R O M Acirc N ĂR e v i s t ă d e ş t i i n ţ ă ş i c u l t u r ă

Nr 4 (226) 2014

IULIE-AUGUST

CHIŞINĂU

Publicaţie editată cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Romacircniei ndash

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Romacircnii de Pretutindeni

R O M Acirc N Ă

Editor

Fondatori

Redactor-şef

Redactori-şefi adjuncţi

Secretar general de redacţie

Colegiul de redacţie

Echipa redacţiei

Ion DUMENIUK Nicolae MĂTCAŞ Alexandru BANTOŞ

Alexandru BANTOŞ

Ana BANTOŞViorica-Ela CARAMAN

Oxana BEjAN

Orice articol publicat icircn revista bdquoLimba Romacircnărdquo reflectă punctul de vedere al autorului şi nu coincide neapărat cu cel al redacţiei

Textele nepublicate nu se recenzează şi nu se restituie

Pentru corespondenţă Căsuţa poştală nr 83 bd Ştefan cel Mare nr 134

Chişinău 2012 Republica Moldova Tel 23 84 58 23 87 03e-mail limbaromanachisinaugmailcom

pagina web wwwlimbaromanamd

Apare la Chişinău din 1991 ISSN 0235-9111

Doina ARPENTI (Italia) Gheorghe Mihai BAcircRLEA (Baia Mare) Iulian BOLDEA (Tacircrgu-Mureş) Mircea BORCILĂ (Cluj) Gheorghe CHIVU (Bucureşti) Dorin CIMPOEŞU (Bucureşti) Anatol CIOBANU Ion CIOCANU Theodor CODREANU (Huşi) Mircea A DIACONU (Suceava) Andrei EŞANU Nicolae FELECAN (Baia Mare) Gheorghe GONŢA Ion HADAcircRCĂ Dan MĂNUCĂ (Iaşi) Nicolae MĂTCAŞ Ioan MILICĂ (Iaşi) Cristinel MUNTEANU (Brăila) Eugen MUNTEANU (Iaşi) Sergiu MUSTEAŢĂ Adrian Dinu RACHIERU (Timişoara) Mina-Maria RUSU (Bucureşti) Marius SALA (Bucureşti) Constantin ŞCHIOPU Ion UNGUREANU Diana VRABIE (Bălţi)

Concepţie grafică

Lector

Mihai BACINSCHI

Veronica ROTARU

Redactori jana CIOLPANTatiana CURMEILiliana GANGA-ROSTEA

Coperta Sergiu PLĂMĂDEALĂ Bucureşti Bulevardul Ion C Brătianu Biserica Colţei

3

S UMAR

LiMba RoMacircnă azi

aRGUMEnT

Mina-Maria RUSU

Elena PLATON

Nicolae MĂTCAŞ

Adrian Dinu RACHIERU

Ana BANTOŞ icircn dialog cu jan Willem BOS şi Cornelia GOLNA

Alexandru Ovidiu VINTILĂ

Lilia RĂCIULĂ

Iulian BOLDEA

Despre identitate lingvistică vs identitate culturală 19

Confirmarea vs demolarea unor mituri didactice legate de limba romacircnă ca limbă străină 28

Legislaţia lingvistică şi identitatea naţională a basarabenilor 7

Utopia romanului (II) 40

E un mare beneficiu să cunoşti contextul literar şi cultural al altei ţări 72

Traian Brăileanu şi Martin Heidegger O congruenţă anume 53

Poetica albastrului eminescian 65

Actualitatea criticii 49

CRiTiCă ESEU

Un PăMacircnT Şi DoUă CERURi

Lina CODREANUProverbul şi epigrama (I) 57

4 R O M Acirc N Ă

Alexandra GHERASIM

Petru BUTUC

Cristinel MUNTEANU

Ioan MILICĂ

Emilia OGLINDĂ

Anatol EREMIA

Silvia MAZNIC

Vladimir ZAGAEVSCHI

Carolina POPUŞOI

Metafore conceptuale derivate din termeni anatomici (Perspective didactice pentru studenţii străini) 160

Caracterul nemotivat al unor titluri tipologice de complemente 104

La originea ideii de laquocolaj discursivraquo Platon ndash Phaidros 92

Imaginarul creştin icircn denumirile populare romacircneşti de plante (II) 121

Concurenţa modurilor din perspectiva raportului limbă ndash vorbire 143

Dicţionar toponimic (VI) 129

Aforistica latină icircncercări de clasificare 155

Nume de familie romacircneşti arhaice şi derivatele lor icircn zone periferice şi insulare 135

Aspecte ale calcului de regim verbal cazual nerecomandat icircn limba romacircnă din Basarabia 112

GRaMaTiCă

CoŞERiana

iTinERaR LEXiCaL

LiMbaj Şi CoMUniCaRE

Nicolae Grigore MĂRĂŞANUArderea lui A Zaarie despre scrisul cu sacircnge pe ziduri Cămaşă fără de cusătură Hazaica niet Fisura Lecţie de supravieţuire icircn cerc Acum pot scrie poemul cu alfabetul sacircngelui Cercul lui Saul 85

PoESiS

5

Alexandru BANTOŞ icircn dialog cu Ilie ŞANDRU

Dinu POŞTARENCU

Ioan S CAcircRAcircC

Doina ARPENTI

Gheorghe ŢAcircMBAL

Vlad MISCHEVCA

Ion CIOCANU

Procesul de integrare naţională a basarabenilor este ireversibil 168

Repunerea icircn drepturi a limbii romacircne (1917-1918) (II) 178

B P Hasdeu Studii de ştiinţa limbii Prologul editorului studiu introductiv şi note de Cristinel Munteanu Editura Institutul European Iaşi 2013 208

Limba italiană ndash limba artelor a emigraților și a imigraților 197

Gacircnduri printre racircnduri 220

De la Wilno la Vilnius Paralele istorice basarabene 1812-2013 185

Două romane rezistente ale lui Mihail Gh Cibotaru 212

DiMEnSiUni aLE UniTăŢii noaSTRE

LECŢiiLE iSToRiEi

CăRŢi Şi aTiTUDini

Icircn FaMiLia LiMbiLoR-SURoRi

aFoRiSME

Mihai Ştefan POIATĂŞansa estetică a fragmentului care devine icircntreg 192

DiaLoGUL aRTELoR

Sergiu Plămădeală Biografia noastră monumentele (pagini color) I-XVI

6 R O M Acirc N Ă

Sunt ideale legile de care vorbim Fără doar şi poate că nu Ele sunt rezultatul compromisului ce s-a făcut icircntre bdquopărţile

beligeranterdquo După cum se ştie legile nu se discută ele se execută Vom reveni la corectarea unor articole după ce

vom verifica icircn ce măsură se traduc ele icircn fapteTimp de aproape doi ani ne-am aflat icircntr-o permanentă confruntare de opinii Ceea ce trebuie subliniat cu toată hotăracircrea este faptul că această luptă pentru obţinerea unor drepturi inalienabile cum ar fi renaşterea limbilor

naţionale limbă de stat şi alfabet latin recunoaşterea oficială a identităţii lingvistice moldo-romacircne a statutului limbii moldoveneşti de limbă de comunicare interetnică pe

teritoriul republicii reglementarea sferelor de utilizare a limbii de stat a limbii ruse şi a altor limbi ale grupurilor etnice compacte conlocuitoare asigurarea garanţiilor de

existenţă funcţionare şi dezvoltare nestingherită a lor n-a fost o luptă a unei naţiuni icircmpotriva alteia ori a unei limbi

icircmpotriva alteia ci o luptă dintre ştiinţă şi neştiinţă adevăr şi minciună competenţă şi ignoranţă gacircndire stereotipă şi

gacircndire creatoare mentalitate veche şi nouă stagnare şi progres nelegiuire şi dreptate

Au biruit ştiinţa adevărul dreptatea

Ion DUMENIUk Nicolae MăTCAŞ membri ai grupurilor de lucru pentru elaborarea

proiectelor de legi cu privire la limbă

Septembrie 1989

a r g u m e n t 7

Nicolae MĂTCAŞLegislaţia lingvistică şi identitatea naţională a basarabenilor

NM ndash filolog lingvist prof univ poet publicist

traducător om de stat Membru al Uniunii

Scriitorilor din Romacircnia al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi al Uniunii Jurnaliştilor din

Republica Moldova Autor şi coautor redactor şi

coredactor a peste 30 de manuale elaborări metodice

şi alte ediţii didactice şi a peste 250 de articole şi

studii Semnează icircn 2010 volumul Calvarul limbii romacircne din Basarabia 552 p editat de Casa

Limbii Romacircne bdquoNichita Stănescurdquo Ministru al Ştiinţei

şi Icircnvăţămacircntului din Republica Moldova (1990-1994) Fondator al revistei

bdquoLimba Romacircnărdquo

Limba exprimă sufletul unei naţiuni din care cauză observa Bogdan-Petriceicu Hasdeu ea se identifică la drept vorbind cu etnia cu na-ţiunea care o vorbeşte cu naţionalitatea Dacă moare limba (icircn sensul că purtătorii renunţă la ea cu sila sau benevol icircn virtutea anumitor circumstanţe) bdquomorrdquo şi vorbitorii ei ca repre-zentanţi ai unei etnii sau naţiuni concrete se dizolvă icircn comunitatea al cărei mijloc de co-municare l-au acceptat Nu icircn zadar şi clasicii marxismului au considerat limba alături de particularitățile psihice şi morale drept una din trăsăturile constitutive ale naţiunii

Imperiile marile puteri acaparatoare de teri-torii şi asimilatoare de naţiuni icircntotdeauna au urmărit scopul de a estorca bogăţii de a obli-ga la muncă icircn propriul folos dezinteresați cel puţin de supravieţuirea populaţiilor cucerite de dezvoltarea limbilor naţionale a culturii şi civilizaţiei lor Statele dominante se deose-besc prin gradul şi mijloacele de exploatare de amestec direct sau indirect icircn menţinerea

La 31 august curent se icircmplinesc 25 de ani de la adoptarea Legislaţiei lingvistice Unul dintre autorii şi promotorii legilor despre limba romacircnă profesorul universitar Nicolae Mătcaş reprezentant marcant al mişcării de eliberare naţională meditează asupra rolu-lui pe care l-au avut documentele respective icircn procesul de afirmare a limbii romacircne ca atribut esenţial al statali-tăţii Republicii Moldova

8 R O M Acirc N Ăfiinţei naţionale a celor aserviţi Pentru coloniştii albi din Africa negrii erau pur şi simplu robi forţă de muncă neplătită sau ieftină cotropi-torii fiind interesaţi icircntacirci de toate de bogății şi profit nu de asimilarea propriu-zisă a băştinaşilor de nimicirea limbilor şi obiceiurilor patri-arhale Otomanii au stors timp de trei sute de ani bogăţiile Ţărilor Ro-macircne mulţumindu-se cu sporirea anuală a dijmelor fără a se amesteca icircnsă icircn chestiunile de limbă cultură spirituală şi civilizaţie romacircnească Imperiul ţarist rus icircnsă pe lacircngă ferocităţile sau şiretlicurile prin care a cucerit teritoriile şi popoarele neruse (războaiele cracircncene pentru aca-pararea Crimeii Caucazului icircnşelarea prin diverse momeli a indige-nilor din Siberia apelul la creştinismul comun şi apărarea acestuia de pericolul osmanlacircu icircn cazul popoarelor din Europa Răsăriteană etc) odată ce le-a supus a purces prin cele mai brutale şi machiavelice me-tode la deznaţionalizarea lor icircn masă la rusificarea intensivă icircn scopul unei asimilări totale Rusia sovietică icircn calitate de urmaş nemijlocit al imperiului ulterior Uniunea RSS pretinsă federaţie a unor state care s-ar fi unit şi s-ar putea desprinde oricacircnd ar dori benevol nu a renunţat la metodele menţionate ba dimpotrivă le-a multiplicat şi desăvacircrşit icircn ceea ce priveşte bdquotehnicardquo de camuflare a intenţiilor de cucerire asimi-lare creare a unui om şi popor nou (homo sovieticus populus sovieticus) decretacircnd (deci impunacircnd) limba rusă drept limbă de comunicare şi icircnţelegere icircntre naţiuni şi drept bdquolimbă maternărdquo a reprezentanţilor na-ţiunilor şi poporaţiilor neruse Astfel icircn cazurile de rapt (Basarabia Bucovina de Nord Ţinutul Herţa Carelia) icircn pofida denaturării crase a adevărului istoric şi ştiinţific ca să se şteargă orice urmă de aparte-nenţă la un anumit stat icircncă existent la o anumită naţiune şi limbă afir-mată au fost schimbate etnonimul popoarelor [pentru a se crea iluzia că e vorba de o altă naţiune (moldoveni icircn loc de romacircni basarabeni romacircni bucovineni romacircni herţeni careli icircn loc de finlandezi)] şi glo-tonimul [limba moldovenească icircn loc de limba romacircnă limba carelă icircn Republica Autonomă Carelo-Fină icircn loc de limba finlandeză limba tadjică icircn Tadjikistan icircn loc de limba persană nouă sau farsi (pentru a infiltra icircn conştiinţa vorbitorilor şi a li se inocula necunoscătorilor minciuna că ar fi vorba de o altă limbă)]

Istoria vitregă şi zbuciumată de peste 200 de ani a mult pătimitei blacircn-de Basarabii şi a dulcii Bucovine de Nord a zdruncinat din temelie conştiinţa identitară a băştinaşilor de origine romacircnă Aceştia cu mici excepţii din neştiinţă sau indiferenţă din icircncăpăţacircnare sau ambiţie ţi-

a r g u m e n t 9

nutală dar cel mai mult din teama de consecinţe pentru destinul lor al copiilor şi nepoţilor nu au recunoscut că sunt romacircni (unii avacircnd peste Prut fraţi surori nepoţi rude de diverse grade) sau au renunţat mutacircndu-se cu locul de muncă şi de trai icircn Republica Moldova la naţi-onalitatea romacircnă din paşaportul ucrainean declaracircnd că sunt moldo-veni şi că nu vorbesc romacircneşte Aceştia afirmă că sunt moldoveni şi că vorbesc moldoveneşte Bieţii de ei Pentru dacircnşii sunt romacircni numai cei de peste Prut iar limba romacircnă ar vorbi-o tot numai romacircnii de peste Prut Dacă ar putea să-şi izgonească frica din sacircnge fără a trişa ar conştientiza că a fi moldovean (după locul de naştere locul de trai şi ca cetăţenie) nu icircnseamnă a nu fi romacircn (de etnie naţionalitate) iar a vorbi moldoveneşte (adică romacircneşte cu particularităţi locale bdquomol-doveneştirdquo) nu icircnseamnă a vorbi altă limbă decacirct romacircnul ci aceeaşi limbă cu el romacircna Dacă strămoşii străbunicii bunicii părinţii ţi-au fost romacircni (de la lat romanus bdquoromanrdquo cu trecerea lui bdquoardquo latin icircn bdquoacircrdquo poporul romacircn prin păstrarea acestui nume este singurul popor ro-manic care icircşi demonstrează latinitatea legătura sa cu patria latinilor Roma) nu poţi fi prin sacircnge decacirct romacircn şi numai apoi după locul de naştere sau de trai moldovean sau transnistrean bucovinean oltean maramureşean ardelean bănăţean etc Dacă predecesorii au vorbit ro-macircna moştenind de la ei vorbirea tot limba romacircnă o vorbeşti chiar dacă nu-i cunoşti toate subtilitățile lexicale stilistice chiar dacă să ad-mitem nu-i cunoşti toate normele literare o vorbeşti cu particularităţi locale (moldoveneşti pentru moldovean ardeleneşti pentru ardelean bănăţene pentru bănăţean etc) totuna limba pe care o vorbeşti este o varietate teritorială a romacircnei unice tot limbă romacircnă este icircn definitiv

Cronicarii moldoveni au observat pe bună dreptate că deşi după locul de trai ne numim moldoveni munteni maramureşeni sub un nume generic suntem toţi romacircni Cantemir domnitorul de asemenea ştia că noi romacircnii de oriunde am fi suntem romano-moldo-vlahi urma-şii daco-romanilor Icircn Regulamentul Organic al Ţării Romacircneşti (1831) şi icircn cel al Moldovei (1832) ţinacircndu-se cont de fiecare dintre cele două principate romacircneşti pentru care au fost create şi icircntrucacirct nu era vorba icircncă de existenţa unui (altminteri iminent) stat romacircnesc unitar locuitorii Munteniei erau numiţi munteni (boieri munteni de exemplu) iar cei ai Moldovei ndash moldoveni prin urmare după locul de trai Totuşi icircn Regulamentul Moldovei a fost strecurată bdquoparcă inofen-sivrdquo sintagma bdquolimba moldoveneascărdquo (unde se aflau alde C Conachi

10 R O M Acirc N ĂGh Asachi care făceau parte din comisia de elaborare a Regulamentu-lui şi ştiau bine ce limbă vorbesc) deşi art 371 din Regulamentul Ţă-rii Romacircneşti şi art 425 din Regulamentul Moldovei icircn virtutea co-munităţii de limbă religie obiceiuri şi interese proclama bdquonedespărţita lor unirerdquo ca pe o necesitate bdquomacircntuitoarerdquo Pacircnă şi Marx Engels Lenin recunoşteau că Basarabia ocupată de ţarismul rus era populată de ro-macircni Urmaşii fideli ai icircnvăţăturii acestora au tăinuit sub şapte lacăte adevărul sacru pentru noi După ce icircn 1924 icircn componenţa RSS Ucrainene fusese creată RASSM cu perspectiva de revendicare a dreptului bolşevicilor asupra Basarabiei o perioadă s-a mizat pe faptul ca icircntr-un viitor nu prea icircndepărtat Basarabia să fie anexată la URSS şi ca Moldova de peste Prut şi apoi icircntreaga Romacircnie să devină bdquoo re-publică sovieticărdquo astfel icircncacirct icircntru apropierea visului dorit conducă-torii sovietici acceptaseră pentru moment revigorarea limbii prin des-chiderea ecluzelor către romacircna literară şi utilizarea alfabetului latin (romacircnesc) Să fi fost aceasta doar o cursă diabolică icircntinsă intelectua-lilor din RASSM care imediat prin 1937-1938 au fost acuzaţi de romacircnizarea limbii bdquomoldoveneştirdquo de inaccesibilitatea acesteia pentru masele largi ca urmare a utilizării grafiei romacircneşti şi a unui vocabular bdquoburghezrdquo neicircnţeles de zădărnicirea măsurilor de icircnvăţare şi imple-mentare a limbii ruse icircn practica de construire a socialismului şi icircn consecință puşi literalmente la zid Anume atunci prin bdquocontribuţiardquo unor savanţi ruşi şi autohtoni de tristă amintire icircn laboratoarele sovie-tice de denaturare a adevărului istoric şi ştiinţific şi de inducere icircn eroa-re a opiniei publice au fost puse bazele (dialectale transnistrene) ale aşa-zisei limbi moldoveneşti şi ale poporului moldovenesc ambele deosebite de limba romacircnă şi poporul romacircn Acest proces a continuat şi după anexarea Basarabiei şi proclamarea icircn 1940 a RSS Moldove-neşti Cuvintele bdquoromacircnrdquo bdquoromacircnărdquo erau utilizate numai icircn scopul icircnfie-rării regimului burghezo-moşieresc romacircn icircn rest pentru realitatea din RSSM s-a insistat asupra scoaterii lor din uz şi din conştiinţă Oricine ar fi icircndrăznit să le folosească era ostracizat sancţionat drastic era icircmpuşcat sau icircşi găsea sfacircrşitul icircn gropile cu var ori icircn cel mai bun () caz era trimis la urşii polari Limba romacircnă literară a fost pocită icircntr-atacirct de mult prin fonetisme vocabule expresii locale calchieri şi icircmprumuturi cu ghiotura din limbile ucraineană şi rusă prin elimina-rea unor cuvinte şi expresii considerate bdquoburghezo-moşiereşti romacircnerdquo prin expulzarea alfabetului latin şi introducerea alfabetului rus icircncacirct

a r g u m e n t 11

cu anii aproape bdquoşi-a icircnsuşitrdquo calificativul de bdquomoldoveneascărdquo Terme-nul bdquos-a afirmatrdquo după apariţia icircn 1951 a lucrării lui Stalin Marxismul şi unele probleme de lingvistică icircn care acesta vorbea de bdquopoporul mol-dovenescrdquo şi de bdquolimba moldoveneascărdquo Ce-i drept pentru a demon-stra modul icircn care a luat naştere poporaţia moldovenilor cum s-a con-stituit aceasta icircn naţiune cum s-a format naţiunea burgheză iar apoi ndash cea socialistă moldovenească diferită de cea romacircnă unor sa-vanţi făcuţi ad-hoc pentru aceasta gen N Mohov A Lazarev V Berez-neakov amp Co le-au trebuit ani buni ca să dovedească prin ce se deose-beşte naţiunea moldovenească de cea romacircnă Pe la anul II de faculta-te cacircnd la cursul de istorie a Moldovei decanul nostru M Muntean un profesor transnistrian modest ca valoare dar de o cumsecădenie de om de la ţară cu frică de păcat icircn faţa lui Dumnezeu moldovean care numai de pro-romacircnism nu putea fi acuzat şi care totuşi cacircnd dăduse icircn gazeta bdquoSovietskaija Moldaviardquo de un articol prezentacircnd bdquoteoriardquo şcolii lui Mohov despre constituirea moldovenilor ca poporaţie şi deo-sebirea lor de romacircni schiţă un zacircmbet involuntar a icircndoială icircmbinată cu mirare faţă de iscusinţa savantului-iluzionist de a crea ceva inexis-tent Pe la icircnceputul deceniului 6 al secolului trecut marele romancier Mihail Sadoveanu se adresase academicianului rus V V Vinogradov cunoscut prin relațiile sale cu oficialitățile de la Moscova cu rugămin-tea de a stopa deruta opiniei publice internaţionale privind existenţa a două limbi diferite romacircnă şi moldovenească iar vestea că la Chişinău icirci fusese bdquotradus icircn moldoveneşterdquo romanul Mitrea Cocor l-a determinat să rostească bdquoAudz mişăii Sicirc mă traducicirc pe mini icircn limba merdquo Icircn 1940-rsquo41 şi după 1944 s-a icircnteţit teroarea contra romacircnilor şi a pro-ro-macircnilor orice pacircră a manifestării de pro-romacircnism (ascultarea postu-rilor de radio Iaşi sau Bucureşti procurarea citirea şi difuzarea de cărţi şi presă romacircnească interpretarea de cacircntece romacircneşti icircntacirclnirile sau corespondenţa cu cetăţeni din Romacircnia comentariile favorabile la adresa Romacircniei utilizarea de dicţionare explicative romacircneşti etc) trezea suspiciuni şi confirmată era aspru sancţionată prin exterminări deportări ani grei de icircnchisoare supraveghere permanentă din partea organelor de securitate anchetări icircnscenări de situaţii conflictuale pu-blice intentări de procese discutări şi icircnfierări la locul de muncă con-cediere şi neangajare icircn funcţia solicitată respingere la aşa-zisul con-curs pentru ocuparea unui post de muncă etc Virusul neicircncrederii suspiciunii suspectării continue teama de oricine inclusiv de prieteni

12 R O M Acirc N Ăcunoscuţi colegi intrase icircn sacircngele basarabeanului de la ţăran la inte-lectual de la dereticătoare la ministru Spre deosebire de conducătorii de partid şi de stat din republicile caucaziene sau baltice care ţineau la neamul şi cultura lor la limba lor maternă nomenclaturiştii moldoveni de partid şi de stat din icircntreprinderi şi instituţii carierişti şi bdquointernaţi-onaliştirdquo pacircnă icircn măduva oaselor icircnstrăinaţi de neamul lor pacircnă la re-negarea originii proprii şi a părinţilor nu cutezau să scoată o vorbă icircn apărarea intereselor şi sufletului propriului popor (cacircţiva numărați pe degete pentru manifestări chipurile de naţionalism au plătit cu func-ţiile cariera autoexilul la Moscova sau icircn alte centre) Relaţiile dintre reprezentanţii diferitor etnii au devenit un fapt comun ele n-ar fi con-stituit icircn principiu nicio inconvenienţă dacă membrii familiilor mixte ar fi manifestat respect elementar ca să nu mai vorbim de dragoste faţă de limba literatura istoria creaţia populară orală obiceiurile pămacircn-tului pe care trăiesc prosperă pentru faptele lor nedemne vor regreta cu timpul Fiecare dintre noi avem fie icircn familie fie icircn familiile copiilor şi nepoţilor ale rudelor colegilor cunoscuţilor fie la locul de muncă sau la petrecerile comune relaţii cu reprezentanţii altor naţiuni care au ales să trăiască icircn casa noastră comună Republica Moldova Nu că ar fi rău dimpotrivă dar cu o singură condiţie ca aceştia să respecte legea casei ospitaliere legea găzduirii să-şi dea silinţa să cunoască limba is-toria obiceiurile poporului primitor Icircntrucacirct majoritatea ruşilor care au fost trimişi aduşi sau au venit de bună voie pe pămacircntul nostru cu mentalitatea imperială de bdquoeliberatorirdquo sau de bdquofraţi mai marirdquo n-au gă-sit de cuviinţă să icircnveţe limba gazdei ba şi-au impus limba şi altor mi-norităţi naţionale pe care le-au rusificat şi icircnstrăinat de limba şi istoria proprie pacircnă la mankurtizare deplină făcacircndu-i acoliţi icircn tendinţa de icircngenunchere subjugare nimicire a sentimentelor şi esenței naţionale a poporului băştinaş Consecințele nefaste ale acestei realități dăună-toare le resimţim dureros şi după un sfert de veac de la adoptarea legis-laţiei lingvistice icircn republică de la proclamarea suveranităţii statale şi a independenţei republicii de imperiul sovietic (cum a fost gacircndită inde-pendenţa la vremea ei)

Slăbirea pentru moment de către conducerea centrală a organelor so-vietice de partid şi de stat a măsurilor de reprimare aplicate contra ce-lor care evidenţiau carenţele politicii naţionale icircn domeniul relaţiilor dintre naţiuni bdquoperestroikardquo şi publicitatea anunţate de Gorbaciov icircncă din 1985 au creat iluzia că problemele stringente ale naţiunilor ti-

a r g u m e n t 13

tulare din republicile unionale icircn speţă cele referitoare la apărarea lim-bilor materne extinderea sferelor de comunicare ale acestora măcar la nivelul bunului-simţ ar putea fi soluţionate Ca persoană implicată icircn vacircltoarea evenimentelor icircnălţătoare prin revendicările icircnaintate şi prin grandoarea acţiunilor icircntreprinse prin participarea activă la ele a oa-menilor muncii de la sate şi oraşe de la intelectual pacircnă la agricultor precum şi ca secretar al Comisiei interdepartamentale a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti pentru studierea istoriei şi problemelor dezvoltării limbii moldoveneşti create icircn 1988 de către conducerea comunistă mai mult de nevoie decacirct din grijă faţă de pro-blemele băştinaşilor ca autor şi coautor al proiectelor celor trei legi cu privire la limbi icircmi revendic dreptul moral de a face cacircteva constatări privind contextul icircn care s-au desfăşurat evenimentele şi importanţa de moment şi ulterioară a prevederilor de soluţionare pentru icircnceput a problemelor limbii Lumea prinsese la curaj mass-media republica-nă pe unde icircndrăzneț pe unde mai timid pe unde cu frică contrar instinctului de autoconservare şi impulsurilor de reţinere prin existen-ţa icircn sacircnge a (auto)cenzurării (cu excepţia celor două publicaţii care sfidau prin curaj şi nesupunere cerinţele icircnaintate de partid bdquoLitera-tura şi Artardquo redactor-şef N Dabija şi bdquoIcircnvăţămacircntul publicrdquo redactor-şef A Grăjdieru) fusese nevoită să semnaleze aceste probleme presa de limbă maternă pronunţacircndu-se pentru justa lor soluţionare presa re-publicană de limbă rusă cu o excepţie-două icircmpotrivindu-se şi aţacirc-ţacircndu-i pe compatrioţii ruşi şi rusofoni contra solicitărilor legitime ale romacircnilor basarabeni Semnificativă icircn această ordine de idei este Scrisoarea deschisă a celor 66 de intelectuali basarabeni de la finele lui august 1988 adresată Comisiei interdepartamentale act prin care se dădea alarma icircn privinţa situaţiei catastrofale icircn care se pomenise lim-ba romacircnă din Republica Moldova şi se lansau cacircteva cerinţe esenţiale pentru ameliorarea stării de lucruri Ruşii şi rusofonii cu părere de rău nu numai că s-au opus ci literalmente au luptat (provocacircnd la sugestia şi cu susţinerea militară a Moscovei prin armata a XIV-a dislocată icircn republică războiul de pe Nistru din 1992) contra revendicărilor fi-reşti ale poporului moldovenesc (cum i se spunea atunci) limbă de stat revenirea la grafia latină recunoaşterea unităţii de neam şi de lim-bă a literaturii istoriei culturii romacircnilor din Republica Moldova şi a celor din Romacircnia iar ulterior ndash suveranitate libertate stemă drapel

14 R O M Acirc N Ătricolor imn de stat etc Merită menţionate intervenţiile publicistice din anii de foc ale unor reputate personalităţi din Republica Moldova cum ar fi Gr Vieru D Matcovschi I Dumeniuk A Ciobanu M Cim-poi L Lari I Ciocanu V Macircndacirccanu I Buga V Pohilă C Tănase I Conţescu şa prezenţa intelectualilor din Frontul Popular (icircncep enumerarea fără a o putea epuiza din motive cunoscute cu scuzele de rigoare Gh Ghimpu I Hadacircrcă D Matcovschi A Şalaru N Costin P Buburuz I Dediu P Soltan V Beşleagă I Vatamanu A Moşanu A Reniţă L Istrati D Tanasoglu şa) la acţiunile de revendicare a drepturilor naţionale şi masele de oameni din toate colţurile republicii i-au insuflat mişcării vigoare şi icircncredere icircn izbacircndă

Nu a fost o exagerare faptul că poporul băştinaş din RSSM la fel ca şi celelalte naţiuni titulare din fostele republici ale URSS şi-a pre-tins nişte drepturi fireşti dreptul de a avea propria formaţiune statală independentă de un imperiu care nu numai că icircl lipsise de indepen-denţă şi simbolică statală dar icirci mutilase conştiinţa icirci limitase sfera de icircntrebuinţare a limbii materne icirci furase scrisul latin strămoşesc icirci negase orice relaţii cu malul drept al Prutului dreptul de identificare cu poporul romacircn icircl privase de istoria lui milenară Icircn baza unei realităţi social-istorice existente la moment icircnţelegător faţă de necesi-tăţile fireşti ale concetățenilor săi de altă etnie poporul băştinaş nu şi-a cerut numai propriile drepturi icircn detrimentul acestora dimpotrivă a manifestat atenţie şi grijă deosebită şi faţă de alte etnii acordacircndu-le maximum de drepturi icircn condiţii de democraţie reală a unui stat care se pretinde de drept Icircn cazul de faţă am putea face referire la legislaţia lingvistică adoptată la 31 august 1989 la sesiunea a XIII-a a fostului Soviet Suprem al RSS Moldoveneşti anume Legea cu privire la func-ţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti Cacircnd se discu-tă azi textul formulările prevederile legii exactitatea şi aşa-numitele concesii sau chiar lacune ale ei lucrul trebuie făcut de pe poziţiile de atunci cu referire la situaţia de pacircnă la căderea URSS-ului şi de pacircnă la proclamarea independenţei republicii Cititorul de astăzi aşadar nu trebuie să uite (cu părere de rău tocmai aceasta se icircntacircmplă uneori din care cauză obiecţiile la adresa prevederilor legii pentru situaţia de atunci sunt nejustificate) de realitatea concret-istorică icircn care au fost elaborate dezbătute aprobate proiectele de legi

Trei momente esenţiale din sus-numita lege dintre care unul recla-

a r g u m e n t 15

macircnd o modificare icircn Constituţie cu consecinţe favorabile pentru evoluția ulterioară a evenimentelor trebuie considerate o victorie re-dutabilă icircn lupta cu cerberii vechiului regim pentru promovarea ade-vărului istoric şi ştiinţific

1 Recunoaşterea unităţii de limbă moldo-romacircnă realmente existentă (preambulul la lege)

2 Recunoaşterea faptului că limba bdquomoldovenescărdquo odată cu conferi-rea statutului de limbă de stat devine şi mijloc de comunicare la nivel oficial icircntre reprezentanţii de diferite naţionalităţi de pe teritoriul re-publicii (art 1)

3 Limba de stat funcţionează icircn baza grafiei latine (art 1)

Recunoaşterea unităţii de limbă moldo-romacircne conţinea implicit şi recunoaşterea unităţii de neam Se făcea referire la cetăţenii de naţio-nalitate bdquomoldoveneascărdquo şi la cei de naţionalitate romacircnă din Ucraina (subicircnţelegacircndu-se regiunile Cernăuţi Odesa Transcarpatia) care vorbeau una şi aceeaşi limbă ca şi moldovenii din RSSM ba icircntr-un timp la şcoală se icircnvăţa din manuale editate icircn RSSM

Accentuarea faptului că limba de stat funcţionează icircn baza grafiei la-tine este o bdquoşopacircrlărdquo pe care am strecurat-o icircmpreună cu Ion Dume-niuk icircn această lege (avacircnd certitudinea că va fi adoptată) pentru a ne asigura de reintroducerea alfabetului latin icircn cazul icircn care Legea bdquoCu privire la revenirea scrisului moldovenesc la grafia latinărdquo va fi respinsă de parlament Grafia era singura deosebire dintre aşa-zisa limbă bdquomoldoveneascărdquo şi limba romacircnă Revenirea (asupra acestui titlu a insistat Dumeniuk pentru că puterea cerea atenuarea sa scri-ind bdquotrecereardquo a se vedea chiar textul propriu-zis din Lege unde se vorbeşte de bdquotrecererdquo) la grafia latină demonstra că regele care sus-ţine existenţa a două limbi diferite este gol nu există absolut nicio deosebire icircntre un text scris cu litere ruseşti şi acelaşi text reprodus cu litere latine

Limba oficială ndash de stat pe care urmează să o cunoască şi să o utilize-ze icircn comunicarea oficială toţi vorbitorii din republică indiferent de originea lor etnică devine pe teritoriul republicii şi limbă de comuni-care formulare contra căreia s-a opus categoric M Gorbaciov pe tot parcursul dezbaterilor parlamentare din 30 august 1989 şi care le-a de-

16 R O M Acirc N Ăranjat somnul multor diriguitori din republică fără a mai vorbi de şefi şi şefuleţi mai mici care icirci provocau şi icirci aţacircţau contra limbii de stat pe oamenii simpli de pe şantiere şi de la icircntreprinderi

Limba rusă deşi nu era (şi nici nu era cazul) decretată drept limbă de stat de facto icircşi exercita acest statut nu numai icircn Federaţia Rusă ci icircn icircntreaga URSS ca limbă de comunicare interetnică Este de la sine icircnţeles că icircşi menţinea acest statut şi icircn RSSM cacirct timp republica făcea parte din URSS Astfel se explică faptul că icircn Lege la fiecare articol care stipulează folosirea limbii de stat era indicată şi obligativi-tatea traducerii icircn limba rusă Icircn fond prin revendicarea statutului de limbă de stat băştinaşii voiau ca limba lor icircn declin şi agonie cu sfere reduse de icircntrebuinţare oficială (practic icircn parte numai icircn icircnvăţămacircnt icircn presă icircn literatura artistică locală) să fie luată sub protecţia statului să-i fie asigurată utilizarea oficială la nivel republican

Icircn ceea ce-i priveşte pe reprezentanţii altor etnii conlocuitoare legea le-a asigurat folosirea limbii materne icircn toate domeniile de la instrui-re şi educație (lucru evident exagerat mai ales icircn icircnvăţămacircntul liceal şi superior căci pregătim specialişti pentru Republica Moldova unde limbă de stat este limba romacircnă nu specialişti pentru Ucraina Rusia sau Comrat Taraclia) pacircnă la efectuarea proceselor de judecată icircn lim-ba maternă

Fusese elaborat cu termene suficient de labile (5 10 ani) un Program complex de aplicare a prevederilor legislaţiei lingvistice de implementa-re a limbii de stat icircn lucrările de secretariat şi icircn domeniul oficial de co-municare Fusese constituit un Departament de stat al limbilor cu sarcini riguroase de implementare a limbilor şi de aplicare a sancțiunilor contra eventualilor ignoranţi ai legii Venirea la putere a PDAM icircn 1984 şi a co-muniştilor icircn 2001 a demonstrat nu numai nedorinţa ci şi tergiversarea la infinit ca să nu spunem sabotarea de către conducere a legilor măsu-rilor de aplicare a termenelor prevăzute A fost lichidat Departamentul de stat al limbilor icircnlocuit cu altul care era preocupat de interesele mi-norităţilor au fost icircntrerupte multe dintre iniţiativele ce vizau studierea limbii de stat care icircncepuseră a-şi demonstra eficienţa

La iniţiativa şi prin bdquocontribuţiardquo vechilor comunişti deghizaţi abil icircn democrat-agrarieni icircn constituție s-a introdus denumirea de limbă bdquomoldoveneascărdquo contrar 1) demersului Congresului II al Frontului

a r g u m e n t 17

Popular din Moldova către parlament cu propunerea de a fi repuse icircn drepturi prin lege etnonimul bdquopopor romacircnrdquo şi glotonimul bdquolim-ba romacircnărdquo 2) documentului final al Marii Adunări Naţionale din 27081989 bdquoDespre suveranitatea statală şi despre dreptul nostru vii-torrdquo icircn care se cerea să fie respectate numele de bdquoromacircnrdquo al poporului purtat de-a lungul veacurilor şi denumirea de bdquolimbă romacircnărdquo pentru limba noastră 3) aceloraşi adevăruri din bdquoDeclaraţia de independenţărdquo (27081991) şi sfidacircnd argumentele ştiinţifice ale Academiei de Ştiin-ţe a Moldovei (din 1994 şi ulterior din 1996) concluziile unor savanţi notorii de peste hotare (italieni nemţi ruşi francezi etc) că limba de stat a Republicii Moldova este limba romacircnă Democrat-agrarienii chiar recunoscuseră icircntr-un moment că ei ar accepta icircn Constituţie denumirea corectă de bdquolimba romacircnărdquo (fiind conştienţi deci că mint cu obrăznicie din considerente de ordin politic ceea ce face şi V Stati cu dicţionarul său de lamentabilă faimă) dacă ar primi garanţii solide că icircn viitor nu se va solicita reunirea fostei Basarabii cu Romacircnia Iată care-i problema Agrarienii comunişti deghizaţi dar şi comuniştii lui Voronin socialiştii lui Dodon vădit antiromacircni alte partide moldove-neşti fardate cu intenţii pro-europene dar gata oricacircnd să sară icircn barca moldovenismului o armată icircntreagă de ideologi ai bdquomoldovenismului primitivrdquo progenituri ale foştilor nomenclaturişti sovietici urmaşi fi-deli ai tătucului Stalin nostalgici după defuncta URSS sunt porniţi să icircntoarcă mortul de la groapă prin aderarea la aşa-numita (şi inexis-tenta după o recentă declaraţie a lui Voronin icircnsuşi) Uniune Vamală Euro-Asiatică numai să nu ne asociem icircn vederea ulterioarei integrări icircn Uniunea Europeană unde te pomeneşti că trebuie să stai la o masă cu romacircnii din Romacircnia sau icircţi vine icircn gacircnd să arunci sacircrma ghimpată de pe Prut pentru ca aşchia de pămacircnt milenar romacircnesc răşluită la 1812 de imperiul ţarist să revină la sacircnul patriei-mame

Ne-a icircndreptăţit legislaţia lingvistică adoptată acum 25 de ani aştep-tările Parţial da icircn sensul că astăzi de bine-de rău limba statului este folosită nu numai la bucătărie ci şi icircn societate Avem cacircteva generaţii de tineri crescuți şi educați icircn condiţiile icircn care limba de stat nu mai e cenuşăreasă Altceva este idealul de exprimare corectă generalizată aşa cum e icircn Romacircnia de exemplu la care mai avem de aspirat şi de muncit Statul moldovenesc spre deosebire de statul francez bunăoa-ră nu a făcut o prioritate din protejarea icircnvăţarea studierea poseda-rea la perfecţie a limbii materne din ocrotirea ei cu grijă de influenţe

18 R O M Acirc N Ănefaste străine de poluare lingvistică Nu a elaborat şi nu a promovat o politică de ecologie a limbii Limba romacircnă literară (normată) trebuie respectată vorbită corect şi protejată de către orice vorbitor al ei de la vlădică pacircnă la opincă

Legislaţia lingvistică privind relaţiile dintre limbi practic nu există la ora actuală Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti (chiar dacă la schimbarea denumirii republicii nu-mele propriu a fost icircnlocuit cu sintagma bdquoRepublica Moldovardquo) a fost elaborată icircn condiţiile existenţei URSS-ului şi pentru situaţia lingvisti-că din RSSM ca parte a URSS De icircndată ce a fost proclamată inde-pendenţa republicii iar URSS-ul s-a destrămat ea a devenit caducă Trebuia (astăzi este destul de tacircrziu dar realitatea concretă din Repu-blica Moldova ne ilustrează că o asemenea lege rămacircne a fi icircncă absolut necesară) imediat adoptată o lege nouă care să corespundă realității actuale icircn care limba rusă nu mai poate avea vechiul statut de limbă mai favorizată decacirct oricare din fostele limbi naţionale Statul ar tre-bui să intervină prin pacircrghiile de control şi sancţiuni legale icircn privinţa cunoaşterii şi utilizării limbii de stat inclusiv icircn cazul icircntreprinderilor private Limba de stat este o chestiune de stat nicidecum una priva-tă atacirct timp cacirct instituţia privată funcţionează pe teritoriul statului Icircn condiţiile avalanşei informaţionale fără precedent statul ar trebui să reglementeze şi să verifice strict proporţia icircntrebuinţării limbii de stat şi a altor limbi (icircn cazul Republicii Moldova a limbii ruse) icircn spaţiul public şi privat de emisie Icircn definitiv chestiunea apărării limbii statu-lui este şi o problemă de siguranţă de stat Conducătorii de orice rang trebuie să cunoască icircn mod obligatoriu limba statului şi să vegheze la li-bera şi corecta ei icircntrebuinţare de către orice vorbitor Numai aşa vom face dovada unui stat modern civilizat aspirant la un loc icircndreptăţit icircn marea familie de popoare (fiecare cu limba şi cultura sa) a Europei uni-te icircn structurile căreia limba romacircnă ocupă un loc egal printre celelal-te limbi ale membrilor săi icircn timp ce pretinsa limbă bdquomoldoveneascărdquo a bdquomoldoveniştilorrdquo nu există Iar romacircnii basarabeni şi transnistreni se icircnţelege de la sine sunt moldoveni ca cetăţeni ai statului Republica Moldova dar romacircni ca descendenţi ai dacilor şi romanilor Ceea ce o calamitate a distrus timp de două secole nu poate fi restabilit icircntr-un sfert de veac

l i m b a r o m acirc n ă a z i 19

Mina-Maria RUSUDespre identitate lingvistică vs identitate culturală

Introducere ndash Despre rost ros-tire şi rostuire prin comunicarea lingvistică şi culturală

Rostul fiinţei icircn Trecere este de a rosti Singurul verb care imprimă sufletului amprenta vieţui-rii fără sfacircrşit şi care dă sens existenţei noastre omeneşti De la rost pacircnă la rostire şi de acolo pacircnă la spaţiul spiritual icircn care sălăşluim ca rostuire ontologică traseul este unul iniţiatic Astfel ne vom putea poziţiona icircn spaţiul bine definit al expresiei bdquoa-şi face un rostrdquo icircn viaţă Căci rostul şi sensul devin contextual sinoni-me ajustacircnd bipolar existenţa noastră istori-că De aici icircnainte putem nuanţa icircn variaţiuni pe aceeaşi temă icircn căutarea propriei şi incon-fundabilei noastre identităţi De la a rosti vom ajunge la a rostui adică la acţiunea de a da rost altora dincolo de fiinţa noastră dar prin inevi-tabile conexiuni cu propriul nostru rost

Aburind ca pacircinea caldă cuvacircntul rostit cheamă omul icircl ademeneşte robindu-l sau dezrobindu-l i se aşază pe limbă icirci sare icircn ureche şi i se cui-băreşte icircn suflet De acolo miile de feţe ale sale curg icircn cascadă şi conduc icircntr-un perpetuum mobile toate sentimentele către albia sinelui

Evident că avatarurile cuvacircntului de la ros-tire la scriere sunt expresii ale unei racircvnite

M-MR ndash conf univ dr Inspector general de limba

şi literatura romacircnă limbi clasice şi neogreacă icircn

cadrul Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi

Sportului Romacircnia Autoare de lucrări de critică literară

(Poetica sacrului 2005 Octavian Goga ndash texte

comentate 2000) lingvistică (Limba romacircnă 2000

Competenţă şi performanţă icircn comunicare 2010) studii

culturale (Limbă cultură şi civilizaţie romacircnească 2008)

Diploma Gheorghe Lazăr clasa I Expert internaţional

al Consiliului Europei Divizia de Politici lingvistice Expert

naţional icircn educaţie

20 R O M Acirc N Ămetamorfoze a trecătorului icircn peren icircntru configurarea rostului fiinţei noastre icircn spaţiul existenţei

Icircn contextul acestei paradigme ea icircnsăşi purtacircnd semnele epocilor is-torice şi evident ale mentalităţii ecuaţia care se generează icircn jurul cu-vacircntului ndash ca unică necunoscută ndash conţine ca icircntr-o balanţă icircn deplin echilibru de-o parte rostirea de cealaltă parte scrierea

1 Comunicare ndash comuniune

După un excurs eseistic introductiv icircn fenomenologia comunicării se cuvine să construim cacircteva repere pentru abordarea identităţii lingvis-tice şi culturale comune partajate istoric şi geografic Icircntr-un secol al frămacircntărilor şi al rapidelor schimbări preocuparea omului modern pentru a-şi integra propriul destin icircn cel colectiv declanşează un pro-ces de redefinire generală potenţată de idealul contemporan Individul uman trăieşte cu sentimentul unei desincronizări sociale fapt care sti-mulează revigorarea sentimentelor identitare icircntr-o formă nouă de-corată de relaţia comunicare ndash comuniune Comuniunea nu este doar o simplă legătură socială ci implică şi un sentiment al fuziunii la nivel macrosocial cu scopul de protejare a identităţii personale şi naţionale

Această atitudine nouă a individului mileniului III vine din nostalgia după comunitatea tradiţională arhetipală după sincronia care o defi-nea şi al cărei rezultat era pe de-o parte icircnglobarea persoanei cu toate slăbiciunile sale icircntr-un mediu puternic iar pe de altă parte comuni-carea ca legătură de fuziune cu spaţiul macrosocial1 Această menta-litate pe fondul conectării la tradiţie este la prima vedere unul dintre paradoxurile ontologice ale modernităţii care ne obligă la o scurtă pri-vire asupra modelului social practicat icircn Antichitate Ne amintim fap-tul că două limbi de cultură au dirijat configuraţia istorică a Romei şi a Greciei antice şi tot acestea au definit relaţia de echilibru dintre cultură şi civilizaţie Evoluţia ciclică a omenirii dezvăluie la un moment dat criza umanismului Studiind fenomenul C Rădulescu-Motru2 pune icircn relaţie Antichitatea icircnfloritoare cu mediocritatea contemporană descoperind că umanismul nu este doar o atitudine ci şi o construcţie spirituală de substanţă care defineşte marile epoci istorice reglacircndu-le sistemul de valori Icircn logica aceasta Rădulescu-Motru conchide bdquoIde-

l i m b a r o m acirc n ă a z i 21

alul omului de astăzi şi de macircine ar trebui să fie credinţa că destinul omului individual dobacircndeşte icircnţeles prin contopirea lui icircn destinul neamului icircntreg din care face parterdquo3 Extrapolacircnd ducem raţionamen-tul mai departe şi concluzionăm că destinul individual şi cel naţional se conturează şi se dezvoltă icircn contextul larg european actual Nu vorbim despre globalizare ci despre afirmarea identităţii prin comparaţie prin analiza atentă a valorilor individuale şi conectarea la sistemul colectiv de valori din spaţiul comunităţii icircntr-o permanentă relaţie de schimb Un rol esenţial icircn acest caz icircl are comunicarea

2 Limbă şi comunicare

Fireşte că dimensiunea comunicativă a destinului se fundamentează pe componenta lingvistică Limba devine mijloc de punere icircn comun a valorilor individuale şi de raportare la cele universale generale avacircnd ca scop conectarea destinului individual la cel colectiv Reconfigurarea istorică a spaţiilor geopolitice a impus şi o regacircndire a conceptului de limbă ca vehicul al comunicării cu rol de liant icircn plan cultural icircntre valorile individuale valorile naţionale şi cele universale Pornind de la modelul antic definit şi de impunerea celor două limbi de cultură lati-na şi greaca veche politicile lingvistice actuale promovează limbile de mare circulaţie asiguracircndu-le statutul oficial icircn procesul de comuni-care icircn diverse medii dar susţin deopotrivă şi limbile naţionale regio-nale minoritare stimulacircnd astfel conştiinţa identitară Limba devine generic vorbind soluţia de integrare deplină a omului icircn contextul so-cial şi este calea de punere icircn comun a valorilor cu scopul de a-şi afirma individualitatea personală sau naţională cu respect faţă de valorile ce-luilalt Politicile lingvistice europene actuale deschid calea dialogului şi a concilierii

Se vorbeşte aproape obsesiv despre fenomenul crizei icircn mai toate do-meniile vizibil icircnsă cu precădere icircn comunicare acesta poate determi-na desocializarea fiinţei umane sau icircnchiderea la dialog cultural a ţării fie dintr-o aroganţă a proprietăţii culturale fie din umilinţă icircn faţa ma-rilor culturi Din acest motiv regacircndirea conceptului de comunicare analizează limba din perspectiva importanţei icircn realizarea finalităţilor comunicării punerea icircn comun a valorilor individuale şi naţionale cu

22 R O M Acirc N Ăscopul de a le conecta la valorile universale Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi4 este icircn acest sens un normativ care asigură matricea comunicării lingvistice punacircnd icircn valoare fiecare limbă indi-ferent de statutul pe care aceasta icircl are icircntre limbile europene

3 Limba romacircnă icircn context european

Vorbind despre limba romacircnă logica expunerii se nuanţează prin adu-cerea icircn prim-plan a realităţii contemporane consecinţă firească a isto-riei trăite icircn spaţiul romacircnităţii Identificăm din perspectivă istorică elemente care nu permit icircntotdeauna punerea icircn comun la modul pro-priu a coordonatelor care asigură unitatea limbii şi culturii romacircneşti icircn raport cu spaţiul ei matricial Cacirct despre arealul de circulaţie fireş-te că raportarea limbii romacircne se face evident şi substanţial icircn primul racircnd la reprezentarea ca limbă maternă apoi contextual la cea de a doua limbă de comunicare ca limbă oficială sau ca limbă străină

O limbă vorbită de o populaţie reprezentativă numeric la nivel mon-dial poate fi studiată cu interes ca limbă străină ndash spre exemplu en-gleza ndash nu icircnsă icircn egală măsură şi o limbă cum este romacircna Intere-sul străinilor de a comunica icircn limba romacircnă nu poate avea decacirct o eventuală susţinere culturală şi secvenţial economică privind accesul nemijlocit la informaţii şi conectarea facilă la mediul economic intern Din acest motiv romacircna ca limbă străină nu poate fi analizată cu ace-leaşi instrumente ca o limbă de circulaţie internaţională Statutul ei de limbă străină este susţinut doar de faptul că pentru majoritatea cetă-ţenilor din alte ţări este o limbă necunoscută Faptul că este irelevantă pentru funcţionalitatea comunicării face dificilă impunerea ca posibilă limbă străină de comunicare de interes general Poate că ar trebui să punem problema ca icircn spaţiul european limbile oficiale şi limbile de comunicare să construiască icircmpreună o nouă configuraţie discursivă a bătracircnului continent servind de fapt ca instrument de satisfacere a nevoii omului de a comunica

Istoric vorbind limba romacircnă şi-a dus destinul icircntr-o albie care a pri-mit influenţele altor idiomuri vecine pentru ca apoi geografic să in-tervină graniţa artificial trasată care să construiască unul dintre mari-le paradoxuri ale istoriei noastre criza identitară icircn raport cu valorile

l i m b a r o m acirc n ă a z i 23

comune teritoriul religia aspiraţiile Prin urmare spre deosebire de alte limbi romacircna trăieşte o dramă dublă aceea a utilităţii minore icircn comunicare ca limbă străină şi a icircnstrăinării icircn chiar spaţiul autohton

Limba care reprezintă mijlocul de comunicare specific unei comuni-tăţi umane este o construcţie spirituală ce dezvăluie o arhitectură ale cărei componente coexistă relevacircndu-şi funcţionalitatea la diferite ni-veluri icircn diferite zone si prin diferite stiluri Pe de altă parte vorbim despre varianta populară a limbii marcată de indici de oralitate neca-nonică icircn procesul de comunicare dar expresivă şi funcţională

Varianta romacircnei ca limbă străină trebuie să fie limba literară norma-tă subordonată canonului lingvistic şi care asigură accesul la cultură De cealaltă parte romacircna ca limbă străină poate fi icircnvăţată şi icircn varian-ta ei populară fenomen care se petrece de regulă spontan icircn mediul economic şi vizează simpla funcţionalitate Icircnvăţarea unei limbi străine se conectează la algoritmul lingvistic generat de materna vorbitorului şi presupune de cele mai multe ori o abordare contrastivă prin rapor-tare la structurile bine cunoscute ale limbii materne

4 Despre identitate şi criza identitară

Din acest motiv situaţia unui vorbitor străin de limba romacircnă are ca reper conotaţiile culturale şi funcţionale care asigură aspectul pragma-tic al icircnvăţării acestei limbi Icircn cazul concret al unui cetăţean străin aflat pe teritoriul Romacircniei icircnvăţarea limbii romacircne poate avea ca motiva-ţie accesul direct la informaţie şi facilitarea inserţiei culturale elemente care pot genera un efect integrator icircn spaţiul romacircnesc

Icircn acest sens există categorii de cetăţeni străini care beneficiază de cursuri de limba romacircnă ca limbă străină după o programă adaptată nevoilor fiecărui grup-ţintă Este vorba despre persoane discriminate (Programă de limba romacircnă ndash curs de iniţiere ndash pentru copiii străinilor care au dobacircndit statutul de refugiat icircn Romacircnia şi pentru minorii refu-giaţi neicircnsoţiţi aprobată cu ordin al ministrului nr 4041 16062004) protejate de Oficiul Romacircn pentru Imigrări (ORI) de regulă cetă-ţeni străini de condiţie modestă care doresc să trăiască şi să muncească temporar pe teritoriul Romacircniei Programa specială de limba romacircnă

24 R O M Acirc N Ăca limbă străină este adaptată pentru nivelele A1-A2 iar cursurile sunt gratuite Icircn paralel ORI asigură imigranţilor conservarea identităţii proprii deoarece astfel se evită o criză identitară care ar avea efecte catastrofale asupra integrării acestora icircn noul mediu cultural Modelul este aplicat şi icircn alte ţări

Exemplul Belgiei este relevant Icircn mediul şcolar icircn care există elevi de diverse etnii se studiază disciplina Limba şi cultura de origine (LCO) menită să conştientizeze la elevii străini interferenţele cul-turale şi eventualele aspecte de istoria limbii care să dezvăluie etimo-nuri comune precum şi dinamica icircmprumuturilor lexicale Acest curs urmăreşte conservarea identităţii lingvistice şi culturale a elevilor icircn vederea icircnţelegerii importanţei comunicării precum şi asumarea pro-priei identităţi ca semn distinctiv icircn raport cu mediul ţării de adopţie Icircn astfel de situaţii se constată cu timpul că limba romacircnă maternă creează un cadru afectiv eficient de afirmare a identităţii naţionale şi facilitează comunicarea culturală generacircnd toleranţa şi respectul faţă de valorile celuilalt Totodată atrage vorbitorii de alte etnii să icircnveţe limba romacircnă pentru comunicarea culturală Pentru aceştia evident limba romacircnă este limbă străină descoperită ca limbă de comunicare alături de marile limbi ale Europei

Icircnstrăinarea limbii romacircne icircn raport cu vorbitorii nativi care locuiesc temporar icircn alte ţări icirci schimbă acesteia statutul de la limbă maternă la limbă de comunicare ca oricare alta Grupul-ţintă vizat este alcătuit din oameni cu un nivel mediu şi sub mediu de cultură şi cu achiziţii lingvistice modeste la care se observă fenomenul de contaminare a limbii romacircne materne cu elemente de fonetică şi de lexic care produc o hibridare aleatorie a două idiomuri realitate postmodernă sancţio-nată din punct de vedere ştiinţific Totodată fenomenul are implicaţii şi asupra conservării şi afirmării identităţii culturale a celor icircn cauză care manifestă icircnstrăinare de propria cultură ca reflex al voinţei de adaptare la mediul lingvistic şi cultural al ţării de adopţie Acest grup-ţintă este extrem de vulnerabil din perspectivă identitară Fe-nomenul care se manifestă din ce icircn ce mai pregnant vizează refuzul acestora de a-şi declara apartenenţa etnică lingvistică şi culturală şi icircn consecinţă declanşarea unei crize identitare avacircnd ca efect inadapta-rea şi excluziunea socială

l i m b a r o m acirc n ă a z i 25

O măsură cu efect remediabil şi integrator este oferirea cursului opţio-nal extracurricular Limbă Cultură şi Civilizaţie Romacircnească (aproba-tă prin Ordinul MECT nr 1303 13062007)

La icircnceputul derulării acestui proiect grupul-ţintă viza elevi care aveau conştiinţa naţională conturată Icircn ultimii doi ani icircnsă Romacircnia se con-fruntă cu situaţia icircn care copiii participanţi la curs s-au născut icircn ţara de adopţie iar limba romacircnă şi cultura naţională nu au pentru ei o repre-zentare adecvată Prin urmare ne confruntăm cu un paradox deşi sunt romacircni aceşti copii nu au conştiinţa limbii lor materne deoarece nu o vorbesc icircn familie şi trăiesc icircntr-un mediu lingvistic străin pe care icircl asimilează cu limba lor maternă avacircnd icircn vedere efectul benefic icircn co-municare şi integrare Icircn acest context o cercetare efectuată de Asoci-aţia Alternative Sociale din Iaşi5 a evidenţiat că fenomenul remigraţiei (reicircntoarcerea icircn ţara de origine după o experienţă de migraţie ratată) este o realitate care pune icircn discuţie statutul limbii romacircne icircn conşti-inţa acestor copii bdquoRemigraţia se prezintă deci ca o situaţie de viaţă potenţial vulnerabilizantă care are la unii copii sau care poate avea la alţii consecinţe pe planul adaptării şi pe plan psihologicrdquo susţine Şer-ban Ionescu6

Din punctul nostru de vedere efectul vizibil negativ al fenomenului este reperat icircn golirea limbii romacircne icircn conştiinţa acestor vorbitori de componenta afectivă icircn comunicare dimensiune care marchează sta-tutul de maternă al unei limbi Prin urmare ne confruntăm cu o icircnstră-inare a limbii icircn propria matcă efect generat de avatarurile destinului social de care unii romacircni au parte icircn contextul mobilităţii forţei de muncă

5 Despre identitatea culturală prin comunicare

Punacircnd problema din punctul de vedere al reacţiei psihicului uman la impactul cu mediul satisfacerea nevoii de identitate vizacircnd com-ponentele lingvistică naţională şi culturală are un rol integrator şi de echilibrare a fiinţei icircn raport cu lumea Totodată nu se poate ignora nevoia alterităţii ca expresie a raportării la celălalt exprimată icircn pla-nul comunicării prin dialog Omul este aşadar o fiinţă socială pentru care comunicarea creează un spaţiu al devenirii tocmai prin punerea icircn

26 R O M Acirc N Ăcomun a valorilor individuale pentru obţinerea valorii generale colec-tive configuracircnd grupul ca formă de existenţă socială De fapt nevoia de identitate se conturează prin raportarea la alteritate fiind astfel o formă de conştientizare a existenţei individuale prin intermediul ce-lei colective Limba maternă vs străină asigură instrumentul specific de comunicare şi facilitează construirea dimensiunii sociale şi culturale a fiinţei icircntr-un efort integrator evident Un caz special este acela al limbii romacircne vorbite de comunităţi reprezentative din alte ţări avacircnd chiar şi altă cetăţenie decacirct romacircnă Situaţia este şi mai complicată dacă aşa cum precizam mai sus intervin icircn ecuaţie şi elemente de or-din istoric controversate şi evident dificil de gestionat

Concluzii

Limba romacircnă ca limbă străină trebuie privită ca o modalitate de comunicare icircn vederea icircnţelegerii interumane cu implicaţii majore icircn comunicarea interculturală Calitatea dublă de limbă străină şi de lim-bă maternă sporeşte competenţa de comunicare ndash icircn limba şi cultura proprie de origine şi icircn limba şi cultura străină Prin urmare ancorarea icircn procese interculturale se face eficient prin comunicarea deopotrivă icircn limba maternă şi icircntr-o limbă străină tocmai din nevoia de alteritate pentru confirmarea identităţii

1 Cf Philippe Breton Manipularea cuvacircntului Editura Institutul European 2006 p 1302 Constantin Rădulescu-Motru Timp şi destin Editura Minerva 1997 p 1823 Ibidem4 Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi[1] Icircnvățare Predare Evaluare (CECRL) este un document publicat de Consiliul Europei icircn 2001 care defineşte nivelurile de stăpacircnire a unei limbi străine icircn funcție de bdquoce ştii să facirdquo icircn diferite domenii de competență Aces-te niveluri constituie icircn prezent referința icircn domeniul icircnvățării şi al predării limbilor5 Acest proiect a fost realizat icircn parteneriat cu Fonda-zione Albero della Vita (Italia) Fondazione Iniziative e Studi sulla Multietnicita (Italia) Universitatea din Barce-lona (Spania) Asociația Alternative Sociale (Romacircnia) şi Fundacion Instituto de Reinsercion Social (Spania)

Note

l i m b a r o m acirc n ă a z i 27

şi a fost finanțat prin programul Daphne JUST2009FRACAG09336 Cf Şerban Ionescu MD PhD Profesor de psihologie clinică şi de psihopatologie Universiteacute Paris 8 Saint-De-nis Universiteacute du Queacutebec agrave Trois-Riviegraveres

1 Philippe Breton Manipularea cuvacircntului Editura Insti-tutul European 20062 Constantin Rădulescu-Motru Timp şi destin Editura Minerva 19973 Mina-Maria Rusu Limbă cultură şi civilizaţie romacirc-nească ndash pentru elevii romacircnilor care icircnvaţă icircn şcoli din spaţiul UE Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20084 Mina-Maria Rusu Limba romacircnă Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20085 Mina-Maria Rusu (referent ştiinţific) Manual de iniţi-ere icircn limba romacircnă şi de orientare culturală pentru străini Imprimeria Mirton Timişoara 2010 (Produs realizat icircn cadrul proiectului bdquoLimba romacircnă ndash oportunitate pentru integrare socială şi culturalărdquo finanţat prin programul general Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii Fondul Social European de Integrare a Resortisanţilor ţărilor terţe)6 Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL) Consiliul Europei 20017 Programă de limba romacircnă ndash curs de iniţiere ndash pentru copiii străinilor care au dobacircndit statutul de refugiat icircn Romacircnia şi pentru minorii refugiaţi neicircnsoţiţi aprobată prin Ordinul nr 4041 160620048 Programa de curs opţional limbă cultură şi civilizaţie romacircnească pentru elevii romacircni care studiază icircn şcoli din afara graniţelor Romacircniei aprobată prin Ordinul MECT nr 1303 13062007

Bibliografie

28 R O M Acirc N Ă

Elena PLATONConfirmarea vs demolarea unor mituri didactice legate de limba romacircnă ca limbă străină

EP ndash conf univ dr Facultatea de Litere

Universitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo Director al Departamentului

limbă cultură și civilizație romacircnească și al Institutului

Limbii Romacircne ca Limbă Europeană

Icircn ultimii ani teoreticienii din domeniul di-dacticii icircşi exprimă din ce icircn ce mai frecvent rezervele privind legitimitatea aşa-ziselor bdquore-ţete idealerdquo susceptibile să asigure succesul icircn procesul de predare-icircnvăţare a unei limbi străi-ne Constatacircnd evidenta deplasare a accentului pe variabile precum profilul cursantului şi ne-voile acestuia sau pe analiza detaliată a rolului pe care icircl are contextul icircn icircnvăţare prea puţini se mai apleacă astăzi asupra unor tehnici sau strategii de lucru detronate cum ar fi de pil-dă plictisitoarele exerciţii de repetiţie simplă recomandate odinioară1 cu atacircta convingere pentru fixarea unor forme gramaticale dificile icircn fazele de icircnceput ale studierii unei limbi Mai mult dacă un cadru didactic doreşte să rămacircnă icircn graţiile studenţilor sau ale confraţilor ce re-clamă tot mai vehement prezenţa profesorului modern icircn sala de curs acesta va fi tentat să ape-leze din ce icircn ce mai rar la reţetele consacrate icircngrădind pe cacirct posibil rolul gramaticii şi al exerciţiilor structurale icircn favoarea activităţilor de comunicare singurele icircn măsură să-i asigure statutul mult racircvnit de moderator sau facilitator al procesului de icircnvăţare Cu toate acestea ex-perienţa a numeroase cursuri de perfecţionare ce ne-au prilejuit o bună cunoaştere a nevoilor

l i m b a r o m acirc n ă a z i 29

profesorilor de limba romacircnă ca limbă străină (RLS) ne arată că fiecare cadru didactic ndash mai mult sau mai puţin experimentat ndash se află icircn realita-te icircntr-o continuă şi adesea secretă (sau măcar discretă) căutare a acelor bdquoformule magicerdquo apte să transforme procesul de predare-icircnvăţare icircntr-un demers cacirct mai eficient şi mai uşor de controlat şi de ce nu cacirct mai co-mod pentru ambele părţi ale procesului educativ ndash profesori şi studenţi deopotrivă Socotim că icircn cazul profesorilor de RLS care nu beneficia-ză din păcate de nicio formă de specializare la nivel licenţă sau master căutarea unor asemenea formule este şi mai acerbă orientacircndu-se de regulă spre adoptarea adaptarea unor soluţii vehiculate icircn cazul limbi-lor străine cu o icircndelungată experienţă de predare

Icircnsă preluarea metodelor utilizate icircn mediile academice străine nu este un proces foarte comod pentru profesorul de RLS căci icircn perimetrul extern după decenii de experienţă icircn predarea limbilor se manifestă o vădită reţinere faţă de bdquoreţeterdquo care chiar şi atunci cacircnd sunt prescrise icircn termenii unor recomandări nu sunt definitiv stabilite Şi asta pentru că eterna venerare a marilor adevăruri este o practică mai rar icircntacirclnită icircn didactică specialiştii avacircnd bunul obicei de a readuce periodic icircn discuţie vechile teorii legate de predare icircmprospătacircnd icircn permanenţă atacirct reflexia teoretică cacirct şi practica predării din dorinţa declarată de a evita fosilizarea activităţii profesionale şi de a ameliora continuu stra-tegiile de lucru Aşa se face că reţetele sunt racircnd pe racircnd reanalizate şi reevaluate pentru a fi aprobate sau contestate reafirmate sau complet detronate exerciţiu ce asigură gacircndirii ştiinţifice o necesară şi deose-bită supleţe Să ne amintim numai ce traseu surprinzător a avut ati-tudinea specialiştilor faţă de gramatică de-a lungul timpului după ce zeci de ani aceasta a dominat predarea limbilor icircn context universitar valul metodelor comunicative i-a contestat autoritatea marginalizacircnd-o sau exilacircnd-o complet de la cursul de limbă pentru ca azi să asistăm la o revenire icircn forţă a gramaticii icircn cercetările ultimelor două decenii ce icircncurajează practica unei icircnvăţări conştiente şi reflexive a limbii2 Icircn aceste condiţii este relativ riscant să icircmprumuţi o dată pentru totdeau-na o formulă de lucru oricacirct de răsunătoare sau de seducătoare ar fi ea icircn momentul lansării fără a te menţine conectat la pulsul cercetărilor viitoare care pot confirma infirma sau relativiza valabilitatea sau efici-enţa acesteia

30 R O M Acirc N ĂŞi totuşi icircn epoca accesului liber la informaţie putem afirma că icircn peri-metrul romacircnesc nu de reţete ducem neapărat lipsă cacirct mai degrabă de un exerciţiu susţinut de examinare a acestora care să atenţioneze specialiştii că icircntr-un proces de icircnvăţare de calitate icircn context acade-mic nu e suficient să acţionăm intuitiv sau să aplicăm empiric reţete despre care ni s-a vorbit icircn varii contexte E adevărat că ne putem baza foarte bine icircn opţiunile noastre metodologice pe rezultatele icircnvăţării dar icircn egală măsură se impune să reflectăm şi asupra motivelor pen-tru care o formulă de lucru s-a dovedit a fi mai eficientă decacirct alta De aceea ne alăturăm părerii celor care afirmă că scopul fundamental al noilor studii din didactică nu mai este obligatoriu acela de a propune o practică absolut diferită ndash lucru altminteri aproape imposibil la această oră cacircnd există o veritabilă piaţă a studiilor de specialitate ndash ci icircn pri-mul racircnd de a arăta dacă o anumită practică este sau nu cu adevărat o bdquopractică ştiinţificărdquo3 Fiind o ştiinţă relativ nouă icircn comparaţie cu alte ştiinţe mai vechi ale educaţiei precum psihologia pedagogia ştiinţele neurologice etc didactica limbilor poate să exploateze terenul generos al acestor ştiinţe pentru a-şi fundamenta teoretic domeniul icircncercacircnd să rămacircnă totuşi independentă icircn raport cu acestea

De ce am simţit nevoia să avansăm ideea de mit didactic Evident nu datorită deschiderii deosebite sau popularităţii de care se bucură ter-menul bdquomitrdquo icircn ziua de azi Dacă ar fi să propunem o definiţie elemen-tară am icircncadra icircn sfera acestui concept orice credinţă icircmpărtăşită de majoritatea profesorilor icircn legătură cu acele reţete capabile să asigure succesul necondiţionat icircn procesul de predare-icircnvăţare a unei limbi Credem că spre deosebire de termenul ceva mai tehnic ndash şi mai do-mestic ndash bdquoreţetărdquo noţiunea de mit didactic permite o lărgire extrem de productivă a cadrului discuţiei permiţacircndu-ne să facem referire la re-comandări sau formule de lucru care prin intensa afirmare a eficienţei lor au dobacircndit o autoritate incontestabilă şi implicit o aură de sacra-litate care icircngrădeşte semnificativ orice posibilitate de contestare Icircn cazul mitului didactic chiar dacă succesul icircnvăţării se poate datora al-tor factori determinanţi absolut independenţi de prescripţiile acestuia (ca de pildă efortul individual al cursantului sau talentul personal icircn icircnvăţarea limbilor străine etc) rezultatele pozitive sunt atribuite invo-luntar aplicării şi respectării paşilor de urmat astfel icircncacirct acesta se hră-neşte şi se revitalizează permanent detemporalizacircndu-se şi dobacircndind

l i m b a r o m acirc n ă a z i 31

consistenţa unui precept universal valabil şi relativ intangibil lipsit de conştiinţa originilor sale

Bunăoară cine se mai icircndoieşte azi de faptul că motivaţia este un ele-ment favorizant al icircnvăţării icircn general şi implicit al procesului de achi-ziţie a unei limbi străine Şi cu atacirct mai mult cine se mai icircntreabă dacă la temelia acestui mit a existat iniţial un fapt demonstrabil ştiinţific care a fost ulterior generalizat sau dacă s-a pornit invers dinspre constatarea rezultatelor concrete ale efectelor motivaţiei asupra icircnvăţării spre mitiza-rea rolului acesteia icircn icircnvăţare Icircn orice caz pe deplin icircncrezători icircn for-ţa acestui mit puţini se vor icircntoarce astăzi să cerceteze de pildă modul de funcţionare a creierului pentru a verifica dacă există acolo o posibilă explicaţie a prestigiului acestui mit Icircnsă cei curioşi să icircnţeleagă procese-le interne activate icircn timpul icircnvăţării vor fi răsplătiţi vizualizacircnd harta anatomică a creierului şi constatacircnd că bdquosediulrdquo motivaţiei se află chiar icircn vecinătatea centrului memoriei pe creierul limbic (emoţional) Aşa se explică de ce motivaţia nu are o natură intelectuală ci una emoţională putacircnd modifica dramatic ndash pozitiv sau negativ ndash datele prin intervenţia emoţiilor icircn procesul de icircnvăţare Căci impactul negativ al bdquoemoţiilorrdquo (tensiunea sau stresul) asupra procesului de memorizare sau de achi-ziţionare a noilor informaţii nu este deloc mai puţin frecvent observat sau invocat decacirct influenţa benefică a emoţiilor pozitive Consecinţele acestei teorii asupra modului de gestionare a procesului de icircnvăţare a unei limbi străine sunt uşor previzibile aşa cum icircncercăm să implicăm pozitiv cursantul icircn icircnvăţare motivacircndu-l emoţional pentru a-l ajuta să memoreze ne străduim şi să reducem la maximum tensiunea şi stresul icircn timpul icircnvăţării ca să evităm blocajele de orice natură Icircnsă ochiul didac-ticianului trebuie să rămacircnă icircn permanenţă vigilent şi să sesizeze capca-nele aplicării prea simpliste a oricărui raţionament de tipul cauză ndash efect Nuanţacircnd relaţia dintre emoţiile negative şi comunicarea orală teoriile mai noi privitoare la anxietatea lingvistică4 ne atrag atenţia că tensiunea este un ingredient natural al contactului social şi al comunicării naturale atacirct icircn limba maternă (L1) cacirct şi icircn limba a doua (L2) şi că o reducere semnificativă a acesteia icircn timpul activităţilor comunicative ar putea de-termina cursantul să nu-şi dezvolte capacitatea de a funcţiona sub tensiu-ne Prin urmare nu eliminarea completă a emoţiilor negative (v a stresu-lui) ar fi soluţia practică sugerată de studiul impactului emoţiilor asupra performanţelor ci conceperea unor activităţi şi exerciţii care să-i permită

32 R O M Acirc N Ăcursantului să dezvolte gradual controlul stresului indispensabil totuşi pentru o comunicare autentică şi eficientă icircn L2 Iată cum iniţierea unui traseu de documentare pornind de la cea mai banală afirmaţie cunoscu-tă icircn didactică aceea care cataloghează motivaţia drept garanţia incon-testabilă a succesului ne poate oferi surpriza descoperirii unor procese conexe ce pot influenţa pozitiv sau negativ produsele icircnvăţării

Invocacircnd mai sus efectele implicării emoţionale a cursantului icircn icircn-văţare nu am urmărit nicidecum să deschidem seria unui inventar exhaustiv al celor mai răspacircndite mituri didactice deşi probabil că o asemenea icircntreprindere n-ar fi lipsită de interes Scopul nostru este cu mult mai modest rezumacircndu-se la o simplă icircncercare de sensibilizare a specialiştilor cu privire la beneficiile readucerii icircn discuţie a unor lo-curi comune ale didacticii spre a verifica dacă icircn spatele lor se ascunde sau nu un fenomen verificat ştiinţific icircn măsură să le confirme sau să le infirme prestigiul şi legitimitatea Prin acest demers se poate demon-stra că icircnvăţarea limbilor nu este un fenomen cu o funcţionare complet necunoscută şi că icircn ciuda unor zone de umbră bdquoavem suficiente date pe care ne putem fundamenta reflexiile ştiinţifice ce pot şi trebuie să hrănească şi să amelioreze practicarea cotidiană a acestei profesiirdquo5

Cum putem accede icircnsă la acele fenomene lămuritoare Aminteam ceva mai sus că maniera cea mai simplă ar fi exploatarea rezultatelor unor ştiinţe conexe precum psihologia sau neuroştiinţele care şi-au făcut de mult datoria icircncercacircnd să demonstreze cum funcţionează relaţia dintre limbaj şi gacircndire Astfel s-au icircnregistrat progrese de-a dreptul impresionante prin studiul efectelor leziunilor cerebrale asu-pra vorbirii sau prin tehnicile de vizualizare medicală din ce icircn ce mai performante Amintim aici doar arhicunoscutul efect al distrugerii zo-nei Broca situată icircn lobul frontal stacircng unde se află sediul limbajului6 care constă icircn imposibilitatea vorbitorului de a mai utiliza cuvintele din limba maternă Abordările cognitive din lingvistică au făcut deja paşi uriaşi icircn cercetarea legăturii dintre limbaj şi operaţiile mentale fundamentale astfel icircncacirct astăzi beneficiem de posibilitatea unui con-trol destul de bun al procesului de icircnvăţare Sigur că un asemenea con-trol nu este absolut obligatoriu şi nu constituie el icircnsuşi o metodă icircn sine ci se doreşte mai degrabă o metodologie propusă profesorului sau cursantului din dorinţa ca aceştia icircn funcţie de anumite constracircn-

l i m b a r o m acirc n ă a z i 33

geri cu care se confruntă să poată face nişte alegeri perfect conştiente şi raţionale icircn vederea atingerii obiectivelor propuse

Un mit care ar merita să fie supus unei minime interogări este acela al fobiei faţă de momentele moarte dintr-o lecţie icircntreţinută de reco-mandările binevoitoare ale profesorilor metodişti sau ale colegilor cu experienţă icircn predare de a asigura un maxim dinamism lecţiilor pentru ca acestea să fie considerate cu adevărat bdquoreuşiterdquo Astfel icircn entuziasmul general de a eradica momentele moarte dintr-o lecţie ne stimulăm studenţii să lucreze icircncontinuu valorificacircnd cacirct mai bine timpul ndash icircntotdeauna prea scurt ndash avut la dispoziţie Cacircţi dintre noi nu ne-am bombardat studenţii cu nenumărate solicitări stimulacircndu-i să producă discurs ndash oral sau scris ndash icircncontinuu icircn L2 mai mult pentru a ne convinge pe noi icircnşine de calităţile de dascăli eficienţi şi plini de vitalitate Or o simplă analiză a operaţiilor mentale ce au loc icircn timpul procesului de memorizare ne semnalează că o asemenea practică nu este icircntotdeauna recomandată deoarece pentru a fi capabili să memo-reze lobii frontali ai creierului au nevoie de o stare de repaus (icircn care să nu mai primească informaţii noi) pentru a realiza o mişcare fizică asemănătoare celei făcute de macircinile care frămacircntă pacircinea imposibilă icircn afara unui moment de pauză absolută Iată din ce cauză mitul privi-tor la succesul lecţiilor de limbă dinamice nu rezistă acestei elementare analize ale cărei rezultate pot fi de altfel uşor confirmate de experi-enţele noastre individuale de memorare icircn timpul cărora ne acordăm acel moment de repaus binecuvacircntat spre a-i permite ochiului să se icircntoarcă bdquoicircnlăuntrurdquo pentru a reţine mai uşor noile informaţii Numai că dascălul din noi dornic de rezultate rapide şi imediate ignoră prea adesea această lege fundamentală a funcţionării memoriei şi socoteşte bdquotimp pierdutrdquo acest minim răgaz atacirct de necesar procesului de memo-rizare Aşadar o asemenea informaţie teoretică extrem de preţioasă icircn viziunea noastră poate fi exploatată didactic foarte simplu rezervacircnd icircn timpul desfăşurării lecţiei asemenea spaţii minime de tăcere vitale pentru interiorizarea noilor date Considerăm că aceste momente de respiro sunt obligatorii mai ales icircnainte de rezolvarea unor itemi meniţi să dezvolte competenţa de icircnţelegere a unui text audiat sau citit Se ştie că icircn general icircnţelegerea este pregătită prin exerciţii de pre-asculta-re sau de pre-lectură7 care introduc elementele lexicale noi capabi-le să faciliteze procesul de icircnţelegere propriu-zisă Or icircn lipsa acelui

34 R O M Acirc N Ămoment de răgaz anterior chiar etapei de contextualizare icircn care se memorează cuvintele noi recent asociate unui sens rezolvarea acestor itemi este practic imposibilă iar cursanţii au toate şansele să rateze lu-area unor decizii corecte De aceea pe deplin convinşi că oricacirct de in-teresantă ar fi o teorie legată de icircnvăţare ea nu icircşi dovedeşte cu adevă-rat valabilitatea şi viabilitatea decacirct dacă oferă şansa unei schimbări icircn munca la clasă icircndrăznim să formulăm o recomandare icircn acord cu cele afirmate mai sus evitaţi să enunţaţi o nouă cerinţă imediat după fur-nizarea unor elemente lexicale sau morfo-sintactice complet noi pen-tru studenţi şi acordaţi-le cursanţilor un răgaz de 2-3 minute pentru a procesa memoriza datele noi Pauza va avea nu doar un efect benefic asupra performanţelor studenţilor ci şi asupra confortului lor psihic

Ne vom opri icircn continuare la un alt mit care merită radiografiat şi anu-me acela privitor la rolul repetiţiei icircn procesul de icircnvăţare Mai exact ni se pare interesant de urmărit cazul exerciţiilor de repetiţie a unor enunţuri simple icircn RLS8 ndash tot mai mult contestate de altfel de către adepţii metodelor comunicative ndash realizate cu scopul de a favoriza memorarea unor structuri specifice Icircn majoritatea cazurilor profesorii sunt profund dezamăgiţi de incapacitatea studenţilor de a le reproduce ideile icircn L1 cuvacircnt cu cuvacircnt sau de a repeta cu maximă fidelitate enunţul-model furnizat icircn L2 Or legile de funcţionare a memoriei şi teoriile despre interlimbă9 ne semnalează deplina normalitate a aces-tui fenomen sugeracircndu-ne să fim mai puţin drastici icircn sancţionarea bdquoinfidelităţilorrdquo de acest ordin Astfel trebuie ţinut cont de faptul că memoria de lungă durată este o memorie globală care priveşte fon-dul şi nu forma10 Se spune că icircn general chiar şi icircn propria limbă ne amintim conţinutul unui mesaj şi nu constituenţii formali ai acestuia şi că odată ce sensul frazei a fost interpretat forma este complet negli-jată Icircn timpul procesului de memorizare propriu-zisă datele sonore receptate sub forma unui influx nervos pătrund icircn memoria scurtă unde se realizează o primă triere respectiv o clasificare a unităţilor dis-tincte percepute ca unităţi purtătoare de sens De-abia apoi urmează analiza propriu-zisă a datelor pentru a determina conţinutul mesajului care trebuie să fie icircnsă destul de rapidă fiindcă după aproximativ 75 secunde auditorul riscă să uite ce a auzit iar bdquorecunoaşterea trăsături-lor morfo-sintactice se face la voia icircntacircmplării11

l i m b a r o m acirc n ă a z i 35

Este binecunoscut faptul că pentru obţinerea unor performanţe ade-vărate icircn L2 e necesar să se ajungă la faza icircn care funcţionarea acestor capacităţi operatorii să fie automată Nu de puţine ori icircn faţa rateurilor repetate ale cursantului icircn repetarea corectă a unor enunţuri profeso-rul are impresia că studentul şi-a format automatisme imperfecte sau greşite ori că are proaste obiceiuri Totuşi aceşti cursanţi cunosc destul de satisfăcător vocabularul sau gramatica limbii străine şi sunt capabili să rezolve fără greşeală exerciţii structurale ce vizează problemele de gramatică Ceea ce icircnseamnă că de fapt cunoaşterea reflexivă sau de-clarativă s-a realizat fără icircnsă a se ajunge la cunoaşterea automatizată sau procedurală care trebuie să coexiste cu cea reflexivă pentru a pu-tea vorbi de o reală stăpacircnire a L212

Iată de ce considerăm că la nivelul debutant cacircnd cursantul nu a ajuns icircncă icircn faza automatismelor iar producerea este mai degrabă repetitivă decacirct creativă pacircnă şi simpla reproducere corectă a unui enunţ ele-mentar relativ scurt trebuie icircncurajată fiind considerată un exerciţiu de bdquoproducererdquo tocmai deoarece performanţa de a reproduce corect inclusiv trăsăturile morfo-sintactice constituie un semn că studentul a avut timp să reflecteze rapid şi asupra formei (neglijată de regulă icircn L1 după cum s-a văzut mai sus) Din moment ce memoria scurtă are o capacitate de la 10 la 30 de secunde durată superioară celei pentru analiză şi reformulare icircnseamnă că studentul dispune de suficient timp să-şi oprească atenţia şi asupra datelor lingvistice pentru a le memori-za aşa că reproducerea exactă a unui enunţ este posibilă icircn acest inter-val Avacircnd icircn vedere icircnsă durata memoriei imediate este de preferat să nu utilizăm enunţuri mai lungi de 5-6 cuvinte icircn asemenea exercițiiAstfel icircntre enunţuri de tipul a Icircn fiecare dimineaţă Mihai se trezeşte la ora 7 b Dimineaţa Mihai se trezeşte la 7 şi c Mihai se trezeşte la 7 vom privilegia repetarea unor enunţuri de tipul c şi eventual b iar cele de tipul a vor fi utilizate cacirct mai rar icircn exerciţiile de repetiţie simplă

O altă consecinţă icircn plan didactic a faptului că procesul de memorizare are loc dinspre global icircnspre detaliu este recomandarea ca icircn exerciţi-ile de formare dezvoltare a competenţei de icircnţelegere după asculta-re audiţia unui text să fie repetată aceasta făcacircndu-se icircntotdeauna de două ori La prima audiţie studenţii vor fi icircndrumaţi să se concentreze asupra sensului global şi să nu ia notiţe de detaliu respectiv să nu se

36 R O M Acirc N Ăconcentreze asupra rezolvării itemilor decacirct la a doua audiţie după ce vor fi reţinut sensul de ansamblu icircn absenţa căruia icircnţelegerea de de-taliu este mult icircngreunată De altfel ca strategie de predare icircn general se recomandă ca datele să fie prezentate mai icircntacirci global urmacircnd să fie reluate apoi una cacircte una Din acest motiv icircn bdquopredareardquo ascultării (nu icircn evaluarea ei) este indicat ca la a doua audiţie să se facă o seg-mentare a textului icircn funcţie de fiecare item pentru a verifica mai uşor icircnţelegerea solicitacircndu-se şi justificarea soluţiei date

De legile de funcţionare a memoriei trebuie ţinut seama şi icircn concepe-rea exerciţiilor de dezvoltare a competenţei de icircnţelegere după ascul-tare ce presupun completarea unor spaţii libere cu informaţii din text Astfel este recomandat ca intervalul lăsat icircntre poziţiile de completat să fie suficient de mare pentru a-i permite cursantului să completeze o anumită informaţie fără a pierde pasajul vizat de poziţia următoare lucru ce ar face imposibilă rezolvarea corectă a itemului respectiv Cacirct despre corectitudinea morfo-sintactică a sintagmelor cu care cursanţii completează spaţiile libere aceasta nu se recomandă a fi sancţionată tocmai graţie celor afirmate mai sus cu privire la lipsa de precizie a me-morării formelor icircn L2 şi datorită faptului că aceste exerciţii vizează dezvoltarea ascultării şi nu a competenţei gramaticale propriu-zise că-reia icirci sunt icircn general dedicate exerciţii speciale

Deşi poate părea lipsit de semnificaţie vom lua icircn discuţie şi unul dintre cele mai vechi mituri demolat deja de ani buni din didactica modernă acela care considera listele de cuvinte drept secretul achiziţiei unui lexic bogat şi variat Căderea acestor liste icircn desuetudine s-a datorat faptului că ele reclamă o participare oarecum inconştientă a studentului care are ulterior nevoie de o muncă cognitivă mult mai intensă pentru a ghici si-tuaţiile corecte de utilizare a acestor cuvinte Din acest motiv metoda cea mai eficientă de asimilare a lexicului constă icircn stimularea memorării prin producerea unei imagini mentale cu ajutorul mijloacelor vizuale sau audio Astfel se creează o conexiune icircntre zona Broca ndash zona de plecare a datelor limbajului ndash şi zona Wernicke unde datele sunt bdquoicircnţeleserdquo Cu alte cuvinte se stabileşte o legătură icircntre zona de recepţie şi cea de produ-cere prin imaginarea unei situaţii de utilizare a datelor nou-primite De cele mai multe ori silabisirea cuvintelor sau simpla repetare a cuvintelor nu este suficientă pentru memorare E nevoie de acea perioadă de ma-

l i m b a r o m acirc n ă a z i 37

turare de icircntărire a datelor prin reflexia analitică de un contact repetat cu datele noi icircn care cursantul este obligat să producă sens cu ajutorul acestora De exemplu pentru a introduce cuvacircntul albastru se poate porni de la un enunţ care apelează la gacircndirea concret-intuitivă de tipul Cămaşa mea e albastră pentru ca mai apoi să supunem studentul presi-unii comunicative stimulacircndu-l să apeleze la acele concepte universale ce asigură suportul icircn icircnvăţarea unei limbi străine şi să răspundă la icircntrebări de tipul Cum este cerul şa

Recurgerea la aceste universalii ale gacircndirii a fost verificată icircn practica predării şi recomandată de teoriile care susţin că limba străină este de fapt vehiculul unor concepte sensibil asemănătoare celor din limba maternă a cursantului operate de-a lungul unor acte de vorbire ale lo-cutorilor nativi Studiind o limbă străină legăm conceptele exprimate icircn L2 cu conceptele trăite icircn L1 pentru a le integra şi a icircnvăţa să ne ser-vim de ele icircn situaţii asemănătoare Se crede că persoanele care cunosc o singură limbă nu au icircnvăţat să reflecteze conştient la nivelul concep-telor şi nu au conştiinţa faptului că un mesaj icircn L2 transmite icircntr-o ma-nieră necunoscută o realitate cunoscută Acest limbaj al gacircndirii este branşat icircn permanenţă la real fiind mai puţin arbitrar decacirct limbajul cuvintelor13 motiv pentru care icircn predarea limbilor străine ideea de universalitate a conceptelor este atacirct de folositoare şi de productivă făcacircnd o adevărată carieră

Un ultim mit analizat icircn icircncheierea acestor sumare consideraţii este cel legat de statutul exerciţiilor de dictare la cursul de limbă Icircn practica predării RLS dictarea s-a bucurat ani buni de un prestigiu incontesta-bil Dacă tradiţionaliştii aşază dictarea icircn fruntea exerciţiilor specifice de icircnţelegere după ascultare moderniştii icircn schimb contestă acest merit al dictării afirmacircnd că ea nu se icircnscrie deloc icircn seria exerciţiilor-standard de educare a ascultării Icircn timpul unei dezbateri icircn cadrul echipei de cer-cetare de la Departamentul de limbă cultură şi civilizaţie romacircnească14 pe această temă am constatat că după ani de experienţă icircn predarea RLS şi după numeroase lecturi de specialitate dilemele persistă specialiştii nefiind icircn măsură să se pună de acord asupra anumitor chestiuni esenţi-ale Posibilele argumente vin icircnsă tot din sfera ştiinţelor bdquomai vechirdquo care relevă faptul că bdquopercepţia corectă a sunetelor şi segmentarea continuu-mului fonic icircn unităţi semnificative şi icircn zgomote non-informativerdquo15 con-

38 R O M Acirc N Ăstituie de fapt primele etape ale procesului de ascultare Icircn timp ce unele capacităţi operatorii nu sunt specifice unei anumite limbi ci funcţionea-ză identic icircn cazul tuturor limbilor stacircnd la baza icircnvăţării oricărei limbi altele cum ar fi percepţia sunetelor recunoaşterea schemelor sonore identificarea sunetelor sau articularea fac apel la aceleaşi fenomene dar cu trăsături specifice fiecărei limbi asupra cărora cursantul exercită cu dificultate un control voluntar Prin urmare un lucru reiese cu destulă claritate capacităţile operatorii specifice fiecărei limbi sunt legate şi de fonologie alături de lexic morfologie sintaxă şi pragmatică Ele pot fi create şi dezvoltate graţie funcţionării judicioase a celorlalte capacităţi

Exerciţiul analitic elementar pe care l-am propus icircn acest spaţiu re-stracircns s-a bazat icircn mare parte pe acel principiu fundamental al teorii-lor icircnvăţării care consideră achiziţia limbilor străine icircnainte de orice bdquoun proces mental ce operează bineicircnţeles icircntr-un context social şi comportamental dar care este icircn esenţa sa o chestiune de achiziţie a unui nou sistem de cunoştinţerdquo16 Conform acestor teorii cei care stau la baza explicării modului de funcţionare (sau a lipsei de funcţionare) a icircnvăţării unei limbi străine sunt icircn primul racircnd factorii cognitivi Icircn-cercarea noastră de a confrunta cacircteva dintre cele mai banale mituri didactice cu datele furnizate de ştiinţele cunoaşterii nu şi-a propus alt-ceva decacirct să-l invite pe cel de la catedră la mai multă reflecţie pentru a fi capabil să trieze şi să selecteze icircn cunoştinţă de cauză mulţimea de recomandări şi de reţete pe care le are astăzi la dispoziţie Apelacircnd la paradigma cognitivistă nu am ales calea cea mai simplă de rezolvare a unor dileme căci analiza proceselor mentale este mai anevoioasă şi mai nesigură decacirct cuantificarea performanţelor cursanţilor icircn urma aplicării unei reţete Satisfacţia de a ne apropia de cacircteva dintre mis-terele modului de funcţionare a creierului uman compensează icircnsă pe deplin opţiunea noastră pentru un asemenea demers ajutacircndu-ne să ne icircnţelegem mai bine studenţii şi bineicircnţeles să ne icircnţelegem mai bine pe noi icircnşine Cacirct despre recomandările pe care am icircndrăznit să le facem acestea sunt venite din partea unui spirit obişnuit cu practica didactică dar care s-a aventurat icircn cercetarea unor teorii pentru a se asigura că alegerile făcute icircn plan metodologic sunt cele potrivite

l i m b a r o m acirc n ă a z i 391 Rene Richterich A Margaret J Stott Gilbert Dalgalian Ottomar Welleke Manual pentru o predare activă a limbilor EDP Bucureşti 1974 p XIV-XV a se vedea şi comentarii-le din Georgiana Gălăţeanu Ecaterina Comişel Icircndrumător metodic pentru predarea limbii engleze icircn şcoala generală Edi-tura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1975 p 41-422 Marie-Christine Fougerouse Lrsquoenseignement de la grammaire en classe de franccedilais langue eacutetrangegravere 2001 pe httpwwwlepointduflenetpdidactique_flehtm cf şi Elena Platon Reflexia gramaticală şi febra comunicării icircn didactica RLS icircn Rodica Zafiu Florentina Sacircmihăian (editori) Limba romacircnă controverse delimitări noi ipote-ze (III) Limba şi literatura romacircnă noi abordări didactice Actele celui de-al 9-lea Colocviu al Catedrei de limba romacirc-nă Bucureşti 4-5 decembrie 2009) Editura Universităţii din Bucureşti Bucureşti 2010 p 99-1073 Jean Paul Narcy Apprendre une langue eacutetrangegravere ndash didac-tique des langues le cas de lrsquoanglais Les Eacuteditions drsquoOrgani-sations Paris 1990 p 164 Martin Beaudoin Introduction agrave lrsquoeacutetude du langage pe httpwwwpommeualbertacalingsecondehtm5 Jean Paul Narcy op cit p 156 Heacutelegravene Trocmeacute Deux heacutemisphegraveres et trois cerveaux pour apprendre La peacutedagogie des langues vivantes agrave lrsquoeacutecoutes des recherches sur le cerveau icircn bdquoLes Langues modernesrdquo n 2 3 78 (1984) p 1277 Jack Richards Willy Renandya Methodology in Lan-guage Teaching Cambridge University Press Cambridge p 235-2548 Jan Goumles Une initiation agrave la didactique du FLE Editura Sitech Craiova 2005 p 389 Jean Paul Narcy op cit p 5810 Jean Berbaum Apprentissage et formation PUF Paris 1984 p 5711 J S Sachs Recognition memory for syntactic and se-mantic aspects of connected discourse in bdquoPerception and Psychophysicsrdquo 2 p 437-44212 Jean Paul Narcy op cit p 110-11113 J-P Changeux LrsquoHomme neuronal Paris Fayard 1983 p 18314 Acest departament funcţionează icircn cadrul Facultăţii de Litere a UBB Cluj-Napoca15 Jean Paul Narcy op cit p 31-3216 M Long J Richards Prefaţa la Cognition and Second Language Instruction Peter Robinson (coord) Cam-bridge University Press Cambridge 2000 p vii

Note

40 R O M Acirc N Ă

Adrian Dinu RACHIERUUtopia romanului (II)

ADR ndash prof univ dr decan al Facultăţii de Jurnalistică

Universitatea bdquoTibiscusrdquo Timişoara Dintre volumele publicate (peste 20) Elitism

şi Postmodernism Editura Junimea Iaşi 1999 Bătălia

pentru Basarabia Editura Augusta 2000 Alternativa

Marino Editura Junimea Iaşi 2002 Legea conservării scaunului (roman vol I II) Editura Eubeea Timişoara

2002 2004 Globalizare şi cultură media Editura Insti-

tutul European Iaşi 2003 Nichita ndash un idol fals Editura

Princeps Edit Iaşi 2006 Eminescu după Eminescu

Editura Timpul Iaşi Poeţi din Basarabia (antologie critică) Editura Academiei Romacircne Bucureşti şi Editura Ştiinţa

Chişinău 2010

Convins că nu există roman icircn afara persona-jului (fireşte nu icircn sens canonic) Nicolae Bre-ban caută ndash icircn pofida erodării poziţiei perso-najului ndash tocmai marile personaje Chiar dacă s-a prăbuşit concepţia naratorului omniscient şi creaţia bdquoobiectivărdquo e privită suspicios icircn nu-mele autenticismului demiurgia ndash ca mare pri-vilegiu al romancierului ndash icircşi conservă putinţa de a concura starea civilă Or eroii lui Breban se mişcă la limita cacircmpului vizual al conştiin-ţei naratoare sunt marginalizaţi dar concreţi cotrobăind prin cotloanele vieţii biologice răscolind teritorii necercetate fixaţi icircn barocul icircntacircmplărilor existenţei icircn amorful care vege-tează Ţesutul epic creşte la intersecţia fatalită-ţii şi cauzalităţii prin subiectivizarea viziunii Rătăcim icircn bdquoinsulardquo Provinciei icircntr-un univers migrator supus spiritualizării şi degradării pe orbite convenţionale cu acutul presentiment al catastrofei printre bărbaţi bdquode vacircrstă virilărdquo trăind cu un violent cult al trecutului şi femei care vor călăi sau victime Icircncăpăţacircnat repre-zentant al tradiţiei falocrate cum s-a tot spus Breban pledează pentru bdquofemeia uriaşărdquo nu e doar o hachiţă personală aici Dacă o iubire plăsmuită năştea eroismul lui Don Quijote (nu observa Unamuno că icircntreg eroismul celebru-lui hidalgo pleacă de la o femeie) Breban vede icircn prezenţa femeii uriaşe un ax al operei chiar posibilitatea re-fecundării lumii

Continuare Partea I icircn nr 1 2014 p 94-101

c r i t i c ă e s e u 41

Tema-obsesie este deci Cuplul Tezismul forţei icircşi face loc Breban este un fin psihanalist atent la manipularea erotică a partenerilor sondacircnd zonele abisalităţii Eroii lui Breban par născuţi sub zodia victimei ei fug de o singurătate imposibilă şi găsesc contradictoriul inevitabil O viziune feudală ordonează aceste cupluri asimetrice Abstragerea icircn cu-plu dezvăluie tocmai rolul celuilalt bdquocreaţiardquo icircn celălalt Atras de ma-niheismul tipologic Breban divulgă aceste raporturi dintre tare şi slab călău şi victimă stăpacircn şi slugă Puterea funcţionează ca instinct erotic erosul se politizează icircndrăgostiţii lui ndash s-a observat ndash necăutacircnd feri-cirea ci căutacircndu-se pentru a-şi demonstra puterea prinşi icircn această reţea relaţională Dacă toată proza brebaniană stă sub fascinaţia forţei e cazul să notăm ndash pe urmele altora ndash că nu e vorba de o distribuţie univocă a rolurilor Raportul de forţe nu se exercită unilateral reducţi-unile stacircrnesc revolta romancierului Erotismul devorant icircşi află finali-tatea icircn luptă supunere dominare aservire pornind de la constatarea icircmperecherilor nepotrivite bdquoCe greşit sunt făcute cuplurilerdquo ndash citim icircn Don Juan Urmărind mişcările obscure luacircnd probe ale sedimentărilor abisale Breban violentează experienţa aperceptivă frenezia vitalistă incizia realistă şi obscurizarea existenţelor coabitează icircn numele po-menitului tezism al forţei Luarea icircn posesie a semenului ndash iată deviza lui Breban metamorfoza ndash iată soluţia eroilor săi Din nevolnicul şi cenuşiul Grobei (Bunavestire) se naşte bdquoun tarerdquo prestigiul tipului tare e icircnsoţit de sarcasmul auctorial dar să nu uităm icircn primul Grobei se deşteaptă stăpacircnul Provincia elitară este un univers feudal stăpacircnii şi slugile obediente icircnchipuie o lume dictatorială populată de roboţi spirituali o utopie negativă şi o religie totalitară feudalizacircnd opozi-ţiile Bogata producţie de tipuri e reductibilă la o ecuaţie proprie iar fascinaţia forţei e biciuită cu un cinism plebeian Breban discută cu o vervoasă capacitate de observaţie forţa celor mici acea forţă bdquomă-runtă consecventă inepuizabilărdquo Scriitorul urmăreşte ipostaza umilă anonimă a puterii decelacircnd bdquourmelerdquo icircn ceilalţi Eroii fascinează fac prozeliţi dezvoltă o forţă iradiantă Dezinvoltura spontaneitatea im-previzibilitatea ambiguizarea ndash toate slujesc respectării schemei inver-sarea rolurilor Martiri ai unor cauze obscure eroii lui Breban sfacircrşesc icircn impostură Cu o remarcabilă ştiinţă a detaliului imaginativ şi con-cret prozatorul repovesteşte lumea e atent şi grijuliu cu bdquoofertelerdquo ro-maneşti Oferta vieţii este icircnsă anarhia vieţii De aici vorbăria verbiajul năclăit redundanţa nerespectarea normelor tradiţionale Nicolae Bre-

42 R O M Acirc N Ăban sfidează spuneam logica narativă icircn numele haosului vieţii Viul fiinţa ontologicul bdquoceea ce ne icircnconjoară de peste totrdquo această mare şi imprevizibilă mişcare ar fi substanţa odiseicului roman Drumul la zid (1984) Un roman total icircn accepţia unui aspirator Breban care absoar-be orice (totul) pentru a desacraliza eposul şi a reinventa realitatea prin mitizare Drumul la zid s-a spus poate fi citit ca o epopee a dereificării descoperind excepţionalitatea omului comun adică excepţionalitatea ascunsă icircn banalitate aflacircnd puterea de a renaşte prin cucerirea spaţiu-lui interior Aflacircnd şi reaflacircnd miracolul de a fi recuperacircnd ndash sub dimen-siune alegorică ndash umanul icircn care intră desigur şi subumanul

Un Castor Ionescu trăieşte o revelaţie se retrage din lume pentru a reveni menit şi el unui bdquorol sacralrdquo [5 p 851] cu influenţă modela-toare nedorită chiar Icircn enigmaticul K (Pacircndă şi seducţie 1991) bdquolu-creazărdquo un demon al farsei Domnul K eroul acestei naraţiuni este un scriitor corupt de glorie interviurile acordate ziarelor bdquoburghezerdquo icircn numele unei dubioase revolte icircl aruncă icircn vidul social Profesiunea de a fi celebru megalomania (deşi trăieşte bdquoicircn afara socialuluirdquo) coche-tacircnd cu ritualul seducţiei (erotică şi politică deopotrivă) icircl definesc drept un politician al amorului un mic Dumnezeu ndash constructor de far-se Descoperim aici icircn embrion tema creaţiei (posesiei) testată prin invocarea unui Don Juan creator (un Romeo bdquomărunţelrdquo deşteptacircnd feminitatea) sau prin citarea bdquogăliganului de Rogulskirdquo un memorabil şi grobian viitor erou de roman Să ne amintim că icircn Don Juan To-nia bdquofixaţiardquo lui Rogulski va lupta pentru bdquoapărarea cupluluirdquo o viaţă mecanică ascunsă icircntr-o familie afişacircnd masca respectabilităţii Micu-ţa Tonia crispată pare intangibilă dar Rogulski o va trezi la o nouă viaţă o va remodela Rigiditatea contrariată alarma de animal vacircnat teama de vulgaritate se risipesc Tonia cu ale ei efluvii enigmatice de-vine autentică supusă unui ritual coruptiv Nicolae Breban demolează mitul fericirii erotice trecacircnd prin filtrul ironic discursul romanesc Don Juan este o bdquoepopeerdquo icircn registru parodic scriitorul bdquojucacircndu-serdquo cu metafora vacircnătorii Icircn spatele lui Rogulski cel pentru care a poseda icircnseamnă a descrie (a crea) stau interogaţiile asupra actului creator bdquoboala lui Rogulskirdquo este boala creaţiei Demiurgismul e drapat icircn fal-durile agresiunii donjuaneşti cel care posedă descriind icircmpărtăşeşte soarta scriitorului Palavragiul Rogulski dincolo de poezia trivialităţii dincolo de efectele fals-pedagogice pe care romanul le evidenţiază ac-cede la libertatea de a rămacircne ceea ce este

c r i t i c ă e s e u 43

Orgoliul creator mizacircnd pe supremaţia romanului a icircnvins icircn con-textul exploziei şaizeciste N Breban a urcat impetuos spre statutul de bdquoromancier al generaţieirdquo Nichita icircn anii de icircnceput paria pe acel june atletic fără volum icircncă negrăbit afişacircnd imperativ o siguranţă nutri-tă de un imens orgoliu Care iată peste ani a rodit Breban a visat să ajungă romancier şi această fascinaţie bdquotulbure şi precocerdquo l-a icircnsoţit mereu Romancier bdquoinstinctualrdquo cu lăcomie de lume icircncercacircnd să cu-prindă existenţa totală palpacircnd bdquofundulrdquo existenţei Nicolae Breban a impus o formulă asumacircndu-şi riscul greoiului Proza sa nu desfăşoară un interes localist nu cade icircn cazuistică minoră ci tinde spre gene-ral-uman reproblematizacircnd Chiar şi cacircnd ratează Breban rămacircne in-teresant Iar vegetaţia interpretativă poate creşte luxuriant pe acest sol Cum realitatea dilematică provoacă bdquoanimalul interiorrdquo şi spaţiul roma-nesc este confortabil-duplicitar invazia personajelor oximoronice pare firească prelungind o ambiguitate salvatoare

Previzibil nici ultimul roman brebanian masiv dificil confesiv etc nu se dezice de buchetul tematic icircndelung testat de prozator fiind deopo-trivă reconstituirea unei epoci (acele bdquoincredibile vremurirdquo ale primului deceniu comunist) şi mai ales o lungă retrospecţie a sinelui ca singu-ra cale de a-şi icircnţelege destinul Ultimele pagini ale romanului precipită bdquoevenimentelerdquo o informaţie şoptită neverosimilă un zvon neverificat (pe filiera tovarăşului Vitregu) funcţionează ca declic Petrecăreţul Const Buzilă icircnalt activist şi bdquoprieten de ultimă orărdquo al lui Calistrat un impos-tor jovial are o idee bdquonăstruşnicărdquo dispare se dă drept altul şi aterizează bdquoacolordquo bdquola fundrdquo experimentacircnd universul carceral Iar naratorul ne asi-gură trebuia să fie aşa Icircncepe detracarea degradarea lui Cali deja om aşezat prins icircntr-o bdquocăsnicie tovărăşeascărdquo (cu Valentina) Cu ştiutu-i ari-vism bdquoanemicrdquo icircn plasa micilor laşităţi şi ipocrizii vizitat de iluzii parano-ice şi fantasme indigeste Şi care brusc ascultacircnd vocile inconştientului revine icircn bdquopropria-i temniţărdquo (nemulţumirea de sine) realizacircnd că acel Const ar fi maestrul visat pierdut Icircncacirct etalacircndu-şi defectele coboracircnd icircn rătăcire şi bdquoscracircntealărdquo subjugat de obsesia de a-l căuta (aşteptacircndu-l) icircşi propune să rămacircnă viu trăind bdquoaidoma luirdquo să-i ducă bdquopropria lui via-ţărdquo Se reface icircn absenţă cuplul ucenic ndash maestru Dar s-a observat e vorba de o convertire prin delegaţie Revelaţia lui Calistrat după o aştep-tare intensă anunţacircnd bdquoicircnviereardquo o parafează Cinicul Const Buzilă ale-sese puşcăria pentru salvarea sufletului după ce gustase icircn plin stalinism misterul puterii şi bdquoreala falsitate a noii lumirdquo icircntronacircnd ndash sub şenilele

44 R O M Acirc N ĂIstoriei ndash minciuna existenţială sub un bdquoregim năvalnicrdquo Confruntat cu bdquomăştile răuluirdquo va căuta măreţia suferinţei Iar Calistrat icircnşurubat icircn an-grenaj nu vrea să ajungă şi să reziste bdquosusrdquo desigur icircntr-un timp lacom al Revoluţiei devorator cu eroi şi victime nu vrea să parvină ci să de-vină icircntacirclnindu-şi contemplacircndu-şi destinul Aşteptacircndu-şi timpul lunecacircnd icircn detracare ca icircntr-un coşmar melodios O devenire ţinută sub observaţie o ratare planificată conjugacircnd bdquolenea de destinrdquo pe fundalul bdquobasmului negrurdquo al Istoriei stacircngăcia (de mare bdquoadacircncimerdquo) şi forţa in-terioară dorind a rămacircne viu salvacircnd umanitatea După ce sub semnul provizoratului icircntacirclnise atacircţia maeştri de icircmprumut acei falşi maeştri re-pudiaţi Descoperind apoi salvator că această obsesivă căutare a magis-trului este o cale de a afla umilinţa

Icircn fond la ora bilanţului autorul Franciscăi recapitulează cu farmec epic şi portretistică suculentă divulgacircnd şi informaţii de culise credinţele ti-nereţii Acele seri aprinse şi nopţi albe cacircnd foştii prieteni aspiranţi la glorie macircnaţi de o impulsivitate paranoidă schiţau utopii tangibile Or-tacii de atunci euforizaţi cu o beligeranţă mascată icircnfracircngacircnd vitregiile timpului social credeau neclintit icircn viitorul lor dovedind o infailibilă icircncredere Trăind altfel spus bdquoicircn cuşca propriei obsesii de destinrdquo şi apă-racircnd cacirct se putea microcosmosul literar Iată pilda celui icircnrobit de proza abisală consacrat definitiv utopiei romaneşti Şi care avacircnd ndash arhitectu-ral ndash viziunea Operei impunacircnd prin ritm şi debit foracircnd abisalitatea refuzacircnd maniheismul nu dezvoltă o perspectivă justiţiară ci o gacircndire vie contradictorie protejacircnd şi pregătind explozia virtualităţilor adică salvacircnd bdquoadevărul spermaticrdquo (cioranian)

Ca bdquodescriptorrdquo infatigabil Nicolae Breban ne propune o poetică ex-plicită Evident realismul tradiţional e neicircncăpător pentru un prozator care insinuat icircn text icircşi rosteşte infatuat megadiscursul transferacircnd protagoniştilor icircntr-un limbaj nediferenţiat propriile teorii Marile teme dobacircndind carnaţie epică şi vitalitate se desfăşoară repetitiv aluvionar descentrat urmacircnd o schemă bătătorită fără economie de mijloace alunecacircnd icircn eseism Bolnav de grandoare fără rigoare na-rativă Breban preferă distribuţia dihotomică plonjează icircn concretul existenţial oferind romane bdquoideologicerdquo cu lungi discuţii şi febrile

c r i t i c ă e s e u 45

dezbateri bdquode ideirdquo manevrează inşi şterşi puşi icircn situaţii excepţiona-le deschizacircnd un destin icircnalt sau dimpotrivă cheamă la rampă inşi magnetici sadici asumacircndu-şi mentoratul cu schimbări de rol icircn ecu-aţia călău victimă icircn fine rămacircne bdquoun maestru al ambiguităţiirdquo [2 p 1131] dezvoltacircnd un tezism diluat bdquode dincolo de timprdquo cu o ha-lucinantă indentificare de roluri (personaj narator autor) Catapultat icircn prima linie cu o carieră rapidă dobacircndind funcţii icircnalte chiar icircn nomenclatura de partid alertat de mini-revoluţia culturală (iulie 1971) el va reacţiona paradoxal va demisiona va denunţa bdquopericolul unui nou stalinismrdquo (bdquoDie Weltrdquo) şi bdquoameninţarea unei icircntoarceri la dogma-tismrdquo (v bdquoLe Monderdquo 22 septembrie 1971) va reveni icircn ţară stacircrnind nedumeriri şi suspiciuni Dubla cetăţenie icirci va permite să penduleze icircntre frondă şi colaborare Agent al Securităţii icircn ochii exilului pro-scris icircn propria-i ţară va fi supravegheat monitorizat deoarece pune probleme se va icircncerca punacircnd la lucru şi cercurile adverse din lu-mea literaţilor compromiterea Cum Breban nu ataca politica inter-nă a regimului ci doar cea culturală energia sa recalcitrantă trebuia domolită I s-au satisfăcut poftele scria Gabriel Andreescu pentru a nu deveni un bdquoadversar activrdquo [4 p 255] Supus unui linşaj mediatic a fost declarat prin direcţia de investigaţie a CNSAS la 6 aprilie 2011 cu statut de colaborator Acelaşi Gabriel Andreescu era icircndreptăţit să reclame bdquoanarhia jurisprudenţialărdquo icircn materie de colaboraţionism de-finit lax sub cupola serviciilor aduse regimului Cu ascensiune bruscă dar fără bdquomerite activisticerdquo [5 p 849] cu o disidenţă estompată [6 p 94] privit mefient amăracirct şi bacircrfit după bdquotrădarerdquo considerat un ele-ment bdquonet duşmănosrdquo (sursa Costea) cazul Breban a ţinut afişul lungă vreme Dificil dar nu ostil fanatizat pentru cauza literaturii (salvarea propriei opere) flirtacircnd cu autorităţile independent dar şi oportunist orgoliosul Breban era de fapt imprevizibil bdquoNerealizatrdquo icircn vest idee de circulaţie icircn mediile literare bdquoBaltagrdquo (numele de cod) ar fi revenit icircn ţară icircncheindu-şi s-a spus icircn aceleaşi cercuri misiunea securistică Apolitic obsedat de sine Breban ar fi decepţionat icircn consecinţă nu s-a bucurat de graţiile Cabinetului parizian simetrizabil cu cel din ţară bdquoCancelaria parizianărdquo [1 p 188] cu nostalgia cenzurii şi imixtiunii predica se ştie est-etica bdquogustul arbitrar al unei moralerdquo [1 p 94] co-lorată totuşi politic Un bdquoanticomunism primitivrdquo după gustul lui Bre-ban impunacircnd după 1989 direcţia de dreapta icircn cultura noastră şi o ierarhie confecţionată pe acest calapod Dacă icircn anii dictaturii icircn cele

46 R O M Acirc N Ătrei decenii de cronică radiofonică Monica Lovinescu ascultată bdquocu sfinţenierdquo ne reaminteşte N Manolescu [2 p 1206] acţiona comple-mentar printr-un efort conjugat cu cei din ţară salvacircnd ndash icircn coliziunea cu cenzura ndash cărţile valabile e total nedrept să acceptăm ideea vehicu-lată cu hărnicie de unele voci că adevărata literatură s-ar fi scris icircn exil Ori că acolo s-a purtat bătălia canonică Indiscutabil ierarhizarea este bdquooperă de interiorrdquo sublinia ferm Al Cistelecan [7 p 6] chiar dacă nucleul parizian fanatizat politic trasa linia ideologico-literară ceracircnd alinierea Nesupus comandamentelor externe şi considerat de vacircrfuri-le emigraţiei reacţionare drept bdquoomul Securităţiirdquo cu bdquosarcini specialerdquo fireşte lapidat izolat refuzat de editori Breban a suportat o intensă campanie de intoxicare şi incitare stimulacircnd disensiunile Egocentris-mul bdquopatologicrdquo denunţat de un Dorin Tudoran (v Adio Grobeimea Voastră) icircl conducea spre concluzia că autorul Icircngerului de gips ar fi bdquoun perfect agent de influenţărdquo taxat ca agent al Securităţii icircntr-un materi-al destinat CIA de către Emil Hurezeanu controversatul Breban inco-mod volubil notoriu stacircrnind invidie etc se preta bdquoexploatării infor-mativerdquo bdquoMăreţiardquo afişată megalomania disidenţa vizibilă (cf Eugen Simion) au icircntreţinut pe piaţa publică un şir de legende brebaniene Ca să nu mai vorbim de luptele intense din saloanele emigraţiei cultu-rale acolo unde virusul suspiciunii făcea ravagii Personalitate egolatră emfatică antipatizată invidiată copios bacircrfită supus bdquobirocraţiei de publicarerdquo chemat pentru lungi discuţii la CCES (conivenţele politice fiind inevitabile) sfidacircnd prin importanţa de sine provocacircnd ndash ca figu-ră publică ndash viesparul literaţilor bdquoobiectivulrdquo Breban cerea din partea organelor o strategie prudentă Fiindcă nu-şi dorea explicit statut de opozant strecuracircnd de pildă icircn bdquoScacircnteiardquo cacircte un articol bdquopentru a-şi putea face liniştit de caprdquo prozatorul trebuia neutralizat exploatacircndu-se bdquoparticularităţile temperamentalerdquo După cum Breban icircnsuşi se iluzio-na că mascarada naţionalistă redogmatizarea adiind a realism-socia-list cum observase Nicoleta Sălcudeanu [6 p 92] puteau fi stopate prin rezistenţa culturală limitacircnd efectele

Am putea desigur eseiza icircndelung pe marginea asumării acestui trecut convulsionat angajacircnd pasional taberele Ultimul Manolescu fostul prieten notează de pildă icircn Istorie că Breban a fost demis şi că sub directoratul său Romacircnia literară se ideologizase Breban icircn replică precizează corectiv că şi-a dat demisia icircn plic din Franţa printr-un bdquoprotest explicitrdquo [1 p 257] fiind exclus din Biroul Uniunii Scriito-

c r i t i c ă e s e u 47

rilor (laş nepăsător răspunzacircnd docil comenzii de partid) Tot Ma-nolescu e de părere că memorialistica brebaniană ar fi tendenţioasă [2 p 1133] acumulacircnd frustrări şi inexactităţi cu fulgere polemice pentru a-şi croi bdquoo imagine avantajoasărdquo că romancierul evident pro-vocator original digresiv cultivă un stil bdquoplin de greşelirdquo [2 p 1121] vehiculacircnd idei paranoice şi stereotipii morale Nici Alex Ştefănescu nu e mai blacircnd obiecţiile sale vizacircnd proza tautologică şi bdquosurditateardquo autorului imun la observaţii făcacircnd din literatură un scop icircn sine Cert e că măreţia leonină a lui Breban sacirccacircit de roiuri de muşte nu poate accepta condiţia de victimă Cu origine bdquonesănătoasărdquo (tatăl său fiind preot greco-catolic) cu o viaţă aventuroasă cititor bulimic el face din scris cu icircndărătnicie o irepresibilă vocaţie lansacircnd cu aplomb proiecte impunătoare Un eroism tenace icirci icircntreţine pulsiunea creaţiei şi credinţa icircn scris Această mistică a literaturii afişată orgolios care să observăm precede şi anunţă opera exhibă o bdquoplăcere vicioasărdquo [8 p 538] ferment cultural animat de ideea (nepoetică) de construcţie masivă Breban nu poate uita ndash icircn nicio icircmprejurare ndash de sine Accep-tă bdquoimposturardquo poetică (Paris 1986) scrie tot acolo despre Spiritul romacircnesc icircn faţa unei dictaturi dar printre racircnduri se iţeşte maiestu-oasă figura sa mustrătoare icircndemnacircndu-ne somativ să fim ieşind din tunelul dictaturii bdquoadulţi şi responsabilirdquo [9 p 99] Şocul libertăţii a tulburat multe spirite icircntreţinacircnd doar aparent bdquoo răfuială colegialărdquo [1 p 242] Apriga falangă politică postdecembristă sub flamura unei moralităţi severe a iscat discreţionar răstălmăciri amacircnacircnd reala nor-malitate Vizaţi erau corifeii GDS Icircncacirct bacircntuiţi de bdquostafia prezentu-luirdquo după lungile decenii comuniste riscăm să nu ne putem bucura de prezentul nostru bdquoSurpareardquo decembristă ne-a adus libertatea un bdquodar otrăvitrdquo scrie Breban bdquoVeşnicul provincialrdquo icircncă se mai macircngacircie cu spe-ranţa re-unirii spiritelor creatoare [1 p 280] icircncă mai crede (himeric) că intelectualii de vacircrf vor abandona scenariile veninoase bdquomincinoa-se cu programrdquo conlucracircnd Deşi el un bdquonordicrdquo coboracirct la Bucureşti un ardelean rigid bătacircndu-se icircndărătnic pentru cărţile sale voiajacircnd icircn comunism fără slujbă stracircmtorat dar cu cetăţenie germană (din 1972) obosit după atacirctea lupte stacircnjenit să răspundă la acuze (bdquoto-vărăşiardquo cu Burtică bdquoprieteniardquo cu Pleşită scriitor al Ministerului de Interne cu sarcina de bdquoa spargerdquo exilul etc) alesese tăcerea Avacircnd icircnsă mirajul literaturii şi cultul cantitativului atacacircnd teme bdquoimposibilerdquo de mare icircntindere construind romane-catedrală Fiindcă recunoscacircndu-şi

48 R O M Acirc N Ăstilul bdquodezordonatrdquo riscacircnd Breban afirma tăios bdquostilistica este gacircfacircitul autoruluirdquo [9 p 291]

Acum respiracircnd icircn libertate ieşind din coşmarul social al totalitaris-mului roşu icircşi poate contempla truda convins că teza deşertificării este falsă Că rezistenţa prin cultură a icircngăduit supravieţuirea icircn esen-ţial cacirctă vreme la noi icircntr-un regim discreţionar opoziţia făţişă a fost bdquoexoticărdquo [1 p 147] mulţumindu-ne cu bdquorevolta icircn oglindărdquo bdquoPăcălitrdquo de primul Ceauşescu Breban a luptat să rămacircnă scriitor Şi e convins că icircn pofida ingerinţelor s-au ivit opere valabile icircn acel bdquoexil esteticrdquo chiar dacă fenomenologia revizionistă de azi reexaminacircnd icircn regim de urgenţă literatura postbelică icircmbrăţişează justiţiar criteriul mo-ral-politic devenind o bdquoprocuratură literatărdquo icircn numele unui militan-tism fantomatic

Scriitor vizionar bdquonebunrdquo fără bdquotact socialrdquo totuşi bdquodescurcăreţrdquo (cum a fost suspectat) vizitat de spaimele ratării aşteptacircnd ndash icircntr-o tinereţe căutătoare nesigură ndash o glorie incertă anunţacircnd proiecte bdquobombasti-cerdquo Nicolae Breban s-a confruntat cu o benefică icircntacircrziere de destin Un adolescent ezitant icircntacircrziat deci terorizat de gacircndul de a nu avea ta-lent un bdquoratat potenţialrdquo crescacircnd sub protecţia grupului ca bdquoatelier de lucru şi de formaţierdquo [10 p 316] un scrib epic retras icircntr-o bdquomargina-litate activărdquo [10 p 63] Revanşacircndu-se spectaculos sedus şi la bătracirc-neţe de vechea bdquofervoare scripturisticărdquo credincios temelor obsesive slujind utopia romanescă desfăşurată amplu problematic inconfun-dabil ispăşind astfel o vină inefabilă

5 Marian Popa Istoria literaturii romacircne de azi pe macircine vol II Fundaţia bdquoLuceafărulrdquo Bucureşti 20016 Nicoleta Sălcudeanu Revizuire şi revizionism icircn literatu-ra postcomunistă Editura Muzeului Naţional al Literaturii Romacircne Bucureşti 20137 Al Cistelecan De la revizuire la revizionism icircn bdquoArgeşrdquo nr 820138 Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane (1941-2000) Editura Maşina de Scris Bucureşti 20059 Nicolae Breban Riscul icircn cultură Editura Polirom Iaşi 199710 Nicolae Breban Sensul vieţii (Memorii I) Editura Polirom Iaşi 2003

Note

c r i t i c ă e s e u 49

Iulian BOLDEAActualitatea criticii

Intransigent polemic ferm icircn opinii şi tran-şant icircn atitudini Mircea Iorgulescu (născut pe 22 august 1943 decedat icircn 7 iunie 2011 la Paris) ar fi icircmplinit anul trecut 70 de ani Unul dintre criticii romacircni influenţi icircn anii rsquo70-rsquo80 foiletonist reputat şi exigent Iorgulescu a fost timp de optsprezece ani redactor la bdquoRomacircnia literarărdquo icircntre anii 1971 şi 1989 Cărţile sale (Rondul de noapte Al doilea rond Scriitori tineri contemporani Firescul ca excepție Critică şi an-gajare Ceara şi sigiliul Prezent Spre alt Istrati Eseu despre lumea lui Caragiale Tangenţiale) dovedesc voinţă de rigoare şi imperativ al cla-rităţii criticul fiind atras mai mult de bdquoanalitica actualităţiirdquo (Dan Culcer) Cartea de debut Rondul de noapte conţine texte cu o natură complexă ce se situează bdquoicircntre eseu portret şi studiu analiticrdquo materia fiind configurată cronologic şi tipologic deopotrivă Scriitorii importanţi ai momentului sunt analizaţi din unghiul corelaţiei textului cu contextul auto-rul fiind mai cu seamă atent la bdquodescrierea unor forme literare şi a configuraţiei opereirdquo dar şi la acele momente cruciale icircn evoluţia literaturii romacircne ilustrate cu personalităţile ei exponen-ţiale Perspectiva asupra poeziei circumscrie bdquopoeţii tranziţieirdquo (Emil Botta Maria Banuş etc) momentul Steaua (AE Baconsky) pacircnă la poezia anilor rsquo70 (Mircea Dinescu Adrian Popescu Dinu Flămacircnd) Aprecierile despre criticii romacircni importanţi sunt sintetice efici-

IB ndash prof univ dr la Universitatea bdquoPetru Maiorrdquo

din Tacircrgu-Mureş A colaborat cu mai multe articole la

bdquoKindlers Literatur Lexikonrdquo (Metzler Stuttgart Weimar

2009) Ordinul bdquoMeritul pentru icircnvăţămacircntrdquo icircn

grad de Ofiţer 2004 Este conducător de doctorat

redactor-şef al revistei bdquoStudia Universitatis laquoPetru Maiorraquo

Philologiardquo redactor la revista bdquoVatrardquo membru icircn colegiul

de redacţie al mai multor reviste de cultură Dintre

volumele publicate Scriitori romacircni contemporani (2002) Poezia neomodernistă (2004)

Vacircrstele criticii (2005) Istoria didactică a poeziei romacircneşti

(2005) Poeţi romacircni postmoderni (2006) Teme şi

variaţiuni (2008)

50 R O M Acirc N Ăente plastice procedacircndu-se la reducţia trăsăturii dominante de exem-plu la Maiorescu e vizibil un bdquoton al eficienţeirdquo Gherea e contemporan cu noi bdquoprintr-un mod de lecturărdquo icircn timp ce icircn cazul lui Lovinescu e pusă icircn lumină bdquoimpersonalitateardquo Icircn privinţa criticilor contemporani icircn Al doilea rond procedeul sintetizării subliniază dă rezultate de expresivi-tate sporită Astfel Adrian Marino se detaşează prin bdquovocaţie de compe-titorrdquo Al Piru e dominat de o bdquovoinţă de autoritaterdquo Eugen Simion are o altă vocaţie anume a bdquoinstituţionalizăriirdquo icircn timp ce Cornel Regman se impune printr-o bdquoconstantă atitudine de institutor mereu preocupat de menţinerea ordiniirdquo

Lecturile lui Mircea Iorgulescu se fundamentează pe necesitatea icircnţele-gerii (bdquoVreau să icircnțeleg nu să demonstrez ceva ce ştiu dinainterdquo) prin-tr-o camuflare a instrumentarului critic (bdquoideal este ca metoda să nu se vadărdquo) dar şi prin apelul la portretul sintetic (ilustrative sunt portrete-le unor scriitori şi critici precum Radu Petrescu Lucian Raicu Mircea Zaciu Marian Papahagi etc) prin recursul la explorări atente cu nelip-sit nerv polemic Ataşat unei etici a adevărului critic foiletonistul pro-blematizează acut spaţiul literaturii oferind analize interesante ale unor scriitori precum Marin Preda Augustin Buzura George Bălăiţă Ştefan Bănulescu Mircea-Horia Simionescu Fănuş Neagu Dinu Flămacircnd Bu-jor Nedelcovici Mircea Ivănescu Leonid Dimov Mircea Nedelciu etc Cu o scriitură densă contrasă tensionată sincopată atrasă de fulguran-ţa aforismului cu un ton ce refuză orice compromis orice tranzacţie cu normele impuse sau cu prejudecăţile textele critice ale lui Mircea Iorgu-lescu impun prin precizia enunţurilor prin sistematica demonstraţiei şi prin rafinamentul expunerii atentă la dimensiunile de profunzime ale tectonicii textului şi la dialectica atitudine viziune lirică De exemplu la Dimov criticul subliniază că bdquojocul este expresia spaimei miraculosul este un refugiu jovialitatea poetului are un secret fior tragicrdquo Relevarea rolului şi a funcţionalităţii criticii de icircntacircmpinare porneşte de la ideea utilităţii genului şi a ancorării lui icircn actualitate (bdquoCronica şi recenzia nu au dispărut icircşi au rostul lor important şi bine stabilit icircn mişcarea literară contemporană atacirct la noi cacirct şi icircn alte părți mai vesticerdquo)

Din volumul Firescul ca excepţie se detaşează amplul eseu Din vremea lui Dinicu Golescu bdquoun text serios şi deopotrivă icircncacircntător scris cu inteligenţă cu umor şi pe alocuri cu sarcasmrdquo (Nicolae Manolescu) Memorialul de călătorie al lui Dinicu Golescu e perceput de critic din

c r i t i c ă e s e u 51

perspectiva ambivalenţei normalitate anormalitate bdquoVenit dintr-o lume aberantă cum era aceea din principatele fanariotizate Constan-tin Golescu descoperă călătorind icircn Occident o lume firească icircn care spiritul său deloc amorţit nici pacircnă atunci şi sigur nedeformat se tre-zeşte şi se integrează icircntr-un chip cacirct se poate de normal Cu adevărat uimit se arată marele logofăt nu de ceea ce vede icircn voiajul său ci de ceea ce icircşi aminteşte despre ţara luirdquo

Interesante sunt studiile despre Panait Istrati (Spre alt Istrati reconfi-gurat ulterior icircn Celălalt Istrati) unde Mircea Iorgulescu se străduieşte să detaşeze amprenta tragică să sublinieze refuzul literaturizării şi să repudieze eticheta pitorescului ce plana uneori abuziv asupra operei autorului Chirei Chiralina (bdquoStructural Panait Istrati nu este un poves-titor icircn sensul clasic al termenului şi cu atacirct mai puțin unul oriental e un om care vine din infern şi scrie pentru a depune mărturie Vrea să zguduie nu să placărdquo) Icircn fond asta icircnseamnă binecunoscuta sin-tagmă bdquoun alt Istratirdquo altul decacirct cel impregnat de sonuri şi reflexe ale pitorescului idilismului lirismului edulcorat un Istrati reconstruit prin prisma dosarului biografic psihologic sau psihanalitic dar şi prin reconsiderarea operei cu sugestia accentului tragic bine documentat şi interpretat Al Cistelecan subliniază cu drept cuvacircnt suspens-ul de-monstraţiei dar şi faptul că autorul acestui bdquospectacol de critică nara-tivărdquo reconstituie biografia şi opera lui Istrati bdquoicircn termenii frenetici ai unei drame Recuperarea unei vieţi atacirct de precipitate icircntr-un stil critic tranşant de alertă dar şi reflexiv icircn acelaşi timp şi icircn aceeaşi măsură e dovada unei icircntacirclniri de graţie Pornind de la alte exegeze icircnchinate lui Istrati Iorgulescu găseşte repede un casus belli exegetic icircncepacircnd de la care toată monografia respiră doar aer polemic Rigoarea lui pune uşor la punct diletantismul altor cercetători ai biografiei istratiene şi mai uşor deconspiră el răstălmăcirile şi manipulările operei adevăratul conflict e icircnsă cel al interpretării Atacirct pentru operă ndash lăsată totuşi icircn mare pe altă dată ndash cacirct şi pentru semnificaţia unor secvenţe biografice ori a unor peripeţii ideologice ori de atitudine Biografia lui Mircea Iorgulescu are o strategie de campanie şi un ritm intens dramaticrdquo Si-tuacircndu-se icircn limitele adevărului propriei concepţii artistice Istrati se relevă ca un scriitor ce trăieşte autentic şi dramatic aporiile propriului destin chiar sau mai ales icircn răspăr cu imperativele şi fixaţiile veacului său bdquoLa icircnceputul unui secol ce descoperă (descoperă sau inventea-ză) metamorfoza alteritatea depersonalizarea schizofrenia ca feno-

52 R O M Acirc N Ămen social multiplicarea icircn uniformitate statistica totalizantă disolu-ţia rinocerizarea Istrati are insolenţa de a rămacircne aşa cum esterdquo

Cartea despre Caragiale intitulată de autor Marea trăncăneală a apărut icircn 1988 sub titlul benign Eseu despre lumea lui Caragiale Aici Mircea Iorgulescu decupează şi explorează o latură nouă a lumii lui Caragiale nu aceea idilică de euforie volubilă delectabilă şi comică ci una gravă bdquoserioasărdquo violentă agresivă Limbajul nu e individualizant ci omogeni-zant trăncăneala ascunde o tendinţă de anonimizare schematism verbal vehemenţă vorbită şi fizică Universul caragialian ar fi tutelat icircn viziunea criticului de două instanţe atotcuprinzătoare secţia (simbol al autorită-ţii al Puterii care prin diferiţii săi agenţi controlează supraveghează şi sancţionează orice iniţiativă personală) şi carnavalul care circumscrie existenţa debusolată lipsită de repere ferme a personajelor bdquoSecția este vital interesată icircn perpetuarea carnavalului şi icircn protecția mecanisme-lor de mistificarerdquo Dialogul dintre cele două instanţe se manifestă prin compromis falsitate şi fraudă iar tipul emblematic e bdquopişicherulrdquo care reprezintă un mod de existenţă ilegitim adică bdquoun puternic factor de uni-tate colectivă şi de armonie socialărdquo Icircn acest univers neomogen lipsit de fermitate ontică de criterii marcat de frecvente bdquoschimbări ale macazu-luirdquo bdquooamenii ordinii şi ai legii parafrazează un mod de viață structural necinstitrdquo Volubilitatea infinită incoerentă mistificatoare construieşte un bdquoinfern fanfaronrdquo ce legitimează cum scrie eseistul bdquoconfortul com-placeriirdquo Icircn antiteză flagrantă cu universul euforizant al trăncănelii secţia impune agresivitate violenţă control strict supraveghere icircn forme nu-meroase (agresarea fizică sau verbală bdquoturnatul la secțierdquo procesul-verbal etc) care transformă violenţa icircn bdquoritual halucinatoriurdquo Lectura bdquolumii lui Caragialerdquo e mai ales o exegeză subversivă adesea a lumii anilor rsquo80 (dominată de cenzură teroare autoritarism şi ideologie dogmatică) prin prisma operei caragialiene

Volumul Tangenţiale (2004) marchează o reicircntoarcere a criticului la foileton fiind compus din cronici ale unor cărţi de critică teorie eseu stilul fiind cel probat icircn cărţile anterioare dens eliptic stracircns argu-mentativ polemic tensionat Seducător prin volutele frazării dar şi prin concizia bine strunită critica lui Mircea Iorgulescu oferă mai ales prin bdquovocaţia formulei pregnante memorabile a portretului din cacircteva trăsăturirdquo (Nicolae Manolescu) multe perspective şi sugestii herme-neutice demne de interes

c r i t i c ă e s e u 53

Alexandru Ovidiu VINTILĂTraian Brăileanu şi Martin Heidegger O congruenţă anume

Din prisma pronunţatei să-i spunem sim-patii politice pentru extrema dreaptă există similitudini icircntre destinul cărturarului buco-vinean Traian Brăileanu şi cel al unui contem-poran de-al său marele filozof german Martin Heidegger Deşi diferiţi ca filozofi şi unul şi celălalt se icircntacirclnesc icircn punctul icircn care se de-clară fără putinţă de tăgadă drept susţinători ai mişcării de extremă dreaptă din ţările lor De asemenea ambii au icircnţeles să lupte icircmpo-triva spiritului modern al ştiinţelor pozitivis-te Semnificativ icircn ceea ce priveşte congruen-ţa dintre cei doi este şi faptul potrivit căruia la Heidegger precizează Safranski bdquoLocul ec-stazului filozofic este luat acum de o mis-tică a comunităţii poporuluirdquo1 La Brăileanu din păcate după 1928 cacircnd opţiunea sa po-litică icircncepe treptat să devină evidentă (vezi cartea Sociologia şi arta guvernării o culme icircn acest sens) se poate vorbi despre o imixtiune a convingerilor personale de natură politică icircn cadrul teoriei sale De aici doza de subiec-tivism din anumite analize ştiinţifice pe care le-a iniţiat cu privire la sistemul social regi-mul politic problematica elitară etc şi faţă de care nu a avut nicio reţinere de a le impune icircn practica politică Aici distingem şi nota cea mai pregnantă de contrarietate care planează asupra operei savantului bucovinean despre

AOV ndash licenţiat icircn istorie şi filozofie diplomat icircn

inginerie şi management agroturistic Doctor icircn ştiinţe

socioumane Membru al Uniunii Scriitorilor din

Romacircnia Redactor-şef al revistei bdquoBucovina literarărdquo şi membru icircn colegiul de

redacţie al revistei bdquoScriptumrdquo a Bibliotecii Bucovinei

bdquoI G Sbierardquo din Suceava Cărţi publicate caricatura de

cretă (2003) miezonoptice tradiţia rupturii (2008) cartea lui koch (2009)

viaţa preschimbată (2011) Demersul dialogic Semne ale

unei experienţe a icircnţelegerii (2011) Traian Brăileanu

Icircntruchipările raţiunii Fapte idei teritorii ale realităţii

din interbelicul bucovinean (2012) monografia Traian

Brăileanu Dialectica unei istorii personale (2013)

54 R O M Acirc N Ăcare se spune că icircşi icircndeplinea profesia de la catedră cu o morgă tipic germană Contradictorie este la cărturarul creştin Traian Brăileanu şi alegerea drept reper pentru gacircndirea sa sociologică a unor elemente din filozofia ateului Vasile Conta

Martin Heidegger cel din timpul implicării sale politice adică icircnce-putul anilor rsquo30 afirmă că edificarea unei noi lumi spirituale pentru poporul german devine sarcina esenţială a universităţii Astfel gacircndi-torul german icircşi arată toată disponibilitatea icircn slujba poporului fiind ferm convins că bdquoo dată cu revoluţia naţional-socialistă se putea reali-za şi o icircnnoire a Universităţii dacă deţinătorii puterii vor da ascultare savanţilor de renumerdquo2 La racircndul său şi Traian Brăileanu cacirct timp a fost ministru credea cu tărie că timpul reformei mult aşteptate de el icircn icircnvăţămacircnt nu doar icircn cadrul universităţii sosise De asemenea sco-pul icircnvăţămacircntului trebuia să fie prin excelenţă naţional Surprinzător este la filozoful german că pacircnă atunci icircşi dorise să menţină permanent spiritul adevăratei ştiinţe şi filozofii departe de considerentele utilităţii şi ale orientării practice nemijlocite Imediat ce aderă la naţional-soci-alism icircşi schimbă optica militacircnd pentru o instrumentalizare a ştiinţei icircn scopuri naţionale3

Măcar formal ideile lui Traian Brăileanu conform cărora voia să ini-ţieze anumite şcoli de formare a unei noi elite converg cu cele ale lui Martin Heidegger cu privire la icircnfiinţarea bdquoTaberei ştiinţeirdquo bdquoIdeea or-ganizării acestei tabere o expusese icircncă de la 10 iunie 1933 la o consfă-tuire pe probleme educative a ltServiciului pentru ştiinţă al asociaţiilor studenţeşti germanegt de la Berlin Urma să fie un amestec icircntre o ta-bără de cercetaşi şi o academie platoniciană Deviza era a trăi icircmpreu-nă a munci icircmpreună a gacircndi icircmpreună ndash pentru o perioadă anterior stabilită icircn mijlocul naturiirdquo4 După cum lesne se observă modelul lui Heidegger care a fost pus icircn practică icircnsă fără succes seamănă icircntru-cacirctva şi cu taberele de muncă legionare Deosebirea fundamentală din-tre ele este că bdquoTabăra ştiinţeirdquo germană se ridică printre altele icircmpo-triva bdquoideologismului steril al creştinismuluirdquo care icircn opinia filozofului german se impunea să fie depăşit5

Deşi Traian Brăileanu a fost cu certitudine antisemit Heidegger nu a fost cel puţin nu icircn sensul sistemului ideologic demenţial al naţional-socialiştilor Cu toate acestea există mărturii cum că autorul celebrei

c r i t i c ă e s e u 55

lucrări Fiinţă şi timp (Sein und Zeit) bdquolticirci icircmpărţea icircntr-adevăr pe ger-mani atacirct pe colegii săi cacirct şi pe studenţi icircn evrei şi neevreigt (Ettin-ger)rdquo6 Tot el lasă să se icircnţeleagă că icircn cadrul universităţii evreii se manifestau ostil Safraski notează fără echivoc următoarele bdquoDintr-o scrisoare descoperită icircn 1989 trimisă la 20 octombrie 1929 lui Victor Schwoumlrer locţiitorul preşedintelui Comunităţii de ajutorare a oameni-lor de ştiinţă germani (o organizaţie care se ocupa de acordarea burse-lor) rezultă că Heidegger a icircmpărtăşit icircn mod clar ceea ce icircn cercurile universitare se numea ltantisemitismul de concurenţăgt (un termen creat de Sebastian Haffner) Heidegger este vorba a recunoaşte imedi-at că avem de ales icircntre a ajuta din nou viaţa noastră spirituală germană prin forţe şi educatori autentici autohtoni fie a o lăsa icircn seama evreizării crescacircnde icircn sens mai restracircns sau mai amplurdquo7 Icircn realitate bdquoantisemi-tismul de concurenţărdquo care s-a manifestat icircntr-o anumită formă şi icircn Romacircnia recte Bucovina lui Traian Brăileanu nu admitea de fapt asi-milarea evreilor consideracircndu-i un grup diferit Reprezentanţii unui asemenea curent de opinie se opuneau oricărei posibilităţi ca evreii să ajungă să joace un rol dominant icircn cultură Filozoful german subliniază elementul german din filozofie distingacircndu-l de raţionalismul francez utilitarismul englez sau tehnicismul americanilor Şi totuşi Heidegger respinge antisemitismul bdquospiritualrdquo Icircntr-o prelegere de-a sa de la mijlo-cul anilor rsquo30 icircl va apăra pe Spinoza8 Oricum unii biografi ai lui Hei-degger reţin că după ce a devenit rector al Universităţii din Freiburg icircn 21 aprilie 19339 se va distanţa atacirct de colegii cacirct şi de studenţii evrei Tot icircn această perioadă Heidegger va icircntrerupe legătura pacircnă şi cu Edmund Husserl magistrul şi prietenul său de origine evreiască după cum se ştie

Dacă icircn 1946 lui Heidegger i se va interzice să predea interdicţie care se va menţine pacircnă icircn 1949 după care treptat va fi reabilitat Brăilea-nu icircn acelaşi an va fi condamnat la 20 de ani de temniţă decedacircnd icircntr-un timp relativ scurt din cauza condiţiilor inumane din icircnchisoa-rea comunistă pe data de 3 octombrie 1947 la Aiud

Adevărat nu icircncape vorbă este şi faptul că cele două personalităţi au avut un raport diferit de implicare icircn cadrul mişcărilor de extremă dreaptă din ţările lor şi poate Traian Brăileanu icircn acest sens a avut o vinovăţie mai mare Icircnsă chiar şi aşa nu se justifică felul odios inu-

56 R O M Acirc N Ăman icircn care au acţionat comuniştii proaspăt veniţi la putere icircn Romacirc-nia acelor ani Şi asta fără să mai luăm icircn calcul că i s-a intentat un simu-lacru de proces şi nici chinurile prezentate deja la care a fost supusă icircn mod vindicativ familia sa

Dincolo de toate acestea un lucru este acceptat credem de toţi şi anu-me că şi Traian Brăileanu dar şi Martin Heidegger au fost prinşi ca să utilizăm o sintagmă a lui Adorno bdquoicircntr-un context fatalrdquo10 Şi unul şi celălalt marcaţi de o anume congruenţă s-au situat icircn lume lăsacircnd loc posibilităţii formulării unor obiecţii momente contradictorii care uneori nasc o anume greutate icircn a-i icircnţelege pe deplin

1 Ruumldiger Safranski Un maestru din Germani Heidegger şi epoca lui Editura Humanitas Bucureşti 2004 p 2582 Ibidem p 2483 Ibidem p 2564 Ibidem p 2585 Ibidem despre viaţa şi opera lui Martin Heidegger vezi şi Otto Poumlggeler Drumul gacircndirii la Heidegger Editura Humanitas Bucureşti 1998 Michael Inwood Heidegger Editura All Bucureşti 2010 Walter Biemel Heidegger Editura Humanitas Bucureşti 1998 Cătălin Cioabă Tip şi temporalitate comentariu la conferinţă Conceptul de timp la Martin Heidegger Editura Humanitas Bucureşti 2000 The Cambridge Companion to Heidegger Cam-bridge University Press Cambridge 2006 etc 6 Ibidem p 2527 Ibidem8 Ibidem p 252-2539 Michael Inwood Heidegger Editura All Bucureşti 2010 p 1310 Apud Ruumldiger Safranski op cit p 293

Note

c r i t i c ă e s e u 57

Lina CODREANUProverbul şi epigrama (I)

Generalităţi Icircn istoria esteticii sunt distinct diferenţiate categoriile fundamentale (tragi-cul comicul frumosul sublimul) şi derivatele (graţiosul uracirctul satiricul ironicul umoris-ticul sarcasmul grotescul fantasticul absur-dul) exemplificările aplicacircndu-se icircndeosebi operelor consacrate precum tragedia come-dia basmul etc Pentru speciile literare minore dar cu frecventă circulaţie icircn literatura orală şi scrisă categoria estetică a comicului are un sta-tut aparte identificat icircn interpretările critice ca genul comic ori umoristic la icircncadrarea căru-ia icircntr-un gen literar ar trebui avute icircn vedere toate modalităţile literare prin care autorul icircşi exprimă artistic impresiile stările sufleteşti ideile universul de viaţă propriu ori receptat din lumea reală Speciile literare la care facem referire sunt proverbul zicala epigrama anec-dota bancul gluma şa Posedacircnd moduri de organizare şi structuri specifice acestea asimi-lează caracteristici ale mai multor genuri lite-rare consacrate epic liric dramatic ori enig-mistic aforistic didactic etc formacircnd un gen de frontieră neomogen prin aluviunile literare care deschid albii noi firave icircn literatură Chiar dacă sunt ori nu afirmate (anecdota bancul de pildă) aceste specii minione ale literaturii sunt texte alerte asemănătoare prin forma concen-trată prin includerea categoriei estetice a co-micului ori prin circulaţia atacirct icircn formă vorbită cacirct şi icircn cea scrisă

LC ndash profesor la Colegiul Naţional bdquoCuza Vodărdquo din Huşi jud Vaslui

Publicist documentarist Semnează un Dicţionar al personalităţilor huşene (icircn

colab) apărut icircn monografia Istoria Huşilor (Galaţi 1995) studii ştiinţifice icircn vol Alma

mater husiensis (Iaşi 2008) şa Icircn curs de apariţie vol Theodor Codreanu

Biobibliografie critică sub egida Bibliotecii Municipale bdquoB-P Hasdeurdquo din Chişinău

58 R O M Acirc N ĂVom examina concomitent icircn cele ce urmează proverbul şi epigrama deşi merită discuţii speciale şi celelalte forme scurte de organizare lite-rară Interesează icircn acest sens definirea vechimea şi transmiterea cau-za şi efectul umoristic aria tematică elemente prozodice şi alte aspecte aparţinacircnd celor două specii literare

Definire Provenit din lat proverbium (bdquodictonrdquo) cuvacircntul proverb este conform dicţionarelor explicative şi de specialitate bdquoo frază scur-tă de obicei ritmică icircn care poporul exprimă icircn mod metaforic concis şi sugestiv rezultatul unei experienţe şi care conţine o povaţă o icircnvă-ţăturărdquo1 bdquoformulă fixă icircn general metaforică exprimacircnd un adevăr re-zultat din experienţă un sfat şi cunoscută de toţi membrii unui grup socialrdquo2 bdquoo expresie (devenită) populară care cuprinde icircntr-o formă concentrată sau eliptică sugestivă [] o icircnvăţătură o experienţă de viaţărdquo3 bdquoo cugetare exprimacircnd icircntr-o formulă lapidară relativ stabilă din punct de vedere lingvistic şi adeseori metaforică uneori ritmată sau rimată un adevăr sau o convingere cu valoare generalărdquo4 Similară proverbului este zicătoarea sau zicala (din lat dico -ere bdquoa zicerdquo) dar deşi poartă o expresivitate sporită are o structură mai simplă şi circulă icircndeosebi integrată icircn enunţuri Aşadar mici nuanţări de la un tom la altul Mi se pare icircndreptăţit să amintesc definiţia dată de Iuliu A Zanne autorul monumentalei colecţii Proverbele romacircnilor publicată icircntre anii 1895-1903 icircn zece volume subintitulată Proverbe zicători povăţu-iri cuvinte adevărate asemănări idiotisme şi cimilituri bdquoPentru noi pro-verbele sunt deci expresiunea caracterului şi a moravurilor unui popor modului său de a cugeta de a vedea şi de a simţirdquo (p XX)5

Epigrama e un cuvacircnt grecesc epigramma bdquoinscripţierdquo provenind din epi ndash bdquoperdquo şi graphein ndash bdquoa scrierdquo Căutăm acum icircn dicţionare valorile se-mantice ale cuvacircntului epigramă şi găsim definiţii care trimit la specia literară versificată (mulţi teoreticieni o icircncadrează la bdquopoezia cu formă fixărdquo) aparţinacircnd genului scurt Astfel epigrama este definită ca bdquoscur-tă poezie care satirizează elementele negative ale unui caracter ome-nesc ale unei situaţii etc şi se termină printr-o trăsătură de spiritrdquo6 bdquospecie a poeziei lirice caracteristică prin scurtimea ei ndash de obicei un catren ndash şi prin satirizarea defectelor unei persoane sau ale unui grup de persoanerdquo7 bdquomic poem terminat cu o şfichiuire satirică muşcătoa-

c r i t i c ă e s e u 59

rerdquo8 bdquopoezie scurtă cu caracter satiric care se termină de obicei printr-o ironierdquo9 şa

Răsfoind cacircteva antologii de epigrame romacircneşti10 am găsit numeroa-se definiţii sugestive date chiar de practicanţii acestui gen care abor-dează epigramaticul catren ca motiv literar Urmărind găsim că epi-grama poate fi joc al esenţelor ori bdquoun joc maturrdquo o bdquomuză calmărdquo bdquoun monstru veselrdquo ori bdquoo muză nevăzutărdquo bdquofrumoasă ca un nufărrdquo ori bdquoca ploaia cu furtunărdquo un bdquoacrdquo o bdquospadă de hacircrtierdquo sau bdquoscorpionul literarrdquo Spicuim cacircteva bdquoEpigrama e o gleznăIcircntr-un salt de balerinăCare iese-n zbor din beznăPe o poantă de luminărdquo (Imperiu Matheescu)

bdquoEpigrama (cea de har)E o spadă de hacircrtieCare face rană doarCacircnd se-nfige icircn prostierdquo (Stelian Filip)

bdquoFrumoasă-i epigrama Ca un nufărCacircnd fluturi şi albine-i dau ocolDar nu uitaţi O scriu fiindcă sufărCă poanta-şi trage seva din nămolrdquo (George Zarafu)

Vechime şi transmitere Nu poate fi determinată vechimea proverbe-lor nici la romacircni nici la alte popoare din lume ele ivindu-se ca forme lingvistice pe parcursul a secole de experienţă de viaţă Probabil sunt simultane cu cristalizarea gacircndului icircntr-o limba vorbită ştiut fiind că semnalul de atenţionare (socioumană) asupra unui pericol cere o trans-mitere rapidă şi icircntr-o formă concentrată a mesajului Se cunoaşte for-mele nescrise ale acestui tip de literatură au precedat cu mult timp tex-tele scrise Nu icircntacircmplător proverbele au circulat ca bdquovorbe din bătracircnirdquo sau bdquozicerirdquo Ceea ce uimeşte este conservarea proverbelor icircn memoria colectivă pacircnă astăzi ca de altfel a multor creaţii literare orale Aceasta icircn pofida faptului că icircn procesul de transmitere emiţătorul poate modi-

60 R O M Acirc N Ăfica adecva pierde ori inventa etc creacircnd variante unitare tematic rela-tiv stabile prin formă şi neapărat icircntr-un perpetuu proces de cristalizare Mircea Eliade se minuna că bdquoProverbul icircnsuşi a fost la icircnceput o expresie fericită dar cacirctă experienţă colectivă icircnapoia lui cacirctă precizie icircn imagini cacirct fantastic acumulat Nimeni nu poate face un proverb din capul luirdquo 11 (sn ndash LC) Icircn mod cert dar nici persoane care să nu fi folosit prover-be zicători nu există Proverbele sunt rodul unei gacircndiri colective şi su-pravieţuiesc tuturor generaţiilor devenind temelii moral-didactice peste timp Ce altceva ar lămuri mai bine decacirct zisa Apa trece pietrele rămacircn12 Altfel spus efemerul faţă de peren Proverbele adevărate statornicii sunt pietrele care icircnfracircng curgerea vremii iar macircngacircierea apei le modelează icircn forme delicate inedite şi perfectibile

Transmiterea bdquovorbelor bătracircneştirdquo nu s-a făcut icircntr-un cadru ritualic organizat şi desfăşurat după reguli tradiţionale aşa cum s-au transmis de pildă bocetul colindul oraţia de nuntă descacircntecul etc Povaţa a fost rostită simultan ori icircndată ce s-a ivit situaţia de periclitare a ordinii şi a cursului normal de viaţă

Icircn istoria literaturii romacircne sunt frecvente aceste preluări (uneori col-portări asumate) icircncepacircnd cu textele cronicăreşti icircnviorate de bdquosenten-ţiirdquo proverbe zicale Cacircnd icircn perioada paşoptistă s-a pus programatic problema valorificării folclorului13 proverbele au constituit teren pro-pice De aceea Anton Pann a icircntocmit Culegere de proverburi sau Poves-tea vorbei (1847) C Negruzzi le-a inserat icircn Scrisoarea XII (Păcală şi Tacircndală) din ciclul Negru pe alb (1857) iar Grigore Alexandrescu le-a strecurat icircn morala fabulelor sale Icircntemeietor de şcoală a culegători-lor de folclor B-P Hasdeu a dat un impuls esenţial icircn conservarea şi transmiterea creaţiilor populare Colecţia lui Iuliu A Zanne ndash Proverbe-le romacircnilor14 ndash rămacircne strălucita operă de paremiologie romacircnească o adevărată Biblie a icircnţelepciunii populare a romacircnilor Icircn categoria acestui gen scurt sunt integrate proverbe zicători sentinţe pilde iar I A Zanne adaugă acestora şi citate tematice preluate din lucrările vechi (Iordache Golescu Anton Pann) Faptul că proverbele au fost adunate şi cuprinse icircn formă scrisă nu le opreşte nici circulaţia orală nici frecvenţa şi nici procesul de creare ori de iscare a altor variante Autorul anonim are o memorie tenace şi icircndelungă icircncacirct la momen-tul oportun le avivează şi le icircmprospătează

c r i t i c ă e s e u 61

Pare că epigrama valorifică acelaşi izvor străvechi de icircnţelepţie Disti-hurile (epigrafiile) erau săpate de antici pe pietrele funerare pe mo-numente statui arcuri de triumf etc fără vreo semnătură ceea ce ar duce la ideea că au circulat aidoma unor creaţii populare icircn ambele forme vorbită şi scrisă Aceste inscripţionări aveau caracter particu-lar unic dar pot fi considerate şi variante ale unor conţinuturi textuale colective Părintele epigramei a fost latinul Marcus Valerius Martialis cunoscut sub numele Marţial care şi-a decretat rolul de icircntemeietor prin această ars poeticabdquoEu sunt acel ce va trăi icircn veacuriPrin marea artă de a spune fleacuriCeilalţi să cacircnte fapte mari şi crunteEu voi cacircnta pe cele mai mărunterdquo15

Icircntr-o prefaţă la antologia epigramei romacircneşti acad Mihai Cimpoi16 găsea un filon străvechi al epigramei icircn chiar fondul paremiologic ro-macircnesc Iată bdquoEpigramaticul se infiltrează icircn formele populare ale stri-găturilor proverbelor (sn ndash LC) cimiliturilor icircn cacircntecele comice şi vodevilurile lui Alecsandri icircn diatribele publicistice şi icircn Satirele (Scrisorile) lui Eminescu icircn marea trăncăneală caragialiană icircn vorbe-le de duh puse icircn rimă şi icircn construcţii sintactice meşteşugite de Ion Creangărdquo Faţă de proverbele cu filon ţărănesc la noi apariţia acestei specii culte pare tardivă probabil sub influenţa civilizaţiei culturale din Apus de unde se icircntorseseră şcoliţi boiernaşii-cărturari abia icircn secolul al XIX-lea Au fost reicircnviorate bdquocacircnticelele comicerdquo apoi ver-surile satirice constituiau sarea şi piperul saloanelor cu ştaif Istoria noastră literară icircnregistrează cacircteva nume celebre de epigramişti ale căror catrene făceau deliciul saloanelor (literare) din societatea cu un statut social diferit de cel al plebei Icircntre aceştia Alexandru Macedon-ski (1854-1920) Cincinat Pavelescu (1872-1934) Radu D Rosetti (1874-1964) Al O Teodoreanu (1894-1964) cunoscut sub pseudo-nimul Păstorel Alexandru Clenciu (1913-2000) dar şi contemporani precum Mircea Ionescu-Quintus George Zarafu Efim Tarlapan Elis Racircpeanu Mihai Sălcuţan Gh Bacirclici şa Icircn interbelicul an 1937 a apă-rut revista cu denumirea şi profilul corespunzător ndash bdquoEpigramardquo (di-rector Virgiliu Slăvescu) Icircn perioada post-nouăzecistă un pas icircnainte l-au făcut membrii Uniunii Epigramiştilor din Romacircnia care au scos

62 R O M Acirc N Ăicircncepacircnd din 1992 o nouă ediţie a revistei bdquoEpigramardquo (icircn tandem George Corbu şi Valerian Nică) urmată din 2012 de bdquoLumea epigra-meirdquo (director Viorel Martin) şa Actualmente icircn ciuda vacircnzolelilor politico-economice (ori tocmai de aceea) spiritul epigramatic e viu ilustrat fiind de frecvente organizări de festivaluri cluburi societăţi cenacluri concursuri saloane de umor icircn zonele centrale dar mai ales icircn bonoma provincie Ceea ce consolidează constatarea poetului bdquoO ţară tristă plină de humorrdquo (sn ndash LC) (G Bacovia Cu voi)

Cauză ndash efect Nu par diferenţiate cauza şi efectul ambelor specii umoristice prin postare antitetică deşi icircn durată proverbul e bdquocu bătaie lungărdquo icircn timp ce epigrama are efemeritatea unei trageri la ţin-tă Beneficiarul unei experienţe anterioare (fără de vreme am zice) autorul anonim cuprinde icircntr-un enunţ minimal şi icircntr-o exprimare pe-nţelesul tuturor şlefuită cu meşteşug o poveste de viaţă care poate fi a altora dar şi a lui Fiecare proverb e un nucleu al unei păţanii tre-cute care şi-a pierdut importanţa particularizării şi prin generalizare a rămas icircmpietrită icircn conştiinţa colectivă doar esenţa icircnvăţătura ce se desprinde din orice altă icircntacircmplare asemănătoare Icircntr-un proverb se emite un adevăr achiziţionat prin icircndelungă practică oricacircnd repeta-bil la care receptorul trebuie să reflecteze

Avacircnd sorginte mitico-legendară (sub protecţia icircndărătnicului zeu Momos cel alungat de Zeus din Olimp pentru ironia zemflemeaua şi bacircrfa prin care ridiculiza faptele zeilor) epigrama este o specie ce s-a impus riguros chiar prin scurtimea ei cacirct o zvacirccnitură de spirit bdquoMă-ntrebi ce e o epigramăE uite-aşa o telegramăConcisă sprintenă ndash şireata ndash Şi-nţepătoare ca săgeatardquo (Vasile Bogrea)

Nici aici cauza nu se confundă cu efectul dar sunt tot interdependente Cauza este de obicei o situaţie ridicolă particulară ori colectivă de care autorul icircnsuşi se amuză deschis ori voalat Urmează apoi procesul artis-tic cacircnd efectul hilar concret trebuie transferat cititorilor ori ascultători-lor printr-un filtru estetic Lăsată la urma versurilor poanta precedată de puncte de suspensie ori de o pauză icircn vorbire cade neicircnduplecat pe ţinta

c r i t i c ă e s e u 63

vizată cu interese polivalente moralizator-curative ridiculizează atenţi-onează critică sancţionează ironizează şicanează Icircn epigramă se arun-că o nadă celor vizaţi care nu-şi pot depăşi limitele şi nici nu tac molcum ci nefulgeraţi de idee arată cu degetul spre alţii şi se amuză racircd Dar cum racircsul este contagios racircdem toţi laolaltă icircn evidentă complicitate N-om fi oare şi noi printre ei Nu noi nu (sic)

Ambele specii icircnsumează intenţii practice şi estetice binefăcătoare icircn sensul că previn primejdiile povăţuiesc urmaşii civilizează perpetuu lumea dezvoltă gustul pentru bine ndash adevăr ndash frumos binedispun pe cei care iau cunoştinţă de acestea Textele din categoria respectivă ndash proverbul şi epigrama ndash exprimă intenţii diverse ale celor care le-au creat Unele cu valoare umoristică generează doar hazul bonom de suprafaţă altele au fixate ţinte de atac taxează ferm cusururi iar alte-le conţin bdquosentenţiirdquo exprimă adevăruri incontestabile avacircnd caracter aforistic Adrian Marino icircn Dicţionarul de idei literare17 oprindu-se la categoria estetică a comicului disociază icircntre racircsul ca reacţie fiziolo-gică (suracircs racircnjet de ex) şi racircsul bdquoestetic-literarrdquo dar şi bdquoracircsul-cauzărdquo de bdquoracircsul-efectrdquo Este limpede că ambele specii literare cu precădere epigrama generează racircsul estetic spontan ori icircntacircrziat hohotitor ori de adacircncime ca o destindere boemă ori ca o mlădiere ironică etc Ima-ginacircndu-ne un cacircntar estetic am observa că pe talerul proverbelor do-mină popularul bdquohaz de necazrdquo iar pe cel al epigramei bdquoracircsu-placircnsurdquo ele icircnsele cumpănind arhimedic hazul cu necazul şi respectiv racircsul cu placircnsul

1 Cf Dicţionarul limbii romacircne moderne Editura Acade-miei RPR Bucureşti 19582 Cf Genuri şi specii literare Mic dicţionar-antologie al-cătuit de Irina Petraş Editura Demiurg Bucureşti 19933 Cf Lazăr Şăineanu Dicţionar universal al limbii romacircne vol IV Editura Mydo Center Iaşi 1996 (reed)4 Cf Mircea Anghelescu (icircn colab) Dicţionar de termeni literari Editura Garamond Bucureşti fa5 Iuliu A Zanne Proverbele romacircnilor din Romacircnia Ba-sarabia Bucovina Ungaria Istria şi Macedonia Proverbe dicĕtorĭ povăţuirĭ cuvinte adevĕrate asemĕnărĭ idiotis-me şi cimiliturĭ Imprimeria Statului Editura Librărieĭ Socecuampcomp Bucuresci 1895 Am utilizat colecţia re-editată prin contribuţia lui Mugur Vasiliu care a icircngrijit

Note

64 R O M Acirc N Ăediţia anastatică a vol Iuliu A Zanne Proverbele romacirc-nilor din Romacircnia Basarabia Bucovina Ungaria Istria şi Macedonia vol I-X Editura Scara Asociaţia Romacircnă pentru Cultură şi Ortodoxie Bucureşti 20036 Cf Dicţionarul limbii romacircne moderne Editura Acade-miei RPR Bucureşti 19587 Cf Gh Ghiţă C Fierăscu Dicţionar de terminologie po-etică Editura Ion Creangă Bucureşti 19738 Cf Genuri şi specii literare Mic dicţionar-antologie al-cătuit de Irina Petraş Editura Demiurg Bucureşti 19939 Cf Lazăr Şăineanu Dicţionar universal al limbii romacircne vol IV Editura Mydo Center Iaşi 1996 (reed)10 Dansul săbiilor o panoramă a epigramei romacircneşti con-temporane ediţie icircntocmită de Ion Arieşanu şi Ion Veli-can Editura Facla Timişoara 1975 Epigramişti cu sau fără voia lor antologie alcătuită de Giuseppe Navarra şi George Zarafu Editura Albatros 1983 Marea antologie a epigramei romacircneşti ediţie concepută de Efim Tarlapan Editura Prut Internaţional Chişinău 200511 Mircea Eliade Oceanografie Editura Humanitas Bucu-reşti 1991 p 208 cap Fragmente12 I A Zanne op cit p 101 102 Citacircndu-l pe B-P Hasdeu Etimologicum Magnum folcloristul icircntăreşte ideea că acest proverb este bdquospecific romacircnescrdquo13 V Mihail Kogălniceanu Introducţie bdquoDacia literarărdquo 184014 I A Zanne op cit ediţia anastatică15 Cf Cincinat Pavelescu Epigrame ediţie icircngrijită de Tu-dor Măinescu Editura Tineretului Bucureşti 1966 p 916 Mihai Cimpoi Epigramiada romacircnească icircn Marea an-tologie a epigramei romacircneşti p 3-617 Adrian Marino Dicţionarul de idei literare Editura Mi-hai Eminescu Bucureşti 1973 cap Comicul p 422-442

C R I T I C Ă E S E U 65

Lilia RĂCIULĂPoetica albastrului eminescian

bdquoCuvacircntul albastru desemnează dar nu aratăProblema imaginii cerului albastru este cu totul diferită

pentru pictor şi pentru poet Dacă cerul albastru nu este pentru scriitor un

simplu fundal dacă el e un obiect poetic atunci el nu se poate icircnsufleţi decacirct printr-o

metaforă Poetul nu trebuie să transpună o culoare ci să ne facă să visăm culoareardquo

G Bachelard

bdquoPentru ca frumoasele culori să intre icircn pupilă trebuie ca şi irisul să aibă o culoare frumoasă Cum să vezi cu adevărat cerul albastru fără un ochi albastrurdquo

G Bachelard

Reflex eminamente romantic ecou al marilor reverii1 albastrul se impune drept culoare cu vocaţia de a reverbera simbolic valori imagis-tice complexe conturacircnd pregnant reveria cerului albastru2 Imagine atacirct de frecventă la poeţii lumii considerată şi bdquomit polivalentrdquo [1 p 180] cerul albastru surprinde de fapt prin bdquoraritatea imaginaţiei aerienerdquo [idem p 168] pe care o comportă bdquoFilozoful imagi-naţieirdquo (Martin) Gaston Bachelard icircncearcă să explice că această bdquoraritaterdquo provine bdquomai ales din faptul că albastrul infinit icircndepărtat imens chiar şi cacircnd este resimţit de un suflet aerian are nevoie să fie materializat pentru a intra icircntr-o imagine literară () Cerul albas-tru este atacirct de simplu icircncacirct credem că nu-l putem oniriza fără să-l materializămrdquo [ibidem p 168]

LR ndash dr icircn filologie conferenţiar la Catedra de limba romacircnă şi filologie romanică a Facultăţii de Litere a Universităţii de

Stat bdquoAlecu Russordquo din Bălţi Domenii de competenţă

stilistică hermeneutică lingvistica textului

traductologie Autoare a monografiei Variabilitatea

diafazică icircn cadrul unor serii stilistico-istorice (2010) şi a

altor studii Variabilitatea unor grupuri nominale din lirica stănesciană (bdquoLimbaj şi context bdquoSpeech and

Context 2010) Lrsquoefficaciteacute de lrsquoutilisation de la

meacutethode drsquoanalyse seacutemique dans la recherche de la

variabiliteacute diaphasique (La meacutethodologie de la recherche

scientifique ndash moyen drsquoune meilleure valorisation de

lrsquointelligence des deacutebutants dans la recherche (2009) etc

66 R O M Acirc N ĂGaston Bachelard distinge patru categorii de poeți icircn funcţie de cum percep albastrul celest 1) poeţi care bdquovăd icircn cerul imobil un lichid miş-cător care prinde viaţă la ivirea celui mai mic nouraşrdquo 2) poeţi care bdquotrăiesc cerul albastru ca pe o flacără imensă ndash un albastru laquoarzătorraquordquo 3) poeţi care contemplă cerul ca pe o boltă pictată ndash bdquoazurul compact şi durrdquo 4) poeţi care bdquoparticipă cu adevărat la natura aeriană a albas-trului celestrdquo [idem p 167] bdquoSemnul cu adevărat aerianrdquo icircn viziunea lui G Bachelard se icircntemeiază pe o dinamică a dematerializării Imagi-naţia substanţială a aerului nu este cu adevărat activă decacirct icircntr-o dina-mică dematerializantă Albastrul cerului pare aerian visat ca o culoare ce păleşte puţin ca o paloare ce aspiră la fineţe la o fineţe ce ne-o icircn-chipuim mlădiindu-se sub degetele noastre precum o pacircnză fină () [idem p 168-169]

Din această perspectivă a imaginaţiei3 urmează să abordăm valorile albastrului eminescian Dacă ar fi să efectuăm un tur de orizont asu-pra acestuia nu putem să nu remarcăm virtuozitatea impresionantă cu care poetul decantează artistic esenţele albastrului Astfel icircn registrul imaginarului eminescian se disting două formule stilistice ale albas-trului albastrul propriu-zis şi seninul (tot un albastru dar deschis bdquocare aspiră la fineţerdquo)

Albastrul culoare fascinantă ca spectacol icircn sine actualizează icircn gene-ral ideea de imaterialitate şi ireal bdquodăruindrdquo propria regulă propria po-etică specifică elementelor cu care se asociază Sub imaginaţia culorii a formelor se deschide imaginaţia substanţelor ar fi spus G Bachelard Icircn alți termeni bdquoaplicat pe indiferent ce obiect albastrul icircl demateriali-zează e cărarea infinitului pe care realitatea devine vis ()rdquo [2 p 49]

Deşi aflate sub semnul imaterialităţii şi aproape icircntotdeauna conturacircnd un cadru natural albastrul şi seninul eminescian prezintă o deosebire nu numai de nuanţă ci şi de grad gradul de dematerializare situează imaginaţia pe trepte diferite

Seninul reprezintă mai mult sensibilitatea poeticii eminesciene de-cacirct albastrul Anume seninul apare imponderabil onirizat vibrant transparent depozitar al revelaţiilor transcendentale icircnscriindu-se icircn perspectiva imaginaţiei aeriene Seninul desemnează aşadar ipostaza dematerializată aeriană de esenţa cea mai pură a albastrului Iată de ce

C R I T I C Ă E S E U 67

seninul secundează albastrul icircn acelaşi context bdquoŞi seninul cer albastru macircndru lacrimile-l prindrdquo (Călin [File din poveste] p 139) astfel pro-iectacircnd albastrul icircntr-o dinamică a dematerializării Privilegiul seninu-lui icircn raport cu albastrul este sugerat şi de permeabilitatea primului icircn comparaţie cu ultimul ndash seninul nu limitează privirea ochiul are senza-ţia că icircntrezăreşte un dincolo dezvăluind dimensiuni ale profunzimi-lor fără limite

Imaginea cerului senin atestă o frecvenţă accentuată icircn comparaţie cu cea a cerului albastru care apare nesemnificativă bdquoŞi sub bolta cea se-ninărdquo (Floare albastră 23) bdquoSă am un cer seninrdquo (Mai am un singur dor 8) bdquoLucească-un cer seninrdquo (De-oi adormi 11) bdquoŞi codrul aproape Lucească cer senin Eternelor aperdquo (Nu voi mormacircnt bogat 15) bdquoSă am un cer seninrdquo (Iar cacircnd voi fi pămacircnt 11) bdquoStelele nasc umezi pe bolta seninărdquo (Sara pe deal 7) bdquoA sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru Ş-al iluziei deşarterdquo (Kamadeva 19)

Ipostază esenţializată cvasieterică a albastrului seninul devine de asemenea o expresie a lumii interioare a poetului bdquoAm coboracirct cu-al meu seninrdquo (Luceafărul) bdquoMi-aş risipi o viaţă de cugetări seninerdquo (Nu mă icircnţelegi) or bdquotangenţele sale spirituale cu transcendentul sunt de natură organică el icircnsuşi mărturisind apartenenţa la o altă lume decacirct cea omenească finalul poemului Luceafărul aduce argumentul bdquoCi eu icircn lumea mea mă simt nemuritor şi recerdquo Acest posesiv mea (şi icircn cazul de mai sus bdquoal meu seninrdquo ndash adăug n) icircl implică icircntr-o structură mundană diferită de bdquocercul stracircmtrdquo al celorlalţirdquo [3 p 95] Acest fel de a aprofunda lucrurile ne face să icircnţelegem că albastrul icircn ipostaza seninului profilează şi un tip de destin un destin al geniului

Plecacircnd de la premisa bachelardiană potrivit căreia bdquofiecare adjectiv icircşi are () substantivul său privilegiat pe care imaginaţia materială icircl reţine cu uşurinţărdquo [4 p 40] observăm la Eminescu o serie largă de substantive care rezonează cu albastru lac flori ochi etc Albastrul emi-nescian tinde spre o simbioză a imaginaţiei terestre şi a celei aeriene icircn relaţie cu unele elemente Meritul lui Eminescu este de a transfera imaginaţia aeriană icircn planul celei materiale elementele ce poartă icircn-semnele materialităţii telurice (floare izvoare liane etc) nu pot fi icircn-vestite cu atributele aerianului (ideal visare sublimare etc) decacirct prin transfer ndash lacul albastru flori albastre ochi albaştri etc ndash toate acestea

68 R O M Acirc N Ănu reprezintă decacirct oglindirea cerului albastru (aerianului) icircn flori ape etc Poetica albastrului eminescian reflectă o dinamică icircn care bdquolucru-rile nu sunt ceea ce sunt ci ceea ce devinrdquo sub semnul reveriilor Uni-versul apare dacă e să ne exprimăm icircn termenii lui G Bachelard ca un bdquoreflex icircntr-un reflexrdquo [idem p 57] Astfel bdquoimobilizacircnd imaginea cerului lacul creează icircn el un cerrdquo [ibidem p 57] Icircn consecinţă lacul apele albastre icircn general ochii albaştri ar reprezenta bdquoun cer răsturnatrdquo o nuntire4 dintre cer şi apă5 Albastrul ochilor este tot atacirct de vibrant aerian ca seninul cerului eminescian Se cuvine să amintim aici că icircn exegeza eminesciană se vorbeşte atacirct despre bdquorealismulrdquo cadrului na-tural cacirct şi despre derealizarea imaginii bdquoCeea ce laquovederaquo Eminescu icircn peisaj nu sunt semnele realului icircnregistrate mimetic ci sensul lor ascuns noumenal dezvăluit privirii vizionarerdquo [apud 5 p 65]

Putem afirma pe bună dreptate că la Eminescu bdquopătrunderea icircn aceas-tă culoare (albastru) este echivalentă cu trecerea precum Alice de cea-laltă parte a oglinzii adică icircn ţara minunilorrdquo [2 p 48] printr-un soi de bdquocontaminarerdquo semantică reciprocă albastrul dematerializează ele-mentele proxime (floare apele ochii etc) impregnacircndu-se icircn acelaşi timp de materialitatea acestora (albastrul pendulează icircntre imaterial şi material) Iată de ce albastrul conservă o imaginaţie semiaeriană semitelurică icircn comparaţie cu seninul icircn care se revelează imaginaţia aeriană prin excelenţă Albastrul devine o culoare fluctuantă bdquoconver-tibilărdquo icircn sensul că valorizează imaginaţia aeriană şi cea acvatică icircn ima-ginile lacului izvorului etc bdquoLacul codrilor albastrurdquo (Lacul) bdquoCodrii negri aiurează şi izvoarele-i albastrerdquo (Scrisoarea V) bdquoDe la munte pacircnă la mare şi la Dunărea albastrărdquo (Scrisoarea III) etc

Albastrul are vocaţia marilor expansiuni (orizontale şi verticale) de-bordărilor revărsărilor pe teritorii largi icircnscriindu-se icircntr-o bdquopoetică a răsfracircngerilorrdquo [4 p 27] Este o culoare care dezmărgineşte vizual bdquoIcircnălțimile albastre pleacă zarea lor pe dealurirdquo (Lasă-ţi lumea) bdquoPoa-te de mult s-a stins icircn drum icircn depărtări albastrerdquo (La steaua) Albas-trul bdquose abaterdquo asupra depărtărilor ochilor florilor (florile capătă mai multă sensibilitate alături de adjectivul albastru) etc nereprezentacircnd un simplu element cromatic de decor ci participacircnd la jocul imagi-naţiilor materiale pe care le valorizează Albastrul la Eminescu susură freamătă străluceşte visează etc

C R I T I C Ă E S E U 69

bdquoDe treci codri de aramă de departe vezi albindŞ-auzi macircndra glăsuire a pădurii de argintAcolo lacircngă izvoară iarba pare de omătFlori albastre tremur ude icircn văzduhul tămacircietrdquo(Călin [File din poveste])saubdquoNilul mişcă valuri blonde pe cacircmpii cuprinşi de maurPeste el cerul d-Egipet desfăcut icircn foc şi aurPe-al lui maluri galbii şese stuful creşte din adacircncFlori juvaeruri icircn aer sclipesc tainice icircn soareUnele-albe nalte fragezi ca argintul de ninsoareAlte roşii ca jeratec alte-albastre ochi ce placircngrdquo(Egipetul)saubdquoLacul codrilor albastruNuferi galbeni icircl icircncarcăTresărind icircn cercuri albeEl cutremură o barcărdquo(Lacul)

Albastrul icircnchide icircn sine acel illo tempore scufundat icircn mitologia icircnce-puturilor bdquoAtunci vă veţi icircntoarce la vremile-aurite Ce mitele albas-tre ni le şoptesc adesrdquo (Icircmpărat şi proletar)

Icircn Mortua est albastrul bdquoculoare a Fecioareirdquo prin excelenţă conturea-ză proiecţia acesteia icircn chipul iubitei defunctebdquoSă treci tu prin ele o sfacircntă reginăCu păr lung de raze cu ochi de luminăIcircn haina albastră stropită cu aurPe fruntea ta pală cunună de laurCuloare a Fecioareirdquo

Orizontul de sensuri ale albastrului variază Icircn poezia Melancolie6 icircntacircl-nim un albastru melancolic atins de moarte concretizat icircn metafora bdquomormacircnt albastrurdquobdquoPărea ca printre nouri s-a fost deschis o poartăPrin care trece albă regina nopţii moartă

70 R O M Acirc N ĂO dormi o dormi icircn pace printre făclii o mieŞi icircn mormacircnt albastru şi-n pacircnze argintieIcircn mausoleu-ţi macircndru al cerurilor arcTu adorat şi dulce al nopţilor monarcrdquo(Melancolie)

Aici albastru participă la creionarea celestă a unei bdquonaturi denaturaterdquo dominată de moarte [6 p 27] Dacă la unii autori apa este bdquomateria dez-nădejdiirdquo [4 p 106] bdquoelementul care melancolizeazărdquo [idem p 104] icircn poemul Melancolie elementul fundamental care prilejuieşte reverii me-lancolice este aerul (cerul) cerul ndash bdquomormacircnt albastrurdquo se edifică icircntr-un bdquocosmos al morţiirdquo (bdquoPărea că printre nouri s-a fost deschis o poartă Prin care trece albă regina nopţii moartărdquo) Lucrurile icircnsă pot fi inter-pretate icircntr-o altă manieră aşa cum bdquofiecare element icircşi are propria diso-luţie pămacircntul icircşi are praful focul icircşi are fumul () la fel putem spune că fiecare element icircşi are propriile laquocondensaţiiraquo forme iar norii ceaţa etc ar fi expresii ale apei ndash cerul nu mai este decacirct () icircmpărăţie a apeirdquo [apud 4 p 105] Aşadar apa ndash bdquoelement melancholic prin excelenţărdquo [idem p 104] ndash se regăseşte simbolic icircn metafora mormacircnt albastru Mai mult decacirct atacirct trebuie să menţionăm că la M Eminescu această meta-foră concentrează atacirct imaginaţia aeriana cacirct şi cea acvatică cu ajutorul albastrului potenţacircnd o atmosferă melancolică or melancolia este cu adevărat substanţială [ibidem p 104] Icircn acelaşi timp sesizăm o notă prea telurizată a metaforei icircn discuţie alături de substantivul mormacircnt albastru deşi aerian (metaforă a cerului nocturn) se icircngreunează se opacizează se materializează Icircncărcătura devine prea mare pentru ima-ginaţia aeriană şi trimite inevitabil la densitatea materiilor proprii ima-ginaţiei pămacircntului Indiferent de cadrul natural să nu uităm că la Emi-nescu melancolia ca sentiment de tristeţe bdquoprovine din starea de spirit a poetului care se reverberează şi asupra peisajului () descrisrdquo [5 p 64]

Albastrul proiectează imaginarul eminescian icircntre imaginaţia aeriană şi cea acvatică Reveria aeriană se dezvăluie mai mult icircn imaginea ce-rului senin icircn timp ce albastrul bdquocheamărdquo la el materiile melancolice precum apa Spre deosebire de senin albastrul cunoaşte icircn poetica eminesciană o dinamică a materializării a densificării a opacizării Icircn lumea albastrului eminescian formele şi conţinuturile sunt icircntr-o tota-lă osmoză

C R I T I C Ă E S E U 71

1 bdquo() reveria este un univers icircn emanaţie un suflu icircnmiresmat ce iese din lucruri prin mijlocirea unui visătorrdquo [4 p 12] 2 bdquoPrimul albastru este pentru totdeauna albastrul aeruluirdquo [1 p 177] Astfel bdquocerul albastru este cu adevărat icircn toată puterea cuvacircntului o imagine elementarărdquo [ibidem p 177]3 Referitor la imaginaţie icircmpărtăşim ideile lui G Bachelard potrivit cărorabdquoimaginaţia nu este aşa cum sugerează etimologia facultatea de a forma imagini ale realităţii ea este facultatea de a forma imagini care depăşesc realitatea care cacircntă realitatea () Imaginaţia inventează mai mult decacirct lucruri şi drame ea inventează o nouă viaţă ea inventează un spirit nou ea deschide ochi capabili de noi moduri de a o vedea Ea va vedea dacă are bdquoviziunirdquo şi va avea viziuni dacă se educă prin reverie icircnainte de a se educa prin experienţe dacă experienţele vin apoi ca tot atacirctea dovezi ale reveriilorrdquo [4 p 22-23]4 Icircn această ordine de idei amintim că bdquo() orice combinare de elemente materiale este pentru inconştient o nuntă ()rdquo [4 p 19] 5 bdquoAlbastrul cerului susţine Bachelard este mai icircntacirci spaţiul icircn care nu mai este nimic de imaginat Dar cacircnd imaginaţia aeriană se icircnsufleţeşte atunci fondul devine activ El provoacă icircn visătorul aerian o reorganizare a profilului terestru un interes pentru zona icircn care pămacircntul comunică cu cerul Oglinda unei ape se oferă pentru a transforma albas-trul cerului icircntr-un albastru mai substanţialrdquo [1 p 179] 6 Ioan Constantinescu menţionează că bdquo() icircncepacircnd cu Melancolie şi icircn icircntreaga etapă de creaţie numită de noi nevizionară natura este departe de a mai avea bogăţia mira-culoasă şi paleta cromatică neobişnuită din Memento mori Miradoniz şa ea devine icircn multe poeme o realitate restracircnsă sărăcită de o laquometamorfozăraquo greu descifrabilă o na-tură asemănătoare cu cea din Spleen şi poeziile din partea a doua a Florilor răului uneori tangentă la sau descinzacircnd dintr-o irealitate pe care n-o putem numi decacirct senzorialărdquo [6 p 27]

Note

Bibliografie1 Gaston Bachelard Aerul şi visele Eseu despre imaginaţia mişcării traducere de Irina Mavrodin Bucureşti Editura Univers 19972 Simona Modreanu Nuanţe de albastru icircn civilizaţie şi literatură icircn Icircnsemnări ieşene seria a treia an II nr 2 februarie 2010 p 46-493 Mina-Maria Rusu Nuanţe ale iubirii eminesciene (filia agape şi eacuteros) icircn Studii eminesco-logice vol 3 CLUSIUM 2001 p 95-1064 Gaston Bachelard Apa şi visele Eseu despre imaginaţia materiei traducere de Irina Ma-vrodin Editura Univers Bucureşti 19955 Rodica Marian O lectură a poeziei Peste vacircrfuri ndash ca text integral icircn Studii eminescolo-gice vol 5 CLUSIUM 2003 p 55-956 Ioan Constantinescu Eminescu Natură şi poezie icircn Studii eminescologice vol 3 CLU-SIUM 2001 p 15-407 mihai-eminescu-opera-completasoftwareinformercom

72 R O M Acirc N Ă

Ana BANTOŞ icircn dialog cu jan Willem BOS şi Cornelia GOLNAE un mare beneficiu să cunoşti contextul literar şi cultural al altei ţări

Icircn toamna anului 2013 am avut ocazia să particip la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere de la Iaşi (FILIT) unde l-am cunoscut pe traducătorul Jan Willem Bos din Olanda care recent icircmpreună cu soţia sa scriitoarea Cornelia Golna au participat la Festivalul Internaţional bdquoPrimăvara europeană a poeţilorrdquo (a IV-a ediţie) organizat de Uniunea Scri-itorilor din Moldova Icircntacirclnirea cu distinşii oaspeţi olandezi mi-a prilejuit un dialog despre preocupări-le literare ale domniilor lor dialog care inaugurează rubrica bdquoUn pămacircnt şi două cerurirdquo

ndash Stimate domnule Jan Willem Bos stima-tă doamnă Cornelia Golna sunteţi pentru prima oară la Chişinău

JWB ndash Da recunosc suntem pentru prima dată

ndash Dar nu sunteţi pentru prima dată icircn spa-ţiul romacircnesc

JWB ndash Desigur Vizităm Romacircnia din anul 1974 şi am revenit icircn Ţară de nenumărate ori Am locuit icircn total 3 ani icircn Romacircnia

ndash Aţi locuit la Bucureşti Unde v-aţi făcut studiile

Variantă de revistă Interviul integral a fost difuzat la postul de Radio Chişinău icircn data de 21 mai 2014 (wwwradiochisinaumd)

AB ndash conf univ doctor habilitat icircn filologie

Universitatea de Stat bdquoAlecu Russo din Bălţi Catedra

de literatura romacircnă şi universală Direcţii de

cercetare literatura romacircnă literatura universală şi

comparată estetică şi teorie literară Semnează volumele

Reabilitarea autenticului Culegere de articole și

studii critice Chişinău 2006 Deschidere spre universalism

Literatura romacircnă din Basarabia postbelică

Monografie Chişinău 2010 Literatura basarabeană şi

modelele literare europene Bucureşti 2013

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 73

JWB ndash La Bucureşti am fost la speciali-zare cum se numea pe atunci ca să-mi pregătesc lucrarea de diplomă şi am fost doi ani de zile lector de limba olandeză la Universitatea din Bucureşti Acum spunem mai corect limba neerlandeză dar pe atunci era Ca-tedra de olandeză

ndash Cunoşteaţi limba romacircnă icircnainte de a veni icircn Romacircnia

JWB ndash Nu eu am icircnceput să studiez limba romacircnă icircn anul universitar 1973-rsquo74 Sunt cacircțiva ani de atunci

ndash Vă icircntreb pentru că vorbiţi foarte bine romacircna m-am convins şi la Iaşi şi aici la Chişinău Vorbiţi o romacircnă aproape perfectă Felicitări

JWB ndash Mulţumesc

ndash Dar pentru un traducător nu este un lucru de mirare să cunoască limba din care traduce nu

JWB ndash Nu nu este un lucru de mirare E ceva absolut necesar Este ne-cesar pentru mine să vin cacirct mai des icircn Romacircnia este necesar pentru munca mea de traducător şi translator să citesc presa romacircnească (ceea ce fac pe internet) să citesc literatură romacircnă Icircncerc să fiu la curent cu tot ce se icircntacircmplă icircn Romacircnia şi mai nou cu tot ce se icircntacircmplă icircn Republica Moldova

ndash Recunosc vizita dumneavoastră la Chişinău mă surprinde plăcut Ştiu că aţi tradus mai multe volume ale autorilor romacircni icircntre care Sorin Titel Mircea Dinescu Ana Blandiana Mircea Cărtă-rescu Marin Sorescu Urmuz O carte mai recentă care ar fi

JWB ndash Cea mai recentă carte sunt basmele lui I Creangă E un volum pe care l-am scos icircmpreună cu prietenul şi colegul meu Jan Mysjkin

Mai 2014 Chişinău Ana Bantoş Jan Willem Bos şi Cornelia Golna

74 R O M Acirc N Ădin Belgia Am fost rugat anul trecut de către o fundaţie din Belgia să traduc Povestea lui Harap Alb care s-a dovedit a fi o muncă deosebit de dificilă pentru mine

ndash Greu din ce punct de vedere Al specificului limbii

JWB ndash Da e vorba icircn primul racircnd de specificul limbii Atmosfera se poate reda icircntr-un fel Icircnsă e o problemă generală că nu se poate tradu-ce un grai ca icircn cazul lui Ion Creangă icircntr-un dialect al unei alte limbi

ndash Icircnţeleg că nuanţele graiului sunt mai greu de transpus

JWB ndash Anume aici e problema Sună ciudat să ştiţi Dacă personajele lui Creangă vorbesc icircntr-un dialect din nordul sau din estul Olandei ca să zic aşa sună foarte ciudat La care se mai adaugă şi faptul că eu am crescut la Amsterdam şi nu cunosc foarte bine dialectele rurale Ori-cum icircn Olanda nu prea se mai obişnuieşte să se vorbească icircn dialecte

ndash Se vorbeşte limba literară standard

JWB ndash Se vorbeşte limba literară Limba utilizată icircnainte de război scrisă icircntr-un dialect acum prinde mult mai greu adică devine foarte demodată icircn Olanda şi atunci optăm pentru o formă oarecum popu-larizantă a limbii care să nu fie totuşi un dialect olandez Problema ce apare după traducere este dacă mai este Creangă cel adevărat Eu zic că rezultatul este destul de satisfăcător Jan şi cu mine ne bu-curăm de ceea ce am reuşit să facem Persistă totuşi icircntrebarea este Creangă

ndash Da aveţi dreptate E nevoie să-l poţi transmite astfel icircncacirct să nu fie afectată originalitatea limbajului povestitorului din Humuleşti

JWB ndash Dacă icircmi daţi voie vă explic care a fost reacţia mea după ce am tradus Tinereţe fără bătracircnețe şi viaţa fără de moarte de P Ispirescu Nu a fost o sarcină dată de către o fundaţie sau de către o editură Am făcut această traducere de capul meu şi atunci mi-am asumat mult mai multă libertate Am repovestit de fapt ca să nu mă lovesc de aceeaşi problemă şi mi-a ieşit destul de frumos Icircn plus a fost o mare plăcere pentru mine să fac această traducere şi chiar mă gacircndesc să continui şi cu alte basme ale lui Ispirescu

ndash Vă plac basmele romacircneşti Le consideraţi bune şi pentru citito-rul din Olanda Copiii olandezi citesc

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 75

JWB ndash Mai citesc dar basmele fraţilor Grimm icircn primul şi-n primul racircnd ale lui Andersen care sunt foarte cunoscute prin desene anima-te Dar nu prea e răspacircndită versiunea originală Or basmele fraţilor Grimm nu sunt scrise pentru copii De aceea mă icircntreb dacă basmele lui Creangă sunt potrivite pentru copilul de astăzi

ndash El spunea că scrie pentru copiii de la 8 pacircnă la 80 de ani Şi afir-ma acest lucru icircn secolul al XIX-lea

JWB ndash Da exact Deci mai rămacircne un mare semn de icircntrebare Consi-der că aceste basme constituie o literatură foarte interesantă E o lume deosebită Tinereţe fără bătracircneţe şi viaţă fără de moarte este un basm unic care nu prea există icircn alte culturi

ndash Să trecem de la folclor la literatura cultă Icircntrucacirct aţi tradus mulţi scriitori contemporani romacircni cum găsiţi literatura romacircnă cum vi se pare literatura romacircnă actuală

JWB ndash E o literatură foarte interesantă şi cred că merită să fie mai bine cunoscută icircnsă căile de a pătrunde icircn spaţiul occidental sunt foarte dificile mai ales icircn spaţiul lingvistic neerlandez pentru că literatura olandeză se caracterizează prin foarte multă introspecţiune iar litera-tura romacircnă are bdquoo privirerdquo mai deschisă cu mai mult umor şi acest fapt icircmi place foarte mult Nu zic că fiecare carte pe care o citesc eu din lite-ratura contemporană este o capodoperă care neapărat trebuie tradusă şi icircn neerlandeză Lectura icircmi face o deosebită plăcere fiindcă avacircnd avantajul că citesc destul de multă literatură romacircnă cunosc şi contex-tul Icircntotdeauna e un mare beneficiu şi un profit icircn plus să cunoşti mai bine contextul literar cultural icircn care au apărut anumite cărţi

ndash Aţi locuit icircn Romacircnia icircntr-o perioadă nu tocmai bună icircn istoria recentă a Romacircniei Cacircnd aţi ajuns icircn Romacircnia cum stăteau lucru-rile Cum era situaţia generală icircn rsquo74

JWB ndash Să ştiţi că atunci icircncă exista speranţa iluzia că icircn Romacircnia situ-aţia se va dezvolta icircntr-o direcţie favorabilă Ştim acum că icircn rsquo71 după vizita lui Ceauşescu icircn Coreea de Nord şi icircn China lucrurile au icircnceput să se schimbe şi să se deterioreze icircn Romacircnia dar acest fapt nu prea se resimţea icircn anii aceia Cu alte cuvinte ca cetăţean străin ca occiden-tal erai liber să te plimbi prin toată Romacircnia Puteai să stai la cetăţeni romacircni acasă După aceea icircnsă treptat s-au impus mai multe restricţii Cacircnd a icircnceput catastrofa economică din anii rsquo80 reacţia din partea re-

76 R O M Acirc N Ăgimului a fost de o duritate nemaiicircntacirclnită După ce a apărut mişcarea bdquoSolidarnostirdquo icircn Polonia regimul de la Bucureşti a intrat icircntr-o panică totală pentru că au considerat că ceea ce se icircntacircmplă icircn Polonia se poa-te icircntacircmpla şi icircn Romacircnia Am trăit icircn Romacircnia icircntre rsquo82 şi rsquo84 dar icircn-tre rsquo84 şi rsquo89 nu am mai vizitat Romacircnia pentru că nu mai aveam nicio plăcere Icircn plus făceam probleme şi prietenilor care puteau fi icircntrebaţi bdquoDe ce te-ai văzut cu ăla ce-aţi discutat şi de ce a venit icircn Romacircniardquo

ndash Aţi scris şi o carte Suspect Dosarul meu de la Securitate despre felul cum funcţiona securitatea pe atunci

