Concep!ia grafic6 a copertei:Elena Ciolacu

@ Claudiu Tilrziu,2019o Editura Rost, pentru prezenta edilie

tSBN 978-606-93598-6-0

EDITURA ROST

Str. Bldnari nr.23et. 5, sect. 3, Bucuregtitelefon: 0740j03.621

e-mail: editurarost@gmail.comwww.editurarost.ro

Tehnoredactare:Valentin Dan

Corecturd:Evelin Ceciu/www.corectura.ro

Nicu Butnaru

Claudiu TArziu

ROSTULGENERATIEI

NOASTREO perspectivi conservatoare

asupra Romdniei postcomuniste

PREFATA DE

SORIN LAVRIC

EDITURA ROSTBUCURESTT

2019

i.:ii:ll{i.:i:i:r,I:jry:i:1-ji:T,iiiliiiii$ii:iitrat*ryr

Cuprins

Prefa;dMonotonul elevatde SonrN Levnrc

Cuvtntul autorului

I

NATIUNEA

A fi romdnOfensiva contra nafionaliqtilorNalionalismul gi Rominia de aziMenirea generaliei noastrePentru o Europi Uniti a NafiunilorImperativele noului nafionalismIdentitatea nafionald gi/sau europeaniMentalitatea de spectatorPuterea jertfeiCrizagenerafiei noiLibertate, unitate, credibilitatePrimejdia unui nou,,Tf,rgu Mures,"

Spiritul Basarabiei

,,Romdnia" versus RomAniaRevolufia Florilor. Daci nu azi, peste 20 de aniMotive de optimismCrucea romAnitiliiScara virtu{ilor intelectualeDespre toleran{i gi dragoste in agora

13

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiTARZIU,CLAUDIU

Rostul generaliei noastre : o perspectiviconservatoare asupra Rominiei postcomuniste /Claudiu Tirziu ; pref. de Sorin Lavric. - Bucure$ti :

Rost, 2019ISBN 978-606-93598-6-0

I. Lavric, Sorin (pref.)32

t9252834374247

5053

5760'63

67

6972

79

8285

88

Salvarea Moldovei, unirea cu Romdnia!

Cind albul e negru gi minciuna, adevlrinapoi la repere!

Oameni ,,de dreapta", intre etici gi morallUnifi pentru credinfi, libertate, familie gi naliuneEvenimentele de la Valea Uzului -

un avertisment pentru statul romA:n

il

cREDTNTA

Comunicarea gchioapi a BisericiiOrtodoxie qi integrareMiza unui lingaj mediaticCaz,il BedilileDe ce n-au voie homosexualii in stradlDin picatele chiriarhaleNoii iconoclaEtiPolitica BisericiiBiserica, la riscruceAl gaselea patriarh gi unitatea BisericiiProstul gust in BisericdDezbinarea ortodoxieiO voce a laicatului ortodoxPreoli vredniciPricini de smintire in BisericiA iubiForla laicatului,,$i morfi vom izbindi..."Solitudinea binelui gi solidaritatea riuluiNevoia de catehizare a RomdnieiApocalipsa, acumDe ce sint ortodocgii monarhigti

91

9497

100

r02

106

113

tt6119

t23r27131

134r37t40r42t45148

t52156

1s9

163

167

t70174

178

181

184

Rostul cregtinuluiUnitate prin dezinte gr ar e

Convertirea la uri,,Revolufia" incepe cu Biserica?Rizboiul ,,religios" nu a inceput ieri-alaltiieriRevolulionarii care vor si curele BisericaPaqtele intre ,,corectitudinea politici" gi HristosNevoia de modele

ilt

FAMILIA

Ticllogia presei romdnegtiSinucidere de pl[cerePerformanle civice ignorateNormalii sint fascigtiPresa gi lupta pentru normalitatePidosnicii politicUn referendum in care ne riscim viataLupta continui!

