poluante

organice. Procedeele se bazeaz pe capacitatea unor bacterii de a degrada în condi ii aerobe, în prezen a nutrien ilor, la temperaturi i umidit i convenabile, hidrocarburile pân la CO2 i H2O.

Dup o pauz de 17 ani când nu am mai urm rit semnalele de manifestare a unei posibile biogeotehnici, în volumele

Celei de a 14 Conferin e Europene de Mecanica a P mânturilor i Inginerie Geotehnic , Madrid, Septembrie 2007 am întâlnit urm toarea referin în referatul lui A.E.C. van der Stoel Ground improvement in urban areas: state of the art (Îmbun t irea p mânturilor în zone urbane: stadiul actual): paragraful 3.10 P mânturi inteligente (Smart Soils) expune una din cele mai recente dezvolt ri în îmbun t irea p mânturilor prin utilizarea proceselor biologice referitoare la Smart Soils dezvoltat de GeoDelft – Olanda.

Conform studiilor GeoDelft, procesul de bioinjectare a p mânturilor (Bio Grout) const din stimularea in-situ a unui

proces de cimentare în care nisipul este transformat într-un material similar gresiei nisipoase utilizând cristale de carbonat de calciu. În acest scop este utilizat un proces natural biologic bazat pe o reac ia unei bacterii, naturale sau introduse, asigur ca mici cristale de calciu s fie depozitate pe suprafa a granulelor de nisip, datorit transform rii ureei în prezen a calciului.

Transformarea de la un material granular afânat într-un material cimentat conduce la o cre tere marcat în rezisten a

i rigiditatea materialului. La temperatur i presiune normale i în condi iile unui proces corect, schimbarea se produce în câteva zile.

O alt aplica ie este aceea a etan rii p mântului utilizând bio etan area (Bio Scaling). Aceast metod natural

permite ca permeabilitatea p mântului s fie influen at in-situ. În acest scop cre terea micro organismelor care se produce în mod natural în p mânt este simulat prin ad ugarea unui complex de nutrien i. Rezult formarea unui bio n mol i a unei depuneri minerale care blocheaz micro canalele dintre particulele de p mânt i reduce curgerea apei subterane.

Utilizarea în geotehnic a unor procese biologice presupune cuno tin e si o preg tire în prezent str ine

geotehnicienilor. Problema este cu atât mai dificil cu cât provocarea unor fenomene biologice i sc parea lor de sub control poate fi extrem de periculoas .

În condi iile în care prezen a geotehnicii în problemele privind protec ia mediului înconjur tor se extinde este de

presupus c vor fi ini iate i extinse i contactele dintre geotehnicieni i biologi. Deci, o perspectiv pentru biogeotehnic . Apari ia biogeotehnicii ar reprezenta un salt în ingineria geotehnic similar de exemplu celor reprezentate de apari ia

P mântului armat sau Geosinteticele. Presupun c biogeotehnica ar merita o aten ie special din partea inginerilor geotehnicieni. Dr. ing. René Jacques Bally

42

IINNTTEERRVVIIUU

CCUU PPRROOFF.. UUNNIIVV.. DDRR.. IINNGG.. DDOORRIINNAA IISSOOPPEESSCCUU,, IINNSSPPEECCTTOORR GGEENNEERRAALL DDEE SSTTAATT

În prim vara lui 2009, Inspectoratul de Stat în Construc ii va împlini 25 de ani de activitate. V-am ruga s prezenta i pe scurt pentru cititorii revistei noastre evolu ia Inspectoratului în ace ti aproape 25 de ani i care este cadrul în care î i desf oar în prezent activitatea aceast institu ie vital pentru sectorul de construc ii din România?

Pentru început trebuie s precizez c Inspectoratul de Stat în Construc ii este o institu ie cu tradi ii mai vechi. Mai exact, la 4 August 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul 629 privind aplicarea „Regulamentului pentru organizarea Corpului de ingineri civili”. Acest Regulament este considerat actul oficial de organizarea a primului serviciu de inspec ie a statului în domeniul construc iilor, din România.

De-a lungul timpului, institu ia creat i-a adus contribu ia la

controlul calit ii construc iilor.

Cutremurul catastrofal din anul 1977 a pus în eviden o serie de deficien e grave la construc iile existente precum i iresponsabilitatea cu care s-au f cut modific ri structurale la unele cl diri. Pe lâng m surile luate pentru cre terea rezisten ei construc iilor, la sugestia speciali tilor în domeniu, s-a redefinit cadrul legal al activit ii în construc ii, prin intrarea în vigoare a Legii nr.8/1977 privind asigurarea durabilit ii, siguran ei în exploatare, func ionalit ii i calit ii construc iilor. La elaborarea legii Inspec ia de Stat în Construc ii a avut un rol decisiv i, prin prevederile ei, inspectorii de specialitate dobândeau un instrument eficient în procesul de respectare a legalit ii în domeniul construc iilor.

În acela i context a vrea s men ionez adoptarea, în 1995, a Legii 10/ 1995 privind calitatea în construc ii, lege

elaborat de c tre MLPAT în colaborare cu ISC în baza prevederilor Directivei Europene 89/106 CEE. În prezent, ca o consecin fireasc a procesului de reform administrativ pe care România i l-a asumat,

Inspectoratul de Stat în Construc ii func ioneaz ca institu ie public , cu personalitate juridic , în subordinea Guvernului României i în coordonarea Primului Ministru, prin Cancelaria Primului Ministru.

Institu ia î i desf oar activitatea ca organism de control în domeniul calit ii lucr rilor de construc ii, disciplinei în

urbanism, supravegherii pie ei produselor pentru construc ii i aviz rii din punct de vedere tehnic a investi iilor din fonduri publice.

Inspectoratul de Stat în Construc ii ac ioneaz pentru înt rirea func iei statului de garant al legalit ii în domeniu, prin: - participarea la elaborarea reglement rilor tehnice i efectuarea controlului unitar în domeniul calit ii în

construc ii i urbanism; - verificarea respect rii prevederilor proiectelor i calit ii lucr rilor executate, în vederea realiz rii cerin elor

esen iale stabilite prin legisla ia armonizat – în etapa de execu ie a lucr rilor noi i de interven ie la cele existente;

- semnarea fazelor determinante pentru stabilitatea i rezisten a construc iilor, prin asumarea responsabilit ii la obiectivele controlate;

- urm rirea realiz rii la nivelul calitativ proiectat a lucr rilor finan ate din fonduri publice;

43

- elaborarea de proceduri specifice i instruirea personalului propriu pentru aplicarea corect a ac iunilor de control al pie ei materialelor de construc ii;

- acordarea unei aten ii deosebite pentru punerea în siguran a monumentelor istorice, apar inând patrimoniului cultural na ional.

ISC ac ioneaz pentru realizarea unor proiecte de importan na ional , motivat de contextul specific României de ar

cu risc seismic major, cu risc de producere a unor calamit i naturale (inunda ii, alunec ri de teren), cu zone cu terenuri dificile pentru realizarea de construc ii.

Din 2006 Inspectoratul de Stat în Construc ii a devenit membru al Consor iului European pentru Controlul

Construc iilor.

Problemele legate de terenul de fundare i de funda ii sunt printre cele mai dificile probleme cu care se confrunt inginerii constructori, fie ei proiectan i, executan i sau speciali ti ai Inspectoratului de Stat în Construc ii. A i putea s ne da i, pe baza datelor primite din teritoriu, câteva exemple care s ilustreze faptul c nu întotdeauna acestor probleme li se acord importan a cuvenit ?

În ultima perioad , pe teritoriul României, investitorii str ini i autohtoni finan eaz , direct sau prin programe speciale, obiective de investi ii complexe sau interven ii asupra unor construc ii existente, cu proiecte elaborate de proiectan i externi i autohtoni independen i sau în colaborare.

Câteva din obiectivele de investi ii complexe ce iau amploare sunt construc iile înalte, cu multe subsoluri, care au

func iuni multiple i care sunt amplasate, de cele mai multe ori, în zone învecinate construc iilor existente, unele chiar aflate pe Lista monumentelor istorice.

Este cunoscut faptul c teritoriul României este supus unor ac iuni seismice intense precum i altor fenomene naturale

cu efecte asupra mediului construit, fapt pentru care e necesar ca solu iile constructive adoptate la construc iile înalte s fie riguros fundamentate, pentru a îndeplini cerin ele legisla iei în domeniu, atât în faza de concep ie cât i în execu ie i exploatare.

În acest sens, pentru a preveni o serie de neconformit i ce pot ap rea înc din faza de concep ie cât i în cea de

autorizare, pentru construc iile cu mai multe subsoluri i minim 10 niveluri, Inspectoratul de Stat în Construc ii verific , atât prin speciali ti proprii cât i prin colaboratori externi specializa i în acest domeniu, solu iile constructive adoptate.

Astfel, dup intrarea în vigoare a normativelor tehnice de specialitate au fost transmise scrisori administra iilor publice

locale, centrale i jude ene prin care se comunica aceast disponibilitate a ISC, solicitându-se ca solu iile tehnice pentru cl diri înalte s fie prezentate institu iei noastre pentru verificare, premerg tor autoriz rii lucr rilor de construire.

Exemplele din domeniu nu sunt foarte multe. Acestea se pot concretiza prin unele construc ii din municipiul Bucure ti

(în Sectorul 2 sunt dou investi ii cu peste 16 etaje) i din municipiile re edin de jude , ora e foarte mari. În câteva cazuri, Inspectoratul de Stat în Construc ii, prin reprezentan ii din teritoriu, a dispus revizuirea proiectului

tehnic, constatându-se nerespectarea prevederilor tehnice în vigoare, precum i înc lc ri ale disciplinei urbanistice. Ca o m sur preventiv , Inspectoratul de Stat în Construc ii, prin reprezentan ii s i în comisiile de atestare a

responsabililor tehnici cu execu ia i din comisiile de avizare a agrementelor tehnice, pune un accent deosebit pe problemele legate de solu iile i procedeele de fundare, func ie de natura terenului.

Trebuie men ionat, îns , faptul c întreaga r spundere asupra solu iilor adoptate o are expertul tehnic împreun cu

proiectantul i verificatorul de specialitate în domeniul Af. Ace tia poart responsabilitatea privind alegerea solu iei tehnice cea mai potrivit condi iilor de amplasare i de utilizare ale viitoarei construc ii.

Între documentele necesare emiterii acordului Inspectoratului Teritorial în Construc ii în vederea ob inerii Autoriza iei de Construire se afl i Proiectul Tehnic - faza P.A.C. O component a Proiectului Tehnic, deci a

44

P.A.C. este Studiul geotehnic. "Normativul privind documenta iile geotehnice pentru construc ii" NP 074-2007, stabile te obligativitatea verific rii în toate cazurile a studiului Geotehnic pentru faza PT - PAC de c tre un verificator de proiecte atestat pentru domeniul Af. Cum v explica i c de multe ori lipse te verificarea de c tre un verificator atestat pentru domeniul Af a Studiului geotehnic?

Inspectoratul de Stat în Construc ii emite acorduri pentru proiectele de interven ii la construc iile existente, iar pentru cele noi doar în cazurile în care acestea influen eaz vecin t ile. Dac sunt cunoscute cazuri neconforme, rug m a fi sesiza i pentru a ac iona în consecin .

Care este rolul pe care-l atribui i cooper rii dintre Inspectoratul de Stat în Construc ii i asocia iile profesionale ale speciali tilor în construc ii, între care Societatea Român de Geotehnic i Funda ii?