JWB ndash Da Sigur că da Eu nu am suferit deloc de pe urma securităţii Vreau să subliniez acest lucru Eu nu am fost disident Ar fi o jignire adusă persoanelor care chiar au suferit din cauza comunismului Dar fiind un străin care mai vorbea şi romacircneşte am intrat icircn vizorul secu-rităţii Pacircnă prin 2000 numai cetăţenii romacircni sau foşti cetăţeni romacircni au avut acces la dosarul lor personal de la securitate dar icircn contextul apropierii Romacircniei de Uniunea Europeană şi de NATO s-a modificat legea şi atunci din anul 2008 dacă nu mă icircnşel am avut şi eu acces la dosarul meu L-am cerut l-am obţinut şi imediat mi-am dat seama că am de scris o carte

ndash Şi aţi şi scris-o Dar ca să revenim la literatură care credeţi că a fost efectul securităţii asupra scriitorilor asupra literaturii

JWB ndash Efectul a generat icircn primul racircnd autocenzura

ndash Autocenzura

JWB ndash Precis Cenzura n-a mai existat icircn Romacircnia de la mijlocul ani-lor rsquo70 deşi ştiam foarte bine că acest fenomen nu a dispărut Şi pentru a nu purta discuţii cu cenzura cu securitatea sau cu fostul Consiliu al culturii evitai să abordezi anumite subiecte Această literatură cu me-saje printre racircnduri cred că rezistă foarte greu icircn momentul de faţă cacircnd se poate scrie despre orice

ndash Dumneavoastră aţi tradus o astfel de literatură

JWB ndash Mai puţin mai puţin Am tradus din Sorin Titel de pildă dar nu era un scriitor absolut apolitic Era şi problema tematicii Augustin Buzura foarte la modă pe vremuri n-ar fi mers icircn Olanda Nu ar fi fost icircnţeles Este o lume total necunoscută Să nu uităm că publicul olan-dez nu prea cunoaşte realităţile ţărilor din Est Cacircnd noi am anunţat

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 77

că mergem la Chişinău de exemplu au fost foarte puţini olandezi care au identificat de fapt icircn ce ţară mergem Foarte puţină lume ştie că Chişinăul e o capitală europeană

ndash Stimate domnule Bos vă rog să-mi spuneţi dumneavoastră icircn calitate de traducător ţineţi cont de cititorul căruia vă adresaţi Traduceţi pentru olandezi

JWB ndash Da

ndash Alegeţi literatură romacircnă scriitori opere care să fie pe gustul olandezilor

JWB ndash Nu neapărat Icircn primul racircnd aleg scriitori ca să fie pe gustul meu Dar trebuie să nu uit că există o piaţă literară Nu pot veni cu propuneri care nu au nicio şansă comercială pentru că-mi pierd tim-pul Ca să icircnaintez o propunere la editură trebuie să traduc nişte frag-mente cacircteva capitole să fac o prezentare cacirct se poate de amplă Şi nu are rost să vin cu o literatură care nu va avea trecere Colegul meu Jan Mysjkin este mai curajos şi uneori are şi succes cum s-a icircntacircmplat de pildă cu traducerea din Max Blecher El a reuşit să-l editeze pe Max Blecher Dar cu clasicii merge foarte greu Interesul dacă există este pentru literatura contemporană Mă contrazic icircntr-un fel pentru că am editat un volum de I Creangă dar l-am scos la editura noastră care este foarte mică icircntr-un tiraj foarte mic Am obţinut şi o modestă fi-nanţare ca să acoperim cheltuielile cele mai importante

ndash Şi se vinde Creangă

JWB ndash Volumul a apărut de curacircnd Nu a intrat icircn lista bestselleruri-lor dar vom avea două prezentări Una la Anvers icircn data de 11 iunie şi alta la Ambasada Romacircnă din Haga la 21 iunie Atunci vom prezenta atacirct volumul Creangă cacirct şi un număr romacircnesc al unei reviste bel-giene flamande icircn care vor apărea şi doi scriitori moldoveni anume Iulian Ciocan şi Nicolae Spătaru pe care i-am cunoscut anul trecut la FILIT şi ale căror lucrări le-am citit cu foarte mare plăcere

ndash Aţi tradus deci proză şi poezie

JWB ndash Da

ndash Apropo de proză şi poezie Icircn Olanda se citeşte mai mult proză sau mai multă poezie

78 R O M Acirc N ĂJWB ndash Mult mai multă proză Nu se compară Poezia apare icircn tiraje foarte mici şi e tradusă foarte puţin Există Festivalul de poezie la care mai vin poeţi şi atunci ar fi o ocazie să se mai scoată un volum dar e un public foarte restracircns Să nu uităm că peste 70 la sută dintre cărțile traduse icircn Olanda sunt din limba engleză Pentru celelalte limbi este o nişă destul de neicircnsemnată Deşi sunt tot felul de programe care icircn-cearcă să promoveze literatura scrisă icircn alte limbi predomină totuşi literatura neerlandofonă olandeză şi flamandă urmată fiind de tradu-ceri din limba engleză mai ales din literatura americană

ndash Pentru că am atins problema limbii engleze e cazul să precizez că doamna Cornelia Golna scrie icircn această limbă Vă rog stimată doamnă să vorbiți despre romanul Cetatea Patimilor pe care l-ați publicat icircn 2004 Cum ați ajuns să scrieți proză

CG ndash Am crescut icircn America cu părinți care vorbeau romacircneşte Tatăl meu a cumpărat o fermă şi eu am crescut la țară unde eram doar noi Limba romacircnă se vorbea numai icircn familie

ndash Mama dumneavoastră era originară din Romacircnia din Medgidia Dobrogea Ea era romacircncă iar tatăl dumneavoastră aromacircn din Grecia

CG ndash Tata a plecat din Grecia cacircnd avea vreo 20 de ani cu puțini bani Istoria familiei este complicată Era perioada cacircnd veneau mulți oameni icircn Romacircnia să-şi găsească un rost Din Grecia inclusiv Asta se icircntacircmpla la icircnceputul anilor rsquo30 Şi tata a venit icircn Romacircnia şi a reuşit să-şi găsească un rost A icircnvățat limba romacircnă foarte uşor fiind aro-macircn Părinții mei s-au cunoscut şi s-au căsătorit icircn Romacircnia

ndash Şi după că v-ați născut dumneavoastră icircn anii rsquo50 părinții au emigrat

CG ndash Cacircnd au venit la putere comuniştii şi au avut loc naționalizările tata era om de afaceri A icircncercat să lucreze sub comunişti şi un timp a reuşit dar ulterior a fost dat afară din serviciu şi a considerat că nu mai are rost să stea icircn Romacircnia Deşi se considera romacircn tata nu şi-a făcut niciodată cetățenie Mai avea un paşaport grec vechi şi un act icircn care era scris că făcuse armata icircn Grecia Cu cele două documente a putut să plece peste hotare Pe atunci foarte puţini emigrau

ndash Aşa ați ajuns dumneavoastră icircn Statele Unite unde ați făcut şcoala primară studiile universitare iar peste un timp ați revenit icircn Europa

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 79

CG ndash Da fiindcă vroiam să ştiu ce icircnseamnă să fii romacircn pentru că părinții mei vorbeau mereu cum a fost şi ce a fost icircn trecut mie icircnsă mi se părea că era ceva misterios Eu vorbeam englezeşte ei romacircneşte vorbeam icircn casă două limbi şi la un moment dat nu ştiu ce mi-a venit şi am spus că vreau să văd Romacircnia Am trecut prin nişte peripeții icircn Franța icircn Spania şi pacircnă la urmă am ajuns icircn Romacircnia

ndash Şi aici l-ați cunoscut pe actualul dumneavoastră soţ pe domnul Jan Willem Bos Aţi icircnceput a scrie fiind influenţată de soțul dum-neavoastră

CG ndash Icircntotdeauna am vrut să scriu dar după ce am venit icircn Romacircnia icircn Europa mi s-a deschis orizontul şi am considerat că am acum pute-rea să icircndrăznesc să scriu ceva

ndash Icircn ce măsură cartea dumneavoastră Cetatea Patimilor reflectă destinul familiei

CG ndash Am pornit de la anul 1908 fără să cunosc prea multe despre cele icircntacircmplate icircn perioada respectivă Ştiam numai că bunicul meu din Grecia a fost asasinat icircn războaiele purtate de Imperiul Otoman Aşa a icircnceput cartea dar mi-am dat seama că am nevoie de multă in-formaţie Am tot citit şi m-am documentat icircndelung Scriam cacircte puțin şi aşa am icircnaintat icircncetul cu icircncetul Mi-a luat vreo zece ani să scriu cartea asta dar cred că am izbutit să-mi fac cel puțin o imagine a tim-pului şi a locului Cred că o mare parte din atmosfera romanului despre Constantinopol este similară celei din Bucureşti Este atmosfera bal-canică pe care am cunoscut-o pentru prima dată icircn 1978 Atunci am venit la Bucureşti şi tot atunci l-am cunoscut pe soţul meu Romacircnia era comunistă dar mai exista şi o Romacircnie conservată o Romacircnie mai veche Oamenii şi manierele lor aveau un farmec deosebit

ndash Descrieți vă rog cum era lumea atunci icircn comparație cu cea de astăzi

CG ndash Cel puțin la Bucureşti căci eu ştiu mai multe despre Bucureşti lumea s-a modernizat Acum sunt foarte degajați şi limba vorbită s-a schimbat mult Atunci cu ani icircn urmă icircn Romacircnia mai erau domni şi doamne Icircn plin regim comunist Scoteau pălăria cacircnd se salutau Aveau un fel de a vorbi foarte politicos Mie mi s-a părut ceva foarte frumos ceea ce am cunoscut atunci şi asta m-a impresionat Am vizitat anumite case care mai erau aşa cum fuseseră cacircndva şi mi-am făcut o

80 R O M Acirc N Ăimagine despre ceea ce icircnseamnă lumea balcanică Nu ştiu dacă a fost aşa la Constantinopol dar icircmi icircnchipuiam că a existat şi acolo aşa ceva şi asta m-a inspirat

ndash Deci aflarea dumneavoastră la Bucureşti a fost importantă pen-tru scrierea acestui roman pentru crearea atmosferei

CG ndash Sigur altfel n-aş fi putut să-l scriu Aici există un substrat as-cuns Dacă pot să adaug Un an icircn 1977 m-am aflat şi icircn Spania la Barcelona icircnainte de a veni la Bucureşti Spania era icircntr-o perioadă de tranziție de curacircnd murise Franco Şi acolo mai exista o lume veche care acum nu mai este nici acolo Am luat cacircte ceva dintr-o parte şi din alta şi bdquoam creatrdquo un Constantinopol care m-a surprins să constat a fost credibil şi icircn Grecia şi icircn Turcia pentru că această carte a fost tra-dusă şi icircn greceşte şi icircn turceşte

ndash Cum a fost receptat volumul icircn Grecia icircn Turcia

CG ndash Icircn Grecia a fost un bestseller s-a aflat pe lista celor mai citite cărţi timp de trei luni A ieşit de sub tipar icircn decembrie 2006 şi pacircnă icircn aprilie a fost bestseller Icircn Turcia a fost căutată mai puțin dar oamenii care au citit-o consideră că face parte dintr-o istorie a lor ce nu le mai este cunoscută

ndash Aţi comunicat cu publicul din Grecia după apariţia cărţii

CG ndash Puţin de tot Cu nişte prieteni nişte cunoscuţi doar atacirct Bine greaca mea nu este destul de bună pentru a avea discuţii mai complicate

ndash Dar ce credeţi icircn general despre romanul istoric La ora actuală romanul istoric este o specie un gen de literatură care se mai ci-teşte

CG ndash Eu cred că se mai citeşte Icircn Anglia a apărut un roman masiv icircn trei volume care este foarte documentat din cacircte am icircnţeles Asta am icircncercat şi eu să fac să scriu o carte icircn care personajele să fie implicate icircn tot ce se icircntacircmplă icircn perioada respectivă

ndash Aţi creat atmosfera contextul şi aţi raportat personajele la atmo-sfera creată le-aţi corelat cu evenimentele din epoca respectivă

CG ndash Cartea este de fapt despre revoluţia junilor turci Este o perioa-dă de schimbare şi asta am icircncercat să surprind să văd cum se transfor-mă lumea icircntr-o astfel de situaţie

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 81

ndash Dar ca scriitoare credeţi că are vreo importanţă locul unde se află un autor atunci cacircnd plăzmuieşte o carte

CG ndash Pentru mine este importantă liniştea Ceea ce n-am avut cacircnd am scris cartea aceasta Eram acasă fetiţa noastră era mică şi ea trebu-ia crescută iar eu nu sunt o persoana care poate să scrie 10 minute si după aceea să se ocupe de altceva Icircmi trebuie timp

ndash Inspiraţia atunci cacircnd vine aveţi nevoie s-o ţineţi mai mult timp icircn preajma dumneavoastră

CC ndash Nu merge altfel lucrul

ndash Aceasta este condiţia dumneavoastră de scriitor Cititorul ame-rican cunoaşte cartea

CG ndash Nu mulţi dar o cunosc Romanul a fost receptat bine Eu cred că subiectul pentru cititorii americani este ceva exotic şi ei nu prea ştiu despre ce e vorba Şi fiindcă este un roman voluminos unii se uită la el şi spun că e cam mare e cam greu de citit

ndash Suntem icircn secolul vitezei Iar cartea dumneavoastră care are 430 de pagini poate fi icircntr-adevăr o provocare pentru răbdarea cititorului de astăzi Icircnsă apariţia acestui volum este icircntr-adevăr o izbacircndă a dumneavoastră Mai lucraţi şi la altceva

CG ndash Da Acum după ce am terminat acest volum am icircndrăznit să mă gacircndesc să scriu o carte despre familia mea despre bunicul meu care după cum am mai spus a fost implicat icircn războaiele ce au avut loc icircntre 1904-1908 icircntre greci bulgari şi sacircrbi toţi cei care vroiau să ia Macedonia de la otomani Şi bunicul meu care s-a implicat icircn eve-nimente a fost asasinat icircn 1908 Este o poveste foarte complicată Am icircnceput a scrie şi am găsit destule repere pentru a-mi continua lucrul la roman fiind icircndemnată şi de soţ să abordez subiectul

ndash Aţi găsit cheia

CG ndash Cred că da Am destulă informaţie dar nu pot să scriu o biogra-fie Jan Willem mi-a spus că ar fi bine să scriu biografia bunicului meu Icircnsă sunt prea multe lucruri pe care nu le ştiu şi n-o să le pot afla nicio-dată Am făcut iarăşi o cercetare destul de aprofundată şi am constatat ce se icircntacircmpla icircn jurul lui Pot să-mi icircnchipui ca romancier cum a fost ce a fost cum s-a gacircndit şi ce s-a icircntacircmplat atunci

82 R O M Acirc N Ăndash Romanul este aşadar cu tentă istorică

CG ndash Da sigur

ndash Un roman istoric conceput aşa poate totuşi să reconstituie niş-te evenimente pe care nu le-am cunoscut aievea Pentru că istoria se ştie nu icircntotdeauna a fost scrisă din cel mai obiectiv punct de vedere Rolul unui scriitor icircn acest context este foarte mare şi el are misiunea de a recupera de a reda aspecte ale istoriei ce au fost neglijate E o zonă foarte complicată

CG ndash Este foarte greu dar este şi fascinant să-ţi icircnchipui cum viaţa unui om s-a constituit şi s-a derulat icircntr-un anumit context

ndash şi cum a fost viaţa omului icircntr-o anumită ţară icircntr-un anumit loc icircntr-o anumită perioadă

CG ndash Da asta este Şi aceasta icircncerc să fac eu

ndash Revin la dumneavoastră stimate domnule Jan Willem Bos La ce lucraţi icircn prezent ce traduceţi

JWB ndash Am ambiţia să traduc şi să public Craii de Curtea-Veche a lui Mateiu Caragiale Am tradus primul capitol mai demult Ne vom icircn-toarce peste cacircteva zile la Bucureşti şi atunci sper să găsesc timp pentru ca să mai adaug un capitol O editură din Olanda icircmi propune să mă ocup de cartea lui Varujan Vosganian care a fost deja tradusă icircn diferite limbi şi e bine primită

ndash La ce carte vă referiţi

JWB ndash La Cartea şoaptelor Autorul zice că este un roman dar este de fapt o istorie a familiei lui El afirmă că este un roman pentru că dialogurile sunt inventate foarte multe situaţii sunt recreate Şi zice că nu poate fi o carte de amintiri Este sigur şi o carte de amintiri Eu cred că această carte merită să fie citită şi răspacircndită E o carte foarte pito-rească icircn primul racircnd dar este şi foarte relevantă pentru că include un capitol important despre genocidul armean La anul se vor face 100 de ani de la tragicul eveniment Consider că editura va accepta volumul Dacă nu voi merge icircn altă parte Icircn proiectele mele de lucru figurează şi Dan Lungu

ndash Icircl traduceţi pe Dan Lungu Ştiu că icircntr-un timp aţi lucrat la Sunt o babă comunistă

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 83

JWB ndash Da am tradus cacircteva nuvele ale lui Dan Lungu şi am tradus o bună parte din Sunt o babă comunistă dar icircncă nu am găsit o editură interesată să difuzeze lucrările lui Dan Lungu

ndash Dar cum vi se pare stilul acestui scriitor care este foarte apreciat Personal am cunoscut numele lui Dan Lungu fiind icircntr-o librărie din centrul Genevei Cacircnd merg la fiica mea icircmi place să vizitez li-brăriile Eram foarte curioasă să aflu ce traduceri citesc vorbitorii de limbă franceză din Elveţia Icircntre alte volume expuse icircn librărie mi-au reţinut atenţia cărţile lui Dan Lungu cel care ulterior a fost chiar iniţiatorul şi organizatorul FILIT-ului din toamna trecută A fost un festival de referinţă icircn contextul anului literar 2013

JWB ndash A fost un festival foarte reuşit şi foarte important mai ales din cauza publicului Vreau să subliniez că am rămas absolut şocat văzacircnd cacirct de mult s-au implicat tinerii la acest festival A fost o mare reuşită Au participat şi studenţi şi liceeni Ştiu acest lucru deoarece am mers la o discuţie susţinută de Gabriela Adameşteanu şi Jan Koneffke un scriitor german căsătorit cu o romacircncă şi care o rupe binişor pe romacirc-neşte Am intrat icircntr-o sală de cinema unde avea loc această discuţie şi vă rog să mă credeţi că am stat o oră icircn picioare urmărind dialogul Nu vreau să mă placircng că nu au fost politicoşi studenţii dar pur şi sim-plu multă vreme nu au plecat din sală M-a impresionat că tinerii timp de o oră şi ceva au urmărit atent discuţia A fost minunat

ndash Foarte curios Aici probabil este vorba şi de interesul cititorului romacircn pentru literatură inclusiv pentru cea din alte ţări interesul pentru autorii care vin din altă parte

JWB ndash Da dar nu au fost mulţi autori străini Au fost foarte mulţi scriitori romacircni şi studenţii icircn primul şi icircn primul racircnd au venit să se icircntacirclnească cu autorii romacircni pe care-i cunoşteau numai din lectură

ndash A fost un eveniment şi icircn sensul că mai mulţi scriitori notorii din Romacircnia şi din alte ţări au sosit la Iaşi Inclusiv participarea dumneavoastră ca traducători care promovaţi literatura romacircnă cultura romacircnă şi pe de altă parte aduceţi şi de acasă de la dum-neavoastră gacircndurile atmosfera prielnică literaturii Este foarte important schimbul acesta de opinii inclusiv la Chişinău

JWB ndash Pentru noi este o mare bucurie căci aveam o veche ambiţie de a veni la Chişinău Aveam icircntotdeauna atacirct de multe de făcut icircn Bucu-

84 R O M Acirc N Ăreşti icircncacirct nu mai ajungeam la Chişinău Anul acesta icircnsă am profitat de invitaţia la Festivalul bdquoPrimăvara europeană a poeţilorrdquo şi nu regre-tăm Sperăm să revenim la Chişinău

ndash Mă bucur foarte mult că am avut prilejul să discut cu dumnea-voastră stimate domnule Jan Willem Bos şi stimată doamnă Cor-nelia Golna Vă mulțumesc pentru acest dialog şi sper să ne reicircn-tacirclnim la Chişinău

Jan Willem Bos traducător translator scriitor lexicograf şi ziarist A studiat limba şi literatura romacircnă la Universitatea din Amsterdam şi Literatura Comparată la Univer-sitatea din Illinois (SUA) Icircntre anii 1982 şi 1984 a fost lector de neerlandeză la Uni-versitatea din Bucureşti A tradus aproximativ 25 de volume (proză poezie teatru) din romacircnă şi peste 10 cărţi din engleză Icircn 2008 publică la Editura Atlas antologia Moderne Roemeense verhalen (Nuvele moderne romacircneşti) Mai semnează traducerile Jeugd zonder jeugd ndash nuvela Tinereţea fără de tinereţe a lui Mircea Eliade (2009 Editura Meulenhoff) Trilogia lui Mircea Cărtărescu Orbitor volumul I ndash De Wetenden (2010 Editura De Bezi-ge Bij) volumul II ndash De trofee (2012) amacircndouă nominalizate pentru Premiul European pentru Literatură Icircn anul 2014 va apărea volumul III A publicat zeci de articole şi cacircteva cărţi despre Romacircnia Icircn 2011 a apărut la Editura Atlas Mijn Roemenieuml (Romacircnia mea icircn colecţia bdquoDeclaraţii literare de dragosterdquo) Icircn 2009 a publicat volumul bdquoVerdachtrdquo Mijn Securitatedossier tradus icircn 2013 din limba neerlandeză icircn romacircnă de Alexa Stoicescu bdquoSuspectrdquo Dosarul meu de la Securitate (Editura Trei) A publicat un Dicţionar juridic şi economic neerlandez-romacircn şi romacircn-neerlandez (2012) este coautorul Marelui dicţionar neerlandez-romacircn (ediţia 1-a 2008 ediţia a 2-a 2014) şi autorul Marelui dicţionar ro-macircn-neerlandez (2010)

Cornelia Golna scriitoare S-a născut icircn Bucureşti şi provine dintr-o familie mixtă care icircn anii rsquo50 ai secolului al XX-lea s-a stabilit in Statele Unite ale Americii tatăl fiind aromacircn din Grecia şi mama romacircncă din Dobrogea Icircn anii rsquo70 ai secolului trecut vii-toarea scriitoare s-a hotăracirct să-si caute originile venind icircn Romacircnia Inspirată de lumea Balcanilor din care proveneau părinţii ei Cornelia Golna s-a hotăracirct să scrie povestea fascinantă a predecesorilor săi care a devenit şi tema principală a romanului istoric City of Manrsquos Desire A Novel of Constantinople (Cetatea patimilor Un roman al Constantinopo-lului) Apărut icircn 2004 volumul a fost tradus icircn greacă (trei luni romanul a fost pe lista de bestseller-uri icircn Grecia) şi icircn turcă Icircn momentul de faţă scriitoarea locuieşte icircn Olanda icircmpreună cu soţul sau traducătorul Jan Willem Bos şi lucrează la un nou roman

p o e s i s 85

Nicolae Grigore MĂRĂŞANU

Arderea lui A

Cu glonţul la tacircmplă domnul icircnvăţător aprinde rugul

Cu flacără icircnaltă cu dogoare pacircnă la cer ard cărţile icircn curtea şcolii sub invazie

Cărţile interzisecărţile osacircndite la ardere pe rug

Flacăra pătrunde anevoie prin file de parcă le-ar citi de parcă icirci e greu focului să le ardă să mistuie cărţile condamnate la moarte

Neputacircnd icircndura vocala A se-aruncă icircn flăcări

Urmacircnd pilda vocalei A vocalele E I O U Ă se-aruncă icircn flăcări

Literă după literăalfabetul se-aruncă icircn flăcări

Şi e o luminăe o lumină icircn noaptea icircn care ard cărţile condamnate la moartede zici că ard candele icircn tot UniversulHipnotizat de marea lumină

NGM ndash poet eseist Brăila Semnează volumele

Marţea canonului (2001) Sufletul cacircntă despre sine (2002) Imparele (2007)

Maşinăriile mişcării (2012) Prezent icircn antologii Poezia

sa e tradusă icircn engleză macedoneană indiană

maghiară bulgară sacircrbă Deţinător a numeroase şi diverse premii pentru

poezie dar şi al Premiului Internaţional bdquoSteaua de pe cer oferit de Enciclopedia

WHOS WHO şi Registrul Internaţional al Stelelor

Elveţia 2007 steaua Hercules se redenumeşte

cu numele poetului Icircn 2012 i se decernează Premiul

bdquoGrigore Vieru al Uniunii Scriitorilor din Republica

Moldova

86 R O M Acirc N Ădau să m-arunc icircn rugul cărţilor

Nuzice domnul icircnvăţător

Cineva trebuie să trăiască să aibă cine ce povesti

Zaarie despre scrisul cu sacircnge pe ziduriMi-am tăiat degetul drepteişi am scris cu sacircnge pe ziduri ndashmerindă inimii este iubirea de patrie

Ei au icircnceput să racircdă de minede patriotismul meu naivvetustdeclarativ ndash spuneau

Am scris mai departe cu sacircnge pe ziduri ndashdulce Romacircnie te iubescoricacirct de jefuită ai fide renegată ai fide hulită ai fi

Au zis că sunt vorbe la icircndemacircnăcă nu sunt versuride parcă eu am spus că sunt versurişi să batjocorească mai multau icircnmuiat degetele icircn sacircngele meusă se contamineze ndash spuneauşi icircn deracircdere au scris cu sacircngele meu pe ziduri ndashte iubim patrie mumă

Dar sacircngele icircn care icircnmuiau degetele nu se lipea de zidurişi băutori de sacircnge mi-au băut sacircngele

p o e s i s 87

să se contamineze ndash spuneau şi au scris cu sacircngele meu pe ziduriicircn deracircdere au scris cu sacircngele meu pe zidurite iubim maică Romacircnie

Dar sacircngele icircn care se icircmbăiau şi scriau tot nu se lipea de zidurişi-atunci au tăiat degetul dreptei lorşi au scris cu sacircngele lor pe ziduri

Şi au scris

Şi placircngacircnd au adormit

Cămaşă fără de cusătură

Văpaie Văpaieţine cărarea luminatăpacircnă ajung la izbacircnda din deal

Acolo parcele ţes cămaşă fără de cusăturăşi e sortit s-o-mbrac pe lumină

Haide mai la trap sufletecă nu eşti slăbănogul din Capernaum

Trebuia să ştii pacircnă acumcă icircntruparea verbului este icircntemeiere

Hazaica niet

Fugim cu mai nimic peste oaseo cum mai fugim din nord icircn sud că vin din vest şi ne subjugă in integrum

88 R O M Acirc N ĂMai cu temere fugim de cei din est că siluiesc fecioarele

Cei din vest cu fraze dulci le-ademenesc ndash Du bist meine kleine Pupeşi hop cu macircna pe turturicăla tuleie Cei din est le numesc hazaice

Intră noaptea peste noi unde dormim trei icircntr-un pat ndash ivan ion eu nueu nu dorm mă prefac trag cu ochiul la ei icircn tunici kaki cu chipiuri soioase spre ceafa cu păr netuns

O privire icircn jur la lumina pitică a lămpii şi zice spre limbăndash hazaica nietndash niet icircngaimă limba tacirclmace

Icircn timp ce ale mele surioare icircn inima bălţii pe plauri icircn derivă se-ascund

ndash Hazaica niet stăruie ecoul calmacircculuindash Niet repetă limba

Ci brusc ne-au icircmpuşcat lampaşi s-au dus _______glosă tu eşti mica mea păpuşă

Fisura

Pe verticală e fisurăscurgere de invincibile

p o e s i s 89

Invazie valul viitura surpă icircncercuireadigul sfera cercul nu sunt strategii inviolabile

grifonul nu mai ţine icircn lege principiul comunicantelordă peste limite

Ciocănitori sparg zidurile dintre lumiicircn bătracircnul arbore e o fisurăalertaţi carii icircn cercuri concentrice dau alarma

Goioprim zăporul cu pieptul

Cei luaţi de viiturăvor lăstări la primăvară de sub aluviuni

Lecţie de supravieţuire icircn cerc

De pe calul alb strigă Icircncolonarea

Ne icircncolonăm pentru numărătoare să vadă că suntemtoţi ndash icircn cerclipiţi unul de altul siamezi durăm verticală zidului icircncercuitor

Culcatstrigă de pe cal cu fruntea la pămacircnt atingem

90 R O M Acirc N Ăpunctul de intersecţie al insidioaselor raze peste trece călare ne treierăpeste coloana cerculuisă vadă cacirct rezistă cacirct poate-nduracacirct e cercul de viu

După zece ture pe vertebrală călare strigă Drepţi

Cei ce nu se ridică ard deodată cu urmelesă nu rămacircnă copite icircn cerc

Acum pot scrie poemul cu alfabetul sacircngelui

Piatră icircn apă adacircncă a căzut icircn mine cuvacircntulicircn concentrice mă desfacsă-mi descătuşez iubirea

Băţul cu verigă mă-nsacircngerează şi-ncercuirea mută marginea mai spre cacircmpie

Unde să evadez să te pot cuprinde

Icircn concentrice mă divid să-ţi ating malurile

Cel icircn giulgie roşie icircn creştet mă loveşte şi cu ţeasta spartă mă trimite la oaste să veghez Lagărulconcentricii ghimpi ai Golgotei

Cale altă nu amdecacirct să-mi scriu poemul cu alfabetul sacircngelui

p o e s i s 91

Că tandră icircmpovărată mi-e inima de prinosul iubirii

Cercul lui SaulIeri am vrut din nou să evadezdin quadratura cercului

Nemasoluţie de salvare Lagărepeste lagăre din icircnceput totul suficient sieşi şi rotundicircn memoria icircncercuitoare

Matrioşka matrioşkaicircn memoria icircncercuitoareuna din alta pentru fiecare apostol icircn kakisă oficieze icircn spaţiul osacircndei proprii

Din utopie plonjez icircn interdicţie ndash zodiacele icircnchid pe vecie extincţia cosmicămărul se rostogoleşte invazia se multiplică

Să mă salvez caut cercul lui Saul ndash de cacircnd e orb e icircngăduitor

Icircmi cere să mă convertesc icircn icircngerul Domnului Nathanael dar nue maaare riscul

Stau icircn pielea mea Rezist

Am tărie poemul să-mi cacircnt

92 R O M Acirc N Ă

Cristinel MUNTEANULa originea ideii de laquocolaj discursivraquo Platon ndash Phaidros

0 Scopul acestui articol este acela de a contri-bui la cele spuse pacircnă acum (inclusiv de către autorul prezentului studiu1) referitor la pro-blema tehnicii colajului discursiv prin sem-nalarea şi comentarea celei mai vechi atestări a procedeului icircn cauză Mai mult decacirct atacirct plecacircnd de la o idee aparţinacircndu-i lui Eugeniu Coşeriu vom icircncerca să arătăm că pe aceas-tă linie poate fi constatată o anumită tradiţie (milenară) a citării enunţurilor celebre şi icircn plus o consecvenţă icircn denumirea respectivei tehnici fiindcă termenii utilizaţi se icircnrudesc etimologic

1 Una dintre distincţiile esenţiale pe care Eu-geniu Coşeriu le face pentru a delimita lim-ba funcţională (adică acea langue unitară şi omogenă a lui Ferdinand de Saussure) este ndash icircn plan sincronic ndash deosebirea dintre tehnica liberă a vorbirii şi discursul repetat2 Tehnica liberă a vorbirii (sau a discursului) cuprinde bdquoelementele constitutive ale limbii şi regulile laquoactualeraquo cu privire la modificarea şi combi-narea lor adică laquocuvinteleraquo instrumentele şi procedeele lexicale şi gramaticalerdquo icircn vreme ce discursul repetat constă icircn bdquotot ceea ce icircn vorbirea unei comunităţi se repetă icircntr-o for-mă mai mult sau mai puţin identică sub formă de discurs deja făcut sau combinare mai mult sau mai puţin fixă ca fragment lung sau scurt

CrM ndash dr icircn filologie (magna cum laude) al Universităţii

bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi şi lector la Universitatea bdquoC Bracircncoveanurdquo din Piteşti Domenii principale de interes filozofia limbajului

teoria limbii semantica frazeologia lingvistica

textului ştiinţa comunicării discursul publicistic A publicat

Sinonimia frazeologică icircn limba romacircnă din perspectiva

lingvisticii integrale (2007) Lingvistica integrală coşeriană

Teorie aplicaţii şi interviuri (2012) Frazeologie romacircnească

Formare şi funcţionare (2013) Discursul repetat icircntre alteritate şi creativitate (2008 ca editor) Tobias Peucer De relationibus

novellis Despre relatările jurnalistice [Leipzig 1690]

(2008 ca editor) şi B-P Hasdeu Studii de ştiinţa limbii (2013

ca editor) este de asemenea autorul a peste o sută de

articole şi comunicări

c o ş e r i a n a 93

a laquoceea ce s-a spus dejaraquordquo3 Prin urmare prin discurs repetat trebuie să se icircnţeleagă o frazeologie icircn sens larg cuprinzacircnd atacirct expresii şi locuţi-uni cacirct şi proverbe wellerisme citate şi formule celebre şamd

2 Desigur a distinge nu icircnseamnă lsquoa separarsquo noţiunile concepte-le se disting iar obiectele se separă Actele de comunicare verbală se realizează prin combinarea ndash icircn diverse proporţii ndash a tehnicii libere a vorbirii cu discursul repetat ceea ce face ca rezultatul să arate frecvent (după cum apreciază Coşeriu) asemenea unui colaj bdquoun discurs con-cret poate fi analog adeseori unui tablou realizat icircn parte ca [un] colaj icircn tablou pe lacircngă porţiuni executate cu tehnica pictorului care pictea-ză pot exista deopotrivă fragmente luate din alte tablouri pictate de către alţi pictorirdquo [subln ndash CM]4 Se pare că analogia aceasta discurs concret ndash tablou-colaj este una dintre preferatele lui Coşeriu deoarece o descoperim şi icircn alte locuri icircn prelegeri cursuri studii5 ţinutere-dactate icircn diferite limbi Ideea este uşor de transmis şi graţie faptului că termenul colaj este practic universal de pildă icircn limbile italiană spaniolă engleză şi germană (şi probabil icircn multe altele) se scrie la fel ca icircn franceză collage

3 Alegerea lui Coşeriu era motivată şi de cunoştinţele temeinice lega-te de pictură icircn special şi de artă icircn general pe care le avea De altfel icircn Italia alături de doctoratul icircn litere pacircnă să icircmplinească 28 de ani icircşi luase şi un doctorat icircn filozofie tratacircnd o problemă de estetică Se explică astfel de ce icircn creaţia sa ştiinţifică (adică icircn lucrările de lingvis-tică) savantul de origine romacircnă apelează uneori la analogii luate din domeniul culturii (icircn special din pictură6 dar şi din muzică sculptură etc) pentru a pune icircn evidenţă anumite concepte sau distincţii funda-mentale referitoare la limbaj

Se ştie că numeroşi oameni de ştiinţă mai ales cei care au icircmbinat cer-cetarea cu activitatea didactică au icircntrebuinţat metafore (adesea reve-latorii) şi comparaţii icircn discursul lor deci analogii (icircn sens larg) tocmai din dorinţa de a se face mai bine icircnţeleşi Rămacircnacircnd icircn sfera lingvisticii icirci putem menţiona ca fiind unii dintre cei mai metaforici cercetători profesori pe Ferdinand de Saussure (ale cărui zeci de analogii din Cursul de lingvistică generală au făcut carieră intracircnd icircn conştiinţa lingviştilor de mai tacircrziu) şi pe Sextil Puşcariu (cu trimitere icircndeosebi la excepţionala sa carte Limba romacircnă Privire generală)7 Icircn cazul lui Coşeriu ndash un genial

94 R O M Acirc N Ălingvist şi un mare profesor totodată ndash se observă că modul icircn care icircşi se-lectează analogiile corespunde concepţiei generale pe care o are despre limbaj şi implicit despre locul pe care icircl ocupă lingvistica icircn clasificarea ştiinţelor Limbajul (afirmă Coşeriu urmacircndu-l pe Hegel) este o formă a culturii alături de alte forme culturale precum arta religia şi mitolo-gia ştiinţa şi filozofia dar icircn acelaşi timp este şi baza icircntregii culturi Icircn consecinţă lingvistica este o ştiinţă a culturii şi ca atare obiectul ei nu poate fi cercetat din perspectiva metodelor specifice ştiinţelor naturii cum s-a icircncercat icircn perioada dominată de pozitivism (şi cum se icircncearcă şi icircn prezent prin anexarea lingvisticii la biologie icircn contextul marcat de bdquoparadigma cognitivistărdquo) Deşi icircn ştiinţă de obicei (mai ales astăzi cacircnd cuvacircntul de ordine este interdisciplinaritate) analogiile pot proveni din foarte multe zone icircnregistracircndu-se bdquomigraţiirdquo de termeni şi de principii dinspre disciplinele naturii către cele umaniste sau invers totuşi E Co-şeriu dă impresia că respectă bdquoregulardquo ndash izvoracirctă dintr-o fermă convin-gere de ordin epistemologic ndash de a nu utiliza analogii din lumea naturii pentru aspectele ce ţin de limbaj limbă8 Acestea trebuie luate pe cacirct posibil din lumea culturii

4 Revenind la chestiunea colajului discursiv trebuie spus că ideeaanalogia aceasta au avut-oau produs-o şi alţii icircn perioada modernă bunăoară (ce-i drept din perspectivă literară ca intertextualitate) cu referire la modul icircn care unii scriitori obişnuiesc să (p)reia icircn propriile texte citate sau expresii străine Iată de exemplu cum este definit icircntr-un dicţionar englezesc de termeni literari procedeul denumit collage (aşa-dar un termen deja icircncetăţenit icircn teoria literară britanică) bdquoA term adopted from the vocabulary of painters to denote a work which con-tains a mixture of allusions references quotations [subln ndash CM] and foreign expressionsrdquo9 Cuvacircntul colaj pus icircn legătură cu folosirea cita-telor poate fi descoperit şi icircn exprimarea unor cercetători romacircni ce activează icircn acelaşi domeniu De pildă comentacircnd un fragment din jurnalul lui Marin Preda (bdquoSomnul este egal cu speranţa a zis cineva Icircn somn uiţi drama vieţii tale şi fiecare deşteptare este un icircnceput nou de viaţă o speranţă nouă Deosebirea icircntre rai şi iad nu poate fi decacirct aceasta icircn rai poţi dormi cacirct vrei icircn iad niciodatărdquo) cei care au icircngri-jit ediţia respectivă Eugen Simion şi Oana Soare au făcut următoarea notă la subsolul paginii bdquoColaj de citate [subln ndash CM] cu uşoare mo-dificări din Pe culmile disperării cap laquoRenunţarearaquo p 104-105rdquo10

c o ş e r i a n a 95

Icircn acest din urmă exemplu icircnclinăm să credem că termenul colaj are icircnsă o semnificaţie mai curacircnd bdquoprofanărdquo aceea de lsquoamestecrsquo Este şi ca-zul altor termeni pătrunşi icircn limbajul colocvial Cineva ar putea spune bunăoară melanj mozaic cocktail de citate Icircn acelaşi sens utilizează şi Umberto Eco sintagma colaj de citate bdquoicircn momentul redactării co-lajul de citate se face cu toate textele la icircndemacircnărdquo11

5 La E Coşeriu după cum am văzut termenul colaj se referă nu doar la rezultatul propriu-zis ci şi la tehnica procedeul citării ca atare Icircn plus lingvistul are icircn vedere atacirct citarea enunţurilor celebre icircn forma lor originară nealterată cacirct şi utilizarea acestora (motivată de context) icircntr-o formă mai mult sau mai puţin modificată (bdquoimitaţie parodicărdquo) bdquoDiscursul repetat poate fi un laquocitatraquo repetarea unor fragmente de texte ndash literare sau altele ndash cunoscute ca atare Astfel dacă spun questo matrimonio non srsquoha da fare sau nel mezzo del cammin di nostra vita sau en un lugar de la Mancha de cuyo nombre no quiero acordarme mă refer la texte anumite din Manzoni Dante şi Cervantes la care continuu să fac aluzie chiar variindu-le parţial spunacircnd de exemplu questa lezione non srsquoha da fare nel mezzo del cammin di questo libro sau en una calle de Madrid de cuyo nombre no quiero acordarme (icircn anumite cazuri alu-zia la text se configurează tocmai ca imitaţie parodică [aici subln ndash CM] a unei opere literare)rdquo12 Aşadar poate fi descoperită icircn spusele lui Coşeriu fie şi implicit o distincţie icircntre α) citarea ca atare (colajul) şi β) imitaţia parodică

6 Icircntr-o carte din anul 2006 Stelian Dumistrăcel s-a ocupat pe larg de problematica discursului repetat pornind de la principiile fixate de Coşeriu13 Printre altele lingvistul ieşean a oferit icircn urma analizei unui material faptic foarte bogat o confirmare a valabilităţii celor două tehnici colajul propriu-zis şi imitaţia parodică deosebind icircntre bdquoin-tertextualitatea de tip colaj aluzivă şi respectiv [cea] de transformare a enunţului prin diferite figuri de construcţierdquo14 Mai mult decacirct atacirct pentru cel de-al doilea tip de intertextualitate Stelian Dumistrăcel a stabilit prin raportare la clasici că modificările pe care le suferă aceste enunţuri aparţinacircnd discursului repetat pot fi grupate icircn [doar] cele patru bdquofiguri de construcţierdquo semnalate drept bdquosolecismerdquo de Quintili-an icircn Arta oratorică (I 5 39-41) detractio (suprimarea) adiectio (adă-ugarea) immutatio (substituirea) şi transmutatio (permutarea)

96 R O M Acirc N ĂIcircn aceeaşi carte printre termenii utilizaţi de St Dumistrăcel am re-marcat cuvacircntul-cheie laquocolajraquo ca de altfel şi sintagme ce icircl includ precum bdquointegrare de tip laquocolajraquordquo sau bdquotehnică laquode colajraquordquo ori bdquoutili-zare de tip laquocolajraquordquo (aceasta din urmă chiar icircn titlul cap 3 al părţii I Utilizarea de tip bdquocolajrdquo a EDR) sau bdquointertextualitate de tip colajrdquo sau bdquotehnică a laquocolajuluiraquordquo etc cu referire la modul icircn care EDR (= enun-ţurile aparţinacircnd discursului repetat) sunt inserate icircn texte Fiind o analogie este explicabil de ce termenul colaj este folosit icircn majoritatea cazurilor (atacirct la E Coşeriu cacirct şi la St Dumistrăcel) icircntre ghilimele aşa cum se icircntacircmplă de obicei cu termenii neasimilaţi icircncă de lingvis-tică sau icircntrebuinţaţi icircn accepţie figurată preluaţi fiind din alte dome-nii

7 Icircntr-un articol din anul 200815 am apreciat ca fiind binevenită utili-zarea acestui termen (colaj) de către Stelian Dumistrăcel şi insistenţa Domniei Sale de a-l impune avacircnd icircn vedere atacirct tehnica pe care o de-semnează termenul icircn cauză cacirct şi etimologia sa Iniţiativa specialistu-lui ieşean ni s-a părut lăudabilă de vreme ce se icircnscria ndash după cum am arătat in extenso cu acel prilej ndash icircntr-o anumită tradiţie (continuată cel puţin pacircnă icircn Evul Mediu) ale cărei origini pot fi aflate icircn Antichitate Este vorba despre tehnica introducerii citatului icircn text după (Pseudo)Hermogenes din Tarsus16 prin lipire (katagrave koacutellesin) sau prin parodiere (katagrave paroidiacutean) Aşadar se confirmă icircncă o dată zicala potrivit căreia marile spirite se icircntacirclnesc uneori

De exegeza icircntregii probleme aşa cum apare la (Pseudo)Hermogenes ne-am ocupat icircn studiul deja menţionat17 Aici ne limităm la a spune doar că icircn tratatul Peri methodou deinotētos icircn capitolul 30 (Pseudo)Hermogenes se referă la modalităţile prin care pot fi utilizate versurile (citatele) celebre icircntr-un nou discurs deosebind două procedee katagrave koacutellesin (κατὰ κόλλησιν) atunci cacircnd citatul este reprodus exact ca icircn original şi katagrave paroidiacutean (κατὰ παρῳδίαν) atunci cacircnd citatul este re-luat icircntr-o formă modificată (prin substituire adăugire etc)18 Dacă icircn cazul celui de-al doilea termen surpriza nu este foarte mare dată fiind icircncetăţenirea cuvacircntului parodie (mai ales icircn teoria literaturii) şi fiindcă vorbim icircn definitiv de evoluţia circulaţia aceluiaşi termen icircn schimb icircn cazul perechii koacutellesis ndash colaj (collage) uimirea este pro-vocată de icircntacirclnirea a două cuvinte ce vin din sfere şi epoci total dife-

c o ş e r i a n a 97

rite Icircntr-adevăr cei doi termeni au aceeaşi bază etimologică atacirct gr κόλλησις lsquolipirersquo cacirct şi fr collage provin icircn ultimă instanţă din verbul grecesc κολλάω lsquoa lipi a uni a inserarsquo (lt gr κόλλα lsquolipicirsquo) Icircn plus mai trebuie precizat că icircnsuşi (Pseudo)Hermogenes a dat o utilizare me-taforică lui koacutellesis transformacircndu-l icircntr-un termen tehnic19 specific retoricii acelor vremuri

8 Am făcut această lungă introducere tocmai pentru a pregăti terenul unei receptări adecvate a celor cacircteva racircnduri din dialogul Phaidros pe care le vom supune atenţiei cititorilor racircnduri ce atestă icircntacircietatea lui Platon (şi) icircn această privinţă

Icircn Phaidros ndash dialog scris fără icircndoială de Platon dar considerat ca ne-fiind reprezentativ pentru platonism ndash Socrate combate retorica bdquopre-cisărdquo neobişnuită a lui Lysias contrapunacircndu-i o retorică pasională bdquola un delir al sobrietăţii pe linie de exactitate Socrate răspunde cu un delir al abundenţei pe linie de adevărrdquo20

Cu puţin icircnainte de finalul acestui dialog Socrate reafirmă şi sublini-ază apăsat opoziţia dintre (1) retorica bdquoiubitorului de icircnţelepciunerdquo a autorului acelor cuvacircntări bdquocare dau icircnvăţătură şi sunt rostite pentru a instrui acelea care cu adevărat scriu icircn adacircncul sufletului despre ce este drept frumos şi bunrdquo fiind bdquosingurele deopotrivă certe icircmplinite şi vrednice de ostenealărdquo (278a) şi (2) oratoria celor precum Lysias (bdquodimpreună cu toţi autorii de discursurirdquo) Homer (bdquodimpreună cu toţi ce au compus poezii pentru cacircntat sau pentru recitatrdquo) şi Solon (bdquodimpreună cu toţi cei care au contribuit la elocinţa politică prin lu-crări numite de ei legirdquo) (278b)

Avem de-a face aici aşadar cu opoziţia dintre oralitate şi scriere sau ndash cu termenii lui Andrei Cornea ndash dintre bdquoprincipiul organicităţiirdquo şi bdquoprin-cipiul listeirdquo21 bdquoAm putea spune că există icircn Grecia o condiţie laquomete-căraquo a scrisului şi legii scrise şi nu este poate o icircntacircmplare faptul că icircn Phaidros tocmai laquologografulraquo şi metecul Lysias este opus laquooraluluiraquo şi cetăţeanului Socraterdquo22 Prin urmare icircntr-o parte se află filozoful (bdquoiubitorul de icircnţelepciunerdquo) iar icircn cealaltă parte se găseşte cel căru-ia bdquope drept cuvacircnt icirci vei zice poet autor de discursuri sau de legirdquo (278e) Icircn acest context cu referire la cel din urmă (adică la logograf) apare şi aspectul care ne interesează icircn mod special

98 R O M Acirc N Ă9 Se poate susţine că originea ideii de bdquocolaj discursivrdquo fie şi icircntr-o for-mă intuitivă apare cu multe secole icircnaintea lui (Pseudo)Hermogenes icircn opera lui Platon Icircntr-o anexă ce icircnsoţeşte comentariile sale la dialogul Phaidros al lui Platon Gabriel Liiceanu publică icircn traducere romacircnească un capitol ndash Scriere şi vorbire ndash din cartea lui Henri Joly Le renversement platonicien Logos episteme polis (1974)23 Citindu-l ne-a atras atenţia printre altele faptul că filologul francez comentacircnd criticile pe care Pla-ton le formulează la adresa scrierii icircn general spune că bdquoicircnjosireardquo aces-teia ar trebui icircnţeleasă icircn felul următor bdquoProcesul se organizează icircn jurul unui joc metaforic foarte diversificat care merge de la drog la pictură şi de la laquojardinageraquo la colajrdquo24 Ca să icircnţelegem la ce se referă Joly atunci cacircnd utilizează (cu sau fără ghilimele) termenul colaj [collage] mai re-producem un fragment din lucrarea sa bdquoNemaiadresacircndu-se sufletului scrierea retorică icircncetează deopotrivă să trimită spre lucru O asemenea situaţie se manifestă icircn icircnsăşi practica scriitorului care se exersează di-rect pe cuvinte şi tocmai despre această situaţie este vorba icircn metafora laquocolajuluiraquo şi a laquomodelajuluiraquo Aşa se face că icircncă de la prima judecată asupra discursului lui Lysias Socrate găseşte că laquotermenii sunt străluci-tori şi şlefuiţi ca şi cum ar fi fost aleşi unu cacircte unuraquo Revenind asupra funcţiei care icirci e proprie laquocelui care compune discursulraquo sau laquocelui care redactează legileraquo Socrate observă că laquoei icircşi petrec timpul icircntorcacircnd cu-vintele pe toate părţile lipindu-le (les colle) icircntre ele sau desfăcacircndu-le iar icircn bucăţiraquo Astfel se explică faptul că pentru scriitor laquonimic nu este mai preţios decacirct ceea ce compune şi aşterne pe hacircrtieraquo şi că cititorul sau auditoriul nu este atent decacirct laquola retorica discursuluiraquordquo25

După cum se observă pentru a-şi dovedi spusele Joly inserează icircn comentariul său scurte citate din Phaidros Să vedem cum suna tex-tul grecesc originar bdquoΣωκράτης οὐκοῦν αὖ τὸν μὴ ἔχοντα τιμιώτερα ὧν συνέθηκεν ἢ ἔγραψεν ἄνω κάτωστρέφων ἐν χρόνῳ πρὸς ἄλληλα [278ε] κολλῶν τε καὶ ἀφαιρῶν ἐν δίκῃ που ποιητὴν ἢ λόγων συγγραφέα ἢνομογράφον προσερεῖςrdquo26

Traducerea pe care o oferă G Liiceanu arată astfel bdquoSocrate Icircn schimb celui ce nu cunoaşte nimica mai de preţ decacirct ce a compus ori scris şi care stă ceasuri icircn şir sucindu-şi opera şi răsucind-o tot lipind şi tot ştergacircnd acestuia oare nu pe drept cuvacircnt icirci vei zice poet autor de discursuri sau de legirdquo27

c o ş e r i a n a 99

Icircn lumina celor arătate pacircnă acum se pare că precursorul lui (Pseudo)Hermogenes icircn privinţa tehnicii katagrave koacutellesin este icircntr-ade-văr Platon el foloseşte explicit verbul kollaacuteo (κολλάω) icircn legătură cu alcătuirea discursului din elemente prefabricate de vorbire Nu ştim dacă (Pseudo)Hermogenes a preluat ideea de bdquocolajrdquo direct de la Pla-ton (deşi icircn scrierea sa printre numeroasele trimiteri la unele dia-loguri platoniciene se găsesc referiri şi la Phaidros28) Mai degrabă se poate vorbi despre o distincţie (katagrave koacutellesin vs katagrave paroidiacutean) devenită tradiţională icircntr-o anumită epocă şi icircntr-un anumit spaţiu geografic pe care (Pseudo)Hermogenes o consemnează probabil ca atare Andrei Cornea a caracterizat foarte convingător perioada icircn care a activat (Pseudo)Hermogenes ca fiind una a culturii bdquopuzzlerdquo icircn care accentul era pus pe tehnica pastişei şi a imitaţiei pe meşteşugul compunerii de discursuri bdquonoirdquo din bucăţi luate aproape exclusiv din textele clasicilor şi reorganizate după diverse structuri şi modele29 Uimitor este icircnsă cacirct de firesc a făcut H Joly legătura icircntre fragmen-tul din Phaidros şi procedeul pictural modern al colajului topind practic printr-o analogie motivată etimologic o distanţă culturală de mai bine de două milenii

Nu este foarte clar icircn ce măsură bdquocolajulrdquo lui Platon corespunde moda-lităţii citării versurilor celebre la (Pseudo)Hermogenes sau analogiei discurs concret ndash tablou de tip colaj la Coşeriu30 Platon pare să se refere mai degrabă la o intertextualitate bdquointernărdquo logograful bdquoreasamblea-zărdquo icircn forme noi bucăţi din propriile discursuri texte mai vechi31 Or (Pseudo)Hermogenes şi E Coşeriu au icircn vedere enunţurile aparţi-nacircnd discursului repetat deci elementele acceptate ca un bun comun de o icircntreagă comunitate idiomatică adică un tezaur de formule fixa-te prin tradiţie Platon respinge o asemenea practică bdquoscriitoriceascărdquo pusă icircn slujba unei retorici nerecomandabile purtacircnd marca bdquoLysiasrdquo Icircn schimb (Pseudo)Hermogenes consemnează (şi recomandă icircn ace-laşi timp) o tehnică firească pentru retorica acelor vremuri iar Eugeniu Coşeriu nu face altceva decacirct să constate un fapt care ţine de realitatea limbajului şi anume de modul icircn care funcţionează efectiv vorbirea Dar nu părerea lui Platon despre procedeul icircn cauză ne-a interesat aici ci intuiţia pe care a avut-o acest filozof şi termenul figurat de care s-a folosit el icircn discuţie

100 R O M Acirc N Ă10 Icircn concluzie se poate afirma cu toată convingerea că deşi terme-nul colaj a fost icircmprumutat de pictură mai multor domenii icircn lingvis-tică cu precădere icircn analiza discursului repetat utilizarea sa este pe deplin icircndreptăţită (chiar mai icircndreptăţită decacirct icircn celelalte părţi) atacircta timp cacirct la cei vechi a existat un termen asemănător (practic un cvasidublet etimologic) koacutellēsis care ajunsese să denumească o tehnică asemănătoare privind inserarea citatului icircntr-un text Aşadar bdquocolajulrdquo are toate şansele de bdquoa face carierărdquo icircn metalimbajul discipli-nei noastre

Oamenii au fost dintotdeauna inteligenţi şi icircn consecinţă poţi des-coperi cacircteodată (icircn Antichitate de pildă) la precursori intuiţii re-marcabile Icircn faţa acestora poţi să exclami (asemeni lui Aelius Do-natus) Pereant qui ante nos nostra dixerunt32 sau să aplici principiul judicios al tradiţiei recomandat icircn cercetare de E Coşeriu Icircntoar-cerea la fondatori reprezintă nu doar o obligaţie ci de multe ori un cacircştig iar dacă descoperim uneori că ceea ce am gacircndit noi se găseş-te şi la antici aceasta nu trebuie să ne icircnciudeze (decacirct dacă luăm poate icircn sens etimologic cuvacircntul ciudă ca lsquominunersquo şi icircnciudarea ca lsquomirarersquo) ci să ne facă plăcere Icircn definitiv garanţia obiectivităţii este tocmai intersubiectivitatea suntem siguri că obiectele din jurul nostru există tocmai pentru că şi alţii le văd şi ne comunică acelaşi lucru

Note1 Vezi Cristinel Munteanu Un vechi precursor al lui Eugeniu Coşeriu icircn privinţa tehnicii colajului (Pseudo)Hermogenes din Tarsus icircn Cristinel Munteanu (editor) Discursul re-petat icircntre alteritate şi creativitate Volum omagial Stelian Dumistrăcel Editura Institutul European Iaşi 2008 p 175-1972 Vezi de pildă Eugeniu Coşeriu Lecţii de lingvistică generală Editura ARC Chişinău 2000 p 250 Seria completă a distincţiilor este următoarea 1) cunoaşterea limbii şi cu-noaşterea bdquolucrurilorrdquo 2) limbaj primar şi metalimbaj 3) sincronie şi diacronie 4) teh-nică liberă şi bdquodiscurs repetatrdquo 5) bdquoarhitecturardquo şi bdquostructurardquo limbii (sau limba istorică şi limba funcţională)3 Ibidem p 258 Să se observe că ndash spre deosebire de tehnica liberă a vorbirii ndash discursul repetat icircn sine nu constituie o tehnică propriu-zisă (icircn sensul anticului concept de teacutechne lsquocunoaştere sigură dar nejustificatărsquo) ci un tip de tradiţie Modul bdquoadecvatrdquo (conform aristotelicului tograve preacutepon) icircn care elementele acestei tradiţii sunt icircntrebuinţate icircn vorbire poate reprezenta icircnsă o tehnică aparte (vezi Cristinel Munteanu Tehnica utilizării fraze-ologismelor expresive icircn bdquoLimba romacircnărdquo Chişinău anul XVI nr 7-9 2006 p 150-158)4 E Coşeriu op cit p 259

c o ş e r i a n a 1015 Icircn acest sens putem oferi cel puţin icircncă şase atestări ale acestei analogii (icircn diver-se limbi) din opera ştiinţifică a lui Coşeriu icircn legătură cu problema discursului repetat (vezi Cr Munteanu Un vechi precursor p 179-182)6 Ibidem p 181-1827 Pentru unele metafore curente icircn lingvistică vezi Cristinel Munteanu O problemă de lingvistică bdquofinanciarărdquo analogia cuvinte ndash bani icircn bdquoLimba romacircnărdquo Chişinău anul XVIII nr 1-2 2008 p 137-149 şi Idem Viaţa cuvintelor şi selecţia lor naturală (sau despre influenţa biologiei asupra lingvisticii) icircn bdquoCommunication interculturelle et litteacuteraturerdquo nr 2 (14) Editura Europlus Galaţi 2011 p 230-2398 Evident există şi excepţii Undeva (icircntr-o prelegere de la Universitatea bdquoLucian Blagardquo din Sibiu) Coşeriu compară facerea şi re-facerea continuă a limbii cu suprafaţa neicircncetat unduitoare a mării9 J A Cuddon The Penguin Dictionary of Literary Terms and Literary Theory [fourth edition] Penguin Books 1999 p 145 Procedeul este exemplificat cu un poem de David Jones Anathemata şi se menţionează icircn acest sens scriitori precum James Joyce Ezra Pound TS Eliot Ca influenţă tehnica (collage technique) este pusă pe seama suprarea-lismului caracterizacircnd şi romanul modern dar mai ales aşa-zisul bdquoantiromanrdquo10 Marin Preda Jurnal intim Carnete de atelier Editura Ziua Bucureşti 2004 p 15811 Umberto Eco Cum se face o teză de licenţă Editura Polirom Iaşi 2006 p 18012 E Coşeriu op cit p 25913 Vezi Stelian Dumistrăcel Discursul repetat icircn textul jurnalistic Tentaţia instituirii comu-niunii fatice prin mass-media Editura Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi 200614 Ibidem p 15115 Vezi Cr Munteanu Un vechi precursor p 176 şi 19616 Despre Hermogenes din Tarsus (160-225 dHr) născut icircn Cilicia se spune că ar fi fost un copil minune al cărui talent oratoric (la doar 15 ani) l-ar fi impresionat şi pe icircmpăratul Marcus Aurelius care i-ar fi făcut o vizită anume pentru a-l auzi Surse antice consemnează că şi-ar fi scris icircntreaga operă retorică pacircnă să icircmplinească 23 de ani Dintre scrierile rămase i se atribuie cinci lucrări (după unii doar patru) Peri sta-seon Peri ideon Progymnasmata Peri heureseōs şi Peri methodou deinotētos Specialiştii moderni au dovedit că doar primele două sunt autentice Celelalte trei au alţi autori icircnsă icircncă din antichitatea tacircrzie au fost considerate ca fiind opera aceluiaşi Hermoge-nes şi au circulat icircmpreună sub forma unui singur tratat de mare autoritate umbrind Retorica lui Aristotel17 Vezi Cr Munteanu Un vechi precursor p 182-19318 Vezi Invention and Method Two Rhetorical Treatises from the Hermogenic Corpus the Greek text edited by Hugo Rabe translated with introduction and notes by George A Kennedy Society of Biblical Literature Atlanta 2005 p 253-25419 Icircn cvasiexhaustivul Lexicon al limbii greceşti vechi alcătuit de Liddell amp Scott terme-nul tehnic koacutellesis (ce se referă la bdquounirea unui vers citat cu prozardquo) este atestat cu această icircntrebuinţare doar la (Pseudo)Hermogenes20 Constantin Noica Interpretare la Phaidros icircn Platon Opere IV Ediţie icircngrijită de Petru Creţia Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1983 p 35221 Vezi Andrei Cornea Scriere şi oralitate icircn cultura antică Editura Cartea Romacircnească Bucureşti 1988 p 11-29 Semnificativ este că icircn acest dialog (Phaidros 274c-275b) este

102 R O M Acirc N Ăprezentat şi mitul lui Theuth referitor la apariţia scrisului icircn Egipt invenţie dispreţuită din primul moment de faraonul Thamus pentru că slăbea bdquoţinerea de minterdquo22 Ibidem p 57 Iată şi alte lămuriri suplimentare bdquoMetec fiind Lysias nu avea voie să ros-tească de la tribună vreun discurs ci trebuia să-şi vacircndă lucrările altora scriindu-le Era aşadar un profesionist al scrisului un logograacutephos cum spuneau grecii cu un oarecare dispreţrdquo (ibidem p 24)23 Henri Joly Le renversement platonicien Logos episteme polis Librairie Philosophique J Vrin Paris 1974 p 111-127 Traducerea romacircnească a fragmentelor citate aici a fost confruntată de noi cu originalul din limba franceză24 H Joly op cit apud Gabriel Liiceanu Anexă icircn Platon Opere IV p 39925 Ibidem p 400-40126 Am reprodus textul orginar după Plato Platonis Opera ediţia John Burnet Oxford University Press 190327 Vezi Platon Phaidros icircn Platon Opere IV Pentru comparaţie iată şi o versiune en-glezească a fragmentului icircn cauză bdquoSocrates On the other hand he who has nothing more valuable than the things he has composed or written turning his words up and down at his leisure [278e] adding this phrase and taking that away will you not pro-perly address him as poet or writer of speeches or of lawsrdquo (Plato Plato in Twelve Volu-mes Vol 9 translated by Harold N Fowler Cambridge MA Harvard University Press William Heinemann Ltd London 1925)28 Vezi Invention and Method p 205 şi 22529 Andrei Cornea Ecclesiocraţia Mentalităţi culturale şi forme artistice icircn epoca romano-bizantină (300-800) Editura Teora Bucureşti 1998 p 77-9230 După cum ne-a atras atenţia icircntr-o discuţie particulară dl profesor Andrei Cornea (căruia icirci mulţumim şi pe această cale) nu reiese cu exactitate din context la ce anume se referă Socrate icircntrucacirct verbele kollon (lsquolipindrsquo) şi aphairon (lsquotăindrsquo) nu au complement direct icircn fragmentul cu pricina Icircn opinia Domniei Sale poate fi vorba aşadar fie de efortul scriitorului scrupulos care caută expresia cea mai potrivită (cum icircnclină să creadă şi H Joly) fie de procedeul colajului (sau al bdquopuzzlerdquo-ului) pe care l-am descris mai sus31 Deşi ne pare de domeniul evidenţei faptul că bdquoscriitorulrdquo căruia bdquope drept cuvacircnt icirci vei zice poet autor de discursuri sau de legirdquo (Phaidros 278e) nu poate crea texte fără să apeleze la textele altora (adică fără să facă uz de intertextualitatea ca atare)32 Cuvinte admirabil tălmăcite la noi de Dana Ligia Ilin prin bdquoFir-ar să fie de clasici că ne-au luat vorba din gurărdquo (vezi motto-ul tradus astfel icircn R H Robins Scurtă istorie a lingvisticii Editura Polirom Iaşi 2003 p 13)

Andrei Cornea Scriere şi oralitate icircn cultura antică Editura Cartea Romacircnească Bucu-reşti 1988Andrei Cornea Ecclesiocraţia Mentalităţi culturale şi forme artistice icircn epoca romano-bi-zantină (300-800) Editura Teora Bucureşti 1998Eugeniu Coşeriu Lecţii de lingvistică generală Editura ARC Chişinău 2000J A Cuddon The Penguin Dictionary of Literary Terms and Literary Theory [fourth editi-on] Penguin Books 1999

Bibliografie

c o ş e r i a n a 103

Stelian Dumistrăcel Discursul repetat icircn textul jurnalistic Tentaţia instituirii comuniunii fatice prin mass-media Editura Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iaşi Iaşi 2006[Hermogenes of Tarsus] Invention and Method Two Rhetorical Treatises from the Her-mogenic Corpus the Greek text edited by Hugo Rabe translated with introduction and notes by George A Kennedy Atlanta Society of Biblical Literature 2005Henri Joly Le renversement platonicien Logos episteme polis Librairie Philosophique J Vrin Paris 1974Henry George Liddell Robert Scott A Greek-English Lexicon revised and augmented throughout by Sir Henry Stuart Jones with the assistance of Roderick McKenzie Cla-rendon Press Oxford 1940Cristinel Munteanu Tehnica utilizării frazeologismelor expresive icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chişinău anul XVI 7-92006 p 150-158Cristinel Munteanu Un vechi precursor al lui Eugeniu Coşeriu icircn privinţa tehnicii colajului (Pseudo)Hermogenes din Tarsus icircn Cristinel Munteanu (editor) Discursul repetat icircntre alteritate şi creativitate Volum omagial Stelian Dumistrăcel Editura Institutul European Iaşi 2008 p 175-197Cristinel Munteanu O problemă de lingvistică bdquofinanciarărdquo analogia cuvinte ndash bani icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chişinău anul XVIII 1-22008 p 137-149Cristinel Munteanu Viaţa cuvintelor şi selecţia lor naturală (sau despre influenţa biolo-giei asupra lingvisticii) icircn Communication interculturelle et litteacuterature nr 2 (14) Editura Europlus Galaţi 2011 p 230-239Platon Opere IV Ediţie icircngrijită de Petru Creţia Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1983R H Robins Scurtă istorie a lingvisticii Editura Polirom Iaşi 2003

104 R O M Acirc N Ă

Petru BUTUCCaracterul nemotivat al unor titluri tipologice de complemente

Pacircnă icircn prezent icircn lingvistica modernă a fost publicat un număr suficient de lucrări cu refe-rire la importanţa cercetării sistemice a fapte-lor de limbă icircn care se susţine pe bună drep-tate că bdquonumai prin acordarea priorităţii icircn cercetare a aspectului conţinutal aflat icircntr-un raport corelativ (şi neapărat echitabil) cu cel al formei lui poate fi obţinută o sinteză teo-retico-aplicativă reală şi obiectivărdquo [5 p 167] Icircn exprimarea acestui aspect relaţional sin-taxei ca nivel ce reprezintă limba sub aspect comunicativ icirci revine statutul primordial

Cacirct despre raportul dintre categoriile semanti-co-funcţionale şi cele lexico-semantice icircn mod concret aceste probleme au fost puse mai icircn-tacirci de către renumiţii lingvişti A A Potebnea A A Şahmatov I I Mescianinov W Meyer-Luumlbke N S Trubetskoy V Mathesius şa fi-ind nevoiţi să aibă prin anii rsquo20-rsquo30 ai sec tre-cut aprige discuţii cu mladogramaticienii care confundau forma gramaticală a cuvacircntului cu conţinutul lui suprapunacircnd astfel sensul in-formativ-comunicativ cu cel lexico-semantic Pentru mladogramaticieni lexicologia şi sinta-xa aveau cam acelaşi obiect de studiu atacirct doar că bdquoicircn lexicologie erau analizate cuvintele apar-te iar icircn sintaxă erau supuse analizei grupuri de cuvinterdquo [4 p 120-122]

PB ndash prof univ dr conf Catedra de limba romacircnă şi filologie clasică a UPS

bdquoIon Creangărdquo Autor al monografiei Predicatul

angrenat icircn limba romacircnă (Chişinău 2004) Autor al unor studii de gramatică

a limbii romacircne de sociolingvistică şi de istorie a

limbii romacircne literare

g r a m a t i c ă 105

Spre deosebire de mladogramaticieni astăzi reprezentanţii Şcolii de Lingvistică Funcţională tratează altfel problemele respective demon-stracircnd că aspectele ce ţin de lexic şi sintaxă sunt mult mai complicate şi mai profunde Funcţionaliştii susţin că lexicologia este preocupată nu numai de cuvinte aparte dar şi de relaţiile dintre ele fiindcă este im-posibil să analizezi sinonimele din punct de vedere lexico-semantic şi gramatical fără a ţine cont de corelaţia dintre ele După funcţionalişti relaţiile dintre cuvinte icircn lexic se deosebesc de relaţiile dintre cuvin-te din cadrul propoziţiei deoarece icircn sistemul lexical au loc relaţii lexico-semantice care marchează sensul denotativ al cuvintelor luate aparte iar icircn sintaxă se produc relaţii semantico-informative ce sem-nifică funcţia comunicativă a cuvintelor şi icircmbinărilor de cuvinte icircn enunţ devenite părţi de propoziţie la nivel frastic respectiv se reali-zează funcţiile propoziţiilor icircn frază şi ale frazelor icircn text

Categoriile abstracte icircnsă conform criteriilor funcţionaliste sunt aceleaşi bdquoatacirct icircn sintaxă cacirct şi icircn lexicrdquo doar că se manifestă diferit icircn lexicologie avem de-a face bdquocu obiecte sau noţiuni abstracte iar icircn sintaxă ndash cu abstracţii ale categoriilor gramaticale unde pe baza acestor raporturi sintactice se realizează variate sensuri informativ-co-municative generalizate (posesia icircnsuşirea circumstanţele şi alte semnificaţii analogice)rdquo [5 p 168] Tratacircnd astfel lucrurile obser-văm că interacţiunea dintre sintaxă şi lexic alcătuieşte un fenomen permanent şi destul de pregnant din care reiese că sintaxa nu se su-prapune cu lexicul deoarece sintaxa dispune de propriile categorii conţinutale

După părerea noastră anume aceste principii metodologice nu sunt respectate atunci cacircnd icircn unele cărţi de gramatică a limbii romacircne ac-tuale apar termeni dezorientativi prin care bineicircnţeles se creează şi unele bdquofalsuri ştiinţificerdquo [5 p 204-205] Icircn acest context se impun cu prisosinţă următoarele sintagme terminologice complemente pre-poziţionale complemente comparative partitive complemente secundare complemente de materie complemente interne atribute substantivale ad-jectivale pronominale verbale etc [3 p 416-432]

Considerăm că respectivele titluri tipologice de complemente şi atri-bute icircn limba romacircnă nu exprimă obiectiv şi adecvat statutul morfo-logic şi sintactic deoarece la delimitarea lor nu s-a ţinut cont de relaţia

106 R O M Acirc N Ăcu regentul ci numai de sensul lexical al cuvintelor prin care se ex-primă ori de prezenţa prepoziţiilor ca părţi constituente ale structurii componenţiale

Din punct de vedere logico-semantic şi funcţional un tipaj comunicativ-informativ (o funcţie sintactică a unei părţi de propoziţie) provine din relaţia sintagmatică (morfologică şi sintactică) dintre un determinat şi un determinant iar titlul sintactic (funcţia) este formulat sau stabilit pe baza semanticii informative pe care o obţine acest tipaj comunicativ-in-formativ (această parte de propoziţie) Nicidecum titlul tipologic al unei părţi de propoziţie nu poate fi stabilit punacircndu-se la bază sensul lexical al cuvacircntului sau denumirea părţii de vorbire prin care se exprimă Sus-nu-mitele tipuri de complemente şi atribute poartă o denumire inadecvată statutului lor semantico-funcţional contradictorie chiar Analizate din punct de vedere logico-semantic şi funcţional li se poate uşor elucida tot conținutul ireal lucru pe care icircl vom demonstra icircn continuare cu exem-ple preluate din lucrările la care facem trimitere

ndash Complementul prepoziţional [3 p 416] este prezentat icircn Gramatica Academiei [Bucureşti 2005 p 416] drept o unitate sintactică ce se ma-nifestă atacirct la nivel propoziţional cacirct şi la nivel frastic Ca parte de pro-poziţie acest tip de complement se exprimă printr-un grup prepoziţio-nal icircn a cărui componenţă intră fie un substantiv sau un substitut al lui (pronume numeral) la cazul cerut de prepoziţie (de ex bdquoMă gacircndesc la Ionrdquo bdquoDecizia aceasta se repercutează asupra tuturorrdquo) fie o formă nepersonală cu dublă esență verbală şi nominală (de ex bdquoS-a săturat de mers pe josrdquo)

La nivelul frazei o atare situaţie sintactică de complement se realizează atacirct printr-un prepoziţional cu o propoziţie relativă fără antecedent (de ex bdquoApelez la cine se priceperdquo) cacirct şi printr-o propoziţie conjuncţiona-lă (de ex bdquoMă tem că voi icircntacircrziardquo bdquoSe străduieşte să ajungă la timprdquo)

Sub aspect frastic complementul prepoziţional denaturează nu numai completiva indirectă dar şi subordonata completivă directă (Mă gacircn-desc ce cum să procedez) şi subordonata finală (Se străduieşte cu ce scop să ajungă la timp)

După părerea noastră lucrurile ar fi trebuit să fie lăsate ca şi icircn tradiţia gramaticii romacircneşti unde atare complement prepoziţional (şi subor-

g r a m a t i c ă 107

donata prepoziţională) este considerat pe bună dreptate drept o sin-gură parte de propoziţie cu funcţie de complement indirect (respectiv subordonata completivă indirectă) Titlurile sintactice de comple-mente prepoziţionale generează variate ambiguităţi creează nişte situ-aţii dezorientative icircn sintaxa limbii romacircne actuale Faptul că ele se ex-primă prin substantive cu prepoziţii deloc nu icircnseamnă că se produc şi raporturi prepoziţionale (raporturile reale sunt de referinţă) iar obiec-tele exprimate de aceste tipuri de complemente se află icircntr-o relaţie indirectă faţă de acţiunea verbului-predicat Această funcţie sintactică de complement prepoziţional nu este nici motivată şi nici sistemică Ea este ireală pentru că icircn limba romacircnă toate tipurile de complemente chiar şi cele circumstanţiale au capacitatea de a se exprima şi prin sub-stantive cu prepoziţii Prin atare titluri de complemente prepoziţionale se denaturează nu numai statutul sintagmatic al complementelor dar şi al tuturor celorlalte părţi de propoziţie exprimate prin substantive cu prepoziţii

Tratacircndu-le icircn baza criteriilor metodologice semantice şi funcţionale aceste tipuri de complemente sunt reale complemente indirecte de ex bdquoMă gacircndesc la cine la Ionrdquo bdquoDecizia aceasta se repercutează asupra cui asupra tuturorrdquo bdquoS-a săturat de ce de mers pe josrdquo

Nici subordonatele lor nu pot fi calificate drept propoziţii subordonate prepoziţionale deoarece comportă evidente şi distincte trăsături ale subordonatelor completive indirecte bdquoApelez la cine la cine se pri-ceperdquo bdquoMă tem de ce de faptul că voi icircntacircrziardquo (această ultimă pro-poziţie comportă şi valoarea sintactică de subordonată cauzală bdquoMă tem din ce cauză ca nu cumva să icircntacircrzii (că voi icircntacircrzia)

Icircn ceea ce priveşte fraza bdquoSe străduieşte să ajungă la timprdquo aceasta nu conţine o subordonată completivă indirectă şi pentru faptul că propo-ziţia subordonată din componenţa ei bdquosă ajungă la timprdquo este alcătui-tă icircn baza sincretismului sintactic avacircnd astfel două valori funcţiona-le de subordonată finală (Se străduieşte cu ce scop ca să ajungă la timp) şi de subordonată cauzală (Se străduieşte din ce cauză fiindcă vrea să ajungă la timp)

Din acest comentariu este evident că nu susţinem existenţa tipului de bdquocomplemente prepoziţionalerdquo Icircn sintaxa limbii romacircne actuale

108 R O M Acirc N Ănu există deocamdată raporturi comunicativ-informative bdquoprepozi-ţionalerdquo adică nişte raporturi semantico-informative ce ar avea valori bdquoprepoziţionalerdquo icircn sine fapt care ar crea vădite absurdităţi Prepozi-ţiile alcătuiesc doar mijloacele de exprimare a raporturilor sintagma-tice dintre cuvinte icircn cadrul enunţului iar raporturile date deşi sunt de mai multe feluri niciunul nu are valoare sintactică prepoziţională ci sunt numai realizate structural-gramatical cu ajutorul prepoziţiilor

ndash Complementul comparativ partitiv [3 p 459-460] Acceptacircnd exis-tenţa acestui tip de complement denaturăm de fapt nu numai statu-tul sintactic al complementelor indirecte dar şi pe cel al complemen-telor de relaţie şi pe cel al predicatului nominal exprimat printr-un adjectiv la gradul superlativ ceea ce poate fi uşor demonstrat bdquoCacircntă cel mai frumos dintre concurenţirdquo (cuvintele evidenţiate sunt conside-rate complemente comparative partitive) Adevărata valoare sintactică a acestora icircnsă este de complement de relaţie bdquoCacircntă cel mai frumos icircn raport cu cine icircn raport cu toţi concurenţii (dintre toţi concuren-ţii (el) cacircntă cel mai frumos) bdquoE cel mai bun din clasărdquo (cuvintele evi-denţiate sunt considerate drept complement comparativ partitiv) Va-loarea semantico-funcţională reală icircnsă este de complement de relaţie bdquoE cel mai bun icircn raport cu cine icircn raport cu toţi elevii din clasărdquo (faţă de toţi elevii din clasă (el) este cel mai bun) bdquoEu sunt cel mai frumos băiat din lumerdquo (cuvintele evidenţiate sunt considerate drept complement comparativ partitiv) Valoarea sintactică reală este icircnsă de complement de relaţie (icircn raport cu toată lumea de pe pămacircnt eu sunt cel mai frumos) sau de elemente constituente ale numelui predicativ al predicatului nominal bdquoEu sunt cel mai frumos băiat din lumerdquo (nume predicativ al predicatului nominal prin care se exprimă ideea superla-tivului absolut bdquoEu sunt frumosul frumoşilor de pe tot pămacircntulrdquo (cuvin-tele evidenţiate icircndeplinesc funcţia sintactică de predicat nominal)

Icircn concluzie menţionăm că nu există tipul de complemente compa-rative partitive deoarece prin atare titlu sintactic sunt exprimate ra-porturi caracteristice altor părţi de propoziţie ale complementului in-direct şi ale numelui predicativ cărora tratate astfel le este denaturat statutul morfo-sintactic

ndash Complementul de materie [2 p 166-167] este formulat astfel bdquoPartea secundară de propoziţie prin care se desemnează materia din care se

g r a m a t i c ă 109

realizează un obiectrdquo Complementul de materie are ca regent verbe de tipul a clădi a confecţiona a construi a crea a fabrica a icircmpleti şi alte-le de exemplu bdquoConstruită din lemn casa este mult mai călduroasărdquo bdquoCasa reconstruită din beton pare mai rezistentărdquo Din punct de vedere logico-semantic şi funcţional cuvintele evidenţiate nu pot fi denumite complemente de materie deoarece pe de o parte aceste substantive cu prepoziţie (din lemn din beton) fac parte din construcţiile participiale (construită din lemn şi reconstruită din beton) unde icircndeplinesc funcţii sintactice icircn bloc iar pe de altă parte ambele aceste blocuri cumulea-ză mai multe valori comunicativ-informative avacircnd la bază fenome-nul sincretismului sintactic conform căruia ambele blocuri sintactice dispun icircn particular de mai multe valori semantico-funcţionale toate fiind corecte a) de complement circumstanţial cauzal (bdquoCasa fiindcă este construită din lemn este mai călduroasărdquo) b) de complement cir-cumstanţial condiţional (bdquoCasa dacă este construită din lemn este mai călduroasărdquo) c) de atribut (bdquoCasa care este construită din lemn este mai călduroasărdquo)

Un comentariu identic suscită şi blocul bdquoreconstruită din betonrdquo a) de complement circumstanţial cauzal (bdquoCasa fiindcă este reconstruită din beton pare mai rezistentărdquo) b) de complement circumstanţial condi-ţional (bdquoCasa dacă este reconstruită din beton pare mai rezistentărdquo) c) de complement circumstanţial de timp (bdquoCasa cacircnd este reconstrui-tă din beton pare mai rezistentărdquo) d) de atribut (bdquoCasa care este recon-struită din beton pare mai rezistentărdquo)

Din punct de vedere teoretic o atare delimitare tipologică a com-plementelor de materie este efectuată icircn baza formulelor-cheie ale mladogramaticienilor care după cum se ştie suprapuneau sensul in-formativ-comunicativ (valoarea sintactică) cu sensul lexico-seman-tic (valoarea lexicală) al cuvintelor din orice enunţ Conform prin-cipiilor funcţionaliste icircnsă la determinarea şi delimitarea tipologică a subgrupelor de complemente e necesar să se ţină cont icircn primul racircnd de specificul sintaxei icircn raport cu lexicologia şi morfologia şi de specificul lor icircn parte Totodată trebuie să se perceapă corect o corelaţie dintre aceste compartimente ale limbii (sintaxa lexicologia şi morfologia) şi nicidecum să nu se creeze o suprapunere care ar genera fie o morfologizare sau o lexicalizare a sintaxei fie o reducere

110 R O M Acirc N Ăsau un surplus al tipurilor şi titlurilor de complemente icircn limba ro-macircnă

După părerea noastră lingvistica asemeni tuturor ştiinţelor umanis-tice nu poate să se dezvolte pe calea variatelor multiplicări sau sim-plificări posibile Obiectul complicat de studiu al ştiinţei despre limbă necesită o cercetare icircn complexitatea ei subtilă şi profundă deoarece numai astfel rezultatele filologiei pot fi reale şi obiective Simplificacircnd numărul părţilor de vorbire (avem icircn vedere dizolvarea particulei icircn clasa adverbelor) [5 p 189-207] sau multiplicacircnd numărul tipurilor şi titlurilor de părţi de propoziţie (inventacircnd mai multe feluri de atribute şi complemente) concomitent complicăm şi metodele de analiză şi cercetare icircn gramatică Astfel facem să apară şi respectiv să dispară mulţi termeni sintaxa devenind oarecum consecinţa unor cercetări nemotivate asistemice şi nejustificate chiar Rostul unor atare schim-bări icircn gramatica limbii romacircne necesită o demonstraţie ştiinţifică (te-oretică şi aplicativă) prin experimente icircn caz contrar rămacircn a fi după cum afirma şi profesorul moscovit Ruben A Budagov bdquonişte erori pro-venite din dorinţa de a descoperi gacircnduri şi idei profunde care drept consecinţă generează falsuri ştiinţificerdquo [5 p 189-207]

Metodele prin care unele tipuri de complemente (părţi de propozi-ţie) sunt denumite icircn conformitate cu sensul lexical al cuvacircntului prin care se exprimă sau icircn baza tipului părţii de vorbire cu atare funcţie sintactică sunt metode ce contravin şi contrazic inclusiv doctrine-le lingvistului Eugeniu Coşeriu icircndeosebi cele cu privire la bdquoraportul dintre studiul faptelor de limbă şi studiul teoreticrdquo Sub acest aspect potrivit tezelor coşeriene orice analiză a faptelor de limbă bdquoneapărat necesită un suport teoreticrdquo icircnsă teoria nu trebuie să fie bdquoo construcţie arbitrară şi abstractărdquo Adevăratul suport teoretic icirci solicită cercetătoru-lui să posede bdquointuiţia universalului icircn fapterdquo Astfel orice teorie bdquonece-sită să respecte trei lucruri 1) să nu existe nicio opoziţie reală icircntre stu-diul teoretic şi cel al faptelor de limbă (teoria trebuie să fie icircntotdeauna o expresie a realităţii şi nicidecum o construcţie apriori) 2) teoriei i se cere să reprezinte reflectarea universalului existent icircn faptele de limbă icircncacirct realitatea faptelor să nu poată fi ignoratărdquo După Coşeriu bdquonu este adevărat că o teorie este valabilă chiar dacă nu se aplicărdquo deoarece bdquoo teorie inaplicabilă este contrazisă de fapterdquo 3) teoria nu trebuie să fie

g r a m a t i c ă 111

un model abstract care se aplică faptelor ci să alcătuiască chiar funda-mentul cercetării empirice pe care icircl are cercetătorul intuitiv icircn trei ipostaze icircnainte de examinarea faptelor icircn timpul cercetării lor şi după icircncheierea cercetăriirdquo [5 p 189-207]

Prin urmare icircntre studiul teoretic şi studiul faptelor de limbă trebuie să existe bdquoun raport dialecticrdquo care cu siguranţă nu ar admite să fie excluse fără temei teoretic unele părţi de vorbire (avem icircn vedere di-zolvarea particulelor icircn categoria morfologică a adverbelor) [1 p 92-103] sau să se inventeze icircn sintaxa limbii romacircne mai multe tipuri de complemente ireale

1 Petru Butuc Statutul morfologic şi sintactic al particulei icircn limba romacircnă icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chişinău nr 9-10 20112 Maria Emilia Goian Limba romacircnă Probleme de sinta-xă Editura Recif Bucureşti3 Gramatica limbii romacircne Academia Romacircnă Editura Academiei Romacircne Bucureşti 20054 Ф M Березин История лингвистических учений Высшая Школа Москва 19755 Р A Будагов Язык и речь в кругозоре человека Добросвет Москва 2000

Referinţebibliografice

112 R O M Acirc N Ă

Carolina POPUŞOIAspecte ale calcului de regim verbal cazual nerecomandat icircn limba romacircnă din Basarabia

Calcul de regim verbal cazual ca şi cel de re-gim verbal prepoziţional face parte din cate-goria calcului sintactic Icircn limba romacircnă actu-ală din stacircnga Prutului fenomenul calchierii cazuale este destul de frecvent şi de răspacircndit Din cauza că acest tip de calc duce la stabili-rea unor raporturi gramaticale nefireşti limbii literare avem a face cu un calc nerecomandat

Calcurile de regim verbal cazual nerecoman-date se definesc prin imitarea după limba rusă a modelului de regim verbal cazual Icircn asemenea construcţii cazul din grupul verbal din limba romacircnă de la Est de Prut este redat fidel prin echivalentul său din rusă şi nu icircn conformitate cu regimul cazual din romacircna literară Abaterile de această natură din are-alul lingvistic basarabean vizează calchierea după limba rusă a cazului instrumental a ca-zului dativ şi a cazului acuzativ

1 Calchierea cazului instrumental

Icircn limba romacircnă din Basarabia calcul de re-gim verbal cazual instrumental după limba rusă se icircntacirclneşte destul de frecvent dat fiind existenţa unui număr mare de verbe din rusă care impun numelui cazul gramatical icircn dis-

CP ndash dr icircn filologie la Universitatea din Bucureşti

(2002) cercetător ştiinţific la Institutul de

Lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo din Bucureşti

(din 1999) A publicat Micul dicţionar academic

(MDA vol I-IV 2001-2003 coautor) Structuri

sintactice ale limbii romacircne cu element predicativ

suplimentar (2002) Limba romacircnă actuală din

Basarabia Particularităţi morfosintactice şi lexico-

semantice (2013)

g r a m a t i c ă 113

cuţie [vezi unele dintre asemenea calcuri la Macircndacirccanu 1987 Cio-banu 1988 138 Guţu 1998 Condrea 2001 15-17 Popuşoi 20131 92-95]

Acest tip de calc sintactic reprezintă o situaţie aparte de calc al regi-mului verbal cazual deoarece limba romacircnă nu deține icircn inventarul său gramatical un asemenea caz (Icircn lucrările de specialitate recente se vorbeşte despre cazul instrumental dar icircntr-o accepţie strict semanti-că Conform acestei teorii instrumentalul este un bdquorol semantic icircnde-plinit de un nominal inanimat care icircn configuraţia cazuală a verbelor de acţiune exprimă mijlocul folosit voluntar sau involuntar de către agent pentru producerea acţiuniirdquo [DŞL 1997 253 v şi GALR I 2005 73])

Icircn limba rusă literară cazul instrumental (творительный падеж) icircn multe contexte se realizează neprepoziţional adică sintetic (desinen-ţial) Icircn limba romacircnă acest caz echivalează uneori cu acuzativul pre-poziţional exprimat printr-un substantiv precedat de prepoziţia cu Spre exemplu a scrie cu pixul ltcf rus писать ручкойgt a tăia cu cuţi-tul ltcf rus резать ножомgt a spăla cu săpun ltcf rus мыть мыломgt a zbura cu avionul ltcf rus летать самолетомgt

Pe lacircngă anumite verbe icircnsă corespondentul cazului instrumental sintetic din rusă se redă neprepoziţional şi icircn romacircna literară organi-zacircndu-se cu acuzativul neprepoziţional Romacircnii din Basarabia fiind influenţaţi de tiparul instrumental din rusă (al cărui semem (cvasi)in-strumental se conţine icircn matricea desinenţială a numelui) exprimă acest raport prin prepoziţia cu (aşa cum apare icircn situaţiile de mai sus) Icircn asemenea mod icircn romacircna din stacircnga Prutului apar structuri nere-comandate care constituie calcuri de regim cazual instrumental după limba rusă Spre exemplua comanda cu armata cu trupele cu batalionul cu unitatea militară1 pentru a comanda armata trupele batalionul unitatea militară ltcf rus командовать армией войсками дивизией военной частьюgta conduce cu echipa cu secretariatul cu şcoala cu icircntreprinderea cu poporul pentru a conduce echipa secretariatul şcoala icircntreprinderea poporul ltcf rus руководить командой секретариатом школой предприятием народомgt

114 R O M Acirc N Ăa conduce cu tractorul cu autobuzul pentru a conduce tractorul auto-buzul ltcf rus управлять трактором автобусомgta coordona cu lucrările cu preţurile pentru a coordona lucrările preţu-rile ltcf rus координировать работами ценамиgta dirija cu procesul tehnologic pentru a dirija procesul tehnologic ltcf rus управлять технологическим процессомgta se icircmpărtăşi cu impresiile pentru a-şi icircmpărtăşi impresiile ltcf rus поделиться впечатлениямиgta manevra cu motocicleta (la jocurile pe calculator) pentru a manevra motocicleta ltcf rus маневрировать мотоцикломgta manipula cu masele cu cifrele pentru a manipula masele cifrele ltcf rus манипулировать массами цифрамиgta risca cu viaţa cu sănătatea pentru a-şi risca viaţa sănătatea a risca să-şi piardă viaţa sănătatea ltcf rus рисковать жизнью здоровьемgt etc

Exemplele prezentate mai sus elucidează faptul că icircn limba romacircnă literară aceste grupuri verbale se organizează cu acuzativul neprepozi-ţional şi nu cu acuzativul prepoziţional

Pe lacircngă alte verbe (sau centre verbale) cazul instrumental din rusă (care este exprimat de asemenea sintetic) are drept echivalent icircn ro-macircna literară o relaţie prepoziţională elementul prepoziţional fiind altul decacirct cu Romacircnii de la Est de Prut utilizează icircnsă şi icircn astfel de situaţii prepoziţia cu sub influenţa sememului (cvasi)instrumental din matricea desinenţială a numelui rusesc De exemplua se acoperi cu buruian pentru a se acoperi de buruian ltcf rus покрываться бурьяномgt a cuprinde cu icircnvăţătura pentru a icircncadra icircn sfera icircnvăţămacircntului ltcf rus охватить учебойgta fi bogat cu vitamine cu proteine cu minerale pentru a fi bogat icircn vi-tamine icircn proteine icircn minerale ltcf rus быть богат витаминами белками минераламиgta fi preocupat cu afacerile sale pentru a fi preocupat de afacerile sale ltcf rus быть поглощен своим бизнесомgta se icircnconjura cu prieteni pentru a se icircnconjura de prieteni ltcf rus окружаться друзьямиgt

g r a m a t i c ă 115

a se icircncununa cu succes pentru a se icircncununa de succes ltcf rus увенчаться успехомgta picta cu acuarelă cu ulei cu guaşă pentru a picta icircn acuarelă icircn ulei icircn guaşă ltcf rus писать картину акварелью маслом гуашьюgt etc

După cum observăm atacirct icircn romacircna literară cacirct şi icircn romacircna vorbită icircn stacircnga Prutului structurile de mai sus se organizează cu acuzativul prepoziţional Deosebirea dintre aceste construcţii constă icircn faptul că icircn exemplele nerecomandate din limba romacircnă de la Est de Prut pre-poziţia cu tinde să redea ca icircn rusă un raport semantic (cvasi)instru-mental pe cacircnd icircn structurile din limba romacircnă standard elementul prepoziţional (v icircn de) nu are nicio legătură cu valoarea instrumentală

Icircn opinia noastră se poate vorbi despre calcuri de regim cazual instru-mental atunci cacircnd construcţia icircn cazul instrumental din rusă după care se imită are o organizare sintetică (desinenţială) la fel ca mai sus Cacircnd icircnsă structurile icircn cazul instrumental din limba rusă după care se calchiază sunt construite analitic (cu prepoziţia rus с) atunci avem a face cu calcuri de regim prepoziţional (cf a lua cunoştinţă cu conţinu-tul raportului pentru a lua cunoştinţă de conţinutul raportului ltcf rus ознакомиться с содержанием отчетаgt [v Popuşoi 20132 126]) Icircn situaţia calcurilor de regim cazual instrumental se calchiază raportul logic exprimat de acest caz icircn rusă adică valoarea (cvasi)instrumenta-lă pe cacircnd icircn situaţia calcurilor de regim prepoziţional se imită pre-poziţia propriu-zisă

2 Calchierea cazului dativ

Icircn limba romacircnă din stacircnga Prutului fenomenul calchierii nerecoman-date a cazului dativ după limba rusă se icircntacirclneşte ceva mai rar icircn com-paraţie cu cel al calchierii cazului instrumental

Icircn limba rusă există o serie de verbe care pe lacircngă nominalul subiect (N1) se organizează cu un nume (N2) icircn cazul dativ De multe ori icircn romacircna literară echivalentele acestor verbe ruseşti au icircn relaţie cu N2 regim de acuzativ Romacircnii din Basarabia calchiază icircnsă după limba rusă regimul cazual al verbelor icircn discuţie determinacircnd apariţia unor

116 R O M Acirc N Ăstructuri icircn dativ icircn locul celor icircn acuzativ (prepoziţional sau nepre-poziţional) Acest aspect este semnalat şi condamnat icircn unele lucrări de cultivare a limbii romacircne din stacircnga Prutului [v Eţco 1966 74 Macircndacirccanu 1987 Mătcaş 1995 122 Guţu 1998 Popuşoi 20131 95-97]

Printre verbele care imită un astfel de regim verbal cazual după limba rusă se numără şi lexemul a ajuta (rus помогать) Icircn limba romacircnă literară verbul a ajuta cere un N2 icircn acuzativ (prepoziţional sau nepre-poziţional) pe cacircnd icircn romacircna din Basarabia acesta cel mai adesea se construieşte cu un nominal icircn dativ ca icircn rusă Spre exemplu a ajuta cuiva să ducă geanta pentru a ajuta pe cineva să ducă geanta ltcf rus помогать кому-то нести сумкуgta ajuta oamenilor pentru a ajuta oamenii a-i ajuta pe oameni ltcf rus помогать людямgta ajuta icircntăririi sănătăţii pentru a ajuta la icircntărirea sănătăţii ltcf rus помогать укреплению здоровьяgt etc

Un alt verb care calchiază după limba rusă regimul cazual icircn discuţie este a aplauda (rus аплодировать) Icircn limba romacircnă literară acesta se organizează cu un N2 icircn cazul acuzativ (prepoziţional sau neprepoziţi-onal) Icircn limba rusă icircnsă verbul аплодировать impune numelui cazul dativ Acest fapt explică de ce icircn romacircna din Basarabia structurile cu verbul a aplauda au adesea un nume icircn dativ De exemplua aplauda artistei pentru a aplauda artista pe artistă ltcf rus аплодировать артисткеgta aplauda Sofiei Vicoveanca pentru a aplauda pe Sofia Vicoveanca ltcf rus аплодировать Софии Виковянкеgta aplauda colectivului pentru a aplauda colectivul ltcf rus аплодировать коллективуgt etc

Icircn această clasă problematică se icircncadrează şi verbele a contribui a favoriza care icircn romacircna din stacircnga Prutului calchiază după limba rusă cazul dativ impus de verbele содействовать şi способствовать Icircn limba romacircnă literară verbul a contribui se organizează icircnsă cu un acuzativ prepoziţional iar a favoriza cu un acuzativ neprepoziţional Spre exemplu

g r a m a t i c ă 117

a contribui reuşitei icircn afaceri icircndeplinirii planului pentru a contribui la reuşita icircn afaceri la icircndeplinirea planului ltcf rus содействовать способствовать успеху в бизнесе выполнению планаgta contribui dezvoltării turismului consolidării relaţiilor internaţionale pentru a contribui la dezvoltarea turismului la consolidarea relaţiilor internaţionale ltcf rus содействовать способствовать развитию туризма укреплению международных связейgta favoriza răspacircndirii creştinismului dezvoltării culturii pentru a favoriza răspacircndirea creştinismului dezvoltarea culturii ltcf rus способствовать распространению христианства развитию культурыgt etc

Icircn limba romacircnă din Basarabia o frecvenţă destul de mare au şi unele structuri greşite construite cu verbele a icircmpiedica şi a icircncurca Aseme-nea erori se produc din cauză că vorbitorii calchiază cazul dativ după verbul rusesc мешать ignoracircnd raporturile de acuzativ ale acestora din romacircna literară Spre exemplu a icircmpiedica cuiva să muncească pentru a icircmpiedica pe cineva să munceas-că ltcf rus мешать кому-то работатьgtburuienile icircmpiedică bunei dezvoltări a plantelor pentru buruienile icircm-piedică buna dezvoltare a plantelor ltcf rus сорняки мешают хорошему развитию растенияgtnu vreau să icircncurc nimănui pentru nu vreau să icircncurc pe nimeni ltcf rus не хочу никому мешатьgtploile icircmpiedică icircncurcă agricultorilor la stracircnsul recoltei pentru plo-ile icircmpiedică icircncurcă pe agricultori la stracircnsul recoltei ltcf rus дожди мешают земледельцам на уборке урожаяgt etc

Din această categorie fac parte şi structurile cu verbele a sluji a servi (rus служить) Icircn limba romacircnă literară lexemele verbale analizate se construiesc cu un N2 icircn cazul acuzativ Sintaxa limbii ruse impune icircn asemenea situaţii un nume icircn cazul dativ Prin urmare structurile greşite din limba romacircnă de la Est de Prut reprezintă calcuri de regim cazual după verbul rusesc служить Spre exemplua sluji a servi patriei ţării pentru a sluji a servi patria ţara ltcf rus служить родине странеgta sluji a servi poporului societăţii pentru a sluji a servi poporul societatea ltcf rus служить народу обществуgt etc

118 R O M Acirc N ĂUn alt verb cu un comportament identic cu al celor de mai sus este a crede (rus верить) Icircn limba rusă verbul верить cere adesea un N2 icircn cazul dativ Acest aspect determină ca structurile cu verbul icircn dis-cuţie din romacircna din stacircnga Prutului să se construiască cu dativul icircn locul acuzativului ca urmare a calchierii regimului verbal cazual Spre exemplua crede cuiva pentru a crede pe cineva ltcf rus верить кому-либоgtMoscova nu crede lacrimilor pentru Moscova nu crede icircn lacrimi ltcf rus Москва слезам не веритgt etc

Printre verbele care calchiază modelul rusesc fac parte şi lexemele a re-fuza şi a preceda Icircn limba romacircnă literară acestea se construiesc de ase-menea cu acuzativul (prepoziţional sau neprepoziţional) De exemplua refuza colegilor pentru a refuza colegii pe colegi ltcf rus отказывать коллегамgta preceda congresului pentru a preceda congresul ltcf rus предшествовать съездуgt etc

După cum observăm icircn limba romacircnă din Basarabia fenomenul cal-chierii cazului dativ după limba rusă afectează acele verbe al căror echivalent rusesc se organizează cu un nume (N2) icircn cazul dativ Unele dintre ele cer icircn rusă exclusiv un N2 icircn cazul dativ (cf аплодировать служить предшествовать) iar acest aspect icircnlesneşte şi mai mult uti-lizarea greşită a cazului icircn limba romacircnă din stacircnga Prutului

3 Calchierea cazului acuzativ

Icircn limba romacircnă de la Est de Prut calchierea cazului acuzativ icircn com-paraţie cu cea a cazurilor instrumental şi dativ este un fapt destul de rar icircntacirclnit Icircn asemenea situaţii romacircnii basarabeni folosesc eronat cazul acuzativ icircn locul dativului după modelul cazual din rusă (v Macircndacircca-nu 1987 112-113 Ciobanu 1988 139 Guţu 1998)

Printre elementele verbale romacircneşti care imită regimul de acuzativ al verbelor ruseşti se numără a impune şi a supravieţui Spre exemplu el ea mă impune să fac ceva pentru el ea icircmi impune să fac ceva ltcf rus он она заставляет меня сделать что-тоgt

g r a m a t i c ă 119

autorul a supravieţuit ororile din lagăre pentru autorul a supravieţuit ororilor din lagăre ltcf rus автор пережил ужасы лагерейgtcomunitatea aborigenă a supravieţuit timpul pentru comunitatea abori-genă a supravieţuit timpului ltcf rus коренное сообщество пережило векаgt etc

Sintaxa limbii romacircne cere ca verbele din exemplele de mai sus să se organizeze cu un nume icircn dativ Icircn romacircna din Basarabia icircnsă aceste verbe apar de cele mai multe ori cu regim de acuzativ asemenea celor din limba rusă

Din cele abordate conchidem că icircn limba romacircnă din stacircnga Prutului calcurile de regim verbal cazual constau icircn imitarea după limba rusă a cazului instrumental a cazului dativ şi a cazului acuzativ Dintre astfel de structuri calchiate cele mai multe vizează cazurile instrumental şi dativ Calchierea regimului verbal cazual atestată icircn romacircna de la Est de Prut este favorizată de utilizarea pe scară largă a limbii ruse icircn acest spaţiu lingvistic Respectiv romacircnii din Basarabia avacircnd icircn minte tipa-rele cazuale din rusă construiesc enunţurile maşinal fără să realizeze că icircn limba romacircnă se cere o altfel de organizare sintactică a acestora Ca orice greşeală de limbă calcurile de acest tip trebuie condamnate şi evitate atacirct icircn limba scrisă cacirct şi icircn cea vorbită

1 Icircn această lucrare asteriscul () indică faptul că aseme-nea structuri din limba romacircnă din Basarabia sunt nere-comandate

1 A Ciobanu Limba maternă şi cultivarea ei Editura Lu-mina Chişinău 19882 I Condrea Norma literară şi uzul local Tipografia Cen-trală Chişinău 20013 Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii [DŞL] [A Bidu-Vrănceanu C Călăraşu L Ionescu-Ruxăndoiu M Mancaş G Pană Dindelegan] Editura Ştiinţifică Bucureşti 19774 I Eţco Cultura lingvistică a gazetei raionale bdquoZorilerdquo icircn Cultivarea limbii fascicula IV Editura Cartea Moldove-nească Chişinău 1966 p 69-785 Gramatica limbii romacircne vol I Cuvacircntul [GALR I] [coord Valeria Guţu Romalo] Editura Academiei Ro-macircne Bucureşti 2005

Note

Bibliografie

120 R O M Acirc N Ă6 V Guţu Dicţionar al greşelilor de limbă Editura ARC Chişinău 19987 N Mătcaş De la grotesc la sublim Editura Revista bdquoLimba romacircnărdquo Chişinău 19958 V Macircndacirccanu Cuvacircntul potrivit la locul potrivit ediţia a II-a Editura Cartea Moldovenească Chişinău 19879 C Popuşoi Limba romacircnă actuală din Basarabia Par-ticularităţi morfosintactice şi lexico-semantice [Popuşoi 20131] Editura Muzeului Naţional al Literaturii Romacirc-ne Colecţia Aula Magna Bucureşti 201310 C Popuşoi Tipuri de calcuri de regim verbal prepoziţi-onal nerecomandate icircn limba romacircnă din Basarabia [Popu-şoi 20132] icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chişinău XXIII 2013 7-8 p 120-127

I T I N E R A R L E X I C A L 121

Ioan MILICĂImaginarul creştin icircn denumirile populare romacircneşti de plante (II)

Analiza faptelor de limbă prezentate icircn cele ce urmează a fost realizată urmărindu-se două aspecte de bază procedeele lexical-formative dominante icircn vocabularul etnobotanic romacirc-nesc şi imaginarul botanic creştin reflectat de fitonime O atenţie sporită a fost acordată compuselor icircn a căror structură intră consti-tuenţi ce aparţin domeniului-sursă avut icircn ve-dere creştinismul

2 Formarea cuvintelor

Răsfoirea dicţionarelor şi enciclopediilor ro-macircneşti de etnobotanică (Borza 1968 Drăgu-lescu 2010 Florea Marian 2008-2010 Panţu 1906 Pacircrvu 2002-2005) arată că cele mai pro-ductive mecanisme de formare a numelor de plante sunt derivarea şi compunerea Icircn chip firesc cele două procedee lexical-formative sunt responsabile de apariţia a două clase de denumiri populare de plante fitonimele simple (sintetice) alcătuite dintr-un singur cuvacircnt şi fitonimele complexe (analitice) formate din doi sau mai mulţi constituenţi lexicali Spre deose-bire de această organizare a vocabularului et-nobotanic romacircnesc nomenclatura ştiinţifică este exclusiv analitică icircn botanica ştiinţifică orice denumire are un constituent nume gene-

IM ndash lect univ dr Departamentul de

romacircnistică Facultatea de Litere Universitatea

bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi Domenii de competență

lingvistică generală retorică stilistică și poetică Autor

al volumului Expresivitatea argoului (2009) Co-editor

al mai multor volume și membru icircn colectivele

științifice și redacționale ale unor publicații periodice

precum bdquoText și discurs religiosrdquo (Iași) bdquoLimba Romacircnărdquo (Chișinău)

bdquoArgoticardquo (Craiova) și bdquoAnalele Științifice ale

Universității laquoAlexandru Ioan Cuzaraquo din Iaşirdquo

Continuare Partea I icircn nr 1 2014 p 69-79

122 R O M Acirc N Ăric (engl generic name) prin care este desemnat taxonul de rang superior al genului şi un constituent atribut specific (engl specific epithet) prin care este desemnat taxonul de rang inferior al speciei

21 DerivareaDintre toate tipurile de afixare sufixarea este mecanismul cel mai eficient icircn formarea denumirilor populare de plante12 Derivatele-fitonime fac de regulă trimitere la 1) aspectul general al plantei sau al uneia dintre părţile constitutive ghimpoasă13 (Arcticum lappa) 2) coloritul plantei sau al uneia dintre părţi albăstrică14 (Aster tripolium) 3) gustul sau mirosul plantei ori al uneia dintre părţi dulcişor15 (Hedysarum grandiflorum) mirodele16 (Di-plotaxis tenuifolia) 4) bdquocomportamentulrdquo plantei somnişor17 (Calamintha clinopodium) 5) proprietăţile sevei lăptic18 (Euphorbia cyparissias) 6) icircntrebuinţarea plantei cu următoarele subclase a) terapeutică negelariţă19 (Chelidonium majus) b) magică drăgostiţă20 (Sedum maximum) c) or-namentală bucuriţă21 (Euphrasia stricta) d) practică măturişcă22 (Arte-misia annua) 7) locul a) de creştere băltăţele23 (Ranunculus acris) b) de origine reală sau presupusă turcoaice24 (Zinnia elegans) 8) perioada de apariţie maturizare sau icircnflorire cu subclasele a) momentul zilei zorele25 (Convolvulus arvensis) b) anotimpul primăveriţă26 (Galanthus nivalis) c) sărbătorile crăciunele27 (Euphorbia pulcherrima)

Icircn lumina acestei succinte clasificări trebuie arătat că domeniile-sursă ale terminologiei etnobotanice constituie o tipologie cuprinzătoare care pune icircn prim-plan dimensiunea antropologică a vocabularului botanic popular Domeniile-sursă cel mai uşor de recunoscut stau icircn legătură cu referinţe precumndash alimentele plăcinţele28 (Trollius europaeus) untişor29 (Taraxacum officinale)ndash animalele vulpoi30 (Sorghum halepense) ndash banii bănucei bănuţei bănuţele31 părăluţe32 (Bellis perennis)ndash corpurile cereşti steluţă33 (Aster alpinus) soreancă34 (Heliantus annuus)ndash etnia ţigănuţe35 (Tagetes patula)ndash fiinţele supranaturale zmeoaică36 (Laserpitium archangelica) ndash insectele puricică37 (Polygonum persicaria)ndash obiectele de uz cotidian găletuşi38 (Aquilegia vulgaris) punguliţă39 (Capsella bursa-pastoris)

I T I N E R A R L E X I C A L 123

ndash părţile corpului limbariţă40 (Alisma plantago-aquatica)ndash păsările vulturică41 (Hieracium aurantiacum)ndash alte plante gracircuşor42 (Ranunculus ficaria)ndash relaţiile sociale uncheşel43 (Nigella damascena)ndash vestimentaţia şi podoabele cerceluţ44 (Fuchsia coccinea) etc

Departe de a fi complet acest repertoriu trebuie să includă şi denumi-rile cu rezonanţă creştină iar numele de plante aferente domeniului pot fi puse icircn relaţie cu patrimoniul folcloric de mituri legende apocri-fe şi alte naraţiuni simbolice care stau alături de ideologia ritualurile şi practicile religioase ce caracterizează viaţa spirituală tradiţională a comunităţilor creştine

O succintă trecere icircn revistă a subdomeniilor care constituie imaginarul botanic creştin reflectă existenţa unor fitonime sintetice referitoare landash sfinţi icircn folclorul romacircnesc unii sfinţi se bucură de mare popularitate O deosebită icircnsemnătate icircn asigurarea acestui prestigiu pare să o fi avut suprapunerea sărbătorilor creştine peste vechi rituri agrare şi magice aşa cum s-a icircntacircmplat de pildă cu ziua Sf Gheorghe [(23 aprilie) care co-incide icircn mare cu mijlocul primăverii astronomice deci cu perioada de vacircrf a unor lucrări agrare] şi cu ziua Sf Dumitru [(26 octombrie) care coincide icircn mare cu mijlocul toamnei aşadar cu perioada de icircncheiere a multor lucrări agricole] Alţi sfinţi precum Sf Petru şi Pavel sunt con-sideraţi de popor păzitorii raiului O altă credinţă foarte răspacircndită este că de ziua Sf Ion (24 iunie) cerurile se deschid şi toate necuvacircntătoarele capătă darul vorbirii De altfel ziua solstiţiului de vară este asociată cu numeroase superstiţii ritualuri şi practici magice Sf Ilie alungătorul de draci sărbătorit pe 20 iulie se bucură de mare preţuire icircn folclorul ro-macircnesc45 Un colind transilvănean cules icircn 1873 de la un student tran-silvănean şi publicat icircn colecţia Teodorescu (1885 33) sintetizează icircn chip ilustrativ importanţa sfinţilor cu care romacircnii şi-au icircmpodobit nu-meroase creaţii folclorice bdquola scaunul Domnului la scaun de judecată undrsquo srsquoadună lumea toată measă macircndră mi-e icircntinsă şi de sfinţi masa-i coprinsă de Ion sfacircntul Ion de Ilie sfacircnt Ilie şi Petru sfacircntul Petru cu toţi sfinţii drsquoarsquompreună ospătacircnd cu voiă bunărdquo Icircn calitate de matrice denominative pentru unele nume populare de plante numele acestor sfinţi au stat icircn mod natural la baza unor creaţii lexicale precum dumitri-

124 R O M Acirc N Ăţă46 (Aster salingnus Begonia semperflorens Sedum sieboldii) lt (Sf) Dumitru + suf -iţă georgiţe47 (Convallaria majalis) lt (Sf) George + suf -iţă sacircngiorgel48 (Pulmonaria angustifolia Pulmonaria officinalis) lt Sacircn-georgiu + suf -el sau petreancă49 (Asclepias syriaca Heliosperma quadri-fidum) lt (Sf) Petru + suf -eancă Alte denumiri populare icircmprumutate de la alte popoare cum ar fi de pildă cristoforiţă (Actaea spicata) lt (Sf) Cristofor + suf -iţă perpetuează credinţa că sfacircntul a binecuvacircntat planta pentru a-i apăra pe creştini de boli cumplite ca ciuma iar astfel de cre-dinţe au infuzat imaginarul omului medieval Credinţa icircn puterea tămă-duitoare a cristoforiţei este după cum demonstrează Rolland (1896I 129-130) pan-europeană aspect probat de marele inventar de denumiri etnobotanice dezvoltate după acelaşi tiparndash sărbători pe lacircngă celebrările sfinţilor creştini marile sărbători ale creştinătăţii Naşterea şi Icircnvierea Domnului sunt reprezentate icircn vocabularul botanic popular de derivate precum crăciunele50 (Berge-nia lingulata Rhipsalis pachyptera) lt Crăciun + suf -ele sau păştele51 (Anemone nemorosa) lt Paşte + suf -ele iar astfel de fitonime pun icircn evidenţă motivarea culturală a denumirilor de plantendash Fecioara Maria există foarte puţine derivate care oglindesc veneraţia poporului romacircn faţă de Maica Domnului un exemplu tipic fiind rom mărioare52 (Callistephus chinensis) lt Maria + suf -ioare denumire ce semnalează că planta ajunge la maturitate icircn preajma Adormirii Maicii Domnului (15 august) Numărul foarte restracircns de derivate care au ca sursă numele Fecioarei Maria este icircnsă compensat de numărul mare de compuse al căror nucleu imagologic şi denominativ este reprezentat de Sf Maria Dacă plasăm frumosul şir de fitonime analitice icircn vas-tul peisaj al creaţiilor folclorice romacircneşti dedicate Maicii Domnului şi faptelor acesteia (Marian 1904 Pamfile 2008 Niculiţă-Voronca 2008 Teodorescu 1885) se poate concluzia icircn acord cu Mircea Elia-de (1936 33-39) că bdquoMaica Domnului srsquoa descoperit sufletului popular romacircnesc sub forma sa cea mai umană mai familiară Legendele romacirc-neşti asupra Maicii Domnului icircntrec icircn frăgezimea sentimentului care le-a creiat chiar cele mai umile legende medievale germanice Este o trăsătură caracteristică a sufletului poporului romacircnesc de a se apropia de tainele suprafireşti ale creştinismului cu umilinţă dar şi cu o cordială spontaneitate Este o trăsătură caracteristică asta dar şi o dovadă de tăria sentimentului religios romacircnescrdquo

I T I N E R A R L E X I C A L 125

ndash personaje biblice rom adămească53 (Ajuga laxmannii) lt Adam + suf -ească este o creaţie lexicală formată cel mai probabil după modelul altui fitonim avrămească54 (Ajuga laxmannii) cea de-a doua denumire popu-lară este dacă le dăm crezare unor botanişti romacircni o etimologie popu-lară icircn care este implicat numele patriarhului biblic Avram Un alt nume popular mai sugestiv barba-boierului indică şi mai bine asocierea figurată pe care imaginaţia populară a stabilit-o icircntre forma inflorescenţei şi sfin-tele personaje cu bărbi albe şi lungi prezente icircn iconografia religioasă Mai mult decacirct atacirct icircn folclorul romacircnesc Adam adesea denumit Moş Adam are o bogată reţea de reprezentări literare fapt probat de textele folclorice prezente icircn colecţiile de referinţă (cf Pamfile 2008I Teodo-rescu 1885) Acelaşi lucru poate fi afirmat despre biblicul Avram şi des-pre planta numită avrămească (cf Tocilescu amp Ţapu 1980I 154 350 III 89 151 etc) Ilustrativ pentru icircnţelegerea uzului popular al plantelor şi pentru aprecierea simbolismului lor ni se pare de pildă descacircntecul bdquoicircn contra lipitorii şi sburătoruluirdquo inclus icircn colecţia Teodorescu (1885 379) pe care icircl redăm cu ortografia actuală bdquoavrămeasă hristineasă drăgan leuştean şi odolean mătrăgună sacircnge-de-nou-fraţi iarba ciutei şi muma-pădurii cum se sparge tacircrgul cum se sparge Oborul aşia să se spargă faptul şi lipitura şi sburătorulrdquondash fiinţe celeste rom icircngeraş55 (Begonia rex) lt rom icircnger + suf -aş de-numeşte o plantă al cărei nume este motivat de similaritatea pe care poporul a descoperit-o icircntre aripile icircngerilor şi frunzele plantei Acelaşi tipar este prezent şi icircn denumirea ştiinţifică icircn cazul binomului Ange-lica archangelica constituentul generic Angelica se situează icircn descen-denţa denumirii savante latineşti herba angelica ilustrativă icircn a semnala că icircn conştiinţa omului medieval planta era considerată ca avacircnd pro-prietăţi curative (Quattrocchi 2000I 141) Un astfel de traseu deno-minativ legitimează afirmaţia că unele denumiri ştiinţifice ale plantelor au ca prototipuri denumiri popularendash diavol rom drac a dar naştere unei ample terminologii etnobotanice constacircnd atacirct din fitonime sintetice precum dracă56 (Paliurus spina-chris-ti Xantium spinosum) drăcoaică57(Paliurus spina-christi) drăcuşor58 (An-thurus archeri) cacirct şi din fitonime analitice la care ne vom referi mai josndash oameni ai bisericii clerul şi monahii au icircn folclorul romacircnesc repre-zentări literare nu icircntotdeauna măgulitoare dat fiind că diverse spe-

126 R O M Acirc N Ăcii de texte folclorice pun aceste personaje icircn lumina critică a satirei Această coordonată a imaginarului popular se regăseşte şi icircn termino-logia poporană a plantelor59 mai cu seamă icircn cazul fitonimelor com-puse Derivate precum călugărei (Erythronium dens-canis) lt călugăr + suf -el ~i călugăraşi (Knautia arvensis) lt + suf -aş ~i călugărişoară60 (Succisa pratensis) lt călugăr + suf -işoară fie subliniază asemănarea pe care imaginaţia populară o stabileşte icircntre aspectul plantelor şi icircnfăţi-şarea ori ţinuta monahală fie sugerează că respectivele plante sunt cel mai adesea cultivate icircn grădinile monastice sau cresc icircn preajma mă-năstirilorndash obiecte de cult rolul crucial rezervat religiei icircn viaţa comunităţilor creştine a determinat formarea unor nume comune de plante care au ca baze lexicale termeni denumind obiecte bisericeşti candeluţă61 (Aquilegia vulgaris) lt candelă + suf -uţă prescuriţă62 (Sempervivum soboliferum) lt prescură + suf -iţă

Dintre subdomeniile amintite cea mai bogată reprezentare lexicală se remarcă icircn cazul derivatelor formate de la nume de sfinţi cărora le aso-ciem şi denumirile formate prin derivare de la numele marilor sărbători Evidenţele lexicale prezente icircn dicţionarele şi enciclopediile etnobota-nice susţin constatarea că una dintre categoriile centrale ale vocabula-rului popular al plantelor ndash timpul ndash este codificată lingvistic luacircndu-se ca reper diviziunile simbolice ale calendarului creştin Icircn conjuncţie cu alte realităţi culturale şi lingvistice precum literatura populară toponi-mele sau antroponimele serii lexicale precum dumitraş (Aster novae-angliae) dumitrici dimitriţe (Chrysanthemum indicum) dumitrie (Se-dum sieboldii) şi dumitriţă63 (Aster salingnus Begonia semperflorens Sedum sieboldii) atestă prestigiul pe care o sărbătoare creştină icircl poate avea icircn conştiinţa populară Mai mult decacirct atacirct fundamentul ritualic al numelor de plante cu rezonanţă creştină nu poate fi negat dacă sunt avute icircn atenţie familii lexicale dezvoltate de felul celei ce are ca nucleu Crăciunul crăciunăreasă crăciunărică (Epiphyllum truncatum) crăciunel (Bergenia crassifolia Epiphyllum truncatum Phyllocactus ackermannii Rhipsalis crispata) crăciunele (Bergenia lingulata Rhipsalis pachypte-ra) crăciuniţă (Begonia semperflorens Bergenia crassifolia Bergenia lingulata Epiphyllum truncatum) crăciuneasă (Epiphyllum truncatum Phyllocactus ackermannii) crăciunească64 (Epiphyllum truncatum)

I T I N E R A R L E X I C A L 127

12 La rigoare se poate trasa o distincţie icircntre derivatele formate iniţial pe terenul lim-bii romacircne şi mai apoi adoptate icircn vocabularul etnobotanic şi derivatele care denumesc plante icircn mod exclusiv icircnsă această problemă nu formează obiectul analizei de faţă13 Drăgulescu 2010 285 rom ghimpoasă lt rom ghimpe + suf -oasă14 Drăgulescu 2010 32 rom albăstrică lt rom albastră + suf -ică15 Drăgulescu 2010 238 rom dulcişor lt rom dulce + suf -işor16 Drăgulescu 2010 407 rom mirodele lt rom mirodie cuvacircnt de origine grecească cel mai probabil icircmprumutat prin bulgară icircntrebuinţat icircn trecut pentru a desemna mai icircn-tacirci pătrunjelul şi prin extensie o clasă mai largă de plante aromatice17 Drăgulescu 2010 575 rom somnişor este un derivat al rom somn 18 Drăgulescu 2010 348 rom lăptic este un diminutiv al substantivului lapte Termenul desemnează albeaţa sevei19 Drăgulescu 2010 428 icircn trecut planta era folosită icircn leacurile contra negilor20 Drăgulescu 2010 236 rom drăgostiţă este un derivat al subst dragoste Fitonimul in-dică folosirea plantei icircn descacircntece de dragoste21 Drăgulescu 2010 9722 Drăgulescu 2010 394 rom măturişcă lt rom mătură + suf -işcă23 Drăgulescu 2010 60 denumirea populară semnalează că planta creşte icircn zone de bal-tă şi mlăştinoase24 Drăgulescu 2010 628 consideră că bdquonumele ar putea sugera naţionalitatea femeilor de la care romacircncele au luat planta pentru a o cultiva icircn grădinirdquo25 Drăgulescu 2010 670 numele comun sugerează că planta icircşi deschide inflorescenţa icircn zorii zilei26 Drăgulescu 2010 507 denumirea este ilustrativă icircn a semnala că planta creşte la icircnce-putul primăverii27 Drăgulescu 2010 208 fitonimul indică perioada de maturizare a plantei28 Drăgulescu 2010 488 diminutivul cu formă de plural este motivat de forma frunze-lor29 Drăgulescu (2010 637-638) notează că icircn popor s-a icircncetăţenit credinţa că ierbivore-le domestice care mănacircncă planta vor da lapte mai bun pentru prepararea unor produse ca bracircnza sau untul30 Drăgulescu 2010 663 deşi obscură analogia prin care planta este asociată cu ani-malul ar putea indica că aceasta creşte icircn habitatul natural al vulpii Conform unei alte ipoteze impactul plantei asupra habitatului este prin transfer metaforic asemănător cu instinctul de prădător al animalului care icircn conştiinţa colectivă simbolizează vicle-nia31 Drăgulescu 2010 6232 Drăgulescu 2010 463 Seria de denumiri etnobotanice prin care monedele sunt aso-ciate cu aspectul florilor sau al frunzelor este mai amplă33 Drăgulescu 2010 587 Denumirea este motivată de similitudinea stabilită icircn imagi-naţia poporului icircntre inflorescenţele unor plante şi forma aparentă a stelelor pe bolta cerească aspect amplu codificat şi icircn nomenclatura ştiinţifică a plantelor Diminutivul codifică dimensiunile reduse ale plantei

Note

128 R O M Acirc N Ă34 Drăgulescu 2010 576 Numele codifică abilitatea plantei de a sta cu bdquofaţardquo la soare icircn timpul zilei proprietate denumită heliotropism35 Drăgulescu 2010 634 După cum indică numele această plantă cu flori este asociată cu vestimentaţia viu colorată a ţiganilor şi cu comportamentul lor stereotipic36 Drăgulescu 2010 669 37 Drăgulescu 2010 514 Fitonimul sugerează că planta este icircntrebuinţată pentru a alun-ga puricii38 Drăgulescu 2010 276 Această denumire populară este motivată de asemănarea pe care poporul o găseşte icircntre inflorescenţa plantei şi un obiect de uz cotidian icircn gospodă-ria ţărănească39 Drăgulescu 2010 513 Denumirea comună cea mai cunoscută este traista-ciobanului denumire codificată şi icircn constituentul specific al binomului ştiinţific icircntrebuinţat de bo-tanişti40 Drăgulescu 2010 357 rom limbariţă lt rom limbă + suf -ariţă Denumirea este mo-tivată de aspectul frunzelor41 Drăgulescu 2010 663 rom vulturică lt rom vultur + suf -ică Termenul etnobotanic pare a-şi avea originea icircn credinţa că păsări de pradă precum vulturul sau şoimul consu-mă planta pentru a-şi icircmbunătăţi vederea42 Drăgulescu 2010 297 rom gracircuşor lt rom gracircu + suf -uşor Numele popular indică asemănarea cu gracircul43 Drăgulescu 2010 636 rom uncheşel lt rom reg uncheş + suf -el Fitonimul pare mo-tivat de asemănarea pe care imaginaţia populară o stabileşte icircntre forma mugurilor şi capul unui om bătracircn44 Drăgulescu 2010 154 rom cerceluţ lt rom cercel + suf -uţ Denumirea populară tre-buie pusă pe seama metaforei prin care florile plantei sunt asemănăte cu cerceii45 Vezi Pamfile 2008 Niculiţă-Voronca 200846 Drăgulescu 2010 23947 Drăgulescu 2010 28148 Drăgulescu 2010 55249 Drăgulescu 2010 47850 Drăgulescu 2010 20851 Drăgulescu 2010 46752 Drăgulescu 2010 38953 Drăgulescu 2010 2654 Drăgulescu 2010 5055 Drăgulescu 2010 33956 Drăgulescu 2010 23457 Drăgulescu 2010 235 58 Drăgulescu 2010 23559 A se vedea de pildă Teodorescu 1885 Tocilescu amp Țapu 198060 Drăgulescu 2010 14061 Drăgulescu 2010 12862 Drăgulescu 2010 50663 Drăgulescu 2010 23964 Drăgulescu 2010 208

i t i n e r a r l e x i c a l 129

Anatol EREMIADicţionar toponimic (VI)

bdquoToponimia reprezintă imaginea obiectivă a realităţilor din natură şi societaterdquo

(acad Iorgu Iordan)bdquoToponimia e icircnsuşi graiul de fiece zi

al oamenilor exprimat sugestiv prin nume de locuri şi localităţirdquo

(acad Nicolae Corlăteanu)

Cărbuna comună icircn raionul Ialoveni este si-tuată la obacircrşia unei vacirclcele din dreapta racircului Botna Coordonate geografice 46deg4230 lat N 28deg57 long N Este una dintre cele mai vechi localităţi cu populaţie romacircnească din zona Codrilor Botnei care odinioară acope-reau un imens teritoriu basarabean de la iz-voarele racircului Botna lacircngă satele Lozova şi Vorniceni (Străşeni) pacircnă la vărsarea acestuia icircn Nistru lacircngă Chiţcani (Căuşeni)

Despre măreţia acestor codri ne mărturisesc cronicile şi hrisoavele domneşti Faima lor de veacuri a fost elogiată icircn creaţia epică şi icircn cacircntecele populare Pădurile ca şi pămacircntu-rile roditoare apele păşunile au avut o mare icircnsemnătate icircn viaţa localnicilor servind drept adăpost şi apărare pe timp de războaie şi invazii drept depozit permanent de combus-tibil vegetal şi al materialelor de construcţie drept sursă naturală de obţinere a hranei prin vacircnătoare şi culesul de fructe şi poame Prin arderea lemnului de pădure se producea pota-sa (folosită icircn industria sticlei şi icircn cea textilă) se obţinea sarea de potasiu şi silitra (icircngrăşă-

AE ndash dr hab cercetător conferenţiar lingvist

specialist icircn onomastică A editat 25 de cărţi cele

mai recente fiind Dicţionar explicativ şi etimologic de

termeni geografici Chişinău 2006 Dicţionar geografic universal Chişinău 2008

Localităţile Republicii Moldova Ghid informativ

documentar 2009

130 R O M Acirc N Ăminte agricole de neicircnlocuit icircn vremurile de demult) apoi şi mangalul sau cărbunele de lemn (un atribut de mare preţ icircn activitatea fierarilor croitorilor etc)

Cărbuna a fost un loc de exploatare a acestor materii prime care pe timpuri deveniseră pe drept cuvacircnt mărfuri solicitate icircn toată Europa Prin acţiuni şi procese semiindustriale au fost tăiate păduri de pe mari suprafeţe din icircntreg teritoriul Moldovei istorice Locurile de exploa-tare a mangalului au rămas să se numească pacircnă astăzi Bocşa Bocşele Cărbuna Cărborniţa (Căborniţa) Cărbunăria Cărbuniştea La Căr-buni Vetrele de Cărbuni Măngalii Măngălăria Pe aceste teritorii se si-tuau locuinţele lucrătorilor şi instalaţiile de ardere a lemnului (bocşele căborniţele cuptoarele vetrele) Unele dintre aşezări s-au transformat cu timpul icircn cătune şi sate mari

Satul Cărbuna din raionul Ialoveni exista probabil icircn sec al XVIII-lea deoarece icircn hotarnica moşiei Hotărnicenilor de la 1775 e menţionată Valea Cărbunei [1 p 204] Atestările ulterioare sunt frecvente şi siste-matice 227 gospodării ţărăneşti 12 mori de vacircnt şi 3 mori cu tracţiu-ne de cai [1817 2 p 199-200] moşierul Fiodor Krupenski stăpacircnea 5066 desetine de pămacircnt şi 1084 desetine de pădure sătenii ndash 1456 desetine de terenuri agricole inclusiv 13 desetine de plantaţii de vii şi livezi [1865 3 vol III p 311] 189 de case şi 1003 locuitori [1875 4 p 91] 1102 locuitori (559 bărbaţi şi 543 femei) [1897 5 p 6] 201 case şi 1230 de locuitori ţărani romacircni vii şi grădini cu pomi [1904 6 p 50] 1910 locuitori dintre care 1853 romacircni 25 ruşi şi ucraineni 20 evrei şa [1930 7 p 462] 2263 de locuitori [1970 8 p 212] 1901 lo-cuitori dintre care 1891 romacircni 7 ruşi 2 găgăuzi 1 ucrainean [1994 9 vol I p 238]

Icircn preajma satului Cărbuna au fost descoperite vestigii arheologice care probează existenţa icircn aceste locuri a mai multor aşezări unele din-tre care s-au suprapus datacircnd din diferite perioade eneolitică (mil IV-III icircHr) romană (sec II-III dHr) şi din Evul Mediu (sec V-XVII) Relicvele descoperite pe teritoriul satului icircn anul 1961 conţin peste 850 de obiecte străvechi (topoare vacircrfuri de suliţe amnare fragmente de vase de lut amulete brăţări) ceea ce confirmă vechimea de secole şi milenii a aşezărilor omeneşti icircn această zonă

i t i n e r a r l e x i c a l 131

Cărasul lac icircn lunca Prutului la vest de Crihana Veche (Cahul) figurează pe o hartă topografică de la sfacircrşitul sec al XIX-lea cu menţiunea privind adacircncimea obiectului hidrografic ndash 15-2 m Etimonul denumirii este ter-menul ihtiologic caras bdquopeşte de baltă din familia crapului lung de 15-20 cmrdquo Localnicii descriu icircn felul următor acest nume topic bdquoE o baltă nu prea mare dar bogată icircn tot felul de peşti mici mai cu seamă cărăşei Se prindeau uşor şi repede şi cu fatca şi cu undiţa Nu dădea icircn clocot apa icircn ceaunul de mămăliguţă că pe loc te icircntorceai cu un castron plin cu căraşi tocmai buni de prăjit Acum ia-i de unde nu-s a scăzut apa icircn baltă s-au icircmpuţinat şi peştiirdquo Hidronimul reprezintă o formaţie onimică creată prin metonimie (toto pro pars bdquototul denumit printr-o parte a sardquo) semnificaţia lui iniţială fiind bdquolac cu caraşirdquo bdquolac bogat icircn caraşirdquo bdquoloc unde se prind bine caraşiirdquo Procedeul nominaţiei prin metonimie e destul de productiv icircn hidronimie Să se compare şi alte nume de bălţi lacuri şi gacircrle de acest fel Crapul Plătica Ghibanul (Bibanul) Goghia Ştiuca

Ciuta poiană icircn pădurea Vărzăreştilor (Nisporeni) Izvorul Ciutei iz-vor icircn hotarul satului Teleşeu (Orhei) Pacircracircul Ciutelor afluent al Bacirc-cului icircn raionul Călăraşi Valea Ciutei cu varianta Valea Ciuţii vale pe teritoriul comunei Logăneşti (Hacircnceşti) După cum se poate observa locurile menţionate sunt situate icircn zona codrilor Lăpuşnei şi Orheiu-lui denumirile lor vizacircnd habitatul ciutelor a graţioaselor animale de pădure pe care noi le mai numim şi căprioare Omul de la ţară icircnfră-ţit cu ogorul şi pădurea niciodată n-a fost indiferent faţă de locurile pitoreşti şi atrăgătoare din preajma sa de aceea le-a conferit cele mai alese calificative Căprioara Căpriţa Hulubiţa Găinuşa Facircntacircna Cu-cului Poiana Ciutei Or icircnsuşi omul şi-a atribuit ca semn de distincţie denominativă cuvinte-nume din lumea fiinţelor naturii Cerbu Cerbea-nu Ciută Ciuteş Cucoară Cucu Păun Turtureanu Vrabie etc Ciutele sunt personaje alegorice prezente icircn multe creaţii folclorice (basme legende) Scriitorii poeţii le acordă calificative dintre cele mai sugesti-ve bdquoDin tufe dese cu foşnet iute răsări o ciută cenuşie pe picioare-le-i subţiri şi sprintenerdquo (M Sadoveanu) bdquoIcircmprejuru-ne s-adună () Bouri nalţi cu steme-n frunte Cerbi cu coarne rămuroase Ciute sprintene de munte ()rdquo (M Eminescu)

Coroiul deal icircmpădurit cu terenuri accidentate la nord-vest de or Hacircnceşti Pădurea Coroilor porţiune a zonei codrilor Lăpuşnei to-

132 R O M Acirc N Ăponim istoric (a 1615) Valea Coroiului vale icircn cuprinsul moşiei satu-lui Tomai (Leova) Aceste toponime au la bază termenul ornitologic coroi nume dat unor păsări răpitoare asemănătoare cu uliul Pasărea coroi cunoscută şi cu denumirile vultur (de stepă) vultan hultan se hrăneşte cu vietăţi zburătoare mai mici inclusiv cu păsări domestice icircndeosebi găini şi pui de găină răţuşte şi boboci Icircn antroponimie ter-menul şi-a găsit răspacircndire mai icircntacirci ca poreclă din care au rezultat apoi numele de familie Coroi Coroianu Coroiescu Documentele vechi atestă şi cacircteva nume de localităţi provenite de la antroponime Coro-ieni Coroieşti (sec XVI-XVII)

Cula racircu afluent pe dreapta al Răutului la Breanova (Orhei) Izvo-răşte icircn preajma localităţii Izvoreni (anterior Fundul Culii Ungheni) Lungimea 40 km Are direcţia de la vest spre est Altitudini 300-350 m la izvoare şi 37 m la vărsare Acumulează apele mai multor racirculeţe şi pacircraie Hulboaca Odaia Ursoaia Toloaca Dacircrnovăţul Vrabia Dolina Dişcova (pe dreapta) Măgurele Culişoara Icircmpuţita Susuroaia Odăi-ţa Prihodiştea Cumpăna Ţarna Bahul (pe stacircnga) Icircn valea Culii sunt aşezate satele Izvoreni Bogheni Rădeni Hirova Săseni Ghetlova Puţintei Viprova Dişcova Morozeni şa

Prima menţiune documentară a hidronimului datează din 1436 Prin-tr-un hrisov al voievozilor Ilie şi Ştefan i se dăruiesc lui Hodco două lo-curi pustii pe Cula pentru a-şi icircntemeia două sate bdquocu hotarele de care acestea vor avea nevoierdquo [10 vol I p 216-217] Unul dintre cele două sate nou-icircntemeiate a fost Deteleva (Ghetlova de astăzi) după cum reiese dintr-un document din 1546 prin care Petru Rareş icircntăreşte lui Balcu bdquojumătate de sat ce este pe Cula anume Detelevardquo cumpărată de la Marica fiica lui Ivanco pacircrcălab care o cumpărase de la Marena fiica lui Hodco [11 veacul XVI vol I p 465] Mai multe locuri moşii şi sate de pe Cula apar menţionate şi icircn secolele următoare (XVII-XIX) [12 p 68 86 206 252 460 şa]

Hidronimul Cula nu poate fi explicat prin apelativul culă bdquoturn circular cupolă boltărdquo cum au icircncercat să facă aceasta unii etimologişti Noţiu-nile icircn cazul dat sunt incompatibile De fapt hidronimul este de origi-ne turcică avacircnd ca etimon cuvacircntul kul kol bdquovale racircurdquo Acest lexem a existat icircn limba turcică comună şi e cunoscut icircn aproape toate limbile turcice actuale v tcc gol kol kul bdquoloc josrdquo bdquoşesrdquo bdquodepresiunerdquo bdquovalerdquo

i t i n e r a r l e x i c a l 133

bdquoracircurdquo tăt kul bdquoracircpărdquo bdquoramificaţie braţ de racircurdquo bdquoalbie de racircu uscatărdquo tc kol bdquobraţ de racircurdquo k-kalp kol bdquoaracircc micrdquo bdquobraţ de racircurdquo bdquoafluentrdquo Aici se cuvine a fi luat icircn considerare şi mong gol bdquoracircurdquo bdquodefileu trecătoarerdquo bdquovale adacircncă şi icircnchisă hacircrtop zonoagărdquo oset kul bdquolacrdquo (element lexi-cal icircmprumutat din limbile turcice)

Cu tcc gol kol kul bdquovalerdquo bdquoracircurdquo pare să fie icircnrudit etimologic găg kulak bdquovale vacirclceardquo bdquoracircpărdquo de la care s-au format microtoponimele din sudul republicii Kulaa Baalar bdquovalea viilorrdquo Ingea Kulak bdquovalea (racircpa) icircngustă stracircmtărdquo Ketenikrsquo Kulaa bdquovalea cacircnepărieirdquo Kacircr Kulaa bdquovalea cacircmpuluirdquo Icircn regiunile asiatice cu populaţii turcice se icircntacirclnesc multe hidronime formate cu acest component Sangan Gol bdquoracircul albrdquo Şara Gol bdquoracircul galbenrdquo Karakol bdquoracircul negrurdquo (de fapt bdquoracircul care izvorăşte din pămacircnt din izvoarerdquo) Naracircnkol bdquoracircul icircngustrdquo Saracirckul bdquoracircul galbenrdquo Numele racircului din Basarabia pare să fi fost preluat dintr-o regiune asi-atică sau eventual creat pe loc de o veche populaţie turcică (cumani)

Furnicarul locuri icircn zonele de pădure vale icircn hotarul satului Costeşti (Ialoveni) parte de pădure lacircngă satul Cărpineni (Hacircnceşti) teren agricol icircn cuprinsul moşiei comunei Selişte (Nisporeni) Toponimul reproduce apelativul furnicar bdquoridicătură mică de pămacircnt care adăpos-teşte o colonie de furnici muşuroirdquo Icircn zonele respective au fost icircnre-gistrate şi derivatele onimice provenite direct de la etimonul primar furnică bdquoinsectă mică neagră sau roşie care trăieşte icircn coloniirdquo acestea fiind formate cu suf -oaia ndash Furnicoaia vacirclcea la nord-est de satul Coti-hana (Cahul) cu suf -os(ul) ndash Furnicosul deal odinioară icircmpădurit la sud de Sineşti (Ungheni) teren agricol fostă pădure icircn preajma satu-lui Drăsliceni (Străşeni) Numele topice icircn discuţie formează un areal onimic compact icircn zonele de pădure unde datorită solului bine afacircnat şi bogat icircn substanţe hrănitoare furnicile icircşi aleg locul de vieţuire

1 Gh Ghibănescu Ispisoace şi zapise vol VI partea II Iaşi 19332 Роспись землевладения и сословного строя населения Бессарабии по данным переписи 1817 года Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиcсии vol III Chişinău 19073 Localităţile Republicii Moldova vol I-IX Chişinău 1999-2010

Referinţebibliografice

134 R O M Acirc N Ă4 Бессарабская губерния в 1870-1875 годах Перепись населенных мест Chişinău 19125 Первая всеобщая перепись населения Российской Империи Бессарабская губерния 1897 год Sankt-Pe-tersburg 19056 Zamfir Arbore Dicţionarul geografic al Basarabiei Chi-şinău 2001 (după ediţia I Bucureşti 1904)7 Enciclopedia Romacircniei Bucureşti vol II partea I 19358 Итоги Всесоюзной переписи населения 1970 года по Молдавской СС Chişinău 19729 Dicţionarul statistic al Republicii Moldova Chişinău vol I-IV 199410 Documenta Ramaniae Historica A Moldova Bucu-reşti vol I 1975 şi urm11 Documentele privind istoria Romacircniei A Moldova Bu-cureşti veac XIV-XV vol I 1954 veac XV vol II 1954 veac XVI vol I-III 1955 veac XVII vol IV 195612 Aurel Sava Documente privitoare la tacircrgul şi ţinutul Or-heiului Bucureşti 194413 Marian Jurkowski Ukrainska terminologia hydrogra-ficzna Wrocław-Warszawa-Krakoacutew-Gdańsk 197114 Т А Марусенко Материалы к словарю украинских географических апеллятивов Полесье Moscova 196815 Э М Мурзаев Словарь народных географических терминов Moscova 198416 Makc Фасмер Этимологический словарь русского языка vol I-IV Moscova 1964-197317 Dicţionarul elementelor romacircneşti din documentele sla-vo-romacircne 1374-1600 Bucureşti 198118 L T Boga Documente basarabene Mărturii hotarnice vol XX Chişinău 193819 Recensămintele populaţiei Moldovei din anii 1772-1773 şi 1774 Moldova icircn epoca feudalismului Chişinău vol VII părţile I-II 197520 Списки населенных мест Российской Империи Бессарабская губерния 1859 год Sankt-Petersburg 186121 Totalurile recensămacircntului unional al populaţiei din RSS Moldova din anul 1989 Chişinău 199022 Moldova icircn epoca feudalismului Chişinău vol I 1961 vol II 1978 vol III 1982 vol IV 1986 vol V 1987 vol VI 1992 vol VII 1975 vol VIII 1998 vol IX 2004 vol X 2005

I T I N E R A R L E X I C A L 135

Vladimir ZAGAEVSCHINume de familie romacircneşti arhaice şi derivatele lor icircn zone periferice şi insulare

Icircn nordul Basarabiei icircn Bucovina şi icircn gene-ral icircn nordul Moldovei istorice icircn Transnis-tria ndash de la Nistru pacircnă la Bug şi chiar pacircnă la Nipru zone periferice şi insulare ale terito-riului lingvistic dacoromacircn icircn care romacircnii moldoveni conlocuiesc de secole icircn contact nemijlocit cu alte popoare ruteni ucraineni ruşi polonezi ndash icircn aceste zone spuneam se icircntacirclnesc nume de familie icircn forme morfolo-gice arhaice dar şi derivatele lor cu sufixe de origine ucraineană rusă poloneză

Despre aceste teritorii parcurse de către Geo Bogza cu autobuzul de la Cernăuţi la Lipcani (nordul Basarabiei) scriitorul romacircn scria icircn proza Basarabia ţară de pămacircnt următoarele

bdquoIcircn bucata aceasta de ţară care se şi cheamă Basarabia-Bucovina sicircnt sate babilonice icircn care trăiesc [] cacircte patru cinci neamuri deo-sebite de oameni Sicircnt Ruteni şi Ruşi Romacircni moldoveni şi Romacircni bucovineni Nemţi Ovrei şi Polonezi galiţieni fiecare cu idiomul lui Icircn autobuzul care pleacă din Cernăuţi spre Basarabia se icircncrucişează limbile tuturor acestor neamuri Icircn afară de moldoveneasca domoală şi molcomă celelalte feluri de vor-bire au ceva repezit şi scracircşnit de trăsură care

VZ ndash conf univ dr Facultatea de Litere USM

Domenii de cercetare fonetica dialectologia

gramatica istorică a limbii romacircne Cursuri speciale

elaborate Probleme de fonologie Probleme de

ortografie a limbii romacircne Bazele teoretice ale

ortografiei şa Autor a peste 250 publicaţii ştiinţifice

inclusiv monografiile Culorile accentului (1988)

Studii de gramatică dialectală comparată (1990)

manualele (icircn colab) Curs de dialectologie romacircnă

(1991) Curs de gramatică istorică a limbii romacircne (1991) Fonetica (1993)

Participant la numeroase icircntruniri ştiinţifice naţionale

şi internaţionale

136 R O M Acirc N Ăpătrunde cu roţile icircntr-un pietriş Vorbele icircmpănate excesiv cu consoa-ne pacircracircie şi trosnesc pe vacircrful limbii şi icircntre dinţi puşi parcă de fiecare dată să suporte un tir rapid de mitralierărdquo

Icircn zona transnistriană cuprinsă atacirct icircn spaţiul Republicii Moldova cacirct şi icircn spaţiul ucrainean icircn care romacircnii moldoveni s-au aflat secole la racircnd izolaţi de conaţionalii lor din ţară (Metropolă) au păstrat forme morfologice arhaice cel puţin la numele de persoane dacă nu şi la nu-mele comune (apelative) de la care provin Este vorba de numele de familie provenite de la substantive şi calificative masculine şi neutre la singular (N Ac) cu articolul hotăracirct -l conservat

Se ştie că articolul hotăracirct -l de la N Ac singular s-a păstrat icircn vorbire pacircnă icircn secolul al XVI-lea Icircn primele monumente scrise pot fi icircntacirclnite de acum multe cazuri cacircnd articolul -l icircncepuse a nu mai fi pronunţat [Densusianu 1961 109] Totuşi tratacircnd un subiect de la nivelul aces-tui secol şi căutacircnd să redea cu exactitate particularităţile lingvistice ale epocii scriitorul clasic Constantin Negruzzi icircşi intitulează cunoscuta sa nuvelă anume Alexandru Lăpuşneanul cu -l păstrat1

Icircn secolul următor al XVII-lea reducerea articolului s-a intensificat iar de prin secolul al XVIII-lea -l a icircncetat să mai fie pronunţat [Graur 1965 148] Dispărut din aproape toate graiurile dacoromacircne artico-lul -l mai poate fi icircnregistrat azi icircn ţara Moţilor (Munţii Apuseni) unde substantivele comune articulate (lupul ursul) se icircntacirclnesc frecvent ală-turi de cele nearticulate (lupu ursu) [Avram 1959 458 şi urm]

Articularea cu articolul hotăracirct -l s-a păstrat ca o notă arhaică a structu-rii morfologice a limbii romacircne icircn scrierile cronicarilorGrigore Ureche Bacircrlădeanul Cazacul Creţul Iancul Lăpuşneanul Lungul Mihul Onciul Radul Şchiopul Tăutul VladulMiron Costin Banul Băleanul Cataragiul Cacircrnul Dincul Drăguţăscul Hacircncul Marcul Radul Şchiopul Tăutul şaIoan Neculce Bănariul Bracircncoveanul Cacircrnul Ciobanul Cornescul De-diul Drăguţescul Dulgheriul Hacircncul Lupul Mirescul Sandul Sacircrbul Tăutul Turcul Uşurelul şaRadu Popescu Bracircncoveanul Pacircrvul Radul VlădesculRadu Greceanu Bălăceanul Milcoveanul Pacircrvul Vlădescul şa

I T I N E R A R L E X I C A L 137

Icircn secolele următoare un număr mic de persoane icircn special bucovineni au continuat să icircşi semneze numele de familie cu -l Nanul Onciul2 Pum-nul3 Sorbul [Graur 1965 148] Grecul Isopescul etc [Rusu 1984 219 cu trimitere la S Pop icircn bdquoRevista Fundaţiilorrdquo VIII 1941 430]

Pentru numele comune apelative icircn varianta literară articolul ho-tăracirct -l a urmat să fie notat icircn scris pacircnă actualmente respectacircndu-se astfel tradiţia grafică principiul tradiţional-istoric icircn ortografie Pen-tru numele proprii icircnsă (toponime antroponime) efectele evoluţiei au fost transmise şi păstrate cu fidelitate (de ex Chetrosu Codru Nistru Ulmu ndash toponime Lungu Negru Munteanu Tăutu Ţapu ndash antroponi-me)

Totuşi la ora actuală icircn graiurile moldoveneşti periferice şi insulare din Transnistria (raioanele din stacircnga Nistrului ale Republicii Moldo-va) şi din enclavele Ucrainei de est (regiunile Dnepropetrovsk Do-neţk Zaporojie Lugansk Nikolaev Kirovograd) articolul hotăracirct -l s-a menţinut la numele de familie transmiţacircndu-se prin actele deţi-nătorilor lor pacircnă icircn zilele noastre4 Astfel se şi explică faptul că icircn Re-publica Moldova prin ziare reviste alte mijloace mass-media ghiduri de telefoane şa poţi icircntacirclni tot mai des aşa nume de familie ca Al-bul Basicul Basiul Bodiul Cazacul Creţul Dacircnul Dacircrul Dodul Dorul Gacircnjul Griţcul Grosul Isaicul Josul Lungul Lupul Muncescul Nicul Racul Robul Roibul Sandul Sacircrbul Scurtul Serbul Şerbul Şerpul Stacircr-cul Surdul Turcul Ţicul Ursul şa ale căror purtători ndash oameni de stat savanţi muzicieni ziarişti studenţi oameni de racircnd ndash sunt originari de prin părţile locurilor amintite Fenomenul lingvistic arhaic vorbeşte şi despre vechimea satelor moldoveneşti icircn zonele din stacircnga Nistrului ale Republicii Moldova şi din Ucraina de est pacircnă la Bug şi chiar pacircnă la Nipru

Icircn zonele periferice limitrofe şi cu atacirct mai mult icircn cele insulare cum este spaţiul transnistrian numele de familie icircn faza cu -l păs-trat (conservat) au dat naştere şi la derivate s-au adaptat icircntr-un fel sau altul icircn anumite şi diverse circumstanţe ale convieţuirii in-teretnice la modelele derivative slave anexacircnd la numele radicale romacircneşti şi cacircte un sufix fie de tip rusesc fie ucrainean sau po-lonez

138 R O M Acirc N ĂDerivate cu sufixe ruseşti eventual bulgăreşti5ndash cu sufixul -ev Bobacirclev (Bobul + -ev) Dodacirclev (Dodul + -ev) Ghincu-lev (Hacircncul + -ev)ndash cu sufixul -ov Barbulov (Barbul + -ov) Ghinculov6 (Hacircncul + -ov) Lupulov (Lupul + -ov) Radulov (Radul + -ov) Orbulov (Orbul + -ov)

Derivate cu sufixe ucraineştindash cu sufixul -eac Bambuleac (Bumbul + -eac)7 Biciuleac (Biciul + -eac) Bobuleac var Bubuleac (Bobul + -eac) Creţuleac (Creţul + -eac) Friptuleac (Friptul + -eac) Guţuleac (Guţul + -eac) Lupuleac (Lupul + -eac) Maguleac (Magul + -eac) Mihuleac (Mihul + -eac) Moftuleac (Moftul + -eac) Niţuleac (Niţul + -eac) Petruleac (Petrul + -eac) Ro-buleac (Robul + -eac) Rusuleac (Rusul + -eac) Sanduleac (Sandul + -eac) Săuleac (Seul var Săul + -eac) Surduleac (Surdul + -eac)ndash cu sufixul -enco8 Cerbulenco (Cerbul + -enco) Guţulenco (Huţul + -enco) Niţulenco (Niţul + -enco) Onciulenco Unciulenco (Onciul + -enco) Sandulenco (Sandul + -enco) Sacircrbulenco var Sărbulenco9 Serbulenco (Sacircrbul + -enco) Scurtulenco (Scurtul + -enco) Ursulenco (Ursul + -enco)ndash cu sufixul -ciuc10 Lupulciuc (Lupul + -ciuc)

Derivate cu sufixe de origine polonezăndash cu sufixul -schi11 Cuculschi12 (Cucul + -schi) Sandulschi (Sandul + -schi)

Derivate cu două sufixe de origine est-slavăndash sufixul ucrainesc -enco plus sufixul rusesc -ov Scurtulencov (Scurtul + -enco + -ov) Ursulencov (Ursul + -enco + -ov)

Al Graur [1965 80] consideră că derivatele cu sufixul dublu -encov ar caracteriza numele de familie bieloruse Pentru Basarabia Bucovina Transnistria icircnsă e puţin probabil am spune să fi fost influenţaţi icircntru-cacirct aceste teritorii nu au graniţă comună cu Bielorusia

După dispariţia de prin secolul al XVIII-lea din vorbire a articolului -l de la substantivele şi calificativele masculine şi neutre procesul de amplificare a numelor de familie romacircneşti cu sufixe de origine slavă orientală (rusă dar mai ales ucraineană) a continuat De data aceasta icircn Basarabia şi Bucovina sufixele se adăugau la substantive şi califica-tive cu -l dispărut

I T I N E R A R L E X I C A L 139

Derivate cu sufixe ucraineştindash cu sufixul -eac Bracircnzeac (Bracircnză + -eac) Frăsacircneac (Frăsina + -eac) Zineac (Zina[ida] + -eac)ndash cu sufixul -enco Abramenco (Abram Avram + -enco) Babenco13 (Bob + -enco) Bondarenco (Bondar + -enco) Botnarenco (Botnar Butnar + -enco) Cazacenco (Cazacu Cazac + -enco) Cherdivarenco14 (Cherdivară lt pierde vară + -enco) Cumatrenco (Cumătru + -enco) Danilenco (Dănilă + -enco) Dicusarenco (Dicusară lt de cu seară + -enco) Macircrzenco (Macircrza lt tăt macircrza + -enco) Mihalcenco (Mihalcea + -enco) Morarenco (Moraru morar + -enco) Rotarenco (Rotaru rotar + -enco) Sidorenco (Isidor Sidor + -enco) Vasilenco (Vasile + -enco) Voloşenco (Voloh valah + -enco)ndash cu sufixul -ciuc Abramciuc (Abram Avram + -ciuc) Bodnarciuc Botnarciuc (Botnaru Butnaru butnar + -ciuc) Bondarciuc (Bon-dar bondar + -ciuc) Cimbriciuc (Cimbru lt cimbru + -ciuc) Cornei-ciuc (Cornel + -ciuc) Dascalciuc (Dascăl + -ciuc) Franciuc (Francu Frangu lt franc + -ciuc) Garganciuc15 (Gorgan lt gorgan + -ciuc) Gav-rilciuc (Gavril + -ciuc) Iliciuc (Ilie + -ciuc) Irimciuc (Irimia + -ciuc) Macarciuc (Macar Macarie + -ciuc) Marinciuc (Marin + -ciuc) Marianciuc (Marian + -ciuc) Mateiciuc (Matei + -ciuc) Maximciuc (Maxim + -ciuc) Moscalciuc (Moscalu moscal + -ciuc) Nicolaiciuc (Nicolae + -ciuc) Onofreiciuc (Onufrie Onofrei + -ciuc) Ostapciuc (Eustafie pop Ostap + -ciuc) Palanciuc (Palanca16 + -ciuc) Panciuc (Pan polon pan + -ciuc) Procopciuc (Procopie + -ciuc) Pavelciuc (Pavel + -ciuc) Romanciuc (Roman + -ciuc) Vacarciuc (Văcaru văcar + -ciuc) Vasilciuc (Vasile + -ciuc) Voloşciuc (Voloh valah + -ciuc)ndash cu sufixul -iuc17 Banariuc (Bănaru lt bănar18 + -iuc) Bracircnzaniuc (Bracircnză + -an + -iuc) Butnariuc (Butnaru + -iuc) Cadraniuc (Cadran + -iuc) Caliniuc (Călin + -iuc) Catraniuc (catran lt tc katran + -iuc) Costiuc (Constantin Costi + -iuc) Cuciuc (Cuc cuci + -iuc) Guştiuc (gust + -iuc) Harmaniuc (harman19 + -iuc) Lazariuc (Lazăr + -iuc) Martacircniuc (Martin + -iuc) Pacircslariuc (Pacircslaru + -iuc) Poştariuc (Poşta-ru + -iuc) Romaniuc (Roman + -iuc) Sapaniuc20 (săpun + -iuc) Smacircn-tacircniuc (smacircntacircnă + -iuc) Ştefaniuc (Ştefan + -iuc) Ţacircmbaliuc (Ţacircmba-lă Ţambal + -iuc)

140 R O M Acirc N ĂIcircn concluzie putem spune că nomenclatura numelor de familie romacirc-neşti amplificate cu sufixe de origine slavă (rusă ucraineană poloneză) este deosebit de bogată procedeul derivării dovedindu-se a fi foarte pro-ductiv caracterizacircnd icircndeosebi partea de nord-est a teritoriului lingvistic dacoromacircn ceea ce confirmă opinia conform căreia bdquocreaţiunea deriva-telor este mai bogată icircn Moldovardquo [Constantinescu 1963 XVI]

Acest colorit al derivatelor sporeşte capacitatea de identificare a per-soanelor care poartă nume de familie provenite de la acelaşi cuvacircnt-radical romacircnesc adăugacircndu-li-se totodată şi o nuanţă care exprimă originea deţinătorului numelui din cutare sau cutare zonă dialectală limitrofă sau insulară (de ex Ursu Ursul Ursuleac Ursulenco Ursuleţ Ursulescu şa)

Faptul că nume de familie de tipul Ursu Ursuleac Ursulenco şa se icircn-tacirclnesc şi icircn alte zone ale masivului lingvistic dacoromacircn se datorează migraţiilor interregionale interzonale circulaţiei interdialectale şi in-teretnice a persoanelor

1 Icircn ediţiile ulterioare unii editori neglijacircnd specificul lingvistic al secolului au adaptat titlul nuvelei la normele literare icircn vigoare Lăpuşneanu2 Personalitate cunoscută Dimitre Onciul (1856-1923) istoric romacircn profesor la Universitatea din Bucureşti preşedinte al Academiei Romacircne (1920-1923) autor al monografiei Din istoria Bucovinei [Universitas Chişinău 1992 104 p]3 Personalitate cunoscută Aron Pumnul (1818-1866) profesor lingvist şi patriot romacircn dascălul lui M Emi-nescu4 Articolul hotăracirct -l s-a păstrat şi icircn toponimia din Valea Ampoiului (jud Alba Ardeal) după cum aflăm dintr-o cronică semnată de Maria Cosniceanu icircn bdquoRevistă de lingvistică şi ştiinţă literarărdquo Chişinău 1966 nr 6 p 995 Sufixele slave -ov şi -ev au o funcţie patronimică Icircn do-cumentele slave vechi erau folosite pentru a forma patro-nime Manev bdquoal Maniirdquo sau bdquoal lui Maneardquo Sub regimul austriac icircn Bucovina multe nume de familie romacircneşti au fost slavizate Barbulov Buzatov şa [vezi Constanti-nescu 1963 LIX şi LXV]6 Personalitate cunoscută Iacob Ghinculov (1800-1870) pedagog şi lingvist romacircn născut la Ovidiopol

Note

I T I N E R A R L E X I C A L 141

jud Tiraspol Icircn 1840 publică la Sankt Petersburg lucrarea Начертание правилъ валахо-молдавской грамматики7 Bumbuleaacutec var Bombuleaacutec icircn rostire rusificată ndash Bam-buleaacutec (ca şi rus xорошoacute rostit ndash xaрaшoacute)8 Sufixul ucrainean -enco a pătruns icircn Moldova prin nume străine Cerbulenco Cherdivarenco prin analogie cu Boicenco Cazacenco [vezi Constantinescu 1963 LVIII] Icircn ucraineană acest fel de nume foarte răspacircndit de altfel sunt diminutive cam de acelaşi fel cu cele germane icircn -ing [Graur 1965 80]9 Nume de familie răspacircndit icircn s Cosăuţi jud Soroca Basarabia Vezi Alexei Zagaievschi Vasile Zagaievschi Cosăuţi Comună din preajma Cetăţii Soroca Tipografia Centrală Chişinău 2005 p 344-405 passim Vezi şi la Constantinescu 1963 LVIII10 Sufixul ucrainean -ciuc bdquoa pătruns icircn onomastica ro-macircnă sub regimul austriac Sauciuc lt Sava Vacarciuc lt Văcaru etcrdquo [Constantinescu 1963 LVII] Icircndeplineşte o funcţie diminutivală Numele de familie slav Melniciuc ar corespunde numelui de familie romacircnesc Morăraş11 Numele de familie poloneze icircn -ski sunt la origine ad-jective [Graur 1965 81] Provenienţa lor nu este legată de nume de persoane ci de denumiri geografice Primele nume de familie icircn -ski la ruşi şi ucraineni erau purtate de cnezi şi proveneau de la denumirile proprietăţilor lor Mai tacircrziu numele de familie icircn -ski sunt preluate de pre-oţime dar şi de băieţii din localităţile săteşti care la icircn-scrierea icircntr-un seminar duhovnicesc icircşi adăugau un -ski la numele de familie sau la numele tatălui (Superanskaia 1964 35) Icircn exemplele noastre după cum vedem su-fixul -ski se adaugă la nume de familie (Cucu) dar şi la prenume (Sandu)12 Vezi şi la Constantinescu 1963 LXVI13 Vezi Constantinescu 1963 LVIII ndash Bobencu La noi Babenco icircn rostire rusească (ca şi rus xорошoacute rostit xaрaшoacute)14 Vezi şi la Constantinescu 1963 LVIII15 Gorgan(ciuc) lt gorgan (cf rus kурган) bdquomovilărdquo Gar-gan e o variantă icircn rostire rusească Numele Garganciuc (ca şi Romanciuc Rotarciuc Vacarciuc şi altele) vine să in-firme ideea susţinută de Al Graur [1965 80] precum că bdquoSufixul [-iuk] ia forma -ciuk cacircnd icircnaintea lui i se găseşte un ţ sau un krdquo Acestea sunt două sufixe diferite16 Nume de localităţi săteşti icircn raioanele Drochia Că-lăraşi şi Ştefan Vodă (Republica Moldova) icircn judeţele

142 R O M Acirc N ĂBacău Giurgiu Prahova (Romacircnia) icircn Ucraina (icircntre Nistru şi Bug mai sus de or Soroca şi or Iampol)17 Sufixul -iuc formează diminutive hipocoristice Kostiuk de la Konstantin Pavliuc de la Pavel [Graur 1965 80]18 Dial bănar ndash agent financiar colindătorul din ceată care stracircnge banii cacircştigaţi icircn timpul colindului la Cră-ciun şi a uratului la Anul Nou [DD I 1985 109-110] 19 Dial harman (lt tc) ndash curte ogradă grădină de lacircngă casă [DD V 1986 114-115]20 Sapaniuc ndash de la săpun (icircn rostire rusească)

1 Andrei Avram Despre cauzele dispariţiei lui -l final ndash articol hotăracirct icircn bdquoStudii şi cercetări lingvisticerdquo 10 (3) 1959 p 457-4642 N A Constantinescu Dicţionar onomastic romacircn Edi-tura Academiei Bucureşti 19633 Ovid Densusianu Istoria limbii romacircne vol II Secolul al XVI-lea Editura Academiei Bucureşti 19614 Dicţionar dialectal (DD) vol I-V R Ia Udler V A Co-marniţchi A T Cenuşă V C Pavel A N Dumbrăveanu V F Melnic et al Editura Ştiinţa Chişinău 1985-19865 Anatol Eremia Maria Cosniceanu Nume de persoane (Mic dicţionar antroponimic) Editura Cartea Moldove-nească Chişinău 19686 Alexandru Graur Nume de persoane Editura Ştiinţifică Bucureşti 19657 Valeriu Rusu (coord) Tratat de dialectologie romacircneas-că Editura Scrisul Romacircnesc Craiova 19848 A V Superanskaia Как Вас зовут Где Bы живёте Издательство bdquoНаукаrdquo Москва 1964

Bibliografie

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 143

Emilia OGLINDĂConcurenţa modurilor din perspectiva raportului limbă ndash vorbire

O problemă controversată a lingvisticii con-temporane este cea a dihotomiei limbă ndash vor-bire cercetată de la F de Saussure icircncoace de numeroşi lingvişti preocupaţi să releve dis-tincţiile ce le implică raportul vizat general vs particular social vs individual substanţă vs for-mă etc Icircn Cursul de lingvistică generală saussu-rian sunt disociate două laturi ale limbajului bdquouna esenţială are drept obiect limba care e socială icircn esenţa ei şi independentă de indi-vid acest studiu este numai psihic cealaltă secundară are drept obiect partea individuală a limbajului adică vorbirea inclusiv fonaţiu-nea ea este psihofizicărdquo [32 p 43]

Limba componentă importantă a limbaju-lui are un caracter supraindividual privită de F de Saussure ca o bdquoconvenţie adoptatărdquo şi bdquoo instituţie socialărdquo ea nu este identificată cu celelalte instituţii sociale icircntrucacirct aparţine comunităţii icircn ansamblu ca mijloc universal de comunicare ale cărui elemente sunt actua-lizate icircn vorbire

Unităţile limbii sunt icircncorporate icircn sistemul limbii icircn baza unor reguli accesibile locutori-lor capabili să le folosească pentru a crea texte coerente Icircn felul acesta limba cuprinde atacirct ansamblul sau inventarul de elemente cacirct şi sistemul de reguli ce face posibilă funcţiona-rea lor Recunoscută drept o bdquorealitate psihicărdquo

EO ndash doctor icircn știinţe filologice conf univ Fa-

cultatea de Litere Departa-mentul de limba romacircnă

lingvistică generală și limbi clasice a Universităţii de

Stat din Moldova Domenii de cercetare morfosintaxa

limbii romacircne lingvistica generală romanistica

lingvistica contrastivă Cărţi publicate Lingvistica gene-

rală (materiale didactice) icircn colab 1998 Capitole de

istorie a lingvisticii (material didactic cu texte adnotate) 2005 Lingvistica generală

Compendiu icircn colab 2008 Elemente de morfosintaxă

contrastivă (suport didactic) icircn colab 2010 Introducere

icircn lingvistică icircn colab 2011

144 R O M Acirc N Ălimba nu se atestă doar icircn vorbirea unui individ detaşat de comunitate ci este difuzată icircn icircntreaga masă a vorbitorilor Orice locutor poate să icircn-suşească icircn funcţie de competenţa sa elocuţională o parte a limbii care concomitent este stăpacircnită de toţi membrii comunităţii lingvistice

Din perspectivă trihotomică sunt examinate corelaţiile sistem ndash nor-mă ndash vorbire (E Coşeriu) şi sistemul limbii ndash organizare verbală ndash ma-terialul limbii (L Şcerba) Atacirct E Coşeriu cacirct şi L Şcerba atribuie sis-temului un caracter dinamic conceptul icircn cauză icircnglobează totalitatea unităţilor organizate icircntr-un anumit mod şi regulile de asociere a lor icircn procesul comunicării [35 11] Icircn opinia lui L Şcerba bdquoorganizarea verbalărdquo este mecanismul de vorbire ce se manifestă icircn anumite condi-ţii dezvăluind aptitudinea locutorilor de a icircntrebuinţa corect diverse unităţi lingvistice (cuvinte icircmbinări propoziţii etc)

E Coşeriu defineşte sistemul drept un ansamblu de bdquoopoziţii funcţiona-lerdquo ce cuprind sistemul de posibilităţi reprezentacircnd totalitatea bdquocoordo-natelor care indică căile deschise şi icircnchise ale unei vorbiri inteligibilerdquo Un concept mai amplu este norma ndash bdquoun sistem de realizări obligatoriirdquo acceptate icircn comunitatea de vorbitori iar vorbirea este bdquorealizarea con-cret-individuală a normeirdquo constituind cea mai largă noţiune [13]

Potrivit viziunii coşeriene sistemul şi norma nu constituie bdquorealităţi au-tonome şi opuse vorbirii ci forme care se constată chiar icircn vorbirerdquo [4 p 119] Vorbirea nu este bdquoo realizare a sistemuluirdquo cum considera F de Saussure ci bdquosistemul este o dimensiune a vorbiriirdquo ceea ce demonstrea-ză caracterul complex al acesteia Icircntre unităţile sistemului se stabileşte un raport dinamic eventualele modificări duc la transformarea rapor-turilor dintre elementele limbii şi la restructurarea limbii icircn ansamblu

Limba ndash fenomen cultural ndash serveşte la realizarea unor anumite finali-tăţi exteriorizacircndu-şi potenţele expresive icircn actele comunicative Cau-za eficientă a faptelor de limbă bdquoeste icircn fiecare caz omul care le produce pentru cevardquo [12 p 52]

Prof E Coşeriu emite o serie de principii metodologice de o inestima-bilă valoare icircn lingvistica contemporană reliefacircnd icircn mod pregnant creativitatea şi alteritatea Reputatul savant remarcă interdependenţa dintre principiul creativităţii bdquocomun al tuturor activităţilor culturale adică activităţilor libere ale omuluirdquo [10 p 9] şi schimbare lingvisti-că icircnfăţişacircnd bdquocreativitatea limbajului icircn istoria limbilorrdquo schimbarea

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 145

lingvistică bdquoicircn momentul său iniţial şi originar este totdeauna un act de creaţie individualărdquo [11 p 90]

Icircn deplin acord cu ideile emise de prof E Coşeriu A Martinet opi-nează că funcţionarea limbii presupune diferite bdquoprocese care pot face ca după o lungă perioadă ea să devină de nerecunoscutrdquo [22 p 222] Schimbarea lingvistică rezidă icircn substituirea unor categorii sau forme prin altele şi urmează să fie delimitată de variere interpretată drept co-existenţă şi concurenţă a formaţiunilor eterogene reunite icircn baza unei trăsături comune [24]

Cele relatate sugerează posibilitatea de a investiga concurenţa moduri-lor verbale pornind de la dihotomia limbă ndash vorbire (discurs) Cu apli-care la domeniul morfosintaxei ţinem să comentăm cacircteva aspecte ce ilustrează noţiunile menţionate Caracterul dinamic al relaţiilor siste-mice la acest nivel se manifestă prin modificări de ordin gramatical care scot la iveală unele tendinţe evolutive

Structura gramaticală a limbii romacircne constituie un sistem dinamic deschis icircn care acţionează multipli factori ce duc la schimbări lingvis-tice O multitudine de fenomene se declanşează icircn cadrul verbului icircn special al modurilor personale şi nepersonale Performanţele sinoni-mice ale acestora condiţionează inevitabil concurenţa icircn variate am-bianţe unde este lesne de sesizat utilizarea obligatorie şi cea virtuală (posibilă) a formaţiunilor icircn cauză Variaţia liberă a structurilor con-curente este fundamentată pe factori semantici

Să urmărim situaţia semnalată icircn anturaje icircn care concurează icircn cali-tate de sinonime sau echivalente funcţionale conjunctivul infinitivul şi supinul Natura gramaticală a formaţiunilor numite bdquomoduri neper-sonalerdquo determină icircn mare măsură sfera funcţională a acestora Unii savanţi nu recunosc ipostaza predicativă a modurilor nepersonale numindu-le bdquoforme verbale nepredicative nonconjunctivalerdquo [20] pe cacircnd alţi specialişti icircn materie le recunosc icircn calitate de formaţiuni pre-dicative [15 p 5-8 23 p 255-265]

Raportul de sinonimie icircntre modurile menţionate este icircntemeiat pe semnificaţiile lor comune Astfel supinul a moştenit din indoeuropea-nă valoarea unei acţiuni virtuale asemenea conjunctivului care pose-dă şi semnificaţie finală ce icircl apropie de infinitiv şi supin [2 p 11-12] Icircn ipostază de sinonime funcţionale membrii corelaţiei infinitiv ndash su-

146 R O M Acirc N Ăpin ndash conjunctiv se află icircn distribuţie defectivă [14 p 124] icircntrucacirct se atestă nu numai icircn contexte identice dar şi diferite

Icircn cele ce urmează ne vom referi preponderent la ambianţele icircn care modurile icircn cauză sunt utilizate drept cuvinte determinative icircn poziţie postnominală raportate la substantive şi substitutele acestora şi icircn pozi-ţie postverbală icircn icircmbinare cu unele categorii de verbe Este de reţinut că icircn procesul comunicării formele icircn discuţie sunt icircntrebuinţate icircn condiţii speciale ceea ce implică fenomene ca dislocarea şi inversiunea elemente-lor componente ale sintagmelor inserarea sau omiterea unor instrumente gramaticale (prepoziţii şa) Asemenea structuri icircşi extind aria de utilizare icircn diverse stiluri funcţionale de exemplu icircn cel beletristic

Icircn limba romacircnă infinitivul şi mai rar supinul postsubstantival pot fi substituite prin conjunctiv fiind uneori distanţate icircn raport cu unitatea dominantă Materialul disponibil conţine numeroase mostre de acest fel bdquonăzuinţele desperate de a-şi icircnfracircna pornirile inimiirdquo [30 p 70] bdquogestul gratuit al chelnerului de a-i scutura nişte făracircmituri imagina-rerdquo [7 p 146] bdquoNu-şi putu ascunde gestul pe care orice femeie l-ar fi făcut să măsoare cu ochi de gospodină odaiardquo [7 p 194] bdquoAtacircta doar că a găsit un mijloc mai inteligent să mă intrigerdquo [7 p 149] bdquoau cău-tat dacă nu există un alt mijloc mai sigur de aflat adevărulrdquo [25 p 55] bdquoşi anume declaraţia ei de neputinţă ca un dat care nu putea fi icircnvins de a-l părăsi pe Petricărdquo [27 p 179]

Exemplele relevate supra denotă posibilitatea de a icircnlocui aproape fără restricţii infinitivul postnominal prin conjunctiv A se compara năzu-inţele desperate să-şi icircnfracircneze pornirile gestul gratuit al chelnerului să-i scuture nişte făracircmituri gestul de a-şi măsura cu ochii odaia decla-raţia ei să-l părăsească

Atunci cacircnd infinitivul este anticipat de prepoziţia icircn o atare operaţie nu este realizabilă bdquoare o putere colosală icircn a tăceardquo [27 p 89] are o putere colosală icircn să tacă () bdquoDa dar forţele ei icircn a şi-l impune fuseseră mai puternicerdquo [27 p 259] forţele ei icircn să şi-l impună ()

Prepoziţia-morfem de marcă a bdquosupinelor-adjectiverdquo comportă un grad sporit de desemantizare icircn opoziţie cu cele ce indică destinaţia sau finalitatea Aici vom aminti şi formaţiunile ce includ negaţia ne- apropiate ca valoare de locuţiunile adjectivale bdquoClipe rare de neuitat nici nu ştiu cacircnd şi unde ne-am despărţitrdquo [27 v 1 p 147] Clipe rare

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 147

ce nu pot fi uitate clipe memorabile bdquoBa te rog să păstrezi o amintire de neşters a acestor cliperdquo [27 v 1 p 501] să păstrezi o amintire ce nu poate fi ştearsă amintire persistentă bdquoCe ştim noi ce poate zgudui spi-ritul unui fizician o comportare stranie de neexplicat pe cale raţionalărdquo [27 p 67) o comportare stranie inexplicabilă Transformările fraze-lor de mai sus dezvăluie sensul modal de imposibilitate şi cel calificativ Astfel bdquosupinulrdquo ce inserează negaţia ne- este substituibil prin adjec-tive şi nu prin modurile concurente nominalizate ceea ce confirmă ideea despre sintagmele menţionate ca bdquolocuţiunirdquo adjectivale

Dislocarea elementelor componente ale icircmbinărilor Substantiv + Verb (Inf) nu icircmpiedică de regulă substituirea semnalată bdquoNevoia sufle-tului măriei tale de a desface o tainărdquo [31 p 387] Nevoia sufletului măriei tale să desfaci o taină

Cacirct priveşte conjunctivul sunt de relevat variate ambianţe icircn care acest mod icircşi manifestă potenţele funcţionale Icircn poziţie postnominală se asociază atacirct cu substantivele concrete cacirct şi abstracte bdquoeliminacircndrdquo frecvent infinitivul şi supinul Iată cacircteva mostre concludente ce conţin conjunctivul icircn poziţia semnalată bdquoMinisterul n-are dreptul şi calitatea să intervierdquo [29 p 215] n-are dreptul de a interveni

De notat unele enunţuri icircn care icircnlocuirea nu are loc fie din cauza for-mei nearticulate a substantivului determinat fie a bdquoparcelăriirdquo subor-donatei atributive bdquoporni cu brutalitate ordinul telefonic cum să i se facă dreptate poetuluirdquo [27 p 265] ordinul cum a i se face dreptate () bdquoMăria ta dă-ne poruncă Să iasă icircnainte cei şase arcaşirdquo [31 p 170] dă-ne poruncă A ieşi icircnainte()

Conjunctivul este icircntrebuinţat icircn ambianţa substantivelor concrete ina-nimate şi animate cele inanimate desemnează obiecte ale perceperii senzoriale substanţa materia somatisme şa iar cele animate comportă marca [- uman] şi [+ uman] bdquoNu mai spune de unde a avut atacircţia bani să-l cumpererdquo [27 p 108] bani pentru a-l cumpăra bdquoEu cred că nu există casă icircn tot cartierul Malache Măcelaru icircn care lemnăria să nu fie lucrată de Scarlatrdquo [8 p 242] bdquoUite acolo faţă ca de prunc uitaţi-vă colea dinţi (Costache deschise gura) să spargi pietre-n elerdquo [8 p 318]

Se atestă frecvent substantivele om femeie bărbat şa succedate de sub-ordonata atributivă al cărei verb predicat la conjunctiv nu se pretează de regulă icircnlocuirii prin infinitiv sau supin bdquoam nevoie de oameni care să

148 R O M Acirc N Ăpoată pune umărulrdquo [29 p 66] bdquonu poate fi om trăitor icircn Ţara Moldovei care să nu dorească sănătate şi izbacircndă măriei salerdquo [31 p 357] bdquoŢie ţi-ar trebui un bărbat voinic şi priceput care să-ţi apere avereardquo [19 p 87]

Ţinem să observăm că raportul atributiv poate fi redat şi de conjunc-tivul din componenţa subordonatelor icircn cauză ce determină un pro-nume (mai cu seamă nehotăracirct demonstrativ negativ) din regentă cineva ceva altul singurul aia (= aceea) unul nimeni etc bdquoEa o să-ţi spună ceva din care să icircnţelegi cacirct de cacirctrdquo [7 p 309] bdquoneavacircnd pe nimeni care să-l zgacirclţacircie şi să-l dea cu capul de pereţirdquo [19 p 53]

Exemplele relevate supra ne pun la dispoziţie un material divers care dezvăluie unele particularităţi funcţionale ale conjunctivului postno-minal Printre factorii de ordin formal ce icircmpiedică substituirea mo-dului dat prin infinitiv supin s-ar cuveni să semnalăm jonctivele care icircn care cum că ca să nu cumva ca şa bdquoa venit de la Cuejdiu un călăreţ la curte la Timiş cu mare rugăminte de la jupacircneasa Anghelina văduva pacircrcălabului ca să nu cumva să lipsească dumneaei comisoaiardquo [31 p 344] cu mare rugăminte ca nu cumva a lipsi dumneaei()

Icircn cazul conjunctivului icircntrebuinţat icircn enunţurile cu subordonate atributive apozitive suprimarea jonctivului ca face posibilă icircnlocuirea menţionată cu excepţia frazelor icircn care este de faţă agentul acţiunii bdquoavea şi el un vis ca orchestra simfonică a Filarmonicii să facă un tur-neu icircn străinătaterdquo [27 p 117] avea şi el un vis orchestra a face un turneu () bdquoIcircnsă Otiliei icirci venise alt gust să se urce chiar pe calul lui Felixrdquo [8 p 67] icirci venise alt gust a se urca chiar pe calul lui Felix bdquoun gacircnd icirci stăruia icircn minte să fugă cacirct mai repede din această casărdquo [8 p 117] un gacircnd icirci stăruia icircn minte a fugi cacirct mai repede() Interesant de semnalat că icircn enunţurile de acest fel valorile atributivă apozitivă şi debitativă sunt greu de demarcat bunăoară bdquoPacircnă atunci aveam de lucru să-mi dau doctoratul să intru icircn icircnvăţămacircntul superi-orrdquo [27 p 78] Pacircnă atunci trebuie să lucrăm să-mi dau doctoratul

Sunt de remarcat frazele ale căror subordonate atributive cumulează valoarea consecutivă redacircnd gradul maxim de intensitate Icircn asemenea enunţuri conjunctivul nu se pretează de obicei substituirii prin infini-tiv bdquoAre o memorie colosală şi o dicţie s-o invidieze teatrul naţionalrdquo [7 p 180] Are o memorie şi o dicţie a o invidia teatrul naţional ()

Conjunctivul este utilizat icircn ambianţa substantivelor cu sens iussiv hortativ perrmissiv bunăoară poruncă racircnduială ordinul sfatul rugă-

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 149

mintea porunca instrucţiunea misiunea invitaţia permisiunea icircnvoirea icircngăduinţa voie şa unele dintre care sunt anticipate de anumite verbe a avea a da a veni a trimite şa de prepoziţia cu şa Icircn anturajele viza-te este ales conjunctivul postnominal icircn detrimentul infinitivului şi al supinului Atunci cacircnd agentul acţiunii este explicit (poate fi şi subiect inclus sau cel logic) infinitivul şi supinul de regulă nu sunt folosite bdquoAm poruncă de la muţa şi de la tuţa să fiu azi icircnapoirdquo [31 p 47] Am poruncă de la muţa a fi azi icircnapoi ()

Icircn unele contexte dislocarea conjunctivului faţă de elementul regent este considerabilă ceea ce facilitează utilizarea deopotrivă a conjunc-tivului şi a indicativului Icircn fraza bdquoErau nişte racircnduieli pe care măria sa poftea să le ţie tainice icircn ceea ce priveşte timpul cacircnd se dă drumul harmasarilor la iepe cum trebuie să fie văzduhul şi luna şi ce ierburi icircnflorite icircn ceaiuri cum să fie casa harmasarilor şi a iepelor cacirctă apă să curgă din cişmele cacirct facircn să fie icircn iesle ce hrană să dai macircnzuluirdquo [31 p 70] la substantivul determinat racircnduieli sunt raportate verbele să fie să curgă să dai alături de poftea să ţie trebuie să fie

Topica inversată asociată dislocării determinatului icircn raport cu deter-minantul său poate influenţa capacitatea conjunctivului de a fi icircnlocuit prin echivalentele sale funcţionale bdquoVoie ca să ne ducem să ne icircnchinăm acelui sfacircnt părinte n-avem decacirct după sfacircnta icircnviererdquo [31 p 395] Voie a ne duce să ne icircnchinăm n-avem

Alături de substantivele determinate concrete ce indică obiecte per-cepute senzorial şi mai cu seamă icircn preajma substantivelor animate icircnlocuirea prin infinitiv supin nu este realizabilă bdquoNu-i nici tacircrg să te strecori printre mulţimerdquo [31 p 252] Nu-i nici tacircrg prin care să te strecori Nu-i nici tacircrg pentru a te strecura ()

Cele relatate supra vin să reliefeze unele enunţuri icircn care aceluiaşi sub-stantiv determinat i se asociază atacirct conjunctivul cacirct şi infinitivul bdquoIcircn după-amiaza acelei zile a fost icircngăduinţă să se veselească slujitorii deci căpitanul Petrea a pus străji ca să nu aibă icircngăduinţă alţi oameni străini a trece la odăirdquo [31 p 361]

Icircn poziţie postverbală modurile analizate servesc la exteriorizarea multiplelor raporturi complementar direct şi indirect a raporturilor circumstanţiale (temporal modal cauzal final concesiv condiţional etc) Prezintă interes contextele icircn care conjunctivul şi echivalentele sale sunt apte a exprima valorile complementară directă şi indirectă

150 R O M Acirc N ĂCu sens complementar direct conjunctivul se asociază cu verbele vo-litive (a vrea a urmări a ţine a pofti a nădăjdui a ţinti a-şi propune a catadicsi a spera şa) cauzative iussive (a determina a pretinde a autoriza a consemna a convinge a icircmpinge a trimite a obliga şa) postulandi (a ordona a pune a cere a porunci a comanda a conjura a dicta a impune şa) hortative (a icircndemna a ruga a (se) sfătui a invita a icircmbia a icircncuraja a icircndupleca a convinge a implora a pofti a reco-manda a povăţui şa) permissive (a permite a lăsa a icircngădui a da voie a-şi rezerva a da icircnvoire şa) etc

Sunt concludente exemplele bdquoAtacirct Ionuţ cacirct şi Nicoară ţinteau să iasă mai cu seamă asupra lui Suleiman-Begrdquo [31 p 268] ţinteau a ieşi bdquoAura catadicsi icircn cele din urmă să-şi ia ochii de pe eroul zileirdquo [7 p 356] Aura catadicsi a-şi lua ochii bdquo icircl sileau să se ia la luptă cu alţi copiirdquo [28 p 30] icircl sileau a se lua la luptă bdquoNu pot s-o fac pe Olimpia asta să icircnţeleagă să nu mai vină pe aici ca să-l iriterdquo [8 p 52] Nu pot s-o fac pe Olimpia a icircnţelege bdquopovăţui pe doamna Bologa să-i refuze mijloacele băneştirdquo [30 p 34] povăţui pe doamna Bologa a-i refuza mijloacele băneşti bdquoIcircn trei luni de zile cacirct fusese oprit de medici să vorbeascărdquo [30 p 96] fusese oprit de medici a vorbi bdquoA venit drept acasă cu toate că făgăduise lui badea Mihalache să treacă pe la eirdquo [16 p 82] făgăduise a trece bdquo gacircndindu-se icircn aceeaşi vreme de unde să icircmprumute parale să aibă fata de drumrdquo [16 p 122] bdquochiriaşul nu consimţise să se mute icircna-inte de Sf Dumitrurdquo [8 p 68] nu consimţi a se muta bdquoPrins icircn detalii poliţiste care mi-au năvălit dezordonat sub condei am uitat să dezvălui mai clar adevăratul icircnţeles al vinovăţiei melerdquo [27 v 1 p 75] bdquoCumin-ţenia o povăţui să lase icircntacircmplării grija de a descurca această icircntacirclnirerdquo [26 p 467] Şi echivalentele funcţionale ale conjunctivului ndash infinitivul şi supinul ndash se icircmbină cu verbele nominalizate de exemplu a porunci a ordona a sili a face a constracircnge a pune a impune a obliga a cere a icircndem-na ruga a pofti a trimite a icircnsărcina a (nu) lăsa a (nu) permite a opri a icircmpiedica a stingheri a icircntrerupe a ajuta a da a deprinde a icircnvăţa etc

De notat exemplele bdquoAceastă reicircntoarcere de bună voie la sclavie m-a făcut a cugeta mult asupra modului de a libera popoarele ce sunt sclave din născarerdquo [1 p 190] bdquoCa s-o facă a odihni măcar cacirct de cacirct admi-nistraţia a rugat-ordquo [16 p 227] bdquoAcum permiteţi-mi a vă glăsui ca un adevărat amicrdquo [1 p 196] bdquoSimpla meserie de pietrar l-a deprins a depăna o tăcere lungă şi plină de miezrdquo [16 p 263] bdquoDistraţi-vă zice că macircine o dau icircndărăt la arsrdquo [27 p 152]

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 151

Icircn romacircna contemporană majoritatea verbelor semnalate se icircmbină preponderent cu modul conjunctiv Acest mod verbal poate substitui icircn variate ambianţe aproape fără restricţii infinitivul şi supinul Icircnlo-cuirea modurilor nepersonale semnalate icircn calitate de complemente directe prin conjunctiv s-a intensificat icircn romacircna contemporană fapt care dezvăluie cunoscuta tendinţă de limitare a icircntrebuinţării infiniti-vului proprie limbilor din arealul balcanic [17 p 69-116 18]

La redarea raportului complementar indirect conjunctivul şi moduri-le nepersonale concurente sunt folosite icircn anturajul verbelor finali (a se oferi a avea grijă a-l icircnvrednici şa) affectuum (a se mulţumi a se teme a se sfii a se milostivi a se bucura a-i fi jale a (nu) se icircndura a se placircnge şa) al verbelor ce indică reuşita icircn realizarea acţiunii condi-ţii suficiente pregătirea pentru icircndeplinirea acţiunii (a se pregăti a sta gata a fi gata şa) evitarea unei situaţii stări acţiuni (a se feri a se opri a se păzi a scuti şa) al verbelor ce exprimă hazardul (a avea noroc a fi sortit a fi blestemat a fi ursit a fi osacircndit a pedepsi şa) etc

Icircn exemplele citate infra sunt redate raporturile icircn cauză bdquoAm avut gri-jă să te scutesc de această situaţierdquo [8 p 94] am avut grijă a te scuti bdquoera fericit s-o ştie pe Anişoara ocupată icircn altă parterdquo [19 p 83] era fericit a o şti ocupată bdquocacirct de tentată mă simt să icircnchid ochii şi să păşesc icircn urma lui orbeşte fără să-mi icircntorc privirile icircndărătrdquo [7 p 233] cacirct de tentată mă simt a icircnchide ochii bdquoDomnul intrase cu o clipă mai icircnainte şi avusese răgaz să se icircnchine la sfintele icoanerdquo [31 p 434] avusese răgaz a se icircnchina bdquoNegrescu o ajutai eu scutind-o să pronunţe un nume odiosrdquo [7 p 154] scutind-o a pronunţa un nume odios bdquoViaţa noastră a creştinilor icircn aceste părţi e blăstemată să fie fără spor şi fără judeţrdquo [31 p 497] e blăstemată a fi fără spor

A se compara bdquonu te icircndura de a mă icircnştiinţa despre starea lucrurilor pe acolordquo [21 p 368] bdquoMă pregăteam a-mi apăra zilele icircmpotriva fiarelor primejdioaserdquo [1 p 125] bdquoaici şi-a urzit icircntacirciul lăicer şi s-a dezvăţat a-i zice bade unui flăcău de aici din satrdquo [16 p 143] bdquose necăjeau icircn baltă la tăiat papură cu cosorulrdquo [31 p 267] se necăjeau să taie papură bdquoNu există nici o măreţie icircn a călca regulilerdquo [34 p 13] bdquosunt unanimi icircn a spune că acuzaţia nu are nici o bază verosimilărdquo [34 p 80]Icircn procesul comunicării se observă intensificarea unor sintagme ce in-serează verbele faziale (incoative finitive) icircn modele de felul V1 (a icircn-cepe) + Prepoz (prin a ) + V2 (Inf) V1 ( a sfacircrşi ) + Prep (prin) +

152 R O M Acirc N ĂV2 (Inf) atestate frecvent icircn unele opere literare dar şi icircn cele cu un conţinut ştiinţific Icircn structurile evidenţiate nu este realizabilă icircnlocui-rea infinitivului prin conjunctiv sau supinbdquoAlexandru Milea sfacircrşi prin a crede că este un fel de a glumirdquo [19 p 25] sfacircrşi prin să creadă () bdquoCa să poată domina icircntr-o zi pe fata boierului icircncepea prin a se lăsa dominatrdquo [19 p 54] icircncepea prin să se lase domi-nat () bdquoicircncepu prin a-i săruta cu frenezie degetele alberdquo [19 p 105] icircncepu prin să-i sărute degetele bdquoTotul s-a sfacircrşit prin a se afla miniştrii săi cunoşteau bine această povesterdquo [34 p 10] bdquoA icircnceput prin a stracircnge dovezi dar nu ştia cum poate acţionardquo [34 p 96]Remarcăm utilizarea modurilor icircn discuţie pe lacircngă adjectivele şi par-ticipiile cu valoare optativă deziderativă (dornic doritor poftitor ne-răbdător icircnclinat şa) adjectivele şi participiile ce denotă capacitatea de a realiza o acţiune (a fi capabil bun vrednic breaz de ceva) adjec-tivele ce exprimă permisiunea icircngăduinţa predispoziţia intenţia de a săvacircrşi acţiunea (icircngăduitor dispus şa) adjectivele ce redau emoţii stări psihologice (onorat bucuros macircndru nerăbdător curios vesel disperat şa) Sunt de menţionat exemplelebdquoSinan Paşa fost icircn cinci racircnduri mare vizir şi mult poftitor să icircnge-nuncheze ţinuturile romacircneştirdquo [19 p 148] poftitor a icircngenunchea bdquonumai tata s-a găsit mai breaz să mă trimită pe minerdquo [28 p 11] s-a găsit mai breaz pentru a mă trimite bdquobăştinaşii erau deprinşi din vea-curi să nu aibă aşezare trainicărdquo [31 p480] băştinaşii erau deprinşi a nu avea aşezare trainică bdquoMoromete era foarte curios ndash şi foarte vesel icircn acelaşi timp ndash să vadă dacărdquo [28 p 46]A se compara bdquonu era nici mai mult nici mai puţin decacirct o operă măreaţă vrednică de a trezi admiraţiardquo [1 p 172] bdquoAcea viaţă nouă de şcolar condamnat a icircnvăţa pe de rost verbe francezerdquo [1 p 184] bdquoOstaşii moldoveni sunt viteji şi meşteri de a macircnui suliţa şi a se apăra cu scutulrdquo [21 p 281]Din cele relatate se desprind următoarele concluzii1 O problemă controversată a lingvisticii contemporane este cea a di-hotomiei limbă ndash vorbire cercetată de la F de Saussure icircncoace de numeroşi lingvişti preocupaţi să releve distincţiile ce le implică rapor-tul vizat general vs particular social vs individual substanţă vs formă etc2 Schimbarea lingvistică rezidă icircn substituirea unor categorii sau for-me prin altele şi urmează să fie delimitată de variere interpretată drept

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 153

coexistenţă şi concurenţă a formaţiunilor eterogene reunite icircn baza unei trăsături comune

3 Structura gramaticală a limbii romacircne constituie un sistem dinamic deschis icircn care acţionează multipli factori ce duc la schimbări lingvis-tice O multitudine de fenomene se declanşează icircn cadrul verbului icircn special al modurilor personale şi nepersonale

4 Performanţele sinonimice ale acestora condiţionează inevitabil concurenţa icircn variate ambianţe unde este lesne de sesizat utilizarea obligatorie şi cea virtuală (posibilă) a formaţiunilor icircn cauză

5 Variaţia liberă a structurilor concurente este fundamentată pe fac-tori semantici Icircntre acestea se stabileşte distribuţia defectivă formele icircn cauză sunt folosite atacirct icircn contexte identice cacirct şi diferite

6 Raportul de sinonimie icircntre modurile conjunctiv infinitiv supin este icircntemeiat pe semnificaţiile lor comune Astfel supinul a moştenit din indoeuropeană valoarea unei acţiuni virtuale asemenea conjunctivu-lui care posedă şi semnificaţie finală ce icircl apropie de infinitiv şi supin

7 Icircn procesul comunicării formele icircn discuţie sunt icircntrebuinţate icircn condiţii speciale ceea ce implică fenomene ca dislocarea şi inversiunea elementelor componente ale sintagmelor inserarea sau omiterea unor instrumente gramaticale (prepoziţii şa)