187

189

t92195

197

199

201

203

2092t32162t9222

228230233

IV

ANTICOMUNISMUL

Pentru o lege a lustraliei 237

Un mit: infailibila Securitate 240Haiducii lui Dumnezeu 243Tentative de purificare 246

Curajul nebun al lui Paul Goma 250Pentru un Niirnberg al comunismului romAnesc 253

Nostalgia iadului 257

Cind diavolul e vizut ca inger de lumini 266

Amintiri din decembrie 1989. Sau cum n-am flost

la Revolu$eintre ,,extremistul" neamf Iohannis gi extremistul

maghiar T6k6sGrebla istoriei

V

STATUL

Prutul, un nou zid al BerlinuluiHaiducie pe dos

impotriva noii ConstituliiSolulia La criza transnistreani: rizboiulOrbirea proeuropeaniDoui cenugireseA treia republiciGlobalizare pe mina unei Drepte iluzoriiDesfiinlarea RominieiRestaurarea normalitilii se aminiO propunere pentru ipocrilii care suslin cauza

,,refugiafilof' musulmaniin ce lari (vrem si) triim?Spre totalitarism, in marqarier, cu acceleralia

la maximumUn dos de palmi,,Legea supermarketurilor", intre realitatea

economici gi miza electoraliCrede, speri, iubeqte! Chiar gi in politiciMirgele de sticliPachetul din AmericaRepublica secretiNoua lupti de clasdBuba care se Ya sparge

27t

277281

28729r294298302305307

310

3t33t6

318

321

324326

329332

335338

341

344347

PREFATA

Monotonul elevat

Claudiu Tdrziu a ratat gansa de a rimine anonim,intipirindu-se in memoria noastri printr-un detaliu bizar:se afl[ intr-o crasi inadecvare fali de spiritul epocii. De aici(inuta memorabili pe care a avut-o in anii cind, cu ditze-nie de cirtifi, a publicat revista ,,Rost", scofind din uitare,o uitare pe care allii gi-ar fi dorit-o vegnici, figuri de legendidin perioada interbelici. Nu mi-l pot inchipui intonind cu

aplomb psalmodia la modi a ideologiei dominante. E inel un imbold spre impotrivire care il preschimbi intr-unins colgos, incipilinat ca o piatr5, genul de paladin pe care

poli si-l pici cu ceari, ci tot nu abdic[ de la ideile din care

gi-a ficut blazon.Ultimul lucru pe care i-l pofi cere e si intre in pie-

lea intelectualului sclivisit, inclinat spre mlidieri de con-juncturi. E in Claudiu o carenfi de adaptare.la insinui-rile impuse de spiritul oportunist. Consecin{a imediati a

acestei carente e dospirea unui caractet tate, care exclude

duplicitatea alunecoasl. Aga se explici cum, in ciuda meta-

morfozei prin care au trecut atitia dintre amicii lui de gene-

rafie, Claudiu a rimas egal siegi, in virtutea unei monotoniibenigne de sorginte credincioasi. in Claudiu mocnegte o

monotonie de entuziasm viager, o efervescenli inalti de

!

Afi roman

De ce sd fii mindru cd e;ti romkn? O intrebare care

cmand deseori din medii intelectuale, dar ;i din pdtura dejos, nemul;umitd cd aceastd calitate, de romhn, nu-i aduce

nimic de-a gata. Cunosc mentalitatea. Un ins care pune o

ustfel de intrebare nu vede rostulhotarelor lntre fdri, nu in[e-lage de ce ;i-ar pdstra nealteratd limba maternd, nici de ce

$i-ar prezerva mo;tenirea de credinld;i de tradilii. Este grd-hit sd absoarbd pe nerdsuflate tot ce vine din afard;i e lesne

tsimilabil. Pentru el, identitatea na{ionald este un moft.

Nu incepi bine si argumentezi de ce militezi pentruirl)ilrarea gi afirmarea identitd{ii nafionale, ci se gi repede( u imprecafii: extremist, izolafionist, fundamentalist,yrvin etc.

lntr-o disculie despre romdnism, nigte amici jurna-I iiit i rn-au intrebat abrupt:,,Ce motiv ai sd fi mindru cd e;tiromlln?". Firi si agtepte rispunsul, preopinenlii mei au

,yi irrrrncat o serie de ,,argumente" in sprijinul dezamdgi-rii krr: n-avem o istorie glorioasl; ne-am tridat aliafii; amlirst tot timpul dominafi; nu avem nici un merit in ce nir ir intimplat bun; rasa noastri nu se distinge prin nici or illililtc speciali, rominii de astizi sint decizuli din punct,lc vctlc're moral, intelectual, social...