Asigurarea calit ii în construc ii constituie obliga ia tuturor factorilor care particip la conceperea, realizarea i exploatarea construc iilor i implic m suri specifice pentru garantarea calit ii acestora, condi ie ce trebuie îndeplinit i de asocia iile profesionale de profil, conform prevederilor legale.

Controlul de stat al calit ii în construc ii se exercit de c tre Inspectoratul de Stat în Construc ii i cuprinde inspec ii la to i ace ti factori pentru verificarea aplic rii unitare a prevederilor legale în domeniul calit ii construc iilor.

În cazuri deosebite, ISC consult speciali ti în domeniu din rândul cadrelor universitare de profil sau asocia ii profesionale.

De asemenea, se acord o mare aten ie colabor rii cu asocia iile profesionale de profil la elaborarea reglement rilor specifice domeniului. Concret – colaborarea cu Societatea Român de Geotehnic i Funda ii este una din cele mai fructuoase, aceasta materializându-se i cu ocazia organiz rii conferin elor na ionale i interna ionale de geotehnic i funda ii i adopt rii unor normative în domeniu. (ex: NP 120/2006 – normativ privind cerin ele de proiectare i execu ie a excava iilor adânci în zone urbane, etc.)

Reafirm în încheiere dorin a noastr de a reprezenta un partener deschis i serios pentru toate asocia iile profesionale din domeniul construc iilor.

Am convingerea c împreun vom putea s continu m ceea ce au realizat predecesorii no tri, s urm m i s dezvolt m crezul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care la 1859 afirma: „avem totul de creat, a întemeia creditul nostru public, a deschide drumuri, a înflori comerciul, a încuraja industria, a s pa canaluri, a întinde linii de drumuri de fier pe suprafa a p mântului nostru ...”

V mul umim foarte mult pentru amabilitatea de a acorda acest interviu Revistei Române de Geotehnic i Funda ii, i v asigur m c Societatea Român de Geotehnic i Funda ii dore te la rându-i s fie un partener de n dejde pentru Inspectoratul de Stat în Construc ii.

Interviu luat prin coresponden în august 2008 de

Iacint Manoliu,

45

CCOONNFFEERRIINN EE IINNTTEERRNNAA IIOONNAALLEE

OO MMIICC IISSTTOORRIIEE AA UUNNEEII MMAARRII CCOONNFFEERRIINN EE

(First International Conference on Education and Training in Geo-engineering Sciences: Soil Mechanics and Geotechnical Engineering, Engineering Geology, Rock Mechanics,

pe scurt ICETGES, Constan a, 2-4 iunie 2008) Conferin a din 2-4 iunie 2008 de la Constan a va marca, nu m -ndoiesc câtu i de pu in de acest lucru, un moment important în istoria geotehnicii din România.

ÎNCEPUTUL

Ar merita s povestesc, pentru început, cum de s-a ajuns s organiz m în România aceast conferin , cunoscut fiind competi ia acerb dinte societ ile na ionale membre ale ISSMGE pentru a li se încredin a asemenea evenimente.

Totul a pornit de la o întâlnire cu prof. Van Impe, fostul Pre edinte al ISSMGE, la Conferin a Dun rean - European de la Ljubljana din iunie 2006 când m-am trezit de-a dreptul apostrofat i pe nedrept: "Ce se întâmpl cu JTC 3? N-a întreprins absolut nimic. Trebuie f cut ceva!" I-am explicat c acceptasem, într-adev r, cu vreo 8 luni în urm , invita ia Pre edintelui Pedro Seco e Pinto de a reprezenta ISSMGE în JTC 3, dar pre edintele JTC 3 este profesorul Vallejo din Spania, de la care n-am auzit nimic. Van Impe tia, bineîn eles, toate acestea, totu i a repetat îndemnul: "Face i m car dvs. ceva!" (O mic l murire se impune: ce este JTC 3? "Joint Technical Committee No. 3 on Education and Trening in Geo-engineering Sciences", unul din cel 7 comitete tehnice comune pe care pre edin ii celor trei "Societ i surori" (International Society for Soil Mechanics and Geotechnical Engineering - ISSMGE, International Association for Engineering Geology and Environment - IAEG, International Society for Rock Mechanics- ISRM) au hot rât în 2005 s le înfiin eze, chiar înainte de întemeierea oficial a FIGS (Federation of International Geo-engineering Societies). Pe diverse considerente geo-strategice se procedase la împ r irea între cele trei societ i a r spunderii diferitelor Comitete Tehnice Comune i, astfel, cel privitor la înv mânt a revenit IAEG, care l-a desemnat ca pre edinte pe prof. Luis Gonzalez de Vallejo, de la Universitatea Complutense din Madrid).

Dup convorbirea cu prof. Van Impe m-am consultat, bine în eles, cu d-na prof. Nicoleta R dulescu, secretar al S.R.G.F., cu sprijinul c reia organizasem celelalte trei conferin e puse sub egida ISSMGE: în 1995 la Mamaia (a X-a Conferin Dun rean European ), în 2000 la Sinaia (prima Conferin interna ional privind înv mîntul de geotehnic ) i în 2003 la Constan a (a 2-a Conferin mondial a tinerilor geotehnicieni). Am c zut imediat de acord c la îndemnul lui Van Impe „Face i m car dvs. ceva!”, nu puteam r spunde decât prin propunerea de organiza i g zdui o nou conferin , în 2008.

În seara aceleia i zile prof. Van Impe a p r sit Ljubljana. A r mas ins Pedro Seco e Pinto pe care l-am abordat a doua zi, în cursul vizitei tehnice oferite de gazde dup încheierea lucr rilor conferin ei.

Pre edintele Pedro Seco e Pinto i-a reamintit cu pl cere prima conferin interna ional privind înv mântul de geotehnic pe care SRGF o organizase cu 6 ani în urm la Sinaia "Societatea noastr este gata s repete în 2008 experien a, i-am spus, doar c de data aceasta conferin a ar urma s acopere i domeniile celorlalte tiin e geo-inginere ti, Geologia Inginereasc i Mecanica Rocilor. De asemenea ne gândim s schimb m i locul, mutându-l de la poalele mun ilor la marginea m rii". „Excelent idee. Sunt întru totul de acord. Voi lua imediat leg tura cu Niek Rengers pentru a programa la Nottingham o reuniune a JTC 3 la care s v sus ine i propunerea” mi-a r spuns bucuros Seco e Pinto.

Niek Rengers din Olanda era pre edintele în func iune al IAEG, iar la Nottingham urma s se desf oare conferin a mondial a IAEG convocat , ca i Conferin ele ISSMGE, la fiecare 4 ani.

A a s-a pus în mi care, în acea zi de 1 iunie 2006, procesul lung i complicat care avea s se încheie peste doi ani cu organizarea Conferin ei de la Constan a. Despre principalele capitole ale acestui proces se va relata în cele ce urmeaz .

46

COLABORAREA CU „SOCIET ILE SURORI”

Preg tirile pentru ICETGES au oferit prilejul de a se testa condi iile colabor rii în cadrul unui JTC pus sub egida FIGS. În principiu, ideea de a se forma Comitete tehnice comune pe domenii de interes reciproc este bun . Transpunerea în

practic se love te, îns , de mari dificult i. Iat , de pild , acest JTC 3. Prima reuniune a fost programat pe data de 6 septembrie 2006 la Nottingham, în timpul Conferin ei IAEG. Au participat prof. de Vallejo, pre edintele JTC 3 desemnat din partea IAEG, împreun cu mul i al i reprezentan i ai IAEG, prof. Iacint Manoliu din partea ISSMGE i nici un reprezentant al ISRM. O situa ie ceva mai bun a fost în iulie 2007 la Lisabona, la Conferin a mondial a ISRM când au fost de fa prof. de Vallejo i prof. Ricardo Oliveira de la IAEG, subsemnatul de la ISSMGE i, desigur mai mul i reprezentan i ai ISRM. Dup cum era de a teptat, o participare i mai bun s-a înregistrat la reuniunea convocat la 1 iunie 2008, în ajunul deschiderii Conferin ei de la Constan a, la care au r spuns 12 reprezentan i ai ISSMGE, 6 ai IAEG i 1 al ISRM.

La Nottingham, propunerea organiz rii la Constan a în 2008 a unei prime Conferin e interna ionale privind înv mântul i educa ia permanent în tiin ele geo-inginere ti a fost acceptat . Erau de fa i prof. Pedro Seco e Pinto i prof. Van Impe, sus in tori f r rezerve ai conferin ei.

În urma contactelor cu reprezentan ii "societ ilor surori" am descoperit foarte repede c , în timp ce atât IAEG cât i ISRM i-au p strat propriile Comitete Tehnice pentru înv mânt , asigurând astfel parteneri pentru JTC 3, Board-ul ISSMGE, instalat in octombrie 2005 dup Conferin a de la Osaka, hot râse s dizolve fostul Comitet Tehnic 31 pentru înv mânt al ISSMGE. Pentru buna organizare a Conferin ei de la Constan a, inexisten a unui interlocutor valabil din partea ISSMGE era, indiscutabil, un mare handicap. Solu ia a venit din partea prof. Roger Frank, Vice-Pre edintele pentru Europa al ISSMGE care a decis înfiin area unui Comitet European pentru înv mânt i mi-a solicitat s accept a-l conduce. A a s-a n scut, la începutul lui 2007, "European Technical Committee 16 on Education and Training in Geotechnical Engineering", ai c rui membri s-au reg sit în cea mai mare parte, în Comitetul tiin ific al conferin ei (International Advisory Committee).

CUM S-A ALC TUIT PROGRAMUL

Conform uzan ei, anun ul privind Conferin a s-a f cut printr-un prim buletin în care se anun au temele puse în dezbatere i se lansa apelul pentru rezumate ale unor lucr ri circumscrise acelor teme. Cu dificult ile semnalate, buletinul a fost transmis celor trei societ i i a ap rut de asemenea in paginile web ale acestora în prim vara lui 2007.

In continuare, eforturile s-au îndreptat spre întocmirea programului de inclus în buletinul 2, care urma s con in numele conferen iarilor invita i i titlurile prelegerilor pe care ace tia le vor sus ine. Pentru succesul unei conferin e i atragerea de participan i, numele conferen iarilor invita i este un factor hot râtor. Întregul capital de rela ii, cuno tin e, prieteni, trebuie pus la b taie, nici o ocazie nu trebuie irosit .

În schema ini ial discutat cu Pedro Seco e Pinto i acceptat la Nottingham, ar fi trebuit ca fiecare din cele trei "societ i surori" s desemneze doi conferen iari. Pe cei din partea ISSMGE mi i-am asumat. Greu a fost îns cu propunerile de la "societ ile surori". O prim propunere de la IAEG a venit din partea dr. Niek Rengers, dornic s prezinte o lucrare în colaborare cu dr. Helmut Bock din Germania despre "Planuri de înv mânt bazate pe competen e în tiin ele geo-inginere ti, cu referire special la Geologie inginereasc ". Confirmarea unei a doua conferin e, cea a prof.

Luis van Rooy "Formarea inginerilor geologi în rile în curs de dezvoltare: perspective i provoc ri în Africa de Sud", a venit abia la sfâr itul lui 2007. Cât despre ISRM, prof. Giovanni Barla, veche cuno tin de la Politehnica din Torino, pe care l-am întâlnit la Lisabona, s-a oferit atunci s prezinte prelegerea "Predarea Mecanicii Rocilor în clas i prin re eaua Uni Nettuno". O alt propunere de la ISRM nu a mai venit, în ciuda apelurilor repetate atât din parte-mi cât i de la Pedro Seco e Pinto.