Referinţebibliografice1 Vasile Alecsandri Opere vol 3 Proză Dramaturgie Editura Literatura Artistică Chi-şinău 19772 Ion Bacinschi Lrsquoinfinitif et les moyens de son remplacement Bucarest 19463 Emile Benveniste Noms drsquoagent et noms drsquoaction en indo-europeacuteen Paris 19484 Eugenia Bojoga Coordonate ale receptării trihotomiei sistem ndash normă ndash vorbire icircn lingvis-tica din fosta URSS icircn bdquoRevistă de lingvistică şi ştiinţă literarărdquo Chişinău nr 5 1996 p 118-1295 Mirela Ioana Borchin Conjunctivul icircn enunţuri performative icircn bdquoAnalele Univ de Vestrdquo Timişoara Seria Ştiinţe filologice XLVIII 2010 p 96-1176 Mircea Borcilă Eugeniu Coseriu şi orizonturile lingvisticii icircn bdquoRevistă de lingvistică şi ştiinţă literarărdquo Chişinău nr 5 p 42-547 Aureliu Busuioc Scrieri alese Editura Literatura Artistică Chişinău 19818 George Călinescu Enigma Otiliei Editura Cartex Bucureşti 20009 Eugeniu Coşeriu Sincronie diacronie istorie Bucureşti 199710 Eugeniu Coşeriu Unitatea limbii romacircne ndash planuri şi criterii icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chi-şinău nr 5-6 1994 p 9-15

154 R O M Acirc N Ă11 Eugeniu Coşeriu Introducere icircn lingvistică Traducere din limba spaniolă de E Arde-leanu şi E Bojoga Cluj 199512 Eugeniu Coşeriu Lecţii de lingvistică generală Editura ARC Chişinău 200013 Eugeniu Coşeriu Sistem normă şi vorbire icircn Teoria limbajului şi lingvistica generală Cinci studii Editura Enciclopedică Bucureşti 200414 Ion Diaconescu Infinitivul icircn limba romacircnă Bucureşti 197715 Ion Diaconescu Moduri nepersonale cu valoare predicativă icircn bdquoLimba şi literatura ro-macircnărdquo XII nr 1 1983 p 5-816 Ion Druţă Piept la piept Editura Cartea Moldovenească Chişinău 196417 Constantin Fracircncu Cu privire la bdquouniunea lingvistică balcanicărdquo Icircnlocuirea infinitivului prin construcţii personale icircn limba romacircnă veche icircn bdquoAnuar de lingvistică şi istorie literarărdquo t 20 Iaşi 1969 p 69-11618 Constantin Fracircncu Conjunctivul romacircnesc şi raporturile lui cu alte moduri Casa Edi-torială Demiurg Iaşi 200019 Victor Eftimiu Romane Editura Cartea Romacircnească Bucureşti 198920 Marc Gabinschi Formele verbale nepredicative nonconjunctivale ale limbii romacircne (pe marginea tratării lor icircn gramatica oficială) Chişinău 201021 Bogdan-Petriceicu Haşdeu Scrieri alese vol I Editura Literatura Artistică Chişinău 198822 Andre Martinet Elemente de lingvistică generală traducere şi adaptare de Paul Miclău Bucureşti 197023 Constantin Ioan Mladin Din nou despre predicativitatea modurilor nepredicative icircn gramatica romacircnească Perspective monografice şi atitudini interpretative wwwupmrofa-cultatistiinteMladinpdf24 Oбщее языкознание Формы существования Функции История языка под редак-цией Б А Серебренникова Moсквa 197025 Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste icircntacircia noapte de război Editura Hyperion Chişinău 199126 Cezar Petrescu Calea Victoriei Duminica orbului Editura pentru Literatură Bucu-reşti 196527 Marin Preda Cel mai iubit dintre pămacircnteni vol 1 Editura Literatura Artistică Chi-şinău 199028 Marin Preda Moromeţii vol 1 Editura 100 + 1 Gramar Bucureşti 199529 Liviu Rebreanu Răscoala Editura de Stat pentru Literatură şi Artă Bucureşti 195730 Liviu Rebreanu Pădurea spacircnzuraţilor Editura Minerva Bucureşti 197231 Mihail Sadoveanu Fraţii Jderi vol 1 Editura Minerva Bucureşti 198132 Ferdinand de Saussure Curs de lingvistică generală Editura Polirom Iaşi 199833 Т Н Свешникова Глагольные и именные конструкции эквивалентные конъюн-ктивным в современном румынском языке (АКД) Москва 198734 Paul Ştefănescu Enigme ale istoriei universale Editura Vestala Bucureşti 200535 Л В Щерба Языковая система и речевая деятельность Наука Ленинград 1974

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 155

Silvia MAZNICAforistica latină icircncercări de clasificare

1 Ţinem să remarcăm ab initio că sub aspect cronologic este necesară o delimitare icircntre expresiile ce icircşi au punctul de plecare icircn rea-litatea romană antică şi cele mai tacircrzii medie-vale sau din altă perioadă Astfel spre deose-bire de sub rosa utilizată de romani sub specie aeternitatis aparţinacircnd filozofului Benedict Spinoza datează din Evul Mediu Aforistica latină tacircrzie conţine majoritatea formulelor solemne utilizate icircn ritualuri formule biblio-grafice expresii consacrate

2 Paremiologia latină provine din mai multe surse Iată cacircteva dintre acestea

a) mitologie ab uno disce omnes bdquodupă unul află-i pe toţirdquo (P Vergilius Maro Eneida II 65-66) timeoacute Danaoacutes et doacutena fereacutentes bdquomă tem şi de duşmanii (danaii grecii) care aduc da-rurirdquo (P Vergilius Maro Eneida II 49)

b) istorie precum alea iacta est bdquozarurile au fost aruncaterdquo (C I Caesar Suetonius De vita XII Caesărum 32) cu referire la trecerea racircului Rubicon icircn anul 49 icircen cucerirea Pontului la Zela icircn anul 47 icircen veni vidi vici bdquoam venit am văzut am icircnvinsrdquo (C I Caesar)

c) ritual sau obicei din realitatea romană ab ovo usque ad mala bdquode la ou pacircnă la mererdquo (fără icircntrerupere de la icircnceputul pacircnă la sfacircrşitul

SM ndash conf univ dr Depar-tamentul de limba romacircnă lingvistică generală și limbi

clasice Facultatea de Litere USM Domenii de interes

morfosintaxa verbului romacircnesc gramatica și lexicologia limbii latine

evoluția limbii latine Au-toare a culegerii de exerciţii Lexicul limbii latine (2007) a materialului didactic Etimo-

logii latino-romacircnești (2009) a monografiei științifice Stu-

diu asupra verbelor eventive icircn limba romacircnă (2011)

156 R O M Acirc N Ăpracircnzului care după obiceiul romanilor icircncepea cu ouă şi se icircncheia cu fructerdquo (Horatius Satīrae I 3 6-7) non semper Saturnalia erunt bdquonu vor fi icircntotdeauna Saturnaliilerdquo (Senĕca Apocolocynthōsis XII 2) sub rosa bdquoicircn tainărdquo

d) dreptul roman necessitas non habet legem bdquonecesitatea nu are legerdquo A avut o largă circulaţie icircn forme uşor modificate Utilizat ca argument suprem icircn cazuri de forţă majoră dar şi pentru a justifica arbitrarul Nemo censetur ignorare legem bdquonimeni nu are voie să nu cunoască legeardquo Necunoaşterea legii nu constituie o justificare a nerespectării ei Nulla regula sine exceptione bdquonici o regulă fără excepţierdquo ndash iniţial din dreptul roman Astăzi aceste cuvinte au un sens mai general realitatea este prea bogată şi contradictorie pentru ca să poată fi supusă unor cata-logări sau icircncadrată icircn formule rigide Res iudicata pro veritate habetur bdquolucrul judecat e socotit adevăratrdquo

e) bibliologie hoc loco bdquoicircn acelaşi locrdquo ibidem bdquoicircn aceeaşi operărdquo idem bdquoacelaşi autorrdquo infra bdquomai josrdquo

f) filozofie a priori bdquoicircnainte de experienţărdquo a posteriori bdquoicircn urma experien-ţeirdquo mens aequa in arduis bdquojudecată cumpănită icircn clipe grelerdquo ndash de nuanţă stoică recomandacircnd stăpacircnire de sine icircn toate icircmprejurările Există şi la Horaţiu Ode II 3 1-2 bdquoaequam memento rebus in arduis servare mentemrdquo (bdquoţine minte păstrează-ţi spiritul calm icircn vremurile grelerdquo)

g) medicină medicus curat natura sanat bdquomedicul icircngrijeşte natura vindecărdquo

3 Pornind de la cele două clasificări (cronologică şi sub aspectul ori-ginii) şi apelacircnd la definiţiile propuse de dicţionare e posibilă o clari-ficare terminologică

Diversă prin componenţa sa frazeologia latină include vocabule ce sunt denumite icircn literatura de specialitate prin mai mulţi termeni ma-xime aforisme proverbe zicători formule solemne utilizate icircn ritua-luri [2] formule utilizate icircn referinţele bibliografice sentinţe cugetări formule uzuale generale [2] expresii consacrate [1] internaţionalis-me [3] locuţiuni [7]

Alături de maxime figurează icircn dicţionar sentinţe aforisme şi apoftegme termeni icircntre care doar specialiştii fac distincţii suple

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 157

Maacutexima f lt lat maxima fr maxime este o formulă lapidară conţinacircnd o cugetare un gacircnd adacircnc sau o normă de conduită [4] gacircndire for-mulată concis exprimacircnd un principiu o normă de conduită etc [5] Drept sinonime sunt propuse sentinţă adagiu aforism

Aforiacutesmul lt fr aphorisme cf gr aphorismos este o judecată care redă icircntr-o formă concisă o părere cu privire la viaţă cugetare care redă un adevăr Sinonimele acestuia sunt sentinţă adagiu maximă cugetare

Sentiacutenţa lt lat sententia fr sentence e definită de dicţionare drept o for-mulă lapidară conţinacircnd o cugetare sau un gacircnd adacircnc o normă de conduită aforism cugetare dicton maximă (rar) apoftegmă parimie (pop) zicere (icircnv) pildă (ir) panseu

Pentru adaacutegiu (livr) lt lat adagium fr adage sunt date icircn calitate de explicaţie sinonimele maximă sentinţă aforism

Observăm că noţiunile enumerate supra au definiţii asemănătoare ele fiind substituite chiar una prin alta

Apofteacutegmă lt fr apophtegme gr apophthegma (livr) formulare aforisti-că memorabilă maximă sentinţă formulată de obicei de o personalita-te celebră (din antichitate)

Dictoacuten lt fr expresie sentinţă (formulată de o personalitate ilustră) devenită proverb exprimă o povaţă sau un gacircnd icircnţelept Sinonime proverb zicătoare maximă

Apoftegmă şi dicton au drept particularitate faptul că aparţin unor per-sonalităţi proeminente

4 Tudor Vianu prezintă succint nişte criterii tranşante ce deosebesc aceşti termeni la nivel semantic şi istoric bdquoMaximele exprimă principii supreme ale acţiunii reguli de viaţă şi datează de la icircnceputurile civi-lizaţiilor fiind bdquoexpresia icircnvăţăturilor morale transmise de către vechii legiuitori şi icircnţelepţi popoarelor lorrdquo apoftegmele icircn schimb bdquosunt le-gate de o icircmprejurare istorică sunt vorbele unui bărbat ilustru icircntr-o icircmprejurare icircnsemnată dar prin valoarea generalizării lor acoperă şi icircn-tunecă amintirea autorului şi a momentului cacircnd au fost pronunţaterdquo Sentinţele se disting prin concizia şi claritatea formulării prin memora-re uşoară şi circulaţie amplă Icircn aforisme accentul cade pe bdquorevizuirea

158 R O M Acirc N Ăunui loc comun a unei păreri icircnrădăcinate acestea pot lua adesea forma paradoxurilorrdquo [6] Maximele sentinţele aforismele şi apoftegmele sunt numite inspirat de T Vianu bdquomanifestări ale trezieirdquo frecventarea lor este similară cu bdquotrezirea dintr-un somn al neştiinţei al rutinei sau al prejudecăţiirdquo [8]

Lapsus linguae bdquogreşeală de vorbire inadvertenţărdquo circulus vitiosus bdquocerc viciosrdquo pro forma bdquode formărdquo etc sunt denumite expresii consacrate [1] sau locuţiuni latine de către unii [7] formule uzuale generale de către alţii [2] Dintre acestea considerăm adecvat termenul expresie consacrată

5 Icircn continuare vom exemplifica fiecare specie a genului reflectiv Aşa-dar paremiologia latină includebull maxime nemo iudex in causa sua bdquonimeni nu este judecător icircn pro-priul său procesrdquo Nu poţi fi imparţial icircn judecarea propriei cauze Igno-rantia non est argumentum bdquonecunoaşterea nu este argumentrdquo errare humanum est bdquoa greşi este omeneşterdquobull aforisme paradoxuri (enunţ contradictoriu şi demonstrabil) summum ius summa iniuria bdquocel mai mare drept cea mai mare nedreptaterdquo (Ci-cero De officiis I 10 33) Aplicarea strictă a legii poate duce la acte de injustiţie bull apoftegme veni vidi vici bdquoam venit am văzut am icircnvinsrdquo (C I Caesar)bull adagii ad imposibilium nulla est obligatio bdquopentru imposibil nu există nicio obligaţierdquo exprimacircnd ideea că debitorul este exonerat de o obli-gaţie icircn cazul icircn care aceasta nu poate fi executată din cauze neimputa-bile luibull sentinţe dura lex sed lex bdquoaspră-i legea dar e legerdquobull dictoane pecunia non olet bdquobanii nu miroaserdquo (T Flavius Vespassia-nus)bull proverbe (redă un sfat o icircnvăţătură are un caracter moralizator) qua-lis rex talis grex bdquoCum e regele aşa e şi turmardquo amicus certus in re incerta cernitur bdquoPrietenul sigur se cunoaşte icircn icircmprejurare nesigurărdquobull zicători manus manum lavat bdquoo micircnă spală altă micircnărdquobull cugetări multos timere debet quem multi timent bdquotrebuie să se teamă de mulţi cel de care mulţi se temrdquo

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 159

bull formule solemne (utilizată icircn ritualuri) memento mori bdquosă-ţi aminteşti că vei murirdquo dignus est intrāre (in nostro docto corpŏre) bdquoeste demn să in-tre icircn icircnvăţatul nostru corprdquo honōris causa bdquopentru meriterdquo ubi tu Ga-ius ibi ego Gaia bdquounde vei fi tu Gaius acolo şi eu Gaiardquo (jurămacircnt rostit de către mireasă icircn cadrul ceremoniei de căsătorie din Roma antică)bull expresii consacrate (formulă uzuală generală) ad hoc bdquopentru aceasta pentru un anumit scoprdquo ab initio bdquode la icircnceputrdquo ad intěrim bdquointerimar temporarrdquo grosso modo bdquoicircn linii marirdquo in extenso bdquoamănunţit pe largrdquo nec plus ultra bdquoşi nu mai multrdquo alma mater bdquomama care hrăneşte in-stituţia de icircnvăţămacircnt superior unde icircţi faci studiilerdquo curriculum vitae bdquocursul vieţiirdquobull formule bibliografice ad rem bdquola obiect la esenţărdquo apud bdquola icircnrdquo con-fer bdquoconfruntărdquo editio princeps bdquoediţia icircntacircia tipărită a unui autor vechirdquo errāta bdquolista de greşeli ce se conţin icircntr-o carterdquo fac simĭle bdquoreproducere exactă a unui text a unei semnături a unui desen etcrdquoConsiderăm necesară delimitarea sub aspect terminologic a expresii-lor consacrate de cele incluse sub numele generic de maxime Astfel ad hoc nu poate fi denumit aforism maximă etc

1 A Ciobanu L Novac Mic dicţionar latin-romacircn de ex-presii consacrate Editura Museum Chişinău 2002 p 52 V Matei Gramatica limbii latine Editura Scripta Bucu-reşti 1994 p 3413 N Corlăteanu I Melniciuc Lexicologia Editura Lumi-na Chişinău 1992 222 p4 Elena Cracea Dicţionar de neologisme Editura Steaua Nordului 2010 607 p5 F Marcu Marele dicţionar de neologisme (ediţia a X-a revăzută augmentată si actualizată) Editura Saeculum 2008 970 p6 T Vianu Dicţionar de maxime comentate Editura Ştiin-ţifică Bucureşti 1962 296 p7 M Barbu Dicţionar de citate şi locuţiuni străine Editura Garamond Bucureşti 1994 339 p8 L Dima Tudor Vianu ndash un dicţionar de icircnţelepciune icircn bdquoPolemikardquo Gorj anul I (IV) nr 132 16 iulie 2010

Referinţebibliografice

160 R O M Acirc N Ă

Alexandra GHERASIMMetafore conceptuale derivate din termeni anatomici(Perspective didactice pentru studenţii străini)

AG ndash conf univ dr icircn filologie şef Departament limba romacircnă lingvistică generală şi limbi clasice

Facultatea de Litere USM Domenii de cercetare

gramatică teoria textului sociolingvistică Autoare

a şase cărţi icircntre care Raporturile text ndash metaforă

icircn limbajul literar-artistic (1997) Limba romacircnăGrupul nominal (2000) Limba romacircnă Grupul

verbal (2001) Teoria textului (antologie 2008)

Participantă la numeroase proiecte şi conferinţe

internaţionale (Romacircnia Ucraina)

Metafora ca fenomen lingvistic a fost studi-ată tradiţional icircn cadrul semanticii lexicale avacircndu-se icircn vedere caracterul biplan al aces-teia ndash denominativ şi conotativ La etapa actu-ală cercetările lingviştilor sunt orientate spre utilizarea metaforei conceptuale vs metafora cognitivă Implicaţiile figurate icircn procesul comunicării vizează o problematică destul de complexă şi variată unul dintre aspectele cele mai importante fiind structurarea limbajului metaforic

Comunicarea de faţă vizează două direcţii fundamentale o tratare teoretică a noţiunii de metaforă conceptuală şi o analiză a exem-plelor din perspectivă lingvistică şi cognitivă Aceste două abordări se icircntregesc şi se argu-mentează una pe alta

Obiectivul de bază al comunicării este de a pre-zenta şi a explicita structuri metaforice avacircnd icircn componenţă metasememele axate pe denumi-rile organelor corpului uman Dezvoltarea aces-tei teme se va desfăşura icircntr-o consecutivitate logică examinacircndu-se următoarele aspecte a) apartenenţa termenilor metaforici la lexicul ana-tomic b) gruparea semantică unitară a metafo-relor icircn jurul lexemului de bază şi c) frecvenţa icircn uz

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 161

Metafora este definită ca figură de stil rezultată dintr-o comparație subicircnţeleasă prin substituirea cuvacircntului obiect de comparație cu cu-vacircntul-imagine p gener figură de stil ndash Din lat metaphora it metafora fr meacutetaphore La o taxonomie generală distingem metafore poetice me-tafore lingvistice şi metafore cognitive

Depăşirea conceptului de metaforă ca apanaj al retoricii ca ornament sau ca un simplu fapt de limbă şi orientarea definitivă spre obiectivism apare odată cu dezvoltarea cognitivismului ai cărui reprezentanţi Lakoff şi Johnson [4] redefinesc metafora ca instrument de bază icircn organizarea sistemului nostru conceptual unde metafora are funcţie semnificantă şi cognitivă Metafora devine deci o corespondenţă con-ceptuală icircntre structura unui model-sursă şi a unui model-ţintă iar valoarea cognitivă a enunţului figurativ constă icircn faptul că el permite o reconsiderare a lumii sub alt aspect şi oferă lumi noi datorită reinter-pretării unui domeniu prin termenii altui domeniu [3 p 377]

Conform ipotezei lui Searle creierul procesează o propoziţie cu meta-fore icircn trei paşi pentru a-i descifra sensul

1 construieşte o interpretare literală a propoziţiei

2 dacă interpretarea literală are sens se declară mulţumit

3 dacă interpretarea literală nu are sens sau este neadevărată creierul caută o interpretare metaforică

Tendinţele moderne ale cognitivismului avansează teoria referinţei non-definiţionale argumentacircnd că nu există de fapt precizie lingvis-tică ci doar strategii raţionale pentru evitarea ambiguităţii referenţiale care nu reflectă legile uzului lingvistic

Icircn limbajele specializate metafora icircndeplineşte funcţii distincte Icircn primul racircnd la nivel lexical are o funcţie denominativă fiind astfel ele-mentul de bază al creaţiei terminologice La nivelul textului metafora este mai ales designativă neavacircnd o valoare stabilă convenţionalizată Icircn cadrul textului aceasta joacă din cauza transgresiunilor domeniu-lui un rol euristic dublat de forţa argumentativă Prin apropieri de tip analogic permite o mai bună comprehensiune a unui concept teoretic

Icircn primul caz metafora este chemată să completeze spaţiile albe din lista terminologică denominativă iar icircn cel de-al doilea se transfor-

162 R O M Acirc N Ămă icircn unul dintre parametrii care condiţionează interpretarea textuală Parcursul interpretativ necesită funcţionarea unui mecanism complex implicacircnd diferite operaţiuni precum identificarea disparităţii dintre domeniile angajate icircn transferul metaforic recurenţa izotopiilor la di-ferite niveluri atribuirea semelor aferente cu ajutorul indicaţiilor con-textuale Toate aceste operaţiuni constituie o parte integrantă din com-petenţa integrativă capabilă să producă informaţia disponibilă pentru punerea icircn valoare a datelor referenţiale

Metafora icircn ştiinţă este o metaforă bdquomagistralărdquo [7 p 66] a cărei meni-re este de a informa (didactic) de a explica (traducacircnd codul printr-o imagine familiară) şi de a convinge Icircn acest tip de discurs metaforele au un caracter general şi convenţional subordonat caracterului deno-tativ al limbajului spre deosebire de caracterul original individual şi marcat conotativ al discursului poetic

Cercetătoarea Doina Butiurcă susţine că mecanismul de conceptua-lizare a termenilor fundamentali ai existenţei care sunt de cele mai multe ori complecşi abstracţi insuficient clarificaţi se face de obi-cei prin echivalarea lor cu elemente ale universului familiar de regulă concrete Modelele cognitive la care se ajunge se sprijină pe experienţe umane fundamentale [1 p 516]

Termenii anatomici prin definiţie entităţi concrete au generat con-strucţii metaforice care pe parcursul evoluţiei limbii s-au lexicalizat şi a căror valoare figurativă nu mai este percepută Codificate sub forma unor sintagme acestea sunt numite metafore lingvistice icircn opoziţie cu metaforele poetice şi se caracterizează prin sens autonom şi indepen-denţă faţă de uzul contextual

Elocvente icircn acest sens sunt metaforele identificate de Elena Slave icircn lucrarea Metafora icircn limba romacircnă la capitolul Omul [6 p 70-72] os ndash neam viţă schelet ndash schemă plan talie ndash nivel grad cap ndash conducător faţă ndash aspect figură ndash personalitate mutră ndash fizionomie macircnă ndash forţă pumn ndash cantitate frunte ndash persoană care se distinge spracircnceană ndash mu-chie (de deal) ochi ndash pată de lumină barbă ndash minciună nas ndash miros dezvoltat sacircn ndash centru pacircntece burtă ndash partea bombată a unor obiecte buric ndash centru talpă ndash sprijin bază creier ndash minte fiere ndash amărăciune nerv ndash parte principală arteră ndash cale importantă de comunicaţie sacircnge ndash

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 163

neam măduvă ndash esenţă limbă ndash popor neam Ceea ce a făcut posibilă echivalenţa icircntre termenul metaforizat şi cel metaforizant a fost supra-punerea unor seme proprii ambilor termeni şi apoi transferul de seme necoincidente de la termenul metaforizant spre cel metaforizat cu o doză de plusvaloare semantică Icircn cazul metaforei cognitive transferul se realizează icircntre domenii la nivel lexematic

Corecta folosire a expresiilor metaforice şi a locuţiunilor constituie icircn opinia noastră cea mai bună dovadă a cunoaşterii limbii de către stu-denţii străini O problemă importantă este cea a conservării lor prin menţinerea icircn uz prin cunoaşterea exactă a semnificaţiei lor Această problemă este stracircns legată de procesul de predare a limbii romacircne ca limbă străină pentru că adeseori icircn absenţa unor clarificări semantice corecte expresiile sunt utilizate defectuos mai cu seamă din punct de vedere semantic şi stilistic

Isabelle Oliveira icircn lucrarea Nature et fonctions de la meacutetaphore dans la terminologie meacutedicale Eacutetude compareacutee du franccedilais et du portugais [5] identifică cinci funcţii ale metaforei cognitive denominativă euristică cognitivă metalingvistică şi didactică Autoarea afirmă că metafora cog-nitivă este un instrument denominativ şi funcţional pentru percepţia şi comunicarea unor concepte dintr-un limbaj specializat

Suntem convinşi că studenţii străini pot obţine o reală competenţă lingvistică icircn acest sens dacă vor percepe modul de disociere semică a termenilor metaforici de unde derivă submodele conceptuale pentru care propunem mai jos un exerciţiu de antrenament

Am ales să facem unele comentarii icircn contextele ce conţin metafore cu baze termeni anatomici destul de numeroase icircn limbă urmacircnd un model cognitiv disociat din definiţia lexicografică a termenului anato-mic Din varietatea de exemple oferite de vocabularul limbii romacircne am ales lexemul limbă pe care-l vom analiza din două perspective le-xicografică şi denominativă

Definiţia lexicografică pentru termenul anatomic limba este următoa-rea bdquoorgan muscular acoperit de mucoasă situat icircn gură şi icircn faringe Structura limba este formată din două părţi baza limbii icircn orofaringe (partea medie a faringelui icircn fundul gurii) şi partea mobilă din gură Funcţii limba este organul gustativ Savoarea alimentelor este percepută

164 R O M Acirc N Ămulţumită papilelor gustative situate pe faţa sa dorsală Limba joacă de asemenea un rol icircn degluţie icircmpingacircnd alimentele şi lichidele spre spa-tele gurii pentru a pătrunde icircn faringe De altfel după locul pe care limba icircl ia icircn cavitatea bucală ea joacă un rol esenţial icircn producerea sunetelor Patologie glositele care fac limba roşie şi dureroasă pot fi consecinţele unei infecţii a aparatului digestiv Paraliziile limbii sau glosoplegiile nu afectează decacirct o singură parte şi antrenează tulburări de pronunţie şi o deviere a părţii paralizate Tumorile benigne ale limbii sunt rare tumori-le maligne mai frecventerdquo [2 p 365] Am evidenţiat conceptele icircn baza cărora s-a efectuat descrierea organului anatomic ca mai apoi să putem delimita unele submodele conceptuale

Pentru acest lexem am atestat icircn dicţionare 25 de nume date unor obiec-te instrumente etc ce seamănă formal sau funcţional cu limba limba clopotului a orologiului o limbă de pămacircnt limba de la icircncălţăminte etc precum şi diverse compuse ndash denumiri de plante peşti copturi etc

Pornind de la definiţia lexicografică de mai sus putem construi un an-samblu de submodele conceptuale pe care le exemplificăm prin ex-presiiConceptul structură

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ mobilitate A i se bate limba-n gură (ca calicii

la pomană)A-i merge cuiva limba ca o moară stricată (ori de vacircnt) sau A-i toca cuiva limba icircn gurăA-şi bate limba (-n gură) de pomană sau A-şi toci limba

a vorbi repede şi prost

a vorbi repede fără icircntrerupere

a vorbi mult fără a fi luat icircn seamă

+ dimensiuni A scoate (sau a-i ieşi) limba de-un cotA avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau limbă lungă)A-şi scurta limbaA scurta (sau a tăia a lega) limba cuivaA avea limbă ascuţită

A fi cu două limbi sau A avea mai multe limbi

a) a-şi pierde respirația a gacircfacirci b) a munci mult a fi foarte ostenit a vorbi prea mult a fi flecar

a vorbi mai puţin a opri a icircmpiedica pe cineva să vorbeascăa fi tăios (sau răutăcios) icircn apreci-eria fi mincinos prefăcut făţarnic

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 165

Conceptul plasare icircn organism

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ interioritate A nu avea limbă icircn gură (sau

de grăit)a nu dori să vorbească

+ exterioritate A(-i) scoate limba (cuiva la cineva etc)

a) a-şi manifesta dispreţul batjocura dezaprobarea etc faţă de cinevab) a sfida sau a-i face icircn ciudă

Conceptul funcţie

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ alimentare A (nu) pune (ceva) pe limbă a (nu) gusta din ceva+ percepere gustativă

A fi cu limba (fagure) de miereA avea (sau a fi cu) piper pe limbă

a vorbi cu blacircndeţe prietenos a fi ironic răutăcios caustic

+ articulare vocală

A(-i) dezlega (sau a i se dezle-ga cuiva) limba

a face pe cineva sau a icircncepe singur să vorbească să se destăinuiască

Conceptul capacitate de manevră

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ manipulare A-şi icircnghiţi limba

A-şi muşca limba

A asuda sub limbă

A-şi pune fracircu limbii sau A-şi pune fracircu la limbă

a) a macircnca cu mare poftă b) a se abţine să spună ceva nepotrivita se căi pentru cele spuse Muşcă-ţi limba se spune unei persoane care prezice ceva răua) a se placircnge că a muncit din greu fără să fi făcut icircn realitate (mai) nimica) a vorbi cumpătat cu prudenţă b) a se reţine de la vorbă a tăcea

Conceptul patologie

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ tulburări de pronunţie

Fracircntură de limbă

A avea (sau a fi) limbă lată

A i se lega limba cuiva

vorbire icircncacirclcită ext frază icircncacirclcită alcătuită din cuvinte greu de rostita nu putea rosti clar cuvintelea) a vorbi defectuos din cauza unei malformaţii a aparatului fonator b) a vorbi uracircta) a nu mai putea vorbib) a vorbi cu mare greutate

166 R O M Acirc N ĂAstfel de submodele conceptuale pot fi identificate icircmpreună cu stu-denţii străini icircn toate situaţiile icircn care metaforele au ca bază termeni anatomici icircn vederea antrenării competenţelor de vorbire icircn limba ro-macircnă

Un aspect interesant al acestor exerciţii constă icircn regăsirea aceloraşi modele metaforice conceptuale icircn mai multe limbi ceea ce susţine ide-ea experienţei general-umane ca fundament al procesului obiectiv de metaforizare Schemele conceptuale stabilite transgresează graniţele dintre limbi actualizacircndu-se cu precădere la nivelul metaforelor lexi-calizate care icircşi dezvăluie originile metaforice doar la o analiză atentă astfel suntem icircndreptăţiţi să le considerăm universalii ale metafori-zării Prin analogie cu sfera conceptuală din limba maternă studenţii străini pot icircnsuşi şi reţine mai uşor semnificaţia expresiilor din lim-ba-ţintă fundamentacircndu-şi icircn acest fel competenţele lingvistice

Interesante pentru discuţia noastră sunt şi denumirile de plante medicinale de felul limba-apei broscariţă (Potamogeton natans) limba-bălţii (Alisma plantago aquatica) limba-boului (Anchusa offici-nalis) limba-bălţilor (Plantago lanceolata) limba-cerbului şarpelui (Dryopteris filixmas) limba-cucului (Botrychium lunaria) limba-mă-rii (Iberis umbellata) limba-mielului (Borrago officinalis) limba-oii (Cirsium canum) limba-păsării (Anthericum ramosum) limba-peşte-lui (Limonium vulgare) limba-soacrei (Opuntiaficus-indica) limba-şarpelui (Ophioglossum vulgatum) limba-şopacircrlei (Falcaria sioides) limba-vrabiei (Thymelaea passerina) etc deoarece studenţii trebuie să le identifice şi să le perceapă ca pe o noţiune integrală cu o singură referinţă

Considerăm că icircn limbajele specializate icircn cazul nostru icircn limbajul medical metafora şi-a depăşit rolul de figură de stil accentuacircndu-i-se funcţia cognitivă şi euristică Metafora generatoare de structuri con-ceptuale ce poate să denumească entităţi din diferite domenii devine un instrument terminologic apt să fixeze concepte fenomene şi idei

O altă concluzie ce derivă din analiza efectuată este că disociind seme-le care vizează funcţia structura şi locul organelor respective icircn corpul uman putem reconstitui demersul metaforic iniţial susţinut de meca-nismul funcţionării metaforei

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 167

1 Doina Butiurcă Metafora bdquomacirciniirdquo icircn expresiile idio-matice httpwwwupmrofacultati_ departamentestiinte_litere conferinte situl_integrare_ europeanaengllist4html2 Dicţionar de medicină Editura Univers Enciclopedic Bucureşti 19983 O Ducrot J-M Schaeffer Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului Editura Babel Bucureşti 19964 G Lakoff amp M Johnson Les meacutetaphores dans la vie quo-tidienne Minuit Paris 19805 Isabelle Oliveira Nature et fonctions de la meacutetaphore dans la terminologie meacutedicale Eacutetude compareacutee du franccedilais et du portugais httpdemeterunivlyon2frsdxthesesfichexspbase=documentsampid=lyon22005 6 Elena Slave Metafora icircn limba romacircnă Editura Ştiinţi-fică Bucureşti 19917 D Rovenţa-Frumuşani Semiotica discursului ştiinţific Editura Ştiinţifică Bucureşti 1995

Bibliografieselectivă

Descrierea acestor aspecte ar elucida problema complexă a potenţia-lului metaforic al termenilor anatomici subiect plasat la conexiunea mai multor discipline semiotică semantică terminologie neologie pragmatică sociolingvistică etc

168 R O M Acirc N Ă

Alexandru BANTOŞ icircn dialog cu Ilie ŞANDRUProcesul de integrare naţională a basarabenilor este ireversibil

ndash Stimate domnule profesor Ilie Şandru păstrez icircn memorie frumoasele zile petre-cute acum trei ani la Topliţa cu prilejul Zi-lelor bdquoMiron Cristeardquo Nu voi uita nicioda-tă pitoreştile meleaguri din preajma urbei călătoriile făcute icircn proximele localităţi şi icircn special icircn fascinanta comună Bilbor Aş vrea să povestiţi şi cititorilor noştri ce vă leagă de această pitorească localitate

ndash Icircn urmă cu 60 de ani după absolvirea Şco-lii Pedagogice Romacircne din Reghin am fost repartizat icircn fostul raion Topliţa iar aici am fost numit icircnvăţător la Şcoala Elementară cu 7 clase din comuna Bilbor Nu auzisem pacircnă atunci de Bilbor şi mă tot icircntrebam icircn ce parte să apuc ca să pot ajunge acolo Am aflat că Bil-borul era o localitate izolată situată undeva icircn munţi la aproape 30 de km depărtare

La Bilbor pe vremea aceea se ajungea foarte greu singurul mijloc de transport fiind trenul forestier fără vagoane personale care pornea dimineaţa icircn jurul orei 4 de la poarta fabri-cii de cherestea din Topliţa spre gurile de exploatare forestieră din munţi După vreo două ore te lăsa la 7 km de comună Se mai putea merge cu căruţa ori cu sania icircn funcţie de anotimp sau chiar pe jos drum făcut mai

IŞ ndash publicist şi istoric literar Preşedintele

Fundaţiei Culturale bdquoMiron Cristeardquo Semnează Pe

urmele lui Octavian C Tăslăuanu (1987 2012)

Un nume pentru istorie Patriarhul Miron Cristea

(1998 icircn colaborare) Oameni şi locuri icircn Călimani

(2000) Binecuvacircntată a fost clipa (roman 2002)

Basarabia iarăşi şi iarăşi (2003) Patriarhul Miron

Cristea (2008) Vremuri şi destine (2011) şa

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 169

tacircrziu nu de puţine ori Bilborul aflat la peste o mie de metri altitudine era o aşeza-re specifică de munte cu casele icircmprăştiate pe tot cuprinsul de-presiunii intramon-tane dintre masivele muntoase ale Giurge-ului Bistriţei şi Căli-manilor din Carpaţii Orientali Viaţa era foarte grea fiindcă icircn afară de produsele lactate şi cartofi acolo nu se mai găseşte ni-mic din cauza climei aspre şi a deficitului de pămacircnt arabil Dar fiindcă aproape toţi eram tineri icircn colecti-vul didactic ndash vreo 15 fiindcă icircn afară de şcoala din centru cu 7 clase mai erau două şcoli cu 4 clase situate icircn cătunele mai icircndepărtate ndash nu prea le puneam pe toate la inimă

Aşa am ajuns icircnvăţător la Bilbor Aveam doar 18 ani Icircncetul cu icircncetul am icircnceput să iubesc Bilborul locuitorii săi oameni aspri dar drepţi ca toţi muntenii După doi ani din Bilbor am plecat militar şi m-am icircn-tors tot acolo icircn Bilbor m-am căsătorit soţia mea Paula Tănase fiind tot dăscăliţă icircn Bilbor s-au născut cei doi băieţi Dan şi Paul-Ilie din Bilbor am urmat apoi cursurile fără frecvenţă ale Universităţii bdquoAlexan-dru Ioan Cuzardquo din Iaşi Facultatea de Istorie ndash Filozofie Secţia Isto-rie ndash Limbă şi literatură romacircnă

A trecut de atunci mai bine de o jumătate de veac Acum Bilborul este o aşezare frumoasă de munte cu aproape o mie de gospodării şi peste

2013 Chişinău Ilie Şandru şi Alexandru Bantoş la Casa Limbii Romacircne

170 R O M Acirc N Ătrei mii de locuitori icircn care a pătruns din plin ceea ce numim bdquociviliza-ţie modernărdquo curent electric aparatură audio-vizuală de toate tipurile apa curentă cacircteva sute de autoturisme tractoare etc Au cam dispă-rut din păcate altele portul popular tradiţiile şi obiceiurile noastre frumoase jocurile populare etc

ndash Legat de Bilbor este şi numele unui ilustru promotor al unirii Ardealului cu Ţara şi anume Octavian C Tăslăuanu Aţi scris şi o monografie intitulată Pe urmele lui Octavian C Tăslăuanu ediţia a doua revăzută şi adăugită a apărut la Tacircrgu-Mureş icircn 2012 Cum aţi descoperit calea spre acest ilustru icircnaintaş

ndash Acolo la Bilbor o icircnvăţătoare Adelina Cruceanu mi-a vorbit despre bdquounchiul Tavirdquo Era Octavian Codru Tăslăuanu (1876-1942) prieten intim şi sfătuitor (cu 5 ani mai mare) al poetului Octavian Goga Tot-odată am avut şi şansa de a-i mai găsi icircn viaţă pe doi dintre fraţii săi Petrache Tăslăuanu icircnvăţător fost director al şcolii din Bilbor şi Cor-nel Tăslăuanu cel mai mic dintre cei 11 copii ai preotului Ioan Tă-slăuanu şi ai soţiei sale Anisia Tăslăuanu n Stan fost de mai multe ori primar al comunei Icircn podul casei lui Cornel Tăslăuanu am descoperit o adevărată comoară icircntreaga colecţie a revistei bdquoLuceafărulrdquo şi multe alte documente legate de viaţa lui Octavian C Tăslăuanu de editarea revistei scrisori

De atunci a icircnceput să mă intereseze tot mai mult viaţa şi activitatea acestuia Fiind primul băiat al familiei conform tradiţiei din familiile preoţeşti trebuia să urmeze cariera preoţească Nu i-a plăcut motiv de ceartă şi de neicircnţelegeri cu tatăl său A pornit astfel icircn viaţă bazacircndu-se doar pe puterile sale A trecut graniţa icircn Romacircnia şi a urmat cur-surile Universităţii din Bucureşti Facultatea de filologie unde a avut dascăli renumiţi Titu Maiorescu Ion Bianu Dimitrie Onciul Nicolae Iorga Grigore Tocilescu Pompiliu Eliade

După absolvirea facultăţii a avut şansa să fie numit secretar la Consu-latul General al Romacircniei din capitala Ungariei Budapesta cunoscacircnd foarte bine limbile maghiară şi germană

Pe vremea aceea la Budapesta se afla o icircntreagă colonie de studenţi romacircni din Ardeal Unii dintre aceştia icircn frunte cu Octavian Goga şi-au pus icircn gacircnd să scoată o revistă căreia să-i dea numele bdquoLuceafărulrdquo icircn

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 171

amintirea bdquoLuceafărului poeziei romacircneştirdquo Mihai Eminescu I-au ce-rut sprijinul lui Tăslăuanu Şi astfel Octavian C Tăslăuanu şi-a legat destinul de cel al revistei pe care a condus-o efectiv din 1903 pacircnă icircn 1906 la Budapesta iar din 1906 pacircnă icircn 1914 la Sibiu unde el a fost numit secretar al Astrei Revista bdquoLuceafărulrdquo a devenit alături de bdquoVia-ţa romacircneascărdquo din Iaşi şi bdquoSemănătorulrdquo din Bucureşti una dintre cele mai importante reviste literare romacircneşti de la icircnceputul secolului al XX-lea Tăslăuanu a reuşit să obţină colaborarea la revistă a majorităţii marilor scriitori romacircni ai vremii Liviu Rebreanu Mihail Sadoveanu Al Brătescu-Voineşti Ştefan Oct Iosif Ion Lupaş Ilarie Chendi Sextil Puşcariu etc Iar Octavian Goga prin poeziile sale a fost cel care a dat strălucire revistei bdquoLuceafărulrdquo era la Budapesta şi bdquoo flamură de luptă naţionalărdquo a romacircnilor transilvăneni

Odată cu icircnceperea Primului Război Mondial icircn 1914 O C Tăslăuanu ca ofiţer al armatei austro-ungare a fost mobilizat şi trimis pe frontul din Galiţia icircn fruntea unei companii de glotaşi (infanterişti) romacircni ardeleni Au ajuns pacircnă la Nistru Tăslăuanu evident cunoştea ver-surile bdquoDe la Nistru pacircn la Tisardquo din Doina lui Eminescu bdquoDe-o fi să ne batem cu fraţii noştri basarabeni ce ne facem domnule alit-nant (locotenent)rdquo l-a icircntrebat un soldat Nu a ştiut ce să-i răspun-dă După trei luni rănit şi bolnav a ajuns la sanatoriul din Mehadia de unde a reuşit să treacă munţii icircn Romacircnia bdquoSunt icircn Ţara Romacirc-nească dar trăiesc cu sufletul tot icircn Ardeal şi aştept aştept mereu să aud goarnele sunacircnd şi să mă icircntorc viu sau mort acasă icircn Romacircnia Marerdquo scria el icircn Jurnalul său

Icircn Ţară după multe peripeţii reuşeşte icircn cele din urmă să intre volun-tar icircn Armata romacircnă fiind numit şeful biroului de informaţii al Cor-pului IV Oneşti sub comanda generalului-erou Ieremia Grigorescu iar icircn 1918 după reintrarea Romacircniei icircn război a fost şeful serviciului de informaţii al trupelor romacircne care au operat icircn Ardeal După război a fost ales membru icircn Marele Sfat al Transilvaniei deputat de Tulgheş senator de Mureş ministru de două ori icircn guvernul condus de genera-lul Alexandru Averescu Scacircrbit icircnsă de mocirla politică a vremii s-a retras la masa de scris cu intenţia de a-şi termina ciclul bdquoSpovedanii-lorrdquo ce trebuia să cuprindă 15 volume dar care a rămas neterminat din cauza morţii premature icircn 1942 a autorului

172 R O M Acirc N ĂDintre cărţile publicate icircn timpul vieţii amintesc Informaţii literare şi culturale (1910) Trei luni pe cacircmpul de război (jurnal de front 1915) Hora obuzelor (povestiri 1916) Sub flamurile naţionale (vol 1 1935) Octavian Goga amintiri şi contribuţiuni la istoricul revistei bdquoLuceafărulrdquo (vol 1 epoca budapestană 1939) etc

ndash O altă personalitate care v-a marcat itinerarul dumneavoastră de creaţie este Patriarhul Miron Cristea Aţi editat şi despre el o monografie Tot dumneavoastră sunteţi iniţiatorul Zilelor bdquoMiron Cristeardquo eveniment ştiinţific şi cultural de omagiere a distinsului slujitor al Bisericii Ortodoxe Romacircne Icircn continuare vă rog să vă referiţi la personalitatea lui Miron Cristea

ndash Icircn toamna anului 1961 am fost transferat din Bilbor la Topliţa icircn funcţia de director al Casei Raionale de Cultură iar icircn 1962 am fost numit secretarul Comitetului pentru Cultură şi Artă de pe lacircn-gă Sfatul Popular al raionului Topliţa funcţie icircn care am rămas pacircnă icircn 1968 la icircnfiinţarea judeţelor cacircnd am reintrat icircn icircnvăţămacircnt Icircn această perioadă cacircnd venea pe la Topliţa unchiul meu avocat doc-tor icircn ştiinţe juridice ne duceam icircmpreună la Mănăstirea bdquoSfacircntul Prooroc Ilierdquo ctitoria icircntacirciului Patriarh al Romacircniei Mari şi al Biseri-cii Ortodoxe Romacircne (BOR) unde era stareţ PS Emilian (Dumitru) Antal nepot de soră al Patriarhului care fusese pe vremuri proto-pop la Reghin şi profesor de religie al unchiului meu Icircn acest fel prin el am icircnceput să cunosc mai bine personalitatea Patriarhului să cercetez multe dintre documentele aflate la biblioteca mănăstirii la Biblioteca Astra din Sibiu la Episcopia Caransebeşului şi la Patriar-hia Romacircnă Aşa avea să se nască volumul Patriarhul Miron Cristea pe care l-am scris icircmpreună cu regretatul coleg şi prieten scriitorul Valentin Borda din Bucureşti Volumul a fost lansat la prima ediţie a Zilelor bdquoMiron Cristeardquo organizate icircn 1998 la Topliţa De atunci această manifestare s-a organizat an de an ajungacircndu-se acum la cea de-a XVIII-a ediţie cu participarea unui mare număr de oamenii de ştiinţă şi cultură din ţară şi de peste hotare inclusiv din Republica Moldova Comunicările ştiinţifice susţinute de aceştia sunt adunate icircn volumele Sangidava Icircn 2012 am reuşit să tipăresc ediţia a II-a a volumului Patriarhul Miron Cristea revăzută şi adăugită Cele două lucrări despre viaţa şi activitatea Patriarhului Miron Cristea sunt cele

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 173

dintacirci volume monografice complete care cuprind icircntreaga viaţă şi activitate a primului Patriarh al ţării şi al BOR

ndash Sunteţi unul dintre intelectualii romacircni care după 1989 aţi scris multe şi răscolitoare pagini despre Basarabia Cum s-a cristalizat numele provinciei icircn inima şi memoria copilului Ilie Şandru

ndash Din păcate nu am avut fericirea să urmez şcoală romacircnească icircn pe-rioada interbelică respectiv icircn timpul Romacircniei Mari cacircnd aş fi aflat desigur multe lucruri legate de Basarabia Eu am făcut clasele primare sub ocupaţie maghiară (1941-1944) cu icircnvăţători unguri care nu şti-au nicio boabă romacircneşte Ce e drept nici ei nu au reuşit să ne icircnveţe pe noi limba maghiară doar vreo cacircteva cacircntece ungureşti pe care le vociferam icircn gura mare fără să ştim ce cacircntam

Soarta Basarabiei aflată sub cizmă rusească m-a preocupat icircnsă icircncă din tinereţe citind tot ce am putut găsi fiind numai ochi şi urechi la cele povestite de unchiul meu avocat Alte posibilităţi de a afla ceva despre fraţii noştri basarabeni nu existau icircn vremea regimului comu-nist fiindcă nu se spunea absolut nimic despre acest ţinut Se organi-zau multe excursii icircn fosta URSS icircnsă niciuna cu destinaţia Basara-bia Şi totuşi am avut şansa icircn 1981 să bdquoprindrdquo o asemenea excursie pe ruta Chişinău ndash Kiev ndash Moscova (cacircte 3 zile icircn fiecare oraş) Am călcat atunci cu emoţii mari pentru prima dată pe pămacircntul Basarabiei la Chişinău icircn ziua de vineri 26 iunie 1981 Ne-am instalat icircn hotelul bdquoInturistrdquo (Naţional acum icircn stare de demolare) Ascultam plin de ui-mire ghidul o domnişoară drăguţă Ludmila Penu Cu aceeaşi uimire dar şi plăcere am descoperit la marginea parcului central monumen-tul lui Ştefan cel Mare iar icircn parc aleea bdquoscriitorilor moldovenirdquo Adică nu erau romacircni Am intrat cu soţia mea icircn biserica din apropierea ho-telului şi am icircntrebat pe cineva dacă e romacircnească Da e romacircnească ne-a răspuns un bătracircnel icircn şoaptă şi cu teamă Pe Bulevardul Lenin am ajuns la fosta Catedrală a Chişinăului transformată icircn sală centrală de expoziţii Totuşi am trăit atunci bucuria de a auzi pe stradă vorbin-du-se romacircneşte şi ne-am convins că mai trăiesc romacircni icircn Basarabia Atunci s-a născut icircn mine dorinţa puternică de a mă apropia mai mult de ei şi de a-i cunoaşte mai bine Lucrul acesta nu a fost posibil decacirct după evenimentele din 1989 Au urmat bdquoPodurile de florirdquo de la Prut Primul a fost icircn 6 mai 1990 Mă aflam la Cotul Miculinţi Dincolo pe

174 R O M Acirc N Ămalul stacircng e situată comuna lui Grigore Vieru Pereracircta S-au adunat acolo pe cele două maluri zeci de mii de romacircni Cu singura barcă ce era Grigore Vieru a trecut pe malul drept iar Dumnezeu parcă a vrut aşa să ajungă exact icircn locul unde mă aflam eu L-am luat icircn braţe lumea ne-a purtat pe amacircndoi pe sus pacircnă pe o platformă de tractor devenită ad-hoc scenă Icircn clipele următoare apele Prutului au fost acoperite de miile de romacircni care s-au icircntacirclnit icircn mijlocul racircului icircmbrăţişacircndu-se fără să se cunoască placircngacircnd de bucurie Au fost momente pe care le trăieşti o singură dată icircn viaţă şi nu se pot uita Am dus atunci la Prut icircntreaga colecţie de cărţi din bdquoBiblioteca şcolaruluirdquo care au ajuns la şcoala din comuna Corjeuţi trecute pe apă cu sacul de profesorul Va-sile Bardier Icircn anul următor la bdquoPodul de florirdquo de la Stacircnca-Costeşti din Topliţa au plecat 14 autobuze icircncărcate icircncacirct i-am speriat pe po-liţiştii care văzacircnd tăbliţele de icircnmatriculare cu bdquoHRrdquo au crezut că au năvălit secuii

Icircn vară pe la icircnceputul lui august după multe peripeţii am ajuns la Corjeuţi invitaţi de familia prof Bardier De acolo pe la 20 august am ajuns la Chişinău unde am rămas pentru a participa la prima ediţie a sărbătorii naţionale bdquoLimba noastră cea romacircnărdquo Am trăit atunci mo-mente icircnălţătoare pe care le-am consemnat alături de altele icircn cartea Basarabia iarăşi şi iarăşi apărută la Editura APP Bucureşti icircn 2003 Ulterior drumurile mele basarabene au continuat an de an partici-pacircnd la foarte multe manifestări de spirit şi trăire romacircnească Am cu-noscut o mulţime de oameni intelectuali scriitori artişti ziarişti etc Aşa s-a născut cea de-a doua carte despre Basarabia Inima Timpului icircn 2010 iar apoi Jurnal de Basarabia icircn 2011

ndash Grigore Vieru este poetul care a lăsat urme adacircnci icircn conştiin-ţa basarabenilor dar şi a romacircnilor din Ţară şi de peste hotare şi care a pledat sincer pentru restabilirea podurilor punţilor cul-turale literare spirituale pe Prut La Topliţa a fost inaugurat unul dintre primele busturi icircn memoria lui Grigore Vieru Ştiu că dumneavoastră aţi avut o contribuţie decisivă icircn derularea acestei acţiuni iată de ce vă rog să rememorăm evenimentele care au pre-cedat instalarea bustului icircn centrul oraşului

ndash Din mai 1990 legăturile noastre au rămas permanente fiindcă ide-alurile erau comune Eu am devenit pentru Grigore la fel ca mulţi

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 175

prieteni ai lui din Ţară bdquofratele Ilierdquo Ne-am icircntacirclnit de multe ori la Chi-şinău şi ne-am apropiat sufleteşte Icircn semn de mare respect şi de icircnaltă apreciere a meritelor poetului icircn 1995 cacircnd poetul icircmplinea vacircrsta de 60 de ani am propus Consiliului Local Topliţa să-i acorde icircnaltul titlu de Cetăţean de Onoare al oraşului nostru Evenimentul s-a petrecut icircn ziua de 31 mai 1995 Vizibil emoţionat Grigore Vieru a rostit cacircteva cuvinte memorabile bdquoUnii au visat toată viaţa să ajungă icircn Cosmos Eu icircntreaga viaţă am visat să trec Prutul ca să-mi văd Ţara Iar dacă acum mi s-a acordat icircnaltul titlu de Cetăţean de Onoare al oraşului Topliţa şi faptul că sunt membru al Academiei Romacircne pentru mine contează mai mult decacirct Premiul Nobel Este pentru prima dată cacircnd un oraş din Romacircnia icircmi acordă acest icircnalt titlu care mă onorează Cred sunt convins că prin oraşul Topliţa am devenit acum Cetăţean de Onoare al ţării mele Romacircniardquo

Icircn urmă cu trei ani la 18 iulie 2011 icircn prezenţa participanţilor la cea de-a XV-a ediţie a Zilelor bdquoMiron Cristeardquo şi a unui mare număr de locuitori ai oraşului icircn parcul central al municipiului Topliţa a fost dezvelit şi sfinţit bustul poetului Grigore Vieru operă a artistului plastic Aurelian Antal din Dorohoi fiu al Topliţei Pe soclul pe care este aşezat bustul sunt icircnscrise cuvintele rostite de Grigore Vieru icircn ziua de 31 mai 1995 cacircnd i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Topliţa

ndash Aţi revenit frecvent de-a lungul anilor icircn Republica Moldova de aceea icircndrăznesc să vă icircntreb ce schimbări icircn opinia dumnea-voastră au survenit aici icircn ultimele două decenii

ndash Icircn cei 24 de ani care au trecut din 1990 am putut urmări icircn timp adică icircn desfăşurarea lor cronologică schimbările petrecute dincoace de Prut Icircn 1990 la prima ediţie a sărbătorii bdquoLimba noastră cea romacirc-nărdquo aveam impresia că frumosul Chişinău este un oraş locuit numai de populaţie romacircnească Nu se mai auzea deloc vorbindu-se icircn limba rusă Aproape nu-mi venea să cred Din păcate lucrurile s-au schimbat icircn rău icircn anii ce au urmat Sărbătoarea bdquoLimba noastră cea romacircnărdquo a devenit o simplă sărbătoare bdquoa limbiirdquo Macircna lungă nevăzută a Mosco-vei icircncepea să-şi arate roadele otrăvite Odată cu venirea comuniştilor la putere tot ceea ce s-a cacircştigat icircn 1989 şi 1990 privitor la limbă la scris la imn etc aproape s-a pierdut Şi totuşi procesul pornit atunci

176 R O M Acirc N Ănu a mai putut fi oprit Schimbările sunt uriaşe peste tot iar basna des-pre bdquopoporul moldovenescrdquo şi bdquolimba moldoveneascărdquo treptat se dă ui-tării Icircn vizitele recente pe care le-am făcut la cacircteva licee din raionul Ialoveni am constatat că tacircnăra generaţie vorbeşte o frumoasă şi curată limbă romacircnească fie ea şi cu inflexiuni de grai moldovenesc Eu sunt convins că procesul de integrare naţională a basarabenilor este irever-sibil

ndash Ce impresie lasă unui romacircn din dreapta Prutului presa de la Chişinău posturile de radio şi televiziune

ndash Chiar dacă s-au obţinut şi aici anumite succese atacirct icircn presa audio-vi-zuală cacirct şi icircn cea scrisă cred că este loc icircncă de mai mult şi de mai bine Sunt cacircteva publicaţii care susţin idealul naţional al basarabenilor do-rinţa lor de integrare europeană alături de celelalte popoare şi icircn acest context trebuie să menţionez neapărat discursul publicistic şi ştiinţific excepţional al revistei bdquoLimba Romacircnărdquo Timp de 23 de ani icircn condi-ţii dificile economice şi politice revista s-a aflat pe linia icircntacirci a mişcării pentru deşteptarea romacircnilor basarabeni Dar sunt şi destule publicaţii a căror prestaţie este vizibil icircmpotriva acestui firesc drum al descătuşării spirituale slujind intereselor străine şi dorinţei Rusiei de a nu pierde ceea ce a avut cacircndva icircn regiune Unele dintre aceste reviste şi ziare promo-vează făţiş o politică de subminare a statului iar organele competente ori nu văd ori nu vor să aplice legea pentru a curma demersul lor destructiv şi antinaţional Atacircta timp cacirct romacircnii basarabeni reprezintă circa 70 la sută din populaţia Republicii Moldova ei trebuie să-şi impună voinţa iar presa ar trebui să aibă un rol decisiv icircn această direcţie

ndash Aţi vizitat icircn mai multe racircnduri Casa Limbii Romacircne aţi fost oaspetele revistei bdquoLimba Romacircnărdquo Şi icircn 2013 pe 31 august aţi insistat să reveniţi la Chişinău pentru a fi alături de noi

ndash M-am bucurat mult acum 16 ani cacircnd am aflat că icircn Republica Mol-dova s-a deschis o Casă a Limbii Romacircne care timp icircndelungat şi ne-icircntrerupt organizează la Chişinău cele mai eficiente cursuri de limbă romacircnă pentru alogeni şi că icircmpreună cu revista bdquoLimba Romacircnărdquo ndash două instituţii de prestigiu ndash desfăşoară acţiuni de amploare dedicate culturii şi literaturii romacircne spiritului romacircnesc Pe 31 august anul trecut am aflat cu macirchnire că bdquoLimba Romacircnărdquo o publicaţie cu mesaj

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 177

identitar pronunţat şi care ani icircn şir a adunat icircn jurul său intelectuali de marcă de pe ambele maluri ale Prutului era pe cale de a-şi sista apariţia din cauza lipsei mijloacelor financiare

ndash Stimate domnule profesor trebuie să informăm cititorii că icircn 2014 situaţia revistei s-a ameliorat icircntrucacirctva deşi sabia lui Damocles continuă să atacircrne deasupra publicaţiei noastre Icircn acest an vom avea posibilitatea să postăm pe propriul site icircntreaga arhivă a revistei făcacircnd-o astfel disponibilă pentru toată lumea Cu regret icircnsă Bucureştiul va oferi sprijin financiar doar pentru tipărirea a trei numere de revistă Şi icircn acest an proiectele DPRRP sunt finanţate cu icircntacircrziere icircn cea de-a doua jumătate a anului

ndash Da Cu părere de rău atitudinea faţă de presă rămacircne cea veche Ca şi icircn trecut publicaţiile de cultură sunt bdquotrataterdquo asemeni unor proiec-te ordinare fără a avea icircn vedere condiţiile specifice de funcţionare a acestor instituţii echipă redacţională autori tipografie etc Icircn pofida tuturor dificultăţilor icircnsă revista bdquoLimba Romacircnărdquo trebuie să-şi con-tinue existenţa şi am certitudinea că numai implicarea unor sponsori particulari independenţi cum a fost la icircnceputul secolului pentru Ardeal Vasile Stroescu (1845-1926) de altfel mare prieten cu Miron Cristea ar putea asigura apariţia neicircntreruptă a revistei Vestitul moşi-er basarabean a fost unul dintre cei mai importanţi filantropi ai romacirc-nilor transilvăneni numai icircn perioada anilor 1910-1914 perioadă ex-trem de grea pentru Ardeal a donat circa un milion de coroane (sumă extraordinară pentru vremea aceea) pentru construirea a 216 şcoli şi 96 de biserici pentru organizarea multiplelor acţiuni culturale icircntru păstrarea identităţii romacircnilor transilvăneni Sprijinind revista bdquoLimba Romacircnărdquo noi romacircnii din Transilvania de azi am putea icircntr-un fel răspunde gesturilor generoase de altă dată ale cărturarului basarabean Vasile Stroescu de la naşterea căruia icircn 2015 se icircmplinesc 170 de ani Eu cred că icircn Romacircnia sunt oameni de afaceri luminaţi care icircnţeleg rostul unei publicaţii cum e bdquoLimba Romacircnărdquo şi sprijinul lor financiar atacirct de necesar mai ales acum va scoate revista din impas

ndash Mult stimate domnule profesor vă mulţumesc pentru că sunteţi alături de noi şi ne vom bucura dacă vom reuşi icircmpreună să asi-gurăm continuitate şi ritmicitate revistei noastre care peste un an icircmplineşte un sfert de secol de apariţie neicircntreruptă

178 R O M Acirc N Ă

Dinu POŞTARENCURepunerea icircn drepturi a limbii romacircne (1917-1918) (II)

DP ndash doctor icircn istorie Institutul de Istorie Stat și Drept al AȘM cercetător știinţific superior Domenii

de competenţă istoria modernă a Basarabiei istoria

localităţilor genealogie Dintre lucrările publicate

Străzile Chișinăului Denumiri vechi și actuale (1998)

O istorie a Basarabiei icircn date și documente (1998) Anexarea

Basarabiei la Imperiul Rus (2006) Contribuţii la istoria

modernă a Basarabiei (2005)etc

Pe lacircngă alte chestiuni examinate icircn cadrul şedinţei Sfatului Ţării din 417 decembrie 1917 deputaţii au dezbătut şi un proiect de lege privind organizarea Cancelariei Sfatului Ţării bdquoDiscuţii aprinse informa organul de presă laquoSfatul Ţăriiraquo a trezit articolul referitor la constituirea secţiei icircn problemele naţiona-le Propunacircnd să fie creată o comisie specială icircn problemele naţionale deputatul Grinberg a icircnaintat un amendament formulat astfel Icircn vederea asigurării egalităţii icircn drepturi a limbi-lor icircn cadrul comisiei principale să se recunoască dreptul fiecărei naţionalităţi de a se adresa Sfa-tului Ţării icircn limba sa maternă pentru aceasta fiind necesar de a institui icircn cadrul cancelariei o secţie naţională Susţinacircndu-şi amendamen-tul oratorul a expus dovezi pentru a-i sublinia importanţa şi necesitatea de a-l adopta avacircnd icircn vedere diversitatea de etnii care populează Basarabia Deputatul Halippa a propus ca lu-crările icircn cadrul cancelariei să fie efectuate icircn limba moldovenească deoarece noi locuim icircn republică moldovenească Deputatul Prah-niţchi a propus două limbi moldovenească şi rusă Prima ndash ca limbă de stat iar a doua ndash ca limbă neutră Alte limbi nu trebuie acceptate Deputatul Halippa a sprijinit propunerea ora-

Continuare Partea I icircn nr 1 2014 p 196-204

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 179

torului precedent Susţinacircnd egalitatea icircn drepturi a limbilor deputatul Rabei a menţionat că formularea problemei este următoarea fiecare naţionalitate se adresează cancelariei de stat de pe lacircngă Sfatul Ţării icircn propria limbă Deputatul Grinberg i-a obiectat lui Prahniţchi că a de-naturat sensul amendamentului propus de orator Deputatul Halippa a căzut de acord ca cererile icircnaintate cancelariei să fie icircn toate limbile O altă icircntrebare este icircn ce limbă ea va răspunde solicitanţilor La icircnceput fără icircndoială cancelaria va şchiopăta dar cu timpul ea va răspunde icircn toate limbile Deputatul Prahniţchi a declarat că el a pus problema limbii exclusiv din punct de vedere tehnic deoarece latura principală a fost demonstrată icircn ziua deschiderii Sfatului Ţării cacircnd reprezentantul fracţiunii socialiste evreieşti la solicitarea adunării a vorbit icircn limba evreiască La ce bun servesc atacirct de multe limbi va genera birocraţia şi un milion de secţii Poporul evreiesc este majoritar ştiutor de carte icircn ruseşte Deputatul Rabei declară că el deloc nu atentează la suvera-nitatea limbii moldoveneşti dar icircn treburile de stat totul trebuie să fie clar Rusificarea promovată icircn timpul ţarismului este bine ştiută de noi deoarece şi moldovenii au suportat pe umerii săi toată greutatea experimentelor ce au fost făcute de către funcţionarii ţarişti şi cu toate acestea fiecare naţionalitate şi-a menţinut identitatea sa iar tendinţele autocraţiei nu au dus la nimic Despre comunitatea evreiască conti-nuă oratorul se judecă după vacircrfurile conducătoare ale evreilor dar aceasta nu este corect icircntrucacirct pătrunzacircnd icircn sacircnul poporului aduna-rea neapărat s-ar convinge că marea majoritate nu posedă limba rusă Noi suntem aproape de masa evreiască de straturile democratice Ma-sele nu cunosc limba rusă şi rugămintea noastră nevinovată este de a susţine amendamentul propus de noi (exclamaţii este adevărat just) Deputatul Buzdugan a susţinut dreptul evreilor de a se adresa pretu-tindeni icircn limba lor indiferent dacă ar cunoaşte limba rusă Ţarismul a răspacircndit multă amărăciune şi chiar dacă naţionalităţile nu ar dori să vorbească limba rusă atunci ele tot au dreptate Oratorul susţine propunerea fracţiunii evreieşti Amendamentul este votat şi aprobatrdquo23

Deşi a propus ca lucrările icircn cadrul Cancelariei Sfatului Ţării să fie re-alizate icircn limba moldovenească (romacircnă) aceasta fiind limba majori-tăţii covacircrşitoare a populaţiei Basarabiei Pan Halippa inclusiv ceilalţi deputaţi ai Blocului Moldovenesc nu au insistat asupra propunerii re-spective icircnţelegacircnd la acea etapă iniţială de dezbateri parlamentare că

180 R O M Acirc N Ăproblema limbii după o icircndelungată perioadă de rusificare a tuturor etniilor din cuprinsul imperiului este una delicată Totodată stăruind icircn privinţa amendamentului său deputatul N S Rabei icircn calitatea sa de reprezentant al populaţiei evreieşti din provincie a recunoscut po-ziţia dominantă a limbii romacircne

Icircn prima jumătate a zilei de 6 decembrie 1917 icircn faţa palatului Sfatului Ţării s-a desfăşurat un miting cu prilejul proclamării Republicii Demo-cratice Moldoveneşti la care a participat un public numeros orăşeni elevi reprezentanţi ai diferitor organizaţii membri ai Sfatului Ţării unităţi militare moldoveneşti ucrainene şi poloneze aranjate icircn racircn-duri Iniţial icircn incinta palatului episcopul Gavriil a oficiat un serviciu divin icircn limba romacircnă după care deputaţii şi publicul au ieşit icircn piaţa din preajmă unde preşedintele Ion Inculeţ a citit declaraţia icircn limbile rusă şi romacircnă Apoi unităţile militare au defilat dinaintea deputaţilor şi preşedintelui răspunzacircnd la salutări icircn limba romacircnă bdquoTrăiască pre-şedintelerdquo După icircncheierea mitingului publicul a revenit icircn clădirea parlamentului unde a continuat solemnitatea icircn cadrul căreia a cuvacircn-tat Ion Inculeţ şi s-a dat citirii declaraţia icircn limbile rusă romacircnă şi evre-iască24 Prezenţa limbii romacircne la această manifestaţie politică serveşte drept dovadă că ea continua să se afirme icircn viaţa publică a Basarabiei

Icircn acest timp au icircnceput să se organizeze cursuri de limba romacircnă pentru doritorii de a o icircnvăţa Astfel de cursuri şi-a propus să deschidă M N Catacazi25 cursurile respective urmacircnd să fie frecventate inclu-siv de moldovenii care trecuţi prin şcoala rusă posedau insuficient limba maternă Icircn anunţul difuzat prin intermediul presei se menţiona bdquoCu icircncuviinţarea Comisiei Şcolare Moldoveneşti de pe lacircngă Zemstva Gubernială M N Catacazi deschide cursuri de limba moldovenească pentru persoanele care au absolvit nu mai puţin de patru clase ale insti-tuţiilor de icircnvăţămacircnt mediu Cursurile vor avea o durată de trei luni şi vor fi gratuite pentru persoanele de naţionalitate moldovenească care nu au posibilitatea să achite taxardquo26

Icircn cadrul şedinţei Sfatului Ţării din 15 ianuarie 1918 directorul gene-ral al Afacerilor Externe al Basarabiei Ioan Pelivan a rostit icircn limba romacircnă27 un mesaj de salut adresat generalului Ernest Broşteanu aces-ta fiind unul dintre comandanţii trupelor romacircne trimise de guvernul romacircn icircn Basarabia la solicitarea oficialităţilor de la Chişinău pentru a

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 181

icircnlătura anarhia bolişevică ce bacircntuia icircn provincie Printre altele Ioan Pelivan a menţionat bdquoIcircntr-un răstimp de 105 ani noi moldovenii am purtat jugul ţarismului Icircmpăratul Alexandru I care a unit Basarabia cu Rusia ne-a păstrat limba naţională şcoala biserica şi obiceiul pă-macircntului iar icircn anul 1818 ne-a dăruit autonomia icircnsă prin samavolni-cie aceste drepturi ne-au fost răpite de Nicolai I A icircnceput rusificarea adacircncă şi urmărirea a tot ce era moldovenesc şi icircn administraţie şi icircn judecătorii şi icircn şcoală şi icircn biserică Totul ce a fost romacircnesc s-a per-secutat Chiar şi numele moldoveanului funcţionarii ruşi l-au schimbat icircntr-un nume de batjocură Mulţi se ruşinau de a se numi moldoveni Icircn 1905 absolutismul ţarist a icircnceput să mai slăbească S-a organizat un grup de moldoveni intelectuali care au icircnceput acţiunea luminătoare icircn mijlocul poporului său incult şi drept rezultat al acestei acţiuni des-făşurate de aceşti patrioţi icircn curs de zece ani a apărut Sfatul Ţării ca o icircntrupare a idealului naţional moldovenescrdquo28

Şedinţa Sfatului Ţării din 23 ianuarie 1918 s-a dovedit a fi una memo-rabilă Noaptea tacircrziu icircn timp ce sala era arhiplină relata coresponden-tul bdquoSfatului Ţăriirdquo preşedintele Ion Inculeţ a declarat şedinţa deschisă şi a ţinut un discurs icircn limbile romacircnă şi rusă privind oportunitatea de a declara independenţa Republicii Populare Moldoveneşti Apoi a fost dată citirii declaraţia de independenţă mai icircntacirci icircn limba romacircnă de către vicepreşedintele parlamentului Pan Halippa după aceea icircn limba rusă de către directorul general al Icircnvăţămacircntului Public Pante-limon Erhan29 Icircn continuare cu ocazia proclamării independenţei au fost expuse mesaje de salut inclusiv icircn limba romacircnă rostite de Ioan Pelivan şi Ion Buzdugan30

A doua zi s-a produs un alt eveniment de excepţie cu caracter romacirc-nesc La 24 ianuarie 1918 se menţionează icircn paginile ziarului bdquoSfatul Ţăriirdquo cu ocazia sărbătorii naţionale a romacircnilor ndash aniversarea unirii Principatelor Romacircne casele din Chişinău au fost icircmpodobite cu dra-pele naţionale romacircneşti Instituţiile publice şi cele de icircnvăţămacircnt nu au funcţionat Arhiepiscopul Anastasie al Chişinăului şi Hotinului a oficiat icircn Catedrală un serviciu divin solemn la care au fost prezenţi membrii Consiliului de Miniştri al Republicii Moldoveneşti depu-taţii parlamentului cadrele de comandă ale trupelor romacircne şi mulţi cetăţeni După icircncheierea tedeumului generalul Ernest Broşteanu i-a

182 R O M Acirc N Ămulţumit arhiepiscopului pentru cuvacircntul de salut binecuvacircntarea şi bunăvoinţa exprimată la adresa statelor aliate şi icircn special Romacircniei şi armatei romacircne Arhiepiscopul a rostit cuvacircntul de salut icircn ruseşte iar generalul i-a răspuns icircn romacircnă traducerea fiind efectuată de pro-toiereul Vasile Guma Icircn faţa Catedralei erau adunaţi enoriaşi şi unităţi romacircne cu drapele icircn prezenţa a două orchestre După terminarea serviciului divin au defilat unităţile romacircne Seara artiştii Teatrului Naţional din Iaşi invitaţi de Societatea Moldovenească Făclia au pre-zentat un spectacol icircn teatrul Adunării Nobilimii31

Manifestarea tot mai accentuată icircn viaţa publică a limbii romacircne diminua rolul suprem pe care icircl avea limba rusă punea stavilă rusificării şi deschi-dea calea spre a elimina consecinţele grave ale acestei politici imperiale Dar nu fără dificultăţi după un regim colonial de lungă durată Ca reacţie la tendinţa firească şi legitimă a romacircnilor basarabeni de a-şi reicircntrona limba maternă pe glia strămoşească icircn cadrul şedinţei Sfatului Ţării din 5 februarie 1917 deputatul Kristo Misirkov32 a propus spre examinare din partea fracţiunii minorităţilor naţionale din organul legislativ un proiect de lege cu privire la limbile oficiale icircn Republica Moldovenească fosta Basarabia33 Autorii proiectului şi-au motivat astfel necesitatea adoptării unei asemenea legi bdquoDupă ce a fost declarată independenţa fostei Basa-rabii icircn prezent Republica Moldovenească textul rusesc din actele ofi-ciale ale diferitor instituţii de stat este icircnlocuit cu cel moldovenesc Icircnsă 50 din totalul populaţiei Republicii Moldoveneşti sunt nemoldoveni Pe deasupra icircntr-un şir de judeţe ndash Hotin Bender Akkerman Ismail şi Cahul ndash locuitorii moldoveni nu reprezintă majoritatea şi icircn aceste jude-ţe limba moldovenească este necunoscută cu desăvacircrşire sau este ştiută insuficient iar limba rusă icircn calitate de limbă oficială pe parcursul a mai bine de o sută de ani este cunoscută deopotrivă de către toate etniile fostei Basarabii ucraineni evrei ruşi bulgari găgăuzi germani armeni şi polonezi precum şi de moldovenirdquo34 Raportacircnd la actualitate această situaţie grupul parlamentar al minoritarilor şi-a exprimat dezideratul ca bdquolimbile moldovenească şi rusă să fie declarate limbi oficiale icircn Repu-blica Moldovenească cu drepturi egalerdquo Pentru a coexista ndash din punc-tul de vedere al semnatarilor proiectului ndash această imaginară bdquoegalitate icircn drepturirdquo a limbilor (după o dominaţie icircn decurs de peste o sută de ani a limbii ruse ca limbă oficială aşa cum observau ei) articolele pro-iectului de lege prevedeau următoarele cunoaşterea ambelor limbi este

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 183

obligatorie pentru angajaţii tuturor instituţiilor guvernamentale ale re-publicii fiecare persoană care se adresează instituţiei guvernamentale icircn privinţa unor probleme personale se va folosi icircn relaţiile sale cu funcţi-onarii acestor instituţii de una dintre aceste două limbi oficiale şi anume de cea pe care o posedă mai bine persoanele oficiale sunt obligate să converseze sau să răspundă icircn scris solicitanţilor icircn acea limbă oficială pe care aceştia din urmă o folosesc icircn adresările lor către putere lucrările de secretariat icircn instanţele judiciare inferioare se vor executa icircn limba populaţiei locale iar icircn cele superioare ndash icircn una dintre cele două limbi oficiale lucrările de secretariat icircn instituţiile administrative inferioare se vor executa icircn limbile locale sau icircn una dintre cele oficiale după dorinţa locuitorilor persoanele care ocupă posturi icircn instituţiile judecătoreşti şi administrative inferioare sunt obligate să cunoască limbile locale şi acea limbă oficială pe care o posedă populaţia locală icircn timp ce cunoaşterea celei de a doua limbi oficiale nu este obligatorie pentru ei icircn relaţiile din-tre instituţiile administrative inferioare şi cele superioare limbile oficiale sunt egale dar prioritate obţine acea limbă căreia instituţia administra-tivă inferioară icirci dă preferinţă adică instituţia centrală este obligată să se pună icircn legătură cu instituţiile inferioare icircn acea limbă oficială care este cunoscută şi preferată icircn localităţile respective instruirea icircn şcoli trebu-ie să fie efectuată icircn limba maternă a populaţiei locale iar icircn calitate de obiect de studiu obligatoriu să fie introdusă una dintre limbile oficiale după dorinţa populaţiei35

Note 23 Сфатул Цэрий (заседание 4 декабря) icircn bdquoСфатул Цэрийrdquo nr 10 din 6 decembrie 1917 p 424 Сфатул Цэрий din 8 decembrie 1917 p 125 După cacirct se pare este Maria Catacazi (1868-1920) fii-ca lui Nicolae Semigradov şi soţia lui Mihail M Catacazi26 Сфатул Цэрий din 9 decembrie 1917 p 127 Сфатул Цэрий icircn bdquoСфатул Цэрийrdquo din 18 ianuarie 1918 p 228 Ibidem O pagină din istoria Basarabiei Sfatul Ţării (1917-1918) Chişinău Editura Prut-Internaţional 2004 p 24629 Сфатул Цэрий (заседание 23 января) Торжественное объявления независимости Молдавской Народной Республики icircn bdquoСфатул Цэрийrdquo nr 19 din 26 ianuarie 1918 p 2

184 R O M Acirc N Ă30 bdquoСфатул Цэрийrdquo nr 19 din 26 ianuarie 1918 p 331 Ibidem p 332 Kristo Misirkov (1874 satul Akostol Macedonia ndash 1926 oraşul Sofia Bulgaria) bulgar de origine După absolvirea Facultăţii de Istorie a Universităţii din Sankt-Petersburg el a devenit profesor la Liceul de Băieţi nr 1 din Chişinău Conform unui izvod al deputaţilor Sfatu-lui Ţării K Misirkov a fost ales ca membru al acestui for legislativ de către organizaţiile naţionale ale bulgarilor (ANRM F 727 inv 2 d 19 f 213v) iar icircn chestionarul de membru al Sfatului Ţării el a indicat că a fost ales din partea bulgarilor şi găgăuzilor din Chişinău (I Colesnic Sfatul Ţării Enciclopedie Chişinău 1998 p 211) La 27 martie 1918 cacircnd s-a votat unirea Basarabiei cu Romacirc-nia K Misirkov s-a abţinut de la vot33 Сфатул Цэрий (заседание 5 февраля) icircn bdquoСфатул Цэрийrdquo nr 28 din 7 februarie 1918 p 3 I Ţurcanu Uni-rea Basarabiei cu Romacircnia Chişinău 1998 p 111 V Po-povschi Din activitatea Sfatului Ţării icircn bdquoIn honorem Ion Şişcanu Studii de istorie a romacircnilorrdquo Cahul 2011 p 14034 Сфатул Цэрий (заседание 5 февраля) p 335 Ibidem

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 185

Vlad MISCHEVCADe la Wilno la VilniusParalele istorice basarabene 1812-2013

bdquoRomacircnii cu toate că sunt liberi nu au icircnsă şi sentimentul libertăţii Acesta nu vine de la natură

ci de la servitutea cu care au fost apăsaţi şi de la dominarea de care au fost umiliţirdquo

(Dionisie Fotino 1818)

Constatarea făcută acum două secole precum că nu avem bdquosentimentul libertăţiirdquo din cauza dominării umilitoare a puterilor străine ră-macircne actuală şi pentru romacircnii din Republi-ca Moldova care icircncearcă să se desprindă de bdquosovietismrdquo şi de sechelele imperialismul rus

Rămacircnem sub presiunea evenimentelor ce au precedat summit-ul istoric de la Vilnius unde la 29 noiembrie 2013 Republica Mol-dova a parafat Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu UE Federaţia Rusă a făcut pre-siuni pentru ca Azerbaidjanul să renunțe pe ultima sută de metri la posibilitatea de a deveni membru asociat al Uniunii Europene Preşedintele ucrainean V Ianukovici adopta-se o decizie nefericită de suspendare a proce-sului de semnare a Acordului de asociere cu UE Iar anterior Armenia anunțase că nu va icircnainta pe calea integrării europene Icircnseam-nă oare că summit-ul de la Vilnius a fost un bdquoeşecrdquo pentru Uniunea Europeană şi o bdquocatas-trofărdquo pentru Republica Moldova

VlM (Miscăuca) ndash dr cercet şt coord la Institutul

de Istorie al AŞM conf cercet (Associate professor PhD) Membru al Comisiei

naţionale de heraldică (1995-2014) Domenii de

competenţă istoria relaţiilor internaţionale din sud-estul

Europei (sec XVIII ndash icircnc sec XIX) genealogia dom-

nilor fanarioţi vexilologie heraldică raporturi istorice moldo-elene (icircn special cu

Sf Munte Athos) 10 mono-grafii publicate la Chișinău

Iași Atena

186 R O M Acirc N ĂSe vehiculează că icircn disputa dintre Rusia şi UE Republica Moldova ar fi un bdquopremiu neicircnsemnatrdquo (The Economist)1 totuşi destinul nostru nu poate fi pus totalmente icircn raport de rezultatul bătăliei marilor pu-teri pentru statele CSI din fosta URSS Viitorul Moldovei este legat indispensabil de Uniunea Europeană fiindcă trecutul ne este euro-pean Considerăm că aderarea trebuie să cuprindă gradual şi factorul istorico-geografic al statelor aspirante Iar pentru Republica Moldova scopul este nu doar asocierea alias parafarea şi ratificarea documen-telor semnate la summit-ele UE cacirct revenirea propriu-zisă icircn familia statelor europene

Astfel vom contesta acea nedreptate istorică săvacircrşită la adresa popo-rului nostru acum două secole cacircnd Principatul Moldovei a fost sfacircr-tecat icircn jumătate Parcursul european al Moldovei dintre Prut şi Nistru a fost deturnat pentru un secol ndash prin anexarea ei icircn luna mai 1812 la Rusia ţaristă iar apoi cotropirea icircn iunie 1940 de către URSS şi reocuparea de regimul sovietic icircn 1944 Basarabia a devenit zonă de contact-conflict icircntre două lumi antagoniste Problema basarabeană este demult o problemă europeană doar că europenii icircntacircrzie să o soluţio-neze iar basarabenii nu au puterea decizională şi nu se simt icircncă la egal cu compatrioţii romacircni din stacircnga Prutului care sunt deja cetăţeni ai Europei (din 2004 Romacircnia este membră a NATO iar din 2007 face parte din Uniunea Europeană)

Imperiul Rusiei care se extindea către icircnceputul secolului al XIX-lea pe trei continente icircn Europa Asia şi America de Nord promovacircnd abil o politică expansionistă icircn direcţia Balcanilor şi-a realizat la 1812 doar parţial planurile2 Totuşi icircn pofida situaţiei internaţionale nefavo-rabile şi plătind preţul a 150000 de morţi ai armatei sale icircn acel război (1806-1812) a obţinut un limes geostrategic foarte important ndash cuce-rind la acea dată gurile Dunării (braţul Chiliei) dezmembracircnd stră-vechiul teritoriu al Moldovei Icircmpăratul Alexandru I ocupacircnd icircn mod forţat şi arbitrar pămacircnturile moldave dintre Nistru şi Prut după ce-şi dorise extinderea graniţelor pacircnă la Siret sau chiar pacircnă la Carpaţi şi Dunăre nu avea vreun temei legitim de revendicare a acestora icircn afara dreptului forţei Teritoriul istoric romacircnesc dintre Prut şi Nistru era anexat la Rusia ţaristă (45630 kilometri pătraţi) care nu avea niciun argument sau drept (fie sub aspect etnic istoric geografic sau politic)

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 187

asupra acestui pămacircnt denumit de către administraţia ţaristă ndash Basara-bia extinzacircndu-se astfel numele istoric propriu doar părţii geografice din sudul Moldovei (dintre Dunăre şi Nistru)

Soarta Principatelor Romacircne icircn acea perioadă hotăracirctoare a fost total-mente lăsată la discreţia marilor puteri care disputau spinoasa Chesti-une Orientală La 1812 Rusia scindacircnd Moldova şi stabilind un hotar arbitrar pe Prut generează o nouă problemă internaţională ndash Problema Basarabiei Icircn acest context menţionăm că netăgăduind imperialis-mul Franţei Austriei şi Marii Britanii faţă de Imperiul Otoman şi sta-tele supuse lui nu putem omite că rezultatele practice ale expansiunii ţariste icircn bazinul pontic icircn a doua jumătate a secolului al XVIII-lea ndash icircnceputul secolului al XIX-lea au fost destul de concludente Crimeea Caucazul Moldova răsăriteană (pe talvegul Prutului şi cu gurile Dunării) Iar icircn cadrul războiului ruso-turc din 1806-1812 după cum s-a men-ţionat bdquoMoldova şi Ţara Romacircnească au fost piese de şah ale unui joc diplomatic de mari proporţii icircn care partener al icircmpăratului francez a fost Alexandru I ţarul Rusieirdquo3 Din păcate la icircnceputul secolului al XIX-lea am fost icircn rezultatul disputelor imperiilor vecine Pioni şi nu Piloni ai raporturilor internaţionale din sud-estul Europei

Spoliatorul tratat de pace de la Bucureşti semnat la 16 (28) mai 1812 marchează o concesie (icircntr-o conjunctură internaţională extrem de fră-macircntată) pe contul Moldovei cacircnd icircn cadrul crizei Problemei Orienta-le are loc geneza unei noi probleme ndash a celei Basarabene Consemnăm că esenţa chestiunii date este de natură politică şi rezultă din cucerirea şi anexarea parţială a Moldovei prin fixarea unui hotar arbitrar (scin-dacircnd-o pe linia Prutului practic icircn jumătate) şi stabilirea Rusiei la gu-rile Dunării semnificacircnd astfel geneza unei noi probleme etnopolitice internaţionale Dacă chestiunea romacircnă ca problemă internaţională a semnificat icircn secolul al XIX-lea imperativul unităţii naţionale apoi cea basarabeană ndash rezidă icircn scindarea naţional-teritorială a moldovenilor la 1812 bdquoAstfel ocuparea icircn toate formele cerute de dreptul internaţional a teritoriului cuprins icircntre Nistru Prut şi Dunăre are pentru Rusia mai mult decacirct importanţa unei simple cuceriri prin aceasta ruşii cacircştigă po-ziţiuni care dominează ţările romacircneşti şi Dunărea cacircştigă Hotinul de unde dominează intrările dinspre miazănoapte ale Carpaţilor cacircştigă icircn sfacircrşit o icircnracircurire mai directă asupra poporului romacircnrdquo4

188 R O M Acirc N ĂAşa cum au scris istoricii contemporani bdquodupă tratatul de curacircnd icircn-cheiat (1812) icircntre Poarta Otomană şi Rusia toată Basarabia cu cinci judeţe ale sale adică Soroca Orheiul şi Lăpuşna Hotărnice(n)ii Co-dru Grec(en)ii şi o parte din judeţul Iaşi icircmpreună cu cetăţile Hotin şi Bender au trecut icircn stăpacircnirea Imperiului Rusiei De aceea Moldova a ajuns foarte mică cuprinzacircnd numai 16 judeţe şi despărţindu-se din-spre răsărit de Basarabia prin racircul Prutrdquo5 Iar acel nivel de dezvoltare socioeconomică pe care Ţara Moldovei l-a icircnregistrat pacircnă la declan-şarea războiului ruso-turc icircn noiembrie 1806 a putut fi atins din nou din cauza amputării teritoriale (pierderii Moldovei dintre Prut şi Nis-tru adică a 48 din teritoriu) şi drept consecinţă a ocupaţiei militare ruseşti din anii 1806-1812 abia icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea

Tratatul de pace (inclusiv două articole secrete) a fost ratificat de către Alexandru I la 11 (23) iunie 1812 (marţi) icircn oraşul Wilno (din 1795 pacircnă icircn 1915 oraşul Vilnius a fost inclus icircn componenţa Imperiului Rus) bdquoТого ради наше императорское величество по довольном рассмотрении вышепрописанного договора вечного мира под-твердили и ратификовали оный яко же сим за благо приемлем подтверждаем и ратификуем во всем его содержании обещая им-ператорским нашим словом за нас и наследников наших что все в оном трактате постановленное наблюдаемо и исполняемо нами будет ненарушимо Во уверение чего мы сию ратификацию под-писав своеручно повелели утвердить государственною нашею печатью Дана в Вильне июня 11 дня 1812 года государствования нашего во второе на десять летоrdquo6

Iar schimbul actelor de ratificare s-a produs la Bucureşti la 2 (14) iulie (sultanul Mahmud II refuzacircnd să ratifice cele două articole din partea secretă a tratatului) Din ziua cacircnd tratatul a fost ratificat ndash a demarat de jure ndash procesul instaurării dominaţiei ţariste şi a stabilirii noului ho-tar ndash pe racircul Prut ce a sfacircşiat Moldova timp de mai bine de un secol

Icircntr-un sfacircrşit Imperiul Otoman ajungacircnd icircn starea bdquoomului bolnav al Europeirdquo a dispărut de pe harta lumii la 1922 (s-ar fi dezintegrat cu mult timp icircnaintea acestui moment tardiv dacă puterile occidentale nu l-ar fi menținut icircn viață icircn mod artificial cu scopul de a avea o forță de contrapondere contra Rusiei) iar Imperiul Rusiei şi-a sfacircrşit existența icircn februarie 1917

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 189

Reamintim că imediat după lovitura de stat din octombrie 1917 (re-voluţia bolşevică) guvernul sovietic a renunţat la toate tratatele inega-le icircncheiate de Rusia ţaristă şi a respins acordurile secrete anexioniste cu participarea sa dacircndu-le publicităţii Adoptacircnd bdquoDecretul despre Pacerdquo la cel de-al II-lea Congres al Sovietelor din Rusia din 26 octom-brie 1917 guvernul sovietic a proclamat denunţarea necondiţionată şi imediată a tuturor tratatelor secrete7 Icircn apelul către muncitorii mu-sulmani din Rusia şi Orient din 20 noiembrie 1917 Rusia Sovietică declaracircnd deschis dorinţa bdquosă ajute popoarele oprimate din icircntreaga lume să-şi dobacircndească libertateardquo a menţionat că anulează tratatele vechi icircn special Tratatul privind cucerirea Constantinopolului icircmpăr-ţirea Persiei (Iranului) şi Turciei8

Era de aşteptat ca aceste două documente istorice să stabilească prin-cipiile unei politici externe bdquodemocraticerdquo a guvernului sovietic (fiind respinse necondiţionat toate tratatele inegale icircncheiate de către Rusia ţaristă)

Poziţia statului sovietic din acea perioadă icircn problema tratatelor ţa-riste şi-a găsit reflectarea icircn icircncheierea unor noi tratate cu ţările din Orient Succesorii imperiilor Ţarist şi Otoman ndash RSFS Rusă şi Ma-rea Adunare Națională a Turciei ndash au semnat la Moscova la 16 martie 1921 Tratatul ruso-turc de bdquoprietenie şi frățierdquo Tratatul includea 16 articole şi 4 anexe fiind semnat din partea RSFSR de către Gh V Cicerin Comisarul poporului pentru afaceri externe şi Jalal ad-Din Korkmasov iar din partea Turciei de către Yusuf Kemal-bey Riza Nur şi Ali Fuad-paşa Tratatul a fost ratificat de VȚIK (ВЦИК) pe 20 iulie 1921 şi de Marea Adunare Națională a Turciei (MANT) la 31 iulie 1921 Schimbul instrumentelor de ratificare s-a făcut pe 22 septem-brie 1921 la Kars9 Este important din punct de vedere al dreptului internaţional că Tratatul de la Moscova consemnase icircn articolul VI că părţile contractante consideră toate tratatele precedente semnate de Imperiile Otoman şi cel Ţarist ca fiind anulate acestea pierzacircndu-şi puterea juridică (bdquoОбе договаривающиеся стороны признают что все договоры до сего времени заключенные между обеими страна-ми не соответствуют обоюдным интересам Они соглашаются по-этому признать эти договоры отмененными и не имеющими силы Правительство Российской Социалистической Федеративной Со-

190 R O M Acirc N Ăветской Республики заявляет в частности что оно считает Тур-цию свободной от всяких к нему денежных или иных обязательств основанных на международных актах ранее заключенных между Турцией и царским правительствомrdquo)10

Astfel tratatul sovieto-turc din 16 martie 1921 a stipulat părţilor sem-natare să nu recunoască niciun tratat de pace sau alte acte internaţio-nale icircn cazul icircn care ar fi impuse cu forţa să adere una dintre părţi (ar-ticolul 1) anulacircndu-se tratatele inegale ale guvernului ţarist cu Turcia (articolul 6) fiind declarate nule orice fel de acţiuni şi drepturi referi-toare la regimul stabilit de aceste tratate (articolul 7)11

A trebuit să treacă mai bine de un secol pentru ca Rusia (deja cea so-vietică) să recunoască oficial nulitatea consecinţelor Păcii de la Bucu-reşti din 1812 iar poporul romacircn al Basarabiei să-şi decidă de sine stă-tător destinul prin Actul Unirii din 27 martie 1918 rezolvacircnd echitabil Problema basarabeană Pentru diplomaţia noastră rămacircne remarcabil bdquoRăspunsul guvernului romacircn la nota guvernului ucrainean din 5 mai trimis din Iaşi la 19 iunie 1919rdquo care preciza că bdquoDin punct de vedere geografic etnografic istoric aşa-zisa provincie a Basarabiei a fost deci din toate vremurile un pămacircnt romacircnesc şi a constituit o parte inte-grantă şi indivizibilă a Principatului Moldoveirdquo12

Icircn prezent este foarte simbolic să revenim ad initio acolo de unde am pornit la Wilno Vilnius13 Căci pasul nostru decisiv spre apropierea-aderarea la UE este icircn fond revenirea icircntacircrziată icircn sacircnul civilizaţiei tradiţionale ndash europene ce nu poate fi calificată doar ca un bdquopremiu realrdquo sau ipotetic ci ca o legitimă restabilire a unei situaţii geopolitice deşi parţiale rectificacircndu-se urmările nefastului Act din 1812 ce a fost ratificat la Wilno (Vilnius) cu 202 ani icircn urmă

Note 1 httpwwweconomistcomblogseasternapproa-ches201311moldova (accesat la 28052014)2 Vlad Mischevca Anul 1812 Două secole de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rusiei Chişinău 2012 142 p3 Sergiu Columbeanu Contribuţii privind situaţia inter-naţională a Ţărilor Romacircne icircntre anii 1806-1812 icircn bdquoRe-vista de istorierdquo Tom 29 1976 nr 5 p 657

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 1914 Mihai Eminescu Icircntre Scylla şi Charybda Opera politi-că ed a 2-a Editura Litera Internaţional Chişinău 2008 p 2155 Dionisie Fotino Istoria generală a Daciei sau a Transil-vaniei Ţării Munteneşti şi a Moldovei trad din greceşte de George Sion Editura Valahia Bucureşti 2008 p 7296 Полное собрание законов Российской империи т XXXII стр 316-322 251107 Cf Н В Захарова Отказ Советского правительст-ва от договоров царской России нарушавших права на-родов восточных стран Советский ежегодник меж-дународного права 1962 Изд АН СССР Москва 1963 с 134 Р А Тузмухамедов Международное значение опубликования Советским правительством тайных договоров царской России Вопросы теории и практики международного права Изд ИМО Москва 19598 Документы внешней политики СССР т I Госпо-литиздат Москва 1957 с 34-359 Дипломатический словарь т III С-Я Наука Мо-сква 1986 с 312-313 Документы внешней политики СССР т III Москва 1959 c 597-60410 httpwwwgenociderulibtreaties19htm (ultima accesare 28052014)11 Документы внешней политики СССР т III Госпо-литиздат Mосква 1959 с 597-604 12 Ion Agrigoroaiei Basarabia icircn acte diplomatice 1711-1947 Iaşi 2012 p 913 De consemnat că la 16 decembrie 1554 tot la Wilno (pe atunci Polonia) actualul Vilnius (capitala Lituaniei) a fost parafat bdquoTratatul de alianță şi de pace eternărdquo icircntre Alexandru Lăpuşneanu domnul Moldovei şi Sigismund al II-lea August regele Poloniei

192 R O M Acirc N Ă

Mihai Ştefan POIATĂŞansa estetică a fragmentului care devine icircntreg

MȘP ndash prozator cineast dramaturg Lector superior

la Catedra multimedia AMTAP cercetător știinţific la Institutul Patrimoniului

cultural al AȘM Vicepreșe-dinte al Uniunii Cineaștilor

din Moldova Semnează mai multe filme documentare

icircntre care O primăvară care a icircnceput icircn octombrie (1997) Probă de libertate (2006) Ve-nim și macircine pe-aici (2006)

Probă de independenţă (2011) Semnează volumele

Tentaţia contactelor imposibi-le (1999) Reguli de circulaţie

pentru apele subterane (2006) ROCK-ul bdquoNOROCrdquo-ul și NOI (2013) Voiaj de nuntă icircn trei (2013) Bereta albă din

autobuzul expres (2013)

Cei care nu l-au cunoscut pe Sergiu Plămădea-lă icircnainte de 19 martie 2014 (cacircnd a fost in-augurată expoziția bdquoKilometrul 0rdquo) au rămas surprinşi de faptul că evenimentul găzduit de Galeria Parter a Muzeului Național de Artă a fost mediat atacirct de generos şi nu s-ar fi mirat dacă ar fi aflat că protagonistul acestui eveni-ment a trezit invidia unor maeştri bdquorezidențirdquo icircn sala mare a Galeriei bdquoBracircncuşirdquo dar trecuți cu vederea de mass-media

Pentru cei care cunosc traseul creator al lui Sergiu Plămădeală surprinderea a fost pro-babil şi mai mare deoarece majoritatea cro-nicarilor evenimentului s-au icircncolonat sub flamura unui singur mesaj care deşi a fost formulat diferit a exprimat un punct de ve-dere comun bdquofrumuseţea ruinată a oraşuluirdquo bdquoo expoziţie care bate alarmardquo bdquopatrimoniul istoric este icircn pericolrdquo bdquoautorul ne avertizea-zărdquo bdquoautorul este icircngrijoratrdquo bdquoSergiu Plămă-deală se arată sigur de misiunea civică a fo-tografiilor sale şi de faptul că acestea ar putea schimba lucrurilerdquo [1]

Trebuie să recunoaştem că acest mod de a interpreta lucrările expuse icircn Galeria Parter a fost provocat (şi stimulat) chiar de autorul lor care a declarat bdquoAzi icircn centrele istorice din Bucureşti şi din Chişinău practic nu există

DIALOGUL ARTELOR I

Sergiu PLĂMĂDEALĂBiografia noastră

monumentele

Bucureşti Bulevardul Ion C Brătianu Biserica Colţei

II R O M Acirc N Ă

Bucureşti Str General Florescu Ion Emanoil

DIALOGUL ARTELOR III

Bucureşti Str Doamnei

IV R O M Acirc N Ă

București Str Colței

DIALOGUL ARTELOR V

București Str Șelimbăr

VI R O M Acirc N Ă

Chișinau Str Sadovaia

DIALOGUL ARTELOR VII

Chișinau Str Sadovaia

VIII R O M Acirc N Ă

București Str Biserica Amzei

București Str Doamnei

DIALOGUL ARTELOR IX

București Str Paleologu colţ cu Str Negustori

X R O M Acirc N Ă

București Str Negustori

DIALOGUL ARTELOR XI

Bucureşti Str Coltei

Bucureşti Str Doamnei

XII R O M Acirc N Ă

București Calea Moșilor

DIALOGUL ARTELOR XIII

București Str Colței

XIV R O M Acirc N Ă

Chișinău Str Șciusev

DIALOGUL ARTELOR XV

XVI R O M Acirc N Ă

București Calea Dudești

d i a l o g u l a r t e l o r 193

stradă fără casă icircn agonie ce ne cerşeşte milă şi icircndurare icircncercacircnd să ne spună că fără istorie fără trecut nu există viitorrdquo [2] Icircntr-adevăr ne sacircngerează inima cacircnd vedem vestigiile arhitecturale de pe str Şelimbăr str Colței (2) Calea Moşilor str Paleologu colț cu str Negustori şi ar fi fi-resc să ne alăturăm celor ce deplacircng monumentele demolate şi rămase bdquoca o tristă amintire doar icircn fotografiile lui Sergiu Plămădealărdquo

La prima vedere nimeni nu ar avea de obiectat nimic Nici nouă nici autorului Dar la o bdquoa doua vedererdquo mai atentă vom descoperi că uşile din str Biserica Amzei sunt icircntr-o stare admirabilă Şi dacă-i aşa de ce le-a fotografiat Doar nu le amenință niciun pericol Pare a fi satisfăcă-toare şi starea uşilor metalice de pe str Doamnei din Bucureşti dar au fost totuşi fotografiate De ce oare

Icircn căutarea răspunsului la această icircntrebare putem ajunge la presupu-nerea că dacă printr-un miracol lucrările de consolidare-restaurare ar fi fost finanțate conform necesităților atunci cele mai importante monumente de patrimoniu din Bucureşti şi din Chişinău ar fi fost rea-bilitate iar expoziția bdquoKilometrul 0rdquo nu ar mai fi avut loc Pentru că lui Sergiu Plămădeală i-ar fi lipsit bdquosursa de inspirațierdquo

Iar dacă examinăm mai atent lucrările dacircnsului simțim că ne dă ghes şi o altă presupunere că autorul este icircncacircntat de ceea ce vede că el admi-ră aceste vestigii şi că savurează posibilitatea de a surprinde efectele de-molatoare ale timpului Supoziția devine certitudine după ce ascultăm confesiunile autorului care recunoaşte că bdquofiecare casă icircşi are o istorie a sa care se depune peste ea de-a lungul anilor Asta icircncerc să redau icircn fotografiile melerdquo [3] Dar Sergiu Plămădeală nu se mulțumeşte să bdquore-deardquo amprentele istoriei el caută (şi găseşte) procedee care evidențiază şi amplifică aceste efecte distructive le adaugă expresivitate

Iar publicul nu pare deranjat de intenționatele exagerări Ba am pu-tea afirma că ele au un efect contrar celui aşteptat După ce auzim declarațiile lui Sergiu Plămădeală e firesc să ne aşteptăm că lucrările lui ne vor mobiliza la luptă cu nepăsarea birocrației care nu icircntreprin-de acțiunile necesare pentru a proteja patrimoniul național dar cacircnd păşim pragul sălii de expoziții simțim că trăirile care pun stăpacircnire pe noi sunt cu totul de altă natură revolta şi indignarea cedează locul curiozității şi revelației iar mai apoi plăcerii şi chiar admirației Senti-

194 R O M Acirc N Ămentele noastre civice cedează locul sentimentelor artistice Şi nu ne mai icircntrebăm de ce oare autorul nu indică adresele clădirilor de patri-moniu pe care le-a fotografiat

Această surprinzătoare bdquoicircnşelătorierdquo se produce datorită excesului in-explicabil de modestie al lui Sergiu Plămădeală care nu icircndrăzneşte să ne destăinuie că deşi nu operează cu pensula şi vopselele şi recurge doar al serviciile aparatului de fotografiat şi ale Photoshop-ului el este totuşi artist plastic şi nu membru al Asociației pentru Protecția Mo-numentelor

Şi dacă fotografia este un domeniu cunoscut de peste un secol de Pho-toshop am auzit abia după 1990 cacircnd frații Thomas şi John Knoll au reuşit să vacircndă companiei Adobe prima versiune a acestui software care este un program pentru editarea imaginilor digitale pe calculator Icircn prezent există peste 20 de programe de acest profil cu diverse nivele de complexitate şi fiecare utilizator icircşi alege editorul foto icircn funcție de necesități şi de pachetul de funcționalități pe care icircl oferă acesta Nu vom intra icircn detalii dar credem că pentru a ne face o impresie despre bdquoinstrumentelerdquo pe care le are la icircndemacircnă un artist-fotograf ar fi bine să cunoaştem posibilitățile Photoshop-ului şi să specificăm că acest program permite să fie efectuate următoarele bdquooperațiirdquo editări de lu-minozitate şi contrast culoare focalizare aplicare de efecte pe imagine sau pe zone (selecții) retuşare de imagini degradate icircndepărtarea unor elemente nedorite sau suprapunerea imaginilor schimbarea selectivă a culorii sau selectarea şi icircmbinarea imaginilor controlul perspectivei şi distorsiunea schimbarea contrastului şi luminozității etc

Cu alte cuvinte este vorba despre procedeele care pot fi utilizate pen-tru a modifica o imagine fotografică digitală icircn funcție de intențiile cre-atoare ale autorului dar şi de bdquomarja de creativitaterdquo pe care o oferă imaginea bdquoinițialărdquo Iată de ce o importanță deosebită are şi aparatul de fotografiat care este bdquoarma de vacircnătoarerdquo a autorului preferabil una performantă

Aparatul de fotografiat icirci permite lui Sergiu Plămădeală să colecteze bdquomaterie primărdquo ndash imagini supuse ulterior procesului de selecție şi va-lorificare Lucrările prezentate icircn cadrul expoziției ne permit să presu-punem că acest proces se desfăşoară icircn două etape din unele imagini

d i a l o g u l a r t e l o r 195

sunt omise bdquosurplusurilerdquo altora li se adaugă ceea ce le lipseşte Uşor de spus dar mai greu de realizat Icircn opinia noastră prima etapă constă icircn decuparea unor fragmente sau detalii care au şansa unei bdquoexistențerdquo autonome Autorul le testează ca să vadă dacă fragmentul poate deveni icircntreg De fapt le oferă o nouă şansă de a se impune atenției noastre

Iar noi privitorii ne icircntrebăm dacă autorul este alarmat de starea de degradare a unui edificiu icircntreg de ce ne prezintă doar un fragment Fiind icircntrebat dacă nu cumva fotografiile sunt pentru el doar un pre-text Sergiu Plămădeală ni s-a destăinuit bdquoAşa este Pornind de la un lucru aparent banal eu icircl refac icircl recreez icircl cizelez icircl şlefuiesc icircl ampli-fic dacircndu-i o viață nouă individualizată la maximrdquo [4]

Decupacircnd şi bdquoindividualizacircndrdquo fragmente arhitecturale Sergiu Plămă-deală ne invită să participăm la un exercițiu de imaginație şi dacă ne lăsăm ademeniți de această perspectivă să intuim icircntregul din care a bdquoevadatrdquo elementul respectiv dacă nu atunci să-l acceptăm icircn versi-unea propusă de autor şi să-i descoperim valențele care au fost puse icircn valoare datorită integrării lui icircntr-un nou context Iar dacă suntem dintre cei care ne lăsăm icircncacircntați de un ansamblu arhitectural dar ne scapă detaliile artistul ne icircndeamnă să ne oprim şi să le admirăm ndash este şi acesta un exercițiu util o şansă de a deveni participanții actului cre-ativ inițiat de autor

Presupunem că unii vizitatori ai expoziției după ce l-au ascultat pe Sergiu Plămădeală după ce au admirat fotografiile lui după ce au ci-tit comentariile din presa periodică s-au icircntrebat păi bine dar unele fotografii reprezintă edificii care nu merită să fie nici păstrate nici re-staurate pentru că nu au nici valoare artistică nici valoare istorică Nu putem să nu le dăm dreptate acestor privitori pentru că am identificat şi noi cacircteva edificii despre care am putea spune că singurul lor bdquomeritrdquo este că sunt vechi

bdquoDar mai sunt şi frumoaserdquo ne-ar putea replica autorul fotografiilor Icirci vom da dreptate desigur Se pare că Sergiu Plămădeală este un adept al lui Cesare Brandi care consideră că bdquovaloarea de vechime are funcţie esteticărdquo [5 p 74] Trecerea timpului peste un monument face inevitabil parte din bdquobiografiardquo sa [6] iar Sergiu Plămădeală ne sugerează că aceste monumente fac parte şi din biografia noastră Icircn

196 R O M Acirc N Ă

1 Aurelia Borzin Frumuseţea ruinată a oraşului bdquoZiarul Naţionalrdquo 29 martie 20142 Ibidem3 Interviu cu Sergiu Plămădeală realizat de Irina Nechit Buticurile dughenele sufocă centrul istoric al Chişinăului bdquoJurnal de Chişinăurdquo 25 martie 20144 Ibidem5 Cesare Brandi Teoria restaurării Editura Meridiane Bucureşti 19966 Alois Riegl Cultul modern al monumentelor (Esenţa şi geneza sa) INPRESS Bucureşti 1999

Bibliografie

lipsa lor am avea mai puține de povestit celor care vor dori cacircndva să ne asculte

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 197

Doina ARPENTILimba italiană ndash limba artelor a emigraților și a imigraților

Migrația şi mobilitatea socială reprezintă fe-nomene care vor schimba icircn mod ireversibil harta etnico-lingvistică a Europei şi icircn scurt timp vor duce la revizuirea unor idealuri ale Revoluției franceze (1748) conform cărora unitatea statală se identifică plenar cu unita-tea lingvistică şi cea națională Aceste feno-mene inedite pentru Italia (dar nu şi pentru statele ex-colonii ca Franța Marea Britanie Olanda etc) produc schimbări neaşteptate icircn structura ei socială şi o transformă dintr-o țară de emigrați icircn una de imigrați Icircn noua societate italiană multietnică didactica lim-bii italiene ca limbă nematernă a ridicat o stringentă problemă de stat care se materi-alizează prin intervenții de natură legislativă şi socială Conform unei teorii recente di-dactica limbii italiene pentru alolingvi este asociată cu fenomenul imigrației icircn realita-te această disciplină nu este deloc nouă ci dimpotrivă etalează o tradiție pluriseculară Istoria didacticii limbii italiene ca limbă stră-ină este de fapt istoria călătorilor romantici a literaților a admiratorilor de artă a negus-torilor şi a comercianților a diplomaților a emigraților şi a imigraților de altă dată este o istorie care nu exclude pe nimeni indiferent de statutul social şi de gradul de instruire

DA ndash doctorandă icircn bdquoTeoria limbajului şi

ştiinţe ale semnelorrdquo la Universitatea din Bari magistru icircn italiană la

Universitatea din Bologna profesoară de limba

italiană pentru alolingvi icircn cadrul Proiectului bdquoParole in Gioco ndash 3rdquo al Fondului

European pentru Integrare

198 R O M Acirc N ĂScurt parcurs istorico-didacticData oficială a afirmării didacticii limbii italiene pentru străini ca disci-plină este asociată cu instituirea icircn 1917 a Catedrei de limba italiană pentru străini icircn Universitatea din Siena prima instituție din tacircnărul stat unitar (Unitagrave drsquoItalia 1861) care organizează cursuri de limbă italiană destinate studenților străini Icircn realitate limba italiană şi di-dactica ei ca limbă străină se icircnființează concomitent Este ilustrativ icircn această ordine de idei faptul că primul dicționar al limbii italiene apare icircn anul 1612 cu un nume ambiguu Vocabularul1 Academicieni-lor de la Crusca (Vocabolario degli Accademici della Crusca)2 Cei 35 de academicieni cruschieni icircncheind redactarea operei se pomenesc icircn fața unei dileme cum să numească limba-obiect al cercetării lor După lungi dezbateri renunță la opțiuni precum limba toscană florentină sau italiană şi decid să nu o numească icircn niciun fel iar icircn prefață re-curg la vagi calificative bdquoaceastă limbărdquo bdquoacest limbajrdquo bdquolimba noastrărdquo etc Bizară situație foarte asemănătoare celei parcurse de limba romacirc-nă timp de un sfert de secol icircn Republica Moldova De facto e vorba de o problemă spinoasă care a tulburat de-a lungul secolelor liniştea intelectualilor italici implicați icircn nesfacircrşite dezbateri cunoscute sub numele de bdquochestiunea limbiirdquo (La Questione della lingua)3 Se crease o situație paradoxală limba italiană icircn devenire era deja concepută ca o artă cu mulți doritori de a o deprinde Succesul limbii italiene chiar de la icircnceputuri se datorează unor fapte de natură culturologică pentru că limba cum se ştie este expresia culturii iar Peninsula Italică a fost dintotdeauna o deschizătoare de drumuri leagănul culturii euro-pene După lungi secole de obscuritate medievală odată cu Renaşterea italiană se prefigurează o nouă epocă icircn istoria civilizaţiei iar Florența devine teren de inspirație artistică şi literară nu numai pentru locui-torii peninsulei dar şi pentru icircntreaga Europă Astfel popularitatea şi prestigiul limbii creşte icircmpreună cu numărul doritorilor de a o icircnvăța Pentru a face faţă acestor exigențe maeştrii limbii sunt nevoiți să-şi autoproducă materialele didactice indispensabile dar şi să elaboreze strategii didactice să organizeze şi să proiecteze icircn mod autonom pro-cesul de predare a limbii avacircnd la dispoziție un singur instrument ndash gramaticile descriptive ale nou-născutei limbi italiene Mai mult decacirct atacirct maeştrii de limbă de ieri exact ca profesorii de limba italiană de azi urmau să adapteze continuu procesul didactic la exigențele publi-

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 199

cului unii aspirau să icircnsuşească arta poetică sau a muzicii alții voiau să icircnvețe limba pentru a facilita raporturile comerciale cu negustorii italici ceilalți pur şi simplu se aventurau icircntr-o călătorie inițiatică prin Italia pentru a contempla vestigiile trecutului

Icircn pofida succesului extraordinar pe care icircl are italiana chiar de la icircn-ceputuri predarea şi difuzarea ei printre străini a rămas circumscrisă unui mediu restracircns de intelectuali Condițiile istorice nu au permis instituționalizarea acestui fenomen căci limba italiana spre deosebi-re de engleză şi franceză nu a fost nicicacircnd limba clasei dominante Politica lingvistică se conturează odată cu constituirea statului unitar (Regno drsquoItalia) icircn 1861 dar ea este direcționată nu spre străini ci spre băştinaşi Este ilustrativă celebra frază bdquoItalia e formată acum trebuie să formăm şi italieniirdquo4 Unitatea teritorială a Italiei a solicitat mari efor-turi şi mult timp iar realizarea unității sale lingvistice a fost un proces şi mai anevoios Conform unor estimări din 25 de milioane de locuitori doar 10 cunoşteau italiana Pentru marea majoritate limba maternă era unul dintre dialectele italice5 La distanță de 150 de ani mai sunt icircncă italieni (icircn special printre persoanele icircn vacircrstă) pentru care di-alectul este limba maternă iar italiana este limba a doua Prerogativa politicii lingvistice de pe timpuri era difuzarea limbii italiene icircn racircndul celor 90 ale populației demers extrem de dificil deoarece 75 din populație fiind analfabetă Abia regimul totalitar şi restricționist al lui Mussolini serviciul militar obligatoriu şi apariția radioului şi a televizi-unii au reuşit să suplinească această lacună apropiind naţiunea italiană de idealurile unității lingvistice culturale şi identitare

Didactica limbii italiene aziCategoriile de doritori de a icircnvăța limba italiană sunt astăzi ca şi odi-nioară multiple şi eterogene dar o serie de evenimente ale secolului precedent au schimbat profund scenariul didacticii Importante re-forme la nivel de sistem instituțional economic productiv şi social au determinat creşterea prestigiului Italiei la scară internațională iar noile valuri migratorii modifică identitatea culturală şi lingvistică a societății italiene Icircn aceste condiții creşte icircn mod exponențial numărul persoa-nelor care intră icircn contact cu limba şi cultura italiană

200 R O M Acirc N ĂConform estimărilor făcute de cercetătorii Giovanardi şi Trifone (2012) limba italiană este a cincea printre cele mai studiate limbi icircn lume precedată doar de engleză franceză spaniolă şi germană clasacircn-du-se icircnaintea limbii chineze icircn vertiginoasă ascensiune Icircn curricula şcolară şi universitară italiana constituie de obicei a doua sau a treia limbă străină

Pentru a răspunde acestor exigențe Italia propune un amplu suport didactic inclusiv cursuri de limbă şi cultură pe lacircngă asociații cultu-rale şcoli de limbă institute de cultură statale sau private itinerare formative universitare şi postuniversitare

La două dintre aceste instituţii ne vom opri cu titlu ilustrativ pentru a observa specificul didacticii limbii italiene E vorba de bdquoRomanicardquo (Modena) şi bdquoCultura Italianardquo din Bologna regiunea Emilia Romag-na Alegerea acestora a fost dictată de motivații personale meritocrati-ce

Şcoala bdquoRomanicardquo fondată icircn 1998 se autodefineşte drept bdquoAcademia pentru difuzarea limbii şi culturii italienerdquo Misiunea ei este de a le ofe-ri studenților străini veniți din toată lumea un instrument pertinent de cunoaştere a culturii italiene ndash limba bdquoRomanicardquo icircşi are sediul icircn centrul istoric al oraşului Modena icircn incinta unui edificiu cu valoare istorică şi arhitectonică deosebită proprietate a contesei Teresa Ma-lagoli Scapitelli E un cadru perfect pentru a te pătrunde de spiritul culturii italiene Cursurile sunt prevăzute pentru studenți de toate vacircr-stele concepute şi organizate conform didacticii moderne a limbilor străine promovată de Consiliul European Şcoala mai propune o serie de servicii extracurs cazarea (icircn familie la hotel sau apartament) un vast program pentru timpul liber (excursii concerte sărbători popu-lare etc)

O şcoală de mare interes este şi bdquoCultura Italianardquo cu sediul icircn Bo-logna ndash oraş studențesc care cucereşte prin bogăția sa culturală şi ar-hitecturală prin tradițiile gastronomice şi prin viaţa nocturnă foarte activă Bologna e renumită şi prin faptul că aici cu aproape o mie de ani icircn urmă a fost fondată prima instituţie de icircnvăţămacircnt superior din Europa ndash Universitatea din Bologna bdquoAlma Mater Studiorumrdquo bdquoCultura Italianardquo este unica scoală de limbi specializată exclusiv icircn

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 201

didactica limbii italiene pentru străini şi propune o vastă gamă de cursuri italiana pentru afaceri marketing şi industrie italiana pen-tru turismul industrial italiana pentru arhitectură italiana pentru medicină italiana pentru icircnscrierea la universitate italiana pentru studenții Erasmus şi Socrates italiana pentru istoria artei şi literatu-ra italiană Oferta formativă a şcolii este completată de cursurile de limba italiană icircmbinate cu ore de gastronomie şi enologie italiană Ca şi bdquoRomanicardquo şcoala de la Bologna propune diverse opțiuni de cazare a cursanţilor şi o varietate de activități extraşcolare ce permit studenților străini o imersiune totală icircn ambianța lingvistică şi cultu-rală italiană

Aceste modele de organizare a şcolilor de studiere a limbii sunt răs-pacircndite icircn toate oraşele italiene Icircn special se bucură de o mare priză şcolile din oraşele cu vechi tradiţii culturale Roma Florența Veneția Verona etc Şcolile din zonele balneare frecventate icircn mod asiduu de clientela rusă mai propun şi cursuri de bucătărie italiană care este icircn vogă icircn Rusia

Această tipologie de şcoli este orientată spre un public cu posibilități economice largi toate cursurile fiind contra plată Icircn rare cazuri acestea sunt finanțate de diverse instituții care oferă burse de studii Imigranții care au reşedință icircn Italia şi doresc să-şi perfecționeze competența lingvistică aleg de cele mai multe ori alte categorii de cursuri

Universități pentru străiniPe teritoriul peninsulei activează o serie de centre universitare pentru străini cele mai importante fiind Perugia şi Siena Instituţii de icircnvăţă-macircnt superior de acest gen mai sunt icircn Roma Florența Reggio Calabria

Universitatea din Perugia este cea mai veche şi cea mai prestigioasă instituție din Italia unde se realizează predarea cercetarea şi difu-zarea limbii şi culturii italiene printre studenții străini Fondată icircn 1921 din ambiția avocatului Astorre Lupattelli faimoasa universita-te este supranumită bdquoAmbasadoarea Italiei icircn lumerdquo căci pe lacircngă activitatea didactică şi formativă promovează o serie de acțiuni icircn sprijinul politicilor lingvistice promovacircnd plurilingvismul Icircn cola-borare cu alte instituții din Italia şi de peste hotare Universitatea din

202 R O M Acirc N ĂPerugia propune cursuri de italiană la distanță cursuri de italiană pentru imigranții adulți cursuri de perfecționare pentru profesorii din Italia şi din străinătate cursuri pentru profesorii şcolilor medii italiene orientate spre integrarea elevilor străini copii de imigranți cursuri orientate spre promovarea limbii a literaturii a culturii şi creativității italiene icircn toate formele sale de manifestare bdquoMade in Italyrdquo6 activități de cercetare a fenomenelor legate de icircnvățarea lim-bii italiene ca nematernă

Audienţii provin din toate colțurile lumii Un dosar statistic al atene-ului furnizează următoarele date studenţi din Asia Orientală şi Meri-dională ndash 33 UE ndash 33 din ţările extraeuropene ndash 9 din America de Nord ndash 7 din America Centrală ndash 5 din Africa de Nord ndash 5 din Asia Occidentală ndash 4 din Oceania ndash 2 din Africa Subsaharia-nă ndash 2

Universitatea pentru Străini din Siena este instituția care se alimentea-ză dintr-o tradiție didactică pluriseculară aici icircn 1588 a fost instituită prima Catedră de limbă italiană destinată studenților germani tot aici după unificarea Italiei produsă icircn anul 1861 au fost inițiate primele cursuri de limbă şi cultură italiană pentru străini Este renumită mai ales prin Departamentul său de didactică şi cercetare şi prin Şcoala su-perioară de doctorat şi specializare Aici activează savanți şi cercetători de prestigiu autori de studii manuale de lingvistică italiană manuale de didactică culegeri de materiale didactice etc Printre personalităţile care au stat la temelia didacticii moderne a limbii italiene sunt Mas-simo Vedovelli (ex-rector) Mauro Moretti Monica Barni Paola Dar-dano Pierangela Diadori Andrea Villarani şa Calitatea cercetărilor ştiințifice realizate sub egida acestui ateneu a fost apreciată de Con-siliul European care a consemnat pentru 10 ani consecutivi Label-ul European pentru Limbi7

Limba italiană a imigranțilorAcest cadru idilic al didacticii limbii italiene contemporane este um-brit de o situație pe cacirct de nouă pe atacirct de insidioasă Este vorba de fenomenul imigrației neaşteptat şi precipitat care a găsit o Italie ab-solut nepregătită şi dezarmată icircn acest sens Italienii au emigrat de-a

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 203

lungul deceniilor icircn Nordul Europei sau peste ocean dar nu erau pregătiți să găzduiască la racircndul lor imigranți Localnicii mai icircn vacircr-stă ne-au mărturisit icircn interviurile realizate icircn cadrul colectării datelor sociolingvistice că li se părea nefiresc şi ciudat să icircntacirclnească icircn stradă persoane cu trăsături somatice diferite de ale lor icircmbrăcați icircn mod bi-zar vorbind limbi necunoscute stranii care nu erau călători sau turişti avacircnd un aer insolit Icircn 1979 Catedra de sociologie a Universității bdquoLa Sapienzardquo din Roma scoate de sub tipar prima publicație ştiințifică la tema imigrației Fenomenul migrator era perceput ca un pericol o amenințare a ordinii publice (de fapt şi astăzi icircn unele cazuri aceşti străini sunt văzuți icircn special de generațiile mai icircn vacircrstă ca atentatori la liniştea publică şi la integritatea națională) Doi ani mai tacircrziu icircn 1981 apare o altă publicație deja de natură lingvistică icircn care se presupunea că şi icircn Italia ar putea exista aceleaşi probleme lingvistice cu care s-au confruntat emigranţii italieni peste hotare la icircnceputul secolului tre-cut Studiul se referea mai ales la integrarea lingvistică a subiecților imigrați la aspectul icircnvățării spontane adică icircn stradă a limbii italiene şi la competențele minime de comunicare dezvoltate icircntr-un context neinstituționalizat Dar acestea au fost doar primele abordări super-ficiale ale problemei La distanță de mai mult de trei decenii atitudi-nea s-a schimbat Prezența imigranților a devenit un fapt firesc care nu amenință ci dimpotrivă valorizat devine o prețioasă resursă econo-mică şi culturală Icircntre timp şi Uniunea Europeană a manifestat sen-sibilitate şi participare orientacircndu-şi politica spre integrare şi valori-zare a resurselor umane indiferent de proveniență şi culoarea pielii Astăzi problema principală este icircncadrarea acestor resurse icircn circuitul valoric european proces care se poate realiza doar prin intermediul limbii societății italiene Situația imigranţilor s-a icircmbunătățit conside-rabil graţie cercetărilor icircn domeniu a studiilor care sugerează soluții şi se materializează prin politici sociale şi lingvistice Pe de o parte asociațiile interculturale şi mai multe OGN-uri ale statului italian pun la dispoziția imigratului o serie de servicii gratuite inclusiv cursuri de limbă italiană Pe de altă parte UE a instituit Fondul European pentru Integrare care finanțează diverse intervenții şi proiecteAm avut ocazia să colaborez icircn calitate de profesoară de italiană pen-tru alolingvi icircn cadrul unui asemenea proiect bdquoParole in Giocordquo Be-neficiarii acestor cursuri reprezintă un public foarte neomogen icircn ceea

204 R O M Acirc N Ăce priveşte caracteristicile sociolingvistice originea etnică religia ni-velul de instruire vacircrsta sexul gradul de cunoaştere a limbii italiane Cu toate că doctrina pledează pentru o didactică personalizată care se adaptează la exigențele ritmul şi stilul de icircnvățare al fiecărui student practica demonstrează că implementarea acestei teorii este sinuoasă anume din cauza diversităţii contigentului De cele mai multe ori gru-pele de studenţi se alcătuiesc fără a se ține cont de nivelul de pregătire de vacircrstă de exigențele personale Aceşti factori compromit procesul didactic şi complică considerabil eficiența icircnsuşirii limbii Pe lacircngă abilitate pedagogică pregătire teoretică şi o solidă bază metodologi-că profesorul trebuie să manifeste şi competențe de mediator cultural sociolog psiholog şi antropolog Icircn astfel de clase apar diverse proble-me Prezentăm cacircteva din cele mai frecvente situații făcacircnd referință la experiența personală

Anul curent icircn cadrul proiectului european bdquoParole in Gioco ndash 3rdquo am organizat o clasă de nivelul A1-A2 (conform CEFR8) avacircnd un con-tigent neomogen un tacircnăr absolut analfabet o tacircnără puțin instrui-tă icircn limba urdu dar care nu poseda nicio competență grafică icircn alfa-betul latin un tacircnăr care a icircnvățat italiana icircn stradă obținacircnd o bună competență comunicativă icircn detrimentul competenței gramaticale o adultă stabilită icircn Italia de mai mulți ani care poseda bine italiana şi care a decis să şi-o perfecționeze Un alt factor destabilizant este natura culturală a acestora studenții provenienți din statele comunităţii euro-pene sau din Europa de Est şi America Latină ndash state unde religia prin-cipală este creştinismul ndash sunt persoane extravertite şi expansive şi nu icircntacircmpină dificultăți icircn comunicare Pentru acest contingent sunt deo-sebit de eficiente lecțiile interactive cu aplicarea strategiilor didactice precum discuția studiul de caz problem solving simulația role playng etc Studenții din statele islamice africane şi asiatice (cu excepția chi-nezilor) reacționează cu o anumită perplexitate la astfel de activități care probabil contravin icircn opinia lor bunului-simț ori sunt icircn deza-cord cu stilul de icircnvățare promovat icircn țara de origine Femeile islamice sunt şi mai dezavantajate căci majoritatea sunt mai puțin şcolarizate decacirct bărbații Opoziţia femeie ndash bărbat se resimte şi icircn alte situații de conflict legate de ierarhia sexelor icircn cadrul altor culturi diverse de cea occidentală de exemplu raportul profesoară (femeie) versus părinte tată (bărbat) Această observație nu se bazează doar pe fapte empirice

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 205

dar şi pe constatările colegelor mele profesoare de la şcoala medie din Carpi (Modena) cu care colaborăm icircn cadrul unor proiecte focalizate spre integrarea elevilor străini copii ai imigranților

Cu toate acestea activitatea de profesor de limbă italiană pentru stră-ini oferă multe satisfacții şi recompense morale căci pentru un străin imigrat şcoala nu este doar o instituție de icircnvățămacircnt ci şi un loc de socializare poate unul din puținele unde se simte protejat important şi integrat

Limba italiană a imigranților din generația a douaDacă pentru imigranții adulți contactul cu limba şi cultura italiană este nefiresc şi traumatizant atunci pentru copiii lor care s-au născut icircn Italia sau au venit aici la o vacircrstă fragedă acest contact este absolut na-tural Icircn cazul lor apare o altă problemă ndash transmiterea şi conservarea limbii de origine Pentru mulți dintre aceştia italiana este a doua limbă maternă sau limba dominantă spre marea decepție a părinților Ei icircşi construiesc identitatea culturală pornind de la limba şi cultura italiană Icircn ultimii ani Ministerul Instruirii al Universității şi al Cercetării din Italia (MIUR) a legiferat o serie de măsuri orientate spre integrarea elevilor imigranți Pe de altă parte integrarea se prezintă ca o anihilare a diversității ceea ce contravine conceptului european de multicultu-ralitate Actele normative europene recomandă includerea limbilor materne icircn curricula şcolară ca limbă de studiu Astfel fiecare copil de altă etnie ar avea dreptul să studieze limba sa maternă icircn şcoala italia-nă Din păcate statul italian deocamdată nu icircntreprinde nicio acțiune pentru realizarea acestui obiectiv

ConcluziiIcircn ultimii treizeci de ani globalizarea mobilitatea capitalurilor şi a re-surselor umane şi nu icircn ultimă instanță recentele fenomene migra-torii au pus icircn fața didacticii o serie de noi probleme şi sarcini recla-macircnd revizuirea teoriilor şi adaptarea la noile imperative ale timpului Dacă la icircnceputuri didactica era o materie exclusiv pedagogică astăzi ea operează icircntr-un spațiu interdisciplinar Doar icircn stracircnsă colaborare cu ştiințele sociale şi cu cele statistice şi economice didactica limbilor

206 R O M Acirc N Ăstrăine poate reflecta o panoramă clară a noilor condiții icircn care este nevoită să se realizeze aşa ca să delimiteze cu precizie target-ul de con-sumatori (ai produsului predare ndash icircnvățare a limbii străine) şi să indi-vidualizeze necesitățile şi exigențele acestora Noile imperative nu mai sunt preocupări doar ale unui icircngust cerc de specialişti Se face indis-pensabilă intervenția statului Uniunea Europeană s-a arătat receptivă la problemele lingvistice şi culturale chiar din momentul fondării sale propunacircndu-şi să facă din diversitatea culturală şi lingvistică nu un ob-stacol ci o resursă mai mult decacirct atacirct noile fenomene migraționale sunt concepute ca o valoare icircn plus Icircntru realizarea acestui demers Consiliul European a emis o serie de documente normative a elaborat CEFR-ul ca instrument de cuantificare a competențelor de limba stră-ină a pus icircn acțiune mai multe programe printre care LLP9 şi a dispus instituirea diverselor fondurilor de sprijin printre care şi FEI10

Icircn pofida faptului că pacircnă icircn prezent au fost investite resurse şi eforturi cacircmpul de cercetare al didacticii limbilor străine şi al limbii italiene ca limbă străină oferă permanent noi repere pentru investigație O pro-blemă deschisă cel puțin pentru spațiul italian rămacircne a fi formarea şi perfecționarea cadrelor didactice specializate icircn predarea limbii italie-ne alolingvilor Icircn realitate sistemul de icircnvățămacircnt italian traversează perioada de tranziție care a icircnceput acum un deceniu dar mai multe vicisitudini politice căderi de guvern schimbări de putere etc fac ca acest proces de renovare şi restructurare să se producă icircn faze alternan-te Sectorul formării şi selecționării resurselor umane icircn general şi al cadrelor didactice icircn particular rămacircne a fi o problemă ardentă sursă continuă de dezbateri şi polemici

Note 1 Primul dicționar al limbii italiene şi al doilea dicționar al unei limbi moderne anticipat doar de dicționarul lim-bii spaniole al lui Sebastiaacuten de Covarrubias apărut icircn 16112 Academia de la Crusca este institutul limbii italiene care reuneşte savanți cercetători lingvişti şi filologi ai limbii italiene Este cea mai veche academie lingvistică din lume constituită la 25 martie 1585 la Florența3 Cu acest termen este indicată o dispută lingvistică ce icircncepe icircn secolul al XVI-lea şi ajunge la un deznodămacircnt abia la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea odată cu unificarea politică şi lingvistică a Italiei

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 2074 bdquoFatta lrsquoItalia ora bisogna fare gli italianirdquo (Massimo DrsquoAzeglio)5 Dialectele italiene sunt limbi neolatine nu forme co-rupte ale limbii italiene dotate cu demnitate lingvistică dar care din motive socioistorice nu au ajuns să aibă un caracter normat şi o formă scrisăCitez din Paolo Achile (Lrsquoitaliano contemporaneo Mulino Bologna 2003 p 13) bdquoi dialetti italiani non rappresen-tano varietagrave locali della lingua nazionale neacute tantomeno deformazioni o corruzioni di questa ma proprio come lrsquoitaliano letterario ndash costituitosi anche esso sulla base di un dialetto (il fiorentino trecentesco) ndash e come le altre lingue e dialetti romanzi derivano dal latino volgare e hanno dunque dal punto di vista storico-linguistico la stessa dignitagrave della linguardquo6 bdquoMade in Italyrdquo este mai mult decacirct o certificare a provenienței produsului este un semn al calității unui produs realizat datorită fanteziei şi creativității tipice italiene bdquoMade in Italyrdquo a cucerit icircntreaga lume şi este concepută ca o expresie a italienității icircn toate domeniile gastronomie artă desing modă tehnologie etc7 Marcă (certificat) de calitate recunoscută la nivel euro-pean ce conferă prestigiu şi valoare experienței şi materi-alelor realizate icircn cadrul predării şi icircnvățării limbilor8 Common European Framework of Reference for Lan-guages9 Longlife Learning Programme (Program de icircnvăţare pe tot parcursul vieţii)10 Fondul European pentru Integrare

208 R O M Acirc N Ă

Ioan S CAcircRAcircCB P Hasdeu Studii de ştiinţa limbii Prologul editorului studiu introductiv şi note de Cristinel Munteanu Editura Institutul European Iaşi 2013

ISC ndash doctor icircn filozofie (1985) cu teza Semantica

propoziţiei prof univ dr la Universitatea bdquoDunărea de Josrdquo din Galaţi unde a

predat cursuri de limba romacircnă contemporană

logică semiotică şi filozofia limbajului Este interesat de cercetarea

inter- şi transdisciplinară a limbajului de sintaxa şi de pragmasemantica

limbii romacircne precum şi de posibilitatea constituirii unei semantici generale a limbilor naturale valabilă atacirct pentru lingvişti cacirct şi pentru logicieni Volume

publicate Icircntemeieri raţionale icircn filozofia ştiinţei

(1983 coautor) Introducere icircn semantica propoziţiei

(1991) Curs de semantică (2001) Introducere icircn

morfologie (2002) Teoria şi practica semnului (2003)

Cartea o reeditare a două studii de lingvisti-că ale celui care poate fi numit bdquoprimul nostru teoretician al limbajuluirdquo Bogdan Petriceicu Hasdeu are icircn intenţia autorului semnifi-caţia unui omagiu adus unui romacircn atins de aripa geniului la 175 de ani de la naşterea acestuia

Cele două studii sunt Un nou punct de vede-re asupra ramificaţiunilor gramaticei compara-tive şi Laletica sau fisiologia sonurilor ambele publicate de B P Hasdeu icircn primele patru numere din 1882 (ianuarie ndash primul studiu februarie martie şi aprilie ndash al doilea studiu) ale revistei sale bdquoColumna lui Traianrdquo Nu fap-tul reeditării acestor studii constituie omagiul adus lui Hasdeu Ambele studii mai fuseseră reeditate icircn 1974 la Chişinău ndash pri-mul studiu ndash şi icircn 1988 la Bucu-reşti ambele stu-dii De altfel cele 50 de pagini cacirct ocupă icircmpreună aceste studii nu ar fi putut consti-tui materia unei cărţi Cartea are

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 209

236 de pagini şi cuprinde un prolog al editorului un cuprinzător stu-diu introductiv o notă asupra ediţiei cele două studii (primul urmat de 4 pagini de note ale editorului al doilea fiind doar o simplă reprodu-cere prin scanare a paginilor din cele trei numere ale revistei bdquoColumna lui Traianrdquo) un rezumat icircn limba engleză al principalului subcapitol al studiului introductiv De la noematologia lui Hasdeu la skeologia lui Coşeriu şi o anexă icircn limba engleză On the Real Object of Linguistics material publicat ca articol aparte şi icircn nr 52013-2014 al revistei bdquoEnergeiardquo scoasă la Tuumlbingen de urmaşul lui Eugeniu Coşeriu Johan-nes Kabatek Dacă articolul respectiv nu are doar intenţia de a rezuma conţinutul studiului introductiv ci aşa cum afirmă icircntr-o explicaţie din subsolul anexei şi intenţia de a icircmbunătăţi icircnţelegerea cacirctorva dintre problemele dezbătute icircn această carte s-ar fi cuvenit să fie tradus icircn limba romacircnă Cartea se icircncheie cu o bibliografie cuprinzătoare şi vari-ată şi un indice de nume proprii

Ediţia aceasta este o icircncercare de evaluare a contribuţiei lui B P Hasdeu la dezvoltarea lingvisticii romacircneşti şi o icircncercare de recuperare a gacircn-dirii lingvistice hasdeene Se ştie că timpul este o sită deasă prin care se reţin cu parcinomie fapte şi gacircnduri trecute Pentru a putea selecta acele contribuţii ale trecutului pe care le poate recupera prezentul şi care pot fi propuse judecăţii viitorului exegetul recuperatorul trebuie să-şi poată anihila pornirile simpatetice şi să dispună de criterii calitati-ve ferme icircn valorizarea contribuţiei marilor personalităţi

Prima cerinţă este mai greu de evaluat icircntrucacirct de regulă alegerile noastre sunt conduse de anumite afinităţi şi simpatii uneori neconşti-ute Soluţia trebuie căutată icircn confruntarea cu părerile altora cu con-diţia ca aceşti alţii să fie personalităţi importante ale culturii noastre

Marea admiraţie a lui Cristinel Munteanu rămacircne icircn limitele raţiunii intelective pentru că ştie să apeleze la punctele de vedere ale unor mari lingvişti romacircni din trecut şi de astăzi Icircn partea centrală a cărţii studiul introductiv icircşi sprijină punctele de vedere pe aserţiunile unor personalităţi de primă importanţă pentru lingvistica noastră Cicerone Poghirc G Ivănescu Gh Mihăilă Gr Bracircncuş Dar argumentele cele mai puternice icircn sprijinul afirmaţiilor sale provin din confruntarea lui Hasdeu cu bdquolingvistica modernă icircn forma ei cea mai completărdquo (p 17) lingvistica integrală coşeriană

210 R O M Acirc N ĂApropierile icircntre gacircndirea lingvistică a lui B P Hasdeu şi lingvistica promovată de E Coşeriu au fost puţine şi bdquotimiderdquo (ibid) Cristinel Munteanu le icircntacirclneşte doar la Dorin Uriţescu (care icircntr-un articol despre contemporaneitatea lui Hasdeu afirmă că icircn opera lingvistică a lui Hasdeu se prefigurează teoria coşeriană a schimbării lingvisti-ce) şi icircntr-o lucrare publicată postum a marelui lingvist moldovean Silviu Berejan care găseşte la Hasdeu ideea că orientarea fragmenta-ră a icircntemeietorilor lingvisticii ar trebui icircnlocuită printr-o orientare integrală orientare icircntemeiată icircn lingvistică abia de către Eugeniu Coşeriu

Cristinel Munteanu va evidenţia icircncă multe alte idei şi intuiţii despre limbă prin confruntarea acestora cu teoria lingvistică a lui E Coşeriu subliniind şi coerenţa internă a operei lingvistice hasdeene Pentru aceasta apelează la metoda hermeneutică practicată de E Coşeriu Autorul icircnfăţişează principalele concepte şi distincţii hasdeene tre-cacircndu-le prin grila lingvisticii coşeriene şi putacircnd să dezvolte astfel punctele de vedere hasdeene bdquomergacircnd cu Hasdeu dincolo de Hasdeurdquo

Paginile icircn care comentează studiul Un nou punct de vedere asupra ra-mificaţiunilor gramaticei comparative ne oferă un model de analiză de text care are intenţia de a recupera pentru lingvistica modernă o idee hasdeeană E vorba de conceptul de noematologie prin care Hasdeu denumeşte o disciplină lingvistică sui generis cea care trebuie să stu-dieze ceea ce M Breacuteal numise cacircndva bdquoidei latenterdquo adică subicircnţelesu-rile sensurile lipsite de formă expresie icircntacirclnite atacirct de des icircn limbaj Analiza cu intenţii recuperatoare a textului nu va icircncepe icircnsă cu pre-zentarea disciplinei lingvistice numite de Hasdeu noematologie ci prin prezentarea conceptului coşerian anticipat prin noematologie cel de skeologie Skeologia este icircn accepţia pe care i-o dă Coşeriu o disciplină lingvistică al cărei obiect de studiu este contribuţia la vorbire a cunoş-tinţelor pe care utilizatorii semnelor le au despre obiectul desemnat Sensul unui text nu e dat doar de combinarea semnificatelor de lim-bă cu desemnarea ci şi de cunoaşterea lucrurilor desemnate Sensul lipsit de expresie bdquoideile latenterdquo despre care vorbeşte noematologia este analog cunoaşterii lucrurilor din skeologia coşeriană şi Cristinel Munteanu este icircndreptăţit să observe că noematologia anticipează ske-ologia

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 211

Pe această cale se poate ajunge la afirmaţii de tipul bdquoHasdeu anticipea-ză şi etnolingvistica aşa cum o va redefini mai tacircrziu Coşeriu astfel icircncacirct să corespundă unei lingvistici skeologicerdquo (p 87)

Studiul clasificării hasdeene a subdisciplinelor lingvistice icirci relevă lui Cristinel Munteanu posibilitatea de a afirma că Hasdeu ar fi putut icircnte-meia disciplina numită astăzi frazeologie chiar dacă bdquodin păcate icircn epo-ca lui Hasdeu timpul frazeologiei ndash ca disciplină preocupată de studie-rea acestor unităţi lingvistice cu regim special ndash icircncă nu sosiserdquo (p 98)

Al doilea studiu hasdeean publicat icircn această carte Despre laletică sau despre fisiologia sonurilor este mai puţin comentat icircn studiul introduc-tiv Autorul se foloseşte icircnsă de aprecierile a doi exegeţi ai operei lui Hasdeu Cicerone Poghirc şi Grigore Bracircncuş

Studiul publicat este primul tratat de fonetică generală din istoria lingvis-ticii romacircneşti Sunt remarcate icircn carte un număr de merite deosebite şi de aspecte originale ale studiului dintre care redăm cacircteva realizarea unei clasificări ingenioase a sunetelor apelul la elemente de formaliza-re a limbii (figuri geometrice formule matematice sau date statistice) faptul de a fi atras atenţia asupra necesităţii stabilirii raporturilor reale icircntre sunete şi litere sau de a fi recomandat utilizarea unor aparate pre-cise cum era fonograful pentru clasificarea fiziologică a sunetelor şa

Stăpacircnind bine conceptele domeniului şi fiind capabil să se expri-me cu gacircndirea non-eului Cristinel Munteanu aduce un omagiu lui B P Hasdeu demonstracircnd că inteligenţa este deschisă viitorului

212 R O M Acirc N Ă

Ion CIOCANUDouă romane rezistente ale lui Mihail Gh Cibotaru

Icircn 2013 la Editura Lumina au apărut două romane ale lui Mihail Gh Cibotaru nomi-nalizate icircn titlul volumului lansat ndash Eclipsa şi Vijelia Scrise icircn perioada restructurării şi transparenţei iniţiată de tacircnărul pe atunci preşedinte al URSS-ului Mihail Gorbaciov ambele opere se dovedesc a fi emblematice pentru literatura posttotalitară abordacircnd fap-te icircntacircmplări evenimente de anvergură isto-rică icircn mare măsură actuale pacircnă icircn prezent

Primul roman de care ne preocupăm icircn stu-diul de faţă Eclipsa a fost scris icircntre anii 1987-1989 şi publicat iniţial icircn revista bdquoBasa-rabiardquo nr 9-10 din 1990 Axat icircn principal pe dezvăluirea dureroaselor răni cauzate basara-benilor de crimi-nalele deportări staliniste din 6 iulie 1949 ro-manul reprezin-tă o investigaţie memorialistică publicistică ar-tistică veridică icircndrăzneaţă şi ris-cantă dacă luăm icircn calcul că pe atunci mai exista Uniunea Sovieti-

IC ndash scriitor dr hab consultant ştiinţific la

Institutul de Filologie al AŞM Semnează 40 de

cărţi majoritatea ndash de critică şi istorie literară

de sociolingvistică şi de cultivare a limbii

Lucrări apărute după 1990 Literatura romacircnă

contemporană din Republica Moldova (1998) Literatura romacircnă Studii şi materiale

pentru icircnvăţămacircntul preuniversitar (2003) Scriitori de ieri şi de azi (2004) Efortul salvator (2006) Salahorind (2008) Darul lui Dumnezeu

(2009) Noi şi cuvintele noastre (2011) Cărţile din

noi (2011) Absenţa exclusă (2013) Rămurea de iasomie Memorii şi meditaţii (2013)

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 213

că partidul comunist mai era considerat unicul partid de guvernămacircnt (conform Constituţiei URSS) mentalitatea populaţiei mai plătea tribut ideilor şi idealurilor comuniste Publicat icircntr-o revistă care cu-racircnd avea să-şi sisteze apariţia romanul a trecut aproape neobservat iar editat icircn 2005 la Timişoara icircntr-un tiraj derizoriu n-a ajuns pe masa de lecturi a unui cerc larg de cititori Lansat icircntr-un volum recent romanul abia acum icircşi icircncepe adevăratul periplu Şi este necesar să ne dăm bine seama că Eclipsa se pretează unei lecturi din trei dimensiuni temporale diferite Prima dimensiune i-a fost ca şi cum dictată autoru-lui de realităţile concrete icircn care s-au desfăşurat evenimentele evocate icircn roman E vorba de viaţa basarabenilor icircnfricoşaţi de moarte după 28 iunie 1940 şi-n primii ani de după războiul stalinist-hitlerist despre a cărei esenţă nu se putea nici măcar pomeni Războiul din 1941-1945 era considerat unanim bdquode Apărare a Patrieirdquo foametea din 1946-1947 a fost tabuizată cu străşnicie iar deportarea ndash declarată un beneficiu pentru ţărani şi o măsură represivă pe deplin icircndreptăţită icircmpotriva chiaburimii şi a bdquoduşmanilor poporuluirdquo adică icircmpotriva ţăranilor icircn-stăriţi şi elitei intelectuale de obicei cu studii făcute icircn Romacircnia

Cea de-a doua dimensiune a romanului este echivalentă cu perioada in-cipientă a lichidării spaţiilor bdquoalberdquo din istoria Uniunii Sovietice inclu-siv din trecutul imediat al Moldovei Icircncepeau să fie publicate articole studii eseuri memorii despre atrocităţile regimului comunist de-a lun-gul deceniilor leninist-staliniste apoi brejneviste dezvăluiri odinioară inimaginabile despre caracterul hrăpăreţ al celui de-al doilea război mondial nu doar din partea hitlerismului german după cum se vorbise icircn toată presa şi icircn manualele de pacircnă la Gorbaciov dar şi din partea sta-linismului sovietic se discuta relativ liber despre foametea organizată de comunişti icircn 1946-1947 icircn scopul realizării nestingherite a colectivizării şi chiar despre caracterul forţat inuman icircn esenţă al acesteia

Pe un atare fundal social-politic scrierea şi publicarea romanului Eclip-sa devenise posibilă fără a prezenta icircnsă un gest literar-artistic prea obişnuit Autorul făcea dovada unei prime viziuni noi asupra trecutu-lui icircncă nedefrişat icircn literatura timpului

Cea de-a treia dimensiune temporală care motivează lectura roma-nului Eclipsa e oferită de capacitatea scriitorului de a fi inaugurat o altă perspectivă a icircnţelegerii lucrurilor principialmente deosebită de

214 R O M Acirc N Ăanterioarele prezentate icircn literatura moldovenească despre colecti-vizare şi icircn general despre viaţa satelor noastre icircn perioada istorică respectivă

Naraţiunea de la persoana icircntacirci asigură romanului icircn discuţie o pu-ternică undă confesiv-evocatoare textul prezentacircndu-se ca o destăi-nuire a tacircnărului ţăran Goriţă Arnăutu Trecem peste faptul că acesta se icircntoarce (din Siberia) icircn satul de baştină văzut şi apreciat ca unul paradisiac după cum (mai) era el la 1990 Dacă s-ar icircntoarce azi ar vedea numai sărăcia şi decăderea dezastruoasă Sunt mai mult decacirct discutabile blestemul aruncat de către protagonistul romanului asupra satului natal (bdquoCum de-a putut tăcea văzacircnd că se face o nedreptate Oamenii priveau cu ochii holbaţi de mirare schimbaţi la chip poate şi revoltaţi icircnsă chiar Dăruşca n-a scos o vorbă de protest n-a venit pacircnă la gară să ne luăm rămas bunrdquo) şi jurămacircntul lui (bdquoCacirct voi fi şi voi trăi să nu-i mai calc drumurile Nici numele să nu-i audrdquo) Subiectiv Goriţă Arnăutu poate fi uşor icircnţeles Obiectiv icircnsă nu satul nu fata dragă ci conducerea statului sovietic cu planurile diabolice de strămu-tare a popoarelor de bdquolichidarerdquo a aşa-zisei chiaburimi de icircnfometare a ţărănimii poartă vina celor icircntacircmplate

Şi dacă ne-am pomenit polemizacircnd cu scriitorul nu are dreptate Go-riţă Arnăutu nici icircn cazul lui Trifan Hrincă fostul preşedinte al sovie-tului sătesc Icircn mod subiectiv protagonistul romanului este icircndreptăţit să dea vina pe el (bdquoCel ce ne deportaserdquo) dar obiectiv şi bietul pre-şedinte incult şi icircncăpăţacircnat a fost bdquoo rotiţă şi un şurubaşrdquo icircn marele şi groaznicul mecanism numit mai apoi bdquoimperiul răuluirdquo

Departe de noi intenția de a-i reproşa lui Mihail Gh Cibotaru că n-ar cunoaşte atari adevăruri Ba chiar icircnţelegem cu toată claritatea că icircn pacircnza romanului personajele icircn primul racircnd protagonistul acestuia se mişcă icircntr-un univers concret palpabil intră icircn relaţii cu alte perso-naje vii şi prin urmare logica acţiunii lor este dictată de felul de a fi şi de a se manifesta al acestora Or icircntr-o operă literară adevărul mare esenţial şi de nedezminţit se exprimă icircn şi prin adevărurile ordinare şi lesne contemplabile icircn cadrul nemijlocit al acţiunii cu inşi racircnzoşi neiertători faţă de consătenii care i-au călcat cumva pe bătătură (tatăl lui Goriţă se declarase icircmpotriva numirii lui Hrincă icircn funcţia de cap al satului drept care acesta nu ratează ocazia de a-l trimite la moarte)

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 215

Credem totuşi că este oportun să-i explicăm o dată icircn plus ndash citito-rului ndash bdquomecanismulrdquo exprimării specifice icircn opera de artă a marelui adevăr al vieţii prin situaţii concrete individuale bdquopalpabilerdquo etc (nu icircn zadar tatăl icircl bdquoinstruieşterdquo pe fiu adică pe Goriţă că bdquomulte lucruri icircn adacircnc icircs cu totul altfel decacirct la suprafaţă Să ştii a căta anume icircn adacircncimerdquo)

Icircncolo romanul se desfăşoară firesc personajele icircşi dezvăluie psiholo-gia şi mentalitatea prin fapte şi gesturi concludente şi caracterizante imaginea realităţii supuse investigaţiei devine tot mai vie acţiunea se icircntemeiază pe un dramatism autentic icircn măsură să captiveze şi să con-ducă spre ceea ce constituie esenţa primenirilor aduse la noi de regi-mul comunist sovietic cu suspiciunile de tot felul şi cu deportările sta-liniste aşa cum s-au derulat toate acestea icircn cazul ţăranilor basarabeni harnici paşnici absolut nevinovaţi

Mihail Gh Cibotaru ţese cu abilitate relaţiile amicale devenite cu-racircnd ndash din cauza unei fete (viitoarea mamă a protagonistului roma-nului) ndash agresiv-duşmănoase dintre Trifan Hrincă Andrei Arnăutu şi Nichifor Băieşu

Icircn episoade şi dialoguri caracterizante apare Teofil Buliharu numit o dată chiar ndash nu fără temei ndash Buliharul om lacom şi rău unul dintre cei trei bărbaţi sănătoşi cu vacircrstă de armată care icircnsă nu fuseseră mobili-zaţi icircn 1941 Anume gaşca aceasta ndash Trifan Hrincă Teofil Buliharu şi Ion Codosu poreclit bdquoActivistulrdquo ndash bdquohotăra destinul multor consătenirdquo Aceste trei personaje apar icircn ipostază de unelte icircn macircinile regimului comunist de ocupaţie ele icircnfăptuiesc bdquoicircmprumuturilerdquo adună bdquodările la statrdquo (bdquopostavkardquo) duc la icircndeplinire toate indicaţiile bdquode susrdquo Trifan Hrincă ajunge chiar să poarte bdquoun veston de postav cenuşiu cu nasturi pacircnă sus pe gacirctrdquo ca acela din portretul pe care era desenat Stalin şi să repete bdquogestul de a ţine macircna dreaptă la piept cu vacircrful degetelor potri-vite sub marginea icircncheiată a hainei Tot exact ca icircn portretrdquo

Anume icircn momentul icircn care Teofil Buliharu icircl ia pe Andrei Arnăutu de la oloiniţă şi-l trimite la corvoadă după lemn autorul descrie fenome-nul eclipsei de soare numit la ţară vacircrcolacii (care ar fi la o adică alt titlu potrivit şi impresionant al romanului) Ce-s vacircrcolacii cutează să afle copiii prinşi la muncile cacircmpului Ei bdquovroiau odată să mănacircnce luna Icircs

216 R O M Acirc N Ăca nişte şerpi ş-o tot rod de la o margine dar nu dovedesc s-o icircnghită pe toată şi zdohnesc iar luna din bucăţica rămasă creşte la locrdquo Tot aici o ţărancă (lelea Olea) icirci linişteşte pe copiii speriaţi lămurind tutu-rora că bdquovacircrcolacii icircs aicea jos printre noi Că-s plozii lui Scaraoţchirdquo apoi citim un episod zguduitor cu unul dintre vacircrcolacii de bdquojosrdquo E Te-ofil Buliharu icircnfuriat că bdquoo cireadă de vite intrase icircn adacircncul lanului lui de gracircurdquo bdquocălare pe Zmeu armăsarul cela sălbatic pe care numai el şi fecioru-său nebunatic icircl puteau icircncăleca icircncearcă să scoată dobitoacele din gracircu şfichiuindu-le cu biciul gros ca un şarpe (sublinierea ne apar-ţine ndash IC) icircmpletit din viţe de piele cu plumb la capătrdquo Pe potriva stăpacircnului său e şi armăsarul bdquoCacircnd l-am văzut negru şi icircnspumat cu ochii roşii de fiară nebună fulgeracircndu-i icircn orbite sforăind ca un pa-rovic de purtat maşina de treier năpustindu-se asupra mea de spaimă mi-am pierdut glasul Deşi-mi ţineam ochii stracircns icircnchişi armăsarul icircn chip de umbră neagră care căpăta contur ba de dragon ba de zmeu ba de Vifor-Negru ba de balaur mă strivea din toate părţile pogoracircnd asupra mea icircntuneric Iată vasăzică vacircrcolacul care nărăveşte să mă-nacircnce soarele E aici pe pămacircnt icircntre noi precum spunea lelea Olea Hăţuit de Buliharu Căci şi el e un vacircrcolacrdquo

Icircn continuare vacircrcolacii mai apar icircn paginile romanului sub chipul bdquoko-somolilorrdquo conduşi de Emil Buliharu

Culmea activităţii vacircrcolacilor de pe pămacircnt a constituit-o deportarea sătenilor nevinovaţi inclusiv a copiilor Nastei şi ai lui Andrei Arnău-tu

Principala particularitate a romanului lui Mihail Gh Cibotaru e tocmai proiecţia realităţii concret-istorice icircn simbolurile vacircrcolacilor şi eclipsei

Al doilea roman de rezistenţă scris de Mihail Gh Cibotaru Vijelia icircn 1986-1990 şi publicat icircn revista bdquoBasarabiardquo icircn 1993 (nr 11-12) este un text marcat puternic de elementul dramatic şi chiar tragic icircn condi-ţiile unei vacircnători improvizate pe timp capricios de iarnă icircn compania cacirctorva persoane sus-puse de o moralitate care abia icircn spectacolul ne-aşteptat al vacircnătorii şi al dezlănţuirii stihiei naturale aveau să-şi decon-spire adevărata valoare şi preţuire Vasile Pacircrlog se icircntorsese icircn ajun icircn satul de baştină la icircnmormacircntarea bunicului său Vichentie şi poate s-ar fi grăbit icircnapoi spre capitală dar bdquounul din veri Ion al lui badea

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 217

Chirică Bodron l-a rugat să mai rămacircnă să-şi vadă neamurile să mear-gă la vacircnătoarerdquo şi cu toate că bdquodemult nu ţinuse arma icircn macircinirdquo şi bdquonici nu prea ardea de dorinţa s-o facărdquo simţise că bdquoavea nevoie de o relaxare de o evadare cacirct de scurtă din apăsătoarea lume a gacircndurilor triste pe care i le adunase icircn suflet trecerea bunicului O plimbare icircn aer liber avea să-i facă binerdquo

Aşa se pomeneşte Vasile Răzlog icircn compania şefului de raion Ana-tol Ursu şi a lui Nichita Uruioc preşedintele gospodăriei pe al cărui teritoriu avea să se desfăşoare vacircnătoarea Uruioc era vinovat pentru depoziţiile prezentate icircn procesul judiciar care-l băgase pe Răzlog la icircn-chisoare Icircn cacircteva racircnduri fostul prieten Uruioc icirci dădu uşor de icircnţeles că nu-l avea la inimă Un amănunt revelator ajuns la icircnchisoare Vasile Răzlog icirci scrisese prietenei sale din tinereţe Albina Pantaz dar cu mare icircntacircrziere a primit răspuns de la Nichita Uruioc acesta icircndemnacircn-du-l s-o lase icircn pace căci icircntre timp femeia devenise Albina Uruioc Răzlog şi Uruioc se icircncăierară chiar la bătaie Interveni Anatol Ursu şe-ful şi-i linişti După masa servită la bdquoCasa vacircnătoruluirdquo de pe moşia pre-şedintelui Uruioc vacircnătoarea continuă Vasile Răzlog se ocupă bdquoprea icircndelungrdquo de un urecheat şi nu prinde de veste cacircnd se dezlănţuie o vijelie cumplită bdquoNu se vedea icircn jur decacirct la cacircţiva paşi Icircnainta ca prin icircntuneric Şi iar se opri să asculte Icircmpuşcături nu se auzeau şi el nu ştia icircncotro s-o ia Ar fi strigat Dar va fi auzit i se va răspunde A urmat icircnsă tăcere Pe icircntreg icircntinsul ndash doar spulber alb şi tacircnguirea icircnfricoşătoare a viforniţei Ce-i drept pentru el asemenea dezlănţuiri ale lui Sucilă nu erau o noutate acolo icircn nord văzuse vijelii şi mai şirdquo

Cu mare greu ajunge la o casă părăsită Pune jos arma şi iepurele prins Se aşterne pe ronţăit mere găsite icircntr-un colţ şi se lasă cuprins de gacircn-duri Pacircnă vine icircn căsoaie şi Uruioc Un dialog obişnuit icircn alte condiţii i se pare lui Uruioc plin de subicircnţelesuri şi chiar de ameninţări De fapt Răzlog are temeiuri solide să-i vorbească răutăcios fostului prieten ca-re-l denunţase pe timpuri ba icircndrugase icircn instanţa de judecată şi nişte vorbe despre tatăl lui Răzlog nelegate icircn niciun fel cu bdquohacircrtiile celeardquo

bdquondash Sunt scorniri N-am icircndrugat nimic La sigur se icircmpotrivi Uruiocrdquo

Demn prin firea sa şi stăpacircn pe situaţie Răzlog icirci aminteşte scurt

bdquondash Ţi-am citit denunţul După ce am fost eliberat

218 R O M Acirc N ĂUruioc nu-i putu icircnfrunta privirea Şi-a plecat capul şi s-a aşezat

ndash Vasăzică le ştii pe toate La sigur

ndash După cum vezi Şi iată e momentul să ne achitămrdquo

Aici dialogul personajelor e icircntrerupt Curacircnd la casa părăsită ajunge şeful raionului Anatol Ursu care-i bate lui Nichita Uruioc obrazul (bdquondash Ce era să fac dacă-ţi laşi invitatul şi dezertezirdquo) Urmează diverse replici ale celor trei aflaţi icircn casa părăsită pacircnă Uruioc icircnsuşi pomeneş-te de Albinuţa şi bdquola auzul ultimelor cuvinte Răzlog a tresărit O vedea icircn costumu-i vişiniu acolo sus pe vacircrful movilei fluturacircnd cu macircna Cacircnd icircncepuse să spulbere tot acolo o văzuse

ndash Păi a prins-o şi pe ea vijelia a strigat ridicacircndu-se de pe pat Are să se prăpădească icircn infernul acestardquo

Tustrei pornesc icircn căutarea femeii Lui Ursu i se face rău Uruioc şi Răzlog icircl iau de subsuori şi-l conduc icircnapoi icircn căsoaie Se discută mult pacircnă la icircnvinuiri nemiloase Lui Răzlog icirci pare din nou ndash a cacircta oară ndash că aude glasul Albinuţei şi porneşte de unul singur icircn căutarea femeii Dar se icircn-toarce la căsoaie fără s-o fi desluşit icircn urgia de afară Pomenindu-se iar icircn trei se avacircntă icircntr-un dialog arhiincitant despre viaţa lor icircn societate şi-n partid cu dezvăluiri sincere care deveniseră icircn sfacircrşit posibile icircn anii re-structurării şi transparenţei promovate de Mihail Gorbaciov (bdquoPrea mul-te auzisem acolo la opreală Căci am tăiat la pădure cu foşti oameni mari Şi le ascultam cugetările revoltele nedumeririle Icircnţelegeam că icircn partid sunt şi oameni cinstiţi oameni de treabă curaţi la suflet şi la faptă Dar pe parcurs mă convingeam tot mai mult că acestora le vine mai greu decacirct celorlalţi Icircn definitiv mi-am făcut o părere poate nu tocmai obiectivă icircn schimb sinceră icircn partid intră doar carieriştii cerşetorii de posturi şi de privilegiirdquo) De-ar fi cuprins numai o atare discuţie icircn prezenţa şi cu participarea unui secretar de partid al raionului Mihail Gh Cibotaru ar fi meritat de pe atunci un elogiu pe potrivă

Cu sufletul la gură citim paginile despre deszăpezirea Albinuţei despre readucerea ei la viaţă despre contribuţia femeii la aplanarea neicircnţele-gerilor dintre cei trei bărbaţi Apoi monologurile lui Răzlog al lui Uru-ioc al lui Ursu şi al Albinuţei cele mai consistente şi mai incitante fiind al lui Răzlog şi al Albinuţei Ba şi al lui Uruioc divulgacircnd icircncetul cu

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 219

icircncetul firea găunoasă a personajului care le spune ndash lui Ursu şi Albi-nuţei ndash că Răzlog a rămas chipurile să pacircndească vreo altă căprioară icircn timp ce icircn gacircnd el bdquohotăracircse definitiv să stea Răzlog al lor unde stă Să-şi mai demonstreze şi acolo deşteptăciunea şi harţagulrdquo

Abia icircn această etapă a spectacolului verbal plăsmuit de scriitor Uruioc icircşi dezvăluie icircntreaga nimicnicie a firii vorbindu-le cu multă răutate şi cruzime şi lui Ursu (bdquoRegişorrdquo) şi soţiei sale (bdquoTacircrfărdquo) Această dezvăluire a constituit icircnceputul adevăratei năprasnicei vi-jelii gata să erupă icircn interiorul lui Uruioc bdquoVezi ce-ai făcut Uruio-culerdquo icircl icircntreabă Ursu după ce preşedintele gospodăriei o lovise pe soţie iar aceasta icircl icircmbracircncise la racircndu-i şi izbucni bdquoicircntr-un placircns zgomotos hăcuit de tuserdquo Urmează un dialog totalmente neaşteptat icircn care Ursu icircl icircndeamnă să-şi ceară scuze de la soţie

Nu e cazul să reproducem icircntreaga autentica vijelie care copleşeşte personajele romanului un val mai puternic decacirct altul şi toate mai pu-ternice decacirct cea de afară vijelie icircn măsură să pună icircn evidenţă şi icircn valoare realele valenţe intelectuale şi sufleteşti ale oamenilor ajunşi icircn complicata situaţie existenţială mai cu seamă că pe parcurs sentimen-tele şi mentalitatea personajelor nimeresc absolut firesc icircntr-un con-text mai larg icircn acelaşi perimetru cu felul de a se comporta al fiarelor nimerind ndash şi ele ndash icircn icircmprejurări similare Lăsăm cititorului plăcerea de a savura un final totalmente imprevizibil peste măsură de captivant al celui mai dramatic şi mai impresionant roman al scriitorului Vije-lia ndash icircn cele două planuri ale dezlănţuirii sale ndash icircn natură şi icircn sufletele personajelor romanului ndash ne marchează cu o putere zguduitoare care odată punacircnd pe noi stăpacircnire ne ţine icircn raza acţiunii sale pentru mul-tă vreme obligacircndu-ne la o autoexaminare exigentă a propriului nos-tru suflet şi a propriei noastre mentalităţi

Romanul Vijelia nu este unul comun icircn contextul creaţiei lui Mihail Gh Cibotaru E lucrarea cu cel mai dens substrat de mister de stări sufleteşti şi de conştiinţă abia icircnsăilate de scriitor Vijelia certificacircnd de fapt cel mai adacircnc şi mai captivant sondaj psihologic şi intelectual propus de scriitor icircn operele sale romaneşti

220 R O M Acirc N Ă

Gheorghe ŢAcircMBALGacircnduri printre racircnduri

bull Există un egoism general acceptat ndash dragos-tea

bull Greşeala ca şi infractorul se ascunde mai bine icircn mulţime

bull Cea mai bună laudă este atunci cacircnd ticălo-şii te condamnă

bull Vacircntul stinge o lumacircnare dar icircnteţeşte un incendiu

bull Multă iscusinţă cameleonică trebuie să ai pentru a părea natural

bull Icircn faţa paharului plin cuvacircntul noroc nu mai este un rezultat al legăturii cauză ndash efect

bull Fericiţi cei săraci cu duhul Nu poţi fi icircn ace-laşi timp şi fericit şi lucid Avem de ales

bull Cine nu condamnă relele se face vinovat de icircnmulţirea lor

bull Nu vă temeţi de perfecţiune n-o să vă afecteze

bull Că să-ţi dai seama că nu ştii nimic trebuie să ştii foarte multe

bull Dacă nu ţi s-a deschis paraşuta la prima să-ritură icircnseamnă că paraşutismul nu-i de tine

bull Dragostea şi ştiinţa au ceva comun cu cacirct mai mult icircndrăzneşti cu atacirct mai mult obţii

bull Semnul icircntrebării icircn ştiinţă e cheia sol de la muzică

GŢ ndash profesor de limba romacircnă Liceul bdquoV Hanganurdquo

s Cociulia r-nul Cantemir

a f o r i s m e 221

bull Tinerii se cred icircnţelepţi după cum şi beţii se cred treji

bull Maturitatea icircncepe cacircnd tacircnărul se teme să facă prostii

bull Unii bătracircni cred că vor icircntineri dacă repetă greşelile tinereţii

bull Simţul umorului necesită şi umor şi simţ

bull Cacircştigă icircn viaţă acel care şi-o cheltuie pentru a crea ceea ce icircl va su-pravieţui

bull Unii critică trandafirul pentru că e ghimpos alţii icircl laudă că e frumos

bull Inima refuză să recunoască vacircrsta

bull Unităţile de măsură ale vieţii nu sunt anii ci faptele

bull Acelaşi soare icirci luminează şi pe sfinţi şi pe păcătoşi

bull Un singur viciu icircţi poate eclipsa toate virtuţile

bull Cei care nu au nimic de spus vorbesc mult

bull Vorba e ca şi rochia dacă e lungă mai multe ascunde

bull Cine vorbeşte tare va fi auzit dar cine vrea să fie ascultat trebuie să vorbească icircncet

bull Pentru unii singurătatea e o pedeapsă pentru alţii ndash un lux

bull Cea mai moale pernă pentru somn e conştiinţa curată

bull Mult necaz icirci aşteaptă pe părinţii care-şi deprind copiii tracircndavi

bull Icircntrebările bdquode cerdquo ale copiilor te bucură iar ale adulţilor te enervea-ză

bull Patima e un animal icircnjugat la carul plăcerilor păcătoase

bull Vracircnd s-avem cacirct mai mult uneori pierdem ce-am avut

bull Icircţi epuizează fericirea cel care-şi icircndeplineşte toate dorinţele

bull Cea mai sigură modalitate de a stacircrni pofta e interzicerea

bull Numai cei cu mintea modestă socot că au dreptate tot timpul

bull Dacă eşti drept poţi fi ucis dar niciodată icircnvins

222 R O M Acirc N Ăbull Durerea fizică nu se compară cu tortura morală

bull Unii duşmani nu sunt vrednici nici să-i baţi Pe aceştia loveşte-i cu cea mai mare armă a urii ndash dispreţul

bull Icircn dragoste nu poate exista egalitate

bull Primul semn al virtuţii e fuga de vicii

bull Fă ce trebuie să faci şi viitorul va veni fără să-l aştepţi

bull Dreptatea are nevoie de o doză mai mare de icircndrăzneală decacirct min-ciuna

bull Cacircnd vorbeşti prea mult şansele de a spune prostii sporesc

bull A fi icircnţelept icircnseamnă a vorbi cacircnd trebuie şi a tăcea cacircnd trebuie

bull Un icircndrăgostit nu poate vorbi logic şi spiritual despre sentimentele sale Dacă totuşi o face icircnseamnă că nu iubeşte

bull Avuţia a făcut mai mulţi zgacircrciţi decacirct sărăcia

bull Apleacă-ţi urechea dar nu şi capul

bull Tăcerea e o podoabă preţuită doar de inteligenţi

bull Cine nu preţuieşte clipa pierde anii

bull Ridurile sunt arăturile timpului pe obraz

bull Icircşi bea harul cu paharul

bull Te icircnşeli cacircnd zici că omori timpul El te omoară

bull Oamenii sunt ca figurile de şah ndash fiecare cu numele şi mişcarea sa

bull Trecutul e mai tare ca prezentul el nu poate fi schimbat

bull Orbul nu vede lumina şi nici icircntunericul

bull A fi drept cu toţi laolaltă este inuman

bull Umbra icircşi schimbă mărimea omul ndash nu

bull Iubirea se icircnvaţă cu greu ura apare dintr-o provocare

bull Chiar şi hoţul se ruşinează de sărăcia săracului

a f o r i s m e 223

bull Oraşul e o icircngrămădire de icircnsinguraţi

bull Lacircngă un munte un pitic devine şi mai mic

bull Ochelarii dragostei schimbă viziunea asupra lumii

bull Orbii sunt un fel de Hristoşi ei nu amintesc de importanţa văzului

bull Ochii văd bine dacă mintea-i luminată

bull Adeseori prudenţa nu e altceva decacirct frica mascată

bull Şi teamă şi milă am de omul care are putere multă

bull Raţiunea e neutră ea se icircmpacă şi cu adevărul şi cu minciuna

bull Răbdării mele veşnic nu-i ajunge timp

bull Răii vor să pară slabi şi slabii vor să pară răi

bull Cu cacirct legile unui stat sunt mai severe cu atacirct acest stat e mai uman

bull Legile nu sunt create pentru a-l face pe om mai bun ci pentru a-l umaniza

bull E o mare fărădelege să fii judecat fără nicio lege

bull Amintirile vechi pot fi mai proaspete decacirct cele noi

bull Ceasul care merge mai repede nu e mai bun decacirct cel care merge mai icircncet

bull Comedia vieţii se termină cu un act tragic

bull Adevărata satisfacţie a transforma odihna icircn muncă şi munca icircn odihnă

bull Ura şi invidia sunt surori drepte

bull Iubirea e ca o floare ori se scutură ori dă rod

bull Nu aşteptaţi sfacircrşitul lumii el e icircn fiecare zi dozat

bull Ne par raţionali doar cei care gacircndesc ca noi

bull Dacă pedagogia e o artă atunci pedagogul e dator să fie artist

bull La o anumită vacircrstă oamenii icircşi numesc greşelile experienţă de viaţă

224 R O M Acirc N Ăbull Unii prind la curaj cacircnd observă că frica altora e mai mare ca a lor

bull Uneori frumuseţea soţiei poate să-l bage icircn speriaţi pe soţ

bull Dacă toţi oamenii ar fi eroi sau celebri gloria ar icircnceta să existe

bull Dacă te-ai rătăcit călărind un măgar nu-i de vină el

bull Găina care se zvacircrcoleşte icircn cenuşă nu va reicircnvia ca pasărea Phoenix

bull Unele adevăruri orbesc mai tare decacirct minciunile

bull Adevărul e ca vulcanul cacircnd nu poate rezista izbucneşte

bull E importantă nu descoperirea adevărului ci asumarea lui

bull Măgarul care cară cărţi nu devine mai deştept

bull Să te căsătoreşti şi să faci o familie sunt două lucruri diferite

bull Mulţi ştiu de ce fug dar nu ştiu unde şi cacircnd vor ajunge

bull Sunt un laş Tot timpul mi-a fost frică să nu mă fac de racircs

R O M Acirc N Ă

Editor

Fondatori

Redactor-şef

Redactori-şefi adjuncţi

Secretar general de redacţie

Colegiul de redacţie

Echipa redacţiei

Ion DUMENIUK Nicolae MĂTCAŞ Alexandru BANTOŞ

Alexandru BANTOŞ

Ana BANTOŞViorica-Ela CARAMAN

Oxana BEjAN

Orice articol publicat icircn revista bdquoLimba Romacircnărdquo reflectă punctul de vedere al autorului şi nu coincide neapărat cu cel al redacţiei

Textele nepublicate nu se recenzează şi nu se restituie

Pentru corespondenţă Căsuţa poştală nr 83 bd Ştefan cel Mare nr 134

Chişinău 2012 Republica Moldova Tel 23 84 58 23 87 03e-mail limbaromanachisinaugmailcom

pagina web wwwlimbaromanamd

Apare la Chişinău din 1991 ISSN 0235-9111

Doina ARPENTI (Italia) Gheorghe Mihai BAcircRLEA (Baia Mare) Iulian BOLDEA (Tacircrgu-Mureş) Mircea BORCILĂ (Cluj) Gheorghe CHIVU (Bucureşti) Dorin CIMPOEŞU (Bucureşti) Anatol CIOBANU Ion CIOCANU Theodor CODREANU (Huşi) Mircea A DIACONU (Suceava) Andrei EŞANU Nicolae FELECAN (Baia Mare) Gheorghe GONŢA Ion HADAcircRCĂ Dan MĂNUCĂ (Iaşi) Nicolae MĂTCAŞ Ioan MILICĂ (Iaşi) Cristinel MUNTEANU (Brăila) Eugen MUNTEANU (Iaşi) Sergiu MUSTEAŢĂ Adrian Dinu RACHIERU (Timişoara) Mina-Maria RUSU (Bucureşti) Marius SALA (Bucureşti) Constantin ŞCHIOPU Ion UNGUREANU Diana VRABIE (Bălţi)

Concepţie grafică

Lector

Mihai BACINSCHI

Veronica ROTARU

Redactori jana CIOLPANTatiana CURMEILiliana GANGA-ROSTEA

Coperta Sergiu PLĂMĂDEALĂ Bucureşti Bulevardul Ion C Brătianu Biserica Colţei

3

S UMAR

LiMba RoMacircnă azi

aRGUMEnT

Mina-Maria RUSU

Elena PLATON

Nicolae MĂTCAŞ

Adrian Dinu RACHIERU

Ana BANTOŞ icircn dialog cu jan Willem BOS şi Cornelia GOLNA

Alexandru Ovidiu VINTILĂ

Lilia RĂCIULĂ

Iulian BOLDEA

Despre identitate lingvistică vs identitate culturală 19

Confirmarea vs demolarea unor mituri didactice legate de limba romacircnă ca limbă străină 28

Legislaţia lingvistică şi identitatea naţională a basarabenilor 7

Utopia romanului (II) 40

E un mare beneficiu să cunoşti contextul literar şi cultural al altei ţări 72

Traian Brăileanu şi Martin Heidegger O congruenţă anume 53

Poetica albastrului eminescian 65

Actualitatea criticii 49

CRiTiCă ESEU

Un PăMacircnT Şi DoUă CERURi

Lina CODREANUProverbul şi epigrama (I) 57

4 R O M Acirc N Ă

Alexandra GHERASIM

Petru BUTUC

Cristinel MUNTEANU

Ioan MILICĂ

Emilia OGLINDĂ

Anatol EREMIA

Silvia MAZNIC

Vladimir ZAGAEVSCHI

Carolina POPUŞOI

Metafore conceptuale derivate din termeni anatomici (Perspective didactice pentru studenţii străini) 160

Caracterul nemotivat al unor titluri tipologice de complemente 104

La originea ideii de laquocolaj discursivraquo Platon ndash Phaidros 92

Imaginarul creştin icircn denumirile populare romacircneşti de plante (II) 121

Concurenţa modurilor din perspectiva raportului limbă ndash vorbire 143

Dicţionar toponimic (VI) 129

Aforistica latină icircncercări de clasificare 155

Nume de familie romacircneşti arhaice şi derivatele lor icircn zone periferice şi insulare 135

Aspecte ale calcului de regim verbal cazual nerecomandat icircn limba romacircnă din Basarabia 112

GRaMaTiCă

CoŞERiana

iTinERaR LEXiCaL

LiMbaj Şi CoMUniCaRE

Nicolae Grigore MĂRĂŞANUArderea lui A Zaarie despre scrisul cu sacircnge pe ziduri Cămaşă fără de cusătură Hazaica niet Fisura Lecţie de supravieţuire icircn cerc Acum pot scrie poemul cu alfabetul sacircngelui Cercul lui Saul 85

PoESiS

5

Alexandru BANTOŞ icircn dialog cu Ilie ŞANDRU

Dinu POŞTARENCU

Ioan S CAcircRAcircC

Doina ARPENTI

Gheorghe ŢAcircMBAL

Vlad MISCHEVCA

Ion CIOCANU

Procesul de integrare naţională a basarabenilor este ireversibil 168

Repunerea icircn drepturi a limbii romacircne (1917-1918) (II) 178

B P Hasdeu Studii de ştiinţa limbii Prologul editorului studiu introductiv şi note de Cristinel Munteanu Editura Institutul European Iaşi 2013 208

Limba italiană ndash limba artelor a emigraților și a imigraților 197

Gacircnduri printre racircnduri 220

De la Wilno la Vilnius Paralele istorice basarabene 1812-2013 185

Două romane rezistente ale lui Mihail Gh Cibotaru 212

DiMEnSiUni aLE UniTăŢii noaSTRE

LECŢiiLE iSToRiEi

CăRŢi Şi aTiTUDini

Icircn FaMiLia LiMbiLoR-SURoRi

aFoRiSME

Mihai Ştefan POIATĂŞansa estetică a fragmentului care devine icircntreg 192

DiaLoGUL aRTELoR

Sergiu Plămădeală Biografia noastră monumentele (pagini color) I-XVI

6 R O M Acirc N Ă

Sunt ideale legile de care vorbim Fără doar şi poate că nu Ele sunt rezultatul compromisului ce s-a făcut icircntre bdquopărţile

beligeranterdquo După cum se ştie legile nu se discută ele se execută Vom reveni la corectarea unor articole după ce

vom verifica icircn ce măsură se traduc ele icircn fapteTimp de aproape doi ani ne-am aflat icircntr-o permanentă confruntare de opinii Ceea ce trebuie subliniat cu toată hotăracircrea este faptul că această luptă pentru obţinerea unor drepturi inalienabile cum ar fi renaşterea limbilor

naţionale limbă de stat şi alfabet latin recunoaşterea oficială a identităţii lingvistice moldo-romacircne a statutului limbii moldoveneşti de limbă de comunicare interetnică pe

teritoriul republicii reglementarea sferelor de utilizare a limbii de stat a limbii ruse şi a altor limbi ale grupurilor etnice compacte conlocuitoare asigurarea garanţiilor de

existenţă funcţionare şi dezvoltare nestingherită a lor n-a fost o luptă a unei naţiuni icircmpotriva alteia ori a unei limbi

icircmpotriva alteia ci o luptă dintre ştiinţă şi neştiinţă adevăr şi minciună competenţă şi ignoranţă gacircndire stereotipă şi

gacircndire creatoare mentalitate veche şi nouă stagnare şi progres nelegiuire şi dreptate

Au biruit ştiinţa adevărul dreptatea

Ion DUMENIUk Nicolae MăTCAŞ membri ai grupurilor de lucru pentru elaborarea

proiectelor de legi cu privire la limbă

Septembrie 1989

a r g u m e n t 7

Nicolae MĂTCAŞLegislaţia lingvistică şi identitatea naţională a basarabenilor

NM ndash filolog lingvist prof univ poet publicist

traducător om de stat Membru al Uniunii

Scriitorilor din Romacircnia al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi al Uniunii Jurnaliştilor din

Republica Moldova Autor şi coautor redactor şi

coredactor a peste 30 de manuale elaborări metodice

şi alte ediţii didactice şi a peste 250 de articole şi

studii Semnează icircn 2010 volumul Calvarul limbii romacircne din Basarabia 552 p editat de Casa

Limbii Romacircne bdquoNichita Stănescurdquo Ministru al Ştiinţei

şi Icircnvăţămacircntului din Republica Moldova (1990-1994) Fondator al revistei

bdquoLimba Romacircnărdquo

Limba exprimă sufletul unei naţiuni din care cauză observa Bogdan-Petriceicu Hasdeu ea se identifică la drept vorbind cu etnia cu na-ţiunea care o vorbeşte cu naţionalitatea Dacă moare limba (icircn sensul că purtătorii renunţă la ea cu sila sau benevol icircn virtutea anumitor circumstanţe) bdquomorrdquo şi vorbitorii ei ca repre-zentanţi ai unei etnii sau naţiuni concrete se dizolvă icircn comunitatea al cărei mijloc de co-municare l-au acceptat Nu icircn zadar şi clasicii marxismului au considerat limba alături de particularitățile psihice şi morale drept una din trăsăturile constitutive ale naţiunii

Imperiile marile puteri acaparatoare de teri-torii şi asimilatoare de naţiuni icircntotdeauna au urmărit scopul de a estorca bogăţii de a obli-ga la muncă icircn propriul folos dezinteresați cel puţin de supravieţuirea populaţiilor cucerite de dezvoltarea limbilor naţionale a culturii şi civilizaţiei lor Statele dominante se deose-besc prin gradul şi mijloacele de exploatare de amestec direct sau indirect icircn menţinerea

La 31 august curent se icircmplinesc 25 de ani de la adoptarea Legislaţiei lingvistice Unul dintre autorii şi promotorii legilor despre limba romacircnă profesorul universitar Nicolae Mătcaş reprezentant marcant al mişcării de eliberare naţională meditează asupra rolu-lui pe care l-au avut documentele respective icircn procesul de afirmare a limbii romacircne ca atribut esenţial al statali-tăţii Republicii Moldova

8 R O M Acirc N Ăfiinţei naţionale a celor aserviţi Pentru coloniştii albi din Africa negrii erau pur şi simplu robi forţă de muncă neplătită sau ieftină cotropi-torii fiind interesaţi icircntacirci de toate de bogății şi profit nu de asimilarea propriu-zisă a băştinaşilor de nimicirea limbilor şi obiceiurilor patri-arhale Otomanii au stors timp de trei sute de ani bogăţiile Ţărilor Ro-macircne mulţumindu-se cu sporirea anuală a dijmelor fără a se amesteca icircnsă icircn chestiunile de limbă cultură spirituală şi civilizaţie romacircnească Imperiul ţarist rus icircnsă pe lacircngă ferocităţile sau şiretlicurile prin care a cucerit teritoriile şi popoarele neruse (războaiele cracircncene pentru aca-pararea Crimeii Caucazului icircnşelarea prin diverse momeli a indige-nilor din Siberia apelul la creştinismul comun şi apărarea acestuia de pericolul osmanlacircu icircn cazul popoarelor din Europa Răsăriteană etc) odată ce le-a supus a purces prin cele mai brutale şi machiavelice me-tode la deznaţionalizarea lor icircn masă la rusificarea intensivă icircn scopul unei asimilări totale Rusia sovietică icircn calitate de urmaş nemijlocit al imperiului ulterior Uniunea RSS pretinsă federaţie a unor state care s-ar fi unit şi s-ar putea desprinde oricacircnd ar dori benevol nu a renunţat la metodele menţionate ba dimpotrivă le-a multiplicat şi desăvacircrşit icircn ceea ce priveşte bdquotehnicardquo de camuflare a intenţiilor de cucerire asimi-lare creare a unui om şi popor nou (homo sovieticus populus sovieticus) decretacircnd (deci impunacircnd) limba rusă drept limbă de comunicare şi icircnţelegere icircntre naţiuni şi drept bdquolimbă maternărdquo a reprezentanţilor na-ţiunilor şi poporaţiilor neruse Astfel icircn cazurile de rapt (Basarabia Bucovina de Nord Ţinutul Herţa Carelia) icircn pofida denaturării crase a adevărului istoric şi ştiinţific ca să se şteargă orice urmă de aparte-nenţă la un anumit stat icircncă existent la o anumită naţiune şi limbă afir-mată au fost schimbate etnonimul popoarelor [pentru a se crea iluzia că e vorba de o altă naţiune (moldoveni icircn loc de romacircni basarabeni romacircni bucovineni romacircni herţeni careli icircn loc de finlandezi)] şi glo-tonimul [limba moldovenească icircn loc de limba romacircnă limba carelă icircn Republica Autonomă Carelo-Fină icircn loc de limba finlandeză limba tadjică icircn Tadjikistan icircn loc de limba persană nouă sau farsi (pentru a infiltra icircn conştiinţa vorbitorilor şi a li se inocula necunoscătorilor minciuna că ar fi vorba de o altă limbă)]

Istoria vitregă şi zbuciumată de peste 200 de ani a mult pătimitei blacircn-de Basarabii şi a dulcii Bucovine de Nord a zdruncinat din temelie conştiinţa identitară a băştinaşilor de origine romacircnă Aceştia cu mici excepţii din neştiinţă sau indiferenţă din icircncăpăţacircnare sau ambiţie ţi-

a r g u m e n t 9

nutală dar cel mai mult din teama de consecinţe pentru destinul lor al copiilor şi nepoţilor nu au recunoscut că sunt romacircni (unii avacircnd peste Prut fraţi surori nepoţi rude de diverse grade) sau au renunţat mutacircndu-se cu locul de muncă şi de trai icircn Republica Moldova la naţi-onalitatea romacircnă din paşaportul ucrainean declaracircnd că sunt moldo-veni şi că nu vorbesc romacircneşte Aceştia afirmă că sunt moldoveni şi că vorbesc moldoveneşte Bieţii de ei Pentru dacircnşii sunt romacircni numai cei de peste Prut iar limba romacircnă ar vorbi-o tot numai romacircnii de peste Prut Dacă ar putea să-şi izgonească frica din sacircnge fără a trişa ar conştientiza că a fi moldovean (după locul de naştere locul de trai şi ca cetăţenie) nu icircnseamnă a nu fi romacircn (de etnie naţionalitate) iar a vorbi moldoveneşte (adică romacircneşte cu particularităţi locale bdquomol-doveneştirdquo) nu icircnseamnă a vorbi altă limbă decacirct romacircnul ci aceeaşi limbă cu el romacircna Dacă strămoşii străbunicii bunicii părinţii ţi-au fost romacircni (de la lat romanus bdquoromanrdquo cu trecerea lui bdquoardquo latin icircn bdquoacircrdquo poporul romacircn prin păstrarea acestui nume este singurul popor ro-manic care icircşi demonstrează latinitatea legătura sa cu patria latinilor Roma) nu poţi fi prin sacircnge decacirct romacircn şi numai apoi după locul de naştere sau de trai moldovean sau transnistrean bucovinean oltean maramureşean ardelean bănăţean etc Dacă predecesorii au vorbit ro-macircna moştenind de la ei vorbirea tot limba romacircnă o vorbeşti chiar dacă nu-i cunoşti toate subtilitățile lexicale stilistice chiar dacă să ad-mitem nu-i cunoşti toate normele literare o vorbeşti cu particularităţi locale (moldoveneşti pentru moldovean ardeleneşti pentru ardelean bănăţene pentru bănăţean etc) totuna limba pe care o vorbeşti este o varietate teritorială a romacircnei unice tot limbă romacircnă este icircn definitiv

Cronicarii moldoveni au observat pe bună dreptate că deşi după locul de trai ne numim moldoveni munteni maramureşeni sub un nume generic suntem toţi romacircni Cantemir domnitorul de asemenea ştia că noi romacircnii de oriunde am fi suntem romano-moldo-vlahi urma-şii daco-romanilor Icircn Regulamentul Organic al Ţării Romacircneşti (1831) şi icircn cel al Moldovei (1832) ţinacircndu-se cont de fiecare dintre cele două principate romacircneşti pentru care au fost create şi icircntrucacirct nu era vorba icircncă de existenţa unui (altminteri iminent) stat romacircnesc unitar locuitorii Munteniei erau numiţi munteni (boieri munteni de exemplu) iar cei ai Moldovei ndash moldoveni prin urmare după locul de trai Totuşi icircn Regulamentul Moldovei a fost strecurată bdquoparcă inofen-sivrdquo sintagma bdquolimba moldoveneascărdquo (unde se aflau alde C Conachi

10 R O M Acirc N ĂGh Asachi care făceau parte din comisia de elaborare a Regulamentu-lui şi ştiau bine ce limbă vorbesc) deşi art 371 din Regulamentul Ţă-rii Romacircneşti şi art 425 din Regulamentul Moldovei icircn virtutea co-munităţii de limbă religie obiceiuri şi interese proclama bdquonedespărţita lor unirerdquo ca pe o necesitate bdquomacircntuitoarerdquo Pacircnă şi Marx Engels Lenin recunoşteau că Basarabia ocupată de ţarismul rus era populată de ro-macircni Urmaşii fideli ai icircnvăţăturii acestora au tăinuit sub şapte lacăte adevărul sacru pentru noi După ce icircn 1924 icircn componenţa RSS Ucrainene fusese creată RASSM cu perspectiva de revendicare a dreptului bolşevicilor asupra Basarabiei o perioadă s-a mizat pe faptul ca icircntr-un viitor nu prea icircndepărtat Basarabia să fie anexată la URSS şi ca Moldova de peste Prut şi apoi icircntreaga Romacircnie să devină bdquoo re-publică sovieticărdquo astfel icircncacirct icircntru apropierea visului dorit conducă-torii sovietici acceptaseră pentru moment revigorarea limbii prin des-chiderea ecluzelor către romacircna literară şi utilizarea alfabetului latin (romacircnesc) Să fi fost aceasta doar o cursă diabolică icircntinsă intelectua-lilor din RASSM care imediat prin 1937-1938 au fost acuzaţi de romacircnizarea limbii bdquomoldoveneştirdquo de inaccesibilitatea acesteia pentru masele largi ca urmare a utilizării grafiei romacircneşti şi a unui vocabular bdquoburghezrdquo neicircnţeles de zădărnicirea măsurilor de icircnvăţare şi imple-mentare a limbii ruse icircn practica de construire a socialismului şi icircn consecință puşi literalmente la zid Anume atunci prin bdquocontribuţiardquo unor savanţi ruşi şi autohtoni de tristă amintire icircn laboratoarele sovie-tice de denaturare a adevărului istoric şi ştiinţific şi de inducere icircn eroa-re a opiniei publice au fost puse bazele (dialectale transnistrene) ale aşa-zisei limbi moldoveneşti şi ale poporului moldovenesc ambele deosebite de limba romacircnă şi poporul romacircn Acest proces a continuat şi după anexarea Basarabiei şi proclamarea icircn 1940 a RSS Moldove-neşti Cuvintele bdquoromacircnrdquo bdquoromacircnărdquo erau utilizate numai icircn scopul icircnfie-rării regimului burghezo-moşieresc romacircn icircn rest pentru realitatea din RSSM s-a insistat asupra scoaterii lor din uz şi din conştiinţă Oricine ar fi icircndrăznit să le folosească era ostracizat sancţionat drastic era icircmpuşcat sau icircşi găsea sfacircrşitul icircn gropile cu var ori icircn cel mai bun () caz era trimis la urşii polari Limba romacircnă literară a fost pocită icircntr-atacirct de mult prin fonetisme vocabule expresii locale calchieri şi icircmprumuturi cu ghiotura din limbile ucraineană şi rusă prin elimina-rea unor cuvinte şi expresii considerate bdquoburghezo-moşiereşti romacircnerdquo prin expulzarea alfabetului latin şi introducerea alfabetului rus icircncacirct

a r g u m e n t 11

cu anii aproape bdquoşi-a icircnsuşitrdquo calificativul de bdquomoldoveneascărdquo Terme-nul bdquos-a afirmatrdquo după apariţia icircn 1951 a lucrării lui Stalin Marxismul şi unele probleme de lingvistică icircn care acesta vorbea de bdquopoporul mol-dovenescrdquo şi de bdquolimba moldoveneascărdquo Ce-i drept pentru a demon-stra modul icircn care a luat naştere poporaţia moldovenilor cum s-a con-stituit aceasta icircn naţiune cum s-a format naţiunea burgheză iar apoi ndash cea socialistă moldovenească diferită de cea romacircnă unor sa-vanţi făcuţi ad-hoc pentru aceasta gen N Mohov A Lazarev V Berez-neakov amp Co le-au trebuit ani buni ca să dovedească prin ce se deose-beşte naţiunea moldovenească de cea romacircnă Pe la anul II de faculta-te cacircnd la cursul de istorie a Moldovei decanul nostru M Muntean un profesor transnistrian modest ca valoare dar de o cumsecădenie de om de la ţară cu frică de păcat icircn faţa lui Dumnezeu moldovean care numai de pro-romacircnism nu putea fi acuzat şi care totuşi cacircnd dăduse icircn gazeta bdquoSovietskaija Moldaviardquo de un articol prezentacircnd bdquoteoriardquo şcolii lui Mohov despre constituirea moldovenilor ca poporaţie şi deo-sebirea lor de romacircni schiţă un zacircmbet involuntar a icircndoială icircmbinată cu mirare faţă de iscusinţa savantului-iluzionist de a crea ceva inexis-tent Pe la icircnceputul deceniului 6 al secolului trecut marele romancier Mihail Sadoveanu se adresase academicianului rus V V Vinogradov cunoscut prin relațiile sale cu oficialitățile de la Moscova cu rugămin-tea de a stopa deruta opiniei publice internaţionale privind existenţa a două limbi diferite romacircnă şi moldovenească iar vestea că la Chişinău icirci fusese bdquotradus icircn moldoveneşterdquo romanul Mitrea Cocor l-a determinat să rostească bdquoAudz mişăii Sicirc mă traducicirc pe mini icircn limba merdquo Icircn 1940-rsquo41 şi după 1944 s-a icircnteţit teroarea contra romacircnilor şi a pro-ro-macircnilor orice pacircră a manifestării de pro-romacircnism (ascultarea postu-rilor de radio Iaşi sau Bucureşti procurarea citirea şi difuzarea de cărţi şi presă romacircnească interpretarea de cacircntece romacircneşti icircntacirclnirile sau corespondenţa cu cetăţeni din Romacircnia comentariile favorabile la adresa Romacircniei utilizarea de dicţionare explicative romacircneşti etc) trezea suspiciuni şi confirmată era aspru sancţionată prin exterminări deportări ani grei de icircnchisoare supraveghere permanentă din partea organelor de securitate anchetări icircnscenări de situaţii conflictuale pu-blice intentări de procese discutări şi icircnfierări la locul de muncă con-cediere şi neangajare icircn funcţia solicitată respingere la aşa-zisul con-curs pentru ocuparea unui post de muncă etc Virusul neicircncrederii suspiciunii suspectării continue teama de oricine inclusiv de prieteni