19

CLAUDIU TARZIU

Intenfia strivezie a acestei atitudini este de a surpa

fundamentele unui sentiment profund care este naliona-

lismul. Cei care sint potrivnici nalionalismului o fac fie

dintr-o eronati inlelegere a conceptului' fie din pricina

unor temeri inoculate in mentalul colectiv prin educalie

qi cultur6, fie din interes. E superfluu si adaug ci antina-

lionaligtii de conjuncturi, ca 9i cei din convingere nu vor

accepta adevirul frust: ci na{ionalismul este la fel de firesc

ca giapartenenla la o natiune; cl nafionalismul izvorlqte

din insiEi apartenenfa la o na{iune.

Revenind, episodul cu prietenii mei ziarigti este

simptomatic pentru un fenomen care se deruleaz|azi: ero-

darea sentimentului na(ional.intrezdresc rldicina de extraclie pigini a intrebirii

puse de amicii acegtia ai mei. Pentru ci mindria este un

pdcat capital. De ce si fiu mindru...? Eu nu sint mindru'

Sint fericit ci sint romAn. imi iubesc neamul. Despre nea-

mul meu cred ci este cel mai grozav dintre toate. in plus,

nu-mi pot nega neamul find a md nega pe mine - infimiparte a lui.

Ce-mi motiveazi dragostea de neam? Dragostea e

simlire, nu porneqte dintr-o fermi judecati a insugirilor

sau defectelor neamului. Totuqi, bucuria de a fi romAn se

nagte din conqtientizarea valorilor perene ale neamului,

precumpinitoare asupra eventualelor neimpliniri.Nu s-ar mai face disculii de genul celor pe marginea

,,mindriei" de a fi romin, daci am pricepe insemnitatea

calitilii de romdn. Nu-i de ajuns sl aparfii prin nagtere

etniei. Firi si simli gi si gindeqti romineqte ori, mai grav,

blamindu-li gi tridindu-fi neamul, nu eqti romdn' Conteazit

singele din care ai fost plimidit, dar nu e suficient' La fel

cum nu egti cregtin doar pentru c6 ai fost botezat intruHristos, daci nu triieqti creqtineqte gi nu te impirt[geqticu Sfintele Taine in Biserici. E$ti apostat'

20

ROSTUL GENERATI EI NOASTRE

Nalionalitatea este titlul nostru nobiliar, iar apdrareaei este o problemi de onoare. Aurel C. Popovicil relevi ci,,nafionalitatea unui popor (...) e con;tiinfa sa cd e o naliune,o entitate culturald proprie in varietatea omenirii, cd nu-io simpld cifrd, un numdr de indivizi, de finfe, de animalensocialerr. (...) Nalionalitatea unui popor e legea lui strdbund

Si limba lui deosebitd; e comoara lui proprie de literaturd ;iistorie, de credinfe ;i moravuri; de datine, tradilii, de obi-ceiuri; e arsenalul sdu moral de virtuli ;i ginduri, de fapteSi idealuri din trecut, pentru prezent ;i viitor, pe o brazddseculard de pdmtnt; pentru viala lui ce este gi mai ales ce vasd vie in continud luptd contra tuturor celor ce cautd sd i-o

Sleargd, constient sau incon;tient, ;i sd-l ingroape de viu inrnarele <<demos>> al pdmintului, in civilizalia fdrd nici unideal a demagogiei cosmopolite".2

in clipa cind tu, romAn dupi singe, egti nemullumitrlc originea ta etnici, ba chiar ruginat, i1i negi practic nalio-nalitatea. Rlmii un numir in statistica lumii, o cifri lipsitirle continut gi de insemnitate.