În urma unor solicit ri pe care mi-am permis s le formulez în nume personal, din zona IAEG au mai sosit pân la finalizarea programului alte trei r spunsuri favorabile pentru prelegeri, din partea prof. Keith Turner din SUA, pe care l-am cunoscut la Nottingham ("Formarea i recunoa terea profesional a geologilor ingineri i a inginerilor geologi în Canada i Statele Unite"), a prof. Ricardo Oliveira din Portugalia pe care l-am întâlnit în iulie 2007 la Lisabona ("Înv mântul i

educa ia permanent în geo-inginerie. Trecutul i viitorul") i, desigur, din partea prof. de Vallejo ("Geologia inginereasc la Universitatea Complutense din Madrid: 30 ani de cursuri postuniversitare").

S revin la ISSMGE. Obiectivul major a constat în a-l convinge pe profesorul John Burland de la Imperial College Londra, considerat pe bun dreptate în aceste zile drept cea mai mare autoritate a ingineriei geotehnice pe plan mondial. Aveam din pornire o ans , i anume faptul c profesorul Burland participase cu o prelegere memorabil (dar, spre regretul unanim, f r text inserat in volum) la conferin a de la Sinaia din 2000, despre care, ori de câte ori ne-am întâlnit dup aceea, î i amintea cu mare pl cere. Dar toate marile conferin e sau toate societ ile na ionale care organizeaz vreun eveniment memorial, doresc s -l aib pe John Burland în program. M-am temut ca tocmai în zilele alese de noi, profesorul

47

s fi fost prins cu o alt obliga ie. Din fericire, n-a fost a a, r spunsul a fost prompt i pozitiv la invita ia în care îi scriam c , la 8 ani dup Sinaia i la 21 ani de la conferin a magistral inut la Dublin ("The teaching of Soil Mechanics - a personal view"), nu cunosc o persoan mai îndrept it în a conferen ia în deschiderea Conferin ei de la Constan a.

Al doilea nume pe lista priorit ilor era al profesorului Frans Barends de la Universitatea Tehnic din Delft, Olanda. Prestigiul de care se bucur profesorul Barends pe plan interna ional este ilustrat de faptul c i s-a încredin at s prezinte la Congresul din 2005 de la Osaka "Terzaghi Oration", într-una din edin ele plenare ale Congresului. Dar Frans Barends ne era întrucâtva îndatorat deoarece, înscris fiind cu o prelegere în programul conferin ei de la Sinaia în 2000, a fost nevoit s absenteze din motive de s n tate. R spunsul la invita ia pe care i-am adresat-o la Madrid, când l-am întâlnit la Conferin a european din septembrie 2007, a fost dat pe loc: "Da, voi veni cu pl cere la Constan a". Titlul conferin ei cu care s-a angajat Frans Barends a fost: "Noua genera ie in geo-inginerie".

O recomandare primit de la Seco e Pinto era i aceasta: "Încerca i s ave i conferen iari i de pe alte continente" Am apelat f r ezitare la colegii din JTC 3 reprezentând, ca i mine, ISSMGE: profesorul Waldemar Hachich din Brazilia i profesorul Mark Jaksa din Australia. Pe amândoi i-am întâlnit cu prilejul reuniunii Consiliului ISSMGE de la Brisbane, în octombrie 2007. Atunci, al turi de confirmarea particip rii, am primit, i titlurile celor dou conferin e:

W. Hachich: "Trecere în revist a cursurilor de geomecanic în America de Sud" Mark Jaksa: "O abordare pe multiple planuri a înv mântului în ingineria geotehnic " Primul Proiect European Comun, pe care l-am ini iat i condus în perioada 1992-1996 în cadrul programului Tempus

finan at de Comisia European , a avut ca obiect înv mântul de geotehnic . Între partenerii din U.E. s-a num rat i City Universiy din Londra. Decan al Departamentului de Construc ii i titular al disciplinei de Mecanica p mânturilor era profesorul John Atkinson, nume foarte important în geotehnica din Marea Britanie, dup cum o arat faptul c în anul 2004 a fost invitat de British Geotechnical Society s prezinte cea de a 40-a „Rankine Lecture”. Aflasem c nu de mult a ie it la pensie, dar continua s fie foarte activ la filiala din Londra a firmei australiene Coffey. „Sunte i într-o pozi ie cum nu se poate mai favorabil în a judeca înv mântul de geotehnic , iar Conferin a de la Constan a v poate oferi acest prilej” i-am spus când l-am întâlnit la Madrid. Mi-a cerut un r gaz de gândire, dar dup câteva s pt mâni a confirmat participarea i titlul cât se poate de incitant al prelegerii în preg tire: „Ce trebuie s fie capabili s fac inginerii geotehnicieni i cum trebuie s dobândeasc aceste competen e?”

Între temele anun ate în primul buletin figura i „Implementarea Eurocodului 7 i rolul universit ilor”. Nimeni n-ar fi fost mai indicat s sus in o conferin în deschiderea dezbaterilor pe aceast tem decât profesorul Trevor Orr de la Trinity College, Dublin, pre edintele Comitetului Tehnic European 10 „Evaluarea Eurocodului 7”, unul din pilonii activit ii de elaborare i de implementare a Eurocodului 7. Profesorul Orr a acceptat cu bun voin s fac parte i din Comitetul Tehnic European 16 nou înfiin at, a fost prezent la prima reuniune a ETC 16 programat în cadrul Conferin ei Europene de la Madrid i a cerut s fie înscris în programul Conferin ei de la Constan a cu o prelegere intitulat : „Înv mântul de geotehnic i Eurocodul 7”.

O alt tem pus în dezbatere a fost: „Leg tura între lumea academic i lumea profesional în geo-inginerie”. M-am adresat, tot la Madrid, doctorului Brian Simpson, directorul departamentului de geotehnic al puternicei firme de consultan Ove Arup din Londra, un bun prieten al S.R.G.F. i care ne mai vizitase de dou ori, în 1997 pentru un seminar privind Eurocodul 7 i în 2003, pentru a ine o prelegere în fa a participan ilor la cea de a 2-a Conferin Mondial a Tinerilor Geotehnicieni de la Constan a. Din p cate, alte obliga ii l-au împiedicat pe dr. Simpson s dea curs invita iei pe care i-am adresat-o. A avut îns amabilitatea s recomande un coleg, dr. Mike Devriendt, pentru a ine conferin a de care aveam nevoie: „Colaborarea în ingineria geotehnic între firmele de construc ii, clien i i universit i: o perspectiv din Marea Britanie”.

Se contura un program în care aveau s figureze eminen i reprezentan i ai disciplinelor geo-inginere ti. Parc lipsea totu i ceva, un punct de vedere al inginerilor structuri ti, primii i cei mai importan i beneficiari ai rezultatelor investiga iilor asupra terenului. M-am gândit la profesorul Ian May de la Universitatea Heriot Watt din Edinburgh, structurist de for , partener de n dejde în proiectul Re elei Tematice EUCEET. Profesorul May a acceptat s preg teasc o prelegere în care s pledeze pentru o mai strâns conlucrare între inginerii de structuri i inginerii geotehnicieni, intitulat chiar a a: „S mergem împreun ”.

În programul primelor dou zile ale Conferin ei am decis s includ un Workshop în cadrul Proiectului de Re ea Tematic EUCEET III, cu tema: „Procesul Bologna i înv mântul de geo-inginerie”. Scopul workshop-ului a fost dublu: pe de o parte s contribuie la cre terea vizibilit ii dincolo de grani ele Europei a re elei EUCEET, pe de alt parte s reprezinte o recunoa tere a importan ei disciplinelor geo-inginere ti în programele de înv mânt de construc ii.

S recapitul m. Dup aproape un an i jum tate de eforturi i încerc ri în care po ta electronic n-a cunoscut r gazul dar cele mai importante au fost leg turile directe, pe o rut în care principalele sta ii au fost Nottingham, Lisabona, Madrid i Brisbane, recolta era mai bogat decât speram la început: 14 conferen iari de prim m rime, ale c ror prelegeri erau

completate de alte 56 de lucr ri ale unor autori din 21 de ri de pe 5 continente, precum i de 26 rapoarte privind înv mântul în tiin ele geo-inginere ti din diferite ri de pe mapamond.

48

Toate acestea trebuiau asamblate în programul final de o manier coerent i echilibrat , care s menajeze toate susceptibilit ile. Prima decizie important a fost de a da acela i nume „Prelegere pe baz de invita ie” (Invited lecture) pentru fiecare din cele 14 prelegeri i de a le aloca un timp egal de 45 de minute. Singura diferen a fost în a le plasa fie în sesiuni exclusive pentru prelegeri (Conference sessions) fie în sesiuni de discu ii (Discussion sessions).

Fiecare din cele trei „Conference sessions”, plasate la începutul celor trei zile, a cuprins dou prelegeri: John Burland i Ricardo Oliveira în prima zi, Giovanni Barla i Luis Van Rooy în ziua a 2-a, Frans Barends i Waldemar Hachich în

ziua a 3-a.

Prof. Pedro Seco e Pinto (Portugalia), Pre edintele

ISSMGE, adresându-se participan lor la ICETGES. În prezidiu, de la stânga la dreapta: Prof. Virgil Breab n,

decantul Facult ii de Construc ii, Universitatea „Ovidius” Constan a, Prof. Iacint Manoliu, Pre edintele

SRGF, Prof. Nicoleta R dulescu, Secretar SRGF

Pentru tema: „Predarea, înv area i evaluarea în înv mântul de geo-inginerie” au fost programate dou sesiuni de discu ii, precedate de prelegerile lui John Atkinson i Mark Jaksa. Sesiunea de discu ii la tema: „Probleme curriculare în înv t mântul de geo-inginerie" a fost precedat de prelegerea lui Niek Rengers i Helmut Bock. Sesiunea de discu ii cu tema "Provoc ri în înv mântul de inginerie geotehnic " a fost precedat de prelegerile lui Trevor Orr i Ian May. Sesiunea de discu ii "Probleme actuale în înv mântul de Geologie inginereasc " a fost precedat de prelegerile lui Luis Gonzalez de Vallejo i Keith Turner. Sesiunea de discu ii cu tema "Leg tura universitate-lumea profesional în geo-inginerie" a fost precedat de prelegerea lui Mike Devriendt.

La toate sesiunile de discu ii, programul a prev zut i

prezent ri ale unor lucr ri înscrise în volumul conferin ei, în limitele a 7-8 minute pentru fiecare lucrare, urmate la sfâr it de 25-30 minute de discu ii generale.

O SCURT CRONIC I UN ÎNDEMN

Dup cum au subliniat numero i participan i, în aprecieri pe care mi le-au transmis direct sau în scris, punctul forte al Conferin ei l-au constituit cele 14 prelegeri (invited lectures), num r cu totul neobi nuit pentru o manifestare întins pe parcursul a doar 5 jum t i de zi. Dar nu atât num rul cât mai ales calitatea prelegerilor a f cut ca pentru to i cei care au fost de fa Conferin a s însemne o adev rat s rb toare a spiritului. În cuvântul de deschidere mi-am permis s fac o analogie cu lumea spectacolului care a cunoscut faimoasele concerte ale celor 3 tenori, anticipând c la Constan a vom fi martorii unui spectacol nu cu 3 ci cu 14 arti ti ai înv mântului ingineresc. Anticipare pe deplin confirmat .