12 R O M Acirc N Ăcunoscuţi colegi intrase icircn sacircngele basarabeanului de la ţăran la inte-lectual de la dereticătoare la ministru Spre deosebire de conducătorii de partid şi de stat din republicile caucaziene sau baltice care ţineau la neamul şi cultura lor la limba lor maternă nomenclaturiştii moldoveni de partid şi de stat din icircntreprinderi şi instituţii carierişti şi bdquointernaţi-onaliştirdquo pacircnă icircn măduva oaselor icircnstrăinaţi de neamul lor pacircnă la re-negarea originii proprii şi a părinţilor nu cutezau să scoată o vorbă icircn apărarea intereselor şi sufletului propriului popor (cacircţiva numărați pe degete pentru manifestări chipurile de naţionalism au plătit cu func-ţiile cariera autoexilul la Moscova sau icircn alte centre) Relaţiile dintre reprezentanţii diferitor etnii au devenit un fapt comun ele n-ar fi con-stituit icircn principiu nicio inconvenienţă dacă membrii familiilor mixte ar fi manifestat respect elementar ca să nu mai vorbim de dragoste faţă de limba literatura istoria creaţia populară orală obiceiurile pămacircn-tului pe care trăiesc prosperă pentru faptele lor nedemne vor regreta cu timpul Fiecare dintre noi avem fie icircn familie fie icircn familiile copiilor şi nepoţilor ale rudelor colegilor cunoscuţilor fie la locul de muncă sau la petrecerile comune relaţii cu reprezentanţii altor naţiuni care au ales să trăiască icircn casa noastră comună Republica Moldova Nu că ar fi rău dimpotrivă dar cu o singură condiţie ca aceştia să respecte legea casei ospitaliere legea găzduirii să-şi dea silinţa să cunoască limba is-toria obiceiurile poporului primitor Icircntrucacirct majoritatea ruşilor care au fost trimişi aduşi sau au venit de bună voie pe pămacircntul nostru cu mentalitatea imperială de bdquoeliberatorirdquo sau de bdquofraţi mai marirdquo n-au gă-sit de cuviinţă să icircnveţe limba gazdei ba şi-au impus limba şi altor mi-norităţi naţionale pe care le-au rusificat şi icircnstrăinat de limba şi istoria proprie pacircnă la mankurtizare deplină făcacircndu-i acoliţi icircn tendinţa de icircngenunchere subjugare nimicire a sentimentelor şi esenței naţionale a poporului băştinaş Consecințele nefaste ale acestei realități dăună-toare le resimţim dureros şi după un sfert de veac de la adoptarea legis-laţiei lingvistice icircn republică de la proclamarea suveranităţii statale şi a independenţei republicii de imperiul sovietic (cum a fost gacircndită inde-pendenţa la vremea ei)

Slăbirea pentru moment de către conducerea centrală a organelor so-vietice de partid şi de stat a măsurilor de reprimare aplicate contra ce-lor care evidenţiau carenţele politicii naţionale icircn domeniul relaţiilor dintre naţiuni bdquoperestroikardquo şi publicitatea anunţate de Gorbaciov icircncă din 1985 au creat iluzia că problemele stringente ale naţiunilor ti-

a r g u m e n t 13

tulare din republicile unionale icircn speţă cele referitoare la apărarea lim-bilor materne extinderea sferelor de comunicare ale acestora măcar la nivelul bunului-simţ ar putea fi soluţionate Ca persoană implicată icircn vacircltoarea evenimentelor icircnălţătoare prin revendicările icircnaintate şi prin grandoarea acţiunilor icircntreprinse prin participarea activă la ele a oa-menilor muncii de la sate şi oraşe de la intelectual pacircnă la agricultor precum şi ca secretar al Comisiei interdepartamentale a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti pentru studierea istoriei şi problemelor dezvoltării limbii moldoveneşti create icircn 1988 de către conducerea comunistă mai mult de nevoie decacirct din grijă faţă de pro-blemele băştinaşilor ca autor şi coautor al proiectelor celor trei legi cu privire la limbi icircmi revendic dreptul moral de a face cacircteva constatări privind contextul icircn care s-au desfăşurat evenimentele şi importanţa de moment şi ulterioară a prevederilor de soluţionare pentru icircnceput a problemelor limbii Lumea prinsese la curaj mass-media republica-nă pe unde icircndrăzneț pe unde mai timid pe unde cu frică contrar instinctului de autoconservare şi impulsurilor de reţinere prin existen-ţa icircn sacircnge a (auto)cenzurării (cu excepţia celor două publicaţii care sfidau prin curaj şi nesupunere cerinţele icircnaintate de partid bdquoLitera-tura şi Artardquo redactor-şef N Dabija şi bdquoIcircnvăţămacircntul publicrdquo redactor-şef A Grăjdieru) fusese nevoită să semnaleze aceste probleme presa de limbă maternă pronunţacircndu-se pentru justa lor soluţionare presa re-publicană de limbă rusă cu o excepţie-două icircmpotrivindu-se şi aţacirc-ţacircndu-i pe compatrioţii ruşi şi rusofoni contra solicitărilor legitime ale romacircnilor basarabeni Semnificativă icircn această ordine de idei este Scrisoarea deschisă a celor 66 de intelectuali basarabeni de la finele lui august 1988 adresată Comisiei interdepartamentale act prin care se dădea alarma icircn privinţa situaţiei catastrofale icircn care se pomenise lim-ba romacircnă din Republica Moldova şi se lansau cacircteva cerinţe esenţiale pentru ameliorarea stării de lucruri Ruşii şi rusofonii cu părere de rău nu numai că s-au opus ci literalmente au luptat (provocacircnd la sugestia şi cu susţinerea militară a Moscovei prin armata a XIV-a dislocată icircn republică războiul de pe Nistru din 1992) contra revendicărilor fi-reşti ale poporului moldovenesc (cum i se spunea atunci) limbă de stat revenirea la grafia latină recunoaşterea unităţii de neam şi de lim-bă a literaturii istoriei culturii romacircnilor din Republica Moldova şi a celor din Romacircnia iar ulterior ndash suveranitate libertate stemă drapel

14 R O M Acirc N Ătricolor imn de stat etc Merită menţionate intervenţiile publicistice din anii de foc ale unor reputate personalităţi din Republica Moldova cum ar fi Gr Vieru D Matcovschi I Dumeniuk A Ciobanu M Cim-poi L Lari I Ciocanu V Macircndacirccanu I Buga V Pohilă C Tănase I Conţescu şa prezenţa intelectualilor din Frontul Popular (icircncep enumerarea fără a o putea epuiza din motive cunoscute cu scuzele de rigoare Gh Ghimpu I Hadacircrcă D Matcovschi A Şalaru N Costin P Buburuz I Dediu P Soltan V Beşleagă I Vatamanu A Moşanu A Reniţă L Istrati D Tanasoglu şa) la acţiunile de revendicare a drepturilor naţionale şi masele de oameni din toate colţurile republicii i-au insuflat mişcării vigoare şi icircncredere icircn izbacircndă

Nu a fost o exagerare faptul că poporul băştinaş din RSSM la fel ca şi celelalte naţiuni titulare din fostele republici ale URSS şi-a pre-tins nişte drepturi fireşti dreptul de a avea propria formaţiune statală independentă de un imperiu care nu numai că icircl lipsise de indepen-denţă şi simbolică statală dar icirci mutilase conştiinţa icirci limitase sfera de icircntrebuinţare a limbii materne icirci furase scrisul latin strămoşesc icirci negase orice relaţii cu malul drept al Prutului dreptul de identificare cu poporul romacircn icircl privase de istoria lui milenară Icircn baza unei realităţi social-istorice existente la moment icircnţelegător faţă de necesi-tăţile fireşti ale concetățenilor săi de altă etnie poporul băştinaş nu şi-a cerut numai propriile drepturi icircn detrimentul acestora dimpotrivă a manifestat atenţie şi grijă deosebită şi faţă de alte etnii acordacircndu-le maximum de drepturi icircn condiţii de democraţie reală a unui stat care se pretinde de drept Icircn cazul de faţă am putea face referire la legislaţia lingvistică adoptată la 31 august 1989 la sesiunea a XIII-a a fostului Soviet Suprem al RSS Moldoveneşti anume Legea cu privire la func-ţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti Cacircnd se discu-tă azi textul formulările prevederile legii exactitatea şi aşa-numitele concesii sau chiar lacune ale ei lucrul trebuie făcut de pe poziţiile de atunci cu referire la situaţia de pacircnă la căderea URSS-ului şi de pacircnă la proclamarea independenţei republicii Cititorul de astăzi aşadar nu trebuie să uite (cu părere de rău tocmai aceasta se icircntacircmplă uneori din care cauză obiecţiile la adresa prevederilor legii pentru situaţia de atunci sunt nejustificate) de realitatea concret-istorică icircn care au fost elaborate dezbătute aprobate proiectele de legi

Trei momente esenţiale din sus-numita lege dintre care unul recla-

a r g u m e n t 15

macircnd o modificare icircn Constituţie cu consecinţe favorabile pentru evoluția ulterioară a evenimentelor trebuie considerate o victorie re-dutabilă icircn lupta cu cerberii vechiului regim pentru promovarea ade-vărului istoric şi ştiinţific

1 Recunoaşterea unităţii de limbă moldo-romacircnă realmente existentă (preambulul la lege)

2 Recunoaşterea faptului că limba bdquomoldovenescărdquo odată cu conferi-rea statutului de limbă de stat devine şi mijloc de comunicare la nivel oficial icircntre reprezentanţii de diferite naţionalităţi de pe teritoriul re-publicii (art 1)

3 Limba de stat funcţionează icircn baza grafiei latine (art 1)

Recunoaşterea unităţii de limbă moldo-romacircne conţinea implicit şi recunoaşterea unităţii de neam Se făcea referire la cetăţenii de naţio-nalitate bdquomoldoveneascărdquo şi la cei de naţionalitate romacircnă din Ucraina (subicircnţelegacircndu-se regiunile Cernăuţi Odesa Transcarpatia) care vorbeau una şi aceeaşi limbă ca şi moldovenii din RSSM ba icircntr-un timp la şcoală se icircnvăţa din manuale editate icircn RSSM

Accentuarea faptului că limba de stat funcţionează icircn baza grafiei la-tine este o bdquoşopacircrlărdquo pe care am strecurat-o icircmpreună cu Ion Dume-niuk icircn această lege (avacircnd certitudinea că va fi adoptată) pentru a ne asigura de reintroducerea alfabetului latin icircn cazul icircn care Legea bdquoCu privire la revenirea scrisului moldovenesc la grafia latinărdquo va fi respinsă de parlament Grafia era singura deosebire dintre aşa-zisa limbă bdquomoldoveneascărdquo şi limba romacircnă Revenirea (asupra acestui titlu a insistat Dumeniuk pentru că puterea cerea atenuarea sa scri-ind bdquotrecereardquo a se vedea chiar textul propriu-zis din Lege unde se vorbeşte de bdquotrecererdquo) la grafia latină demonstra că regele care sus-ţine existenţa a două limbi diferite este gol nu există absolut nicio deosebire icircntre un text scris cu litere ruseşti şi acelaşi text reprodus cu litere latine

Limba oficială ndash de stat pe care urmează să o cunoască şi să o utilize-ze icircn comunicarea oficială toţi vorbitorii din republică indiferent de originea lor etnică devine pe teritoriul republicii şi limbă de comuni-care formulare contra căreia s-a opus categoric M Gorbaciov pe tot parcursul dezbaterilor parlamentare din 30 august 1989 şi care le-a de-

16 R O M Acirc N Ăranjat somnul multor diriguitori din republică fără a mai vorbi de şefi şi şefuleţi mai mici care icirci provocau şi icirci aţacircţau contra limbii de stat pe oamenii simpli de pe şantiere şi de la icircntreprinderi

Limba rusă deşi nu era (şi nici nu era cazul) decretată drept limbă de stat de facto icircşi exercita acest statut nu numai icircn Federaţia Rusă ci icircn icircntreaga URSS ca limbă de comunicare interetnică Este de la sine icircnţeles că icircşi menţinea acest statut şi icircn RSSM cacirct timp republica făcea parte din URSS Astfel se explică faptul că icircn Lege la fiecare articol care stipulează folosirea limbii de stat era indicată şi obligativi-tatea traducerii icircn limba rusă Icircn fond prin revendicarea statutului de limbă de stat băştinaşii voiau ca limba lor icircn declin şi agonie cu sfere reduse de icircntrebuinţare oficială (practic icircn parte numai icircn icircnvăţămacircnt icircn presă icircn literatura artistică locală) să fie luată sub protecţia statului să-i fie asigurată utilizarea oficială la nivel republican

Icircn ceea ce-i priveşte pe reprezentanţii altor etnii conlocuitoare legea le-a asigurat folosirea limbii materne icircn toate domeniile de la instrui-re şi educație (lucru evident exagerat mai ales icircn icircnvăţămacircntul liceal şi superior căci pregătim specialişti pentru Republica Moldova unde limbă de stat este limba romacircnă nu specialişti pentru Ucraina Rusia sau Comrat Taraclia) pacircnă la efectuarea proceselor de judecată icircn lim-ba maternă

Fusese elaborat cu termene suficient de labile (5 10 ani) un Program complex de aplicare a prevederilor legislaţiei lingvistice de implementa-re a limbii de stat icircn lucrările de secretariat şi icircn domeniul oficial de co-municare Fusese constituit un Departament de stat al limbilor cu sarcini riguroase de implementare a limbilor şi de aplicare a sancțiunilor contra eventualilor ignoranţi ai legii Venirea la putere a PDAM icircn 1984 şi a co-muniştilor icircn 2001 a demonstrat nu numai nedorinţa ci şi tergiversarea la infinit ca să nu spunem sabotarea de către conducere a legilor măsu-rilor de aplicare a termenelor prevăzute A fost lichidat Departamentul de stat al limbilor icircnlocuit cu altul care era preocupat de interesele mi-norităţilor au fost icircntrerupte multe dintre iniţiativele ce vizau studierea limbii de stat care icircncepuseră a-şi demonstra eficienţa

La iniţiativa şi prin bdquocontribuţiardquo vechilor comunişti deghizaţi abil icircn democrat-agrarieni icircn constituție s-a introdus denumirea de limbă bdquomoldoveneascărdquo contrar 1) demersului Congresului II al Frontului

a r g u m e n t 17

Popular din Moldova către parlament cu propunerea de a fi repuse icircn drepturi prin lege etnonimul bdquopopor romacircnrdquo şi glotonimul bdquolim-ba romacircnărdquo 2) documentului final al Marii Adunări Naţionale din 27081989 bdquoDespre suveranitatea statală şi despre dreptul nostru vii-torrdquo icircn care se cerea să fie respectate numele de bdquoromacircnrdquo al poporului purtat de-a lungul veacurilor şi denumirea de bdquolimbă romacircnărdquo pentru limba noastră 3) aceloraşi adevăruri din bdquoDeclaraţia de independenţărdquo (27081991) şi sfidacircnd argumentele ştiinţifice ale Academiei de Ştiin-ţe a Moldovei (din 1994 şi ulterior din 1996) concluziile unor savanţi notorii de peste hotare (italieni nemţi ruşi francezi etc) că limba de stat a Republicii Moldova este limba romacircnă Democrat-agrarienii chiar recunoscuseră icircntr-un moment că ei ar accepta icircn Constituţie denumirea corectă de bdquolimba romacircnărdquo (fiind conştienţi deci că mint cu obrăznicie din considerente de ordin politic ceea ce face şi V Stati cu dicţionarul său de lamentabilă faimă) dacă ar primi garanţii solide că icircn viitor nu se va solicita reunirea fostei Basarabii cu Romacircnia Iată care-i problema Agrarienii comunişti deghizaţi dar şi comuniştii lui Voronin socialiştii lui Dodon vădit antiromacircni alte partide moldove-neşti fardate cu intenţii pro-europene dar gata oricacircnd să sară icircn barca moldovenismului o armată icircntreagă de ideologi ai bdquomoldovenismului primitivrdquo progenituri ale foştilor nomenclaturişti sovietici urmaşi fi-deli ai tătucului Stalin nostalgici după defuncta URSS sunt porniţi să icircntoarcă mortul de la groapă prin aderarea la aşa-numita (şi inexis-tenta după o recentă declaraţie a lui Voronin icircnsuşi) Uniune Vamală Euro-Asiatică numai să nu ne asociem icircn vederea ulterioarei integrări icircn Uniunea Europeană unde te pomeneşti că trebuie să stai la o masă cu romacircnii din Romacircnia sau icircţi vine icircn gacircnd să arunci sacircrma ghimpată de pe Prut pentru ca aşchia de pămacircnt milenar romacircnesc răşluită la 1812 de imperiul ţarist să revină la sacircnul patriei-mame

Ne-a icircndreptăţit legislaţia lingvistică adoptată acum 25 de ani aştep-tările Parţial da icircn sensul că astăzi de bine-de rău limba statului este folosită nu numai la bucătărie ci şi icircn societate Avem cacircteva generaţii de tineri crescuți şi educați icircn condiţiile icircn care limba de stat nu mai e cenuşăreasă Altceva este idealul de exprimare corectă generalizată aşa cum e icircn Romacircnia de exemplu la care mai avem de aspirat şi de muncit Statul moldovenesc spre deosebire de statul francez bunăoa-ră nu a făcut o prioritate din protejarea icircnvăţarea studierea poseda-rea la perfecţie a limbii materne din ocrotirea ei cu grijă de influenţe

18 R O M Acirc N Ănefaste străine de poluare lingvistică Nu a elaborat şi nu a promovat o politică de ecologie a limbii Limba romacircnă literară (normată) trebuie respectată vorbită corect şi protejată de către orice vorbitor al ei de la vlădică pacircnă la opincă

Legislaţia lingvistică privind relaţiile dintre limbi practic nu există la ora actuală Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti (chiar dacă la schimbarea denumirii republicii nu-mele propriu a fost icircnlocuit cu sintagma bdquoRepublica Moldovardquo) a fost elaborată icircn condiţiile existenţei URSS-ului şi pentru situaţia lingvisti-că din RSSM ca parte a URSS De icircndată ce a fost proclamată inde-pendenţa republicii iar URSS-ul s-a destrămat ea a devenit caducă Trebuia (astăzi este destul de tacircrziu dar realitatea concretă din Repu-blica Moldova ne ilustrează că o asemenea lege rămacircne a fi icircncă absolut necesară) imediat adoptată o lege nouă care să corespundă realității actuale icircn care limba rusă nu mai poate avea vechiul statut de limbă mai favorizată decacirct oricare din fostele limbi naţionale Statul ar tre-bui să intervină prin pacircrghiile de control şi sancţiuni legale icircn privinţa cunoaşterii şi utilizării limbii de stat inclusiv icircn cazul icircntreprinderilor private Limba de stat este o chestiune de stat nicidecum una priva-tă atacirct timp cacirct instituţia privată funcţionează pe teritoriul statului Icircn condiţiile avalanşei informaţionale fără precedent statul ar trebui să reglementeze şi să verifice strict proporţia icircntrebuinţării limbii de stat şi a altor limbi (icircn cazul Republicii Moldova a limbii ruse) icircn spaţiul public şi privat de emisie Icircn definitiv chestiunea apărării limbii statu-lui este şi o problemă de siguranţă de stat Conducătorii de orice rang trebuie să cunoască icircn mod obligatoriu limba statului şi să vegheze la li-bera şi corecta ei icircntrebuinţare de către orice vorbitor Numai aşa vom face dovada unui stat modern civilizat aspirant la un loc icircndreptăţit icircn marea familie de popoare (fiecare cu limba şi cultura sa) a Europei uni-te icircn structurile căreia limba romacircnă ocupă un loc egal printre celelal-te limbi ale membrilor săi icircn timp ce pretinsa limbă bdquomoldoveneascărdquo a bdquomoldoveniştilorrdquo nu există Iar romacircnii basarabeni şi transnistreni se icircnţelege de la sine sunt moldoveni ca cetăţeni ai statului Republica Moldova dar romacircni ca descendenţi ai dacilor şi romanilor Ceea ce o calamitate a distrus timp de două secole nu poate fi restabilit icircntr-un sfert de veac

l i m b a r o m acirc n ă a z i 19

Mina-Maria RUSUDespre identitate lingvistică vs identitate culturală

Introducere ndash Despre rost ros-tire şi rostuire prin comunicarea lingvistică şi culturală

Rostul fiinţei icircn Trecere este de a rosti Singurul verb care imprimă sufletului amprenta vieţui-rii fără sfacircrşit şi care dă sens existenţei noastre omeneşti De la rost pacircnă la rostire şi de acolo pacircnă la spaţiul spiritual icircn care sălăşluim ca rostuire ontologică traseul este unul iniţiatic Astfel ne vom putea poziţiona icircn spaţiul bine definit al expresiei bdquoa-şi face un rostrdquo icircn viaţă Căci rostul şi sensul devin contextual sinoni-me ajustacircnd bipolar existenţa noastră istori-că De aici icircnainte putem nuanţa icircn variaţiuni pe aceeaşi temă icircn căutarea propriei şi incon-fundabilei noastre identităţi De la a rosti vom ajunge la a rostui adică la acţiunea de a da rost altora dincolo de fiinţa noastră dar prin inevi-tabile conexiuni cu propriul nostru rost

Aburind ca pacircinea caldă cuvacircntul rostit cheamă omul icircl ademeneşte robindu-l sau dezrobindu-l i se aşază pe limbă icirci sare icircn ureche şi i se cui-băreşte icircn suflet De acolo miile de feţe ale sale curg icircn cascadă şi conduc icircntr-un perpetuum mobile toate sentimentele către albia sinelui

Evident că avatarurile cuvacircntului de la ros-tire la scriere sunt expresii ale unei racircvnite

M-MR ndash conf univ dr Inspector general de limba

şi literatura romacircnă limbi clasice şi neogreacă icircn

cadrul Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi

Sportului Romacircnia Autoare de lucrări de critică literară

(Poetica sacrului 2005 Octavian Goga ndash texte

comentate 2000) lingvistică (Limba romacircnă 2000

Competenţă şi performanţă icircn comunicare 2010) studii

culturale (Limbă cultură şi civilizaţie romacircnească 2008)

Diploma Gheorghe Lazăr clasa I Expert internaţional

al Consiliului Europei Divizia de Politici lingvistice Expert

naţional icircn educaţie

20 R O M Acirc N Ămetamorfoze a trecătorului icircn peren icircntru configurarea rostului fiinţei noastre icircn spaţiul existenţei

Icircn contextul acestei paradigme ea icircnsăşi purtacircnd semnele epocilor is-torice şi evident ale mentalităţii ecuaţia care se generează icircn jurul cu-vacircntului ndash ca unică necunoscută ndash conţine ca icircntr-o balanţă icircn deplin echilibru de-o parte rostirea de cealaltă parte scrierea

1 Comunicare ndash comuniune

După un excurs eseistic introductiv icircn fenomenologia comunicării se cuvine să construim cacircteva repere pentru abordarea identităţii lingvis-tice şi culturale comune partajate istoric şi geografic Icircntr-un secol al frămacircntărilor şi al rapidelor schimbări preocuparea omului modern pentru a-şi integra propriul destin icircn cel colectiv declanşează un pro-ces de redefinire generală potenţată de idealul contemporan Individul uman trăieşte cu sentimentul unei desincronizări sociale fapt care sti-mulează revigorarea sentimentelor identitare icircntr-o formă nouă de-corată de relaţia comunicare ndash comuniune Comuniunea nu este doar o simplă legătură socială ci implică şi un sentiment al fuziunii la nivel macrosocial cu scopul de protejare a identităţii personale şi naţionale

Această atitudine nouă a individului mileniului III vine din nostalgia după comunitatea tradiţională arhetipală după sincronia care o defi-nea şi al cărei rezultat era pe de-o parte icircnglobarea persoanei cu toate slăbiciunile sale icircntr-un mediu puternic iar pe de altă parte comuni-carea ca legătură de fuziune cu spaţiul macrosocial1 Această menta-litate pe fondul conectării la tradiţie este la prima vedere unul dintre paradoxurile ontologice ale modernităţii care ne obligă la o scurtă pri-vire asupra modelului social practicat icircn Antichitate Ne amintim fap-tul că două limbi de cultură au dirijat configuraţia istorică a Romei şi a Greciei antice şi tot acestea au definit relaţia de echilibru dintre cultură şi civilizaţie Evoluţia ciclică a omenirii dezvăluie la un moment dat criza umanismului Studiind fenomenul C Rădulescu-Motru2 pune icircn relaţie Antichitatea icircnfloritoare cu mediocritatea contemporană descoperind că umanismul nu este doar o atitudine ci şi o construcţie spirituală de substanţă care defineşte marile epoci istorice reglacircndu-le sistemul de valori Icircn logica aceasta Rădulescu-Motru conchide bdquoIde-

l i m b a r o m acirc n ă a z i 21

alul omului de astăzi şi de macircine ar trebui să fie credinţa că destinul omului individual dobacircndeşte icircnţeles prin contopirea lui icircn destinul neamului icircntreg din care face parterdquo3 Extrapolacircnd ducem raţionamen-tul mai departe şi concluzionăm că destinul individual şi cel naţional se conturează şi se dezvoltă icircn contextul larg european actual Nu vorbim despre globalizare ci despre afirmarea identităţii prin comparaţie prin analiza atentă a valorilor individuale şi conectarea la sistemul colectiv de valori din spaţiul comunităţii icircntr-o permanentă relaţie de schimb Un rol esenţial icircn acest caz icircl are comunicarea

2 Limbă şi comunicare

Fireşte că dimensiunea comunicativă a destinului se fundamentează pe componenta lingvistică Limba devine mijloc de punere icircn comun a valorilor individuale şi de raportare la cele universale generale avacircnd ca scop conectarea destinului individual la cel colectiv Reconfigurarea istorică a spaţiilor geopolitice a impus şi o regacircndire a conceptului de limbă ca vehicul al comunicării cu rol de liant icircn plan cultural icircntre valorile individuale valorile naţionale şi cele universale Pornind de la modelul antic definit şi de impunerea celor două limbi de cultură lati-na şi greaca veche politicile lingvistice actuale promovează limbile de mare circulaţie asiguracircndu-le statutul oficial icircn procesul de comuni-care icircn diverse medii dar susţin deopotrivă şi limbile naţionale regio-nale minoritare stimulacircnd astfel conştiinţa identitară Limba devine generic vorbind soluţia de integrare deplină a omului icircn contextul so-cial şi este calea de punere icircn comun a valorilor cu scopul de a-şi afirma individualitatea personală sau naţională cu respect faţă de valorile ce-luilalt Politicile lingvistice europene actuale deschid calea dialogului şi a concilierii

Se vorbeşte aproape obsesiv despre fenomenul crizei icircn mai toate do-meniile vizibil icircnsă cu precădere icircn comunicare acesta poate determi-na desocializarea fiinţei umane sau icircnchiderea la dialog cultural a ţării fie dintr-o aroganţă a proprietăţii culturale fie din umilinţă icircn faţa ma-rilor culturi Din acest motiv regacircndirea conceptului de comunicare analizează limba din perspectiva importanţei icircn realizarea finalităţilor comunicării punerea icircn comun a valorilor individuale şi naţionale cu

22 R O M Acirc N Ăscopul de a le conecta la valorile universale Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi4 este icircn acest sens un normativ care asigură matricea comunicării lingvistice punacircnd icircn valoare fiecare limbă indi-ferent de statutul pe care aceasta icircl are icircntre limbile europene

3 Limba romacircnă icircn context european

Vorbind despre limba romacircnă logica expunerii se nuanţează prin adu-cerea icircn prim-plan a realităţii contemporane consecinţă firească a isto-riei trăite icircn spaţiul romacircnităţii Identificăm din perspectivă istorică elemente care nu permit icircntotdeauna punerea icircn comun la modul pro-priu a coordonatelor care asigură unitatea limbii şi culturii romacircneşti icircn raport cu spaţiul ei matricial Cacirct despre arealul de circulaţie fireş-te că raportarea limbii romacircne se face evident şi substanţial icircn primul racircnd la reprezentarea ca limbă maternă apoi contextual la cea de a doua limbă de comunicare ca limbă oficială sau ca limbă străină

O limbă vorbită de o populaţie reprezentativă numeric la nivel mon-dial poate fi studiată cu interes ca limbă străină ndash spre exemplu en-gleza ndash nu icircnsă icircn egală măsură şi o limbă cum este romacircna Intere-sul străinilor de a comunica icircn limba romacircnă nu poate avea decacirct o eventuală susţinere culturală şi secvenţial economică privind accesul nemijlocit la informaţii şi conectarea facilă la mediul economic intern Din acest motiv romacircna ca limbă străină nu poate fi analizată cu ace-leaşi instrumente ca o limbă de circulaţie internaţională Statutul ei de limbă străină este susţinut doar de faptul că pentru majoritatea cetă-ţenilor din alte ţări este o limbă necunoscută Faptul că este irelevantă pentru funcţionalitatea comunicării face dificilă impunerea ca posibilă limbă străină de comunicare de interes general Poate că ar trebui să punem problema ca icircn spaţiul european limbile oficiale şi limbile de comunicare să construiască icircmpreună o nouă configuraţie discursivă a bătracircnului continent servind de fapt ca instrument de satisfacere a nevoii omului de a comunica

Istoric vorbind limba romacircnă şi-a dus destinul icircntr-o albie care a pri-mit influenţele altor idiomuri vecine pentru ca apoi geografic să in-tervină graniţa artificial trasată care să construiască unul dintre mari-le paradoxuri ale istoriei noastre criza identitară icircn raport cu valorile

l i m b a r o m acirc n ă a z i 23

comune teritoriul religia aspiraţiile Prin urmare spre deosebire de alte limbi romacircna trăieşte o dramă dublă aceea a utilităţii minore icircn comunicare ca limbă străină şi a icircnstrăinării icircn chiar spaţiul autohton

Limba care reprezintă mijlocul de comunicare specific unei comuni-tăţi umane este o construcţie spirituală ce dezvăluie o arhitectură ale cărei componente coexistă relevacircndu-şi funcţionalitatea la diferite ni-veluri icircn diferite zone si prin diferite stiluri Pe de altă parte vorbim despre varianta populară a limbii marcată de indici de oralitate neca-nonică icircn procesul de comunicare dar expresivă şi funcţională

Varianta romacircnei ca limbă străină trebuie să fie limba literară norma-tă subordonată canonului lingvistic şi care asigură accesul la cultură De cealaltă parte romacircna ca limbă străină poate fi icircnvăţată şi icircn varian-ta ei populară fenomen care se petrece de regulă spontan icircn mediul economic şi vizează simpla funcţionalitate Icircnvăţarea unei limbi străine se conectează la algoritmul lingvistic generat de materna vorbitorului şi presupune de cele mai multe ori o abordare contrastivă prin rapor-tare la structurile bine cunoscute ale limbii materne

4 Despre identitate şi criza identitară

Din acest motiv situaţia unui vorbitor străin de limba romacircnă are ca reper conotaţiile culturale şi funcţionale care asigură aspectul pragma-tic al icircnvăţării acestei limbi Icircn cazul concret al unui cetăţean străin aflat pe teritoriul Romacircniei icircnvăţarea limbii romacircne poate avea ca motiva-ţie accesul direct la informaţie şi facilitarea inserţiei culturale elemente care pot genera un efect integrator icircn spaţiul romacircnesc

Icircn acest sens există categorii de cetăţeni străini care beneficiază de cursuri de limba romacircnă ca limbă străină după o programă adaptată nevoilor fiecărui grup-ţintă Este vorba despre persoane discriminate (Programă de limba romacircnă ndash curs de iniţiere ndash pentru copiii străinilor care au dobacircndit statutul de refugiat icircn Romacircnia şi pentru minorii refu-giaţi neicircnsoţiţi aprobată cu ordin al ministrului nr 4041 16062004) protejate de Oficiul Romacircn pentru Imigrări (ORI) de regulă cetă-ţeni străini de condiţie modestă care doresc să trăiască şi să muncească temporar pe teritoriul Romacircniei Programa specială de limba romacircnă

24 R O M Acirc N Ăca limbă străină este adaptată pentru nivelele A1-A2 iar cursurile sunt gratuite Icircn paralel ORI asigură imigranţilor conservarea identităţii proprii deoarece astfel se evită o criză identitară care ar avea efecte catastrofale asupra integrării acestora icircn noul mediu cultural Modelul este aplicat şi icircn alte ţări

Exemplul Belgiei este relevant Icircn mediul şcolar icircn care există elevi de diverse etnii se studiază disciplina Limba şi cultura de origine (LCO) menită să conştientizeze la elevii străini interferenţele cul-turale şi eventualele aspecte de istoria limbii care să dezvăluie etimo-nuri comune precum şi dinamica icircmprumuturilor lexicale Acest curs urmăreşte conservarea identităţii lingvistice şi culturale a elevilor icircn vederea icircnţelegerii importanţei comunicării precum şi asumarea pro-priei identităţi ca semn distinctiv icircn raport cu mediul ţării de adopţie Icircn astfel de situaţii se constată cu timpul că limba romacircnă maternă creează un cadru afectiv eficient de afirmare a identităţii naţionale şi facilitează comunicarea culturală generacircnd toleranţa şi respectul faţă de valorile celuilalt Totodată atrage vorbitorii de alte etnii să icircnveţe limba romacircnă pentru comunicarea culturală Pentru aceştia evident limba romacircnă este limbă străină descoperită ca limbă de comunicare alături de marile limbi ale Europei

Icircnstrăinarea limbii romacircne icircn raport cu vorbitorii nativi care locuiesc temporar icircn alte ţări icirci schimbă acesteia statutul de la limbă maternă la limbă de comunicare ca oricare alta Grupul-ţintă vizat este alcătuit din oameni cu un nivel mediu şi sub mediu de cultură şi cu achiziţii lingvistice modeste la care se observă fenomenul de contaminare a limbii romacircne materne cu elemente de fonetică şi de lexic care produc o hibridare aleatorie a două idiomuri realitate postmodernă sancţio-nată din punct de vedere ştiinţific Totodată fenomenul are implicaţii şi asupra conservării şi afirmării identităţii culturale a celor icircn cauză care manifestă icircnstrăinare de propria cultură ca reflex al voinţei de adaptare la mediul lingvistic şi cultural al ţării de adopţie Acest grup-ţintă este extrem de vulnerabil din perspectivă identitară Fe-nomenul care se manifestă din ce icircn ce mai pregnant vizează refuzul acestora de a-şi declara apartenenţa etnică lingvistică şi culturală şi icircn consecinţă declanşarea unei crize identitare avacircnd ca efect inadapta-rea şi excluziunea socială

l i m b a r o m acirc n ă a z i 25

O măsură cu efect remediabil şi integrator este oferirea cursului opţio-nal extracurricular Limbă Cultură şi Civilizaţie Romacircnească (aproba-tă prin Ordinul MECT nr 1303 13062007)

La icircnceputul derulării acestui proiect grupul-ţintă viza elevi care aveau conştiinţa naţională conturată Icircn ultimii doi ani icircnsă Romacircnia se con-fruntă cu situaţia icircn care copiii participanţi la curs s-au născut icircn ţara de adopţie iar limba romacircnă şi cultura naţională nu au pentru ei o repre-zentare adecvată Prin urmare ne confruntăm cu un paradox deşi sunt romacircni aceşti copii nu au conştiinţa limbii lor materne deoarece nu o vorbesc icircn familie şi trăiesc icircntr-un mediu lingvistic străin pe care icircl asimilează cu limba lor maternă avacircnd icircn vedere efectul benefic icircn co-municare şi integrare Icircn acest context o cercetare efectuată de Asoci-aţia Alternative Sociale din Iaşi5 a evidenţiat că fenomenul remigraţiei (reicircntoarcerea icircn ţara de origine după o experienţă de migraţie ratată) este o realitate care pune icircn discuţie statutul limbii romacircne icircn conşti-inţa acestor copii bdquoRemigraţia se prezintă deci ca o situaţie de viaţă potenţial vulnerabilizantă care are la unii copii sau care poate avea la alţii consecinţe pe planul adaptării şi pe plan psihologicrdquo susţine Şer-ban Ionescu6

Din punctul nostru de vedere efectul vizibil negativ al fenomenului este reperat icircn golirea limbii romacircne icircn conştiinţa acestor vorbitori de componenta afectivă icircn comunicare dimensiune care marchează sta-tutul de maternă al unei limbi Prin urmare ne confruntăm cu o icircnstră-inare a limbii icircn propria matcă efect generat de avatarurile destinului social de care unii romacircni au parte icircn contextul mobilităţii forţei de muncă

5 Despre identitatea culturală prin comunicare

Punacircnd problema din punctul de vedere al reacţiei psihicului uman la impactul cu mediul satisfacerea nevoii de identitate vizacircnd com-ponentele lingvistică naţională şi culturală are un rol integrator şi de echilibrare a fiinţei icircn raport cu lumea Totodată nu se poate ignora nevoia alterităţii ca expresie a raportării la celălalt exprimată icircn pla-nul comunicării prin dialog Omul este aşadar o fiinţă socială pentru care comunicarea creează un spaţiu al devenirii tocmai prin punerea icircn

26 R O M Acirc N Ăcomun a valorilor individuale pentru obţinerea valorii generale colec-tive configuracircnd grupul ca formă de existenţă socială De fapt nevoia de identitate se conturează prin raportarea la alteritate fiind astfel o formă de conştientizare a existenţei individuale prin intermediul ce-lei colective Limba maternă vs străină asigură instrumentul specific de comunicare şi facilitează construirea dimensiunii sociale şi culturale a fiinţei icircntr-un efort integrator evident Un caz special este acela al limbii romacircne vorbite de comunităţi reprezentative din alte ţări avacircnd chiar şi altă cetăţenie decacirct romacircnă Situaţia este şi mai complicată dacă aşa cum precizam mai sus intervin icircn ecuaţie şi elemente de or-din istoric controversate şi evident dificil de gestionat

Concluzii

Limba romacircnă ca limbă străină trebuie privită ca o modalitate de comunicare icircn vederea icircnţelegerii interumane cu implicaţii majore icircn comunicarea interculturală Calitatea dublă de limbă străină şi de lim-bă maternă sporeşte competenţa de comunicare ndash icircn limba şi cultura proprie de origine şi icircn limba şi cultura străină Prin urmare ancorarea icircn procese interculturale se face eficient prin comunicarea deopotrivă icircn limba maternă şi icircntr-o limbă străină tocmai din nevoia de alteritate pentru confirmarea identităţii

1 Cf Philippe Breton Manipularea cuvacircntului Editura Institutul European 2006 p 1302 Constantin Rădulescu-Motru Timp şi destin Editura Minerva 1997 p 1823 Ibidem4 Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi[1] Icircnvățare Predare Evaluare (CECRL) este un document publicat de Consiliul Europei icircn 2001 care defineşte nivelurile de stăpacircnire a unei limbi străine icircn funcție de bdquoce ştii să facirdquo icircn diferite domenii de competență Aces-te niveluri constituie icircn prezent referința icircn domeniul icircnvățării şi al predării limbilor5 Acest proiect a fost realizat icircn parteneriat cu Fonda-zione Albero della Vita (Italia) Fondazione Iniziative e Studi sulla Multietnicita (Italia) Universitatea din Barce-lona (Spania) Asociația Alternative Sociale (Romacircnia) şi Fundacion Instituto de Reinsercion Social (Spania)

Note

l i m b a r o m acirc n ă a z i 27

şi a fost finanțat prin programul Daphne JUST2009FRACAG09336 Cf Şerban Ionescu MD PhD Profesor de psihologie clinică şi de psihopatologie Universiteacute Paris 8 Saint-De-nis Universiteacute du Queacutebec agrave Trois-Riviegraveres

1 Philippe Breton Manipularea cuvacircntului Editura Insti-tutul European 20062 Constantin Rădulescu-Motru Timp şi destin Editura Minerva 19973 Mina-Maria Rusu Limbă cultură şi civilizaţie romacirc-nească ndash pentru elevii romacircnilor care icircnvaţă icircn şcoli din spaţiul UE Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20084 Mina-Maria Rusu Limba romacircnă Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20085 Mina-Maria Rusu (referent ştiinţific) Manual de iniţi-ere icircn limba romacircnă şi de orientare culturală pentru străini Imprimeria Mirton Timişoara 2010 (Produs realizat icircn cadrul proiectului bdquoLimba romacircnă ndash oportunitate pentru integrare socială şi culturalărdquo finanţat prin programul general Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii Fondul Social European de Integrare a Resortisanţilor ţărilor terţe)6 Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL) Consiliul Europei 20017 Programă de limba romacircnă ndash curs de iniţiere ndash pentru copiii străinilor care au dobacircndit statutul de refugiat icircn Romacircnia şi pentru minorii refugiaţi neicircnsoţiţi aprobată prin Ordinul nr 4041 160620048 Programa de curs opţional limbă cultură şi civilizaţie romacircnească pentru elevii romacircni care studiază icircn şcoli din afara graniţelor Romacircniei aprobată prin Ordinul MECT nr 1303 13062007

Bibliografie

28 R O M Acirc N Ă

Elena PLATONConfirmarea vs demolarea unor mituri didactice legate de limba romacircnă ca limbă străină

EP ndash conf univ dr Facultatea de Litere

Universitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo Director al Departamentului

limbă cultură și civilizație romacircnească și al Institutului

Limbii Romacircne ca Limbă Europeană

Icircn ultimii ani teoreticienii din domeniul di-dacticii icircşi exprimă din ce icircn ce mai frecvent rezervele privind legitimitatea aşa-ziselor bdquore-ţete idealerdquo susceptibile să asigure succesul icircn procesul de predare-icircnvăţare a unei limbi străi-ne Constatacircnd evidenta deplasare a accentului pe variabile precum profilul cursantului şi ne-voile acestuia sau pe analiza detaliată a rolului pe care icircl are contextul icircn icircnvăţare prea puţini se mai apleacă astăzi asupra unor tehnici sau strategii de lucru detronate cum ar fi de pil-dă plictisitoarele exerciţii de repetiţie simplă recomandate odinioară1 cu atacircta convingere pentru fixarea unor forme gramaticale dificile icircn fazele de icircnceput ale studierii unei limbi Mai mult dacă un cadru didactic doreşte să rămacircnă icircn graţiile studenţilor sau ale confraţilor ce re-clamă tot mai vehement prezenţa profesorului modern icircn sala de curs acesta va fi tentat să ape-leze din ce icircn ce mai rar la reţetele consacrate icircngrădind pe cacirct posibil rolul gramaticii şi al exerciţiilor structurale icircn favoarea activităţilor de comunicare singurele icircn măsură să-i asigure statutul mult racircvnit de moderator sau facilitator al procesului de icircnvăţare Cu toate acestea ex-perienţa a numeroase cursuri de perfecţionare ce ne-au prilejuit o bună cunoaştere a nevoilor

l i m b a r o m acirc n ă a z i 29

profesorilor de limba romacircnă ca limbă străină (RLS) ne arată că fiecare cadru didactic ndash mai mult sau mai puţin experimentat ndash se află icircn realita-te icircntr-o continuă şi adesea secretă (sau măcar discretă) căutare a acelor bdquoformule magicerdquo apte să transforme procesul de predare-icircnvăţare icircntr-un demers cacirct mai eficient şi mai uşor de controlat şi de ce nu cacirct mai co-mod pentru ambele părţi ale procesului educativ ndash profesori şi studenţi deopotrivă Socotim că icircn cazul profesorilor de RLS care nu beneficia-ză din păcate de nicio formă de specializare la nivel licenţă sau master căutarea unor asemenea formule este şi mai acerbă orientacircndu-se de regulă spre adoptarea adaptarea unor soluţii vehiculate icircn cazul limbi-lor străine cu o icircndelungată experienţă de predare

Icircnsă preluarea metodelor utilizate icircn mediile academice străine nu este un proces foarte comod pentru profesorul de RLS căci icircn perimetrul extern după decenii de experienţă icircn predarea limbilor se manifestă o vădită reţinere faţă de bdquoreţeterdquo care chiar şi atunci cacircnd sunt prescrise icircn termenii unor recomandări nu sunt definitiv stabilite Şi asta pentru că eterna venerare a marilor adevăruri este o practică mai rar icircntacirclnită icircn didactică specialiştii avacircnd bunul obicei de a readuce periodic icircn discuţie vechile teorii legate de predare icircmprospătacircnd icircn permanenţă atacirct reflexia teoretică cacirct şi practica predării din dorinţa declarată de a evita fosilizarea activităţii profesionale şi de a ameliora continuu stra-tegiile de lucru Aşa se face că reţetele sunt racircnd pe racircnd reanalizate şi reevaluate pentru a fi aprobate sau contestate reafirmate sau complet detronate exerciţiu ce asigură gacircndirii ştiinţifice o necesară şi deose-bită supleţe Să ne amintim numai ce traseu surprinzător a avut ati-tudinea specialiştilor faţă de gramatică de-a lungul timpului după ce zeci de ani aceasta a dominat predarea limbilor icircn context universitar valul metodelor comunicative i-a contestat autoritatea marginalizacircnd-o sau exilacircnd-o complet de la cursul de limbă pentru ca azi să asistăm la o revenire icircn forţă a gramaticii icircn cercetările ultimelor două decenii ce icircncurajează practica unei icircnvăţări conştiente şi reflexive a limbii2 Icircn aceste condiţii este relativ riscant să icircmprumuţi o dată pentru totdeau-na o formulă de lucru oricacirct de răsunătoare sau de seducătoare ar fi ea icircn momentul lansării fără a te menţine conectat la pulsul cercetărilor viitoare care pot confirma infirma sau relativiza valabilitatea sau efici-enţa acesteia

30 R O M Acirc N ĂŞi totuşi icircn epoca accesului liber la informaţie putem afirma că icircn peri-metrul romacircnesc nu de reţete ducem neapărat lipsă cacirct mai degrabă de un exerciţiu susţinut de examinare a acestora care să atenţioneze specialiştii că icircntr-un proces de icircnvăţare de calitate icircn context acade-mic nu e suficient să acţionăm intuitiv sau să aplicăm empiric reţete despre care ni s-a vorbit icircn varii contexte E adevărat că ne putem baza foarte bine icircn opţiunile noastre metodologice pe rezultatele icircnvăţării dar icircn egală măsură se impune să reflectăm şi asupra motivelor pen-tru care o formulă de lucru s-a dovedit a fi mai eficientă decacirct alta De aceea ne alăturăm părerii celor care afirmă că scopul fundamental al noilor studii din didactică nu mai este obligatoriu acela de a propune o practică absolut diferită ndash lucru altminteri aproape imposibil la această oră cacircnd există o veritabilă piaţă a studiilor de specialitate ndash ci icircn pri-mul racircnd de a arăta dacă o anumită practică este sau nu cu adevărat o bdquopractică ştiinţificărdquo3 Fiind o ştiinţă relativ nouă icircn comparaţie cu alte ştiinţe mai vechi ale educaţiei precum psihologia pedagogia ştiinţele neurologice etc didactica limbilor poate să exploateze terenul generos al acestor ştiinţe pentru a-şi fundamenta teoretic domeniul icircncercacircnd să rămacircnă totuşi independentă icircn raport cu acestea

De ce am simţit nevoia să avansăm ideea de mit didactic Evident nu datorită deschiderii deosebite sau popularităţii de care se bucură ter-menul bdquomitrdquo icircn ziua de azi Dacă ar fi să propunem o definiţie elemen-tară am icircncadra icircn sfera acestui concept orice credinţă icircmpărtăşită de majoritatea profesorilor icircn legătură cu acele reţete capabile să asigure succesul necondiţionat icircn procesul de predare-icircnvăţare a unei limbi Credem că spre deosebire de termenul ceva mai tehnic ndash şi mai do-mestic ndash bdquoreţetărdquo noţiunea de mit didactic permite o lărgire extrem de productivă a cadrului discuţiei permiţacircndu-ne să facem referire la re-comandări sau formule de lucru care prin intensa afirmare a eficienţei lor au dobacircndit o autoritate incontestabilă şi implicit o aură de sacra-litate care icircngrădeşte semnificativ orice posibilitate de contestare Icircn cazul mitului didactic chiar dacă succesul icircnvăţării se poate datora al-tor factori determinanţi absolut independenţi de prescripţiile acestuia (ca de pildă efortul individual al cursantului sau talentul personal icircn icircnvăţarea limbilor străine etc) rezultatele pozitive sunt atribuite invo-luntar aplicării şi respectării paşilor de urmat astfel icircncacirct acesta se hră-neşte şi se revitalizează permanent detemporalizacircndu-se şi dobacircndind

l i m b a r o m acirc n ă a z i 31

consistenţa unui precept universal valabil şi relativ intangibil lipsit de conştiinţa originilor sale

Bunăoară cine se mai icircndoieşte azi de faptul că motivaţia este un ele-ment favorizant al icircnvăţării icircn general şi implicit al procesului de achi-ziţie a unei limbi străine Şi cu atacirct mai mult cine se mai icircntreabă dacă la temelia acestui mit a existat iniţial un fapt demonstrabil ştiinţific care a fost ulterior generalizat sau dacă s-a pornit invers dinspre constatarea rezultatelor concrete ale efectelor motivaţiei asupra icircnvăţării spre mitiza-rea rolului acesteia icircn icircnvăţare Icircn orice caz pe deplin icircncrezători icircn for-ţa acestui mit puţini se vor icircntoarce astăzi să cerceteze de pildă modul de funcţionare a creierului pentru a verifica dacă există acolo o posibilă explicaţie a prestigiului acestui mit Icircnsă cei curioşi să icircnţeleagă procese-le interne activate icircn timpul icircnvăţării vor fi răsplătiţi vizualizacircnd harta anatomică a creierului şi constatacircnd că bdquosediulrdquo motivaţiei se află chiar icircn vecinătatea centrului memoriei pe creierul limbic (emoţional) Aşa se explică de ce motivaţia nu are o natură intelectuală ci una emoţională putacircnd modifica dramatic ndash pozitiv sau negativ ndash datele prin intervenţia emoţiilor icircn procesul de icircnvăţare Căci impactul negativ al bdquoemoţiilorrdquo (tensiunea sau stresul) asupra procesului de memorizare sau de achi-ziţionare a noilor informaţii nu este deloc mai puţin frecvent observat sau invocat decacirct influenţa benefică a emoţiilor pozitive Consecinţele acestei teorii asupra modului de gestionare a procesului de icircnvăţare a unei limbi străine sunt uşor previzibile aşa cum icircncercăm să implicăm pozitiv cursantul icircn icircnvăţare motivacircndu-l emoţional pentru a-l ajuta să memoreze ne străduim şi să reducem la maximum tensiunea şi stresul icircn timpul icircnvăţării ca să evităm blocajele de orice natură Icircnsă ochiul didac-ticianului trebuie să rămacircnă icircn permanenţă vigilent şi să sesizeze capca-nele aplicării prea simpliste a oricărui raţionament de tipul cauză ndash efect Nuanţacircnd relaţia dintre emoţiile negative şi comunicarea orală teoriile mai noi privitoare la anxietatea lingvistică4 ne atrag atenţia că tensiunea este un ingredient natural al contactului social şi al comunicării naturale atacirct icircn limba maternă (L1) cacirct şi icircn limba a doua (L2) şi că o reducere semnificativă a acesteia icircn timpul activităţilor comunicative ar putea de-termina cursantul să nu-şi dezvolte capacitatea de a funcţiona sub tensiu-ne Prin urmare nu eliminarea completă a emoţiilor negative (v a stresu-lui) ar fi soluţia practică sugerată de studiul impactului emoţiilor asupra performanţelor ci conceperea unor activităţi şi exerciţii care să-i permită

32 R O M Acirc N Ăcursantului să dezvolte gradual controlul stresului indispensabil totuşi pentru o comunicare autentică şi eficientă icircn L2 Iată cum iniţierea unui traseu de documentare pornind de la cea mai banală afirmaţie cunoscu-tă icircn didactică aceea care cataloghează motivaţia drept garanţia incon-testabilă a succesului ne poate oferi surpriza descoperirii unor procese conexe ce pot influenţa pozitiv sau negativ produsele icircnvăţării

Invocacircnd mai sus efectele implicării emoţionale a cursantului icircn icircn-văţare nu am urmărit nicidecum să deschidem seria unui inventar exhaustiv al celor mai răspacircndite mituri didactice deşi probabil că o asemenea icircntreprindere n-ar fi lipsită de interes Scopul nostru este cu mult mai modest rezumacircndu-se la o simplă icircncercare de sensibilizare a specialiştilor cu privire la beneficiile readucerii icircn discuţie a unor lo-curi comune ale didacticii spre a verifica dacă icircn spatele lor se ascunde sau nu un fenomen verificat ştiinţific icircn măsură să le confirme sau să le infirme prestigiul şi legitimitatea Prin acest demers se poate demon-stra că icircnvăţarea limbilor nu este un fenomen cu o funcţionare complet necunoscută şi că icircn ciuda unor zone de umbră bdquoavem suficiente date pe care ne putem fundamenta reflexiile ştiinţifice ce pot şi trebuie să hrănească şi să amelioreze practicarea cotidiană a acestei profesiirdquo5

Cum putem accede icircnsă la acele fenomene lămuritoare Aminteam ceva mai sus că maniera cea mai simplă ar fi exploatarea rezultatelor unor ştiinţe conexe precum psihologia sau neuroştiinţele care şi-au făcut de mult datoria icircncercacircnd să demonstreze cum funcţionează relaţia dintre limbaj şi gacircndire Astfel s-au icircnregistrat progrese de-a dreptul impresionante prin studiul efectelor leziunilor cerebrale asu-pra vorbirii sau prin tehnicile de vizualizare medicală din ce icircn ce mai performante Amintim aici doar arhicunoscutul efect al distrugerii zo-nei Broca situată icircn lobul frontal stacircng unde se află sediul limbajului6 care constă icircn imposibilitatea vorbitorului de a mai utiliza cuvintele din limba maternă Abordările cognitive din lingvistică au făcut deja paşi uriaşi icircn cercetarea legăturii dintre limbaj şi operaţiile mentale fundamentale astfel icircncacirct astăzi beneficiem de posibilitatea unui con-trol destul de bun al procesului de icircnvăţare Sigur că un asemenea con-trol nu este absolut obligatoriu şi nu constituie el icircnsuşi o metodă icircn sine ci se doreşte mai degrabă o metodologie propusă profesorului sau cursantului din dorinţa ca aceştia icircn funcţie de anumite constracircn-

l i m b a r o m acirc n ă a z i 33

geri cu care se confruntă să poată face nişte alegeri perfect conştiente şi raţionale icircn vederea atingerii obiectivelor propuse

Un mit care ar merita să fie supus unei minime interogări este acela al fobiei faţă de momentele moarte dintr-o lecţie icircntreţinută de reco-mandările binevoitoare ale profesorilor metodişti sau ale colegilor cu experienţă icircn predare de a asigura un maxim dinamism lecţiilor pentru ca acestea să fie considerate cu adevărat bdquoreuşiterdquo Astfel icircn entuziasmul general de a eradica momentele moarte dintr-o lecţie ne stimulăm studenţii să lucreze icircncontinuu valorificacircnd cacirct mai bine timpul ndash icircntotdeauna prea scurt ndash avut la dispoziţie Cacircţi dintre noi nu ne-am bombardat studenţii cu nenumărate solicitări stimulacircndu-i să producă discurs ndash oral sau scris ndash icircncontinuu icircn L2 mai mult pentru a ne convinge pe noi icircnşine de calităţile de dascăli eficienţi şi plini de vitalitate Or o simplă analiză a operaţiilor mentale ce au loc icircn timpul procesului de memorizare ne semnalează că o asemenea practică nu este icircntotdeauna recomandată deoarece pentru a fi capabili să memo-reze lobii frontali ai creierului au nevoie de o stare de repaus (icircn care să nu mai primească informaţii noi) pentru a realiza o mişcare fizică asemănătoare celei făcute de macircinile care frămacircntă pacircinea imposibilă icircn afara unui moment de pauză absolută Iată din ce cauză mitul privi-tor la succesul lecţiilor de limbă dinamice nu rezistă acestei elementare analize ale cărei rezultate pot fi de altfel uşor confirmate de experi-enţele noastre individuale de memorare icircn timpul cărora ne acordăm acel moment de repaus binecuvacircntat spre a-i permite ochiului să se icircntoarcă bdquoicircnlăuntrurdquo pentru a reţine mai uşor noile informaţii Numai că dascălul din noi dornic de rezultate rapide şi imediate ignoră prea adesea această lege fundamentală a funcţionării memoriei şi socoteşte bdquotimp pierdutrdquo acest minim răgaz atacirct de necesar procesului de memo-rizare Aşadar o asemenea informaţie teoretică extrem de preţioasă icircn viziunea noastră poate fi exploatată didactic foarte simplu rezervacircnd icircn timpul desfăşurării lecţiei asemenea spaţii minime de tăcere vitale pentru interiorizarea noilor date Considerăm că aceste momente de respiro sunt obligatorii mai ales icircnainte de rezolvarea unor itemi meniţi să dezvolte competenţa de icircnţelegere a unui text audiat sau citit Se ştie că icircn general icircnţelegerea este pregătită prin exerciţii de pre-asculta-re sau de pre-lectură7 care introduc elementele lexicale noi capabi-le să faciliteze procesul de icircnţelegere propriu-zisă Or icircn lipsa acelui

34 R O M Acirc N Ămoment de răgaz anterior chiar etapei de contextualizare icircn care se memorează cuvintele noi recent asociate unui sens rezolvarea acestor itemi este practic imposibilă iar cursanţii au toate şansele să rateze lu-area unor decizii corecte De aceea pe deplin convinşi că oricacirct de in-teresantă ar fi o teorie legată de icircnvăţare ea nu icircşi dovedeşte cu adevă-rat valabilitatea şi viabilitatea decacirct dacă oferă şansa unei schimbări icircn munca la clasă icircndrăznim să formulăm o recomandare icircn acord cu cele afirmate mai sus evitaţi să enunţaţi o nouă cerinţă imediat după fur-nizarea unor elemente lexicale sau morfo-sintactice complet noi pen-tru studenţi şi acordaţi-le cursanţilor un răgaz de 2-3 minute pentru a procesa memoriza datele noi Pauza va avea nu doar un efect benefic asupra performanţelor studenţilor ci şi asupra confortului lor psihic

Ne vom opri icircn continuare la un alt mit care merită radiografiat şi anu-me acela privitor la rolul repetiţiei icircn procesul de icircnvăţare Mai exact ni se pare interesant de urmărit cazul exerciţiilor de repetiţie a unor enunţuri simple icircn RLS8 ndash tot mai mult contestate de altfel de către adepţii metodelor comunicative ndash realizate cu scopul de a favoriza memorarea unor structuri specifice Icircn majoritatea cazurilor profesorii sunt profund dezamăgiţi de incapacitatea studenţilor de a le reproduce ideile icircn L1 cuvacircnt cu cuvacircnt sau de a repeta cu maximă fidelitate enunţul-model furnizat icircn L2 Or legile de funcţionare a memoriei şi teoriile despre interlimbă9 ne semnalează deplina normalitate a aces-tui fenomen sugeracircndu-ne să fim mai puţin drastici icircn sancţionarea bdquoinfidelităţilorrdquo de acest ordin Astfel trebuie ţinut cont de faptul că memoria de lungă durată este o memorie globală care priveşte fon-dul şi nu forma10 Se spune că icircn general chiar şi icircn propria limbă ne amintim conţinutul unui mesaj şi nu constituenţii formali ai acestuia şi că odată ce sensul frazei a fost interpretat forma este complet negli-jată Icircn timpul procesului de memorizare propriu-zisă datele sonore receptate sub forma unui influx nervos pătrund icircn memoria scurtă unde se realizează o primă triere respectiv o clasificare a unităţilor dis-tincte percepute ca unităţi purtătoare de sens De-abia apoi urmează analiza propriu-zisă a datelor pentru a determina conţinutul mesajului care trebuie să fie icircnsă destul de rapidă fiindcă după aproximativ 75 secunde auditorul riscă să uite ce a auzit iar bdquorecunoaşterea trăsături-lor morfo-sintactice se face la voia icircntacircmplării11

l i m b a r o m acirc n ă a z i 35

Este binecunoscut faptul că pentru obţinerea unor performanţe ade-vărate icircn L2 e necesar să se ajungă la faza icircn care funcţionarea acestor capacităţi operatorii să fie automată Nu de puţine ori icircn faţa rateurilor repetate ale cursantului icircn repetarea corectă a unor enunţuri profeso-rul are impresia că studentul şi-a format automatisme imperfecte sau greşite ori că are proaste obiceiuri Totuşi aceşti cursanţi cunosc destul de satisfăcător vocabularul sau gramatica limbii străine şi sunt capabili să rezolve fără greşeală exerciţii structurale ce vizează problemele de gramatică Ceea ce icircnseamnă că de fapt cunoaşterea reflexivă sau de-clarativă s-a realizat fără icircnsă a se ajunge la cunoaşterea automatizată sau procedurală care trebuie să coexiste cu cea reflexivă pentru a pu-tea vorbi de o reală stăpacircnire a L212

Iată de ce considerăm că la nivelul debutant cacircnd cursantul nu a ajuns icircncă icircn faza automatismelor iar producerea este mai degrabă repetitivă decacirct creativă pacircnă şi simpla reproducere corectă a unui enunţ ele-mentar relativ scurt trebuie icircncurajată fiind considerată un exerciţiu de bdquoproducererdquo tocmai deoarece performanţa de a reproduce corect inclusiv trăsăturile morfo-sintactice constituie un semn că studentul a avut timp să reflecteze rapid şi asupra formei (neglijată de regulă icircn L1 după cum s-a văzut mai sus) Din moment ce memoria scurtă are o capacitate de la 10 la 30 de secunde durată superioară celei pentru analiză şi reformulare icircnseamnă că studentul dispune de suficient timp să-şi oprească atenţia şi asupra datelor lingvistice pentru a le memori-za aşa că reproducerea exactă a unui enunţ este posibilă icircn acest inter-val Avacircnd icircn vedere icircnsă durata memoriei imediate este de preferat să nu utilizăm enunţuri mai lungi de 5-6 cuvinte icircn asemenea exercițiiAstfel icircntre enunţuri de tipul a Icircn fiecare dimineaţă Mihai se trezeşte la ora 7 b Dimineaţa Mihai se trezeşte la 7 şi c Mihai se trezeşte la 7 vom privilegia repetarea unor enunţuri de tipul c şi eventual b iar cele de tipul a vor fi utilizate cacirct mai rar icircn exerciţiile de repetiţie simplă

O altă consecinţă icircn plan didactic a faptului că procesul de memorizare are loc dinspre global icircnspre detaliu este recomandarea ca icircn exerciţi-ile de formare dezvoltare a competenţei de icircnţelegere după asculta-re audiţia unui text să fie repetată aceasta făcacircndu-se icircntotdeauna de două ori La prima audiţie studenţii vor fi icircndrumaţi să se concentreze asupra sensului global şi să nu ia notiţe de detaliu respectiv să nu se

36 R O M Acirc N Ăconcentreze asupra rezolvării itemilor decacirct la a doua audiţie după ce vor fi reţinut sensul de ansamblu icircn absenţa căruia icircnţelegerea de de-taliu este mult icircngreunată De altfel ca strategie de predare icircn general se recomandă ca datele să fie prezentate mai icircntacirci global urmacircnd să fie reluate apoi una cacircte una Din acest motiv icircn bdquopredareardquo ascultării (nu icircn evaluarea ei) este indicat ca la a doua audiţie să se facă o seg-mentare a textului icircn funcţie de fiecare item pentru a verifica mai uşor icircnţelegerea solicitacircndu-se şi justificarea soluţiei date

De legile de funcţionare a memoriei trebuie ţinut seama şi icircn concepe-rea exerciţiilor de dezvoltare a competenţei de icircnţelegere după ascul-tare ce presupun completarea unor spaţii libere cu informaţii din text Astfel este recomandat ca intervalul lăsat icircntre poziţiile de completat să fie suficient de mare pentru a-i permite cursantului să completeze o anumită informaţie fără a pierde pasajul vizat de poziţia următoare lucru ce ar face imposibilă rezolvarea corectă a itemului respectiv Cacirct despre corectitudinea morfo-sintactică a sintagmelor cu care cursanţii completează spaţiile libere aceasta nu se recomandă a fi sancţionată tocmai graţie celor afirmate mai sus cu privire la lipsa de precizie a me-morării formelor icircn L2 şi datorită faptului că aceste exerciţii vizează dezvoltarea ascultării şi nu a competenţei gramaticale propriu-zise că-reia icirci sunt icircn general dedicate exerciţii speciale

Deşi poate părea lipsit de semnificaţie vom lua icircn discuţie şi unul dintre cele mai vechi mituri demolat deja de ani buni din didactica modernă acela care considera listele de cuvinte drept secretul achiziţiei unui lexic bogat şi variat Căderea acestor liste icircn desuetudine s-a datorat faptului că ele reclamă o participare oarecum inconştientă a studentului care are ulterior nevoie de o muncă cognitivă mult mai intensă pentru a ghici si-tuaţiile corecte de utilizare a acestor cuvinte Din acest motiv metoda cea mai eficientă de asimilare a lexicului constă icircn stimularea memorării prin producerea unei imagini mentale cu ajutorul mijloacelor vizuale sau audio Astfel se creează o conexiune icircntre zona Broca ndash zona de plecare a datelor limbajului ndash şi zona Wernicke unde datele sunt bdquoicircnţeleserdquo Cu alte cuvinte se stabileşte o legătură icircntre zona de recepţie şi cea de produ-cere prin imaginarea unei situaţii de utilizare a datelor nou-primite De cele mai multe ori silabisirea cuvintelor sau simpla repetare a cuvintelor nu este suficientă pentru memorare E nevoie de acea perioadă de ma-

l i m b a r o m acirc n ă a z i 37

turare de icircntărire a datelor prin reflexia analitică de un contact repetat cu datele noi icircn care cursantul este obligat să producă sens cu ajutorul acestora De exemplu pentru a introduce cuvacircntul albastru se poate porni de la un enunţ care apelează la gacircndirea concret-intuitivă de tipul Cămaşa mea e albastră pentru ca mai apoi să supunem studentul presi-unii comunicative stimulacircndu-l să apeleze la acele concepte universale ce asigură suportul icircn icircnvăţarea unei limbi străine şi să răspundă la icircntrebări de tipul Cum este cerul şa

Recurgerea la aceste universalii ale gacircndirii a fost verificată icircn practica predării şi recomandată de teoriile care susţin că limba străină este de fapt vehiculul unor concepte sensibil asemănătoare celor din limba maternă a cursantului operate de-a lungul unor acte de vorbire ale lo-cutorilor nativi Studiind o limbă străină legăm conceptele exprimate icircn L2 cu conceptele trăite icircn L1 pentru a le integra şi a icircnvăţa să ne ser-vim de ele icircn situaţii asemănătoare Se crede că persoanele care cunosc o singură limbă nu au icircnvăţat să reflecteze conştient la nivelul concep-telor şi nu au conştiinţa faptului că un mesaj icircn L2 transmite icircntr-o ma-nieră necunoscută o realitate cunoscută Acest limbaj al gacircndirii este branşat icircn permanenţă la real fiind mai puţin arbitrar decacirct limbajul cuvintelor13 motiv pentru care icircn predarea limbilor străine ideea de universalitate a conceptelor este atacirct de folositoare şi de productivă făcacircnd o adevărată carieră

Un ultim mit analizat icircn icircncheierea acestor sumare consideraţii este cel legat de statutul exerciţiilor de dictare la cursul de limbă Icircn practica predării RLS dictarea s-a bucurat ani buni de un prestigiu incontesta-bil Dacă tradiţionaliştii aşază dictarea icircn fruntea exerciţiilor specifice de icircnţelegere după ascultare moderniştii icircn schimb contestă acest merit al dictării afirmacircnd că ea nu se icircnscrie deloc icircn seria exerciţiilor-standard de educare a ascultării Icircn timpul unei dezbateri icircn cadrul echipei de cer-cetare de la Departamentul de limbă cultură şi civilizaţie romacircnească14 pe această temă am constatat că după ani de experienţă icircn predarea RLS şi după numeroase lecturi de specialitate dilemele persistă specialiştii nefiind icircn măsură să se pună de acord asupra anumitor chestiuni esenţi-ale Posibilele argumente vin icircnsă tot din sfera ştiinţelor bdquomai vechirdquo care relevă faptul că bdquopercepţia corectă a sunetelor şi segmentarea continuu-mului fonic icircn unităţi semnificative şi icircn zgomote non-informativerdquo15 con-

38 R O M Acirc N Ăstituie de fapt primele etape ale procesului de ascultare Icircn timp ce unele capacităţi operatorii nu sunt specifice unei anumite limbi ci funcţionea-ză identic icircn cazul tuturor limbilor stacircnd la baza icircnvăţării oricărei limbi altele cum ar fi percepţia sunetelor recunoaşterea schemelor sonore identificarea sunetelor sau articularea fac apel la aceleaşi fenomene dar cu trăsături specifice fiecărei limbi asupra cărora cursantul exercită cu dificultate un control voluntar Prin urmare un lucru reiese cu destulă claritate capacităţile operatorii specifice fiecărei limbi sunt legate şi de fonologie alături de lexic morfologie sintaxă şi pragmatică Ele pot fi create şi dezvoltate graţie funcţionării judicioase a celorlalte capacităţi

Exerciţiul analitic elementar pe care l-am propus icircn acest spaţiu re-stracircns s-a bazat icircn mare parte pe acel principiu fundamental al teorii-lor icircnvăţării care consideră achiziţia limbilor străine icircnainte de orice bdquoun proces mental ce operează bineicircnţeles icircntr-un context social şi comportamental dar care este icircn esenţa sa o chestiune de achiziţie a unui nou sistem de cunoştinţerdquo16 Conform acestor teorii cei care stau la baza explicării modului de funcţionare (sau a lipsei de funcţionare) a icircnvăţării unei limbi străine sunt icircn primul racircnd factorii cognitivi Icircn-cercarea noastră de a confrunta cacircteva dintre cele mai banale mituri didactice cu datele furnizate de ştiinţele cunoaşterii nu şi-a propus alt-ceva decacirct să-l invite pe cel de la catedră la mai multă reflecţie pentru a fi capabil să trieze şi să selecteze icircn cunoştinţă de cauză mulţimea de recomandări şi de reţete pe care le are astăzi la dispoziţie Apelacircnd la paradigma cognitivistă nu am ales calea cea mai simplă de rezolvare a unor dileme căci analiza proceselor mentale este mai anevoioasă şi mai nesigură decacirct cuantificarea performanţelor cursanţilor icircn urma aplicării unei reţete Satisfacţia de a ne apropia de cacircteva dintre mis-terele modului de funcţionare a creierului uman compensează icircnsă pe deplin opţiunea noastră pentru un asemenea demers ajutacircndu-ne să ne icircnţelegem mai bine studenţii şi bineicircnţeles să ne icircnţelegem mai bine pe noi icircnşine Cacirct despre recomandările pe care am icircndrăznit să le facem acestea sunt venite din partea unui spirit obişnuit cu practica didactică dar care s-a aventurat icircn cercetarea unor teorii pentru a se asigura că alegerile făcute icircn plan metodologic sunt cele potrivite

l i m b a r o m acirc n ă a z i 391 Rene Richterich A Margaret J Stott Gilbert Dalgalian Ottomar Welleke Manual pentru o predare activă a limbilor EDP Bucureşti 1974 p XIV-XV a se vedea şi comentarii-le din Georgiana Gălăţeanu Ecaterina Comişel Icircndrumător metodic pentru predarea limbii engleze icircn şcoala generală Edi-tura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1975 p 41-422 Marie-Christine Fougerouse Lrsquoenseignement de la grammaire en classe de franccedilais langue eacutetrangegravere 2001 pe httpwwwlepointduflenetpdidactique_flehtm cf şi Elena Platon Reflexia gramaticală şi febra comunicării icircn didactica RLS icircn Rodica Zafiu Florentina Sacircmihăian (editori) Limba romacircnă controverse delimitări noi ipote-ze (III) Limba şi literatura romacircnă noi abordări didactice Actele celui de-al 9-lea Colocviu al Catedrei de limba romacirc-nă Bucureşti 4-5 decembrie 2009) Editura Universităţii din Bucureşti Bucureşti 2010 p 99-1073 Jean Paul Narcy Apprendre une langue eacutetrangegravere ndash didac-tique des langues le cas de lrsquoanglais Les Eacuteditions drsquoOrgani-sations Paris 1990 p 164 Martin Beaudoin Introduction agrave lrsquoeacutetude du langage pe httpwwwpommeualbertacalingsecondehtm5 Jean Paul Narcy op cit p 156 Heacutelegravene Trocmeacute Deux heacutemisphegraveres et trois cerveaux pour apprendre La peacutedagogie des langues vivantes agrave lrsquoeacutecoutes des recherches sur le cerveau icircn bdquoLes Langues modernesrdquo n 2 3 78 (1984) p 1277 Jack Richards Willy Renandya Methodology in Lan-guage Teaching Cambridge University Press Cambridge p 235-2548 Jan Goumles Une initiation agrave la didactique du FLE Editura Sitech Craiova 2005 p 389 Jean Paul Narcy op cit p 5810 Jean Berbaum Apprentissage et formation PUF Paris 1984 p 5711 J S Sachs Recognition memory for syntactic and se-mantic aspects of connected discourse in bdquoPerception and Psychophysicsrdquo 2 p 437-44212 Jean Paul Narcy op cit p 110-11113 J-P Changeux LrsquoHomme neuronal Paris Fayard 1983 p 18314 Acest departament funcţionează icircn cadrul Facultăţii de Litere a UBB Cluj-Napoca15 Jean Paul Narcy op cit p 31-3216 M Long J Richards Prefaţa la Cognition and Second Language Instruction Peter Robinson (coord) Cam-bridge University Press Cambridge 2000 p vii

Note

40 R O M Acirc N Ă

Adrian Dinu RACHIERUUtopia romanului (II)

ADR ndash prof univ dr decan al Facultăţii de Jurnalistică

Universitatea bdquoTibiscusrdquo Timişoara Dintre volumele publicate (peste 20) Elitism

şi Postmodernism Editura Junimea Iaşi 1999 Bătălia

pentru Basarabia Editura Augusta 2000 Alternativa

Marino Editura Junimea Iaşi 2002 Legea conservării scaunului (roman vol I II) Editura Eubeea Timişoara

2002 2004 Globalizare şi cultură media Editura Insti-

tutul European Iaşi 2003 Nichita ndash un idol fals Editura

Princeps Edit Iaşi 2006 Eminescu după Eminescu

Editura Timpul Iaşi Poeţi din Basarabia (antologie critică) Editura Academiei Romacircne Bucureşti şi Editura Ştiinţa

Chişinău 2010

Convins că nu există roman icircn afara persona-jului (fireşte nu icircn sens canonic) Nicolae Bre-ban caută ndash icircn pofida erodării poziţiei perso-najului ndash tocmai marile personaje Chiar dacă s-a prăbuşit concepţia naratorului omniscient şi creaţia bdquoobiectivărdquo e privită suspicios icircn nu-mele autenticismului demiurgia ndash ca mare pri-vilegiu al romancierului ndash icircşi conservă putinţa de a concura starea civilă Or eroii lui Breban se mişcă la limita cacircmpului vizual al conştiin-ţei naratoare sunt marginalizaţi dar concreţi cotrobăind prin cotloanele vieţii biologice răscolind teritorii necercetate fixaţi icircn barocul icircntacircmplărilor existenţei icircn amorful care vege-tează Ţesutul epic creşte la intersecţia fatalită-ţii şi cauzalităţii prin subiectivizarea viziunii Rătăcim icircn bdquoinsulardquo Provinciei icircntr-un univers migrator supus spiritualizării şi degradării pe orbite convenţionale cu acutul presentiment al catastrofei printre bărbaţi bdquode vacircrstă virilărdquo trăind cu un violent cult al trecutului şi femei care vor călăi sau victime Icircncăpăţacircnat repre-zentant al tradiţiei falocrate cum s-a tot spus Breban pledează pentru bdquofemeia uriaşărdquo nu e doar o hachiţă personală aici Dacă o iubire plăsmuită năştea eroismul lui Don Quijote (nu observa Unamuno că icircntreg eroismul celebru-lui hidalgo pleacă de la o femeie) Breban vede icircn prezenţa femeii uriaşe un ax al operei chiar posibilitatea re-fecundării lumii

Continuare Partea I icircn nr 1 2014 p 94-101

c r i t i c ă e s e u 41

Tema-obsesie este deci Cuplul Tezismul forţei icircşi face loc Breban este un fin psihanalist atent la manipularea erotică a partenerilor sondacircnd zonele abisalităţii Eroii lui Breban par născuţi sub zodia victimei ei fug de o singurătate imposibilă şi găsesc contradictoriul inevitabil O viziune feudală ordonează aceste cupluri asimetrice Abstragerea icircn cu-plu dezvăluie tocmai rolul celuilalt bdquocreaţiardquo icircn celălalt Atras de ma-niheismul tipologic Breban divulgă aceste raporturi dintre tare şi slab călău şi victimă stăpacircn şi slugă Puterea funcţionează ca instinct erotic erosul se politizează icircndrăgostiţii lui ndash s-a observat ndash necăutacircnd feri-cirea ci căutacircndu-se pentru a-şi demonstra puterea prinşi icircn această reţea relaţională Dacă toată proza brebaniană stă sub fascinaţia forţei e cazul să notăm ndash pe urmele altora ndash că nu e vorba de o distribuţie univocă a rolurilor Raportul de forţe nu se exercită unilateral reducţi-unile stacircrnesc revolta romancierului Erotismul devorant icircşi află finali-tatea icircn luptă supunere dominare aservire pornind de la constatarea icircmperecherilor nepotrivite bdquoCe greşit sunt făcute cuplurilerdquo ndash citim icircn Don Juan Urmărind mişcările obscure luacircnd probe ale sedimentărilor abisale Breban violentează experienţa aperceptivă frenezia vitalistă incizia realistă şi obscurizarea existenţelor coabitează icircn numele po-menitului tezism al forţei Luarea icircn posesie a semenului ndash iată deviza lui Breban metamorfoza ndash iată soluţia eroilor săi Din nevolnicul şi cenuşiul Grobei (Bunavestire) se naşte bdquoun tarerdquo prestigiul tipului tare e icircnsoţit de sarcasmul auctorial dar să nu uităm icircn primul Grobei se deşteaptă stăpacircnul Provincia elitară este un univers feudal stăpacircnii şi slugile obediente icircnchipuie o lume dictatorială populată de roboţi spirituali o utopie negativă şi o religie totalitară feudalizacircnd opozi-ţiile Bogata producţie de tipuri e reductibilă la o ecuaţie proprie iar fascinaţia forţei e biciuită cu un cinism plebeian Breban discută cu o vervoasă capacitate de observaţie forţa celor mici acea forţă bdquomă-runtă consecventă inepuizabilărdquo Scriitorul urmăreşte ipostaza umilă anonimă a puterii decelacircnd bdquourmelerdquo icircn ceilalţi Eroii fascinează fac prozeliţi dezvoltă o forţă iradiantă Dezinvoltura spontaneitatea im-previzibilitatea ambiguizarea ndash toate slujesc respectării schemei inver-sarea rolurilor Martiri ai unor cauze obscure eroii lui Breban sfacircrşesc icircn impostură Cu o remarcabilă ştiinţă a detaliului imaginativ şi con-cret prozatorul repovesteşte lumea e atent şi grijuliu cu bdquoofertelerdquo ro-maneşti Oferta vieţii este icircnsă anarhia vieţii De aici vorbăria verbiajul năclăit redundanţa nerespectarea normelor tradiţionale Nicolae Bre-

42 R O M Acirc N Ăban sfidează spuneam logica narativă icircn numele haosului vieţii Viul fiinţa ontologicul bdquoceea ce ne icircnconjoară de peste totrdquo această mare şi imprevizibilă mişcare ar fi substanţa odiseicului roman Drumul la zid (1984) Un roman total icircn accepţia unui aspirator Breban care absoar-be orice (totul) pentru a desacraliza eposul şi a reinventa realitatea prin mitizare Drumul la zid s-a spus poate fi citit ca o epopee a dereificării descoperind excepţionalitatea omului comun adică excepţionalitatea ascunsă icircn banalitate aflacircnd puterea de a renaşte prin cucerirea spaţiu-lui interior Aflacircnd şi reaflacircnd miracolul de a fi recuperacircnd ndash sub dimen-siune alegorică ndash umanul icircn care intră desigur şi subumanul

Un Castor Ionescu trăieşte o revelaţie se retrage din lume pentru a reveni menit şi el unui bdquorol sacralrdquo [5 p 851] cu influenţă modela-toare nedorită chiar Icircn enigmaticul K (Pacircndă şi seducţie 1991) bdquolu-creazărdquo un demon al farsei Domnul K eroul acestei naraţiuni este un scriitor corupt de glorie interviurile acordate ziarelor bdquoburghezerdquo icircn numele unei dubioase revolte icircl aruncă icircn vidul social Profesiunea de a fi celebru megalomania (deşi trăieşte bdquoicircn afara socialuluirdquo) coche-tacircnd cu ritualul seducţiei (erotică şi politică deopotrivă) icircl definesc drept un politician al amorului un mic Dumnezeu ndash constructor de far-se Descoperim aici icircn embrion tema creaţiei (posesiei) testată prin invocarea unui Don Juan creator (un Romeo bdquomărunţelrdquo deşteptacircnd feminitatea) sau prin citarea bdquogăliganului de Rogulskirdquo un memorabil şi grobian viitor erou de roman Să ne amintim că icircn Don Juan To-nia bdquofixaţiardquo lui Rogulski va lupta pentru bdquoapărarea cupluluirdquo o viaţă mecanică ascunsă icircntr-o familie afişacircnd masca respectabilităţii Micu-ţa Tonia crispată pare intangibilă dar Rogulski o va trezi la o nouă viaţă o va remodela Rigiditatea contrariată alarma de animal vacircnat teama de vulgaritate se risipesc Tonia cu ale ei efluvii enigmatice de-vine autentică supusă unui ritual coruptiv Nicolae Breban demolează mitul fericirii erotice trecacircnd prin filtrul ironic discursul romanesc Don Juan este o bdquoepopeerdquo icircn registru parodic scriitorul bdquojucacircndu-serdquo cu metafora vacircnătorii Icircn spatele lui Rogulski cel pentru care a poseda icircnseamnă a descrie (a crea) stau interogaţiile asupra actului creator bdquoboala lui Rogulskirdquo este boala creaţiei Demiurgismul e drapat icircn fal-durile agresiunii donjuaneşti cel care posedă descriind icircmpărtăşeşte soarta scriitorului Palavragiul Rogulski dincolo de poezia trivialităţii dincolo de efectele fals-pedagogice pe care romanul le evidenţiază ac-cede la libertatea de a rămacircne ceea ce este

c r i t i c ă e s e u 43

Orgoliul creator mizacircnd pe supremaţia romanului a icircnvins icircn con-textul exploziei şaizeciste N Breban a urcat impetuos spre statutul de bdquoromancier al generaţieirdquo Nichita icircn anii de icircnceput paria pe acel june atletic fără volum icircncă negrăbit afişacircnd imperativ o siguranţă nutri-tă de un imens orgoliu Care iată peste ani a rodit Breban a visat să ajungă romancier şi această fascinaţie bdquotulbure şi precocerdquo l-a icircnsoţit mereu Romancier bdquoinstinctualrdquo cu lăcomie de lume icircncercacircnd să cu-prindă existenţa totală palpacircnd bdquofundulrdquo existenţei Nicolae Breban a impus o formulă asumacircndu-şi riscul greoiului Proza sa nu desfăşoară un interes localist nu cade icircn cazuistică minoră ci tinde spre gene-ral-uman reproblematizacircnd Chiar şi cacircnd ratează Breban rămacircne in-teresant Iar vegetaţia interpretativă poate creşte luxuriant pe acest sol Cum realitatea dilematică provoacă bdquoanimalul interiorrdquo şi spaţiul roma-nesc este confortabil-duplicitar invazia personajelor oximoronice pare firească prelungind o ambiguitate salvatoare

Previzibil nici ultimul roman brebanian masiv dificil confesiv etc nu se dezice de buchetul tematic icircndelung testat de prozator fiind deopo-trivă reconstituirea unei epoci (acele bdquoincredibile vremurirdquo ale primului deceniu comunist) şi mai ales o lungă retrospecţie a sinelui ca singu-ra cale de a-şi icircnţelege destinul Ultimele pagini ale romanului precipită bdquoevenimentelerdquo o informaţie şoptită neverosimilă un zvon neverificat (pe filiera tovarăşului Vitregu) funcţionează ca declic Petrecăreţul Const Buzilă icircnalt activist şi bdquoprieten de ultimă orărdquo al lui Calistrat un impos-tor jovial are o idee bdquonăstruşnicărdquo dispare se dă drept altul şi aterizează bdquoacolordquo bdquola fundrdquo experimentacircnd universul carceral Iar naratorul ne asi-gură trebuia să fie aşa Icircncepe detracarea degradarea lui Cali deja om aşezat prins icircntr-o bdquocăsnicie tovărăşeascărdquo (cu Valentina) Cu ştiutu-i ari-vism bdquoanemicrdquo icircn plasa micilor laşităţi şi ipocrizii vizitat de iluzii parano-ice şi fantasme indigeste Şi care brusc ascultacircnd vocile inconştientului revine icircn bdquopropria-i temniţărdquo (nemulţumirea de sine) realizacircnd că acel Const ar fi maestrul visat pierdut Icircncacirct etalacircndu-şi defectele coboracircnd icircn rătăcire şi bdquoscracircntealărdquo subjugat de obsesia de a-l căuta (aşteptacircndu-l) icircşi propune să rămacircnă viu trăind bdquoaidoma luirdquo să-i ducă bdquopropria lui via-ţărdquo Se reface icircn absenţă cuplul ucenic ndash maestru Dar s-a observat e vorba de o convertire prin delegaţie Revelaţia lui Calistrat după o aştep-tare intensă anunţacircnd bdquoicircnviereardquo o parafează Cinicul Const Buzilă ale-sese puşcăria pentru salvarea sufletului după ce gustase icircn plin stalinism misterul puterii şi bdquoreala falsitate a noii lumirdquo icircntronacircnd ndash sub şenilele

44 R O M Acirc N ĂIstoriei ndash minciuna existenţială sub un bdquoregim năvalnicrdquo Confruntat cu bdquomăştile răuluirdquo va căuta măreţia suferinţei Iar Calistrat icircnşurubat icircn an-grenaj nu vrea să ajungă şi să reziste bdquosusrdquo desigur icircntr-un timp lacom al Revoluţiei devorator cu eroi şi victime nu vrea să parvină ci să de-vină icircntacirclnindu-şi contemplacircndu-şi destinul Aşteptacircndu-şi timpul lunecacircnd icircn detracare ca icircntr-un coşmar melodios O devenire ţinută sub observaţie o ratare planificată conjugacircnd bdquolenea de destinrdquo pe fundalul bdquobasmului negrurdquo al Istoriei stacircngăcia (de mare bdquoadacircncimerdquo) şi forţa in-terioară dorind a rămacircne viu salvacircnd umanitatea După ce sub semnul provizoratului icircntacirclnise atacircţia maeştri de icircmprumut acei falşi maeştri re-pudiaţi Descoperind apoi salvator că această obsesivă căutare a magis-trului este o cale de a afla umilinţa

Icircn fond la ora bilanţului autorul Franciscăi recapitulează cu farmec epic şi portretistică suculentă divulgacircnd şi informaţii de culise credinţele ti-nereţii Acele seri aprinse şi nopţi albe cacircnd foştii prieteni aspiranţi la glorie macircnaţi de o impulsivitate paranoidă schiţau utopii tangibile Or-tacii de atunci euforizaţi cu o beligeranţă mascată icircnfracircngacircnd vitregiile timpului social credeau neclintit icircn viitorul lor dovedind o infailibilă icircncredere Trăind altfel spus bdquoicircn cuşca propriei obsesii de destinrdquo şi apă-racircnd cacirct se putea microcosmosul literar Iată pilda celui icircnrobit de proza abisală consacrat definitiv utopiei romaneşti Şi care avacircnd ndash arhitectu-ral ndash viziunea Operei impunacircnd prin ritm şi debit foracircnd abisalitatea refuzacircnd maniheismul nu dezvoltă o perspectivă justiţiară ci o gacircndire vie contradictorie protejacircnd şi pregătind explozia virtualităţilor adică salvacircnd bdquoadevărul spermaticrdquo (cioranian)

Ca bdquodescriptorrdquo infatigabil Nicolae Breban ne propune o poetică ex-plicită Evident realismul tradiţional e neicircncăpător pentru un prozator care insinuat icircn text icircşi rosteşte infatuat megadiscursul transferacircnd protagoniştilor icircntr-un limbaj nediferenţiat propriile teorii Marile teme dobacircndind carnaţie epică şi vitalitate se desfăşoară repetitiv aluvionar descentrat urmacircnd o schemă bătătorită fără economie de mijloace alunecacircnd icircn eseism Bolnav de grandoare fără rigoare na-rativă Breban preferă distribuţia dihotomică plonjează icircn concretul existenţial oferind romane bdquoideologicerdquo cu lungi discuţii şi febrile

c r i t i c ă e s e u 45

dezbateri bdquode ideirdquo manevrează inşi şterşi puşi icircn situaţii excepţiona-le deschizacircnd un destin icircnalt sau dimpotrivă cheamă la rampă inşi magnetici sadici asumacircndu-şi mentoratul cu schimbări de rol icircn ecu-aţia călău victimă icircn fine rămacircne bdquoun maestru al ambiguităţiirdquo [2 p 1131] dezvoltacircnd un tezism diluat bdquode dincolo de timprdquo cu o ha-lucinantă indentificare de roluri (personaj narator autor) Catapultat icircn prima linie cu o carieră rapidă dobacircndind funcţii icircnalte chiar icircn nomenclatura de partid alertat de mini-revoluţia culturală (iulie 1971) el va reacţiona paradoxal va demisiona va denunţa bdquopericolul unui nou stalinismrdquo (bdquoDie Weltrdquo) şi bdquoameninţarea unei icircntoarceri la dogma-tismrdquo (v bdquoLe Monderdquo 22 septembrie 1971) va reveni icircn ţară stacircrnind nedumeriri şi suspiciuni Dubla cetăţenie icirci va permite să penduleze icircntre frondă şi colaborare Agent al Securităţii icircn ochii exilului pro-scris icircn propria-i ţară va fi supravegheat monitorizat deoarece pune probleme se va icircncerca punacircnd la lucru şi cercurile adverse din lu-mea literaţilor compromiterea Cum Breban nu ataca politica inter-nă a regimului ci doar cea culturală energia sa recalcitrantă trebuia domolită I s-au satisfăcut poftele scria Gabriel Andreescu pentru a nu deveni un bdquoadversar activrdquo [4 p 255] Supus unui linşaj mediatic a fost declarat prin direcţia de investigaţie a CNSAS la 6 aprilie 2011 cu statut de colaborator Acelaşi Gabriel Andreescu era icircndreptăţit să reclame bdquoanarhia jurisprudenţialărdquo icircn materie de colaboraţionism de-finit lax sub cupola serviciilor aduse regimului Cu ascensiune bruscă dar fără bdquomerite activisticerdquo [5 p 849] cu o disidenţă estompată [6 p 94] privit mefient amăracirct şi bacircrfit după bdquotrădarerdquo considerat un ele-ment bdquonet duşmănosrdquo (sursa Costea) cazul Breban a ţinut afişul lungă vreme Dificil dar nu ostil fanatizat pentru cauza literaturii (salvarea propriei opere) flirtacircnd cu autorităţile independent dar şi oportunist orgoliosul Breban era de fapt imprevizibil bdquoNerealizatrdquo icircn vest idee de circulaţie icircn mediile literare bdquoBaltagrdquo (numele de cod) ar fi revenit icircn ţară icircncheindu-şi s-a spus icircn aceleaşi cercuri misiunea securistică Apolitic obsedat de sine Breban ar fi decepţionat icircn consecinţă nu s-a bucurat de graţiile Cabinetului parizian simetrizabil cu cel din ţară bdquoCancelaria parizianărdquo [1 p 188] cu nostalgia cenzurii şi imixtiunii predica se ştie est-etica bdquogustul arbitrar al unei moralerdquo [1 p 94] co-lorată totuşi politic Un bdquoanticomunism primitivrdquo după gustul lui Bre-ban impunacircnd după 1989 direcţia de dreapta icircn cultura noastră şi o ierarhie confecţionată pe acest calapod Dacă icircn anii dictaturii icircn cele

46 R O M Acirc N Ătrei decenii de cronică radiofonică Monica Lovinescu ascultată bdquocu sfinţenierdquo ne reaminteşte N Manolescu [2 p 1206] acţiona comple-mentar printr-un efort conjugat cu cei din ţară salvacircnd ndash icircn coliziunea cu cenzura ndash cărţile valabile e total nedrept să acceptăm ideea vehicu-lată cu hărnicie de unele voci că adevărata literatură s-ar fi scris icircn exil Ori că acolo s-a purtat bătălia canonică Indiscutabil ierarhizarea este bdquooperă de interiorrdquo sublinia ferm Al Cistelecan [7 p 6] chiar dacă nucleul parizian fanatizat politic trasa linia ideologico-literară ceracircnd alinierea Nesupus comandamentelor externe şi considerat de vacircrfuri-le emigraţiei reacţionare drept bdquoomul Securităţiirdquo cu bdquosarcini specialerdquo fireşte lapidat izolat refuzat de editori Breban a suportat o intensă campanie de intoxicare şi incitare stimulacircnd disensiunile Egocentris-mul bdquopatologicrdquo denunţat de un Dorin Tudoran (v Adio Grobeimea Voastră) icircl conducea spre concluzia că autorul Icircngerului de gips ar fi bdquoun perfect agent de influenţărdquo taxat ca agent al Securităţii icircntr-un materi-al destinat CIA de către Emil Hurezeanu controversatul Breban inco-mod volubil notoriu stacircrnind invidie etc se preta bdquoexploatării infor-mativerdquo bdquoMăreţiardquo afişată megalomania disidenţa vizibilă (cf Eugen Simion) au icircntreţinut pe piaţa publică un şir de legende brebaniene Ca să nu mai vorbim de luptele intense din saloanele emigraţiei cultu-rale acolo unde virusul suspiciunii făcea ravagii Personalitate egolatră emfatică antipatizată invidiată copios bacircrfită supus bdquobirocraţiei de publicarerdquo chemat pentru lungi discuţii la CCES (conivenţele politice fiind inevitabile) sfidacircnd prin importanţa de sine provocacircnd ndash ca figu-ră publică ndash viesparul literaţilor bdquoobiectivulrdquo Breban cerea din partea organelor o strategie prudentă Fiindcă nu-şi dorea explicit statut de opozant strecuracircnd de pildă icircn bdquoScacircnteiardquo cacircte un articol bdquopentru a-şi putea face liniştit de caprdquo prozatorul trebuia neutralizat exploatacircndu-se bdquoparticularităţile temperamentalerdquo După cum Breban icircnsuşi se iluzio-na că mascarada naţionalistă redogmatizarea adiind a realism-socia-list cum observase Nicoleta Sălcudeanu [6 p 92] puteau fi stopate prin rezistenţa culturală limitacircnd efectele

Am putea desigur eseiza icircndelung pe marginea asumării acestui trecut convulsionat angajacircnd pasional taberele Ultimul Manolescu fostul prieten notează de pildă icircn Istorie că Breban a fost demis şi că sub directoratul său Romacircnia literară se ideologizase Breban icircn replică precizează corectiv că şi-a dat demisia icircn plic din Franţa printr-un bdquoprotest explicitrdquo [1 p 257] fiind exclus din Biroul Uniunii Scriito-

c r i t i c ă e s e u 47

rilor (laş nepăsător răspunzacircnd docil comenzii de partid) Tot Ma-nolescu e de părere că memorialistica brebaniană ar fi tendenţioasă [2 p 1133] acumulacircnd frustrări şi inexactităţi cu fulgere polemice pentru a-şi croi bdquoo imagine avantajoasărdquo că romancierul evident pro-vocator original digresiv cultivă un stil bdquoplin de greşelirdquo [2 p 1121] vehiculacircnd idei paranoice şi stereotipii morale Nici Alex Ştefănescu nu e mai blacircnd obiecţiile sale vizacircnd proza tautologică şi bdquosurditateardquo autorului imun la observaţii făcacircnd din literatură un scop icircn sine Cert e că măreţia leonină a lui Breban sacirccacircit de roiuri de muşte nu poate accepta condiţia de victimă Cu origine bdquonesănătoasărdquo (tatăl său fiind preot greco-catolic) cu o viaţă aventuroasă cititor bulimic el face din scris cu icircndărătnicie o irepresibilă vocaţie lansacircnd cu aplomb proiecte impunătoare Un eroism tenace icirci icircntreţine pulsiunea creaţiei şi credinţa icircn scris Această mistică a literaturii afişată orgolios care să observăm precede şi anunţă opera exhibă o bdquoplăcere vicioasărdquo [8 p 538] ferment cultural animat de ideea (nepoetică) de construcţie masivă Breban nu poate uita ndash icircn nicio icircmprejurare ndash de sine Accep-tă bdquoimposturardquo poetică (Paris 1986) scrie tot acolo despre Spiritul romacircnesc icircn faţa unei dictaturi dar printre racircnduri se iţeşte maiestu-oasă figura sa mustrătoare icircndemnacircndu-ne somativ să fim ieşind din tunelul dictaturii bdquoadulţi şi responsabilirdquo [9 p 99] Şocul libertăţii a tulburat multe spirite icircntreţinacircnd doar aparent bdquoo răfuială colegialărdquo [1 p 242] Apriga falangă politică postdecembristă sub flamura unei moralităţi severe a iscat discreţionar răstălmăciri amacircnacircnd reala nor-malitate Vizaţi erau corifeii GDS Icircncacirct bacircntuiţi de bdquostafia prezentu-luirdquo după lungile decenii comuniste riscăm să nu ne putem bucura de prezentul nostru bdquoSurpareardquo decembristă ne-a adus libertatea un bdquodar otrăvitrdquo scrie Breban bdquoVeşnicul provincialrdquo icircncă se mai macircngacircie cu spe-ranţa re-unirii spiritelor creatoare [1 p 280] icircncă mai crede (himeric) că intelectualii de vacircrf vor abandona scenariile veninoase bdquomincinoa-se cu programrdquo conlucracircnd Deşi el un bdquonordicrdquo coboracirct la Bucureşti un ardelean rigid bătacircndu-se icircndărătnic pentru cărţile sale voiajacircnd icircn comunism fără slujbă stracircmtorat dar cu cetăţenie germană (din 1972) obosit după atacirctea lupte stacircnjenit să răspundă la acuze (bdquoto-vărăşiardquo cu Burtică bdquoprieteniardquo cu Pleşită scriitor al Ministerului de Interne cu sarcina de bdquoa spargerdquo exilul etc) alesese tăcerea Avacircnd icircnsă mirajul literaturii şi cultul cantitativului atacacircnd teme bdquoimposibilerdquo de mare icircntindere construind romane-catedrală Fiindcă recunoscacircndu-şi

48 R O M Acirc N Ăstilul bdquodezordonatrdquo riscacircnd Breban afirma tăios bdquostilistica este gacircfacircitul autoruluirdquo [9 p 291]

Acum respiracircnd icircn libertate ieşind din coşmarul social al totalitaris-mului roşu icircşi poate contempla truda convins că teza deşertificării este falsă Că rezistenţa prin cultură a icircngăduit supravieţuirea icircn esen-ţial cacirctă vreme la noi icircntr-un regim discreţionar opoziţia făţişă a fost bdquoexoticărdquo [1 p 147] mulţumindu-ne cu bdquorevolta icircn oglindărdquo bdquoPăcălitrdquo de primul Ceauşescu Breban a luptat să rămacircnă scriitor Şi e convins că icircn pofida ingerinţelor s-au ivit opere valabile icircn acel bdquoexil esteticrdquo chiar dacă fenomenologia revizionistă de azi reexaminacircnd icircn regim de urgenţă literatura postbelică icircmbrăţişează justiţiar criteriul mo-ral-politic devenind o bdquoprocuratură literatărdquo icircn numele unui militan-tism fantomatic

Scriitor vizionar bdquonebunrdquo fără bdquotact socialrdquo totuşi bdquodescurcăreţrdquo (cum a fost suspectat) vizitat de spaimele ratării aşteptacircnd ndash icircntr-o tinereţe căutătoare nesigură ndash o glorie incertă anunţacircnd proiecte bdquobombasti-cerdquo Nicolae Breban s-a confruntat cu o benefică icircntacircrziere de destin Un adolescent ezitant icircntacircrziat deci terorizat de gacircndul de a nu avea ta-lent un bdquoratat potenţialrdquo crescacircnd sub protecţia grupului ca bdquoatelier de lucru şi de formaţierdquo [10 p 316] un scrib epic retras icircntr-o bdquomargina-litate activărdquo [10 p 63] Revanşacircndu-se spectaculos sedus şi la bătracirc-neţe de vechea bdquofervoare scripturisticărdquo credincios temelor obsesive slujind utopia romanescă desfăşurată amplu problematic inconfun-dabil ispăşind astfel o vină inefabilă

5 Marian Popa Istoria literaturii romacircne de azi pe macircine vol II Fundaţia bdquoLuceafărulrdquo Bucureşti 20016 Nicoleta Sălcudeanu Revizuire şi revizionism icircn literatu-ra postcomunistă Editura Muzeului Naţional al Literaturii Romacircne Bucureşti 20137 Al Cistelecan De la revizuire la revizionism icircn bdquoArgeşrdquo nr 820138 Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane (1941-2000) Editura Maşina de Scris Bucureşti 20059 Nicolae Breban Riscul icircn cultură Editura Polirom Iaşi 199710 Nicolae Breban Sensul vieţii (Memorii I) Editura Polirom Iaşi 2003

Note

c r i t i c ă e s e u 49

Iulian BOLDEAActualitatea criticii

Intransigent polemic ferm icircn opinii şi tran-şant icircn atitudini Mircea Iorgulescu (născut pe 22 august 1943 decedat icircn 7 iunie 2011 la Paris) ar fi icircmplinit anul trecut 70 de ani Unul dintre criticii romacircni influenţi icircn anii rsquo70-rsquo80 foiletonist reputat şi exigent Iorgulescu a fost timp de optsprezece ani redactor la bdquoRomacircnia literarărdquo icircntre anii 1971 şi 1989 Cărţile sale (Rondul de noapte Al doilea rond Scriitori tineri contemporani Firescul ca excepție Critică şi an-gajare Ceara şi sigiliul Prezent Spre alt Istrati Eseu despre lumea lui Caragiale Tangenţiale) dovedesc voinţă de rigoare şi imperativ al cla-rităţii criticul fiind atras mai mult de bdquoanalitica actualităţiirdquo (Dan Culcer) Cartea de debut Rondul de noapte conţine texte cu o natură complexă ce se situează bdquoicircntre eseu portret şi studiu analiticrdquo materia fiind configurată cronologic şi tipologic deopotrivă Scriitorii importanţi ai momentului sunt analizaţi din unghiul corelaţiei textului cu contextul auto-rul fiind mai cu seamă atent la bdquodescrierea unor forme literare şi a configuraţiei opereirdquo dar şi la acele momente cruciale icircn evoluţia literaturii romacircne ilustrate cu personalităţile ei exponen-ţiale Perspectiva asupra poeziei circumscrie bdquopoeţii tranziţieirdquo (Emil Botta Maria Banuş etc) momentul Steaua (AE Baconsky) pacircnă la poezia anilor rsquo70 (Mircea Dinescu Adrian Popescu Dinu Flămacircnd) Aprecierile despre criticii romacircni importanţi sunt sintetice efici-

IB ndash prof univ dr la Universitatea bdquoPetru Maiorrdquo

din Tacircrgu-Mureş A colaborat cu mai multe articole la

bdquoKindlers Literatur Lexikonrdquo (Metzler Stuttgart Weimar

2009) Ordinul bdquoMeritul pentru icircnvăţămacircntrdquo icircn

grad de Ofiţer 2004 Este conducător de doctorat

redactor-şef al revistei bdquoStudia Universitatis laquoPetru Maiorraquo

Philologiardquo redactor la revista bdquoVatrardquo membru icircn colegiul

de redacţie al mai multor reviste de cultură Dintre

volumele publicate Scriitori romacircni contemporani (2002) Poezia neomodernistă (2004)

Vacircrstele criticii (2005) Istoria didactică a poeziei romacircneşti

(2005) Poeţi romacircni postmoderni (2006) Teme şi

variaţiuni (2008)

50 R O M Acirc N Ăente plastice procedacircndu-se la reducţia trăsăturii dominante de exem-plu la Maiorescu e vizibil un bdquoton al eficienţeirdquo Gherea e contemporan cu noi bdquoprintr-un mod de lecturărdquo icircn timp ce icircn cazul lui Lovinescu e pusă icircn lumină bdquoimpersonalitateardquo Icircn privinţa criticilor contemporani icircn Al doilea rond procedeul sintetizării subliniază dă rezultate de expresivi-tate sporită Astfel Adrian Marino se detaşează prin bdquovocaţie de compe-titorrdquo Al Piru e dominat de o bdquovoinţă de autoritaterdquo Eugen Simion are o altă vocaţie anume a bdquoinstituţionalizăriirdquo icircn timp ce Cornel Regman se impune printr-o bdquoconstantă atitudine de institutor mereu preocupat de menţinerea ordiniirdquo

Lecturile lui Mircea Iorgulescu se fundamentează pe necesitatea icircnţele-gerii (bdquoVreau să icircnțeleg nu să demonstrez ceva ce ştiu dinainterdquo) prin-tr-o camuflare a instrumentarului critic (bdquoideal este ca metoda să nu se vadărdquo) dar şi prin apelul la portretul sintetic (ilustrative sunt portrete-le unor scriitori şi critici precum Radu Petrescu Lucian Raicu Mircea Zaciu Marian Papahagi etc) prin recursul la explorări atente cu nelip-sit nerv polemic Ataşat unei etici a adevărului critic foiletonistul pro-blematizează acut spaţiul literaturii oferind analize interesante ale unor scriitori precum Marin Preda Augustin Buzura George Bălăiţă Ştefan Bănulescu Mircea-Horia Simionescu Fănuş Neagu Dinu Flămacircnd Bu-jor Nedelcovici Mircea Ivănescu Leonid Dimov Mircea Nedelciu etc Cu o scriitură densă contrasă tensionată sincopată atrasă de fulguran-ţa aforismului cu un ton ce refuză orice compromis orice tranzacţie cu normele impuse sau cu prejudecăţile textele critice ale lui Mircea Iorgu-lescu impun prin precizia enunţurilor prin sistematica demonstraţiei şi prin rafinamentul expunerii atentă la dimensiunile de profunzime ale tectonicii textului şi la dialectica atitudine viziune lirică De exemplu la Dimov criticul subliniază că bdquojocul este expresia spaimei miraculosul este un refugiu jovialitatea poetului are un secret fior tragicrdquo Relevarea rolului şi a funcţionalităţii criticii de icircntacircmpinare porneşte de la ideea utilităţii genului şi a ancorării lui icircn actualitate (bdquoCronica şi recenzia nu au dispărut icircşi au rostul lor important şi bine stabilit icircn mişcarea literară contemporană atacirct la noi cacirct şi icircn alte părți mai vesticerdquo)

Din volumul Firescul ca excepţie se detaşează amplul eseu Din vremea lui Dinicu Golescu bdquoun text serios şi deopotrivă icircncacircntător scris cu inteligenţă cu umor şi pe alocuri cu sarcasmrdquo (Nicolae Manolescu) Memorialul de călătorie al lui Dinicu Golescu e perceput de critic din

c r i t i c ă e s e u 51

perspectiva ambivalenţei normalitate anormalitate bdquoVenit dintr-o lume aberantă cum era aceea din principatele fanariotizate Constan-tin Golescu descoperă călătorind icircn Occident o lume firească icircn care spiritul său deloc amorţit nici pacircnă atunci şi sigur nedeformat se tre-zeşte şi se integrează icircntr-un chip cacirct se poate de normal Cu adevărat uimit se arată marele logofăt nu de ceea ce vede icircn voiajul său ci de ceea ce icircşi aminteşte despre ţara luirdquo

Interesante sunt studiile despre Panait Istrati (Spre alt Istrati reconfi-gurat ulterior icircn Celălalt Istrati) unde Mircea Iorgulescu se străduieşte să detaşeze amprenta tragică să sublinieze refuzul literaturizării şi să repudieze eticheta pitorescului ce plana uneori abuziv asupra operei autorului Chirei Chiralina (bdquoStructural Panait Istrati nu este un poves-titor icircn sensul clasic al termenului şi cu atacirct mai puțin unul oriental e un om care vine din infern şi scrie pentru a depune mărturie Vrea să zguduie nu să placărdquo) Icircn fond asta icircnseamnă binecunoscuta sin-tagmă bdquoun alt Istratirdquo altul decacirct cel impregnat de sonuri şi reflexe ale pitorescului idilismului lirismului edulcorat un Istrati reconstruit prin prisma dosarului biografic psihologic sau psihanalitic dar şi prin reconsiderarea operei cu sugestia accentului tragic bine documentat şi interpretat Al Cistelecan subliniază cu drept cuvacircnt suspens-ul de-monstraţiei dar şi faptul că autorul acestui bdquospectacol de critică nara-tivărdquo reconstituie biografia şi opera lui Istrati bdquoicircn termenii frenetici ai unei drame Recuperarea unei vieţi atacirct de precipitate icircntr-un stil critic tranşant de alertă dar şi reflexiv icircn acelaşi timp şi icircn aceeaşi măsură e dovada unei icircntacirclniri de graţie Pornind de la alte exegeze icircnchinate lui Istrati Iorgulescu găseşte repede un casus belli exegetic icircncepacircnd de la care toată monografia respiră doar aer polemic Rigoarea lui pune uşor la punct diletantismul altor cercetători ai biografiei istratiene şi mai uşor deconspiră el răstălmăcirile şi manipulările operei adevăratul conflict e icircnsă cel al interpretării Atacirct pentru operă ndash lăsată totuşi icircn mare pe altă dată ndash cacirct şi pentru semnificaţia unor secvenţe biografice ori a unor peripeţii ideologice ori de atitudine Biografia lui Mircea Iorgulescu are o strategie de campanie şi un ritm intens dramaticrdquo Si-tuacircndu-se icircn limitele adevărului propriei concepţii artistice Istrati se relevă ca un scriitor ce trăieşte autentic şi dramatic aporiile propriului destin chiar sau mai ales icircn răspăr cu imperativele şi fixaţiile veacului său bdquoLa icircnceputul unui secol ce descoperă (descoperă sau inventea-ză) metamorfoza alteritatea depersonalizarea schizofrenia ca feno-

52 R O M Acirc N Ămen social multiplicarea icircn uniformitate statistica totalizantă disolu-ţia rinocerizarea Istrati are insolenţa de a rămacircne aşa cum esterdquo

Cartea despre Caragiale intitulată de autor Marea trăncăneală a apărut icircn 1988 sub titlul benign Eseu despre lumea lui Caragiale Aici Mircea Iorgulescu decupează şi explorează o latură nouă a lumii lui Caragiale nu aceea idilică de euforie volubilă delectabilă şi comică ci una gravă bdquoserioasărdquo violentă agresivă Limbajul nu e individualizant ci omogeni-zant trăncăneala ascunde o tendinţă de anonimizare schematism verbal vehemenţă vorbită şi fizică Universul caragialian ar fi tutelat icircn viziunea criticului de două instanţe atotcuprinzătoare secţia (simbol al autorită-ţii al Puterii care prin diferiţii săi agenţi controlează supraveghează şi sancţionează orice iniţiativă personală) şi carnavalul care circumscrie existenţa debusolată lipsită de repere ferme a personajelor bdquoSecția este vital interesată icircn perpetuarea carnavalului şi icircn protecția mecanisme-lor de mistificarerdquo Dialogul dintre cele două instanţe se manifestă prin compromis falsitate şi fraudă iar tipul emblematic e bdquopişicherulrdquo care reprezintă un mod de existenţă ilegitim adică bdquoun puternic factor de uni-tate colectivă şi de armonie socialărdquo Icircn acest univers neomogen lipsit de fermitate ontică de criterii marcat de frecvente bdquoschimbări ale macazu-luirdquo bdquooamenii ordinii şi ai legii parafrazează un mod de viață structural necinstitrdquo Volubilitatea infinită incoerentă mistificatoare construieşte un bdquoinfern fanfaronrdquo ce legitimează cum scrie eseistul bdquoconfortul com-placeriirdquo Icircn antiteză flagrantă cu universul euforizant al trăncănelii secţia impune agresivitate violenţă control strict supraveghere icircn forme nu-meroase (agresarea fizică sau verbală bdquoturnatul la secțierdquo procesul-verbal etc) care transformă violenţa icircn bdquoritual halucinatoriurdquo Lectura bdquolumii lui Caragialerdquo e mai ales o exegeză subversivă adesea a lumii anilor rsquo80 (dominată de cenzură teroare autoritarism şi ideologie dogmatică) prin prisma operei caragialiene

Volumul Tangenţiale (2004) marchează o reicircntoarcere a criticului la foileton fiind compus din cronici ale unor cărţi de critică teorie eseu stilul fiind cel probat icircn cărţile anterioare dens eliptic stracircns argu-mentativ polemic tensionat Seducător prin volutele frazării dar şi prin concizia bine strunită critica lui Mircea Iorgulescu oferă mai ales prin bdquovocaţia formulei pregnante memorabile a portretului din cacircteva trăsăturirdquo (Nicolae Manolescu) multe perspective şi sugestii herme-neutice demne de interes

c r i t i c ă e s e u 53

Alexandru Ovidiu VINTILĂTraian Brăileanu şi Martin Heidegger O congruenţă anume

Din prisma pronunţatei să-i spunem sim-patii politice pentru extrema dreaptă există similitudini icircntre destinul cărturarului buco-vinean Traian Brăileanu şi cel al unui contem-poran de-al său marele filozof german Martin Heidegger Deşi diferiţi ca filozofi şi unul şi celălalt se icircntacirclnesc icircn punctul icircn care se de-clară fără putinţă de tăgadă drept susţinători ai mişcării de extremă dreaptă din ţările lor De asemenea ambii au icircnţeles să lupte icircmpo-triva spiritului modern al ştiinţelor pozitivis-te Semnificativ icircn ceea ce priveşte congruen-ţa dintre cei doi este şi faptul potrivit căruia la Heidegger precizează Safranski bdquoLocul ec-stazului filozofic este luat acum de o mis-tică a comunităţii poporuluirdquo1 La Brăileanu din păcate după 1928 cacircnd opţiunea sa po-litică icircncepe treptat să devină evidentă (vezi cartea Sociologia şi arta guvernării o culme icircn acest sens) se poate vorbi despre o imixtiune a convingerilor personale de natură politică icircn cadrul teoriei sale De aici doza de subiec-tivism din anumite analize ştiinţifice pe care le-a iniţiat cu privire la sistemul social regi-mul politic problematica elitară etc şi faţă de care nu a avut nicio reţinere de a le impune icircn practica politică Aici distingem şi nota cea mai pregnantă de contrarietate care planează asupra operei savantului bucovinean despre

AOV ndash licenţiat icircn istorie şi filozofie diplomat icircn

inginerie şi management agroturistic Doctor icircn ştiinţe

socioumane Membru al Uniunii Scriitorilor din

Romacircnia Redactor-şef al revistei bdquoBucovina literarărdquo şi membru icircn colegiul de

redacţie al revistei bdquoScriptumrdquo a Bibliotecii Bucovinei

bdquoI G Sbierardquo din Suceava Cărţi publicate caricatura de

cretă (2003) miezonoptice tradiţia rupturii (2008) cartea lui koch (2009)

viaţa preschimbată (2011) Demersul dialogic Semne ale

unei experienţe a icircnţelegerii (2011) Traian Brăileanu

Icircntruchipările raţiunii Fapte idei teritorii ale realităţii

din interbelicul bucovinean (2012) monografia Traian

Brăileanu Dialectica unei istorii personale (2013)

54 R O M Acirc N Ăcare se spune că icircşi icircndeplinea profesia de la catedră cu o morgă tipic germană Contradictorie este la cărturarul creştin Traian Brăileanu şi alegerea drept reper pentru gacircndirea sa sociologică a unor elemente din filozofia ateului Vasile Conta

Martin Heidegger cel din timpul implicării sale politice adică icircnce-putul anilor rsquo30 afirmă că edificarea unei noi lumi spirituale pentru poporul german devine sarcina esenţială a universităţii Astfel gacircndi-torul german icircşi arată toată disponibilitatea icircn slujba poporului fiind ferm convins că bdquoo dată cu revoluţia naţional-socialistă se putea reali-za şi o icircnnoire a Universităţii dacă deţinătorii puterii vor da ascultare savanţilor de renumerdquo2 La racircndul său şi Traian Brăileanu cacirct timp a fost ministru credea cu tărie că timpul reformei mult aşteptate de el icircn icircnvăţămacircnt nu doar icircn cadrul universităţii sosise De asemenea sco-pul icircnvăţămacircntului trebuia să fie prin excelenţă naţional Surprinzător este la filozoful german că pacircnă atunci icircşi dorise să menţină permanent spiritul adevăratei ştiinţe şi filozofii departe de considerentele utilităţii şi ale orientării practice nemijlocite Imediat ce aderă la naţional-soci-alism icircşi schimbă optica militacircnd pentru o instrumentalizare a ştiinţei icircn scopuri naţionale3

Măcar formal ideile lui Traian Brăileanu conform cărora voia să ini-ţieze anumite şcoli de formare a unei noi elite converg cu cele ale lui Martin Heidegger cu privire la icircnfiinţarea bdquoTaberei ştiinţeirdquo bdquoIdeea or-ganizării acestei tabere o expusese icircncă de la 10 iunie 1933 la o consfă-tuire pe probleme educative a ltServiciului pentru ştiinţă al asociaţiilor studenţeşti germanegt de la Berlin Urma să fie un amestec icircntre o ta-bără de cercetaşi şi o academie platoniciană Deviza era a trăi icircmpreu-nă a munci icircmpreună a gacircndi icircmpreună ndash pentru o perioadă anterior stabilită icircn mijlocul naturiirdquo4 După cum lesne se observă modelul lui Heidegger care a fost pus icircn practică icircnsă fără succes seamănă icircntru-cacirctva şi cu taberele de muncă legionare Deosebirea fundamentală din-tre ele este că bdquoTabăra ştiinţeirdquo germană se ridică printre altele icircmpo-triva bdquoideologismului steril al creştinismuluirdquo care icircn opinia filozofului german se impunea să fie depăşit5

Deşi Traian Brăileanu a fost cu certitudine antisemit Heidegger nu a fost cel puţin nu icircn sensul sistemului ideologic demenţial al naţional-socialiştilor Cu toate acestea există mărturii cum că autorul celebrei

c r i t i c ă e s e u 55

lucrări Fiinţă şi timp (Sein und Zeit) bdquolticirci icircmpărţea icircntr-adevăr pe ger-mani atacirct pe colegii săi cacirct şi pe studenţi icircn evrei şi neevreigt (Ettin-ger)rdquo6 Tot el lasă să se icircnţeleagă că icircn cadrul universităţii evreii se manifestau ostil Safraski notează fără echivoc următoarele bdquoDintr-o scrisoare descoperită icircn 1989 trimisă la 20 octombrie 1929 lui Victor Schwoumlrer locţiitorul preşedintelui Comunităţii de ajutorare a oameni-lor de ştiinţă germani (o organizaţie care se ocupa de acordarea burse-lor) rezultă că Heidegger a icircmpărtăşit icircn mod clar ceea ce icircn cercurile universitare se numea ltantisemitismul de concurenţăgt (un termen creat de Sebastian Haffner) Heidegger este vorba a recunoaşte imedi-at că avem de ales icircntre a ajuta din nou viaţa noastră spirituală germană prin forţe şi educatori autentici autohtoni fie a o lăsa icircn seama evreizării crescacircnde icircn sens mai restracircns sau mai amplurdquo7 Icircn realitate bdquoantisemi-tismul de concurenţărdquo care s-a manifestat icircntr-o anumită formă şi icircn Romacircnia recte Bucovina lui Traian Brăileanu nu admitea de fapt asi-milarea evreilor consideracircndu-i un grup diferit Reprezentanţii unui asemenea curent de opinie se opuneau oricărei posibilităţi ca evreii să ajungă să joace un rol dominant icircn cultură Filozoful german subliniază elementul german din filozofie distingacircndu-l de raţionalismul francez utilitarismul englez sau tehnicismul americanilor Şi totuşi Heidegger respinge antisemitismul bdquospiritualrdquo Icircntr-o prelegere de-a sa de la mijlo-cul anilor rsquo30 icircl va apăra pe Spinoza8 Oricum unii biografi ai lui Hei-degger reţin că după ce a devenit rector al Universităţii din Freiburg icircn 21 aprilie 19339 se va distanţa atacirct de colegii cacirct şi de studenţii evrei Tot icircn această perioadă Heidegger va icircntrerupe legătura pacircnă şi cu Edmund Husserl magistrul şi prietenul său de origine evreiască după cum se ştie

Dacă icircn 1946 lui Heidegger i se va interzice să predea interdicţie care se va menţine pacircnă icircn 1949 după care treptat va fi reabilitat Brăilea-nu icircn acelaşi an va fi condamnat la 20 de ani de temniţă decedacircnd icircntr-un timp relativ scurt din cauza condiţiilor inumane din icircnchisoa-rea comunistă pe data de 3 octombrie 1947 la Aiud

Adevărat nu icircncape vorbă este şi faptul că cele două personalităţi au avut un raport diferit de implicare icircn cadrul mişcărilor de extremă dreaptă din ţările lor şi poate Traian Brăileanu icircn acest sens a avut o vinovăţie mai mare Icircnsă chiar şi aşa nu se justifică felul odios inu-

56 R O M Acirc N Ăman icircn care au acţionat comuniştii proaspăt veniţi la putere icircn Romacirc-nia acelor ani Şi asta fără să mai luăm icircn calcul că i s-a intentat un simu-lacru de proces şi nici chinurile prezentate deja la care a fost supusă icircn mod vindicativ familia sa

Dincolo de toate acestea un lucru este acceptat credem de toţi şi anu-me că şi Traian Brăileanu dar şi Martin Heidegger au fost prinşi ca să utilizăm o sintagmă a lui Adorno bdquoicircntr-un context fatalrdquo10 Şi unul şi celălalt marcaţi de o anume congruenţă s-au situat icircn lume lăsacircnd loc posibilităţii formulării unor obiecţii momente contradictorii care uneori nasc o anume greutate icircn a-i icircnţelege pe deplin

1 Ruumldiger Safranski Un maestru din Germani Heidegger şi epoca lui Editura Humanitas Bucureşti 2004 p 2582 Ibidem p 2483 Ibidem p 2564 Ibidem p 2585 Ibidem despre viaţa şi opera lui Martin Heidegger vezi şi Otto Poumlggeler Drumul gacircndirii la Heidegger Editura Humanitas Bucureşti 1998 Michael Inwood Heidegger Editura All Bucureşti 2010 Walter Biemel Heidegger Editura Humanitas Bucureşti 1998 Cătălin Cioabă Tip şi temporalitate comentariu la conferinţă Conceptul de timp la Martin Heidegger Editura Humanitas Bucureşti 2000 The Cambridge Companion to Heidegger Cam-bridge University Press Cambridge 2006 etc 6 Ibidem p 2527 Ibidem8 Ibidem p 252-2539 Michael Inwood Heidegger Editura All Bucureşti 2010 p 1310 Apud Ruumldiger Safranski op cit p 293

Note

c r i t i c ă e s e u 57

Lina CODREANUProverbul şi epigrama (I)

Generalităţi Icircn istoria esteticii sunt distinct diferenţiate categoriile fundamentale (tragi-cul comicul frumosul sublimul) şi derivatele (graţiosul uracirctul satiricul ironicul umoris-ticul sarcasmul grotescul fantasticul absur-dul) exemplificările aplicacircndu-se icircndeosebi operelor consacrate precum tragedia come-dia basmul etc Pentru speciile literare minore dar cu frecventă circulaţie icircn literatura orală şi scrisă categoria estetică a comicului are un sta-tut aparte identificat icircn interpretările critice ca genul comic ori umoristic la icircncadrarea căru-ia icircntr-un gen literar ar trebui avute icircn vedere toate modalităţile literare prin care autorul icircşi exprimă artistic impresiile stările sufleteşti ideile universul de viaţă propriu ori receptat din lumea reală Speciile literare la care facem referire sunt proverbul zicala epigrama anec-dota bancul gluma şa Posedacircnd moduri de organizare şi structuri specifice acestea asimi-lează caracteristici ale mai multor genuri lite-rare consacrate epic liric dramatic ori enig-mistic aforistic didactic etc formacircnd un gen de frontieră neomogen prin aluviunile literare care deschid albii noi firave icircn literatură Chiar dacă sunt ori nu afirmate (anecdota bancul de pildă) aceste specii minione ale literaturii sunt texte alerte asemănătoare prin forma concen-trată prin includerea categoriei estetice a co-micului ori prin circulaţia atacirct icircn formă vorbită cacirct şi icircn cea scrisă

LC ndash profesor la Colegiul Naţional bdquoCuza Vodărdquo din Huşi jud Vaslui

Publicist documentarist Semnează un Dicţionar al personalităţilor huşene (icircn

colab) apărut icircn monografia Istoria Huşilor (Galaţi 1995) studii ştiinţifice icircn vol Alma

mater husiensis (Iaşi 2008) şa Icircn curs de apariţie vol Theodor Codreanu

Biobibliografie critică sub egida Bibliotecii Municipale bdquoB-P Hasdeurdquo din Chişinău

58 R O M Acirc N ĂVom examina concomitent icircn cele ce urmează proverbul şi epigrama deşi merită discuţii speciale şi celelalte forme scurte de organizare lite-rară Interesează icircn acest sens definirea vechimea şi transmiterea cau-za şi efectul umoristic aria tematică elemente prozodice şi alte aspecte aparţinacircnd celor două specii literare

Definire Provenit din lat proverbium (bdquodictonrdquo) cuvacircntul proverb este conform dicţionarelor explicative şi de specialitate bdquoo frază scur-tă de obicei ritmică icircn care poporul exprimă icircn mod metaforic concis şi sugestiv rezultatul unei experienţe şi care conţine o povaţă o icircnvă-ţăturărdquo1 bdquoformulă fixă icircn general metaforică exprimacircnd un adevăr re-zultat din experienţă un sfat şi cunoscută de toţi membrii unui grup socialrdquo2 bdquoo expresie (devenită) populară care cuprinde icircntr-o formă concentrată sau eliptică sugestivă [] o icircnvăţătură o experienţă de viaţărdquo3 bdquoo cugetare exprimacircnd icircntr-o formulă lapidară relativ stabilă din punct de vedere lingvistic şi adeseori metaforică uneori ritmată sau rimată un adevăr sau o convingere cu valoare generalărdquo4 Similară proverbului este zicătoarea sau zicala (din lat dico -ere bdquoa zicerdquo) dar deşi poartă o expresivitate sporită are o structură mai simplă şi circulă icircndeosebi integrată icircn enunţuri Aşadar mici nuanţări de la un tom la altul Mi se pare icircndreptăţit să amintesc definiţia dată de Iuliu A Zanne autorul monumentalei colecţii Proverbele romacircnilor publicată icircntre anii 1895-1903 icircn zece volume subintitulată Proverbe zicători povăţu-iri cuvinte adevărate asemănări idiotisme şi cimilituri bdquoPentru noi pro-verbele sunt deci expresiunea caracterului şi a moravurilor unui popor modului său de a cugeta de a vedea şi de a simţirdquo (p XX)5

Epigrama e un cuvacircnt grecesc epigramma bdquoinscripţierdquo provenind din epi ndash bdquoperdquo şi graphein ndash bdquoa scrierdquo Căutăm acum icircn dicţionare valorile se-mantice ale cuvacircntului epigramă şi găsim definiţii care trimit la specia literară versificată (mulţi teoreticieni o icircncadrează la bdquopoezia cu formă fixărdquo) aparţinacircnd genului scurt Astfel epigrama este definită ca bdquoscur-tă poezie care satirizează elementele negative ale unui caracter ome-nesc ale unei situaţii etc şi se termină printr-o trăsătură de spiritrdquo6 bdquospecie a poeziei lirice caracteristică prin scurtimea ei ndash de obicei un catren ndash şi prin satirizarea defectelor unei persoane sau ale unui grup de persoanerdquo7 bdquomic poem terminat cu o şfichiuire satirică muşcătoa-

c r i t i c ă e s e u 59

rerdquo8 bdquopoezie scurtă cu caracter satiric care se termină de obicei printr-o ironierdquo9 şa

Răsfoind cacircteva antologii de epigrame romacircneşti10 am găsit numeroa-se definiţii sugestive date chiar de practicanţii acestui gen care abor-dează epigramaticul catren ca motiv literar Urmărind găsim că epi-grama poate fi joc al esenţelor ori bdquoun joc maturrdquo o bdquomuză calmărdquo bdquoun monstru veselrdquo ori bdquoo muză nevăzutărdquo bdquofrumoasă ca un nufărrdquo ori bdquoca ploaia cu furtunărdquo un bdquoacrdquo o bdquospadă de hacircrtierdquo sau bdquoscorpionul literarrdquo Spicuim cacircteva bdquoEpigrama e o gleznăIcircntr-un salt de balerinăCare iese-n zbor din beznăPe o poantă de luminărdquo (Imperiu Matheescu)

bdquoEpigrama (cea de har)E o spadă de hacircrtieCare face rană doarCacircnd se-nfige icircn prostierdquo (Stelian Filip)

bdquoFrumoasă-i epigrama Ca un nufărCacircnd fluturi şi albine-i dau ocolDar nu uitaţi O scriu fiindcă sufărCă poanta-şi trage seva din nămolrdquo (George Zarafu)

Vechime şi transmitere Nu poate fi determinată vechimea proverbe-lor nici la romacircni nici la alte popoare din lume ele ivindu-se ca forme lingvistice pe parcursul a secole de experienţă de viaţă Probabil sunt simultane cu cristalizarea gacircndului icircntr-o limba vorbită ştiut fiind că semnalul de atenţionare (socioumană) asupra unui pericol cere o trans-mitere rapidă şi icircntr-o formă concentrată a mesajului Se cunoaşte for-mele nescrise ale acestui tip de literatură au precedat cu mult timp tex-tele scrise Nu icircntacircmplător proverbele au circulat ca bdquovorbe din bătracircnirdquo sau bdquozicerirdquo Ceea ce uimeşte este conservarea proverbelor icircn memoria colectivă pacircnă astăzi ca de altfel a multor creaţii literare orale Aceasta icircn pofida faptului că icircn procesul de transmitere emiţătorul poate modi-

60 R O M Acirc N Ăfica adecva pierde ori inventa etc creacircnd variante unitare tematic rela-tiv stabile prin formă şi neapărat icircntr-un perpetuu proces de cristalizare Mircea Eliade se minuna că bdquoProverbul icircnsuşi a fost la icircnceput o expresie fericită dar cacirctă experienţă colectivă icircnapoia lui cacirctă precizie icircn imagini cacirct fantastic acumulat Nimeni nu poate face un proverb din capul luirdquo 11 (sn ndash LC) Icircn mod cert dar nici persoane care să nu fi folosit prover-be zicători nu există Proverbele sunt rodul unei gacircndiri colective şi su-pravieţuiesc tuturor generaţiilor devenind temelii moral-didactice peste timp Ce altceva ar lămuri mai bine decacirct zisa Apa trece pietrele rămacircn12 Altfel spus efemerul faţă de peren Proverbele adevărate statornicii sunt pietrele care icircnfracircng curgerea vremii iar macircngacircierea apei le modelează icircn forme delicate inedite şi perfectibile

Transmiterea bdquovorbelor bătracircneştirdquo nu s-a făcut icircntr-un cadru ritualic organizat şi desfăşurat după reguli tradiţionale aşa cum s-au transmis de pildă bocetul colindul oraţia de nuntă descacircntecul etc Povaţa a fost rostită simultan ori icircndată ce s-a ivit situaţia de periclitare a ordinii şi a cursului normal de viaţă

Icircn istoria literaturii romacircne sunt frecvente aceste preluări (uneori col-portări asumate) icircncepacircnd cu textele cronicăreşti icircnviorate de bdquosenten-ţiirdquo proverbe zicale Cacircnd icircn perioada paşoptistă s-a pus programatic problema valorificării folclorului13 proverbele au constituit teren pro-pice De aceea Anton Pann a icircntocmit Culegere de proverburi sau Poves-tea vorbei (1847) C Negruzzi le-a inserat icircn Scrisoarea XII (Păcală şi Tacircndală) din ciclul Negru pe alb (1857) iar Grigore Alexandrescu le-a strecurat icircn morala fabulelor sale Icircntemeietor de şcoală a culegători-lor de folclor B-P Hasdeu a dat un impuls esenţial icircn conservarea şi transmiterea creaţiilor populare Colecţia lui Iuliu A Zanne ndash Proverbe-le romacircnilor14 ndash rămacircne strălucita operă de paremiologie romacircnească o adevărată Biblie a icircnţelepciunii populare a romacircnilor Icircn categoria acestui gen scurt sunt integrate proverbe zicători sentinţe pilde iar I A Zanne adaugă acestora şi citate tematice preluate din lucrările vechi (Iordache Golescu Anton Pann) Faptul că proverbele au fost adunate şi cuprinse icircn formă scrisă nu le opreşte nici circulaţia orală nici frecvenţa şi nici procesul de creare ori de iscare a altor variante Autorul anonim are o memorie tenace şi icircndelungă icircncacirct la momen-tul oportun le avivează şi le icircmprospătează

c r i t i c ă e s e u 61

Pare că epigrama valorifică acelaşi izvor străvechi de icircnţelepţie Disti-hurile (epigrafiile) erau săpate de antici pe pietrele funerare pe mo-numente statui arcuri de triumf etc fără vreo semnătură ceea ce ar duce la ideea că au circulat aidoma unor creaţii populare icircn ambele forme vorbită şi scrisă Aceste inscripţionări aveau caracter particu-lar unic dar pot fi considerate şi variante ale unor conţinuturi textuale colective Părintele epigramei a fost latinul Marcus Valerius Martialis cunoscut sub numele Marţial care şi-a decretat rolul de icircntemeietor prin această ars poeticabdquoEu sunt acel ce va trăi icircn veacuriPrin marea artă de a spune fleacuriCeilalţi să cacircnte fapte mari şi crunteEu voi cacircnta pe cele mai mărunterdquo15

Icircntr-o prefaţă la antologia epigramei romacircneşti acad Mihai Cimpoi16 găsea un filon străvechi al epigramei icircn chiar fondul paremiologic ro-macircnesc Iată bdquoEpigramaticul se infiltrează icircn formele populare ale stri-găturilor proverbelor (sn ndash LC) cimiliturilor icircn cacircntecele comice şi vodevilurile lui Alecsandri icircn diatribele publicistice şi icircn Satirele (Scrisorile) lui Eminescu icircn marea trăncăneală caragialiană icircn vorbe-le de duh puse icircn rimă şi icircn construcţii sintactice meşteşugite de Ion Creangărdquo Faţă de proverbele cu filon ţărănesc la noi apariţia acestei specii culte pare tardivă probabil sub influenţa civilizaţiei culturale din Apus de unde se icircntorseseră şcoliţi boiernaşii-cărturari abia icircn secolul al XIX-lea Au fost reicircnviorate bdquocacircnticelele comicerdquo apoi ver-surile satirice constituiau sarea şi piperul saloanelor cu ştaif Istoria noastră literară icircnregistrează cacircteva nume celebre de epigramişti ale căror catrene făceau deliciul saloanelor (literare) din societatea cu un statut social diferit de cel al plebei Icircntre aceştia Alexandru Macedon-ski (1854-1920) Cincinat Pavelescu (1872-1934) Radu D Rosetti (1874-1964) Al O Teodoreanu (1894-1964) cunoscut sub pseudo-nimul Păstorel Alexandru Clenciu (1913-2000) dar şi contemporani precum Mircea Ionescu-Quintus George Zarafu Efim Tarlapan Elis Racircpeanu Mihai Sălcuţan Gh Bacirclici şa Icircn interbelicul an 1937 a apă-rut revista cu denumirea şi profilul corespunzător ndash bdquoEpigramardquo (di-rector Virgiliu Slăvescu) Icircn perioada post-nouăzecistă un pas icircnainte l-au făcut membrii Uniunii Epigramiştilor din Romacircnia care au scos

62 R O M Acirc N Ăicircncepacircnd din 1992 o nouă ediţie a revistei bdquoEpigramardquo (icircn tandem George Corbu şi Valerian Nică) urmată din 2012 de bdquoLumea epigra-meirdquo (director Viorel Martin) şa Actualmente icircn ciuda vacircnzolelilor politico-economice (ori tocmai de aceea) spiritul epigramatic e viu ilustrat fiind de frecvente organizări de festivaluri cluburi societăţi cenacluri concursuri saloane de umor icircn zonele centrale dar mai ales icircn bonoma provincie Ceea ce consolidează constatarea poetului bdquoO ţară tristă plină de humorrdquo (sn ndash LC) (G Bacovia Cu voi)

Cauză ndash efect Nu par diferenţiate cauza şi efectul ambelor specii umoristice prin postare antitetică deşi icircn durată proverbul e bdquocu bătaie lungărdquo icircn timp ce epigrama are efemeritatea unei trageri la ţin-tă Beneficiarul unei experienţe anterioare (fără de vreme am zice) autorul anonim cuprinde icircntr-un enunţ minimal şi icircntr-o exprimare pe-nţelesul tuturor şlefuită cu meşteşug o poveste de viaţă care poate fi a altora dar şi a lui Fiecare proverb e un nucleu al unei păţanii tre-cute care şi-a pierdut importanţa particularizării şi prin generalizare a rămas icircmpietrită icircn conştiinţa colectivă doar esenţa icircnvăţătura ce se desprinde din orice altă icircntacircmplare asemănătoare Icircntr-un proverb se emite un adevăr achiziţionat prin icircndelungă practică oricacircnd repeta-bil la care receptorul trebuie să reflecteze

Avacircnd sorginte mitico-legendară (sub protecţia icircndărătnicului zeu Momos cel alungat de Zeus din Olimp pentru ironia zemflemeaua şi bacircrfa prin care ridiculiza faptele zeilor) epigrama este o specie ce s-a impus riguros chiar prin scurtimea ei cacirct o zvacirccnitură de spirit bdquoMă-ntrebi ce e o epigramăE uite-aşa o telegramăConcisă sprintenă ndash şireata ndash Şi-nţepătoare ca săgeatardquo (Vasile Bogrea)

Nici aici cauza nu se confundă cu efectul dar sunt tot interdependente Cauza este de obicei o situaţie ridicolă particulară ori colectivă de care autorul icircnsuşi se amuză deschis ori voalat Urmează apoi procesul artis-tic cacircnd efectul hilar concret trebuie transferat cititorilor ori ascultători-lor printr-un filtru estetic Lăsată la urma versurilor poanta precedată de puncte de suspensie ori de o pauză icircn vorbire cade neicircnduplecat pe ţinta

c r i t i c ă e s e u 63

vizată cu interese polivalente moralizator-curative ridiculizează atenţi-onează critică sancţionează ironizează şicanează Icircn epigramă se arun-că o nadă celor vizaţi care nu-şi pot depăşi limitele şi nici nu tac molcum ci nefulgeraţi de idee arată cu degetul spre alţii şi se amuză racircd Dar cum racircsul este contagios racircdem toţi laolaltă icircn evidentă complicitate N-om fi oare şi noi printre ei Nu noi nu (sic)

Ambele specii icircnsumează intenţii practice şi estetice binefăcătoare icircn sensul că previn primejdiile povăţuiesc urmaşii civilizează perpetuu lumea dezvoltă gustul pentru bine ndash adevăr ndash frumos binedispun pe cei care iau cunoştinţă de acestea Textele din categoria respectivă ndash proverbul şi epigrama ndash exprimă intenţii diverse ale celor care le-au creat Unele cu valoare umoristică generează doar hazul bonom de suprafaţă altele au fixate ţinte de atac taxează ferm cusururi iar alte-le conţin bdquosentenţiirdquo exprimă adevăruri incontestabile avacircnd caracter aforistic Adrian Marino icircn Dicţionarul de idei literare17 oprindu-se la categoria estetică a comicului disociază icircntre racircsul ca reacţie fiziolo-gică (suracircs racircnjet de ex) şi racircsul bdquoestetic-literarrdquo dar şi bdquoracircsul-cauzărdquo de bdquoracircsul-efectrdquo Este limpede că ambele specii literare cu precădere epigrama generează racircsul estetic spontan ori icircntacircrziat hohotitor ori de adacircncime ca o destindere boemă ori ca o mlădiere ironică etc Ima-ginacircndu-ne un cacircntar estetic am observa că pe talerul proverbelor do-mină popularul bdquohaz de necazrdquo iar pe cel al epigramei bdquoracircsu-placircnsurdquo ele icircnsele cumpănind arhimedic hazul cu necazul şi respectiv racircsul cu placircnsul

1 Cf Dicţionarul limbii romacircne moderne Editura Acade-miei RPR Bucureşti 19582 Cf Genuri şi specii literare Mic dicţionar-antologie al-cătuit de Irina Petraş Editura Demiurg Bucureşti 19933 Cf Lazăr Şăineanu Dicţionar universal al limbii romacircne vol IV Editura Mydo Center Iaşi 1996 (reed)4 Cf Mircea Anghelescu (icircn colab) Dicţionar de termeni literari Editura Garamond Bucureşti fa5 Iuliu A Zanne Proverbele romacircnilor din Romacircnia Ba-sarabia Bucovina Ungaria Istria şi Macedonia Proverbe dicĕtorĭ povăţuirĭ cuvinte adevĕrate asemĕnărĭ idiotis-me şi cimiliturĭ Imprimeria Statului Editura Librărieĭ Socecuampcomp Bucuresci 1895 Am utilizat colecţia re-editată prin contribuţia lui Mugur Vasiliu care a icircngrijit

Note

64 R O M Acirc N Ăediţia anastatică a vol Iuliu A Zanne Proverbele romacirc-nilor din Romacircnia Basarabia Bucovina Ungaria Istria şi Macedonia vol I-X Editura Scara Asociaţia Romacircnă pentru Cultură şi Ortodoxie Bucureşti 20036 Cf Dicţionarul limbii romacircne moderne Editura Acade-miei RPR Bucureşti 19587 Cf Gh Ghiţă C Fierăscu Dicţionar de terminologie po-etică Editura Ion Creangă Bucureşti 19738 Cf Genuri şi specii literare Mic dicţionar-antologie al-cătuit de Irina Petraş Editura Demiurg Bucureşti 19939 Cf Lazăr Şăineanu Dicţionar universal al limbii romacircne vol IV Editura Mydo Center Iaşi 1996 (reed)10 Dansul săbiilor o panoramă a epigramei romacircneşti con-temporane ediţie icircntocmită de Ion Arieşanu şi Ion Veli-can Editura Facla Timişoara 1975 Epigramişti cu sau fără voia lor antologie alcătuită de Giuseppe Navarra şi George Zarafu Editura Albatros 1983 Marea antologie a epigramei romacircneşti ediţie concepută de Efim Tarlapan Editura Prut Internaţional Chişinău 200511 Mircea Eliade Oceanografie Editura Humanitas Bucu-reşti 1991 p 208 cap Fragmente12 I A Zanne op cit p 101 102 Citacircndu-l pe B-P Hasdeu Etimologicum Magnum folcloristul icircntăreşte ideea că acest proverb este bdquospecific romacircnescrdquo13 V Mihail Kogălniceanu Introducţie bdquoDacia literarărdquo 184014 I A Zanne op cit ediţia anastatică15 Cf Cincinat Pavelescu Epigrame ediţie icircngrijită de Tu-dor Măinescu Editura Tineretului Bucureşti 1966 p 916 Mihai Cimpoi Epigramiada romacircnească icircn Marea an-tologie a epigramei romacircneşti p 3-617 Adrian Marino Dicţionarul de idei literare Editura Mi-hai Eminescu Bucureşti 1973 cap Comicul p 422-442

C R I T I C Ă E S E U 65

Lilia RĂCIULĂPoetica albastrului eminescian

bdquoCuvacircntul albastru desemnează dar nu aratăProblema imaginii cerului albastru este cu totul diferită

pentru pictor şi pentru poet Dacă cerul albastru nu este pentru scriitor un

simplu fundal dacă el e un obiect poetic atunci el nu se poate icircnsufleţi decacirct printr-o

metaforă Poetul nu trebuie să transpună o culoare ci să ne facă să visăm culoareardquo

G Bachelard

bdquoPentru ca frumoasele culori să intre icircn pupilă trebuie ca şi irisul să aibă o culoare frumoasă Cum să vezi cu adevărat cerul albastru fără un ochi albastrurdquo

G Bachelard

Reflex eminamente romantic ecou al marilor reverii1 albastrul se impune drept culoare cu vocaţia de a reverbera simbolic valori imagis-tice complexe conturacircnd pregnant reveria cerului albastru2 Imagine atacirct de frecventă la poeţii lumii considerată şi bdquomit polivalentrdquo [1 p 180] cerul albastru surprinde de fapt prin bdquoraritatea imaginaţiei aerienerdquo [idem p 168] pe care o comportă bdquoFilozoful imagi-naţieirdquo (Martin) Gaston Bachelard icircncearcă să explice că această bdquoraritaterdquo provine bdquomai ales din faptul că albastrul infinit icircndepărtat imens chiar şi cacircnd este resimţit de un suflet aerian are nevoie să fie materializat pentru a intra icircntr-o imagine literară () Cerul albas-tru este atacirct de simplu icircncacirct credem că nu-l putem oniriza fără să-l materializămrdquo [ibidem p 168]

LR ndash dr icircn filologie conferenţiar la Catedra de limba romacircnă şi filologie romanică a Facultăţii de Litere a Universităţii de

Stat bdquoAlecu Russordquo din Bălţi Domenii de competenţă

stilistică hermeneutică lingvistica textului

traductologie Autoare a monografiei Variabilitatea

diafazică icircn cadrul unor serii stilistico-istorice (2010) şi a

altor studii Variabilitatea unor grupuri nominale din lirica stănesciană (bdquoLimbaj şi context bdquoSpeech and

Context 2010) Lrsquoefficaciteacute de lrsquoutilisation de la

meacutethode drsquoanalyse seacutemique dans la recherche de la

variabiliteacute diaphasique (La meacutethodologie de la recherche

scientifique ndash moyen drsquoune meilleure valorisation de

lrsquointelligence des deacutebutants dans la recherche (2009) etc

66 R O M Acirc N ĂGaston Bachelard distinge patru categorii de poeți icircn funcţie de cum percep albastrul celest 1) poeţi care bdquovăd icircn cerul imobil un lichid miş-cător care prinde viaţă la ivirea celui mai mic nouraşrdquo 2) poeţi care bdquotrăiesc cerul albastru ca pe o flacără imensă ndash un albastru laquoarzătorraquordquo 3) poeţi care contemplă cerul ca pe o boltă pictată ndash bdquoazurul compact şi durrdquo 4) poeţi care bdquoparticipă cu adevărat la natura aeriană a albas-trului celestrdquo [idem p 167] bdquoSemnul cu adevărat aerianrdquo icircn viziunea lui G Bachelard se icircntemeiază pe o dinamică a dematerializării Imagi-naţia substanţială a aerului nu este cu adevărat activă decacirct icircntr-o dina-mică dematerializantă Albastrul cerului pare aerian visat ca o culoare ce păleşte puţin ca o paloare ce aspiră la fineţe la o fineţe ce ne-o icircn-chipuim mlădiindu-se sub degetele noastre precum o pacircnză fină () [idem p 168-169]

Din această perspectivă a imaginaţiei3 urmează să abordăm valorile albastrului eminescian Dacă ar fi să efectuăm un tur de orizont asu-pra acestuia nu putem să nu remarcăm virtuozitatea impresionantă cu care poetul decantează artistic esenţele albastrului Astfel icircn registrul imaginarului eminescian se disting două formule stilistice ale albas-trului albastrul propriu-zis şi seninul (tot un albastru dar deschis bdquocare aspiră la fineţerdquo)

Albastrul culoare fascinantă ca spectacol icircn sine actualizează icircn gene-ral ideea de imaterialitate şi ireal bdquodăruindrdquo propria regulă propria po-etică specifică elementelor cu care se asociază Sub imaginaţia culorii a formelor se deschide imaginaţia substanţelor ar fi spus G Bachelard Icircn alți termeni bdquoaplicat pe indiferent ce obiect albastrul icircl demateriali-zează e cărarea infinitului pe care realitatea devine vis ()rdquo [2 p 49]

Deşi aflate sub semnul imaterialităţii şi aproape icircntotdeauna conturacircnd un cadru natural albastrul şi seninul eminescian prezintă o deosebire nu numai de nuanţă ci şi de grad gradul de dematerializare situează imaginaţia pe trepte diferite

Seninul reprezintă mai mult sensibilitatea poeticii eminesciene de-cacirct albastrul Anume seninul apare imponderabil onirizat vibrant transparent depozitar al revelaţiilor transcendentale icircnscriindu-se icircn perspectiva imaginaţiei aeriene Seninul desemnează aşadar ipostaza dematerializată aeriană de esenţa cea mai pură a albastrului Iată de ce

C R I T I C Ă E S E U 67

seninul secundează albastrul icircn acelaşi context bdquoŞi seninul cer albastru macircndru lacrimile-l prindrdquo (Călin [File din poveste] p 139) astfel pro-iectacircnd albastrul icircntr-o dinamică a dematerializării Privilegiul seninu-lui icircn raport cu albastrul este sugerat şi de permeabilitatea primului icircn comparaţie cu ultimul ndash seninul nu limitează privirea ochiul are senza-ţia că icircntrezăreşte un dincolo dezvăluind dimensiuni ale profunzimi-lor fără limite

Imaginea cerului senin atestă o frecvenţă accentuată icircn comparaţie cu cea a cerului albastru care apare nesemnificativă bdquoŞi sub bolta cea se-ninărdquo (Floare albastră 23) bdquoSă am un cer seninrdquo (Mai am un singur dor 8) bdquoLucească-un cer seninrdquo (De-oi adormi 11) bdquoŞi codrul aproape Lucească cer senin Eternelor aperdquo (Nu voi mormacircnt bogat 15) bdquoSă am un cer seninrdquo (Iar cacircnd voi fi pămacircnt 11) bdquoStelele nasc umezi pe bolta seninărdquo (Sara pe deal 7) bdquoA sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru Ş-al iluziei deşarterdquo (Kamadeva 19)

Ipostază esenţializată cvasieterică a albastrului seninul devine de asemenea o expresie a lumii interioare a poetului bdquoAm coboracirct cu-al meu seninrdquo (Luceafărul) bdquoMi-aş risipi o viaţă de cugetări seninerdquo (Nu mă icircnţelegi) or bdquotangenţele sale spirituale cu transcendentul sunt de natură organică el icircnsuşi mărturisind apartenenţa la o altă lume decacirct cea omenească finalul poemului Luceafărul aduce argumentul bdquoCi eu icircn lumea mea mă simt nemuritor şi recerdquo Acest posesiv mea (şi icircn cazul de mai sus bdquoal meu seninrdquo ndash adăug n) icircl implică icircntr-o structură mundană diferită de bdquocercul stracircmtrdquo al celorlalţirdquo [3 p 95] Acest fel de a aprofunda lucrurile ne face să icircnţelegem că albastrul icircn ipostaza seninului profilează şi un tip de destin un destin al geniului

Plecacircnd de la premisa bachelardiană potrivit căreia bdquofiecare adjectiv icircşi are () substantivul său privilegiat pe care imaginaţia materială icircl reţine cu uşurinţărdquo [4 p 40] observăm la Eminescu o serie largă de substantive care rezonează cu albastru lac flori ochi etc Albastrul emi-nescian tinde spre o simbioză a imaginaţiei terestre şi a celei aeriene icircn relaţie cu unele elemente Meritul lui Eminescu este de a transfera imaginaţia aeriană icircn planul celei materiale elementele ce poartă icircn-semnele materialităţii telurice (floare izvoare liane etc) nu pot fi icircn-vestite cu atributele aerianului (ideal visare sublimare etc) decacirct prin transfer ndash lacul albastru flori albastre ochi albaştri etc ndash toate acestea

68 R O M Acirc N Ănu reprezintă decacirct oglindirea cerului albastru (aerianului) icircn flori ape etc Poetica albastrului eminescian reflectă o dinamică icircn care bdquolucru-rile nu sunt ceea ce sunt ci ceea ce devinrdquo sub semnul reveriilor Uni-versul apare dacă e să ne exprimăm icircn termenii lui G Bachelard ca un bdquoreflex icircntr-un reflexrdquo [idem p 57] Astfel bdquoimobilizacircnd imaginea cerului lacul creează icircn el un cerrdquo [ibidem p 57] Icircn consecinţă lacul apele albastre icircn general ochii albaştri ar reprezenta bdquoun cer răsturnatrdquo o nuntire4 dintre cer şi apă5 Albastrul ochilor este tot atacirct de vibrant aerian ca seninul cerului eminescian Se cuvine să amintim aici că icircn exegeza eminesciană se vorbeşte atacirct despre bdquorealismulrdquo cadrului na-tural cacirct şi despre derealizarea imaginii bdquoCeea ce laquovederaquo Eminescu icircn peisaj nu sunt semnele realului icircnregistrate mimetic ci sensul lor ascuns noumenal dezvăluit privirii vizionarerdquo [apud 5 p 65]

Putem afirma pe bună dreptate că la Eminescu bdquopătrunderea icircn aceas-tă culoare (albastru) este echivalentă cu trecerea precum Alice de cea-laltă parte a oglinzii adică icircn ţara minunilorrdquo [2 p 48] printr-un soi de bdquocontaminarerdquo semantică reciprocă albastrul dematerializează ele-mentele proxime (floare apele ochii etc) impregnacircndu-se icircn acelaşi timp de materialitatea acestora (albastrul pendulează icircntre imaterial şi material) Iată de ce albastrul conservă o imaginaţie semiaeriană semitelurică icircn comparaţie cu seninul icircn care se revelează imaginaţia aeriană prin excelenţă Albastrul devine o culoare fluctuantă bdquoconver-tibilărdquo icircn sensul că valorizează imaginaţia aeriană şi cea acvatică icircn ima-ginile lacului izvorului etc bdquoLacul codrilor albastrurdquo (Lacul) bdquoCodrii negri aiurează şi izvoarele-i albastrerdquo (Scrisoarea V) bdquoDe la munte pacircnă la mare şi la Dunărea albastrărdquo (Scrisoarea III) etc

Albastrul are vocaţia marilor expansiuni (orizontale şi verticale) de-bordărilor revărsărilor pe teritorii largi icircnscriindu-se icircntr-o bdquopoetică a răsfracircngerilorrdquo [4 p 27] Este o culoare care dezmărgineşte vizual bdquoIcircnălțimile albastre pleacă zarea lor pe dealurirdquo (Lasă-ţi lumea) bdquoPoa-te de mult s-a stins icircn drum icircn depărtări albastrerdquo (La steaua) Albas-trul bdquose abaterdquo asupra depărtărilor ochilor florilor (florile capătă mai multă sensibilitate alături de adjectivul albastru) etc nereprezentacircnd un simplu element cromatic de decor ci participacircnd la jocul imagi-naţiilor materiale pe care le valorizează Albastrul la Eminescu susură freamătă străluceşte visează etc

C R I T I C Ă E S E U 69

bdquoDe treci codri de aramă de departe vezi albindŞ-auzi macircndra glăsuire a pădurii de argintAcolo lacircngă izvoară iarba pare de omătFlori albastre tremur ude icircn văzduhul tămacircietrdquo(Călin [File din poveste])saubdquoNilul mişcă valuri blonde pe cacircmpii cuprinşi de maurPeste el cerul d-Egipet desfăcut icircn foc şi aurPe-al lui maluri galbii şese stuful creşte din adacircncFlori juvaeruri icircn aer sclipesc tainice icircn soareUnele-albe nalte fragezi ca argintul de ninsoareAlte roşii ca jeratec alte-albastre ochi ce placircngrdquo(Egipetul)saubdquoLacul codrilor albastruNuferi galbeni icircl icircncarcăTresărind icircn cercuri albeEl cutremură o barcărdquo(Lacul)

Albastrul icircnchide icircn sine acel illo tempore scufundat icircn mitologia icircnce-puturilor bdquoAtunci vă veţi icircntoarce la vremile-aurite Ce mitele albas-tre ni le şoptesc adesrdquo (Icircmpărat şi proletar)

Icircn Mortua est albastrul bdquoculoare a Fecioareirdquo prin excelenţă conturea-ză proiecţia acesteia icircn chipul iubitei defunctebdquoSă treci tu prin ele o sfacircntă reginăCu păr lung de raze cu ochi de luminăIcircn haina albastră stropită cu aurPe fruntea ta pală cunună de laurCuloare a Fecioareirdquo

Orizontul de sensuri ale albastrului variază Icircn poezia Melancolie6 icircntacircl-nim un albastru melancolic atins de moarte concretizat icircn metafora bdquomormacircnt albastrurdquobdquoPărea ca printre nouri s-a fost deschis o poartăPrin care trece albă regina nopţii moartă

70 R O M Acirc N ĂO dormi o dormi icircn pace printre făclii o mieŞi icircn mormacircnt albastru şi-n pacircnze argintieIcircn mausoleu-ţi macircndru al cerurilor arcTu adorat şi dulce al nopţilor monarcrdquo(Melancolie)

Aici albastru participă la creionarea celestă a unei bdquonaturi denaturaterdquo dominată de moarte [6 p 27] Dacă la unii autori apa este bdquomateria dez-nădejdiirdquo [4 p 106] bdquoelementul care melancolizeazărdquo [idem p 104] icircn poemul Melancolie elementul fundamental care prilejuieşte reverii me-lancolice este aerul (cerul) cerul ndash bdquomormacircnt albastrurdquo se edifică icircntr-un bdquocosmos al morţiirdquo (bdquoPărea că printre nouri s-a fost deschis o poartă Prin care trece albă regina nopţii moartărdquo) Lucrurile icircnsă pot fi inter-pretate icircntr-o altă manieră aşa cum bdquofiecare element icircşi are propria diso-luţie pămacircntul icircşi are praful focul icircşi are fumul () la fel putem spune că fiecare element icircşi are propriile laquocondensaţiiraquo forme iar norii ceaţa etc ar fi expresii ale apei ndash cerul nu mai este decacirct () icircmpărăţie a apeirdquo [apud 4 p 105] Aşadar apa ndash bdquoelement melancholic prin excelenţărdquo [idem p 104] ndash se regăseşte simbolic icircn metafora mormacircnt albastru Mai mult decacirct atacirct trebuie să menţionăm că la M Eminescu această meta-foră concentrează atacirct imaginaţia aeriana cacirct şi cea acvatică cu ajutorul albastrului potenţacircnd o atmosferă melancolică or melancolia este cu adevărat substanţială [ibidem p 104] Icircn acelaşi timp sesizăm o notă prea telurizată a metaforei icircn discuţie alături de substantivul mormacircnt albastru deşi aerian (metaforă a cerului nocturn) se icircngreunează se opacizează se materializează Icircncărcătura devine prea mare pentru ima-ginaţia aeriană şi trimite inevitabil la densitatea materiilor proprii ima-ginaţiei pămacircntului Indiferent de cadrul natural să nu uităm că la Emi-nescu melancolia ca sentiment de tristeţe bdquoprovine din starea de spirit a poetului care se reverberează şi asupra peisajului () descrisrdquo [5 p 64]

Albastrul proiectează imaginarul eminescian icircntre imaginaţia aeriană şi cea acvatică Reveria aeriană se dezvăluie mai mult icircn imaginea ce-rului senin icircn timp ce albastrul bdquocheamărdquo la el materiile melancolice precum apa Spre deosebire de senin albastrul cunoaşte icircn poetica eminesciană o dinamică a materializării a densificării a opacizării Icircn lumea albastrului eminescian formele şi conţinuturile sunt icircntr-o tota-lă osmoză

C R I T I C Ă E S E U 71

1 bdquo() reveria este un univers icircn emanaţie un suflu icircnmiresmat ce iese din lucruri prin mijlocirea unui visătorrdquo [4 p 12] 2 bdquoPrimul albastru este pentru totdeauna albastrul aeruluirdquo [1 p 177] Astfel bdquocerul albastru este cu adevărat icircn toată puterea cuvacircntului o imagine elementarărdquo [ibidem p 177]3 Referitor la imaginaţie icircmpărtăşim ideile lui G Bachelard potrivit cărorabdquoimaginaţia nu este aşa cum sugerează etimologia facultatea de a forma imagini ale realităţii ea este facultatea de a forma imagini care depăşesc realitatea care cacircntă realitatea () Imaginaţia inventează mai mult decacirct lucruri şi drame ea inventează o nouă viaţă ea inventează un spirit nou ea deschide ochi capabili de noi moduri de a o vedea Ea va vedea dacă are bdquoviziunirdquo şi va avea viziuni dacă se educă prin reverie icircnainte de a se educa prin experienţe dacă experienţele vin apoi ca tot atacirctea dovezi ale reveriilorrdquo [4 p 22-23]4 Icircn această ordine de idei amintim că bdquo() orice combinare de elemente materiale este pentru inconştient o nuntă ()rdquo [4 p 19] 5 bdquoAlbastrul cerului susţine Bachelard este mai icircntacirci spaţiul icircn care nu mai este nimic de imaginat Dar cacircnd imaginaţia aeriană se icircnsufleţeşte atunci fondul devine activ El provoacă icircn visătorul aerian o reorganizare a profilului terestru un interes pentru zona icircn care pămacircntul comunică cu cerul Oglinda unei ape se oferă pentru a transforma albas-trul cerului icircntr-un albastru mai substanţialrdquo [1 p 179] 6 Ioan Constantinescu menţionează că bdquo() icircncepacircnd cu Melancolie şi icircn icircntreaga etapă de creaţie numită de noi nevizionară natura este departe de a mai avea bogăţia mira-culoasă şi paleta cromatică neobişnuită din Memento mori Miradoniz şa ea devine icircn multe poeme o realitate restracircnsă sărăcită de o laquometamorfozăraquo greu descifrabilă o na-tură asemănătoare cu cea din Spleen şi poeziile din partea a doua a Florilor răului uneori tangentă la sau descinzacircnd dintr-o irealitate pe care n-o putem numi decacirct senzorialărdquo [6 p 27]

Note

Bibliografie1 Gaston Bachelard Aerul şi visele Eseu despre imaginaţia mişcării traducere de Irina Mavrodin Bucureşti Editura Univers 19972 Simona Modreanu Nuanţe de albastru icircn civilizaţie şi literatură icircn Icircnsemnări ieşene seria a treia an II nr 2 februarie 2010 p 46-493 Mina-Maria Rusu Nuanţe ale iubirii eminesciene (filia agape şi eacuteros) icircn Studii eminesco-logice vol 3 CLUSIUM 2001 p 95-1064 Gaston Bachelard Apa şi visele Eseu despre imaginaţia materiei traducere de Irina Ma-vrodin Editura Univers Bucureşti 19955 Rodica Marian O lectură a poeziei Peste vacircrfuri ndash ca text integral icircn Studii eminescolo-gice vol 5 CLUSIUM 2003 p 55-956 Ioan Constantinescu Eminescu Natură şi poezie icircn Studii eminescologice vol 3 CLU-SIUM 2001 p 15-407 mihai-eminescu-opera-completasoftwareinformercom

72 R O M Acirc N Ă

Ana BANTOŞ icircn dialog cu jan Willem BOS şi Cornelia GOLNAE un mare beneficiu să cunoşti contextul literar şi cultural al altei ţări

Icircn toamna anului 2013 am avut ocazia să particip la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere de la Iaşi (FILIT) unde l-am cunoscut pe traducătorul Jan Willem Bos din Olanda care recent icircmpreună cu soţia sa scriitoarea Cornelia Golna au participat la Festivalul Internaţional bdquoPrimăvara europeană a poeţilorrdquo (a IV-a ediţie) organizat de Uniunea Scri-itorilor din Moldova Icircntacirclnirea cu distinşii oaspeţi olandezi mi-a prilejuit un dialog despre preocupări-le literare ale domniilor lor dialog care inaugurează rubrica bdquoUn pămacircnt şi două cerurirdquo

ndash Stimate domnule Jan Willem Bos stima-tă doamnă Cornelia Golna sunteţi pentru prima oară la Chişinău

JWB ndash Da recunosc suntem pentru prima dată

ndash Dar nu sunteţi pentru prima dată icircn spa-ţiul romacircnesc

JWB ndash Desigur Vizităm Romacircnia din anul 1974 şi am revenit icircn Ţară de nenumărate ori Am locuit icircn total 3 ani icircn Romacircnia

ndash Aţi locuit la Bucureşti Unde v-aţi făcut studiile

Variantă de revistă Interviul integral a fost difuzat la postul de Radio Chişinău icircn data de 21 mai 2014 (wwwradiochisinaumd)

AB ndash conf univ doctor habilitat icircn filologie

Universitatea de Stat bdquoAlecu Russo din Bălţi Catedra

de literatura romacircnă şi universală Direcţii de

cercetare literatura romacircnă literatura universală şi

comparată estetică şi teorie literară Semnează volumele

Reabilitarea autenticului Culegere de articole și

studii critice Chişinău 2006 Deschidere spre universalism

Literatura romacircnă din Basarabia postbelică

Monografie Chişinău 2010 Literatura basarabeană şi

modelele literare europene Bucureşti 2013

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 73

JWB ndash La Bucureşti am fost la speciali-zare cum se numea pe atunci ca să-mi pregătesc lucrarea de diplomă şi am fost doi ani de zile lector de limba olandeză la Universitatea din Bucureşti Acum spunem mai corect limba neerlandeză dar pe atunci era Ca-tedra de olandeză

ndash Cunoşteaţi limba romacircnă icircnainte de a veni icircn Romacircnia

JWB ndash Nu eu am icircnceput să studiez limba romacircnă icircn anul universitar 1973-rsquo74 Sunt cacircțiva ani de atunci

ndash Vă icircntreb pentru că vorbiţi foarte bine romacircna m-am convins şi la Iaşi şi aici la Chişinău Vorbiţi o romacircnă aproape perfectă Felicitări

JWB ndash Mulţumesc

ndash Dar pentru un traducător nu este un lucru de mirare să cunoască limba din care traduce nu

JWB ndash Nu nu este un lucru de mirare E ceva absolut necesar Este ne-cesar pentru mine să vin cacirct mai des icircn Romacircnia este necesar pentru munca mea de traducător şi translator să citesc presa romacircnească (ceea ce fac pe internet) să citesc literatură romacircnă Icircncerc să fiu la curent cu tot ce se icircntacircmplă icircn Romacircnia şi mai nou cu tot ce se icircntacircmplă icircn Republica Moldova

ndash Recunosc vizita dumneavoastră la Chişinău mă surprinde plăcut Ştiu că aţi tradus mai multe volume ale autorilor romacircni icircntre care Sorin Titel Mircea Dinescu Ana Blandiana Mircea Cărtă-rescu Marin Sorescu Urmuz O carte mai recentă care ar fi

JWB ndash Cea mai recentă carte sunt basmele lui I Creangă E un volum pe care l-am scos icircmpreună cu prietenul şi colegul meu Jan Mysjkin

Mai 2014 Chişinău Ana Bantoş Jan Willem Bos şi Cornelia Golna

74 R O M Acirc N Ădin Belgia Am fost rugat anul trecut de către o fundaţie din Belgia să traduc Povestea lui Harap Alb care s-a dovedit a fi o muncă deosebit de dificilă pentru mine

ndash Greu din ce punct de vedere Al specificului limbii

JWB ndash Da e vorba icircn primul racircnd de specificul limbii Atmosfera se poate reda icircntr-un fel Icircnsă e o problemă generală că nu se poate tradu-ce un grai ca icircn cazul lui Ion Creangă icircntr-un dialect al unei alte limbi

ndash Icircnţeleg că nuanţele graiului sunt mai greu de transpus

JWB ndash Anume aici e problema Sună ciudat să ştiţi Dacă personajele lui Creangă vorbesc icircntr-un dialect din nordul sau din estul Olandei ca să zic aşa sună foarte ciudat La care se mai adaugă şi faptul că eu am crescut la Amsterdam şi nu cunosc foarte bine dialectele rurale Ori-cum icircn Olanda nu prea se mai obişnuieşte să se vorbească icircn dialecte

ndash Se vorbeşte limba literară standard

JWB ndash Se vorbeşte limba literară Limba utilizată icircnainte de război scrisă icircntr-un dialect acum prinde mult mai greu adică devine foarte demodată icircn Olanda şi atunci optăm pentru o formă oarecum popu-larizantă a limbii care să nu fie totuşi un dialect olandez Problema ce apare după traducere este dacă mai este Creangă cel adevărat Eu zic că rezultatul este destul de satisfăcător Jan şi cu mine ne bu-curăm de ceea ce am reuşit să facem Persistă totuşi icircntrebarea este Creangă

ndash Da aveţi dreptate E nevoie să-l poţi transmite astfel icircncacirct să nu fie afectată originalitatea limbajului povestitorului din Humuleşti

JWB ndash Dacă icircmi daţi voie vă explic care a fost reacţia mea după ce am tradus Tinereţe fără bătracircnețe şi viaţa fără de moarte de P Ispirescu Nu a fost o sarcină dată de către o fundaţie sau de către o editură Am făcut această traducere de capul meu şi atunci mi-am asumat mult mai multă libertate Am repovestit de fapt ca să nu mă lovesc de aceeaşi problemă şi mi-a ieşit destul de frumos Icircn plus a fost o mare plăcere pentru mine să fac această traducere şi chiar mă gacircndesc să continui şi cu alte basme ale lui Ispirescu

ndash Vă plac basmele romacircneşti Le consideraţi bune şi pentru citito-rul din Olanda Copiii olandezi citesc

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 75

JWB ndash Mai citesc dar basmele fraţilor Grimm icircn primul şi-n primul racircnd ale lui Andersen care sunt foarte cunoscute prin desene anima-te Dar nu prea e răspacircndită versiunea originală Or basmele fraţilor Grimm nu sunt scrise pentru copii De aceea mă icircntreb dacă basmele lui Creangă sunt potrivite pentru copilul de astăzi

ndash El spunea că scrie pentru copiii de la 8 pacircnă la 80 de ani Şi afir-ma acest lucru icircn secolul al XIX-lea

JWB ndash Da exact Deci mai rămacircne un mare semn de icircntrebare Consi-der că aceste basme constituie o literatură foarte interesantă E o lume deosebită Tinereţe fără bătracircneţe şi viaţă fără de moarte este un basm unic care nu prea există icircn alte culturi

ndash Să trecem de la folclor la literatura cultă Icircntrucacirct aţi tradus mulţi scriitori contemporani romacircni cum găsiţi literatura romacircnă cum vi se pare literatura romacircnă actuală

JWB ndash E o literatură foarte interesantă şi cred că merită să fie mai bine cunoscută icircnsă căile de a pătrunde icircn spaţiul occidental sunt foarte dificile mai ales icircn spaţiul lingvistic neerlandez pentru că literatura olandeză se caracterizează prin foarte multă introspecţiune iar litera-tura romacircnă are bdquoo privirerdquo mai deschisă cu mai mult umor şi acest fapt icircmi place foarte mult Nu zic că fiecare carte pe care o citesc eu din lite-ratura contemporană este o capodoperă care neapărat trebuie tradusă şi icircn neerlandeză Lectura icircmi face o deosebită plăcere fiindcă avacircnd avantajul că citesc destul de multă literatură romacircnă cunosc şi contex-tul Icircntotdeauna e un mare beneficiu şi un profit icircn plus să cunoşti mai bine contextul literar cultural icircn care au apărut anumite cărţi

ndash Aţi locuit icircn Romacircnia icircntr-o perioadă nu tocmai bună icircn istoria recentă a Romacircniei Cacircnd aţi ajuns icircn Romacircnia cum stăteau lucru-rile Cum era situaţia generală icircn rsquo74

JWB ndash Să ştiţi că atunci icircncă exista speranţa iluzia că icircn Romacircnia situ-aţia se va dezvolta icircntr-o direcţie favorabilă Ştim acum că icircn rsquo71 după vizita lui Ceauşescu icircn Coreea de Nord şi icircn China lucrurile au icircnceput să se schimbe şi să se deterioreze icircn Romacircnia dar acest fapt nu prea se resimţea icircn anii aceia Cu alte cuvinte ca cetăţean străin ca occiden-tal erai liber să te plimbi prin toată Romacircnia Puteai să stai la cetăţeni romacircni acasă După aceea icircnsă treptat s-au impus mai multe restricţii Cacircnd a icircnceput catastrofa economică din anii rsquo80 reacţia din partea re-

76 R O M Acirc N Ăgimului a fost de o duritate nemaiicircntacirclnită După ce a apărut mişcarea bdquoSolidarnostirdquo icircn Polonia regimul de la Bucureşti a intrat icircntr-o panică totală pentru că au considerat că ceea ce se icircntacircmplă icircn Polonia se poa-te icircntacircmpla şi icircn Romacircnia Am trăit icircn Romacircnia icircntre rsquo82 şi rsquo84 dar icircn-tre rsquo84 şi rsquo89 nu am mai vizitat Romacircnia pentru că nu mai aveam nicio plăcere Icircn plus făceam probleme şi prietenilor care puteau fi icircntrebaţi bdquoDe ce te-ai văzut cu ăla ce-aţi discutat şi de ce a venit icircn Romacircniardquo

ndash Aţi scris şi o carte Suspect Dosarul meu de la Securitate despre felul cum funcţiona securitatea pe atunci

JWB ndash Da Sigur că da Eu nu am suferit deloc de pe urma securităţii Vreau să subliniez acest lucru Eu nu am fost disident Ar fi o jignire adusă persoanelor care chiar au suferit din cauza comunismului Dar fiind un străin care mai vorbea şi romacircneşte am intrat icircn vizorul secu-rităţii Pacircnă prin 2000 numai cetăţenii romacircni sau foşti cetăţeni romacircni au avut acces la dosarul lor personal de la securitate dar icircn contextul apropierii Romacircniei de Uniunea Europeană şi de NATO s-a modificat legea şi atunci din anul 2008 dacă nu mă icircnşel am avut şi eu acces la dosarul meu L-am cerut l-am obţinut şi imediat mi-am dat seama că am de scris o carte

ndash Şi aţi şi scris-o Dar ca să revenim la literatură care credeţi că a fost efectul securităţii asupra scriitorilor asupra literaturii

JWB ndash Efectul a generat icircn primul racircnd autocenzura

ndash Autocenzura

JWB ndash Precis Cenzura n-a mai existat icircn Romacircnia de la mijlocul ani-lor rsquo70 deşi ştiam foarte bine că acest fenomen nu a dispărut Şi pentru a nu purta discuţii cu cenzura cu securitatea sau cu fostul Consiliu al culturii evitai să abordezi anumite subiecte Această literatură cu me-saje printre racircnduri cred că rezistă foarte greu icircn momentul de faţă cacircnd se poate scrie despre orice

ndash Dumneavoastră aţi tradus o astfel de literatură

JWB ndash Mai puţin mai puţin Am tradus din Sorin Titel de pildă dar nu era un scriitor absolut apolitic Era şi problema tematicii Augustin Buzura foarte la modă pe vremuri n-ar fi mers icircn Olanda Nu ar fi fost icircnţeles Este o lume total necunoscută Să nu uităm că publicul olan-dez nu prea cunoaşte realităţile ţărilor din Est Cacircnd noi am anunţat

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 77

că mergem la Chişinău de exemplu au fost foarte puţini olandezi care au identificat de fapt icircn ce ţară mergem Foarte puţină lume ştie că Chişinăul e o capitală europeană

ndash Stimate domnule Bos vă rog să-mi spuneţi dumneavoastră icircn calitate de traducător ţineţi cont de cititorul căruia vă adresaţi Traduceţi pentru olandezi

JWB ndash Da

ndash Alegeţi literatură romacircnă scriitori opere care să fie pe gustul olandezilor

JWB ndash Nu neapărat Icircn primul racircnd aleg scriitori ca să fie pe gustul meu Dar trebuie să nu uit că există o piaţă literară Nu pot veni cu propuneri care nu au nicio şansă comercială pentru că-mi pierd tim-pul Ca să icircnaintez o propunere la editură trebuie să traduc nişte frag-mente cacircteva capitole să fac o prezentare cacirct se poate de amplă Şi nu are rost să vin cu o literatură care nu va avea trecere Colegul meu Jan Mysjkin este mai curajos şi uneori are şi succes cum s-a icircntacircmplat de pildă cu traducerea din Max Blecher El a reuşit să-l editeze pe Max Blecher Dar cu clasicii merge foarte greu Interesul dacă există este pentru literatura contemporană Mă contrazic icircntr-un fel pentru că am editat un volum de I Creangă dar l-am scos la editura noastră care este foarte mică icircntr-un tiraj foarte mic Am obţinut şi o modestă fi-nanţare ca să acoperim cheltuielile cele mai importante

ndash Şi se vinde Creangă

JWB ndash Volumul a apărut de curacircnd Nu a intrat icircn lista bestselleruri-lor dar vom avea două prezentări Una la Anvers icircn data de 11 iunie şi alta la Ambasada Romacircnă din Haga la 21 iunie Atunci vom prezenta atacirct volumul Creangă cacirct şi un număr romacircnesc al unei reviste bel-giene flamande icircn care vor apărea şi doi scriitori moldoveni anume Iulian Ciocan şi Nicolae Spătaru pe care i-am cunoscut anul trecut la FILIT şi ale căror lucrări le-am citit cu foarte mare plăcere

ndash Aţi tradus deci proză şi poezie

JWB ndash Da

ndash Apropo de proză şi poezie Icircn Olanda se citeşte mai mult proză sau mai multă poezie

78 R O M Acirc N ĂJWB ndash Mult mai multă proză Nu se compară Poezia apare icircn tiraje foarte mici şi e tradusă foarte puţin Există Festivalul de poezie la care mai vin poeţi şi atunci ar fi o ocazie să se mai scoată un volum dar e un public foarte restracircns Să nu uităm că peste 70 la sută dintre cărțile traduse icircn Olanda sunt din limba engleză Pentru celelalte limbi este o nişă destul de neicircnsemnată Deşi sunt tot felul de programe care icircn-cearcă să promoveze literatura scrisă icircn alte limbi predomină totuşi literatura neerlandofonă olandeză şi flamandă urmată fiind de tradu-ceri din limba engleză mai ales din literatura americană

ndash Pentru că am atins problema limbii engleze e cazul să precizez că doamna Cornelia Golna scrie icircn această limbă Vă rog stimată doamnă să vorbiți despre romanul Cetatea Patimilor pe care l-ați publicat icircn 2004 Cum ați ajuns să scrieți proză

CG ndash Am crescut icircn America cu părinți care vorbeau romacircneşte Tatăl meu a cumpărat o fermă şi eu am crescut la țară unde eram doar noi Limba romacircnă se vorbea numai icircn familie

ndash Mama dumneavoastră era originară din Romacircnia din Medgidia Dobrogea Ea era romacircncă iar tatăl dumneavoastră aromacircn din Grecia

CG ndash Tata a plecat din Grecia cacircnd avea vreo 20 de ani cu puțini bani Istoria familiei este complicată Era perioada cacircnd veneau mulți oameni icircn Romacircnia să-şi găsească un rost Din Grecia inclusiv Asta se icircntacircmpla la icircnceputul anilor rsquo30 Şi tata a venit icircn Romacircnia şi a reuşit să-şi găsească un rost A icircnvățat limba romacircnă foarte uşor fiind aro-macircn Părinții mei s-au cunoscut şi s-au căsătorit icircn Romacircnia

ndash Şi după că v-ați născut dumneavoastră icircn anii rsquo50 părinții au emigrat

CG ndash Cacircnd au venit la putere comuniştii şi au avut loc naționalizările tata era om de afaceri A icircncercat să lucreze sub comunişti şi un timp a reuşit dar ulterior a fost dat afară din serviciu şi a considerat că nu mai are rost să stea icircn Romacircnia Deşi se considera romacircn tata nu şi-a făcut niciodată cetățenie Mai avea un paşaport grec vechi şi un act icircn care era scris că făcuse armata icircn Grecia Cu cele două documente a putut să plece peste hotare Pe atunci foarte puţini emigrau

ndash Aşa ați ajuns dumneavoastră icircn Statele Unite unde ați făcut şcoala primară studiile universitare iar peste un timp ați revenit icircn Europa

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 79

CG ndash Da fiindcă vroiam să ştiu ce icircnseamnă să fii romacircn pentru că părinții mei vorbeau mereu cum a fost şi ce a fost icircn trecut mie icircnsă mi se părea că era ceva misterios Eu vorbeam englezeşte ei romacircneşte vorbeam icircn casă două limbi şi la un moment dat nu ştiu ce mi-a venit şi am spus că vreau să văd Romacircnia Am trecut prin nişte peripeții icircn Franța icircn Spania şi pacircnă la urmă am ajuns icircn Romacircnia

ndash Şi aici l-ați cunoscut pe actualul dumneavoastră soţ pe domnul Jan Willem Bos Aţi icircnceput a scrie fiind influenţată de soțul dum-neavoastră

CG ndash Icircntotdeauna am vrut să scriu dar după ce am venit icircn Romacircnia icircn Europa mi s-a deschis orizontul şi am considerat că am acum pute-rea să icircndrăznesc să scriu ceva

ndash Icircn ce măsură cartea dumneavoastră Cetatea Patimilor reflectă destinul familiei

CG ndash Am pornit de la anul 1908 fără să cunosc prea multe despre cele icircntacircmplate icircn perioada respectivă Ştiam numai că bunicul meu din Grecia a fost asasinat icircn războaiele purtate de Imperiul Otoman Aşa a icircnceput cartea dar mi-am dat seama că am nevoie de multă in-formaţie Am tot citit şi m-am documentat icircndelung Scriam cacircte puțin şi aşa am icircnaintat icircncetul cu icircncetul Mi-a luat vreo zece ani să scriu cartea asta dar cred că am izbutit să-mi fac cel puțin o imagine a tim-pului şi a locului Cred că o mare parte din atmosfera romanului despre Constantinopol este similară celei din Bucureşti Este atmosfera bal-canică pe care am cunoscut-o pentru prima dată icircn 1978 Atunci am venit la Bucureşti şi tot atunci l-am cunoscut pe soţul meu Romacircnia era comunistă dar mai exista şi o Romacircnie conservată o Romacircnie mai veche Oamenii şi manierele lor aveau un farmec deosebit

ndash Descrieți vă rog cum era lumea atunci icircn comparație cu cea de astăzi

CG ndash Cel puțin la Bucureşti căci eu ştiu mai multe despre Bucureşti lumea s-a modernizat Acum sunt foarte degajați şi limba vorbită s-a schimbat mult Atunci cu ani icircn urmă icircn Romacircnia mai erau domni şi doamne Icircn plin regim comunist Scoteau pălăria cacircnd se salutau Aveau un fel de a vorbi foarte politicos Mie mi s-a părut ceva foarte frumos ceea ce am cunoscut atunci şi asta m-a impresionat Am vizitat anumite case care mai erau aşa cum fuseseră cacircndva şi mi-am făcut o

80 R O M Acirc N Ăimagine despre ceea ce icircnseamnă lumea balcanică Nu ştiu dacă a fost aşa la Constantinopol dar icircmi icircnchipuiam că a existat şi acolo aşa ceva şi asta m-a inspirat

ndash Deci aflarea dumneavoastră la Bucureşti a fost importantă pen-tru scrierea acestui roman pentru crearea atmosferei

CG ndash Sigur altfel n-aş fi putut să-l scriu Aici există un substrat as-cuns Dacă pot să adaug Un an icircn 1977 m-am aflat şi icircn Spania la Barcelona icircnainte de a veni la Bucureşti Spania era icircntr-o perioadă de tranziție de curacircnd murise Franco Şi acolo mai exista o lume veche care acum nu mai este nici acolo Am luat cacircte ceva dintr-o parte şi din alta şi bdquoam creatrdquo un Constantinopol care m-a surprins să constat a fost credibil şi icircn Grecia şi icircn Turcia pentru că această carte a fost tra-dusă şi icircn greceşte şi icircn turceşte

ndash Cum a fost receptat volumul icircn Grecia icircn Turcia

CG ndash Icircn Grecia a fost un bestseller s-a aflat pe lista celor mai citite cărţi timp de trei luni A ieşit de sub tipar icircn decembrie 2006 şi pacircnă icircn aprilie a fost bestseller Icircn Turcia a fost căutată mai puțin dar oamenii care au citit-o consideră că face parte dintr-o istorie a lor ce nu le mai este cunoscută

ndash Aţi comunicat cu publicul din Grecia după apariţia cărţii

CG ndash Puţin de tot Cu nişte prieteni nişte cunoscuţi doar atacirct Bine greaca mea nu este destul de bună pentru a avea discuţii mai complicate

ndash Dar ce credeţi icircn general despre romanul istoric La ora actuală romanul istoric este o specie un gen de literatură care se mai ci-teşte

CG ndash Eu cred că se mai citeşte Icircn Anglia a apărut un roman masiv icircn trei volume care este foarte documentat din cacircte am icircnţeles Asta am icircncercat şi eu să fac să scriu o carte icircn care personajele să fie implicate icircn tot ce se icircntacircmplă icircn perioada respectivă

ndash Aţi creat atmosfera contextul şi aţi raportat personajele la atmo-sfera creată le-aţi corelat cu evenimentele din epoca respectivă

CG ndash Cartea este de fapt despre revoluţia junilor turci Este o perioa-dă de schimbare şi asta am icircncercat să surprind să văd cum se transfor-mă lumea icircntr-o astfel de situaţie

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 81

ndash Dar ca scriitoare credeţi că are vreo importanţă locul unde se află un autor atunci cacircnd plăzmuieşte o carte

CG ndash Pentru mine este importantă liniştea Ceea ce n-am avut cacircnd am scris cartea aceasta Eram acasă fetiţa noastră era mică şi ea trebu-ia crescută iar eu nu sunt o persoana care poate să scrie 10 minute si după aceea să se ocupe de altceva Icircmi trebuie timp

ndash Inspiraţia atunci cacircnd vine aveţi nevoie s-o ţineţi mai mult timp icircn preajma dumneavoastră

CC ndash Nu merge altfel lucrul

ndash Aceasta este condiţia dumneavoastră de scriitor Cititorul ame-rican cunoaşte cartea

CG ndash Nu mulţi dar o cunosc Romanul a fost receptat bine Eu cred că subiectul pentru cititorii americani este ceva exotic şi ei nu prea ştiu despre ce e vorba Şi fiindcă este un roman voluminos unii se uită la el şi spun că e cam mare e cam greu de citit

ndash Suntem icircn secolul vitezei Iar cartea dumneavoastră care are 430 de pagini poate fi icircntr-adevăr o provocare pentru răbdarea cititorului de astăzi Icircnsă apariţia acestui volum este icircntr-adevăr o izbacircndă a dumneavoastră Mai lucraţi şi la altceva

CG ndash Da Acum după ce am terminat acest volum am icircndrăznit să mă gacircndesc să scriu o carte despre familia mea despre bunicul meu care după cum am mai spus a fost implicat icircn războaiele ce au avut loc icircntre 1904-1908 icircntre greci bulgari şi sacircrbi toţi cei care vroiau să ia Macedonia de la otomani Şi bunicul meu care s-a implicat icircn eve-nimente a fost asasinat icircn 1908 Este o poveste foarte complicată Am icircnceput a scrie şi am găsit destule repere pentru a-mi continua lucrul la roman fiind icircndemnată şi de soţ să abordez subiectul

ndash Aţi găsit cheia

CG ndash Cred că da Am destulă informaţie dar nu pot să scriu o biogra-fie Jan Willem mi-a spus că ar fi bine să scriu biografia bunicului meu Icircnsă sunt prea multe lucruri pe care nu le ştiu şi n-o să le pot afla nicio-dată Am făcut iarăşi o cercetare destul de aprofundată şi am constatat ce se icircntacircmpla icircn jurul lui Pot să-mi icircnchipui ca romancier cum a fost ce a fost cum s-a gacircndit şi ce s-a icircntacircmplat atunci

82 R O M Acirc N Ăndash Romanul este aşadar cu tentă istorică

CG ndash Da sigur

ndash Un roman istoric conceput aşa poate totuşi să reconstituie niş-te evenimente pe care nu le-am cunoscut aievea Pentru că istoria se ştie nu icircntotdeauna a fost scrisă din cel mai obiectiv punct de vedere Rolul unui scriitor icircn acest context este foarte mare şi el are misiunea de a recupera de a reda aspecte ale istoriei ce au fost neglijate E o zonă foarte complicată

CG ndash Este foarte greu dar este şi fascinant să-ţi icircnchipui cum viaţa unui om s-a constituit şi s-a derulat icircntr-un anumit context

ndash şi cum a fost viaţa omului icircntr-o anumită ţară icircntr-un anumit loc icircntr-o anumită perioadă

CG ndash Da asta este Şi aceasta icircncerc să fac eu

ndash Revin la dumneavoastră stimate domnule Jan Willem Bos La ce lucraţi icircn prezent ce traduceţi

JWB ndash Am ambiţia să traduc şi să public Craii de Curtea-Veche a lui Mateiu Caragiale Am tradus primul capitol mai demult Ne vom icircn-toarce peste cacircteva zile la Bucureşti şi atunci sper să găsesc timp pentru ca să mai adaug un capitol O editură din Olanda icircmi propune să mă ocup de cartea lui Varujan Vosganian care a fost deja tradusă icircn diferite limbi şi e bine primită

ndash La ce carte vă referiţi

JWB ndash La Cartea şoaptelor Autorul zice că este un roman dar este de fapt o istorie a familiei lui El afirmă că este un roman pentru că dialogurile sunt inventate foarte multe situaţii sunt recreate Şi zice că nu poate fi o carte de amintiri Este sigur şi o carte de amintiri Eu cred că această carte merită să fie citită şi răspacircndită E o carte foarte pito-rească icircn primul racircnd dar este şi foarte relevantă pentru că include un capitol important despre genocidul armean La anul se vor face 100 de ani de la tragicul eveniment Consider că editura va accepta volumul Dacă nu voi merge icircn altă parte Icircn proiectele mele de lucru figurează şi Dan Lungu

ndash Icircl traduceţi pe Dan Lungu Ştiu că icircntr-un timp aţi lucrat la Sunt o babă comunistă

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 83

JWB ndash Da am tradus cacircteva nuvele ale lui Dan Lungu şi am tradus o bună parte din Sunt o babă comunistă dar icircncă nu am găsit o editură interesată să difuzeze lucrările lui Dan Lungu

ndash Dar cum vi se pare stilul acestui scriitor care este foarte apreciat Personal am cunoscut numele lui Dan Lungu fiind icircntr-o librărie din centrul Genevei Cacircnd merg la fiica mea icircmi place să vizitez li-brăriile Eram foarte curioasă să aflu ce traduceri citesc vorbitorii de limbă franceză din Elveţia Icircntre alte volume expuse icircn librărie mi-au reţinut atenţia cărţile lui Dan Lungu cel care ulterior a fost chiar iniţiatorul şi organizatorul FILIT-ului din toamna trecută A fost un festival de referinţă icircn contextul anului literar 2013

JWB ndash A fost un festival foarte reuşit şi foarte important mai ales din cauza publicului Vreau să subliniez că am rămas absolut şocat văzacircnd cacirct de mult s-au implicat tinerii la acest festival A fost o mare reuşită Au participat şi studenţi şi liceeni Ştiu acest lucru deoarece am mers la o discuţie susţinută de Gabriela Adameşteanu şi Jan Koneffke un scriitor german căsătorit cu o romacircncă şi care o rupe binişor pe romacirc-neşte Am intrat icircntr-o sală de cinema unde avea loc această discuţie şi vă rog să mă credeţi că am stat o oră icircn picioare urmărind dialogul Nu vreau să mă placircng că nu au fost politicoşi studenţii dar pur şi sim-plu multă vreme nu au plecat din sală M-a impresionat că tinerii timp de o oră şi ceva au urmărit atent discuţia A fost minunat

ndash Foarte curios Aici probabil este vorba şi de interesul cititorului romacircn pentru literatură inclusiv pentru cea din alte ţări interesul pentru autorii care vin din altă parte

JWB ndash Da dar nu au fost mulţi autori străini Au fost foarte mulţi scriitori romacircni şi studenţii icircn primul şi icircn primul racircnd au venit să se icircntacirclnească cu autorii romacircni pe care-i cunoşteau numai din lectură

ndash A fost un eveniment şi icircn sensul că mai mulţi scriitori notorii din Romacircnia şi din alte ţări au sosit la Iaşi Inclusiv participarea dumneavoastră ca traducători care promovaţi literatura romacircnă cultura romacircnă şi pe de altă parte aduceţi şi de acasă de la dum-neavoastră gacircndurile atmosfera prielnică literaturii Este foarte important schimbul acesta de opinii inclusiv la Chişinău

JWB ndash Pentru noi este o mare bucurie căci aveam o veche ambiţie de a veni la Chişinău Aveam icircntotdeauna atacirct de multe de făcut icircn Bucu-

84 R O M Acirc N Ăreşti icircncacirct nu mai ajungeam la Chişinău Anul acesta icircnsă am profitat de invitaţia la Festivalul bdquoPrimăvara europeană a poeţilorrdquo şi nu regre-tăm Sperăm să revenim la Chişinău

ndash Mă bucur foarte mult că am avut prilejul să discut cu dumnea-voastră stimate domnule Jan Willem Bos şi stimată doamnă Cor-nelia Golna Vă mulțumesc pentru acest dialog şi sper să ne reicircn-tacirclnim la Chişinău

Jan Willem Bos traducător translator scriitor lexicograf şi ziarist A studiat limba şi literatura romacircnă la Universitatea din Amsterdam şi Literatura Comparată la Univer-sitatea din Illinois (SUA) Icircntre anii 1982 şi 1984 a fost lector de neerlandeză la Uni-versitatea din Bucureşti A tradus aproximativ 25 de volume (proză poezie teatru) din romacircnă şi peste 10 cărţi din engleză Icircn 2008 publică la Editura Atlas antologia Moderne Roemeense verhalen (Nuvele moderne romacircneşti) Mai semnează traducerile Jeugd zonder jeugd ndash nuvela Tinereţea fără de tinereţe a lui Mircea Eliade (2009 Editura Meulenhoff) Trilogia lui Mircea Cărtărescu Orbitor volumul I ndash De Wetenden (2010 Editura De Bezi-ge Bij) volumul II ndash De trofee (2012) amacircndouă nominalizate pentru Premiul European pentru Literatură Icircn anul 2014 va apărea volumul III A publicat zeci de articole şi cacircteva cărţi despre Romacircnia Icircn 2011 a apărut la Editura Atlas Mijn Roemenieuml (Romacircnia mea icircn colecţia bdquoDeclaraţii literare de dragosterdquo) Icircn 2009 a publicat volumul bdquoVerdachtrdquo Mijn Securitatedossier tradus icircn 2013 din limba neerlandeză icircn romacircnă de Alexa Stoicescu bdquoSuspectrdquo Dosarul meu de la Securitate (Editura Trei) A publicat un Dicţionar juridic şi economic neerlandez-romacircn şi romacircn-neerlandez (2012) este coautorul Marelui dicţionar neerlandez-romacircn (ediţia 1-a 2008 ediţia a 2-a 2014) şi autorul Marelui dicţionar ro-macircn-neerlandez (2010)

Cornelia Golna scriitoare S-a născut icircn Bucureşti şi provine dintr-o familie mixtă care icircn anii rsquo50 ai secolului al XX-lea s-a stabilit in Statele Unite ale Americii tatăl fiind aromacircn din Grecia şi mama romacircncă din Dobrogea Icircn anii rsquo70 ai secolului trecut vii-toarea scriitoare s-a hotăracirct să-si caute originile venind icircn Romacircnia Inspirată de lumea Balcanilor din care proveneau părinţii ei Cornelia Golna s-a hotăracirct să scrie povestea fascinantă a predecesorilor săi care a devenit şi tema principală a romanului istoric City of Manrsquos Desire A Novel of Constantinople (Cetatea patimilor Un roman al Constantinopo-lului) Apărut icircn 2004 volumul a fost tradus icircn greacă (trei luni romanul a fost pe lista de bestseller-uri icircn Grecia) şi icircn turcă Icircn momentul de faţă scriitoarea locuieşte icircn Olanda icircmpreună cu soţul sau traducătorul Jan Willem Bos şi lucrează la un nou roman

p o e s i s 85

Nicolae Grigore MĂRĂŞANU

Arderea lui A

Cu glonţul la tacircmplă domnul icircnvăţător aprinde rugul

Cu flacără icircnaltă cu dogoare pacircnă la cer ard cărţile icircn curtea şcolii sub invazie