Cine poate conqtientiza faptul ci nalionalitatea e

uu rang aristocratic? Desigur, numai elementele nobile alerrcarnului - cum spune A.C. Popovici -, adici elita. Elitalorrnati pe criterii de verticalitate morali, de in61!are spi-riluall Ei de profesionalism. Elita pitrunsi de sufletul nea-

rrrrrlui gi inspirati in acfiunile sale de acest duh. Nu aga-zisa

rlitil, creat[ artificial prin mijloace de manipulare in masd,.

Ntr ircea hoardl de dezrildircinali, de pierdufi sufletegte gi

I Arrrcl C. Popovici (1863-1917), publicist de orientare conservatoare,r rr slutlii de medicini gi de gtiin{e politice in strdinitate, cunoscitorrr {tlrl linrbi europene, director al ziarului ,,RomAnia juni" qi al revis-tcl .,silrnirnitorul", luptitor pentru drepturile romdnilor din Tran-,rllvitttitt.' Arncl O. Popovici, Nalionalism sau demoua{ie, Ed. Albatros, Bucu-rrfl l, le9Z pp. 371-372.

21

CLAUDIU TARZIU

de suferinzi intelectual, care este captivi cu un picior inp[catul lui Iuda gi cu cel[lalt in picatul lui Lucifer.

Daci la poporul romdn de azi sint aspecte care m[ingrijoreazit, sau mi deziluzioneazi, neamul romAnesc nu

mi dezamlgeEte gi nu mi nelinigtegte. Sint convins ci va

veni vremea sI striluceascl in toati mlrelia sa.

La mirarea unora in fala ,,idealismului" meu nu

am decit un rdspuns: neamurile nu supravieluiesc 9i nu

sivirqesc fapte memorabile prin mullmile oarbe 9i laqe, ci

prin virfurile lor de diamant - personalitirli catebtdzdeazlt

istoria uneori pini la singe. Prin elitele 1or. Elita care se va

hrini din veacurile de experienle - tragice sau sublime - ale

neamului, elita de miine sau de poimiine vaaqeza neamul

romAnesc pe locul ce i se cuvine' Neamul romAnesc a mai

cunoscut momente de glorie in istoria sa, tot prin influ-

enfa elitelor.Dac[ ar fi s[ ne referim doar la domnia voievodului

$tefan cel Mare gi Sfint, la prima unire a romAnilor sub

Mihai Viteazul, la Mica Unire din 1859 sub sceptrul luiCuza Vodl, la oblinerea independenfei, la Marea Unire

din 1918, la jertfelnica rezistenli anticomunisti din munfigi temnile s,i ar fi indeajuns.

Sigur, mi s-ar putea reproqa ci' viziunea mea lumi-noasi despre trecutul neamului romAnesc - care promite

un viitor pe misuri, in pofida prezentului tulbure - se inte-

meiazipe mituri. Altminteri, poate ci,,mindria" mea de

romin ar fi serios gtirbitl.Accept ci istoria fiecirui neam este lesuti pe un

suport de legende. $i ce e riu in asta? in afari de realitatea

ci pentru evenimentele care marcheazd definitoriu isto-

ria noastri nalionali sint dovezi irefutabile, cui ar folosi

atit de invocata, in ultimul timp' demitizare? Cdci, duph

cum corect observl Alexandru Antim, ,,cea dintti urmare

(a demltizirli - n.n) ar fi slrdcitea drasticd a unui conlinut

22 23

ROSTUL GENERATIEI NOASTRE

bogat in reprezentfui simbolice. Este, de pildd, contraperfor-manla de afi capabili sd ni-l reprezentdm pe Mihai Viteazulca pe un oarecare, ridicat prin forla conjuncturii, ca pe o