Îndr znesc s afirm c am fost martorii unui eveniment rar, dintre cele de care nu te po i bucura de multe ori într-o via de om. Cu cel mai mare interes a fost a teptat prelegerea profesorului Burland, programat în chiar prima edin plenar . Aminteam mai înainte de conferin a inut în 1987 la Dublin, în care Burland prezentase faimosul „Soil mechanics triangle” având în col uri „ground profile”, „soil behaviour” i „applied mechanics” iar în centru „empiricism, well-winnowed experience”. Conferin a de la Constan a i-a dat prilejul lui Burland s - i reconsidere triunghiul, numit acum „geotechnical triangle”. La vârful „ground profile”, „site investigation” a fost înlocuit cu „ground exploration and description”, i s-a mai ad ugat „genesis geological processes”. Vârful „soil behaviour” a devenit „observed behaviour”, iar „experiment, testing, field measurements” a fost înlocuit prin „observation, measurement, laborating & field testing”. Vârful „applied mechanics” a devenit „appropriate model” iar „idealisation, modelling, analysis” au devenit „idealisation (conceptual, physical or analytical modelling) – validation”. În fine, la cel de-al 4-lea aspect, plasat în centru, s-a ad ugat termenul „precedent”.

Prelegerea s-a referit apoi la aplicarea „triunghiului geotehnic” în predare i în practic . În încheiere, profesorul Burland a subliniat patru dintre cele mai importante calit i ce trebuie dezvoltate la studen i în disciplina noastr : rigoarea; capacitatea de a simplifica; creativitatea; claritatea în exprimare. Expunerea a fost înso it i de câteva experien e simple f cute la catedr , care au stârnit aplauzele celor de fa .

Prelegerea profesorului Atkinson a cuprins o profund analiz a competen elor pe care trebuie s le aib inginerii geotehnicieni i a modului cum se dobândesc acestea, pornind din copil rie, apoi la coal , la universitate i în activitatea profesional , precum i o pledoarie pentru a se pune accentul în predare pe principiile teoretice de baz i pe înarmarea

49

studen ilor cu metode simple de calcul manual prin care s se poat verifica i aprecia validitatea rezultatelor ob inute la calculator. Dar prelegerea lui Atkinson a avut i un u or caracter polemic, atunci când a cerut s se interzic referirea în cadrul cursurilor la norme i standarde.

O replic bine fundamentat , rostit pe un ton calm, avea s -i fie dat a doua zi de profesorul Trevor Orr. Acesta a ar tat c Eurocodul 7 reprezint un adev rat ghid privind principiile de baz ale mecanicii p mânturilor i creaz un cadru ra ional pentru instruirea în materie de proiectare geotehnic . Nu numai c nu trebuie interzis în procesul de predare ci, dimpotriv , trebuie citit i în eles de cât mai mul i educatori.

O veritabil c l torie în viitor a întreprins profesorul Frans Barends în prelegerea consacrat rolului inginerilor geotehnicieni în societ ile moderne i provoc rilor pentru geo-inginerie asociate cu progresele microelectronicii, calculatoarelor rapide i Internetului, pe care le-a numit: Geo Q (managementul riscului), Geo Gaming (instruirea virtual ), Geo-Senso (monitorizarea în timp real), Geo Basis (combinarea experien ei i a expertizei), Geo – Energy (exploatarea c ldurii p mântului) i Smartsoils (bio-chimie-tehnologie la scar micro).

Profesorul Giovanni Barla a vorbit despre provoc rile i oportunit ile care stau ast zi în fa a mecanicii rocilor i despre experien a pred rii disciplinei la Politehnica din Torino, atât în sala de curs cât i la distan în cadrul UNI-Nettuno, prima universitate telematic din Europa, promovat din 1992 de Ministerul Înv mântului Superior din Italia.

Prelegera profesorului Keith Turner, de la Colorado School of Mines, Golden, Colorado, USA, s-a referit la o distinc ie despre care m rturisesc c nu aflasem, dar care se face în Canada i în Statele Unite între „engineering geologists” (geologii ingineri) i „geological engineers” (inginerii geologi), distinc ie care vizeaz programele de înv mânt i acreditarea lor dar i recunoa terea profesional a speciali tilor respectivi.

Articolele publicate în volumul Conferin ei, pe care autorii prezen i la Conferin au avut posibilitatea s le prezinte în cadrul sesiunilor de discu ii, au adus informa ii bogate i diverse.

Martin van Staveren a prezentat con inutul unui curs numit „Geo Risk Management” pe care-l pred în cadrul unui program de Master în Geoinginerie introdus cu începere din 2006 la Universitatea Tehnic din Delft. Acela i Master, a fost mai pe larg prezentat de D.J.M. Ngan-Tillard, care a dat detalii asupra celor 4 specializ ri ale programului. Geologie inginereasc , Geomecanic , Inginerie geotehnic i Tehnologia spa iului subteran. Tot de la Ngan-Tillard am aflat despre un alt Master oferit de Delft, cel de Geomatic , tiin a achizi iei, proces rii i vizualiz rii în 3D a geo-informa iei, program oferit în comun de trei facult i: Inginerie aero-spa ial , Construc ii i geo- tiin e, Management.

D.W. Airey de la Universitatea din Sidney a împ rt it experien a ped rii unui curs de geotehnic bazat pe proiecte, a a-numitul „project based approach”.

Cinci lucr ri din România se reg sesc în paginile volumului: „Education and training in geo-engineering sciences in Romania” (I. Manoliu, Cr. M run eanu, D. Stematiu), „Education , training and learning in geo-engineering for Civil Engineering” (I. Lungu, A. Stanciu, N. Bo i, O. Donciu), „Case study importance in geotechnical engineerîng-educational approach” (A. Popa, V. Farca , N. Ilie ), „Improving rock mechanics education by using case studies analyses” (D. Stematiu), „Engineering Geology a basic tool for civil engineering works” (E. Marchidanu, R. St nescu).

O trecere în revist a lucr rilor ICETGES dep e te cadrul acestui articol. În schimb, se poate formula un îndemn c tre to i cei interesa i în România de dezvoltarea înv mântului de geotehnic , de geo-inginerie în general: citi i volumul Conferin ei de la Constan a, în care ve i g si nu numai un izvor de în elepciune ci i o bogat surs de inspira ie!

O PARTICIPARE SELECT

ICETGES a num rat 121 participan i, dintre care 61 str ini i 60 români. Participan ii str ini sosi i de pe cinci continente, au reprezentat 22 ri: Fran a (6), Olanda (5), Grecia (5), Germania

(4), Spania (4), Marea Britanie (4), Portugalia (3), Irlanda (3), Australia (3), Japonia (3), Turcia (3), Austria (2), Republica Ceh (2), Slovacia (2), Italia (2), Ungaria (2), Brazilia, Algeria, Croa ia, Indonezia, Slovenia, Lituania, Africa de Sud, S.U.A.

Participan ii din România au reprezentat institu ii de înv mânt superior (U.T.C.B., Universitatea Tehnic „Gh. Asachi” Ia i, Universitatea Politehnica Timi oara, Universitatea Tehnic Cluj-Napoca, Universitatea „Ovidius” Constan a, Universitatea Bucure ti), birouri de proiectare, Inspec ia de Stat în Construc ii, etc.

Atât num rul dar mai ales calitatea participan ilor au contribuit la succesul Conferin ei. Câteva argumente în acest sens. ISSMGE a fost reprezentat de Pre edinte, prof. Pedro Seco e Pinto i de doi Vice-Pre edin i, prof. Roger Frank

(Europa) i prof. Waldemar Hachich (America de Sud). Din partea IAEG au fost prezen i trei fo ti Pre edin i: dr. Niek Rengers (Olanda), prof. Ricardo Oliveira (Portugalia)

i prof. Paul Marinos (Grecia). Din partea ISRM a luat parte un fost Vice-Presedinte, în persoana prof. Giovanni Barla (Italia).

50

Prof. John Burland, în prim plan, a urm rit cu aten ie toate lucr rile Conferin ei. În plan

secund, pot fi recunoscu i: Prof. Vlsata Szavits (Croa ia), Prof. Ion Bogdan i Prof. Ioan

Boldurean (România)

Între participan i s-au num rat actuali sau fo ti pre edin i a Societ ilor na ionale membre ale celor trei „societ i surori”: prof. John Burland (Marea Britanie), prof. Trevor Orr (Irlanda), prof. Frans Barends (Olanda), prof. Keith Turner (S.U.A.), prof. Andreas Anagnostopoulos (Grecia), prof. Emanuel Maranha das Neves (Portugalia), prof. Jozsef Mecsi i prof. Peter Scharle (Ungaria), prof. Vicentas Stragys (Lituania), prof. Marian Drusa (Slovacia), prof. Vlasta Szavits-Nossan (Croatia), prof. Ana Petkovsek (Slovenia), prof. Dan Stematiu, prof. Florica Stroia, prof. Iacint Manoliu (România).

Au fost îns de fa i numero i reprezentan i ai tinerei

genera ii, pe care înv mintele i îndemnurile primite la Conferin îi vor ajuta în str daniile lor pentru a ridica în anii ce vin înv mântul de geo-inginerie la nivelul exigen elor noului secol: Marina Pantazidou (Grecia), Bryan McCabe i Declan Philipps (Irlanda), Christos Vrettos i Ivo Herle (Germania), Dominique Ngan-Tillard i Martin van Staveren (Olanda), Fabrice Emeriault i Louis Vinet (Fran a), Irina Lungu, Loretta Batali, Hora iu Popa, Vasile Farca , Nicoleta Ilie (România) pentru a numi doar pe câ iva.

ORGANIZAREA Numai cine n-a organizat vreodat o conferin , fie ea na ional sau interna ional , nu tie ce importan are fiecare detaliu, câte eforturi sunt necesare pentru ca angrenajul s func ioneze f r gre .

Atunci când am decis s organiz m ICETGES la Constan a, am avut în vedere nu numai traficul infernal din Capital ci i pre urile aberante ale hotelurilor, comparabile sau chiar mai mari decât cele de la Paris sau Roma. R mânea îns de rezolvat o problem grea: cum s ajung participan ii str ini la Constan a. Atunci când taximetri tii de la aeroport sunt cum sunt, când trenurile cele mai rapide fac pân la Constan a peste 6 ore (pentru a nu mai spune despre cum se prezint ) iar autobuzele pleac din sta ii obscure la ore necontrolabile, era evident c singura op iune valabil era asigurarea transferului de la Otopeni la Constan a ( i retur) prin curse de microbuze i autobuze.

La apelul c tre firme de turism din Bucure ti lansat înc din decembrie 2007 de d-na R dulescu, cea mai bun ofert a sosit de la „New Welcome Contours”, o firm despre care la drept vorbind nu auzisem pân atunci, dar care inspira încredere tocmai prin modul profesionist în care propunea s se achite de obliga iile pe care i le asuma: cazarea i toate mesele pentru cei 100 de participan i anticipa i, transferuri, logistica necesar conferin ei (s li, echipamente, bannere etc.). S-a încheiat contractul cu S.R.G.F., ceea ce ne-a dat posibilitatea s finaliz m i s difuz m Buletinul 2, care cuprindea nu numai programul cu titlurile celor 14 prelegeri pe baz de invita ie ci i toate informa iile logistice.

„New Welcome Contours” a propus drept loc de desf urare al Conferin ei i de cazare a majorit ii participan ilor hotelul Malibu aflat chiar la intrarea în Mamaia, hotel modern, dat în folosin în 2007. L-am vizitat în prim var împreun cu prof. Virgil Breab n, decanul Facult ii de Construc ii de la Universitatea „Ovidius”, Constan a i bineîn eles, cu reprezentan ii firmei de turism în frunte cu d-na Rodica Constantinescu, directoare, i ne-am convins c are tot ce-i trebuie pentru a putea g zdui ICETGES: s li pentru edin ele plenare i în paralel i pentru reuniunile comitetelor tehnice, echipamente. Iar cele 4 stele din reclam erau, cum s-ar spune, „pe bune”.