Cărţile interzisecărţile osacircndite la ardere pe rug

Flacăra pătrunde anevoie prin file de parcă le-ar citi de parcă icirci e greu focului să le ardă să mistuie cărţile condamnate la moarte

Neputacircnd icircndura vocala A se-aruncă icircn flăcări

Urmacircnd pilda vocalei A vocalele E I O U Ă se-aruncă icircn flăcări

Literă după literăalfabetul se-aruncă icircn flăcări

Şi e o luminăe o lumină icircn noaptea icircn care ard cărţile condamnate la moartede zici că ard candele icircn tot UniversulHipnotizat de marea lumină

NGM ndash poet eseist Brăila Semnează volumele

Marţea canonului (2001) Sufletul cacircntă despre sine (2002) Imparele (2007)

Maşinăriile mişcării (2012) Prezent icircn antologii Poezia

sa e tradusă icircn engleză macedoneană indiană

maghiară bulgară sacircrbă Deţinător a numeroase şi diverse premii pentru

poezie dar şi al Premiului Internaţional bdquoSteaua de pe cer oferit de Enciclopedia

WHOS WHO şi Registrul Internaţional al Stelelor

Elveţia 2007 steaua Hercules se redenumeşte

cu numele poetului Icircn 2012 i se decernează Premiul

bdquoGrigore Vieru al Uniunii Scriitorilor din Republica

Moldova

86 R O M Acirc N Ădau să m-arunc icircn rugul cărţilor

Nuzice domnul icircnvăţător

Cineva trebuie să trăiască să aibă cine ce povesti

Zaarie despre scrisul cu sacircnge pe ziduriMi-am tăiat degetul drepteişi am scris cu sacircnge pe ziduri ndashmerindă inimii este iubirea de patrie

Ei au icircnceput să racircdă de minede patriotismul meu naivvetustdeclarativ ndash spuneau

Am scris mai departe cu sacircnge pe ziduri ndashdulce Romacircnie te iubescoricacirct de jefuită ai fide renegată ai fide hulită ai fi

Au zis că sunt vorbe la icircndemacircnăcă nu sunt versuride parcă eu am spus că sunt versurişi să batjocorească mai multau icircnmuiat degetele icircn sacircngele meusă se contamineze ndash spuneauşi icircn deracircdere au scris cu sacircngele meu pe ziduri ndashte iubim patrie mumă

Dar sacircngele icircn care icircnmuiau degetele nu se lipea de zidurişi băutori de sacircnge mi-au băut sacircngele

p o e s i s 87

să se contamineze ndash spuneau şi au scris cu sacircngele meu pe ziduriicircn deracircdere au scris cu sacircngele meu pe zidurite iubim maică Romacircnie

Dar sacircngele icircn care se icircmbăiau şi scriau tot nu se lipea de zidurişi-atunci au tăiat degetul dreptei lorşi au scris cu sacircngele lor pe ziduri

Şi au scris

Şi placircngacircnd au adormit

Cămaşă fără de cusătură

Văpaie Văpaieţine cărarea luminatăpacircnă ajung la izbacircnda din deal

Acolo parcele ţes cămaşă fără de cusăturăşi e sortit s-o-mbrac pe lumină

Haide mai la trap sufletecă nu eşti slăbănogul din Capernaum

Trebuia să ştii pacircnă acumcă icircntruparea verbului este icircntemeiere

Hazaica niet

Fugim cu mai nimic peste oaseo cum mai fugim din nord icircn sud că vin din vest şi ne subjugă in integrum

88 R O M Acirc N ĂMai cu temere fugim de cei din est că siluiesc fecioarele

Cei din vest cu fraze dulci le-ademenesc ndash Du bist meine kleine Pupeşi hop cu macircna pe turturicăla tuleie Cei din est le numesc hazaice

Intră noaptea peste noi unde dormim trei icircntr-un pat ndash ivan ion eu nueu nu dorm mă prefac trag cu ochiul la ei icircn tunici kaki cu chipiuri soioase spre ceafa cu păr netuns

O privire icircn jur la lumina pitică a lămpii şi zice spre limbăndash hazaica nietndash niet icircngaimă limba tacirclmace

Icircn timp ce ale mele surioare icircn inima bălţii pe plauri icircn derivă se-ascund

ndash Hazaica niet stăruie ecoul calmacircculuindash Niet repetă limba

Ci brusc ne-au icircmpuşcat lampaşi s-au dus _______glosă tu eşti mica mea păpuşă

Fisura

Pe verticală e fisurăscurgere de invincibile

p o e s i s 89

Invazie valul viitura surpă icircncercuireadigul sfera cercul nu sunt strategii inviolabile

grifonul nu mai ţine icircn lege principiul comunicantelordă peste limite

Ciocănitori sparg zidurile dintre lumiicircn bătracircnul arbore e o fisurăalertaţi carii icircn cercuri concentrice dau alarma

Goioprim zăporul cu pieptul

Cei luaţi de viiturăvor lăstări la primăvară de sub aluviuni

Lecţie de supravieţuire icircn cerc

De pe calul alb strigă Icircncolonarea

Ne icircncolonăm pentru numărătoare să vadă că suntemtoţi ndash icircn cerclipiţi unul de altul siamezi durăm verticală zidului icircncercuitor

Culcatstrigă de pe cal cu fruntea la pămacircnt atingem

90 R O M Acirc N Ăpunctul de intersecţie al insidioaselor raze peste trece călare ne treierăpeste coloana cerculuisă vadă cacirct rezistă cacirct poate-nduracacirct e cercul de viu

După zece ture pe vertebrală călare strigă Drepţi

Cei ce nu se ridică ard deodată cu urmelesă nu rămacircnă copite icircn cerc

Acum pot scrie poemul cu alfabetul sacircngelui

Piatră icircn apă adacircncă a căzut icircn mine cuvacircntulicircn concentrice mă desfacsă-mi descătuşez iubirea

Băţul cu verigă mă-nsacircngerează şi-ncercuirea mută marginea mai spre cacircmpie

Unde să evadez să te pot cuprinde

Icircn concentrice mă divid să-ţi ating malurile

Cel icircn giulgie roşie icircn creştet mă loveşte şi cu ţeasta spartă mă trimite la oaste să veghez Lagărulconcentricii ghimpi ai Golgotei

Cale altă nu amdecacirct să-mi scriu poemul cu alfabetul sacircngelui

p o e s i s 91

Că tandră icircmpovărată mi-e inima de prinosul iubirii

Cercul lui SaulIeri am vrut din nou să evadezdin quadratura cercului

Nemasoluţie de salvare Lagărepeste lagăre din icircnceput totul suficient sieşi şi rotundicircn memoria icircncercuitoare

Matrioşka matrioşkaicircn memoria icircncercuitoareuna din alta pentru fiecare apostol icircn kakisă oficieze icircn spaţiul osacircndei proprii

Din utopie plonjez icircn interdicţie ndash zodiacele icircnchid pe vecie extincţia cosmicămărul se rostogoleşte invazia se multiplică

Să mă salvez caut cercul lui Saul ndash de cacircnd e orb e icircngăduitor

Icircmi cere să mă convertesc icircn icircngerul Domnului Nathanael dar nue maaare riscul

Stau icircn pielea mea Rezist

Am tărie poemul să-mi cacircnt

92 R O M Acirc N Ă

Cristinel MUNTEANULa originea ideii de laquocolaj discursivraquo Platon ndash Phaidros

0 Scopul acestui articol este acela de a contri-bui la cele spuse pacircnă acum (inclusiv de către autorul prezentului studiu1) referitor la pro-blema tehnicii colajului discursiv prin sem-nalarea şi comentarea celei mai vechi atestări a procedeului icircn cauză Mai mult decacirct atacirct plecacircnd de la o idee aparţinacircndu-i lui Eugeniu Coşeriu vom icircncerca să arătăm că pe aceas-tă linie poate fi constatată o anumită tradiţie (milenară) a citării enunţurilor celebre şi icircn plus o consecvenţă icircn denumirea respectivei tehnici fiindcă termenii utilizaţi se icircnrudesc etimologic

1 Una dintre distincţiile esenţiale pe care Eu-geniu Coşeriu le face pentru a delimita lim-ba funcţională (adică acea langue unitară şi omogenă a lui Ferdinand de Saussure) este ndash icircn plan sincronic ndash deosebirea dintre tehnica liberă a vorbirii şi discursul repetat2 Tehnica liberă a vorbirii (sau a discursului) cuprinde bdquoelementele constitutive ale limbii şi regulile laquoactualeraquo cu privire la modificarea şi combi-narea lor adică laquocuvinteleraquo instrumentele şi procedeele lexicale şi gramaticalerdquo icircn vreme ce discursul repetat constă icircn bdquotot ceea ce icircn vorbirea unei comunităţi se repetă icircntr-o for-mă mai mult sau mai puţin identică sub formă de discurs deja făcut sau combinare mai mult sau mai puţin fixă ca fragment lung sau scurt

CrM ndash dr icircn filologie (magna cum laude) al Universităţii

bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi şi lector la Universitatea bdquoC Bracircncoveanurdquo din Piteşti Domenii principale de interes filozofia limbajului

teoria limbii semantica frazeologia lingvistica

textului ştiinţa comunicării discursul publicistic A publicat

Sinonimia frazeologică icircn limba romacircnă din perspectiva

lingvisticii integrale (2007) Lingvistica integrală coşeriană

Teorie aplicaţii şi interviuri (2012) Frazeologie romacircnească

Formare şi funcţionare (2013) Discursul repetat icircntre alteritate şi creativitate (2008 ca editor) Tobias Peucer De relationibus

novellis Despre relatările jurnalistice [Leipzig 1690]

(2008 ca editor) şi B-P Hasdeu Studii de ştiinţa limbii (2013

ca editor) este de asemenea autorul a peste o sută de

articole şi comunicări

c o ş e r i a n a 93

a laquoceea ce s-a spus dejaraquordquo3 Prin urmare prin discurs repetat trebuie să se icircnţeleagă o frazeologie icircn sens larg cuprinzacircnd atacirct expresii şi locuţi-uni cacirct şi proverbe wellerisme citate şi formule celebre şamd

2 Desigur a distinge nu icircnseamnă lsquoa separarsquo noţiunile concepte-le se disting iar obiectele se separă Actele de comunicare verbală se realizează prin combinarea ndash icircn diverse proporţii ndash a tehnicii libere a vorbirii cu discursul repetat ceea ce face ca rezultatul să arate frecvent (după cum apreciază Coşeriu) asemenea unui colaj bdquoun discurs con-cret poate fi analog adeseori unui tablou realizat icircn parte ca [un] colaj icircn tablou pe lacircngă porţiuni executate cu tehnica pictorului care pictea-ză pot exista deopotrivă fragmente luate din alte tablouri pictate de către alţi pictorirdquo [subln ndash CM]4 Se pare că analogia aceasta discurs concret ndash tablou-colaj este una dintre preferatele lui Coşeriu deoarece o descoperim şi icircn alte locuri icircn prelegeri cursuri studii5 ţinutere-dactate icircn diferite limbi Ideea este uşor de transmis şi graţie faptului că termenul colaj este practic universal de pildă icircn limbile italiană spaniolă engleză şi germană (şi probabil icircn multe altele) se scrie la fel ca icircn franceză collage

3 Alegerea lui Coşeriu era motivată şi de cunoştinţele temeinice lega-te de pictură icircn special şi de artă icircn general pe care le avea De altfel icircn Italia alături de doctoratul icircn litere pacircnă să icircmplinească 28 de ani icircşi luase şi un doctorat icircn filozofie tratacircnd o problemă de estetică Se explică astfel de ce icircn creaţia sa ştiinţifică (adică icircn lucrările de lingvis-tică) savantul de origine romacircnă apelează uneori la analogii luate din domeniul culturii (icircn special din pictură6 dar şi din muzică sculptură etc) pentru a pune icircn evidenţă anumite concepte sau distincţii funda-mentale referitoare la limbaj

Se ştie că numeroşi oameni de ştiinţă mai ales cei care au icircmbinat cer-cetarea cu activitatea didactică au icircntrebuinţat metafore (adesea reve-latorii) şi comparaţii icircn discursul lor deci analogii (icircn sens larg) tocmai din dorinţa de a se face mai bine icircnţeleşi Rămacircnacircnd icircn sfera lingvisticii icirci putem menţiona ca fiind unii dintre cei mai metaforici cercetători profesori pe Ferdinand de Saussure (ale cărui zeci de analogii din Cursul de lingvistică generală au făcut carieră intracircnd icircn conştiinţa lingviştilor de mai tacircrziu) şi pe Sextil Puşcariu (cu trimitere icircndeosebi la excepţionala sa carte Limba romacircnă Privire generală)7 Icircn cazul lui Coşeriu ndash un genial

94 R O M Acirc N Ălingvist şi un mare profesor totodată ndash se observă că modul icircn care icircşi se-lectează analogiile corespunde concepţiei generale pe care o are despre limbaj şi implicit despre locul pe care icircl ocupă lingvistica icircn clasificarea ştiinţelor Limbajul (afirmă Coşeriu urmacircndu-l pe Hegel) este o formă a culturii alături de alte forme culturale precum arta religia şi mitolo-gia ştiinţa şi filozofia dar icircn acelaşi timp este şi baza icircntregii culturi Icircn consecinţă lingvistica este o ştiinţă a culturii şi ca atare obiectul ei nu poate fi cercetat din perspectiva metodelor specifice ştiinţelor naturii cum s-a icircncercat icircn perioada dominată de pozitivism (şi cum se icircncearcă şi icircn prezent prin anexarea lingvisticii la biologie icircn contextul marcat de bdquoparadigma cognitivistărdquo) Deşi icircn ştiinţă de obicei (mai ales astăzi cacircnd cuvacircntul de ordine este interdisciplinaritate) analogiile pot proveni din foarte multe zone icircnregistracircndu-se bdquomigraţiirdquo de termeni şi de principii dinspre disciplinele naturii către cele umaniste sau invers totuşi E Co-şeriu dă impresia că respectă bdquoregulardquo ndash izvoracirctă dintr-o fermă convin-gere de ordin epistemologic ndash de a nu utiliza analogii din lumea naturii pentru aspectele ce ţin de limbaj limbă8 Acestea trebuie luate pe cacirct posibil din lumea culturii

4 Revenind la chestiunea colajului discursiv trebuie spus că ideeaanalogia aceasta au avut-oau produs-o şi alţii icircn perioada modernă bunăoară (ce-i drept din perspectivă literară ca intertextualitate) cu referire la modul icircn care unii scriitori obişnuiesc să (p)reia icircn propriile texte citate sau expresii străine Iată de exemplu cum este definit icircntr-un dicţionar englezesc de termeni literari procedeul denumit collage (aşa-dar un termen deja icircncetăţenit icircn teoria literară britanică) bdquoA term adopted from the vocabulary of painters to denote a work which con-tains a mixture of allusions references quotations [subln ndash CM] and foreign expressionsrdquo9 Cuvacircntul colaj pus icircn legătură cu folosirea cita-telor poate fi descoperit şi icircn exprimarea unor cercetători romacircni ce activează icircn acelaşi domeniu De pildă comentacircnd un fragment din jurnalul lui Marin Preda (bdquoSomnul este egal cu speranţa a zis cineva Icircn somn uiţi drama vieţii tale şi fiecare deşteptare este un icircnceput nou de viaţă o speranţă nouă Deosebirea icircntre rai şi iad nu poate fi decacirct aceasta icircn rai poţi dormi cacirct vrei icircn iad niciodatărdquo) cei care au icircngri-jit ediţia respectivă Eugen Simion şi Oana Soare au făcut următoarea notă la subsolul paginii bdquoColaj de citate [subln ndash CM] cu uşoare mo-dificări din Pe culmile disperării cap laquoRenunţarearaquo p 104-105rdquo10

c o ş e r i a n a 95

Icircn acest din urmă exemplu icircnclinăm să credem că termenul colaj are icircnsă o semnificaţie mai curacircnd bdquoprofanărdquo aceea de lsquoamestecrsquo Este şi ca-zul altor termeni pătrunşi icircn limbajul colocvial Cineva ar putea spune bunăoară melanj mozaic cocktail de citate Icircn acelaşi sens utilizează şi Umberto Eco sintagma colaj de citate bdquoicircn momentul redactării co-lajul de citate se face cu toate textele la icircndemacircnărdquo11

5 La E Coşeriu după cum am văzut termenul colaj se referă nu doar la rezultatul propriu-zis ci şi la tehnica procedeul citării ca atare Icircn plus lingvistul are icircn vedere atacirct citarea enunţurilor celebre icircn forma lor originară nealterată cacirct şi utilizarea acestora (motivată de context) icircntr-o formă mai mult sau mai puţin modificată (bdquoimitaţie parodicărdquo) bdquoDiscursul repetat poate fi un laquocitatraquo repetarea unor fragmente de texte ndash literare sau altele ndash cunoscute ca atare Astfel dacă spun questo matrimonio non srsquoha da fare sau nel mezzo del cammin di nostra vita sau en un lugar de la Mancha de cuyo nombre no quiero acordarme mă refer la texte anumite din Manzoni Dante şi Cervantes la care continuu să fac aluzie chiar variindu-le parţial spunacircnd de exemplu questa lezione non srsquoha da fare nel mezzo del cammin di questo libro sau en una calle de Madrid de cuyo nombre no quiero acordarme (icircn anumite cazuri alu-zia la text se configurează tocmai ca imitaţie parodică [aici subln ndash CM] a unei opere literare)rdquo12 Aşadar poate fi descoperită icircn spusele lui Coşeriu fie şi implicit o distincţie icircntre α) citarea ca atare (colajul) şi β) imitaţia parodică

6 Icircntr-o carte din anul 2006 Stelian Dumistrăcel s-a ocupat pe larg de problematica discursului repetat pornind de la principiile fixate de Coşeriu13 Printre altele lingvistul ieşean a oferit icircn urma analizei unui material faptic foarte bogat o confirmare a valabilităţii celor două tehnici colajul propriu-zis şi imitaţia parodică deosebind icircntre bdquoin-tertextualitatea de tip colaj aluzivă şi respectiv [cea] de transformare a enunţului prin diferite figuri de construcţierdquo14 Mai mult decacirct atacirct pentru cel de-al doilea tip de intertextualitate Stelian Dumistrăcel a stabilit prin raportare la clasici că modificările pe care le suferă aceste enunţuri aparţinacircnd discursului repetat pot fi grupate icircn [doar] cele patru bdquofiguri de construcţierdquo semnalate drept bdquosolecismerdquo de Quintili-an icircn Arta oratorică (I 5 39-41) detractio (suprimarea) adiectio (adă-ugarea) immutatio (substituirea) şi transmutatio (permutarea)

96 R O M Acirc N ĂIcircn aceeaşi carte printre termenii utilizaţi de St Dumistrăcel am re-marcat cuvacircntul-cheie laquocolajraquo ca de altfel şi sintagme ce icircl includ precum bdquointegrare de tip laquocolajraquordquo sau bdquotehnică laquode colajraquordquo ori bdquoutili-zare de tip laquocolajraquordquo (aceasta din urmă chiar icircn titlul cap 3 al părţii I Utilizarea de tip bdquocolajrdquo a EDR) sau bdquointertextualitate de tip colajrdquo sau bdquotehnică a laquocolajuluiraquordquo etc cu referire la modul icircn care EDR (= enun-ţurile aparţinacircnd discursului repetat) sunt inserate icircn texte Fiind o analogie este explicabil de ce termenul colaj este folosit icircn majoritatea cazurilor (atacirct la E Coşeriu cacirct şi la St Dumistrăcel) icircntre ghilimele aşa cum se icircntacircmplă de obicei cu termenii neasimilaţi icircncă de lingvis-tică sau icircntrebuinţaţi icircn accepţie figurată preluaţi fiind din alte dome-nii

7 Icircntr-un articol din anul 200815 am apreciat ca fiind binevenită utili-zarea acestui termen (colaj) de către Stelian Dumistrăcel şi insistenţa Domniei Sale de a-l impune avacircnd icircn vedere atacirct tehnica pe care o de-semnează termenul icircn cauză cacirct şi etimologia sa Iniţiativa specialistu-lui ieşean ni s-a părut lăudabilă de vreme ce se icircnscria ndash după cum am arătat in extenso cu acel prilej ndash icircntr-o anumită tradiţie (continuată cel puţin pacircnă icircn Evul Mediu) ale cărei origini pot fi aflate icircn Antichitate Este vorba despre tehnica introducerii citatului icircn text după (Pseudo)Hermogenes din Tarsus16 prin lipire (katagrave koacutellesin) sau prin parodiere (katagrave paroidiacutean) Aşadar se confirmă icircncă o dată zicala potrivit căreia marile spirite se icircntacirclnesc uneori

De exegeza icircntregii probleme aşa cum apare la (Pseudo)Hermogenes ne-am ocupat icircn studiul deja menţionat17 Aici ne limităm la a spune doar că icircn tratatul Peri methodou deinotētos icircn capitolul 30 (Pseudo)Hermogenes se referă la modalităţile prin care pot fi utilizate versurile (citatele) celebre icircntr-un nou discurs deosebind două procedee katagrave koacutellesin (κατὰ κόλλησιν) atunci cacircnd citatul este reprodus exact ca icircn original şi katagrave paroidiacutean (κατὰ παρῳδίαν) atunci cacircnd citatul este re-luat icircntr-o formă modificată (prin substituire adăugire etc)18 Dacă icircn cazul celui de-al doilea termen surpriza nu este foarte mare dată fiind icircncetăţenirea cuvacircntului parodie (mai ales icircn teoria literaturii) şi fiindcă vorbim icircn definitiv de evoluţia circulaţia aceluiaşi termen icircn schimb icircn cazul perechii koacutellesis ndash colaj (collage) uimirea este pro-vocată de icircntacirclnirea a două cuvinte ce vin din sfere şi epoci total dife-

c o ş e r i a n a 97

rite Icircntr-adevăr cei doi termeni au aceeaşi bază etimologică atacirct gr κόλλησις lsquolipirersquo cacirct şi fr collage provin icircn ultimă instanţă din verbul grecesc κολλάω lsquoa lipi a uni a inserarsquo (lt gr κόλλα lsquolipicirsquo) Icircn plus mai trebuie precizat că icircnsuşi (Pseudo)Hermogenes a dat o utilizare me-taforică lui koacutellesis transformacircndu-l icircntr-un termen tehnic19 specific retoricii acelor vremuri

8 Am făcut această lungă introducere tocmai pentru a pregăti terenul unei receptări adecvate a celor cacircteva racircnduri din dialogul Phaidros pe care le vom supune atenţiei cititorilor racircnduri ce atestă icircntacircietatea lui Platon (şi) icircn această privinţă

Icircn Phaidros ndash dialog scris fără icircndoială de Platon dar considerat ca ne-fiind reprezentativ pentru platonism ndash Socrate combate retorica bdquopre-cisărdquo neobişnuită a lui Lysias contrapunacircndu-i o retorică pasională bdquola un delir al sobrietăţii pe linie de exactitate Socrate răspunde cu un delir al abundenţei pe linie de adevărrdquo20

Cu puţin icircnainte de finalul acestui dialog Socrate reafirmă şi sublini-ază apăsat opoziţia dintre (1) retorica bdquoiubitorului de icircnţelepciunerdquo a autorului acelor cuvacircntări bdquocare dau icircnvăţătură şi sunt rostite pentru a instrui acelea care cu adevărat scriu icircn adacircncul sufletului despre ce este drept frumos şi bunrdquo fiind bdquosingurele deopotrivă certe icircmplinite şi vrednice de ostenealărdquo (278a) şi (2) oratoria celor precum Lysias (bdquodimpreună cu toţi autorii de discursurirdquo) Homer (bdquodimpreună cu toţi ce au compus poezii pentru cacircntat sau pentru recitatrdquo) şi Solon (bdquodimpreună cu toţi cei care au contribuit la elocinţa politică prin lu-crări numite de ei legirdquo) (278b)

Avem de-a face aici aşadar cu opoziţia dintre oralitate şi scriere sau ndash cu termenii lui Andrei Cornea ndash dintre bdquoprincipiul organicităţiirdquo şi bdquoprin-cipiul listeirdquo21 bdquoAm putea spune că există icircn Grecia o condiţie laquomete-căraquo a scrisului şi legii scrise şi nu este poate o icircntacircmplare faptul că icircn Phaidros tocmai laquologografulraquo şi metecul Lysias este opus laquooraluluiraquo şi cetăţeanului Socraterdquo22 Prin urmare icircntr-o parte se află filozoful (bdquoiubitorul de icircnţelepciunerdquo) iar icircn cealaltă parte se găseşte cel căru-ia bdquope drept cuvacircnt icirci vei zice poet autor de discursuri sau de legirdquo (278e) Icircn acest context cu referire la cel din urmă (adică la logograf) apare şi aspectul care ne interesează icircn mod special

98 R O M Acirc N Ă9 Se poate susţine că originea ideii de bdquocolaj discursivrdquo fie şi icircntr-o for-mă intuitivă apare cu multe secole icircnaintea lui (Pseudo)Hermogenes icircn opera lui Platon Icircntr-o anexă ce icircnsoţeşte comentariile sale la dialogul Phaidros al lui Platon Gabriel Liiceanu publică icircn traducere romacircnească un capitol ndash Scriere şi vorbire ndash din cartea lui Henri Joly Le renversement platonicien Logos episteme polis (1974)23 Citindu-l ne-a atras atenţia printre altele faptul că filologul francez comentacircnd criticile pe care Pla-ton le formulează la adresa scrierii icircn general spune că bdquoicircnjosireardquo aces-teia ar trebui icircnţeleasă icircn felul următor bdquoProcesul se organizează icircn jurul unui joc metaforic foarte diversificat care merge de la drog la pictură şi de la laquojardinageraquo la colajrdquo24 Ca să icircnţelegem la ce se referă Joly atunci cacircnd utilizează (cu sau fără ghilimele) termenul colaj [collage] mai re-producem un fragment din lucrarea sa bdquoNemaiadresacircndu-se sufletului scrierea retorică icircncetează deopotrivă să trimită spre lucru O asemenea situaţie se manifestă icircn icircnsăşi practica scriitorului care se exersează di-rect pe cuvinte şi tocmai despre această situaţie este vorba icircn metafora laquocolajuluiraquo şi a laquomodelajuluiraquo Aşa se face că icircncă de la prima judecată asupra discursului lui Lysias Socrate găseşte că laquotermenii sunt străluci-tori şi şlefuiţi ca şi cum ar fi fost aleşi unu cacircte unuraquo Revenind asupra funcţiei care icirci e proprie laquocelui care compune discursulraquo sau laquocelui care redactează legileraquo Socrate observă că laquoei icircşi petrec timpul icircntorcacircnd cu-vintele pe toate părţile lipindu-le (les colle) icircntre ele sau desfăcacircndu-le iar icircn bucăţiraquo Astfel se explică faptul că pentru scriitor laquonimic nu este mai preţios decacirct ceea ce compune şi aşterne pe hacircrtieraquo şi că cititorul sau auditoriul nu este atent decacirct laquola retorica discursuluiraquordquo25

După cum se observă pentru a-şi dovedi spusele Joly inserează icircn comentariul său scurte citate din Phaidros Să vedem cum suna tex-tul grecesc originar bdquoΣωκράτης οὐκοῦν αὖ τὸν μὴ ἔχοντα τιμιώτερα ὧν συνέθηκεν ἢ ἔγραψεν ἄνω κάτωστρέφων ἐν χρόνῳ πρὸς ἄλληλα [278ε] κολλῶν τε καὶ ἀφαιρῶν ἐν δίκῃ που ποιητὴν ἢ λόγων συγγραφέα ἢνομογράφον προσερεῖςrdquo26

Traducerea pe care o oferă G Liiceanu arată astfel bdquoSocrate Icircn schimb celui ce nu cunoaşte nimica mai de preţ decacirct ce a compus ori scris şi care stă ceasuri icircn şir sucindu-şi opera şi răsucind-o tot lipind şi tot ştergacircnd acestuia oare nu pe drept cuvacircnt icirci vei zice poet autor de discursuri sau de legirdquo27

c o ş e r i a n a 99

Icircn lumina celor arătate pacircnă acum se pare că precursorul lui (Pseudo)Hermogenes icircn privinţa tehnicii katagrave koacutellesin este icircntr-ade-văr Platon el foloseşte explicit verbul kollaacuteo (κολλάω) icircn legătură cu alcătuirea discursului din elemente prefabricate de vorbire Nu ştim dacă (Pseudo)Hermogenes a preluat ideea de bdquocolajrdquo direct de la Pla-ton (deşi icircn scrierea sa printre numeroasele trimiteri la unele dia-loguri platoniciene se găsesc referiri şi la Phaidros28) Mai degrabă se poate vorbi despre o distincţie (katagrave koacutellesin vs katagrave paroidiacutean) devenită tradiţională icircntr-o anumită epocă şi icircntr-un anumit spaţiu geografic pe care (Pseudo)Hermogenes o consemnează probabil ca atare Andrei Cornea a caracterizat foarte convingător perioada icircn care a activat (Pseudo)Hermogenes ca fiind una a culturii bdquopuzzlerdquo icircn care accentul era pus pe tehnica pastişei şi a imitaţiei pe meşteşugul compunerii de discursuri bdquonoirdquo din bucăţi luate aproape exclusiv din textele clasicilor şi reorganizate după diverse structuri şi modele29 Uimitor este icircnsă cacirct de firesc a făcut H Joly legătura icircntre fragmen-tul din Phaidros şi procedeul pictural modern al colajului topind practic printr-o analogie motivată etimologic o distanţă culturală de mai bine de două milenii

Nu este foarte clar icircn ce măsură bdquocolajulrdquo lui Platon corespunde moda-lităţii citării versurilor celebre la (Pseudo)Hermogenes sau analogiei discurs concret ndash tablou de tip colaj la Coşeriu30 Platon pare să se refere mai degrabă la o intertextualitate bdquointernărdquo logograful bdquoreasamblea-zărdquo icircn forme noi bucăţi din propriile discursuri texte mai vechi31 Or (Pseudo)Hermogenes şi E Coşeriu au icircn vedere enunţurile aparţi-nacircnd discursului repetat deci elementele acceptate ca un bun comun de o icircntreagă comunitate idiomatică adică un tezaur de formule fixa-te prin tradiţie Platon respinge o asemenea practică bdquoscriitoriceascărdquo pusă icircn slujba unei retorici nerecomandabile purtacircnd marca bdquoLysiasrdquo Icircn schimb (Pseudo)Hermogenes consemnează (şi recomandă icircn ace-laşi timp) o tehnică firească pentru retorica acelor vremuri iar Eugeniu Coşeriu nu face altceva decacirct să constate un fapt care ţine de realitatea limbajului şi anume de modul icircn care funcţionează efectiv vorbirea Dar nu părerea lui Platon despre procedeul icircn cauză ne-a interesat aici ci intuiţia pe care a avut-o acest filozof şi termenul figurat de care s-a folosit el icircn discuţie

100 R O M Acirc N Ă10 Icircn concluzie se poate afirma cu toată convingerea că deşi terme-nul colaj a fost icircmprumutat de pictură mai multor domenii icircn lingvis-tică cu precădere icircn analiza discursului repetat utilizarea sa este pe deplin icircndreptăţită (chiar mai icircndreptăţită decacirct icircn celelalte părţi) atacircta timp cacirct la cei vechi a existat un termen asemănător (practic un cvasidublet etimologic) koacutellēsis care ajunsese să denumească o tehnică asemănătoare privind inserarea citatului icircntr-un text Aşadar bdquocolajulrdquo are toate şansele de bdquoa face carierărdquo icircn metalimbajul discipli-nei noastre

Oamenii au fost dintotdeauna inteligenţi şi icircn consecinţă poţi des-coperi cacircteodată (icircn Antichitate de pildă) la precursori intuiţii re-marcabile Icircn faţa acestora poţi să exclami (asemeni lui Aelius Do-natus) Pereant qui ante nos nostra dixerunt32 sau să aplici principiul judicios al tradiţiei recomandat icircn cercetare de E Coşeriu Icircntoar-cerea la fondatori reprezintă nu doar o obligaţie ci de multe ori un cacircştig iar dacă descoperim uneori că ceea ce am gacircndit noi se găseş-te şi la antici aceasta nu trebuie să ne icircnciudeze (decacirct dacă luăm poate icircn sens etimologic cuvacircntul ciudă ca lsquominunersquo şi icircnciudarea ca lsquomirarersquo) ci să ne facă plăcere Icircn definitiv garanţia obiectivităţii este tocmai intersubiectivitatea suntem siguri că obiectele din jurul nostru există tocmai pentru că şi alţii le văd şi ne comunică acelaşi lucru

Note1 Vezi Cristinel Munteanu Un vechi precursor al lui Eugeniu Coşeriu icircn privinţa tehnicii colajului (Pseudo)Hermogenes din Tarsus icircn Cristinel Munteanu (editor) Discursul re-petat icircntre alteritate şi creativitate Volum omagial Stelian Dumistrăcel Editura Institutul European Iaşi 2008 p 175-1972 Vezi de pildă Eugeniu Coşeriu Lecţii de lingvistică generală Editura ARC Chişinău 2000 p 250 Seria completă a distincţiilor este următoarea 1) cunoaşterea limbii şi cu-noaşterea bdquolucrurilorrdquo 2) limbaj primar şi metalimbaj 3) sincronie şi diacronie 4) teh-nică liberă şi bdquodiscurs repetatrdquo 5) bdquoarhitecturardquo şi bdquostructurardquo limbii (sau limba istorică şi limba funcţională)3 Ibidem p 258 Să se observe că ndash spre deosebire de tehnica liberă a vorbirii ndash discursul repetat icircn sine nu constituie o tehnică propriu-zisă (icircn sensul anticului concept de teacutechne lsquocunoaştere sigură dar nejustificatărsquo) ci un tip de tradiţie Modul bdquoadecvatrdquo (conform aristotelicului tograve preacutepon) icircn care elementele acestei tradiţii sunt icircntrebuinţate icircn vorbire poate reprezenta icircnsă o tehnică aparte (vezi Cristinel Munteanu Tehnica utilizării fraze-ologismelor expresive icircn bdquoLimba romacircnărdquo Chişinău anul XVI nr 7-9 2006 p 150-158)4 E Coşeriu op cit p 259

c o ş e r i a n a 1015 Icircn acest sens putem oferi cel puţin icircncă şase atestări ale acestei analogii (icircn diver-se limbi) din opera ştiinţifică a lui Coşeriu icircn legătură cu problema discursului repetat (vezi Cr Munteanu Un vechi precursor p 179-182)6 Ibidem p 181-1827 Pentru unele metafore curente icircn lingvistică vezi Cristinel Munteanu O problemă de lingvistică bdquofinanciarărdquo analogia cuvinte ndash bani icircn bdquoLimba romacircnărdquo Chişinău anul XVIII nr 1-2 2008 p 137-149 şi Idem Viaţa cuvintelor şi selecţia lor naturală (sau despre influenţa biologiei asupra lingvisticii) icircn bdquoCommunication interculturelle et litteacuteraturerdquo nr 2 (14) Editura Europlus Galaţi 2011 p 230-2398 Evident există şi excepţii Undeva (icircntr-o prelegere de la Universitatea bdquoLucian Blagardquo din Sibiu) Coşeriu compară facerea şi re-facerea continuă a limbii cu suprafaţa neicircncetat unduitoare a mării9 J A Cuddon The Penguin Dictionary of Literary Terms and Literary Theory [fourth edition] Penguin Books 1999 p 145 Procedeul este exemplificat cu un poem de David Jones Anathemata şi se menţionează icircn acest sens scriitori precum James Joyce Ezra Pound TS Eliot Ca influenţă tehnica (collage technique) este pusă pe seama suprarea-lismului caracterizacircnd şi romanul modern dar mai ales aşa-zisul bdquoantiromanrdquo10 Marin Preda Jurnal intim Carnete de atelier Editura Ziua Bucureşti 2004 p 15811 Umberto Eco Cum se face o teză de licenţă Editura Polirom Iaşi 2006 p 18012 E Coşeriu op cit p 25913 Vezi Stelian Dumistrăcel Discursul repetat icircn textul jurnalistic Tentaţia instituirii comu-niunii fatice prin mass-media Editura Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi 200614 Ibidem p 15115 Vezi Cr Munteanu Un vechi precursor p 176 şi 19616 Despre Hermogenes din Tarsus (160-225 dHr) născut icircn Cilicia se spune că ar fi fost un copil minune al cărui talent oratoric (la doar 15 ani) l-ar fi impresionat şi pe icircmpăratul Marcus Aurelius care i-ar fi făcut o vizită anume pentru a-l auzi Surse antice consemnează că şi-ar fi scris icircntreaga operă retorică pacircnă să icircmplinească 23 de ani Dintre scrierile rămase i se atribuie cinci lucrări (după unii doar patru) Peri sta-seon Peri ideon Progymnasmata Peri heureseōs şi Peri methodou deinotētos Specialiştii moderni au dovedit că doar primele două sunt autentice Celelalte trei au alţi autori icircnsă icircncă din antichitatea tacircrzie au fost considerate ca fiind opera aceluiaşi Hermoge-nes şi au circulat icircmpreună sub forma unui singur tratat de mare autoritate umbrind Retorica lui Aristotel17 Vezi Cr Munteanu Un vechi precursor p 182-19318 Vezi Invention and Method Two Rhetorical Treatises from the Hermogenic Corpus the Greek text edited by Hugo Rabe translated with introduction and notes by George A Kennedy Society of Biblical Literature Atlanta 2005 p 253-25419 Icircn cvasiexhaustivul Lexicon al limbii greceşti vechi alcătuit de Liddell amp Scott terme-nul tehnic koacutellesis (ce se referă la bdquounirea unui vers citat cu prozardquo) este atestat cu această icircntrebuinţare doar la (Pseudo)Hermogenes20 Constantin Noica Interpretare la Phaidros icircn Platon Opere IV Ediţie icircngrijită de Petru Creţia Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1983 p 35221 Vezi Andrei Cornea Scriere şi oralitate icircn cultura antică Editura Cartea Romacircnească Bucureşti 1988 p 11-29 Semnificativ este că icircn acest dialog (Phaidros 274c-275b) este

102 R O M Acirc N Ăprezentat şi mitul lui Theuth referitor la apariţia scrisului icircn Egipt invenţie dispreţuită din primul moment de faraonul Thamus pentru că slăbea bdquoţinerea de minterdquo22 Ibidem p 57 Iată şi alte lămuriri suplimentare bdquoMetec fiind Lysias nu avea voie să ros-tească de la tribună vreun discurs ci trebuia să-şi vacircndă lucrările altora scriindu-le Era aşadar un profesionist al scrisului un logograacutephos cum spuneau grecii cu un oarecare dispreţrdquo (ibidem p 24)23 Henri Joly Le renversement platonicien Logos episteme polis Librairie Philosophique J Vrin Paris 1974 p 111-127 Traducerea romacircnească a fragmentelor citate aici a fost confruntată de noi cu originalul din limba franceză24 H Joly op cit apud Gabriel Liiceanu Anexă icircn Platon Opere IV p 39925 Ibidem p 400-40126 Am reprodus textul orginar după Plato Platonis Opera ediţia John Burnet Oxford University Press 190327 Vezi Platon Phaidros icircn Platon Opere IV Pentru comparaţie iată şi o versiune en-glezească a fragmentului icircn cauză bdquoSocrates On the other hand he who has nothing more valuable than the things he has composed or written turning his words up and down at his leisure [278e] adding this phrase and taking that away will you not pro-perly address him as poet or writer of speeches or of lawsrdquo (Plato Plato in Twelve Volu-mes Vol 9 translated by Harold N Fowler Cambridge MA Harvard University Press William Heinemann Ltd London 1925)28 Vezi Invention and Method p 205 şi 22529 Andrei Cornea Ecclesiocraţia Mentalităţi culturale şi forme artistice icircn epoca romano-bizantină (300-800) Editura Teora Bucureşti 1998 p 77-9230 După cum ne-a atras atenţia icircntr-o discuţie particulară dl profesor Andrei Cornea (căruia icirci mulţumim şi pe această cale) nu reiese cu exactitate din context la ce anume se referă Socrate icircntrucacirct verbele kollon (lsquolipindrsquo) şi aphairon (lsquotăindrsquo) nu au complement direct icircn fragmentul cu pricina Icircn opinia Domniei Sale poate fi vorba aşadar fie de efortul scriitorului scrupulos care caută expresia cea mai potrivită (cum icircnclină să creadă şi H Joly) fie de procedeul colajului (sau al bdquopuzzlerdquo-ului) pe care l-am descris mai sus31 Deşi ne pare de domeniul evidenţei faptul că bdquoscriitorulrdquo căruia bdquope drept cuvacircnt icirci vei zice poet autor de discursuri sau de legirdquo (Phaidros 278e) nu poate crea texte fără să apeleze la textele altora (adică fără să facă uz de intertextualitatea ca atare)32 Cuvinte admirabil tălmăcite la noi de Dana Ligia Ilin prin bdquoFir-ar să fie de clasici că ne-au luat vorba din gurărdquo (vezi motto-ul tradus astfel icircn R H Robins Scurtă istorie a lingvisticii Editura Polirom Iaşi 2003 p 13)

Andrei Cornea Scriere şi oralitate icircn cultura antică Editura Cartea Romacircnească Bucu-reşti 1988Andrei Cornea Ecclesiocraţia Mentalităţi culturale şi forme artistice icircn epoca romano-bi-zantină (300-800) Editura Teora Bucureşti 1998Eugeniu Coşeriu Lecţii de lingvistică generală Editura ARC Chişinău 2000J A Cuddon The Penguin Dictionary of Literary Terms and Literary Theory [fourth editi-on] Penguin Books 1999

Bibliografie

c o ş e r i a n a 103

Stelian Dumistrăcel Discursul repetat icircn textul jurnalistic Tentaţia instituirii comuniunii fatice prin mass-media Editura Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iaşi Iaşi 2006[Hermogenes of Tarsus] Invention and Method Two Rhetorical Treatises from the Her-mogenic Corpus the Greek text edited by Hugo Rabe translated with introduction and notes by George A Kennedy Atlanta Society of Biblical Literature 2005Henri Joly Le renversement platonicien Logos episteme polis Librairie Philosophique J Vrin Paris 1974Henry George Liddell Robert Scott A Greek-English Lexicon revised and augmented throughout by Sir Henry Stuart Jones with the assistance of Roderick McKenzie Cla-rendon Press Oxford 1940Cristinel Munteanu Tehnica utilizării frazeologismelor expresive icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chişinău anul XVI 7-92006 p 150-158Cristinel Munteanu Un vechi precursor al lui Eugeniu Coşeriu icircn privinţa tehnicii colajului (Pseudo)Hermogenes din Tarsus icircn Cristinel Munteanu (editor) Discursul repetat icircntre alteritate şi creativitate Volum omagial Stelian Dumistrăcel Editura Institutul European Iaşi 2008 p 175-197Cristinel Munteanu O problemă de lingvistică bdquofinanciarărdquo analogia cuvinte ndash bani icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chişinău anul XVIII 1-22008 p 137-149Cristinel Munteanu Viaţa cuvintelor şi selecţia lor naturală (sau despre influenţa biolo-giei asupra lingvisticii) icircn Communication interculturelle et litteacuterature nr 2 (14) Editura Europlus Galaţi 2011 p 230-239Platon Opere IV Ediţie icircngrijită de Petru Creţia Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1983R H Robins Scurtă istorie a lingvisticii Editura Polirom Iaşi 2003

104 R O M Acirc N Ă

Petru BUTUCCaracterul nemotivat al unor titluri tipologice de complemente

Pacircnă icircn prezent icircn lingvistica modernă a fost publicat un număr suficient de lucrări cu refe-rire la importanţa cercetării sistemice a fapte-lor de limbă icircn care se susţine pe bună drep-tate că bdquonumai prin acordarea priorităţii icircn cercetare a aspectului conţinutal aflat icircntr-un raport corelativ (şi neapărat echitabil) cu cel al formei lui poate fi obţinută o sinteză teo-retico-aplicativă reală şi obiectivărdquo [5 p 167] Icircn exprimarea acestui aspect relaţional sin-taxei ca nivel ce reprezintă limba sub aspect comunicativ icirci revine statutul primordial

Cacirct despre raportul dintre categoriile semanti-co-funcţionale şi cele lexico-semantice icircn mod concret aceste probleme au fost puse mai icircn-tacirci de către renumiţii lingvişti A A Potebnea A A Şahmatov I I Mescianinov W Meyer-Luumlbke N S Trubetskoy V Mathesius şa fi-ind nevoiţi să aibă prin anii rsquo20-rsquo30 ai sec tre-cut aprige discuţii cu mladogramaticienii care confundau forma gramaticală a cuvacircntului cu conţinutul lui suprapunacircnd astfel sensul in-formativ-comunicativ cu cel lexico-semantic Pentru mladogramaticieni lexicologia şi sinta-xa aveau cam acelaşi obiect de studiu atacirct doar că bdquoicircn lexicologie erau analizate cuvintele apar-te iar icircn sintaxă erau supuse analizei grupuri de cuvinterdquo [4 p 120-122]

PB ndash prof univ dr conf Catedra de limba romacircnă şi filologie clasică a UPS

bdquoIon Creangărdquo Autor al monografiei Predicatul

angrenat icircn limba romacircnă (Chişinău 2004) Autor al unor studii de gramatică

a limbii romacircne de sociolingvistică şi de istorie a

limbii romacircne literare

g r a m a t i c ă 105

Spre deosebire de mladogramaticieni astăzi reprezentanţii Şcolii de Lingvistică Funcţională tratează altfel problemele respective demon-stracircnd că aspectele ce ţin de lexic şi sintaxă sunt mult mai complicate şi mai profunde Funcţionaliştii susţin că lexicologia este preocupată nu numai de cuvinte aparte dar şi de relaţiile dintre ele fiindcă este im-posibil să analizezi sinonimele din punct de vedere lexico-semantic şi gramatical fără a ţine cont de corelaţia dintre ele După funcţionalişti relaţiile dintre cuvinte icircn lexic se deosebesc de relaţiile dintre cuvin-te din cadrul propoziţiei deoarece icircn sistemul lexical au loc relaţii lexico-semantice care marchează sensul denotativ al cuvintelor luate aparte iar icircn sintaxă se produc relaţii semantico-informative ce sem-nifică funcţia comunicativă a cuvintelor şi icircmbinărilor de cuvinte icircn enunţ devenite părţi de propoziţie la nivel frastic respectiv se reali-zează funcţiile propoziţiilor icircn frază şi ale frazelor icircn text

Categoriile abstracte icircnsă conform criteriilor funcţionaliste sunt aceleaşi bdquoatacirct icircn sintaxă cacirct şi icircn lexicrdquo doar că se manifestă diferit icircn lexicologie avem de-a face bdquocu obiecte sau noţiuni abstracte iar icircn sintaxă ndash cu abstracţii ale categoriilor gramaticale unde pe baza acestor raporturi sintactice se realizează variate sensuri informativ-co-municative generalizate (posesia icircnsuşirea circumstanţele şi alte semnificaţii analogice)rdquo [5 p 168] Tratacircnd astfel lucrurile obser-văm că interacţiunea dintre sintaxă şi lexic alcătuieşte un fenomen permanent şi destul de pregnant din care reiese că sintaxa nu se su-prapune cu lexicul deoarece sintaxa dispune de propriile categorii conţinutale

După părerea noastră anume aceste principii metodologice nu sunt respectate atunci cacircnd icircn unele cărţi de gramatică a limbii romacircne ac-tuale apar termeni dezorientativi prin care bineicircnţeles se creează şi unele bdquofalsuri ştiinţificerdquo [5 p 204-205] Icircn acest context se impun cu prisosinţă următoarele sintagme terminologice complemente pre-poziţionale complemente comparative partitive complemente secundare complemente de materie complemente interne atribute substantivale ad-jectivale pronominale verbale etc [3 p 416-432]

Considerăm că respectivele titluri tipologice de complemente şi atri-bute icircn limba romacircnă nu exprimă obiectiv şi adecvat statutul morfo-logic şi sintactic deoarece la delimitarea lor nu s-a ţinut cont de relaţia

106 R O M Acirc N Ăcu regentul ci numai de sensul lexical al cuvintelor prin care se ex-primă ori de prezenţa prepoziţiilor ca părţi constituente ale structurii componenţiale

Din punct de vedere logico-semantic şi funcţional un tipaj comunicativ-informativ (o funcţie sintactică a unei părţi de propoziţie) provine din relaţia sintagmatică (morfologică şi sintactică) dintre un determinat şi un determinant iar titlul sintactic (funcţia) este formulat sau stabilit pe baza semanticii informative pe care o obţine acest tipaj comunicativ-in-formativ (această parte de propoziţie) Nicidecum titlul tipologic al unei părţi de propoziţie nu poate fi stabilit punacircndu-se la bază sensul lexical al cuvacircntului sau denumirea părţii de vorbire prin care se exprimă Sus-nu-mitele tipuri de complemente şi atribute poartă o denumire inadecvată statutului lor semantico-funcţional contradictorie chiar Analizate din punct de vedere logico-semantic şi funcţional li se poate uşor elucida tot conținutul ireal lucru pe care icircl vom demonstra icircn continuare cu exem-ple preluate din lucrările la care facem trimitere

ndash Complementul prepoziţional [3 p 416] este prezentat icircn Gramatica Academiei [Bucureşti 2005 p 416] drept o unitate sintactică ce se ma-nifestă atacirct la nivel propoziţional cacirct şi la nivel frastic Ca parte de pro-poziţie acest tip de complement se exprimă printr-un grup prepoziţio-nal icircn a cărui componenţă intră fie un substantiv sau un substitut al lui (pronume numeral) la cazul cerut de prepoziţie (de ex bdquoMă gacircndesc la Ionrdquo bdquoDecizia aceasta se repercutează asupra tuturorrdquo) fie o formă nepersonală cu dublă esență verbală şi nominală (de ex bdquoS-a săturat de mers pe josrdquo)

La nivelul frazei o atare situaţie sintactică de complement se realizează atacirct printr-un prepoziţional cu o propoziţie relativă fără antecedent (de ex bdquoApelez la cine se priceperdquo) cacirct şi printr-o propoziţie conjuncţiona-lă (de ex bdquoMă tem că voi icircntacircrziardquo bdquoSe străduieşte să ajungă la timprdquo)

Sub aspect frastic complementul prepoziţional denaturează nu numai completiva indirectă dar şi subordonata completivă directă (Mă gacircn-desc ce cum să procedez) şi subordonata finală (Se străduieşte cu ce scop să ajungă la timp)

După părerea noastră lucrurile ar fi trebuit să fie lăsate ca şi icircn tradiţia gramaticii romacircneşti unde atare complement prepoziţional (şi subor-

g r a m a t i c ă 107

donata prepoziţională) este considerat pe bună dreptate drept o sin-gură parte de propoziţie cu funcţie de complement indirect (respectiv subordonata completivă indirectă) Titlurile sintactice de comple-mente prepoziţionale generează variate ambiguităţi creează nişte situ-aţii dezorientative icircn sintaxa limbii romacircne actuale Faptul că ele se ex-primă prin substantive cu prepoziţii deloc nu icircnseamnă că se produc şi raporturi prepoziţionale (raporturile reale sunt de referinţă) iar obiec-tele exprimate de aceste tipuri de complemente se află icircntr-o relaţie indirectă faţă de acţiunea verbului-predicat Această funcţie sintactică de complement prepoziţional nu este nici motivată şi nici sistemică Ea este ireală pentru că icircn limba romacircnă toate tipurile de complemente chiar şi cele circumstanţiale au capacitatea de a se exprima şi prin sub-stantive cu prepoziţii Prin atare titluri de complemente prepoziţionale se denaturează nu numai statutul sintagmatic al complementelor dar şi al tuturor celorlalte părţi de propoziţie exprimate prin substantive cu prepoziţii

Tratacircndu-le icircn baza criteriilor metodologice semantice şi funcţionale aceste tipuri de complemente sunt reale complemente indirecte de ex bdquoMă gacircndesc la cine la Ionrdquo bdquoDecizia aceasta se repercutează asupra cui asupra tuturorrdquo bdquoS-a săturat de ce de mers pe josrdquo

Nici subordonatele lor nu pot fi calificate drept propoziţii subordonate prepoziţionale deoarece comportă evidente şi distincte trăsături ale subordonatelor completive indirecte bdquoApelez la cine la cine se pri-ceperdquo bdquoMă tem de ce de faptul că voi icircntacircrziardquo (această ultimă pro-poziţie comportă şi valoarea sintactică de subordonată cauzală bdquoMă tem din ce cauză ca nu cumva să icircntacircrzii (că voi icircntacircrzia)

Icircn ceea ce priveşte fraza bdquoSe străduieşte să ajungă la timprdquo aceasta nu conţine o subordonată completivă indirectă şi pentru faptul că propo-ziţia subordonată din componenţa ei bdquosă ajungă la timprdquo este alcătui-tă icircn baza sincretismului sintactic avacircnd astfel două valori funcţiona-le de subordonată finală (Se străduieşte cu ce scop ca să ajungă la timp) şi de subordonată cauzală (Se străduieşte din ce cauză fiindcă vrea să ajungă la timp)

Din acest comentariu este evident că nu susţinem existenţa tipului de bdquocomplemente prepoziţionalerdquo Icircn sintaxa limbii romacircne actuale

108 R O M Acirc N Ănu există deocamdată raporturi comunicativ-informative bdquoprepozi-ţionalerdquo adică nişte raporturi semantico-informative ce ar avea valori bdquoprepoziţionalerdquo icircn sine fapt care ar crea vădite absurdităţi Prepozi-ţiile alcătuiesc doar mijloacele de exprimare a raporturilor sintagma-tice dintre cuvinte icircn cadrul enunţului iar raporturile date deşi sunt de mai multe feluri niciunul nu are valoare sintactică prepoziţională ci sunt numai realizate structural-gramatical cu ajutorul prepoziţiilor

ndash Complementul comparativ partitiv [3 p 459-460] Acceptacircnd exis-tenţa acestui tip de complement denaturăm de fapt nu numai statu-tul sintactic al complementelor indirecte dar şi pe cel al complemen-telor de relaţie şi pe cel al predicatului nominal exprimat printr-un adjectiv la gradul superlativ ceea ce poate fi uşor demonstrat bdquoCacircntă cel mai frumos dintre concurenţirdquo (cuvintele evidenţiate sunt conside-rate complemente comparative partitive) Adevărata valoare sintactică a acestora icircnsă este de complement de relaţie bdquoCacircntă cel mai frumos icircn raport cu cine icircn raport cu toţi concurenţii (dintre toţi concuren-ţii (el) cacircntă cel mai frumos) bdquoE cel mai bun din clasărdquo (cuvintele evi-denţiate sunt considerate drept complement comparativ partitiv) Va-loarea semantico-funcţională reală icircnsă este de complement de relaţie bdquoE cel mai bun icircn raport cu cine icircn raport cu toţi elevii din clasărdquo (faţă de toţi elevii din clasă (el) este cel mai bun) bdquoEu sunt cel mai frumos băiat din lumerdquo (cuvintele evidenţiate sunt considerate drept complement comparativ partitiv) Valoarea sintactică reală este icircnsă de complement de relaţie (icircn raport cu toată lumea de pe pămacircnt eu sunt cel mai frumos) sau de elemente constituente ale numelui predicativ al predicatului nominal bdquoEu sunt cel mai frumos băiat din lumerdquo (nume predicativ al predicatului nominal prin care se exprimă ideea superla-tivului absolut bdquoEu sunt frumosul frumoşilor de pe tot pămacircntulrdquo (cuvin-tele evidenţiate icircndeplinesc funcţia sintactică de predicat nominal)

Icircn concluzie menţionăm că nu există tipul de complemente compa-rative partitive deoarece prin atare titlu sintactic sunt exprimate ra-porturi caracteristice altor părţi de propoziţie ale complementului in-direct şi ale numelui predicativ cărora tratate astfel le este denaturat statutul morfo-sintactic

ndash Complementul de materie [2 p 166-167] este formulat astfel bdquoPartea secundară de propoziţie prin care se desemnează materia din care se

g r a m a t i c ă 109

realizează un obiectrdquo Complementul de materie are ca regent verbe de tipul a clădi a confecţiona a construi a crea a fabrica a icircmpleti şi alte-le de exemplu bdquoConstruită din lemn casa este mult mai călduroasărdquo bdquoCasa reconstruită din beton pare mai rezistentărdquo Din punct de vedere logico-semantic şi funcţional cuvintele evidenţiate nu pot fi denumite complemente de materie deoarece pe de o parte aceste substantive cu prepoziţie (din lemn din beton) fac parte din construcţiile participiale (construită din lemn şi reconstruită din beton) unde icircndeplinesc funcţii sintactice icircn bloc iar pe de altă parte ambele aceste blocuri cumulea-ză mai multe valori comunicativ-informative avacircnd la bază fenome-nul sincretismului sintactic conform căruia ambele blocuri sintactice dispun icircn particular de mai multe valori semantico-funcţionale toate fiind corecte a) de complement circumstanţial cauzal (bdquoCasa fiindcă este construită din lemn este mai călduroasărdquo) b) de complement cir-cumstanţial condiţional (bdquoCasa dacă este construită din lemn este mai călduroasărdquo) c) de atribut (bdquoCasa care este construită din lemn este mai călduroasărdquo)

Un comentariu identic suscită şi blocul bdquoreconstruită din betonrdquo a) de complement circumstanţial cauzal (bdquoCasa fiindcă este reconstruită din beton pare mai rezistentărdquo) b) de complement circumstanţial condi-ţional (bdquoCasa dacă este reconstruită din beton pare mai rezistentărdquo) c) de complement circumstanţial de timp (bdquoCasa cacircnd este reconstrui-tă din beton pare mai rezistentărdquo) d) de atribut (bdquoCasa care este recon-struită din beton pare mai rezistentărdquo)

Din punct de vedere teoretic o atare delimitare tipologică a com-plementelor de materie este efectuată icircn baza formulelor-cheie ale mladogramaticienilor care după cum se ştie suprapuneau sensul in-formativ-comunicativ (valoarea sintactică) cu sensul lexico-seman-tic (valoarea lexicală) al cuvintelor din orice enunţ Conform prin-cipiilor funcţionaliste icircnsă la determinarea şi delimitarea tipologică a subgrupelor de complemente e necesar să se ţină cont icircn primul racircnd de specificul sintaxei icircn raport cu lexicologia şi morfologia şi de specificul lor icircn parte Totodată trebuie să se perceapă corect o corelaţie dintre aceste compartimente ale limbii (sintaxa lexicologia şi morfologia) şi nicidecum să nu se creeze o suprapunere care ar genera fie o morfologizare sau o lexicalizare a sintaxei fie o reducere

110 R O M Acirc N Ăsau un surplus al tipurilor şi titlurilor de complemente icircn limba ro-macircnă

După părerea noastră lingvistica asemeni tuturor ştiinţelor umanis-tice nu poate să se dezvolte pe calea variatelor multiplicări sau sim-plificări posibile Obiectul complicat de studiu al ştiinţei despre limbă necesită o cercetare icircn complexitatea ei subtilă şi profundă deoarece numai astfel rezultatele filologiei pot fi reale şi obiective Simplificacircnd numărul părţilor de vorbire (avem icircn vedere dizolvarea particulei icircn clasa adverbelor) [5 p 189-207] sau multiplicacircnd numărul tipurilor şi titlurilor de părţi de propoziţie (inventacircnd mai multe feluri de atribute şi complemente) concomitent complicăm şi metodele de analiză şi cercetare icircn gramatică Astfel facem să apară şi respectiv să dispară mulţi termeni sintaxa devenind oarecum consecinţa unor cercetări nemotivate asistemice şi nejustificate chiar Rostul unor atare schim-bări icircn gramatica limbii romacircne necesită o demonstraţie ştiinţifică (te-oretică şi aplicativă) prin experimente icircn caz contrar rămacircn a fi după cum afirma şi profesorul moscovit Ruben A Budagov bdquonişte erori pro-venite din dorinţa de a descoperi gacircnduri şi idei profunde care drept consecinţă generează falsuri ştiinţificerdquo [5 p 189-207]

Metodele prin care unele tipuri de complemente (părţi de propozi-ţie) sunt denumite icircn conformitate cu sensul lexical al cuvacircntului prin care se exprimă sau icircn baza tipului părţii de vorbire cu atare funcţie sintactică sunt metode ce contravin şi contrazic inclusiv doctrine-le lingvistului Eugeniu Coşeriu icircndeosebi cele cu privire la bdquoraportul dintre studiul faptelor de limbă şi studiul teoreticrdquo Sub acest aspect potrivit tezelor coşeriene orice analiză a faptelor de limbă bdquoneapărat necesită un suport teoreticrdquo icircnsă teoria nu trebuie să fie bdquoo construcţie arbitrară şi abstractărdquo Adevăratul suport teoretic icirci solicită cercetătoru-lui să posede bdquointuiţia universalului icircn fapterdquo Astfel orice teorie bdquonece-sită să respecte trei lucruri 1) să nu existe nicio opoziţie reală icircntre stu-diul teoretic şi cel al faptelor de limbă (teoria trebuie să fie icircntotdeauna o expresie a realităţii şi nicidecum o construcţie apriori) 2) teoriei i se cere să reprezinte reflectarea universalului existent icircn faptele de limbă icircncacirct realitatea faptelor să nu poată fi ignoratărdquo După Coşeriu bdquonu este adevărat că o teorie este valabilă chiar dacă nu se aplicărdquo deoarece bdquoo teorie inaplicabilă este contrazisă de fapterdquo 3) teoria nu trebuie să fie

g r a m a t i c ă 111

un model abstract care se aplică faptelor ci să alcătuiască chiar funda-mentul cercetării empirice pe care icircl are cercetătorul intuitiv icircn trei ipostaze icircnainte de examinarea faptelor icircn timpul cercetării lor şi după icircncheierea cercetăriirdquo [5 p 189-207]

Prin urmare icircntre studiul teoretic şi studiul faptelor de limbă trebuie să existe bdquoun raport dialecticrdquo care cu siguranţă nu ar admite să fie excluse fără temei teoretic unele părţi de vorbire (avem icircn vedere di-zolvarea particulelor icircn categoria morfologică a adverbelor) [1 p 92-103] sau să se inventeze icircn sintaxa limbii romacircne mai multe tipuri de complemente ireale

1 Petru Butuc Statutul morfologic şi sintactic al particulei icircn limba romacircnă icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chişinău nr 9-10 20112 Maria Emilia Goian Limba romacircnă Probleme de sinta-xă Editura Recif Bucureşti3 Gramatica limbii romacircne Academia Romacircnă Editura Academiei Romacircne Bucureşti 20054 Ф M Березин История лингвистических учений Высшая Школа Москва 19755 Р A Будагов Язык и речь в кругозоре человека Добросвет Москва 2000

Referinţebibliografice

112 R O M Acirc N Ă

Carolina POPUŞOIAspecte ale calcului de regim verbal cazual nerecomandat icircn limba romacircnă din Basarabia

Calcul de regim verbal cazual ca şi cel de re-gim verbal prepoziţional face parte din cate-goria calcului sintactic Icircn limba romacircnă actu-ală din stacircnga Prutului fenomenul calchierii cazuale este destul de frecvent şi de răspacircndit Din cauza că acest tip de calc duce la stabili-rea unor raporturi gramaticale nefireşti limbii literare avem a face cu un calc nerecomandat

Calcurile de regim verbal cazual nerecoman-date se definesc prin imitarea după limba rusă a modelului de regim verbal cazual Icircn asemenea construcţii cazul din grupul verbal din limba romacircnă de la Est de Prut este redat fidel prin echivalentul său din rusă şi nu icircn conformitate cu regimul cazual din romacircna literară Abaterile de această natură din are-alul lingvistic basarabean vizează calchierea după limba rusă a cazului instrumental a ca-zului dativ şi a cazului acuzativ

1 Calchierea cazului instrumental

Icircn limba romacircnă din Basarabia calcul de re-gim verbal cazual instrumental după limba rusă se icircntacirclneşte destul de frecvent dat fiind existenţa unui număr mare de verbe din rusă care impun numelui cazul gramatical icircn dis-

CP ndash dr icircn filologie la Universitatea din Bucureşti

(2002) cercetător ştiinţific la Institutul de

Lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo din Bucureşti

(din 1999) A publicat Micul dicţionar academic

(MDA vol I-IV 2001-2003 coautor) Structuri

sintactice ale limbii romacircne cu element predicativ

suplimentar (2002) Limba romacircnă actuală din

Basarabia Particularităţi morfosintactice şi lexico-

semantice (2013)

g r a m a t i c ă 113

cuţie [vezi unele dintre asemenea calcuri la Macircndacirccanu 1987 Cio-banu 1988 138 Guţu 1998 Condrea 2001 15-17 Popuşoi 20131 92-95]

Acest tip de calc sintactic reprezintă o situaţie aparte de calc al regi-mului verbal cazual deoarece limba romacircnă nu deține icircn inventarul său gramatical un asemenea caz (Icircn lucrările de specialitate recente se vorbeşte despre cazul instrumental dar icircntr-o accepţie strict semanti-că Conform acestei teorii instrumentalul este un bdquorol semantic icircnde-plinit de un nominal inanimat care icircn configuraţia cazuală a verbelor de acţiune exprimă mijlocul folosit voluntar sau involuntar de către agent pentru producerea acţiuniirdquo [DŞL 1997 253 v şi GALR I 2005 73])

Icircn limba rusă literară cazul instrumental (творительный падеж) icircn multe contexte se realizează neprepoziţional adică sintetic (desinen-ţial) Icircn limba romacircnă acest caz echivalează uneori cu acuzativul pre-poziţional exprimat printr-un substantiv precedat de prepoziţia cu Spre exemplu a scrie cu pixul ltcf rus писать ручкойgt a tăia cu cuţi-tul ltcf rus резать ножомgt a spăla cu săpun ltcf rus мыть мыломgt a zbura cu avionul ltcf rus летать самолетомgt

Pe lacircngă anumite verbe icircnsă corespondentul cazului instrumental sintetic din rusă se redă neprepoziţional şi icircn romacircna literară organi-zacircndu-se cu acuzativul neprepoziţional Romacircnii din Basarabia fiind influenţaţi de tiparul instrumental din rusă (al cărui semem (cvasi)in-strumental se conţine icircn matricea desinenţială a numelui) exprimă acest raport prin prepoziţia cu (aşa cum apare icircn situaţiile de mai sus) Icircn asemenea mod icircn romacircna din stacircnga Prutului apar structuri nere-comandate care constituie calcuri de regim cazual instrumental după limba rusă Spre exemplua comanda cu armata cu trupele cu batalionul cu unitatea militară1 pentru a comanda armata trupele batalionul unitatea militară ltcf rus командовать армией войсками дивизией военной частьюgta conduce cu echipa cu secretariatul cu şcoala cu icircntreprinderea cu poporul pentru a conduce echipa secretariatul şcoala icircntreprinderea poporul ltcf rus руководить командой секретариатом школой предприятием народомgt

114 R O M Acirc N Ăa conduce cu tractorul cu autobuzul pentru a conduce tractorul auto-buzul ltcf rus управлять трактором автобусомgta coordona cu lucrările cu preţurile pentru a coordona lucrările preţu-rile ltcf rus координировать работами ценамиgta dirija cu procesul tehnologic pentru a dirija procesul tehnologic ltcf rus управлять технологическим процессомgta se icircmpărtăşi cu impresiile pentru a-şi icircmpărtăşi impresiile ltcf rus поделиться впечатлениямиgta manevra cu motocicleta (la jocurile pe calculator) pentru a manevra motocicleta ltcf rus маневрировать мотоцикломgta manipula cu masele cu cifrele pentru a manipula masele cifrele ltcf rus манипулировать массами цифрамиgta risca cu viaţa cu sănătatea pentru a-şi risca viaţa sănătatea a risca să-şi piardă viaţa sănătatea ltcf rus рисковать жизнью здоровьемgt etc

Exemplele prezentate mai sus elucidează faptul că icircn limba romacircnă literară aceste grupuri verbale se organizează cu acuzativul neprepozi-ţional şi nu cu acuzativul prepoziţional

Pe lacircngă alte verbe (sau centre verbale) cazul instrumental din rusă (care este exprimat de asemenea sintetic) are drept echivalent icircn ro-macircna literară o relaţie prepoziţională elementul prepoziţional fiind altul decacirct cu Romacircnii de la Est de Prut utilizează icircnsă şi icircn astfel de situaţii prepoziţia cu sub influenţa sememului (cvasi)instrumental din matricea desinenţială a numelui rusesc De exemplua se acoperi cu buruian pentru a se acoperi de buruian ltcf rus покрываться бурьяномgt a cuprinde cu icircnvăţătura pentru a icircncadra icircn sfera icircnvăţămacircntului ltcf rus охватить учебойgta fi bogat cu vitamine cu proteine cu minerale pentru a fi bogat icircn vi-tamine icircn proteine icircn minerale ltcf rus быть богат витаминами белками минераламиgta fi preocupat cu afacerile sale pentru a fi preocupat de afacerile sale ltcf rus быть поглощен своим бизнесомgta se icircnconjura cu prieteni pentru a se icircnconjura de prieteni ltcf rus окружаться друзьямиgt

g r a m a t i c ă 115

a se icircncununa cu succes pentru a se icircncununa de succes ltcf rus увенчаться успехомgta picta cu acuarelă cu ulei cu guaşă pentru a picta icircn acuarelă icircn ulei icircn guaşă ltcf rus писать картину акварелью маслом гуашьюgt etc

După cum observăm atacirct icircn romacircna literară cacirct şi icircn romacircna vorbită icircn stacircnga Prutului structurile de mai sus se organizează cu acuzativul prepoziţional Deosebirea dintre aceste construcţii constă icircn faptul că icircn exemplele nerecomandate din limba romacircnă de la Est de Prut pre-poziţia cu tinde să redea ca icircn rusă un raport semantic (cvasi)instru-mental pe cacircnd icircn structurile din limba romacircnă standard elementul prepoziţional (v icircn de) nu are nicio legătură cu valoarea instrumentală

Icircn opinia noastră se poate vorbi despre calcuri de regim cazual instru-mental atunci cacircnd construcţia icircn cazul instrumental din rusă după care se imită are o organizare sintetică (desinenţială) la fel ca mai sus Cacircnd icircnsă structurile icircn cazul instrumental din limba rusă după care se calchiază sunt construite analitic (cu prepoziţia rus с) atunci avem a face cu calcuri de regim prepoziţional (cf a lua cunoştinţă cu conţinu-tul raportului pentru a lua cunoştinţă de conţinutul raportului ltcf rus ознакомиться с содержанием отчетаgt [v Popuşoi 20132 126]) Icircn situaţia calcurilor de regim cazual instrumental se calchiază raportul logic exprimat de acest caz icircn rusă adică valoarea (cvasi)instrumenta-lă pe cacircnd icircn situaţia calcurilor de regim prepoziţional se imită pre-poziţia propriu-zisă

2 Calchierea cazului dativ

Icircn limba romacircnă din stacircnga Prutului fenomenul calchierii nerecoman-date a cazului dativ după limba rusă se icircntacirclneşte ceva mai rar icircn com-paraţie cu cel al calchierii cazului instrumental

Icircn limba rusă există o serie de verbe care pe lacircngă nominalul subiect (N1) se organizează cu un nume (N2) icircn cazul dativ De multe ori icircn romacircna literară echivalentele acestor verbe ruseşti au icircn relaţie cu N2 regim de acuzativ Romacircnii din Basarabia calchiază icircnsă după limba rusă regimul cazual al verbelor icircn discuţie determinacircnd apariţia unor

116 R O M Acirc N Ăstructuri icircn dativ icircn locul celor icircn acuzativ (prepoziţional sau nepre-poziţional) Acest aspect este semnalat şi condamnat icircn unele lucrări de cultivare a limbii romacircne din stacircnga Prutului [v Eţco 1966 74 Macircndacirccanu 1987 Mătcaş 1995 122 Guţu 1998 Popuşoi 20131 95-97]

Printre verbele care imită un astfel de regim verbal cazual după limba rusă se numără şi lexemul a ajuta (rus помогать) Icircn limba romacircnă literară verbul a ajuta cere un N2 icircn acuzativ (prepoziţional sau nepre-poziţional) pe cacircnd icircn romacircna din Basarabia acesta cel mai adesea se construieşte cu un nominal icircn dativ ca icircn rusă Spre exemplu a ajuta cuiva să ducă geanta pentru a ajuta pe cineva să ducă geanta ltcf rus помогать кому-то нести сумкуgta ajuta oamenilor pentru a ajuta oamenii a-i ajuta pe oameni ltcf rus помогать людямgta ajuta icircntăririi sănătăţii pentru a ajuta la icircntărirea sănătăţii ltcf rus помогать укреплению здоровьяgt etc

Un alt verb care calchiază după limba rusă regimul cazual icircn discuţie este a aplauda (rus аплодировать) Icircn limba romacircnă literară acesta se organizează cu un N2 icircn cazul acuzativ (prepoziţional sau neprepoziţi-onal) Icircn limba rusă icircnsă verbul аплодировать impune numelui cazul dativ Acest fapt explică de ce icircn romacircna din Basarabia structurile cu verbul a aplauda au adesea un nume icircn dativ De exemplua aplauda artistei pentru a aplauda artista pe artistă ltcf rus аплодировать артисткеgta aplauda Sofiei Vicoveanca pentru a aplauda pe Sofia Vicoveanca ltcf rus аплодировать Софии Виковянкеgta aplauda colectivului pentru a aplauda colectivul ltcf rus аплодировать коллективуgt etc

Icircn această clasă problematică se icircncadrează şi verbele a contribui a favoriza care icircn romacircna din stacircnga Prutului calchiază după limba rusă cazul dativ impus de verbele содействовать şi способствовать Icircn limba romacircnă literară verbul a contribui se organizează icircnsă cu un acuzativ prepoziţional iar a favoriza cu un acuzativ neprepoziţional Spre exemplu

g r a m a t i c ă 117

a contribui reuşitei icircn afaceri icircndeplinirii planului pentru a contribui la reuşita icircn afaceri la icircndeplinirea planului ltcf rus содействовать способствовать успеху в бизнесе выполнению планаgta contribui dezvoltării turismului consolidării relaţiilor internaţionale pentru a contribui la dezvoltarea turismului la consolidarea relaţiilor internaţionale ltcf rus содействовать способствовать развитию туризма укреплению международных связейgta favoriza răspacircndirii creştinismului dezvoltării culturii pentru a favoriza răspacircndirea creştinismului dezvoltarea culturii ltcf rus способствовать распространению христианства развитию культурыgt etc

Icircn limba romacircnă din Basarabia o frecvenţă destul de mare au şi unele structuri greşite construite cu verbele a icircmpiedica şi a icircncurca Aseme-nea erori se produc din cauză că vorbitorii calchiază cazul dativ după verbul rusesc мешать ignoracircnd raporturile de acuzativ ale acestora din romacircna literară Spre exemplu a icircmpiedica cuiva să muncească pentru a icircmpiedica pe cineva să munceas-că ltcf rus мешать кому-то работатьgtburuienile icircmpiedică bunei dezvoltări a plantelor pentru buruienile icircm-piedică buna dezvoltare a plantelor ltcf rus сорняки мешают хорошему развитию растенияgtnu vreau să icircncurc nimănui pentru nu vreau să icircncurc pe nimeni ltcf rus не хочу никому мешатьgtploile icircmpiedică icircncurcă agricultorilor la stracircnsul recoltei pentru plo-ile icircmpiedică icircncurcă pe agricultori la stracircnsul recoltei ltcf rus дожди мешают земледельцам на уборке урожаяgt etc

Din această categorie fac parte şi structurile cu verbele a sluji a servi (rus служить) Icircn limba romacircnă literară lexemele verbale analizate se construiesc cu un N2 icircn cazul acuzativ Sintaxa limbii ruse impune icircn asemenea situaţii un nume icircn cazul dativ Prin urmare structurile greşite din limba romacircnă de la Est de Prut reprezintă calcuri de regim cazual după verbul rusesc служить Spre exemplua sluji a servi patriei ţării pentru a sluji a servi patria ţara ltcf rus служить родине странеgta sluji a servi poporului societăţii pentru a sluji a servi poporul societatea ltcf rus служить народу обществуgt etc

118 R O M Acirc N ĂUn alt verb cu un comportament identic cu al celor de mai sus este a crede (rus верить) Icircn limba rusă verbul верить cere adesea un N2 icircn cazul dativ Acest aspect determină ca structurile cu verbul icircn dis-cuţie din romacircna din stacircnga Prutului să se construiască cu dativul icircn locul acuzativului ca urmare a calchierii regimului verbal cazual Spre exemplua crede cuiva pentru a crede pe cineva ltcf rus верить кому-либоgtMoscova nu crede lacrimilor pentru Moscova nu crede icircn lacrimi ltcf rus Москва слезам не веритgt etc

Printre verbele care calchiază modelul rusesc fac parte şi lexemele a re-fuza şi a preceda Icircn limba romacircnă literară acestea se construiesc de ase-menea cu acuzativul (prepoziţional sau neprepoziţional) De exemplua refuza colegilor pentru a refuza colegii pe colegi ltcf rus отказывать коллегамgta preceda congresului pentru a preceda congresul ltcf rus предшествовать съездуgt etc

După cum observăm icircn limba romacircnă din Basarabia fenomenul cal-chierii cazului dativ după limba rusă afectează acele verbe al căror echivalent rusesc se organizează cu un nume (N2) icircn cazul dativ Unele dintre ele cer icircn rusă exclusiv un N2 icircn cazul dativ (cf аплодировать служить предшествовать) iar acest aspect icircnlesneşte şi mai mult uti-lizarea greşită a cazului icircn limba romacircnă din stacircnga Prutului

3 Calchierea cazului acuzativ

Icircn limba romacircnă de la Est de Prut calchierea cazului acuzativ icircn com-paraţie cu cea a cazurilor instrumental şi dativ este un fapt destul de rar icircntacirclnit Icircn asemenea situaţii romacircnii basarabeni folosesc eronat cazul acuzativ icircn locul dativului după modelul cazual din rusă (v Macircndacircca-nu 1987 112-113 Ciobanu 1988 139 Guţu 1998)

Printre elementele verbale romacircneşti care imită regimul de acuzativ al verbelor ruseşti se numără a impune şi a supravieţui Spre exemplu el ea mă impune să fac ceva pentru el ea icircmi impune să fac ceva ltcf rus он она заставляет меня сделать что-тоgt

g r a m a t i c ă 119

autorul a supravieţuit ororile din lagăre pentru autorul a supravieţuit ororilor din lagăre ltcf rus автор пережил ужасы лагерейgtcomunitatea aborigenă a supravieţuit timpul pentru comunitatea abori-genă a supravieţuit timpului ltcf rus коренное сообщество пережило векаgt etc

Sintaxa limbii romacircne cere ca verbele din exemplele de mai sus să se organizeze cu un nume icircn dativ Icircn romacircna din Basarabia icircnsă aceste verbe apar de cele mai multe ori cu regim de acuzativ asemenea celor din limba rusă

Din cele abordate conchidem că icircn limba romacircnă din stacircnga Prutului calcurile de regim verbal cazual constau icircn imitarea după limba rusă a cazului instrumental a cazului dativ şi a cazului acuzativ Dintre astfel de structuri calchiate cele mai multe vizează cazurile instrumental şi dativ Calchierea regimului verbal cazual atestată icircn romacircna de la Est de Prut este favorizată de utilizarea pe scară largă a limbii ruse icircn acest spaţiu lingvistic Respectiv romacircnii din Basarabia avacircnd icircn minte tipa-rele cazuale din rusă construiesc enunţurile maşinal fără să realizeze că icircn limba romacircnă se cere o altfel de organizare sintactică a acestora Ca orice greşeală de limbă calcurile de acest tip trebuie condamnate şi evitate atacirct icircn limba scrisă cacirct şi icircn cea vorbită

1 Icircn această lucrare asteriscul () indică faptul că aseme-nea structuri din limba romacircnă din Basarabia sunt nere-comandate

1 A Ciobanu Limba maternă şi cultivarea ei Editura Lu-mina Chişinău 19882 I Condrea Norma literară şi uzul local Tipografia Cen-trală Chişinău 20013 Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii [DŞL] [A Bidu-Vrănceanu C Călăraşu L Ionescu-Ruxăndoiu M Mancaş G Pană Dindelegan] Editura Ştiinţifică Bucureşti 19774 I Eţco Cultura lingvistică a gazetei raionale bdquoZorilerdquo icircn Cultivarea limbii fascicula IV Editura Cartea Moldove-nească Chişinău 1966 p 69-785 Gramatica limbii romacircne vol I Cuvacircntul [GALR I] [coord Valeria Guţu Romalo] Editura Academiei Ro-macircne Bucureşti 2005

Note

Bibliografie

120 R O M Acirc N Ă6 V Guţu Dicţionar al greşelilor de limbă Editura ARC Chişinău 19987 N Mătcaş De la grotesc la sublim Editura Revista bdquoLimba romacircnărdquo Chişinău 19958 V Macircndacirccanu Cuvacircntul potrivit la locul potrivit ediţia a II-a Editura Cartea Moldovenească Chişinău 19879 C Popuşoi Limba romacircnă actuală din Basarabia Par-ticularităţi morfosintactice şi lexico-semantice [Popuşoi 20131] Editura Muzeului Naţional al Literaturii Romacirc-ne Colecţia Aula Magna Bucureşti 201310 C Popuşoi Tipuri de calcuri de regim verbal prepoziţi-onal nerecomandate icircn limba romacircnă din Basarabia [Popu-şoi 20132] icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chişinău XXIII 2013 7-8 p 120-127

I T I N E R A R L E X I C A L 121

Ioan MILICĂImaginarul creştin icircn denumirile populare romacircneşti de plante (II)

Analiza faptelor de limbă prezentate icircn cele ce urmează a fost realizată urmărindu-se două aspecte de bază procedeele lexical-formative dominante icircn vocabularul etnobotanic romacirc-nesc şi imaginarul botanic creştin reflectat de fitonime O atenţie sporită a fost acordată compuselor icircn a căror structură intră consti-tuenţi ce aparţin domeniului-sursă avut icircn ve-dere creştinismul

2 Formarea cuvintelor

Răsfoirea dicţionarelor şi enciclopediilor ro-macircneşti de etnobotanică (Borza 1968 Drăgu-lescu 2010 Florea Marian 2008-2010 Panţu 1906 Pacircrvu 2002-2005) arată că cele mai pro-ductive mecanisme de formare a numelor de plante sunt derivarea şi compunerea Icircn chip firesc cele două procedee lexical-formative sunt responsabile de apariţia a două clase de denumiri populare de plante fitonimele simple (sintetice) alcătuite dintr-un singur cuvacircnt şi fitonimele complexe (analitice) formate din doi sau mai mulţi constituenţi lexicali Spre deose-bire de această organizare a vocabularului et-nobotanic romacircnesc nomenclatura ştiinţifică este exclusiv analitică icircn botanica ştiinţifică orice denumire are un constituent nume gene-

IM ndash lect univ dr Departamentul de

romacircnistică Facultatea de Litere Universitatea

bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi Domenii de competență

lingvistică generală retorică stilistică și poetică Autor

al volumului Expresivitatea argoului (2009) Co-editor

al mai multor volume și membru icircn colectivele

științifice și redacționale ale unor publicații periodice

precum bdquoText și discurs religiosrdquo (Iași) bdquoLimba Romacircnărdquo (Chișinău)

bdquoArgoticardquo (Craiova) și bdquoAnalele Științifice ale

Universității laquoAlexandru Ioan Cuzaraquo din Iaşirdquo

Continuare Partea I icircn nr 1 2014 p 69-79

122 R O M Acirc N Ăric (engl generic name) prin care este desemnat taxonul de rang superior al genului şi un constituent atribut specific (engl specific epithet) prin care este desemnat taxonul de rang inferior al speciei

21 DerivareaDintre toate tipurile de afixare sufixarea este mecanismul cel mai eficient icircn formarea denumirilor populare de plante12 Derivatele-fitonime fac de regulă trimitere la 1) aspectul general al plantei sau al uneia dintre părţile constitutive ghimpoasă13 (Arcticum lappa) 2) coloritul plantei sau al uneia dintre părţi albăstrică14 (Aster tripolium) 3) gustul sau mirosul plantei ori al uneia dintre părţi dulcişor15 (Hedysarum grandiflorum) mirodele16 (Di-plotaxis tenuifolia) 4) bdquocomportamentulrdquo plantei somnişor17 (Calamintha clinopodium) 5) proprietăţile sevei lăptic18 (Euphorbia cyparissias) 6) icircntrebuinţarea plantei cu următoarele subclase a) terapeutică negelariţă19 (Chelidonium majus) b) magică drăgostiţă20 (Sedum maximum) c) or-namentală bucuriţă21 (Euphrasia stricta) d) practică măturişcă22 (Arte-misia annua) 7) locul a) de creştere băltăţele23 (Ranunculus acris) b) de origine reală sau presupusă turcoaice24 (Zinnia elegans) 8) perioada de apariţie maturizare sau icircnflorire cu subclasele a) momentul zilei zorele25 (Convolvulus arvensis) b) anotimpul primăveriţă26 (Galanthus nivalis) c) sărbătorile crăciunele27 (Euphorbia pulcherrima)

Icircn lumina acestei succinte clasificări trebuie arătat că domeniile-sursă ale terminologiei etnobotanice constituie o tipologie cuprinzătoare care pune icircn prim-plan dimensiunea antropologică a vocabularului botanic popular Domeniile-sursă cel mai uşor de recunoscut stau icircn legătură cu referinţe precumndash alimentele plăcinţele28 (Trollius europaeus) untişor29 (Taraxacum officinale)ndash animalele vulpoi30 (Sorghum halepense) ndash banii bănucei bănuţei bănuţele31 părăluţe32 (Bellis perennis)ndash corpurile cereşti steluţă33 (Aster alpinus) soreancă34 (Heliantus annuus)ndash etnia ţigănuţe35 (Tagetes patula)ndash fiinţele supranaturale zmeoaică36 (Laserpitium archangelica) ndash insectele puricică37 (Polygonum persicaria)ndash obiectele de uz cotidian găletuşi38 (Aquilegia vulgaris) punguliţă39 (Capsella bursa-pastoris)

I T I N E R A R L E X I C A L 123

ndash părţile corpului limbariţă40 (Alisma plantago-aquatica)ndash păsările vulturică41 (Hieracium aurantiacum)ndash alte plante gracircuşor42 (Ranunculus ficaria)ndash relaţiile sociale uncheşel43 (Nigella damascena)ndash vestimentaţia şi podoabele cerceluţ44 (Fuchsia coccinea) etc

Departe de a fi complet acest repertoriu trebuie să includă şi denumi-rile cu rezonanţă creştină iar numele de plante aferente domeniului pot fi puse icircn relaţie cu patrimoniul folcloric de mituri legende apocri-fe şi alte naraţiuni simbolice care stau alături de ideologia ritualurile şi practicile religioase ce caracterizează viaţa spirituală tradiţională a comunităţilor creştine

O succintă trecere icircn revistă a subdomeniilor care constituie imaginarul botanic creştin reflectă existenţa unor fitonime sintetice referitoare landash sfinţi icircn folclorul romacircnesc unii sfinţi se bucură de mare popularitate O deosebită icircnsemnătate icircn asigurarea acestui prestigiu pare să o fi avut suprapunerea sărbătorilor creştine peste vechi rituri agrare şi magice aşa cum s-a icircntacircmplat de pildă cu ziua Sf Gheorghe [(23 aprilie) care co-incide icircn mare cu mijlocul primăverii astronomice deci cu perioada de vacircrf a unor lucrări agrare] şi cu ziua Sf Dumitru [(26 octombrie) care coincide icircn mare cu mijlocul toamnei aşadar cu perioada de icircncheiere a multor lucrări agricole] Alţi sfinţi precum Sf Petru şi Pavel sunt con-sideraţi de popor păzitorii raiului O altă credinţă foarte răspacircndită este că de ziua Sf Ion (24 iunie) cerurile se deschid şi toate necuvacircntătoarele capătă darul vorbirii De altfel ziua solstiţiului de vară este asociată cu numeroase superstiţii ritualuri şi practici magice Sf Ilie alungătorul de draci sărbătorit pe 20 iulie se bucură de mare preţuire icircn folclorul ro-macircnesc45 Un colind transilvănean cules icircn 1873 de la un student tran-silvănean şi publicat icircn colecţia Teodorescu (1885 33) sintetizează icircn chip ilustrativ importanţa sfinţilor cu care romacircnii şi-au icircmpodobit nu-meroase creaţii folclorice bdquola scaunul Domnului la scaun de judecată undrsquo srsquoadună lumea toată measă macircndră mi-e icircntinsă şi de sfinţi masa-i coprinsă de Ion sfacircntul Ion de Ilie sfacircnt Ilie şi Petru sfacircntul Petru cu toţi sfinţii drsquoarsquompreună ospătacircnd cu voiă bunărdquo Icircn calitate de matrice denominative pentru unele nume populare de plante numele acestor sfinţi au stat icircn mod natural la baza unor creaţii lexicale precum dumitri-

124 R O M Acirc N Ăţă46 (Aster salingnus Begonia semperflorens Sedum sieboldii) lt (Sf) Dumitru + suf -iţă georgiţe47 (Convallaria majalis) lt (Sf) George + suf -iţă sacircngiorgel48 (Pulmonaria angustifolia Pulmonaria officinalis) lt Sacircn-georgiu + suf -el sau petreancă49 (Asclepias syriaca Heliosperma quadri-fidum) lt (Sf) Petru + suf -eancă Alte denumiri populare icircmprumutate de la alte popoare cum ar fi de pildă cristoforiţă (Actaea spicata) lt (Sf) Cristofor + suf -iţă perpetuează credinţa că sfacircntul a binecuvacircntat planta pentru a-i apăra pe creştini de boli cumplite ca ciuma iar astfel de cre-dinţe au infuzat imaginarul omului medieval Credinţa icircn puterea tămă-duitoare a cristoforiţei este după cum demonstrează Rolland (1896I 129-130) pan-europeană aspect probat de marele inventar de denumiri etnobotanice dezvoltate după acelaşi tiparndash sărbători pe lacircngă celebrările sfinţilor creştini marile sărbători ale creştinătăţii Naşterea şi Icircnvierea Domnului sunt reprezentate icircn vocabularul botanic popular de derivate precum crăciunele50 (Berge-nia lingulata Rhipsalis pachyptera) lt Crăciun + suf -ele sau păştele51 (Anemone nemorosa) lt Paşte + suf -ele iar astfel de fitonime pun icircn evidenţă motivarea culturală a denumirilor de plantendash Fecioara Maria există foarte puţine derivate care oglindesc veneraţia poporului romacircn faţă de Maica Domnului un exemplu tipic fiind rom mărioare52 (Callistephus chinensis) lt Maria + suf -ioare denumire ce semnalează că planta ajunge la maturitate icircn preajma Adormirii Maicii Domnului (15 august) Numărul foarte restracircns de derivate care au ca sursă numele Fecioarei Maria este icircnsă compensat de numărul mare de compuse al căror nucleu imagologic şi denominativ este reprezentat de Sf Maria Dacă plasăm frumosul şir de fitonime analitice icircn vas-tul peisaj al creaţiilor folclorice romacircneşti dedicate Maicii Domnului şi faptelor acesteia (Marian 1904 Pamfile 2008 Niculiţă-Voronca 2008 Teodorescu 1885) se poate concluzia icircn acord cu Mircea Elia-de (1936 33-39) că bdquoMaica Domnului srsquoa descoperit sufletului popular romacircnesc sub forma sa cea mai umană mai familiară Legendele romacirc-neşti asupra Maicii Domnului icircntrec icircn frăgezimea sentimentului care le-a creiat chiar cele mai umile legende medievale germanice Este o trăsătură caracteristică a sufletului poporului romacircnesc de a se apropia de tainele suprafireşti ale creştinismului cu umilinţă dar şi cu o cordială spontaneitate Este o trăsătură caracteristică asta dar şi o dovadă de tăria sentimentului religios romacircnescrdquo

I T I N E R A R L E X I C A L 125

ndash personaje biblice rom adămească53 (Ajuga laxmannii) lt Adam + suf -ească este o creaţie lexicală formată cel mai probabil după modelul altui fitonim avrămească54 (Ajuga laxmannii) cea de-a doua denumire popu-lară este dacă le dăm crezare unor botanişti romacircni o etimologie popu-lară icircn care este implicat numele patriarhului biblic Avram Un alt nume popular mai sugestiv barba-boierului indică şi mai bine asocierea figurată pe care imaginaţia populară a stabilit-o icircntre forma inflorescenţei şi sfin-tele personaje cu bărbi albe şi lungi prezente icircn iconografia religioasă Mai mult decacirct atacirct icircn folclorul romacircnesc Adam adesea denumit Moş Adam are o bogată reţea de reprezentări literare fapt probat de textele folclorice prezente icircn colecţiile de referinţă (cf Pamfile 2008I Teodo-rescu 1885) Acelaşi lucru poate fi afirmat despre biblicul Avram şi des-pre planta numită avrămească (cf Tocilescu amp Ţapu 1980I 154 350 III 89 151 etc) Ilustrativ pentru icircnţelegerea uzului popular al plantelor şi pentru aprecierea simbolismului lor ni se pare de pildă descacircntecul bdquoicircn contra lipitorii şi sburătoruluirdquo inclus icircn colecţia Teodorescu (1885 379) pe care icircl redăm cu ortografia actuală bdquoavrămeasă hristineasă drăgan leuştean şi odolean mătrăgună sacircnge-de-nou-fraţi iarba ciutei şi muma-pădurii cum se sparge tacircrgul cum se sparge Oborul aşia să se spargă faptul şi lipitura şi sburătorulrdquondash fiinţe celeste rom icircngeraş55 (Begonia rex) lt rom icircnger + suf -aş de-numeşte o plantă al cărei nume este motivat de similaritatea pe care poporul a descoperit-o icircntre aripile icircngerilor şi frunzele plantei Acelaşi tipar este prezent şi icircn denumirea ştiinţifică icircn cazul binomului Ange-lica archangelica constituentul generic Angelica se situează icircn descen-denţa denumirii savante latineşti herba angelica ilustrativă icircn a semnala că icircn conştiinţa omului medieval planta era considerată ca avacircnd pro-prietăţi curative (Quattrocchi 2000I 141) Un astfel de traseu deno-minativ legitimează afirmaţia că unele denumiri ştiinţifice ale plantelor au ca prototipuri denumiri popularendash diavol rom drac a dar naştere unei ample terminologii etnobotanice constacircnd atacirct din fitonime sintetice precum dracă56 (Paliurus spina-chris-ti Xantium spinosum) drăcoaică57(Paliurus spina-christi) drăcuşor58 (An-thurus archeri) cacirct şi din fitonime analitice la care ne vom referi mai josndash oameni ai bisericii clerul şi monahii au icircn folclorul romacircnesc repre-zentări literare nu icircntotdeauna măgulitoare dat fiind că diverse spe-

126 R O M Acirc N Ăcii de texte folclorice pun aceste personaje icircn lumina critică a satirei Această coordonată a imaginarului popular se regăseşte şi icircn termino-logia poporană a plantelor59 mai cu seamă icircn cazul fitonimelor com-puse Derivate precum călugărei (Erythronium dens-canis) lt călugăr + suf -el ~i călugăraşi (Knautia arvensis) lt + suf -aş ~i călugărişoară60 (Succisa pratensis) lt călugăr + suf -işoară fie subliniază asemănarea pe care imaginaţia populară o stabileşte icircntre aspectul plantelor şi icircnfăţi-şarea ori ţinuta monahală fie sugerează că respectivele plante sunt cel mai adesea cultivate icircn grădinile monastice sau cresc icircn preajma mă-năstirilorndash obiecte de cult rolul crucial rezervat religiei icircn viaţa comunităţilor creştine a determinat formarea unor nume comune de plante care au ca baze lexicale termeni denumind obiecte bisericeşti candeluţă61 (Aquilegia vulgaris) lt candelă + suf -uţă prescuriţă62 (Sempervivum soboliferum) lt prescură + suf -iţă

Dintre subdomeniile amintite cea mai bogată reprezentare lexicală se remarcă icircn cazul derivatelor formate de la nume de sfinţi cărora le aso-ciem şi denumirile formate prin derivare de la numele marilor sărbători Evidenţele lexicale prezente icircn dicţionarele şi enciclopediile etnobota-nice susţin constatarea că una dintre categoriile centrale ale vocabula-rului popular al plantelor ndash timpul ndash este codificată lingvistic luacircndu-se ca reper diviziunile simbolice ale calendarului creştin Icircn conjuncţie cu alte realităţi culturale şi lingvistice precum literatura populară toponi-mele sau antroponimele serii lexicale precum dumitraş (Aster novae-angliae) dumitrici dimitriţe (Chrysanthemum indicum) dumitrie (Se-dum sieboldii) şi dumitriţă63 (Aster salingnus Begonia semperflorens Sedum sieboldii) atestă prestigiul pe care o sărbătoare creştină icircl poate avea icircn conştiinţa populară Mai mult decacirct atacirct fundamentul ritualic al numelor de plante cu rezonanţă creştină nu poate fi negat dacă sunt avute icircn atenţie familii lexicale dezvoltate de felul celei ce are ca nucleu Crăciunul crăciunăreasă crăciunărică (Epiphyllum truncatum) crăciunel (Bergenia crassifolia Epiphyllum truncatum Phyllocactus ackermannii Rhipsalis crispata) crăciunele (Bergenia lingulata Rhipsalis pachypte-ra) crăciuniţă (Begonia semperflorens Bergenia crassifolia Bergenia lingulata Epiphyllum truncatum) crăciuneasă (Epiphyllum truncatum Phyllocactus ackermannii) crăciunească64 (Epiphyllum truncatum)

I T I N E R A R L E X I C A L 127

12 La rigoare se poate trasa o distincţie icircntre derivatele formate iniţial pe terenul lim-bii romacircne şi mai apoi adoptate icircn vocabularul etnobotanic şi derivatele care denumesc plante icircn mod exclusiv icircnsă această problemă nu formează obiectul analizei de faţă13 Drăgulescu 2010 285 rom ghimpoasă lt rom ghimpe + suf -oasă14 Drăgulescu 2010 32 rom albăstrică lt rom albastră + suf -ică15 Drăgulescu 2010 238 rom dulcişor lt rom dulce + suf -işor16 Drăgulescu 2010 407 rom mirodele lt rom mirodie cuvacircnt de origine grecească cel mai probabil icircmprumutat prin bulgară icircntrebuinţat icircn trecut pentru a desemna mai icircn-tacirci pătrunjelul şi prin extensie o clasă mai largă de plante aromatice17 Drăgulescu 2010 575 rom somnişor este un derivat al rom somn 18 Drăgulescu 2010 348 rom lăptic este un diminutiv al substantivului lapte Termenul desemnează albeaţa sevei19 Drăgulescu 2010 428 icircn trecut planta era folosită icircn leacurile contra negilor20 Drăgulescu 2010 236 rom drăgostiţă este un derivat al subst dragoste Fitonimul in-dică folosirea plantei icircn descacircntece de dragoste21 Drăgulescu 2010 9722 Drăgulescu 2010 394 rom măturişcă lt rom mătură + suf -işcă23 Drăgulescu 2010 60 denumirea populară semnalează că planta creşte icircn zone de bal-tă şi mlăştinoase24 Drăgulescu 2010 628 consideră că bdquonumele ar putea sugera naţionalitatea femeilor de la care romacircncele au luat planta pentru a o cultiva icircn grădinirdquo25 Drăgulescu 2010 670 numele comun sugerează că planta icircşi deschide inflorescenţa icircn zorii zilei26 Drăgulescu 2010 507 denumirea este ilustrativă icircn a semnala că planta creşte la icircnce-putul primăverii27 Drăgulescu 2010 208 fitonimul indică perioada de maturizare a plantei28 Drăgulescu 2010 488 diminutivul cu formă de plural este motivat de forma frunze-lor29 Drăgulescu (2010 637-638) notează că icircn popor s-a icircncetăţenit credinţa că ierbivore-le domestice care mănacircncă planta vor da lapte mai bun pentru prepararea unor produse ca bracircnza sau untul30 Drăgulescu 2010 663 deşi obscură analogia prin care planta este asociată cu ani-malul ar putea indica că aceasta creşte icircn habitatul natural al vulpii Conform unei alte ipoteze impactul plantei asupra habitatului este prin transfer metaforic asemănător cu instinctul de prădător al animalului care icircn conştiinţa colectivă simbolizează vicle-nia31 Drăgulescu 2010 6232 Drăgulescu 2010 463 Seria de denumiri etnobotanice prin care monedele sunt aso-ciate cu aspectul florilor sau al frunzelor este mai amplă33 Drăgulescu 2010 587 Denumirea este motivată de similitudinea stabilită icircn imagi-naţia poporului icircntre inflorescenţele unor plante şi forma aparentă a stelelor pe bolta cerească aspect amplu codificat şi icircn nomenclatura ştiinţifică a plantelor Diminutivul codifică dimensiunile reduse ale plantei

Note

128 R O M Acirc N Ă34 Drăgulescu 2010 576 Numele codifică abilitatea plantei de a sta cu bdquofaţardquo la soare icircn timpul zilei proprietate denumită heliotropism35 Drăgulescu 2010 634 După cum indică numele această plantă cu flori este asociată cu vestimentaţia viu colorată a ţiganilor şi cu comportamentul lor stereotipic36 Drăgulescu 2010 669 37 Drăgulescu 2010 514 Fitonimul sugerează că planta este icircntrebuinţată pentru a alun-ga puricii38 Drăgulescu 2010 276 Această denumire populară este motivată de asemănarea pe care poporul o găseşte icircntre inflorescenţa plantei şi un obiect de uz cotidian icircn gospodă-ria ţărănească39 Drăgulescu 2010 513 Denumirea comună cea mai cunoscută este traista-ciobanului denumire codificată şi icircn constituentul specific al binomului ştiinţific icircntrebuinţat de bo-tanişti40 Drăgulescu 2010 357 rom limbariţă lt rom limbă + suf -ariţă Denumirea este mo-tivată de aspectul frunzelor41 Drăgulescu 2010 663 rom vulturică lt rom vultur + suf -ică Termenul etnobotanic pare a-şi avea originea icircn credinţa că păsări de pradă precum vulturul sau şoimul consu-mă planta pentru a-şi icircmbunătăţi vederea42 Drăgulescu 2010 297 rom gracircuşor lt rom gracircu + suf -uşor Numele popular indică asemănarea cu gracircul43 Drăgulescu 2010 636 rom uncheşel lt rom reg uncheş + suf -el Fitonimul pare mo-tivat de asemănarea pe care imaginaţia populară o stabileşte icircntre forma mugurilor şi capul unui om bătracircn44 Drăgulescu 2010 154 rom cerceluţ lt rom cercel + suf -uţ Denumirea populară tre-buie pusă pe seama metaforei prin care florile plantei sunt asemănăte cu cerceii45 Vezi Pamfile 2008 Niculiţă-Voronca 200846 Drăgulescu 2010 23947 Drăgulescu 2010 28148 Drăgulescu 2010 55249 Drăgulescu 2010 47850 Drăgulescu 2010 20851 Drăgulescu 2010 46752 Drăgulescu 2010 38953 Drăgulescu 2010 2654 Drăgulescu 2010 5055 Drăgulescu 2010 33956 Drăgulescu 2010 23457 Drăgulescu 2010 235 58 Drăgulescu 2010 23559 A se vedea de pildă Teodorescu 1885 Tocilescu amp Țapu 198060 Drăgulescu 2010 14061 Drăgulescu 2010 12862 Drăgulescu 2010 50663 Drăgulescu 2010 23964 Drăgulescu 2010 208

i t i n e r a r l e x i c a l 129

Anatol EREMIADicţionar toponimic (VI)

bdquoToponimia reprezintă imaginea obiectivă a realităţilor din natură şi societaterdquo

(acad Iorgu Iordan)bdquoToponimia e icircnsuşi graiul de fiece zi

al oamenilor exprimat sugestiv prin nume de locuri şi localităţirdquo

(acad Nicolae Corlăteanu)

Cărbuna comună icircn raionul Ialoveni este si-tuată la obacircrşia unei vacirclcele din dreapta racircului Botna Coordonate geografice 46deg4230 lat N 28deg57 long N Este una dintre cele mai vechi localităţi cu populaţie romacircnească din zona Codrilor Botnei care odinioară acope-reau un imens teritoriu basarabean de la iz-voarele racircului Botna lacircngă satele Lozova şi Vorniceni (Străşeni) pacircnă la vărsarea acestuia icircn Nistru lacircngă Chiţcani (Căuşeni)

Despre măreţia acestor codri ne mărturisesc cronicile şi hrisoavele domneşti Faima lor de veacuri a fost elogiată icircn creaţia epică şi icircn cacircntecele populare Pădurile ca şi pămacircntu-rile roditoare apele păşunile au avut o mare icircnsemnătate icircn viaţa localnicilor servind drept adăpost şi apărare pe timp de războaie şi invazii drept depozit permanent de combus-tibil vegetal şi al materialelor de construcţie drept sursă naturală de obţinere a hranei prin vacircnătoare şi culesul de fructe şi poame Prin arderea lemnului de pădure se producea pota-sa (folosită icircn industria sticlei şi icircn cea textilă) se obţinea sarea de potasiu şi silitra (icircngrăşă-

AE ndash dr hab cercetător conferenţiar lingvist

specialist icircn onomastică A editat 25 de cărţi cele

mai recente fiind Dicţionar explicativ şi etimologic de

termeni geografici Chişinău 2006 Dicţionar geografic universal Chişinău 2008

Localităţile Republicii Moldova Ghid informativ

documentar 2009

130 R O M Acirc N Ăminte agricole de neicircnlocuit icircn vremurile de demult) apoi şi mangalul sau cărbunele de lemn (un atribut de mare preţ icircn activitatea fierarilor croitorilor etc)

Cărbuna a fost un loc de exploatare a acestor materii prime care pe timpuri deveniseră pe drept cuvacircnt mărfuri solicitate icircn toată Europa Prin acţiuni şi procese semiindustriale au fost tăiate păduri de pe mari suprafeţe din icircntreg teritoriul Moldovei istorice Locurile de exploa-tare a mangalului au rămas să se numească pacircnă astăzi Bocşa Bocşele Cărbuna Cărborniţa (Căborniţa) Cărbunăria Cărbuniştea La Căr-buni Vetrele de Cărbuni Măngalii Măngălăria Pe aceste teritorii se si-tuau locuinţele lucrătorilor şi instalaţiile de ardere a lemnului (bocşele căborniţele cuptoarele vetrele) Unele dintre aşezări s-au transformat cu timpul icircn cătune şi sate mari

Satul Cărbuna din raionul Ialoveni exista probabil icircn sec al XVIII-lea deoarece icircn hotarnica moşiei Hotărnicenilor de la 1775 e menţionată Valea Cărbunei [1 p 204] Atestările ulterioare sunt frecvente şi siste-matice 227 gospodării ţărăneşti 12 mori de vacircnt şi 3 mori cu tracţiu-ne de cai [1817 2 p 199-200] moşierul Fiodor Krupenski stăpacircnea 5066 desetine de pămacircnt şi 1084 desetine de pădure sătenii ndash 1456 desetine de terenuri agricole inclusiv 13 desetine de plantaţii de vii şi livezi [1865 3 vol III p 311] 189 de case şi 1003 locuitori [1875 4 p 91] 1102 locuitori (559 bărbaţi şi 543 femei) [1897 5 p 6] 201 case şi 1230 de locuitori ţărani romacircni vii şi grădini cu pomi [1904 6 p 50] 1910 locuitori dintre care 1853 romacircni 25 ruşi şi ucraineni 20 evrei şa [1930 7 p 462] 2263 de locuitori [1970 8 p 212] 1901 lo-cuitori dintre care 1891 romacircni 7 ruşi 2 găgăuzi 1 ucrainean [1994 9 vol I p 238]

Icircn preajma satului Cărbuna au fost descoperite vestigii arheologice care probează existenţa icircn aceste locuri a mai multor aşezări unele din-tre care s-au suprapus datacircnd din diferite perioade eneolitică (mil IV-III icircHr) romană (sec II-III dHr) şi din Evul Mediu (sec V-XVII) Relicvele descoperite pe teritoriul satului icircn anul 1961 conţin peste 850 de obiecte străvechi (topoare vacircrfuri de suliţe amnare fragmente de vase de lut amulete brăţări) ceea ce confirmă vechimea de secole şi milenii a aşezărilor omeneşti icircn această zonă

i t i n e r a r l e x i c a l 131

Cărasul lac icircn lunca Prutului la vest de Crihana Veche (Cahul) figurează pe o hartă topografică de la sfacircrşitul sec al XIX-lea cu menţiunea privind adacircncimea obiectului hidrografic ndash 15-2 m Etimonul denumirii este ter-menul ihtiologic caras bdquopeşte de baltă din familia crapului lung de 15-20 cmrdquo Localnicii descriu icircn felul următor acest nume topic bdquoE o baltă nu prea mare dar bogată icircn tot felul de peşti mici mai cu seamă cărăşei Se prindeau uşor şi repede şi cu fatca şi cu undiţa Nu dădea icircn clocot apa icircn ceaunul de mămăliguţă că pe loc te icircntorceai cu un castron plin cu căraşi tocmai buni de prăjit Acum ia-i de unde nu-s a scăzut apa icircn baltă s-au icircmpuţinat şi peştiirdquo Hidronimul reprezintă o formaţie onimică creată prin metonimie (toto pro pars bdquototul denumit printr-o parte a sardquo) semnificaţia lui iniţială fiind bdquolac cu caraşirdquo bdquolac bogat icircn caraşirdquo bdquoloc unde se prind bine caraşiirdquo Procedeul nominaţiei prin metonimie e destul de productiv icircn hidronimie Să se compare şi alte nume de bălţi lacuri şi gacircrle de acest fel Crapul Plătica Ghibanul (Bibanul) Goghia Ştiuca

Ciuta poiană icircn pădurea Vărzăreştilor (Nisporeni) Izvorul Ciutei iz-vor icircn hotarul satului Teleşeu (Orhei) Pacircracircul Ciutelor afluent al Bacirc-cului icircn raionul Călăraşi Valea Ciutei cu varianta Valea Ciuţii vale pe teritoriul comunei Logăneşti (Hacircnceşti) După cum se poate observa locurile menţionate sunt situate icircn zona codrilor Lăpuşnei şi Orheiu-lui denumirile lor vizacircnd habitatul ciutelor a graţioaselor animale de pădure pe care noi le mai numim şi căprioare Omul de la ţară icircnfră-ţit cu ogorul şi pădurea niciodată n-a fost indiferent faţă de locurile pitoreşti şi atrăgătoare din preajma sa de aceea le-a conferit cele mai alese calificative Căprioara Căpriţa Hulubiţa Găinuşa Facircntacircna Cu-cului Poiana Ciutei Or icircnsuşi omul şi-a atribuit ca semn de distincţie denominativă cuvinte-nume din lumea fiinţelor naturii Cerbu Cerbea-nu Ciută Ciuteş Cucoară Cucu Păun Turtureanu Vrabie etc Ciutele sunt personaje alegorice prezente icircn multe creaţii folclorice (basme legende) Scriitorii poeţii le acordă calificative dintre cele mai sugesti-ve bdquoDin tufe dese cu foşnet iute răsări o ciută cenuşie pe picioare-le-i subţiri şi sprintenerdquo (M Sadoveanu) bdquoIcircmprejuru-ne s-adună () Bouri nalţi cu steme-n frunte Cerbi cu coarne rămuroase Ciute sprintene de munte ()rdquo (M Eminescu)

Coroiul deal icircmpădurit cu terenuri accidentate la nord-vest de or Hacircnceşti Pădurea Coroilor porţiune a zonei codrilor Lăpuşnei to-

132 R O M Acirc N Ăponim istoric (a 1615) Valea Coroiului vale icircn cuprinsul moşiei satu-lui Tomai (Leova) Aceste toponime au la bază termenul ornitologic coroi nume dat unor păsări răpitoare asemănătoare cu uliul Pasărea coroi cunoscută şi cu denumirile vultur (de stepă) vultan hultan se hrăneşte cu vietăţi zburătoare mai mici inclusiv cu păsări domestice icircndeosebi găini şi pui de găină răţuşte şi boboci Icircn antroponimie ter-menul şi-a găsit răspacircndire mai icircntacirci ca poreclă din care au rezultat apoi numele de familie Coroi Coroianu Coroiescu Documentele vechi atestă şi cacircteva nume de localităţi provenite de la antroponime Coro-ieni Coroieşti (sec XVI-XVII)

Cula racircu afluent pe dreapta al Răutului la Breanova (Orhei) Izvo-răşte icircn preajma localităţii Izvoreni (anterior Fundul Culii Ungheni) Lungimea 40 km Are direcţia de la vest spre est Altitudini 300-350 m la izvoare şi 37 m la vărsare Acumulează apele mai multor racirculeţe şi pacircraie Hulboaca Odaia Ursoaia Toloaca Dacircrnovăţul Vrabia Dolina Dişcova (pe dreapta) Măgurele Culişoara Icircmpuţita Susuroaia Odăi-ţa Prihodiştea Cumpăna Ţarna Bahul (pe stacircnga) Icircn valea Culii sunt aşezate satele Izvoreni Bogheni Rădeni Hirova Săseni Ghetlova Puţintei Viprova Dişcova Morozeni şa

Prima menţiune documentară a hidronimului datează din 1436 Prin-tr-un hrisov al voievozilor Ilie şi Ştefan i se dăruiesc lui Hodco două lo-curi pustii pe Cula pentru a-şi icircntemeia două sate bdquocu hotarele de care acestea vor avea nevoierdquo [10 vol I p 216-217] Unul dintre cele două sate nou-icircntemeiate a fost Deteleva (Ghetlova de astăzi) după cum reiese dintr-un document din 1546 prin care Petru Rareş icircntăreşte lui Balcu bdquojumătate de sat ce este pe Cula anume Detelevardquo cumpărată de la Marica fiica lui Ivanco pacircrcălab care o cumpărase de la Marena fiica lui Hodco [11 veacul XVI vol I p 465] Mai multe locuri moşii şi sate de pe Cula apar menţionate şi icircn secolele următoare (XVII-XIX) [12 p 68 86 206 252 460 şa]

Hidronimul Cula nu poate fi explicat prin apelativul culă bdquoturn circular cupolă boltărdquo cum au icircncercat să facă aceasta unii etimologişti Noţiu-nile icircn cazul dat sunt incompatibile De fapt hidronimul este de origi-ne turcică avacircnd ca etimon cuvacircntul kul kol bdquovale racircurdquo Acest lexem a existat icircn limba turcică comună şi e cunoscut icircn aproape toate limbile turcice actuale v tcc gol kol kul bdquoloc josrdquo bdquoşesrdquo bdquodepresiunerdquo bdquovalerdquo

i t i n e r a r l e x i c a l 133

bdquoracircurdquo tăt kul bdquoracircpărdquo bdquoramificaţie braţ de racircurdquo bdquoalbie de racircu uscatărdquo tc kol bdquobraţ de racircurdquo k-kalp kol bdquoaracircc micrdquo bdquobraţ de racircurdquo bdquoafluentrdquo Aici se cuvine a fi luat icircn considerare şi mong gol bdquoracircurdquo bdquodefileu trecătoarerdquo bdquovale adacircncă şi icircnchisă hacircrtop zonoagărdquo oset kul bdquolacrdquo (element lexi-cal icircmprumutat din limbile turcice)

Cu tcc gol kol kul bdquovalerdquo bdquoracircurdquo pare să fie icircnrudit etimologic găg kulak bdquovale vacirclceardquo bdquoracircpărdquo de la care s-au format microtoponimele din sudul republicii Kulaa Baalar bdquovalea viilorrdquo Ingea Kulak bdquovalea (racircpa) icircngustă stracircmtărdquo Ketenikrsquo Kulaa bdquovalea cacircnepărieirdquo Kacircr Kulaa bdquovalea cacircmpuluirdquo Icircn regiunile asiatice cu populaţii turcice se icircntacirclnesc multe hidronime formate cu acest component Sangan Gol bdquoracircul albrdquo Şara Gol bdquoracircul galbenrdquo Karakol bdquoracircul negrurdquo (de fapt bdquoracircul care izvorăşte din pămacircnt din izvoarerdquo) Naracircnkol bdquoracircul icircngustrdquo Saracirckul bdquoracircul galbenrdquo Numele racircului din Basarabia pare să fi fost preluat dintr-o regiune asi-atică sau eventual creat pe loc de o veche populaţie turcică (cumani)

Furnicarul locuri icircn zonele de pădure vale icircn hotarul satului Costeşti (Ialoveni) parte de pădure lacircngă satul Cărpineni (Hacircnceşti) teren agricol icircn cuprinsul moşiei comunei Selişte (Nisporeni) Toponimul reproduce apelativul furnicar bdquoridicătură mică de pămacircnt care adăpos-teşte o colonie de furnici muşuroirdquo Icircn zonele respective au fost icircnre-gistrate şi derivatele onimice provenite direct de la etimonul primar furnică bdquoinsectă mică neagră sau roşie care trăieşte icircn coloniirdquo acestea fiind formate cu suf -oaia ndash Furnicoaia vacirclcea la nord-est de satul Coti-hana (Cahul) cu suf -os(ul) ndash Furnicosul deal odinioară icircmpădurit la sud de Sineşti (Ungheni) teren agricol fostă pădure icircn preajma satu-lui Drăsliceni (Străşeni) Numele topice icircn discuţie formează un areal onimic compact icircn zonele de pădure unde datorită solului bine afacircnat şi bogat icircn substanţe hrănitoare furnicile icircşi aleg locul de vieţuire

1 Gh Ghibănescu Ispisoace şi zapise vol VI partea II Iaşi 19332 Роспись землевладения и сословного строя населения Бессарабии по данным переписи 1817 года Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиcсии vol III Chişinău 19073 Localităţile Republicii Moldova vol I-IX Chişinău 1999-2010

Referinţebibliografice

134 R O M Acirc N Ă4 Бессарабская губерния в 1870-1875 годах Перепись населенных мест Chişinău 19125 Первая всеобщая перепись населения Российской Империи Бессарабская губерния 1897 год Sankt-Pe-tersburg 19056 Zamfir Arbore Dicţionarul geografic al Basarabiei Chi-şinău 2001 (după ediţia I Bucureşti 1904)7 Enciclopedia Romacircniei Bucureşti vol II partea I 19358 Итоги Всесоюзной переписи населения 1970 года по Молдавской СС Chişinău 19729 Dicţionarul statistic al Republicii Moldova Chişinău vol I-IV 199410 Documenta Ramaniae Historica A Moldova Bucu-reşti vol I 1975 şi urm11 Documentele privind istoria Romacircniei A Moldova Bu-cureşti veac XIV-XV vol I 1954 veac XV vol II 1954 veac XVI vol I-III 1955 veac XVII vol IV 195612 Aurel Sava Documente privitoare la tacircrgul şi ţinutul Or-heiului Bucureşti 194413 Marian Jurkowski Ukrainska terminologia hydrogra-ficzna Wrocław-Warszawa-Krakoacutew-Gdańsk 197114 Т А Марусенко Материалы к словарю украинских географических апеллятивов Полесье Moscova 196815 Э М Мурзаев Словарь народных географических терминов Moscova 198416 Makc Фасмер Этимологический словарь русского языка vol I-IV Moscova 1964-197317 Dicţionarul elementelor romacircneşti din documentele sla-vo-romacircne 1374-1600 Bucureşti 198118 L T Boga Documente basarabene Mărturii hotarnice vol XX Chişinău 193819 Recensămintele populaţiei Moldovei din anii 1772-1773 şi 1774 Moldova icircn epoca feudalismului Chişinău vol VII părţile I-II 197520 Списки населенных мест Российской Империи Бессарабская губерния 1859 год Sankt-Petersburg 186121 Totalurile recensămacircntului unional al populaţiei din RSS Moldova din anul 1989 Chişinău 199022 Moldova icircn epoca feudalismului Chişinău vol I 1961 vol II 1978 vol III 1982 vol IV 1986 vol V 1987 vol VI 1992 vol VII 1975 vol VIII 1998 vol IX 2004 vol X 2005

I T I N E R A R L E X I C A L 135

Vladimir ZAGAEVSCHINume de familie romacircneşti arhaice şi derivatele lor icircn zone periferice şi insulare

Icircn nordul Basarabiei icircn Bucovina şi icircn gene-ral icircn nordul Moldovei istorice icircn Transnis-tria ndash de la Nistru pacircnă la Bug şi chiar pacircnă la Nipru zone periferice şi insulare ale terito-riului lingvistic dacoromacircn icircn care romacircnii moldoveni conlocuiesc de secole icircn contact nemijlocit cu alte popoare ruteni ucraineni ruşi polonezi ndash icircn aceste zone spuneam se icircntacirclnesc nume de familie icircn forme morfolo-gice arhaice dar şi derivatele lor cu sufixe de origine ucraineană rusă poloneză

Despre aceste teritorii parcurse de către Geo Bogza cu autobuzul de la Cernăuţi la Lipcani (nordul Basarabiei) scriitorul romacircn scria icircn proza Basarabia ţară de pămacircnt următoarele

bdquoIcircn bucata aceasta de ţară care se şi cheamă Basarabia-Bucovina sicircnt sate babilonice icircn care trăiesc [] cacircte patru cinci neamuri deo-sebite de oameni Sicircnt Ruteni şi Ruşi Romacircni moldoveni şi Romacircni bucovineni Nemţi Ovrei şi Polonezi galiţieni fiecare cu idiomul lui Icircn autobuzul care pleacă din Cernăuţi spre Basarabia se icircncrucişează limbile tuturor acestor neamuri Icircn afară de moldoveneasca domoală şi molcomă celelalte feluri de vor-bire au ceva repezit şi scracircşnit de trăsură care

VZ ndash conf univ dr Facultatea de Litere USM

Domenii de cercetare fonetica dialectologia

gramatica istorică a limbii romacircne Cursuri speciale

elaborate Probleme de fonologie Probleme de

ortografie a limbii romacircne Bazele teoretice ale

ortografiei şa Autor a peste 250 publicaţii ştiinţifice

inclusiv monografiile Culorile accentului (1988)

Studii de gramatică dialectală comparată (1990)

manualele (icircn colab) Curs de dialectologie romacircnă

(1991) Curs de gramatică istorică a limbii romacircne (1991) Fonetica (1993)

Participant la numeroase icircntruniri ştiinţifice naţionale

şi internaţionale

136 R O M Acirc N Ăpătrunde cu roţile icircntr-un pietriş Vorbele icircmpănate excesiv cu consoa-ne pacircracircie şi trosnesc pe vacircrful limbii şi icircntre dinţi puşi parcă de fiecare dată să suporte un tir rapid de mitralierărdquo

Icircn zona transnistriană cuprinsă atacirct icircn spaţiul Republicii Moldova cacirct şi icircn spaţiul ucrainean icircn care romacircnii moldoveni s-au aflat secole la racircnd izolaţi de conaţionalii lor din ţară (Metropolă) au păstrat forme morfologice arhaice cel puţin la numele de persoane dacă nu şi la nu-mele comune (apelative) de la care provin Este vorba de numele de familie provenite de la substantive şi calificative masculine şi neutre la singular (N Ac) cu articolul hotăracirct -l conservat

Se ştie că articolul hotăracirct -l de la N Ac singular s-a păstrat icircn vorbire pacircnă icircn secolul al XVI-lea Icircn primele monumente scrise pot fi icircntacirclnite de acum multe cazuri cacircnd articolul -l icircncepuse a nu mai fi pronunţat [Densusianu 1961 109] Totuşi tratacircnd un subiect de la nivelul aces-tui secol şi căutacircnd să redea cu exactitate particularităţile lingvistice ale epocii scriitorul clasic Constantin Negruzzi icircşi intitulează cunoscuta sa nuvelă anume Alexandru Lăpuşneanul cu -l păstrat1

Icircn secolul următor al XVII-lea reducerea articolului s-a intensificat iar de prin secolul al XVIII-lea -l a icircncetat să mai fie pronunţat [Graur 1965 148] Dispărut din aproape toate graiurile dacoromacircne artico-lul -l mai poate fi icircnregistrat azi icircn ţara Moţilor (Munţii Apuseni) unde substantivele comune articulate (lupul ursul) se icircntacirclnesc frecvent ală-turi de cele nearticulate (lupu ursu) [Avram 1959 458 şi urm]

Articularea cu articolul hotăracirct -l s-a păstrat ca o notă arhaică a structu-rii morfologice a limbii romacircne icircn scrierile cronicarilorGrigore Ureche Bacircrlădeanul Cazacul Creţul Iancul Lăpuşneanul Lungul Mihul Onciul Radul Şchiopul Tăutul VladulMiron Costin Banul Băleanul Cataragiul Cacircrnul Dincul Drăguţăscul Hacircncul Marcul Radul Şchiopul Tăutul şaIoan Neculce Bănariul Bracircncoveanul Cacircrnul Ciobanul Cornescul De-diul Drăguţescul Dulgheriul Hacircncul Lupul Mirescul Sandul Sacircrbul Tăutul Turcul Uşurelul şaRadu Popescu Bracircncoveanul Pacircrvul Radul VlădesculRadu Greceanu Bălăceanul Milcoveanul Pacircrvul Vlădescul şa

I T I N E R A R L E X I C A L 137

Icircn secolele următoare un număr mic de persoane icircn special bucovineni au continuat să icircşi semneze numele de familie cu -l Nanul Onciul2 Pum-nul3 Sorbul [Graur 1965 148] Grecul Isopescul etc [Rusu 1984 219 cu trimitere la S Pop icircn bdquoRevista Fundaţiilorrdquo VIII 1941 430]

Pentru numele comune apelative icircn varianta literară articolul ho-tăracirct -l a urmat să fie notat icircn scris pacircnă actualmente respectacircndu-se astfel tradiţia grafică principiul tradiţional-istoric icircn ortografie Pen-tru numele proprii icircnsă (toponime antroponime) efectele evoluţiei au fost transmise şi păstrate cu fidelitate (de ex Chetrosu Codru Nistru Ulmu ndash toponime Lungu Negru Munteanu Tăutu Ţapu ndash antroponi-me)

Totuşi la ora actuală icircn graiurile moldoveneşti periferice şi insulare din Transnistria (raioanele din stacircnga Nistrului ale Republicii Moldo-va) şi din enclavele Ucrainei de est (regiunile Dnepropetrovsk Do-neţk Zaporojie Lugansk Nikolaev Kirovograd) articolul hotăracirct -l s-a menţinut la numele de familie transmiţacircndu-se prin actele deţi-nătorilor lor pacircnă icircn zilele noastre4 Astfel se şi explică faptul că icircn Re-publica Moldova prin ziare reviste alte mijloace mass-media ghiduri de telefoane şa poţi icircntacirclni tot mai des aşa nume de familie ca Al-bul Basicul Basiul Bodiul Cazacul Creţul Dacircnul Dacircrul Dodul Dorul Gacircnjul Griţcul Grosul Isaicul Josul Lungul Lupul Muncescul Nicul Racul Robul Roibul Sandul Sacircrbul Scurtul Serbul Şerbul Şerpul Stacircr-cul Surdul Turcul Ţicul Ursul şa ale căror purtători ndash oameni de stat savanţi muzicieni ziarişti studenţi oameni de racircnd ndash sunt originari de prin părţile locurilor amintite Fenomenul lingvistic arhaic vorbeşte şi despre vechimea satelor moldoveneşti icircn zonele din stacircnga Nistrului ale Republicii Moldova şi din Ucraina de est pacircnă la Bug şi chiar pacircnă la Nipru

Icircn zonele periferice limitrofe şi cu atacirct mai mult icircn cele insulare cum este spaţiul transnistrian numele de familie icircn faza cu -l păs-trat (conservat) au dat naştere şi la derivate s-au adaptat icircntr-un fel sau altul icircn anumite şi diverse circumstanţe ale convieţuirii in-teretnice la modelele derivative slave anexacircnd la numele radicale romacircneşti şi cacircte un sufix fie de tip rusesc fie ucrainean sau po-lonez

138 R O M Acirc N ĂDerivate cu sufixe ruseşti eventual bulgăreşti5ndash cu sufixul -ev Bobacirclev (Bobul + -ev) Dodacirclev (Dodul + -ev) Ghincu-lev (Hacircncul + -ev)ndash cu sufixul -ov Barbulov (Barbul + -ov) Ghinculov6 (Hacircncul + -ov) Lupulov (Lupul + -ov) Radulov (Radul + -ov) Orbulov (Orbul + -ov)

Derivate cu sufixe ucraineştindash cu sufixul -eac Bambuleac (Bumbul + -eac)7 Biciuleac (Biciul + -eac) Bobuleac var Bubuleac (Bobul + -eac) Creţuleac (Creţul + -eac) Friptuleac (Friptul + -eac) Guţuleac (Guţul + -eac) Lupuleac (Lupul + -eac) Maguleac (Magul + -eac) Mihuleac (Mihul + -eac) Moftuleac (Moftul + -eac) Niţuleac (Niţul + -eac) Petruleac (Petrul + -eac) Ro-buleac (Robul + -eac) Rusuleac (Rusul + -eac) Sanduleac (Sandul + -eac) Săuleac (Seul var Săul + -eac) Surduleac (Surdul + -eac)ndash cu sufixul -enco8 Cerbulenco (Cerbul + -enco) Guţulenco (Huţul + -enco) Niţulenco (Niţul + -enco) Onciulenco Unciulenco (Onciul + -enco) Sandulenco (Sandul + -enco) Sacircrbulenco var Sărbulenco9 Serbulenco (Sacircrbul + -enco) Scurtulenco (Scurtul + -enco) Ursulenco (Ursul + -enco)ndash cu sufixul -ciuc10 Lupulciuc (Lupul + -ciuc)

Derivate cu sufixe de origine polonezăndash cu sufixul -schi11 Cuculschi12 (Cucul + -schi) Sandulschi (Sandul + -schi)

Derivate cu două sufixe de origine est-slavăndash sufixul ucrainesc -enco plus sufixul rusesc -ov Scurtulencov (Scurtul + -enco + -ov) Ursulencov (Ursul + -enco + -ov)

Al Graur [1965 80] consideră că derivatele cu sufixul dublu -encov ar caracteriza numele de familie bieloruse Pentru Basarabia Bucovina Transnistria icircnsă e puţin probabil am spune să fi fost influenţaţi icircntru-cacirct aceste teritorii nu au graniţă comună cu Bielorusia

După dispariţia de prin secolul al XVIII-lea din vorbire a articolului -l de la substantivele şi calificativele masculine şi neutre procesul de amplificare a numelor de familie romacircneşti cu sufixe de origine slavă orientală (rusă dar mai ales ucraineană) a continuat De data aceasta icircn Basarabia şi Bucovina sufixele se adăugau la substantive şi califica-tive cu -l dispărut

I T I N E R A R L E X I C A L 139

Derivate cu sufixe ucraineştindash cu sufixul -eac Bracircnzeac (Bracircnză + -eac) Frăsacircneac (Frăsina + -eac) Zineac (Zina[ida] + -eac)ndash cu sufixul -enco Abramenco (Abram Avram + -enco) Babenco13 (Bob + -enco) Bondarenco (Bondar + -enco) Botnarenco (Botnar Butnar + -enco) Cazacenco (Cazacu Cazac + -enco) Cherdivarenco14 (Cherdivară lt pierde vară + -enco) Cumatrenco (Cumătru + -enco) Danilenco (Dănilă + -enco) Dicusarenco (Dicusară lt de cu seară + -enco) Macircrzenco (Macircrza lt tăt macircrza + -enco) Mihalcenco (Mihalcea + -enco) Morarenco (Moraru morar + -enco) Rotarenco (Rotaru rotar + -enco) Sidorenco (Isidor Sidor + -enco) Vasilenco (Vasile + -enco) Voloşenco (Voloh valah + -enco)ndash cu sufixul -ciuc Abramciuc (Abram Avram + -ciuc) Bodnarciuc Botnarciuc (Botnaru Butnaru butnar + -ciuc) Bondarciuc (Bon-dar bondar + -ciuc) Cimbriciuc (Cimbru lt cimbru + -ciuc) Cornei-ciuc (Cornel + -ciuc) Dascalciuc (Dascăl + -ciuc) Franciuc (Francu Frangu lt franc + -ciuc) Garganciuc15 (Gorgan lt gorgan + -ciuc) Gav-rilciuc (Gavril + -ciuc) Iliciuc (Ilie + -ciuc) Irimciuc (Irimia + -ciuc) Macarciuc (Macar Macarie + -ciuc) Marinciuc (Marin + -ciuc) Marianciuc (Marian + -ciuc) Mateiciuc (Matei + -ciuc) Maximciuc (Maxim + -ciuc) Moscalciuc (Moscalu moscal + -ciuc) Nicolaiciuc (Nicolae + -ciuc) Onofreiciuc (Onufrie Onofrei + -ciuc) Ostapciuc (Eustafie pop Ostap + -ciuc) Palanciuc (Palanca16 + -ciuc) Panciuc (Pan polon pan + -ciuc) Procopciuc (Procopie + -ciuc) Pavelciuc (Pavel + -ciuc) Romanciuc (Roman + -ciuc) Vacarciuc (Văcaru văcar + -ciuc) Vasilciuc (Vasile + -ciuc) Voloşciuc (Voloh valah + -ciuc)ndash cu sufixul -iuc17 Banariuc (Bănaru lt bănar18 + -iuc) Bracircnzaniuc (Bracircnză + -an + -iuc) Butnariuc (Butnaru + -iuc) Cadraniuc (Cadran + -iuc) Caliniuc (Călin + -iuc) Catraniuc (catran lt tc katran + -iuc) Costiuc (Constantin Costi + -iuc) Cuciuc (Cuc cuci + -iuc) Guştiuc (gust + -iuc) Harmaniuc (harman19 + -iuc) Lazariuc (Lazăr + -iuc) Martacircniuc (Martin + -iuc) Pacircslariuc (Pacircslaru + -iuc) Poştariuc (Poşta-ru + -iuc) Romaniuc (Roman + -iuc) Sapaniuc20 (săpun + -iuc) Smacircn-tacircniuc (smacircntacircnă + -iuc) Ştefaniuc (Ştefan + -iuc) Ţacircmbaliuc (Ţacircmba-lă Ţambal + -iuc)

140 R O M Acirc N ĂIcircn concluzie putem spune că nomenclatura numelor de familie romacirc-neşti amplificate cu sufixe de origine slavă (rusă ucraineană poloneză) este deosebit de bogată procedeul derivării dovedindu-se a fi foarte pro-ductiv caracterizacircnd icircndeosebi partea de nord-est a teritoriului lingvistic dacoromacircn ceea ce confirmă opinia conform căreia bdquocreaţiunea deriva-telor este mai bogată icircn Moldovardquo [Constantinescu 1963 XVI]

Acest colorit al derivatelor sporeşte capacitatea de identificare a per-soanelor care poartă nume de familie provenite de la acelaşi cuvacircnt-radical romacircnesc adăugacircndu-li-se totodată şi o nuanţă care exprimă originea deţinătorului numelui din cutare sau cutare zonă dialectală limitrofă sau insulară (de ex Ursu Ursul Ursuleac Ursulenco Ursuleţ Ursulescu şa)

Faptul că nume de familie de tipul Ursu Ursuleac Ursulenco şa se icircn-tacirclnesc şi icircn alte zone ale masivului lingvistic dacoromacircn se datorează migraţiilor interregionale interzonale circulaţiei interdialectale şi in-teretnice a persoanelor

1 Icircn ediţiile ulterioare unii editori neglijacircnd specificul lingvistic al secolului au adaptat titlul nuvelei la normele literare icircn vigoare Lăpuşneanu2 Personalitate cunoscută Dimitre Onciul (1856-1923) istoric romacircn profesor la Universitatea din Bucureşti preşedinte al Academiei Romacircne (1920-1923) autor al monografiei Din istoria Bucovinei [Universitas Chişinău 1992 104 p]3 Personalitate cunoscută Aron Pumnul (1818-1866) profesor lingvist şi patriot romacircn dascălul lui M Emi-nescu4 Articolul hotăracirct -l s-a păstrat şi icircn toponimia din Valea Ampoiului (jud Alba Ardeal) după cum aflăm dintr-o cronică semnată de Maria Cosniceanu icircn bdquoRevistă de lingvistică şi ştiinţă literarărdquo Chişinău 1966 nr 6 p 995 Sufixele slave -ov şi -ev au o funcţie patronimică Icircn do-cumentele slave vechi erau folosite pentru a forma patro-nime Manev bdquoal Maniirdquo sau bdquoal lui Maneardquo Sub regimul austriac icircn Bucovina multe nume de familie romacircneşti au fost slavizate Barbulov Buzatov şa [vezi Constanti-nescu 1963 LIX şi LXV]6 Personalitate cunoscută Iacob Ghinculov (1800-1870) pedagog şi lingvist romacircn născut la Ovidiopol

Note

I T I N E R A R L E X I C A L 141

jud Tiraspol Icircn 1840 publică la Sankt Petersburg lucrarea Начертание правилъ валахо-молдавской грамматики7 Bumbuleaacutec var Bombuleaacutec icircn rostire rusificată ndash Bam-buleaacutec (ca şi rus xорошoacute rostit ndash xaрaшoacute)8 Sufixul ucrainean -enco a pătruns icircn Moldova prin nume străine Cerbulenco Cherdivarenco prin analogie cu Boicenco Cazacenco [vezi Constantinescu 1963 LVIII] Icircn ucraineană acest fel de nume foarte răspacircndit de altfel sunt diminutive cam de acelaşi fel cu cele germane icircn -ing [Graur 1965 80]9 Nume de familie răspacircndit icircn s Cosăuţi jud Soroca Basarabia Vezi Alexei Zagaievschi Vasile Zagaievschi Cosăuţi Comună din preajma Cetăţii Soroca Tipografia Centrală Chişinău 2005 p 344-405 passim Vezi şi la Constantinescu 1963 LVIII10 Sufixul ucrainean -ciuc bdquoa pătruns icircn onomastica ro-macircnă sub regimul austriac Sauciuc lt Sava Vacarciuc lt Văcaru etcrdquo [Constantinescu 1963 LVII] Icircndeplineşte o funcţie diminutivală Numele de familie slav Melniciuc ar corespunde numelui de familie romacircnesc Morăraş11 Numele de familie poloneze icircn -ski sunt la origine ad-jective [Graur 1965 81] Provenienţa lor nu este legată de nume de persoane ci de denumiri geografice Primele nume de familie icircn -ski la ruşi şi ucraineni erau purtate de cnezi şi proveneau de la denumirile proprietăţilor lor Mai tacircrziu numele de familie icircn -ski sunt preluate de pre-oţime dar şi de băieţii din localităţile săteşti care la icircn-scrierea icircntr-un seminar duhovnicesc icircşi adăugau un -ski la numele de familie sau la numele tatălui (Superanskaia 1964 35) Icircn exemplele noastre după cum vedem su-fixul -ski se adaugă la nume de familie (Cucu) dar şi la prenume (Sandu)12 Vezi şi la Constantinescu 1963 LXVI13 Vezi Constantinescu 1963 LVIII ndash Bobencu La noi Babenco icircn rostire rusească (ca şi rus xорошoacute rostit xaрaшoacute)14 Vezi şi la Constantinescu 1963 LVIII15 Gorgan(ciuc) lt gorgan (cf rus kурган) bdquomovilărdquo Gar-gan e o variantă icircn rostire rusească Numele Garganciuc (ca şi Romanciuc Rotarciuc Vacarciuc şi altele) vine să in-firme ideea susţinută de Al Graur [1965 80] precum că bdquoSufixul [-iuk] ia forma -ciuk cacircnd icircnaintea lui i se găseşte un ţ sau un krdquo Acestea sunt două sufixe diferite16 Nume de localităţi săteşti icircn raioanele Drochia Că-lăraşi şi Ştefan Vodă (Republica Moldova) icircn judeţele

142 R O M Acirc N ĂBacău Giurgiu Prahova (Romacircnia) icircn Ucraina (icircntre Nistru şi Bug mai sus de or Soroca şi or Iampol)17 Sufixul -iuc formează diminutive hipocoristice Kostiuk de la Konstantin Pavliuc de la Pavel [Graur 1965 80]18 Dial bănar ndash agent financiar colindătorul din ceată care stracircnge banii cacircştigaţi icircn timpul colindului la Cră-ciun şi a uratului la Anul Nou [DD I 1985 109-110] 19 Dial harman (lt tc) ndash curte ogradă grădină de lacircngă casă [DD V 1986 114-115]20 Sapaniuc ndash de la săpun (icircn rostire rusească)

1 Andrei Avram Despre cauzele dispariţiei lui -l final ndash articol hotăracirct icircn bdquoStudii şi cercetări lingvisticerdquo 10 (3) 1959 p 457-4642 N A Constantinescu Dicţionar onomastic romacircn Edi-tura Academiei Bucureşti 19633 Ovid Densusianu Istoria limbii romacircne vol II Secolul al XVI-lea Editura Academiei Bucureşti 19614 Dicţionar dialectal (DD) vol I-V R Ia Udler V A Co-marniţchi A T Cenuşă V C Pavel A N Dumbrăveanu V F Melnic et al Editura Ştiinţa Chişinău 1985-19865 Anatol Eremia Maria Cosniceanu Nume de persoane (Mic dicţionar antroponimic) Editura Cartea Moldove-nească Chişinău 19686 Alexandru Graur Nume de persoane Editura Ştiinţifică Bucureşti 19657 Valeriu Rusu (coord) Tratat de dialectologie romacircneas-că Editura Scrisul Romacircnesc Craiova 19848 A V Superanskaia Как Вас зовут Где Bы живёте Издательство bdquoНаукаrdquo Москва 1964

Bibliografie

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 143

Emilia OGLINDĂConcurenţa modurilor din perspectiva raportului limbă ndash vorbire

O problemă controversată a lingvisticii con-temporane este cea a dihotomiei limbă ndash vor-bire cercetată de la F de Saussure icircncoace de numeroşi lingvişti preocupaţi să releve dis-tincţiile ce le implică raportul vizat general vs particular social vs individual substanţă vs for-mă etc Icircn Cursul de lingvistică generală saussu-rian sunt disociate două laturi ale limbajului bdquouna esenţială are drept obiect limba care e socială icircn esenţa ei şi independentă de indi-vid acest studiu este numai psihic cealaltă secundară are drept obiect partea individuală a limbajului adică vorbirea inclusiv fonaţiu-nea ea este psihofizicărdquo [32 p 43]

Limba componentă importantă a limbaju-lui are un caracter supraindividual privită de F de Saussure ca o bdquoconvenţie adoptatărdquo şi bdquoo instituţie socialărdquo ea nu este identificată cu celelalte instituţii sociale icircntrucacirct aparţine comunităţii icircn ansamblu ca mijloc universal de comunicare ale cărui elemente sunt actua-lizate icircn vorbire

Unităţile limbii sunt icircncorporate icircn sistemul limbii icircn baza unor reguli accesibile locutori-lor capabili să le folosească pentru a crea texte coerente Icircn felul acesta limba cuprinde atacirct ansamblul sau inventarul de elemente cacirct şi sistemul de reguli ce face posibilă funcţiona-rea lor Recunoscută drept o bdquorealitate psihicărdquo

EO ndash doctor icircn știinţe filologice conf univ Fa-

cultatea de Litere Departa-mentul de limba romacircnă

lingvistică generală și limbi clasice a Universităţii de

Stat din Moldova Domenii de cercetare morfosintaxa

limbii romacircne lingvistica generală romanistica

lingvistica contrastivă Cărţi publicate Lingvistica gene-

rală (materiale didactice) icircn colab 1998 Capitole de

istorie a lingvisticii (material didactic cu texte adnotate) 2005 Lingvistica generală

Compendiu icircn colab 2008 Elemente de morfosintaxă

contrastivă (suport didactic) icircn colab 2010 Introducere

icircn lingvistică icircn colab 2011

144 R O M Acirc N Ălimba nu se atestă doar icircn vorbirea unui individ detaşat de comunitate ci este difuzată icircn icircntreaga masă a vorbitorilor Orice locutor poate să icircn-suşească icircn funcţie de competenţa sa elocuţională o parte a limbii care concomitent este stăpacircnită de toţi membrii comunităţii lingvistice

Din perspectivă trihotomică sunt examinate corelaţiile sistem ndash nor-mă ndash vorbire (E Coşeriu) şi sistemul limbii ndash organizare verbală ndash ma-terialul limbii (L Şcerba) Atacirct E Coşeriu cacirct şi L Şcerba atribuie sis-temului un caracter dinamic conceptul icircn cauză icircnglobează totalitatea unităţilor organizate icircntr-un anumit mod şi regulile de asociere a lor icircn procesul comunicării [35 11] Icircn opinia lui L Şcerba bdquoorganizarea verbalărdquo este mecanismul de vorbire ce se manifestă icircn anumite condi-ţii dezvăluind aptitudinea locutorilor de a icircntrebuinţa corect diverse unităţi lingvistice (cuvinte icircmbinări propoziţii etc)

E Coşeriu defineşte sistemul drept un ansamblu de bdquoopoziţii funcţiona-lerdquo ce cuprind sistemul de posibilităţi reprezentacircnd totalitatea bdquocoordo-natelor care indică căile deschise şi icircnchise ale unei vorbiri inteligibilerdquo Un concept mai amplu este norma ndash bdquoun sistem de realizări obligatoriirdquo acceptate icircn comunitatea de vorbitori iar vorbirea este bdquorealizarea con-cret-individuală a normeirdquo constituind cea mai largă noţiune [13]

Potrivit viziunii coşeriene sistemul şi norma nu constituie bdquorealităţi au-tonome şi opuse vorbirii ci forme care se constată chiar icircn vorbirerdquo [4 p 119] Vorbirea nu este bdquoo realizare a sistemuluirdquo cum considera F de Saussure ci bdquosistemul este o dimensiune a vorbiriirdquo ceea ce demonstrea-ză caracterul complex al acesteia Icircntre unităţile sistemului se stabileşte un raport dinamic eventualele modificări duc la transformarea rapor-turilor dintre elementele limbii şi la restructurarea limbii icircn ansamblu

Limba ndash fenomen cultural ndash serveşte la realizarea unor anumite finali-tăţi exteriorizacircndu-şi potenţele expresive icircn actele comunicative Cau-za eficientă a faptelor de limbă bdquoeste icircn fiecare caz omul care le produce pentru cevardquo [12 p 52]

Prof E Coşeriu emite o serie de principii metodologice de o inestima-bilă valoare icircn lingvistica contemporană reliefacircnd icircn mod pregnant creativitatea şi alteritatea Reputatul savant remarcă interdependenţa dintre principiul creativităţii bdquocomun al tuturor activităţilor culturale adică activităţilor libere ale omuluirdquo [10 p 9] şi schimbare lingvisti-că icircnfăţişacircnd bdquocreativitatea limbajului icircn istoria limbilorrdquo schimbarea

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 145

lingvistică bdquoicircn momentul său iniţial şi originar este totdeauna un act de creaţie individualărdquo [11 p 90]

Icircn deplin acord cu ideile emise de prof E Coşeriu A Martinet opi-nează că funcţionarea limbii presupune diferite bdquoprocese care pot face ca după o lungă perioadă ea să devină de nerecunoscutrdquo [22 p 222] Schimbarea lingvistică rezidă icircn substituirea unor categorii sau forme prin altele şi urmează să fie delimitată de variere interpretată drept co-existenţă şi concurenţă a formaţiunilor eterogene reunite icircn baza unei trăsături comune [24]

Cele relatate sugerează posibilitatea de a investiga concurenţa moduri-lor verbale pornind de la dihotomia limbă ndash vorbire (discurs) Cu apli-care la domeniul morfosintaxei ţinem să comentăm cacircteva aspecte ce ilustrează noţiunile menţionate Caracterul dinamic al relaţiilor siste-mice la acest nivel se manifestă prin modificări de ordin gramatical care scot la iveală unele tendinţe evolutive

Structura gramaticală a limbii romacircne constituie un sistem dinamic deschis icircn care acţionează multipli factori ce duc la schimbări lingvis-tice O multitudine de fenomene se declanşează icircn cadrul verbului icircn special al modurilor personale şi nepersonale Performanţele sinoni-mice ale acestora condiţionează inevitabil concurenţa icircn variate am-bianţe unde este lesne de sesizat utilizarea obligatorie şi cea virtuală (posibilă) a formaţiunilor icircn cauză Variaţia liberă a structurilor con-curente este fundamentată pe factori semantici

Să urmărim situaţia semnalată icircn anturaje icircn care concurează icircn cali-tate de sinonime sau echivalente funcţionale conjunctivul infinitivul şi supinul Natura gramaticală a formaţiunilor numite bdquomoduri neper-sonalerdquo determină icircn mare măsură sfera funcţională a acestora Unii savanţi nu recunosc ipostaza predicativă a modurilor nepersonale numindu-le bdquoforme verbale nepredicative nonconjunctivalerdquo [20] pe cacircnd alţi specialişti icircn materie le recunosc icircn calitate de formaţiuni pre-dicative [15 p 5-8 23 p 255-265]

Raportul de sinonimie icircntre modurile menţionate este icircntemeiat pe semnificaţiile lor comune Astfel supinul a moştenit din indoeuropea-nă valoarea unei acţiuni virtuale asemenea conjunctivului care pose-dă şi semnificaţie finală ce icircl apropie de infinitiv şi supin [2 p 11-12] Icircn ipostază de sinonime funcţionale membrii corelaţiei infinitiv ndash su-

146 R O M Acirc N Ăpin ndash conjunctiv se află icircn distribuţie defectivă [14 p 124] icircntrucacirct se atestă nu numai icircn contexte identice dar şi diferite

Icircn cele ce urmează ne vom referi preponderent la ambianţele icircn care modurile icircn cauză sunt utilizate drept cuvinte determinative icircn poziţie postnominală raportate la substantive şi substitutele acestora şi icircn pozi-ţie postverbală icircn icircmbinare cu unele categorii de verbe Este de reţinut că icircn procesul comunicării formele icircn discuţie sunt icircntrebuinţate icircn condiţii speciale ceea ce implică fenomene ca dislocarea şi inversiunea elemente-lor componente ale sintagmelor inserarea sau omiterea unor instrumente gramaticale (prepoziţii şa) Asemenea structuri icircşi extind aria de utilizare icircn diverse stiluri funcţionale de exemplu icircn cel beletristic

Icircn limba romacircnă infinitivul şi mai rar supinul postsubstantival pot fi substituite prin conjunctiv fiind uneori distanţate icircn raport cu unitatea dominantă Materialul disponibil conţine numeroase mostre de acest fel bdquonăzuinţele desperate de a-şi icircnfracircna pornirile inimiirdquo [30 p 70] bdquogestul gratuit al chelnerului de a-i scutura nişte făracircmituri imagina-rerdquo [7 p 146] bdquoNu-şi putu ascunde gestul pe care orice femeie l-ar fi făcut să măsoare cu ochi de gospodină odaiardquo [7 p 194] bdquoAtacircta doar că a găsit un mijloc mai inteligent să mă intrigerdquo [7 p 149] bdquoau cău-tat dacă nu există un alt mijloc mai sigur de aflat adevărulrdquo [25 p 55] bdquoşi anume declaraţia ei de neputinţă ca un dat care nu putea fi icircnvins de a-l părăsi pe Petricărdquo [27 p 179]

Exemplele relevate supra denotă posibilitatea de a icircnlocui aproape fără restricţii infinitivul postnominal prin conjunctiv A se compara năzu-inţele desperate să-şi icircnfracircneze pornirile gestul gratuit al chelnerului să-i scuture nişte făracircmituri gestul de a-şi măsura cu ochii odaia decla-raţia ei să-l părăsească

Atunci cacircnd infinitivul este anticipat de prepoziţia icircn o atare operaţie nu este realizabilă bdquoare o putere colosală icircn a tăceardquo [27 p 89] are o putere colosală icircn să tacă () bdquoDa dar forţele ei icircn a şi-l impune fuseseră mai puternicerdquo [27 p 259] forţele ei icircn să şi-l impună ()

Prepoziţia-morfem de marcă a bdquosupinelor-adjectiverdquo comportă un grad sporit de desemantizare icircn opoziţie cu cele ce indică destinaţia sau finalitatea Aici vom aminti şi formaţiunile ce includ negaţia ne- apropiate ca valoare de locuţiunile adjectivale bdquoClipe rare de neuitat nici nu ştiu cacircnd şi unde ne-am despărţitrdquo [27 v 1 p 147] Clipe rare

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 147

ce nu pot fi uitate clipe memorabile bdquoBa te rog să păstrezi o amintire de neşters a acestor cliperdquo [27 v 1 p 501] să păstrezi o amintire ce nu poate fi ştearsă amintire persistentă bdquoCe ştim noi ce poate zgudui spi-ritul unui fizician o comportare stranie de neexplicat pe cale raţionalărdquo [27 p 67) o comportare stranie inexplicabilă Transformările fraze-lor de mai sus dezvăluie sensul modal de imposibilitate şi cel calificativ Astfel bdquosupinulrdquo ce inserează negaţia ne- este substituibil prin adjec-tive şi nu prin modurile concurente nominalizate ceea ce confirmă ideea despre sintagmele menţionate ca bdquolocuţiunirdquo adjectivale

Dislocarea elementelor componente ale icircmbinărilor Substantiv + Verb (Inf) nu icircmpiedică de regulă substituirea semnalată bdquoNevoia sufle-tului măriei tale de a desface o tainărdquo [31 p 387] Nevoia sufletului măriei tale să desfaci o taină

Cacirct priveşte conjunctivul sunt de relevat variate ambianţe icircn care acest mod icircşi manifestă potenţele funcţionale Icircn poziţie postnominală se asociază atacirct cu substantivele concrete cacirct şi abstracte bdquoeliminacircndrdquo frecvent infinitivul şi supinul Iată cacircteva mostre concludente ce conţin conjunctivul icircn poziţia semnalată bdquoMinisterul n-are dreptul şi calitatea să intervierdquo [29 p 215] n-are dreptul de a interveni

De notat unele enunţuri icircn care icircnlocuirea nu are loc fie din cauza for-mei nearticulate a substantivului determinat fie a bdquoparcelăriirdquo subor-donatei atributive bdquoporni cu brutalitate ordinul telefonic cum să i se facă dreptate poetuluirdquo [27 p 265] ordinul cum a i se face dreptate () bdquoMăria ta dă-ne poruncă Să iasă icircnainte cei şase arcaşirdquo [31 p 170] dă-ne poruncă A ieşi icircnainte()

Conjunctivul este icircntrebuinţat icircn ambianţa substantivelor concrete ina-nimate şi animate cele inanimate desemnează obiecte ale perceperii senzoriale substanţa materia somatisme şa iar cele animate comportă marca [- uman] şi [+ uman] bdquoNu mai spune de unde a avut atacircţia bani să-l cumpererdquo [27 p 108] bani pentru a-l cumpăra bdquoEu cred că nu există casă icircn tot cartierul Malache Măcelaru icircn care lemnăria să nu fie lucrată de Scarlatrdquo [8 p 242] bdquoUite acolo faţă ca de prunc uitaţi-vă colea dinţi (Costache deschise gura) să spargi pietre-n elerdquo [8 p 318]

Se atestă frecvent substantivele om femeie bărbat şa succedate de sub-ordonata atributivă al cărei verb predicat la conjunctiv nu se pretează de regulă icircnlocuirii prin infinitiv sau supin bdquoam nevoie de oameni care să

148 R O M Acirc N Ăpoată pune umărulrdquo [29 p 66] bdquonu poate fi om trăitor icircn Ţara Moldovei care să nu dorească sănătate şi izbacircndă măriei salerdquo [31 p 357] bdquoŢie ţi-ar trebui un bărbat voinic şi priceput care să-ţi apere avereardquo [19 p 87]

Ţinem să observăm că raportul atributiv poate fi redat şi de conjunc-tivul din componenţa subordonatelor icircn cauză ce determină un pro-nume (mai cu seamă nehotăracirct demonstrativ negativ) din regentă cineva ceva altul singurul aia (= aceea) unul nimeni etc bdquoEa o să-ţi spună ceva din care să icircnţelegi cacirct de cacirctrdquo [7 p 309] bdquoneavacircnd pe nimeni care să-l zgacirclţacircie şi să-l dea cu capul de pereţirdquo [19 p 53]

Exemplele relevate supra ne pun la dispoziţie un material divers care dezvăluie unele particularităţi funcţionale ale conjunctivului postno-minal Printre factorii de ordin formal ce icircmpiedică substituirea mo-dului dat prin infinitiv supin s-ar cuveni să semnalăm jonctivele care icircn care cum că ca să nu cumva ca şa bdquoa venit de la Cuejdiu un călăreţ la curte la Timiş cu mare rugăminte de la jupacircneasa Anghelina văduva pacircrcălabului ca să nu cumva să lipsească dumneaei comisoaiardquo [31 p 344] cu mare rugăminte ca nu cumva a lipsi dumneaei()

Icircn cazul conjunctivului icircntrebuinţat icircn enunţurile cu subordonate atributive apozitive suprimarea jonctivului ca face posibilă icircnlocuirea menţionată cu excepţia frazelor icircn care este de faţă agentul acţiunii bdquoavea şi el un vis ca orchestra simfonică a Filarmonicii să facă un tur-neu icircn străinătaterdquo [27 p 117] avea şi el un vis orchestra a face un turneu () bdquoIcircnsă Otiliei icirci venise alt gust să se urce chiar pe calul lui Felixrdquo [8 p 67] icirci venise alt gust a se urca chiar pe calul lui Felix bdquoun gacircnd icirci stăruia icircn minte să fugă cacirct mai repede din această casărdquo [8 p 117] un gacircnd icirci stăruia icircn minte a fugi cacirct mai repede() Interesant de semnalat că icircn enunţurile de acest fel valorile atributivă apozitivă şi debitativă sunt greu de demarcat bunăoară bdquoPacircnă atunci aveam de lucru să-mi dau doctoratul să intru icircn icircnvăţămacircntul superi-orrdquo [27 p 78] Pacircnă atunci trebuie să lucrăm să-mi dau doctoratul

Sunt de remarcat frazele ale căror subordonate atributive cumulează valoarea consecutivă redacircnd gradul maxim de intensitate Icircn asemenea enunţuri conjunctivul nu se pretează de obicei substituirii prin infini-tiv bdquoAre o memorie colosală şi o dicţie s-o invidieze teatrul naţionalrdquo [7 p 180] Are o memorie şi o dicţie a o invidia teatrul naţional ()

Conjunctivul este utilizat icircn ambianţa substantivelor cu sens iussiv hortativ perrmissiv bunăoară poruncă racircnduială ordinul sfatul rugă-

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 149

mintea porunca instrucţiunea misiunea invitaţia permisiunea icircnvoirea icircngăduinţa voie şa unele dintre care sunt anticipate de anumite verbe a avea a da a veni a trimite şa de prepoziţia cu şa Icircn anturajele viza-te este ales conjunctivul postnominal icircn detrimentul infinitivului şi al supinului Atunci cacircnd agentul acţiunii este explicit (poate fi şi subiect inclus sau cel logic) infinitivul şi supinul de regulă nu sunt folosite bdquoAm poruncă de la muţa şi de la tuţa să fiu azi icircnapoirdquo [31 p 47] Am poruncă de la muţa a fi azi icircnapoi ()

Icircn unele contexte dislocarea conjunctivului faţă de elementul regent este considerabilă ceea ce facilitează utilizarea deopotrivă a conjunc-tivului şi a indicativului Icircn fraza bdquoErau nişte racircnduieli pe care măria sa poftea să le ţie tainice icircn ceea ce priveşte timpul cacircnd se dă drumul harmasarilor la iepe cum trebuie să fie văzduhul şi luna şi ce ierburi icircnflorite icircn ceaiuri cum să fie casa harmasarilor şi a iepelor cacirctă apă să curgă din cişmele cacirct facircn să fie icircn iesle ce hrană să dai macircnzuluirdquo [31 p 70] la substantivul determinat racircnduieli sunt raportate verbele să fie să curgă să dai alături de poftea să ţie trebuie să fie

Topica inversată asociată dislocării determinatului icircn raport cu deter-minantul său poate influenţa capacitatea conjunctivului de a fi icircnlocuit prin echivalentele sale funcţionale bdquoVoie ca să ne ducem să ne icircnchinăm acelui sfacircnt părinte n-avem decacirct după sfacircnta icircnviererdquo [31 p 395] Voie a ne duce să ne icircnchinăm n-avem

Alături de substantivele determinate concrete ce indică obiecte per-cepute senzorial şi mai cu seamă icircn preajma substantivelor animate icircnlocuirea prin infinitiv supin nu este realizabilă bdquoNu-i nici tacircrg să te strecori printre mulţimerdquo [31 p 252] Nu-i nici tacircrg prin care să te strecori Nu-i nici tacircrg pentru a te strecura ()

Cele relatate supra vin să reliefeze unele enunţuri icircn care aceluiaşi sub-stantiv determinat i se asociază atacirct conjunctivul cacirct şi infinitivul bdquoIcircn după-amiaza acelei zile a fost icircngăduinţă să se veselească slujitorii deci căpitanul Petrea a pus străji ca să nu aibă icircngăduinţă alţi oameni străini a trece la odăirdquo [31 p 361]

Icircn poziţie postverbală modurile analizate servesc la exteriorizarea multiplelor raporturi complementar direct şi indirect a raporturilor circumstanţiale (temporal modal cauzal final concesiv condiţional etc) Prezintă interes contextele icircn care conjunctivul şi echivalentele sale sunt apte a exprima valorile complementară directă şi indirectă

150 R O M Acirc N ĂCu sens complementar direct conjunctivul se asociază cu verbele vo-litive (a vrea a urmări a ţine a pofti a nădăjdui a ţinti a-şi propune a catadicsi a spera şa) cauzative iussive (a determina a pretinde a autoriza a consemna a convinge a icircmpinge a trimite a obliga şa) postulandi (a ordona a pune a cere a porunci a comanda a conjura a dicta a impune şa) hortative (a icircndemna a ruga a (se) sfătui a invita a icircmbia a icircncuraja a icircndupleca a convinge a implora a pofti a reco-manda a povăţui şa) permissive (a permite a lăsa a icircngădui a da voie a-şi rezerva a da icircnvoire şa) etc

Sunt concludente exemplele bdquoAtacirct Ionuţ cacirct şi Nicoară ţinteau să iasă mai cu seamă asupra lui Suleiman-Begrdquo [31 p 268] ţinteau a ieşi bdquoAura catadicsi icircn cele din urmă să-şi ia ochii de pe eroul zileirdquo [7 p 356] Aura catadicsi a-şi lua ochii bdquo icircl sileau să se ia la luptă cu alţi copiirdquo [28 p 30] icircl sileau a se lua la luptă bdquoNu pot s-o fac pe Olimpia asta să icircnţeleagă să nu mai vină pe aici ca să-l iriterdquo [8 p 52] Nu pot s-o fac pe Olimpia a icircnţelege bdquopovăţui pe doamna Bologa să-i refuze mijloacele băneştirdquo [30 p 34] povăţui pe doamna Bologa a-i refuza mijloacele băneşti bdquoIcircn trei luni de zile cacirct fusese oprit de medici să vorbeascărdquo [30 p 96] fusese oprit de medici a vorbi bdquoA venit drept acasă cu toate că făgăduise lui badea Mihalache să treacă pe la eirdquo [16 p 82] făgăduise a trece bdquo gacircndindu-se icircn aceeaşi vreme de unde să icircmprumute parale să aibă fata de drumrdquo [16 p 122] bdquochiriaşul nu consimţise să se mute icircna-inte de Sf Dumitrurdquo [8 p 68] nu consimţi a se muta bdquoPrins icircn detalii poliţiste care mi-au năvălit dezordonat sub condei am uitat să dezvălui mai clar adevăratul icircnţeles al vinovăţiei melerdquo [27 v 1 p 75] bdquoCumin-ţenia o povăţui să lase icircntacircmplării grija de a descurca această icircntacirclnirerdquo [26 p 467] Şi echivalentele funcţionale ale conjunctivului ndash infinitivul şi supinul ndash se icircmbină cu verbele nominalizate de exemplu a porunci a ordona a sili a face a constracircnge a pune a impune a obliga a cere a icircndem-na ruga a pofti a trimite a icircnsărcina a (nu) lăsa a (nu) permite a opri a icircmpiedica a stingheri a icircntrerupe a ajuta a da a deprinde a icircnvăţa etc

De notat exemplele bdquoAceastă reicircntoarcere de bună voie la sclavie m-a făcut a cugeta mult asupra modului de a libera popoarele ce sunt sclave din născarerdquo [1 p 190] bdquoCa s-o facă a odihni măcar cacirct de cacirct admi-nistraţia a rugat-ordquo [16 p 227] bdquoAcum permiteţi-mi a vă glăsui ca un adevărat amicrdquo [1 p 196] bdquoSimpla meserie de pietrar l-a deprins a depăna o tăcere lungă şi plină de miezrdquo [16 p 263] bdquoDistraţi-vă zice că macircine o dau icircndărăt la arsrdquo [27 p 152]

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 151

Icircn romacircna contemporană majoritatea verbelor semnalate se icircmbină preponderent cu modul conjunctiv Acest mod verbal poate substitui icircn variate ambianţe aproape fără restricţii infinitivul şi supinul Icircnlo-cuirea modurilor nepersonale semnalate icircn calitate de complemente directe prin conjunctiv s-a intensificat icircn romacircna contemporană fapt care dezvăluie cunoscuta tendinţă de limitare a icircntrebuinţării infiniti-vului proprie limbilor din arealul balcanic [17 p 69-116 18]

La redarea raportului complementar indirect conjunctivul şi moduri-le nepersonale concurente sunt folosite icircn anturajul verbelor finali (a se oferi a avea grijă a-l icircnvrednici şa) affectuum (a se mulţumi a se teme a se sfii a se milostivi a se bucura a-i fi jale a (nu) se icircndura a se placircnge şa) al verbelor ce indică reuşita icircn realizarea acţiunii condi-ţii suficiente pregătirea pentru icircndeplinirea acţiunii (a se pregăti a sta gata a fi gata şa) evitarea unei situaţii stări acţiuni (a se feri a se opri a se păzi a scuti şa) al verbelor ce exprimă hazardul (a avea noroc a fi sortit a fi blestemat a fi ursit a fi osacircndit a pedepsi şa) etc

Icircn exemplele citate infra sunt redate raporturile icircn cauză bdquoAm avut gri-jă să te scutesc de această situaţierdquo [8 p 94] am avut grijă a te scuti bdquoera fericit s-o ştie pe Anişoara ocupată icircn altă parterdquo [19 p 83] era fericit a o şti ocupată bdquocacirct de tentată mă simt să icircnchid ochii şi să păşesc icircn urma lui orbeşte fără să-mi icircntorc privirile icircndărătrdquo [7 p 233] cacirct de tentată mă simt a icircnchide ochii bdquoDomnul intrase cu o clipă mai icircnainte şi avusese răgaz să se icircnchine la sfintele icoanerdquo [31 p 434] avusese răgaz a se icircnchina bdquoNegrescu o ajutai eu scutind-o să pronunţe un nume odiosrdquo [7 p 154] scutind-o a pronunţa un nume odios bdquoViaţa noastră a creştinilor icircn aceste părţi e blăstemată să fie fără spor şi fără judeţrdquo [31 p 497] e blăstemată a fi fără spor

A se compara bdquonu te icircndura de a mă icircnştiinţa despre starea lucrurilor pe acolordquo [21 p 368] bdquoMă pregăteam a-mi apăra zilele icircmpotriva fiarelor primejdioaserdquo [1 p 125] bdquoaici şi-a urzit icircntacirciul lăicer şi s-a dezvăţat a-i zice bade unui flăcău de aici din satrdquo [16 p 143] bdquose necăjeau icircn baltă la tăiat papură cu cosorulrdquo [31 p 267] se necăjeau să taie papură bdquoNu există nici o măreţie icircn a călca regulilerdquo [34 p 13] bdquosunt unanimi icircn a spune că acuzaţia nu are nici o bază verosimilărdquo [34 p 80]Icircn procesul comunicării se observă intensificarea unor sintagme ce in-serează verbele faziale (incoative finitive) icircn modele de felul V1 (a icircn-cepe) + Prepoz (prin a ) + V2 (Inf) V1 ( a sfacircrşi ) + Prep (prin) +

152 R O M Acirc N ĂV2 (Inf) atestate frecvent icircn unele opere literare dar şi icircn cele cu un conţinut ştiinţific Icircn structurile evidenţiate nu este realizabilă icircnlocui-rea infinitivului prin conjunctiv sau supinbdquoAlexandru Milea sfacircrşi prin a crede că este un fel de a glumirdquo [19 p 25] sfacircrşi prin să creadă () bdquoCa să poată domina icircntr-o zi pe fata boierului icircncepea prin a se lăsa dominatrdquo [19 p 54] icircncepea prin să se lase domi-nat () bdquoicircncepu prin a-i săruta cu frenezie degetele alberdquo [19 p 105] icircncepu prin să-i sărute degetele bdquoTotul s-a sfacircrşit prin a se afla miniştrii săi cunoşteau bine această povesterdquo [34 p 10] bdquoA icircnceput prin a stracircnge dovezi dar nu ştia cum poate acţionardquo [34 p 96]Remarcăm utilizarea modurilor icircn discuţie pe lacircngă adjectivele şi par-ticipiile cu valoare optativă deziderativă (dornic doritor poftitor ne-răbdător icircnclinat şa) adjectivele şi participiile ce denotă capacitatea de a realiza o acţiune (a fi capabil bun vrednic breaz de ceva) adjec-tivele ce exprimă permisiunea icircngăduinţa predispoziţia intenţia de a săvacircrşi acţiunea (icircngăduitor dispus şa) adjectivele ce redau emoţii stări psihologice (onorat bucuros macircndru nerăbdător curios vesel disperat şa) Sunt de menţionat exemplelebdquoSinan Paşa fost icircn cinci racircnduri mare vizir şi mult poftitor să icircnge-nuncheze ţinuturile romacircneştirdquo [19 p 148] poftitor a icircngenunchea bdquonumai tata s-a găsit mai breaz să mă trimită pe minerdquo [28 p 11] s-a găsit mai breaz pentru a mă trimite bdquobăştinaşii erau deprinşi din vea-curi să nu aibă aşezare trainicărdquo [31 p480] băştinaşii erau deprinşi a nu avea aşezare trainică bdquoMoromete era foarte curios ndash şi foarte vesel icircn acelaşi timp ndash să vadă dacărdquo [28 p 46]A se compara bdquonu era nici mai mult nici mai puţin decacirct o operă măreaţă vrednică de a trezi admiraţiardquo [1 p 172] bdquoAcea viaţă nouă de şcolar condamnat a icircnvăţa pe de rost verbe francezerdquo [1 p 184] bdquoOstaşii moldoveni sunt viteji şi meşteri de a macircnui suliţa şi a se apăra cu scutulrdquo [21 p 281]Din cele relatate se desprind următoarele concluzii1 O problemă controversată a lingvisticii contemporane este cea a di-hotomiei limbă ndash vorbire cercetată de la F de Saussure icircncoace de numeroşi lingvişti preocupaţi să releve distincţiile ce le implică rapor-tul vizat general vs particular social vs individual substanţă vs formă etc2 Schimbarea lingvistică rezidă icircn substituirea unor categorii sau for-me prin altele şi urmează să fie delimitată de variere interpretată drept

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 153

coexistenţă şi concurenţă a formaţiunilor eterogene reunite icircn baza unei trăsături comune

3 Structura gramaticală a limbii romacircne constituie un sistem dinamic deschis icircn care acţionează multipli factori ce duc la schimbări lingvis-tice O multitudine de fenomene se declanşează icircn cadrul verbului icircn special al modurilor personale şi nepersonale

4 Performanţele sinonimice ale acestora condiţionează inevitabil concurenţa icircn variate ambianţe unde este lesne de sesizat utilizarea obligatorie şi cea virtuală (posibilă) a formaţiunilor icircn cauză

5 Variaţia liberă a structurilor concurente este fundamentată pe fac-tori semantici Icircntre acestea se stabileşte distribuţia defectivă formele icircn cauză sunt folosite atacirct icircn contexte identice cacirct şi diferite

6 Raportul de sinonimie icircntre modurile conjunctiv infinitiv supin este icircntemeiat pe semnificaţiile lor comune Astfel supinul a moştenit din indoeuropeană valoarea unei acţiuni virtuale asemenea conjunctivu-lui care posedă şi semnificaţie finală ce icircl apropie de infinitiv şi supin

7 Icircn procesul comunicării formele icircn discuţie sunt icircntrebuinţate icircn condiţii speciale ceea ce implică fenomene ca dislocarea şi inversiunea elementelor componente ale sintagmelor inserarea sau omiterea unor instrumente gramaticale (prepoziţii şa)

Referinţebibliografice1 Vasile Alecsandri Opere vol 3 Proză Dramaturgie Editura Literatura Artistică Chi-şinău 19772 Ion Bacinschi Lrsquoinfinitif et les moyens de son remplacement Bucarest 19463 Emile Benveniste Noms drsquoagent et noms drsquoaction en indo-europeacuteen Paris 19484 Eugenia Bojoga Coordonate ale receptării trihotomiei sistem ndash normă ndash vorbire icircn lingvis-tica din fosta URSS icircn bdquoRevistă de lingvistică şi ştiinţă literarărdquo Chişinău nr 5 1996 p 118-1295 Mirela Ioana Borchin Conjunctivul icircn enunţuri performative icircn bdquoAnalele Univ de Vestrdquo Timişoara Seria Ştiinţe filologice XLVIII 2010 p 96-1176 Mircea Borcilă Eugeniu Coseriu şi orizonturile lingvisticii icircn bdquoRevistă de lingvistică şi ştiinţă literarărdquo Chişinău nr 5 p 42-547 Aureliu Busuioc Scrieri alese Editura Literatura Artistică Chişinău 19818 George Călinescu Enigma Otiliei Editura Cartex Bucureşti 20009 Eugeniu Coşeriu Sincronie diacronie istorie Bucureşti 199710 Eugeniu Coşeriu Unitatea limbii romacircne ndash planuri şi criterii icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chi-şinău nr 5-6 1994 p 9-15

154 R O M Acirc N Ă11 Eugeniu Coşeriu Introducere icircn lingvistică Traducere din limba spaniolă de E Arde-leanu şi E Bojoga Cluj 199512 Eugeniu Coşeriu Lecţii de lingvistică generală Editura ARC Chişinău 200013 Eugeniu Coşeriu Sistem normă şi vorbire icircn Teoria limbajului şi lingvistica generală Cinci studii Editura Enciclopedică Bucureşti 200414 Ion Diaconescu Infinitivul icircn limba romacircnă Bucureşti 197715 Ion Diaconescu Moduri nepersonale cu valoare predicativă icircn bdquoLimba şi literatura ro-macircnărdquo XII nr 1 1983 p 5-816 Ion Druţă Piept la piept Editura Cartea Moldovenească Chişinău 196417 Constantin Fracircncu Cu privire la bdquouniunea lingvistică balcanicărdquo Icircnlocuirea infinitivului prin construcţii personale icircn limba romacircnă veche icircn bdquoAnuar de lingvistică şi istorie literarărdquo t 20 Iaşi 1969 p 69-11618 Constantin Fracircncu Conjunctivul romacircnesc şi raporturile lui cu alte moduri Casa Edi-torială Demiurg Iaşi 200019 Victor Eftimiu Romane Editura Cartea Romacircnească Bucureşti 198920 Marc Gabinschi Formele verbale nepredicative nonconjunctivale ale limbii romacircne (pe marginea tratării lor icircn gramatica oficială) Chişinău 201021 Bogdan-Petriceicu Haşdeu Scrieri alese vol I Editura Literatura Artistică Chişinău 198822 Andre Martinet Elemente de lingvistică generală traducere şi adaptare de Paul Miclău Bucureşti 197023 Constantin Ioan Mladin Din nou despre predicativitatea modurilor nepredicative icircn gramatica romacircnească Perspective monografice şi atitudini interpretative wwwupmrofa-cultatistiinteMladinpdf24 Oбщее языкознание Формы существования Функции История языка под редак-цией Б А Серебренникова Moсквa 197025 Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste icircntacircia noapte de război Editura Hyperion Chişinău 199126 Cezar Petrescu Calea Victoriei Duminica orbului Editura pentru Literatură Bucu-reşti 196527 Marin Preda Cel mai iubit dintre pămacircnteni vol 1 Editura Literatura Artistică Chi-şinău 199028 Marin Preda Moromeţii vol 1 Editura 100 + 1 Gramar Bucureşti 199529 Liviu Rebreanu Răscoala Editura de Stat pentru Literatură şi Artă Bucureşti 195730 Liviu Rebreanu Pădurea spacircnzuraţilor Editura Minerva Bucureşti 197231 Mihail Sadoveanu Fraţii Jderi vol 1 Editura Minerva Bucureşti 198132 Ferdinand de Saussure Curs de lingvistică generală Editura Polirom Iaşi 199833 Т Н Свешникова Глагольные и именные конструкции эквивалентные конъюн-ктивным в современном румынском языке (АКД) Москва 198734 Paul Ştefănescu Enigme ale istoriei universale Editura Vestala Bucureşti 200535 Л В Щерба Языковая система и речевая деятельность Наука Ленинград 1974

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 155

Silvia MAZNICAforistica latină icircncercări de clasificare

1 Ţinem să remarcăm ab initio că sub aspect cronologic este necesară o delimitare icircntre expresiile ce icircşi au punctul de plecare icircn rea-litatea romană antică şi cele mai tacircrzii medie-vale sau din altă perioadă Astfel spre deose-bire de sub rosa utilizată de romani sub specie aeternitatis aparţinacircnd filozofului Benedict Spinoza datează din Evul Mediu Aforistica latină tacircrzie conţine majoritatea formulelor solemne utilizate icircn ritualuri formule biblio-grafice expresii consacrate

2 Paremiologia latină provine din mai multe surse Iată cacircteva dintre acestea

a) mitologie ab uno disce omnes bdquodupă unul află-i pe toţirdquo (P Vergilius Maro Eneida II 65-66) timeoacute Danaoacutes et doacutena fereacutentes bdquomă tem şi de duşmanii (danaii grecii) care aduc da-rurirdquo (P Vergilius Maro Eneida II 49)

b) istorie precum alea iacta est bdquozarurile au fost aruncaterdquo (C I Caesar Suetonius De vita XII Caesărum 32) cu referire la trecerea racircului Rubicon icircn anul 49 icircen cucerirea Pontului la Zela icircn anul 47 icircen veni vidi vici bdquoam venit am văzut am icircnvinsrdquo (C I Caesar)

c) ritual sau obicei din realitatea romană ab ovo usque ad mala bdquode la ou pacircnă la mererdquo (fără icircntrerupere de la icircnceputul pacircnă la sfacircrşitul

SM ndash conf univ dr Depar-tamentul de limba romacircnă lingvistică generală și limbi

clasice Facultatea de Litere USM Domenii de interes

morfosintaxa verbului romacircnesc gramatica și lexicologia limbii latine

evoluția limbii latine Au-toare a culegerii de exerciţii Lexicul limbii latine (2007) a materialului didactic Etimo-

logii latino-romacircnești (2009) a monografiei științifice Stu-

diu asupra verbelor eventive icircn limba romacircnă (2011)

156 R O M Acirc N Ăpracircnzului care după obiceiul romanilor icircncepea cu ouă şi se icircncheia cu fructerdquo (Horatius Satīrae I 3 6-7) non semper Saturnalia erunt bdquonu vor fi icircntotdeauna Saturnaliilerdquo (Senĕca Apocolocynthōsis XII 2) sub rosa bdquoicircn tainărdquo

d) dreptul roman necessitas non habet legem bdquonecesitatea nu are legerdquo A avut o largă circulaţie icircn forme uşor modificate Utilizat ca argument suprem icircn cazuri de forţă majoră dar şi pentru a justifica arbitrarul Nemo censetur ignorare legem bdquonimeni nu are voie să nu cunoască legeardquo Necunoaşterea legii nu constituie o justificare a nerespectării ei Nulla regula sine exceptione bdquonici o regulă fără excepţierdquo ndash iniţial din dreptul roman Astăzi aceste cuvinte au un sens mai general realitatea este prea bogată şi contradictorie pentru ca să poată fi supusă unor cata-logări sau icircncadrată icircn formule rigide Res iudicata pro veritate habetur bdquolucrul judecat e socotit adevăratrdquo

e) bibliologie hoc loco bdquoicircn acelaşi locrdquo ibidem bdquoicircn aceeaşi operărdquo idem bdquoacelaşi autorrdquo infra bdquomai josrdquo

f) filozofie a priori bdquoicircnainte de experienţărdquo a posteriori bdquoicircn urma experien-ţeirdquo mens aequa in arduis bdquojudecată cumpănită icircn clipe grelerdquo ndash de nuanţă stoică recomandacircnd stăpacircnire de sine icircn toate icircmprejurările Există şi la Horaţiu Ode II 3 1-2 bdquoaequam memento rebus in arduis servare mentemrdquo (bdquoţine minte păstrează-ţi spiritul calm icircn vremurile grelerdquo)

g) medicină medicus curat natura sanat bdquomedicul icircngrijeşte natura vindecărdquo

3 Pornind de la cele două clasificări (cronologică şi sub aspectul ori-ginii) şi apelacircnd la definiţiile propuse de dicţionare e posibilă o clari-ficare terminologică

Diversă prin componenţa sa frazeologia latină include vocabule ce sunt denumite icircn literatura de specialitate prin mai mulţi termeni ma-xime aforisme proverbe zicători formule solemne utilizate icircn ritua-luri [2] formule utilizate icircn referinţele bibliografice sentinţe cugetări formule uzuale generale [2] expresii consacrate [1] internaţionalis-me [3] locuţiuni [7]

Alături de maxime figurează icircn dicţionar sentinţe aforisme şi apoftegme termeni icircntre care doar specialiştii fac distincţii suple

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 157

Maacutexima f lt lat maxima fr maxime este o formulă lapidară conţinacircnd o cugetare un gacircnd adacircnc sau o normă de conduită [4] gacircndire for-mulată concis exprimacircnd un principiu o normă de conduită etc [5] Drept sinonime sunt propuse sentinţă adagiu aforism

Aforiacutesmul lt fr aphorisme cf gr aphorismos este o judecată care redă icircntr-o formă concisă o părere cu privire la viaţă cugetare care redă un adevăr Sinonimele acestuia sunt sentinţă adagiu maximă cugetare

Sentiacutenţa lt lat sententia fr sentence e definită de dicţionare drept o for-mulă lapidară conţinacircnd o cugetare sau un gacircnd adacircnc o normă de conduită aforism cugetare dicton maximă (rar) apoftegmă parimie (pop) zicere (icircnv) pildă (ir) panseu

Pentru adaacutegiu (livr) lt lat adagium fr adage sunt date icircn calitate de explicaţie sinonimele maximă sentinţă aforism

Observăm că noţiunile enumerate supra au definiţii asemănătoare ele fiind substituite chiar una prin alta

Apofteacutegmă lt fr apophtegme gr apophthegma (livr) formulare aforisti-că memorabilă maximă sentinţă formulată de obicei de o personalita-te celebră (din antichitate)

Dictoacuten lt fr expresie sentinţă (formulată de o personalitate ilustră) devenită proverb exprimă o povaţă sau un gacircnd icircnţelept Sinonime proverb zicătoare maximă

Apoftegmă şi dicton au drept particularitate faptul că aparţin unor per-sonalităţi proeminente

4 Tudor Vianu prezintă succint nişte criterii tranşante ce deosebesc aceşti termeni la nivel semantic şi istoric bdquoMaximele exprimă principii supreme ale acţiunii reguli de viaţă şi datează de la icircnceputurile civi-lizaţiilor fiind bdquoexpresia icircnvăţăturilor morale transmise de către vechii legiuitori şi icircnţelepţi popoarelor lorrdquo apoftegmele icircn schimb bdquosunt le-gate de o icircmprejurare istorică sunt vorbele unui bărbat ilustru icircntr-o icircmprejurare icircnsemnată dar prin valoarea generalizării lor acoperă şi icircn-tunecă amintirea autorului şi a momentului cacircnd au fost pronunţaterdquo Sentinţele se disting prin concizia şi claritatea formulării prin memora-re uşoară şi circulaţie amplă Icircn aforisme accentul cade pe bdquorevizuirea

158 R O M Acirc N Ăunui loc comun a unei păreri icircnrădăcinate acestea pot lua adesea forma paradoxurilorrdquo [6] Maximele sentinţele aforismele şi apoftegmele sunt numite inspirat de T Vianu bdquomanifestări ale trezieirdquo frecventarea lor este similară cu bdquotrezirea dintr-un somn al neştiinţei al rutinei sau al prejudecăţiirdquo [8]

Lapsus linguae bdquogreşeală de vorbire inadvertenţărdquo circulus vitiosus bdquocerc viciosrdquo pro forma bdquode formărdquo etc sunt denumite expresii consacrate [1] sau locuţiuni latine de către unii [7] formule uzuale generale de către alţii [2] Dintre acestea considerăm adecvat termenul expresie consacrată

5 Icircn continuare vom exemplifica fiecare specie a genului reflectiv Aşa-dar paremiologia latină includebull maxime nemo iudex in causa sua bdquonimeni nu este judecător icircn pro-priul său procesrdquo Nu poţi fi imparţial icircn judecarea propriei cauze Igno-rantia non est argumentum bdquonecunoaşterea nu este argumentrdquo errare humanum est bdquoa greşi este omeneşterdquobull aforisme paradoxuri (enunţ contradictoriu şi demonstrabil) summum ius summa iniuria bdquocel mai mare drept cea mai mare nedreptaterdquo (Ci-cero De officiis I 10 33) Aplicarea strictă a legii poate duce la acte de injustiţie bull apoftegme veni vidi vici bdquoam venit am văzut am icircnvinsrdquo (C I Caesar)bull adagii ad imposibilium nulla est obligatio bdquopentru imposibil nu există nicio obligaţierdquo exprimacircnd ideea că debitorul este exonerat de o obli-gaţie icircn cazul icircn care aceasta nu poate fi executată din cauze neimputa-bile luibull sentinţe dura lex sed lex bdquoaspră-i legea dar e legerdquobull dictoane pecunia non olet bdquobanii nu miroaserdquo (T Flavius Vespassia-nus)bull proverbe (redă un sfat o icircnvăţătură are un caracter moralizator) qua-lis rex talis grex bdquoCum e regele aşa e şi turmardquo amicus certus in re incerta cernitur bdquoPrietenul sigur se cunoaşte icircn icircmprejurare nesigurărdquobull zicători manus manum lavat bdquoo micircnă spală altă micircnărdquobull cugetări multos timere debet quem multi timent bdquotrebuie să se teamă de mulţi cel de care mulţi se temrdquo

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 159

bull formule solemne (utilizată icircn ritualuri) memento mori bdquosă-ţi aminteşti că vei murirdquo dignus est intrāre (in nostro docto corpŏre) bdquoeste demn să in-tre icircn icircnvăţatul nostru corprdquo honōris causa bdquopentru meriterdquo ubi tu Ga-ius ibi ego Gaia bdquounde vei fi tu Gaius acolo şi eu Gaiardquo (jurămacircnt rostit de către mireasă icircn cadrul ceremoniei de căsătorie din Roma antică)bull expresii consacrate (formulă uzuală generală) ad hoc bdquopentru aceasta pentru un anumit scoprdquo ab initio bdquode la icircnceputrdquo ad intěrim bdquointerimar temporarrdquo grosso modo bdquoicircn linii marirdquo in extenso bdquoamănunţit pe largrdquo nec plus ultra bdquoşi nu mai multrdquo alma mater bdquomama care hrăneşte in-stituţia de icircnvăţămacircnt superior unde icircţi faci studiilerdquo curriculum vitae bdquocursul vieţiirdquobull formule bibliografice ad rem bdquola obiect la esenţărdquo apud bdquola icircnrdquo con-fer bdquoconfruntărdquo editio princeps bdquoediţia icircntacircia tipărită a unui autor vechirdquo errāta bdquolista de greşeli ce se conţin icircntr-o carterdquo fac simĭle bdquoreproducere exactă a unui text a unei semnături a unui desen etcrdquoConsiderăm necesară delimitarea sub aspect terminologic a expresii-lor consacrate de cele incluse sub numele generic de maxime Astfel ad hoc nu poate fi denumit aforism maximă etc

1 A Ciobanu L Novac Mic dicţionar latin-romacircn de ex-presii consacrate Editura Museum Chişinău 2002 p 52 V Matei Gramatica limbii latine Editura Scripta Bucu-reşti 1994 p 3413 N Corlăteanu I Melniciuc Lexicologia Editura Lumi-na Chişinău 1992 222 p4 Elena Cracea Dicţionar de neologisme Editura Steaua Nordului 2010 607 p5 F Marcu Marele dicţionar de neologisme (ediţia a X-a revăzută augmentată si actualizată) Editura Saeculum 2008 970 p6 T Vianu Dicţionar de maxime comentate Editura Ştiin-ţifică Bucureşti 1962 296 p7 M Barbu Dicţionar de citate şi locuţiuni străine Editura Garamond Bucureşti 1994 339 p8 L Dima Tudor Vianu ndash un dicţionar de icircnţelepciune icircn bdquoPolemikardquo Gorj anul I (IV) nr 132 16 iulie 2010

Referinţebibliografice

160 R O M Acirc N Ă

Alexandra GHERASIMMetafore conceptuale derivate din termeni anatomici(Perspective didactice pentru studenţii străini)

AG ndash conf univ dr icircn filologie şef Departament limba romacircnă lingvistică generală şi limbi clasice

Facultatea de Litere USM Domenii de cercetare

gramatică teoria textului sociolingvistică Autoare

a şase cărţi icircntre care Raporturile text ndash metaforă

icircn limbajul literar-artistic (1997) Limba romacircnăGrupul nominal (2000) Limba romacircnă Grupul

verbal (2001) Teoria textului (antologie 2008)

Participantă la numeroase proiecte şi conferinţe

internaţionale (Romacircnia Ucraina)

Metafora ca fenomen lingvistic a fost studi-ată tradiţional icircn cadrul semanticii lexicale avacircndu-se icircn vedere caracterul biplan al aces-teia ndash denominativ şi conotativ La etapa actu-ală cercetările lingviştilor sunt orientate spre utilizarea metaforei conceptuale vs metafora cognitivă Implicaţiile figurate icircn procesul comunicării vizează o problematică destul de complexă şi variată unul dintre aspectele cele mai importante fiind structurarea limbajului metaforic

Comunicarea de faţă vizează două direcţii fundamentale o tratare teoretică a noţiunii de metaforă conceptuală şi o analiză a exem-plelor din perspectivă lingvistică şi cognitivă Aceste două abordări se icircntregesc şi se argu-mentează una pe alta

Obiectivul de bază al comunicării este de a pre-zenta şi a explicita structuri metaforice avacircnd icircn componenţă metasememele axate pe denumi-rile organelor corpului uman Dezvoltarea aces-tei teme se va desfăşura icircntr-o consecutivitate logică examinacircndu-se următoarele aspecte a) apartenenţa termenilor metaforici la lexicul ana-tomic b) gruparea semantică unitară a metafo-relor icircn jurul lexemului de bază şi c) frecvenţa icircn uz

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 161

Metafora este definită ca figură de stil rezultată dintr-o comparație subicircnţeleasă prin substituirea cuvacircntului obiect de comparație cu cu-vacircntul-imagine p gener figură de stil ndash Din lat metaphora it metafora fr meacutetaphore La o taxonomie generală distingem metafore poetice me-tafore lingvistice şi metafore cognitive

Depăşirea conceptului de metaforă ca apanaj al retoricii ca ornament sau ca un simplu fapt de limbă şi orientarea definitivă spre obiectivism apare odată cu dezvoltarea cognitivismului ai cărui reprezentanţi Lakoff şi Johnson [4] redefinesc metafora ca instrument de bază icircn organizarea sistemului nostru conceptual unde metafora are funcţie semnificantă şi cognitivă Metafora devine deci o corespondenţă con-ceptuală icircntre structura unui model-sursă şi a unui model-ţintă iar valoarea cognitivă a enunţului figurativ constă icircn faptul că el permite o reconsiderare a lumii sub alt aspect şi oferă lumi noi datorită reinter-pretării unui domeniu prin termenii altui domeniu [3 p 377]

Conform ipotezei lui Searle creierul procesează o propoziţie cu meta-fore icircn trei paşi pentru a-i descifra sensul

1 construieşte o interpretare literală a propoziţiei

2 dacă interpretarea literală are sens se declară mulţumit

3 dacă interpretarea literală nu are sens sau este neadevărată creierul caută o interpretare metaforică

Tendinţele moderne ale cognitivismului avansează teoria referinţei non-definiţionale argumentacircnd că nu există de fapt precizie lingvis-tică ci doar strategii raţionale pentru evitarea ambiguităţii referenţiale care nu reflectă legile uzului lingvistic

Icircn limbajele specializate metafora icircndeplineşte funcţii distincte Icircn primul racircnd la nivel lexical are o funcţie denominativă fiind astfel ele-mentul de bază al creaţiei terminologice La nivelul textului metafora este mai ales designativă neavacircnd o valoare stabilă convenţionalizată Icircn cadrul textului aceasta joacă din cauza transgresiunilor domeniu-lui un rol euristic dublat de forţa argumentativă Prin apropieri de tip analogic permite o mai bună comprehensiune a unui concept teoretic

Icircn primul caz metafora este chemată să completeze spaţiile albe din lista terminologică denominativă iar icircn cel de-al doilea se transfor-

162 R O M Acirc N Ămă icircn unul dintre parametrii care condiţionează interpretarea textuală Parcursul interpretativ necesită funcţionarea unui mecanism complex implicacircnd diferite operaţiuni precum identificarea disparităţii dintre domeniile angajate icircn transferul metaforic recurenţa izotopiilor la di-ferite niveluri atribuirea semelor aferente cu ajutorul indicaţiilor con-textuale Toate aceste operaţiuni constituie o parte integrantă din com-petenţa integrativă capabilă să producă informaţia disponibilă pentru punerea icircn valoare a datelor referenţiale

Metafora icircn ştiinţă este o metaforă bdquomagistralărdquo [7 p 66] a cărei meni-re este de a informa (didactic) de a explica (traducacircnd codul printr-o imagine familiară) şi de a convinge Icircn acest tip de discurs metaforele au un caracter general şi convenţional subordonat caracterului deno-tativ al limbajului spre deosebire de caracterul original individual şi marcat conotativ al discursului poetic

Cercetătoarea Doina Butiurcă susţine că mecanismul de conceptua-lizare a termenilor fundamentali ai existenţei care sunt de cele mai multe ori complecşi abstracţi insuficient clarificaţi se face de obi-cei prin echivalarea lor cu elemente ale universului familiar de regulă concrete Modelele cognitive la care se ajunge se sprijină pe experienţe umane fundamentale [1 p 516]

Termenii anatomici prin definiţie entităţi concrete au generat con-strucţii metaforice care pe parcursul evoluţiei limbii s-au lexicalizat şi a căror valoare figurativă nu mai este percepută Codificate sub forma unor sintagme acestea sunt numite metafore lingvistice icircn opoziţie cu metaforele poetice şi se caracterizează prin sens autonom şi indepen-denţă faţă de uzul contextual

Elocvente icircn acest sens sunt metaforele identificate de Elena Slave icircn lucrarea Metafora icircn limba romacircnă la capitolul Omul [6 p 70-72] os ndash neam viţă schelet ndash schemă plan talie ndash nivel grad cap ndash conducător faţă ndash aspect figură ndash personalitate mutră ndash fizionomie macircnă ndash forţă pumn ndash cantitate frunte ndash persoană care se distinge spracircnceană ndash mu-chie (de deal) ochi ndash pată de lumină barbă ndash minciună nas ndash miros dezvoltat sacircn ndash centru pacircntece burtă ndash partea bombată a unor obiecte buric ndash centru talpă ndash sprijin bază creier ndash minte fiere ndash amărăciune nerv ndash parte principală arteră ndash cale importantă de comunicaţie sacircnge ndash