.jucdrie a istoriei, a cdrui ispravd n-ar fifost decit o fericitdurzeald a circumstanlelor, ;i nu ca pe o fin{d exemplard, care

u reuSit sd modeleze prin forla sa de caracter istoria citorvanafiuni. Cu alte cuvinte, sd nu ni-l reprezentdm ca pe uneroLt, cum a;ifost, ;i sd ne reprimdm cu strd;nicie orice senti-ment de admiraliefald de o existenld exemplard, cu o condu-itd intranzaclionabild. (...) Acest tehnicism agresiv pretindesd strdpungd totul cu silogismele sale reci, sd inghele ;i sd

desfacd totul in mod <obiectiv>". $i tot Alexandru Antimscrie, pe drept cuvint, cd ,,demitizarea, care diminueazd gi

con;tiinfa colectivd, este Si desocializantd" qi mai departe:

,,nafiunea decide soarta unei reprezentdri, a unui mit. Acesta

dispare cind baza lui dispare".3 Urmind firul logic: dacidemitizarea desocializeazi gi afecteazi congtiinla colec-tiv5,, a cdrei purtitoare este na{iunea, naliune care hotiriqtein privinfa existenfei unei legende, ce ar impinge aceastinaliune s[ se autoflageleze demitizindu-gi istoria?

Este un sofism ideea ci demitizarea are rolul de a ne

f'ace o pd'rere mai aproape de ceea ce insemnS,m intr-adevirnoi, romdnii, ca naliune. Nu vom face decit si spulberim gi

bruma de incredere pe care unii dintre noi o au in valoarea"intrinseci a neamului nostru. Vom ci'dea victime menta-litdlii de invin;i, care qi aga mugcd intruna din noi. De aicimai este un pas pini la deznddejde - un alt pdcat, de astidati impotriva Sfintului Duh.

Aici se ajunge atunci cind congtiinla de neam este

perceputi prin lentilele deformatoare gi deconcertante,agezate de manipulatori dibaci peste ochii minlilor gi ai

sufletelor noastre.

3 Alexandru Antim, ,,Demitizarea", Puncte cardinale, nr. l-212000.

CLAUDIU TARZIU

Procesul de spilare a creierelor 9i de pervertire a

sufletelor, care are ca etaPe deformarea conqtiinlei de neam

Ei indepirtarea sufleteascd a indivizilor de neam (pierderea

dragostei), va duce la eliminarea identitilii nalionale, care

incumbi un patrimoniu moral, spiritual gi cultural' Cine

sau ce si mai opreasci atunci turnarea noastr[ in forme

striine - procustiene -, Pentru a fi mai ugor de manevrat

pe coordonatele zeului ban, singurul in stare si ne satisfaci

ioate poftele trupegti ce vor fi considerate primordiale?

Astdzi, identitatea nalionali este palpabill mai cu

seami pe latura sa spirituali. in sufletul romAnesc sint

pregnante semnele spiritualitilii ortodoxe. Este o consta-

lur. p.t.-ptorie, care singuri deschide porlile dragostei

de neam. Spiritualitatea cre;tind este elementul coagulant

aI identitd[ii nafionale romhne;ti. Totodatd', ea conline anti-

corpii contra factorilor dizolvanli care aclioneazi continuu

asupra identitilii na{ionale'lns[, firi a explora profunzimile spiritualiti]ii creg-

tine gi flri a-i urma prescripliile de via(i, riscim sl nu gtim

sau si nu vrem s5 ne protejim identitatea nafionali'

Romfest 2000 - IntUnirea romdnilor de pretutindeni' Despre ros-

tulimdnilorla 2000 de ani delaNasterea Mtntuitorului nostru

Iisus Hristos, Asocialia RomAni pentru Culturi Ei Ortodoxie'

Bucureqti-Sibiu, 2000' PP. 24-26

Ofensivacontra naliona I i;ti lor

Lumea intreagd suportd, cu o acuitate sporitd de larll I)oilea Rdzboi Mondial incoace, un paradox cu grayelntplicalii in via{a na{iunilor. Paradox care s-ar puteat r t t t t t i nationalismul antinafionaliqtilor. Gindirea din carel:vord;te acest paradox urmdreSte sd dezvolte un nou tip de

ttrltrnafionalism. Principalul efect al realizdrii acestui Turnlltiltyl dl ss;tlului XXI este cd o na{iune (care se identificd aicir u lrrmenul de etnie conform vechii accepliuni a cuvintului)vtt tlomint celelalte naliuni contopite intr-o masd de mane-vt i, lipsitd de identitate nalionald ;i de idealuri proprii.