Ar fi inexact s afirm c pe parcursul celor aproape 4 luni de colaborare, rela iile dintre „New Welcome Contours” i grupul de lucru de la S.R.G.F. au fost chiar idilice. Important este c , în cele din urm , totul s-a încheiat cu bine.

Temerile legate de transferuri, în special cele de la întoarcere, când subzista pericolul întârzierii la aeroport, erau justificate dar au fost infirmate de func ionarea f r cusur a „navetelor”. De fapt, a existat o singur pan , dar la microbuzul care-i transporta la conferin pe subsemnatul i o parte din echipa tehnic , în diminea a zilei de sâmb t 31 mai. Pe la km. 40 al „autostr zii soarelui” s-a rupt cureaua de la ventilatorul motorului microbuzului Wolkswagen. În locul curelei de rezerv a fost mai simplu pentru firma de transport s trimit un alt microbuz, incidentul însemnând o întârziere de vreo 2 ore, dar f r consecin e.

51

Ne-am str duit ca partea social a programului s fie la în l ime, în buna tradi ie româneasc . „Welcome reception” din ajunul deschiderii, care de cele mai multe ori se reduce la un pahar de ampanie i câteva fursecuri, s-a transformat la ICETGES într-o deplasare la Murfatlar, cu vizitarea muzeului vinului din România i a vestitelor crame, urmat de degust ri ale vinurilor podgoriei i de o mas pe cinste. În seara primei zile de Conferin , o nou deplasare, dar numai pân la Constan a, unde bucatele servite la un restaurant cu specific românesc au fost înso ite de un spectacol folcloric. Banchetul din ultima sear , la un restaurant din Mamaia în apropiere de Malibu nu s-a distins prin nimic special, în afar poate de faptul c firma de turism a uitat s cear instalarea sta iei de amplificare, astfel încât scurtele speech-uri ale Pre edintelui Pedro Seco e Pinto i ale subsemnatului ne-au pus la încercare coardele vocale.

Capitolul despre organizare nu se poate încheia f r a aminti numele celor care prin devotamentul i priceperea lor au f cut ca greaua întreprindere s fie dus al bun sfâr it.

Fotografie de grup în fa a hotelului care a g zduit Conferin a, dup edin a de închidere. În primul rând pot fi recunoscu i,

de la stânga la dreapta: Louis Vinet (Fran a), Tadeus Schein, Ioan Boldurean, Virgil Breab n, Cristina Vulpe, Nicoleta R dulescu (România), John i Gillian Burland (Anglia), Pedro eco e Pinto (Portugalia), Iacint Manoliu (România), Keith

Turner (SUA), Feyza Cinicioglu (Turcia), Irina Lungu (România) D-na profesor Nicoleta R dulescu, p rta la decizia luat la Ljubljana de a organiza ICETGES, a fost ajutat în

lunile de foc premerg toare Conferin ei de o echip vrednic format din ing. Mia Trifu, ing. Doina Irodel i Lauren iu Sonia. Acestora l-i s-au ad ugat în faza final a preg tirilor i în zilele Conferin ei for e tinere din Catedra de Geotehnic i Funda ii, asisten ii Lauren iu Floroiu, Cristian Stamatoiu, Cristina Vulpe i tefan Ardelean. Tot în acele zile a sosit i un ajutor de pre de la Ia i, în persoana d-nei conf. dr. ing. Irina Lungu. To i cei aminti i, i în primul rând prof. dr. ing. Nicoleta R dulescu merit cea mai cald apreciere din partea Societ ii Române de Geotehnic i Funda ii, care i-a putut onora misiunea încredin at de comunitatea interna ional . VOLUMUL O obliga ie important care ne revenea ca organizatori era editarea i publicarea în cele mai bune condi iuni a volumului Conferin ei. La Conferin a mondial I.S.R.M. din 2007 de la Lisabona exista un stand al grupului editorial Taylor & Francis din Londra, cel din care face parte i faimoasa cas de editur olandez Balkema, specializat în editarea volumelor de conferin e. Prin Balkema editasem i volumul Conferin ei din 2000 de la Sinaia, iar experien a merita s fie repetat . Fa de dezavantajul unui cost mai ridicat, care se r sfrânge într-o tax de participare mai piperat , avantajele public rii într-o asemenea cas sunt precump nitoare: se asigur difuzarea larg , pe întreg globul, i men inerea în cataloagele tip rite

52

sau puse pe pagina web timp de mul i ani. Acordul de principiu convenit la Lisabona a fost urmat în scurt timp de o ofert din partea lui Taylor & Francis i de semnarea unui contract între S.R.G.F. i grupul respectiv. Ca editori, ne-am îndeplinit la timp obliga ia de a trimite materialul bun pentru a fi tip rit. Casa de editur ne-a asigurat c volumele comandate vor fi livrate S.R.G.F., la sediul din Bucure ti, în ziua de joi 29 mai 2008. Ei bine, a trecut joi 29, a trecut i vineri 30 i pân sâmb t 31 mai, când microbuzul destinat transportului a pornit spre Constan a, volumele nu sosiser . În cursul week-end-ului, n-a r spuns nimeni de la biroul din Olanda al editurii. Am fost pus deci în situa ia penibil de a explica la edin a de deschidere a ICETGES de ce în servieta cu documente oferit fiec rui participant lipsea tocmai piesa cea mai important : casa de editur nu i-a onorat obliga ia livr rii la termen. Abia luni 2 iunie, spre sfâr itul primei zile a Conferin ei, dup ce aflasem c volumele z ceau de vineri în vama din Bucure ti, am reu it s intr m în leg tur cu un delegat al firmei de transport care le adusese din Anglia, unde fuseser tip rite i care întreba cu candoare cum i cui s le dea în bulevardul Lacul Tei. I s-a ar tat c volumele trebuie s ajung de urgen la hotelul Malibu din Mamaia, drept care am primit asigurarea c acest lucru se va întâmpla a doua zi.

Coletele ce ne erau destinate au ajuns, ce-i drept, a doua zi dar nu la hotel ci ... în portul Constan a cu un TIR înc rcat i cu multe alte m rfuri dar care nu avea voie s intre în Mamaia. Odiseea volumelor s-a încheiat când delega ii no tri s-au deplasat în port pentru a le ridica. Seara, la banchetul oficial oferit de S.R.G.F., am putut anun a cu bucurie c volumul mult a teptat a sosit, invintându-i pe participan i ca în acea sear , dup banchet, sau cel târziu a doua zi diminea a (conferin a se încheia la prânz) s -l ridice de la secretariat. Iat cum, ceea ce se poate numi eufemistic „lips de comunicare” între casa de editur din Olanda, imprimeria din Anglia i transportator, era cât pe-aci s compromit ac iunea. Se poate, deci, i la case mai mari ...

Peste câteva zile, am primit scuzele de rigoare de la editura din

Olanda. Important este c s-a reu it publicarea la o prestigioas editur i în condi ii grafice excelente a unui volum care va r mâne pentru mul i ani de acum înainte un element de referin pentru to i cei cu preocup ri în înv mântul i educa ia permanent din domeniul tiin elor geo-inginere ti, al geotehnicii în primul rând.

SPONSORI

La succesul ICETGES au contribuit, desigur, i sponsorii. Pe coperta revistei sunt reproduse, a a cum s-a f cut i în nr.1/ 2008, siglele celor 20 de sponsori.

În func ie de sprijinul acordat, am împ r it sponsorii în „sponsori principali” (main sponsors) i „sponsori” (sponsors).

În fruntea sponsorilor principali s-a situat BAUMIT, lider recunoscut între produc torii i distribuitorii de materiale de construc ii în România. Între sponsorii principali se num r , de asemenea, firme str ine intrate nu de mult pe pia a lucr rilor de funda ii din România – MOTA ENGIL din Portugalia, OCTAGON din Grecia, EPTISA din Spania i SOIL-TECH din Israel, dar i dou puternice firme autohtone, de execu ie – AGISFOR i de proiectare – BIP.

Între sponsori se reg sesc, de asemenea firme str ine (KELLER, BOUYGUES, RAM GLOBAL GROUP, DAVID ENGINEERS, BILFINGER BERGER, SUMMA, OZER) al turi de firme române ti (EUROVIA CONSTRUCT INTERNATIONAL, ACMS, POPP&ASOCIA II, INFRACON, STIZO, IRIDEX).

Tuturor sponsorilor, Comitetul de organizare a ICETGES le adreseaz i pe aceast cale cele mai calde mul umiri. ... i astfel s-a scris istoria ICETGES.

Prof. univ. dr. ing. Iacint Manoliu Pre edintele Comitetului de Organizare a ICETGES

53

AA XXIIVV--aa CCOONNFFEERRIINN EEUURROOPPEEAANN DDEE IINNGGIINNEERRIIEE GGEEOOTTEEHHNNIICC MMAADDRRIIDD,, 2244 –– 2277 SSEEPPTTEEMMBBRRIIEE 22000077

„Palacio de Congresos y exposiciones” de Madrid, locul de desf urare a Conferin ei

Evenimentul anului 2007 în domeniul Ingineriei Geotehnice a fost cea de-a XIV- a Conferin European de Inginerie Geotehnic , ce a avut loc la Madrid, între 24 i 27 septembrie 2007. Conferin a a fost organizat sub auspiciile ISSMGE i ale Societ ii Spaniole de Geotehnic i Funda ii i a avut ca tematic „Ingineria Geotehnic în mediu urban”.

Comitetul de onoare al Conferin ei, prezidat de Alte a Sa Regal Felipe de Bourbon i Grecia, a fost alc tuit din reprezentan i ai Comunit ii Autonome Madrid, ai Ministerului Dezvolt rii, Ministerului Locuin ei i Prim riei Madrid, Comitetul de organizare a fost condus de Prof. Vicente Cuéllar, Pre edinte al Societ ii Spaniole de Inginerie Geotehnic .

Tema Conferin ei, tematicile de discu ii propuse i, nu în ultimul rând, locul de desf urare au atras 831 participan i

din 60 ri din toat lumea, între care 34 ri europene, precum i 58 de expozan i. Conferin a a fost organizat în 6 sec iuni principale având tematici de mare actualitate, cum ar fi: Funda ii în zone

urbane – normative i standarde, Excava ii adânci i pante în medii urbane, Lucr ri subterane în zone urbane, Reabilitarea cl dirilor i infrastructurilor în medii urbane, Îmbun t irea terenurilor în medii urbane, Investigarea pe teren i zonarea în zone urbane. Toate aceste sec iuni principale au fost înso ite de sesiuni de discu ii pe subdomenii.

Au fost, de asemenea, prezentate dou conferin e speciale de un real interes. Ingineria Geotehnic în conservarea ora elor istorice i a monumentelor, autori Prof. A. Burghignoli (Italia), Prof. M. Jamiolkowski (Italia), Prof. C. Viggiani (Italia), Conferin a „Jiménez Salas” cu titlul Excava ii în p mânturi i roci moi. Experien a Madridului sus inut de Prof. M. Melis (Spania).

În cadrul lucr rilor Conferin ei a fost organizat i un Forum de discu ii între reprezentan ii lumii academice i ai practicienilor. Acesta a fost condus de Prof. W. Van Impe.