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 163

neam măduvă ndash esenţă limbă ndash popor neam Ceea ce a făcut posibilă echivalenţa icircntre termenul metaforizat şi cel metaforizant a fost supra-punerea unor seme proprii ambilor termeni şi apoi transferul de seme necoincidente de la termenul metaforizant spre cel metaforizat cu o doză de plusvaloare semantică Icircn cazul metaforei cognitive transferul se realizează icircntre domenii la nivel lexematic

Corecta folosire a expresiilor metaforice şi a locuţiunilor constituie icircn opinia noastră cea mai bună dovadă a cunoaşterii limbii de către stu-denţii străini O problemă importantă este cea a conservării lor prin menţinerea icircn uz prin cunoaşterea exactă a semnificaţiei lor Această problemă este stracircns legată de procesul de predare a limbii romacircne ca limbă străină pentru că adeseori icircn absenţa unor clarificări semantice corecte expresiile sunt utilizate defectuos mai cu seamă din punct de vedere semantic şi stilistic

Isabelle Oliveira icircn lucrarea Nature et fonctions de la meacutetaphore dans la terminologie meacutedicale Eacutetude compareacutee du franccedilais et du portugais [5] identifică cinci funcţii ale metaforei cognitive denominativă euristică cognitivă metalingvistică şi didactică Autoarea afirmă că metafora cog-nitivă este un instrument denominativ şi funcţional pentru percepţia şi comunicarea unor concepte dintr-un limbaj specializat

Suntem convinşi că studenţii străini pot obţine o reală competenţă lingvistică icircn acest sens dacă vor percepe modul de disociere semică a termenilor metaforici de unde derivă submodele conceptuale pentru care propunem mai jos un exerciţiu de antrenament

Am ales să facem unele comentarii icircn contextele ce conţin metafore cu baze termeni anatomici destul de numeroase icircn limbă urmacircnd un model cognitiv disociat din definiţia lexicografică a termenului anato-mic Din varietatea de exemple oferite de vocabularul limbii romacircne am ales lexemul limbă pe care-l vom analiza din două perspective le-xicografică şi denominativă

Definiţia lexicografică pentru termenul anatomic limba este următoa-rea bdquoorgan muscular acoperit de mucoasă situat icircn gură şi icircn faringe Structura limba este formată din două părţi baza limbii icircn orofaringe (partea medie a faringelui icircn fundul gurii) şi partea mobilă din gură Funcţii limba este organul gustativ Savoarea alimentelor este percepută

164 R O M Acirc N Ămulţumită papilelor gustative situate pe faţa sa dorsală Limba joacă de asemenea un rol icircn degluţie icircmpingacircnd alimentele şi lichidele spre spa-tele gurii pentru a pătrunde icircn faringe De altfel după locul pe care limba icircl ia icircn cavitatea bucală ea joacă un rol esenţial icircn producerea sunetelor Patologie glositele care fac limba roşie şi dureroasă pot fi consecinţele unei infecţii a aparatului digestiv Paraliziile limbii sau glosoplegiile nu afectează decacirct o singură parte şi antrenează tulburări de pronunţie şi o deviere a părţii paralizate Tumorile benigne ale limbii sunt rare tumori-le maligne mai frecventerdquo [2 p 365] Am evidenţiat conceptele icircn baza cărora s-a efectuat descrierea organului anatomic ca mai apoi să putem delimita unele submodele conceptuale

Pentru acest lexem am atestat icircn dicţionare 25 de nume date unor obiec-te instrumente etc ce seamănă formal sau funcţional cu limba limba clopotului a orologiului o limbă de pămacircnt limba de la icircncălţăminte etc precum şi diverse compuse ndash denumiri de plante peşti copturi etc

Pornind de la definiţia lexicografică de mai sus putem construi un an-samblu de submodele conceptuale pe care le exemplificăm prin ex-presiiConceptul structură

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ mobilitate A i se bate limba-n gură (ca calicii

la pomană)A-i merge cuiva limba ca o moară stricată (ori de vacircnt) sau A-i toca cuiva limba icircn gurăA-şi bate limba (-n gură) de pomană sau A-şi toci limba

a vorbi repede şi prost

a vorbi repede fără icircntrerupere

a vorbi mult fără a fi luat icircn seamă

+ dimensiuni A scoate (sau a-i ieşi) limba de-un cotA avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau limbă lungă)A-şi scurta limbaA scurta (sau a tăia a lega) limba cuivaA avea limbă ascuţită

A fi cu două limbi sau A avea mai multe limbi

a) a-şi pierde respirația a gacircfacirci b) a munci mult a fi foarte ostenit a vorbi prea mult a fi flecar

a vorbi mai puţin a opri a icircmpiedica pe cineva să vorbeascăa fi tăios (sau răutăcios) icircn apreci-eria fi mincinos prefăcut făţarnic

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 165

Conceptul plasare icircn organism

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ interioritate A nu avea limbă icircn gură (sau

de grăit)a nu dori să vorbească

+ exterioritate A(-i) scoate limba (cuiva la cineva etc)

a) a-şi manifesta dispreţul batjocura dezaprobarea etc faţă de cinevab) a sfida sau a-i face icircn ciudă

Conceptul funcţie

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ alimentare A (nu) pune (ceva) pe limbă a (nu) gusta din ceva+ percepere gustativă

A fi cu limba (fagure) de miereA avea (sau a fi cu) piper pe limbă

a vorbi cu blacircndeţe prietenos a fi ironic răutăcios caustic

+ articulare vocală

A(-i) dezlega (sau a i se dezle-ga cuiva) limba

a face pe cineva sau a icircncepe singur să vorbească să se destăinuiască

Conceptul capacitate de manevră

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ manipulare A-şi icircnghiţi limba

A-şi muşca limba

A asuda sub limbă

A-şi pune fracircu limbii sau A-şi pune fracircu la limbă

a) a macircnca cu mare poftă b) a se abţine să spună ceva nepotrivita se căi pentru cele spuse Muşcă-ţi limba se spune unei persoane care prezice ceva răua) a se placircnge că a muncit din greu fără să fi făcut icircn realitate (mai) nimica) a vorbi cumpătat cu prudenţă b) a se reţine de la vorbă a tăcea

Conceptul patologie

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ tulburări de pronunţie

Fracircntură de limbă

A avea (sau a fi) limbă lată

A i se lega limba cuiva

vorbire icircncacirclcită ext frază icircncacirclcită alcătuită din cuvinte greu de rostita nu putea rosti clar cuvintelea) a vorbi defectuos din cauza unei malformaţii a aparatului fonator b) a vorbi uracircta) a nu mai putea vorbib) a vorbi cu mare greutate

166 R O M Acirc N ĂAstfel de submodele conceptuale pot fi identificate icircmpreună cu stu-denţii străini icircn toate situaţiile icircn care metaforele au ca bază termeni anatomici icircn vederea antrenării competenţelor de vorbire icircn limba ro-macircnă

Un aspect interesant al acestor exerciţii constă icircn regăsirea aceloraşi modele metaforice conceptuale icircn mai multe limbi ceea ce susţine ide-ea experienţei general-umane ca fundament al procesului obiectiv de metaforizare Schemele conceptuale stabilite transgresează graniţele dintre limbi actualizacircndu-se cu precădere la nivelul metaforelor lexi-calizate care icircşi dezvăluie originile metaforice doar la o analiză atentă astfel suntem icircndreptăţiţi să le considerăm universalii ale metafori-zării Prin analogie cu sfera conceptuală din limba maternă studenţii străini pot icircnsuşi şi reţine mai uşor semnificaţia expresiilor din lim-ba-ţintă fundamentacircndu-şi icircn acest fel competenţele lingvistice

Interesante pentru discuţia noastră sunt şi denumirile de plante medicinale de felul limba-apei broscariţă (Potamogeton natans) limba-bălţii (Alisma plantago aquatica) limba-boului (Anchusa offici-nalis) limba-bălţilor (Plantago lanceolata) limba-cerbului şarpelui (Dryopteris filixmas) limba-cucului (Botrychium lunaria) limba-mă-rii (Iberis umbellata) limba-mielului (Borrago officinalis) limba-oii (Cirsium canum) limba-păsării (Anthericum ramosum) limba-peşte-lui (Limonium vulgare) limba-soacrei (Opuntiaficus-indica) limba-şarpelui (Ophioglossum vulgatum) limba-şopacircrlei (Falcaria sioides) limba-vrabiei (Thymelaea passerina) etc deoarece studenţii trebuie să le identifice şi să le perceapă ca pe o noţiune integrală cu o singură referinţă

Considerăm că icircn limbajele specializate icircn cazul nostru icircn limbajul medical metafora şi-a depăşit rolul de figură de stil accentuacircndu-i-se funcţia cognitivă şi euristică Metafora generatoare de structuri con-ceptuale ce poate să denumească entităţi din diferite domenii devine un instrument terminologic apt să fixeze concepte fenomene şi idei

O altă concluzie ce derivă din analiza efectuată este că disociind seme-le care vizează funcţia structura şi locul organelor respective icircn corpul uman putem reconstitui demersul metaforic iniţial susţinut de meca-nismul funcţionării metaforei

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 167

1 Doina Butiurcă Metafora bdquomacirciniirdquo icircn expresiile idio-matice httpwwwupmrofacultati_ departamentestiinte_litere conferinte situl_integrare_ europeanaengllist4html2 Dicţionar de medicină Editura Univers Enciclopedic Bucureşti 19983 O Ducrot J-M Schaeffer Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului Editura Babel Bucureşti 19964 G Lakoff amp M Johnson Les meacutetaphores dans la vie quo-tidienne Minuit Paris 19805 Isabelle Oliveira Nature et fonctions de la meacutetaphore dans la terminologie meacutedicale Eacutetude compareacutee du franccedilais et du portugais httpdemeterunivlyon2frsdxthesesfichexspbase=documentsampid=lyon22005 6 Elena Slave Metafora icircn limba romacircnă Editura Ştiinţi-fică Bucureşti 19917 D Rovenţa-Frumuşani Semiotica discursului ştiinţific Editura Ştiinţifică Bucureşti 1995

Bibliografieselectivă

Descrierea acestor aspecte ar elucida problema complexă a potenţia-lului metaforic al termenilor anatomici subiect plasat la conexiunea mai multor discipline semiotică semantică terminologie neologie pragmatică sociolingvistică etc

168 R O M Acirc N Ă

Alexandru BANTOŞ icircn dialog cu Ilie ŞANDRUProcesul de integrare naţională a basarabenilor este ireversibil

ndash Stimate domnule profesor Ilie Şandru păstrez icircn memorie frumoasele zile petre-cute acum trei ani la Topliţa cu prilejul Zi-lelor bdquoMiron Cristeardquo Nu voi uita nicioda-tă pitoreştile meleaguri din preajma urbei călătoriile făcute icircn proximele localităţi şi icircn special icircn fascinanta comună Bilbor Aş vrea să povestiţi şi cititorilor noştri ce vă leagă de această pitorească localitate

ndash Icircn urmă cu 60 de ani după absolvirea Şco-lii Pedagogice Romacircne din Reghin am fost repartizat icircn fostul raion Topliţa iar aici am fost numit icircnvăţător la Şcoala Elementară cu 7 clase din comuna Bilbor Nu auzisem pacircnă atunci de Bilbor şi mă tot icircntrebam icircn ce parte să apuc ca să pot ajunge acolo Am aflat că Bil-borul era o localitate izolată situată undeva icircn munţi la aproape 30 de km depărtare

La Bilbor pe vremea aceea se ajungea foarte greu singurul mijloc de transport fiind trenul forestier fără vagoane personale care pornea dimineaţa icircn jurul orei 4 de la poarta fabri-cii de cherestea din Topliţa spre gurile de exploatare forestieră din munţi După vreo două ore te lăsa la 7 km de comună Se mai putea merge cu căruţa ori cu sania icircn funcţie de anotimp sau chiar pe jos drum făcut mai

IŞ ndash publicist şi istoric literar Preşedintele

Fundaţiei Culturale bdquoMiron Cristeardquo Semnează Pe

urmele lui Octavian C Tăslăuanu (1987 2012)

Un nume pentru istorie Patriarhul Miron Cristea

(1998 icircn colaborare) Oameni şi locuri icircn Călimani

(2000) Binecuvacircntată a fost clipa (roman 2002)

Basarabia iarăşi şi iarăşi (2003) Patriarhul Miron

Cristea (2008) Vremuri şi destine (2011) şa

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 169

tacircrziu nu de puţine ori Bilborul aflat la peste o mie de metri altitudine era o aşeza-re specifică de munte cu casele icircmprăştiate pe tot cuprinsul de-presiunii intramon-tane dintre masivele muntoase ale Giurge-ului Bistriţei şi Căli-manilor din Carpaţii Orientali Viaţa era foarte grea fiindcă icircn afară de produsele lactate şi cartofi acolo nu se mai găseşte ni-mic din cauza climei aspre şi a deficitului de pămacircnt arabil Dar fiindcă aproape toţi eram tineri icircn colecti-vul didactic ndash vreo 15 fiindcă icircn afară de şcoala din centru cu 7 clase mai erau două şcoli cu 4 clase situate icircn cătunele mai icircndepărtate ndash nu prea le puneam pe toate la inimă

Aşa am ajuns icircnvăţător la Bilbor Aveam doar 18 ani Icircncetul cu icircncetul am icircnceput să iubesc Bilborul locuitorii săi oameni aspri dar drepţi ca toţi muntenii După doi ani din Bilbor am plecat militar şi m-am icircn-tors tot acolo icircn Bilbor m-am căsătorit soţia mea Paula Tănase fiind tot dăscăliţă icircn Bilbor s-au născut cei doi băieţi Dan şi Paul-Ilie din Bilbor am urmat apoi cursurile fără frecvenţă ale Universităţii bdquoAlexan-dru Ioan Cuzardquo din Iaşi Facultatea de Istorie ndash Filozofie Secţia Isto-rie ndash Limbă şi literatură romacircnă

A trecut de atunci mai bine de o jumătate de veac Acum Bilborul este o aşezare frumoasă de munte cu aproape o mie de gospodării şi peste

2013 Chişinău Ilie Şandru şi Alexandru Bantoş la Casa Limbii Romacircne

170 R O M Acirc N Ătrei mii de locuitori icircn care a pătruns din plin ceea ce numim bdquociviliza-ţie modernărdquo curent electric aparatură audio-vizuală de toate tipurile apa curentă cacircteva sute de autoturisme tractoare etc Au cam dispă-rut din păcate altele portul popular tradiţiile şi obiceiurile noastre frumoase jocurile populare etc

ndash Legat de Bilbor este şi numele unui ilustru promotor al unirii Ardealului cu Ţara şi anume Octavian C Tăslăuanu Aţi scris şi o monografie intitulată Pe urmele lui Octavian C Tăslăuanu ediţia a doua revăzută şi adăugită a apărut la Tacircrgu-Mureş icircn 2012 Cum aţi descoperit calea spre acest ilustru icircnaintaş

ndash Acolo la Bilbor o icircnvăţătoare Adelina Cruceanu mi-a vorbit despre bdquounchiul Tavirdquo Era Octavian Codru Tăslăuanu (1876-1942) prieten intim şi sfătuitor (cu 5 ani mai mare) al poetului Octavian Goga Tot-odată am avut şi şansa de a-i mai găsi icircn viaţă pe doi dintre fraţii săi Petrache Tăslăuanu icircnvăţător fost director al şcolii din Bilbor şi Cor-nel Tăslăuanu cel mai mic dintre cei 11 copii ai preotului Ioan Tă-slăuanu şi ai soţiei sale Anisia Tăslăuanu n Stan fost de mai multe ori primar al comunei Icircn podul casei lui Cornel Tăslăuanu am descoperit o adevărată comoară icircntreaga colecţie a revistei bdquoLuceafărulrdquo şi multe alte documente legate de viaţa lui Octavian C Tăslăuanu de editarea revistei scrisori

De atunci a icircnceput să mă intereseze tot mai mult viaţa şi activitatea acestuia Fiind primul băiat al familiei conform tradiţiei din familiile preoţeşti trebuia să urmeze cariera preoţească Nu i-a plăcut motiv de ceartă şi de neicircnţelegeri cu tatăl său A pornit astfel icircn viaţă bazacircndu-se doar pe puterile sale A trecut graniţa icircn Romacircnia şi a urmat cur-surile Universităţii din Bucureşti Facultatea de filologie unde a avut dascăli renumiţi Titu Maiorescu Ion Bianu Dimitrie Onciul Nicolae Iorga Grigore Tocilescu Pompiliu Eliade

După absolvirea facultăţii a avut şansa să fie numit secretar la Consu-latul General al Romacircniei din capitala Ungariei Budapesta cunoscacircnd foarte bine limbile maghiară şi germană

Pe vremea aceea la Budapesta se afla o icircntreagă colonie de studenţi romacircni din Ardeal Unii dintre aceştia icircn frunte cu Octavian Goga şi-au pus icircn gacircnd să scoată o revistă căreia să-i dea numele bdquoLuceafărulrdquo icircn

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 171

amintirea bdquoLuceafărului poeziei romacircneştirdquo Mihai Eminescu I-au ce-rut sprijinul lui Tăslăuanu Şi astfel Octavian C Tăslăuanu şi-a legat destinul de cel al revistei pe care a condus-o efectiv din 1903 pacircnă icircn 1906 la Budapesta iar din 1906 pacircnă icircn 1914 la Sibiu unde el a fost numit secretar al Astrei Revista bdquoLuceafărulrdquo a devenit alături de bdquoVia-ţa romacircneascărdquo din Iaşi şi bdquoSemănătorulrdquo din Bucureşti una dintre cele mai importante reviste literare romacircneşti de la icircnceputul secolului al XX-lea Tăslăuanu a reuşit să obţină colaborarea la revistă a majorităţii marilor scriitori romacircni ai vremii Liviu Rebreanu Mihail Sadoveanu Al Brătescu-Voineşti Ştefan Oct Iosif Ion Lupaş Ilarie Chendi Sextil Puşcariu etc Iar Octavian Goga prin poeziile sale a fost cel care a dat strălucire revistei bdquoLuceafărulrdquo era la Budapesta şi bdquoo flamură de luptă naţionalărdquo a romacircnilor transilvăneni

Odată cu icircnceperea Primului Război Mondial icircn 1914 O C Tăslăuanu ca ofiţer al armatei austro-ungare a fost mobilizat şi trimis pe frontul din Galiţia icircn fruntea unei companii de glotaşi (infanterişti) romacircni ardeleni Au ajuns pacircnă la Nistru Tăslăuanu evident cunoştea ver-surile bdquoDe la Nistru pacircn la Tisardquo din Doina lui Eminescu bdquoDe-o fi să ne batem cu fraţii noştri basarabeni ce ne facem domnule alit-nant (locotenent)rdquo l-a icircntrebat un soldat Nu a ştiut ce să-i răspun-dă După trei luni rănit şi bolnav a ajuns la sanatoriul din Mehadia de unde a reuşit să treacă munţii icircn Romacircnia bdquoSunt icircn Ţara Romacirc-nească dar trăiesc cu sufletul tot icircn Ardeal şi aştept aştept mereu să aud goarnele sunacircnd şi să mă icircntorc viu sau mort acasă icircn Romacircnia Marerdquo scria el icircn Jurnalul său

Icircn Ţară după multe peripeţii reuşeşte icircn cele din urmă să intre volun-tar icircn Armata romacircnă fiind numit şeful biroului de informaţii al Cor-pului IV Oneşti sub comanda generalului-erou Ieremia Grigorescu iar icircn 1918 după reintrarea Romacircniei icircn război a fost şeful serviciului de informaţii al trupelor romacircne care au operat icircn Ardeal După război a fost ales membru icircn Marele Sfat al Transilvaniei deputat de Tulgheş senator de Mureş ministru de două ori icircn guvernul condus de genera-lul Alexandru Averescu Scacircrbit icircnsă de mocirla politică a vremii s-a retras la masa de scris cu intenţia de a-şi termina ciclul bdquoSpovedanii-lorrdquo ce trebuia să cuprindă 15 volume dar care a rămas neterminat din cauza morţii premature icircn 1942 a autorului

172 R O M Acirc N ĂDintre cărţile publicate icircn timpul vieţii amintesc Informaţii literare şi culturale (1910) Trei luni pe cacircmpul de război (jurnal de front 1915) Hora obuzelor (povestiri 1916) Sub flamurile naţionale (vol 1 1935) Octavian Goga amintiri şi contribuţiuni la istoricul revistei bdquoLuceafărulrdquo (vol 1 epoca budapestană 1939) etc

ndash O altă personalitate care v-a marcat itinerarul dumneavoastră de creaţie este Patriarhul Miron Cristea Aţi editat şi despre el o monografie Tot dumneavoastră sunteţi iniţiatorul Zilelor bdquoMiron Cristeardquo eveniment ştiinţific şi cultural de omagiere a distinsului slujitor al Bisericii Ortodoxe Romacircne Icircn continuare vă rog să vă referiţi la personalitatea lui Miron Cristea

ndash Icircn toamna anului 1961 am fost transferat din Bilbor la Topliţa icircn funcţia de director al Casei Raionale de Cultură iar icircn 1962 am fost numit secretarul Comitetului pentru Cultură şi Artă de pe lacircn-gă Sfatul Popular al raionului Topliţa funcţie icircn care am rămas pacircnă icircn 1968 la icircnfiinţarea judeţelor cacircnd am reintrat icircn icircnvăţămacircnt Icircn această perioadă cacircnd venea pe la Topliţa unchiul meu avocat doc-tor icircn ştiinţe juridice ne duceam icircmpreună la Mănăstirea bdquoSfacircntul Prooroc Ilierdquo ctitoria icircntacirciului Patriarh al Romacircniei Mari şi al Biseri-cii Ortodoxe Romacircne (BOR) unde era stareţ PS Emilian (Dumitru) Antal nepot de soră al Patriarhului care fusese pe vremuri proto-pop la Reghin şi profesor de religie al unchiului meu Icircn acest fel prin el am icircnceput să cunosc mai bine personalitatea Patriarhului să cercetez multe dintre documentele aflate la biblioteca mănăstirii la Biblioteca Astra din Sibiu la Episcopia Caransebeşului şi la Patriar-hia Romacircnă Aşa avea să se nască volumul Patriarhul Miron Cristea pe care l-am scris icircmpreună cu regretatul coleg şi prieten scriitorul Valentin Borda din Bucureşti Volumul a fost lansat la prima ediţie a Zilelor bdquoMiron Cristeardquo organizate icircn 1998 la Topliţa De atunci această manifestare s-a organizat an de an ajungacircndu-se acum la cea de-a XVIII-a ediţie cu participarea unui mare număr de oamenii de ştiinţă şi cultură din ţară şi de peste hotare inclusiv din Republica Moldova Comunicările ştiinţifice susţinute de aceştia sunt adunate icircn volumele Sangidava Icircn 2012 am reuşit să tipăresc ediţia a II-a a volumului Patriarhul Miron Cristea revăzută şi adăugită Cele două lucrări despre viaţa şi activitatea Patriarhului Miron Cristea sunt cele

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 173

dintacirci volume monografice complete care cuprind icircntreaga viaţă şi activitate a primului Patriarh al ţării şi al BOR

ndash Sunteţi unul dintre intelectualii romacircni care după 1989 aţi scris multe şi răscolitoare pagini despre Basarabia Cum s-a cristalizat numele provinciei icircn inima şi memoria copilului Ilie Şandru

ndash Din păcate nu am avut fericirea să urmez şcoală romacircnească icircn pe-rioada interbelică respectiv icircn timpul Romacircniei Mari cacircnd aş fi aflat desigur multe lucruri legate de Basarabia Eu am făcut clasele primare sub ocupaţie maghiară (1941-1944) cu icircnvăţători unguri care nu şti-au nicio boabă romacircneşte Ce e drept nici ei nu au reuşit să ne icircnveţe pe noi limba maghiară doar vreo cacircteva cacircntece ungureşti pe care le vociferam icircn gura mare fără să ştim ce cacircntam

Soarta Basarabiei aflată sub cizmă rusească m-a preocupat icircnsă icircncă din tinereţe citind tot ce am putut găsi fiind numai ochi şi urechi la cele povestite de unchiul meu avocat Alte posibilităţi de a afla ceva despre fraţii noştri basarabeni nu existau icircn vremea regimului comu-nist fiindcă nu se spunea absolut nimic despre acest ţinut Se organi-zau multe excursii icircn fosta URSS icircnsă niciuna cu destinaţia Basara-bia Şi totuşi am avut şansa icircn 1981 să bdquoprindrdquo o asemenea excursie pe ruta Chişinău ndash Kiev ndash Moscova (cacircte 3 zile icircn fiecare oraş) Am călcat atunci cu emoţii mari pentru prima dată pe pămacircntul Basarabiei la Chişinău icircn ziua de vineri 26 iunie 1981 Ne-am instalat icircn hotelul bdquoInturistrdquo (Naţional acum icircn stare de demolare) Ascultam plin de ui-mire ghidul o domnişoară drăguţă Ludmila Penu Cu aceeaşi uimire dar şi plăcere am descoperit la marginea parcului central monumen-tul lui Ştefan cel Mare iar icircn parc aleea bdquoscriitorilor moldovenirdquo Adică nu erau romacircni Am intrat cu soţia mea icircn biserica din apropierea ho-telului şi am icircntrebat pe cineva dacă e romacircnească Da e romacircnească ne-a răspuns un bătracircnel icircn şoaptă şi cu teamă Pe Bulevardul Lenin am ajuns la fosta Catedrală a Chişinăului transformată icircn sală centrală de expoziţii Totuşi am trăit atunci bucuria de a auzi pe stradă vorbin-du-se romacircneşte şi ne-am convins că mai trăiesc romacircni icircn Basarabia Atunci s-a născut icircn mine dorinţa puternică de a mă apropia mai mult de ei şi de a-i cunoaşte mai bine Lucrul acesta nu a fost posibil decacirct după evenimentele din 1989 Au urmat bdquoPodurile de florirdquo de la Prut Primul a fost icircn 6 mai 1990 Mă aflam la Cotul Miculinţi Dincolo pe

174 R O M Acirc N Ămalul stacircng e situată comuna lui Grigore Vieru Pereracircta S-au adunat acolo pe cele două maluri zeci de mii de romacircni Cu singura barcă ce era Grigore Vieru a trecut pe malul drept iar Dumnezeu parcă a vrut aşa să ajungă exact icircn locul unde mă aflam eu L-am luat icircn braţe lumea ne-a purtat pe amacircndoi pe sus pacircnă pe o platformă de tractor devenită ad-hoc scenă Icircn clipele următoare apele Prutului au fost acoperite de miile de romacircni care s-au icircntacirclnit icircn mijlocul racircului icircmbrăţişacircndu-se fără să se cunoască placircngacircnd de bucurie Au fost momente pe care le trăieşti o singură dată icircn viaţă şi nu se pot uita Am dus atunci la Prut icircntreaga colecţie de cărţi din bdquoBiblioteca şcolaruluirdquo care au ajuns la şcoala din comuna Corjeuţi trecute pe apă cu sacul de profesorul Va-sile Bardier Icircn anul următor la bdquoPodul de florirdquo de la Stacircnca-Costeşti din Topliţa au plecat 14 autobuze icircncărcate icircncacirct i-am speriat pe po-liţiştii care văzacircnd tăbliţele de icircnmatriculare cu bdquoHRrdquo au crezut că au năvălit secuii

Icircn vară pe la icircnceputul lui august după multe peripeţii am ajuns la Corjeuţi invitaţi de familia prof Bardier De acolo pe la 20 august am ajuns la Chişinău unde am rămas pentru a participa la prima ediţie a sărbătorii naţionale bdquoLimba noastră cea romacircnărdquo Am trăit atunci mo-mente icircnălţătoare pe care le-am consemnat alături de altele icircn cartea Basarabia iarăşi şi iarăşi apărută la Editura APP Bucureşti icircn 2003 Ulterior drumurile mele basarabene au continuat an de an partici-pacircnd la foarte multe manifestări de spirit şi trăire romacircnească Am cu-noscut o mulţime de oameni intelectuali scriitori artişti ziarişti etc Aşa s-a născut cea de-a doua carte despre Basarabia Inima Timpului icircn 2010 iar apoi Jurnal de Basarabia icircn 2011

ndash Grigore Vieru este poetul care a lăsat urme adacircnci icircn conştiin-ţa basarabenilor dar şi a romacircnilor din Ţară şi de peste hotare şi care a pledat sincer pentru restabilirea podurilor punţilor cul-turale literare spirituale pe Prut La Topliţa a fost inaugurat unul dintre primele busturi icircn memoria lui Grigore Vieru Ştiu că dumneavoastră aţi avut o contribuţie decisivă icircn derularea acestei acţiuni iată de ce vă rog să rememorăm evenimentele care au pre-cedat instalarea bustului icircn centrul oraşului

ndash Din mai 1990 legăturile noastre au rămas permanente fiindcă ide-alurile erau comune Eu am devenit pentru Grigore la fel ca mulţi

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 175

prieteni ai lui din Ţară bdquofratele Ilierdquo Ne-am icircntacirclnit de multe ori la Chi-şinău şi ne-am apropiat sufleteşte Icircn semn de mare respect şi de icircnaltă apreciere a meritelor poetului icircn 1995 cacircnd poetul icircmplinea vacircrsta de 60 de ani am propus Consiliului Local Topliţa să-i acorde icircnaltul titlu de Cetăţean de Onoare al oraşului nostru Evenimentul s-a petrecut icircn ziua de 31 mai 1995 Vizibil emoţionat Grigore Vieru a rostit cacircteva cuvinte memorabile bdquoUnii au visat toată viaţa să ajungă icircn Cosmos Eu icircntreaga viaţă am visat să trec Prutul ca să-mi văd Ţara Iar dacă acum mi s-a acordat icircnaltul titlu de Cetăţean de Onoare al oraşului Topliţa şi faptul că sunt membru al Academiei Romacircne pentru mine contează mai mult decacirct Premiul Nobel Este pentru prima dată cacircnd un oraş din Romacircnia icircmi acordă acest icircnalt titlu care mă onorează Cred sunt convins că prin oraşul Topliţa am devenit acum Cetăţean de Onoare al ţării mele Romacircniardquo

Icircn urmă cu trei ani la 18 iulie 2011 icircn prezenţa participanţilor la cea de-a XV-a ediţie a Zilelor bdquoMiron Cristeardquo şi a unui mare număr de locuitori ai oraşului icircn parcul central al municipiului Topliţa a fost dezvelit şi sfinţit bustul poetului Grigore Vieru operă a artistului plastic Aurelian Antal din Dorohoi fiu al Topliţei Pe soclul pe care este aşezat bustul sunt icircnscrise cuvintele rostite de Grigore Vieru icircn ziua de 31 mai 1995 cacircnd i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Topliţa

ndash Aţi revenit frecvent de-a lungul anilor icircn Republica Moldova de aceea icircndrăznesc să vă icircntreb ce schimbări icircn opinia dumnea-voastră au survenit aici icircn ultimele două decenii

ndash Icircn cei 24 de ani care au trecut din 1990 am putut urmări icircn timp adică icircn desfăşurarea lor cronologică schimbările petrecute dincoace de Prut Icircn 1990 la prima ediţie a sărbătorii bdquoLimba noastră cea romacirc-nărdquo aveam impresia că frumosul Chişinău este un oraş locuit numai de populaţie romacircnească Nu se mai auzea deloc vorbindu-se icircn limba rusă Aproape nu-mi venea să cred Din păcate lucrurile s-au schimbat icircn rău icircn anii ce au urmat Sărbătoarea bdquoLimba noastră cea romacircnărdquo a devenit o simplă sărbătoare bdquoa limbiirdquo Macircna lungă nevăzută a Mosco-vei icircncepea să-şi arate roadele otrăvite Odată cu venirea comuniştilor la putere tot ceea ce s-a cacircştigat icircn 1989 şi 1990 privitor la limbă la scris la imn etc aproape s-a pierdut Şi totuşi procesul pornit atunci

176 R O M Acirc N Ănu a mai putut fi oprit Schimbările sunt uriaşe peste tot iar basna des-pre bdquopoporul moldovenescrdquo şi bdquolimba moldoveneascărdquo treptat se dă ui-tării Icircn vizitele recente pe care le-am făcut la cacircteva licee din raionul Ialoveni am constatat că tacircnăra generaţie vorbeşte o frumoasă şi curată limbă romacircnească fie ea şi cu inflexiuni de grai moldovenesc Eu sunt convins că procesul de integrare naţională a basarabenilor este irever-sibil

ndash Ce impresie lasă unui romacircn din dreapta Prutului presa de la Chişinău posturile de radio şi televiziune

ndash Chiar dacă s-au obţinut şi aici anumite succese atacirct icircn presa audio-vi-zuală cacirct şi icircn cea scrisă cred că este loc icircncă de mai mult şi de mai bine Sunt cacircteva publicaţii care susţin idealul naţional al basarabenilor do-rinţa lor de integrare europeană alături de celelalte popoare şi icircn acest context trebuie să menţionez neapărat discursul publicistic şi ştiinţific excepţional al revistei bdquoLimba Romacircnărdquo Timp de 23 de ani icircn condi-ţii dificile economice şi politice revista s-a aflat pe linia icircntacirci a mişcării pentru deşteptarea romacircnilor basarabeni Dar sunt şi destule publicaţii a căror prestaţie este vizibil icircmpotriva acestui firesc drum al descătuşării spirituale slujind intereselor străine şi dorinţei Rusiei de a nu pierde ceea ce a avut cacircndva icircn regiune Unele dintre aceste reviste şi ziare promo-vează făţiş o politică de subminare a statului iar organele competente ori nu văd ori nu vor să aplice legea pentru a curma demersul lor destructiv şi antinaţional Atacircta timp cacirct romacircnii basarabeni reprezintă circa 70 la sută din populaţia Republicii Moldova ei trebuie să-şi impună voinţa iar presa ar trebui să aibă un rol decisiv icircn această direcţie

ndash Aţi vizitat icircn mai multe racircnduri Casa Limbii Romacircne aţi fost oaspetele revistei bdquoLimba Romacircnărdquo Şi icircn 2013 pe 31 august aţi insistat să reveniţi la Chişinău pentru a fi alături de noi

ndash M-am bucurat mult acum 16 ani cacircnd am aflat că icircn Republica Mol-dova s-a deschis o Casă a Limbii Romacircne care timp icircndelungat şi ne-icircntrerupt organizează la Chişinău cele mai eficiente cursuri de limbă romacircnă pentru alogeni şi că icircmpreună cu revista bdquoLimba Romacircnărdquo ndash două instituţii de prestigiu ndash desfăşoară acţiuni de amploare dedicate culturii şi literaturii romacircne spiritului romacircnesc Pe 31 august anul trecut am aflat cu macirchnire că bdquoLimba Romacircnărdquo o publicaţie cu mesaj

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 177

identitar pronunţat şi care ani icircn şir a adunat icircn jurul său intelectuali de marcă de pe ambele maluri ale Prutului era pe cale de a-şi sista apariţia din cauza lipsei mijloacelor financiare

ndash Stimate domnule profesor trebuie să informăm cititorii că icircn 2014 situaţia revistei s-a ameliorat icircntrucacirctva deşi sabia lui Damocles continuă să atacircrne deasupra publicaţiei noastre Icircn acest an vom avea posibilitatea să postăm pe propriul site icircntreaga arhivă a revistei făcacircnd-o astfel disponibilă pentru toată lumea Cu regret icircnsă Bucureştiul va oferi sprijin financiar doar pentru tipărirea a trei numere de revistă Şi icircn acest an proiectele DPRRP sunt finanţate cu icircntacircrziere icircn cea de-a doua jumătate a anului

ndash Da Cu părere de rău atitudinea faţă de presă rămacircne cea veche Ca şi icircn trecut publicaţiile de cultură sunt bdquotrataterdquo asemeni unor proiec-te ordinare fără a avea icircn vedere condiţiile specifice de funcţionare a acestor instituţii echipă redacţională autori tipografie etc Icircn pofida tuturor dificultăţilor icircnsă revista bdquoLimba Romacircnărdquo trebuie să-şi con-tinue existenţa şi am certitudinea că numai implicarea unor sponsori particulari independenţi cum a fost la icircnceputul secolului pentru Ardeal Vasile Stroescu (1845-1926) de altfel mare prieten cu Miron Cristea ar putea asigura apariţia neicircntreruptă a revistei Vestitul moşi-er basarabean a fost unul dintre cei mai importanţi filantropi ai romacirc-nilor transilvăneni numai icircn perioada anilor 1910-1914 perioadă ex-trem de grea pentru Ardeal a donat circa un milion de coroane (sumă extraordinară pentru vremea aceea) pentru construirea a 216 şcoli şi 96 de biserici pentru organizarea multiplelor acţiuni culturale icircntru păstrarea identităţii romacircnilor transilvăneni Sprijinind revista bdquoLimba Romacircnărdquo noi romacircnii din Transilvania de azi am putea icircntr-un fel răspunde gesturilor generoase de altă dată ale cărturarului basarabean Vasile Stroescu de la naşterea căruia icircn 2015 se icircmplinesc 170 de ani Eu cred că icircn Romacircnia sunt oameni de afaceri luminaţi care icircnţeleg rostul unei publicaţii cum e bdquoLimba Romacircnărdquo şi sprijinul lor financiar atacirct de necesar mai ales acum va scoate revista din impas

ndash Mult stimate domnule profesor vă mulţumesc pentru că sunteţi alături de noi şi ne vom bucura dacă vom reuşi icircmpreună să asi-gurăm continuitate şi ritmicitate revistei noastre care peste un an icircmplineşte un sfert de secol de apariţie neicircntreruptă

178 R O M Acirc N Ă

Dinu POŞTARENCURepunerea icircn drepturi a limbii romacircne (1917-1918) (II)

DP ndash doctor icircn istorie Institutul de Istorie Stat și Drept al AȘM cercetător știinţific superior Domenii

de competenţă istoria modernă a Basarabiei istoria

localităţilor genealogie Dintre lucrările publicate

Străzile Chișinăului Denumiri vechi și actuale (1998)

O istorie a Basarabiei icircn date și documente (1998) Anexarea

Basarabiei la Imperiul Rus (2006) Contribuţii la istoria

modernă a Basarabiei (2005)etc

Pe lacircngă alte chestiuni examinate icircn cadrul şedinţei Sfatului Ţării din 417 decembrie 1917 deputaţii au dezbătut şi un proiect de lege privind organizarea Cancelariei Sfatului Ţării bdquoDiscuţii aprinse informa organul de presă laquoSfatul Ţăriiraquo a trezit articolul referitor la constituirea secţiei icircn problemele naţiona-le Propunacircnd să fie creată o comisie specială icircn problemele naţionale deputatul Grinberg a icircnaintat un amendament formulat astfel Icircn vederea asigurării egalităţii icircn drepturi a limbi-lor icircn cadrul comisiei principale să se recunoască dreptul fiecărei naţionalităţi de a se adresa Sfa-tului Ţării icircn limba sa maternă pentru aceasta fiind necesar de a institui icircn cadrul cancelariei o secţie naţională Susţinacircndu-şi amendamen-tul oratorul a expus dovezi pentru a-i sublinia importanţa şi necesitatea de a-l adopta avacircnd icircn vedere diversitatea de etnii care populează Basarabia Deputatul Halippa a propus ca lu-crările icircn cadrul cancelariei să fie efectuate icircn limba moldovenească deoarece noi locuim icircn republică moldovenească Deputatul Prah-niţchi a propus două limbi moldovenească şi rusă Prima ndash ca limbă de stat iar a doua ndash ca limbă neutră Alte limbi nu trebuie acceptate Deputatul Halippa a sprijinit propunerea ora-

Continuare Partea I icircn nr 1 2014 p 196-204

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 179

torului precedent Susţinacircnd egalitatea icircn drepturi a limbilor deputatul Rabei a menţionat că formularea problemei este următoarea fiecare naţionalitate se adresează cancelariei de stat de pe lacircngă Sfatul Ţării icircn propria limbă Deputatul Grinberg i-a obiectat lui Prahniţchi că a de-naturat sensul amendamentului propus de orator Deputatul Halippa a căzut de acord ca cererile icircnaintate cancelariei să fie icircn toate limbile O altă icircntrebare este icircn ce limbă ea va răspunde solicitanţilor La icircnceput fără icircndoială cancelaria va şchiopăta dar cu timpul ea va răspunde icircn toate limbile Deputatul Prahniţchi a declarat că el a pus problema limbii exclusiv din punct de vedere tehnic deoarece latura principală a fost demonstrată icircn ziua deschiderii Sfatului Ţării cacircnd reprezentantul fracţiunii socialiste evreieşti la solicitarea adunării a vorbit icircn limba evreiască La ce bun servesc atacirct de multe limbi va genera birocraţia şi un milion de secţii Poporul evreiesc este majoritar ştiutor de carte icircn ruseşte Deputatul Rabei declară că el deloc nu atentează la suvera-nitatea limbii moldoveneşti dar icircn treburile de stat totul trebuie să fie clar Rusificarea promovată icircn timpul ţarismului este bine ştiută de noi deoarece şi moldovenii au suportat pe umerii săi toată greutatea experimentelor ce au fost făcute de către funcţionarii ţarişti şi cu toate acestea fiecare naţionalitate şi-a menţinut identitatea sa iar tendinţele autocraţiei nu au dus la nimic Despre comunitatea evreiască conti-nuă oratorul se judecă după vacircrfurile conducătoare ale evreilor dar aceasta nu este corect icircntrucacirct pătrunzacircnd icircn sacircnul poporului aduna-rea neapărat s-ar convinge că marea majoritate nu posedă limba rusă Noi suntem aproape de masa evreiască de straturile democratice Ma-sele nu cunosc limba rusă şi rugămintea noastră nevinovată este de a susţine amendamentul propus de noi (exclamaţii este adevărat just) Deputatul Buzdugan a susţinut dreptul evreilor de a se adresa pretu-tindeni icircn limba lor indiferent dacă ar cunoaşte limba rusă Ţarismul a răspacircndit multă amărăciune şi chiar dacă naţionalităţile nu ar dori să vorbească limba rusă atunci ele tot au dreptate Oratorul susţine propunerea fracţiunii evreieşti Amendamentul este votat şi aprobatrdquo23

Deşi a propus ca lucrările icircn cadrul Cancelariei Sfatului Ţării să fie re-alizate icircn limba moldovenească (romacircnă) aceasta fiind limba majori-tăţii covacircrşitoare a populaţiei Basarabiei Pan Halippa inclusiv ceilalţi deputaţi ai Blocului Moldovenesc nu au insistat asupra propunerii re-spective icircnţelegacircnd la acea etapă iniţială de dezbateri parlamentare că

180 R O M Acirc N Ăproblema limbii după o icircndelungată perioadă de rusificare a tuturor etniilor din cuprinsul imperiului este una delicată Totodată stăruind icircn privinţa amendamentului său deputatul N S Rabei icircn calitatea sa de reprezentant al populaţiei evreieşti din provincie a recunoscut po-ziţia dominantă a limbii romacircne

Icircn prima jumătate a zilei de 6 decembrie 1917 icircn faţa palatului Sfatului Ţării s-a desfăşurat un miting cu prilejul proclamării Republicii Demo-cratice Moldoveneşti la care a participat un public numeros orăşeni elevi reprezentanţi ai diferitor organizaţii membri ai Sfatului Ţării unităţi militare moldoveneşti ucrainene şi poloneze aranjate icircn racircn-duri Iniţial icircn incinta palatului episcopul Gavriil a oficiat un serviciu divin icircn limba romacircnă după care deputaţii şi publicul au ieşit icircn piaţa din preajmă unde preşedintele Ion Inculeţ a citit declaraţia icircn limbile rusă şi romacircnă Apoi unităţile militare au defilat dinaintea deputaţilor şi preşedintelui răspunzacircnd la salutări icircn limba romacircnă bdquoTrăiască pre-şedintelerdquo După icircncheierea mitingului publicul a revenit icircn clădirea parlamentului unde a continuat solemnitatea icircn cadrul căreia a cuvacircn-tat Ion Inculeţ şi s-a dat citirii declaraţia icircn limbile rusă romacircnă şi evre-iască24 Prezenţa limbii romacircne la această manifestaţie politică serveşte drept dovadă că ea continua să se afirme icircn viaţa publică a Basarabiei

Icircn acest timp au icircnceput să se organizeze cursuri de limba romacircnă pentru doritorii de a o icircnvăţa Astfel de cursuri şi-a propus să deschidă M N Catacazi25 cursurile respective urmacircnd să fie frecventate inclu-siv de moldovenii care trecuţi prin şcoala rusă posedau insuficient limba maternă Icircn anunţul difuzat prin intermediul presei se menţiona bdquoCu icircncuviinţarea Comisiei Şcolare Moldoveneşti de pe lacircngă Zemstva Gubernială M N Catacazi deschide cursuri de limba moldovenească pentru persoanele care au absolvit nu mai puţin de patru clase ale insti-tuţiilor de icircnvăţămacircnt mediu Cursurile vor avea o durată de trei luni şi vor fi gratuite pentru persoanele de naţionalitate moldovenească care nu au posibilitatea să achite taxardquo26

Icircn cadrul şedinţei Sfatului Ţării din 15 ianuarie 1918 directorul gene-ral al Afacerilor Externe al Basarabiei Ioan Pelivan a rostit icircn limba romacircnă27 un mesaj de salut adresat generalului Ernest Broşteanu aces-ta fiind unul dintre comandanţii trupelor romacircne trimise de guvernul romacircn icircn Basarabia la solicitarea oficialităţilor de la Chişinău pentru a

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 181

icircnlătura anarhia bolişevică ce bacircntuia icircn provincie Printre altele Ioan Pelivan a menţionat bdquoIcircntr-un răstimp de 105 ani noi moldovenii am purtat jugul ţarismului Icircmpăratul Alexandru I care a unit Basarabia cu Rusia ne-a păstrat limba naţională şcoala biserica şi obiceiul pă-macircntului iar icircn anul 1818 ne-a dăruit autonomia icircnsă prin samavolni-cie aceste drepturi ne-au fost răpite de Nicolai I A icircnceput rusificarea adacircncă şi urmărirea a tot ce era moldovenesc şi icircn administraţie şi icircn judecătorii şi icircn şcoală şi icircn biserică Totul ce a fost romacircnesc s-a per-secutat Chiar şi numele moldoveanului funcţionarii ruşi l-au schimbat icircntr-un nume de batjocură Mulţi se ruşinau de a se numi moldoveni Icircn 1905 absolutismul ţarist a icircnceput să mai slăbească S-a organizat un grup de moldoveni intelectuali care au icircnceput acţiunea luminătoare icircn mijlocul poporului său incult şi drept rezultat al acestei acţiuni des-făşurate de aceşti patrioţi icircn curs de zece ani a apărut Sfatul Ţării ca o icircntrupare a idealului naţional moldovenescrdquo28

Şedinţa Sfatului Ţării din 23 ianuarie 1918 s-a dovedit a fi una memo-rabilă Noaptea tacircrziu icircn timp ce sala era arhiplină relata coresponden-tul bdquoSfatului Ţăriirdquo preşedintele Ion Inculeţ a declarat şedinţa deschisă şi a ţinut un discurs icircn limbile romacircnă şi rusă privind oportunitatea de a declara independenţa Republicii Populare Moldoveneşti Apoi a fost dată citirii declaraţia de independenţă mai icircntacirci icircn limba romacircnă de către vicepreşedintele parlamentului Pan Halippa după aceea icircn limba rusă de către directorul general al Icircnvăţămacircntului Public Pante-limon Erhan29 Icircn continuare cu ocazia proclamării independenţei au fost expuse mesaje de salut inclusiv icircn limba romacircnă rostite de Ioan Pelivan şi Ion Buzdugan30

A doua zi s-a produs un alt eveniment de excepţie cu caracter romacirc-nesc La 24 ianuarie 1918 se menţionează icircn paginile ziarului bdquoSfatul Ţăriirdquo cu ocazia sărbătorii naţionale a romacircnilor ndash aniversarea unirii Principatelor Romacircne casele din Chişinău au fost icircmpodobite cu dra-pele naţionale romacircneşti Instituţiile publice şi cele de icircnvăţămacircnt nu au funcţionat Arhiepiscopul Anastasie al Chişinăului şi Hotinului a oficiat icircn Catedrală un serviciu divin solemn la care au fost prezenţi membrii Consiliului de Miniştri al Republicii Moldoveneşti depu-taţii parlamentului cadrele de comandă ale trupelor romacircne şi mulţi cetăţeni După icircncheierea tedeumului generalul Ernest Broşteanu i-a

182 R O M Acirc N Ămulţumit arhiepiscopului pentru cuvacircntul de salut binecuvacircntarea şi bunăvoinţa exprimată la adresa statelor aliate şi icircn special Romacircniei şi armatei romacircne Arhiepiscopul a rostit cuvacircntul de salut icircn ruseşte iar generalul i-a răspuns icircn romacircnă traducerea fiind efectuată de pro-toiereul Vasile Guma Icircn faţa Catedralei erau adunaţi enoriaşi şi unităţi romacircne cu drapele icircn prezenţa a două orchestre După terminarea serviciului divin au defilat unităţile romacircne Seara artiştii Teatrului Naţional din Iaşi invitaţi de Societatea Moldovenească Făclia au pre-zentat un spectacol icircn teatrul Adunării Nobilimii31

Manifestarea tot mai accentuată icircn viaţa publică a limbii romacircne diminua rolul suprem pe care icircl avea limba rusă punea stavilă rusificării şi deschi-dea calea spre a elimina consecinţele grave ale acestei politici imperiale Dar nu fără dificultăţi după un regim colonial de lungă durată Ca reacţie la tendinţa firească şi legitimă a romacircnilor basarabeni de a-şi reicircntrona limba maternă pe glia strămoşească icircn cadrul şedinţei Sfatului Ţării din 5 februarie 1917 deputatul Kristo Misirkov32 a propus spre examinare din partea fracţiunii minorităţilor naţionale din organul legislativ un proiect de lege cu privire la limbile oficiale icircn Republica Moldovenească fosta Basarabia33 Autorii proiectului şi-au motivat astfel necesitatea adoptării unei asemenea legi bdquoDupă ce a fost declarată independenţa fostei Basa-rabii icircn prezent Republica Moldovenească textul rusesc din actele ofi-ciale ale diferitor instituţii de stat este icircnlocuit cu cel moldovenesc Icircnsă 50 din totalul populaţiei Republicii Moldoveneşti sunt nemoldoveni Pe deasupra icircntr-un şir de judeţe ndash Hotin Bender Akkerman Ismail şi Cahul ndash locuitorii moldoveni nu reprezintă majoritatea şi icircn aceste jude-ţe limba moldovenească este necunoscută cu desăvacircrşire sau este ştiută insuficient iar limba rusă icircn calitate de limbă oficială pe parcursul a mai bine de o sută de ani este cunoscută deopotrivă de către toate etniile fostei Basarabii ucraineni evrei ruşi bulgari găgăuzi germani armeni şi polonezi precum şi de moldovenirdquo34 Raportacircnd la actualitate această situaţie grupul parlamentar al minoritarilor şi-a exprimat dezideratul ca bdquolimbile moldovenească şi rusă să fie declarate limbi oficiale icircn Repu-blica Moldovenească cu drepturi egalerdquo Pentru a coexista ndash din punc-tul de vedere al semnatarilor proiectului ndash această imaginară bdquoegalitate icircn drepturirdquo a limbilor (după o dominaţie icircn decurs de peste o sută de ani a limbii ruse ca limbă oficială aşa cum observau ei) articolele pro-iectului de lege prevedeau următoarele cunoaşterea ambelor limbi este

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 183

obligatorie pentru angajaţii tuturor instituţiilor guvernamentale ale re-publicii fiecare persoană care se adresează instituţiei guvernamentale icircn privinţa unor probleme personale se va folosi icircn relaţiile sale cu funcţi-onarii acestor instituţii de una dintre aceste două limbi oficiale şi anume de cea pe care o posedă mai bine persoanele oficiale sunt obligate să converseze sau să răspundă icircn scris solicitanţilor icircn acea limbă oficială pe care aceştia din urmă o folosesc icircn adresările lor către putere lucrările de secretariat icircn instanţele judiciare inferioare se vor executa icircn limba populaţiei locale iar icircn cele superioare ndash icircn una dintre cele două limbi oficiale lucrările de secretariat icircn instituţiile administrative inferioare se vor executa icircn limbile locale sau icircn una dintre cele oficiale după dorinţa locuitorilor persoanele care ocupă posturi icircn instituţiile judecătoreşti şi administrative inferioare sunt obligate să cunoască limbile locale şi acea limbă oficială pe care o posedă populaţia locală icircn timp ce cunoaşterea celei de a doua limbi oficiale nu este obligatorie pentru ei icircn relaţiile din-tre instituţiile administrative inferioare şi cele superioare limbile oficiale sunt egale dar prioritate obţine acea limbă căreia instituţia administra-tivă inferioară icirci dă preferinţă adică instituţia centrală este obligată să se pună icircn legătură cu instituţiile inferioare icircn acea limbă oficială care este cunoscută şi preferată icircn localităţile respective instruirea icircn şcoli trebu-ie să fie efectuată icircn limba maternă a populaţiei locale iar icircn calitate de obiect de studiu obligatoriu să fie introdusă una dintre limbile oficiale după dorinţa populaţiei35

Note 23 Сфатул Цэрий (заседание 4 декабря) icircn bdquoСфатул Цэрийrdquo nr 10 din 6 decembrie 1917 p 424 Сфатул Цэрий din 8 decembrie 1917 p 125 După cacirct se pare este Maria Catacazi (1868-1920) fii-ca lui Nicolae Semigradov şi soţia lui Mihail M Catacazi26 Сфатул Цэрий din 9 decembrie 1917 p 127 Сфатул Цэрий icircn bdquoСфатул Цэрийrdquo din 18 ianuarie 1918 p 228 Ibidem O pagină din istoria Basarabiei Sfatul Ţării (1917-1918) Chişinău Editura Prut-Internaţional 2004 p 24629 Сфатул Цэрий (заседание 23 января) Торжественное объявления независимости Молдавской Народной Республики icircn bdquoСфатул Цэрийrdquo nr 19 din 26 ianuarie 1918 p 2

184 R O M Acirc N Ă30 bdquoСфатул Цэрийrdquo nr 19 din 26 ianuarie 1918 p 331 Ibidem p 332 Kristo Misirkov (1874 satul Akostol Macedonia ndash 1926 oraşul Sofia Bulgaria) bulgar de origine După absolvirea Facultăţii de Istorie a Universităţii din Sankt-Petersburg el a devenit profesor la Liceul de Băieţi nr 1 din Chişinău Conform unui izvod al deputaţilor Sfatu-lui Ţării K Misirkov a fost ales ca membru al acestui for legislativ de către organizaţiile naţionale ale bulgarilor (ANRM F 727 inv 2 d 19 f 213v) iar icircn chestionarul de membru al Sfatului Ţării el a indicat că a fost ales din partea bulgarilor şi găgăuzilor din Chişinău (I Colesnic Sfatul Ţării Enciclopedie Chişinău 1998 p 211) La 27 martie 1918 cacircnd s-a votat unirea Basarabiei cu Romacirc-nia K Misirkov s-a abţinut de la vot33 Сфатул Цэрий (заседание 5 февраля) icircn bdquoСфатул Цэрийrdquo nr 28 din 7 februarie 1918 p 3 I Ţurcanu Uni-rea Basarabiei cu Romacircnia Chişinău 1998 p 111 V Po-povschi Din activitatea Sfatului Ţării icircn bdquoIn honorem Ion Şişcanu Studii de istorie a romacircnilorrdquo Cahul 2011 p 14034 Сфатул Цэрий (заседание 5 февраля) p 335 Ibidem

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 185

Vlad MISCHEVCADe la Wilno la VilniusParalele istorice basarabene 1812-2013

bdquoRomacircnii cu toate că sunt liberi nu au icircnsă şi sentimentul libertăţii Acesta nu vine de la natură

ci de la servitutea cu care au fost apăsaţi şi de la dominarea de care au fost umiliţirdquo

(Dionisie Fotino 1818)

Constatarea făcută acum două secole precum că nu avem bdquosentimentul libertăţiirdquo din cauza dominării umilitoare a puterilor străine ră-macircne actuală şi pentru romacircnii din Republi-ca Moldova care icircncearcă să se desprindă de bdquosovietismrdquo şi de sechelele imperialismul rus

Rămacircnem sub presiunea evenimentelor ce au precedat summit-ul istoric de la Vilnius unde la 29 noiembrie 2013 Republica Mol-dova a parafat Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu UE Federaţia Rusă a făcut pre-siuni pentru ca Azerbaidjanul să renunțe pe ultima sută de metri la posibilitatea de a deveni membru asociat al Uniunii Europene Preşedintele ucrainean V Ianukovici adopta-se o decizie nefericită de suspendare a proce-sului de semnare a Acordului de asociere cu UE Iar anterior Armenia anunțase că nu va icircnainta pe calea integrării europene Icircnseam-nă oare că summit-ul de la Vilnius a fost un bdquoeşecrdquo pentru Uniunea Europeană şi o bdquocatas-trofărdquo pentru Republica Moldova

VlM (Miscăuca) ndash dr cercet şt coord la Institutul

de Istorie al AŞM conf cercet (Associate professor PhD) Membru al Comisiei

naţionale de heraldică (1995-2014) Domenii de

competenţă istoria relaţiilor internaţionale din sud-estul

Europei (sec XVIII ndash icircnc sec XIX) genealogia dom-

nilor fanarioţi vexilologie heraldică raporturi istorice moldo-elene (icircn special cu

Sf Munte Athos) 10 mono-grafii publicate la Chișinău

Iași Atena

186 R O M Acirc N ĂSe vehiculează că icircn disputa dintre Rusia şi UE Republica Moldova ar fi un bdquopremiu neicircnsemnatrdquo (The Economist)1 totuşi destinul nostru nu poate fi pus totalmente icircn raport de rezultatul bătăliei marilor pu-teri pentru statele CSI din fosta URSS Viitorul Moldovei este legat indispensabil de Uniunea Europeană fiindcă trecutul ne este euro-pean Considerăm că aderarea trebuie să cuprindă gradual şi factorul istorico-geografic al statelor aspirante Iar pentru Republica Moldova scopul este nu doar asocierea alias parafarea şi ratificarea documen-telor semnate la summit-ele UE cacirct revenirea propriu-zisă icircn familia statelor europene

Astfel vom contesta acea nedreptate istorică săvacircrşită la adresa popo-rului nostru acum două secole cacircnd Principatul Moldovei a fost sfacircr-tecat icircn jumătate Parcursul european al Moldovei dintre Prut şi Nistru a fost deturnat pentru un secol ndash prin anexarea ei icircn luna mai 1812 la Rusia ţaristă iar apoi cotropirea icircn iunie 1940 de către URSS şi reocuparea de regimul sovietic icircn 1944 Basarabia a devenit zonă de contact-conflict icircntre două lumi antagoniste Problema basarabeană este demult o problemă europeană doar că europenii icircntacircrzie să o soluţio-neze iar basarabenii nu au puterea decizională şi nu se simt icircncă la egal cu compatrioţii romacircni din stacircnga Prutului care sunt deja cetăţeni ai Europei (din 2004 Romacircnia este membră a NATO iar din 2007 face parte din Uniunea Europeană)

Imperiul Rusiei care se extindea către icircnceputul secolului al XIX-lea pe trei continente icircn Europa Asia şi America de Nord promovacircnd abil o politică expansionistă icircn direcţia Balcanilor şi-a realizat la 1812 doar parţial planurile2 Totuşi icircn pofida situaţiei internaţionale nefavo-rabile şi plătind preţul a 150000 de morţi ai armatei sale icircn acel război (1806-1812) a obţinut un limes geostrategic foarte important ndash cuce-rind la acea dată gurile Dunării (braţul Chiliei) dezmembracircnd stră-vechiul teritoriu al Moldovei Icircmpăratul Alexandru I ocupacircnd icircn mod forţat şi arbitrar pămacircnturile moldave dintre Nistru şi Prut după ce-şi dorise extinderea graniţelor pacircnă la Siret sau chiar pacircnă la Carpaţi şi Dunăre nu avea vreun temei legitim de revendicare a acestora icircn afara dreptului forţei Teritoriul istoric romacircnesc dintre Prut şi Nistru era anexat la Rusia ţaristă (45630 kilometri pătraţi) care nu avea niciun argument sau drept (fie sub aspect etnic istoric geografic sau politic)

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 187

asupra acestui pămacircnt denumit de către administraţia ţaristă ndash Basara-bia extinzacircndu-se astfel numele istoric propriu doar părţii geografice din sudul Moldovei (dintre Dunăre şi Nistru)

Soarta Principatelor Romacircne icircn acea perioadă hotăracirctoare a fost total-mente lăsată la discreţia marilor puteri care disputau spinoasa Chesti-une Orientală La 1812 Rusia scindacircnd Moldova şi stabilind un hotar arbitrar pe Prut generează o nouă problemă internaţională ndash Problema Basarabiei Icircn acest context menţionăm că netăgăduind imperialis-mul Franţei Austriei şi Marii Britanii faţă de Imperiul Otoman şi sta-tele supuse lui nu putem omite că rezultatele practice ale expansiunii ţariste icircn bazinul pontic icircn a doua jumătate a secolului al XVIII-lea ndash icircnceputul secolului al XIX-lea au fost destul de concludente Crimeea Caucazul Moldova răsăriteană (pe talvegul Prutului şi cu gurile Dunării) Iar icircn cadrul războiului ruso-turc din 1806-1812 după cum s-a men-ţionat bdquoMoldova şi Ţara Romacircnească au fost piese de şah ale unui joc diplomatic de mari proporţii icircn care partener al icircmpăratului francez a fost Alexandru I ţarul Rusieirdquo3 Din păcate la icircnceputul secolului al XIX-lea am fost icircn rezultatul disputelor imperiilor vecine Pioni şi nu Piloni ai raporturilor internaţionale din sud-estul Europei

Spoliatorul tratat de pace de la Bucureşti semnat la 16 (28) mai 1812 marchează o concesie (icircntr-o conjunctură internaţională extrem de fră-macircntată) pe contul Moldovei cacircnd icircn cadrul crizei Problemei Orienta-le are loc geneza unei noi probleme ndash a celei Basarabene Consemnăm că esenţa chestiunii date este de natură politică şi rezultă din cucerirea şi anexarea parţială a Moldovei prin fixarea unui hotar arbitrar (scin-dacircnd-o pe linia Prutului practic icircn jumătate) şi stabilirea Rusiei la gu-rile Dunării semnificacircnd astfel geneza unei noi probleme etnopolitice internaţionale Dacă chestiunea romacircnă ca problemă internaţională a semnificat icircn secolul al XIX-lea imperativul unităţii naţionale apoi cea basarabeană ndash rezidă icircn scindarea naţional-teritorială a moldovenilor la 1812 bdquoAstfel ocuparea icircn toate formele cerute de dreptul internaţional a teritoriului cuprins icircntre Nistru Prut şi Dunăre are pentru Rusia mai mult decacirct importanţa unei simple cuceriri prin aceasta ruşii cacircştigă po-ziţiuni care dominează ţările romacircneşti şi Dunărea cacircştigă Hotinul de unde dominează intrările dinspre miazănoapte ale Carpaţilor cacircştigă icircn sfacircrşit o icircnracircurire mai directă asupra poporului romacircnrdquo4

188 R O M Acirc N ĂAşa cum au scris istoricii contemporani bdquodupă tratatul de curacircnd icircn-cheiat (1812) icircntre Poarta Otomană şi Rusia toată Basarabia cu cinci judeţe ale sale adică Soroca Orheiul şi Lăpuşna Hotărnice(n)ii Co-dru Grec(en)ii şi o parte din judeţul Iaşi icircmpreună cu cetăţile Hotin şi Bender au trecut icircn stăpacircnirea Imperiului Rusiei De aceea Moldova a ajuns foarte mică cuprinzacircnd numai 16 judeţe şi despărţindu-se din-spre răsărit de Basarabia prin racircul Prutrdquo5 Iar acel nivel de dezvoltare socioeconomică pe care Ţara Moldovei l-a icircnregistrat pacircnă la declan-şarea războiului ruso-turc icircn noiembrie 1806 a putut fi atins din nou din cauza amputării teritoriale (pierderii Moldovei dintre Prut şi Nis-tru adică a 48 din teritoriu) şi drept consecinţă a ocupaţiei militare ruseşti din anii 1806-1812 abia icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea

Tratatul de pace (inclusiv două articole secrete) a fost ratificat de către Alexandru I la 11 (23) iunie 1812 (marţi) icircn oraşul Wilno (din 1795 pacircnă icircn 1915 oraşul Vilnius a fost inclus icircn componenţa Imperiului Rus) bdquoТого ради наше императорское величество по довольном рассмотрении вышепрописанного договора вечного мира под-твердили и ратификовали оный яко же сим за благо приемлем подтверждаем и ратификуем во всем его содержании обещая им-ператорским нашим словом за нас и наследников наших что все в оном трактате постановленное наблюдаемо и исполняемо нами будет ненарушимо Во уверение чего мы сию ратификацию под-писав своеручно повелели утвердить государственною нашею печатью Дана в Вильне июня 11 дня 1812 года государствования нашего во второе на десять летоrdquo6

Iar schimbul actelor de ratificare s-a produs la Bucureşti la 2 (14) iulie (sultanul Mahmud II refuzacircnd să ratifice cele două articole din partea secretă a tratatului) Din ziua cacircnd tratatul a fost ratificat ndash a demarat de jure ndash procesul instaurării dominaţiei ţariste şi a stabilirii noului ho-tar ndash pe racircul Prut ce a sfacircşiat Moldova timp de mai bine de un secol

Icircntr-un sfacircrşit Imperiul Otoman ajungacircnd icircn starea bdquoomului bolnav al Europeirdquo a dispărut de pe harta lumii la 1922 (s-ar fi dezintegrat cu mult timp icircnaintea acestui moment tardiv dacă puterile occidentale nu l-ar fi menținut icircn viață icircn mod artificial cu scopul de a avea o forță de contrapondere contra Rusiei) iar Imperiul Rusiei şi-a sfacircrşit existența icircn februarie 1917

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 189

Reamintim că imediat după lovitura de stat din octombrie 1917 (re-voluţia bolşevică) guvernul sovietic a renunţat la toate tratatele inega-le icircncheiate de Rusia ţaristă şi a respins acordurile secrete anexioniste cu participarea sa dacircndu-le publicităţii Adoptacircnd bdquoDecretul despre Pacerdquo la cel de-al II-lea Congres al Sovietelor din Rusia din 26 octom-brie 1917 guvernul sovietic a proclamat denunţarea necondiţionată şi imediată a tuturor tratatelor secrete7 Icircn apelul către muncitorii mu-sulmani din Rusia şi Orient din 20 noiembrie 1917 Rusia Sovietică declaracircnd deschis dorinţa bdquosă ajute popoarele oprimate din icircntreaga lume să-şi dobacircndească libertateardquo a menţionat că anulează tratatele vechi icircn special Tratatul privind cucerirea Constantinopolului icircmpăr-ţirea Persiei (Iranului) şi Turciei8

Era de aşteptat ca aceste două documente istorice să stabilească prin-cipiile unei politici externe bdquodemocraticerdquo a guvernului sovietic (fiind respinse necondiţionat toate tratatele inegale icircncheiate de către Rusia ţaristă)

Poziţia statului sovietic din acea perioadă icircn problema tratatelor ţa-riste şi-a găsit reflectarea icircn icircncheierea unor noi tratate cu ţările din Orient Succesorii imperiilor Ţarist şi Otoman ndash RSFS Rusă şi Ma-rea Adunare Națională a Turciei ndash au semnat la Moscova la 16 martie 1921 Tratatul ruso-turc de bdquoprietenie şi frățierdquo Tratatul includea 16 articole şi 4 anexe fiind semnat din partea RSFSR de către Gh V Cicerin Comisarul poporului pentru afaceri externe şi Jalal ad-Din Korkmasov iar din partea Turciei de către Yusuf Kemal-bey Riza Nur şi Ali Fuad-paşa Tratatul a fost ratificat de VȚIK (ВЦИК) pe 20 iulie 1921 şi de Marea Adunare Națională a Turciei (MANT) la 31 iulie 1921 Schimbul instrumentelor de ratificare s-a făcut pe 22 septem-brie 1921 la Kars9 Este important din punct de vedere al dreptului internaţional că Tratatul de la Moscova consemnase icircn articolul VI că părţile contractante consideră toate tratatele precedente semnate de Imperiile Otoman şi cel Ţarist ca fiind anulate acestea pierzacircndu-şi puterea juridică (bdquoОбе договаривающиеся стороны признают что все договоры до сего времени заключенные между обеими страна-ми не соответствуют обоюдным интересам Они соглашаются по-этому признать эти договоры отмененными и не имеющими силы Правительство Российской Социалистической Федеративной Со-

190 R O M Acirc N Ăветской Республики заявляет в частности что оно считает Тур-цию свободной от всяких к нему денежных или иных обязательств основанных на международных актах ранее заключенных между Турцией и царским правительствомrdquo)10

Astfel tratatul sovieto-turc din 16 martie 1921 a stipulat părţilor sem-natare să nu recunoască niciun tratat de pace sau alte acte internaţio-nale icircn cazul icircn care ar fi impuse cu forţa să adere una dintre părţi (ar-ticolul 1) anulacircndu-se tratatele inegale ale guvernului ţarist cu Turcia (articolul 6) fiind declarate nule orice fel de acţiuni şi drepturi referi-toare la regimul stabilit de aceste tratate (articolul 7)11

A trebuit să treacă mai bine de un secol pentru ca Rusia (deja cea so-vietică) să recunoască oficial nulitatea consecinţelor Păcii de la Bucu-reşti din 1812 iar poporul romacircn al Basarabiei să-şi decidă de sine stă-tător destinul prin Actul Unirii din 27 martie 1918 rezolvacircnd echitabil Problema basarabeană Pentru diplomaţia noastră rămacircne remarcabil bdquoRăspunsul guvernului romacircn la nota guvernului ucrainean din 5 mai trimis din Iaşi la 19 iunie 1919rdquo care preciza că bdquoDin punct de vedere geografic etnografic istoric aşa-zisa provincie a Basarabiei a fost deci din toate vremurile un pămacircnt romacircnesc şi a constituit o parte inte-grantă şi indivizibilă a Principatului Moldoveirdquo12

Icircn prezent este foarte simbolic să revenim ad initio acolo de unde am pornit la Wilno Vilnius13 Căci pasul nostru decisiv spre apropierea-aderarea la UE este icircn fond revenirea icircntacircrziată icircn sacircnul civilizaţiei tradiţionale ndash europene ce nu poate fi calificată doar ca un bdquopremiu realrdquo sau ipotetic ci ca o legitimă restabilire a unei situaţii geopolitice deşi parţiale rectificacircndu-se urmările nefastului Act din 1812 ce a fost ratificat la Wilno (Vilnius) cu 202 ani icircn urmă

Note 1 httpwwweconomistcomblogseasternapproa-ches201311moldova (accesat la 28052014)2 Vlad Mischevca Anul 1812 Două secole de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rusiei Chişinău 2012 142 p3 Sergiu Columbeanu Contribuţii privind situaţia inter-naţională a Ţărilor Romacircne icircntre anii 1806-1812 icircn bdquoRe-vista de istorierdquo Tom 29 1976 nr 5 p 657

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 1914 Mihai Eminescu Icircntre Scylla şi Charybda Opera politi-că ed a 2-a Editura Litera Internaţional Chişinău 2008 p 2155 Dionisie Fotino Istoria generală a Daciei sau a Transil-vaniei Ţării Munteneşti şi a Moldovei trad din greceşte de George Sion Editura Valahia Bucureşti 2008 p 7296 Полное собрание законов Российской империи т XXXII стр 316-322 251107 Cf Н В Захарова Отказ Советского правительст-ва от договоров царской России нарушавших права на-родов восточных стран Советский ежегодник меж-дународного права 1962 Изд АН СССР Москва 1963 с 134 Р А Тузмухамедов Международное значение опубликования Советским правительством тайных договоров царской России Вопросы теории и практики международного права Изд ИМО Москва 19598 Документы внешней политики СССР т I Госпо-литиздат Москва 1957 с 34-359 Дипломатический словарь т III С-Я Наука Мо-сква 1986 с 312-313 Документы внешней политики СССР т III Москва 1959 c 597-60410 httpwwwgenociderulibtreaties19htm (ultima accesare 28052014)11 Документы внешней политики СССР т III Госпо-литиздат Mосква 1959 с 597-604 12 Ion Agrigoroaiei Basarabia icircn acte diplomatice 1711-1947 Iaşi 2012 p 913 De consemnat că la 16 decembrie 1554 tot la Wilno (pe atunci Polonia) actualul Vilnius (capitala Lituaniei) a fost parafat bdquoTratatul de alianță şi de pace eternărdquo icircntre Alexandru Lăpuşneanu domnul Moldovei şi Sigismund al II-lea August regele Poloniei

192 R O M Acirc N Ă

Mihai Ştefan POIATĂŞansa estetică a fragmentului care devine icircntreg

MȘP ndash prozator cineast dramaturg Lector superior

la Catedra multimedia AMTAP cercetător știinţific la Institutul Patrimoniului

cultural al AȘM Vicepreșe-dinte al Uniunii Cineaștilor

din Moldova Semnează mai multe filme documentare

icircntre care O primăvară care a icircnceput icircn octombrie (1997) Probă de libertate (2006) Ve-nim și macircine pe-aici (2006)

Probă de independenţă (2011) Semnează volumele

Tentaţia contactelor imposibi-le (1999) Reguli de circulaţie

pentru apele subterane (2006) ROCK-ul bdquoNOROCrdquo-ul și NOI (2013) Voiaj de nuntă icircn trei (2013) Bereta albă din

autobuzul expres (2013)

Cei care nu l-au cunoscut pe Sergiu Plămădea-lă icircnainte de 19 martie 2014 (cacircnd a fost in-augurată expoziția bdquoKilometrul 0rdquo) au rămas surprinşi de faptul că evenimentul găzduit de Galeria Parter a Muzeului Național de Artă a fost mediat atacirct de generos şi nu s-ar fi mirat dacă ar fi aflat că protagonistul acestui eveni-ment a trezit invidia unor maeştri bdquorezidențirdquo icircn sala mare a Galeriei bdquoBracircncuşirdquo dar trecuți cu vederea de mass-media

Pentru cei care cunosc traseul creator al lui Sergiu Plămădeală surprinderea a fost pro-babil şi mai mare deoarece majoritatea cro-nicarilor evenimentului s-au icircncolonat sub flamura unui singur mesaj care deşi a fost formulat diferit a exprimat un punct de ve-dere comun bdquofrumuseţea ruinată a oraşuluirdquo bdquoo expoziţie care bate alarmardquo bdquopatrimoniul istoric este icircn pericolrdquo bdquoautorul ne avertizea-zărdquo bdquoautorul este icircngrijoratrdquo bdquoSergiu Plămă-deală se arată sigur de misiunea civică a fo-tografiilor sale şi de faptul că acestea ar putea schimba lucrurilerdquo [1]

Trebuie să recunoaştem că acest mod de a interpreta lucrările expuse icircn Galeria Parter a fost provocat (şi stimulat) chiar de autorul lor care a declarat bdquoAzi icircn centrele istorice din Bucureşti şi din Chişinău practic nu există

DIALOGUL ARTELOR I

Sergiu PLĂMĂDEALĂBiografia noastră

monumentele

Bucureşti Bulevardul Ion C Brătianu Biserica Colţei

II R O M Acirc N Ă

Bucureşti Str General Florescu Ion Emanoil

DIALOGUL ARTELOR III

Bucureşti Str Doamnei

IV R O M Acirc N Ă

București Str Colței

DIALOGUL ARTELOR V

București Str Șelimbăr

VI R O M Acirc N Ă

Chișinau Str Sadovaia

DIALOGUL ARTELOR VII

Chișinau Str Sadovaia

VIII R O M Acirc N Ă

București Str Biserica Amzei

București Str Doamnei

DIALOGUL ARTELOR IX

București Str Paleologu colţ cu Str Negustori

X R O M Acirc N Ă

București Str Negustori

DIALOGUL ARTELOR XI

Bucureşti Str Coltei

Bucureşti Str Doamnei

XII R O M Acirc N Ă

București Calea Moșilor

DIALOGUL ARTELOR XIII

București Str Colței

XIV R O M Acirc N Ă

Chișinău Str Șciusev

DIALOGUL ARTELOR XV

XVI R O M Acirc N Ă

București Calea Dudești

d i a l o g u l a r t e l o r 193

stradă fără casă icircn agonie ce ne cerşeşte milă şi icircndurare icircncercacircnd să ne spună că fără istorie fără trecut nu există viitorrdquo [2] Icircntr-adevăr ne sacircngerează inima cacircnd vedem vestigiile arhitecturale de pe str Şelimbăr str Colței (2) Calea Moşilor str Paleologu colț cu str Negustori şi ar fi fi-resc să ne alăturăm celor ce deplacircng monumentele demolate şi rămase bdquoca o tristă amintire doar icircn fotografiile lui Sergiu Plămădealărdquo

La prima vedere nimeni nu ar avea de obiectat nimic Nici nouă nici autorului Dar la o bdquoa doua vedererdquo mai atentă vom descoperi că uşile din str Biserica Amzei sunt icircntr-o stare admirabilă Şi dacă-i aşa de ce le-a fotografiat Doar nu le amenință niciun pericol Pare a fi satisfăcă-toare şi starea uşilor metalice de pe str Doamnei din Bucureşti dar au fost totuşi fotografiate De ce oare

Icircn căutarea răspunsului la această icircntrebare putem ajunge la presupu-nerea că dacă printr-un miracol lucrările de consolidare-restaurare ar fi fost finanțate conform necesităților atunci cele mai importante monumente de patrimoniu din Bucureşti şi din Chişinău ar fi fost rea-bilitate iar expoziția bdquoKilometrul 0rdquo nu ar mai fi avut loc Pentru că lui Sergiu Plămădeală i-ar fi lipsit bdquosursa de inspirațierdquo

Iar dacă examinăm mai atent lucrările dacircnsului simțim că ne dă ghes şi o altă presupunere că autorul este icircncacircntat de ceea ce vede că el admi-ră aceste vestigii şi că savurează posibilitatea de a surprinde efectele de-molatoare ale timpului Supoziția devine certitudine după ce ascultăm confesiunile autorului care recunoaşte că bdquofiecare casă icircşi are o istorie a sa care se depune peste ea de-a lungul anilor Asta icircncerc să redau icircn fotografiile melerdquo [3] Dar Sergiu Plămădeală nu se mulțumeşte să bdquore-deardquo amprentele istoriei el caută (şi găseşte) procedee care evidențiază şi amplifică aceste efecte distructive le adaugă expresivitate

Iar publicul nu pare deranjat de intenționatele exagerări Ba am pu-tea afirma că ele au un efect contrar celui aşteptat După ce auzim declarațiile lui Sergiu Plămădeală e firesc să ne aşteptăm că lucrările lui ne vor mobiliza la luptă cu nepăsarea birocrației care nu icircntreprin-de acțiunile necesare pentru a proteja patrimoniul național dar cacircnd păşim pragul sălii de expoziții simțim că trăirile care pun stăpacircnire pe noi sunt cu totul de altă natură revolta şi indignarea cedează locul curiozității şi revelației iar mai apoi plăcerii şi chiar admirației Senti-

194 R O M Acirc N Ămentele noastre civice cedează locul sentimentelor artistice Şi nu ne mai icircntrebăm de ce oare autorul nu indică adresele clădirilor de patri-moniu pe care le-a fotografiat

Această surprinzătoare bdquoicircnşelătorierdquo se produce datorită excesului in-explicabil de modestie al lui Sergiu Plămădeală care nu icircndrăzneşte să ne destăinuie că deşi nu operează cu pensula şi vopselele şi recurge doar al serviciile aparatului de fotografiat şi ale Photoshop-ului el este totuşi artist plastic şi nu membru al Asociației pentru Protecția Mo-numentelor

Şi dacă fotografia este un domeniu cunoscut de peste un secol de Pho-toshop am auzit abia după 1990 cacircnd frații Thomas şi John Knoll au reuşit să vacircndă companiei Adobe prima versiune a acestui software care este un program pentru editarea imaginilor digitale pe calculator Icircn prezent există peste 20 de programe de acest profil cu diverse nivele de complexitate şi fiecare utilizator icircşi alege editorul foto icircn funcție de necesități şi de pachetul de funcționalități pe care icircl oferă acesta Nu vom intra icircn detalii dar credem că pentru a ne face o impresie despre bdquoinstrumentelerdquo pe care le are la icircndemacircnă un artist-fotograf ar fi bine să cunoaştem posibilitățile Photoshop-ului şi să specificăm că acest program permite să fie efectuate următoarele bdquooperațiirdquo editări de lu-minozitate şi contrast culoare focalizare aplicare de efecte pe imagine sau pe zone (selecții) retuşare de imagini degradate icircndepărtarea unor elemente nedorite sau suprapunerea imaginilor schimbarea selectivă a culorii sau selectarea şi icircmbinarea imaginilor controlul perspectivei şi distorsiunea schimbarea contrastului şi luminozității etc

Cu alte cuvinte este vorba despre procedeele care pot fi utilizate pen-tru a modifica o imagine fotografică digitală icircn funcție de intențiile cre-atoare ale autorului dar şi de bdquomarja de creativitaterdquo pe care o oferă imaginea bdquoinițialărdquo Iată de ce o importanță deosebită are şi aparatul de fotografiat care este bdquoarma de vacircnătoarerdquo a autorului preferabil una performantă

Aparatul de fotografiat icirci permite lui Sergiu Plămădeală să colecteze bdquomaterie primărdquo ndash imagini supuse ulterior procesului de selecție şi va-lorificare Lucrările prezentate icircn cadrul expoziției ne permit să presu-punem că acest proces se desfăşoară icircn două etape din unele imagini

d i a l o g u l a r t e l o r 195

sunt omise bdquosurplusurilerdquo altora li se adaugă ceea ce le lipseşte Uşor de spus dar mai greu de realizat Icircn opinia noastră prima etapă constă icircn decuparea unor fragmente sau detalii care au şansa unei bdquoexistențerdquo autonome Autorul le testează ca să vadă dacă fragmentul poate deveni icircntreg De fapt le oferă o nouă şansă de a se impune atenției noastre

Iar noi privitorii ne icircntrebăm dacă autorul este alarmat de starea de degradare a unui edificiu icircntreg de ce ne prezintă doar un fragment Fiind icircntrebat dacă nu cumva fotografiile sunt pentru el doar un pre-text Sergiu Plămădeală ni s-a destăinuit bdquoAşa este Pornind de la un lucru aparent banal eu icircl refac icircl recreez icircl cizelez icircl şlefuiesc icircl ampli-fic dacircndu-i o viață nouă individualizată la maximrdquo [4]

Decupacircnd şi bdquoindividualizacircndrdquo fragmente arhitecturale Sergiu Plămă-deală ne invită să participăm la un exercițiu de imaginație şi dacă ne lăsăm ademeniți de această perspectivă să intuim icircntregul din care a bdquoevadatrdquo elementul respectiv dacă nu atunci să-l acceptăm icircn versi-unea propusă de autor şi să-i descoperim valențele care au fost puse icircn valoare datorită integrării lui icircntr-un nou context Iar dacă suntem dintre cei care ne lăsăm icircncacircntați de un ansamblu arhitectural dar ne scapă detaliile artistul ne icircndeamnă să ne oprim şi să le admirăm ndash este şi acesta un exercițiu util o şansă de a deveni participanții actului cre-ativ inițiat de autor

Presupunem că unii vizitatori ai expoziției după ce l-au ascultat pe Sergiu Plămădeală după ce au admirat fotografiile lui după ce au ci-tit comentariile din presa periodică s-au icircntrebat păi bine dar unele fotografii reprezintă edificii care nu merită să fie nici păstrate nici re-staurate pentru că nu au nici valoare artistică nici valoare istorică Nu putem să nu le dăm dreptate acestor privitori pentru că am identificat şi noi cacircteva edificii despre care am putea spune că singurul lor bdquomeritrdquo este că sunt vechi

bdquoDar mai sunt şi frumoaserdquo ne-ar putea replica autorul fotografiilor Icirci vom da dreptate desigur Se pare că Sergiu Plămădeală este un adept al lui Cesare Brandi care consideră că bdquovaloarea de vechime are funcţie esteticărdquo [5 p 74] Trecerea timpului peste un monument face inevitabil parte din bdquobiografiardquo sa [6] iar Sergiu Plămădeală ne sugerează că aceste monumente fac parte şi din biografia noastră Icircn

196 R O M Acirc N Ă

1 Aurelia Borzin Frumuseţea ruinată a oraşului bdquoZiarul Naţionalrdquo 29 martie 20142 Ibidem3 Interviu cu Sergiu Plămădeală realizat de Irina Nechit Buticurile dughenele sufocă centrul istoric al Chişinăului bdquoJurnal de Chişinăurdquo 25 martie 20144 Ibidem5 Cesare Brandi Teoria restaurării Editura Meridiane Bucureşti 19966 Alois Riegl Cultul modern al monumentelor (Esenţa şi geneza sa) INPRESS Bucureşti 1999

Bibliografie

lipsa lor am avea mai puține de povestit celor care vor dori cacircndva să ne asculte

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 197

Doina ARPENTILimba italiană ndash limba artelor a emigraților și a imigraților

Migrația şi mobilitatea socială reprezintă fe-nomene care vor schimba icircn mod ireversibil harta etnico-lingvistică a Europei şi icircn scurt timp vor duce la revizuirea unor idealuri ale Revoluției franceze (1748) conform cărora unitatea statală se identifică plenar cu unita-tea lingvistică şi cea națională Aceste feno-mene inedite pentru Italia (dar nu şi pentru statele ex-colonii ca Franța Marea Britanie Olanda etc) produc schimbări neaşteptate icircn structura ei socială şi o transformă dintr-o țară de emigrați icircn una de imigrați Icircn noua societate italiană multietnică didactica lim-bii italiene ca limbă nematernă a ridicat o stringentă problemă de stat care se materi-alizează prin intervenții de natură legislativă şi socială Conform unei teorii recente di-dactica limbii italiene pentru alolingvi este asociată cu fenomenul imigrației icircn realita-te această disciplină nu este deloc nouă ci dimpotrivă etalează o tradiție pluriseculară Istoria didacticii limbii italiene ca limbă stră-ină este de fapt istoria călătorilor romantici a literaților a admiratorilor de artă a negus-torilor şi a comercianților a diplomaților a emigraților şi a imigraților de altă dată este o istorie care nu exclude pe nimeni indiferent de statutul social şi de gradul de instruire

DA ndash doctorandă icircn bdquoTeoria limbajului şi

ştiinţe ale semnelorrdquo la Universitatea din Bari magistru icircn italiană la

Universitatea din Bologna profesoară de limba

italiană pentru alolingvi icircn cadrul Proiectului bdquoParole in Gioco ndash 3rdquo al Fondului

European pentru Integrare

198 R O M Acirc N ĂScurt parcurs istorico-didacticData oficială a afirmării didacticii limbii italiene pentru străini ca disci-plină este asociată cu instituirea icircn 1917 a Catedrei de limba italiană pentru străini icircn Universitatea din Siena prima instituție din tacircnărul stat unitar (Unitagrave drsquoItalia 1861) care organizează cursuri de limbă italiană destinate studenților străini Icircn realitate limba italiană şi di-dactica ei ca limbă străină se icircnființează concomitent Este ilustrativ icircn această ordine de idei faptul că primul dicționar al limbii italiene apare icircn anul 1612 cu un nume ambiguu Vocabularul1 Academicieni-lor de la Crusca (Vocabolario degli Accademici della Crusca)2 Cei 35 de academicieni cruschieni icircncheind redactarea operei se pomenesc icircn fața unei dileme cum să numească limba-obiect al cercetării lor După lungi dezbateri renunță la opțiuni precum limba toscană florentină sau italiană şi decid să nu o numească icircn niciun fel iar icircn prefață re-curg la vagi calificative bdquoaceastă limbărdquo bdquoacest limbajrdquo bdquolimba noastrărdquo etc Bizară situație foarte asemănătoare celei parcurse de limba romacirc-nă timp de un sfert de secol icircn Republica Moldova De facto e vorba de o problemă spinoasă care a tulburat de-a lungul secolelor liniştea intelectualilor italici implicați icircn nesfacircrşite dezbateri cunoscute sub numele de bdquochestiunea limbiirdquo (La Questione della lingua)3 Se crease o situație paradoxală limba italiană icircn devenire era deja concepută ca o artă cu mulți doritori de a o deprinde Succesul limbii italiene chiar de la icircnceputuri se datorează unor fapte de natură culturologică pentru că limba cum se ştie este expresia culturii iar Peninsula Italică a fost dintotdeauna o deschizătoare de drumuri leagănul culturii euro-pene După lungi secole de obscuritate medievală odată cu Renaşterea italiană se prefigurează o nouă epocă icircn istoria civilizaţiei iar Florența devine teren de inspirație artistică şi literară nu numai pentru locui-torii peninsulei dar şi pentru icircntreaga Europă Astfel popularitatea şi prestigiul limbii creşte icircmpreună cu numărul doritorilor de a o icircnvăța Pentru a face faţă acestor exigențe maeştrii limbii sunt nevoiți să-şi autoproducă materialele didactice indispensabile dar şi să elaboreze strategii didactice să organizeze şi să proiecteze icircn mod autonom pro-cesul de predare a limbii avacircnd la dispoziție un singur instrument ndash gramaticile descriptive ale nou-născutei limbi italiene Mai mult decacirct atacirct maeştrii de limbă de ieri exact ca profesorii de limba italiană de azi urmau să adapteze continuu procesul didactic la exigențele publi-

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 199

cului unii aspirau să icircnsuşească arta poetică sau a muzicii alții voiau să icircnvețe limba pentru a facilita raporturile comerciale cu negustorii italici ceilalți pur şi simplu se aventurau icircntr-o călătorie inițiatică prin Italia pentru a contempla vestigiile trecutului

Icircn pofida succesului extraordinar pe care icircl are italiana chiar de la icircn-ceputuri predarea şi difuzarea ei printre străini a rămas circumscrisă unui mediu restracircns de intelectuali Condițiile istorice nu au permis instituționalizarea acestui fenomen căci limba italiana spre deosebi-re de engleză şi franceză nu a fost nicicacircnd limba clasei dominante Politica lingvistică se conturează odată cu constituirea statului unitar (Regno drsquoItalia) icircn 1861 dar ea este direcționată nu spre străini ci spre băştinaşi Este ilustrativă celebra frază bdquoItalia e formată acum trebuie să formăm şi italieniirdquo4 Unitatea teritorială a Italiei a solicitat mari efor-turi şi mult timp iar realizarea unității sale lingvistice a fost un proces şi mai anevoios Conform unor estimări din 25 de milioane de locuitori doar 10 cunoşteau italiana Pentru marea majoritate limba maternă era unul dintre dialectele italice5 La distanță de 150 de ani mai sunt icircncă italieni (icircn special printre persoanele icircn vacircrstă) pentru care di-alectul este limba maternă iar italiana este limba a doua Prerogativa politicii lingvistice de pe timpuri era difuzarea limbii italiene icircn racircndul celor 90 ale populației demers extrem de dificil deoarece 75 din populație fiind analfabetă Abia regimul totalitar şi restricționist al lui Mussolini serviciul militar obligatoriu şi apariția radioului şi a televizi-unii au reuşit să suplinească această lacună apropiind naţiunea italiană de idealurile unității lingvistice culturale şi identitare

Didactica limbii italiene aziCategoriile de doritori de a icircnvăța limba italiană sunt astăzi ca şi odi-nioară multiple şi eterogene dar o serie de evenimente ale secolului precedent au schimbat profund scenariul didacticii Importante re-forme la nivel de sistem instituțional economic productiv şi social au determinat creşterea prestigiului Italiei la scară internațională iar noile valuri migratorii modifică identitatea culturală şi lingvistică a societății italiene Icircn aceste condiții creşte icircn mod exponențial numărul persoa-nelor care intră icircn contact cu limba şi cultura italiană

200 R O M Acirc N ĂConform estimărilor făcute de cercetătorii Giovanardi şi Trifone (2012) limba italiană este a cincea printre cele mai studiate limbi icircn lume precedată doar de engleză franceză spaniolă şi germană clasacircn-du-se icircnaintea limbii chineze icircn vertiginoasă ascensiune Icircn curricula şcolară şi universitară italiana constituie de obicei a doua sau a treia limbă străină

Pentru a răspunde acestor exigențe Italia propune un amplu suport didactic inclusiv cursuri de limbă şi cultură pe lacircngă asociații cultu-rale şcoli de limbă institute de cultură statale sau private itinerare formative universitare şi postuniversitare

La două dintre aceste instituţii ne vom opri cu titlu ilustrativ pentru a observa specificul didacticii limbii italiene E vorba de bdquoRomanicardquo (Modena) şi bdquoCultura Italianardquo din Bologna regiunea Emilia Romag-na Alegerea acestora a fost dictată de motivații personale meritocrati-ce

Şcoala bdquoRomanicardquo fondată icircn 1998 se autodefineşte drept bdquoAcademia pentru difuzarea limbii şi culturii italienerdquo Misiunea ei este de a le ofe-ri studenților străini veniți din toată lumea un instrument pertinent de cunoaştere a culturii italiene ndash limba bdquoRomanicardquo icircşi are sediul icircn centrul istoric al oraşului Modena icircn incinta unui edificiu cu valoare istorică şi arhitectonică deosebită proprietate a contesei Teresa Ma-lagoli Scapitelli E un cadru perfect pentru a te pătrunde de spiritul culturii italiene Cursurile sunt prevăzute pentru studenți de toate vacircr-stele concepute şi organizate conform didacticii moderne a limbilor străine promovată de Consiliul European Şcoala mai propune o serie de servicii extracurs cazarea (icircn familie la hotel sau apartament) un vast program pentru timpul liber (excursii concerte sărbători popu-lare etc)

O şcoală de mare interes este şi bdquoCultura Italianardquo cu sediul icircn Bo-logna ndash oraş studențesc care cucereşte prin bogăția sa culturală şi ar-hitecturală prin tradițiile gastronomice şi prin viaţa nocturnă foarte activă Bologna e renumită şi prin faptul că aici cu aproape o mie de ani icircn urmă a fost fondată prima instituţie de icircnvăţămacircnt superior din Europa ndash Universitatea din Bologna bdquoAlma Mater Studiorumrdquo bdquoCultura Italianardquo este unica scoală de limbi specializată exclusiv icircn

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 201

didactica limbii italiene pentru străini şi propune o vastă gamă de cursuri italiana pentru afaceri marketing şi industrie italiana pen-tru turismul industrial italiana pentru arhitectură italiana pentru medicină italiana pentru icircnscrierea la universitate italiana pentru studenții Erasmus şi Socrates italiana pentru istoria artei şi literatu-ra italiană Oferta formativă a şcolii este completată de cursurile de limba italiană icircmbinate cu ore de gastronomie şi enologie italiană Ca şi bdquoRomanicardquo şcoala de la Bologna propune diverse opțiuni de cazare a cursanţilor şi o varietate de activități extraşcolare ce permit studenților străini o imersiune totală icircn ambianța lingvistică şi cultu-rală italiană

Aceste modele de organizare a şcolilor de studiere a limbii sunt răs-pacircndite icircn toate oraşele italiene Icircn special se bucură de o mare priză şcolile din oraşele cu vechi tradiţii culturale Roma Florența Veneția Verona etc Şcolile din zonele balneare frecventate icircn mod asiduu de clientela rusă mai propun şi cursuri de bucătărie italiană care este icircn vogă icircn Rusia

Această tipologie de şcoli este orientată spre un public cu posibilități economice largi toate cursurile fiind contra plată Icircn rare cazuri acestea sunt finanțate de diverse instituții care oferă burse de studii Imigranții care au reşedință icircn Italia şi doresc să-şi perfecționeze competența lingvistică aleg de cele mai multe ori alte categorii de cursuri

Universități pentru străiniPe teritoriul peninsulei activează o serie de centre universitare pentru străini cele mai importante fiind Perugia şi Siena Instituţii de icircnvăţă-macircnt superior de acest gen mai sunt icircn Roma Florența Reggio Calabria

Universitatea din Perugia este cea mai veche şi cea mai prestigioasă instituție din Italia unde se realizează predarea cercetarea şi difu-zarea limbii şi culturii italiene printre studenții străini Fondată icircn 1921 din ambiția avocatului Astorre Lupattelli faimoasa universita-te este supranumită bdquoAmbasadoarea Italiei icircn lumerdquo căci pe lacircngă activitatea didactică şi formativă promovează o serie de acțiuni icircn sprijinul politicilor lingvistice promovacircnd plurilingvismul Icircn cola-borare cu alte instituții din Italia şi de peste hotare Universitatea din

202 R O M Acirc N ĂPerugia propune cursuri de italiană la distanță cursuri de italiană pentru imigranții adulți cursuri de perfecționare pentru profesorii din Italia şi din străinătate cursuri pentru profesorii şcolilor medii italiene orientate spre integrarea elevilor străini copii de imigranți cursuri orientate spre promovarea limbii a literaturii a culturii şi creativității italiene icircn toate formele sale de manifestare bdquoMade in Italyrdquo6 activități de cercetare a fenomenelor legate de icircnvățarea lim-bii italiene ca nematernă

Audienţii provin din toate colțurile lumii Un dosar statistic al atene-ului furnizează următoarele date studenţi din Asia Orientală şi Meri-dională ndash 33 UE ndash 33 din ţările extraeuropene ndash 9 din America de Nord ndash 7 din America Centrală ndash 5 din Africa de Nord ndash 5 din Asia Occidentală ndash 4 din Oceania ndash 2 din Africa Subsaharia-nă ndash 2

Universitatea pentru Străini din Siena este instituția care se alimentea-ză dintr-o tradiție didactică pluriseculară aici icircn 1588 a fost instituită prima Catedră de limbă italiană destinată studenților germani tot aici după unificarea Italiei produsă icircn anul 1861 au fost inițiate primele cursuri de limbă şi cultură italiană pentru străini Este renumită mai ales prin Departamentul său de didactică şi cercetare şi prin Şcoala su-perioară de doctorat şi specializare Aici activează savanți şi cercetători de prestigiu autori de studii manuale de lingvistică italiană manuale de didactică culegeri de materiale didactice etc Printre personalităţile care au stat la temelia didacticii moderne a limbii italiene sunt Mas-simo Vedovelli (ex-rector) Mauro Moretti Monica Barni Paola Dar-dano Pierangela Diadori Andrea Villarani şa Calitatea cercetărilor ştiințifice realizate sub egida acestui ateneu a fost apreciată de Con-siliul European care a consemnat pentru 10 ani consecutivi Label-ul European pentru Limbi7

Limba italiană a imigranțilorAcest cadru idilic al didacticii limbii italiene contemporane este um-brit de o situație pe cacirct de nouă pe atacirct de insidioasă Este vorba de fenomenul imigrației neaşteptat şi precipitat care a găsit o Italie ab-solut nepregătită şi dezarmată icircn acest sens Italienii au emigrat de-a

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 203

lungul deceniilor icircn Nordul Europei sau peste ocean dar nu erau pregătiți să găzduiască la racircndul lor imigranți Localnicii mai icircn vacircr-stă ne-au mărturisit icircn interviurile realizate icircn cadrul colectării datelor sociolingvistice că li se părea nefiresc şi ciudat să icircntacirclnească icircn stradă persoane cu trăsături somatice diferite de ale lor icircmbrăcați icircn mod bi-zar vorbind limbi necunoscute stranii care nu erau călători sau turişti avacircnd un aer insolit Icircn 1979 Catedra de sociologie a Universității bdquoLa Sapienzardquo din Roma scoate de sub tipar prima publicație ştiințifică la tema imigrației Fenomenul migrator era perceput ca un pericol o amenințare a ordinii publice (de fapt şi astăzi icircn unele cazuri aceşti străini sunt văzuți icircn special de generațiile mai icircn vacircrstă ca atentatori la liniştea publică şi la integritatea națională) Doi ani mai tacircrziu icircn 1981 apare o altă publicație deja de natură lingvistică icircn care se presupunea că şi icircn Italia ar putea exista aceleaşi probleme lingvistice cu care s-au confruntat emigranţii italieni peste hotare la icircnceputul secolului tre-cut Studiul se referea mai ales la integrarea lingvistică a subiecților imigrați la aspectul icircnvățării spontane adică icircn stradă a limbii italiene şi la competențele minime de comunicare dezvoltate icircntr-un context neinstituționalizat Dar acestea au fost doar primele abordări super-ficiale ale problemei La distanță de mai mult de trei decenii atitudi-nea s-a schimbat Prezența imigranților a devenit un fapt firesc care nu amenință ci dimpotrivă valorizat devine o prețioasă resursă econo-mică şi culturală Icircntre timp şi Uniunea Europeană a manifestat sen-sibilitate şi participare orientacircndu-şi politica spre integrare şi valori-zare a resurselor umane indiferent de proveniență şi culoarea pielii Astăzi problema principală este icircncadrarea acestor resurse icircn circuitul valoric european proces care se poate realiza doar prin intermediul limbii societății italiene Situația imigranţilor s-a icircmbunătățit conside-rabil graţie cercetărilor icircn domeniu a studiilor care sugerează soluții şi se materializează prin politici sociale şi lingvistice Pe de o parte asociațiile interculturale şi mai multe OGN-uri ale statului italian pun la dispoziția imigratului o serie de servicii gratuite inclusiv cursuri de limbă italiană Pe de altă parte UE a instituit Fondul European pentru Integrare care finanțează diverse intervenții şi proiecteAm avut ocazia să colaborez icircn calitate de profesoară de italiană pen-tru alolingvi icircn cadrul unui asemenea proiect bdquoParole in Giocordquo Be-neficiarii acestor cursuri reprezintă un public foarte neomogen icircn ceea

204 R O M Acirc N Ăce priveşte caracteristicile sociolingvistice originea etnică religia ni-velul de instruire vacircrsta sexul gradul de cunoaştere a limbii italiane Cu toate că doctrina pledează pentru o didactică personalizată care se adaptează la exigențele ritmul şi stilul de icircnvățare al fiecărui student practica demonstrează că implementarea acestei teorii este sinuoasă anume din cauza diversităţii contigentului De cele mai multe ori gru-pele de studenţi se alcătuiesc fără a se ține cont de nivelul de pregătire de vacircrstă de exigențele personale Aceşti factori compromit procesul didactic şi complică considerabil eficiența icircnsuşirii limbii Pe lacircngă abilitate pedagogică pregătire teoretică şi o solidă bază metodologi-că profesorul trebuie să manifeste şi competențe de mediator cultural sociolog psiholog şi antropolog Icircn astfel de clase apar diverse proble-me Prezentăm cacircteva din cele mai frecvente situații făcacircnd referință la experiența personală

Anul curent icircn cadrul proiectului european bdquoParole in Gioco ndash 3rdquo am organizat o clasă de nivelul A1-A2 (conform CEFR8) avacircnd un con-tigent neomogen un tacircnăr absolut analfabet o tacircnără puțin instrui-tă icircn limba urdu dar care nu poseda nicio competență grafică icircn alfa-betul latin un tacircnăr care a icircnvățat italiana icircn stradă obținacircnd o bună competență comunicativă icircn detrimentul competenței gramaticale o adultă stabilită icircn Italia de mai mulți ani care poseda bine italiana şi care a decis să şi-o perfecționeze Un alt factor destabilizant este natura culturală a acestora studenții provenienți din statele comunităţii euro-pene sau din Europa de Est şi America Latină ndash state unde religia prin-cipală este creştinismul ndash sunt persoane extravertite şi expansive şi nu icircntacircmpină dificultăți icircn comunicare Pentru acest contingent sunt deo-sebit de eficiente lecțiile interactive cu aplicarea strategiilor didactice precum discuția studiul de caz problem solving simulația role playng etc Studenții din statele islamice africane şi asiatice (cu excepția chi-nezilor) reacționează cu o anumită perplexitate la astfel de activități care probabil contravin icircn opinia lor bunului-simț ori sunt icircn deza-cord cu stilul de icircnvățare promovat icircn țara de origine Femeile islamice sunt şi mai dezavantajate căci majoritatea sunt mai puțin şcolarizate decacirct bărbații Opoziţia femeie ndash bărbat se resimte şi icircn alte situații de conflict legate de ierarhia sexelor icircn cadrul altor culturi diverse de cea occidentală de exemplu raportul profesoară (femeie) versus părinte tată (bărbat) Această observație nu se bazează doar pe fapte empirice

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 205

dar şi pe constatările colegelor mele profesoare de la şcoala medie din Carpi (Modena) cu care colaborăm icircn cadrul unor proiecte focalizate spre integrarea elevilor străini copii ai imigranților

Cu toate acestea activitatea de profesor de limbă italiană pentru stră-ini oferă multe satisfacții şi recompense morale căci pentru un străin imigrat şcoala nu este doar o instituție de icircnvățămacircnt ci şi un loc de socializare poate unul din puținele unde se simte protejat important şi integrat

Limba italiană a imigranților din generația a douaDacă pentru imigranții adulți contactul cu limba şi cultura italiană este nefiresc şi traumatizant atunci pentru copiii lor care s-au născut icircn Italia sau au venit aici la o vacircrstă fragedă acest contact este absolut na-tural Icircn cazul lor apare o altă problemă ndash transmiterea şi conservarea limbii de origine Pentru mulți dintre aceştia italiana este a doua limbă maternă sau limba dominantă spre marea decepție a părinților Ei icircşi construiesc identitatea culturală pornind de la limba şi cultura italiană Icircn ultimii ani Ministerul Instruirii al Universității şi al Cercetării din Italia (MIUR) a legiferat o serie de măsuri orientate spre integrarea elevilor imigranți Pe de altă parte integrarea se prezintă ca o anihilare a diversității ceea ce contravine conceptului european de multicultu-ralitate Actele normative europene recomandă includerea limbilor materne icircn curricula şcolară ca limbă de studiu Astfel fiecare copil de altă etnie ar avea dreptul să studieze limba sa maternă icircn şcoala italia-nă Din păcate statul italian deocamdată nu icircntreprinde nicio acțiune pentru realizarea acestui obiectiv

ConcluziiIcircn ultimii treizeci de ani globalizarea mobilitatea capitalurilor şi a re-surselor umane şi nu icircn ultimă instanță recentele fenomene migra-torii au pus icircn fața didacticii o serie de noi probleme şi sarcini recla-macircnd revizuirea teoriilor şi adaptarea la noile imperative ale timpului Dacă la icircnceputuri didactica era o materie exclusiv pedagogică astăzi ea operează icircntr-un spațiu interdisciplinar Doar icircn stracircnsă colaborare cu ştiințele sociale şi cu cele statistice şi economice didactica limbilor

206 R O M Acirc N Ăstrăine poate reflecta o panoramă clară a noilor condiții icircn care este nevoită să se realizeze aşa ca să delimiteze cu precizie target-ul de con-sumatori (ai produsului predare ndash icircnvățare a limbii străine) şi să indi-vidualizeze necesitățile şi exigențele acestora Noile imperative nu mai sunt preocupări doar ale unui icircngust cerc de specialişti Se face indis-pensabilă intervenția statului Uniunea Europeană s-a arătat receptivă la problemele lingvistice şi culturale chiar din momentul fondării sale propunacircndu-şi să facă din diversitatea culturală şi lingvistică nu un ob-stacol ci o resursă mai mult decacirct atacirct noile fenomene migraționale sunt concepute ca o valoare icircn plus Icircntru realizarea acestui demers Consiliul European a emis o serie de documente normative a elaborat CEFR-ul ca instrument de cuantificare a competențelor de limba stră-ină a pus icircn acțiune mai multe programe printre care LLP9 şi a dispus instituirea diverselor fondurilor de sprijin printre care şi FEI10

Icircn pofida faptului că pacircnă icircn prezent au fost investite resurse şi eforturi cacircmpul de cercetare al didacticii limbilor străine şi al limbii italiene ca limbă străină oferă permanent noi repere pentru investigație O pro-blemă deschisă cel puțin pentru spațiul italian rămacircne a fi formarea şi perfecționarea cadrelor didactice specializate icircn predarea limbii italie-ne alolingvilor Icircn realitate sistemul de icircnvățămacircnt italian traversează perioada de tranziție care a icircnceput acum un deceniu dar mai multe vicisitudini politice căderi de guvern schimbări de putere etc fac ca acest proces de renovare şi restructurare să se producă icircn faze alternan-te Sectorul formării şi selecționării resurselor umane icircn general şi al cadrelor didactice icircn particular rămacircne a fi o problemă ardentă sursă continuă de dezbateri şi polemici

Note 1 Primul dicționar al limbii italiene şi al doilea dicționar al unei limbi moderne anticipat doar de dicționarul lim-bii spaniole al lui Sebastiaacuten de Covarrubias apărut icircn 16112 Academia de la Crusca este institutul limbii italiene care reuneşte savanți cercetători lingvişti şi filologi ai limbii italiene Este cea mai veche academie lingvistică din lume constituită la 25 martie 1585 la Florența3 Cu acest termen este indicată o dispută lingvistică ce icircncepe icircn secolul al XVI-lea şi ajunge la un deznodămacircnt abia la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea odată cu unificarea politică şi lingvistică a Italiei

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 2074 bdquoFatta lrsquoItalia ora bisogna fare gli italianirdquo (Massimo DrsquoAzeglio)5 Dialectele italiene sunt limbi neolatine nu forme co-rupte ale limbii italiene dotate cu demnitate lingvistică dar care din motive socioistorice nu au ajuns să aibă un caracter normat şi o formă scrisăCitez din Paolo Achile (Lrsquoitaliano contemporaneo Mulino Bologna 2003 p 13) bdquoi dialetti italiani non rappresen-tano varietagrave locali della lingua nazionale neacute tantomeno deformazioni o corruzioni di questa ma proprio come lrsquoitaliano letterario ndash costituitosi anche esso sulla base di un dialetto (il fiorentino trecentesco) ndash e come le altre lingue e dialetti romanzi derivano dal latino volgare e hanno dunque dal punto di vista storico-linguistico la stessa dignitagrave della linguardquo6 bdquoMade in Italyrdquo este mai mult decacirct o certificare a provenienței produsului este un semn al calității unui produs realizat datorită fanteziei şi creativității tipice italiene bdquoMade in Italyrdquo a cucerit icircntreaga lume şi este concepută ca o expresie a italienității icircn toate domeniile gastronomie artă desing modă tehnologie etc7 Marcă (certificat) de calitate recunoscută la nivel euro-pean ce conferă prestigiu şi valoare experienței şi materi-alelor realizate icircn cadrul predării şi icircnvățării limbilor8 Common European Framework of Reference for Lan-guages9 Longlife Learning Programme (Program de icircnvăţare pe tot parcursul vieţii)10 Fondul European pentru Integrare

208 R O M Acirc N Ă

Ioan S CAcircRAcircCB P Hasdeu Studii de ştiinţa limbii Prologul editorului studiu introductiv şi note de Cristinel Munteanu Editura Institutul European Iaşi 2013

ISC ndash doctor icircn filozofie (1985) cu teza Semantica

propoziţiei prof univ dr la Universitatea bdquoDunărea de Josrdquo din Galaţi unde a

predat cursuri de limba romacircnă contemporană

logică semiotică şi filozofia limbajului Este interesat de cercetarea

inter- şi transdisciplinară a limbajului de sintaxa şi de pragmasemantica

limbii romacircne precum şi de posibilitatea constituirii unei semantici generale a limbilor naturale valabilă atacirct pentru lingvişti cacirct şi pentru logicieni Volume

publicate Icircntemeieri raţionale icircn filozofia ştiinţei

(1983 coautor) Introducere icircn semantica propoziţiei

(1991) Curs de semantică (2001) Introducere icircn

morfologie (2002) Teoria şi practica semnului (2003)

Cartea o reeditare a două studii de lingvisti-că ale celui care poate fi numit bdquoprimul nostru teoretician al limbajuluirdquo Bogdan Petriceicu Hasdeu are icircn intenţia autorului semnifi-caţia unui omagiu adus unui romacircn atins de aripa geniului la 175 de ani de la naşterea acestuia

Cele două studii sunt Un nou punct de vede-re asupra ramificaţiunilor gramaticei compara-tive şi Laletica sau fisiologia sonurilor ambele publicate de B P Hasdeu icircn primele patru numere din 1882 (ianuarie ndash primul studiu februarie martie şi aprilie ndash al doilea studiu) ale revistei sale bdquoColumna lui Traianrdquo Nu fap-tul reeditării acestor studii constituie omagiul adus lui Hasdeu Ambele studii mai fuseseră reeditate icircn 1974 la Chişinău ndash pri-mul studiu ndash şi icircn 1988 la Bucu-reşti ambele stu-dii De altfel cele 50 de pagini cacirct ocupă icircmpreună aceste studii nu ar fi putut consti-tui materia unei cărţi Cartea are

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 209

236 de pagini şi cuprinde un prolog al editorului un cuprinzător stu-diu introductiv o notă asupra ediţiei cele două studii (primul urmat de 4 pagini de note ale editorului al doilea fiind doar o simplă reprodu-cere prin scanare a paginilor din cele trei numere ale revistei bdquoColumna lui Traianrdquo) un rezumat icircn limba engleză al principalului subcapitol al studiului introductiv De la noematologia lui Hasdeu la skeologia lui Coşeriu şi o anexă icircn limba engleză On the Real Object of Linguistics material publicat ca articol aparte şi icircn nr 52013-2014 al revistei bdquoEnergeiardquo scoasă la Tuumlbingen de urmaşul lui Eugeniu Coşeriu Johan-nes Kabatek Dacă articolul respectiv nu are doar intenţia de a rezuma conţinutul studiului introductiv ci aşa cum afirmă icircntr-o explicaţie din subsolul anexei şi intenţia de a icircmbunătăţi icircnţelegerea cacirctorva dintre problemele dezbătute icircn această carte s-ar fi cuvenit să fie tradus icircn limba romacircnă Cartea se icircncheie cu o bibliografie cuprinzătoare şi vari-ată şi un indice de nume proprii

Ediţia aceasta este o icircncercare de evaluare a contribuţiei lui B P Hasdeu la dezvoltarea lingvisticii romacircneşti şi o icircncercare de recuperare a gacircn-dirii lingvistice hasdeene Se ştie că timpul este o sită deasă prin care se reţin cu parcinomie fapte şi gacircnduri trecute Pentru a putea selecta acele contribuţii ale trecutului pe care le poate recupera prezentul şi care pot fi propuse judecăţii viitorului exegetul recuperatorul trebuie să-şi poată anihila pornirile simpatetice şi să dispună de criterii calitati-ve ferme icircn valorizarea contribuţiei marilor personalităţi

Prima cerinţă este mai greu de evaluat icircntrucacirct de regulă alegerile noastre sunt conduse de anumite afinităţi şi simpatii uneori neconşti-ute Soluţia trebuie căutată icircn confruntarea cu părerile altora cu con-diţia ca aceşti alţii să fie personalităţi importante ale culturii noastre

Marea admiraţie a lui Cristinel Munteanu rămacircne icircn limitele raţiunii intelective pentru că ştie să apeleze la punctele de vedere ale unor mari lingvişti romacircni din trecut şi de astăzi Icircn partea centrală a cărţii studiul introductiv icircşi sprijină punctele de vedere pe aserţiunile unor personalităţi de primă importanţă pentru lingvistica noastră Cicerone Poghirc G Ivănescu Gh Mihăilă Gr Bracircncuş Dar argumentele cele mai puternice icircn sprijinul afirmaţiilor sale provin din confruntarea lui Hasdeu cu bdquolingvistica modernă icircn forma ei cea mai completărdquo (p 17) lingvistica integrală coşeriană

210 R O M Acirc N ĂApropierile icircntre gacircndirea lingvistică a lui B P Hasdeu şi lingvistica promovată de E Coşeriu au fost puţine şi bdquotimiderdquo (ibid) Cristinel Munteanu le icircntacirclneşte doar la Dorin Uriţescu (care icircntr-un articol despre contemporaneitatea lui Hasdeu afirmă că icircn opera lingvistică a lui Hasdeu se prefigurează teoria coşeriană a schimbării lingvisti-ce) şi icircntr-o lucrare publicată postum a marelui lingvist moldovean Silviu Berejan care găseşte la Hasdeu ideea că orientarea fragmenta-ră a icircntemeietorilor lingvisticii ar trebui icircnlocuită printr-o orientare integrală orientare icircntemeiată icircn lingvistică abia de către Eugeniu Coşeriu

Cristinel Munteanu va evidenţia icircncă multe alte idei şi intuiţii despre limbă prin confruntarea acestora cu teoria lingvistică a lui E Coşeriu subliniind şi coerenţa internă a operei lingvistice hasdeene Pentru aceasta apelează la metoda hermeneutică practicată de E Coşeriu Autorul icircnfăţişează principalele concepte şi distincţii hasdeene tre-cacircndu-le prin grila lingvisticii coşeriene şi putacircnd să dezvolte astfel punctele de vedere hasdeene bdquomergacircnd cu Hasdeu dincolo de Hasdeurdquo

Paginile icircn care comentează studiul Un nou punct de vedere asupra ra-mificaţiunilor gramaticei comparative ne oferă un model de analiză de text care are intenţia de a recupera pentru lingvistica modernă o idee hasdeeană E vorba de conceptul de noematologie prin care Hasdeu denumeşte o disciplină lingvistică sui generis cea care trebuie să stu-dieze ceea ce M Breacuteal numise cacircndva bdquoidei latenterdquo adică subicircnţelesu-rile sensurile lipsite de formă expresie icircntacirclnite atacirct de des icircn limbaj Analiza cu intenţii recuperatoare a textului nu va icircncepe icircnsă cu pre-zentarea disciplinei lingvistice numite de Hasdeu noematologie ci prin prezentarea conceptului coşerian anticipat prin noematologie cel de skeologie Skeologia este icircn accepţia pe care i-o dă Coşeriu o disciplină lingvistică al cărei obiect de studiu este contribuţia la vorbire a cunoş-tinţelor pe care utilizatorii semnelor le au despre obiectul desemnat Sensul unui text nu e dat doar de combinarea semnificatelor de lim-bă cu desemnarea ci şi de cunoaşterea lucrurilor desemnate Sensul lipsit de expresie bdquoideile latenterdquo despre care vorbeşte noematologia este analog cunoaşterii lucrurilor din skeologia coşeriană şi Cristinel Munteanu este icircndreptăţit să observe că noematologia anticipează ske-ologia

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 211

Pe această cale se poate ajunge la afirmaţii de tipul bdquoHasdeu anticipea-ză şi etnolingvistica aşa cum o va redefini mai tacircrziu Coşeriu astfel icircncacirct să corespundă unei lingvistici skeologicerdquo (p 87)

Studiul clasificării hasdeene a subdisciplinelor lingvistice icirci relevă lui Cristinel Munteanu posibilitatea de a afirma că Hasdeu ar fi putut icircnte-meia disciplina numită astăzi frazeologie chiar dacă bdquodin păcate icircn epo-ca lui Hasdeu timpul frazeologiei ndash ca disciplină preocupată de studie-rea acestor unităţi lingvistice cu regim special ndash icircncă nu sosiserdquo (p 98)

Al doilea studiu hasdeean publicat icircn această carte Despre laletică sau despre fisiologia sonurilor este mai puţin comentat icircn studiul introduc-tiv Autorul se foloseşte icircnsă de aprecierile a doi exegeţi ai operei lui Hasdeu Cicerone Poghirc şi Grigore Bracircncuş

Studiul publicat este primul tratat de fonetică generală din istoria lingvis-ticii romacircneşti Sunt remarcate icircn carte un număr de merite deosebite şi de aspecte originale ale studiului dintre care redăm cacircteva realizarea unei clasificări ingenioase a sunetelor apelul la elemente de formaliza-re a limbii (figuri geometrice formule matematice sau date statistice) faptul de a fi atras atenţia asupra necesităţii stabilirii raporturilor reale icircntre sunete şi litere sau de a fi recomandat utilizarea unor aparate pre-cise cum era fonograful pentru clasificarea fiziologică a sunetelor şa

Stăpacircnind bine conceptele domeniului şi fiind capabil să se expri-me cu gacircndirea non-eului Cristinel Munteanu aduce un omagiu lui B P Hasdeu demonstracircnd că inteligenţa este deschisă viitorului

212 R O M Acirc N Ă

Ion CIOCANUDouă romane rezistente ale lui Mihail Gh Cibotaru

Icircn 2013 la Editura Lumina au apărut două romane ale lui Mihail Gh Cibotaru nomi-nalizate icircn titlul volumului lansat ndash Eclipsa şi Vijelia Scrise icircn perioada restructurării şi transparenţei iniţiată de tacircnărul pe atunci preşedinte al URSS-ului Mihail Gorbaciov ambele opere se dovedesc a fi emblematice pentru literatura posttotalitară abordacircnd fap-te icircntacircmplări evenimente de anvergură isto-rică icircn mare măsură actuale pacircnă icircn prezent

Primul roman de care ne preocupăm icircn stu-diul de faţă Eclipsa a fost scris icircntre anii 1987-1989 şi publicat iniţial icircn revista bdquoBasa-rabiardquo nr 9-10 din 1990 Axat icircn principal pe dezvăluirea dureroaselor răni cauzate basara-benilor de crimi-nalele deportări staliniste din 6 iulie 1949 ro-manul reprezin-tă o investigaţie memorialistică publicistică ar-tistică veridică icircndrăzneaţă şi ris-cantă dacă luăm icircn calcul că pe atunci mai exista Uniunea Sovieti-

IC ndash scriitor dr hab consultant ştiinţific la

Institutul de Filologie al AŞM Semnează 40 de

cărţi majoritatea ndash de critică şi istorie literară

de sociolingvistică şi de cultivare a limbii

Lucrări apărute după 1990 Literatura romacircnă

contemporană din Republica Moldova (1998) Literatura romacircnă Studii şi materiale

pentru icircnvăţămacircntul preuniversitar (2003) Scriitori de ieri şi de azi (2004) Efortul salvator (2006) Salahorind (2008) Darul lui Dumnezeu

(2009) Noi şi cuvintele noastre (2011) Cărţile din

noi (2011) Absenţa exclusă (2013) Rămurea de iasomie Memorii şi meditaţii (2013)

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 213

că partidul comunist mai era considerat unicul partid de guvernămacircnt (conform Constituţiei URSS) mentalitatea populaţiei mai plătea tribut ideilor şi idealurilor comuniste Publicat icircntr-o revistă care cu-racircnd avea să-şi sisteze apariţia romanul a trecut aproape neobservat iar editat icircn 2005 la Timişoara icircntr-un tiraj derizoriu n-a ajuns pe masa de lecturi a unui cerc larg de cititori Lansat icircntr-un volum recent romanul abia acum icircşi icircncepe adevăratul periplu Şi este necesar să ne dăm bine seama că Eclipsa se pretează unei lecturi din trei dimensiuni temporale diferite Prima dimensiune i-a fost ca şi cum dictată autoru-lui de realităţile concrete icircn care s-au desfăşurat evenimentele evocate icircn roman E vorba de viaţa basarabenilor icircnfricoşaţi de moarte după 28 iunie 1940 şi-n primii ani de după războiul stalinist-hitlerist despre a cărei esenţă nu se putea nici măcar pomeni Războiul din 1941-1945 era considerat unanim bdquode Apărare a Patrieirdquo foametea din 1946-1947 a fost tabuizată cu străşnicie iar deportarea ndash declarată un beneficiu pentru ţărani şi o măsură represivă pe deplin icircndreptăţită icircmpotriva chiaburimii şi a bdquoduşmanilor poporuluirdquo adică icircmpotriva ţăranilor icircn-stăriţi şi elitei intelectuale de obicei cu studii făcute icircn Romacircnia

Cea de-a doua dimensiune a romanului este echivalentă cu perioada in-cipientă a lichidării spaţiilor bdquoalberdquo din istoria Uniunii Sovietice inclu-siv din trecutul imediat al Moldovei Icircncepeau să fie publicate articole studii eseuri memorii despre atrocităţile regimului comunist de-a lun-gul deceniilor leninist-staliniste apoi brejneviste dezvăluiri odinioară inimaginabile despre caracterul hrăpăreţ al celui de-al doilea război mondial nu doar din partea hitlerismului german după cum se vorbise icircn toată presa şi icircn manualele de pacircnă la Gorbaciov dar şi din partea sta-linismului sovietic se discuta relativ liber despre foametea organizată de comunişti icircn 1946-1947 icircn scopul realizării nestingherite a colectivizării şi chiar despre caracterul forţat inuman icircn esenţă al acesteia

Pe un atare fundal social-politic scrierea şi publicarea romanului Eclip-sa devenise posibilă fără a prezenta icircnsă un gest literar-artistic prea obişnuit Autorul făcea dovada unei prime viziuni noi asupra trecutu-lui icircncă nedefrişat icircn literatura timpului

Cea de-a treia dimensiune temporală care motivează lectura roma-nului Eclipsa e oferită de capacitatea scriitorului de a fi inaugurat o altă perspectivă a icircnţelegerii lucrurilor principialmente deosebită de

214 R O M Acirc N Ăanterioarele prezentate icircn literatura moldovenească despre colecti-vizare şi icircn general despre viaţa satelor noastre icircn perioada istorică respectivă

Naraţiunea de la persoana icircntacirci asigură romanului icircn discuţie o pu-ternică undă confesiv-evocatoare textul prezentacircndu-se ca o destăi-nuire a tacircnărului ţăran Goriţă Arnăutu Trecem peste faptul că acesta se icircntoarce (din Siberia) icircn satul de baştină văzut şi apreciat ca unul paradisiac după cum (mai) era el la 1990 Dacă s-ar icircntoarce azi ar vedea numai sărăcia şi decăderea dezastruoasă Sunt mai mult decacirct discutabile blestemul aruncat de către protagonistul romanului asupra satului natal (bdquoCum de-a putut tăcea văzacircnd că se face o nedreptate Oamenii priveau cu ochii holbaţi de mirare schimbaţi la chip poate şi revoltaţi icircnsă chiar Dăruşca n-a scos o vorbă de protest n-a venit pacircnă la gară să ne luăm rămas bunrdquo) şi jurămacircntul lui (bdquoCacirct voi fi şi voi trăi să nu-i mai calc drumurile Nici numele să nu-i audrdquo) Subiectiv Goriţă Arnăutu poate fi uşor icircnţeles Obiectiv icircnsă nu satul nu fata dragă ci conducerea statului sovietic cu planurile diabolice de strămu-tare a popoarelor de bdquolichidarerdquo a aşa-zisei chiaburimi de icircnfometare a ţărănimii poartă vina celor icircntacircmplate

Şi dacă ne-am pomenit polemizacircnd cu scriitorul nu are dreptate Go-riţă Arnăutu nici icircn cazul lui Trifan Hrincă fostul preşedinte al sovie-tului sătesc Icircn mod subiectiv protagonistul romanului este icircndreptăţit să dea vina pe el (bdquoCel ce ne deportaserdquo) dar obiectiv şi bietul pre-şedinte incult şi icircncăpăţacircnat a fost bdquoo rotiţă şi un şurubaşrdquo icircn marele şi groaznicul mecanism numit mai apoi bdquoimperiul răuluirdquo

Departe de noi intenția de a-i reproşa lui Mihail Gh Cibotaru că n-ar cunoaşte atari adevăruri Ba chiar icircnţelegem cu toată claritatea că icircn pacircnza romanului personajele icircn primul racircnd protagonistul acestuia se mişcă icircntr-un univers concret palpabil intră icircn relaţii cu alte perso-naje vii şi prin urmare logica acţiunii lor este dictată de felul de a fi şi de a se manifesta al acestora Or icircntr-o operă literară adevărul mare esenţial şi de nedezminţit se exprimă icircn şi prin adevărurile ordinare şi lesne contemplabile icircn cadrul nemijlocit al acţiunii cu inşi racircnzoşi neiertători faţă de consătenii care i-au călcat cumva pe bătătură (tatăl lui Goriţă se declarase icircmpotriva numirii lui Hrincă icircn funcţia de cap al satului drept care acesta nu ratează ocazia de a-l trimite la moarte)

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 215

Credem totuşi că este oportun să-i explicăm o dată icircn plus ndash citito-rului ndash bdquomecanismulrdquo exprimării specifice icircn opera de artă a marelui adevăr al vieţii prin situaţii concrete individuale bdquopalpabilerdquo etc (nu icircn zadar tatăl icircl bdquoinstruieşterdquo pe fiu adică pe Goriţă că bdquomulte lucruri icircn adacircnc icircs cu totul altfel decacirct la suprafaţă Să ştii a căta anume icircn adacircncimerdquo)

Icircncolo romanul se desfăşoară firesc personajele icircşi dezvăluie psiholo-gia şi mentalitatea prin fapte şi gesturi concludente şi caracterizante imaginea realităţii supuse investigaţiei devine tot mai vie acţiunea se icircntemeiază pe un dramatism autentic icircn măsură să captiveze şi să con-ducă spre ceea ce constituie esenţa primenirilor aduse la noi de regi-mul comunist sovietic cu suspiciunile de tot felul şi cu deportările sta-liniste aşa cum s-au derulat toate acestea icircn cazul ţăranilor basarabeni harnici paşnici absolut nevinovaţi

Mihail Gh Cibotaru ţese cu abilitate relaţiile amicale devenite cu-racircnd ndash din cauza unei fete (viitoarea mamă a protagonistului roma-nului) ndash agresiv-duşmănoase dintre Trifan Hrincă Andrei Arnăutu şi Nichifor Băieşu

Icircn episoade şi dialoguri caracterizante apare Teofil Buliharu numit o dată chiar ndash nu fără temei ndash Buliharul om lacom şi rău unul dintre cei trei bărbaţi sănătoşi cu vacircrstă de armată care icircnsă nu fuseseră mobili-zaţi icircn 1941 Anume gaşca aceasta ndash Trifan Hrincă Teofil Buliharu şi Ion Codosu poreclit bdquoActivistulrdquo ndash bdquohotăra destinul multor consătenirdquo Aceste trei personaje apar icircn ipostază de unelte icircn macircinile regimului comunist de ocupaţie ele icircnfăptuiesc bdquoicircmprumuturilerdquo adună bdquodările la statrdquo (bdquopostavkardquo) duc la icircndeplinire toate indicaţiile bdquode susrdquo Trifan Hrincă ajunge chiar să poarte bdquoun veston de postav cenuşiu cu nasturi pacircnă sus pe gacirctrdquo ca acela din portretul pe care era desenat Stalin şi să repete bdquogestul de a ţine macircna dreaptă la piept cu vacircrful degetelor potri-vite sub marginea icircncheiată a hainei Tot exact ca icircn portretrdquo

Anume icircn momentul icircn care Teofil Buliharu icircl ia pe Andrei Arnăutu de la oloiniţă şi-l trimite la corvoadă după lemn autorul descrie fenome-nul eclipsei de soare numit la ţară vacircrcolacii (care ar fi la o adică alt titlu potrivit şi impresionant al romanului) Ce-s vacircrcolacii cutează să afle copiii prinşi la muncile cacircmpului Ei bdquovroiau odată să mănacircnce luna Icircs

216 R O M Acirc N Ăca nişte şerpi ş-o tot rod de la o margine dar nu dovedesc s-o icircnghită pe toată şi zdohnesc iar luna din bucăţica rămasă creşte la locrdquo Tot aici o ţărancă (lelea Olea) icirci linişteşte pe copiii speriaţi lămurind tutu-rora că bdquovacircrcolacii icircs aicea jos printre noi Că-s plozii lui Scaraoţchirdquo apoi citim un episod zguduitor cu unul dintre vacircrcolacii de bdquojosrdquo E Te-ofil Buliharu icircnfuriat că bdquoo cireadă de vite intrase icircn adacircncul lanului lui de gracircurdquo bdquocălare pe Zmeu armăsarul cela sălbatic pe care numai el şi fecioru-său nebunatic icircl puteau icircncăleca icircncearcă să scoată dobitoacele din gracircu şfichiuindu-le cu biciul gros ca un şarpe (sublinierea ne apar-ţine ndash IC) icircmpletit din viţe de piele cu plumb la capătrdquo Pe potriva stăpacircnului său e şi armăsarul bdquoCacircnd l-am văzut negru şi icircnspumat cu ochii roşii de fiară nebună fulgeracircndu-i icircn orbite sforăind ca un pa-rovic de purtat maşina de treier năpustindu-se asupra mea de spaimă mi-am pierdut glasul Deşi-mi ţineam ochii stracircns icircnchişi armăsarul icircn chip de umbră neagră care căpăta contur ba de dragon ba de zmeu ba de Vifor-Negru ba de balaur mă strivea din toate părţile pogoracircnd asupra mea icircntuneric Iată vasăzică vacircrcolacul care nărăveşte să mă-nacircnce soarele E aici pe pămacircnt icircntre noi precum spunea lelea Olea Hăţuit de Buliharu Căci şi el e un vacircrcolacrdquo

Icircn continuare vacircrcolacii mai apar icircn paginile romanului sub chipul bdquoko-somolilorrdquo conduşi de Emil Buliharu

Culmea activităţii vacircrcolacilor de pe pămacircnt a constituit-o deportarea sătenilor nevinovaţi inclusiv a copiilor Nastei şi ai lui Andrei Arnău-tu

Principala particularitate a romanului lui Mihail Gh Cibotaru e tocmai proiecţia realităţii concret-istorice icircn simbolurile vacircrcolacilor şi eclipsei

Al doilea roman de rezistenţă scris de Mihail Gh Cibotaru Vijelia icircn 1986-1990 şi publicat icircn revista bdquoBasarabiardquo icircn 1993 (nr 11-12) este un text marcat puternic de elementul dramatic şi chiar tragic icircn condi-ţiile unei vacircnători improvizate pe timp capricios de iarnă icircn compania cacirctorva persoane sus-puse de o moralitate care abia icircn spectacolul ne-aşteptat al vacircnătorii şi al dezlănţuirii stihiei naturale aveau să-şi decon-spire adevărata valoare şi preţuire Vasile Pacircrlog se icircntorsese icircn ajun icircn satul de baştină la icircnmormacircntarea bunicului său Vichentie şi poate s-ar fi grăbit icircnapoi spre capitală dar bdquounul din veri Ion al lui badea

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 217

Chirică Bodron l-a rugat să mai rămacircnă să-şi vadă neamurile să mear-gă la vacircnătoarerdquo şi cu toate că bdquodemult nu ţinuse arma icircn macircinirdquo şi bdquonici nu prea ardea de dorinţa s-o facărdquo simţise că bdquoavea nevoie de o relaxare de o evadare cacirct de scurtă din apăsătoarea lume a gacircndurilor triste pe care i le adunase icircn suflet trecerea bunicului O plimbare icircn aer liber avea să-i facă binerdquo

Aşa se pomeneşte Vasile Răzlog icircn compania şefului de raion Ana-tol Ursu şi a lui Nichita Uruioc preşedintele gospodăriei pe al cărui teritoriu avea să se desfăşoare vacircnătoarea Uruioc era vinovat pentru depoziţiile prezentate icircn procesul judiciar care-l băgase pe Răzlog la icircn-chisoare Icircn cacircteva racircnduri fostul prieten Uruioc icirci dădu uşor de icircnţeles că nu-l avea la inimă Un amănunt revelator ajuns la icircnchisoare Vasile Răzlog icirci scrisese prietenei sale din tinereţe Albina Pantaz dar cu mare icircntacircrziere a primit răspuns de la Nichita Uruioc acesta icircndemnacircn-du-l s-o lase icircn pace căci icircntre timp femeia devenise Albina Uruioc Răzlog şi Uruioc se icircncăierară chiar la bătaie Interveni Anatol Ursu şe-ful şi-i linişti După masa servită la bdquoCasa vacircnătoruluirdquo de pe moşia pre-şedintelui Uruioc vacircnătoarea continuă Vasile Răzlog se ocupă bdquoprea icircndelungrdquo de un urecheat şi nu prinde de veste cacircnd se dezlănţuie o vijelie cumplită bdquoNu se vedea icircn jur decacirct la cacircţiva paşi Icircnainta ca prin icircntuneric Şi iar se opri să asculte Icircmpuşcături nu se auzeau şi el nu ştia icircncotro s-o ia Ar fi strigat Dar va fi auzit i se va răspunde A urmat icircnsă tăcere Pe icircntreg icircntinsul ndash doar spulber alb şi tacircnguirea icircnfricoşătoare a viforniţei Ce-i drept pentru el asemenea dezlănţuiri ale lui Sucilă nu erau o noutate acolo icircn nord văzuse vijelii şi mai şirdquo

Cu mare greu ajunge la o casă părăsită Pune jos arma şi iepurele prins Se aşterne pe ronţăit mere găsite icircntr-un colţ şi se lasă cuprins de gacircn-duri Pacircnă vine icircn căsoaie şi Uruioc Un dialog obişnuit icircn alte condiţii i se pare lui Uruioc plin de subicircnţelesuri şi chiar de ameninţări De fapt Răzlog are temeiuri solide să-i vorbească răutăcios fostului prieten ca-re-l denunţase pe timpuri ba icircndrugase icircn instanţa de judecată şi nişte vorbe despre tatăl lui Răzlog nelegate icircn niciun fel cu bdquohacircrtiile celeardquo

bdquondash Sunt scorniri N-am icircndrugat nimic La sigur se icircmpotrivi Uruiocrdquo

Demn prin firea sa şi stăpacircn pe situaţie Răzlog icirci aminteşte scurt

bdquondash Ţi-am citit denunţul După ce am fost eliberat

218 R O M Acirc N ĂUruioc nu-i putu icircnfrunta privirea Şi-a plecat capul şi s-a aşezat

ndash Vasăzică le ştii pe toate La sigur

ndash După cum vezi Şi iată e momentul să ne achitămrdquo

Aici dialogul personajelor e icircntrerupt Curacircnd la casa părăsită ajunge şeful raionului Anatol Ursu care-i bate lui Nichita Uruioc obrazul (bdquondash Ce era să fac dacă-ţi laşi invitatul şi dezertezirdquo) Urmează diverse replici ale celor trei aflaţi icircn casa părăsită pacircnă Uruioc icircnsuşi pomeneş-te de Albinuţa şi bdquola auzul ultimelor cuvinte Răzlog a tresărit O vedea icircn costumu-i vişiniu acolo sus pe vacircrful movilei fluturacircnd cu macircna Cacircnd icircncepuse să spulbere tot acolo o văzuse

ndash Păi a prins-o şi pe ea vijelia a strigat ridicacircndu-se de pe pat Are să se prăpădească icircn infernul acestardquo

Tustrei pornesc icircn căutarea femeii Lui Ursu i se face rău Uruioc şi Răzlog icircl iau de subsuori şi-l conduc icircnapoi icircn căsoaie Se discută mult pacircnă la icircnvinuiri nemiloase Lui Răzlog icirci pare din nou ndash a cacircta oară ndash că aude glasul Albinuţei şi porneşte de unul singur icircn căutarea femeii Dar se icircn-toarce la căsoaie fără s-o fi desluşit icircn urgia de afară Pomenindu-se iar icircn trei se avacircntă icircntr-un dialog arhiincitant despre viaţa lor icircn societate şi-n partid cu dezvăluiri sincere care deveniseră icircn sfacircrşit posibile icircn anii re-structurării şi transparenţei promovate de Mihail Gorbaciov (bdquoPrea mul-te auzisem acolo la opreală Căci am tăiat la pădure cu foşti oameni mari Şi le ascultam cugetările revoltele nedumeririle Icircnţelegeam că icircn partid sunt şi oameni cinstiţi oameni de treabă curaţi la suflet şi la faptă Dar pe parcurs mă convingeam tot mai mult că acestora le vine mai greu decacirct celorlalţi Icircn definitiv mi-am făcut o părere poate nu tocmai obiectivă icircn schimb sinceră icircn partid intră doar carieriştii cerşetorii de posturi şi de privilegiirdquo) De-ar fi cuprins numai o atare discuţie icircn prezenţa şi cu participarea unui secretar de partid al raionului Mihail Gh Cibotaru ar fi meritat de pe atunci un elogiu pe potrivă

Cu sufletul la gură citim paginile despre deszăpezirea Albinuţei despre readucerea ei la viaţă despre contribuţia femeii la aplanarea neicircnţele-gerilor dintre cei trei bărbaţi Apoi monologurile lui Răzlog al lui Uru-ioc al lui Ursu şi al Albinuţei cele mai consistente şi mai incitante fiind al lui Răzlog şi al Albinuţei Ba şi al lui Uruioc divulgacircnd icircncetul cu

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 219

icircncetul firea găunoasă a personajului care le spune ndash lui Ursu şi Albi-nuţei ndash că Răzlog a rămas chipurile să pacircndească vreo altă căprioară icircn timp ce icircn gacircnd el bdquohotăracircse definitiv să stea Răzlog al lor unde stă Să-şi mai demonstreze şi acolo deşteptăciunea şi harţagulrdquo

Abia icircn această etapă a spectacolului verbal plăsmuit de scriitor Uruioc icircşi dezvăluie icircntreaga nimicnicie a firii vorbindu-le cu multă răutate şi cruzime şi lui Ursu (bdquoRegişorrdquo) şi soţiei sale (bdquoTacircrfărdquo) Această dezvăluire a constituit icircnceputul adevăratei năprasnicei vi-jelii gata să erupă icircn interiorul lui Uruioc bdquoVezi ce-ai făcut Uruio-culerdquo icircl icircntreabă Ursu după ce preşedintele gospodăriei o lovise pe soţie iar aceasta icircl icircmbracircncise la racircndu-i şi izbucni bdquoicircntr-un placircns zgomotos hăcuit de tuserdquo Urmează un dialog totalmente neaşteptat icircn care Ursu icircl icircndeamnă să-şi ceară scuze de la soţie

Nu e cazul să reproducem icircntreaga autentica vijelie care copleşeşte personajele romanului un val mai puternic decacirct altul şi toate mai pu-ternice decacirct cea de afară vijelie icircn măsură să pună icircn evidenţă şi icircn valoare realele valenţe intelectuale şi sufleteşti ale oamenilor ajunşi icircn complicata situaţie existenţială mai cu seamă că pe parcurs sentimen-tele şi mentalitatea personajelor nimeresc absolut firesc icircntr-un con-text mai larg icircn acelaşi perimetru cu felul de a se comporta al fiarelor nimerind ndash şi ele ndash icircn icircmprejurări similare Lăsăm cititorului plăcerea de a savura un final totalmente imprevizibil peste măsură de captivant al celui mai dramatic şi mai impresionant roman al scriitorului Vije-lia ndash icircn cele două planuri ale dezlănţuirii sale ndash icircn natură şi icircn sufletele personajelor romanului ndash ne marchează cu o putere zguduitoare care odată punacircnd pe noi stăpacircnire ne ţine icircn raza acţiunii sale pentru mul-tă vreme obligacircndu-ne la o autoexaminare exigentă a propriului nos-tru suflet şi a propriei noastre mentalităţi

Romanul Vijelia nu este unul comun icircn contextul creaţiei lui Mihail Gh Cibotaru E lucrarea cu cel mai dens substrat de mister de stări sufleteşti şi de conştiinţă abia icircnsăilate de scriitor Vijelia certificacircnd de fapt cel mai adacircnc şi mai captivant sondaj psihologic şi intelectual propus de scriitor icircn operele sale romaneşti

220 R O M Acirc N Ă

Gheorghe ŢAcircMBALGacircnduri printre racircnduri

bull Există un egoism general acceptat ndash dragos-tea

bull Greşeala ca şi infractorul se ascunde mai bine icircn mulţime

bull Cea mai bună laudă este atunci cacircnd ticălo-şii te condamnă

bull Vacircntul stinge o lumacircnare dar icircnteţeşte un incendiu

bull Multă iscusinţă cameleonică trebuie să ai pentru a părea natural

bull Icircn faţa paharului plin cuvacircntul noroc nu mai este un rezultat al legăturii cauză ndash efect

bull Fericiţi cei săraci cu duhul Nu poţi fi icircn ace-laşi timp şi fericit şi lucid Avem de ales

bull Cine nu condamnă relele se face vinovat de icircnmulţirea lor

bull Nu vă temeţi de perfecţiune n-o să vă afecteze

bull Că să-ţi dai seama că nu ştii nimic trebuie să ştii foarte multe

bull Dacă nu ţi s-a deschis paraşuta la prima să-ritură icircnseamnă că paraşutismul nu-i de tine

bull Dragostea şi ştiinţa au ceva comun cu cacirct mai mult icircndrăzneşti cu atacirct mai mult obţii

bull Semnul icircntrebării icircn ştiinţă e cheia sol de la muzică

GŢ ndash profesor de limba romacircnă Liceul bdquoV Hanganurdquo

s Cociulia r-nul Cantemir

a f o r i s m e 221

bull Tinerii se cred icircnţelepţi după cum şi beţii se cred treji

bull Maturitatea icircncepe cacircnd tacircnărul se teme să facă prostii

bull Unii bătracircni cred că vor icircntineri dacă repetă greşelile tinereţii

bull Simţul umorului necesită şi umor şi simţ

bull Cacircştigă icircn viaţă acel care şi-o cheltuie pentru a crea ceea ce icircl va su-pravieţui

bull Unii critică trandafirul pentru că e ghimpos alţii icircl laudă că e frumos

bull Inima refuză să recunoască vacircrsta

bull Unităţile de măsură ale vieţii nu sunt anii ci faptele

bull Acelaşi soare icirci luminează şi pe sfinţi şi pe păcătoşi

bull Un singur viciu icircţi poate eclipsa toate virtuţile

bull Cei care nu au nimic de spus vorbesc mult

bull Vorba e ca şi rochia dacă e lungă mai multe ascunde

bull Cine vorbeşte tare va fi auzit dar cine vrea să fie ascultat trebuie să vorbească icircncet

bull Pentru unii singurătatea e o pedeapsă pentru alţii ndash un lux

bull Cea mai moale pernă pentru somn e conştiinţa curată

bull Mult necaz icirci aşteaptă pe părinţii care-şi deprind copiii tracircndavi

bull Icircntrebările bdquode cerdquo ale copiilor te bucură iar ale adulţilor te enervea-ză

bull Patima e un animal icircnjugat la carul plăcerilor păcătoase

bull Vracircnd s-avem cacirct mai mult uneori pierdem ce-am avut

bull Icircţi epuizează fericirea cel care-şi icircndeplineşte toate dorinţele

bull Cea mai sigură modalitate de a stacircrni pofta e interzicerea

bull Numai cei cu mintea modestă socot că au dreptate tot timpul

bull Dacă eşti drept poţi fi ucis dar niciodată icircnvins

222 R O M Acirc N Ăbull Durerea fizică nu se compară cu tortura morală

bull Unii duşmani nu sunt vrednici nici să-i baţi Pe aceştia loveşte-i cu cea mai mare armă a urii ndash dispreţul

bull Icircn dragoste nu poate exista egalitate

bull Primul semn al virtuţii e fuga de vicii

bull Fă ce trebuie să faci şi viitorul va veni fără să-l aştepţi

bull Dreptatea are nevoie de o doză mai mare de icircndrăzneală decacirct min-ciuna

bull Cacircnd vorbeşti prea mult şansele de a spune prostii sporesc

bull A fi icircnţelept icircnseamnă a vorbi cacircnd trebuie şi a tăcea cacircnd trebuie

bull Un icircndrăgostit nu poate vorbi logic şi spiritual despre sentimentele sale Dacă totuşi o face icircnseamnă că nu iubeşte

bull Avuţia a făcut mai mulţi zgacircrciţi decacirct sărăcia

bull Apleacă-ţi urechea dar nu şi capul

bull Tăcerea e o podoabă preţuită doar de inteligenţi

bull Cine nu preţuieşte clipa pierde anii

bull Ridurile sunt arăturile timpului pe obraz

bull Icircşi bea harul cu paharul

bull Te icircnşeli cacircnd zici că omori timpul El te omoară

bull Oamenii sunt ca figurile de şah ndash fiecare cu numele şi mişcarea sa

bull Trecutul e mai tare ca prezentul el nu poate fi schimbat

bull Orbul nu vede lumina şi nici icircntunericul

bull A fi drept cu toţi laolaltă este inuman

bull Umbra icircşi schimbă mărimea omul ndash nu

bull Iubirea se icircnvaţă cu greu ura apare dintr-o provocare

bull Chiar şi hoţul se ruşinează de sărăcia săracului

a f o r i s m e 223

bull Oraşul e o icircngrămădire de icircnsinguraţi

bull Lacircngă un munte un pitic devine şi mai mic

bull Ochelarii dragostei schimbă viziunea asupra lumii

bull Orbii sunt un fel de Hristoşi ei nu amintesc de importanţa văzului

bull Ochii văd bine dacă mintea-i luminată

bull Adeseori prudenţa nu e altceva decacirct frica mascată

bull Şi teamă şi milă am de omul care are putere multă

bull Raţiunea e neutră ea se icircmpacă şi cu adevărul şi cu minciuna

bull Răbdării mele veşnic nu-i ajunge timp

bull Răii vor să pară slabi şi slabii vor să pară răi

bull Cu cacirct legile unui stat sunt mai severe cu atacirct acest stat e mai uman

bull Legile nu sunt create pentru a-l face pe om mai bun ci pentru a-l umaniza

bull E o mare fărădelege să fii judecat fără nicio lege

bull Amintirile vechi pot fi mai proaspete decacirct cele noi

bull Ceasul care merge mai repede nu e mai bun decacirct cel care merge mai icircncet

bull Comedia vieţii se termină cu un act tragic

bull Adevărata satisfacţie a transforma odihna icircn muncă şi munca icircn odihnă

bull Ura şi invidia sunt surori drepte

bull Iubirea e ca o floare ori se scutură ori dă rod

bull Nu aşteptaţi sfacircrşitul lumii el e icircn fiecare zi dozat

bull Ne par raţionali doar cei care gacircndesc ca noi

bull Dacă pedagogia e o artă atunci pedagogul e dator să fie artist

bull La o anumită vacircrstă oamenii icircşi numesc greşelile experienţă de viaţă

224 R O M Acirc N Ăbull Unii prind la curaj cacircnd observă că frica altora e mai mare ca a lor

bull Uneori frumuseţea soţiei poate să-l bage icircn speriaţi pe soţ

bull Dacă toţi oamenii ar fi eroi sau celebri gloria ar icircnceta să existe

bull Dacă te-ai rătăcit călărind un măgar nu-i de vină el

bull Găina care se zvacircrcoleşte icircn cenuşă nu va reicircnvia ca pasărea Phoenix

bull Unele adevăruri orbesc mai tare decacirct minciunile

bull Adevărul e ca vulcanul cacircnd nu poate rezista izbucneşte

bull E importantă nu descoperirea adevărului ci asumarea lui

bull Măgarul care cară cărţi nu devine mai deştept

bull Să te căsătoreşti şi să faci o familie sunt două lucruri diferite

bull Mulţi ştiu de ce fug dar nu ştiu unde şi cacircnd vor ajunge

bull Sunt un laş Tot timpul mi-a fost frică să nu mă fac de racircs

3

S UMAR

LiMba RoMacircnă azi

aRGUMEnT

Mina-Maria RUSU

Elena PLATON

Nicolae MĂTCAŞ

Adrian Dinu RACHIERU

Ana BANTOŞ icircn dialog cu jan Willem BOS şi Cornelia GOLNA

Alexandru Ovidiu VINTILĂ

Lilia RĂCIULĂ

Iulian BOLDEA

Despre identitate lingvistică vs identitate culturală 19

Confirmarea vs demolarea unor mituri didactice legate de limba romacircnă ca limbă străină 28

Legislaţia lingvistică şi identitatea naţională a basarabenilor 7

Utopia romanului (II) 40

E un mare beneficiu să cunoşti contextul literar şi cultural al altei ţări 72

Traian Brăileanu şi Martin Heidegger O congruenţă anume 53

Poetica albastrului eminescian 65

Actualitatea criticii 49

CRiTiCă ESEU

Un PăMacircnT Şi DoUă CERURi

Lina CODREANUProverbul şi epigrama (I) 57

4 R O M Acirc N Ă

Alexandra GHERASIM

Petru BUTUC

Cristinel MUNTEANU

Ioan MILICĂ

Emilia OGLINDĂ

Anatol EREMIA

Silvia MAZNIC

Vladimir ZAGAEVSCHI

Carolina POPUŞOI

Metafore conceptuale derivate din termeni anatomici (Perspective didactice pentru studenţii străini) 160

Caracterul nemotivat al unor titluri tipologice de complemente 104

La originea ideii de laquocolaj discursivraquo Platon ndash Phaidros 92

Imaginarul creştin icircn denumirile populare romacircneşti de plante (II) 121

Concurenţa modurilor din perspectiva raportului limbă ndash vorbire 143

Dicţionar toponimic (VI) 129

Aforistica latină icircncercări de clasificare 155

Nume de familie romacircneşti arhaice şi derivatele lor icircn zone periferice şi insulare 135

Aspecte ale calcului de regim verbal cazual nerecomandat icircn limba romacircnă din Basarabia 112

GRaMaTiCă

CoŞERiana

iTinERaR LEXiCaL

LiMbaj Şi CoMUniCaRE

Nicolae Grigore MĂRĂŞANUArderea lui A Zaarie despre scrisul cu sacircnge pe ziduri Cămaşă fără de cusătură Hazaica niet Fisura Lecţie de supravieţuire icircn cerc Acum pot scrie poemul cu alfabetul sacircngelui Cercul lui Saul 85

PoESiS

5

Alexandru BANTOŞ icircn dialog cu Ilie ŞANDRU

Dinu POŞTARENCU

Ioan S CAcircRAcircC

Doina ARPENTI

Gheorghe ŢAcircMBAL

Vlad MISCHEVCA

Ion CIOCANU

Procesul de integrare naţională a basarabenilor este ireversibil 168

Repunerea icircn drepturi a limbii romacircne (1917-1918) (II) 178

B P Hasdeu Studii de ştiinţa limbii Prologul editorului studiu introductiv şi note de Cristinel Munteanu Editura Institutul European Iaşi 2013 208

Limba italiană ndash limba artelor a emigraților și a imigraților 197

Gacircnduri printre racircnduri 220

De la Wilno la Vilnius Paralele istorice basarabene 1812-2013 185

Două romane rezistente ale lui Mihail Gh Cibotaru 212

DiMEnSiUni aLE UniTăŢii noaSTRE

LECŢiiLE iSToRiEi

CăRŢi Şi aTiTUDini

Icircn FaMiLia LiMbiLoR-SURoRi

aFoRiSME

Mihai Ştefan POIATĂŞansa estetică a fragmentului care devine icircntreg 192

DiaLoGUL aRTELoR

Sergiu Plămădeală Biografia noastră monumentele (pagini color) I-XVI

6 R O M Acirc N Ă

Sunt ideale legile de care vorbim Fără doar şi poate că nu Ele sunt rezultatul compromisului ce s-a făcut icircntre bdquopărţile

beligeranterdquo După cum se ştie legile nu se discută ele se execută Vom reveni la corectarea unor articole după ce

vom verifica icircn ce măsură se traduc ele icircn fapteTimp de aproape doi ani ne-am aflat icircntr-o permanentă confruntare de opinii Ceea ce trebuie subliniat cu toată hotăracircrea este faptul că această luptă pentru obţinerea unor drepturi inalienabile cum ar fi renaşterea limbilor

naţionale limbă de stat şi alfabet latin recunoaşterea oficială a identităţii lingvistice moldo-romacircne a statutului limbii moldoveneşti de limbă de comunicare interetnică pe

teritoriul republicii reglementarea sferelor de utilizare a limbii de stat a limbii ruse şi a altor limbi ale grupurilor etnice compacte conlocuitoare asigurarea garanţiilor de

existenţă funcţionare şi dezvoltare nestingherită a lor n-a fost o luptă a unei naţiuni icircmpotriva alteia ori a unei limbi

icircmpotriva alteia ci o luptă dintre ştiinţă şi neştiinţă adevăr şi minciună competenţă şi ignoranţă gacircndire stereotipă şi

gacircndire creatoare mentalitate veche şi nouă stagnare şi progres nelegiuire şi dreptate

Au biruit ştiinţa adevărul dreptatea

Ion DUMENIUk Nicolae MăTCAŞ membri ai grupurilor de lucru pentru elaborarea

proiectelor de legi cu privire la limbă

Septembrie 1989

a r g u m e n t 7

Nicolae MĂTCAŞLegislaţia lingvistică şi identitatea naţională a basarabenilor

NM ndash filolog lingvist prof univ poet publicist

traducător om de stat Membru al Uniunii

Scriitorilor din Romacircnia al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi al Uniunii Jurnaliştilor din

Republica Moldova Autor şi coautor redactor şi

coredactor a peste 30 de manuale elaborări metodice

şi alte ediţii didactice şi a peste 250 de articole şi

studii Semnează icircn 2010 volumul Calvarul limbii romacircne din Basarabia 552 p editat de Casa

Limbii Romacircne bdquoNichita Stănescurdquo Ministru al Ştiinţei

şi Icircnvăţămacircntului din Republica Moldova (1990-1994) Fondator al revistei

bdquoLimba Romacircnărdquo

Limba exprimă sufletul unei naţiuni din care cauză observa Bogdan-Petriceicu Hasdeu ea se identifică la drept vorbind cu etnia cu na-ţiunea care o vorbeşte cu naţionalitatea Dacă moare limba (icircn sensul că purtătorii renunţă la ea cu sila sau benevol icircn virtutea anumitor circumstanţe) bdquomorrdquo şi vorbitorii ei ca repre-zentanţi ai unei etnii sau naţiuni concrete se dizolvă icircn comunitatea al cărei mijloc de co-municare l-au acceptat Nu icircn zadar şi clasicii marxismului au considerat limba alături de particularitățile psihice şi morale drept una din trăsăturile constitutive ale naţiunii

Imperiile marile puteri acaparatoare de teri-torii şi asimilatoare de naţiuni icircntotdeauna au urmărit scopul de a estorca bogăţii de a obli-ga la muncă icircn propriul folos dezinteresați cel puţin de supravieţuirea populaţiilor cucerite de dezvoltarea limbilor naţionale a culturii şi civilizaţiei lor Statele dominante se deose-besc prin gradul şi mijloacele de exploatare de amestec direct sau indirect icircn menţinerea

La 31 august curent se icircmplinesc 25 de ani de la adoptarea Legislaţiei lingvistice Unul dintre autorii şi promotorii legilor despre limba romacircnă profesorul universitar Nicolae Mătcaş reprezentant marcant al mişcării de eliberare naţională meditează asupra rolu-lui pe care l-au avut documentele respective icircn procesul de afirmare a limbii romacircne ca atribut esenţial al statali-tăţii Republicii Moldova

8 R O M Acirc N Ăfiinţei naţionale a celor aserviţi Pentru coloniştii albi din Africa negrii erau pur şi simplu robi forţă de muncă neplătită sau ieftină cotropi-torii fiind interesaţi icircntacirci de toate de bogății şi profit nu de asimilarea propriu-zisă a băştinaşilor de nimicirea limbilor şi obiceiurilor patri-arhale Otomanii au stors timp de trei sute de ani bogăţiile Ţărilor Ro-macircne mulţumindu-se cu sporirea anuală a dijmelor fără a se amesteca icircnsă icircn chestiunile de limbă cultură spirituală şi civilizaţie romacircnească Imperiul ţarist rus icircnsă pe lacircngă ferocităţile sau şiretlicurile prin care a cucerit teritoriile şi popoarele neruse (războaiele cracircncene pentru aca-pararea Crimeii Caucazului icircnşelarea prin diverse momeli a indige-nilor din Siberia apelul la creştinismul comun şi apărarea acestuia de pericolul osmanlacircu icircn cazul popoarelor din Europa Răsăriteană etc) odată ce le-a supus a purces prin cele mai brutale şi machiavelice me-tode la deznaţionalizarea lor icircn masă la rusificarea intensivă icircn scopul unei asimilări totale Rusia sovietică icircn calitate de urmaş nemijlocit al imperiului ulterior Uniunea RSS pretinsă federaţie a unor state care s-ar fi unit şi s-ar putea desprinde oricacircnd ar dori benevol nu a renunţat la metodele menţionate ba dimpotrivă le-a multiplicat şi desăvacircrşit icircn ceea ce priveşte bdquotehnicardquo de camuflare a intenţiilor de cucerire asimi-lare creare a unui om şi popor nou (homo sovieticus populus sovieticus) decretacircnd (deci impunacircnd) limba rusă drept limbă de comunicare şi icircnţelegere icircntre naţiuni şi drept bdquolimbă maternărdquo a reprezentanţilor na-ţiunilor şi poporaţiilor neruse Astfel icircn cazurile de rapt (Basarabia Bucovina de Nord Ţinutul Herţa Carelia) icircn pofida denaturării crase a adevărului istoric şi ştiinţific ca să se şteargă orice urmă de aparte-nenţă la un anumit stat icircncă existent la o anumită naţiune şi limbă afir-mată au fost schimbate etnonimul popoarelor [pentru a se crea iluzia că e vorba de o altă naţiune (moldoveni icircn loc de romacircni basarabeni romacircni bucovineni romacircni herţeni careli icircn loc de finlandezi)] şi glo-tonimul [limba moldovenească icircn loc de limba romacircnă limba carelă icircn Republica Autonomă Carelo-Fină icircn loc de limba finlandeză limba tadjică icircn Tadjikistan icircn loc de limba persană nouă sau farsi (pentru a infiltra icircn conştiinţa vorbitorilor şi a li se inocula necunoscătorilor minciuna că ar fi vorba de o altă limbă)]

Istoria vitregă şi zbuciumată de peste 200 de ani a mult pătimitei blacircn-de Basarabii şi a dulcii Bucovine de Nord a zdruncinat din temelie conştiinţa identitară a băştinaşilor de origine romacircnă Aceştia cu mici excepţii din neştiinţă sau indiferenţă din icircncăpăţacircnare sau ambiţie ţi-

a r g u m e n t 9

nutală dar cel mai mult din teama de consecinţe pentru destinul lor al copiilor şi nepoţilor nu au recunoscut că sunt romacircni (unii avacircnd peste Prut fraţi surori nepoţi rude de diverse grade) sau au renunţat mutacircndu-se cu locul de muncă şi de trai icircn Republica Moldova la naţi-onalitatea romacircnă din paşaportul ucrainean declaracircnd că sunt moldo-veni şi că nu vorbesc romacircneşte Aceştia afirmă că sunt moldoveni şi că vorbesc moldoveneşte Bieţii de ei Pentru dacircnşii sunt romacircni numai cei de peste Prut iar limba romacircnă ar vorbi-o tot numai romacircnii de peste Prut Dacă ar putea să-şi izgonească frica din sacircnge fără a trişa ar conştientiza că a fi moldovean (după locul de naştere locul de trai şi ca cetăţenie) nu icircnseamnă a nu fi romacircn (de etnie naţionalitate) iar a vorbi moldoveneşte (adică romacircneşte cu particularităţi locale bdquomol-doveneştirdquo) nu icircnseamnă a vorbi altă limbă decacirct romacircnul ci aceeaşi limbă cu el romacircna Dacă strămoşii străbunicii bunicii părinţii ţi-au fost romacircni (de la lat romanus bdquoromanrdquo cu trecerea lui bdquoardquo latin icircn bdquoacircrdquo poporul romacircn prin păstrarea acestui nume este singurul popor ro-manic care icircşi demonstrează latinitatea legătura sa cu patria latinilor Roma) nu poţi fi prin sacircnge decacirct romacircn şi numai apoi după locul de naştere sau de trai moldovean sau transnistrean bucovinean oltean maramureşean ardelean bănăţean etc Dacă predecesorii au vorbit ro-macircna moştenind de la ei vorbirea tot limba romacircnă o vorbeşti chiar dacă nu-i cunoşti toate subtilitățile lexicale stilistice chiar dacă să ad-mitem nu-i cunoşti toate normele literare o vorbeşti cu particularităţi locale (moldoveneşti pentru moldovean ardeleneşti pentru ardelean bănăţene pentru bănăţean etc) totuna limba pe care o vorbeşti este o varietate teritorială a romacircnei unice tot limbă romacircnă este icircn definitiv

Cronicarii moldoveni au observat pe bună dreptate că deşi după locul de trai ne numim moldoveni munteni maramureşeni sub un nume generic suntem toţi romacircni Cantemir domnitorul de asemenea ştia că noi romacircnii de oriunde am fi suntem romano-moldo-vlahi urma-şii daco-romanilor Icircn Regulamentul Organic al Ţării Romacircneşti (1831) şi icircn cel al Moldovei (1832) ţinacircndu-se cont de fiecare dintre cele două principate romacircneşti pentru care au fost create şi icircntrucacirct nu era vorba icircncă de existenţa unui (altminteri iminent) stat romacircnesc unitar locuitorii Munteniei erau numiţi munteni (boieri munteni de exemplu) iar cei ai Moldovei ndash moldoveni prin urmare după locul de trai Totuşi icircn Regulamentul Moldovei a fost strecurată bdquoparcă inofen-sivrdquo sintagma bdquolimba moldoveneascărdquo (unde se aflau alde C Conachi

10 R O M Acirc N ĂGh Asachi care făceau parte din comisia de elaborare a Regulamentu-lui şi ştiau bine ce limbă vorbesc) deşi art 371 din Regulamentul Ţă-rii Romacircneşti şi art 425 din Regulamentul Moldovei icircn virtutea co-munităţii de limbă religie obiceiuri şi interese proclama bdquonedespărţita lor unirerdquo ca pe o necesitate bdquomacircntuitoarerdquo Pacircnă şi Marx Engels Lenin recunoşteau că Basarabia ocupată de ţarismul rus era populată de ro-macircni Urmaşii fideli ai icircnvăţăturii acestora au tăinuit sub şapte lacăte adevărul sacru pentru noi După ce icircn 1924 icircn componenţa RSS Ucrainene fusese creată RASSM cu perspectiva de revendicare a dreptului bolşevicilor asupra Basarabiei o perioadă s-a mizat pe faptul ca icircntr-un viitor nu prea icircndepărtat Basarabia să fie anexată la URSS şi ca Moldova de peste Prut şi apoi icircntreaga Romacircnie să devină bdquoo re-publică sovieticărdquo astfel icircncacirct icircntru apropierea visului dorit conducă-torii sovietici acceptaseră pentru moment revigorarea limbii prin des-chiderea ecluzelor către romacircna literară şi utilizarea alfabetului latin (romacircnesc) Să fi fost aceasta doar o cursă diabolică icircntinsă intelectua-lilor din RASSM care imediat prin 1937-1938 au fost acuzaţi de romacircnizarea limbii bdquomoldoveneştirdquo de inaccesibilitatea acesteia pentru masele largi ca urmare a utilizării grafiei romacircneşti şi a unui vocabular bdquoburghezrdquo neicircnţeles de zădărnicirea măsurilor de icircnvăţare şi imple-mentare a limbii ruse icircn practica de construire a socialismului şi icircn consecință puşi literalmente la zid Anume atunci prin bdquocontribuţiardquo unor savanţi ruşi şi autohtoni de tristă amintire icircn laboratoarele sovie-tice de denaturare a adevărului istoric şi ştiinţific şi de inducere icircn eroa-re a opiniei publice au fost puse bazele (dialectale transnistrene) ale aşa-zisei limbi moldoveneşti şi ale poporului moldovenesc ambele deosebite de limba romacircnă şi poporul romacircn Acest proces a continuat şi după anexarea Basarabiei şi proclamarea icircn 1940 a RSS Moldove-neşti Cuvintele bdquoromacircnrdquo bdquoromacircnărdquo erau utilizate numai icircn scopul icircnfie-rării regimului burghezo-moşieresc romacircn icircn rest pentru realitatea din RSSM s-a insistat asupra scoaterii lor din uz şi din conştiinţă Oricine ar fi icircndrăznit să le folosească era ostracizat sancţionat drastic era icircmpuşcat sau icircşi găsea sfacircrşitul icircn gropile cu var ori icircn cel mai bun () caz era trimis la urşii polari Limba romacircnă literară a fost pocită icircntr-atacirct de mult prin fonetisme vocabule expresii locale calchieri şi icircmprumuturi cu ghiotura din limbile ucraineană şi rusă prin elimina-rea unor cuvinte şi expresii considerate bdquoburghezo-moşiereşti romacircnerdquo prin expulzarea alfabetului latin şi introducerea alfabetului rus icircncacirct

a r g u m e n t 11

cu anii aproape bdquoşi-a icircnsuşitrdquo calificativul de bdquomoldoveneascărdquo Terme-nul bdquos-a afirmatrdquo după apariţia icircn 1951 a lucrării lui Stalin Marxismul şi unele probleme de lingvistică icircn care acesta vorbea de bdquopoporul mol-dovenescrdquo şi de bdquolimba moldoveneascărdquo Ce-i drept pentru a demon-stra modul icircn care a luat naştere poporaţia moldovenilor cum s-a con-stituit aceasta icircn naţiune cum s-a format naţiunea burgheză iar apoi ndash cea socialistă moldovenească diferită de cea romacircnă unor sa-vanţi făcuţi ad-hoc pentru aceasta gen N Mohov A Lazarev V Berez-neakov amp Co le-au trebuit ani buni ca să dovedească prin ce se deose-beşte naţiunea moldovenească de cea romacircnă Pe la anul II de faculta-te cacircnd la cursul de istorie a Moldovei decanul nostru M Muntean un profesor transnistrian modest ca valoare dar de o cumsecădenie de om de la ţară cu frică de păcat icircn faţa lui Dumnezeu moldovean care numai de pro-romacircnism nu putea fi acuzat şi care totuşi cacircnd dăduse icircn gazeta bdquoSovietskaija Moldaviardquo de un articol prezentacircnd bdquoteoriardquo şcolii lui Mohov despre constituirea moldovenilor ca poporaţie şi deo-sebirea lor de romacircni schiţă un zacircmbet involuntar a icircndoială icircmbinată cu mirare faţă de iscusinţa savantului-iluzionist de a crea ceva inexis-tent Pe la icircnceputul deceniului 6 al secolului trecut marele romancier Mihail Sadoveanu se adresase academicianului rus V V Vinogradov cunoscut prin relațiile sale cu oficialitățile de la Moscova cu rugămin-tea de a stopa deruta opiniei publice internaţionale privind existenţa a două limbi diferite romacircnă şi moldovenească iar vestea că la Chişinău icirci fusese bdquotradus icircn moldoveneşterdquo romanul Mitrea Cocor l-a determinat să rostească bdquoAudz mişăii Sicirc mă traducicirc pe mini icircn limba merdquo Icircn 1940-rsquo41 şi după 1944 s-a icircnteţit teroarea contra romacircnilor şi a pro-ro-macircnilor orice pacircră a manifestării de pro-romacircnism (ascultarea postu-rilor de radio Iaşi sau Bucureşti procurarea citirea şi difuzarea de cărţi şi presă romacircnească interpretarea de cacircntece romacircneşti icircntacirclnirile sau corespondenţa cu cetăţeni din Romacircnia comentariile favorabile la adresa Romacircniei utilizarea de dicţionare explicative romacircneşti etc) trezea suspiciuni şi confirmată era aspru sancţionată prin exterminări deportări ani grei de icircnchisoare supraveghere permanentă din partea organelor de securitate anchetări icircnscenări de situaţii conflictuale pu-blice intentări de procese discutări şi icircnfierări la locul de muncă con-cediere şi neangajare icircn funcţia solicitată respingere la aşa-zisul con-curs pentru ocuparea unui post de muncă etc Virusul neicircncrederii suspiciunii suspectării continue teama de oricine inclusiv de prieteni

12 R O M Acirc N Ăcunoscuţi colegi intrase icircn sacircngele basarabeanului de la ţăran la inte-lectual de la dereticătoare la ministru Spre deosebire de conducătorii de partid şi de stat din republicile caucaziene sau baltice care ţineau la neamul şi cultura lor la limba lor maternă nomenclaturiştii moldoveni de partid şi de stat din icircntreprinderi şi instituţii carierişti şi bdquointernaţi-onaliştirdquo pacircnă icircn măduva oaselor icircnstrăinaţi de neamul lor pacircnă la re-negarea originii proprii şi a părinţilor nu cutezau să scoată o vorbă icircn apărarea intereselor şi sufletului propriului popor (cacircţiva numărați pe degete pentru manifestări chipurile de naţionalism au plătit cu func-ţiile cariera autoexilul la Moscova sau icircn alte centre) Relaţiile dintre reprezentanţii diferitor etnii au devenit un fapt comun ele n-ar fi con-stituit icircn principiu nicio inconvenienţă dacă membrii familiilor mixte ar fi manifestat respect elementar ca să nu mai vorbim de dragoste faţă de limba literatura istoria creaţia populară orală obiceiurile pămacircn-tului pe care trăiesc prosperă pentru faptele lor nedemne vor regreta cu timpul Fiecare dintre noi avem fie icircn familie fie icircn familiile copiilor şi nepoţilor ale rudelor colegilor cunoscuţilor fie la locul de muncă sau la petrecerile comune relaţii cu reprezentanţii altor naţiuni care au ales să trăiască icircn casa noastră comună Republica Moldova Nu că ar fi rău dimpotrivă dar cu o singură condiţie ca aceştia să respecte legea casei ospitaliere legea găzduirii să-şi dea silinţa să cunoască limba is-toria obiceiurile poporului primitor Icircntrucacirct majoritatea ruşilor care au fost trimişi aduşi sau au venit de bună voie pe pămacircntul nostru cu mentalitatea imperială de bdquoeliberatorirdquo sau de bdquofraţi mai marirdquo n-au gă-sit de cuviinţă să icircnveţe limba gazdei ba şi-au impus limba şi altor mi-norităţi naţionale pe care le-au rusificat şi icircnstrăinat de limba şi istoria proprie pacircnă la mankurtizare deplină făcacircndu-i acoliţi icircn tendinţa de icircngenunchere subjugare nimicire a sentimentelor şi esenței naţionale a poporului băştinaş Consecințele nefaste ale acestei realități dăună-toare le resimţim dureros şi după un sfert de veac de la adoptarea legis-laţiei lingvistice icircn republică de la proclamarea suveranităţii statale şi a independenţei republicii de imperiul sovietic (cum a fost gacircndită inde-pendenţa la vremea ei)

Slăbirea pentru moment de către conducerea centrală a organelor so-vietice de partid şi de stat a măsurilor de reprimare aplicate contra ce-lor care evidenţiau carenţele politicii naţionale icircn domeniul relaţiilor dintre naţiuni bdquoperestroikardquo şi publicitatea anunţate de Gorbaciov icircncă din 1985 au creat iluzia că problemele stringente ale naţiunilor ti-

a r g u m e n t 13

tulare din republicile unionale icircn speţă cele referitoare la apărarea lim-bilor materne extinderea sferelor de comunicare ale acestora măcar la nivelul bunului-simţ ar putea fi soluţionate Ca persoană implicată icircn vacircltoarea evenimentelor icircnălţătoare prin revendicările icircnaintate şi prin grandoarea acţiunilor icircntreprinse prin participarea activă la ele a oa-menilor muncii de la sate şi oraşe de la intelectual pacircnă la agricultor precum şi ca secretar al Comisiei interdepartamentale a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti pentru studierea istoriei şi problemelor dezvoltării limbii moldoveneşti create icircn 1988 de către conducerea comunistă mai mult de nevoie decacirct din grijă faţă de pro-blemele băştinaşilor ca autor şi coautor al proiectelor celor trei legi cu privire la limbi icircmi revendic dreptul moral de a face cacircteva constatări privind contextul icircn care s-au desfăşurat evenimentele şi importanţa de moment şi ulterioară a prevederilor de soluţionare pentru icircnceput a problemelor limbii Lumea prinsese la curaj mass-media republica-nă pe unde icircndrăzneț pe unde mai timid pe unde cu frică contrar instinctului de autoconservare şi impulsurilor de reţinere prin existen-ţa icircn sacircnge a (auto)cenzurării (cu excepţia celor două publicaţii care sfidau prin curaj şi nesupunere cerinţele icircnaintate de partid bdquoLitera-tura şi Artardquo redactor-şef N Dabija şi bdquoIcircnvăţămacircntul publicrdquo redactor-şef A Grăjdieru) fusese nevoită să semnaleze aceste probleme presa de limbă maternă pronunţacircndu-se pentru justa lor soluţionare presa re-publicană de limbă rusă cu o excepţie-două icircmpotrivindu-se şi aţacirc-ţacircndu-i pe compatrioţii ruşi şi rusofoni contra solicitărilor legitime ale romacircnilor basarabeni Semnificativă icircn această ordine de idei este Scrisoarea deschisă a celor 66 de intelectuali basarabeni de la finele lui august 1988 adresată Comisiei interdepartamentale act prin care se dădea alarma icircn privinţa situaţiei catastrofale icircn care se pomenise lim-ba romacircnă din Republica Moldova şi se lansau cacircteva cerinţe esenţiale pentru ameliorarea stării de lucruri Ruşii şi rusofonii cu părere de rău nu numai că s-au opus ci literalmente au luptat (provocacircnd la sugestia şi cu susţinerea militară a Moscovei prin armata a XIV-a dislocată icircn republică războiul de pe Nistru din 1992) contra revendicărilor fi-reşti ale poporului moldovenesc (cum i se spunea atunci) limbă de stat revenirea la grafia latină recunoaşterea unităţii de neam şi de lim-bă a literaturii istoriei culturii romacircnilor din Republica Moldova şi a celor din Romacircnia iar ulterior ndash suveranitate libertate stemă drapel

14 R O M Acirc N Ătricolor imn de stat etc Merită menţionate intervenţiile publicistice din anii de foc ale unor reputate personalităţi din Republica Moldova cum ar fi Gr Vieru D Matcovschi I Dumeniuk A Ciobanu M Cim-poi L Lari I Ciocanu V Macircndacirccanu I Buga V Pohilă C Tănase I Conţescu şa prezenţa intelectualilor din Frontul Popular (icircncep enumerarea fără a o putea epuiza din motive cunoscute cu scuzele de rigoare Gh Ghimpu I Hadacircrcă D Matcovschi A Şalaru N Costin P Buburuz I Dediu P Soltan V Beşleagă I Vatamanu A Moşanu A Reniţă L Istrati D Tanasoglu şa) la acţiunile de revendicare a drepturilor naţionale şi masele de oameni din toate colţurile republicii i-au insuflat mişcării vigoare şi icircncredere icircn izbacircndă

Nu a fost o exagerare faptul că poporul băştinaş din RSSM la fel ca şi celelalte naţiuni titulare din fostele republici ale URSS şi-a pre-tins nişte drepturi fireşti dreptul de a avea propria formaţiune statală independentă de un imperiu care nu numai că icircl lipsise de indepen-denţă şi simbolică statală dar icirci mutilase conştiinţa icirci limitase sfera de icircntrebuinţare a limbii materne icirci furase scrisul latin strămoşesc icirci negase orice relaţii cu malul drept al Prutului dreptul de identificare cu poporul romacircn icircl privase de istoria lui milenară Icircn baza unei realităţi social-istorice existente la moment icircnţelegător faţă de necesi-tăţile fireşti ale concetățenilor săi de altă etnie poporul băştinaş nu şi-a cerut numai propriile drepturi icircn detrimentul acestora dimpotrivă a manifestat atenţie şi grijă deosebită şi faţă de alte etnii acordacircndu-le maximum de drepturi icircn condiţii de democraţie reală a unui stat care se pretinde de drept Icircn cazul de faţă am putea face referire la legislaţia lingvistică adoptată la 31 august 1989 la sesiunea a XIII-a a fostului Soviet Suprem al RSS Moldoveneşti anume Legea cu privire la func-ţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti Cacircnd se discu-tă azi textul formulările prevederile legii exactitatea şi aşa-numitele concesii sau chiar lacune ale ei lucrul trebuie făcut de pe poziţiile de atunci cu referire la situaţia de pacircnă la căderea URSS-ului şi de pacircnă la proclamarea independenţei republicii Cititorul de astăzi aşadar nu trebuie să uite (cu părere de rău tocmai aceasta se icircntacircmplă uneori din care cauză obiecţiile la adresa prevederilor legii pentru situaţia de atunci sunt nejustificate) de realitatea concret-istorică icircn care au fost elaborate dezbătute aprobate proiectele de legi

Trei momente esenţiale din sus-numita lege dintre care unul recla-

a r g u m e n t 15

macircnd o modificare icircn Constituţie cu consecinţe favorabile pentru evoluția ulterioară a evenimentelor trebuie considerate o victorie re-dutabilă icircn lupta cu cerberii vechiului regim pentru promovarea ade-vărului istoric şi ştiinţific

1 Recunoaşterea unităţii de limbă moldo-romacircnă realmente existentă (preambulul la lege)

2 Recunoaşterea faptului că limba bdquomoldovenescărdquo odată cu conferi-rea statutului de limbă de stat devine şi mijloc de comunicare la nivel oficial icircntre reprezentanţii de diferite naţionalităţi de pe teritoriul re-publicii (art 1)

3 Limba de stat funcţionează icircn baza grafiei latine (art 1)

Recunoaşterea unităţii de limbă moldo-romacircne conţinea implicit şi recunoaşterea unităţii de neam Se făcea referire la cetăţenii de naţio-nalitate bdquomoldoveneascărdquo şi la cei de naţionalitate romacircnă din Ucraina (subicircnţelegacircndu-se regiunile Cernăuţi Odesa Transcarpatia) care vorbeau una şi aceeaşi limbă ca şi moldovenii din RSSM ba icircntr-un timp la şcoală se icircnvăţa din manuale editate icircn RSSM

Accentuarea faptului că limba de stat funcţionează icircn baza grafiei la-tine este o bdquoşopacircrlărdquo pe care am strecurat-o icircmpreună cu Ion Dume-niuk icircn această lege (avacircnd certitudinea că va fi adoptată) pentru a ne asigura de reintroducerea alfabetului latin icircn cazul icircn care Legea bdquoCu privire la revenirea scrisului moldovenesc la grafia latinărdquo va fi respinsă de parlament Grafia era singura deosebire dintre aşa-zisa limbă bdquomoldoveneascărdquo şi limba romacircnă Revenirea (asupra acestui titlu a insistat Dumeniuk pentru că puterea cerea atenuarea sa scri-ind bdquotrecereardquo a se vedea chiar textul propriu-zis din Lege unde se vorbeşte de bdquotrecererdquo) la grafia latină demonstra că regele care sus-ţine existenţa a două limbi diferite este gol nu există absolut nicio deosebire icircntre un text scris cu litere ruseşti şi acelaşi text reprodus cu litere latine

Limba oficială ndash de stat pe care urmează să o cunoască şi să o utilize-ze icircn comunicarea oficială toţi vorbitorii din republică indiferent de originea lor etnică devine pe teritoriul republicii şi limbă de comuni-care formulare contra căreia s-a opus categoric M Gorbaciov pe tot parcursul dezbaterilor parlamentare din 30 august 1989 şi care le-a de-

16 R O M Acirc N Ăranjat somnul multor diriguitori din republică fără a mai vorbi de şefi şi şefuleţi mai mici care icirci provocau şi icirci aţacircţau contra limbii de stat pe oamenii simpli de pe şantiere şi de la icircntreprinderi

Limba rusă deşi nu era (şi nici nu era cazul) decretată drept limbă de stat de facto icircşi exercita acest statut nu numai icircn Federaţia Rusă ci icircn icircntreaga URSS ca limbă de comunicare interetnică Este de la sine icircnţeles că icircşi menţinea acest statut şi icircn RSSM cacirct timp republica făcea parte din URSS Astfel se explică faptul că icircn Lege la fiecare articol care stipulează folosirea limbii de stat era indicată şi obligativi-tatea traducerii icircn limba rusă Icircn fond prin revendicarea statutului de limbă de stat băştinaşii voiau ca limba lor icircn declin şi agonie cu sfere reduse de icircntrebuinţare oficială (practic icircn parte numai icircn icircnvăţămacircnt icircn presă icircn literatura artistică locală) să fie luată sub protecţia statului să-i fie asigurată utilizarea oficială la nivel republican

Icircn ceea ce-i priveşte pe reprezentanţii altor etnii conlocuitoare legea le-a asigurat folosirea limbii materne icircn toate domeniile de la instrui-re şi educație (lucru evident exagerat mai ales icircn icircnvăţămacircntul liceal şi superior căci pregătim specialişti pentru Republica Moldova unde limbă de stat este limba romacircnă nu specialişti pentru Ucraina Rusia sau Comrat Taraclia) pacircnă la efectuarea proceselor de judecată icircn lim-ba maternă

Fusese elaborat cu termene suficient de labile (5 10 ani) un Program complex de aplicare a prevederilor legislaţiei lingvistice de implementa-re a limbii de stat icircn lucrările de secretariat şi icircn domeniul oficial de co-municare Fusese constituit un Departament de stat al limbilor cu sarcini riguroase de implementare a limbilor şi de aplicare a sancțiunilor contra eventualilor ignoranţi ai legii Venirea la putere a PDAM icircn 1984 şi a co-muniştilor icircn 2001 a demonstrat nu numai nedorinţa ci şi tergiversarea la infinit ca să nu spunem sabotarea de către conducere a legilor măsu-rilor de aplicare a termenelor prevăzute A fost lichidat Departamentul de stat al limbilor icircnlocuit cu altul care era preocupat de interesele mi-norităţilor au fost icircntrerupte multe dintre iniţiativele ce vizau studierea limbii de stat care icircncepuseră a-şi demonstra eficienţa

La iniţiativa şi prin bdquocontribuţiardquo vechilor comunişti deghizaţi abil icircn democrat-agrarieni icircn constituție s-a introdus denumirea de limbă bdquomoldoveneascărdquo contrar 1) demersului Congresului II al Frontului

a r g u m e n t 17

Popular din Moldova către parlament cu propunerea de a fi repuse icircn drepturi prin lege etnonimul bdquopopor romacircnrdquo şi glotonimul bdquolim-ba romacircnărdquo 2) documentului final al Marii Adunări Naţionale din 27081989 bdquoDespre suveranitatea statală şi despre dreptul nostru vii-torrdquo icircn care se cerea să fie respectate numele de bdquoromacircnrdquo al poporului purtat de-a lungul veacurilor şi denumirea de bdquolimbă romacircnărdquo pentru limba noastră 3) aceloraşi adevăruri din bdquoDeclaraţia de independenţărdquo (27081991) şi sfidacircnd argumentele ştiinţifice ale Academiei de Ştiin-ţe a Moldovei (din 1994 şi ulterior din 1996) concluziile unor savanţi notorii de peste hotare (italieni nemţi ruşi francezi etc) că limba de stat a Republicii Moldova este limba romacircnă Democrat-agrarienii chiar recunoscuseră icircntr-un moment că ei ar accepta icircn Constituţie denumirea corectă de bdquolimba romacircnărdquo (fiind conştienţi deci că mint cu obrăznicie din considerente de ordin politic ceea ce face şi V Stati cu dicţionarul său de lamentabilă faimă) dacă ar primi garanţii solide că icircn viitor nu se va solicita reunirea fostei Basarabii cu Romacircnia Iată care-i problema Agrarienii comunişti deghizaţi dar şi comuniştii lui Voronin socialiştii lui Dodon vădit antiromacircni alte partide moldove-neşti fardate cu intenţii pro-europene dar gata oricacircnd să sară icircn barca moldovenismului o armată icircntreagă de ideologi ai bdquomoldovenismului primitivrdquo progenituri ale foştilor nomenclaturişti sovietici urmaşi fi-deli ai tătucului Stalin nostalgici după defuncta URSS sunt porniţi să icircntoarcă mortul de la groapă prin aderarea la aşa-numita (şi inexis-tenta după o recentă declaraţie a lui Voronin icircnsuşi) Uniune Vamală Euro-Asiatică numai să nu ne asociem icircn vederea ulterioarei integrări icircn Uniunea Europeană unde te pomeneşti că trebuie să stai la o masă cu romacircnii din Romacircnia sau icircţi vine icircn gacircnd să arunci sacircrma ghimpată de pe Prut pentru ca aşchia de pămacircnt milenar romacircnesc răşluită la 1812 de imperiul ţarist să revină la sacircnul patriei-mame

Ne-a icircndreptăţit legislaţia lingvistică adoptată acum 25 de ani aştep-tările Parţial da icircn sensul că astăzi de bine-de rău limba statului este folosită nu numai la bucătărie ci şi icircn societate Avem cacircteva generaţii de tineri crescuți şi educați icircn condiţiile icircn care limba de stat nu mai e cenuşăreasă Altceva este idealul de exprimare corectă generalizată aşa cum e icircn Romacircnia de exemplu la care mai avem de aspirat şi de muncit Statul moldovenesc spre deosebire de statul francez bunăoa-ră nu a făcut o prioritate din protejarea icircnvăţarea studierea poseda-rea la perfecţie a limbii materne din ocrotirea ei cu grijă de influenţe

18 R O M Acirc N Ănefaste străine de poluare lingvistică Nu a elaborat şi nu a promovat o politică de ecologie a limbii Limba romacircnă literară (normată) trebuie respectată vorbită corect şi protejată de către orice vorbitor al ei de la vlădică pacircnă la opincă

Legislaţia lingvistică privind relaţiile dintre limbi practic nu există la ora actuală Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti (chiar dacă la schimbarea denumirii republicii nu-mele propriu a fost icircnlocuit cu sintagma bdquoRepublica Moldovardquo) a fost elaborată icircn condiţiile existenţei URSS-ului şi pentru situaţia lingvisti-că din RSSM ca parte a URSS De icircndată ce a fost proclamată inde-pendenţa republicii iar URSS-ul s-a destrămat ea a devenit caducă Trebuia (astăzi este destul de tacircrziu dar realitatea concretă din Repu-blica Moldova ne ilustrează că o asemenea lege rămacircne a fi icircncă absolut necesară) imediat adoptată o lege nouă care să corespundă realității actuale icircn care limba rusă nu mai poate avea vechiul statut de limbă mai favorizată decacirct oricare din fostele limbi naţionale Statul ar tre-bui să intervină prin pacircrghiile de control şi sancţiuni legale icircn privinţa cunoaşterii şi utilizării limbii de stat inclusiv icircn cazul icircntreprinderilor private Limba de stat este o chestiune de stat nicidecum una priva-tă atacirct timp cacirct instituţia privată funcţionează pe teritoriul statului Icircn condiţiile avalanşei informaţionale fără precedent statul ar trebui să reglementeze şi să verifice strict proporţia icircntrebuinţării limbii de stat şi a altor limbi (icircn cazul Republicii Moldova a limbii ruse) icircn spaţiul public şi privat de emisie Icircn definitiv chestiunea apărării limbii statu-lui este şi o problemă de siguranţă de stat Conducătorii de orice rang trebuie să cunoască icircn mod obligatoriu limba statului şi să vegheze la li-bera şi corecta ei icircntrebuinţare de către orice vorbitor Numai aşa vom face dovada unui stat modern civilizat aspirant la un loc icircndreptăţit icircn marea familie de popoare (fiecare cu limba şi cultura sa) a Europei uni-te icircn structurile căreia limba romacircnă ocupă un loc egal printre celelal-te limbi ale membrilor săi icircn timp ce pretinsa limbă bdquomoldoveneascărdquo a bdquomoldoveniştilorrdquo nu există Iar romacircnii basarabeni şi transnistreni se icircnţelege de la sine sunt moldoveni ca cetăţeni ai statului Republica Moldova dar romacircni ca descendenţi ai dacilor şi romanilor Ceea ce o calamitate a distrus timp de două secole nu poate fi restabilit icircntr-un sfert de veac

l i m b a r o m acirc n ă a z i 19

Mina-Maria RUSUDespre identitate lingvistică vs identitate culturală

Introducere ndash Despre rost ros-tire şi rostuire prin comunicarea lingvistică şi culturală

Rostul fiinţei icircn Trecere este de a rosti Singurul verb care imprimă sufletului amprenta vieţui-rii fără sfacircrşit şi care dă sens existenţei noastre omeneşti De la rost pacircnă la rostire şi de acolo pacircnă la spaţiul spiritual icircn care sălăşluim ca rostuire ontologică traseul este unul iniţiatic Astfel ne vom putea poziţiona icircn spaţiul bine definit al expresiei bdquoa-şi face un rostrdquo icircn viaţă Căci rostul şi sensul devin contextual sinoni-me ajustacircnd bipolar existenţa noastră istori-că De aici icircnainte putem nuanţa icircn variaţiuni pe aceeaşi temă icircn căutarea propriei şi incon-fundabilei noastre identităţi De la a rosti vom ajunge la a rostui adică la acţiunea de a da rost altora dincolo de fiinţa noastră dar prin inevi-tabile conexiuni cu propriul nostru rost

Aburind ca pacircinea caldă cuvacircntul rostit cheamă omul icircl ademeneşte robindu-l sau dezrobindu-l i se aşază pe limbă icirci sare icircn ureche şi i se cui-băreşte icircn suflet De acolo miile de feţe ale sale curg icircn cascadă şi conduc icircntr-un perpetuum mobile toate sentimentele către albia sinelui

Evident că avatarurile cuvacircntului de la ros-tire la scriere sunt expresii ale unei racircvnite

M-MR ndash conf univ dr Inspector general de limba

şi literatura romacircnă limbi clasice şi neogreacă icircn

cadrul Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi

Sportului Romacircnia Autoare de lucrări de critică literară

(Poetica sacrului 2005 Octavian Goga ndash texte

comentate 2000) lingvistică (Limba romacircnă 2000

Competenţă şi performanţă icircn comunicare 2010) studii

culturale (Limbă cultură şi civilizaţie romacircnească 2008)

Diploma Gheorghe Lazăr clasa I Expert internaţional

al Consiliului Europei Divizia de Politici lingvistice Expert

naţional icircn educaţie

20 R O M Acirc N Ămetamorfoze a trecătorului icircn peren icircntru configurarea rostului fiinţei noastre icircn spaţiul existenţei

Icircn contextul acestei paradigme ea icircnsăşi purtacircnd semnele epocilor is-torice şi evident ale mentalităţii ecuaţia care se generează icircn jurul cu-vacircntului ndash ca unică necunoscută ndash conţine ca icircntr-o balanţă icircn deplin echilibru de-o parte rostirea de cealaltă parte scrierea

1 Comunicare ndash comuniune

După un excurs eseistic introductiv icircn fenomenologia comunicării se cuvine să construim cacircteva repere pentru abordarea identităţii lingvis-tice şi culturale comune partajate istoric şi geografic Icircntr-un secol al frămacircntărilor şi al rapidelor schimbări preocuparea omului modern pentru a-şi integra propriul destin icircn cel colectiv declanşează un pro-ces de redefinire generală potenţată de idealul contemporan Individul uman trăieşte cu sentimentul unei desincronizări sociale fapt care sti-mulează revigorarea sentimentelor identitare icircntr-o formă nouă de-corată de relaţia comunicare ndash comuniune Comuniunea nu este doar o simplă legătură socială ci implică şi un sentiment al fuziunii la nivel macrosocial cu scopul de protejare a identităţii personale şi naţionale

Această atitudine nouă a individului mileniului III vine din nostalgia după comunitatea tradiţională arhetipală după sincronia care o defi-nea şi al cărei rezultat era pe de-o parte icircnglobarea persoanei cu toate slăbiciunile sale icircntr-un mediu puternic iar pe de altă parte comuni-carea ca legătură de fuziune cu spaţiul macrosocial1 Această menta-litate pe fondul conectării la tradiţie este la prima vedere unul dintre paradoxurile ontologice ale modernităţii care ne obligă la o scurtă pri-vire asupra modelului social practicat icircn Antichitate Ne amintim fap-tul că două limbi de cultură au dirijat configuraţia istorică a Romei şi a Greciei antice şi tot acestea au definit relaţia de echilibru dintre cultură şi civilizaţie Evoluţia ciclică a omenirii dezvăluie la un moment dat criza umanismului Studiind fenomenul C Rădulescu-Motru2 pune icircn relaţie Antichitatea icircnfloritoare cu mediocritatea contemporană descoperind că umanismul nu este doar o atitudine ci şi o construcţie spirituală de substanţă care defineşte marile epoci istorice reglacircndu-le sistemul de valori Icircn logica aceasta Rădulescu-Motru conchide bdquoIde-

l i m b a r o m acirc n ă a z i 21

alul omului de astăzi şi de macircine ar trebui să fie credinţa că destinul omului individual dobacircndeşte icircnţeles prin contopirea lui icircn destinul neamului icircntreg din care face parterdquo3 Extrapolacircnd ducem raţionamen-tul mai departe şi concluzionăm că destinul individual şi cel naţional se conturează şi se dezvoltă icircn contextul larg european actual Nu vorbim despre globalizare ci despre afirmarea identităţii prin comparaţie prin analiza atentă a valorilor individuale şi conectarea la sistemul colectiv de valori din spaţiul comunităţii icircntr-o permanentă relaţie de schimb Un rol esenţial icircn acest caz icircl are comunicarea