liste evident ci nalionaligtii ii incurci teribil pe arhi-l rr I i i r roului imperiu, cel mai intins gi cel mai puternic ginditv r corlatir. Termenul fixat inilial pentru desivirgirea proiec-Irrlrri cra anul 2000. Lucrurile nu au mers conform planu-r tI rr, lq;a incit termenul a fost prelungit pini in anul 2050.

l)in picate pentru promotorii globalizi.rii, natiunile.,tnI tlcia in alerti. Instinctul de apirare a fiinfei na(ionale s-ar h'1lr'plat lnai cu seami in (drile europene. Acestea au amin-I lr r';r l)roirspdti a vechiului internafionalism, comunismul,r r r',rl rlt'irc:clea$i forle oculte pe un fundament ideologic ase-

25

CLAUDIU TARZIU

menetor, dar conlinind o eroare gravl: lipsirea individului

de libertllile sale fundamentale. De aceea se inregistreazi

revigorarea formaliunilor politice de dreapta in Europa'

Noul internalionalism pistreaz6, ifuzia de libertate

qi aclioneazi mai subtil, la nivelul conqtiinfei individu-

iui. intii ii modifici felul de a gindi' ori i-l modeleaz| din

copilirie, spre a considera satisfacerea instinctelor sale pri-

mare drept primordiali. Al doilea pas, flcut mai ugor cu

o astfel de mentalitate, este desprinderea de Dumnezeu'

Firi contactul cu El, cu tradilia nalional[ (insumind la

romAni creEtinismul, etnicul, cultura specificl Ei trecutul

asumat), cu aspirafiile neamului, individul poate fi lesne

manipulat. Cu sufletul pervertit, ,,omul nou' - produs al

globalizerii - va putea fi condus numai cu ajutorul cirnii'be fapt, este vorba despre acelagi ,,om nou" f[rl urmi de

conotalii biblice, acelagi ins golit de dumnezeire, periculos

in animalitatea sa manifesti, ca 9i cel produs de sistemul

comunist. Acum insl este cosmetizat. El devine astfel in

ochii novicilor exponentul civilizafiei occidentale, apiritoral ,,drepturilor omului" 9i luptitor pentru pace'

irr.rur"u diavoleasci a inceput demult' Patimile ce

slligluiesc in lutul din care sintem alcituili sint permanent

riscolite spre a nu sesiza ci ne pierdem sufletele' Naliona-

lismul este prezentat in nuanfe sumbre, este indicat drept

frini a progresului. Indivizi cu valoare intelectuali, dar

fdril caracter, sint transformafi in propagandigti ai nalio-

nalismului civic (infeles ca un soi de patriotism firi suport

etnic, ci generat de calitatea de cetilean al unei lLtI), o fazit

intermediari intre nalionalism qi internafionalism'Lupta dintre nalionaliqti Ei internalionaligti nu mai

imbraci azi forme armate decit in cantri extreme' Recte'

atunci cind sufletele naliunilor se dovedesc prea solide'

Dominatorii nu admit rezistenla 9i ingenuncheazlc:uatmastatele nalionale care le stau in cale.

26

lil

RO-sTUL GENERATTET NOASTRE

Cine sint,,apostolii" noii,,religii" este ugor de obser-virt analizind cine se pronunld mai vehement contra nati-onalistilor din toati lumea gi totodati se dovedesc cei mainalionaligti la ei acasi.

Instrumentele lor de lucru sint civice, politice, legis-lative, financiare, militare gi... spirituale, de amplitudineinternationali.

Printre metodele de lucru se gisesc: culpabilizareanatiunilor, subjugarea economicd a statelor nafionale, fede-r alizar ea acestora, compromiterea Bisericii cres,tine.

Complici, cu sau firi voie, sint falgii nafionaligti:nirtional-comunigtii, neonaziqtii ori islamigtii fanatici, care,prin actiunile lor exagerate, flri un suport metafizic real,clenatureaz5. sensul nationalismului.