România i Societatea Român de Geotehnic i Funda ii au fost reprezentate printr-o delega ie numeroas , 23 persoane, dep ind numeric delega iile unor ri precum Austria, Polonia, Suedia, Grecia, Republica Ceh , Ungaria etc.

Cele 311 articole selec ionate de societ ile na ionale au fost cuprinse în 4 volume totalizând 2194 pagini. Membrii SRGF au publicat în volumele Conferin ei un num r de 3 articole:

R dulescu, N., Floroiu, L., Ardelean, S. – Open deep excavation in urban area Popa, H., Thorel, L., Batali, L. – Retaining walls in urban areas. Numerical modelling, characteristic interaction parameters Bally, R.J., Udrea, L. – A substantial enlargement of soil improvement by grouting

Prezidiul Sesiunii de discu ii 4.1. De la stânga la dreapta: Dr. G. Holm (Suedia), panelist, Prof. A. Mandolini (Italia), moderator, Prof. I. Manoliu, pre edinte, Prof. A. Ledesma (Spania), panelist

Prof. N. R dulescu prezentându- i contribu ia ca panelist la Sesiunea de discu ii 2.1 desf urat în marea sal a Palatului Congreselor i Expozi iilor

54

Conf. Hora iu Popa prezent în sala posterelor pentru a prezenta lucrarea româno - francez

Conf. Hora iu Popa, primind din partea Prof. Roger Frank, Vice - pre edinte pentru Europa al ISSMGE felicit ri i plicul

cu 1000 EURO pentru posterul premiat Domnul Prof. dr. ing. Iacint Manoliu a condus sesiunea de discu ii 4.1 – Deplas ri admisibile pentru structuri existente i moderne în zone urbane, iar Dna Prof. dr. ing. Nicoleta R dulescu de la UTCB a fost panelist la sesiunea de discu ii 2.1 –

Efectul excava iilor deschise asupra structurilor învecinate.

Articolul elaborat de c tre Conf. dr. ing. Hora iu Popa i Prof. dr. ing. Loretta Batali (UTCB) în colaborare cu Dr. Luc Thorel de la LCPC Nantes, Fran a a fost prezentat sub form de poster i a primit unul din cele trei premii ale Comitetului de Organizare pentru cele mai bune postere, premiu care a constat într-un cec de 1000 EURO.

Castillo de Vinuellas, un loc frumos dar cam neînc p tor pentru dineul de gal

Conferin a a fost agrementat cu un agreabil program social i cultural, din care amintim recep ia de bun venit de la Stadionul Santiago Bernabeu, spectacolul de flamenco i dineul de gal de la Castillo de Vinuellas. Vizitele tehnice au inclus Laboratorul CEDEX din Madrid, tunelul trenului de mare vitez Madrid – Valladolid, tunelul Atocha – Chamartin, precum i alte antiere de interes pentru participan ii la conferin .

Conferen iar dr. ing. Hora iu Popa

Nota redac iei: Posterul premiat la care se refer autorul relat rii despre Conferin a de la Madrid este reprodus la pagina 55 a acestei reviste

55

56

EEVVOOCC RRII

PROF. DR. ING. MARIN P UNESCU 1922 - 2006

La data de 22 septembrie 2006 a încetat din via profesorul universitar Marin P unescu, care prin întreaga sa activitate didactic , tiin ific i tehnico - ingenereasc se înscrie în rândul dasc lilor de prestigiu ai Facult ii de Construc ii de la Universitatea „Politehnica” Timi oara precum i a speciali tilor de renume din domeniul ingineriei geotehnice, fiind unanim cunoscut atât pe plan na ional cât i interna ional. N scut la 8 august 1922 în comuna Cioce ti – Bârla jude ul Arge , prof. Marin P unescu urmeaz cursul primar în comuna natal , cursul gimnazial industrial în comuna Miria i jud. Teleorman, iar cursul liceal la coala tehnic de aeronautic din Media . Dup ce lucreaz o perioad de timp în produc ie ca maistru, urmeaz cursurile Facult ii de Construc ii din Timi oara, absolvind-o în anul 1956, cu calificativul „foarte bine”.

Ca urmare a preg tirii sale profesionale excep ionale, este re inut în înv mântul superior în calitate de cadru didactic la disciplina de geotehnic i funda ii din cadrul facult ii absolvite, disciplin c reia i-a consacrat întreaga sa activitate ulterioar i la care pân în anul 1970 a parcurs toate treptele universitare, de la asistent la profesor universitar.

Timp de 17 ani, în perioada 1968 – 1985, a fost eful Catedrei de Drumuri i Funda ii, actualmente Departamentul de

Inginerie Geotehnic i C i de Comunica ie Terestre, identificându-se de fapt cu fondatorul ei, respectiv cu persoana care a contribuit cu toat fiin a sa la dezvoltarea material i spiritual a acestei unit i, devenit în scurt timp dup înfiin are, una din catedrele de baz ale Facult ii de Construc ii de la „Politehnica” timi orean , cunoscut i apreciat în toat ara.

Pasiunea pentru profesiunea aleas , competen a tiin ific i m iestria pedagogic sunt calit ile ce au caracterizat

permanent activitatea prof. Marin P unescu, calit i care i-au adus stima i pre uirea binemeritat din partea genera iilor de studen i c rora le-a fost dasc l, precum i a tuturor celor cu care a colaborat.

Preocupat în permanen de asigurarea unei calit i ridicate a procesului de înv mânt, prof. dr. ing. Marin P unescu

a elaborat 25 de tratate i manuale, ap rute în edituri centrale sau multiplicate pe plan local. Multe din aspectele con inute în c r ile i cursurile elaborate reprezint contribu ii originale ale autorului i elemente de noutate, rezultate din cercet rile tiin ifice proprii, fiind unanim apreciate atât de câtre studen i cât i de câtre inginerii din produc ie.

Un aport deosebit la ridicarea continu a calit ii procesului de înv mânt din Facultatea de Construc ii, l-a avut

profesorul M. P unescu i prin preocuparea sa sus inut pentru dezvoltarea bazei materiale a catedrei, a dot rii laboratoarelor cu aparatura necesare desf ur rii în condi ii corespunz toare a procesului de înv mânt. Chiar i cl direa în care se afl sediul actualului Departament de Inginerie Geotehnic i C i de Comunica ii Terestre, este rodul preocup rilor i al multor fr mânt ri, f r menajamente ale distinsului profesor, al mobiliz rii energiei micului colectiv de colaboratori cu

care lucra în perioada anilor 1968 – 1971, construc ia realizându-se în exclusivitate prin contracte de colaborare cu fostul Trust de Construc ii Montaj Timi oara, contracte ini iate i coordonate de profesorul M. P unescu.

Activitatea depus i rezultatele ob inute l-au impus pe profesorul universitar M. P unescu nu numai ca dasc l, ci i

ca un remarcabil cercet tor tiin ific i inginer. Prin propria sa activitate de cercetare tiin ific , început cu elaborarea sub conducerea eminentului profesor Hugo Lehr a tezei de doctorat, intitulat „Contribu ii la studiul procesului de înfigere i smulgere a pilo ilor, tuburilor i palplan elor” i sus inut public în anul 1963, continuat i dezvoltat apoi de c tre

57

colectivul pe care l-a format i coordonat, a reu it sa creeze la Timi oara o adev rat coal de cercetare în domeniul folosirii tehnicii vibr rii la lucr ri de geotehnic i funda ii.

Rezultatele cercet rilor efectuate sunt cunoscute i aplicate în toat ara precum i de c tre mul i speciali ti de peste

hotare, ca urmare a public rii lor în diverse reviste de specialitate i a cuprinderii lor în unele norme na ionale de proiectare i execu ie, elaborate de c tre colectivul de geotehnic timi orean.

Un rol de seam în stimularea aplic rii în produc ie a rezultatelor cercet rilor efectuate l-au avut c r ile scrise de

profesorul M. P unescu, dintre care se men ioneaz : „Folosirea vibra iilor la executarea unor lucr ri de funda ii” ap rut la Ed. Tehnic în 1966, „Tehnica vibr rii în probleme de funda ii” ap rut la Ed. Facla în anul 1979, pentru care autorului i s-a acordat premiul „Traian Vuia” de c tre Academia României. „Îmbun t irea terenurilor slabe în vederea fund rii directe”, Ed. Tehnic , 1980, „Pere i mula i i barete”, Ed. Tehnic , 1983, „Solu ii moderne pentru funda ii directe”, Ed. Facla, 1986, „Mecanizarea lucr rilor de îmbun t ire a terenurilor de fundare”, Ed. Tehnic 1990, „Solu ii i tehnologii moderne de industrializare a funda iilor pentru stâlpi cu solicit ri complexe”, Ed. Marineasa 2005.

Prezentarea complet a activit ii tiin ifice i tehnico-inginere ti îndelungate i prodigioase a profesorului

M. P unescu, este greu de f cut în condi iile unei limit ri ca spa iu, ea fiind foarte bogat , atât calitativ i cantitativ. Rezumat cifric activitatea sa de cercetare tiin ific s-a concretizat în elaborarea a peste 200 de lucr ri tiin ifice precum i în 22 brevete de inventator. A fost distins de dou ori cu premiul I i o dat cu premiul II de c tre Ministerul Înv mântului pentru cercetare tiin ific , precum i cu titlul de „profesor universitar eviden iat”.

Tot ca urmare a recunoa terii meritelor sale tiin ifice, în anul 1974 profesorului P unescu i s-a acordat conducerea de doctorat în domeniul ingineriei civile. Sub îndrumarea sa competent un num r de 28 doctoranzi au reu it s elaboreze teze unanim apreciate de c tre speciali ti i s ob in titlul de „doctor”.

Profesorul universitar Marin P unescu a fost membru de onoare al Societ ii Române de Geotehnic i Funda ii

precum i membru al Societ ii Interna ionale de Mecanica P mânturilor i Funda ii i al Academiei Oamenilor de tiin din România. De asemenea, datorit competen ei sale tiin ifice i tehnico-inginere ti, în decursul timpului a f cut parte i a activat în numeroase comisii tehnice pentru construc ii, constituite la nivel guvernamental i departamental.

Dup pensionare, în anul 1987 i pân la sfâr itul vie ii în anul 2006, profesorul M. P unescu a continuat s activeze

în cadrul Departamentului de Inginerie Geotehnic i C i de Comunica ii Terestre, în calitate de profesor consultant, r mânând acela i sprijin real pentru colectivul de geotehnic i depunând aceea i st ruin în conducerea activit ii de doctorat.

Prin tot ceea ce a f cut pentru prop irea înv mântului superior tehnic de construc ii timi orean precum i pentru

aportul tiin ific, adus la dezvoltarea geotehnicii din România, profesorul universitar Marin P unescu merit din plin considera ia i omagiul atât ale contemporanilor s i cât i ale genera iilor viitoare.