2 Limbă şi comunicare

Fireşte că dimensiunea comunicativă a destinului se fundamentează pe componenta lingvistică Limba devine mijloc de punere icircn comun a valorilor individuale şi de raportare la cele universale generale avacircnd ca scop conectarea destinului individual la cel colectiv Reconfigurarea istorică a spaţiilor geopolitice a impus şi o regacircndire a conceptului de limbă ca vehicul al comunicării cu rol de liant icircn plan cultural icircntre valorile individuale valorile naţionale şi cele universale Pornind de la modelul antic definit şi de impunerea celor două limbi de cultură lati-na şi greaca veche politicile lingvistice actuale promovează limbile de mare circulaţie asiguracircndu-le statutul oficial icircn procesul de comuni-care icircn diverse medii dar susţin deopotrivă şi limbile naţionale regio-nale minoritare stimulacircnd astfel conştiinţa identitară Limba devine generic vorbind soluţia de integrare deplină a omului icircn contextul so-cial şi este calea de punere icircn comun a valorilor cu scopul de a-şi afirma individualitatea personală sau naţională cu respect faţă de valorile ce-luilalt Politicile lingvistice europene actuale deschid calea dialogului şi a concilierii

Se vorbeşte aproape obsesiv despre fenomenul crizei icircn mai toate do-meniile vizibil icircnsă cu precădere icircn comunicare acesta poate determi-na desocializarea fiinţei umane sau icircnchiderea la dialog cultural a ţării fie dintr-o aroganţă a proprietăţii culturale fie din umilinţă icircn faţa ma-rilor culturi Din acest motiv regacircndirea conceptului de comunicare analizează limba din perspectiva importanţei icircn realizarea finalităţilor comunicării punerea icircn comun a valorilor individuale şi naţionale cu

22 R O M Acirc N Ăscopul de a le conecta la valorile universale Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi4 este icircn acest sens un normativ care asigură matricea comunicării lingvistice punacircnd icircn valoare fiecare limbă indi-ferent de statutul pe care aceasta icircl are icircntre limbile europene

3 Limba romacircnă icircn context european

Vorbind despre limba romacircnă logica expunerii se nuanţează prin adu-cerea icircn prim-plan a realităţii contemporane consecinţă firească a isto-riei trăite icircn spaţiul romacircnităţii Identificăm din perspectivă istorică elemente care nu permit icircntotdeauna punerea icircn comun la modul pro-priu a coordonatelor care asigură unitatea limbii şi culturii romacircneşti icircn raport cu spaţiul ei matricial Cacirct despre arealul de circulaţie fireş-te că raportarea limbii romacircne se face evident şi substanţial icircn primul racircnd la reprezentarea ca limbă maternă apoi contextual la cea de a doua limbă de comunicare ca limbă oficială sau ca limbă străină

O limbă vorbită de o populaţie reprezentativă numeric la nivel mon-dial poate fi studiată cu interes ca limbă străină ndash spre exemplu en-gleza ndash nu icircnsă icircn egală măsură şi o limbă cum este romacircna Intere-sul străinilor de a comunica icircn limba romacircnă nu poate avea decacirct o eventuală susţinere culturală şi secvenţial economică privind accesul nemijlocit la informaţii şi conectarea facilă la mediul economic intern Din acest motiv romacircna ca limbă străină nu poate fi analizată cu ace-leaşi instrumente ca o limbă de circulaţie internaţională Statutul ei de limbă străină este susţinut doar de faptul că pentru majoritatea cetă-ţenilor din alte ţări este o limbă necunoscută Faptul că este irelevantă pentru funcţionalitatea comunicării face dificilă impunerea ca posibilă limbă străină de comunicare de interes general Poate că ar trebui să punem problema ca icircn spaţiul european limbile oficiale şi limbile de comunicare să construiască icircmpreună o nouă configuraţie discursivă a bătracircnului continent servind de fapt ca instrument de satisfacere a nevoii omului de a comunica

Istoric vorbind limba romacircnă şi-a dus destinul icircntr-o albie care a pri-mit influenţele altor idiomuri vecine pentru ca apoi geografic să in-tervină graniţa artificial trasată care să construiască unul dintre mari-le paradoxuri ale istoriei noastre criza identitară icircn raport cu valorile

l i m b a r o m acirc n ă a z i 23

comune teritoriul religia aspiraţiile Prin urmare spre deosebire de alte limbi romacircna trăieşte o dramă dublă aceea a utilităţii minore icircn comunicare ca limbă străină şi a icircnstrăinării icircn chiar spaţiul autohton

Limba care reprezintă mijlocul de comunicare specific unei comuni-tăţi umane este o construcţie spirituală ce dezvăluie o arhitectură ale cărei componente coexistă relevacircndu-şi funcţionalitatea la diferite ni-veluri icircn diferite zone si prin diferite stiluri Pe de altă parte vorbim despre varianta populară a limbii marcată de indici de oralitate neca-nonică icircn procesul de comunicare dar expresivă şi funcţională

Varianta romacircnei ca limbă străină trebuie să fie limba literară norma-tă subordonată canonului lingvistic şi care asigură accesul la cultură De cealaltă parte romacircna ca limbă străină poate fi icircnvăţată şi icircn varian-ta ei populară fenomen care se petrece de regulă spontan icircn mediul economic şi vizează simpla funcţionalitate Icircnvăţarea unei limbi străine se conectează la algoritmul lingvistic generat de materna vorbitorului şi presupune de cele mai multe ori o abordare contrastivă prin rapor-tare la structurile bine cunoscute ale limbii materne

4 Despre identitate şi criza identitară

Din acest motiv situaţia unui vorbitor străin de limba romacircnă are ca reper conotaţiile culturale şi funcţionale care asigură aspectul pragma-tic al icircnvăţării acestei limbi Icircn cazul concret al unui cetăţean străin aflat pe teritoriul Romacircniei icircnvăţarea limbii romacircne poate avea ca motiva-ţie accesul direct la informaţie şi facilitarea inserţiei culturale elemente care pot genera un efect integrator icircn spaţiul romacircnesc

Icircn acest sens există categorii de cetăţeni străini care beneficiază de cursuri de limba romacircnă ca limbă străină după o programă adaptată nevoilor fiecărui grup-ţintă Este vorba despre persoane discriminate (Programă de limba romacircnă ndash curs de iniţiere ndash pentru copiii străinilor care au dobacircndit statutul de refugiat icircn Romacircnia şi pentru minorii refu-giaţi neicircnsoţiţi aprobată cu ordin al ministrului nr 4041 16062004) protejate de Oficiul Romacircn pentru Imigrări (ORI) de regulă cetă-ţeni străini de condiţie modestă care doresc să trăiască şi să muncească temporar pe teritoriul Romacircniei Programa specială de limba romacircnă

24 R O M Acirc N Ăca limbă străină este adaptată pentru nivelele A1-A2 iar cursurile sunt gratuite Icircn paralel ORI asigură imigranţilor conservarea identităţii proprii deoarece astfel se evită o criză identitară care ar avea efecte catastrofale asupra integrării acestora icircn noul mediu cultural Modelul este aplicat şi icircn alte ţări

Exemplul Belgiei este relevant Icircn mediul şcolar icircn care există elevi de diverse etnii se studiază disciplina Limba şi cultura de origine (LCO) menită să conştientizeze la elevii străini interferenţele cul-turale şi eventualele aspecte de istoria limbii care să dezvăluie etimo-nuri comune precum şi dinamica icircmprumuturilor lexicale Acest curs urmăreşte conservarea identităţii lingvistice şi culturale a elevilor icircn vederea icircnţelegerii importanţei comunicării precum şi asumarea pro-priei identităţi ca semn distinctiv icircn raport cu mediul ţării de adopţie Icircn astfel de situaţii se constată cu timpul că limba romacircnă maternă creează un cadru afectiv eficient de afirmare a identităţii naţionale şi facilitează comunicarea culturală generacircnd toleranţa şi respectul faţă de valorile celuilalt Totodată atrage vorbitorii de alte etnii să icircnveţe limba romacircnă pentru comunicarea culturală Pentru aceştia evident limba romacircnă este limbă străină descoperită ca limbă de comunicare alături de marile limbi ale Europei

Icircnstrăinarea limbii romacircne icircn raport cu vorbitorii nativi care locuiesc temporar icircn alte ţări icirci schimbă acesteia statutul de la limbă maternă la limbă de comunicare ca oricare alta Grupul-ţintă vizat este alcătuit din oameni cu un nivel mediu şi sub mediu de cultură şi cu achiziţii lingvistice modeste la care se observă fenomenul de contaminare a limbii romacircne materne cu elemente de fonetică şi de lexic care produc o hibridare aleatorie a două idiomuri realitate postmodernă sancţio-nată din punct de vedere ştiinţific Totodată fenomenul are implicaţii şi asupra conservării şi afirmării identităţii culturale a celor icircn cauză care manifestă icircnstrăinare de propria cultură ca reflex al voinţei de adaptare la mediul lingvistic şi cultural al ţării de adopţie Acest grup-ţintă este extrem de vulnerabil din perspectivă identitară Fe-nomenul care se manifestă din ce icircn ce mai pregnant vizează refuzul acestora de a-şi declara apartenenţa etnică lingvistică şi culturală şi icircn consecinţă declanşarea unei crize identitare avacircnd ca efect inadapta-rea şi excluziunea socială

l i m b a r o m acirc n ă a z i 25

O măsură cu efect remediabil şi integrator este oferirea cursului opţio-nal extracurricular Limbă Cultură şi Civilizaţie Romacircnească (aproba-tă prin Ordinul MECT nr 1303 13062007)

La icircnceputul derulării acestui proiect grupul-ţintă viza elevi care aveau conştiinţa naţională conturată Icircn ultimii doi ani icircnsă Romacircnia se con-fruntă cu situaţia icircn care copiii participanţi la curs s-au născut icircn ţara de adopţie iar limba romacircnă şi cultura naţională nu au pentru ei o repre-zentare adecvată Prin urmare ne confruntăm cu un paradox deşi sunt romacircni aceşti copii nu au conştiinţa limbii lor materne deoarece nu o vorbesc icircn familie şi trăiesc icircntr-un mediu lingvistic străin pe care icircl asimilează cu limba lor maternă avacircnd icircn vedere efectul benefic icircn co-municare şi integrare Icircn acest context o cercetare efectuată de Asoci-aţia Alternative Sociale din Iaşi5 a evidenţiat că fenomenul remigraţiei (reicircntoarcerea icircn ţara de origine după o experienţă de migraţie ratată) este o realitate care pune icircn discuţie statutul limbii romacircne icircn conşti-inţa acestor copii bdquoRemigraţia se prezintă deci ca o situaţie de viaţă potenţial vulnerabilizantă care are la unii copii sau care poate avea la alţii consecinţe pe planul adaptării şi pe plan psihologicrdquo susţine Şer-ban Ionescu6

Din punctul nostru de vedere efectul vizibil negativ al fenomenului este reperat icircn golirea limbii romacircne icircn conştiinţa acestor vorbitori de componenta afectivă icircn comunicare dimensiune care marchează sta-tutul de maternă al unei limbi Prin urmare ne confruntăm cu o icircnstră-inare a limbii icircn propria matcă efect generat de avatarurile destinului social de care unii romacircni au parte icircn contextul mobilităţii forţei de muncă

5 Despre identitatea culturală prin comunicare

Punacircnd problema din punctul de vedere al reacţiei psihicului uman la impactul cu mediul satisfacerea nevoii de identitate vizacircnd com-ponentele lingvistică naţională şi culturală are un rol integrator şi de echilibrare a fiinţei icircn raport cu lumea Totodată nu se poate ignora nevoia alterităţii ca expresie a raportării la celălalt exprimată icircn pla-nul comunicării prin dialog Omul este aşadar o fiinţă socială pentru care comunicarea creează un spaţiu al devenirii tocmai prin punerea icircn

26 R O M Acirc N Ăcomun a valorilor individuale pentru obţinerea valorii generale colec-tive configuracircnd grupul ca formă de existenţă socială De fapt nevoia de identitate se conturează prin raportarea la alteritate fiind astfel o formă de conştientizare a existenţei individuale prin intermediul ce-lei colective Limba maternă vs străină asigură instrumentul specific de comunicare şi facilitează construirea dimensiunii sociale şi culturale a fiinţei icircntr-un efort integrator evident Un caz special este acela al limbii romacircne vorbite de comunităţi reprezentative din alte ţări avacircnd chiar şi altă cetăţenie decacirct romacircnă Situaţia este şi mai complicată dacă aşa cum precizam mai sus intervin icircn ecuaţie şi elemente de or-din istoric controversate şi evident dificil de gestionat

Concluzii

Limba romacircnă ca limbă străină trebuie privită ca o modalitate de comunicare icircn vederea icircnţelegerii interumane cu implicaţii majore icircn comunicarea interculturală Calitatea dublă de limbă străină şi de lim-bă maternă sporeşte competenţa de comunicare ndash icircn limba şi cultura proprie de origine şi icircn limba şi cultura străină Prin urmare ancorarea icircn procese interculturale se face eficient prin comunicarea deopotrivă icircn limba maternă şi icircntr-o limbă străină tocmai din nevoia de alteritate pentru confirmarea identităţii

1 Cf Philippe Breton Manipularea cuvacircntului Editura Institutul European 2006 p 1302 Constantin Rădulescu-Motru Timp şi destin Editura Minerva 1997 p 1823 Ibidem4 Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi[1] Icircnvățare Predare Evaluare (CECRL) este un document publicat de Consiliul Europei icircn 2001 care defineşte nivelurile de stăpacircnire a unei limbi străine icircn funcție de bdquoce ştii să facirdquo icircn diferite domenii de competență Aces-te niveluri constituie icircn prezent referința icircn domeniul icircnvățării şi al predării limbilor5 Acest proiect a fost realizat icircn parteneriat cu Fonda-zione Albero della Vita (Italia) Fondazione Iniziative e Studi sulla Multietnicita (Italia) Universitatea din Barce-lona (Spania) Asociația Alternative Sociale (Romacircnia) şi Fundacion Instituto de Reinsercion Social (Spania)

Note

l i m b a r o m acirc n ă a z i 27

şi a fost finanțat prin programul Daphne JUST2009FRACAG09336 Cf Şerban Ionescu MD PhD Profesor de psihologie clinică şi de psihopatologie Universiteacute Paris 8 Saint-De-nis Universiteacute du Queacutebec agrave Trois-Riviegraveres

1 Philippe Breton Manipularea cuvacircntului Editura Insti-tutul European 20062 Constantin Rădulescu-Motru Timp şi destin Editura Minerva 19973 Mina-Maria Rusu Limbă cultură şi civilizaţie romacirc-nească ndash pentru elevii romacircnilor care icircnvaţă icircn şcoli din spaţiul UE Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20084 Mina-Maria Rusu Limba romacircnă Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20085 Mina-Maria Rusu (referent ştiinţific) Manual de iniţi-ere icircn limba romacircnă şi de orientare culturală pentru străini Imprimeria Mirton Timişoara 2010 (Produs realizat icircn cadrul proiectului bdquoLimba romacircnă ndash oportunitate pentru integrare socială şi culturalărdquo finanţat prin programul general Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii Fondul Social European de Integrare a Resortisanţilor ţărilor terţe)6 Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL) Consiliul Europei 20017 Programă de limba romacircnă ndash curs de iniţiere ndash pentru copiii străinilor care au dobacircndit statutul de refugiat icircn Romacircnia şi pentru minorii refugiaţi neicircnsoţiţi aprobată prin Ordinul nr 4041 160620048 Programa de curs opţional limbă cultură şi civilizaţie romacircnească pentru elevii romacircni care studiază icircn şcoli din afara graniţelor Romacircniei aprobată prin Ordinul MECT nr 1303 13062007

Bibliografie

28 R O M Acirc N Ă

Elena PLATONConfirmarea vs demolarea unor mituri didactice legate de limba romacircnă ca limbă străină

EP ndash conf univ dr Facultatea de Litere

Universitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo Director al Departamentului

limbă cultură și civilizație romacircnească și al Institutului

Limbii Romacircne ca Limbă Europeană

Icircn ultimii ani teoreticienii din domeniul di-dacticii icircşi exprimă din ce icircn ce mai frecvent rezervele privind legitimitatea aşa-ziselor bdquore-ţete idealerdquo susceptibile să asigure succesul icircn procesul de predare-icircnvăţare a unei limbi străi-ne Constatacircnd evidenta deplasare a accentului pe variabile precum profilul cursantului şi ne-voile acestuia sau pe analiza detaliată a rolului pe care icircl are contextul icircn icircnvăţare prea puţini se mai apleacă astăzi asupra unor tehnici sau strategii de lucru detronate cum ar fi de pil-dă plictisitoarele exerciţii de repetiţie simplă recomandate odinioară1 cu atacircta convingere pentru fixarea unor forme gramaticale dificile icircn fazele de icircnceput ale studierii unei limbi Mai mult dacă un cadru didactic doreşte să rămacircnă icircn graţiile studenţilor sau ale confraţilor ce re-clamă tot mai vehement prezenţa profesorului modern icircn sala de curs acesta va fi tentat să ape-leze din ce icircn ce mai rar la reţetele consacrate icircngrădind pe cacirct posibil rolul gramaticii şi al exerciţiilor structurale icircn favoarea activităţilor de comunicare singurele icircn măsură să-i asigure statutul mult racircvnit de moderator sau facilitator al procesului de icircnvăţare Cu toate acestea ex-perienţa a numeroase cursuri de perfecţionare ce ne-au prilejuit o bună cunoaştere a nevoilor

l i m b a r o m acirc n ă a z i 29

profesorilor de limba romacircnă ca limbă străină (RLS) ne arată că fiecare cadru didactic ndash mai mult sau mai puţin experimentat ndash se află icircn realita-te icircntr-o continuă şi adesea secretă (sau măcar discretă) căutare a acelor bdquoformule magicerdquo apte să transforme procesul de predare-icircnvăţare icircntr-un demers cacirct mai eficient şi mai uşor de controlat şi de ce nu cacirct mai co-mod pentru ambele părţi ale procesului educativ ndash profesori şi studenţi deopotrivă Socotim că icircn cazul profesorilor de RLS care nu beneficia-ză din păcate de nicio formă de specializare la nivel licenţă sau master căutarea unor asemenea formule este şi mai acerbă orientacircndu-se de regulă spre adoptarea adaptarea unor soluţii vehiculate icircn cazul limbi-lor străine cu o icircndelungată experienţă de predare

Icircnsă preluarea metodelor utilizate icircn mediile academice străine nu este un proces foarte comod pentru profesorul de RLS căci icircn perimetrul extern după decenii de experienţă icircn predarea limbilor se manifestă o vădită reţinere faţă de bdquoreţeterdquo care chiar şi atunci cacircnd sunt prescrise icircn termenii unor recomandări nu sunt definitiv stabilite Şi asta pentru că eterna venerare a marilor adevăruri este o practică mai rar icircntacirclnită icircn didactică specialiştii avacircnd bunul obicei de a readuce periodic icircn discuţie vechile teorii legate de predare icircmprospătacircnd icircn permanenţă atacirct reflexia teoretică cacirct şi practica predării din dorinţa declarată de a evita fosilizarea activităţii profesionale şi de a ameliora continuu stra-tegiile de lucru Aşa se face că reţetele sunt racircnd pe racircnd reanalizate şi reevaluate pentru a fi aprobate sau contestate reafirmate sau complet detronate exerciţiu ce asigură gacircndirii ştiinţifice o necesară şi deose-bită supleţe Să ne amintim numai ce traseu surprinzător a avut ati-tudinea specialiştilor faţă de gramatică de-a lungul timpului după ce zeci de ani aceasta a dominat predarea limbilor icircn context universitar valul metodelor comunicative i-a contestat autoritatea marginalizacircnd-o sau exilacircnd-o complet de la cursul de limbă pentru ca azi să asistăm la o revenire icircn forţă a gramaticii icircn cercetările ultimelor două decenii ce icircncurajează practica unei icircnvăţări conştiente şi reflexive a limbii2 Icircn aceste condiţii este relativ riscant să icircmprumuţi o dată pentru totdeau-na o formulă de lucru oricacirct de răsunătoare sau de seducătoare ar fi ea icircn momentul lansării fără a te menţine conectat la pulsul cercetărilor viitoare care pot confirma infirma sau relativiza valabilitatea sau efici-enţa acesteia

30 R O M Acirc N ĂŞi totuşi icircn epoca accesului liber la informaţie putem afirma că icircn peri-metrul romacircnesc nu de reţete ducem neapărat lipsă cacirct mai degrabă de un exerciţiu susţinut de examinare a acestora care să atenţioneze specialiştii că icircntr-un proces de icircnvăţare de calitate icircn context acade-mic nu e suficient să acţionăm intuitiv sau să aplicăm empiric reţete despre care ni s-a vorbit icircn varii contexte E adevărat că ne putem baza foarte bine icircn opţiunile noastre metodologice pe rezultatele icircnvăţării dar icircn egală măsură se impune să reflectăm şi asupra motivelor pen-tru care o formulă de lucru s-a dovedit a fi mai eficientă decacirct alta De aceea ne alăturăm părerii celor care afirmă că scopul fundamental al noilor studii din didactică nu mai este obligatoriu acela de a propune o practică absolut diferită ndash lucru altminteri aproape imposibil la această oră cacircnd există o veritabilă piaţă a studiilor de specialitate ndash ci icircn pri-mul racircnd de a arăta dacă o anumită practică este sau nu cu adevărat o bdquopractică ştiinţificărdquo3 Fiind o ştiinţă relativ nouă icircn comparaţie cu alte ştiinţe mai vechi ale educaţiei precum psihologia pedagogia ştiinţele neurologice etc didactica limbilor poate să exploateze terenul generos al acestor ştiinţe pentru a-şi fundamenta teoretic domeniul icircncercacircnd să rămacircnă totuşi independentă icircn raport cu acestea

De ce am simţit nevoia să avansăm ideea de mit didactic Evident nu datorită deschiderii deosebite sau popularităţii de care se bucură ter-menul bdquomitrdquo icircn ziua de azi Dacă ar fi să propunem o definiţie elemen-tară am icircncadra icircn sfera acestui concept orice credinţă icircmpărtăşită de majoritatea profesorilor icircn legătură cu acele reţete capabile să asigure succesul necondiţionat icircn procesul de predare-icircnvăţare a unei limbi Credem că spre deosebire de termenul ceva mai tehnic ndash şi mai do-mestic ndash bdquoreţetărdquo noţiunea de mit didactic permite o lărgire extrem de productivă a cadrului discuţiei permiţacircndu-ne să facem referire la re-comandări sau formule de lucru care prin intensa afirmare a eficienţei lor au dobacircndit o autoritate incontestabilă şi implicit o aură de sacra-litate care icircngrădeşte semnificativ orice posibilitate de contestare Icircn cazul mitului didactic chiar dacă succesul icircnvăţării se poate datora al-tor factori determinanţi absolut independenţi de prescripţiile acestuia (ca de pildă efortul individual al cursantului sau talentul personal icircn icircnvăţarea limbilor străine etc) rezultatele pozitive sunt atribuite invo-luntar aplicării şi respectării paşilor de urmat astfel icircncacirct acesta se hră-neşte şi se revitalizează permanent detemporalizacircndu-se şi dobacircndind

l i m b a r o m acirc n ă a z i 31

consistenţa unui precept universal valabil şi relativ intangibil lipsit de conştiinţa originilor sale

Bunăoară cine se mai icircndoieşte azi de faptul că motivaţia este un ele-ment favorizant al icircnvăţării icircn general şi implicit al procesului de achi-ziţie a unei limbi străine Şi cu atacirct mai mult cine se mai icircntreabă dacă la temelia acestui mit a existat iniţial un fapt demonstrabil ştiinţific care a fost ulterior generalizat sau dacă s-a pornit invers dinspre constatarea rezultatelor concrete ale efectelor motivaţiei asupra icircnvăţării spre mitiza-rea rolului acesteia icircn icircnvăţare Icircn orice caz pe deplin icircncrezători icircn for-ţa acestui mit puţini se vor icircntoarce astăzi să cerceteze de pildă modul de funcţionare a creierului pentru a verifica dacă există acolo o posibilă explicaţie a prestigiului acestui mit Icircnsă cei curioşi să icircnţeleagă procese-le interne activate icircn timpul icircnvăţării vor fi răsplătiţi vizualizacircnd harta anatomică a creierului şi constatacircnd că bdquosediulrdquo motivaţiei se află chiar icircn vecinătatea centrului memoriei pe creierul limbic (emoţional) Aşa se explică de ce motivaţia nu are o natură intelectuală ci una emoţională putacircnd modifica dramatic ndash pozitiv sau negativ ndash datele prin intervenţia emoţiilor icircn procesul de icircnvăţare Căci impactul negativ al bdquoemoţiilorrdquo (tensiunea sau stresul) asupra procesului de memorizare sau de achi-ziţionare a noilor informaţii nu este deloc mai puţin frecvent observat sau invocat decacirct influenţa benefică a emoţiilor pozitive Consecinţele acestei teorii asupra modului de gestionare a procesului de icircnvăţare a unei limbi străine sunt uşor previzibile aşa cum icircncercăm să implicăm pozitiv cursantul icircn icircnvăţare motivacircndu-l emoţional pentru a-l ajuta să memoreze ne străduim şi să reducem la maximum tensiunea şi stresul icircn timpul icircnvăţării ca să evităm blocajele de orice natură Icircnsă ochiul didac-ticianului trebuie să rămacircnă icircn permanenţă vigilent şi să sesizeze capca-nele aplicării prea simpliste a oricărui raţionament de tipul cauză ndash efect Nuanţacircnd relaţia dintre emoţiile negative şi comunicarea orală teoriile mai noi privitoare la anxietatea lingvistică4 ne atrag atenţia că tensiunea este un ingredient natural al contactului social şi al comunicării naturale atacirct icircn limba maternă (L1) cacirct şi icircn limba a doua (L2) şi că o reducere semnificativă a acesteia icircn timpul activităţilor comunicative ar putea de-termina cursantul să nu-şi dezvolte capacitatea de a funcţiona sub tensiu-ne Prin urmare nu eliminarea completă a emoţiilor negative (v a stresu-lui) ar fi soluţia practică sugerată de studiul impactului emoţiilor asupra performanţelor ci conceperea unor activităţi şi exerciţii care să-i permită

32 R O M Acirc N Ăcursantului să dezvolte gradual controlul stresului indispensabil totuşi pentru o comunicare autentică şi eficientă icircn L2 Iată cum iniţierea unui traseu de documentare pornind de la cea mai banală afirmaţie cunoscu-tă icircn didactică aceea care cataloghează motivaţia drept garanţia incon-testabilă a succesului ne poate oferi surpriza descoperirii unor procese conexe ce pot influenţa pozitiv sau negativ produsele icircnvăţării

Invocacircnd mai sus efectele implicării emoţionale a cursantului icircn icircn-văţare nu am urmărit nicidecum să deschidem seria unui inventar exhaustiv al celor mai răspacircndite mituri didactice deşi probabil că o asemenea icircntreprindere n-ar fi lipsită de interes Scopul nostru este cu mult mai modest rezumacircndu-se la o simplă icircncercare de sensibilizare a specialiştilor cu privire la beneficiile readucerii icircn discuţie a unor lo-curi comune ale didacticii spre a verifica dacă icircn spatele lor se ascunde sau nu un fenomen verificat ştiinţific icircn măsură să le confirme sau să le infirme prestigiul şi legitimitatea Prin acest demers se poate demon-stra că icircnvăţarea limbilor nu este un fenomen cu o funcţionare complet necunoscută şi că icircn ciuda unor zone de umbră bdquoavem suficiente date pe care ne putem fundamenta reflexiile ştiinţifice ce pot şi trebuie să hrănească şi să amelioreze practicarea cotidiană a acestei profesiirdquo5

Cum putem accede icircnsă la acele fenomene lămuritoare Aminteam ceva mai sus că maniera cea mai simplă ar fi exploatarea rezultatelor unor ştiinţe conexe precum psihologia sau neuroştiinţele care şi-au făcut de mult datoria icircncercacircnd să demonstreze cum funcţionează relaţia dintre limbaj şi gacircndire Astfel s-au icircnregistrat progrese de-a dreptul impresionante prin studiul efectelor leziunilor cerebrale asu-pra vorbirii sau prin tehnicile de vizualizare medicală din ce icircn ce mai performante Amintim aici doar arhicunoscutul efect al distrugerii zo-nei Broca situată icircn lobul frontal stacircng unde se află sediul limbajului6 care constă icircn imposibilitatea vorbitorului de a mai utiliza cuvintele din limba maternă Abordările cognitive din lingvistică au făcut deja paşi uriaşi icircn cercetarea legăturii dintre limbaj şi operaţiile mentale fundamentale astfel icircncacirct astăzi beneficiem de posibilitatea unui con-trol destul de bun al procesului de icircnvăţare Sigur că un asemenea con-trol nu este absolut obligatoriu şi nu constituie el icircnsuşi o metodă icircn sine ci se doreşte mai degrabă o metodologie propusă profesorului sau cursantului din dorinţa ca aceştia icircn funcţie de anumite constracircn-

l i m b a r o m acirc n ă a z i 33

geri cu care se confruntă să poată face nişte alegeri perfect conştiente şi raţionale icircn vederea atingerii obiectivelor propuse

Un mit care ar merita să fie supus unei minime interogări este acela al fobiei faţă de momentele moarte dintr-o lecţie icircntreţinută de reco-mandările binevoitoare ale profesorilor metodişti sau ale colegilor cu experienţă icircn predare de a asigura un maxim dinamism lecţiilor pentru ca acestea să fie considerate cu adevărat bdquoreuşiterdquo Astfel icircn entuziasmul general de a eradica momentele moarte dintr-o lecţie ne stimulăm studenţii să lucreze icircncontinuu valorificacircnd cacirct mai bine timpul ndash icircntotdeauna prea scurt ndash avut la dispoziţie Cacircţi dintre noi nu ne-am bombardat studenţii cu nenumărate solicitări stimulacircndu-i să producă discurs ndash oral sau scris ndash icircncontinuu icircn L2 mai mult pentru a ne convinge pe noi icircnşine de calităţile de dascăli eficienţi şi plini de vitalitate Or o simplă analiză a operaţiilor mentale ce au loc icircn timpul procesului de memorizare ne semnalează că o asemenea practică nu este icircntotdeauna recomandată deoarece pentru a fi capabili să memo-reze lobii frontali ai creierului au nevoie de o stare de repaus (icircn care să nu mai primească informaţii noi) pentru a realiza o mişcare fizică asemănătoare celei făcute de macircinile care frămacircntă pacircinea imposibilă icircn afara unui moment de pauză absolută Iată din ce cauză mitul privi-tor la succesul lecţiilor de limbă dinamice nu rezistă acestei elementare analize ale cărei rezultate pot fi de altfel uşor confirmate de experi-enţele noastre individuale de memorare icircn timpul cărora ne acordăm acel moment de repaus binecuvacircntat spre a-i permite ochiului să se icircntoarcă bdquoicircnlăuntrurdquo pentru a reţine mai uşor noile informaţii Numai că dascălul din noi dornic de rezultate rapide şi imediate ignoră prea adesea această lege fundamentală a funcţionării memoriei şi socoteşte bdquotimp pierdutrdquo acest minim răgaz atacirct de necesar procesului de memo-rizare Aşadar o asemenea informaţie teoretică extrem de preţioasă icircn viziunea noastră poate fi exploatată didactic foarte simplu rezervacircnd icircn timpul desfăşurării lecţiei asemenea spaţii minime de tăcere vitale pentru interiorizarea noilor date Considerăm că aceste momente de respiro sunt obligatorii mai ales icircnainte de rezolvarea unor itemi meniţi să dezvolte competenţa de icircnţelegere a unui text audiat sau citit Se ştie că icircn general icircnţelegerea este pregătită prin exerciţii de pre-asculta-re sau de pre-lectură7 care introduc elementele lexicale noi capabi-le să faciliteze procesul de icircnţelegere propriu-zisă Or icircn lipsa acelui

34 R O M Acirc N Ămoment de răgaz anterior chiar etapei de contextualizare icircn care se memorează cuvintele noi recent asociate unui sens rezolvarea acestor itemi este practic imposibilă iar cursanţii au toate şansele să rateze lu-area unor decizii corecte De aceea pe deplin convinşi că oricacirct de in-teresantă ar fi o teorie legată de icircnvăţare ea nu icircşi dovedeşte cu adevă-rat valabilitatea şi viabilitatea decacirct dacă oferă şansa unei schimbări icircn munca la clasă icircndrăznim să formulăm o recomandare icircn acord cu cele afirmate mai sus evitaţi să enunţaţi o nouă cerinţă imediat după fur-nizarea unor elemente lexicale sau morfo-sintactice complet noi pen-tru studenţi şi acordaţi-le cursanţilor un răgaz de 2-3 minute pentru a procesa memoriza datele noi Pauza va avea nu doar un efect benefic asupra performanţelor studenţilor ci şi asupra confortului lor psihic

Ne vom opri icircn continuare la un alt mit care merită radiografiat şi anu-me acela privitor la rolul repetiţiei icircn procesul de icircnvăţare Mai exact ni se pare interesant de urmărit cazul exerciţiilor de repetiţie a unor enunţuri simple icircn RLS8 ndash tot mai mult contestate de altfel de către adepţii metodelor comunicative ndash realizate cu scopul de a favoriza memorarea unor structuri specifice Icircn majoritatea cazurilor profesorii sunt profund dezamăgiţi de incapacitatea studenţilor de a le reproduce ideile icircn L1 cuvacircnt cu cuvacircnt sau de a repeta cu maximă fidelitate enunţul-model furnizat icircn L2 Or legile de funcţionare a memoriei şi teoriile despre interlimbă9 ne semnalează deplina normalitate a aces-tui fenomen sugeracircndu-ne să fim mai puţin drastici icircn sancţionarea bdquoinfidelităţilorrdquo de acest ordin Astfel trebuie ţinut cont de faptul că memoria de lungă durată este o memorie globală care priveşte fon-dul şi nu forma10 Se spune că icircn general chiar şi icircn propria limbă ne amintim conţinutul unui mesaj şi nu constituenţii formali ai acestuia şi că odată ce sensul frazei a fost interpretat forma este complet negli-jată Icircn timpul procesului de memorizare propriu-zisă datele sonore receptate sub forma unui influx nervos pătrund icircn memoria scurtă unde se realizează o primă triere respectiv o clasificare a unităţilor dis-tincte percepute ca unităţi purtătoare de sens De-abia apoi urmează analiza propriu-zisă a datelor pentru a determina conţinutul mesajului care trebuie să fie icircnsă destul de rapidă fiindcă după aproximativ 75 secunde auditorul riscă să uite ce a auzit iar bdquorecunoaşterea trăsături-lor morfo-sintactice se face la voia icircntacircmplării11

l i m b a r o m acirc n ă a z i 35

Este binecunoscut faptul că pentru obţinerea unor performanţe ade-vărate icircn L2 e necesar să se ajungă la faza icircn care funcţionarea acestor capacităţi operatorii să fie automată Nu de puţine ori icircn faţa rateurilor repetate ale cursantului icircn repetarea corectă a unor enunţuri profeso-rul are impresia că studentul şi-a format automatisme imperfecte sau greşite ori că are proaste obiceiuri Totuşi aceşti cursanţi cunosc destul de satisfăcător vocabularul sau gramatica limbii străine şi sunt capabili să rezolve fără greşeală exerciţii structurale ce vizează problemele de gramatică Ceea ce icircnseamnă că de fapt cunoaşterea reflexivă sau de-clarativă s-a realizat fără icircnsă a se ajunge la cunoaşterea automatizată sau procedurală care trebuie să coexiste cu cea reflexivă pentru a pu-tea vorbi de o reală stăpacircnire a L212

Iată de ce considerăm că la nivelul debutant cacircnd cursantul nu a ajuns icircncă icircn faza automatismelor iar producerea este mai degrabă repetitivă decacirct creativă pacircnă şi simpla reproducere corectă a unui enunţ ele-mentar relativ scurt trebuie icircncurajată fiind considerată un exerciţiu de bdquoproducererdquo tocmai deoarece performanţa de a reproduce corect inclusiv trăsăturile morfo-sintactice constituie un semn că studentul a avut timp să reflecteze rapid şi asupra formei (neglijată de regulă icircn L1 după cum s-a văzut mai sus) Din moment ce memoria scurtă are o capacitate de la 10 la 30 de secunde durată superioară celei pentru analiză şi reformulare icircnseamnă că studentul dispune de suficient timp să-şi oprească atenţia şi asupra datelor lingvistice pentru a le memori-za aşa că reproducerea exactă a unui enunţ este posibilă icircn acest inter-val Avacircnd icircn vedere icircnsă durata memoriei imediate este de preferat să nu utilizăm enunţuri mai lungi de 5-6 cuvinte icircn asemenea exercițiiAstfel icircntre enunţuri de tipul a Icircn fiecare dimineaţă Mihai se trezeşte la ora 7 b Dimineaţa Mihai se trezeşte la 7 şi c Mihai se trezeşte la 7 vom privilegia repetarea unor enunţuri de tipul c şi eventual b iar cele de tipul a vor fi utilizate cacirct mai rar icircn exerciţiile de repetiţie simplă

O altă consecinţă icircn plan didactic a faptului că procesul de memorizare are loc dinspre global icircnspre detaliu este recomandarea ca icircn exerciţi-ile de formare dezvoltare a competenţei de icircnţelegere după asculta-re audiţia unui text să fie repetată aceasta făcacircndu-se icircntotdeauna de două ori La prima audiţie studenţii vor fi icircndrumaţi să se concentreze asupra sensului global şi să nu ia notiţe de detaliu respectiv să nu se

36 R O M Acirc N Ăconcentreze asupra rezolvării itemilor decacirct la a doua audiţie după ce vor fi reţinut sensul de ansamblu icircn absenţa căruia icircnţelegerea de de-taliu este mult icircngreunată De altfel ca strategie de predare icircn general se recomandă ca datele să fie prezentate mai icircntacirci global urmacircnd să fie reluate apoi una cacircte una Din acest motiv icircn bdquopredareardquo ascultării (nu icircn evaluarea ei) este indicat ca la a doua audiţie să se facă o seg-mentare a textului icircn funcţie de fiecare item pentru a verifica mai uşor icircnţelegerea solicitacircndu-se şi justificarea soluţiei date

De legile de funcţionare a memoriei trebuie ţinut seama şi icircn concepe-rea exerciţiilor de dezvoltare a competenţei de icircnţelegere după ascul-tare ce presupun completarea unor spaţii libere cu informaţii din text Astfel este recomandat ca intervalul lăsat icircntre poziţiile de completat să fie suficient de mare pentru a-i permite cursantului să completeze o anumită informaţie fără a pierde pasajul vizat de poziţia următoare lucru ce ar face imposibilă rezolvarea corectă a itemului respectiv Cacirct despre corectitudinea morfo-sintactică a sintagmelor cu care cursanţii completează spaţiile libere aceasta nu se recomandă a fi sancţionată tocmai graţie celor afirmate mai sus cu privire la lipsa de precizie a me-morării formelor icircn L2 şi datorită faptului că aceste exerciţii vizează dezvoltarea ascultării şi nu a competenţei gramaticale propriu-zise că-reia icirci sunt icircn general dedicate exerciţii speciale

Deşi poate părea lipsit de semnificaţie vom lua icircn discuţie şi unul dintre cele mai vechi mituri demolat deja de ani buni din didactica modernă acela care considera listele de cuvinte drept secretul achiziţiei unui lexic bogat şi variat Căderea acestor liste icircn desuetudine s-a datorat faptului că ele reclamă o participare oarecum inconştientă a studentului care are ulterior nevoie de o muncă cognitivă mult mai intensă pentru a ghici si-tuaţiile corecte de utilizare a acestor cuvinte Din acest motiv metoda cea mai eficientă de asimilare a lexicului constă icircn stimularea memorării prin producerea unei imagini mentale cu ajutorul mijloacelor vizuale sau audio Astfel se creează o conexiune icircntre zona Broca ndash zona de plecare a datelor limbajului ndash şi zona Wernicke unde datele sunt bdquoicircnţeleserdquo Cu alte cuvinte se stabileşte o legătură icircntre zona de recepţie şi cea de produ-cere prin imaginarea unei situaţii de utilizare a datelor nou-primite De cele mai multe ori silabisirea cuvintelor sau simpla repetare a cuvintelor nu este suficientă pentru memorare E nevoie de acea perioadă de ma-

l i m b a r o m acirc n ă a z i 37

turare de icircntărire a datelor prin reflexia analitică de un contact repetat cu datele noi icircn care cursantul este obligat să producă sens cu ajutorul acestora De exemplu pentru a introduce cuvacircntul albastru se poate porni de la un enunţ care apelează la gacircndirea concret-intuitivă de tipul Cămaşa mea e albastră pentru ca mai apoi să supunem studentul presi-unii comunicative stimulacircndu-l să apeleze la acele concepte universale ce asigură suportul icircn icircnvăţarea unei limbi străine şi să răspundă la icircntrebări de tipul Cum este cerul şa

Recurgerea la aceste universalii ale gacircndirii a fost verificată icircn practica predării şi recomandată de teoriile care susţin că limba străină este de fapt vehiculul unor concepte sensibil asemănătoare celor din limba maternă a cursantului operate de-a lungul unor acte de vorbire ale lo-cutorilor nativi Studiind o limbă străină legăm conceptele exprimate icircn L2 cu conceptele trăite icircn L1 pentru a le integra şi a icircnvăţa să ne ser-vim de ele icircn situaţii asemănătoare Se crede că persoanele care cunosc o singură limbă nu au icircnvăţat să reflecteze conştient la nivelul concep-telor şi nu au conştiinţa faptului că un mesaj icircn L2 transmite icircntr-o ma-nieră necunoscută o realitate cunoscută Acest limbaj al gacircndirii este branşat icircn permanenţă la real fiind mai puţin arbitrar decacirct limbajul cuvintelor13 motiv pentru care icircn predarea limbilor străine ideea de universalitate a conceptelor este atacirct de folositoare şi de productivă făcacircnd o adevărată carieră

Un ultim mit analizat icircn icircncheierea acestor sumare consideraţii este cel legat de statutul exerciţiilor de dictare la cursul de limbă Icircn practica predării RLS dictarea s-a bucurat ani buni de un prestigiu incontesta-bil Dacă tradiţionaliştii aşază dictarea icircn fruntea exerciţiilor specifice de icircnţelegere după ascultare moderniştii icircn schimb contestă acest merit al dictării afirmacircnd că ea nu se icircnscrie deloc icircn seria exerciţiilor-standard de educare a ascultării Icircn timpul unei dezbateri icircn cadrul echipei de cer-cetare de la Departamentul de limbă cultură şi civilizaţie romacircnească14 pe această temă am constatat că după ani de experienţă icircn predarea RLS şi după numeroase lecturi de specialitate dilemele persistă specialiştii nefiind icircn măsură să se pună de acord asupra anumitor chestiuni esenţi-ale Posibilele argumente vin icircnsă tot din sfera ştiinţelor bdquomai vechirdquo care relevă faptul că bdquopercepţia corectă a sunetelor şi segmentarea continuu-mului fonic icircn unităţi semnificative şi icircn zgomote non-informativerdquo15 con-

38 R O M Acirc N Ăstituie de fapt primele etape ale procesului de ascultare Icircn timp ce unele capacităţi operatorii nu sunt specifice unei anumite limbi ci funcţionea-ză identic icircn cazul tuturor limbilor stacircnd la baza icircnvăţării oricărei limbi altele cum ar fi percepţia sunetelor recunoaşterea schemelor sonore identificarea sunetelor sau articularea fac apel la aceleaşi fenomene dar cu trăsături specifice fiecărei limbi asupra cărora cursantul exercită cu dificultate un control voluntar Prin urmare un lucru reiese cu destulă claritate capacităţile operatorii specifice fiecărei limbi sunt legate şi de fonologie alături de lexic morfologie sintaxă şi pragmatică Ele pot fi create şi dezvoltate graţie funcţionării judicioase a celorlalte capacităţi

Exerciţiul analitic elementar pe care l-am propus icircn acest spaţiu re-stracircns s-a bazat icircn mare parte pe acel principiu fundamental al teorii-lor icircnvăţării care consideră achiziţia limbilor străine icircnainte de orice bdquoun proces mental ce operează bineicircnţeles icircntr-un context social şi comportamental dar care este icircn esenţa sa o chestiune de achiziţie a unui nou sistem de cunoştinţerdquo16 Conform acestor teorii cei care stau la baza explicării modului de funcţionare (sau a lipsei de funcţionare) a icircnvăţării unei limbi străine sunt icircn primul racircnd factorii cognitivi Icircn-cercarea noastră de a confrunta cacircteva dintre cele mai banale mituri didactice cu datele furnizate de ştiinţele cunoaşterii nu şi-a propus alt-ceva decacirct să-l invite pe cel de la catedră la mai multă reflecţie pentru a fi capabil să trieze şi să selecteze icircn cunoştinţă de cauză mulţimea de recomandări şi de reţete pe care le are astăzi la dispoziţie Apelacircnd la paradigma cognitivistă nu am ales calea cea mai simplă de rezolvare a unor dileme căci analiza proceselor mentale este mai anevoioasă şi mai nesigură decacirct cuantificarea performanţelor cursanţilor icircn urma aplicării unei reţete Satisfacţia de a ne apropia de cacircteva dintre mis-terele modului de funcţionare a creierului uman compensează icircnsă pe deplin opţiunea noastră pentru un asemenea demers ajutacircndu-ne să ne icircnţelegem mai bine studenţii şi bineicircnţeles să ne icircnţelegem mai bine pe noi icircnşine Cacirct despre recomandările pe care am icircndrăznit să le facem acestea sunt venite din partea unui spirit obişnuit cu practica didactică dar care s-a aventurat icircn cercetarea unor teorii pentru a se asigura că alegerile făcute icircn plan metodologic sunt cele potrivite

l i m b a r o m acirc n ă a z i 391 Rene Richterich A Margaret J Stott Gilbert Dalgalian Ottomar Welleke Manual pentru o predare activă a limbilor EDP Bucureşti 1974 p XIV-XV a se vedea şi comentarii-le din Georgiana Gălăţeanu Ecaterina Comişel Icircndrumător metodic pentru predarea limbii engleze icircn şcoala generală Edi-tura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1975 p 41-422 Marie-Christine Fougerouse Lrsquoenseignement de la grammaire en classe de franccedilais langue eacutetrangegravere 2001 pe httpwwwlepointduflenetpdidactique_flehtm cf şi Elena Platon Reflexia gramaticală şi febra comunicării icircn didactica RLS icircn Rodica Zafiu Florentina Sacircmihăian (editori) Limba romacircnă controverse delimitări noi ipote-ze (III) Limba şi literatura romacircnă noi abordări didactice Actele celui de-al 9-lea Colocviu al Catedrei de limba romacirc-nă Bucureşti 4-5 decembrie 2009) Editura Universităţii din Bucureşti Bucureşti 2010 p 99-1073 Jean Paul Narcy Apprendre une langue eacutetrangegravere ndash didac-tique des langues le cas de lrsquoanglais Les Eacuteditions drsquoOrgani-sations Paris 1990 p 164 Martin Beaudoin Introduction agrave lrsquoeacutetude du langage pe httpwwwpommeualbertacalingsecondehtm5 Jean Paul Narcy op cit p 156 Heacutelegravene Trocmeacute Deux heacutemisphegraveres et trois cerveaux pour apprendre La peacutedagogie des langues vivantes agrave lrsquoeacutecoutes des recherches sur le cerveau icircn bdquoLes Langues modernesrdquo n 2 3 78 (1984) p 1277 Jack Richards Willy Renandya Methodology in Lan-guage Teaching Cambridge University Press Cambridge p 235-2548 Jan Goumles Une initiation agrave la didactique du FLE Editura Sitech Craiova 2005 p 389 Jean Paul Narcy op cit p 5810 Jean Berbaum Apprentissage et formation PUF Paris 1984 p 5711 J S Sachs Recognition memory for syntactic and se-mantic aspects of connected discourse in bdquoPerception and Psychophysicsrdquo 2 p 437-44212 Jean Paul Narcy op cit p 110-11113 J-P Changeux LrsquoHomme neuronal Paris Fayard 1983 p 18314 Acest departament funcţionează icircn cadrul Facultăţii de Litere a UBB Cluj-Napoca15 Jean Paul Narcy op cit p 31-3216 M Long J Richards Prefaţa la Cognition and Second Language Instruction Peter Robinson (coord) Cam-bridge University Press Cambridge 2000 p vii

Note

40 R O M Acirc N Ă

Adrian Dinu RACHIERUUtopia romanului (II)

ADR ndash prof univ dr decan al Facultăţii de Jurnalistică

Universitatea bdquoTibiscusrdquo Timişoara Dintre volumele publicate (peste 20) Elitism

şi Postmodernism Editura Junimea Iaşi 1999 Bătălia

pentru Basarabia Editura Augusta 2000 Alternativa

Marino Editura Junimea Iaşi 2002 Legea conservării scaunului (roman vol I II) Editura Eubeea Timişoara

2002 2004 Globalizare şi cultură media Editura Insti-

tutul European Iaşi 2003 Nichita ndash un idol fals Editura

Princeps Edit Iaşi 2006 Eminescu după Eminescu

Editura Timpul Iaşi Poeţi din Basarabia (antologie critică) Editura Academiei Romacircne Bucureşti şi Editura Ştiinţa

Chişinău 2010

Convins că nu există roman icircn afara persona-jului (fireşte nu icircn sens canonic) Nicolae Bre-ban caută ndash icircn pofida erodării poziţiei perso-najului ndash tocmai marile personaje Chiar dacă s-a prăbuşit concepţia naratorului omniscient şi creaţia bdquoobiectivărdquo e privită suspicios icircn nu-mele autenticismului demiurgia ndash ca mare pri-vilegiu al romancierului ndash icircşi conservă putinţa de a concura starea civilă Or eroii lui Breban se mişcă la limita cacircmpului vizual al conştiin-ţei naratoare sunt marginalizaţi dar concreţi cotrobăind prin cotloanele vieţii biologice răscolind teritorii necercetate fixaţi icircn barocul icircntacircmplărilor existenţei icircn amorful care vege-tează Ţesutul epic creşte la intersecţia fatalită-ţii şi cauzalităţii prin subiectivizarea viziunii Rătăcim icircn bdquoinsulardquo Provinciei icircntr-un univers migrator supus spiritualizării şi degradării pe orbite convenţionale cu acutul presentiment al catastrofei printre bărbaţi bdquode vacircrstă virilărdquo trăind cu un violent cult al trecutului şi femei care vor călăi sau victime Icircncăpăţacircnat repre-zentant al tradiţiei falocrate cum s-a tot spus Breban pledează pentru bdquofemeia uriaşărdquo nu e doar o hachiţă personală aici Dacă o iubire plăsmuită năştea eroismul lui Don Quijote (nu observa Unamuno că icircntreg eroismul celebru-lui hidalgo pleacă de la o femeie) Breban vede icircn prezenţa femeii uriaşe un ax al operei chiar posibilitatea re-fecundării lumii

Continuare Partea I icircn nr 1 2014 p 94-101

c r i t i c ă e s e u 41

Tema-obsesie este deci Cuplul Tezismul forţei icircşi face loc Breban este un fin psihanalist atent la manipularea erotică a partenerilor sondacircnd zonele abisalităţii Eroii lui Breban par născuţi sub zodia victimei ei fug de o singurătate imposibilă şi găsesc contradictoriul inevitabil O viziune feudală ordonează aceste cupluri asimetrice Abstragerea icircn cu-plu dezvăluie tocmai rolul celuilalt bdquocreaţiardquo icircn celălalt Atras de ma-niheismul tipologic Breban divulgă aceste raporturi dintre tare şi slab călău şi victimă stăpacircn şi slugă Puterea funcţionează ca instinct erotic erosul se politizează icircndrăgostiţii lui ndash s-a observat ndash necăutacircnd feri-cirea ci căutacircndu-se pentru a-şi demonstra puterea prinşi icircn această reţea relaţională Dacă toată proza brebaniană stă sub fascinaţia forţei e cazul să notăm ndash pe urmele altora ndash că nu e vorba de o distribuţie univocă a rolurilor Raportul de forţe nu se exercită unilateral reducţi-unile stacircrnesc revolta romancierului Erotismul devorant icircşi află finali-tatea icircn luptă supunere dominare aservire pornind de la constatarea icircmperecherilor nepotrivite bdquoCe greşit sunt făcute cuplurilerdquo ndash citim icircn Don Juan Urmărind mişcările obscure luacircnd probe ale sedimentărilor abisale Breban violentează experienţa aperceptivă frenezia vitalistă incizia realistă şi obscurizarea existenţelor coabitează icircn numele po-menitului tezism al forţei Luarea icircn posesie a semenului ndash iată deviza lui Breban metamorfoza ndash iată soluţia eroilor săi Din nevolnicul şi cenuşiul Grobei (Bunavestire) se naşte bdquoun tarerdquo prestigiul tipului tare e icircnsoţit de sarcasmul auctorial dar să nu uităm icircn primul Grobei se deşteaptă stăpacircnul Provincia elitară este un univers feudal stăpacircnii şi slugile obediente icircnchipuie o lume dictatorială populată de roboţi spirituali o utopie negativă şi o religie totalitară feudalizacircnd opozi-ţiile Bogata producţie de tipuri e reductibilă la o ecuaţie proprie iar fascinaţia forţei e biciuită cu un cinism plebeian Breban discută cu o vervoasă capacitate de observaţie forţa celor mici acea forţă bdquomă-runtă consecventă inepuizabilărdquo Scriitorul urmăreşte ipostaza umilă anonimă a puterii decelacircnd bdquourmelerdquo icircn ceilalţi Eroii fascinează fac prozeliţi dezvoltă o forţă iradiantă Dezinvoltura spontaneitatea im-previzibilitatea ambiguizarea ndash toate slujesc respectării schemei inver-sarea rolurilor Martiri ai unor cauze obscure eroii lui Breban sfacircrşesc icircn impostură Cu o remarcabilă ştiinţă a detaliului imaginativ şi con-cret prozatorul repovesteşte lumea e atent şi grijuliu cu bdquoofertelerdquo ro-maneşti Oferta vieţii este icircnsă anarhia vieţii De aici vorbăria verbiajul năclăit redundanţa nerespectarea normelor tradiţionale Nicolae Bre-

42 R O M Acirc N Ăban sfidează spuneam logica narativă icircn numele haosului vieţii Viul fiinţa ontologicul bdquoceea ce ne icircnconjoară de peste totrdquo această mare şi imprevizibilă mişcare ar fi substanţa odiseicului roman Drumul la zid (1984) Un roman total icircn accepţia unui aspirator Breban care absoar-be orice (totul) pentru a desacraliza eposul şi a reinventa realitatea prin mitizare Drumul la zid s-a spus poate fi citit ca o epopee a dereificării descoperind excepţionalitatea omului comun adică excepţionalitatea ascunsă icircn banalitate aflacircnd puterea de a renaşte prin cucerirea spaţiu-lui interior Aflacircnd şi reaflacircnd miracolul de a fi recuperacircnd ndash sub dimen-siune alegorică ndash umanul icircn care intră desigur şi subumanul

Un Castor Ionescu trăieşte o revelaţie se retrage din lume pentru a reveni menit şi el unui bdquorol sacralrdquo [5 p 851] cu influenţă modela-toare nedorită chiar Icircn enigmaticul K (Pacircndă şi seducţie 1991) bdquolu-creazărdquo un demon al farsei Domnul K eroul acestei naraţiuni este un scriitor corupt de glorie interviurile acordate ziarelor bdquoburghezerdquo icircn numele unei dubioase revolte icircl aruncă icircn vidul social Profesiunea de a fi celebru megalomania (deşi trăieşte bdquoicircn afara socialuluirdquo) coche-tacircnd cu ritualul seducţiei (erotică şi politică deopotrivă) icircl definesc drept un politician al amorului un mic Dumnezeu ndash constructor de far-se Descoperim aici icircn embrion tema creaţiei (posesiei) testată prin invocarea unui Don Juan creator (un Romeo bdquomărunţelrdquo deşteptacircnd feminitatea) sau prin citarea bdquogăliganului de Rogulskirdquo un memorabil şi grobian viitor erou de roman Să ne amintim că icircn Don Juan To-nia bdquofixaţiardquo lui Rogulski va lupta pentru bdquoapărarea cupluluirdquo o viaţă mecanică ascunsă icircntr-o familie afişacircnd masca respectabilităţii Micu-ţa Tonia crispată pare intangibilă dar Rogulski o va trezi la o nouă viaţă o va remodela Rigiditatea contrariată alarma de animal vacircnat teama de vulgaritate se risipesc Tonia cu ale ei efluvii enigmatice de-vine autentică supusă unui ritual coruptiv Nicolae Breban demolează mitul fericirii erotice trecacircnd prin filtrul ironic discursul romanesc Don Juan este o bdquoepopeerdquo icircn registru parodic scriitorul bdquojucacircndu-serdquo cu metafora vacircnătorii Icircn spatele lui Rogulski cel pentru care a poseda icircnseamnă a descrie (a crea) stau interogaţiile asupra actului creator bdquoboala lui Rogulskirdquo este boala creaţiei Demiurgismul e drapat icircn fal-durile agresiunii donjuaneşti cel care posedă descriind icircmpărtăşeşte soarta scriitorului Palavragiul Rogulski dincolo de poezia trivialităţii dincolo de efectele fals-pedagogice pe care romanul le evidenţiază ac-cede la libertatea de a rămacircne ceea ce este

c r i t i c ă e s e u 43

Orgoliul creator mizacircnd pe supremaţia romanului a icircnvins icircn con-textul exploziei şaizeciste N Breban a urcat impetuos spre statutul de bdquoromancier al generaţieirdquo Nichita icircn anii de icircnceput paria pe acel june atletic fără volum icircncă negrăbit afişacircnd imperativ o siguranţă nutri-tă de un imens orgoliu Care iată peste ani a rodit Breban a visat să ajungă romancier şi această fascinaţie bdquotulbure şi precocerdquo l-a icircnsoţit mereu Romancier bdquoinstinctualrdquo cu lăcomie de lume icircncercacircnd să cu-prindă existenţa totală palpacircnd bdquofundulrdquo existenţei Nicolae Breban a impus o formulă asumacircndu-şi riscul greoiului Proza sa nu desfăşoară un interes localist nu cade icircn cazuistică minoră ci tinde spre gene-ral-uman reproblematizacircnd Chiar şi cacircnd ratează Breban rămacircne in-teresant Iar vegetaţia interpretativă poate creşte luxuriant pe acest sol Cum realitatea dilematică provoacă bdquoanimalul interiorrdquo şi spaţiul roma-nesc este confortabil-duplicitar invazia personajelor oximoronice pare firească prelungind o ambiguitate salvatoare

Previzibil nici ultimul roman brebanian masiv dificil confesiv etc nu se dezice de buchetul tematic icircndelung testat de prozator fiind deopo-trivă reconstituirea unei epoci (acele bdquoincredibile vremurirdquo ale primului deceniu comunist) şi mai ales o lungă retrospecţie a sinelui ca singu-ra cale de a-şi icircnţelege destinul Ultimele pagini ale romanului precipită bdquoevenimentelerdquo o informaţie şoptită neverosimilă un zvon neverificat (pe filiera tovarăşului Vitregu) funcţionează ca declic Petrecăreţul Const Buzilă icircnalt activist şi bdquoprieten de ultimă orărdquo al lui Calistrat un impos-tor jovial are o idee bdquonăstruşnicărdquo dispare se dă drept altul şi aterizează bdquoacolordquo bdquola fundrdquo experimentacircnd universul carceral Iar naratorul ne asi-gură trebuia să fie aşa Icircncepe detracarea degradarea lui Cali deja om aşezat prins icircntr-o bdquocăsnicie tovărăşeascărdquo (cu Valentina) Cu ştiutu-i ari-vism bdquoanemicrdquo icircn plasa micilor laşităţi şi ipocrizii vizitat de iluzii parano-ice şi fantasme indigeste Şi care brusc ascultacircnd vocile inconştientului revine icircn bdquopropria-i temniţărdquo (nemulţumirea de sine) realizacircnd că acel Const ar fi maestrul visat pierdut Icircncacirct etalacircndu-şi defectele coboracircnd icircn rătăcire şi bdquoscracircntealărdquo subjugat de obsesia de a-l căuta (aşteptacircndu-l) icircşi propune să rămacircnă viu trăind bdquoaidoma luirdquo să-i ducă bdquopropria lui via-ţărdquo Se reface icircn absenţă cuplul ucenic ndash maestru Dar s-a observat e vorba de o convertire prin delegaţie Revelaţia lui Calistrat după o aştep-tare intensă anunţacircnd bdquoicircnviereardquo o parafează Cinicul Const Buzilă ale-sese puşcăria pentru salvarea sufletului după ce gustase icircn plin stalinism misterul puterii şi bdquoreala falsitate a noii lumirdquo icircntronacircnd ndash sub şenilele

44 R O M Acirc N ĂIstoriei ndash minciuna existenţială sub un bdquoregim năvalnicrdquo Confruntat cu bdquomăştile răuluirdquo va căuta măreţia suferinţei Iar Calistrat icircnşurubat icircn an-grenaj nu vrea să ajungă şi să reziste bdquosusrdquo desigur icircntr-un timp lacom al Revoluţiei devorator cu eroi şi victime nu vrea să parvină ci să de-vină icircntacirclnindu-şi contemplacircndu-şi destinul Aşteptacircndu-şi timpul lunecacircnd icircn detracare ca icircntr-un coşmar melodios O devenire ţinută sub observaţie o ratare planificată conjugacircnd bdquolenea de destinrdquo pe fundalul bdquobasmului negrurdquo al Istoriei stacircngăcia (de mare bdquoadacircncimerdquo) şi forţa in-terioară dorind a rămacircne viu salvacircnd umanitatea După ce sub semnul provizoratului icircntacirclnise atacircţia maeştri de icircmprumut acei falşi maeştri re-pudiaţi Descoperind apoi salvator că această obsesivă căutare a magis-trului este o cale de a afla umilinţa

Icircn fond la ora bilanţului autorul Franciscăi recapitulează cu farmec epic şi portretistică suculentă divulgacircnd şi informaţii de culise credinţele ti-nereţii Acele seri aprinse şi nopţi albe cacircnd foştii prieteni aspiranţi la glorie macircnaţi de o impulsivitate paranoidă schiţau utopii tangibile Or-tacii de atunci euforizaţi cu o beligeranţă mascată icircnfracircngacircnd vitregiile timpului social credeau neclintit icircn viitorul lor dovedind o infailibilă icircncredere Trăind altfel spus bdquoicircn cuşca propriei obsesii de destinrdquo şi apă-racircnd cacirct se putea microcosmosul literar Iată pilda celui icircnrobit de proza abisală consacrat definitiv utopiei romaneşti Şi care avacircnd ndash arhitectu-ral ndash viziunea Operei impunacircnd prin ritm şi debit foracircnd abisalitatea refuzacircnd maniheismul nu dezvoltă o perspectivă justiţiară ci o gacircndire vie contradictorie protejacircnd şi pregătind explozia virtualităţilor adică salvacircnd bdquoadevărul spermaticrdquo (cioranian)

Ca bdquodescriptorrdquo infatigabil Nicolae Breban ne propune o poetică ex-plicită Evident realismul tradiţional e neicircncăpător pentru un prozator care insinuat icircn text icircşi rosteşte infatuat megadiscursul transferacircnd protagoniştilor icircntr-un limbaj nediferenţiat propriile teorii Marile teme dobacircndind carnaţie epică şi vitalitate se desfăşoară repetitiv aluvionar descentrat urmacircnd o schemă bătătorită fără economie de mijloace alunecacircnd icircn eseism Bolnav de grandoare fără rigoare na-rativă Breban preferă distribuţia dihotomică plonjează icircn concretul existenţial oferind romane bdquoideologicerdquo cu lungi discuţii şi febrile

c r i t i c ă e s e u 45

dezbateri bdquode ideirdquo manevrează inşi şterşi puşi icircn situaţii excepţiona-le deschizacircnd un destin icircnalt sau dimpotrivă cheamă la rampă inşi magnetici sadici asumacircndu-şi mentoratul cu schimbări de rol icircn ecu-aţia călău victimă icircn fine rămacircne bdquoun maestru al ambiguităţiirdquo [2 p 1131] dezvoltacircnd un tezism diluat bdquode dincolo de timprdquo cu o ha-lucinantă indentificare de roluri (personaj narator autor) Catapultat icircn prima linie cu o carieră rapidă dobacircndind funcţii icircnalte chiar icircn nomenclatura de partid alertat de mini-revoluţia culturală (iulie 1971) el va reacţiona paradoxal va demisiona va denunţa bdquopericolul unui nou stalinismrdquo (bdquoDie Weltrdquo) şi bdquoameninţarea unei icircntoarceri la dogma-tismrdquo (v bdquoLe Monderdquo 22 septembrie 1971) va reveni icircn ţară stacircrnind nedumeriri şi suspiciuni Dubla cetăţenie icirci va permite să penduleze icircntre frondă şi colaborare Agent al Securităţii icircn ochii exilului pro-scris icircn propria-i ţară va fi supravegheat monitorizat deoarece pune probleme se va icircncerca punacircnd la lucru şi cercurile adverse din lu-mea literaţilor compromiterea Cum Breban nu ataca politica inter-nă a regimului ci doar cea culturală energia sa recalcitrantă trebuia domolită I s-au satisfăcut poftele scria Gabriel Andreescu pentru a nu deveni un bdquoadversar activrdquo [4 p 255] Supus unui linşaj mediatic a fost declarat prin direcţia de investigaţie a CNSAS la 6 aprilie 2011 cu statut de colaborator Acelaşi Gabriel Andreescu era icircndreptăţit să reclame bdquoanarhia jurisprudenţialărdquo icircn materie de colaboraţionism de-finit lax sub cupola serviciilor aduse regimului Cu ascensiune bruscă dar fără bdquomerite activisticerdquo [5 p 849] cu o disidenţă estompată [6 p 94] privit mefient amăracirct şi bacircrfit după bdquotrădarerdquo considerat un ele-ment bdquonet duşmănosrdquo (sursa Costea) cazul Breban a ţinut afişul lungă vreme Dificil dar nu ostil fanatizat pentru cauza literaturii (salvarea propriei opere) flirtacircnd cu autorităţile independent dar şi oportunist orgoliosul Breban era de fapt imprevizibil bdquoNerealizatrdquo icircn vest idee de circulaţie icircn mediile literare bdquoBaltagrdquo (numele de cod) ar fi revenit icircn ţară icircncheindu-şi s-a spus icircn aceleaşi cercuri misiunea securistică Apolitic obsedat de sine Breban ar fi decepţionat icircn consecinţă nu s-a bucurat de graţiile Cabinetului parizian simetrizabil cu cel din ţară bdquoCancelaria parizianărdquo [1 p 188] cu nostalgia cenzurii şi imixtiunii predica se ştie est-etica bdquogustul arbitrar al unei moralerdquo [1 p 94] co-lorată totuşi politic Un bdquoanticomunism primitivrdquo după gustul lui Bre-ban impunacircnd după 1989 direcţia de dreapta icircn cultura noastră şi o ierarhie confecţionată pe acest calapod Dacă icircn anii dictaturii icircn cele

46 R O M Acirc N Ătrei decenii de cronică radiofonică Monica Lovinescu ascultată bdquocu sfinţenierdquo ne reaminteşte N Manolescu [2 p 1206] acţiona comple-mentar printr-un efort conjugat cu cei din ţară salvacircnd ndash icircn coliziunea cu cenzura ndash cărţile valabile e total nedrept să acceptăm ideea vehicu-lată cu hărnicie de unele voci că adevărata literatură s-ar fi scris icircn exil Ori că acolo s-a purtat bătălia canonică Indiscutabil ierarhizarea este bdquooperă de interiorrdquo sublinia ferm Al Cistelecan [7 p 6] chiar dacă nucleul parizian fanatizat politic trasa linia ideologico-literară ceracircnd alinierea Nesupus comandamentelor externe şi considerat de vacircrfuri-le emigraţiei reacţionare drept bdquoomul Securităţiirdquo cu bdquosarcini specialerdquo fireşte lapidat izolat refuzat de editori Breban a suportat o intensă campanie de intoxicare şi incitare stimulacircnd disensiunile Egocentris-mul bdquopatologicrdquo denunţat de un Dorin Tudoran (v Adio Grobeimea Voastră) icircl conducea spre concluzia că autorul Icircngerului de gips ar fi bdquoun perfect agent de influenţărdquo taxat ca agent al Securităţii icircntr-un materi-al destinat CIA de către Emil Hurezeanu controversatul Breban inco-mod volubil notoriu stacircrnind invidie etc se preta bdquoexploatării infor-mativerdquo bdquoMăreţiardquo afişată megalomania disidenţa vizibilă (cf Eugen Simion) au icircntreţinut pe piaţa publică un şir de legende brebaniene Ca să nu mai vorbim de luptele intense din saloanele emigraţiei cultu-rale acolo unde virusul suspiciunii făcea ravagii Personalitate egolatră emfatică antipatizată invidiată copios bacircrfită supus bdquobirocraţiei de publicarerdquo chemat pentru lungi discuţii la CCES (conivenţele politice fiind inevitabile) sfidacircnd prin importanţa de sine provocacircnd ndash ca figu-ră publică ndash viesparul literaţilor bdquoobiectivulrdquo Breban cerea din partea organelor o strategie prudentă Fiindcă nu-şi dorea explicit statut de opozant strecuracircnd de pildă icircn bdquoScacircnteiardquo cacircte un articol bdquopentru a-şi putea face liniştit de caprdquo prozatorul trebuia neutralizat exploatacircndu-se bdquoparticularităţile temperamentalerdquo După cum Breban icircnsuşi se iluzio-na că mascarada naţionalistă redogmatizarea adiind a realism-socia-list cum observase Nicoleta Sălcudeanu [6 p 92] puteau fi stopate prin rezistenţa culturală limitacircnd efectele

Am putea desigur eseiza icircndelung pe marginea asumării acestui trecut convulsionat angajacircnd pasional taberele Ultimul Manolescu fostul prieten notează de pildă icircn Istorie că Breban a fost demis şi că sub directoratul său Romacircnia literară se ideologizase Breban icircn replică precizează corectiv că şi-a dat demisia icircn plic din Franţa printr-un bdquoprotest explicitrdquo [1 p 257] fiind exclus din Biroul Uniunii Scriito-

c r i t i c ă e s e u 47

rilor (laş nepăsător răspunzacircnd docil comenzii de partid) Tot Ma-nolescu e de părere că memorialistica brebaniană ar fi tendenţioasă [2 p 1133] acumulacircnd frustrări şi inexactităţi cu fulgere polemice pentru a-şi croi bdquoo imagine avantajoasărdquo că romancierul evident pro-vocator original digresiv cultivă un stil bdquoplin de greşelirdquo [2 p 1121] vehiculacircnd idei paranoice şi stereotipii morale Nici Alex Ştefănescu nu e mai blacircnd obiecţiile sale vizacircnd proza tautologică şi bdquosurditateardquo autorului imun la observaţii făcacircnd din literatură un scop icircn sine Cert e că măreţia leonină a lui Breban sacirccacircit de roiuri de muşte nu poate accepta condiţia de victimă Cu origine bdquonesănătoasărdquo (tatăl său fiind preot greco-catolic) cu o viaţă aventuroasă cititor bulimic el face din scris cu icircndărătnicie o irepresibilă vocaţie lansacircnd cu aplomb proiecte impunătoare Un eroism tenace icirci icircntreţine pulsiunea creaţiei şi credinţa icircn scris Această mistică a literaturii afişată orgolios care să observăm precede şi anunţă opera exhibă o bdquoplăcere vicioasărdquo [8 p 538] ferment cultural animat de ideea (nepoetică) de construcţie masivă Breban nu poate uita ndash icircn nicio icircmprejurare ndash de sine Accep-tă bdquoimposturardquo poetică (Paris 1986) scrie tot acolo despre Spiritul romacircnesc icircn faţa unei dictaturi dar printre racircnduri se iţeşte maiestu-oasă figura sa mustrătoare icircndemnacircndu-ne somativ să fim ieşind din tunelul dictaturii bdquoadulţi şi responsabilirdquo [9 p 99] Şocul libertăţii a tulburat multe spirite icircntreţinacircnd doar aparent bdquoo răfuială colegialărdquo [1 p 242] Apriga falangă politică postdecembristă sub flamura unei moralităţi severe a iscat discreţionar răstălmăciri amacircnacircnd reala nor-malitate Vizaţi erau corifeii GDS Icircncacirct bacircntuiţi de bdquostafia prezentu-luirdquo după lungile decenii comuniste riscăm să nu ne putem bucura de prezentul nostru bdquoSurpareardquo decembristă ne-a adus libertatea un bdquodar otrăvitrdquo scrie Breban bdquoVeşnicul provincialrdquo icircncă se mai macircngacircie cu spe-ranţa re-unirii spiritelor creatoare [1 p 280] icircncă mai crede (himeric) că intelectualii de vacircrf vor abandona scenariile veninoase bdquomincinoa-se cu programrdquo conlucracircnd Deşi el un bdquonordicrdquo coboracirct la Bucureşti un ardelean rigid bătacircndu-se icircndărătnic pentru cărţile sale voiajacircnd icircn comunism fără slujbă stracircmtorat dar cu cetăţenie germană (din 1972) obosit după atacirctea lupte stacircnjenit să răspundă la acuze (bdquoto-vărăşiardquo cu Burtică bdquoprieteniardquo cu Pleşită scriitor al Ministerului de Interne cu sarcina de bdquoa spargerdquo exilul etc) alesese tăcerea Avacircnd icircnsă mirajul literaturii şi cultul cantitativului atacacircnd teme bdquoimposibilerdquo de mare icircntindere construind romane-catedrală Fiindcă recunoscacircndu-şi

48 R O M Acirc N Ăstilul bdquodezordonatrdquo riscacircnd Breban afirma tăios bdquostilistica este gacircfacircitul autoruluirdquo [9 p 291]

Acum respiracircnd icircn libertate ieşind din coşmarul social al totalitaris-mului roşu icircşi poate contempla truda convins că teza deşertificării este falsă Că rezistenţa prin cultură a icircngăduit supravieţuirea icircn esen-ţial cacirctă vreme la noi icircntr-un regim discreţionar opoziţia făţişă a fost bdquoexoticărdquo [1 p 147] mulţumindu-ne cu bdquorevolta icircn oglindărdquo bdquoPăcălitrdquo de primul Ceauşescu Breban a luptat să rămacircnă scriitor Şi e convins că icircn pofida ingerinţelor s-au ivit opere valabile icircn acel bdquoexil esteticrdquo chiar dacă fenomenologia revizionistă de azi reexaminacircnd icircn regim de urgenţă literatura postbelică icircmbrăţişează justiţiar criteriul mo-ral-politic devenind o bdquoprocuratură literatărdquo icircn numele unui militan-tism fantomatic

Scriitor vizionar bdquonebunrdquo fără bdquotact socialrdquo totuşi bdquodescurcăreţrdquo (cum a fost suspectat) vizitat de spaimele ratării aşteptacircnd ndash icircntr-o tinereţe căutătoare nesigură ndash o glorie incertă anunţacircnd proiecte bdquobombasti-cerdquo Nicolae Breban s-a confruntat cu o benefică icircntacircrziere de destin Un adolescent ezitant icircntacircrziat deci terorizat de gacircndul de a nu avea ta-lent un bdquoratat potenţialrdquo crescacircnd sub protecţia grupului ca bdquoatelier de lucru şi de formaţierdquo [10 p 316] un scrib epic retras icircntr-o bdquomargina-litate activărdquo [10 p 63] Revanşacircndu-se spectaculos sedus şi la bătracirc-neţe de vechea bdquofervoare scripturisticărdquo credincios temelor obsesive slujind utopia romanescă desfăşurată amplu problematic inconfun-dabil ispăşind astfel o vină inefabilă

5 Marian Popa Istoria literaturii romacircne de azi pe macircine vol II Fundaţia bdquoLuceafărulrdquo Bucureşti 20016 Nicoleta Sălcudeanu Revizuire şi revizionism icircn literatu-ra postcomunistă Editura Muzeului Naţional al Literaturii Romacircne Bucureşti 20137 Al Cistelecan De la revizuire la revizionism icircn bdquoArgeşrdquo nr 820138 Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane (1941-2000) Editura Maşina de Scris Bucureşti 20059 Nicolae Breban Riscul icircn cultură Editura Polirom Iaşi 199710 Nicolae Breban Sensul vieţii (Memorii I) Editura Polirom Iaşi 2003

Note

c r i t i c ă e s e u 49

Iulian BOLDEAActualitatea criticii

Intransigent polemic ferm icircn opinii şi tran-şant icircn atitudini Mircea Iorgulescu (născut pe 22 august 1943 decedat icircn 7 iunie 2011 la Paris) ar fi icircmplinit anul trecut 70 de ani Unul dintre criticii romacircni influenţi icircn anii rsquo70-rsquo80 foiletonist reputat şi exigent Iorgulescu a fost timp de optsprezece ani redactor la bdquoRomacircnia literarărdquo icircntre anii 1971 şi 1989 Cărţile sale (Rondul de noapte Al doilea rond Scriitori tineri contemporani Firescul ca excepție Critică şi an-gajare Ceara şi sigiliul Prezent Spre alt Istrati Eseu despre lumea lui Caragiale Tangenţiale) dovedesc voinţă de rigoare şi imperativ al cla-rităţii criticul fiind atras mai mult de bdquoanalitica actualităţiirdquo (Dan Culcer) Cartea de debut Rondul de noapte conţine texte cu o natură complexă ce se situează bdquoicircntre eseu portret şi studiu analiticrdquo materia fiind configurată cronologic şi tipologic deopotrivă Scriitorii importanţi ai momentului sunt analizaţi din unghiul corelaţiei textului cu contextul auto-rul fiind mai cu seamă atent la bdquodescrierea unor forme literare şi a configuraţiei opereirdquo dar şi la acele momente cruciale icircn evoluţia literaturii romacircne ilustrate cu personalităţile ei exponen-ţiale Perspectiva asupra poeziei circumscrie bdquopoeţii tranziţieirdquo (Emil Botta Maria Banuş etc) momentul Steaua (AE Baconsky) pacircnă la poezia anilor rsquo70 (Mircea Dinescu Adrian Popescu Dinu Flămacircnd) Aprecierile despre criticii romacircni importanţi sunt sintetice efici-

IB ndash prof univ dr la Universitatea bdquoPetru Maiorrdquo

din Tacircrgu-Mureş A colaborat cu mai multe articole la

bdquoKindlers Literatur Lexikonrdquo (Metzler Stuttgart Weimar

2009) Ordinul bdquoMeritul pentru icircnvăţămacircntrdquo icircn

grad de Ofiţer 2004 Este conducător de doctorat

redactor-şef al revistei bdquoStudia Universitatis laquoPetru Maiorraquo

Philologiardquo redactor la revista bdquoVatrardquo membru icircn colegiul

de redacţie al mai multor reviste de cultură Dintre

volumele publicate Scriitori romacircni contemporani (2002) Poezia neomodernistă (2004)

Vacircrstele criticii (2005) Istoria didactică a poeziei romacircneşti

(2005) Poeţi romacircni postmoderni (2006) Teme şi

variaţiuni (2008)

50 R O M Acirc N Ăente plastice procedacircndu-se la reducţia trăsăturii dominante de exem-plu la Maiorescu e vizibil un bdquoton al eficienţeirdquo Gherea e contemporan cu noi bdquoprintr-un mod de lecturărdquo icircn timp ce icircn cazul lui Lovinescu e pusă icircn lumină bdquoimpersonalitateardquo Icircn privinţa criticilor contemporani icircn Al doilea rond procedeul sintetizării subliniază dă rezultate de expresivi-tate sporită Astfel Adrian Marino se detaşează prin bdquovocaţie de compe-titorrdquo Al Piru e dominat de o bdquovoinţă de autoritaterdquo Eugen Simion are o altă vocaţie anume a bdquoinstituţionalizăriirdquo icircn timp ce Cornel Regman se impune printr-o bdquoconstantă atitudine de institutor mereu preocupat de menţinerea ordiniirdquo

Lecturile lui Mircea Iorgulescu se fundamentează pe necesitatea icircnţele-gerii (bdquoVreau să icircnțeleg nu să demonstrez ceva ce ştiu dinainterdquo) prin-tr-o camuflare a instrumentarului critic (bdquoideal este ca metoda să nu se vadărdquo) dar şi prin apelul la portretul sintetic (ilustrative sunt portrete-le unor scriitori şi critici precum Radu Petrescu Lucian Raicu Mircea Zaciu Marian Papahagi etc) prin recursul la explorări atente cu nelip-sit nerv polemic Ataşat unei etici a adevărului critic foiletonistul pro-blematizează acut spaţiul literaturii oferind analize interesante ale unor scriitori precum Marin Preda Augustin Buzura George Bălăiţă Ştefan Bănulescu Mircea-Horia Simionescu Fănuş Neagu Dinu Flămacircnd Bu-jor Nedelcovici Mircea Ivănescu Leonid Dimov Mircea Nedelciu etc Cu o scriitură densă contrasă tensionată sincopată atrasă de fulguran-ţa aforismului cu un ton ce refuză orice compromis orice tranzacţie cu normele impuse sau cu prejudecăţile textele critice ale lui Mircea Iorgu-lescu impun prin precizia enunţurilor prin sistematica demonstraţiei şi prin rafinamentul expunerii atentă la dimensiunile de profunzime ale tectonicii textului şi la dialectica atitudine viziune lirică De exemplu la Dimov criticul subliniază că bdquojocul este expresia spaimei miraculosul este un refugiu jovialitatea poetului are un secret fior tragicrdquo Relevarea rolului şi a funcţionalităţii criticii de icircntacircmpinare porneşte de la ideea utilităţii genului şi a ancorării lui icircn actualitate (bdquoCronica şi recenzia nu au dispărut icircşi au rostul lor important şi bine stabilit icircn mişcarea literară contemporană atacirct la noi cacirct şi icircn alte părți mai vesticerdquo)

Din volumul Firescul ca excepţie se detaşează amplul eseu Din vremea lui Dinicu Golescu bdquoun text serios şi deopotrivă icircncacircntător scris cu inteligenţă cu umor şi pe alocuri cu sarcasmrdquo (Nicolae Manolescu) Memorialul de călătorie al lui Dinicu Golescu e perceput de critic din

c r i t i c ă e s e u 51

perspectiva ambivalenţei normalitate anormalitate bdquoVenit dintr-o lume aberantă cum era aceea din principatele fanariotizate Constan-tin Golescu descoperă călătorind icircn Occident o lume firească icircn care spiritul său deloc amorţit nici pacircnă atunci şi sigur nedeformat se tre-zeşte şi se integrează icircntr-un chip cacirct se poate de normal Cu adevărat uimit se arată marele logofăt nu de ceea ce vede icircn voiajul său ci de ceea ce icircşi aminteşte despre ţara luirdquo

Interesante sunt studiile despre Panait Istrati (Spre alt Istrati reconfi-gurat ulterior icircn Celălalt Istrati) unde Mircea Iorgulescu se străduieşte să detaşeze amprenta tragică să sublinieze refuzul literaturizării şi să repudieze eticheta pitorescului ce plana uneori abuziv asupra operei autorului Chirei Chiralina (bdquoStructural Panait Istrati nu este un poves-titor icircn sensul clasic al termenului şi cu atacirct mai puțin unul oriental e un om care vine din infern şi scrie pentru a depune mărturie Vrea să zguduie nu să placărdquo) Icircn fond asta icircnseamnă binecunoscuta sin-tagmă bdquoun alt Istratirdquo altul decacirct cel impregnat de sonuri şi reflexe ale pitorescului idilismului lirismului edulcorat un Istrati reconstruit prin prisma dosarului biografic psihologic sau psihanalitic dar şi prin reconsiderarea operei cu sugestia accentului tragic bine documentat şi interpretat Al Cistelecan subliniază cu drept cuvacircnt suspens-ul de-monstraţiei dar şi faptul că autorul acestui bdquospectacol de critică nara-tivărdquo reconstituie biografia şi opera lui Istrati bdquoicircn termenii frenetici ai unei drame Recuperarea unei vieţi atacirct de precipitate icircntr-un stil critic tranşant de alertă dar şi reflexiv icircn acelaşi timp şi icircn aceeaşi măsură e dovada unei icircntacirclniri de graţie Pornind de la alte exegeze icircnchinate lui Istrati Iorgulescu găseşte repede un casus belli exegetic icircncepacircnd de la care toată monografia respiră doar aer polemic Rigoarea lui pune uşor la punct diletantismul altor cercetători ai biografiei istratiene şi mai uşor deconspiră el răstălmăcirile şi manipulările operei adevăratul conflict e icircnsă cel al interpretării Atacirct pentru operă ndash lăsată totuşi icircn mare pe altă dată ndash cacirct şi pentru semnificaţia unor secvenţe biografice ori a unor peripeţii ideologice ori de atitudine Biografia lui Mircea Iorgulescu are o strategie de campanie şi un ritm intens dramaticrdquo Si-tuacircndu-se icircn limitele adevărului propriei concepţii artistice Istrati se relevă ca un scriitor ce trăieşte autentic şi dramatic aporiile propriului destin chiar sau mai ales icircn răspăr cu imperativele şi fixaţiile veacului său bdquoLa icircnceputul unui secol ce descoperă (descoperă sau inventea-ză) metamorfoza alteritatea depersonalizarea schizofrenia ca feno-

52 R O M Acirc N Ămen social multiplicarea icircn uniformitate statistica totalizantă disolu-ţia rinocerizarea Istrati are insolenţa de a rămacircne aşa cum esterdquo

Cartea despre Caragiale intitulată de autor Marea trăncăneală a apărut icircn 1988 sub titlul benign Eseu despre lumea lui Caragiale Aici Mircea Iorgulescu decupează şi explorează o latură nouă a lumii lui Caragiale nu aceea idilică de euforie volubilă delectabilă şi comică ci una gravă bdquoserioasărdquo violentă agresivă Limbajul nu e individualizant ci omogeni-zant trăncăneala ascunde o tendinţă de anonimizare schematism verbal vehemenţă vorbită şi fizică Universul caragialian ar fi tutelat icircn viziunea criticului de două instanţe atotcuprinzătoare secţia (simbol al autorită-ţii al Puterii care prin diferiţii săi agenţi controlează supraveghează şi sancţionează orice iniţiativă personală) şi carnavalul care circumscrie existenţa debusolată lipsită de repere ferme a personajelor bdquoSecția este vital interesată icircn perpetuarea carnavalului şi icircn protecția mecanisme-lor de mistificarerdquo Dialogul dintre cele două instanţe se manifestă prin compromis falsitate şi fraudă iar tipul emblematic e bdquopişicherulrdquo care reprezintă un mod de existenţă ilegitim adică bdquoun puternic factor de uni-tate colectivă şi de armonie socialărdquo Icircn acest univers neomogen lipsit de fermitate ontică de criterii marcat de frecvente bdquoschimbări ale macazu-luirdquo bdquooamenii ordinii şi ai legii parafrazează un mod de viață structural necinstitrdquo Volubilitatea infinită incoerentă mistificatoare construieşte un bdquoinfern fanfaronrdquo ce legitimează cum scrie eseistul bdquoconfortul com-placeriirdquo Icircn antiteză flagrantă cu universul euforizant al trăncănelii secţia impune agresivitate violenţă control strict supraveghere icircn forme nu-meroase (agresarea fizică sau verbală bdquoturnatul la secțierdquo procesul-verbal etc) care transformă violenţa icircn bdquoritual halucinatoriurdquo Lectura bdquolumii lui Caragialerdquo e mai ales o exegeză subversivă adesea a lumii anilor rsquo80 (dominată de cenzură teroare autoritarism şi ideologie dogmatică) prin prisma operei caragialiene

Volumul Tangenţiale (2004) marchează o reicircntoarcere a criticului la foileton fiind compus din cronici ale unor cărţi de critică teorie eseu stilul fiind cel probat icircn cărţile anterioare dens eliptic stracircns argu-mentativ polemic tensionat Seducător prin volutele frazării dar şi prin concizia bine strunită critica lui Mircea Iorgulescu oferă mai ales prin bdquovocaţia formulei pregnante memorabile a portretului din cacircteva trăsăturirdquo (Nicolae Manolescu) multe perspective şi sugestii herme-neutice demne de interes

c r i t i c ă e s e u 53

Alexandru Ovidiu VINTILĂTraian Brăileanu şi Martin Heidegger O congruenţă anume

Din prisma pronunţatei să-i spunem sim-patii politice pentru extrema dreaptă există similitudini icircntre destinul cărturarului buco-vinean Traian Brăileanu şi cel al unui contem-poran de-al său marele filozof german Martin Heidegger Deşi diferiţi ca filozofi şi unul şi celălalt se icircntacirclnesc icircn punctul icircn care se de-clară fără putinţă de tăgadă drept susţinători ai mişcării de extremă dreaptă din ţările lor De asemenea ambii au icircnţeles să lupte icircmpo-triva spiritului modern al ştiinţelor pozitivis-te Semnificativ icircn ceea ce priveşte congruen-ţa dintre cei doi este şi faptul potrivit căruia la Heidegger precizează Safranski bdquoLocul ec-stazului filozofic este luat acum de o mis-tică a comunităţii poporuluirdquo1 La Brăileanu din păcate după 1928 cacircnd opţiunea sa po-litică icircncepe treptat să devină evidentă (vezi cartea Sociologia şi arta guvernării o culme icircn acest sens) se poate vorbi despre o imixtiune a convingerilor personale de natură politică icircn cadrul teoriei sale De aici doza de subiec-tivism din anumite analize ştiinţifice pe care le-a iniţiat cu privire la sistemul social regi-mul politic problematica elitară etc şi faţă de care nu a avut nicio reţinere de a le impune icircn practica politică Aici distingem şi nota cea mai pregnantă de contrarietate care planează asupra operei savantului bucovinean despre

AOV ndash licenţiat icircn istorie şi filozofie diplomat icircn

inginerie şi management agroturistic Doctor icircn ştiinţe

socioumane Membru al Uniunii Scriitorilor din

Romacircnia Redactor-şef al revistei bdquoBucovina literarărdquo şi membru icircn colegiul de

redacţie al revistei bdquoScriptumrdquo a Bibliotecii Bucovinei

bdquoI G Sbierardquo din Suceava Cărţi publicate caricatura de

cretă (2003) miezonoptice tradiţia rupturii (2008) cartea lui koch (2009)

viaţa preschimbată (2011) Demersul dialogic Semne ale

unei experienţe a icircnţelegerii (2011) Traian Brăileanu

Icircntruchipările raţiunii Fapte idei teritorii ale realităţii

din interbelicul bucovinean (2012) monografia Traian

Brăileanu Dialectica unei istorii personale (2013)

54 R O M Acirc N Ăcare se spune că icircşi icircndeplinea profesia de la catedră cu o morgă tipic germană Contradictorie este la cărturarul creştin Traian Brăileanu şi alegerea drept reper pentru gacircndirea sa sociologică a unor elemente din filozofia ateului Vasile Conta

Martin Heidegger cel din timpul implicării sale politice adică icircnce-putul anilor rsquo30 afirmă că edificarea unei noi lumi spirituale pentru poporul german devine sarcina esenţială a universităţii Astfel gacircndi-torul german icircşi arată toată disponibilitatea icircn slujba poporului fiind ferm convins că bdquoo dată cu revoluţia naţional-socialistă se putea reali-za şi o icircnnoire a Universităţii dacă deţinătorii puterii vor da ascultare savanţilor de renumerdquo2 La racircndul său şi Traian Brăileanu cacirct timp a fost ministru credea cu tărie că timpul reformei mult aşteptate de el icircn icircnvăţămacircnt nu doar icircn cadrul universităţii sosise De asemenea sco-pul icircnvăţămacircntului trebuia să fie prin excelenţă naţional Surprinzător este la filozoful german că pacircnă atunci icircşi dorise să menţină permanent spiritul adevăratei ştiinţe şi filozofii departe de considerentele utilităţii şi ale orientării practice nemijlocite Imediat ce aderă la naţional-soci-alism icircşi schimbă optica militacircnd pentru o instrumentalizare a ştiinţei icircn scopuri naţionale3

Măcar formal ideile lui Traian Brăileanu conform cărora voia să ini-ţieze anumite şcoli de formare a unei noi elite converg cu cele ale lui Martin Heidegger cu privire la icircnfiinţarea bdquoTaberei ştiinţeirdquo bdquoIdeea or-ganizării acestei tabere o expusese icircncă de la 10 iunie 1933 la o consfă-tuire pe probleme educative a ltServiciului pentru ştiinţă al asociaţiilor studenţeşti germanegt de la Berlin Urma să fie un amestec icircntre o ta-bără de cercetaşi şi o academie platoniciană Deviza era a trăi icircmpreu-nă a munci icircmpreună a gacircndi icircmpreună ndash pentru o perioadă anterior stabilită icircn mijlocul naturiirdquo4 După cum lesne se observă modelul lui Heidegger care a fost pus icircn practică icircnsă fără succes seamănă icircntru-cacirctva şi cu taberele de muncă legionare Deosebirea fundamentală din-tre ele este că bdquoTabăra ştiinţeirdquo germană se ridică printre altele icircmpo-triva bdquoideologismului steril al creştinismuluirdquo care icircn opinia filozofului german se impunea să fie depăşit5

Deşi Traian Brăileanu a fost cu certitudine antisemit Heidegger nu a fost cel puţin nu icircn sensul sistemului ideologic demenţial al naţional-socialiştilor Cu toate acestea există mărturii cum că autorul celebrei

c r i t i c ă e s e u 55

lucrări Fiinţă şi timp (Sein und Zeit) bdquolticirci icircmpărţea icircntr-adevăr pe ger-mani atacirct pe colegii săi cacirct şi pe studenţi icircn evrei şi neevreigt (Ettin-ger)rdquo6 Tot el lasă să se icircnţeleagă că icircn cadrul universităţii evreii se manifestau ostil Safraski notează fără echivoc următoarele bdquoDintr-o scrisoare descoperită icircn 1989 trimisă la 20 octombrie 1929 lui Victor Schwoumlrer locţiitorul preşedintelui Comunităţii de ajutorare a oameni-lor de ştiinţă germani (o organizaţie care se ocupa de acordarea burse-lor) rezultă că Heidegger a icircmpărtăşit icircn mod clar ceea ce icircn cercurile universitare se numea ltantisemitismul de concurenţăgt (un termen creat de Sebastian Haffner) Heidegger este vorba a recunoaşte imedi-at că avem de ales icircntre a ajuta din nou viaţa noastră spirituală germană prin forţe şi educatori autentici autohtoni fie a o lăsa icircn seama evreizării crescacircnde icircn sens mai restracircns sau mai amplurdquo7 Icircn realitate bdquoantisemi-tismul de concurenţărdquo care s-a manifestat icircntr-o anumită formă şi icircn Romacircnia recte Bucovina lui Traian Brăileanu nu admitea de fapt asi-milarea evreilor consideracircndu-i un grup diferit Reprezentanţii unui asemenea curent de opinie se opuneau oricărei posibilităţi ca evreii să ajungă să joace un rol dominant icircn cultură Filozoful german subliniază elementul german din filozofie distingacircndu-l de raţionalismul francez utilitarismul englez sau tehnicismul americanilor Şi totuşi Heidegger respinge antisemitismul bdquospiritualrdquo Icircntr-o prelegere de-a sa de la mijlo-cul anilor rsquo30 icircl va apăra pe Spinoza8 Oricum unii biografi ai lui Hei-degger reţin că după ce a devenit rector al Universităţii din Freiburg icircn 21 aprilie 19339 se va distanţa atacirct de colegii cacirct şi de studenţii evrei Tot icircn această perioadă Heidegger va icircntrerupe legătura pacircnă şi cu Edmund Husserl magistrul şi prietenul său de origine evreiască după cum se ştie

Dacă icircn 1946 lui Heidegger i se va interzice să predea interdicţie care se va menţine pacircnă icircn 1949 după care treptat va fi reabilitat Brăilea-nu icircn acelaşi an va fi condamnat la 20 de ani de temniţă decedacircnd icircntr-un timp relativ scurt din cauza condiţiilor inumane din icircnchisoa-rea comunistă pe data de 3 octombrie 1947 la Aiud

Adevărat nu icircncape vorbă este şi faptul că cele două personalităţi au avut un raport diferit de implicare icircn cadrul mişcărilor de extremă dreaptă din ţările lor şi poate Traian Brăileanu icircn acest sens a avut o vinovăţie mai mare Icircnsă chiar şi aşa nu se justifică felul odios inu-

56 R O M Acirc N Ăman icircn care au acţionat comuniştii proaspăt veniţi la putere icircn Romacirc-nia acelor ani Şi asta fără să mai luăm icircn calcul că i s-a intentat un simu-lacru de proces şi nici chinurile prezentate deja la care a fost supusă icircn mod vindicativ familia sa

Dincolo de toate acestea un lucru este acceptat credem de toţi şi anu-me că şi Traian Brăileanu dar şi Martin Heidegger au fost prinşi ca să utilizăm o sintagmă a lui Adorno bdquoicircntr-un context fatalrdquo10 Şi unul şi celălalt marcaţi de o anume congruenţă s-au situat icircn lume lăsacircnd loc posibilităţii formulării unor obiecţii momente contradictorii care uneori nasc o anume greutate icircn a-i icircnţelege pe deplin

1 Ruumldiger Safranski Un maestru din Germani Heidegger şi epoca lui Editura Humanitas Bucureşti 2004 p 2582 Ibidem p 2483 Ibidem p 2564 Ibidem p 2585 Ibidem despre viaţa şi opera lui Martin Heidegger vezi şi Otto Poumlggeler Drumul gacircndirii la Heidegger Editura Humanitas Bucureşti 1998 Michael Inwood Heidegger Editura All Bucureşti 2010 Walter Biemel Heidegger Editura Humanitas Bucureşti 1998 Cătălin Cioabă Tip şi temporalitate comentariu la conferinţă Conceptul de timp la Martin Heidegger Editura Humanitas Bucureşti 2000 The Cambridge Companion to Heidegger Cam-bridge University Press Cambridge 2006 etc 6 Ibidem p 2527 Ibidem8 Ibidem p 252-2539 Michael Inwood Heidegger Editura All Bucureşti 2010 p 1310 Apud Ruumldiger Safranski op cit p 293

Note

c r i t i c ă e s e u 57

Lina CODREANUProverbul şi epigrama (I)

Generalităţi Icircn istoria esteticii sunt distinct diferenţiate categoriile fundamentale (tragi-cul comicul frumosul sublimul) şi derivatele (graţiosul uracirctul satiricul ironicul umoris-ticul sarcasmul grotescul fantasticul absur-dul) exemplificările aplicacircndu-se icircndeosebi operelor consacrate precum tragedia come-dia basmul etc Pentru speciile literare minore dar cu frecventă circulaţie icircn literatura orală şi scrisă categoria estetică a comicului are un sta-tut aparte identificat icircn interpretările critice ca genul comic ori umoristic la icircncadrarea căru-ia icircntr-un gen literar ar trebui avute icircn vedere toate modalităţile literare prin care autorul icircşi exprimă artistic impresiile stările sufleteşti ideile universul de viaţă propriu ori receptat din lumea reală Speciile literare la care facem referire sunt proverbul zicala epigrama anec-dota bancul gluma şa Posedacircnd moduri de organizare şi structuri specifice acestea asimi-lează caracteristici ale mai multor genuri lite-rare consacrate epic liric dramatic ori enig-mistic aforistic didactic etc formacircnd un gen de frontieră neomogen prin aluviunile literare care deschid albii noi firave icircn literatură Chiar dacă sunt ori nu afirmate (anecdota bancul de pildă) aceste specii minione ale literaturii sunt texte alerte asemănătoare prin forma concen-trată prin includerea categoriei estetice a co-micului ori prin circulaţia atacirct icircn formă vorbită cacirct şi icircn cea scrisă

LC ndash profesor la Colegiul Naţional bdquoCuza Vodărdquo din Huşi jud Vaslui

Publicist documentarist Semnează un Dicţionar al personalităţilor huşene (icircn

colab) apărut icircn monografia Istoria Huşilor (Galaţi 1995) studii ştiinţifice icircn vol Alma

mater husiensis (Iaşi 2008) şa Icircn curs de apariţie vol Theodor Codreanu

Biobibliografie critică sub egida Bibliotecii Municipale bdquoB-P Hasdeurdquo din Chişinău

58 R O M Acirc N ĂVom examina concomitent icircn cele ce urmează proverbul şi epigrama deşi merită discuţii speciale şi celelalte forme scurte de organizare lite-rară Interesează icircn acest sens definirea vechimea şi transmiterea cau-za şi efectul umoristic aria tematică elemente prozodice şi alte aspecte aparţinacircnd celor două specii literare

Definire Provenit din lat proverbium (bdquodictonrdquo) cuvacircntul proverb este conform dicţionarelor explicative şi de specialitate bdquoo frază scur-tă de obicei ritmică icircn care poporul exprimă icircn mod metaforic concis şi sugestiv rezultatul unei experienţe şi care conţine o povaţă o icircnvă-ţăturărdquo1 bdquoformulă fixă icircn general metaforică exprimacircnd un adevăr re-zultat din experienţă un sfat şi cunoscută de toţi membrii unui grup socialrdquo2 bdquoo expresie (devenită) populară care cuprinde icircntr-o formă concentrată sau eliptică sugestivă [] o icircnvăţătură o experienţă de viaţărdquo3 bdquoo cugetare exprimacircnd icircntr-o formulă lapidară relativ stabilă din punct de vedere lingvistic şi adeseori metaforică uneori ritmată sau rimată un adevăr sau o convingere cu valoare generalărdquo4 Similară proverbului este zicătoarea sau zicala (din lat dico -ere bdquoa zicerdquo) dar deşi poartă o expresivitate sporită are o structură mai simplă şi circulă icircndeosebi integrată icircn enunţuri Aşadar mici nuanţări de la un tom la altul Mi se pare icircndreptăţit să amintesc definiţia dată de Iuliu A Zanne autorul monumentalei colecţii Proverbele romacircnilor publicată icircntre anii 1895-1903 icircn zece volume subintitulată Proverbe zicători povăţu-iri cuvinte adevărate asemănări idiotisme şi cimilituri bdquoPentru noi pro-verbele sunt deci expresiunea caracterului şi a moravurilor unui popor modului său de a cugeta de a vedea şi de a simţirdquo (p XX)5

Epigrama e un cuvacircnt grecesc epigramma bdquoinscripţierdquo provenind din epi ndash bdquoperdquo şi graphein ndash bdquoa scrierdquo Căutăm acum icircn dicţionare valorile se-mantice ale cuvacircntului epigramă şi găsim definiţii care trimit la specia literară versificată (mulţi teoreticieni o icircncadrează la bdquopoezia cu formă fixărdquo) aparţinacircnd genului scurt Astfel epigrama este definită ca bdquoscur-tă poezie care satirizează elementele negative ale unui caracter ome-nesc ale unei situaţii etc şi se termină printr-o trăsătură de spiritrdquo6 bdquospecie a poeziei lirice caracteristică prin scurtimea ei ndash de obicei un catren ndash şi prin satirizarea defectelor unei persoane sau ale unui grup de persoanerdquo7 bdquomic poem terminat cu o şfichiuire satirică muşcătoa-

c r i t i c ă e s e u 59

rerdquo8 bdquopoezie scurtă cu caracter satiric care se termină de obicei printr-o ironierdquo9 şa

Răsfoind cacircteva antologii de epigrame romacircneşti10 am găsit numeroa-se definiţii sugestive date chiar de practicanţii acestui gen care abor-dează epigramaticul catren ca motiv literar Urmărind găsim că epi-grama poate fi joc al esenţelor ori bdquoun joc maturrdquo o bdquomuză calmărdquo bdquoun monstru veselrdquo ori bdquoo muză nevăzutărdquo bdquofrumoasă ca un nufărrdquo ori bdquoca ploaia cu furtunărdquo un bdquoacrdquo o bdquospadă de hacircrtierdquo sau bdquoscorpionul literarrdquo Spicuim cacircteva bdquoEpigrama e o gleznăIcircntr-un salt de balerinăCare iese-n zbor din beznăPe o poantă de luminărdquo (Imperiu Matheescu)

bdquoEpigrama (cea de har)E o spadă de hacircrtieCare face rană doarCacircnd se-nfige icircn prostierdquo (Stelian Filip)

bdquoFrumoasă-i epigrama Ca un nufărCacircnd fluturi şi albine-i dau ocolDar nu uitaţi O scriu fiindcă sufărCă poanta-şi trage seva din nămolrdquo (George Zarafu)

Vechime şi transmitere Nu poate fi determinată vechimea proverbe-lor nici la romacircni nici la alte popoare din lume ele ivindu-se ca forme lingvistice pe parcursul a secole de experienţă de viaţă Probabil sunt simultane cu cristalizarea gacircndului icircntr-o limba vorbită ştiut fiind că semnalul de atenţionare (socioumană) asupra unui pericol cere o trans-mitere rapidă şi icircntr-o formă concentrată a mesajului Se cunoaşte for-mele nescrise ale acestui tip de literatură au precedat cu mult timp tex-tele scrise Nu icircntacircmplător proverbele au circulat ca bdquovorbe din bătracircnirdquo sau bdquozicerirdquo Ceea ce uimeşte este conservarea proverbelor icircn memoria colectivă pacircnă astăzi ca de altfel a multor creaţii literare orale Aceasta icircn pofida faptului că icircn procesul de transmitere emiţătorul poate modi-

60 R O M Acirc N Ăfica adecva pierde ori inventa etc creacircnd variante unitare tematic rela-tiv stabile prin formă şi neapărat icircntr-un perpetuu proces de cristalizare Mircea Eliade se minuna că bdquoProverbul icircnsuşi a fost la icircnceput o expresie fericită dar cacirctă experienţă colectivă icircnapoia lui cacirctă precizie icircn imagini cacirct fantastic acumulat Nimeni nu poate face un proverb din capul luirdquo 11 (sn ndash LC) Icircn mod cert dar nici persoane care să nu fi folosit prover-be zicători nu există Proverbele sunt rodul unei gacircndiri colective şi su-pravieţuiesc tuturor generaţiilor devenind temelii moral-didactice peste timp Ce altceva ar lămuri mai bine decacirct zisa Apa trece pietrele rămacircn12 Altfel spus efemerul faţă de peren Proverbele adevărate statornicii sunt pietrele care icircnfracircng curgerea vremii iar macircngacircierea apei le modelează icircn forme delicate inedite şi perfectibile

Transmiterea bdquovorbelor bătracircneştirdquo nu s-a făcut icircntr-un cadru ritualic organizat şi desfăşurat după reguli tradiţionale aşa cum s-au transmis de pildă bocetul colindul oraţia de nuntă descacircntecul etc Povaţa a fost rostită simultan ori icircndată ce s-a ivit situaţia de periclitare a ordinii şi a cursului normal de viaţă

Icircn istoria literaturii romacircne sunt frecvente aceste preluări (uneori col-portări asumate) icircncepacircnd cu textele cronicăreşti icircnviorate de bdquosenten-ţiirdquo proverbe zicale Cacircnd icircn perioada paşoptistă s-a pus programatic problema valorificării folclorului13 proverbele au constituit teren pro-pice De aceea Anton Pann a icircntocmit Culegere de proverburi sau Poves-tea vorbei (1847) C Negruzzi le-a inserat icircn Scrisoarea XII (Păcală şi Tacircndală) din ciclul Negru pe alb (1857) iar Grigore Alexandrescu le-a strecurat icircn morala fabulelor sale Icircntemeietor de şcoală a culegători-lor de folclor B-P Hasdeu a dat un impuls esenţial icircn conservarea şi transmiterea creaţiilor populare Colecţia lui Iuliu A Zanne ndash Proverbe-le romacircnilor14 ndash rămacircne strălucita operă de paremiologie romacircnească o adevărată Biblie a icircnţelepciunii populare a romacircnilor Icircn categoria acestui gen scurt sunt integrate proverbe zicători sentinţe pilde iar I A Zanne adaugă acestora şi citate tematice preluate din lucrările vechi (Iordache Golescu Anton Pann) Faptul că proverbele au fost adunate şi cuprinse icircn formă scrisă nu le opreşte nici circulaţia orală nici frecvenţa şi nici procesul de creare ori de iscare a altor variante Autorul anonim are o memorie tenace şi icircndelungă icircncacirct la momen-tul oportun le avivează şi le icircmprospătează

c r i t i c ă e s e u 61

Pare că epigrama valorifică acelaşi izvor străvechi de icircnţelepţie Disti-hurile (epigrafiile) erau săpate de antici pe pietrele funerare pe mo-numente statui arcuri de triumf etc fără vreo semnătură ceea ce ar duce la ideea că au circulat aidoma unor creaţii populare icircn ambele forme vorbită şi scrisă Aceste inscripţionări aveau caracter particu-lar unic dar pot fi considerate şi variante ale unor conţinuturi textuale colective Părintele epigramei a fost latinul Marcus Valerius Martialis cunoscut sub numele Marţial care şi-a decretat rolul de icircntemeietor prin această ars poeticabdquoEu sunt acel ce va trăi icircn veacuriPrin marea artă de a spune fleacuriCeilalţi să cacircnte fapte mari şi crunteEu voi cacircnta pe cele mai mărunterdquo15

Icircntr-o prefaţă la antologia epigramei romacircneşti acad Mihai Cimpoi16 găsea un filon străvechi al epigramei icircn chiar fondul paremiologic ro-macircnesc Iată bdquoEpigramaticul se infiltrează icircn formele populare ale stri-găturilor proverbelor (sn ndash LC) cimiliturilor icircn cacircntecele comice şi vodevilurile lui Alecsandri icircn diatribele publicistice şi icircn Satirele (Scrisorile) lui Eminescu icircn marea trăncăneală caragialiană icircn vorbe-le de duh puse icircn rimă şi icircn construcţii sintactice meşteşugite de Ion Creangărdquo Faţă de proverbele cu filon ţărănesc la noi apariţia acestei specii culte pare tardivă probabil sub influenţa civilizaţiei culturale din Apus de unde se icircntorseseră şcoliţi boiernaşii-cărturari abia icircn secolul al XIX-lea Au fost reicircnviorate bdquocacircnticelele comicerdquo apoi ver-surile satirice constituiau sarea şi piperul saloanelor cu ştaif Istoria noastră literară icircnregistrează cacircteva nume celebre de epigramişti ale căror catrene făceau deliciul saloanelor (literare) din societatea cu un statut social diferit de cel al plebei Icircntre aceştia Alexandru Macedon-ski (1854-1920) Cincinat Pavelescu (1872-1934) Radu D Rosetti (1874-1964) Al O Teodoreanu (1894-1964) cunoscut sub pseudo-nimul Păstorel Alexandru Clenciu (1913-2000) dar şi contemporani precum Mircea Ionescu-Quintus George Zarafu Efim Tarlapan Elis Racircpeanu Mihai Sălcuţan Gh Bacirclici şa Icircn interbelicul an 1937 a apă-rut revista cu denumirea şi profilul corespunzător ndash bdquoEpigramardquo (di-rector Virgiliu Slăvescu) Icircn perioada post-nouăzecistă un pas icircnainte l-au făcut membrii Uniunii Epigramiştilor din Romacircnia care au scos

62 R O M Acirc N Ăicircncepacircnd din 1992 o nouă ediţie a revistei bdquoEpigramardquo (icircn tandem George Corbu şi Valerian Nică) urmată din 2012 de bdquoLumea epigra-meirdquo (director Viorel Martin) şa Actualmente icircn ciuda vacircnzolelilor politico-economice (ori tocmai de aceea) spiritul epigramatic e viu ilustrat fiind de frecvente organizări de festivaluri cluburi societăţi cenacluri concursuri saloane de umor icircn zonele centrale dar mai ales icircn bonoma provincie Ceea ce consolidează constatarea poetului bdquoO ţară tristă plină de humorrdquo (sn ndash LC) (G Bacovia Cu voi)

Cauză ndash efect Nu par diferenţiate cauza şi efectul ambelor specii umoristice prin postare antitetică deşi icircn durată proverbul e bdquocu bătaie lungărdquo icircn timp ce epigrama are efemeritatea unei trageri la ţin-tă Beneficiarul unei experienţe anterioare (fără de vreme am zice) autorul anonim cuprinde icircntr-un enunţ minimal şi icircntr-o exprimare pe-nţelesul tuturor şlefuită cu meşteşug o poveste de viaţă care poate fi a altora dar şi a lui Fiecare proverb e un nucleu al unei păţanii tre-cute care şi-a pierdut importanţa particularizării şi prin generalizare a rămas icircmpietrită icircn conştiinţa colectivă doar esenţa icircnvăţătura ce se desprinde din orice altă icircntacircmplare asemănătoare Icircntr-un proverb se emite un adevăr achiziţionat prin icircndelungă practică oricacircnd repeta-bil la care receptorul trebuie să reflecteze

Avacircnd sorginte mitico-legendară (sub protecţia icircndărătnicului zeu Momos cel alungat de Zeus din Olimp pentru ironia zemflemeaua şi bacircrfa prin care ridiculiza faptele zeilor) epigrama este o specie ce s-a impus riguros chiar prin scurtimea ei cacirct o zvacirccnitură de spirit bdquoMă-ntrebi ce e o epigramăE uite-aşa o telegramăConcisă sprintenă ndash şireata ndash Şi-nţepătoare ca săgeatardquo (Vasile Bogrea)

Nici aici cauza nu se confundă cu efectul dar sunt tot interdependente Cauza este de obicei o situaţie ridicolă particulară ori colectivă de care autorul icircnsuşi se amuză deschis ori voalat Urmează apoi procesul artis-tic cacircnd efectul hilar concret trebuie transferat cititorilor ori ascultători-lor printr-un filtru estetic Lăsată la urma versurilor poanta precedată de puncte de suspensie ori de o pauză icircn vorbire cade neicircnduplecat pe ţinta

c r i t i c ă e s e u 63

vizată cu interese polivalente moralizator-curative ridiculizează atenţi-onează critică sancţionează ironizează şicanează Icircn epigramă se arun-că o nadă celor vizaţi care nu-şi pot depăşi limitele şi nici nu tac molcum ci nefulgeraţi de idee arată cu degetul spre alţii şi se amuză racircd Dar cum racircsul este contagios racircdem toţi laolaltă icircn evidentă complicitate N-om fi oare şi noi printre ei Nu noi nu (sic)

Ambele specii icircnsumează intenţii practice şi estetice binefăcătoare icircn sensul că previn primejdiile povăţuiesc urmaşii civilizează perpetuu lumea dezvoltă gustul pentru bine ndash adevăr ndash frumos binedispun pe cei care iau cunoştinţă de acestea Textele din categoria respectivă ndash proverbul şi epigrama ndash exprimă intenţii diverse ale celor care le-au creat Unele cu valoare umoristică generează doar hazul bonom de suprafaţă altele au fixate ţinte de atac taxează ferm cusururi iar alte-le conţin bdquosentenţiirdquo exprimă adevăruri incontestabile avacircnd caracter aforistic Adrian Marino icircn Dicţionarul de idei literare17 oprindu-se la categoria estetică a comicului disociază icircntre racircsul ca reacţie fiziolo-gică (suracircs racircnjet de ex) şi racircsul bdquoestetic-literarrdquo dar şi bdquoracircsul-cauzărdquo de bdquoracircsul-efectrdquo Este limpede că ambele specii literare cu precădere epigrama generează racircsul estetic spontan ori icircntacircrziat hohotitor ori de adacircncime ca o destindere boemă ori ca o mlădiere ironică etc Ima-ginacircndu-ne un cacircntar estetic am observa că pe talerul proverbelor do-mină popularul bdquohaz de necazrdquo iar pe cel al epigramei bdquoracircsu-placircnsurdquo ele icircnsele cumpănind arhimedic hazul cu necazul şi respectiv racircsul cu placircnsul

1 Cf Dicţionarul limbii romacircne moderne Editura Acade-miei RPR Bucureşti 19582 Cf Genuri şi specii literare Mic dicţionar-antologie al-cătuit de Irina Petraş Editura Demiurg Bucureşti 19933 Cf Lazăr Şăineanu Dicţionar universal al limbii romacircne vol IV Editura Mydo Center Iaşi 1996 (reed)4 Cf Mircea Anghelescu (icircn colab) Dicţionar de termeni literari Editura Garamond Bucureşti fa5 Iuliu A Zanne Proverbele romacircnilor din Romacircnia Ba-sarabia Bucovina Ungaria Istria şi Macedonia Proverbe dicĕtorĭ povăţuirĭ cuvinte adevĕrate asemĕnărĭ idiotis-me şi cimiliturĭ Imprimeria Statului Editura Librărieĭ Socecuampcomp Bucuresci 1895 Am utilizat colecţia re-editată prin contribuţia lui Mugur Vasiliu care a icircngrijit

Note

64 R O M Acirc N Ăediţia anastatică a vol Iuliu A Zanne Proverbele romacirc-nilor din Romacircnia Basarabia Bucovina Ungaria Istria şi Macedonia vol I-X Editura Scara Asociaţia Romacircnă pentru Cultură şi Ortodoxie Bucureşti 20036 Cf Dicţionarul limbii romacircne moderne Editura Acade-miei RPR Bucureşti 19587 Cf Gh Ghiţă C Fierăscu Dicţionar de terminologie po-etică Editura Ion Creangă Bucureşti 19738 Cf Genuri şi specii literare Mic dicţionar-antologie al-cătuit de Irina Petraş Editura Demiurg Bucureşti 19939 Cf Lazăr Şăineanu Dicţionar universal al limbii romacircne vol IV Editura Mydo Center Iaşi 1996 (reed)10 Dansul săbiilor o panoramă a epigramei romacircneşti con-temporane ediţie icircntocmită de Ion Arieşanu şi Ion Veli-can Editura Facla Timişoara 1975 Epigramişti cu sau fără voia lor antologie alcătuită de Giuseppe Navarra şi George Zarafu Editura Albatros 1983 Marea antologie a epigramei romacircneşti ediţie concepută de Efim Tarlapan Editura Prut Internaţional Chişinău 200511 Mircea Eliade Oceanografie Editura Humanitas Bucu-reşti 1991 p 208 cap Fragmente12 I A Zanne op cit p 101 102 Citacircndu-l pe B-P Hasdeu Etimologicum Magnum folcloristul icircntăreşte ideea că acest proverb este bdquospecific romacircnescrdquo13 V Mihail Kogălniceanu Introducţie bdquoDacia literarărdquo 184014 I A Zanne op cit ediţia anastatică15 Cf Cincinat Pavelescu Epigrame ediţie icircngrijită de Tu-dor Măinescu Editura Tineretului Bucureşti 1966 p 916 Mihai Cimpoi Epigramiada romacircnească icircn Marea an-tologie a epigramei romacircneşti p 3-617 Adrian Marino Dicţionarul de idei literare Editura Mi-hai Eminescu Bucureşti 1973 cap Comicul p 422-442

C R I T I C Ă E S E U 65

Lilia RĂCIULĂPoetica albastrului eminescian

bdquoCuvacircntul albastru desemnează dar nu aratăProblema imaginii cerului albastru este cu totul diferită

pentru pictor şi pentru poet Dacă cerul albastru nu este pentru scriitor un

simplu fundal dacă el e un obiect poetic atunci el nu se poate icircnsufleţi decacirct printr-o

metaforă Poetul nu trebuie să transpună o culoare ci să ne facă să visăm culoareardquo

G Bachelard

bdquoPentru ca frumoasele culori să intre icircn pupilă trebuie ca şi irisul să aibă o culoare frumoasă Cum să vezi cu adevărat cerul albastru fără un ochi albastrurdquo

G Bachelard

Reflex eminamente romantic ecou al marilor reverii1 albastrul se impune drept culoare cu vocaţia de a reverbera simbolic valori imagis-tice complexe conturacircnd pregnant reveria cerului albastru2 Imagine atacirct de frecventă la poeţii lumii considerată şi bdquomit polivalentrdquo [1 p 180] cerul albastru surprinde de fapt prin bdquoraritatea imaginaţiei aerienerdquo [idem p 168] pe care o comportă bdquoFilozoful imagi-naţieirdquo (Martin) Gaston Bachelard icircncearcă să explice că această bdquoraritaterdquo provine bdquomai ales din faptul că albastrul infinit icircndepărtat imens chiar şi cacircnd este resimţit de un suflet aerian are nevoie să fie materializat pentru a intra icircntr-o imagine literară () Cerul albas-tru este atacirct de simplu icircncacirct credem că nu-l putem oniriza fără să-l materializămrdquo [ibidem p 168]

LR ndash dr icircn filologie conferenţiar la Catedra de limba romacircnă şi filologie romanică a Facultăţii de Litere a Universităţii de

Stat bdquoAlecu Russordquo din Bălţi Domenii de competenţă

stilistică hermeneutică lingvistica textului

traductologie Autoare a monografiei Variabilitatea

diafazică icircn cadrul unor serii stilistico-istorice (2010) şi a

altor studii Variabilitatea unor grupuri nominale din lirica stănesciană (bdquoLimbaj şi context bdquoSpeech and

Context 2010) Lrsquoefficaciteacute de lrsquoutilisation de la

meacutethode drsquoanalyse seacutemique dans la recherche de la

variabiliteacute diaphasique (La meacutethodologie de la recherche

scientifique ndash moyen drsquoune meilleure valorisation de

lrsquointelligence des deacutebutants dans la recherche (2009) etc

66 R O M Acirc N ĂGaston Bachelard distinge patru categorii de poeți icircn funcţie de cum percep albastrul celest 1) poeţi care bdquovăd icircn cerul imobil un lichid miş-cător care prinde viaţă la ivirea celui mai mic nouraşrdquo 2) poeţi care bdquotrăiesc cerul albastru ca pe o flacără imensă ndash un albastru laquoarzătorraquordquo 3) poeţi care contemplă cerul ca pe o boltă pictată ndash bdquoazurul compact şi durrdquo 4) poeţi care bdquoparticipă cu adevărat la natura aeriană a albas-trului celestrdquo [idem p 167] bdquoSemnul cu adevărat aerianrdquo icircn viziunea lui G Bachelard se icircntemeiază pe o dinamică a dematerializării Imagi-naţia substanţială a aerului nu este cu adevărat activă decacirct icircntr-o dina-mică dematerializantă Albastrul cerului pare aerian visat ca o culoare ce păleşte puţin ca o paloare ce aspiră la fineţe la o fineţe ce ne-o icircn-chipuim mlădiindu-se sub degetele noastre precum o pacircnză fină () [idem p 168-169]

Din această perspectivă a imaginaţiei3 urmează să abordăm valorile albastrului eminescian Dacă ar fi să efectuăm un tur de orizont asu-pra acestuia nu putem să nu remarcăm virtuozitatea impresionantă cu care poetul decantează artistic esenţele albastrului Astfel icircn registrul imaginarului eminescian se disting două formule stilistice ale albas-trului albastrul propriu-zis şi seninul (tot un albastru dar deschis bdquocare aspiră la fineţerdquo)

Albastrul culoare fascinantă ca spectacol icircn sine actualizează icircn gene-ral ideea de imaterialitate şi ireal bdquodăruindrdquo propria regulă propria po-etică specifică elementelor cu care se asociază Sub imaginaţia culorii a formelor se deschide imaginaţia substanţelor ar fi spus G Bachelard Icircn alți termeni bdquoaplicat pe indiferent ce obiect albastrul icircl demateriali-zează e cărarea infinitului pe care realitatea devine vis ()rdquo [2 p 49]

Deşi aflate sub semnul imaterialităţii şi aproape icircntotdeauna conturacircnd un cadru natural albastrul şi seninul eminescian prezintă o deosebire nu numai de nuanţă ci şi de grad gradul de dematerializare situează imaginaţia pe trepte diferite

Seninul reprezintă mai mult sensibilitatea poeticii eminesciene de-cacirct albastrul Anume seninul apare imponderabil onirizat vibrant transparent depozitar al revelaţiilor transcendentale icircnscriindu-se icircn perspectiva imaginaţiei aeriene Seninul desemnează aşadar ipostaza dematerializată aeriană de esenţa cea mai pură a albastrului Iată de ce

C R I T I C Ă E S E U 67

seninul secundează albastrul icircn acelaşi context bdquoŞi seninul cer albastru macircndru lacrimile-l prindrdquo (Călin [File din poveste] p 139) astfel pro-iectacircnd albastrul icircntr-o dinamică a dematerializării Privilegiul seninu-lui icircn raport cu albastrul este sugerat şi de permeabilitatea primului icircn comparaţie cu ultimul ndash seninul nu limitează privirea ochiul are senza-ţia că icircntrezăreşte un dincolo dezvăluind dimensiuni ale profunzimi-lor fără limite

Imaginea cerului senin atestă o frecvenţă accentuată icircn comparaţie cu cea a cerului albastru care apare nesemnificativă bdquoŞi sub bolta cea se-ninărdquo (Floare albastră 23) bdquoSă am un cer seninrdquo (Mai am un singur dor 8) bdquoLucească-un cer seninrdquo (De-oi adormi 11) bdquoŞi codrul aproape Lucească cer senin Eternelor aperdquo (Nu voi mormacircnt bogat 15) bdquoSă am un cer seninrdquo (Iar cacircnd voi fi pămacircnt 11) bdquoStelele nasc umezi pe bolta seninărdquo (Sara pe deal 7) bdquoA sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru Ş-al iluziei deşarterdquo (Kamadeva 19)

Ipostază esenţializată cvasieterică a albastrului seninul devine de asemenea o expresie a lumii interioare a poetului bdquoAm coboracirct cu-al meu seninrdquo (Luceafărul) bdquoMi-aş risipi o viaţă de cugetări seninerdquo (Nu mă icircnţelegi) or bdquotangenţele sale spirituale cu transcendentul sunt de natură organică el icircnsuşi mărturisind apartenenţa la o altă lume decacirct cea omenească finalul poemului Luceafărul aduce argumentul bdquoCi eu icircn lumea mea mă simt nemuritor şi recerdquo Acest posesiv mea (şi icircn cazul de mai sus bdquoal meu seninrdquo ndash adăug n) icircl implică icircntr-o structură mundană diferită de bdquocercul stracircmtrdquo al celorlalţirdquo [3 p 95] Acest fel de a aprofunda lucrurile ne face să icircnţelegem că albastrul icircn ipostaza seninului profilează şi un tip de destin un destin al geniului

Plecacircnd de la premisa bachelardiană potrivit căreia bdquofiecare adjectiv icircşi are () substantivul său privilegiat pe care imaginaţia materială icircl reţine cu uşurinţărdquo [4 p 40] observăm la Eminescu o serie largă de substantive care rezonează cu albastru lac flori ochi etc Albastrul emi-nescian tinde spre o simbioză a imaginaţiei terestre şi a celei aeriene icircn relaţie cu unele elemente Meritul lui Eminescu este de a transfera imaginaţia aeriană icircn planul celei materiale elementele ce poartă icircn-semnele materialităţii telurice (floare izvoare liane etc) nu pot fi icircn-vestite cu atributele aerianului (ideal visare sublimare etc) decacirct prin transfer ndash lacul albastru flori albastre ochi albaştri etc ndash toate acestea

68 R O M Acirc N Ănu reprezintă decacirct oglindirea cerului albastru (aerianului) icircn flori ape etc Poetica albastrului eminescian reflectă o dinamică icircn care bdquolucru-rile nu sunt ceea ce sunt ci ceea ce devinrdquo sub semnul reveriilor Uni-versul apare dacă e să ne exprimăm icircn termenii lui G Bachelard ca un bdquoreflex icircntr-un reflexrdquo [idem p 57] Astfel bdquoimobilizacircnd imaginea cerului lacul creează icircn el un cerrdquo [ibidem p 57] Icircn consecinţă lacul apele albastre icircn general ochii albaştri ar reprezenta bdquoun cer răsturnatrdquo o nuntire4 dintre cer şi apă5 Albastrul ochilor este tot atacirct de vibrant aerian ca seninul cerului eminescian Se cuvine să amintim aici că icircn exegeza eminesciană se vorbeşte atacirct despre bdquorealismulrdquo cadrului na-tural cacirct şi despre derealizarea imaginii bdquoCeea ce laquovederaquo Eminescu icircn peisaj nu sunt semnele realului icircnregistrate mimetic ci sensul lor ascuns noumenal dezvăluit privirii vizionarerdquo [apud 5 p 65]

Putem afirma pe bună dreptate că la Eminescu bdquopătrunderea icircn aceas-tă culoare (albastru) este echivalentă cu trecerea precum Alice de cea-laltă parte a oglinzii adică icircn ţara minunilorrdquo [2 p 48] printr-un soi de bdquocontaminarerdquo semantică reciprocă albastrul dematerializează ele-mentele proxime (floare apele ochii etc) impregnacircndu-se icircn acelaşi timp de materialitatea acestora (albastrul pendulează icircntre imaterial şi material) Iată de ce albastrul conservă o imaginaţie semiaeriană semitelurică icircn comparaţie cu seninul icircn care se revelează imaginaţia aeriană prin excelenţă Albastrul devine o culoare fluctuantă bdquoconver-tibilărdquo icircn sensul că valorizează imaginaţia aeriană şi cea acvatică icircn ima-ginile lacului izvorului etc bdquoLacul codrilor albastrurdquo (Lacul) bdquoCodrii negri aiurează şi izvoarele-i albastrerdquo (Scrisoarea V) bdquoDe la munte pacircnă la mare şi la Dunărea albastrărdquo (Scrisoarea III) etc

Albastrul are vocaţia marilor expansiuni (orizontale şi verticale) de-bordărilor revărsărilor pe teritorii largi icircnscriindu-se icircntr-o bdquopoetică a răsfracircngerilorrdquo [4 p 27] Este o culoare care dezmărgineşte vizual bdquoIcircnălțimile albastre pleacă zarea lor pe dealurirdquo (Lasă-ţi lumea) bdquoPoa-te de mult s-a stins icircn drum icircn depărtări albastrerdquo (La steaua) Albas-trul bdquose abaterdquo asupra depărtărilor ochilor florilor (florile capătă mai multă sensibilitate alături de adjectivul albastru) etc nereprezentacircnd un simplu element cromatic de decor ci participacircnd la jocul imagi-naţiilor materiale pe care le valorizează Albastrul la Eminescu susură freamătă străluceşte visează etc

C R I T I C Ă E S E U 69

bdquoDe treci codri de aramă de departe vezi albindŞ-auzi macircndra glăsuire a pădurii de argintAcolo lacircngă izvoară iarba pare de omătFlori albastre tremur ude icircn văzduhul tămacircietrdquo(Călin [File din poveste])saubdquoNilul mişcă valuri blonde pe cacircmpii cuprinşi de maurPeste el cerul d-Egipet desfăcut icircn foc şi aurPe-al lui maluri galbii şese stuful creşte din adacircncFlori juvaeruri icircn aer sclipesc tainice icircn soareUnele-albe nalte fragezi ca argintul de ninsoareAlte roşii ca jeratec alte-albastre ochi ce placircngrdquo(Egipetul)saubdquoLacul codrilor albastruNuferi galbeni icircl icircncarcăTresărind icircn cercuri albeEl cutremură o barcărdquo(Lacul)

Albastrul icircnchide icircn sine acel illo tempore scufundat icircn mitologia icircnce-puturilor bdquoAtunci vă veţi icircntoarce la vremile-aurite Ce mitele albas-tre ni le şoptesc adesrdquo (Icircmpărat şi proletar)

Icircn Mortua est albastrul bdquoculoare a Fecioareirdquo prin excelenţă conturea-ză proiecţia acesteia icircn chipul iubitei defunctebdquoSă treci tu prin ele o sfacircntă reginăCu păr lung de raze cu ochi de luminăIcircn haina albastră stropită cu aurPe fruntea ta pală cunună de laurCuloare a Fecioareirdquo

Orizontul de sensuri ale albastrului variază Icircn poezia Melancolie6 icircntacircl-nim un albastru melancolic atins de moarte concretizat icircn metafora bdquomormacircnt albastrurdquobdquoPărea ca printre nouri s-a fost deschis o poartăPrin care trece albă regina nopţii moartă

70 R O M Acirc N ĂO dormi o dormi icircn pace printre făclii o mieŞi icircn mormacircnt albastru şi-n pacircnze argintieIcircn mausoleu-ţi macircndru al cerurilor arcTu adorat şi dulce al nopţilor monarcrdquo(Melancolie)

Aici albastru participă la creionarea celestă a unei bdquonaturi denaturaterdquo dominată de moarte [6 p 27] Dacă la unii autori apa este bdquomateria dez-nădejdiirdquo [4 p 106] bdquoelementul care melancolizeazărdquo [idem p 104] icircn poemul Melancolie elementul fundamental care prilejuieşte reverii me-lancolice este aerul (cerul) cerul ndash bdquomormacircnt albastrurdquo se edifică icircntr-un bdquocosmos al morţiirdquo (bdquoPărea că printre nouri s-a fost deschis o poartă Prin care trece albă regina nopţii moartărdquo) Lucrurile icircnsă pot fi inter-pretate icircntr-o altă manieră aşa cum bdquofiecare element icircşi are propria diso-luţie pămacircntul icircşi are praful focul icircşi are fumul () la fel putem spune că fiecare element icircşi are propriile laquocondensaţiiraquo forme iar norii ceaţa etc ar fi expresii ale apei ndash cerul nu mai este decacirct () icircmpărăţie a apeirdquo [apud 4 p 105] Aşadar apa ndash bdquoelement melancholic prin excelenţărdquo [idem p 104] ndash se regăseşte simbolic icircn metafora mormacircnt albastru Mai mult decacirct atacirct trebuie să menţionăm că la M Eminescu această meta-foră concentrează atacirct imaginaţia aeriana cacirct şi cea acvatică cu ajutorul albastrului potenţacircnd o atmosferă melancolică or melancolia este cu adevărat substanţială [ibidem p 104] Icircn acelaşi timp sesizăm o notă prea telurizată a metaforei icircn discuţie alături de substantivul mormacircnt albastru deşi aerian (metaforă a cerului nocturn) se icircngreunează se opacizează se materializează Icircncărcătura devine prea mare pentru ima-ginaţia aeriană şi trimite inevitabil la densitatea materiilor proprii ima-ginaţiei pămacircntului Indiferent de cadrul natural să nu uităm că la Emi-nescu melancolia ca sentiment de tristeţe bdquoprovine din starea de spirit a poetului care se reverberează şi asupra peisajului () descrisrdquo [5 p 64]

Albastrul proiectează imaginarul eminescian icircntre imaginaţia aeriană şi cea acvatică Reveria aeriană se dezvăluie mai mult icircn imaginea ce-rului senin icircn timp ce albastrul bdquocheamărdquo la el materiile melancolice precum apa Spre deosebire de senin albastrul cunoaşte icircn poetica eminesciană o dinamică a materializării a densificării a opacizării Icircn lumea albastrului eminescian formele şi conţinuturile sunt icircntr-o tota-lă osmoză

C R I T I C Ă E S E U 71

1 bdquo() reveria este un univers icircn emanaţie un suflu icircnmiresmat ce iese din lucruri prin mijlocirea unui visătorrdquo [4 p 12] 2 bdquoPrimul albastru este pentru totdeauna albastrul aeruluirdquo [1 p 177] Astfel bdquocerul albastru este cu adevărat icircn toată puterea cuvacircntului o imagine elementarărdquo [ibidem p 177]3 Referitor la imaginaţie icircmpărtăşim ideile lui G Bachelard potrivit cărorabdquoimaginaţia nu este aşa cum sugerează etimologia facultatea de a forma imagini ale realităţii ea este facultatea de a forma imagini care depăşesc realitatea care cacircntă realitatea () Imaginaţia inventează mai mult decacirct lucruri şi drame ea inventează o nouă viaţă ea inventează un spirit nou ea deschide ochi capabili de noi moduri de a o vedea Ea va vedea dacă are bdquoviziunirdquo şi va avea viziuni dacă se educă prin reverie icircnainte de a se educa prin experienţe dacă experienţele vin apoi ca tot atacirctea dovezi ale reveriilorrdquo [4 p 22-23]4 Icircn această ordine de idei amintim că bdquo() orice combinare de elemente materiale este pentru inconştient o nuntă ()rdquo [4 p 19] 5 bdquoAlbastrul cerului susţine Bachelard este mai icircntacirci spaţiul icircn care nu mai este nimic de imaginat Dar cacircnd imaginaţia aeriană se icircnsufleţeşte atunci fondul devine activ El provoacă icircn visătorul aerian o reorganizare a profilului terestru un interes pentru zona icircn care pămacircntul comunică cu cerul Oglinda unei ape se oferă pentru a transforma albas-trul cerului icircntr-un albastru mai substanţialrdquo [1 p 179] 6 Ioan Constantinescu menţionează că bdquo() icircncepacircnd cu Melancolie şi icircn icircntreaga etapă de creaţie numită de noi nevizionară natura este departe de a mai avea bogăţia mira-culoasă şi paleta cromatică neobişnuită din Memento mori Miradoniz şa ea devine icircn multe poeme o realitate restracircnsă sărăcită de o laquometamorfozăraquo greu descifrabilă o na-tură asemănătoare cu cea din Spleen şi poeziile din partea a doua a Florilor răului uneori tangentă la sau descinzacircnd dintr-o irealitate pe care n-o putem numi decacirct senzorialărdquo [6 p 27]

Note

Bibliografie1 Gaston Bachelard Aerul şi visele Eseu despre imaginaţia mişcării traducere de Irina Mavrodin Bucureşti Editura Univers 19972 Simona Modreanu Nuanţe de albastru icircn civilizaţie şi literatură icircn Icircnsemnări ieşene seria a treia an II nr 2 februarie 2010 p 46-493 Mina-Maria Rusu Nuanţe ale iubirii eminesciene (filia agape şi eacuteros) icircn Studii eminesco-logice vol 3 CLUSIUM 2001 p 95-1064 Gaston Bachelard Apa şi visele Eseu despre imaginaţia materiei traducere de Irina Ma-vrodin Editura Univers Bucureşti 19955 Rodica Marian O lectură a poeziei Peste vacircrfuri ndash ca text integral icircn Studii eminescolo-gice vol 5 CLUSIUM 2003 p 55-956 Ioan Constantinescu Eminescu Natură şi poezie icircn Studii eminescologice vol 3 CLU-SIUM 2001 p 15-407 mihai-eminescu-opera-completasoftwareinformercom

72 R O M Acirc N Ă

Ana BANTOŞ icircn dialog cu jan Willem BOS şi Cornelia GOLNAE un mare beneficiu să cunoşti contextul literar şi cultural al altei ţări

Icircn toamna anului 2013 am avut ocazia să particip la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere de la Iaşi (FILIT) unde l-am cunoscut pe traducătorul Jan Willem Bos din Olanda care recent icircmpreună cu soţia sa scriitoarea Cornelia Golna au participat la Festivalul Internaţional bdquoPrimăvara europeană a poeţilorrdquo (a IV-a ediţie) organizat de Uniunea Scri-itorilor din Moldova Icircntacirclnirea cu distinşii oaspeţi olandezi mi-a prilejuit un dialog despre preocupări-le literare ale domniilor lor dialog care inaugurează rubrica bdquoUn pămacircnt şi două cerurirdquo

ndash Stimate domnule Jan Willem Bos stima-tă doamnă Cornelia Golna sunteţi pentru prima oară la Chişinău

JWB ndash Da recunosc suntem pentru prima dată

ndash Dar nu sunteţi pentru prima dată icircn spa-ţiul romacircnesc

JWB ndash Desigur Vizităm Romacircnia din anul 1974 şi am revenit icircn Ţară de nenumărate ori Am locuit icircn total 3 ani icircn Romacircnia

ndash Aţi locuit la Bucureşti Unde v-aţi făcut studiile

Variantă de revistă Interviul integral a fost difuzat la postul de Radio Chişinău icircn data de 21 mai 2014 (wwwradiochisinaumd)

AB ndash conf univ doctor habilitat icircn filologie

Universitatea de Stat bdquoAlecu Russo din Bălţi Catedra

de literatura romacircnă şi universală Direcţii de

cercetare literatura romacircnă literatura universală şi

comparată estetică şi teorie literară Semnează volumele

Reabilitarea autenticului Culegere de articole și

studii critice Chişinău 2006 Deschidere spre universalism

Literatura romacircnă din Basarabia postbelică

Monografie Chişinău 2010 Literatura basarabeană şi

modelele literare europene Bucureşti 2013

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 73

JWB ndash La Bucureşti am fost la speciali-zare cum se numea pe atunci ca să-mi pregătesc lucrarea de diplomă şi am fost doi ani de zile lector de limba olandeză la Universitatea din Bucureşti Acum spunem mai corect limba neerlandeză dar pe atunci era Ca-tedra de olandeză

ndash Cunoşteaţi limba romacircnă icircnainte de a veni icircn Romacircnia

JWB ndash Nu eu am icircnceput să studiez limba romacircnă icircn anul universitar 1973-rsquo74 Sunt cacircțiva ani de atunci

ndash Vă icircntreb pentru că vorbiţi foarte bine romacircna m-am convins şi la Iaşi şi aici la Chişinău Vorbiţi o romacircnă aproape perfectă Felicitări

JWB ndash Mulţumesc

ndash Dar pentru un traducător nu este un lucru de mirare să cunoască limba din care traduce nu

JWB ndash Nu nu este un lucru de mirare E ceva absolut necesar Este ne-cesar pentru mine să vin cacirct mai des icircn Romacircnia este necesar pentru munca mea de traducător şi translator să citesc presa romacircnească (ceea ce fac pe internet) să citesc literatură romacircnă Icircncerc să fiu la curent cu tot ce se icircntacircmplă icircn Romacircnia şi mai nou cu tot ce se icircntacircmplă icircn Republica Moldova

ndash Recunosc vizita dumneavoastră la Chişinău mă surprinde plăcut Ştiu că aţi tradus mai multe volume ale autorilor romacircni icircntre care Sorin Titel Mircea Dinescu Ana Blandiana Mircea Cărtă-rescu Marin Sorescu Urmuz O carte mai recentă care ar fi

JWB ndash Cea mai recentă carte sunt basmele lui I Creangă E un volum pe care l-am scos icircmpreună cu prietenul şi colegul meu Jan Mysjkin

Mai 2014 Chişinău Ana Bantoş Jan Willem Bos şi Cornelia Golna

74 R O M Acirc N Ădin Belgia Am fost rugat anul trecut de către o fundaţie din Belgia să traduc Povestea lui Harap Alb care s-a dovedit a fi o muncă deosebit de dificilă pentru mine

ndash Greu din ce punct de vedere Al specificului limbii

JWB ndash Da e vorba icircn primul racircnd de specificul limbii Atmosfera se poate reda icircntr-un fel Icircnsă e o problemă generală că nu se poate tradu-ce un grai ca icircn cazul lui Ion Creangă icircntr-un dialect al unei alte limbi

ndash Icircnţeleg că nuanţele graiului sunt mai greu de transpus

JWB ndash Anume aici e problema Sună ciudat să ştiţi Dacă personajele lui Creangă vorbesc icircntr-un dialect din nordul sau din estul Olandei ca să zic aşa sună foarte ciudat La care se mai adaugă şi faptul că eu am crescut la Amsterdam şi nu cunosc foarte bine dialectele rurale Ori-cum icircn Olanda nu prea se mai obişnuieşte să se vorbească icircn dialecte

ndash Se vorbeşte limba literară standard

JWB ndash Se vorbeşte limba literară Limba utilizată icircnainte de război scrisă icircntr-un dialect acum prinde mult mai greu adică devine foarte demodată icircn Olanda şi atunci optăm pentru o formă oarecum popu-larizantă a limbii care să nu fie totuşi un dialect olandez Problema ce apare după traducere este dacă mai este Creangă cel adevărat Eu zic că rezultatul este destul de satisfăcător Jan şi cu mine ne bu-curăm de ceea ce am reuşit să facem Persistă totuşi icircntrebarea este Creangă

ndash Da aveţi dreptate E nevoie să-l poţi transmite astfel icircncacirct să nu fie afectată originalitatea limbajului povestitorului din Humuleşti

JWB ndash Dacă icircmi daţi voie vă explic care a fost reacţia mea după ce am tradus Tinereţe fără bătracircnețe şi viaţa fără de moarte de P Ispirescu Nu a fost o sarcină dată de către o fundaţie sau de către o editură Am făcut această traducere de capul meu şi atunci mi-am asumat mult mai multă libertate Am repovestit de fapt ca să nu mă lovesc de aceeaşi problemă şi mi-a ieşit destul de frumos Icircn plus a fost o mare plăcere pentru mine să fac această traducere şi chiar mă gacircndesc să continui şi cu alte basme ale lui Ispirescu

ndash Vă plac basmele romacircneşti Le consideraţi bune şi pentru citito-rul din Olanda Copiii olandezi citesc

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 75

JWB ndash Mai citesc dar basmele fraţilor Grimm icircn primul şi-n primul racircnd ale lui Andersen care sunt foarte cunoscute prin desene anima-te Dar nu prea e răspacircndită versiunea originală Or basmele fraţilor Grimm nu sunt scrise pentru copii De aceea mă icircntreb dacă basmele lui Creangă sunt potrivite pentru copilul de astăzi

ndash El spunea că scrie pentru copiii de la 8 pacircnă la 80 de ani Şi afir-ma acest lucru icircn secolul al XIX-lea

JWB ndash Da exact Deci mai rămacircne un mare semn de icircntrebare Consi-der că aceste basme constituie o literatură foarte interesantă E o lume deosebită Tinereţe fără bătracircneţe şi viaţă fără de moarte este un basm unic care nu prea există icircn alte culturi

ndash Să trecem de la folclor la literatura cultă Icircntrucacirct aţi tradus mulţi scriitori contemporani romacircni cum găsiţi literatura romacircnă cum vi se pare literatura romacircnă actuală

JWB ndash E o literatură foarte interesantă şi cred că merită să fie mai bine cunoscută icircnsă căile de a pătrunde icircn spaţiul occidental sunt foarte dificile mai ales icircn spaţiul lingvistic neerlandez pentru că literatura olandeză se caracterizează prin foarte multă introspecţiune iar litera-tura romacircnă are bdquoo privirerdquo mai deschisă cu mai mult umor şi acest fapt icircmi place foarte mult Nu zic că fiecare carte pe care o citesc eu din lite-ratura contemporană este o capodoperă care neapărat trebuie tradusă şi icircn neerlandeză Lectura icircmi face o deosebită plăcere fiindcă avacircnd avantajul că citesc destul de multă literatură romacircnă cunosc şi contex-tul Icircntotdeauna e un mare beneficiu şi un profit icircn plus să cunoşti mai bine contextul literar cultural icircn care au apărut anumite cărţi

ndash Aţi locuit icircn Romacircnia icircntr-o perioadă nu tocmai bună icircn istoria recentă a Romacircniei Cacircnd aţi ajuns icircn Romacircnia cum stăteau lucru-rile Cum era situaţia generală icircn rsquo74

JWB ndash Să ştiţi că atunci icircncă exista speranţa iluzia că icircn Romacircnia situ-aţia se va dezvolta icircntr-o direcţie favorabilă Ştim acum că icircn rsquo71 după vizita lui Ceauşescu icircn Coreea de Nord şi icircn China lucrurile au icircnceput să se schimbe şi să se deterioreze icircn Romacircnia dar acest fapt nu prea se resimţea icircn anii aceia Cu alte cuvinte ca cetăţean străin ca occiden-tal erai liber să te plimbi prin toată Romacircnia Puteai să stai la cetăţeni romacircni acasă După aceea icircnsă treptat s-au impus mai multe restricţii Cacircnd a icircnceput catastrofa economică din anii rsquo80 reacţia din partea re-

76 R O M Acirc N Ăgimului a fost de o duritate nemaiicircntacirclnită După ce a apărut mişcarea bdquoSolidarnostirdquo icircn Polonia regimul de la Bucureşti a intrat icircntr-o panică totală pentru că au considerat că ceea ce se icircntacircmplă icircn Polonia se poa-te icircntacircmpla şi icircn Romacircnia Am trăit icircn Romacircnia icircntre rsquo82 şi rsquo84 dar icircn-tre rsquo84 şi rsquo89 nu am mai vizitat Romacircnia pentru că nu mai aveam nicio plăcere Icircn plus făceam probleme şi prietenilor care puteau fi icircntrebaţi bdquoDe ce te-ai văzut cu ăla ce-aţi discutat şi de ce a venit icircn Romacircniardquo

ndash Aţi scris şi o carte Suspect Dosarul meu de la Securitate despre felul cum funcţiona securitatea pe atunci

JWB ndash Da Sigur că da Eu nu am suferit deloc de pe urma securităţii Vreau să subliniez acest lucru Eu nu am fost disident Ar fi o jignire adusă persoanelor care chiar au suferit din cauza comunismului Dar fiind un străin care mai vorbea şi romacircneşte am intrat icircn vizorul secu-rităţii Pacircnă prin 2000 numai cetăţenii romacircni sau foşti cetăţeni romacircni au avut acces la dosarul lor personal de la securitate dar icircn contextul apropierii Romacircniei de Uniunea Europeană şi de NATO s-a modificat legea şi atunci din anul 2008 dacă nu mă icircnşel am avut şi eu acces la dosarul meu L-am cerut l-am obţinut şi imediat mi-am dat seama că am de scris o carte

ndash Şi aţi şi scris-o Dar ca să revenim la literatură care credeţi că a fost efectul securităţii asupra scriitorilor asupra literaturii

JWB ndash Efectul a generat icircn primul racircnd autocenzura

ndash Autocenzura

JWB ndash Precis Cenzura n-a mai existat icircn Romacircnia de la mijlocul ani-lor rsquo70 deşi ştiam foarte bine că acest fenomen nu a dispărut Şi pentru a nu purta discuţii cu cenzura cu securitatea sau cu fostul Consiliu al culturii evitai să abordezi anumite subiecte Această literatură cu me-saje printre racircnduri cred că rezistă foarte greu icircn momentul de faţă cacircnd se poate scrie despre orice

ndash Dumneavoastră aţi tradus o astfel de literatură

JWB ndash Mai puţin mai puţin Am tradus din Sorin Titel de pildă dar nu era un scriitor absolut apolitic Era şi problema tematicii Augustin Buzura foarte la modă pe vremuri n-ar fi mers icircn Olanda Nu ar fi fost icircnţeles Este o lume total necunoscută Să nu uităm că publicul olan-dez nu prea cunoaşte realităţile ţărilor din Est Cacircnd noi am anunţat

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 77

că mergem la Chişinău de exemplu au fost foarte puţini olandezi care au identificat de fapt icircn ce ţară mergem Foarte puţină lume ştie că Chişinăul e o capitală europeană

ndash Stimate domnule Bos vă rog să-mi spuneţi dumneavoastră icircn calitate de traducător ţineţi cont de cititorul căruia vă adresaţi Traduceţi pentru olandezi

JWB ndash Da

ndash Alegeţi literatură romacircnă scriitori opere care să fie pe gustul olandezilor

JWB ndash Nu neapărat Icircn primul racircnd aleg scriitori ca să fie pe gustul meu Dar trebuie să nu uit că există o piaţă literară Nu pot veni cu propuneri care nu au nicio şansă comercială pentru că-mi pierd tim-pul Ca să icircnaintez o propunere la editură trebuie să traduc nişte frag-mente cacircteva capitole să fac o prezentare cacirct se poate de amplă Şi nu are rost să vin cu o literatură care nu va avea trecere Colegul meu Jan Mysjkin este mai curajos şi uneori are şi succes cum s-a icircntacircmplat de pildă cu traducerea din Max Blecher El a reuşit să-l editeze pe Max Blecher Dar cu clasicii merge foarte greu Interesul dacă există este pentru literatura contemporană Mă contrazic icircntr-un fel pentru că am editat un volum de I Creangă dar l-am scos la editura noastră care este foarte mică icircntr-un tiraj foarte mic Am obţinut şi o modestă fi-nanţare ca să acoperim cheltuielile cele mai importante

ndash Şi se vinde Creangă

JWB ndash Volumul a apărut de curacircnd Nu a intrat icircn lista bestselleruri-lor dar vom avea două prezentări Una la Anvers icircn data de 11 iunie şi alta la Ambasada Romacircnă din Haga la 21 iunie Atunci vom prezenta atacirct volumul Creangă cacirct şi un număr romacircnesc al unei reviste bel-giene flamande icircn care vor apărea şi doi scriitori moldoveni anume Iulian Ciocan şi Nicolae Spătaru pe care i-am cunoscut anul trecut la FILIT şi ale căror lucrări le-am citit cu foarte mare plăcere

ndash Aţi tradus deci proză şi poezie

JWB ndash Da

ndash Apropo de proză şi poezie Icircn Olanda se citeşte mai mult proză sau mai multă poezie

78 R O M Acirc N ĂJWB ndash Mult mai multă proză Nu se compară Poezia apare icircn tiraje foarte mici şi e tradusă foarte puţin Există Festivalul de poezie la care mai vin poeţi şi atunci ar fi o ocazie să se mai scoată un volum dar e un public foarte restracircns Să nu uităm că peste 70 la sută dintre cărțile traduse icircn Olanda sunt din limba engleză Pentru celelalte limbi este o nişă destul de neicircnsemnată Deşi sunt tot felul de programe care icircn-cearcă să promoveze literatura scrisă icircn alte limbi predomină totuşi literatura neerlandofonă olandeză şi flamandă urmată fiind de tradu-ceri din limba engleză mai ales din literatura americană

ndash Pentru că am atins problema limbii engleze e cazul să precizez că doamna Cornelia Golna scrie icircn această limbă Vă rog stimată doamnă să vorbiți despre romanul Cetatea Patimilor pe care l-ați publicat icircn 2004 Cum ați ajuns să scrieți proză

CG ndash Am crescut icircn America cu părinți care vorbeau romacircneşte Tatăl meu a cumpărat o fermă şi eu am crescut la țară unde eram doar noi Limba romacircnă se vorbea numai icircn familie

ndash Mama dumneavoastră era originară din Romacircnia din Medgidia Dobrogea Ea era romacircncă iar tatăl dumneavoastră aromacircn din Grecia

CG ndash Tata a plecat din Grecia cacircnd avea vreo 20 de ani cu puțini bani Istoria familiei este complicată Era perioada cacircnd veneau mulți oameni icircn Romacircnia să-şi găsească un rost Din Grecia inclusiv Asta se icircntacircmpla la icircnceputul anilor rsquo30 Şi tata a venit icircn Romacircnia şi a reuşit să-şi găsească un rost A icircnvățat limba romacircnă foarte uşor fiind aro-macircn Părinții mei s-au cunoscut şi s-au căsătorit icircn Romacircnia

ndash Şi după că v-ați născut dumneavoastră icircn anii rsquo50 părinții au emigrat

CG ndash Cacircnd au venit la putere comuniştii şi au avut loc naționalizările tata era om de afaceri A icircncercat să lucreze sub comunişti şi un timp a reuşit dar ulterior a fost dat afară din serviciu şi a considerat că nu mai are rost să stea icircn Romacircnia Deşi se considera romacircn tata nu şi-a făcut niciodată cetățenie Mai avea un paşaport grec vechi şi un act icircn care era scris că făcuse armata icircn Grecia Cu cele două documente a putut să plece peste hotare Pe atunci foarte puţini emigrau

ndash Aşa ați ajuns dumneavoastră icircn Statele Unite unde ați făcut şcoala primară studiile universitare iar peste un timp ați revenit icircn Europa

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 79

CG ndash Da fiindcă vroiam să ştiu ce icircnseamnă să fii romacircn pentru că părinții mei vorbeau mereu cum a fost şi ce a fost icircn trecut mie icircnsă mi se părea că era ceva misterios Eu vorbeam englezeşte ei romacircneşte vorbeam icircn casă două limbi şi la un moment dat nu ştiu ce mi-a venit şi am spus că vreau să văd Romacircnia Am trecut prin nişte peripeții icircn Franța icircn Spania şi pacircnă la urmă am ajuns icircn Romacircnia

ndash Şi aici l-ați cunoscut pe actualul dumneavoastră soţ pe domnul Jan Willem Bos Aţi icircnceput a scrie fiind influenţată de soțul dum-neavoastră

CG ndash Icircntotdeauna am vrut să scriu dar după ce am venit icircn Romacircnia icircn Europa mi s-a deschis orizontul şi am considerat că am acum pute-rea să icircndrăznesc să scriu ceva

ndash Icircn ce măsură cartea dumneavoastră Cetatea Patimilor reflectă destinul familiei

CG ndash Am pornit de la anul 1908 fără să cunosc prea multe despre cele icircntacircmplate icircn perioada respectivă Ştiam numai că bunicul meu din Grecia a fost asasinat icircn războaiele purtate de Imperiul Otoman Aşa a icircnceput cartea dar mi-am dat seama că am nevoie de multă in-formaţie Am tot citit şi m-am documentat icircndelung Scriam cacircte puțin şi aşa am icircnaintat icircncetul cu icircncetul Mi-a luat vreo zece ani să scriu cartea asta dar cred că am izbutit să-mi fac cel puțin o imagine a tim-pului şi a locului Cred că o mare parte din atmosfera romanului despre Constantinopol este similară celei din Bucureşti Este atmosfera bal-canică pe care am cunoscut-o pentru prima dată icircn 1978 Atunci am venit la Bucureşti şi tot atunci l-am cunoscut pe soţul meu Romacircnia era comunistă dar mai exista şi o Romacircnie conservată o Romacircnie mai veche Oamenii şi manierele lor aveau un farmec deosebit

ndash Descrieți vă rog cum era lumea atunci icircn comparație cu cea de astăzi

CG ndash Cel puțin la Bucureşti căci eu ştiu mai multe despre Bucureşti lumea s-a modernizat Acum sunt foarte degajați şi limba vorbită s-a schimbat mult Atunci cu ani icircn urmă icircn Romacircnia mai erau domni şi doamne Icircn plin regim comunist Scoteau pălăria cacircnd se salutau Aveau un fel de a vorbi foarte politicos Mie mi s-a părut ceva foarte frumos ceea ce am cunoscut atunci şi asta m-a impresionat Am vizitat anumite case care mai erau aşa cum fuseseră cacircndva şi mi-am făcut o

80 R O M Acirc N Ăimagine despre ceea ce icircnseamnă lumea balcanică Nu ştiu dacă a fost aşa la Constantinopol dar icircmi icircnchipuiam că a existat şi acolo aşa ceva şi asta m-a inspirat

ndash Deci aflarea dumneavoastră la Bucureşti a fost importantă pen-tru scrierea acestui roman pentru crearea atmosferei

CG ndash Sigur altfel n-aş fi putut să-l scriu Aici există un substrat as-cuns Dacă pot să adaug Un an icircn 1977 m-am aflat şi icircn Spania la Barcelona icircnainte de a veni la Bucureşti Spania era icircntr-o perioadă de tranziție de curacircnd murise Franco Şi acolo mai exista o lume veche care acum nu mai este nici acolo Am luat cacircte ceva dintr-o parte şi din alta şi bdquoam creatrdquo un Constantinopol care m-a surprins să constat a fost credibil şi icircn Grecia şi icircn Turcia pentru că această carte a fost tra-dusă şi icircn greceşte şi icircn turceşte

ndash Cum a fost receptat volumul icircn Grecia icircn Turcia

CG ndash Icircn Grecia a fost un bestseller s-a aflat pe lista celor mai citite cărţi timp de trei luni A ieşit de sub tipar icircn decembrie 2006 şi pacircnă icircn aprilie a fost bestseller Icircn Turcia a fost căutată mai puțin dar oamenii care au citit-o consideră că face parte dintr-o istorie a lor ce nu le mai este cunoscută

ndash Aţi comunicat cu publicul din Grecia după apariţia cărţii

CG ndash Puţin de tot Cu nişte prieteni nişte cunoscuţi doar atacirct Bine greaca mea nu este destul de bună pentru a avea discuţii mai complicate

ndash Dar ce credeţi icircn general despre romanul istoric La ora actuală romanul istoric este o specie un gen de literatură care se mai ci-teşte

CG ndash Eu cred că se mai citeşte Icircn Anglia a apărut un roman masiv icircn trei volume care este foarte documentat din cacircte am icircnţeles Asta am icircncercat şi eu să fac să scriu o carte icircn care personajele să fie implicate icircn tot ce se icircntacircmplă icircn perioada respectivă

ndash Aţi creat atmosfera contextul şi aţi raportat personajele la atmo-sfera creată le-aţi corelat cu evenimentele din epoca respectivă

CG ndash Cartea este de fapt despre revoluţia junilor turci Este o perioa-dă de schimbare şi asta am icircncercat să surprind să văd cum se transfor-mă lumea icircntr-o astfel de situaţie

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 81

ndash Dar ca scriitoare credeţi că are vreo importanţă locul unde se află un autor atunci cacircnd plăzmuieşte o carte

CG ndash Pentru mine este importantă liniştea Ceea ce n-am avut cacircnd am scris cartea aceasta Eram acasă fetiţa noastră era mică şi ea trebu-ia crescută iar eu nu sunt o persoana care poate să scrie 10 minute si după aceea să se ocupe de altceva Icircmi trebuie timp

ndash Inspiraţia atunci cacircnd vine aveţi nevoie s-o ţineţi mai mult timp icircn preajma dumneavoastră

CC ndash Nu merge altfel lucrul

ndash Aceasta este condiţia dumneavoastră de scriitor Cititorul ame-rican cunoaşte cartea

CG ndash Nu mulţi dar o cunosc Romanul a fost receptat bine Eu cred că subiectul pentru cititorii americani este ceva exotic şi ei nu prea ştiu despre ce e vorba Şi fiindcă este un roman voluminos unii se uită la el şi spun că e cam mare e cam greu de citit

ndash Suntem icircn secolul vitezei Iar cartea dumneavoastră care are 430 de pagini poate fi icircntr-adevăr o provocare pentru răbdarea cititorului de astăzi Icircnsă apariţia acestui volum este icircntr-adevăr o izbacircndă a dumneavoastră Mai lucraţi şi la altceva

CG ndash Da Acum după ce am terminat acest volum am icircndrăznit să mă gacircndesc să scriu o carte despre familia mea despre bunicul meu care după cum am mai spus a fost implicat icircn războaiele ce au avut loc icircntre 1904-1908 icircntre greci bulgari şi sacircrbi toţi cei care vroiau să ia Macedonia de la otomani Şi bunicul meu care s-a implicat icircn eve-nimente a fost asasinat icircn 1908 Este o poveste foarte complicată Am icircnceput a scrie şi am găsit destule repere pentru a-mi continua lucrul la roman fiind icircndemnată şi de soţ să abordez subiectul

ndash Aţi găsit cheia

CG ndash Cred că da Am destulă informaţie dar nu pot să scriu o biogra-fie Jan Willem mi-a spus că ar fi bine să scriu biografia bunicului meu Icircnsă sunt prea multe lucruri pe care nu le ştiu şi n-o să le pot afla nicio-dată Am făcut iarăşi o cercetare destul de aprofundată şi am constatat ce se icircntacircmpla icircn jurul lui Pot să-mi icircnchipui ca romancier cum a fost ce a fost cum s-a gacircndit şi ce s-a icircntacircmplat atunci

82 R O M Acirc N Ăndash Romanul este aşadar cu tentă istorică

CG ndash Da sigur

ndash Un roman istoric conceput aşa poate totuşi să reconstituie niş-te evenimente pe care nu le-am cunoscut aievea Pentru că istoria se ştie nu icircntotdeauna a fost scrisă din cel mai obiectiv punct de vedere Rolul unui scriitor icircn acest context este foarte mare şi el are misiunea de a recupera de a reda aspecte ale istoriei ce au fost neglijate E o zonă foarte complicată

CG ndash Este foarte greu dar este şi fascinant să-ţi icircnchipui cum viaţa unui om s-a constituit şi s-a derulat icircntr-un anumit context

ndash şi cum a fost viaţa omului icircntr-o anumită ţară icircntr-un anumit loc icircntr-o anumită perioadă

CG ndash Da asta este Şi aceasta icircncerc să fac eu

ndash Revin la dumneavoastră stimate domnule Jan Willem Bos La ce lucraţi icircn prezent ce traduceţi

JWB ndash Am ambiţia să traduc şi să public Craii de Curtea-Veche a lui Mateiu Caragiale Am tradus primul capitol mai demult Ne vom icircn-toarce peste cacircteva zile la Bucureşti şi atunci sper să găsesc timp pentru ca să mai adaug un capitol O editură din Olanda icircmi propune să mă ocup de cartea lui Varujan Vosganian care a fost deja tradusă icircn diferite limbi şi e bine primită

ndash La ce carte vă referiţi

JWB ndash La Cartea şoaptelor Autorul zice că este un roman dar este de fapt o istorie a familiei lui El afirmă că este un roman pentru că dialogurile sunt inventate foarte multe situaţii sunt recreate Şi zice că nu poate fi o carte de amintiri Este sigur şi o carte de amintiri Eu cred că această carte merită să fie citită şi răspacircndită E o carte foarte pito-rească icircn primul racircnd dar este şi foarte relevantă pentru că include un capitol important despre genocidul armean La anul se vor face 100 de ani de la tragicul eveniment Consider că editura va accepta volumul Dacă nu voi merge icircn altă parte Icircn proiectele mele de lucru figurează şi Dan Lungu

ndash Icircl traduceţi pe Dan Lungu Ştiu că icircntr-un timp aţi lucrat la Sunt o babă comunistă

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 83

JWB ndash Da am tradus cacircteva nuvele ale lui Dan Lungu şi am tradus o bună parte din Sunt o babă comunistă dar icircncă nu am găsit o editură interesată să difuzeze lucrările lui Dan Lungu

ndash Dar cum vi se pare stilul acestui scriitor care este foarte apreciat Personal am cunoscut numele lui Dan Lungu fiind icircntr-o librărie din centrul Genevei Cacircnd merg la fiica mea icircmi place să vizitez li-brăriile Eram foarte curioasă să aflu ce traduceri citesc vorbitorii de limbă franceză din Elveţia Icircntre alte volume expuse icircn librărie mi-au reţinut atenţia cărţile lui Dan Lungu cel care ulterior a fost chiar iniţiatorul şi organizatorul FILIT-ului din toamna trecută A fost un festival de referinţă icircn contextul anului literar 2013

JWB ndash A fost un festival foarte reuşit şi foarte important mai ales din cauza publicului Vreau să subliniez că am rămas absolut şocat văzacircnd cacirct de mult s-au implicat tinerii la acest festival A fost o mare reuşită Au participat şi studenţi şi liceeni Ştiu acest lucru deoarece am mers la o discuţie susţinută de Gabriela Adameşteanu şi Jan Koneffke un scriitor german căsătorit cu o romacircncă şi care o rupe binişor pe romacirc-neşte Am intrat icircntr-o sală de cinema unde avea loc această discuţie şi vă rog să mă credeţi că am stat o oră icircn picioare urmărind dialogul Nu vreau să mă placircng că nu au fost politicoşi studenţii dar pur şi sim-plu multă vreme nu au plecat din sală M-a impresionat că tinerii timp de o oră şi ceva au urmărit atent discuţia A fost minunat

ndash Foarte curios Aici probabil este vorba şi de interesul cititorului romacircn pentru literatură inclusiv pentru cea din alte ţări interesul pentru autorii care vin din altă parte

JWB ndash Da dar nu au fost mulţi autori străini Au fost foarte mulţi scriitori romacircni şi studenţii icircn primul şi icircn primul racircnd au venit să se icircntacirclnească cu autorii romacircni pe care-i cunoşteau numai din lectură

ndash A fost un eveniment şi icircn sensul că mai mulţi scriitori notorii din Romacircnia şi din alte ţări au sosit la Iaşi Inclusiv participarea dumneavoastră ca traducători care promovaţi literatura romacircnă cultura romacircnă şi pe de altă parte aduceţi şi de acasă de la dum-neavoastră gacircndurile atmosfera prielnică literaturii Este foarte important schimbul acesta de opinii inclusiv la Chişinău

JWB ndash Pentru noi este o mare bucurie căci aveam o veche ambiţie de a veni la Chişinău Aveam icircntotdeauna atacirct de multe de făcut icircn Bucu-

84 R O M Acirc N Ăreşti icircncacirct nu mai ajungeam la Chişinău Anul acesta icircnsă am profitat de invitaţia la Festivalul bdquoPrimăvara europeană a poeţilorrdquo şi nu regre-tăm Sperăm să revenim la Chişinău

ndash Mă bucur foarte mult că am avut prilejul să discut cu dumnea-voastră stimate domnule Jan Willem Bos şi stimată doamnă Cor-nelia Golna Vă mulțumesc pentru acest dialog şi sper să ne reicircn-tacirclnim la Chişinău

Jan Willem Bos traducător translator scriitor lexicograf şi ziarist A studiat limba şi literatura romacircnă la Universitatea din Amsterdam şi Literatura Comparată la Univer-sitatea din Illinois (SUA) Icircntre anii 1982 şi 1984 a fost lector de neerlandeză la Uni-versitatea din Bucureşti A tradus aproximativ 25 de volume (proză poezie teatru) din romacircnă şi peste 10 cărţi din engleză Icircn 2008 publică la Editura Atlas antologia Moderne Roemeense verhalen (Nuvele moderne romacircneşti) Mai semnează traducerile Jeugd zonder jeugd ndash nuvela Tinereţea fără de tinereţe a lui Mircea Eliade (2009 Editura Meulenhoff) Trilogia lui Mircea Cărtărescu Orbitor volumul I ndash De Wetenden (2010 Editura De Bezi-ge Bij) volumul II ndash De trofee (2012) amacircndouă nominalizate pentru Premiul European pentru Literatură Icircn anul 2014 va apărea volumul III A publicat zeci de articole şi cacircteva cărţi despre Romacircnia Icircn 2011 a apărut la Editura Atlas Mijn Roemenieuml (Romacircnia mea icircn colecţia bdquoDeclaraţii literare de dragosterdquo) Icircn 2009 a publicat volumul bdquoVerdachtrdquo Mijn Securitatedossier tradus icircn 2013 din limba neerlandeză icircn romacircnă de Alexa Stoicescu bdquoSuspectrdquo Dosarul meu de la Securitate (Editura Trei) A publicat un Dicţionar juridic şi economic neerlandez-romacircn şi romacircn-neerlandez (2012) este coautorul Marelui dicţionar neerlandez-romacircn (ediţia 1-a 2008 ediţia a 2-a 2014) şi autorul Marelui dicţionar ro-macircn-neerlandez (2010)

Cornelia Golna scriitoare S-a născut icircn Bucureşti şi provine dintr-o familie mixtă care icircn anii rsquo50 ai secolului al XX-lea s-a stabilit in Statele Unite ale Americii tatăl fiind aromacircn din Grecia şi mama romacircncă din Dobrogea Icircn anii rsquo70 ai secolului trecut vii-toarea scriitoare s-a hotăracirct să-si caute originile venind icircn Romacircnia Inspirată de lumea Balcanilor din care proveneau părinţii ei Cornelia Golna s-a hotăracirct să scrie povestea fascinantă a predecesorilor săi care a devenit şi tema principală a romanului istoric City of Manrsquos Desire A Novel of Constantinople (Cetatea patimilor Un roman al Constantinopo-lului) Apărut icircn 2004 volumul a fost tradus icircn greacă (trei luni romanul a fost pe lista de bestseller-uri icircn Grecia) şi icircn turcă Icircn momentul de faţă scriitoarea locuieşte icircn Olanda icircmpreună cu soţul sau traducătorul Jan Willem Bos şi lucrează la un nou roman

p o e s i s 85

Nicolae Grigore MĂRĂŞANU

Arderea lui A

Cu glonţul la tacircmplă domnul icircnvăţător aprinde rugul

Cu flacără icircnaltă cu dogoare pacircnă la cer ard cărţile icircn curtea şcolii sub invazie

Cărţile interzisecărţile osacircndite la ardere pe rug

Flacăra pătrunde anevoie prin file de parcă le-ar citi de parcă icirci e greu focului să le ardă să mistuie cărţile condamnate la moarte

Neputacircnd icircndura vocala A se-aruncă icircn flăcări

Urmacircnd pilda vocalei A vocalele E I O U Ă se-aruncă icircn flăcări

Literă după literăalfabetul se-aruncă icircn flăcări

Şi e o luminăe o lumină icircn noaptea icircn care ard cărţile condamnate la moartede zici că ard candele icircn tot UniversulHipnotizat de marea lumină

NGM ndash poet eseist Brăila Semnează volumele

Marţea canonului (2001) Sufletul cacircntă despre sine (2002) Imparele (2007)

Maşinăriile mişcării (2012) Prezent icircn antologii Poezia

sa e tradusă icircn engleză macedoneană indiană

maghiară bulgară sacircrbă Deţinător a numeroase şi diverse premii pentru

poezie dar şi al Premiului Internaţional bdquoSteaua de pe cer oferit de Enciclopedia

WHOS WHO şi Registrul Internaţional al Stelelor

Elveţia 2007 steaua Hercules se redenumeşte

cu numele poetului Icircn 2012 i se decernează Premiul

bdquoGrigore Vieru al Uniunii Scriitorilor din Republica

Moldova

86 R O M Acirc N Ădau să m-arunc icircn rugul cărţilor

Nuzice domnul icircnvăţător

Cineva trebuie să trăiască să aibă cine ce povesti

Zaarie despre scrisul cu sacircnge pe ziduriMi-am tăiat degetul drepteişi am scris cu sacircnge pe ziduri ndashmerindă inimii este iubirea de patrie

Ei au icircnceput să racircdă de minede patriotismul meu naivvetustdeclarativ ndash spuneau

Am scris mai departe cu sacircnge pe ziduri ndashdulce Romacircnie te iubescoricacirct de jefuită ai fide renegată ai fide hulită ai fi

Au zis că sunt vorbe la icircndemacircnăcă nu sunt versuride parcă eu am spus că sunt versurişi să batjocorească mai multau icircnmuiat degetele icircn sacircngele meusă se contamineze ndash spuneauşi icircn deracircdere au scris cu sacircngele meu pe ziduri ndashte iubim patrie mumă

Dar sacircngele icircn care icircnmuiau degetele nu se lipea de zidurişi băutori de sacircnge mi-au băut sacircngele

p o e s i s 87

să se contamineze ndash spuneau şi au scris cu sacircngele meu pe ziduriicircn deracircdere au scris cu sacircngele meu pe zidurite iubim maică Romacircnie

Dar sacircngele icircn care se icircmbăiau şi scriau tot nu se lipea de zidurişi-atunci au tăiat degetul dreptei lorşi au scris cu sacircngele lor pe ziduri

Şi au scris

Şi placircngacircnd au adormit

Cămaşă fără de cusătură

Văpaie Văpaieţine cărarea luminatăpacircnă ajung la izbacircnda din deal

Acolo parcele ţes cămaşă fără de cusăturăşi e sortit s-o-mbrac pe lumină

Haide mai la trap sufletecă nu eşti slăbănogul din Capernaum

Trebuia să ştii pacircnă acumcă icircntruparea verbului este icircntemeiere

Hazaica niet

Fugim cu mai nimic peste oaseo cum mai fugim din nord icircn sud că vin din vest şi ne subjugă in integrum

88 R O M Acirc N ĂMai cu temere fugim de cei din est că siluiesc fecioarele

Cei din vest cu fraze dulci le-ademenesc ndash Du bist meine kleine Pupeşi hop cu macircna pe turturicăla tuleie Cei din est le numesc hazaice

Intră noaptea peste noi unde dormim trei icircntr-un pat ndash ivan ion eu nueu nu dorm mă prefac trag cu ochiul la ei icircn tunici kaki cu chipiuri soioase spre ceafa cu păr netuns

O privire icircn jur la lumina pitică a lămpii şi zice spre limbăndash hazaica nietndash niet icircngaimă limba tacirclmace

Icircn timp ce ale mele surioare icircn inima bălţii pe plauri icircn derivă se-ascund

ndash Hazaica niet stăruie ecoul calmacircculuindash Niet repetă limba

Ci brusc ne-au icircmpuşcat lampaşi s-au dus _______glosă tu eşti mica mea păpuşă

Fisura

Pe verticală e fisurăscurgere de invincibile

p o e s i s 89

Invazie valul viitura surpă icircncercuireadigul sfera cercul nu sunt strategii inviolabile

grifonul nu mai ţine icircn lege principiul comunicantelordă peste limite

Ciocănitori sparg zidurile dintre lumiicircn bătracircnul arbore e o fisurăalertaţi carii icircn cercuri concentrice dau alarma

Goioprim zăporul cu pieptul

Cei luaţi de viiturăvor lăstări la primăvară de sub aluviuni

Lecţie de supravieţuire icircn cerc

De pe calul alb strigă Icircncolonarea

Ne icircncolonăm pentru numărătoare să vadă că suntemtoţi ndash icircn cerclipiţi unul de altul siamezi durăm verticală zidului icircncercuitor

Culcatstrigă de pe cal cu fruntea la pămacircnt atingem

90 R O M Acirc N Ăpunctul de intersecţie al insidioaselor raze peste trece călare ne treierăpeste coloana cerculuisă vadă cacirct rezistă cacirct poate-nduracacirct e cercul de viu

După zece ture pe vertebrală călare strigă Drepţi

Cei ce nu se ridică ard deodată cu urmelesă nu rămacircnă copite icircn cerc

Acum pot scrie poemul cu alfabetul sacircngelui

Piatră icircn apă adacircncă a căzut icircn mine cuvacircntulicircn concentrice mă desfacsă-mi descătuşez iubirea

Băţul cu verigă mă-nsacircngerează şi-ncercuirea mută marginea mai spre cacircmpie

Unde să evadez să te pot cuprinde

Icircn concentrice mă divid să-ţi ating malurile

Cel icircn giulgie roşie icircn creştet mă loveşte şi cu ţeasta spartă mă trimite la oaste să veghez Lagărulconcentricii ghimpi ai Golgotei

Cale altă nu amdecacirct să-mi scriu poemul cu alfabetul sacircngelui

p o e s i s 91

Că tandră icircmpovărată mi-e inima de prinosul iubirii

Cercul lui SaulIeri am vrut din nou să evadezdin quadratura cercului

Nemasoluţie de salvare Lagărepeste lagăre din icircnceput totul suficient sieşi şi rotundicircn memoria icircncercuitoare

Matrioşka matrioşkaicircn memoria icircncercuitoareuna din alta pentru fiecare apostol icircn kakisă oficieze icircn spaţiul osacircndei proprii

Din utopie plonjez icircn interdicţie ndash zodiacele icircnchid pe vecie extincţia cosmicămărul se rostogoleşte invazia se multiplică

Să mă salvez caut cercul lui Saul ndash de cacircnd e orb e icircngăduitor

Icircmi cere să mă convertesc icircn icircngerul Domnului Nathanael dar nue maaare riscul

Stau icircn pielea mea Rezist

Am tărie poemul să-mi cacircnt

92 R O M Acirc N Ă

Cristinel MUNTEANULa originea ideii de laquocolaj discursivraquo Platon ndash Phaidros

0 Scopul acestui articol este acela de a contri-bui la cele spuse pacircnă acum (inclusiv de către autorul prezentului studiu1) referitor la pro-blema tehnicii colajului discursiv prin sem-nalarea şi comentarea celei mai vechi atestări a procedeului icircn cauză Mai mult decacirct atacirct plecacircnd de la o idee aparţinacircndu-i lui Eugeniu Coşeriu vom icircncerca să arătăm că pe aceas-tă linie poate fi constatată o anumită tradiţie (milenară) a citării enunţurilor celebre şi icircn plus o consecvenţă icircn denumirea respectivei tehnici fiindcă termenii utilizaţi se icircnrudesc etimologic

1 Una dintre distincţiile esenţiale pe care Eu-geniu Coşeriu le face pentru a delimita lim-ba funcţională (adică acea langue unitară şi omogenă a lui Ferdinand de Saussure) este ndash icircn plan sincronic ndash deosebirea dintre tehnica liberă a vorbirii şi discursul repetat2 Tehnica liberă a vorbirii (sau a discursului) cuprinde bdquoelementele constitutive ale limbii şi regulile laquoactualeraquo cu privire la modificarea şi combi-narea lor adică laquocuvinteleraquo instrumentele şi procedeele lexicale şi gramaticalerdquo icircn vreme ce discursul repetat constă icircn bdquotot ceea ce icircn vorbirea unei comunităţi se repetă icircntr-o for-mă mai mult sau mai puţin identică sub formă de discurs deja făcut sau combinare mai mult sau mai puţin fixă ca fragment lung sau scurt

CrM ndash dr icircn filologie (magna cum laude) al Universităţii

bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi şi lector la Universitatea bdquoC Bracircncoveanurdquo din Piteşti Domenii principale de interes filozofia limbajului

teoria limbii semantica frazeologia lingvistica

textului ştiinţa comunicării discursul publicistic A publicat

Sinonimia frazeologică icircn limba romacircnă din perspectiva

lingvisticii integrale (2007) Lingvistica integrală coşeriană

Teorie aplicaţii şi interviuri (2012) Frazeologie romacircnească

Formare şi funcţionare (2013) Discursul repetat icircntre alteritate şi creativitate (2008 ca editor) Tobias Peucer De relationibus

novellis Despre relatările jurnalistice [Leipzig 1690]

(2008 ca editor) şi B-P Hasdeu Studii de ştiinţa limbii (2013

ca editor) este de asemenea autorul a peste o sută de

articole şi comunicări

c o ş e r i a n a 93

a laquoceea ce s-a spus dejaraquordquo3 Prin urmare prin discurs repetat trebuie să se icircnţeleagă o frazeologie icircn sens larg cuprinzacircnd atacirct expresii şi locuţi-uni cacirct şi proverbe wellerisme citate şi formule celebre şamd

2 Desigur a distinge nu icircnseamnă lsquoa separarsquo noţiunile concepte-le se disting iar obiectele se separă Actele de comunicare verbală se realizează prin combinarea ndash icircn diverse proporţii ndash a tehnicii libere a vorbirii cu discursul repetat ceea ce face ca rezultatul să arate frecvent (după cum apreciază Coşeriu) asemenea unui colaj bdquoun discurs con-cret poate fi analog adeseori unui tablou realizat icircn parte ca [un] colaj icircn tablou pe lacircngă porţiuni executate cu tehnica pictorului care pictea-ză pot exista deopotrivă fragmente luate din alte tablouri pictate de către alţi pictorirdquo [subln ndash CM]4 Se pare că analogia aceasta discurs concret ndash tablou-colaj este una dintre preferatele lui Coşeriu deoarece o descoperim şi icircn alte locuri icircn prelegeri cursuri studii5 ţinutere-dactate icircn diferite limbi Ideea este uşor de transmis şi graţie faptului că termenul colaj este practic universal de pildă icircn limbile italiană spaniolă engleză şi germană (şi probabil icircn multe altele) se scrie la fel ca icircn franceză collage

3 Alegerea lui Coşeriu era motivată şi de cunoştinţele temeinice lega-te de pictură icircn special şi de artă icircn general pe care le avea De altfel icircn Italia alături de doctoratul icircn litere pacircnă să icircmplinească 28 de ani icircşi luase şi un doctorat icircn filozofie tratacircnd o problemă de estetică Se explică astfel de ce icircn creaţia sa ştiinţifică (adică icircn lucrările de lingvis-tică) savantul de origine romacircnă apelează uneori la analogii luate din domeniul culturii (icircn special din pictură6 dar şi din muzică sculptură etc) pentru a pune icircn evidenţă anumite concepte sau distincţii funda-mentale referitoare la limbaj

Se ştie că numeroşi oameni de ştiinţă mai ales cei care au icircmbinat cer-cetarea cu activitatea didactică au icircntrebuinţat metafore (adesea reve-latorii) şi comparaţii icircn discursul lor deci analogii (icircn sens larg) tocmai din dorinţa de a se face mai bine icircnţeleşi Rămacircnacircnd icircn sfera lingvisticii icirci putem menţiona ca fiind unii dintre cei mai metaforici cercetători profesori pe Ferdinand de Saussure (ale cărui zeci de analogii din Cursul de lingvistică generală au făcut carieră intracircnd icircn conştiinţa lingviştilor de mai tacircrziu) şi pe Sextil Puşcariu (cu trimitere icircndeosebi la excepţionala sa carte Limba romacircnă Privire generală)7 Icircn cazul lui Coşeriu ndash un genial

94 R O M Acirc N Ălingvist şi un mare profesor totodată ndash se observă că modul icircn care icircşi se-lectează analogiile corespunde concepţiei generale pe care o are despre limbaj şi implicit despre locul pe care icircl ocupă lingvistica icircn clasificarea ştiinţelor Limbajul (afirmă Coşeriu urmacircndu-l pe Hegel) este o formă a culturii alături de alte forme culturale precum arta religia şi mitolo-gia ştiinţa şi filozofia dar icircn acelaşi timp este şi baza icircntregii culturi Icircn consecinţă lingvistica este o ştiinţă a culturii şi ca atare obiectul ei nu poate fi cercetat din perspectiva metodelor specifice ştiinţelor naturii cum s-a icircncercat icircn perioada dominată de pozitivism (şi cum se icircncearcă şi icircn prezent prin anexarea lingvisticii la biologie icircn contextul marcat de bdquoparadigma cognitivistărdquo) Deşi icircn ştiinţă de obicei (mai ales astăzi cacircnd cuvacircntul de ordine este interdisciplinaritate) analogiile pot proveni din foarte multe zone icircnregistracircndu-se bdquomigraţiirdquo de termeni şi de principii dinspre disciplinele naturii către cele umaniste sau invers totuşi E Co-şeriu dă impresia că respectă bdquoregulardquo ndash izvoracirctă dintr-o fermă convin-gere de ordin epistemologic ndash de a nu utiliza analogii din lumea naturii pentru aspectele ce ţin de limbaj limbă8 Acestea trebuie luate pe cacirct posibil din lumea culturii

4 Revenind la chestiunea colajului discursiv trebuie spus că ideeaanalogia aceasta au avut-oau produs-o şi alţii icircn perioada modernă bunăoară (ce-i drept din perspectivă literară ca intertextualitate) cu referire la modul icircn care unii scriitori obişnuiesc să (p)reia icircn propriile texte citate sau expresii străine Iată de exemplu cum este definit icircntr-un dicţionar englezesc de termeni literari procedeul denumit collage (aşa-dar un termen deja icircncetăţenit icircn teoria literară britanică) bdquoA term adopted from the vocabulary of painters to denote a work which con-tains a mixture of allusions references quotations [subln ndash CM] and foreign expressionsrdquo9 Cuvacircntul colaj pus icircn legătură cu folosirea cita-telor poate fi descoperit şi icircn exprimarea unor cercetători romacircni ce activează icircn acelaşi domeniu De pildă comentacircnd un fragment din jurnalul lui Marin Preda (bdquoSomnul este egal cu speranţa a zis cineva Icircn somn uiţi drama vieţii tale şi fiecare deşteptare este un icircnceput nou de viaţă o speranţă nouă Deosebirea icircntre rai şi iad nu poate fi decacirct aceasta icircn rai poţi dormi cacirct vrei icircn iad niciodatărdquo) cei care au icircngri-jit ediţia respectivă Eugen Simion şi Oana Soare au făcut următoarea notă la subsolul paginii bdquoColaj de citate [subln ndash CM] cu uşoare mo-dificări din Pe culmile disperării cap laquoRenunţarearaquo p 104-105rdquo10

c o ş e r i a n a 95

Icircn acest din urmă exemplu icircnclinăm să credem că termenul colaj are icircnsă o semnificaţie mai curacircnd bdquoprofanărdquo aceea de lsquoamestecrsquo Este şi ca-zul altor termeni pătrunşi icircn limbajul colocvial Cineva ar putea spune bunăoară melanj mozaic cocktail de citate Icircn acelaşi sens utilizează şi Umberto Eco sintagma colaj de citate bdquoicircn momentul redactării co-lajul de citate se face cu toate textele la icircndemacircnărdquo11

5 La E Coşeriu după cum am văzut termenul colaj se referă nu doar la rezultatul propriu-zis ci şi la tehnica procedeul citării ca atare Icircn plus lingvistul are icircn vedere atacirct citarea enunţurilor celebre icircn forma lor originară nealterată cacirct şi utilizarea acestora (motivată de context) icircntr-o formă mai mult sau mai puţin modificată (bdquoimitaţie parodicărdquo) bdquoDiscursul repetat poate fi un laquocitatraquo repetarea unor fragmente de texte ndash literare sau altele ndash cunoscute ca atare Astfel dacă spun questo matrimonio non srsquoha da fare sau nel mezzo del cammin di nostra vita sau en un lugar de la Mancha de cuyo nombre no quiero acordarme mă refer la texte anumite din Manzoni Dante şi Cervantes la care continuu să fac aluzie chiar variindu-le parţial spunacircnd de exemplu questa lezione non srsquoha da fare nel mezzo del cammin di questo libro sau en una calle de Madrid de cuyo nombre no quiero acordarme (icircn anumite cazuri alu-zia la text se configurează tocmai ca imitaţie parodică [aici subln ndash CM] a unei opere literare)rdquo12 Aşadar poate fi descoperită icircn spusele lui Coşeriu fie şi implicit o distincţie icircntre α) citarea ca atare (colajul) şi β) imitaţia parodică

6 Icircntr-o carte din anul 2006 Stelian Dumistrăcel s-a ocupat pe larg de problematica discursului repetat pornind de la principiile fixate de Coşeriu13 Printre altele lingvistul ieşean a oferit icircn urma analizei unui material faptic foarte bogat o confirmare a valabilităţii celor două tehnici colajul propriu-zis şi imitaţia parodică deosebind icircntre bdquoin-tertextualitatea de tip colaj aluzivă şi respectiv [cea] de transformare a enunţului prin diferite figuri de construcţierdquo14 Mai mult decacirct atacirct pentru cel de-al doilea tip de intertextualitate Stelian Dumistrăcel a stabilit prin raportare la clasici că modificările pe care le suferă aceste enunţuri aparţinacircnd discursului repetat pot fi grupate icircn [doar] cele patru bdquofiguri de construcţierdquo semnalate drept bdquosolecismerdquo de Quintili-an icircn Arta oratorică (I 5 39-41) detractio (suprimarea) adiectio (adă-ugarea) immutatio (substituirea) şi transmutatio (permutarea)

96 R O M Acirc N ĂIcircn aceeaşi carte printre termenii utilizaţi de St Dumistrăcel am re-marcat cuvacircntul-cheie laquocolajraquo ca de altfel şi sintagme ce icircl includ precum bdquointegrare de tip laquocolajraquordquo sau bdquotehnică laquode colajraquordquo ori bdquoutili-zare de tip laquocolajraquordquo (aceasta din urmă chiar icircn titlul cap 3 al părţii I Utilizarea de tip bdquocolajrdquo a EDR) sau bdquointertextualitate de tip colajrdquo sau bdquotehnică a laquocolajuluiraquordquo etc cu referire la modul icircn care EDR (= enun-ţurile aparţinacircnd discursului repetat) sunt inserate icircn texte Fiind o analogie este explicabil de ce termenul colaj este folosit icircn majoritatea cazurilor (atacirct la E Coşeriu cacirct şi la St Dumistrăcel) icircntre ghilimele aşa cum se icircntacircmplă de obicei cu termenii neasimilaţi icircncă de lingvis-tică sau icircntrebuinţaţi icircn accepţie figurată preluaţi fiind din alte dome-nii

7 Icircntr-un articol din anul 200815 am apreciat ca fiind binevenită utili-zarea acestui termen (colaj) de către Stelian Dumistrăcel şi insistenţa Domniei Sale de a-l impune avacircnd icircn vedere atacirct tehnica pe care o de-semnează termenul icircn cauză cacirct şi etimologia sa Iniţiativa specialistu-lui ieşean ni s-a părut lăudabilă de vreme ce se icircnscria ndash după cum am arătat in extenso cu acel prilej ndash icircntr-o anumită tradiţie (continuată cel puţin pacircnă icircn Evul Mediu) ale cărei origini pot fi aflate icircn Antichitate Este vorba despre tehnica introducerii citatului icircn text după (Pseudo)Hermogenes din Tarsus16 prin lipire (katagrave koacutellesin) sau prin parodiere (katagrave paroidiacutean) Aşadar se confirmă icircncă o dată zicala potrivit căreia marile spirite se icircntacirclnesc uneori

De exegeza icircntregii probleme aşa cum apare la (Pseudo)Hermogenes ne-am ocupat icircn studiul deja menţionat17 Aici ne limităm la a spune doar că icircn tratatul Peri methodou deinotētos icircn capitolul 30 (Pseudo)Hermogenes se referă la modalităţile prin care pot fi utilizate versurile (citatele) celebre icircntr-un nou discurs deosebind două procedee katagrave koacutellesin (κατὰ κόλλησιν) atunci cacircnd citatul este reprodus exact ca icircn original şi katagrave paroidiacutean (κατὰ παρῳδίαν) atunci cacircnd citatul este re-luat icircntr-o formă modificată (prin substituire adăugire etc)18 Dacă icircn cazul celui de-al doilea termen surpriza nu este foarte mare dată fiind icircncetăţenirea cuvacircntului parodie (mai ales icircn teoria literaturii) şi fiindcă vorbim icircn definitiv de evoluţia circulaţia aceluiaşi termen icircn schimb icircn cazul perechii koacutellesis ndash colaj (collage) uimirea este pro-vocată de icircntacirclnirea a două cuvinte ce vin din sfere şi epoci total dife-

c o ş e r i a n a 97

rite Icircntr-adevăr cei doi termeni au aceeaşi bază etimologică atacirct gr κόλλησις lsquolipirersquo cacirct şi fr collage provin icircn ultimă instanţă din verbul grecesc κολλάω lsquoa lipi a uni a inserarsquo (lt gr κόλλα lsquolipicirsquo) Icircn plus mai trebuie precizat că icircnsuşi (Pseudo)Hermogenes a dat o utilizare me-taforică lui koacutellesis transformacircndu-l icircntr-un termen tehnic19 specific retoricii acelor vremuri

8 Am făcut această lungă introducere tocmai pentru a pregăti terenul unei receptări adecvate a celor cacircteva racircnduri din dialogul Phaidros pe care le vom supune atenţiei cititorilor racircnduri ce atestă icircntacircietatea lui Platon (şi) icircn această privinţă

Icircn Phaidros ndash dialog scris fără icircndoială de Platon dar considerat ca ne-fiind reprezentativ pentru platonism ndash Socrate combate retorica bdquopre-cisărdquo neobişnuită a lui Lysias contrapunacircndu-i o retorică pasională bdquola un delir al sobrietăţii pe linie de exactitate Socrate răspunde cu un delir al abundenţei pe linie de adevărrdquo20

Cu puţin icircnainte de finalul acestui dialog Socrate reafirmă şi sublini-ază apăsat opoziţia dintre (1) retorica bdquoiubitorului de icircnţelepciunerdquo a autorului acelor cuvacircntări bdquocare dau icircnvăţătură şi sunt rostite pentru a instrui acelea care cu adevărat scriu icircn adacircncul sufletului despre ce este drept frumos şi bunrdquo fiind bdquosingurele deopotrivă certe icircmplinite şi vrednice de ostenealărdquo (278a) şi (2) oratoria celor precum Lysias (bdquodimpreună cu toţi autorii de discursurirdquo) Homer (bdquodimpreună cu toţi ce au compus poezii pentru cacircntat sau pentru recitatrdquo) şi Solon (bdquodimpreună cu toţi cei care au contribuit la elocinţa politică prin lu-crări numite de ei legirdquo) (278b)

Avem de-a face aici aşadar cu opoziţia dintre oralitate şi scriere sau ndash cu termenii lui Andrei Cornea ndash dintre bdquoprincipiul organicităţiirdquo şi bdquoprin-cipiul listeirdquo21 bdquoAm putea spune că există icircn Grecia o condiţie laquomete-căraquo a scrisului şi legii scrise şi nu este poate o icircntacircmplare faptul că icircn Phaidros tocmai laquologografulraquo şi metecul Lysias este opus laquooraluluiraquo şi cetăţeanului Socraterdquo22 Prin urmare icircntr-o parte se află filozoful (bdquoiubitorul de icircnţelepciunerdquo) iar icircn cealaltă parte se găseşte cel căru-ia bdquope drept cuvacircnt icirci vei zice poet autor de discursuri sau de legirdquo (278e) Icircn acest context cu referire la cel din urmă (adică la logograf) apare şi aspectul care ne interesează icircn mod special