Singurul capabil si spulbere planurile de globalizareintr-o manieri ferm6, dar fird,violenle inutile, este curen-lul nalional-creqtin. Expresie a nationalismului autentic gi

creator, care va trebui si prevaleze in secolul XXI, daci nuvrem s[ ne autodistrugem.

Crezul nostru, nr. 3, martie 2000

Nalionalismulgi Romdnia de azi

Mai cu seamd in cercurile politice, stdruie pdrerea cd

Romknia de astdzi nu are nevoie de nafionalism, ba chiar

cd maniftstarea acestuia ar putea dduna ldrii'ir*rrro i;i are originea in evidenla cd marile puteri

ale lumii stnt impotriva nafionalismului altora' Iar noi

vrem ca Romhnia sdfie primitdtn organismele controlate de

marile puteri: (Jniunen Europeand ;i Pactul Nord-Atlantic'

Prin uimare, o Romdnie nafionalistd - ori in care nafiona-

lismul sd joace un rol semnificativ - nu ar avea acces in UE

;i NATO, ar f izolatd de Occident ;i ar sfir;i tntr-o acutd

crizd economicd.

Respingerea termenului de ,,nalionalism" se mai

datoreazi gi unei false perceplii a nalionalismului, asimilat

de mulli cu extremismul qi cunoscut sub o imagine neade-

virat6, compusi din atitudini, acliuni 9i discursuri care nu

sint proprii nalionalismului, ci imperialismului 9i govinis-

mului. in sarcina nalionalismului au fost puse, de pildi'in mod eronat, pofta de dominare 9i cea de expansiune'

culminind cu atrocitilile naziste.

O astfel de viziune falsi despre nalionalism a plasat

acest concep t pe pozllli antagonice cu democrqlia, cu pro-

28

ROSTU L GENERATTET NOASTRE

gresul gi modernitatea, cv relaliile armonioase intre statectc. Pe acelagi fir logic, nafionalismul este considerat, firirlrgumente de fond, sinonim at xenofobia, at,fundamenta-lismul religios, cu tradi{ionalismul yetust, cu violenla poli-I icd, ca populismul, ca demagogia patriotardd. La inrddd-cinarea acestor prejudecdfi au contribuit din plin diluareasentimentului nalional gi propaganda ingenioasi, perfidigi concertati.

in realitate, nafionalismul este la fel de firesc precumeste apartenenla la o nafiune. Nalionalismul este, intii del<tate, un sentiment: iubirea de neam. Dragoste din careizvorisc faptele: apdrarea intereselor respectivului grupctnic, promovarea valorilor sale specifice, ac(iuni pentrulibera sa dezvoltare... Iubirea de neam nu inseamni in modobligatoriu ura pentru alte neamuri. Aga cum, dacd un copiliqi iubegte pirinlii, nu inseamni implicit ci-i uriqte peprlrin{ii altor copii. Dorin{a de afirmare a propriului neamnu inseamni negarea drepturilor altor nearnuri, nici dezin-tcresul fali de alteritate. Cici, daci ar fi aga gi reducind totulla nivel individual, afirmarea viefii individului s-ar traduceprin negarea viefii celorlalgi indivizi sau, cel pulin, prinrrcpdsarea totali fa{i de acegtia... in realitate, nu existi nicio contradicfie intre a dori binele neamului tiu gi, totodati,,r tlori gi binele celorlalte neamuri.

In cazul nostru, al romdnilor, aceasti tezi se verificirrrai abitir, intrucit sintem un neam cregtin, ba chiar nds-t ul cre;tin.Deci, nalionalismul nostru, in misura in care e,rutcrltic, nu poate fi altfel decit cre;tin.

In parantezi fie spus, adeviratul na[ionalism romd-n('sc l1u poate fi cel practicat de na{ional-comunigti, pen-Irtr cii acesta este de sorginte atee, deci indreptat contraIt ri i noastre naf ionale cres,tine; nu poate fi nici de influenlirrirzistii, cici acela estebazatpe miturile istorice ale piginis-nrrrlui germanic.