Profesor univ. dr. ing. Virgil HAIDA

58

FFIILLEE DDIINN IISSTTOORRIIAA GGEEOOTTEEHHNNIICCIIII RROOMMÂÂNNEE TTII

TTRRIISSTTAA PPOOVVEESSTTEE AA FFUUNNDDAA IIIILLOORR PPEE PPIILLOO II DDIINN RROOMMÂÂNNIIAA ÎÎNN „„EEPPOOCCAA DDEE AAUURR””

Se pare c lucrurile au decurs cam a a: O duminic diminea însorit , pe la mijlocul lui septembrie 1976. Pe antierul deschis de câteva luni al

combinatului metalurgic C l ra i, emo iile inevitabile premerg toare unei vizite a lui Nicolae Ceau escu. Pentru efii de la antier, de la minister, de la jude eana de partid, lucrurile par s fie în absolut ordine, s-au b tut deja câteva sute de pilo i

pentru funda iile câtorva obiective majore, perspectivele de dep ire a planului sunt bune. Elicopterul care-i aduce pe Nicolae i Elena Ceau escu se apropie de antier. Pe m sur ce coboar , din cabin se

vede tot mai bine p durea de pilo i, alinia i ca ni te solda i preg tindu-se de atac. Doar c atacul avea s se îndrepte chiar asupra lor, bie ii pilo i înfip i în p mântul moale al C l ra ilor, i asupra

celor care, în deplin cuno tin de cauz i cu bun credin , i-au proiectat. „Uite, Nicule, cum îngroap betonul nenoroci ii de proiectan i!” trebuie s fi spus titulara cabinetului 2. Priveli tea care, dup socotelile celor de jos, ar fi trebuit s -i umple de bucurie pe temu ii conduc tori, a avut

efectul contrar. De cum se d jos din elicopter, Nicolae Ceau escu începe s tune i s fulgere. „Ce-i cu risipa asta? Cum i-au permis proiectan ii s bage atâ ia pari în p mânt? Ce a f cut ministerul?” i alte impreca ii de acest fel, notate cu

grij de cei din suit îns rcina i s pun pe hârtie „pre ioasele indica ii”. Ca de obicei la asemenea vizite, printre cei care îl întâmpin pe eful statului i pe consoarta sa nu se afl nici

eful de proiect i nici proiectantul funda iilor, de fapt nici un specialist care s arate c pilo ii reprezint solu ia de fundare cea mai potrivit , având în vedere condi iile de teren i caracteristicile structurilor. Probabil c aceste lucruri ar fi putut fi, totu i, spuse i de unii dintre cei afla i la fa a locului, dar teama a fost prea mare, a a încât s-au mul umit s tac chitic i s dea aprobator din cap.

Urmarea furtunoasei "vizite de lucru" avea s apar a doua zi, sub forma unui comunicat de la Cancelaria Preziden ial , dactilografiat cu literele de-o chioap ale tuturor documentelor de acest fel i adresat institu iilor abilitate. În esen , comunicatul spunea c , începând cu data de 16 septembrie 1976, data emiterii, utilizarea pilo ilor i coloanelor la lucr ri de construc ii din Republica Socialist România se va putea face numai pe baza unui decret preziden ial.

Vestea a c zut ca un tr snet în rândurile oamenilor de specialitate. Cum adic decret preziden ial pentru ni te pilo i? Oare corpul tehnic angrenat în realizarea construc iilor fundate pe terenuri slabe, începând cu beneficiarul, trecând apoi la proiectant i încheind cu constructorul, nu este în m sur s evalueze oportunitatea unei solu ii de fundare pe pilo i? Nu, nu este în m sur , p rea s spun cu brutalitate comunicatul cancelariei, n-avem încredere în voi, în capacitatea voastr de a cheltui cum trebuie banul poporului.

Atunci cine s gireze solu iile de fundare pe pilo i, înainte s devin obiect de decret preziden ial? R spunsul l-am aflat peste câteva zile, odat cu constituirea unei „Comisii pentru funda ii pe pilo i” pe lâng I.C.C.P.D.C. (Institutul Central de Cercetare, Proiectare i Directivare în Construc ii). Din comisie f ceau parte cadre didactice, efii atelierelor geotehnice din marile institute de proiect ri, cercet tori, dar i doi reprezentan i ai I.C.C.P.D.C. c rora, semnificativ lucru, li se încredin aser rolurile de pre edinte i de secretar.

i astfel, pe la sfâr itul lui septembrie 1976 a avut loc prima întâlnire a comisiei. Era prezent profesorul Ion St nculescu, eful Catedrei de Geotehnic i Funda ii de la Institutul de Construc ii Bucure ti, al turi de al i speciali ti care aveau un cuvânt de spus în geotehnica româneasc . Se stabile te de la bun început procedura: reprezentantul beneficiarului investi iei, de preferin chiar proiectantul, va descrie succint condi iile geotehnice de pe amplasament i structura care urmeaz a se funda, dup care va aduce argumentele în favoarea solu iei de fundare pe pilo i; oricare din membrii comisiei poate pune întreb ri, cere l muriri. Apoi, reprezentan ii beneficiarului se retrag, pentru a permite comisiei s delibereze. Comisia este inut s avizeze asupra oportunit ii fund rii pe pilo i, dar dac avizul este favorabil nu trebuie s specifice num rul de pilo i. Acesta va apare în proiectul de hot râre ce se va preg ti de o alt institu ie aflat ca i I.C.C.P.D.C. în subordinea guvernului, numit , dac nu m -n el, Inspectoratul General pentru Construc ii – Investi ii, care va preg ti hot rârea ce urmeaz a fi aprobat prin decret preziden ial.

Comisia se întrunea de dou ori pe lun la sediul I.C.C.P.D.C. aflat în localul INCERC din os. Pantelimon. i ce s-a întâmplat cu pilo ii din România între septembrie 1976 i decembrie 1989?

La lucr ri mari i în condi ii de teren dificile, cum erau marile combinate industriale, inclusiv cel de la C l ra i, construc iile din porturile dun rene, podurile i altele, proiectele au prev zut în continuare solu ii de fundare pe pilo i pe care, evident, Comisia le-a aprobat.

59

La lucr ri de mai mic anvergur , ministrul de care depindea investi ia nu dorea de fel s ri te o bruftuluial sau chiar o demitere din partea efului cel mare când va fi s semneze decretul, astfel încât cuvântul de ordine transmis institutului de proiectare era: „orice, dar nu pilo i!”. Au început s fie la c utare solu ii de fundare direct pe p mânt îmbun t it pe diferite c i: perne de balast, coloane de material granular, coloane de p mânt stabilizat etc. Experien a a ar tat destul de curând c aceste solu ii nu satif ceau întotdeauna cerin ele privind siguran a construc iilor iar deseori costul era mai mare decât la solu iile cu pilo i. Aceasta a condus în relativ scurt timp la extinderea domeniului de competen e afectat Comisiei, c reia i s-a cerut s avizeze nu numai asupra solu iilor de fundare pe pilo i ci asupra fund rii pe terenuri dificile în general. S-a modificat în consecin i titulatura Comisiei a a cum rezult din decizia I.C.C.P.D.C., inserat în chenarul al turat, pe care am g sit-o în num rul 7/1986 al revistei „Construc ii”.

Dar, în afara formulelor de tipul: „pilo i în orice caz, altminteri nu se poate” i „orice în afar de pilo i” a mai existat i o solu ie care înt re te reputa ia românului de a se descurca, fie împrejur rile oricât de potrivnice.

Despre ce este vorba? Cu câ iva ani înainte de povestea cu „decretul preziden ial” începuser s fie utilizate în ar , în primul rând pentru lucr rile de la prima linie a metroului bucure tean, echipamente pentru execu ia pere ilor îngropa i din panouri, de exemplu echipamente având o ben ac ionat hidraulic la cap tul fie al unei tije (kelly), fie al unui cablu. Asemenea echipamente pot realiza, prin al turarea panourilor, pere i mula i, dar la fel de bine pot realiza elemente de fundare de adâncime numite barete, fie ca barete simple (dintr-o singur pozi ie de lucru a utilajului) fie ca barete compuse (din mai multe pozi ii de lucru ale utilajului). În mod evident, baretele sunt întru totul asem n toare pilo ilor executa i pe loc prin forare sub protec ia noroiului bentonitic, diferind doar în privin a formei sec iunii transversale.

Interdic ia instituit în septembrie 1976 vorbea despre pilo i i coloane dar nu i despre barete. Drept urmare, anii care au urmat au cunoscut o proliferare în România a solu iilor de fundare pe barete, favorizat i de existen a unui normativ de proiectare i execu ie pe care-l elaborasem împreun cu colegul ing. Gh. Dobrescu de la INCERC. S-au folosit barete i când a fost cazul (la lucr ri cu înc rc ri axiale i transversale mari, i cu o stratifica ie pe amplasament care permitea baretelor s lucreze ca elemente purt toare pe baz , spre a fi folosit la capacitate maxim betonul din corpul lor)

60

dar i când nu era cazul, când o solu ie pe pilo i prefabrica i flotan i putea fi mult mai economic , numai c avea nevoie de decret.

În zilele de 17-18 aprilie 1997 am luat parte la Bruxelles la lucr rile unei Conferin e Interna ionale organizate de Comitetul Tehnic European Nr. 3 pentru pilo i, având ca tem proiectarea pilo ilor solicita i axial. În cadrul conferin ei au fost prezentate 17 rapoarte na ionale privind practica în domeniu în ara respectiv . În raportul pentru România (1), am evocat în termenii urm tori situa ia funda iilor pe pilo i în România de dinainte de 1989:

"În timpul regimului care s-a pr bu it in decembrie 1989 i în special în anii '60 i 70', când s-au dezvoltat vertiginos construc iile din industria grea i cea petrochimic , funda iile pe pilo i erau foarte mult pe placul atât al proiectan ilor cât i al constructorilor din România.

Autoritatea suprem din ar devenise atât de îngrijorat cu privire la o posibil utilizare neavenit a acestei solu ii de fundare i a risipei de bani i resurse ce ar rezulta încât în septembrie 1976 a emis un ordin potrivit c ruia pentru folosirea funda iilor pe pilo i, indiferent de tipul i de num rul pilo ilor, devenea obligatoriu un decret semnat de pre edintele rii.

În realitate, nu s-a abuzat de funda iile pe pilo i. Multe din uria ele combinate metalurgice i petrochimice precum si alte uzine s-au construit de-a lungul Dun rii i al râurilor interioare; condi iile de teren pe acele amplasamente se caracterizeaz prin prezen a depozitelor aluvionare cu compresibilitate ridicat . Întrucât p mânturile loessoide sensibile la umezire acoper circa 17% din teritoriul rii, multe industrii, de pild marele combinat siderurgic de la Gala i, s-au ridicat pe asemenea p mânturi susceptibile de a conduce la tas ri mari i neuniforme. Folosirea funda iilor de adâncime era singura solu ie ra ional pentru halele industriale cu înc rc ri mari. Acela i lucru este valabil i pentru poduri i pentru cheurile din porturile dun rene. Mult mai redus a fost folosirea pilo ilor la cl diri de locuin e, chiar i la cl diri cu mai multe etaje".

În pauza care a urmat prezent rii din care am citat, am fost literalmente asaltat de colegii din Vest, al c ror mesaj, aproape la unison, era: "Este de neconceput! Este absurd! Cum s se implice eful statului într-o problem pur tehnic ?!" .a.m.d. Greu s -i l mure ti i s -i convingi c într-un regim totalitar, precum cel în care au tr it românii pân în decembrie

1989, se pot întâmpla asemenea lucruri, pe lâng altele cu mult, mult mai grave. A existat totu i i un "efect colateral" al întregii pove ti cu decretul preziden ial pentru pilo i i acesta a fost tocmai

înfiin area Comisiei de funda ii sau cum s-o fi numit dup aceea. Timp de peste 14 ani, din septembrie 1976 pân în decembrie 1989, speciali ti in inginerie geotehnic ne-am întâlnit de dou ori pe lun i am examinat cu grij , f r nici un fel de ingerin e politice sau de alt natur ci preocupa i doar de aspectele tehnice, probleme dintre cele mai diverse privitoare la funda iile pe pilo i, la început, iar mai apoi la sfera mai larg a problemelor de fundare în condi ii dificile. Când via a din afara acelor pere i era tot mai grea i mai urât , cele 4-5 ore de dezbateri cu deplin libertate a spiritului i cu respect pentru opinia celuilalt, însemnau un fel de oaz dar i o adev rat coal .

Profesor univ. dr. ing. Iacint Manoliu

BIBLIOGRAFIE [1] MANOLIU, I. - Design of axially loaded piles - Romanian Practice , Design of axially loaded piles - European practice, Proceedings of the ERTC3 Seminar, Brussels, 17-18 April 1997, De Cock & Legrand (eds), 1997 Balkema, Rotterdam

61

GGEEOOTTEEHHNNIICCAA PPEE AALLTTEE MMEERRIIDDIIAANNEE

Întrunit la Praga în ziua de 24 august 2003 Consiliul ISSMGE a aprobat cu o larg majoritate oferta Societ ii Egiptene de Mecanica P mânturilor i Inginerie Geotehnic de a organiza în 2009, la Alexandria, cea de a XVII-a Conferin mondial de Mecanica P mânturilor i Inginerie Geotehnic .

Având în vedere importantul eveniment, de care ne desparte ceva mai mult de un an, Revista Român de Geotehnic i Funda ii l-a invitat pe Prof. dr. ing. Mohamed M. Bahloul s preg teasc o contribu ie pentru rubrica "Geotehnica pe alte meridiane".

Se impune o scurt prezentare a autorului. Absolvent în 1968 al Universit ii din Cairo, a func ionat ca asistent la Divizia de Geotehnic a Universit ii Mansoura pân în 1974 când a fost admis la studii doctorale la Institutul de Construc ii Bucure ti (în prezent UTCB) în specialitatea geotehnic . În 1978 a sus inut cu succes teza de doctorat în domeniul funda iilor pe pilo i, elaborat sub îndrumarea profesorului Emil Botea. Reîntors în Egipt, i-a continuat cariera universitar la universitatea Mansoura: ef de lucr ri în 1979, Conferen iar în 1987, Profesor în 1995. În prezent este decan al Departamentului de Construc ii al Universit ii Tanta.

Deosebit de activ i pe planul profesiei de inginer geotehnician, profesorul Mohamed Bahloul a elaborat studii geotehnice pentru a mare varietate de lucr ri (cl diri pentru locuin e i birouri, hale industriale, poduri etc) r spândite pe întreg teritoriul Egiptului, pentru care au fost executate peste 20.000 de foraje.

i un am nunt biografic de dat mai recent : fiul profesorului Mohamed Bahoul, domnul Khaled Bahloul, a urmat exemplul p rintelui s u i a f cut doctoratul în geotehnic la Bucure ti, in perioada 2001-2005, sub îndrumarea profesorului Iacint Manoliu. De i mecanica p mânturilor este o tiin relativ tân r , monumentele faraonice, cre tine i islamice din Egipt demonstreaz o bun practic în geotehnic i în investigarea terenului. Egiptul a fost una dintre primele ri afiliate la "International Society for Soil Mechanics and Foundation Engineering" (ISSMGE), în 1936. Comunitatea geotehnic din Egipt este mândr de a i se fi încredin at organizarea urm toarei conferin e mondiale la Alexandria, în 2009.

IINNGGIINNEERRIIAA GGEEOOTTEEHHNNIICC ÎÎNN EEGGIIPPTT

CONDI II GEOLOGICE I GEOTEHNICE SPECIFICE EGIPTULUI

Suprafa a Egiptului este de cca. 1 milion km2. Aproximativ 96% din aceast suprafa este teren arid (de ert), care con ine nisip, pietri , calcar, gresie dar i argile contractile i p mânturi structural instabile. Restul de 4% îl reprezint valea i delta Nilului, cu argil , praf i nisip. Nivelul apei subterane se afl la peste 60 m în de ert, în timp ce în valea Nilului este la (2…5) m de la suprafa a terenului.

În partea de nord a deltei se întâlnesc argile moi, dar în Cairo predomin pân la 15 m o argil pr foas plastic consistent - plastic vârtoas , urmat de nisip i pietri .

SISTEME DE FUNDARE FOLOSITE ÎN EGIPT

Toate sistemele de fundare se folosesc în Egipt, depinzând de amplasament i de tipul de construc ie. Aproape 95% din cl diri au funda ii directe, la adâncimi de 2-5 m, care reazem pe argil de consisten ridicat sau pe nisip de îndesare medie. La lucr ri mari (turnuri înalte, poduri, centrale electrice etc.) se utilizeaz funda ii pe pilo i: pilo i fora i, pilo i cu burghiu continuu (CFA), pilo i prefabrica i introdu i prin vibrare.

62

ÎNV MÂNTUL SUPERIOR ÎN EGIPT

În Egipt exist 20 universit i, cu 2 milioane studen i. Fiecare universitate are o facultate de inginerie, cu departamente pentru inginerie civil , inginerie mecanic , inginerie electric i arhitectur . Înv mântul este structurat în cicluri. Primul ciclu, pentru diploma de B.Sc (Bachelor of Science) dureaz 5 ani, cel de al doilea ciclu, pentru diploma M.Sc (Master of Science0 dureaz 2 ani, iar cel de al treilea ciclu, pentru diploma Ph.D (Philosophy Doctor) dureaz tot 2 ani.

În Departamentele de inginerie civil de la cele 20 universit i sunt înscri i 25.000 studen i. Sunt peste 150.000 ingineri constructori înregistra i la Societatea Inginerilor, la o popula ie a rii de 72 milioane

locuitori. În cadrul primului ciclu, geotehnica figureaz în planul de înv mânt pe parcursul a dou semestre a câte 14

s pt mâni fiecare, cu 3 ore de curs i 2 ore aplica ii în fiecare s pt mân . Cele mai importante universit i sunt cele din Cairo, Ain Shams i Alexandria. Laboratorul de mecanica p mânturilor i funda ii al Universit ii Cairo este considerat cel mai vechi laborator de

acest fel din Africa i din întregul Orient i a fost fondat în 1932 de prof. Hanna i prof. Tschebotariff. Contribu iile acestui laborator în toate domeniile ingineriei geotehnice sunt remarcabile. Cele 3 hale cu echipamente de încercare acoper 470 m2. Laboratorul dispune, în plus, de un depozit de probe de 51 m2, 14 birouri pentru personalul didactic i cel auxiliar, o bibliotec i o sal de calculatoare. S-a finalizat proiectul de arhitectur i de rezisten pentru o extindere care va aduce 4 noi etaje la cl direa existent , f când astfel din acest laborator unul din cele mai mari laboratoare geotehnice din lume.

Personalul laboratorului este compus din 11 ingineri cu norm întreag , 14 tehnicieni i 125 muncitori pentru

echipamentele de teren. Ace tia se adaug la cele 25 cadre didactice având norma de baz la facultate. Laboratorul universit ii din Cairo este în primul rând o institu ie de înv mânt, având drept obiectiv preg tirea

inginerilor constructori în domeniul geotehnicii i funda iilor. Sunt oferite cursuri atât la nivelul BSc cât i la nivel MSc. i Ph. D.

La fiecare 1-2 ani, laboratorul organizeaz Workshop-uri deschise speciali tilor din Egipt. Cu începere din 1991, laboratorul organizeaz din 3 în 3 ani o conferin interna ional .

CERCETAREA GEOTEHNIC ÎN EGIPT

Activitatea de cercetare se desf oar , în principal, în universit i. Exist îns i un num r de centre cu caracter na ional, în preocup rile c rora se reg se te ingineria geotehnic , precum: National Research Center, Building Research Center, Water Research Center, Irrigation Research Center, Institute of Geology.

SOCIETATEA DE GEOTEHNIC A EGIPTULUI

Societatea de Geotehnic a Egiptului, organiza ie profesional de ramur , a fost fondat în 1986 i s-a înregistrat în 1993.

Societatea num r în prezent 200 membri, în marea lor majoritate cadre didactice universitare. Dintre ace tia, 125 sunt i membri ai Societ ii Interna ionale.

Pre edintele Societ ii este Prof. Dr Ing. A.H. El-Ramli care a lucrat cu prof. Skempton la Imperial College London

în anii '50.

63

CÂTEVA DIN CELE MAI SEMNIFICATIVE LUCR RI GEOTEHNICE EXECUTATE ÎN EGIPT 1. Metroul din Cairo (fig. 1). Linia 1, în lungime de 42.5 km are 33 sta ii i a fost executat cu o tehnologie clasic , folosind pere i îngropa i din

pilo i fora i i tehnologia "cut and cover" (cu s p tur deschis ).

Figura 1. Metroul din Cairo

Linia 2 are o lungime de 30.5 km i 17 sta ii, coborând în dou zone sub nivelul Nilului. S parea s-a f cut cu ma ina de forat tuneluri, în terenul în prealabil îmbun t it prin injectare.

Linia a treia va avea o lungime total de 33 km, legând aeroportul interna ional Cairo de zonele dens populate din

Cairo i Gaza. Va avea 29 sta ii, dintre care 27 în subteran. Capacitatea planificat este de 1,8 milioane pasageri pe zi, pentru un interval între garnituri de 1,75 minute.

Este în proiect i linia a 4-a, prev zut a se realiza în 13 ani. 2. 50 blocuri turn în Cairo, având între 35 i 50 etaje. 3. osea suspendat peste Cairo pân la aeroportul interna ional (inclusiv podul 6th October) în lungime total de 25

km. Este cea mai lung osea suspendat din Egipt, având lungimea de 11,273 km i l imea de 18-34 m. Are 38 rampe de intrare i de ie ire, cu o l ime de 8 m în lungime total de 9,920 km.

4. Construc ia a 10 noi turnuri in de ert (Ramadan, 6th October, Sherock etc.) 5. Podul interna ional suspendat peste canalul Suez (fig. 2), considerat drept una dintre cele mai importante artere de

leg tur ale Sinaiului, în Asia, cu cealalt parte a rii, în Africa. Podul are o lungime total de 4100 m i viaducte de acces pe cele 2 maluri de 4900 m. În l imea liber pentru naviga ie este de 70 m. S-au folosit 734 pilo i fora i cu diametrul de 1,5 m i fi e de 19-25 m, pentru fundarea celor 52 pile având în ltimi între 9 i 42 m.

6. Biblioteca din Alexandria. 7. Noile uzine electrice din Cairo i Alexandria. 8. Noua conduct de canalizare din Cairo i sta ia de tratare aferent , servind o popula ie de 17 milioane de

locuitori. 9. Peste 5000 fabrici în noile ora e din de ert.

10. Tunelul din vechiul Cairo în districtul El Azhar. Sunt de fapt 2 tuneluri, fiecare de 2,666 km, de la Salah Salem Road, la est de Cairo, la Al Opera, în centru. Fiecare tunel are un diametru de 8,45 m i s-a construit sub strada Azhar la adâncimi

64

între 20 i 30 metri. La construc ia lor s-au folosit ma ini de s pat în p mântul îmbun t it în prealabil prin injectare. Durata de execu ie a fost de numai 11 luni.

Figura 2. Podul interna ional suspendat peste canalul Suez

11. Construc ia unei autostr zi între Cairo i 6th October City, în lungime de 35 km, cu câte 3 benzi pe sens,

cuprinzând 20 poduri peste canale i drumuri locale. Toate lucr rile au fost încredin ate la 6 companii arabe, care au reu it s le încheie în numai 6 luni. Pe 14 km din autostrad s-au realizat umpluturi din nisip cu în l imi de pân la 10 m. Profesor univ. dr. ing. Mohamed Bahloul