98 R O M Acirc N Ă9 Se poate susţine că originea ideii de bdquocolaj discursivrdquo fie şi icircntr-o for-mă intuitivă apare cu multe secole icircnaintea lui (Pseudo)Hermogenes icircn opera lui Platon Icircntr-o anexă ce icircnsoţeşte comentariile sale la dialogul Phaidros al lui Platon Gabriel Liiceanu publică icircn traducere romacircnească un capitol ndash Scriere şi vorbire ndash din cartea lui Henri Joly Le renversement platonicien Logos episteme polis (1974)23 Citindu-l ne-a atras atenţia printre altele faptul că filologul francez comentacircnd criticile pe care Pla-ton le formulează la adresa scrierii icircn general spune că bdquoicircnjosireardquo aces-teia ar trebui icircnţeleasă icircn felul următor bdquoProcesul se organizează icircn jurul unui joc metaforic foarte diversificat care merge de la drog la pictură şi de la laquojardinageraquo la colajrdquo24 Ca să icircnţelegem la ce se referă Joly atunci cacircnd utilizează (cu sau fără ghilimele) termenul colaj [collage] mai re-producem un fragment din lucrarea sa bdquoNemaiadresacircndu-se sufletului scrierea retorică icircncetează deopotrivă să trimită spre lucru O asemenea situaţie se manifestă icircn icircnsăşi practica scriitorului care se exersează di-rect pe cuvinte şi tocmai despre această situaţie este vorba icircn metafora laquocolajuluiraquo şi a laquomodelajuluiraquo Aşa se face că icircncă de la prima judecată asupra discursului lui Lysias Socrate găseşte că laquotermenii sunt străluci-tori şi şlefuiţi ca şi cum ar fi fost aleşi unu cacircte unuraquo Revenind asupra funcţiei care icirci e proprie laquocelui care compune discursulraquo sau laquocelui care redactează legileraquo Socrate observă că laquoei icircşi petrec timpul icircntorcacircnd cu-vintele pe toate părţile lipindu-le (les colle) icircntre ele sau desfăcacircndu-le iar icircn bucăţiraquo Astfel se explică faptul că pentru scriitor laquonimic nu este mai preţios decacirct ceea ce compune şi aşterne pe hacircrtieraquo şi că cititorul sau auditoriul nu este atent decacirct laquola retorica discursuluiraquordquo25

După cum se observă pentru a-şi dovedi spusele Joly inserează icircn comentariul său scurte citate din Phaidros Să vedem cum suna tex-tul grecesc originar bdquoΣωκράτης οὐκοῦν αὖ τὸν μὴ ἔχοντα τιμιώτερα ὧν συνέθηκεν ἢ ἔγραψεν ἄνω κάτωστρέφων ἐν χρόνῳ πρὸς ἄλληλα [278ε] κολλῶν τε καὶ ἀφαιρῶν ἐν δίκῃ που ποιητὴν ἢ λόγων συγγραφέα ἢνομογράφον προσερεῖςrdquo26

Traducerea pe care o oferă G Liiceanu arată astfel bdquoSocrate Icircn schimb celui ce nu cunoaşte nimica mai de preţ decacirct ce a compus ori scris şi care stă ceasuri icircn şir sucindu-şi opera şi răsucind-o tot lipind şi tot ştergacircnd acestuia oare nu pe drept cuvacircnt icirci vei zice poet autor de discursuri sau de legirdquo27

c o ş e r i a n a 99

Icircn lumina celor arătate pacircnă acum se pare că precursorul lui (Pseudo)Hermogenes icircn privinţa tehnicii katagrave koacutellesin este icircntr-ade-văr Platon el foloseşte explicit verbul kollaacuteo (κολλάω) icircn legătură cu alcătuirea discursului din elemente prefabricate de vorbire Nu ştim dacă (Pseudo)Hermogenes a preluat ideea de bdquocolajrdquo direct de la Pla-ton (deşi icircn scrierea sa printre numeroasele trimiteri la unele dia-loguri platoniciene se găsesc referiri şi la Phaidros28) Mai degrabă se poate vorbi despre o distincţie (katagrave koacutellesin vs katagrave paroidiacutean) devenită tradiţională icircntr-o anumită epocă şi icircntr-un anumit spaţiu geografic pe care (Pseudo)Hermogenes o consemnează probabil ca atare Andrei Cornea a caracterizat foarte convingător perioada icircn care a activat (Pseudo)Hermogenes ca fiind una a culturii bdquopuzzlerdquo icircn care accentul era pus pe tehnica pastişei şi a imitaţiei pe meşteşugul compunerii de discursuri bdquonoirdquo din bucăţi luate aproape exclusiv din textele clasicilor şi reorganizate după diverse structuri şi modele29 Uimitor este icircnsă cacirct de firesc a făcut H Joly legătura icircntre fragmen-tul din Phaidros şi procedeul pictural modern al colajului topind practic printr-o analogie motivată etimologic o distanţă culturală de mai bine de două milenii

Nu este foarte clar icircn ce măsură bdquocolajulrdquo lui Platon corespunde moda-lităţii citării versurilor celebre la (Pseudo)Hermogenes sau analogiei discurs concret ndash tablou de tip colaj la Coşeriu30 Platon pare să se refere mai degrabă la o intertextualitate bdquointernărdquo logograful bdquoreasamblea-zărdquo icircn forme noi bucăţi din propriile discursuri texte mai vechi31 Or (Pseudo)Hermogenes şi E Coşeriu au icircn vedere enunţurile aparţi-nacircnd discursului repetat deci elementele acceptate ca un bun comun de o icircntreagă comunitate idiomatică adică un tezaur de formule fixa-te prin tradiţie Platon respinge o asemenea practică bdquoscriitoriceascărdquo pusă icircn slujba unei retorici nerecomandabile purtacircnd marca bdquoLysiasrdquo Icircn schimb (Pseudo)Hermogenes consemnează (şi recomandă icircn ace-laşi timp) o tehnică firească pentru retorica acelor vremuri iar Eugeniu Coşeriu nu face altceva decacirct să constate un fapt care ţine de realitatea limbajului şi anume de modul icircn care funcţionează efectiv vorbirea Dar nu părerea lui Platon despre procedeul icircn cauză ne-a interesat aici ci intuiţia pe care a avut-o acest filozof şi termenul figurat de care s-a folosit el icircn discuţie

100 R O M Acirc N Ă10 Icircn concluzie se poate afirma cu toată convingerea că deşi terme-nul colaj a fost icircmprumutat de pictură mai multor domenii icircn lingvis-tică cu precădere icircn analiza discursului repetat utilizarea sa este pe deplin icircndreptăţită (chiar mai icircndreptăţită decacirct icircn celelalte părţi) atacircta timp cacirct la cei vechi a existat un termen asemănător (practic un cvasidublet etimologic) koacutellēsis care ajunsese să denumească o tehnică asemănătoare privind inserarea citatului icircntr-un text Aşadar bdquocolajulrdquo are toate şansele de bdquoa face carierărdquo icircn metalimbajul discipli-nei noastre

Oamenii au fost dintotdeauna inteligenţi şi icircn consecinţă poţi des-coperi cacircteodată (icircn Antichitate de pildă) la precursori intuiţii re-marcabile Icircn faţa acestora poţi să exclami (asemeni lui Aelius Do-natus) Pereant qui ante nos nostra dixerunt32 sau să aplici principiul judicios al tradiţiei recomandat icircn cercetare de E Coşeriu Icircntoar-cerea la fondatori reprezintă nu doar o obligaţie ci de multe ori un cacircştig iar dacă descoperim uneori că ceea ce am gacircndit noi se găseş-te şi la antici aceasta nu trebuie să ne icircnciudeze (decacirct dacă luăm poate icircn sens etimologic cuvacircntul ciudă ca lsquominunersquo şi icircnciudarea ca lsquomirarersquo) ci să ne facă plăcere Icircn definitiv garanţia obiectivităţii este tocmai intersubiectivitatea suntem siguri că obiectele din jurul nostru există tocmai pentru că şi alţii le văd şi ne comunică acelaşi lucru

Note1 Vezi Cristinel Munteanu Un vechi precursor al lui Eugeniu Coşeriu icircn privinţa tehnicii colajului (Pseudo)Hermogenes din Tarsus icircn Cristinel Munteanu (editor) Discursul re-petat icircntre alteritate şi creativitate Volum omagial Stelian Dumistrăcel Editura Institutul European Iaşi 2008 p 175-1972 Vezi de pildă Eugeniu Coşeriu Lecţii de lingvistică generală Editura ARC Chişinău 2000 p 250 Seria completă a distincţiilor este următoarea 1) cunoaşterea limbii şi cu-noaşterea bdquolucrurilorrdquo 2) limbaj primar şi metalimbaj 3) sincronie şi diacronie 4) teh-nică liberă şi bdquodiscurs repetatrdquo 5) bdquoarhitecturardquo şi bdquostructurardquo limbii (sau limba istorică şi limba funcţională)3 Ibidem p 258 Să se observe că ndash spre deosebire de tehnica liberă a vorbirii ndash discursul repetat icircn sine nu constituie o tehnică propriu-zisă (icircn sensul anticului concept de teacutechne lsquocunoaştere sigură dar nejustificatărsquo) ci un tip de tradiţie Modul bdquoadecvatrdquo (conform aristotelicului tograve preacutepon) icircn care elementele acestei tradiţii sunt icircntrebuinţate icircn vorbire poate reprezenta icircnsă o tehnică aparte (vezi Cristinel Munteanu Tehnica utilizării fraze-ologismelor expresive icircn bdquoLimba romacircnărdquo Chişinău anul XVI nr 7-9 2006 p 150-158)4 E Coşeriu op cit p 259

c o ş e r i a n a 1015 Icircn acest sens putem oferi cel puţin icircncă şase atestări ale acestei analogii (icircn diver-se limbi) din opera ştiinţifică a lui Coşeriu icircn legătură cu problema discursului repetat (vezi Cr Munteanu Un vechi precursor p 179-182)6 Ibidem p 181-1827 Pentru unele metafore curente icircn lingvistică vezi Cristinel Munteanu O problemă de lingvistică bdquofinanciarărdquo analogia cuvinte ndash bani icircn bdquoLimba romacircnărdquo Chişinău anul XVIII nr 1-2 2008 p 137-149 şi Idem Viaţa cuvintelor şi selecţia lor naturală (sau despre influenţa biologiei asupra lingvisticii) icircn bdquoCommunication interculturelle et litteacuteraturerdquo nr 2 (14) Editura Europlus Galaţi 2011 p 230-2398 Evident există şi excepţii Undeva (icircntr-o prelegere de la Universitatea bdquoLucian Blagardquo din Sibiu) Coşeriu compară facerea şi re-facerea continuă a limbii cu suprafaţa neicircncetat unduitoare a mării9 J A Cuddon The Penguin Dictionary of Literary Terms and Literary Theory [fourth edition] Penguin Books 1999 p 145 Procedeul este exemplificat cu un poem de David Jones Anathemata şi se menţionează icircn acest sens scriitori precum James Joyce Ezra Pound TS Eliot Ca influenţă tehnica (collage technique) este pusă pe seama suprarea-lismului caracterizacircnd şi romanul modern dar mai ales aşa-zisul bdquoantiromanrdquo10 Marin Preda Jurnal intim Carnete de atelier Editura Ziua Bucureşti 2004 p 15811 Umberto Eco Cum se face o teză de licenţă Editura Polirom Iaşi 2006 p 18012 E Coşeriu op cit p 25913 Vezi Stelian Dumistrăcel Discursul repetat icircn textul jurnalistic Tentaţia instituirii comu-niunii fatice prin mass-media Editura Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi 200614 Ibidem p 15115 Vezi Cr Munteanu Un vechi precursor p 176 şi 19616 Despre Hermogenes din Tarsus (160-225 dHr) născut icircn Cilicia se spune că ar fi fost un copil minune al cărui talent oratoric (la doar 15 ani) l-ar fi impresionat şi pe icircmpăratul Marcus Aurelius care i-ar fi făcut o vizită anume pentru a-l auzi Surse antice consemnează că şi-ar fi scris icircntreaga operă retorică pacircnă să icircmplinească 23 de ani Dintre scrierile rămase i se atribuie cinci lucrări (după unii doar patru) Peri sta-seon Peri ideon Progymnasmata Peri heureseōs şi Peri methodou deinotētos Specialiştii moderni au dovedit că doar primele două sunt autentice Celelalte trei au alţi autori icircnsă icircncă din antichitatea tacircrzie au fost considerate ca fiind opera aceluiaşi Hermoge-nes şi au circulat icircmpreună sub forma unui singur tratat de mare autoritate umbrind Retorica lui Aristotel17 Vezi Cr Munteanu Un vechi precursor p 182-19318 Vezi Invention and Method Two Rhetorical Treatises from the Hermogenic Corpus the Greek text edited by Hugo Rabe translated with introduction and notes by George A Kennedy Society of Biblical Literature Atlanta 2005 p 253-25419 Icircn cvasiexhaustivul Lexicon al limbii greceşti vechi alcătuit de Liddell amp Scott terme-nul tehnic koacutellesis (ce se referă la bdquounirea unui vers citat cu prozardquo) este atestat cu această icircntrebuinţare doar la (Pseudo)Hermogenes20 Constantin Noica Interpretare la Phaidros icircn Platon Opere IV Ediţie icircngrijită de Petru Creţia Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1983 p 35221 Vezi Andrei Cornea Scriere şi oralitate icircn cultura antică Editura Cartea Romacircnească Bucureşti 1988 p 11-29 Semnificativ este că icircn acest dialog (Phaidros 274c-275b) este

102 R O M Acirc N Ăprezentat şi mitul lui Theuth referitor la apariţia scrisului icircn Egipt invenţie dispreţuită din primul moment de faraonul Thamus pentru că slăbea bdquoţinerea de minterdquo22 Ibidem p 57 Iată şi alte lămuriri suplimentare bdquoMetec fiind Lysias nu avea voie să ros-tească de la tribună vreun discurs ci trebuia să-şi vacircndă lucrările altora scriindu-le Era aşadar un profesionist al scrisului un logograacutephos cum spuneau grecii cu un oarecare dispreţrdquo (ibidem p 24)23 Henri Joly Le renversement platonicien Logos episteme polis Librairie Philosophique J Vrin Paris 1974 p 111-127 Traducerea romacircnească a fragmentelor citate aici a fost confruntată de noi cu originalul din limba franceză24 H Joly op cit apud Gabriel Liiceanu Anexă icircn Platon Opere IV p 39925 Ibidem p 400-40126 Am reprodus textul orginar după Plato Platonis Opera ediţia John Burnet Oxford University Press 190327 Vezi Platon Phaidros icircn Platon Opere IV Pentru comparaţie iată şi o versiune en-glezească a fragmentului icircn cauză bdquoSocrates On the other hand he who has nothing more valuable than the things he has composed or written turning his words up and down at his leisure [278e] adding this phrase and taking that away will you not pro-perly address him as poet or writer of speeches or of lawsrdquo (Plato Plato in Twelve Volu-mes Vol 9 translated by Harold N Fowler Cambridge MA Harvard University Press William Heinemann Ltd London 1925)28 Vezi Invention and Method p 205 şi 22529 Andrei Cornea Ecclesiocraţia Mentalităţi culturale şi forme artistice icircn epoca romano-bizantină (300-800) Editura Teora Bucureşti 1998 p 77-9230 După cum ne-a atras atenţia icircntr-o discuţie particulară dl profesor Andrei Cornea (căruia icirci mulţumim şi pe această cale) nu reiese cu exactitate din context la ce anume se referă Socrate icircntrucacirct verbele kollon (lsquolipindrsquo) şi aphairon (lsquotăindrsquo) nu au complement direct icircn fragmentul cu pricina Icircn opinia Domniei Sale poate fi vorba aşadar fie de efortul scriitorului scrupulos care caută expresia cea mai potrivită (cum icircnclină să creadă şi H Joly) fie de procedeul colajului (sau al bdquopuzzlerdquo-ului) pe care l-am descris mai sus31 Deşi ne pare de domeniul evidenţei faptul că bdquoscriitorulrdquo căruia bdquope drept cuvacircnt icirci vei zice poet autor de discursuri sau de legirdquo (Phaidros 278e) nu poate crea texte fără să apeleze la textele altora (adică fără să facă uz de intertextualitatea ca atare)32 Cuvinte admirabil tălmăcite la noi de Dana Ligia Ilin prin bdquoFir-ar să fie de clasici că ne-au luat vorba din gurărdquo (vezi motto-ul tradus astfel icircn R H Robins Scurtă istorie a lingvisticii Editura Polirom Iaşi 2003 p 13)

Andrei Cornea Scriere şi oralitate icircn cultura antică Editura Cartea Romacircnească Bucu-reşti 1988Andrei Cornea Ecclesiocraţia Mentalităţi culturale şi forme artistice icircn epoca romano-bi-zantină (300-800) Editura Teora Bucureşti 1998Eugeniu Coşeriu Lecţii de lingvistică generală Editura ARC Chişinău 2000J A Cuddon The Penguin Dictionary of Literary Terms and Literary Theory [fourth editi-on] Penguin Books 1999

Bibliografie

c o ş e r i a n a 103

Stelian Dumistrăcel Discursul repetat icircn textul jurnalistic Tentaţia instituirii comuniunii fatice prin mass-media Editura Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iaşi Iaşi 2006[Hermogenes of Tarsus] Invention and Method Two Rhetorical Treatises from the Her-mogenic Corpus the Greek text edited by Hugo Rabe translated with introduction and notes by George A Kennedy Atlanta Society of Biblical Literature 2005Henri Joly Le renversement platonicien Logos episteme polis Librairie Philosophique J Vrin Paris 1974Henry George Liddell Robert Scott A Greek-English Lexicon revised and augmented throughout by Sir Henry Stuart Jones with the assistance of Roderick McKenzie Cla-rendon Press Oxford 1940Cristinel Munteanu Tehnica utilizării frazeologismelor expresive icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chişinău anul XVI 7-92006 p 150-158Cristinel Munteanu Un vechi precursor al lui Eugeniu Coşeriu icircn privinţa tehnicii colajului (Pseudo)Hermogenes din Tarsus icircn Cristinel Munteanu (editor) Discursul repetat icircntre alteritate şi creativitate Volum omagial Stelian Dumistrăcel Editura Institutul European Iaşi 2008 p 175-197Cristinel Munteanu O problemă de lingvistică bdquofinanciarărdquo analogia cuvinte ndash bani icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chişinău anul XVIII 1-22008 p 137-149Cristinel Munteanu Viaţa cuvintelor şi selecţia lor naturală (sau despre influenţa biolo-giei asupra lingvisticii) icircn Communication interculturelle et litteacuterature nr 2 (14) Editura Europlus Galaţi 2011 p 230-239Platon Opere IV Ediţie icircngrijită de Petru Creţia Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1983R H Robins Scurtă istorie a lingvisticii Editura Polirom Iaşi 2003

104 R O M Acirc N Ă

Petru BUTUCCaracterul nemotivat al unor titluri tipologice de complemente

Pacircnă icircn prezent icircn lingvistica modernă a fost publicat un număr suficient de lucrări cu refe-rire la importanţa cercetării sistemice a fapte-lor de limbă icircn care se susţine pe bună drep-tate că bdquonumai prin acordarea priorităţii icircn cercetare a aspectului conţinutal aflat icircntr-un raport corelativ (şi neapărat echitabil) cu cel al formei lui poate fi obţinută o sinteză teo-retico-aplicativă reală şi obiectivărdquo [5 p 167] Icircn exprimarea acestui aspect relaţional sin-taxei ca nivel ce reprezintă limba sub aspect comunicativ icirci revine statutul primordial

Cacirct despre raportul dintre categoriile semanti-co-funcţionale şi cele lexico-semantice icircn mod concret aceste probleme au fost puse mai icircn-tacirci de către renumiţii lingvişti A A Potebnea A A Şahmatov I I Mescianinov W Meyer-Luumlbke N S Trubetskoy V Mathesius şa fi-ind nevoiţi să aibă prin anii rsquo20-rsquo30 ai sec tre-cut aprige discuţii cu mladogramaticienii care confundau forma gramaticală a cuvacircntului cu conţinutul lui suprapunacircnd astfel sensul in-formativ-comunicativ cu cel lexico-semantic Pentru mladogramaticieni lexicologia şi sinta-xa aveau cam acelaşi obiect de studiu atacirct doar că bdquoicircn lexicologie erau analizate cuvintele apar-te iar icircn sintaxă erau supuse analizei grupuri de cuvinterdquo [4 p 120-122]

PB ndash prof univ dr conf Catedra de limba romacircnă şi filologie clasică a UPS

bdquoIon Creangărdquo Autor al monografiei Predicatul

angrenat icircn limba romacircnă (Chişinău 2004) Autor al unor studii de gramatică

a limbii romacircne de sociolingvistică şi de istorie a

limbii romacircne literare

g r a m a t i c ă 105

Spre deosebire de mladogramaticieni astăzi reprezentanţii Şcolii de Lingvistică Funcţională tratează altfel problemele respective demon-stracircnd că aspectele ce ţin de lexic şi sintaxă sunt mult mai complicate şi mai profunde Funcţionaliştii susţin că lexicologia este preocupată nu numai de cuvinte aparte dar şi de relaţiile dintre ele fiindcă este im-posibil să analizezi sinonimele din punct de vedere lexico-semantic şi gramatical fără a ţine cont de corelaţia dintre ele După funcţionalişti relaţiile dintre cuvinte icircn lexic se deosebesc de relaţiile dintre cuvin-te din cadrul propoziţiei deoarece icircn sistemul lexical au loc relaţii lexico-semantice care marchează sensul denotativ al cuvintelor luate aparte iar icircn sintaxă se produc relaţii semantico-informative ce sem-nifică funcţia comunicativă a cuvintelor şi icircmbinărilor de cuvinte icircn enunţ devenite părţi de propoziţie la nivel frastic respectiv se reali-zează funcţiile propoziţiilor icircn frază şi ale frazelor icircn text

Categoriile abstracte icircnsă conform criteriilor funcţionaliste sunt aceleaşi bdquoatacirct icircn sintaxă cacirct şi icircn lexicrdquo doar că se manifestă diferit icircn lexicologie avem de-a face bdquocu obiecte sau noţiuni abstracte iar icircn sintaxă ndash cu abstracţii ale categoriilor gramaticale unde pe baza acestor raporturi sintactice se realizează variate sensuri informativ-co-municative generalizate (posesia icircnsuşirea circumstanţele şi alte semnificaţii analogice)rdquo [5 p 168] Tratacircnd astfel lucrurile obser-văm că interacţiunea dintre sintaxă şi lexic alcătuieşte un fenomen permanent şi destul de pregnant din care reiese că sintaxa nu se su-prapune cu lexicul deoarece sintaxa dispune de propriile categorii conţinutale

După părerea noastră anume aceste principii metodologice nu sunt respectate atunci cacircnd icircn unele cărţi de gramatică a limbii romacircne ac-tuale apar termeni dezorientativi prin care bineicircnţeles se creează şi unele bdquofalsuri ştiinţificerdquo [5 p 204-205] Icircn acest context se impun cu prisosinţă următoarele sintagme terminologice complemente pre-poziţionale complemente comparative partitive complemente secundare complemente de materie complemente interne atribute substantivale ad-jectivale pronominale verbale etc [3 p 416-432]

Considerăm că respectivele titluri tipologice de complemente şi atri-bute icircn limba romacircnă nu exprimă obiectiv şi adecvat statutul morfo-logic şi sintactic deoarece la delimitarea lor nu s-a ţinut cont de relaţia

106 R O M Acirc N Ăcu regentul ci numai de sensul lexical al cuvintelor prin care se ex-primă ori de prezenţa prepoziţiilor ca părţi constituente ale structurii componenţiale

Din punct de vedere logico-semantic şi funcţional un tipaj comunicativ-informativ (o funcţie sintactică a unei părţi de propoziţie) provine din relaţia sintagmatică (morfologică şi sintactică) dintre un determinat şi un determinant iar titlul sintactic (funcţia) este formulat sau stabilit pe baza semanticii informative pe care o obţine acest tipaj comunicativ-in-formativ (această parte de propoziţie) Nicidecum titlul tipologic al unei părţi de propoziţie nu poate fi stabilit punacircndu-se la bază sensul lexical al cuvacircntului sau denumirea părţii de vorbire prin care se exprimă Sus-nu-mitele tipuri de complemente şi atribute poartă o denumire inadecvată statutului lor semantico-funcţional contradictorie chiar Analizate din punct de vedere logico-semantic şi funcţional li se poate uşor elucida tot conținutul ireal lucru pe care icircl vom demonstra icircn continuare cu exem-ple preluate din lucrările la care facem trimitere

ndash Complementul prepoziţional [3 p 416] este prezentat icircn Gramatica Academiei [Bucureşti 2005 p 416] drept o unitate sintactică ce se ma-nifestă atacirct la nivel propoziţional cacirct şi la nivel frastic Ca parte de pro-poziţie acest tip de complement se exprimă printr-un grup prepoziţio-nal icircn a cărui componenţă intră fie un substantiv sau un substitut al lui (pronume numeral) la cazul cerut de prepoziţie (de ex bdquoMă gacircndesc la Ionrdquo bdquoDecizia aceasta se repercutează asupra tuturorrdquo) fie o formă nepersonală cu dublă esență verbală şi nominală (de ex bdquoS-a săturat de mers pe josrdquo)

La nivelul frazei o atare situaţie sintactică de complement se realizează atacirct printr-un prepoziţional cu o propoziţie relativă fără antecedent (de ex bdquoApelez la cine se priceperdquo) cacirct şi printr-o propoziţie conjuncţiona-lă (de ex bdquoMă tem că voi icircntacircrziardquo bdquoSe străduieşte să ajungă la timprdquo)

Sub aspect frastic complementul prepoziţional denaturează nu numai completiva indirectă dar şi subordonata completivă directă (Mă gacircn-desc ce cum să procedez) şi subordonata finală (Se străduieşte cu ce scop să ajungă la timp)

După părerea noastră lucrurile ar fi trebuit să fie lăsate ca şi icircn tradiţia gramaticii romacircneşti unde atare complement prepoziţional (şi subor-

g r a m a t i c ă 107

donata prepoziţională) este considerat pe bună dreptate drept o sin-gură parte de propoziţie cu funcţie de complement indirect (respectiv subordonata completivă indirectă) Titlurile sintactice de comple-mente prepoziţionale generează variate ambiguităţi creează nişte situ-aţii dezorientative icircn sintaxa limbii romacircne actuale Faptul că ele se ex-primă prin substantive cu prepoziţii deloc nu icircnseamnă că se produc şi raporturi prepoziţionale (raporturile reale sunt de referinţă) iar obiec-tele exprimate de aceste tipuri de complemente se află icircntr-o relaţie indirectă faţă de acţiunea verbului-predicat Această funcţie sintactică de complement prepoziţional nu este nici motivată şi nici sistemică Ea este ireală pentru că icircn limba romacircnă toate tipurile de complemente chiar şi cele circumstanţiale au capacitatea de a se exprima şi prin sub-stantive cu prepoziţii Prin atare titluri de complemente prepoziţionale se denaturează nu numai statutul sintagmatic al complementelor dar şi al tuturor celorlalte părţi de propoziţie exprimate prin substantive cu prepoziţii

Tratacircndu-le icircn baza criteriilor metodologice semantice şi funcţionale aceste tipuri de complemente sunt reale complemente indirecte de ex bdquoMă gacircndesc la cine la Ionrdquo bdquoDecizia aceasta se repercutează asupra cui asupra tuturorrdquo bdquoS-a săturat de ce de mers pe josrdquo

Nici subordonatele lor nu pot fi calificate drept propoziţii subordonate prepoziţionale deoarece comportă evidente şi distincte trăsături ale subordonatelor completive indirecte bdquoApelez la cine la cine se pri-ceperdquo bdquoMă tem de ce de faptul că voi icircntacircrziardquo (această ultimă pro-poziţie comportă şi valoarea sintactică de subordonată cauzală bdquoMă tem din ce cauză ca nu cumva să icircntacircrzii (că voi icircntacircrzia)

Icircn ceea ce priveşte fraza bdquoSe străduieşte să ajungă la timprdquo aceasta nu conţine o subordonată completivă indirectă şi pentru faptul că propo-ziţia subordonată din componenţa ei bdquosă ajungă la timprdquo este alcătui-tă icircn baza sincretismului sintactic avacircnd astfel două valori funcţiona-le de subordonată finală (Se străduieşte cu ce scop ca să ajungă la timp) şi de subordonată cauzală (Se străduieşte din ce cauză fiindcă vrea să ajungă la timp)

Din acest comentariu este evident că nu susţinem existenţa tipului de bdquocomplemente prepoziţionalerdquo Icircn sintaxa limbii romacircne actuale

108 R O M Acirc N Ănu există deocamdată raporturi comunicativ-informative bdquoprepozi-ţionalerdquo adică nişte raporturi semantico-informative ce ar avea valori bdquoprepoziţionalerdquo icircn sine fapt care ar crea vădite absurdităţi Prepozi-ţiile alcătuiesc doar mijloacele de exprimare a raporturilor sintagma-tice dintre cuvinte icircn cadrul enunţului iar raporturile date deşi sunt de mai multe feluri niciunul nu are valoare sintactică prepoziţională ci sunt numai realizate structural-gramatical cu ajutorul prepoziţiilor

ndash Complementul comparativ partitiv [3 p 459-460] Acceptacircnd exis-tenţa acestui tip de complement denaturăm de fapt nu numai statu-tul sintactic al complementelor indirecte dar şi pe cel al complemen-telor de relaţie şi pe cel al predicatului nominal exprimat printr-un adjectiv la gradul superlativ ceea ce poate fi uşor demonstrat bdquoCacircntă cel mai frumos dintre concurenţirdquo (cuvintele evidenţiate sunt conside-rate complemente comparative partitive) Adevărata valoare sintactică a acestora icircnsă este de complement de relaţie bdquoCacircntă cel mai frumos icircn raport cu cine icircn raport cu toţi concurenţii (dintre toţi concuren-ţii (el) cacircntă cel mai frumos) bdquoE cel mai bun din clasărdquo (cuvintele evi-denţiate sunt considerate drept complement comparativ partitiv) Va-loarea semantico-funcţională reală icircnsă este de complement de relaţie bdquoE cel mai bun icircn raport cu cine icircn raport cu toţi elevii din clasărdquo (faţă de toţi elevii din clasă (el) este cel mai bun) bdquoEu sunt cel mai frumos băiat din lumerdquo (cuvintele evidenţiate sunt considerate drept complement comparativ partitiv) Valoarea sintactică reală este icircnsă de complement de relaţie (icircn raport cu toată lumea de pe pămacircnt eu sunt cel mai frumos) sau de elemente constituente ale numelui predicativ al predicatului nominal bdquoEu sunt cel mai frumos băiat din lumerdquo (nume predicativ al predicatului nominal prin care se exprimă ideea superla-tivului absolut bdquoEu sunt frumosul frumoşilor de pe tot pămacircntulrdquo (cuvin-tele evidenţiate icircndeplinesc funcţia sintactică de predicat nominal)

Icircn concluzie menţionăm că nu există tipul de complemente compa-rative partitive deoarece prin atare titlu sintactic sunt exprimate ra-porturi caracteristice altor părţi de propoziţie ale complementului in-direct şi ale numelui predicativ cărora tratate astfel le este denaturat statutul morfo-sintactic

ndash Complementul de materie [2 p 166-167] este formulat astfel bdquoPartea secundară de propoziţie prin care se desemnează materia din care se

g r a m a t i c ă 109

realizează un obiectrdquo Complementul de materie are ca regent verbe de tipul a clădi a confecţiona a construi a crea a fabrica a icircmpleti şi alte-le de exemplu bdquoConstruită din lemn casa este mult mai călduroasărdquo bdquoCasa reconstruită din beton pare mai rezistentărdquo Din punct de vedere logico-semantic şi funcţional cuvintele evidenţiate nu pot fi denumite complemente de materie deoarece pe de o parte aceste substantive cu prepoziţie (din lemn din beton) fac parte din construcţiile participiale (construită din lemn şi reconstruită din beton) unde icircndeplinesc funcţii sintactice icircn bloc iar pe de altă parte ambele aceste blocuri cumulea-ză mai multe valori comunicativ-informative avacircnd la bază fenome-nul sincretismului sintactic conform căruia ambele blocuri sintactice dispun icircn particular de mai multe valori semantico-funcţionale toate fiind corecte a) de complement circumstanţial cauzal (bdquoCasa fiindcă este construită din lemn este mai călduroasărdquo) b) de complement cir-cumstanţial condiţional (bdquoCasa dacă este construită din lemn este mai călduroasărdquo) c) de atribut (bdquoCasa care este construită din lemn este mai călduroasărdquo)

Un comentariu identic suscită şi blocul bdquoreconstruită din betonrdquo a) de complement circumstanţial cauzal (bdquoCasa fiindcă este reconstruită din beton pare mai rezistentărdquo) b) de complement circumstanţial condi-ţional (bdquoCasa dacă este reconstruită din beton pare mai rezistentărdquo) c) de complement circumstanţial de timp (bdquoCasa cacircnd este reconstrui-tă din beton pare mai rezistentărdquo) d) de atribut (bdquoCasa care este recon-struită din beton pare mai rezistentărdquo)

Din punct de vedere teoretic o atare delimitare tipologică a com-plementelor de materie este efectuată icircn baza formulelor-cheie ale mladogramaticienilor care după cum se ştie suprapuneau sensul in-formativ-comunicativ (valoarea sintactică) cu sensul lexico-seman-tic (valoarea lexicală) al cuvintelor din orice enunţ Conform prin-cipiilor funcţionaliste icircnsă la determinarea şi delimitarea tipologică a subgrupelor de complemente e necesar să se ţină cont icircn primul racircnd de specificul sintaxei icircn raport cu lexicologia şi morfologia şi de specificul lor icircn parte Totodată trebuie să se perceapă corect o corelaţie dintre aceste compartimente ale limbii (sintaxa lexicologia şi morfologia) şi nicidecum să nu se creeze o suprapunere care ar genera fie o morfologizare sau o lexicalizare a sintaxei fie o reducere

110 R O M Acirc N Ăsau un surplus al tipurilor şi titlurilor de complemente icircn limba ro-macircnă

După părerea noastră lingvistica asemeni tuturor ştiinţelor umanis-tice nu poate să se dezvolte pe calea variatelor multiplicări sau sim-plificări posibile Obiectul complicat de studiu al ştiinţei despre limbă necesită o cercetare icircn complexitatea ei subtilă şi profundă deoarece numai astfel rezultatele filologiei pot fi reale şi obiective Simplificacircnd numărul părţilor de vorbire (avem icircn vedere dizolvarea particulei icircn clasa adverbelor) [5 p 189-207] sau multiplicacircnd numărul tipurilor şi titlurilor de părţi de propoziţie (inventacircnd mai multe feluri de atribute şi complemente) concomitent complicăm şi metodele de analiză şi cercetare icircn gramatică Astfel facem să apară şi respectiv să dispară mulţi termeni sintaxa devenind oarecum consecinţa unor cercetări nemotivate asistemice şi nejustificate chiar Rostul unor atare schim-bări icircn gramatica limbii romacircne necesită o demonstraţie ştiinţifică (te-oretică şi aplicativă) prin experimente icircn caz contrar rămacircn a fi după cum afirma şi profesorul moscovit Ruben A Budagov bdquonişte erori pro-venite din dorinţa de a descoperi gacircnduri şi idei profunde care drept consecinţă generează falsuri ştiinţificerdquo [5 p 189-207]

Metodele prin care unele tipuri de complemente (părţi de propozi-ţie) sunt denumite icircn conformitate cu sensul lexical al cuvacircntului prin care se exprimă sau icircn baza tipului părţii de vorbire cu atare funcţie sintactică sunt metode ce contravin şi contrazic inclusiv doctrine-le lingvistului Eugeniu Coşeriu icircndeosebi cele cu privire la bdquoraportul dintre studiul faptelor de limbă şi studiul teoreticrdquo Sub acest aspect potrivit tezelor coşeriene orice analiză a faptelor de limbă bdquoneapărat necesită un suport teoreticrdquo icircnsă teoria nu trebuie să fie bdquoo construcţie arbitrară şi abstractărdquo Adevăratul suport teoretic icirci solicită cercetătoru-lui să posede bdquointuiţia universalului icircn fapterdquo Astfel orice teorie bdquonece-sită să respecte trei lucruri 1) să nu existe nicio opoziţie reală icircntre stu-diul teoretic şi cel al faptelor de limbă (teoria trebuie să fie icircntotdeauna o expresie a realităţii şi nicidecum o construcţie apriori) 2) teoriei i se cere să reprezinte reflectarea universalului existent icircn faptele de limbă icircncacirct realitatea faptelor să nu poată fi ignoratărdquo După Coşeriu bdquonu este adevărat că o teorie este valabilă chiar dacă nu se aplicărdquo deoarece bdquoo teorie inaplicabilă este contrazisă de fapterdquo 3) teoria nu trebuie să fie

g r a m a t i c ă 111

un model abstract care se aplică faptelor ci să alcătuiască chiar funda-mentul cercetării empirice pe care icircl are cercetătorul intuitiv icircn trei ipostaze icircnainte de examinarea faptelor icircn timpul cercetării lor şi după icircncheierea cercetăriirdquo [5 p 189-207]

Prin urmare icircntre studiul teoretic şi studiul faptelor de limbă trebuie să existe bdquoun raport dialecticrdquo care cu siguranţă nu ar admite să fie excluse fără temei teoretic unele părţi de vorbire (avem icircn vedere di-zolvarea particulelor icircn categoria morfologică a adverbelor) [1 p 92-103] sau să se inventeze icircn sintaxa limbii romacircne mai multe tipuri de complemente ireale

1 Petru Butuc Statutul morfologic şi sintactic al particulei icircn limba romacircnă icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chişinău nr 9-10 20112 Maria Emilia Goian Limba romacircnă Probleme de sinta-xă Editura Recif Bucureşti3 Gramatica limbii romacircne Academia Romacircnă Editura Academiei Romacircne Bucureşti 20054 Ф M Березин История лингвистических учений Высшая Школа Москва 19755 Р A Будагов Язык и речь в кругозоре человека Добросвет Москва 2000

Referinţebibliografice

112 R O M Acirc N Ă

Carolina POPUŞOIAspecte ale calcului de regim verbal cazual nerecomandat icircn limba romacircnă din Basarabia

Calcul de regim verbal cazual ca şi cel de re-gim verbal prepoziţional face parte din cate-goria calcului sintactic Icircn limba romacircnă actu-ală din stacircnga Prutului fenomenul calchierii cazuale este destul de frecvent şi de răspacircndit Din cauza că acest tip de calc duce la stabili-rea unor raporturi gramaticale nefireşti limbii literare avem a face cu un calc nerecomandat

Calcurile de regim verbal cazual nerecoman-date se definesc prin imitarea după limba rusă a modelului de regim verbal cazual Icircn asemenea construcţii cazul din grupul verbal din limba romacircnă de la Est de Prut este redat fidel prin echivalentul său din rusă şi nu icircn conformitate cu regimul cazual din romacircna literară Abaterile de această natură din are-alul lingvistic basarabean vizează calchierea după limba rusă a cazului instrumental a ca-zului dativ şi a cazului acuzativ

1 Calchierea cazului instrumental

Icircn limba romacircnă din Basarabia calcul de re-gim verbal cazual instrumental după limba rusă se icircntacirclneşte destul de frecvent dat fiind existenţa unui număr mare de verbe din rusă care impun numelui cazul gramatical icircn dis-

CP ndash dr icircn filologie la Universitatea din Bucureşti

(2002) cercetător ştiinţific la Institutul de

Lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo din Bucureşti

(din 1999) A publicat Micul dicţionar academic

(MDA vol I-IV 2001-2003 coautor) Structuri

sintactice ale limbii romacircne cu element predicativ

suplimentar (2002) Limba romacircnă actuală din

Basarabia Particularităţi morfosintactice şi lexico-

semantice (2013)

g r a m a t i c ă 113

cuţie [vezi unele dintre asemenea calcuri la Macircndacirccanu 1987 Cio-banu 1988 138 Guţu 1998 Condrea 2001 15-17 Popuşoi 20131 92-95]

Acest tip de calc sintactic reprezintă o situaţie aparte de calc al regi-mului verbal cazual deoarece limba romacircnă nu deține icircn inventarul său gramatical un asemenea caz (Icircn lucrările de specialitate recente se vorbeşte despre cazul instrumental dar icircntr-o accepţie strict semanti-că Conform acestei teorii instrumentalul este un bdquorol semantic icircnde-plinit de un nominal inanimat care icircn configuraţia cazuală a verbelor de acţiune exprimă mijlocul folosit voluntar sau involuntar de către agent pentru producerea acţiuniirdquo [DŞL 1997 253 v şi GALR I 2005 73])

Icircn limba rusă literară cazul instrumental (творительный падеж) icircn multe contexte se realizează neprepoziţional adică sintetic (desinen-ţial) Icircn limba romacircnă acest caz echivalează uneori cu acuzativul pre-poziţional exprimat printr-un substantiv precedat de prepoziţia cu Spre exemplu a scrie cu pixul ltcf rus писать ручкойgt a tăia cu cuţi-tul ltcf rus резать ножомgt a spăla cu săpun ltcf rus мыть мыломgt a zbura cu avionul ltcf rus летать самолетомgt

Pe lacircngă anumite verbe icircnsă corespondentul cazului instrumental sintetic din rusă se redă neprepoziţional şi icircn romacircna literară organi-zacircndu-se cu acuzativul neprepoziţional Romacircnii din Basarabia fiind influenţaţi de tiparul instrumental din rusă (al cărui semem (cvasi)in-strumental se conţine icircn matricea desinenţială a numelui) exprimă acest raport prin prepoziţia cu (aşa cum apare icircn situaţiile de mai sus) Icircn asemenea mod icircn romacircna din stacircnga Prutului apar structuri nere-comandate care constituie calcuri de regim cazual instrumental după limba rusă Spre exemplua comanda cu armata cu trupele cu batalionul cu unitatea militară1 pentru a comanda armata trupele batalionul unitatea militară ltcf rus командовать армией войсками дивизией военной частьюgta conduce cu echipa cu secretariatul cu şcoala cu icircntreprinderea cu poporul pentru a conduce echipa secretariatul şcoala icircntreprinderea poporul ltcf rus руководить командой секретариатом школой предприятием народомgt

114 R O M Acirc N Ăa conduce cu tractorul cu autobuzul pentru a conduce tractorul auto-buzul ltcf rus управлять трактором автобусомgta coordona cu lucrările cu preţurile pentru a coordona lucrările preţu-rile ltcf rus координировать работами ценамиgta dirija cu procesul tehnologic pentru a dirija procesul tehnologic ltcf rus управлять технологическим процессомgta se icircmpărtăşi cu impresiile pentru a-şi icircmpărtăşi impresiile ltcf rus поделиться впечатлениямиgta manevra cu motocicleta (la jocurile pe calculator) pentru a manevra motocicleta ltcf rus маневрировать мотоцикломgta manipula cu masele cu cifrele pentru a manipula masele cifrele ltcf rus манипулировать массами цифрамиgta risca cu viaţa cu sănătatea pentru a-şi risca viaţa sănătatea a risca să-şi piardă viaţa sănătatea ltcf rus рисковать жизнью здоровьемgt etc

Exemplele prezentate mai sus elucidează faptul că icircn limba romacircnă literară aceste grupuri verbale se organizează cu acuzativul neprepozi-ţional şi nu cu acuzativul prepoziţional

Pe lacircngă alte verbe (sau centre verbale) cazul instrumental din rusă (care este exprimat de asemenea sintetic) are drept echivalent icircn ro-macircna literară o relaţie prepoziţională elementul prepoziţional fiind altul decacirct cu Romacircnii de la Est de Prut utilizează icircnsă şi icircn astfel de situaţii prepoziţia cu sub influenţa sememului (cvasi)instrumental din matricea desinenţială a numelui rusesc De exemplua se acoperi cu buruian pentru a se acoperi de buruian ltcf rus покрываться бурьяномgt a cuprinde cu icircnvăţătura pentru a icircncadra icircn sfera icircnvăţămacircntului ltcf rus охватить учебойgta fi bogat cu vitamine cu proteine cu minerale pentru a fi bogat icircn vi-tamine icircn proteine icircn minerale ltcf rus быть богат витаминами белками минераламиgta fi preocupat cu afacerile sale pentru a fi preocupat de afacerile sale ltcf rus быть поглощен своим бизнесомgta se icircnconjura cu prieteni pentru a se icircnconjura de prieteni ltcf rus окружаться друзьямиgt

g r a m a t i c ă 115

a se icircncununa cu succes pentru a se icircncununa de succes ltcf rus увенчаться успехомgta picta cu acuarelă cu ulei cu guaşă pentru a picta icircn acuarelă icircn ulei icircn guaşă ltcf rus писать картину акварелью маслом гуашьюgt etc

După cum observăm atacirct icircn romacircna literară cacirct şi icircn romacircna vorbită icircn stacircnga Prutului structurile de mai sus se organizează cu acuzativul prepoziţional Deosebirea dintre aceste construcţii constă icircn faptul că icircn exemplele nerecomandate din limba romacircnă de la Est de Prut pre-poziţia cu tinde să redea ca icircn rusă un raport semantic (cvasi)instru-mental pe cacircnd icircn structurile din limba romacircnă standard elementul prepoziţional (v icircn de) nu are nicio legătură cu valoarea instrumentală

Icircn opinia noastră se poate vorbi despre calcuri de regim cazual instru-mental atunci cacircnd construcţia icircn cazul instrumental din rusă după care se imită are o organizare sintetică (desinenţială) la fel ca mai sus Cacircnd icircnsă structurile icircn cazul instrumental din limba rusă după care se calchiază sunt construite analitic (cu prepoziţia rus с) atunci avem a face cu calcuri de regim prepoziţional (cf a lua cunoştinţă cu conţinu-tul raportului pentru a lua cunoştinţă de conţinutul raportului ltcf rus ознакомиться с содержанием отчетаgt [v Popuşoi 20132 126]) Icircn situaţia calcurilor de regim cazual instrumental se calchiază raportul logic exprimat de acest caz icircn rusă adică valoarea (cvasi)instrumenta-lă pe cacircnd icircn situaţia calcurilor de regim prepoziţional se imită pre-poziţia propriu-zisă

2 Calchierea cazului dativ

Icircn limba romacircnă din stacircnga Prutului fenomenul calchierii nerecoman-date a cazului dativ după limba rusă se icircntacirclneşte ceva mai rar icircn com-paraţie cu cel al calchierii cazului instrumental

Icircn limba rusă există o serie de verbe care pe lacircngă nominalul subiect (N1) se organizează cu un nume (N2) icircn cazul dativ De multe ori icircn romacircna literară echivalentele acestor verbe ruseşti au icircn relaţie cu N2 regim de acuzativ Romacircnii din Basarabia calchiază icircnsă după limba rusă regimul cazual al verbelor icircn discuţie determinacircnd apariţia unor

116 R O M Acirc N Ăstructuri icircn dativ icircn locul celor icircn acuzativ (prepoziţional sau nepre-poziţional) Acest aspect este semnalat şi condamnat icircn unele lucrări de cultivare a limbii romacircne din stacircnga Prutului [v Eţco 1966 74 Macircndacirccanu 1987 Mătcaş 1995 122 Guţu 1998 Popuşoi 20131 95-97]

Printre verbele care imită un astfel de regim verbal cazual după limba rusă se numără şi lexemul a ajuta (rus помогать) Icircn limba romacircnă literară verbul a ajuta cere un N2 icircn acuzativ (prepoziţional sau nepre-poziţional) pe cacircnd icircn romacircna din Basarabia acesta cel mai adesea se construieşte cu un nominal icircn dativ ca icircn rusă Spre exemplu a ajuta cuiva să ducă geanta pentru a ajuta pe cineva să ducă geanta ltcf rus помогать кому-то нести сумкуgta ajuta oamenilor pentru a ajuta oamenii a-i ajuta pe oameni ltcf rus помогать людямgta ajuta icircntăririi sănătăţii pentru a ajuta la icircntărirea sănătăţii ltcf rus помогать укреплению здоровьяgt etc

Un alt verb care calchiază după limba rusă regimul cazual icircn discuţie este a aplauda (rus аплодировать) Icircn limba romacircnă literară acesta se organizează cu un N2 icircn cazul acuzativ (prepoziţional sau neprepoziţi-onal) Icircn limba rusă icircnsă verbul аплодировать impune numelui cazul dativ Acest fapt explică de ce icircn romacircna din Basarabia structurile cu verbul a aplauda au adesea un nume icircn dativ De exemplua aplauda artistei pentru a aplauda artista pe artistă ltcf rus аплодировать артисткеgta aplauda Sofiei Vicoveanca pentru a aplauda pe Sofia Vicoveanca ltcf rus аплодировать Софии Виковянкеgta aplauda colectivului pentru a aplauda colectivul ltcf rus аплодировать коллективуgt etc

Icircn această clasă problematică se icircncadrează şi verbele a contribui a favoriza care icircn romacircna din stacircnga Prutului calchiază după limba rusă cazul dativ impus de verbele содействовать şi способствовать Icircn limba romacircnă literară verbul a contribui se organizează icircnsă cu un acuzativ prepoziţional iar a favoriza cu un acuzativ neprepoziţional Spre exemplu

g r a m a t i c ă 117

a contribui reuşitei icircn afaceri icircndeplinirii planului pentru a contribui la reuşita icircn afaceri la icircndeplinirea planului ltcf rus содействовать способствовать успеху в бизнесе выполнению планаgta contribui dezvoltării turismului consolidării relaţiilor internaţionale pentru a contribui la dezvoltarea turismului la consolidarea relaţiilor internaţionale ltcf rus содействовать способствовать развитию туризма укреплению международных связейgta favoriza răspacircndirii creştinismului dezvoltării culturii pentru a favoriza răspacircndirea creştinismului dezvoltarea culturii ltcf rus способствовать распространению христианства развитию культурыgt etc

Icircn limba romacircnă din Basarabia o frecvenţă destul de mare au şi unele structuri greşite construite cu verbele a icircmpiedica şi a icircncurca Aseme-nea erori se produc din cauză că vorbitorii calchiază cazul dativ după verbul rusesc мешать ignoracircnd raporturile de acuzativ ale acestora din romacircna literară Spre exemplu a icircmpiedica cuiva să muncească pentru a icircmpiedica pe cineva să munceas-că ltcf rus мешать кому-то работатьgtburuienile icircmpiedică bunei dezvoltări a plantelor pentru buruienile icircm-piedică buna dezvoltare a plantelor ltcf rus сорняки мешают хорошему развитию растенияgtnu vreau să icircncurc nimănui pentru nu vreau să icircncurc pe nimeni ltcf rus не хочу никому мешатьgtploile icircmpiedică icircncurcă agricultorilor la stracircnsul recoltei pentru plo-ile icircmpiedică icircncurcă pe agricultori la stracircnsul recoltei ltcf rus дожди мешают земледельцам на уборке урожаяgt etc

Din această categorie fac parte şi structurile cu verbele a sluji a servi (rus служить) Icircn limba romacircnă literară lexemele verbale analizate se construiesc cu un N2 icircn cazul acuzativ Sintaxa limbii ruse impune icircn asemenea situaţii un nume icircn cazul dativ Prin urmare structurile greşite din limba romacircnă de la Est de Prut reprezintă calcuri de regim cazual după verbul rusesc служить Spre exemplua sluji a servi patriei ţării pentru a sluji a servi patria ţara ltcf rus служить родине странеgta sluji a servi poporului societăţii pentru a sluji a servi poporul societatea ltcf rus служить народу обществуgt etc

118 R O M Acirc N ĂUn alt verb cu un comportament identic cu al celor de mai sus este a crede (rus верить) Icircn limba rusă verbul верить cere adesea un N2 icircn cazul dativ Acest aspect determină ca structurile cu verbul icircn dis-cuţie din romacircna din stacircnga Prutului să se construiască cu dativul icircn locul acuzativului ca urmare a calchierii regimului verbal cazual Spre exemplua crede cuiva pentru a crede pe cineva ltcf rus верить кому-либоgtMoscova nu crede lacrimilor pentru Moscova nu crede icircn lacrimi ltcf rus Москва слезам не веритgt etc

Printre verbele care calchiază modelul rusesc fac parte şi lexemele a re-fuza şi a preceda Icircn limba romacircnă literară acestea se construiesc de ase-menea cu acuzativul (prepoziţional sau neprepoziţional) De exemplua refuza colegilor pentru a refuza colegii pe colegi ltcf rus отказывать коллегамgta preceda congresului pentru a preceda congresul ltcf rus предшествовать съездуgt etc

După cum observăm icircn limba romacircnă din Basarabia fenomenul cal-chierii cazului dativ după limba rusă afectează acele verbe al căror echivalent rusesc se organizează cu un nume (N2) icircn cazul dativ Unele dintre ele cer icircn rusă exclusiv un N2 icircn cazul dativ (cf аплодировать служить предшествовать) iar acest aspect icircnlesneşte şi mai mult uti-lizarea greşită a cazului icircn limba romacircnă din stacircnga Prutului

3 Calchierea cazului acuzativ

Icircn limba romacircnă de la Est de Prut calchierea cazului acuzativ icircn com-paraţie cu cea a cazurilor instrumental şi dativ este un fapt destul de rar icircntacirclnit Icircn asemenea situaţii romacircnii basarabeni folosesc eronat cazul acuzativ icircn locul dativului după modelul cazual din rusă (v Macircndacircca-nu 1987 112-113 Ciobanu 1988 139 Guţu 1998)

Printre elementele verbale romacircneşti care imită regimul de acuzativ al verbelor ruseşti se numără a impune şi a supravieţui Spre exemplu el ea mă impune să fac ceva pentru el ea icircmi impune să fac ceva ltcf rus он она заставляет меня сделать что-тоgt

g r a m a t i c ă 119

autorul a supravieţuit ororile din lagăre pentru autorul a supravieţuit ororilor din lagăre ltcf rus автор пережил ужасы лагерейgtcomunitatea aborigenă a supravieţuit timpul pentru comunitatea abori-genă a supravieţuit timpului ltcf rus коренное сообщество пережило векаgt etc

Sintaxa limbii romacircne cere ca verbele din exemplele de mai sus să se organizeze cu un nume icircn dativ Icircn romacircna din Basarabia icircnsă aceste verbe apar de cele mai multe ori cu regim de acuzativ asemenea celor din limba rusă

Din cele abordate conchidem că icircn limba romacircnă din stacircnga Prutului calcurile de regim verbal cazual constau icircn imitarea după limba rusă a cazului instrumental a cazului dativ şi a cazului acuzativ Dintre astfel de structuri calchiate cele mai multe vizează cazurile instrumental şi dativ Calchierea regimului verbal cazual atestată icircn romacircna de la Est de Prut este favorizată de utilizarea pe scară largă a limbii ruse icircn acest spaţiu lingvistic Respectiv romacircnii din Basarabia avacircnd icircn minte tipa-rele cazuale din rusă construiesc enunţurile maşinal fără să realizeze că icircn limba romacircnă se cere o altfel de organizare sintactică a acestora Ca orice greşeală de limbă calcurile de acest tip trebuie condamnate şi evitate atacirct icircn limba scrisă cacirct şi icircn cea vorbită

1 Icircn această lucrare asteriscul () indică faptul că aseme-nea structuri din limba romacircnă din Basarabia sunt nere-comandate

1 A Ciobanu Limba maternă şi cultivarea ei Editura Lu-mina Chişinău 19882 I Condrea Norma literară şi uzul local Tipografia Cen-trală Chişinău 20013 Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii [DŞL] [A Bidu-Vrănceanu C Călăraşu L Ionescu-Ruxăndoiu M Mancaş G Pană Dindelegan] Editura Ştiinţifică Bucureşti 19774 I Eţco Cultura lingvistică a gazetei raionale bdquoZorilerdquo icircn Cultivarea limbii fascicula IV Editura Cartea Moldove-nească Chişinău 1966 p 69-785 Gramatica limbii romacircne vol I Cuvacircntul [GALR I] [coord Valeria Guţu Romalo] Editura Academiei Ro-macircne Bucureşti 2005

Note

Bibliografie

120 R O M Acirc N Ă6 V Guţu Dicţionar al greşelilor de limbă Editura ARC Chişinău 19987 N Mătcaş De la grotesc la sublim Editura Revista bdquoLimba romacircnărdquo Chişinău 19958 V Macircndacirccanu Cuvacircntul potrivit la locul potrivit ediţia a II-a Editura Cartea Moldovenească Chişinău 19879 C Popuşoi Limba romacircnă actuală din Basarabia Par-ticularităţi morfosintactice şi lexico-semantice [Popuşoi 20131] Editura Muzeului Naţional al Literaturii Romacirc-ne Colecţia Aula Magna Bucureşti 201310 C Popuşoi Tipuri de calcuri de regim verbal prepoziţi-onal nerecomandate icircn limba romacircnă din Basarabia [Popu-şoi 20132] icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chişinău XXIII 2013 7-8 p 120-127

I T I N E R A R L E X I C A L 121

Ioan MILICĂImaginarul creştin icircn denumirile populare romacircneşti de plante (II)

Analiza faptelor de limbă prezentate icircn cele ce urmează a fost realizată urmărindu-se două aspecte de bază procedeele lexical-formative dominante icircn vocabularul etnobotanic romacirc-nesc şi imaginarul botanic creştin reflectat de fitonime O atenţie sporită a fost acordată compuselor icircn a căror structură intră consti-tuenţi ce aparţin domeniului-sursă avut icircn ve-dere creştinismul

2 Formarea cuvintelor

Răsfoirea dicţionarelor şi enciclopediilor ro-macircneşti de etnobotanică (Borza 1968 Drăgu-lescu 2010 Florea Marian 2008-2010 Panţu 1906 Pacircrvu 2002-2005) arată că cele mai pro-ductive mecanisme de formare a numelor de plante sunt derivarea şi compunerea Icircn chip firesc cele două procedee lexical-formative sunt responsabile de apariţia a două clase de denumiri populare de plante fitonimele simple (sintetice) alcătuite dintr-un singur cuvacircnt şi fitonimele complexe (analitice) formate din doi sau mai mulţi constituenţi lexicali Spre deose-bire de această organizare a vocabularului et-nobotanic romacircnesc nomenclatura ştiinţifică este exclusiv analitică icircn botanica ştiinţifică orice denumire are un constituent nume gene-

IM ndash lect univ dr Departamentul de

romacircnistică Facultatea de Litere Universitatea

bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi Domenii de competență

lingvistică generală retorică stilistică și poetică Autor

al volumului Expresivitatea argoului (2009) Co-editor

al mai multor volume și membru icircn colectivele

științifice și redacționale ale unor publicații periodice

precum bdquoText și discurs religiosrdquo (Iași) bdquoLimba Romacircnărdquo (Chișinău)

bdquoArgoticardquo (Craiova) și bdquoAnalele Științifice ale

Universității laquoAlexandru Ioan Cuzaraquo din Iaşirdquo

Continuare Partea I icircn nr 1 2014 p 69-79

122 R O M Acirc N Ăric (engl generic name) prin care este desemnat taxonul de rang superior al genului şi un constituent atribut specific (engl specific epithet) prin care este desemnat taxonul de rang inferior al speciei

21 DerivareaDintre toate tipurile de afixare sufixarea este mecanismul cel mai eficient icircn formarea denumirilor populare de plante12 Derivatele-fitonime fac de regulă trimitere la 1) aspectul general al plantei sau al uneia dintre părţile constitutive ghimpoasă13 (Arcticum lappa) 2) coloritul plantei sau al uneia dintre părţi albăstrică14 (Aster tripolium) 3) gustul sau mirosul plantei ori al uneia dintre părţi dulcişor15 (Hedysarum grandiflorum) mirodele16 (Di-plotaxis tenuifolia) 4) bdquocomportamentulrdquo plantei somnişor17 (Calamintha clinopodium) 5) proprietăţile sevei lăptic18 (Euphorbia cyparissias) 6) icircntrebuinţarea plantei cu următoarele subclase a) terapeutică negelariţă19 (Chelidonium majus) b) magică drăgostiţă20 (Sedum maximum) c) or-namentală bucuriţă21 (Euphrasia stricta) d) practică măturişcă22 (Arte-misia annua) 7) locul a) de creştere băltăţele23 (Ranunculus acris) b) de origine reală sau presupusă turcoaice24 (Zinnia elegans) 8) perioada de apariţie maturizare sau icircnflorire cu subclasele a) momentul zilei zorele25 (Convolvulus arvensis) b) anotimpul primăveriţă26 (Galanthus nivalis) c) sărbătorile crăciunele27 (Euphorbia pulcherrima)

Icircn lumina acestei succinte clasificări trebuie arătat că domeniile-sursă ale terminologiei etnobotanice constituie o tipologie cuprinzătoare care pune icircn prim-plan dimensiunea antropologică a vocabularului botanic popular Domeniile-sursă cel mai uşor de recunoscut stau icircn legătură cu referinţe precumndash alimentele plăcinţele28 (Trollius europaeus) untişor29 (Taraxacum officinale)ndash animalele vulpoi30 (Sorghum halepense) ndash banii bănucei bănuţei bănuţele31 părăluţe32 (Bellis perennis)ndash corpurile cereşti steluţă33 (Aster alpinus) soreancă34 (Heliantus annuus)ndash etnia ţigănuţe35 (Tagetes patula)ndash fiinţele supranaturale zmeoaică36 (Laserpitium archangelica) ndash insectele puricică37 (Polygonum persicaria)ndash obiectele de uz cotidian găletuşi38 (Aquilegia vulgaris) punguliţă39 (Capsella bursa-pastoris)

I T I N E R A R L E X I C A L 123

ndash părţile corpului limbariţă40 (Alisma plantago-aquatica)ndash păsările vulturică41 (Hieracium aurantiacum)ndash alte plante gracircuşor42 (Ranunculus ficaria)ndash relaţiile sociale uncheşel43 (Nigella damascena)ndash vestimentaţia şi podoabele cerceluţ44 (Fuchsia coccinea) etc

Departe de a fi complet acest repertoriu trebuie să includă şi denumi-rile cu rezonanţă creştină iar numele de plante aferente domeniului pot fi puse icircn relaţie cu patrimoniul folcloric de mituri legende apocri-fe şi alte naraţiuni simbolice care stau alături de ideologia ritualurile şi practicile religioase ce caracterizează viaţa spirituală tradiţională a comunităţilor creştine

O succintă trecere icircn revistă a subdomeniilor care constituie imaginarul botanic creştin reflectă existenţa unor fitonime sintetice referitoare landash sfinţi icircn folclorul romacircnesc unii sfinţi se bucură de mare popularitate O deosebită icircnsemnătate icircn asigurarea acestui prestigiu pare să o fi avut suprapunerea sărbătorilor creştine peste vechi rituri agrare şi magice aşa cum s-a icircntacircmplat de pildă cu ziua Sf Gheorghe [(23 aprilie) care co-incide icircn mare cu mijlocul primăverii astronomice deci cu perioada de vacircrf a unor lucrări agrare] şi cu ziua Sf Dumitru [(26 octombrie) care coincide icircn mare cu mijlocul toamnei aşadar cu perioada de icircncheiere a multor lucrări agricole] Alţi sfinţi precum Sf Petru şi Pavel sunt con-sideraţi de popor păzitorii raiului O altă credinţă foarte răspacircndită este că de ziua Sf Ion (24 iunie) cerurile se deschid şi toate necuvacircntătoarele capătă darul vorbirii De altfel ziua solstiţiului de vară este asociată cu numeroase superstiţii ritualuri şi practici magice Sf Ilie alungătorul de draci sărbătorit pe 20 iulie se bucură de mare preţuire icircn folclorul ro-macircnesc45 Un colind transilvănean cules icircn 1873 de la un student tran-silvănean şi publicat icircn colecţia Teodorescu (1885 33) sintetizează icircn chip ilustrativ importanţa sfinţilor cu care romacircnii şi-au icircmpodobit nu-meroase creaţii folclorice bdquola scaunul Domnului la scaun de judecată undrsquo srsquoadună lumea toată measă macircndră mi-e icircntinsă şi de sfinţi masa-i coprinsă de Ion sfacircntul Ion de Ilie sfacircnt Ilie şi Petru sfacircntul Petru cu toţi sfinţii drsquoarsquompreună ospătacircnd cu voiă bunărdquo Icircn calitate de matrice denominative pentru unele nume populare de plante numele acestor sfinţi au stat icircn mod natural la baza unor creaţii lexicale precum dumitri-

124 R O M Acirc N Ăţă46 (Aster salingnus Begonia semperflorens Sedum sieboldii) lt (Sf) Dumitru + suf -iţă georgiţe47 (Convallaria majalis) lt (Sf) George + suf -iţă sacircngiorgel48 (Pulmonaria angustifolia Pulmonaria officinalis) lt Sacircn-georgiu + suf -el sau petreancă49 (Asclepias syriaca Heliosperma quadri-fidum) lt (Sf) Petru + suf -eancă Alte denumiri populare icircmprumutate de la alte popoare cum ar fi de pildă cristoforiţă (Actaea spicata) lt (Sf) Cristofor + suf -iţă perpetuează credinţa că sfacircntul a binecuvacircntat planta pentru a-i apăra pe creştini de boli cumplite ca ciuma iar astfel de cre-dinţe au infuzat imaginarul omului medieval Credinţa icircn puterea tămă-duitoare a cristoforiţei este după cum demonstrează Rolland (1896I 129-130) pan-europeană aspect probat de marele inventar de denumiri etnobotanice dezvoltate după acelaşi tiparndash sărbători pe lacircngă celebrările sfinţilor creştini marile sărbători ale creştinătăţii Naşterea şi Icircnvierea Domnului sunt reprezentate icircn vocabularul botanic popular de derivate precum crăciunele50 (Berge-nia lingulata Rhipsalis pachyptera) lt Crăciun + suf -ele sau păştele51 (Anemone nemorosa) lt Paşte + suf -ele iar astfel de fitonime pun icircn evidenţă motivarea culturală a denumirilor de plantendash Fecioara Maria există foarte puţine derivate care oglindesc veneraţia poporului romacircn faţă de Maica Domnului un exemplu tipic fiind rom mărioare52 (Callistephus chinensis) lt Maria + suf -ioare denumire ce semnalează că planta ajunge la maturitate icircn preajma Adormirii Maicii Domnului (15 august) Numărul foarte restracircns de derivate care au ca sursă numele Fecioarei Maria este icircnsă compensat de numărul mare de compuse al căror nucleu imagologic şi denominativ este reprezentat de Sf Maria Dacă plasăm frumosul şir de fitonime analitice icircn vas-tul peisaj al creaţiilor folclorice romacircneşti dedicate Maicii Domnului şi faptelor acesteia (Marian 1904 Pamfile 2008 Niculiţă-Voronca 2008 Teodorescu 1885) se poate concluzia icircn acord cu Mircea Elia-de (1936 33-39) că bdquoMaica Domnului srsquoa descoperit sufletului popular romacircnesc sub forma sa cea mai umană mai familiară Legendele romacirc-neşti asupra Maicii Domnului icircntrec icircn frăgezimea sentimentului care le-a creiat chiar cele mai umile legende medievale germanice Este o trăsătură caracteristică a sufletului poporului romacircnesc de a se apropia de tainele suprafireşti ale creştinismului cu umilinţă dar şi cu o cordială spontaneitate Este o trăsătură caracteristică asta dar şi o dovadă de tăria sentimentului religios romacircnescrdquo

I T I N E R A R L E X I C A L 125

ndash personaje biblice rom adămească53 (Ajuga laxmannii) lt Adam + suf -ească este o creaţie lexicală formată cel mai probabil după modelul altui fitonim avrămească54 (Ajuga laxmannii) cea de-a doua denumire popu-lară este dacă le dăm crezare unor botanişti romacircni o etimologie popu-lară icircn care este implicat numele patriarhului biblic Avram Un alt nume popular mai sugestiv barba-boierului indică şi mai bine asocierea figurată pe care imaginaţia populară a stabilit-o icircntre forma inflorescenţei şi sfin-tele personaje cu bărbi albe şi lungi prezente icircn iconografia religioasă Mai mult decacirct atacirct icircn folclorul romacircnesc Adam adesea denumit Moş Adam are o bogată reţea de reprezentări literare fapt probat de textele folclorice prezente icircn colecţiile de referinţă (cf Pamfile 2008I Teodo-rescu 1885) Acelaşi lucru poate fi afirmat despre biblicul Avram şi des-pre planta numită avrămească (cf Tocilescu amp Ţapu 1980I 154 350 III 89 151 etc) Ilustrativ pentru icircnţelegerea uzului popular al plantelor şi pentru aprecierea simbolismului lor ni se pare de pildă descacircntecul bdquoicircn contra lipitorii şi sburătoruluirdquo inclus icircn colecţia Teodorescu (1885 379) pe care icircl redăm cu ortografia actuală bdquoavrămeasă hristineasă drăgan leuştean şi odolean mătrăgună sacircnge-de-nou-fraţi iarba ciutei şi muma-pădurii cum se sparge tacircrgul cum se sparge Oborul aşia să se spargă faptul şi lipitura şi sburătorulrdquondash fiinţe celeste rom icircngeraş55 (Begonia rex) lt rom icircnger + suf -aş de-numeşte o plantă al cărei nume este motivat de similaritatea pe care poporul a descoperit-o icircntre aripile icircngerilor şi frunzele plantei Acelaşi tipar este prezent şi icircn denumirea ştiinţifică icircn cazul binomului Ange-lica archangelica constituentul generic Angelica se situează icircn descen-denţa denumirii savante latineşti herba angelica ilustrativă icircn a semnala că icircn conştiinţa omului medieval planta era considerată ca avacircnd pro-prietăţi curative (Quattrocchi 2000I 141) Un astfel de traseu deno-minativ legitimează afirmaţia că unele denumiri ştiinţifice ale plantelor au ca prototipuri denumiri popularendash diavol rom drac a dar naştere unei ample terminologii etnobotanice constacircnd atacirct din fitonime sintetice precum dracă56 (Paliurus spina-chris-ti Xantium spinosum) drăcoaică57(Paliurus spina-christi) drăcuşor58 (An-thurus archeri) cacirct şi din fitonime analitice la care ne vom referi mai josndash oameni ai bisericii clerul şi monahii au icircn folclorul romacircnesc repre-zentări literare nu icircntotdeauna măgulitoare dat fiind că diverse spe-

126 R O M Acirc N Ăcii de texte folclorice pun aceste personaje icircn lumina critică a satirei Această coordonată a imaginarului popular se regăseşte şi icircn termino-logia poporană a plantelor59 mai cu seamă icircn cazul fitonimelor com-puse Derivate precum călugărei (Erythronium dens-canis) lt călugăr + suf -el ~i călugăraşi (Knautia arvensis) lt + suf -aş ~i călugărişoară60 (Succisa pratensis) lt călugăr + suf -işoară fie subliniază asemănarea pe care imaginaţia populară o stabileşte icircntre aspectul plantelor şi icircnfăţi-şarea ori ţinuta monahală fie sugerează că respectivele plante sunt cel mai adesea cultivate icircn grădinile monastice sau cresc icircn preajma mă-năstirilorndash obiecte de cult rolul crucial rezervat religiei icircn viaţa comunităţilor creştine a determinat formarea unor nume comune de plante care au ca baze lexicale termeni denumind obiecte bisericeşti candeluţă61 (Aquilegia vulgaris) lt candelă + suf -uţă prescuriţă62 (Sempervivum soboliferum) lt prescură + suf -iţă

Dintre subdomeniile amintite cea mai bogată reprezentare lexicală se remarcă icircn cazul derivatelor formate de la nume de sfinţi cărora le aso-ciem şi denumirile formate prin derivare de la numele marilor sărbători Evidenţele lexicale prezente icircn dicţionarele şi enciclopediile etnobota-nice susţin constatarea că una dintre categoriile centrale ale vocabula-rului popular al plantelor ndash timpul ndash este codificată lingvistic luacircndu-se ca reper diviziunile simbolice ale calendarului creştin Icircn conjuncţie cu alte realităţi culturale şi lingvistice precum literatura populară toponi-mele sau antroponimele serii lexicale precum dumitraş (Aster novae-angliae) dumitrici dimitriţe (Chrysanthemum indicum) dumitrie (Se-dum sieboldii) şi dumitriţă63 (Aster salingnus Begonia semperflorens Sedum sieboldii) atestă prestigiul pe care o sărbătoare creştină icircl poate avea icircn conştiinţa populară Mai mult decacirct atacirct fundamentul ritualic al numelor de plante cu rezonanţă creştină nu poate fi negat dacă sunt avute icircn atenţie familii lexicale dezvoltate de felul celei ce are ca nucleu Crăciunul crăciunăreasă crăciunărică (Epiphyllum truncatum) crăciunel (Bergenia crassifolia Epiphyllum truncatum Phyllocactus ackermannii Rhipsalis crispata) crăciunele (Bergenia lingulata Rhipsalis pachypte-ra) crăciuniţă (Begonia semperflorens Bergenia crassifolia Bergenia lingulata Epiphyllum truncatum) crăciuneasă (Epiphyllum truncatum Phyllocactus ackermannii) crăciunească64 (Epiphyllum truncatum)

I T I N E R A R L E X I C A L 127

12 La rigoare se poate trasa o distincţie icircntre derivatele formate iniţial pe terenul lim-bii romacircne şi mai apoi adoptate icircn vocabularul etnobotanic şi derivatele care denumesc plante icircn mod exclusiv icircnsă această problemă nu formează obiectul analizei de faţă13 Drăgulescu 2010 285 rom ghimpoasă lt rom ghimpe + suf -oasă14 Drăgulescu 2010 32 rom albăstrică lt rom albastră + suf -ică15 Drăgulescu 2010 238 rom dulcişor lt rom dulce + suf -işor16 Drăgulescu 2010 407 rom mirodele lt rom mirodie cuvacircnt de origine grecească cel mai probabil icircmprumutat prin bulgară icircntrebuinţat icircn trecut pentru a desemna mai icircn-tacirci pătrunjelul şi prin extensie o clasă mai largă de plante aromatice17 Drăgulescu 2010 575 rom somnişor este un derivat al rom somn 18 Drăgulescu 2010 348 rom lăptic este un diminutiv al substantivului lapte Termenul desemnează albeaţa sevei19 Drăgulescu 2010 428 icircn trecut planta era folosită icircn leacurile contra negilor20 Drăgulescu 2010 236 rom drăgostiţă este un derivat al subst dragoste Fitonimul in-dică folosirea plantei icircn descacircntece de dragoste21 Drăgulescu 2010 9722 Drăgulescu 2010 394 rom măturişcă lt rom mătură + suf -işcă23 Drăgulescu 2010 60 denumirea populară semnalează că planta creşte icircn zone de bal-tă şi mlăştinoase24 Drăgulescu 2010 628 consideră că bdquonumele ar putea sugera naţionalitatea femeilor de la care romacircncele au luat planta pentru a o cultiva icircn grădinirdquo25 Drăgulescu 2010 670 numele comun sugerează că planta icircşi deschide inflorescenţa icircn zorii zilei26 Drăgulescu 2010 507 denumirea este ilustrativă icircn a semnala că planta creşte la icircnce-putul primăverii27 Drăgulescu 2010 208 fitonimul indică perioada de maturizare a plantei28 Drăgulescu 2010 488 diminutivul cu formă de plural este motivat de forma frunze-lor29 Drăgulescu (2010 637-638) notează că icircn popor s-a icircncetăţenit credinţa că ierbivore-le domestice care mănacircncă planta vor da lapte mai bun pentru prepararea unor produse ca bracircnza sau untul30 Drăgulescu 2010 663 deşi obscură analogia prin care planta este asociată cu ani-malul ar putea indica că aceasta creşte icircn habitatul natural al vulpii Conform unei alte ipoteze impactul plantei asupra habitatului este prin transfer metaforic asemănător cu instinctul de prădător al animalului care icircn conştiinţa colectivă simbolizează vicle-nia31 Drăgulescu 2010 6232 Drăgulescu 2010 463 Seria de denumiri etnobotanice prin care monedele sunt aso-ciate cu aspectul florilor sau al frunzelor este mai amplă33 Drăgulescu 2010 587 Denumirea este motivată de similitudinea stabilită icircn imagi-naţia poporului icircntre inflorescenţele unor plante şi forma aparentă a stelelor pe bolta cerească aspect amplu codificat şi icircn nomenclatura ştiinţifică a plantelor Diminutivul codifică dimensiunile reduse ale plantei

Note

128 R O M Acirc N Ă34 Drăgulescu 2010 576 Numele codifică abilitatea plantei de a sta cu bdquofaţardquo la soare icircn timpul zilei proprietate denumită heliotropism35 Drăgulescu 2010 634 După cum indică numele această plantă cu flori este asociată cu vestimentaţia viu colorată a ţiganilor şi cu comportamentul lor stereotipic36 Drăgulescu 2010 669 37 Drăgulescu 2010 514 Fitonimul sugerează că planta este icircntrebuinţată pentru a alun-ga puricii38 Drăgulescu 2010 276 Această denumire populară este motivată de asemănarea pe care poporul o găseşte icircntre inflorescenţa plantei şi un obiect de uz cotidian icircn gospodă-ria ţărănească39 Drăgulescu 2010 513 Denumirea comună cea mai cunoscută este traista-ciobanului denumire codificată şi icircn constituentul specific al binomului ştiinţific icircntrebuinţat de bo-tanişti40 Drăgulescu 2010 357 rom limbariţă lt rom limbă + suf -ariţă Denumirea este mo-tivată de aspectul frunzelor41 Drăgulescu 2010 663 rom vulturică lt rom vultur + suf -ică Termenul etnobotanic pare a-şi avea originea icircn credinţa că păsări de pradă precum vulturul sau şoimul consu-mă planta pentru a-şi icircmbunătăţi vederea42 Drăgulescu 2010 297 rom gracircuşor lt rom gracircu + suf -uşor Numele popular indică asemănarea cu gracircul43 Drăgulescu 2010 636 rom uncheşel lt rom reg uncheş + suf -el Fitonimul pare mo-tivat de asemănarea pe care imaginaţia populară o stabileşte icircntre forma mugurilor şi capul unui om bătracircn44 Drăgulescu 2010 154 rom cerceluţ lt rom cercel + suf -uţ Denumirea populară tre-buie pusă pe seama metaforei prin care florile plantei sunt asemănăte cu cerceii45 Vezi Pamfile 2008 Niculiţă-Voronca 200846 Drăgulescu 2010 23947 Drăgulescu 2010 28148 Drăgulescu 2010 55249 Drăgulescu 2010 47850 Drăgulescu 2010 20851 Drăgulescu 2010 46752 Drăgulescu 2010 38953 Drăgulescu 2010 2654 Drăgulescu 2010 5055 Drăgulescu 2010 33956 Drăgulescu 2010 23457 Drăgulescu 2010 235 58 Drăgulescu 2010 23559 A se vedea de pildă Teodorescu 1885 Tocilescu amp Țapu 198060 Drăgulescu 2010 14061 Drăgulescu 2010 12862 Drăgulescu 2010 50663 Drăgulescu 2010 23964 Drăgulescu 2010 208

i t i n e r a r l e x i c a l 129

Anatol EREMIADicţionar toponimic (VI)

bdquoToponimia reprezintă imaginea obiectivă a realităţilor din natură şi societaterdquo

(acad Iorgu Iordan)bdquoToponimia e icircnsuşi graiul de fiece zi

al oamenilor exprimat sugestiv prin nume de locuri şi localităţirdquo

(acad Nicolae Corlăteanu)

Cărbuna comună icircn raionul Ialoveni este si-tuată la obacircrşia unei vacirclcele din dreapta racircului Botna Coordonate geografice 46deg4230 lat N 28deg57 long N Este una dintre cele mai vechi localităţi cu populaţie romacircnească din zona Codrilor Botnei care odinioară acope-reau un imens teritoriu basarabean de la iz-voarele racircului Botna lacircngă satele Lozova şi Vorniceni (Străşeni) pacircnă la vărsarea acestuia icircn Nistru lacircngă Chiţcani (Căuşeni)

Despre măreţia acestor codri ne mărturisesc cronicile şi hrisoavele domneşti Faima lor de veacuri a fost elogiată icircn creaţia epică şi icircn cacircntecele populare Pădurile ca şi pămacircntu-rile roditoare apele păşunile au avut o mare icircnsemnătate icircn viaţa localnicilor servind drept adăpost şi apărare pe timp de războaie şi invazii drept depozit permanent de combus-tibil vegetal şi al materialelor de construcţie drept sursă naturală de obţinere a hranei prin vacircnătoare şi culesul de fructe şi poame Prin arderea lemnului de pădure se producea pota-sa (folosită icircn industria sticlei şi icircn cea textilă) se obţinea sarea de potasiu şi silitra (icircngrăşă-

AE ndash dr hab cercetător conferenţiar lingvist

specialist icircn onomastică A editat 25 de cărţi cele

mai recente fiind Dicţionar explicativ şi etimologic de

termeni geografici Chişinău 2006 Dicţionar geografic universal Chişinău 2008

Localităţile Republicii Moldova Ghid informativ

documentar 2009

130 R O M Acirc N Ăminte agricole de neicircnlocuit icircn vremurile de demult) apoi şi mangalul sau cărbunele de lemn (un atribut de mare preţ icircn activitatea fierarilor croitorilor etc)

Cărbuna a fost un loc de exploatare a acestor materii prime care pe timpuri deveniseră pe drept cuvacircnt mărfuri solicitate icircn toată Europa Prin acţiuni şi procese semiindustriale au fost tăiate păduri de pe mari suprafeţe din icircntreg teritoriul Moldovei istorice Locurile de exploa-tare a mangalului au rămas să se numească pacircnă astăzi Bocşa Bocşele Cărbuna Cărborniţa (Căborniţa) Cărbunăria Cărbuniştea La Căr-buni Vetrele de Cărbuni Măngalii Măngălăria Pe aceste teritorii se si-tuau locuinţele lucrătorilor şi instalaţiile de ardere a lemnului (bocşele căborniţele cuptoarele vetrele) Unele dintre aşezări s-au transformat cu timpul icircn cătune şi sate mari

Satul Cărbuna din raionul Ialoveni exista probabil icircn sec al XVIII-lea deoarece icircn hotarnica moşiei Hotărnicenilor de la 1775 e menţionată Valea Cărbunei [1 p 204] Atestările ulterioare sunt frecvente şi siste-matice 227 gospodării ţărăneşti 12 mori de vacircnt şi 3 mori cu tracţiu-ne de cai [1817 2 p 199-200] moşierul Fiodor Krupenski stăpacircnea 5066 desetine de pămacircnt şi 1084 desetine de pădure sătenii ndash 1456 desetine de terenuri agricole inclusiv 13 desetine de plantaţii de vii şi livezi [1865 3 vol III p 311] 189 de case şi 1003 locuitori [1875 4 p 91] 1102 locuitori (559 bărbaţi şi 543 femei) [1897 5 p 6] 201 case şi 1230 de locuitori ţărani romacircni vii şi grădini cu pomi [1904 6 p 50] 1910 locuitori dintre care 1853 romacircni 25 ruşi şi ucraineni 20 evrei şa [1930 7 p 462] 2263 de locuitori [1970 8 p 212] 1901 lo-cuitori dintre care 1891 romacircni 7 ruşi 2 găgăuzi 1 ucrainean [1994 9 vol I p 238]

Icircn preajma satului Cărbuna au fost descoperite vestigii arheologice care probează existenţa icircn aceste locuri a mai multor aşezări unele din-tre care s-au suprapus datacircnd din diferite perioade eneolitică (mil IV-III icircHr) romană (sec II-III dHr) şi din Evul Mediu (sec V-XVII) Relicvele descoperite pe teritoriul satului icircn anul 1961 conţin peste 850 de obiecte străvechi (topoare vacircrfuri de suliţe amnare fragmente de vase de lut amulete brăţări) ceea ce confirmă vechimea de secole şi milenii a aşezărilor omeneşti icircn această zonă

i t i n e r a r l e x i c a l 131

Cărasul lac icircn lunca Prutului la vest de Crihana Veche (Cahul) figurează pe o hartă topografică de la sfacircrşitul sec al XIX-lea cu menţiunea privind adacircncimea obiectului hidrografic ndash 15-2 m Etimonul denumirii este ter-menul ihtiologic caras bdquopeşte de baltă din familia crapului lung de 15-20 cmrdquo Localnicii descriu icircn felul următor acest nume topic bdquoE o baltă nu prea mare dar bogată icircn tot felul de peşti mici mai cu seamă cărăşei Se prindeau uşor şi repede şi cu fatca şi cu undiţa Nu dădea icircn clocot apa icircn ceaunul de mămăliguţă că pe loc te icircntorceai cu un castron plin cu căraşi tocmai buni de prăjit Acum ia-i de unde nu-s a scăzut apa icircn baltă s-au icircmpuţinat şi peştiirdquo Hidronimul reprezintă o formaţie onimică creată prin metonimie (toto pro pars bdquototul denumit printr-o parte a sardquo) semnificaţia lui iniţială fiind bdquolac cu caraşirdquo bdquolac bogat icircn caraşirdquo bdquoloc unde se prind bine caraşiirdquo Procedeul nominaţiei prin metonimie e destul de productiv icircn hidronimie Să se compare şi alte nume de bălţi lacuri şi gacircrle de acest fel Crapul Plătica Ghibanul (Bibanul) Goghia Ştiuca

Ciuta poiană icircn pădurea Vărzăreştilor (Nisporeni) Izvorul Ciutei iz-vor icircn hotarul satului Teleşeu (Orhei) Pacircracircul Ciutelor afluent al Bacirc-cului icircn raionul Călăraşi Valea Ciutei cu varianta Valea Ciuţii vale pe teritoriul comunei Logăneşti (Hacircnceşti) După cum se poate observa locurile menţionate sunt situate icircn zona codrilor Lăpuşnei şi Orheiu-lui denumirile lor vizacircnd habitatul ciutelor a graţioaselor animale de pădure pe care noi le mai numim şi căprioare Omul de la ţară icircnfră-ţit cu ogorul şi pădurea niciodată n-a fost indiferent faţă de locurile pitoreşti şi atrăgătoare din preajma sa de aceea le-a conferit cele mai alese calificative Căprioara Căpriţa Hulubiţa Găinuşa Facircntacircna Cu-cului Poiana Ciutei Or icircnsuşi omul şi-a atribuit ca semn de distincţie denominativă cuvinte-nume din lumea fiinţelor naturii Cerbu Cerbea-nu Ciută Ciuteş Cucoară Cucu Păun Turtureanu Vrabie etc Ciutele sunt personaje alegorice prezente icircn multe creaţii folclorice (basme legende) Scriitorii poeţii le acordă calificative dintre cele mai sugesti-ve bdquoDin tufe dese cu foşnet iute răsări o ciută cenuşie pe picioare-le-i subţiri şi sprintenerdquo (M Sadoveanu) bdquoIcircmprejuru-ne s-adună () Bouri nalţi cu steme-n frunte Cerbi cu coarne rămuroase Ciute sprintene de munte ()rdquo (M Eminescu)

Coroiul deal icircmpădurit cu terenuri accidentate la nord-vest de or Hacircnceşti Pădurea Coroilor porţiune a zonei codrilor Lăpuşnei to-

132 R O M Acirc N Ăponim istoric (a 1615) Valea Coroiului vale icircn cuprinsul moşiei satu-lui Tomai (Leova) Aceste toponime au la bază termenul ornitologic coroi nume dat unor păsări răpitoare asemănătoare cu uliul Pasărea coroi cunoscută şi cu denumirile vultur (de stepă) vultan hultan se hrăneşte cu vietăţi zburătoare mai mici inclusiv cu păsări domestice icircndeosebi găini şi pui de găină răţuşte şi boboci Icircn antroponimie ter-menul şi-a găsit răspacircndire mai icircntacirci ca poreclă din care au rezultat apoi numele de familie Coroi Coroianu Coroiescu Documentele vechi atestă şi cacircteva nume de localităţi provenite de la antroponime Coro-ieni Coroieşti (sec XVI-XVII)

Cula racircu afluent pe dreapta al Răutului la Breanova (Orhei) Izvo-răşte icircn preajma localităţii Izvoreni (anterior Fundul Culii Ungheni) Lungimea 40 km Are direcţia de la vest spre est Altitudini 300-350 m la izvoare şi 37 m la vărsare Acumulează apele mai multor racirculeţe şi pacircraie Hulboaca Odaia Ursoaia Toloaca Dacircrnovăţul Vrabia Dolina Dişcova (pe dreapta) Măgurele Culişoara Icircmpuţita Susuroaia Odăi-ţa Prihodiştea Cumpăna Ţarna Bahul (pe stacircnga) Icircn valea Culii sunt aşezate satele Izvoreni Bogheni Rădeni Hirova Săseni Ghetlova Puţintei Viprova Dişcova Morozeni şa

Prima menţiune documentară a hidronimului datează din 1436 Prin-tr-un hrisov al voievozilor Ilie şi Ştefan i se dăruiesc lui Hodco două lo-curi pustii pe Cula pentru a-şi icircntemeia două sate bdquocu hotarele de care acestea vor avea nevoierdquo [10 vol I p 216-217] Unul dintre cele două sate nou-icircntemeiate a fost Deteleva (Ghetlova de astăzi) după cum reiese dintr-un document din 1546 prin care Petru Rareş icircntăreşte lui Balcu bdquojumătate de sat ce este pe Cula anume Detelevardquo cumpărată de la Marica fiica lui Ivanco pacircrcălab care o cumpărase de la Marena fiica lui Hodco [11 veacul XVI vol I p 465] Mai multe locuri moşii şi sate de pe Cula apar menţionate şi icircn secolele următoare (XVII-XIX) [12 p 68 86 206 252 460 şa]

Hidronimul Cula nu poate fi explicat prin apelativul culă bdquoturn circular cupolă boltărdquo cum au icircncercat să facă aceasta unii etimologişti Noţiu-nile icircn cazul dat sunt incompatibile De fapt hidronimul este de origi-ne turcică avacircnd ca etimon cuvacircntul kul kol bdquovale racircurdquo Acest lexem a existat icircn limba turcică comună şi e cunoscut icircn aproape toate limbile turcice actuale v tcc gol kol kul bdquoloc josrdquo bdquoşesrdquo bdquodepresiunerdquo bdquovalerdquo

i t i n e r a r l e x i c a l 133

bdquoracircurdquo tăt kul bdquoracircpărdquo bdquoramificaţie braţ de racircurdquo bdquoalbie de racircu uscatărdquo tc kol bdquobraţ de racircurdquo k-kalp kol bdquoaracircc micrdquo bdquobraţ de racircurdquo bdquoafluentrdquo Aici se cuvine a fi luat icircn considerare şi mong gol bdquoracircurdquo bdquodefileu trecătoarerdquo bdquovale adacircncă şi icircnchisă hacircrtop zonoagărdquo oset kul bdquolacrdquo (element lexi-cal icircmprumutat din limbile turcice)

Cu tcc gol kol kul bdquovalerdquo bdquoracircurdquo pare să fie icircnrudit etimologic găg kulak bdquovale vacirclceardquo bdquoracircpărdquo de la care s-au format microtoponimele din sudul republicii Kulaa Baalar bdquovalea viilorrdquo Ingea Kulak bdquovalea (racircpa) icircngustă stracircmtărdquo Ketenikrsquo Kulaa bdquovalea cacircnepărieirdquo Kacircr Kulaa bdquovalea cacircmpuluirdquo Icircn regiunile asiatice cu populaţii turcice se icircntacirclnesc multe hidronime formate cu acest component Sangan Gol bdquoracircul albrdquo Şara Gol bdquoracircul galbenrdquo Karakol bdquoracircul negrurdquo (de fapt bdquoracircul care izvorăşte din pămacircnt din izvoarerdquo) Naracircnkol bdquoracircul icircngustrdquo Saracirckul bdquoracircul galbenrdquo Numele racircului din Basarabia pare să fi fost preluat dintr-o regiune asi-atică sau eventual creat pe loc de o veche populaţie turcică (cumani)

Furnicarul locuri icircn zonele de pădure vale icircn hotarul satului Costeşti (Ialoveni) parte de pădure lacircngă satul Cărpineni (Hacircnceşti) teren agricol icircn cuprinsul moşiei comunei Selişte (Nisporeni) Toponimul reproduce apelativul furnicar bdquoridicătură mică de pămacircnt care adăpos-teşte o colonie de furnici muşuroirdquo Icircn zonele respective au fost icircnre-gistrate şi derivatele onimice provenite direct de la etimonul primar furnică bdquoinsectă mică neagră sau roşie care trăieşte icircn coloniirdquo acestea fiind formate cu suf -oaia ndash Furnicoaia vacirclcea la nord-est de satul Coti-hana (Cahul) cu suf -os(ul) ndash Furnicosul deal odinioară icircmpădurit la sud de Sineşti (Ungheni) teren agricol fostă pădure icircn preajma satu-lui Drăsliceni (Străşeni) Numele topice icircn discuţie formează un areal onimic compact icircn zonele de pădure unde datorită solului bine afacircnat şi bogat icircn substanţe hrănitoare furnicile icircşi aleg locul de vieţuire

1 Gh Ghibănescu Ispisoace şi zapise vol VI partea II Iaşi 19332 Роспись землевладения и сословного строя населения Бессарабии по данным переписи 1817 года Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиcсии vol III Chişinău 19073 Localităţile Republicii Moldova vol I-IX Chişinău 1999-2010

Referinţebibliografice

134 R O M Acirc N Ă4 Бессарабская губерния в 1870-1875 годах Перепись населенных мест Chişinău 19125 Первая всеобщая перепись населения Российской Империи Бессарабская губерния 1897 год Sankt-Pe-tersburg 19056 Zamfir Arbore Dicţionarul geografic al Basarabiei Chi-şinău 2001 (după ediţia I Bucureşti 1904)7 Enciclopedia Romacircniei Bucureşti vol II partea I 19358 Итоги Всесоюзной переписи населения 1970 года по Молдавской СС Chişinău 19729 Dicţionarul statistic al Republicii Moldova Chişinău vol I-IV 199410 Documenta Ramaniae Historica A Moldova Bucu-reşti vol I 1975 şi urm11 Documentele privind istoria Romacircniei A Moldova Bu-cureşti veac XIV-XV vol I 1954 veac XV vol II 1954 veac XVI vol I-III 1955 veac XVII vol IV 195612 Aurel Sava Documente privitoare la tacircrgul şi ţinutul Or-heiului Bucureşti 194413 Marian Jurkowski Ukrainska terminologia hydrogra-ficzna Wrocław-Warszawa-Krakoacutew-Gdańsk 197114 Т А Марусенко Материалы к словарю украинских географических апеллятивов Полесье Moscova 196815 Э М Мурзаев Словарь народных географических терминов Moscova 198416 Makc Фасмер Этимологический словарь русского языка vol I-IV Moscova 1964-197317 Dicţionarul elementelor romacircneşti din documentele sla-vo-romacircne 1374-1600 Bucureşti 198118 L T Boga Documente basarabene Mărturii hotarnice vol XX Chişinău 193819 Recensămintele populaţiei Moldovei din anii 1772-1773 şi 1774 Moldova icircn epoca feudalismului Chişinău vol VII părţile I-II 197520 Списки населенных мест Российской Империи Бессарабская губерния 1859 год Sankt-Petersburg 186121 Totalurile recensămacircntului unional al populaţiei din RSS Moldova din anul 1989 Chişinău 199022 Moldova icircn epoca feudalismului Chişinău vol I 1961 vol II 1978 vol III 1982 vol IV 1986 vol V 1987 vol VI 1992 vol VII 1975 vol VIII 1998 vol IX 2004 vol X 2005

I T I N E R A R L E X I C A L 135

Vladimir ZAGAEVSCHINume de familie romacircneşti arhaice şi derivatele lor icircn zone periferice şi insulare

Icircn nordul Basarabiei icircn Bucovina şi icircn gene-ral icircn nordul Moldovei istorice icircn Transnis-tria ndash de la Nistru pacircnă la Bug şi chiar pacircnă la Nipru zone periferice şi insulare ale terito-riului lingvistic dacoromacircn icircn care romacircnii moldoveni conlocuiesc de secole icircn contact nemijlocit cu alte popoare ruteni ucraineni ruşi polonezi ndash icircn aceste zone spuneam se icircntacirclnesc nume de familie icircn forme morfolo-gice arhaice dar şi derivatele lor cu sufixe de origine ucraineană rusă poloneză

Despre aceste teritorii parcurse de către Geo Bogza cu autobuzul de la Cernăuţi la Lipcani (nordul Basarabiei) scriitorul romacircn scria icircn proza Basarabia ţară de pămacircnt următoarele

bdquoIcircn bucata aceasta de ţară care se şi cheamă Basarabia-Bucovina sicircnt sate babilonice icircn care trăiesc [] cacircte patru cinci neamuri deo-sebite de oameni Sicircnt Ruteni şi Ruşi Romacircni moldoveni şi Romacircni bucovineni Nemţi Ovrei şi Polonezi galiţieni fiecare cu idiomul lui Icircn autobuzul care pleacă din Cernăuţi spre Basarabia se icircncrucişează limbile tuturor acestor neamuri Icircn afară de moldoveneasca domoală şi molcomă celelalte feluri de vor-bire au ceva repezit şi scracircşnit de trăsură care

VZ ndash conf univ dr Facultatea de Litere USM

Domenii de cercetare fonetica dialectologia

gramatica istorică a limbii romacircne Cursuri speciale

elaborate Probleme de fonologie Probleme de

ortografie a limbii romacircne Bazele teoretice ale

ortografiei şa Autor a peste 250 publicaţii ştiinţifice

inclusiv monografiile Culorile accentului (1988)

Studii de gramatică dialectală comparată (1990)

manualele (icircn colab) Curs de dialectologie romacircnă

(1991) Curs de gramatică istorică a limbii romacircne (1991) Fonetica (1993)

Participant la numeroase icircntruniri ştiinţifice naţionale

şi internaţionale

136 R O M Acirc N Ăpătrunde cu roţile icircntr-un pietriş Vorbele icircmpănate excesiv cu consoa-ne pacircracircie şi trosnesc pe vacircrful limbii şi icircntre dinţi puşi parcă de fiecare dată să suporte un tir rapid de mitralierărdquo

Icircn zona transnistriană cuprinsă atacirct icircn spaţiul Republicii Moldova cacirct şi icircn spaţiul ucrainean icircn care romacircnii moldoveni s-au aflat secole la racircnd izolaţi de conaţionalii lor din ţară (Metropolă) au păstrat forme morfologice arhaice cel puţin la numele de persoane dacă nu şi la nu-mele comune (apelative) de la care provin Este vorba de numele de familie provenite de la substantive şi calificative masculine şi neutre la singular (N Ac) cu articolul hotăracirct -l conservat

Se ştie că articolul hotăracirct -l de la N Ac singular s-a păstrat icircn vorbire pacircnă icircn secolul al XVI-lea Icircn primele monumente scrise pot fi icircntacirclnite de acum multe cazuri cacircnd articolul -l icircncepuse a nu mai fi pronunţat [Densusianu 1961 109] Totuşi tratacircnd un subiect de la nivelul aces-tui secol şi căutacircnd să redea cu exactitate particularităţile lingvistice ale epocii scriitorul clasic Constantin Negruzzi icircşi intitulează cunoscuta sa nuvelă anume Alexandru Lăpuşneanul cu -l păstrat1

Icircn secolul următor al XVII-lea reducerea articolului s-a intensificat iar de prin secolul al XVIII-lea -l a icircncetat să mai fie pronunţat [Graur 1965 148] Dispărut din aproape toate graiurile dacoromacircne artico-lul -l mai poate fi icircnregistrat azi icircn ţara Moţilor (Munţii Apuseni) unde substantivele comune articulate (lupul ursul) se icircntacirclnesc frecvent ală-turi de cele nearticulate (lupu ursu) [Avram 1959 458 şi urm]

Articularea cu articolul hotăracirct -l s-a păstrat ca o notă arhaică a structu-rii morfologice a limbii romacircne icircn scrierile cronicarilorGrigore Ureche Bacircrlădeanul Cazacul Creţul Iancul Lăpuşneanul Lungul Mihul Onciul Radul Şchiopul Tăutul VladulMiron Costin Banul Băleanul Cataragiul Cacircrnul Dincul Drăguţăscul Hacircncul Marcul Radul Şchiopul Tăutul şaIoan Neculce Bănariul Bracircncoveanul Cacircrnul Ciobanul Cornescul De-diul Drăguţescul Dulgheriul Hacircncul Lupul Mirescul Sandul Sacircrbul Tăutul Turcul Uşurelul şaRadu Popescu Bracircncoveanul Pacircrvul Radul VlădesculRadu Greceanu Bălăceanul Milcoveanul Pacircrvul Vlădescul şa

I T I N E R A R L E X I C A L 137

Icircn secolele următoare un număr mic de persoane icircn special bucovineni au continuat să icircşi semneze numele de familie cu -l Nanul Onciul2 Pum-nul3 Sorbul [Graur 1965 148] Grecul Isopescul etc [Rusu 1984 219 cu trimitere la S Pop icircn bdquoRevista Fundaţiilorrdquo VIII 1941 430]

Pentru numele comune apelative icircn varianta literară articolul ho-tăracirct -l a urmat să fie notat icircn scris pacircnă actualmente respectacircndu-se astfel tradiţia grafică principiul tradiţional-istoric icircn ortografie Pen-tru numele proprii icircnsă (toponime antroponime) efectele evoluţiei au fost transmise şi păstrate cu fidelitate (de ex Chetrosu Codru Nistru Ulmu ndash toponime Lungu Negru Munteanu Tăutu Ţapu ndash antroponi-me)

Totuşi la ora actuală icircn graiurile moldoveneşti periferice şi insulare din Transnistria (raioanele din stacircnga Nistrului ale Republicii Moldo-va) şi din enclavele Ucrainei de est (regiunile Dnepropetrovsk Do-neţk Zaporojie Lugansk Nikolaev Kirovograd) articolul hotăracirct -l s-a menţinut la numele de familie transmiţacircndu-se prin actele deţi-nătorilor lor pacircnă icircn zilele noastre4 Astfel se şi explică faptul că icircn Re-publica Moldova prin ziare reviste alte mijloace mass-media ghiduri de telefoane şa poţi icircntacirclni tot mai des aşa nume de familie ca Al-bul Basicul Basiul Bodiul Cazacul Creţul Dacircnul Dacircrul Dodul Dorul Gacircnjul Griţcul Grosul Isaicul Josul Lungul Lupul Muncescul Nicul Racul Robul Roibul Sandul Sacircrbul Scurtul Serbul Şerbul Şerpul Stacircr-cul Surdul Turcul Ţicul Ursul şa ale căror purtători ndash oameni de stat savanţi muzicieni ziarişti studenţi oameni de racircnd ndash sunt originari de prin părţile locurilor amintite Fenomenul lingvistic arhaic vorbeşte şi despre vechimea satelor moldoveneşti icircn zonele din stacircnga Nistrului ale Republicii Moldova şi din Ucraina de est pacircnă la Bug şi chiar pacircnă la Nipru

Icircn zonele periferice limitrofe şi cu atacirct mai mult icircn cele insulare cum este spaţiul transnistrian numele de familie icircn faza cu -l păs-trat (conservat) au dat naştere şi la derivate s-au adaptat icircntr-un fel sau altul icircn anumite şi diverse circumstanţe ale convieţuirii in-teretnice la modelele derivative slave anexacircnd la numele radicale romacircneşti şi cacircte un sufix fie de tip rusesc fie ucrainean sau po-lonez

138 R O M Acirc N ĂDerivate cu sufixe ruseşti eventual bulgăreşti5ndash cu sufixul -ev Bobacirclev (Bobul + -ev) Dodacirclev (Dodul + -ev) Ghincu-lev (Hacircncul + -ev)ndash cu sufixul -ov Barbulov (Barbul + -ov) Ghinculov6 (Hacircncul + -ov) Lupulov (Lupul + -ov) Radulov (Radul + -ov) Orbulov (Orbul + -ov)

Derivate cu sufixe ucraineştindash cu sufixul -eac Bambuleac (Bumbul + -eac)7 Biciuleac (Biciul + -eac) Bobuleac var Bubuleac (Bobul + -eac) Creţuleac (Creţul + -eac) Friptuleac (Friptul + -eac) Guţuleac (Guţul + -eac) Lupuleac (Lupul + -eac) Maguleac (Magul + -eac) Mihuleac (Mihul + -eac) Moftuleac (Moftul + -eac) Niţuleac (Niţul + -eac) Petruleac (Petrul + -eac) Ro-buleac (Robul + -eac) Rusuleac (Rusul + -eac) Sanduleac (Sandul + -eac) Săuleac (Seul var Săul + -eac) Surduleac (Surdul + -eac)ndash cu sufixul -enco8 Cerbulenco (Cerbul + -enco) Guţulenco (Huţul + -enco) Niţulenco (Niţul + -enco) Onciulenco Unciulenco (Onciul + -enco) Sandulenco (Sandul + -enco) Sacircrbulenco var Sărbulenco9 Serbulenco (Sacircrbul + -enco) Scurtulenco (Scurtul + -enco) Ursulenco (Ursul + -enco)ndash cu sufixul -ciuc10 Lupulciuc (Lupul + -ciuc)

Derivate cu sufixe de origine polonezăndash cu sufixul -schi11 Cuculschi12 (Cucul + -schi) Sandulschi (Sandul + -schi)

Derivate cu două sufixe de origine est-slavăndash sufixul ucrainesc -enco plus sufixul rusesc -ov Scurtulencov (Scurtul + -enco + -ov) Ursulencov (Ursul + -enco + -ov)

Al Graur [1965 80] consideră că derivatele cu sufixul dublu -encov ar caracteriza numele de familie bieloruse Pentru Basarabia Bucovina Transnistria icircnsă e puţin probabil am spune să fi fost influenţaţi icircntru-cacirct aceste teritorii nu au graniţă comună cu Bielorusia

După dispariţia de prin secolul al XVIII-lea din vorbire a articolului -l de la substantivele şi calificativele masculine şi neutre procesul de amplificare a numelor de familie romacircneşti cu sufixe de origine slavă orientală (rusă dar mai ales ucraineană) a continuat De data aceasta icircn Basarabia şi Bucovina sufixele se adăugau la substantive şi califica-tive cu -l dispărut

I T I N E R A R L E X I C A L 139

Derivate cu sufixe ucraineştindash cu sufixul -eac Bracircnzeac (Bracircnză + -eac) Frăsacircneac (Frăsina + -eac) Zineac (Zina[ida] + -eac)ndash cu sufixul -enco Abramenco (Abram Avram + -enco) Babenco13 (Bob + -enco) Bondarenco (Bondar + -enco) Botnarenco (Botnar Butnar + -enco) Cazacenco (Cazacu Cazac + -enco) Cherdivarenco14 (Cherdivară lt pierde vară + -enco) Cumatrenco (Cumătru + -enco) Danilenco (Dănilă + -enco) Dicusarenco (Dicusară lt de cu seară + -enco) Macircrzenco (Macircrza lt tăt macircrza + -enco) Mihalcenco (Mihalcea + -enco) Morarenco (Moraru morar + -enco) Rotarenco (Rotaru rotar + -enco) Sidorenco (Isidor Sidor + -enco) Vasilenco (Vasile + -enco) Voloşenco (Voloh valah + -enco)ndash cu sufixul -ciuc Abramciuc (Abram Avram + -ciuc) Bodnarciuc Botnarciuc (Botnaru Butnaru butnar + -ciuc) Bondarciuc (Bon-dar bondar + -ciuc) Cimbriciuc (Cimbru lt cimbru + -ciuc) Cornei-ciuc (Cornel + -ciuc) Dascalciuc (Dascăl + -ciuc) Franciuc (Francu Frangu lt franc + -ciuc) Garganciuc15 (Gorgan lt gorgan + -ciuc) Gav-rilciuc (Gavril + -ciuc) Iliciuc (Ilie + -ciuc) Irimciuc (Irimia + -ciuc) Macarciuc (Macar Macarie + -ciuc) Marinciuc (Marin + -ciuc) Marianciuc (Marian + -ciuc) Mateiciuc (Matei + -ciuc) Maximciuc (Maxim + -ciuc) Moscalciuc (Moscalu moscal + -ciuc) Nicolaiciuc (Nicolae + -ciuc) Onofreiciuc (Onufrie Onofrei + -ciuc) Ostapciuc (Eustafie pop Ostap + -ciuc) Palanciuc (Palanca16 + -ciuc) Panciuc (Pan polon pan + -ciuc) Procopciuc (Procopie + -ciuc) Pavelciuc (Pavel + -ciuc) Romanciuc (Roman + -ciuc) Vacarciuc (Văcaru văcar + -ciuc) Vasilciuc (Vasile + -ciuc) Voloşciuc (Voloh valah + -ciuc)ndash cu sufixul -iuc17 Banariuc (Bănaru lt bănar18 + -iuc) Bracircnzaniuc (Bracircnză + -an + -iuc) Butnariuc (Butnaru + -iuc) Cadraniuc (Cadran + -iuc) Caliniuc (Călin + -iuc) Catraniuc (catran lt tc katran + -iuc) Costiuc (Constantin Costi + -iuc) Cuciuc (Cuc cuci + -iuc) Guştiuc (gust + -iuc) Harmaniuc (harman19 + -iuc) Lazariuc (Lazăr + -iuc) Martacircniuc (Martin + -iuc) Pacircslariuc (Pacircslaru + -iuc) Poştariuc (Poşta-ru + -iuc) Romaniuc (Roman + -iuc) Sapaniuc20 (săpun + -iuc) Smacircn-tacircniuc (smacircntacircnă + -iuc) Ştefaniuc (Ştefan + -iuc) Ţacircmbaliuc (Ţacircmba-lă Ţambal + -iuc)

140 R O M Acirc N ĂIcircn concluzie putem spune că nomenclatura numelor de familie romacirc-neşti amplificate cu sufixe de origine slavă (rusă ucraineană poloneză) este deosebit de bogată procedeul derivării dovedindu-se a fi foarte pro-ductiv caracterizacircnd icircndeosebi partea de nord-est a teritoriului lingvistic dacoromacircn ceea ce confirmă opinia conform căreia bdquocreaţiunea deriva-telor este mai bogată icircn Moldovardquo [Constantinescu 1963 XVI]

Acest colorit al derivatelor sporeşte capacitatea de identificare a per-soanelor care poartă nume de familie provenite de la acelaşi cuvacircnt-radical romacircnesc adăugacircndu-li-se totodată şi o nuanţă care exprimă originea deţinătorului numelui din cutare sau cutare zonă dialectală limitrofă sau insulară (de ex Ursu Ursul Ursuleac Ursulenco Ursuleţ Ursulescu şa)

Faptul că nume de familie de tipul Ursu Ursuleac Ursulenco şa se icircn-tacirclnesc şi icircn alte zone ale masivului lingvistic dacoromacircn se datorează migraţiilor interregionale interzonale circulaţiei interdialectale şi in-teretnice a persoanelor

1 Icircn ediţiile ulterioare unii editori neglijacircnd specificul lingvistic al secolului au adaptat titlul nuvelei la normele literare icircn vigoare Lăpuşneanu2 Personalitate cunoscută Dimitre Onciul (1856-1923) istoric romacircn profesor la Universitatea din Bucureşti preşedinte al Academiei Romacircne (1920-1923) autor al monografiei Din istoria Bucovinei [Universitas Chişinău 1992 104 p]3 Personalitate cunoscută Aron Pumnul (1818-1866) profesor lingvist şi patriot romacircn dascălul lui M Emi-nescu4 Articolul hotăracirct -l s-a păstrat şi icircn toponimia din Valea Ampoiului (jud Alba Ardeal) după cum aflăm dintr-o cronică semnată de Maria Cosniceanu icircn bdquoRevistă de lingvistică şi ştiinţă literarărdquo Chişinău 1966 nr 6 p 995 Sufixele slave -ov şi -ev au o funcţie patronimică Icircn do-cumentele slave vechi erau folosite pentru a forma patro-nime Manev bdquoal Maniirdquo sau bdquoal lui Maneardquo Sub regimul austriac icircn Bucovina multe nume de familie romacircneşti au fost slavizate Barbulov Buzatov şa [vezi Constanti-nescu 1963 LIX şi LXV]6 Personalitate cunoscută Iacob Ghinculov (1800-1870) pedagog şi lingvist romacircn născut la Ovidiopol

Note

I T I N E R A R L E X I C A L 141

jud Tiraspol Icircn 1840 publică la Sankt Petersburg lucrarea Начертание правилъ валахо-молдавской грамматики7 Bumbuleaacutec var Bombuleaacutec icircn rostire rusificată ndash Bam-buleaacutec (ca şi rus xорошoacute rostit ndash xaрaшoacute)8 Sufixul ucrainean -enco a pătruns icircn Moldova prin nume străine Cerbulenco Cherdivarenco prin analogie cu Boicenco Cazacenco [vezi Constantinescu 1963 LVIII] Icircn ucraineană acest fel de nume foarte răspacircndit de altfel sunt diminutive cam de acelaşi fel cu cele germane icircn -ing [Graur 1965 80]9 Nume de familie răspacircndit icircn s Cosăuţi jud Soroca Basarabia Vezi Alexei Zagaievschi Vasile Zagaievschi Cosăuţi Comună din preajma Cetăţii Soroca Tipografia Centrală Chişinău 2005 p 344-405 passim Vezi şi la Constantinescu 1963 LVIII10 Sufixul ucrainean -ciuc bdquoa pătruns icircn onomastica ro-macircnă sub regimul austriac Sauciuc lt Sava Vacarciuc lt Văcaru etcrdquo [Constantinescu 1963 LVII] Icircndeplineşte o funcţie diminutivală Numele de familie slav Melniciuc ar corespunde numelui de familie romacircnesc Morăraş11 Numele de familie poloneze icircn -ski sunt la origine ad-jective [Graur 1965 81] Provenienţa lor nu este legată de nume de persoane ci de denumiri geografice Primele nume de familie icircn -ski la ruşi şi ucraineni erau purtate de cnezi şi proveneau de la denumirile proprietăţilor lor Mai tacircrziu numele de familie icircn -ski sunt preluate de pre-oţime dar şi de băieţii din localităţile săteşti care la icircn-scrierea icircntr-un seminar duhovnicesc icircşi adăugau un -ski la numele de familie sau la numele tatălui (Superanskaia 1964 35) Icircn exemplele noastre după cum vedem su-fixul -ski se adaugă la nume de familie (Cucu) dar şi la prenume (Sandu)12 Vezi şi la Constantinescu 1963 LXVI13 Vezi Constantinescu 1963 LVIII ndash Bobencu La noi Babenco icircn rostire rusească (ca şi rus xорошoacute rostit xaрaшoacute)14 Vezi şi la Constantinescu 1963 LVIII15 Gorgan(ciuc) lt gorgan (cf rus kурган) bdquomovilărdquo Gar-gan e o variantă icircn rostire rusească Numele Garganciuc (ca şi Romanciuc Rotarciuc Vacarciuc şi altele) vine să in-firme ideea susţinută de Al Graur [1965 80] precum că bdquoSufixul [-iuk] ia forma -ciuk cacircnd icircnaintea lui i se găseşte un ţ sau un krdquo Acestea sunt două sufixe diferite16 Nume de localităţi săteşti icircn raioanele Drochia Că-lăraşi şi Ştefan Vodă (Republica Moldova) icircn judeţele

142 R O M Acirc N ĂBacău Giurgiu Prahova (Romacircnia) icircn Ucraina (icircntre Nistru şi Bug mai sus de or Soroca şi or Iampol)17 Sufixul -iuc formează diminutive hipocoristice Kostiuk de la Konstantin Pavliuc de la Pavel [Graur 1965 80]18 Dial bănar ndash agent financiar colindătorul din ceată care stracircnge banii cacircştigaţi icircn timpul colindului la Cră-ciun şi a uratului la Anul Nou [DD I 1985 109-110] 19 Dial harman (lt tc) ndash curte ogradă grădină de lacircngă casă [DD V 1986 114-115]20 Sapaniuc ndash de la săpun (icircn rostire rusească)

1 Andrei Avram Despre cauzele dispariţiei lui -l final ndash articol hotăracirct icircn bdquoStudii şi cercetări lingvisticerdquo 10 (3) 1959 p 457-4642 N A Constantinescu Dicţionar onomastic romacircn Edi-tura Academiei Bucureşti 19633 Ovid Densusianu Istoria limbii romacircne vol II Secolul al XVI-lea Editura Academiei Bucureşti 19614 Dicţionar dialectal (DD) vol I-V R Ia Udler V A Co-marniţchi A T Cenuşă V C Pavel A N Dumbrăveanu V F Melnic et al Editura Ştiinţa Chişinău 1985-19865 Anatol Eremia Maria Cosniceanu Nume de persoane (Mic dicţionar antroponimic) Editura Cartea Moldove-nească Chişinău 19686 Alexandru Graur Nume de persoane Editura Ştiinţifică Bucureşti 19657 Valeriu Rusu (coord) Tratat de dialectologie romacircneas-că Editura Scrisul Romacircnesc Craiova 19848 A V Superanskaia Как Вас зовут Где Bы живёте Издательство bdquoНаукаrdquo Москва 1964

Bibliografie

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 143

Emilia OGLINDĂConcurenţa modurilor din perspectiva raportului limbă ndash vorbire

O problemă controversată a lingvisticii con-temporane este cea a dihotomiei limbă ndash vor-bire cercetată de la F de Saussure icircncoace de numeroşi lingvişti preocupaţi să releve dis-tincţiile ce le implică raportul vizat general vs particular social vs individual substanţă vs for-mă etc Icircn Cursul de lingvistică generală saussu-rian sunt disociate două laturi ale limbajului bdquouna esenţială are drept obiect limba care e socială icircn esenţa ei şi independentă de indi-vid acest studiu este numai psihic cealaltă secundară are drept obiect partea individuală a limbajului adică vorbirea inclusiv fonaţiu-nea ea este psihofizicărdquo [32 p 43]

Limba componentă importantă a limbaju-lui are un caracter supraindividual privită de F de Saussure ca o bdquoconvenţie adoptatărdquo şi bdquoo instituţie socialărdquo ea nu este identificată cu celelalte instituţii sociale icircntrucacirct aparţine comunităţii icircn ansamblu ca mijloc universal de comunicare ale cărui elemente sunt actua-lizate icircn vorbire

Unităţile limbii sunt icircncorporate icircn sistemul limbii icircn baza unor reguli accesibile locutori-lor capabili să le folosească pentru a crea texte coerente Icircn felul acesta limba cuprinde atacirct ansamblul sau inventarul de elemente cacirct şi sistemul de reguli ce face posibilă funcţiona-rea lor Recunoscută drept o bdquorealitate psihicărdquo

EO ndash doctor icircn știinţe filologice conf univ Fa-

cultatea de Litere Departa-mentul de limba romacircnă

lingvistică generală și limbi clasice a Universităţii de

Stat din Moldova Domenii de cercetare morfosintaxa

limbii romacircne lingvistica generală romanistica

lingvistica contrastivă Cărţi publicate Lingvistica gene-

rală (materiale didactice) icircn colab 1998 Capitole de

istorie a lingvisticii (material didactic cu texte adnotate) 2005 Lingvistica generală

Compendiu icircn colab 2008 Elemente de morfosintaxă

contrastivă (suport didactic) icircn colab 2010 Introducere

icircn lingvistică icircn colab 2011

144 R O M Acirc N Ălimba nu se atestă doar icircn vorbirea unui individ detaşat de comunitate ci este difuzată icircn icircntreaga masă a vorbitorilor Orice locutor poate să icircn-suşească icircn funcţie de competenţa sa elocuţională o parte a limbii care concomitent este stăpacircnită de toţi membrii comunităţii lingvistice

Din perspectivă trihotomică sunt examinate corelaţiile sistem ndash nor-mă ndash vorbire (E Coşeriu) şi sistemul limbii ndash organizare verbală ndash ma-terialul limbii (L Şcerba) Atacirct E Coşeriu cacirct şi L Şcerba atribuie sis-temului un caracter dinamic conceptul icircn cauză icircnglobează totalitatea unităţilor organizate icircntr-un anumit mod şi regulile de asociere a lor icircn procesul comunicării [35 11] Icircn opinia lui L Şcerba bdquoorganizarea verbalărdquo este mecanismul de vorbire ce se manifestă icircn anumite condi-ţii dezvăluind aptitudinea locutorilor de a icircntrebuinţa corect diverse unităţi lingvistice (cuvinte icircmbinări propoziţii etc)

E Coşeriu defineşte sistemul drept un ansamblu de bdquoopoziţii funcţiona-lerdquo ce cuprind sistemul de posibilităţi reprezentacircnd totalitatea bdquocoordo-natelor care indică căile deschise şi icircnchise ale unei vorbiri inteligibilerdquo Un concept mai amplu este norma ndash bdquoun sistem de realizări obligatoriirdquo acceptate icircn comunitatea de vorbitori iar vorbirea este bdquorealizarea con-cret-individuală a normeirdquo constituind cea mai largă noţiune [13]

Potrivit viziunii coşeriene sistemul şi norma nu constituie bdquorealităţi au-tonome şi opuse vorbirii ci forme care se constată chiar icircn vorbirerdquo [4 p 119] Vorbirea nu este bdquoo realizare a sistemuluirdquo cum considera F de Saussure ci bdquosistemul este o dimensiune a vorbiriirdquo ceea ce demonstrea-ză caracterul complex al acesteia Icircntre unităţile sistemului se stabileşte un raport dinamic eventualele modificări duc la transformarea rapor-turilor dintre elementele limbii şi la restructurarea limbii icircn ansamblu

Limba ndash fenomen cultural ndash serveşte la realizarea unor anumite finali-tăţi exteriorizacircndu-şi potenţele expresive icircn actele comunicative Cau-za eficientă a faptelor de limbă bdquoeste icircn fiecare caz omul care le produce pentru cevardquo [12 p 52]

Prof E Coşeriu emite o serie de principii metodologice de o inestima-bilă valoare icircn lingvistica contemporană reliefacircnd icircn mod pregnant creativitatea şi alteritatea Reputatul savant remarcă interdependenţa dintre principiul creativităţii bdquocomun al tuturor activităţilor culturale adică activităţilor libere ale omuluirdquo [10 p 9] şi schimbare lingvisti-că icircnfăţişacircnd bdquocreativitatea limbajului icircn istoria limbilorrdquo schimbarea

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 145

lingvistică bdquoicircn momentul său iniţial şi originar este totdeauna un act de creaţie individualărdquo [11 p 90]

Icircn deplin acord cu ideile emise de prof E Coşeriu A Martinet opi-nează că funcţionarea limbii presupune diferite bdquoprocese care pot face ca după o lungă perioadă ea să devină de nerecunoscutrdquo [22 p 222] Schimbarea lingvistică rezidă icircn substituirea unor categorii sau forme prin altele şi urmează să fie delimitată de variere interpretată drept co-existenţă şi concurenţă a formaţiunilor eterogene reunite icircn baza unei trăsături comune [24]

Cele relatate sugerează posibilitatea de a investiga concurenţa moduri-lor verbale pornind de la dihotomia limbă ndash vorbire (discurs) Cu apli-care la domeniul morfosintaxei ţinem să comentăm cacircteva aspecte ce ilustrează noţiunile menţionate Caracterul dinamic al relaţiilor siste-mice la acest nivel se manifestă prin modificări de ordin gramatical care scot la iveală unele tendinţe evolutive

Structura gramaticală a limbii romacircne constituie un sistem dinamic deschis icircn care acţionează multipli factori ce duc la schimbări lingvis-tice O multitudine de fenomene se declanşează icircn cadrul verbului icircn special al modurilor personale şi nepersonale Performanţele sinoni-mice ale acestora condiţionează inevitabil concurenţa icircn variate am-bianţe unde este lesne de sesizat utilizarea obligatorie şi cea virtuală (posibilă) a formaţiunilor icircn cauză Variaţia liberă a structurilor con-curente este fundamentată pe factori semantici

Să urmărim situaţia semnalată icircn anturaje icircn care concurează icircn cali-tate de sinonime sau echivalente funcţionale conjunctivul infinitivul şi supinul Natura gramaticală a formaţiunilor numite bdquomoduri neper-sonalerdquo determină icircn mare măsură sfera funcţională a acestora Unii savanţi nu recunosc ipostaza predicativă a modurilor nepersonale numindu-le bdquoforme verbale nepredicative nonconjunctivalerdquo [20] pe cacircnd alţi specialişti icircn materie le recunosc icircn calitate de formaţiuni pre-dicative [15 p 5-8 23 p 255-265]

Raportul de sinonimie icircntre modurile menţionate este icircntemeiat pe semnificaţiile lor comune Astfel supinul a moştenit din indoeuropea-nă valoarea unei acţiuni virtuale asemenea conjunctivului care pose-dă şi semnificaţie finală ce icircl apropie de infinitiv şi supin [2 p 11-12] Icircn ipostază de sinonime funcţionale membrii corelaţiei infinitiv ndash su-

146 R O M Acirc N Ăpin ndash conjunctiv se află icircn distribuţie defectivă [14 p 124] icircntrucacirct se atestă nu numai icircn contexte identice dar şi diferite

Icircn cele ce urmează ne vom referi preponderent la ambianţele icircn care modurile icircn cauză sunt utilizate drept cuvinte determinative icircn poziţie postnominală raportate la substantive şi substitutele acestora şi icircn pozi-ţie postverbală icircn icircmbinare cu unele categorii de verbe Este de reţinut că icircn procesul comunicării formele icircn discuţie sunt icircntrebuinţate icircn condiţii speciale ceea ce implică fenomene ca dislocarea şi inversiunea elemente-lor componente ale sintagmelor inserarea sau omiterea unor instrumente gramaticale (prepoziţii şa) Asemenea structuri icircşi extind aria de utilizare icircn diverse stiluri funcţionale de exemplu icircn cel beletristic

Icircn limba romacircnă infinitivul şi mai rar supinul postsubstantival pot fi substituite prin conjunctiv fiind uneori distanţate icircn raport cu unitatea dominantă Materialul disponibil conţine numeroase mostre de acest fel bdquonăzuinţele desperate de a-şi icircnfracircna pornirile inimiirdquo [30 p 70] bdquogestul gratuit al chelnerului de a-i scutura nişte făracircmituri imagina-rerdquo [7 p 146] bdquoNu-şi putu ascunde gestul pe care orice femeie l-ar fi făcut să măsoare cu ochi de gospodină odaiardquo [7 p 194] bdquoAtacircta doar că a găsit un mijloc mai inteligent să mă intrigerdquo [7 p 149] bdquoau cău-tat dacă nu există un alt mijloc mai sigur de aflat adevărulrdquo [25 p 55] bdquoşi anume declaraţia ei de neputinţă ca un dat care nu putea fi icircnvins de a-l părăsi pe Petricărdquo [27 p 179]

Exemplele relevate supra denotă posibilitatea de a icircnlocui aproape fără restricţii infinitivul postnominal prin conjunctiv A se compara năzu-inţele desperate să-şi icircnfracircneze pornirile gestul gratuit al chelnerului să-i scuture nişte făracircmituri gestul de a-şi măsura cu ochii odaia decla-raţia ei să-l părăsească

Atunci cacircnd infinitivul este anticipat de prepoziţia icircn o atare operaţie nu este realizabilă bdquoare o putere colosală icircn a tăceardquo [27 p 89] are o putere colosală icircn să tacă () bdquoDa dar forţele ei icircn a şi-l impune fuseseră mai puternicerdquo [27 p 259] forţele ei icircn să şi-l impună ()

Prepoziţia-morfem de marcă a bdquosupinelor-adjectiverdquo comportă un grad sporit de desemantizare icircn opoziţie cu cele ce indică destinaţia sau finalitatea Aici vom aminti şi formaţiunile ce includ negaţia ne- apropiate ca valoare de locuţiunile adjectivale bdquoClipe rare de neuitat nici nu ştiu cacircnd şi unde ne-am despărţitrdquo [27 v 1 p 147] Clipe rare

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 147

ce nu pot fi uitate clipe memorabile bdquoBa te rog să păstrezi o amintire de neşters a acestor cliperdquo [27 v 1 p 501] să păstrezi o amintire ce nu poate fi ştearsă amintire persistentă bdquoCe ştim noi ce poate zgudui spi-ritul unui fizician o comportare stranie de neexplicat pe cale raţionalărdquo [27 p 67) o comportare stranie inexplicabilă Transformările fraze-lor de mai sus dezvăluie sensul modal de imposibilitate şi cel calificativ Astfel bdquosupinulrdquo ce inserează negaţia ne- este substituibil prin adjec-tive şi nu prin modurile concurente nominalizate ceea ce confirmă ideea despre sintagmele menţionate ca bdquolocuţiunirdquo adjectivale

Dislocarea elementelor componente ale icircmbinărilor Substantiv + Verb (Inf) nu icircmpiedică de regulă substituirea semnalată bdquoNevoia sufle-tului măriei tale de a desface o tainărdquo [31 p 387] Nevoia sufletului măriei tale să desfaci o taină

Cacirct priveşte conjunctivul sunt de relevat variate ambianţe icircn care acest mod icircşi manifestă potenţele funcţionale Icircn poziţie postnominală se asociază atacirct cu substantivele concrete cacirct şi abstracte bdquoeliminacircndrdquo frecvent infinitivul şi supinul Iată cacircteva mostre concludente ce conţin conjunctivul icircn poziţia semnalată bdquoMinisterul n-are dreptul şi calitatea să intervierdquo [29 p 215] n-are dreptul de a interveni

De notat unele enunţuri icircn care icircnlocuirea nu are loc fie din cauza for-mei nearticulate a substantivului determinat fie a bdquoparcelăriirdquo subor-donatei atributive bdquoporni cu brutalitate ordinul telefonic cum să i se facă dreptate poetuluirdquo [27 p 265] ordinul cum a i se face dreptate () bdquoMăria ta dă-ne poruncă Să iasă icircnainte cei şase arcaşirdquo [31 p 170] dă-ne poruncă A ieşi icircnainte()

Conjunctivul este icircntrebuinţat icircn ambianţa substantivelor concrete ina-nimate şi animate cele inanimate desemnează obiecte ale perceperii senzoriale substanţa materia somatisme şa iar cele animate comportă marca [- uman] şi [+ uman] bdquoNu mai spune de unde a avut atacircţia bani să-l cumpererdquo [27 p 108] bani pentru a-l cumpăra bdquoEu cred că nu există casă icircn tot cartierul Malache Măcelaru icircn care lemnăria să nu fie lucrată de Scarlatrdquo [8 p 242] bdquoUite acolo faţă ca de prunc uitaţi-vă colea dinţi (Costache deschise gura) să spargi pietre-n elerdquo [8 p 318]

Se atestă frecvent substantivele om femeie bărbat şa succedate de sub-ordonata atributivă al cărei verb predicat la conjunctiv nu se pretează de regulă icircnlocuirii prin infinitiv sau supin bdquoam nevoie de oameni care să

148 R O M Acirc N Ăpoată pune umărulrdquo [29 p 66] bdquonu poate fi om trăitor icircn Ţara Moldovei care să nu dorească sănătate şi izbacircndă măriei salerdquo [31 p 357] bdquoŢie ţi-ar trebui un bărbat voinic şi priceput care să-ţi apere avereardquo [19 p 87]

Ţinem să observăm că raportul atributiv poate fi redat şi de conjunc-tivul din componenţa subordonatelor icircn cauză ce determină un pro-nume (mai cu seamă nehotăracirct demonstrativ negativ) din regentă cineva ceva altul singurul aia (= aceea) unul nimeni etc bdquoEa o să-ţi spună ceva din care să icircnţelegi cacirct de cacirctrdquo [7 p 309] bdquoneavacircnd pe nimeni care să-l zgacirclţacircie şi să-l dea cu capul de pereţirdquo [19 p 53]

Exemplele relevate supra ne pun la dispoziţie un material divers care dezvăluie unele particularităţi funcţionale ale conjunctivului postno-minal Printre factorii de ordin formal ce icircmpiedică substituirea mo-dului dat prin infinitiv supin s-ar cuveni să semnalăm jonctivele care icircn care cum că ca să nu cumva ca şa bdquoa venit de la Cuejdiu un călăreţ la curte la Timiş cu mare rugăminte de la jupacircneasa Anghelina văduva pacircrcălabului ca să nu cumva să lipsească dumneaei comisoaiardquo [31 p 344] cu mare rugăminte ca nu cumva a lipsi dumneaei()

Icircn cazul conjunctivului icircntrebuinţat icircn enunţurile cu subordonate atributive apozitive suprimarea jonctivului ca face posibilă icircnlocuirea menţionată cu excepţia frazelor icircn care este de faţă agentul acţiunii bdquoavea şi el un vis ca orchestra simfonică a Filarmonicii să facă un tur-neu icircn străinătaterdquo [27 p 117] avea şi el un vis orchestra a face un turneu () bdquoIcircnsă Otiliei icirci venise alt gust să se urce chiar pe calul lui Felixrdquo [8 p 67] icirci venise alt gust a se urca chiar pe calul lui Felix bdquoun gacircnd icirci stăruia icircn minte să fugă cacirct mai repede din această casărdquo [8 p 117] un gacircnd icirci stăruia icircn minte a fugi cacirct mai repede() Interesant de semnalat că icircn enunţurile de acest fel valorile atributivă apozitivă şi debitativă sunt greu de demarcat bunăoară bdquoPacircnă atunci aveam de lucru să-mi dau doctoratul să intru icircn icircnvăţămacircntul superi-orrdquo [27 p 78] Pacircnă atunci trebuie să lucrăm să-mi dau doctoratul

Sunt de remarcat frazele ale căror subordonate atributive cumulează valoarea consecutivă redacircnd gradul maxim de intensitate Icircn asemenea enunţuri conjunctivul nu se pretează de obicei substituirii prin infini-tiv bdquoAre o memorie colosală şi o dicţie s-o invidieze teatrul naţionalrdquo [7 p 180] Are o memorie şi o dicţie a o invidia teatrul naţional ()

Conjunctivul este utilizat icircn ambianţa substantivelor cu sens iussiv hortativ perrmissiv bunăoară poruncă racircnduială ordinul sfatul rugă-

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 149

mintea porunca instrucţiunea misiunea invitaţia permisiunea icircnvoirea icircngăduinţa voie şa unele dintre care sunt anticipate de anumite verbe a avea a da a veni a trimite şa de prepoziţia cu şa Icircn anturajele viza-te este ales conjunctivul postnominal icircn detrimentul infinitivului şi al supinului Atunci cacircnd agentul acţiunii este explicit (poate fi şi subiect inclus sau cel logic) infinitivul şi supinul de regulă nu sunt folosite bdquoAm poruncă de la muţa şi de la tuţa să fiu azi icircnapoirdquo [31 p 47] Am poruncă de la muţa a fi azi icircnapoi ()

Icircn unele contexte dislocarea conjunctivului faţă de elementul regent este considerabilă ceea ce facilitează utilizarea deopotrivă a conjunc-tivului şi a indicativului Icircn fraza bdquoErau nişte racircnduieli pe care măria sa poftea să le ţie tainice icircn ceea ce priveşte timpul cacircnd se dă drumul harmasarilor la iepe cum trebuie să fie văzduhul şi luna şi ce ierburi icircnflorite icircn ceaiuri cum să fie casa harmasarilor şi a iepelor cacirctă apă să curgă din cişmele cacirct facircn să fie icircn iesle ce hrană să dai macircnzuluirdquo [31 p 70] la substantivul determinat racircnduieli sunt raportate verbele să fie să curgă să dai alături de poftea să ţie trebuie să fie

Topica inversată asociată dislocării determinatului icircn raport cu deter-minantul său poate influenţa capacitatea conjunctivului de a fi icircnlocuit prin echivalentele sale funcţionale bdquoVoie ca să ne ducem să ne icircnchinăm acelui sfacircnt părinte n-avem decacirct după sfacircnta icircnviererdquo [31 p 395] Voie a ne duce să ne icircnchinăm n-avem

Alături de substantivele determinate concrete ce indică obiecte per-cepute senzorial şi mai cu seamă icircn preajma substantivelor animate icircnlocuirea prin infinitiv supin nu este realizabilă bdquoNu-i nici tacircrg să te strecori printre mulţimerdquo [31 p 252] Nu-i nici tacircrg prin care să te strecori Nu-i nici tacircrg pentru a te strecura ()

Cele relatate supra vin să reliefeze unele enunţuri icircn care aceluiaşi sub-stantiv determinat i se asociază atacirct conjunctivul cacirct şi infinitivul bdquoIcircn după-amiaza acelei zile a fost icircngăduinţă să se veselească slujitorii deci căpitanul Petrea a pus străji ca să nu aibă icircngăduinţă alţi oameni străini a trece la odăirdquo [31 p 361]

Icircn poziţie postverbală modurile analizate servesc la exteriorizarea multiplelor raporturi complementar direct şi indirect a raporturilor circumstanţiale (temporal modal cauzal final concesiv condiţional etc) Prezintă interes contextele icircn care conjunctivul şi echivalentele sale sunt apte a exprima valorile complementară directă şi indirectă

150 R O M Acirc N ĂCu sens complementar direct conjunctivul se asociază cu verbele vo-litive (a vrea a urmări a ţine a pofti a nădăjdui a ţinti a-şi propune a catadicsi a spera şa) cauzative iussive (a determina a pretinde a autoriza a consemna a convinge a icircmpinge a trimite a obliga şa) postulandi (a ordona a pune a cere a porunci a comanda a conjura a dicta a impune şa) hortative (a icircndemna a ruga a (se) sfătui a invita a icircmbia a icircncuraja a icircndupleca a convinge a implora a pofti a reco-manda a povăţui şa) permissive (a permite a lăsa a icircngădui a da voie a-şi rezerva a da icircnvoire şa) etc

Sunt concludente exemplele bdquoAtacirct Ionuţ cacirct şi Nicoară ţinteau să iasă mai cu seamă asupra lui Suleiman-Begrdquo [31 p 268] ţinteau a ieşi bdquoAura catadicsi icircn cele din urmă să-şi ia ochii de pe eroul zileirdquo [7 p 356] Aura catadicsi a-şi lua ochii bdquo icircl sileau să se ia la luptă cu alţi copiirdquo [28 p 30] icircl sileau a se lua la luptă bdquoNu pot s-o fac pe Olimpia asta să icircnţeleagă să nu mai vină pe aici ca să-l iriterdquo [8 p 52] Nu pot s-o fac pe Olimpia a icircnţelege bdquopovăţui pe doamna Bologa să-i refuze mijloacele băneştirdquo [30 p 34] povăţui pe doamna Bologa a-i refuza mijloacele băneşti bdquoIcircn trei luni de zile cacirct fusese oprit de medici să vorbeascărdquo [30 p 96] fusese oprit de medici a vorbi bdquoA venit drept acasă cu toate că făgăduise lui badea Mihalache să treacă pe la eirdquo [16 p 82] făgăduise a trece bdquo gacircndindu-se icircn aceeaşi vreme de unde să icircmprumute parale să aibă fata de drumrdquo [16 p 122] bdquochiriaşul nu consimţise să se mute icircna-inte de Sf Dumitrurdquo [8 p 68] nu consimţi a se muta bdquoPrins icircn detalii poliţiste care mi-au năvălit dezordonat sub condei am uitat să dezvălui mai clar adevăratul icircnţeles al vinovăţiei melerdquo [27 v 1 p 75] bdquoCumin-ţenia o povăţui să lase icircntacircmplării grija de a descurca această icircntacirclnirerdquo [26 p 467] Şi echivalentele funcţionale ale conjunctivului ndash infinitivul şi supinul ndash se icircmbină cu verbele nominalizate de exemplu a porunci a ordona a sili a face a constracircnge a pune a impune a obliga a cere a icircndem-na ruga a pofti a trimite a icircnsărcina a (nu) lăsa a (nu) permite a opri a icircmpiedica a stingheri a icircntrerupe a ajuta a da a deprinde a icircnvăţa etc

De notat exemplele bdquoAceastă reicircntoarcere de bună voie la sclavie m-a făcut a cugeta mult asupra modului de a libera popoarele ce sunt sclave din născarerdquo [1 p 190] bdquoCa s-o facă a odihni măcar cacirct de cacirct admi-nistraţia a rugat-ordquo [16 p 227] bdquoAcum permiteţi-mi a vă glăsui ca un adevărat amicrdquo [1 p 196] bdquoSimpla meserie de pietrar l-a deprins a depăna o tăcere lungă şi plină de miezrdquo [16 p 263] bdquoDistraţi-vă zice că macircine o dau icircndărăt la arsrdquo [27 p 152]

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 151

Icircn romacircna contemporană majoritatea verbelor semnalate se icircmbină preponderent cu modul conjunctiv Acest mod verbal poate substitui icircn variate ambianţe aproape fără restricţii infinitivul şi supinul Icircnlo-cuirea modurilor nepersonale semnalate icircn calitate de complemente directe prin conjunctiv s-a intensificat icircn romacircna contemporană fapt care dezvăluie cunoscuta tendinţă de limitare a icircntrebuinţării infiniti-vului proprie limbilor din arealul balcanic [17 p 69-116 18]

La redarea raportului complementar indirect conjunctivul şi moduri-le nepersonale concurente sunt folosite icircn anturajul verbelor finali (a se oferi a avea grijă a-l icircnvrednici şa) affectuum (a se mulţumi a se teme a se sfii a se milostivi a se bucura a-i fi jale a (nu) se icircndura a se placircnge şa) al verbelor ce indică reuşita icircn realizarea acţiunii condi-ţii suficiente pregătirea pentru icircndeplinirea acţiunii (a se pregăti a sta gata a fi gata şa) evitarea unei situaţii stări acţiuni (a se feri a se opri a se păzi a scuti şa) al verbelor ce exprimă hazardul (a avea noroc a fi sortit a fi blestemat a fi ursit a fi osacircndit a pedepsi şa) etc

Icircn exemplele citate infra sunt redate raporturile icircn cauză bdquoAm avut gri-jă să te scutesc de această situaţierdquo [8 p 94] am avut grijă a te scuti bdquoera fericit s-o ştie pe Anişoara ocupată icircn altă parterdquo [19 p 83] era fericit a o şti ocupată bdquocacirct de tentată mă simt să icircnchid ochii şi să păşesc icircn urma lui orbeşte fără să-mi icircntorc privirile icircndărătrdquo [7 p 233] cacirct de tentată mă simt a icircnchide ochii bdquoDomnul intrase cu o clipă mai icircnainte şi avusese răgaz să se icircnchine la sfintele icoanerdquo [31 p 434] avusese răgaz a se icircnchina bdquoNegrescu o ajutai eu scutind-o să pronunţe un nume odiosrdquo [7 p 154] scutind-o a pronunţa un nume odios bdquoViaţa noastră a creştinilor icircn aceste părţi e blăstemată să fie fără spor şi fără judeţrdquo [31 p 497] e blăstemată a fi fără spor

A se compara bdquonu te icircndura de a mă icircnştiinţa despre starea lucrurilor pe acolordquo [21 p 368] bdquoMă pregăteam a-mi apăra zilele icircmpotriva fiarelor primejdioaserdquo [1 p 125] bdquoaici şi-a urzit icircntacirciul lăicer şi s-a dezvăţat a-i zice bade unui flăcău de aici din satrdquo [16 p 143] bdquose necăjeau icircn baltă la tăiat papură cu cosorulrdquo [31 p 267] se necăjeau să taie papură bdquoNu există nici o măreţie icircn a călca regulilerdquo [34 p 13] bdquosunt unanimi icircn a spune că acuzaţia nu are nici o bază verosimilărdquo [34 p 80]Icircn procesul comunicării se observă intensificarea unor sintagme ce in-serează verbele faziale (incoative finitive) icircn modele de felul V1 (a icircn-cepe) + Prepoz (prin a ) + V2 (Inf) V1 ( a sfacircrşi ) + Prep (prin) +

152 R O M Acirc N ĂV2 (Inf) atestate frecvent icircn unele opere literare dar şi icircn cele cu un conţinut ştiinţific Icircn structurile evidenţiate nu este realizabilă icircnlocui-rea infinitivului prin conjunctiv sau supinbdquoAlexandru Milea sfacircrşi prin a crede că este un fel de a glumirdquo [19 p 25] sfacircrşi prin să creadă () bdquoCa să poată domina icircntr-o zi pe fata boierului icircncepea prin a se lăsa dominatrdquo [19 p 54] icircncepea prin să se lase domi-nat () bdquoicircncepu prin a-i săruta cu frenezie degetele alberdquo [19 p 105] icircncepu prin să-i sărute degetele bdquoTotul s-a sfacircrşit prin a se afla miniştrii săi cunoşteau bine această povesterdquo [34 p 10] bdquoA icircnceput prin a stracircnge dovezi dar nu ştia cum poate acţionardquo [34 p 96]Remarcăm utilizarea modurilor icircn discuţie pe lacircngă adjectivele şi par-ticipiile cu valoare optativă deziderativă (dornic doritor poftitor ne-răbdător icircnclinat şa) adjectivele şi participiile ce denotă capacitatea de a realiza o acţiune (a fi capabil bun vrednic breaz de ceva) adjec-tivele ce exprimă permisiunea icircngăduinţa predispoziţia intenţia de a săvacircrşi acţiunea (icircngăduitor dispus şa) adjectivele ce redau emoţii stări psihologice (onorat bucuros macircndru nerăbdător curios vesel disperat şa) Sunt de menţionat exemplelebdquoSinan Paşa fost icircn cinci racircnduri mare vizir şi mult poftitor să icircnge-nuncheze ţinuturile romacircneştirdquo [19 p 148] poftitor a icircngenunchea bdquonumai tata s-a găsit mai breaz să mă trimită pe minerdquo [28 p 11] s-a găsit mai breaz pentru a mă trimite bdquobăştinaşii erau deprinşi din vea-curi să nu aibă aşezare trainicărdquo [31 p480] băştinaşii erau deprinşi a nu avea aşezare trainică bdquoMoromete era foarte curios ndash şi foarte vesel icircn acelaşi timp ndash să vadă dacărdquo [28 p 46]A se compara bdquonu era nici mai mult nici mai puţin decacirct o operă măreaţă vrednică de a trezi admiraţiardquo [1 p 172] bdquoAcea viaţă nouă de şcolar condamnat a icircnvăţa pe de rost verbe francezerdquo [1 p 184] bdquoOstaşii moldoveni sunt viteji şi meşteri de a macircnui suliţa şi a se apăra cu scutulrdquo [21 p 281]Din cele relatate se desprind următoarele concluzii1 O problemă controversată a lingvisticii contemporane este cea a di-hotomiei limbă ndash vorbire cercetată de la F de Saussure icircncoace de numeroşi lingvişti preocupaţi să releve distincţiile ce le implică rapor-tul vizat general vs particular social vs individual substanţă vs formă etc2 Schimbarea lingvistică rezidă icircn substituirea unor categorii sau for-me prin altele şi urmează să fie delimitată de variere interpretată drept

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 153

coexistenţă şi concurenţă a formaţiunilor eterogene reunite icircn baza unei trăsături comune

3 Structura gramaticală a limbii romacircne constituie un sistem dinamic deschis icircn care acţionează multipli factori ce duc la schimbări lingvis-tice O multitudine de fenomene se declanşează icircn cadrul verbului icircn special al modurilor personale şi nepersonale

4 Performanţele sinonimice ale acestora condiţionează inevitabil concurenţa icircn variate ambianţe unde este lesne de sesizat utilizarea obligatorie şi cea virtuală (posibilă) a formaţiunilor icircn cauză

5 Variaţia liberă a structurilor concurente este fundamentată pe fac-tori semantici Icircntre acestea se stabileşte distribuţia defectivă formele icircn cauză sunt folosite atacirct icircn contexte identice cacirct şi diferite

6 Raportul de sinonimie icircntre modurile conjunctiv infinitiv supin este icircntemeiat pe semnificaţiile lor comune Astfel supinul a moştenit din indoeuropeană valoarea unei acţiuni virtuale asemenea conjunctivu-lui care posedă şi semnificaţie finală ce icircl apropie de infinitiv şi supin

7 Icircn procesul comunicării formele icircn discuţie sunt icircntrebuinţate icircn condiţii speciale ceea ce implică fenomene ca dislocarea şi inversiunea elementelor componente ale sintagmelor inserarea sau omiterea unor instrumente gramaticale (prepoziţii şa)

Referinţebibliografice1 Vasile Alecsandri Opere vol 3 Proză Dramaturgie Editura Literatura Artistică Chi-şinău 19772 Ion Bacinschi Lrsquoinfinitif et les moyens de son remplacement Bucarest 19463 Emile Benveniste Noms drsquoagent et noms drsquoaction en indo-europeacuteen Paris 19484 Eugenia Bojoga Coordonate ale receptării trihotomiei sistem ndash normă ndash vorbire icircn lingvis-tica din fosta URSS icircn bdquoRevistă de lingvistică şi ştiinţă literarărdquo Chişinău nr 5 1996 p 118-1295 Mirela Ioana Borchin Conjunctivul icircn enunţuri performative icircn bdquoAnalele Univ de Vestrdquo Timişoara Seria Ştiinţe filologice XLVIII 2010 p 96-1176 Mircea Borcilă Eugeniu Coseriu şi orizonturile lingvisticii icircn bdquoRevistă de lingvistică şi ştiinţă literarărdquo Chişinău nr 5 p 42-547 Aureliu Busuioc Scrieri alese Editura Literatura Artistică Chişinău 19818 George Călinescu Enigma Otiliei Editura Cartex Bucureşti 20009 Eugeniu Coşeriu Sincronie diacronie istorie Bucureşti 199710 Eugeniu Coşeriu Unitatea limbii romacircne ndash planuri şi criterii icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chi-şinău nr 5-6 1994 p 9-15

154 R O M Acirc N Ă11 Eugeniu Coşeriu Introducere icircn lingvistică Traducere din limba spaniolă de E Arde-leanu şi E Bojoga Cluj 199512 Eugeniu Coşeriu Lecţii de lingvistică generală Editura ARC Chişinău 200013 Eugeniu Coşeriu Sistem normă şi vorbire icircn Teoria limbajului şi lingvistica generală Cinci studii Editura Enciclopedică Bucureşti 200414 Ion Diaconescu Infinitivul icircn limba romacircnă Bucureşti 197715 Ion Diaconescu Moduri nepersonale cu valoare predicativă icircn bdquoLimba şi literatura ro-macircnărdquo XII nr 1 1983 p 5-816 Ion Druţă Piept la piept Editura Cartea Moldovenească Chişinău 196417 Constantin Fracircncu Cu privire la bdquouniunea lingvistică balcanicărdquo Icircnlocuirea infinitivului prin construcţii personale icircn limba romacircnă veche icircn bdquoAnuar de lingvistică şi istorie literarărdquo t 20 Iaşi 1969 p 69-11618 Constantin Fracircncu Conjunctivul romacircnesc şi raporturile lui cu alte moduri Casa Edi-torială Demiurg Iaşi 200019 Victor Eftimiu Romane Editura Cartea Romacircnească Bucureşti 198920 Marc Gabinschi Formele verbale nepredicative nonconjunctivale ale limbii romacircne (pe marginea tratării lor icircn gramatica oficială) Chişinău 201021 Bogdan-Petriceicu Haşdeu Scrieri alese vol I Editura Literatura Artistică Chişinău 198822 Andre Martinet Elemente de lingvistică generală traducere şi adaptare de Paul Miclău Bucureşti 197023 Constantin Ioan Mladin Din nou despre predicativitatea modurilor nepredicative icircn gramatica romacircnească Perspective monografice şi atitudini interpretative wwwupmrofa-cultatistiinteMladinpdf24 Oбщее языкознание Формы существования Функции История языка под редак-цией Б А Серебренникова Moсквa 197025 Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste icircntacircia noapte de război Editura Hyperion Chişinău 199126 Cezar Petrescu Calea Victoriei Duminica orbului Editura pentru Literatură Bucu-reşti 196527 Marin Preda Cel mai iubit dintre pămacircnteni vol 1 Editura Literatura Artistică Chi-şinău 199028 Marin Preda Moromeţii vol 1 Editura 100 + 1 Gramar Bucureşti 199529 Liviu Rebreanu Răscoala Editura de Stat pentru Literatură şi Artă Bucureşti 195730 Liviu Rebreanu Pădurea spacircnzuraţilor Editura Minerva Bucureşti 197231 Mihail Sadoveanu Fraţii Jderi vol 1 Editura Minerva Bucureşti 198132 Ferdinand de Saussure Curs de lingvistică generală Editura Polirom Iaşi 199833 Т Н Свешникова Глагольные и именные конструкции эквивалентные конъюн-ктивным в современном румынском языке (АКД) Москва 198734 Paul Ştefănescu Enigme ale istoriei universale Editura Vestala Bucureşti 200535 Л В Щерба Языковая система и речевая деятельность Наука Ленинград 1974

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 155

Silvia MAZNICAforistica latină icircncercări de clasificare

1 Ţinem să remarcăm ab initio că sub aspect cronologic este necesară o delimitare icircntre expresiile ce icircşi au punctul de plecare icircn rea-litatea romană antică şi cele mai tacircrzii medie-vale sau din altă perioadă Astfel spre deose-bire de sub rosa utilizată de romani sub specie aeternitatis aparţinacircnd filozofului Benedict Spinoza datează din Evul Mediu Aforistica latină tacircrzie conţine majoritatea formulelor solemne utilizate icircn ritualuri formule biblio-grafice expresii consacrate

2 Paremiologia latină provine din mai multe surse Iată cacircteva dintre acestea

a) mitologie ab uno disce omnes bdquodupă unul află-i pe toţirdquo (P Vergilius Maro Eneida II 65-66) timeoacute Danaoacutes et doacutena fereacutentes bdquomă tem şi de duşmanii (danaii grecii) care aduc da-rurirdquo (P Vergilius Maro Eneida II 49)

b) istorie precum alea iacta est bdquozarurile au fost aruncaterdquo (C I Caesar Suetonius De vita XII Caesărum 32) cu referire la trecerea racircului Rubicon icircn anul 49 icircen cucerirea Pontului la Zela icircn anul 47 icircen veni vidi vici bdquoam venit am văzut am icircnvinsrdquo (C I Caesar)

c) ritual sau obicei din realitatea romană ab ovo usque ad mala bdquode la ou pacircnă la mererdquo (fără icircntrerupere de la icircnceputul pacircnă la sfacircrşitul

SM ndash conf univ dr Depar-tamentul de limba romacircnă lingvistică generală și limbi

clasice Facultatea de Litere USM Domenii de interes

morfosintaxa verbului romacircnesc gramatica și lexicologia limbii latine

evoluția limbii latine Au-toare a culegerii de exerciţii Lexicul limbii latine (2007) a materialului didactic Etimo-

logii latino-romacircnești (2009) a monografiei științifice Stu-

diu asupra verbelor eventive icircn limba romacircnă (2011)

156 R O M Acirc N Ăpracircnzului care după obiceiul romanilor icircncepea cu ouă şi se icircncheia cu fructerdquo (Horatius Satīrae I 3 6-7) non semper Saturnalia erunt bdquonu vor fi icircntotdeauna Saturnaliilerdquo (Senĕca Apocolocynthōsis XII 2) sub rosa bdquoicircn tainărdquo

d) dreptul roman necessitas non habet legem bdquonecesitatea nu are legerdquo A avut o largă circulaţie icircn forme uşor modificate Utilizat ca argument suprem icircn cazuri de forţă majoră dar şi pentru a justifica arbitrarul Nemo censetur ignorare legem bdquonimeni nu are voie să nu cunoască legeardquo Necunoaşterea legii nu constituie o justificare a nerespectării ei Nulla regula sine exceptione bdquonici o regulă fără excepţierdquo ndash iniţial din dreptul roman Astăzi aceste cuvinte au un sens mai general realitatea este prea bogată şi contradictorie pentru ca să poată fi supusă unor cata-logări sau icircncadrată icircn formule rigide Res iudicata pro veritate habetur bdquolucrul judecat e socotit adevăratrdquo

e) bibliologie hoc loco bdquoicircn acelaşi locrdquo ibidem bdquoicircn aceeaşi operărdquo idem bdquoacelaşi autorrdquo infra bdquomai josrdquo

f) filozofie a priori bdquoicircnainte de experienţărdquo a posteriori bdquoicircn urma experien-ţeirdquo mens aequa in arduis bdquojudecată cumpănită icircn clipe grelerdquo ndash de nuanţă stoică recomandacircnd stăpacircnire de sine icircn toate icircmprejurările Există şi la Horaţiu Ode II 3 1-2 bdquoaequam memento rebus in arduis servare mentemrdquo (bdquoţine minte păstrează-ţi spiritul calm icircn vremurile grelerdquo)

g) medicină medicus curat natura sanat bdquomedicul icircngrijeşte natura vindecărdquo

3 Pornind de la cele două clasificări (cronologică şi sub aspectul ori-ginii) şi apelacircnd la definiţiile propuse de dicţionare e posibilă o clari-ficare terminologică

Diversă prin componenţa sa frazeologia latină include vocabule ce sunt denumite icircn literatura de specialitate prin mai mulţi termeni ma-xime aforisme proverbe zicători formule solemne utilizate icircn ritua-luri [2] formule utilizate icircn referinţele bibliografice sentinţe cugetări formule uzuale generale [2] expresii consacrate [1] internaţionalis-me [3] locuţiuni [7]

Alături de maxime figurează icircn dicţionar sentinţe aforisme şi apoftegme termeni icircntre care doar specialiştii fac distincţii suple

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 157

Maacutexima f lt lat maxima fr maxime este o formulă lapidară conţinacircnd o cugetare un gacircnd adacircnc sau o normă de conduită [4] gacircndire for-mulată concis exprimacircnd un principiu o normă de conduită etc [5] Drept sinonime sunt propuse sentinţă adagiu aforism

Aforiacutesmul lt fr aphorisme cf gr aphorismos este o judecată care redă icircntr-o formă concisă o părere cu privire la viaţă cugetare care redă un adevăr Sinonimele acestuia sunt sentinţă adagiu maximă cugetare

Sentiacutenţa lt lat sententia fr sentence e definită de dicţionare drept o for-mulă lapidară conţinacircnd o cugetare sau un gacircnd adacircnc o normă de conduită aforism cugetare dicton maximă (rar) apoftegmă parimie (pop) zicere (icircnv) pildă (ir) panseu

Pentru adaacutegiu (livr) lt lat adagium fr adage sunt date icircn calitate de explicaţie sinonimele maximă sentinţă aforism

Observăm că noţiunile enumerate supra au definiţii asemănătoare ele fiind substituite chiar una prin alta

Apofteacutegmă lt fr apophtegme gr apophthegma (livr) formulare aforisti-că memorabilă maximă sentinţă formulată de obicei de o personalita-te celebră (din antichitate)

Dictoacuten lt fr expresie sentinţă (formulată de o personalitate ilustră) devenită proverb exprimă o povaţă sau un gacircnd icircnţelept Sinonime proverb zicătoare maximă

Apoftegmă şi dicton au drept particularitate faptul că aparţin unor per-sonalităţi proeminente

4 Tudor Vianu prezintă succint nişte criterii tranşante ce deosebesc aceşti termeni la nivel semantic şi istoric bdquoMaximele exprimă principii supreme ale acţiunii reguli de viaţă şi datează de la icircnceputurile civi-lizaţiilor fiind bdquoexpresia icircnvăţăturilor morale transmise de către vechii legiuitori şi icircnţelepţi popoarelor lorrdquo apoftegmele icircn schimb bdquosunt le-gate de o icircmprejurare istorică sunt vorbele unui bărbat ilustru icircntr-o icircmprejurare icircnsemnată dar prin valoarea generalizării lor acoperă şi icircn-tunecă amintirea autorului şi a momentului cacircnd au fost pronunţaterdquo Sentinţele se disting prin concizia şi claritatea formulării prin memora-re uşoară şi circulaţie amplă Icircn aforisme accentul cade pe bdquorevizuirea

158 R O M Acirc N Ăunui loc comun a unei păreri icircnrădăcinate acestea pot lua adesea forma paradoxurilorrdquo [6] Maximele sentinţele aforismele şi apoftegmele sunt numite inspirat de T Vianu bdquomanifestări ale trezieirdquo frecventarea lor este similară cu bdquotrezirea dintr-un somn al neştiinţei al rutinei sau al prejudecăţiirdquo [8]

Lapsus linguae bdquogreşeală de vorbire inadvertenţărdquo circulus vitiosus bdquocerc viciosrdquo pro forma bdquode formărdquo etc sunt denumite expresii consacrate [1] sau locuţiuni latine de către unii [7] formule uzuale generale de către alţii [2] Dintre acestea considerăm adecvat termenul expresie consacrată

5 Icircn continuare vom exemplifica fiecare specie a genului reflectiv Aşa-dar paremiologia latină includebull maxime nemo iudex in causa sua bdquonimeni nu este judecător icircn pro-priul său procesrdquo Nu poţi fi imparţial icircn judecarea propriei cauze Igno-rantia non est argumentum bdquonecunoaşterea nu este argumentrdquo errare humanum est bdquoa greşi este omeneşterdquobull aforisme paradoxuri (enunţ contradictoriu şi demonstrabil) summum ius summa iniuria bdquocel mai mare drept cea mai mare nedreptaterdquo (Ci-cero De officiis I 10 33) Aplicarea strictă a legii poate duce la acte de injustiţie bull apoftegme veni vidi vici bdquoam venit am văzut am icircnvinsrdquo (C I Caesar)bull adagii ad imposibilium nulla est obligatio bdquopentru imposibil nu există nicio obligaţierdquo exprimacircnd ideea că debitorul este exonerat de o obli-gaţie icircn cazul icircn care aceasta nu poate fi executată din cauze neimputa-bile luibull sentinţe dura lex sed lex bdquoaspră-i legea dar e legerdquobull dictoane pecunia non olet bdquobanii nu miroaserdquo (T Flavius Vespassia-nus)bull proverbe (redă un sfat o icircnvăţătură are un caracter moralizator) qua-lis rex talis grex bdquoCum e regele aşa e şi turmardquo amicus certus in re incerta cernitur bdquoPrietenul sigur se cunoaşte icircn icircmprejurare nesigurărdquobull zicători manus manum lavat bdquoo micircnă spală altă micircnărdquobull cugetări multos timere debet quem multi timent bdquotrebuie să se teamă de mulţi cel de care mulţi se temrdquo

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 159

bull formule solemne (utilizată icircn ritualuri) memento mori bdquosă-ţi aminteşti că vei murirdquo dignus est intrāre (in nostro docto corpŏre) bdquoeste demn să in-tre icircn icircnvăţatul nostru corprdquo honōris causa bdquopentru meriterdquo ubi tu Ga-ius ibi ego Gaia bdquounde vei fi tu Gaius acolo şi eu Gaiardquo (jurămacircnt rostit de către mireasă icircn cadrul ceremoniei de căsătorie din Roma antică)bull expresii consacrate (formulă uzuală generală) ad hoc bdquopentru aceasta pentru un anumit scoprdquo ab initio bdquode la icircnceputrdquo ad intěrim bdquointerimar temporarrdquo grosso modo bdquoicircn linii marirdquo in extenso bdquoamănunţit pe largrdquo nec plus ultra bdquoşi nu mai multrdquo alma mater bdquomama care hrăneşte in-stituţia de icircnvăţămacircnt superior unde icircţi faci studiilerdquo curriculum vitae bdquocursul vieţiirdquobull formule bibliografice ad rem bdquola obiect la esenţărdquo apud bdquola icircnrdquo con-fer bdquoconfruntărdquo editio princeps bdquoediţia icircntacircia tipărită a unui autor vechirdquo errāta bdquolista de greşeli ce se conţin icircntr-o carterdquo fac simĭle bdquoreproducere exactă a unui text a unei semnături a unui desen etcrdquoConsiderăm necesară delimitarea sub aspect terminologic a expresii-lor consacrate de cele incluse sub numele generic de maxime Astfel ad hoc nu poate fi denumit aforism maximă etc

1 A Ciobanu L Novac Mic dicţionar latin-romacircn de ex-presii consacrate Editura Museum Chişinău 2002 p 52 V Matei Gramatica limbii latine Editura Scripta Bucu-reşti 1994 p 3413 N Corlăteanu I Melniciuc Lexicologia Editura Lumi-na Chişinău 1992 222 p4 Elena Cracea Dicţionar de neologisme Editura Steaua Nordului 2010 607 p5 F Marcu Marele dicţionar de neologisme (ediţia a X-a revăzută augmentată si actualizată) Editura Saeculum 2008 970 p6 T Vianu Dicţionar de maxime comentate Editura Ştiin-ţifică Bucureşti 1962 296 p7 M Barbu Dicţionar de citate şi locuţiuni străine Editura Garamond Bucureşti 1994 339 p8 L Dima Tudor Vianu ndash un dicţionar de icircnţelepciune icircn bdquoPolemikardquo Gorj anul I (IV) nr 132 16 iulie 2010

Referinţebibliografice

160 R O M Acirc N Ă

Alexandra GHERASIMMetafore conceptuale derivate din termeni anatomici(Perspective didactice pentru studenţii străini)

AG ndash conf univ dr icircn filologie şef Departament limba romacircnă lingvistică generală şi limbi clasice

Facultatea de Litere USM Domenii de cercetare

gramatică teoria textului sociolingvistică Autoare

a şase cărţi icircntre care Raporturile text ndash metaforă

icircn limbajul literar-artistic (1997) Limba romacircnăGrupul nominal (2000) Limba romacircnă Grupul

verbal (2001) Teoria textului (antologie 2008)

Participantă la numeroase proiecte şi conferinţe

internaţionale (Romacircnia Ucraina)

Metafora ca fenomen lingvistic a fost studi-ată tradiţional icircn cadrul semanticii lexicale avacircndu-se icircn vedere caracterul biplan al aces-teia ndash denominativ şi conotativ La etapa actu-ală cercetările lingviştilor sunt orientate spre utilizarea metaforei conceptuale vs metafora cognitivă Implicaţiile figurate icircn procesul comunicării vizează o problematică destul de complexă şi variată unul dintre aspectele cele mai importante fiind structurarea limbajului metaforic

Comunicarea de faţă vizează două direcţii fundamentale o tratare teoretică a noţiunii de metaforă conceptuală şi o analiză a exem-plelor din perspectivă lingvistică şi cognitivă Aceste două abordări se icircntregesc şi se argu-mentează una pe alta

Obiectivul de bază al comunicării este de a pre-zenta şi a explicita structuri metaforice avacircnd icircn componenţă metasememele axate pe denumi-rile organelor corpului uman Dezvoltarea aces-tei teme se va desfăşura icircntr-o consecutivitate logică examinacircndu-se următoarele aspecte a) apartenenţa termenilor metaforici la lexicul ana-tomic b) gruparea semantică unitară a metafo-relor icircn jurul lexemului de bază şi c) frecvenţa icircn uz

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 161

Metafora este definită ca figură de stil rezultată dintr-o comparație subicircnţeleasă prin substituirea cuvacircntului obiect de comparație cu cu-vacircntul-imagine p gener figură de stil ndash Din lat metaphora it metafora fr meacutetaphore La o taxonomie generală distingem metafore poetice me-tafore lingvistice şi metafore cognitive

Depăşirea conceptului de metaforă ca apanaj al retoricii ca ornament sau ca un simplu fapt de limbă şi orientarea definitivă spre obiectivism apare odată cu dezvoltarea cognitivismului ai cărui reprezentanţi Lakoff şi Johnson [4] redefinesc metafora ca instrument de bază icircn organizarea sistemului nostru conceptual unde metafora are funcţie semnificantă şi cognitivă Metafora devine deci o corespondenţă con-ceptuală icircntre structura unui model-sursă şi a unui model-ţintă iar valoarea cognitivă a enunţului figurativ constă icircn faptul că el permite o reconsiderare a lumii sub alt aspect şi oferă lumi noi datorită reinter-pretării unui domeniu prin termenii altui domeniu [3 p 377]

Conform ipotezei lui Searle creierul procesează o propoziţie cu meta-fore icircn trei paşi pentru a-i descifra sensul

1 construieşte o interpretare literală a propoziţiei

2 dacă interpretarea literală are sens se declară mulţumit

3 dacă interpretarea literală nu are sens sau este neadevărată creierul caută o interpretare metaforică

Tendinţele moderne ale cognitivismului avansează teoria referinţei non-definiţionale argumentacircnd că nu există de fapt precizie lingvis-tică ci doar strategii raţionale pentru evitarea ambiguităţii referenţiale care nu reflectă legile uzului lingvistic

Icircn limbajele specializate metafora icircndeplineşte funcţii distincte Icircn primul racircnd la nivel lexical are o funcţie denominativă fiind astfel ele-mentul de bază al creaţiei terminologice La nivelul textului metafora este mai ales designativă neavacircnd o valoare stabilă convenţionalizată Icircn cadrul textului aceasta joacă din cauza transgresiunilor domeniu-lui un rol euristic dublat de forţa argumentativă Prin apropieri de tip analogic permite o mai bună comprehensiune a unui concept teoretic

Icircn primul caz metafora este chemată să completeze spaţiile albe din lista terminologică denominativă iar icircn cel de-al doilea se transfor-

162 R O M Acirc N Ămă icircn unul dintre parametrii care condiţionează interpretarea textuală Parcursul interpretativ necesită funcţionarea unui mecanism complex implicacircnd diferite operaţiuni precum identificarea disparităţii dintre domeniile angajate icircn transferul metaforic recurenţa izotopiilor la di-ferite niveluri atribuirea semelor aferente cu ajutorul indicaţiilor con-textuale Toate aceste operaţiuni constituie o parte integrantă din com-petenţa integrativă capabilă să producă informaţia disponibilă pentru punerea icircn valoare a datelor referenţiale

Metafora icircn ştiinţă este o metaforă bdquomagistralărdquo [7 p 66] a cărei meni-re este de a informa (didactic) de a explica (traducacircnd codul printr-o imagine familiară) şi de a convinge Icircn acest tip de discurs metaforele au un caracter general şi convenţional subordonat caracterului deno-tativ al limbajului spre deosebire de caracterul original individual şi marcat conotativ al discursului poetic

Cercetătoarea Doina Butiurcă susţine că mecanismul de conceptua-lizare a termenilor fundamentali ai existenţei care sunt de cele mai multe ori complecşi abstracţi insuficient clarificaţi se face de obi-cei prin echivalarea lor cu elemente ale universului familiar de regulă concrete Modelele cognitive la care se ajunge se sprijină pe experienţe umane fundamentale [1 p 516]

Termenii anatomici prin definiţie entităţi concrete au generat con-strucţii metaforice care pe parcursul evoluţiei limbii s-au lexicalizat şi a căror valoare figurativă nu mai este percepută Codificate sub forma unor sintagme acestea sunt numite metafore lingvistice icircn opoziţie cu metaforele poetice şi se caracterizează prin sens autonom şi indepen-denţă faţă de uzul contextual

Elocvente icircn acest sens sunt metaforele identificate de Elena Slave icircn lucrarea Metafora icircn limba romacircnă la capitolul Omul [6 p 70-72] os ndash neam viţă schelet ndash schemă plan talie ndash nivel grad cap ndash conducător faţă ndash aspect figură ndash personalitate mutră ndash fizionomie macircnă ndash forţă pumn ndash cantitate frunte ndash persoană care se distinge spracircnceană ndash mu-chie (de deal) ochi ndash pată de lumină barbă ndash minciună nas ndash miros dezvoltat sacircn ndash centru pacircntece burtă ndash partea bombată a unor obiecte buric ndash centru talpă ndash sprijin bază creier ndash minte fiere ndash amărăciune nerv ndash parte principală arteră ndash cale importantă de comunicaţie sacircnge ndash

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 163

neam măduvă ndash esenţă limbă ndash popor neam Ceea ce a făcut posibilă echivalenţa icircntre termenul metaforizat şi cel metaforizant a fost supra-punerea unor seme proprii ambilor termeni şi apoi transferul de seme necoincidente de la termenul metaforizant spre cel metaforizat cu o doză de plusvaloare semantică Icircn cazul metaforei cognitive transferul se realizează icircntre domenii la nivel lexematic

Corecta folosire a expresiilor metaforice şi a locuţiunilor constituie icircn opinia noastră cea mai bună dovadă a cunoaşterii limbii de către stu-denţii străini O problemă importantă este cea a conservării lor prin menţinerea icircn uz prin cunoaşterea exactă a semnificaţiei lor Această problemă este stracircns legată de procesul de predare a limbii romacircne ca limbă străină pentru că adeseori icircn absenţa unor clarificări semantice corecte expresiile sunt utilizate defectuos mai cu seamă din punct de vedere semantic şi stilistic

Isabelle Oliveira icircn lucrarea Nature et fonctions de la meacutetaphore dans la terminologie meacutedicale Eacutetude compareacutee du franccedilais et du portugais [5] identifică cinci funcţii ale metaforei cognitive denominativă euristică cognitivă metalingvistică şi didactică Autoarea afirmă că metafora cog-nitivă este un instrument denominativ şi funcţional pentru percepţia şi comunicarea unor concepte dintr-un limbaj specializat

Suntem convinşi că studenţii străini pot obţine o reală competenţă lingvistică icircn acest sens dacă vor percepe modul de disociere semică a termenilor metaforici de unde derivă submodele conceptuale pentru care propunem mai jos un exerciţiu de antrenament

Am ales să facem unele comentarii icircn contextele ce conţin metafore cu baze termeni anatomici destul de numeroase icircn limbă urmacircnd un model cognitiv disociat din definiţia lexicografică a termenului anato-mic Din varietatea de exemple oferite de vocabularul limbii romacircne am ales lexemul limbă pe care-l vom analiza din două perspective le-xicografică şi denominativă

Definiţia lexicografică pentru termenul anatomic limba este următoa-rea bdquoorgan muscular acoperit de mucoasă situat icircn gură şi icircn faringe Structura limba este formată din două părţi baza limbii icircn orofaringe (partea medie a faringelui icircn fundul gurii) şi partea mobilă din gură Funcţii limba este organul gustativ Savoarea alimentelor este percepută

164 R O M Acirc N Ămulţumită papilelor gustative situate pe faţa sa dorsală Limba joacă de asemenea un rol icircn degluţie icircmpingacircnd alimentele şi lichidele spre spa-tele gurii pentru a pătrunde icircn faringe De altfel după locul pe care limba icircl ia icircn cavitatea bucală ea joacă un rol esenţial icircn producerea sunetelor Patologie glositele care fac limba roşie şi dureroasă pot fi consecinţele unei infecţii a aparatului digestiv Paraliziile limbii sau glosoplegiile nu afectează decacirct o singură parte şi antrenează tulburări de pronunţie şi o deviere a părţii paralizate Tumorile benigne ale limbii sunt rare tumori-le maligne mai frecventerdquo [2 p 365] Am evidenţiat conceptele icircn baza cărora s-a efectuat descrierea organului anatomic ca mai apoi să putem delimita unele submodele conceptuale

Pentru acest lexem am atestat icircn dicţionare 25 de nume date unor obiec-te instrumente etc ce seamănă formal sau funcţional cu limba limba clopotului a orologiului o limbă de pămacircnt limba de la icircncălţăminte etc precum şi diverse compuse ndash denumiri de plante peşti copturi etc

Pornind de la definiţia lexicografică de mai sus putem construi un an-samblu de submodele conceptuale pe care le exemplificăm prin ex-presiiConceptul structură

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ mobilitate A i se bate limba-n gură (ca calicii

la pomană)A-i merge cuiva limba ca o moară stricată (ori de vacircnt) sau A-i toca cuiva limba icircn gurăA-şi bate limba (-n gură) de pomană sau A-şi toci limba

a vorbi repede şi prost

a vorbi repede fără icircntrerupere

a vorbi mult fără a fi luat icircn seamă

+ dimensiuni A scoate (sau a-i ieşi) limba de-un cotA avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau limbă lungă)A-şi scurta limbaA scurta (sau a tăia a lega) limba cuivaA avea limbă ascuţită

A fi cu două limbi sau A avea mai multe limbi

a) a-şi pierde respirația a gacircfacirci b) a munci mult a fi foarte ostenit a vorbi prea mult a fi flecar

a vorbi mai puţin a opri a icircmpiedica pe cineva să vorbeascăa fi tăios (sau răutăcios) icircn apreci-eria fi mincinos prefăcut făţarnic

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 165

Conceptul plasare icircn organism

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ interioritate A nu avea limbă icircn gură (sau

de grăit)a nu dori să vorbească

+ exterioritate A(-i) scoate limba (cuiva la cineva etc)

a) a-şi manifesta dispreţul batjocura dezaprobarea etc faţă de cinevab) a sfida sau a-i face icircn ciudă

Conceptul funcţie

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ alimentare A (nu) pune (ceva) pe limbă a (nu) gusta din ceva+ percepere gustativă

A fi cu limba (fagure) de miereA avea (sau a fi cu) piper pe limbă

a vorbi cu blacircndeţe prietenos a fi ironic răutăcios caustic

+ articulare vocală

A(-i) dezlega (sau a i se dezle-ga cuiva) limba

a face pe cineva sau a icircncepe singur să vorbească să se destăinuiască

Conceptul capacitate de manevră

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ manipulare A-şi icircnghiţi limba

A-şi muşca limba

A asuda sub limbă

A-şi pune fracircu limbii sau A-şi pune fracircu la limbă

a) a macircnca cu mare poftă b) a se abţine să spună ceva nepotrivita se căi pentru cele spuse Muşcă-ţi limba se spune unei persoane care prezice ceva răua) a se placircnge că a muncit din greu fără să fi făcut icircn realitate (mai) nimica) a vorbi cumpătat cu prudenţă b) a se reţine de la vorbă a tăcea

Conceptul patologie

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ tulburări de pronunţie

Fracircntură de limbă

A avea (sau a fi) limbă lată

A i se lega limba cuiva

vorbire icircncacirclcită ext frază icircncacirclcită alcătuită din cuvinte greu de rostita nu putea rosti clar cuvintelea) a vorbi defectuos din cauza unei malformaţii a aparatului fonator b) a vorbi uracircta) a nu mai putea vorbib) a vorbi cu mare greutate

166 R O M Acirc N ĂAstfel de submodele conceptuale pot fi identificate icircmpreună cu stu-denţii străini icircn toate situaţiile icircn care metaforele au ca bază termeni anatomici icircn vederea antrenării competenţelor de vorbire icircn limba ro-macircnă

Un aspect interesant al acestor exerciţii constă icircn regăsirea aceloraşi modele metaforice conceptuale icircn mai multe limbi ceea ce susţine ide-ea experienţei general-umane ca fundament al procesului obiectiv de metaforizare Schemele conceptuale stabilite transgresează graniţele dintre limbi actualizacircndu-se cu precădere la nivelul metaforelor lexi-calizate care icircşi dezvăluie originile metaforice doar la o analiză atentă astfel suntem icircndreptăţiţi să le considerăm universalii ale metafori-zării Prin analogie cu sfera conceptuală din limba maternă studenţii străini pot icircnsuşi şi reţine mai uşor semnificaţia expresiilor din lim-ba-ţintă fundamentacircndu-şi icircn acest fel competenţele lingvistice

Interesante pentru discuţia noastră sunt şi denumirile de plante medicinale de felul limba-apei broscariţă (Potamogeton natans) limba-bălţii (Alisma plantago aquatica) limba-boului (Anchusa offici-nalis) limba-bălţilor (Plantago lanceolata) limba-cerbului şarpelui (Dryopteris filixmas) limba-cucului (Botrychium lunaria) limba-mă-rii (Iberis umbellata) limba-mielului (Borrago officinalis) limba-oii (Cirsium canum) limba-păsării (Anthericum ramosum) limba-peşte-lui (Limonium vulgare) limba-soacrei (Opuntiaficus-indica) limba-şarpelui (Ophioglossum vulgatum) limba-şopacircrlei (Falcaria sioides) limba-vrabiei (Thymelaea passerina) etc deoarece studenţii trebuie să le identifice şi să le perceapă ca pe o noţiune integrală cu o singură referinţă

Considerăm că icircn limbajele specializate icircn cazul nostru icircn limbajul medical metafora şi-a depăşit rolul de figură de stil accentuacircndu-i-se funcţia cognitivă şi euristică Metafora generatoare de structuri con-ceptuale ce poate să denumească entităţi din diferite domenii devine un instrument terminologic apt să fixeze concepte fenomene şi idei

O altă concluzie ce derivă din analiza efectuată este că disociind seme-le care vizează funcţia structura şi locul organelor respective icircn corpul uman putem reconstitui demersul metaforic iniţial susţinut de meca-nismul funcţionării metaforei

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 167

1 Doina Butiurcă Metafora bdquomacirciniirdquo icircn expresiile idio-matice httpwwwupmrofacultati_ departamentestiinte_litere conferinte situl_integrare_ europeanaengllist4html2 Dicţionar de medicină Editura Univers Enciclopedic Bucureşti 19983 O Ducrot J-M Schaeffer Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului Editura Babel Bucureşti 19964 G Lakoff amp M Johnson Les meacutetaphores dans la vie quo-tidienne Minuit Paris 19805 Isabelle Oliveira Nature et fonctions de la meacutetaphore dans la terminologie meacutedicale Eacutetude compareacutee du franccedilais et du portugais httpdemeterunivlyon2frsdxthesesfichexspbase=documentsampid=lyon22005 6 Elena Slave Metafora icircn limba romacircnă Editura Ştiinţi-fică Bucureşti 19917 D Rovenţa-Frumuşani Semiotica discursului ştiinţific Editura Ştiinţifică Bucureşti 1995

Bibliografieselectivă

Descrierea acestor aspecte ar elucida problema complexă a potenţia-lului metaforic al termenilor anatomici subiect plasat la conexiunea mai multor discipline semiotică semantică terminologie neologie pragmatică sociolingvistică etc

168 R O M Acirc N Ă

Alexandru BANTOŞ icircn dialog cu Ilie ŞANDRUProcesul de integrare naţională a basarabenilor este ireversibil

ndash Stimate domnule profesor Ilie Şandru păstrez icircn memorie frumoasele zile petre-cute acum trei ani la Topliţa cu prilejul Zi-lelor bdquoMiron Cristeardquo Nu voi uita nicioda-tă pitoreştile meleaguri din preajma urbei călătoriile făcute icircn proximele localităţi şi icircn special icircn fascinanta comună Bilbor Aş vrea să povestiţi şi cititorilor noştri ce vă leagă de această pitorească localitate

ndash Icircn urmă cu 60 de ani după absolvirea Şco-lii Pedagogice Romacircne din Reghin am fost repartizat icircn fostul raion Topliţa iar aici am fost numit icircnvăţător la Şcoala Elementară cu 7 clase din comuna Bilbor Nu auzisem pacircnă atunci de Bilbor şi mă tot icircntrebam icircn ce parte să apuc ca să pot ajunge acolo Am aflat că Bil-borul era o localitate izolată situată undeva icircn munţi la aproape 30 de km depărtare

La Bilbor pe vremea aceea se ajungea foarte greu singurul mijloc de transport fiind trenul forestier fără vagoane personale care pornea dimineaţa icircn jurul orei 4 de la poarta fabri-cii de cherestea din Topliţa spre gurile de exploatare forestieră din munţi După vreo două ore te lăsa la 7 km de comună Se mai putea merge cu căruţa ori cu sania icircn funcţie de anotimp sau chiar pe jos drum făcut mai

IŞ ndash publicist şi istoric literar Preşedintele

Fundaţiei Culturale bdquoMiron Cristeardquo Semnează Pe

urmele lui Octavian C Tăslăuanu (1987 2012)

Un nume pentru istorie Patriarhul Miron Cristea

(1998 icircn colaborare) Oameni şi locuri icircn Călimani

(2000) Binecuvacircntată a fost clipa (roman 2002)

Basarabia iarăşi şi iarăşi (2003) Patriarhul Miron

Cristea (2008) Vremuri şi destine (2011) şa

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 169

tacircrziu nu de puţine ori Bilborul aflat la peste o mie de metri altitudine era o aşeza-re specifică de munte cu casele icircmprăştiate pe tot cuprinsul de-presiunii intramon-tane dintre masivele muntoase ale Giurge-ului Bistriţei şi Căli-manilor din Carpaţii Orientali Viaţa era foarte grea fiindcă icircn afară de produsele lactate şi cartofi acolo nu se mai găseşte ni-mic din cauza climei aspre şi a deficitului de pămacircnt arabil Dar fiindcă aproape toţi eram tineri icircn colecti-vul didactic ndash vreo 15 fiindcă icircn afară de şcoala din centru cu 7 clase mai erau două şcoli cu 4 clase situate icircn cătunele mai icircndepărtate ndash nu prea le puneam pe toate la inimă

Aşa am ajuns icircnvăţător la Bilbor Aveam doar 18 ani Icircncetul cu icircncetul am icircnceput să iubesc Bilborul locuitorii săi oameni aspri dar drepţi ca toţi muntenii După doi ani din Bilbor am plecat militar şi m-am icircn-tors tot acolo icircn Bilbor m-am căsătorit soţia mea Paula Tănase fiind tot dăscăliţă icircn Bilbor s-au născut cei doi băieţi Dan şi Paul-Ilie din Bilbor am urmat apoi cursurile fără frecvenţă ale Universităţii bdquoAlexan-dru Ioan Cuzardquo din Iaşi Facultatea de Istorie ndash Filozofie Secţia Isto-rie ndash Limbă şi literatură romacircnă

A trecut de atunci mai bine de o jumătate de veac Acum Bilborul este o aşezare frumoasă de munte cu aproape o mie de gospodării şi peste

2013 Chişinău Ilie Şandru şi Alexandru Bantoş la Casa Limbii Romacircne

170 R O M Acirc N Ătrei mii de locuitori icircn care a pătruns din plin ceea ce numim bdquociviliza-ţie modernărdquo curent electric aparatură audio-vizuală de toate tipurile apa curentă cacircteva sute de autoturisme tractoare etc Au cam dispă-rut din păcate altele portul popular tradiţiile şi obiceiurile noastre frumoase jocurile populare etc

ndash Legat de Bilbor este şi numele unui ilustru promotor al unirii Ardealului cu Ţara şi anume Octavian C Tăslăuanu Aţi scris şi o monografie intitulată Pe urmele lui Octavian C Tăslăuanu ediţia a doua revăzută şi adăugită a apărut la Tacircrgu-Mureş icircn 2012 Cum aţi descoperit calea spre acest ilustru icircnaintaş

ndash Acolo la Bilbor o icircnvăţătoare Adelina Cruceanu mi-a vorbit despre bdquounchiul Tavirdquo Era Octavian Codru Tăslăuanu (1876-1942) prieten intim şi sfătuitor (cu 5 ani mai mare) al poetului Octavian Goga Tot-odată am avut şi şansa de a-i mai găsi icircn viaţă pe doi dintre fraţii săi Petrache Tăslăuanu icircnvăţător fost director al şcolii din Bilbor şi Cor-nel Tăslăuanu cel mai mic dintre cei 11 copii ai preotului Ioan Tă-slăuanu şi ai soţiei sale Anisia Tăslăuanu n Stan fost de mai multe ori primar al comunei Icircn podul casei lui Cornel Tăslăuanu am descoperit o adevărată comoară icircntreaga colecţie a revistei bdquoLuceafărulrdquo şi multe alte documente legate de viaţa lui Octavian C Tăslăuanu de editarea revistei scrisori

De atunci a icircnceput să mă intereseze tot mai mult viaţa şi activitatea acestuia Fiind primul băiat al familiei conform tradiţiei din familiile preoţeşti trebuia să urmeze cariera preoţească Nu i-a plăcut motiv de ceartă şi de neicircnţelegeri cu tatăl său A pornit astfel icircn viaţă bazacircndu-se doar pe puterile sale A trecut graniţa icircn Romacircnia şi a urmat cur-surile Universităţii din Bucureşti Facultatea de filologie unde a avut dascăli renumiţi Titu Maiorescu Ion Bianu Dimitrie Onciul Nicolae Iorga Grigore Tocilescu Pompiliu Eliade

După absolvirea facultăţii a avut şansa să fie numit secretar la Consu-latul General al Romacircniei din capitala Ungariei Budapesta cunoscacircnd foarte bine limbile maghiară şi germană

Pe vremea aceea la Budapesta se afla o icircntreagă colonie de studenţi romacircni din Ardeal Unii dintre aceştia icircn frunte cu Octavian Goga şi-au pus icircn gacircnd să scoată o revistă căreia să-i dea numele bdquoLuceafărulrdquo icircn

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 171

amintirea bdquoLuceafărului poeziei romacircneştirdquo Mihai Eminescu I-au ce-rut sprijinul lui Tăslăuanu Şi astfel Octavian C Tăslăuanu şi-a legat destinul de cel al revistei pe care a condus-o efectiv din 1903 pacircnă icircn 1906 la Budapesta iar din 1906 pacircnă icircn 1914 la Sibiu unde el a fost numit secretar al Astrei Revista bdquoLuceafărulrdquo a devenit alături de bdquoVia-ţa romacircneascărdquo din Iaşi şi bdquoSemănătorulrdquo din Bucureşti una dintre cele mai importante reviste literare romacircneşti de la icircnceputul secolului al XX-lea Tăslăuanu a reuşit să obţină colaborarea la revistă a majorităţii marilor scriitori romacircni ai vremii Liviu Rebreanu Mihail Sadoveanu Al Brătescu-Voineşti Ştefan Oct Iosif Ion Lupaş Ilarie Chendi Sextil Puşcariu etc Iar Octavian Goga prin poeziile sale a fost cel care a dat strălucire revistei bdquoLuceafărulrdquo era la Budapesta şi bdquoo flamură de luptă naţionalărdquo a romacircnilor transilvăneni

Odată cu icircnceperea Primului Război Mondial icircn 1914 O C Tăslăuanu ca ofiţer al armatei austro-ungare a fost mobilizat şi trimis pe frontul din Galiţia icircn fruntea unei companii de glotaşi (infanterişti) romacircni ardeleni Au ajuns pacircnă la Nistru Tăslăuanu evident cunoştea ver-surile bdquoDe la Nistru pacircn la Tisardquo din Doina lui Eminescu bdquoDe-o fi să ne batem cu fraţii noştri basarabeni ce ne facem domnule alit-nant (locotenent)rdquo l-a icircntrebat un soldat Nu a ştiut ce să-i răspun-dă După trei luni rănit şi bolnav a ajuns la sanatoriul din Mehadia de unde a reuşit să treacă munţii icircn Romacircnia bdquoSunt icircn Ţara Romacirc-nească dar trăiesc cu sufletul tot icircn Ardeal şi aştept aştept mereu să aud goarnele sunacircnd şi să mă icircntorc viu sau mort acasă icircn Romacircnia Marerdquo scria el icircn Jurnalul său

Icircn Ţară după multe peripeţii reuşeşte icircn cele din urmă să intre volun-tar icircn Armata romacircnă fiind numit şeful biroului de informaţii al Cor-pului IV Oneşti sub comanda generalului-erou Ieremia Grigorescu iar icircn 1918 după reintrarea Romacircniei icircn război a fost şeful serviciului de informaţii al trupelor romacircne care au operat icircn Ardeal După război a fost ales membru icircn Marele Sfat al Transilvaniei deputat de Tulgheş senator de Mureş ministru de două ori icircn guvernul condus de genera-lul Alexandru Averescu Scacircrbit icircnsă de mocirla politică a vremii s-a retras la masa de scris cu intenţia de a-şi termina ciclul bdquoSpovedanii-lorrdquo ce trebuia să cuprindă 15 volume dar care a rămas neterminat din cauza morţii premature icircn 1942 a autorului

172 R O M Acirc N ĂDintre cărţile publicate icircn timpul vieţii amintesc Informaţii literare şi culturale (1910) Trei luni pe cacircmpul de război (jurnal de front 1915) Hora obuzelor (povestiri 1916) Sub flamurile naţionale (vol 1 1935) Octavian Goga amintiri şi contribuţiuni la istoricul revistei bdquoLuceafărulrdquo (vol 1 epoca budapestană 1939) etc

ndash O altă personalitate care v-a marcat itinerarul dumneavoastră de creaţie este Patriarhul Miron Cristea Aţi editat şi despre el o monografie Tot dumneavoastră sunteţi iniţiatorul Zilelor bdquoMiron Cristeardquo eveniment ştiinţific şi cultural de omagiere a distinsului slujitor al Bisericii Ortodoxe Romacircne Icircn continuare vă rog să vă referiţi la personalitatea lui Miron Cristea

ndash Icircn toamna anului 1961 am fost transferat din Bilbor la Topliţa icircn funcţia de director al Casei Raionale de Cultură iar icircn 1962 am fost numit secretarul Comitetului pentru Cultură şi Artă de pe lacircn-gă Sfatul Popular al raionului Topliţa funcţie icircn care am rămas pacircnă icircn 1968 la icircnfiinţarea judeţelor cacircnd am reintrat icircn icircnvăţămacircnt Icircn această perioadă cacircnd venea pe la Topliţa unchiul meu avocat doc-tor icircn ştiinţe juridice ne duceam icircmpreună la Mănăstirea bdquoSfacircntul Prooroc Ilierdquo ctitoria icircntacirciului Patriarh al Romacircniei Mari şi al Biseri-cii Ortodoxe Romacircne (BOR) unde era stareţ PS Emilian (Dumitru) Antal nepot de soră al Patriarhului care fusese pe vremuri proto-pop la Reghin şi profesor de religie al unchiului meu Icircn acest fel prin el am icircnceput să cunosc mai bine personalitatea Patriarhului să cercetez multe dintre documentele aflate la biblioteca mănăstirii la Biblioteca Astra din Sibiu la Episcopia Caransebeşului şi la Patriar-hia Romacircnă Aşa avea să se nască volumul Patriarhul Miron Cristea pe care l-am scris icircmpreună cu regretatul coleg şi prieten scriitorul Valentin Borda din Bucureşti Volumul a fost lansat la prima ediţie a Zilelor bdquoMiron Cristeardquo organizate icircn 1998 la Topliţa De atunci această manifestare s-a organizat an de an ajungacircndu-se acum la cea de-a XVIII-a ediţie cu participarea unui mare număr de oamenii de ştiinţă şi cultură din ţară şi de peste hotare inclusiv din Republica Moldova Comunicările ştiinţifice susţinute de aceştia sunt adunate icircn volumele Sangidava Icircn 2012 am reuşit să tipăresc ediţia a II-a a volumului Patriarhul Miron Cristea revăzută şi adăugită Cele două lucrări despre viaţa şi activitatea Patriarhului Miron Cristea sunt cele

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 173

dintacirci volume monografice complete care cuprind icircntreaga viaţă şi activitate a primului Patriarh al ţării şi al BOR

ndash Sunteţi unul dintre intelectualii romacircni care după 1989 aţi scris multe şi răscolitoare pagini despre Basarabia Cum s-a cristalizat numele provinciei icircn inima şi memoria copilului Ilie Şandru

ndash Din păcate nu am avut fericirea să urmez şcoală romacircnească icircn pe-rioada interbelică respectiv icircn timpul Romacircniei Mari cacircnd aş fi aflat desigur multe lucruri legate de Basarabia Eu am făcut clasele primare sub ocupaţie maghiară (1941-1944) cu icircnvăţători unguri care nu şti-au nicio boabă romacircneşte Ce e drept nici ei nu au reuşit să ne icircnveţe pe noi limba maghiară doar vreo cacircteva cacircntece ungureşti pe care le vociferam icircn gura mare fără să ştim ce cacircntam

Soarta Basarabiei aflată sub cizmă rusească m-a preocupat icircnsă icircncă din tinereţe citind tot ce am putut găsi fiind numai ochi şi urechi la cele povestite de unchiul meu avocat Alte posibilităţi de a afla ceva despre fraţii noştri basarabeni nu existau icircn vremea regimului comu-nist fiindcă nu se spunea absolut nimic despre acest ţinut Se organi-zau multe excursii icircn fosta URSS icircnsă niciuna cu destinaţia Basara-bia Şi totuşi am avut şansa icircn 1981 să bdquoprindrdquo o asemenea excursie pe ruta Chişinău ndash Kiev ndash Moscova (cacircte 3 zile icircn fiecare oraş) Am călcat atunci cu emoţii mari pentru prima dată pe pămacircntul Basarabiei la Chişinău icircn ziua de vineri 26 iunie 1981 Ne-am instalat icircn hotelul bdquoInturistrdquo (Naţional acum icircn stare de demolare) Ascultam plin de ui-mire ghidul o domnişoară drăguţă Ludmila Penu Cu aceeaşi uimire dar şi plăcere am descoperit la marginea parcului central monumen-tul lui Ştefan cel Mare iar icircn parc aleea bdquoscriitorilor moldovenirdquo Adică nu erau romacircni Am intrat cu soţia mea icircn biserica din apropierea ho-telului şi am icircntrebat pe cineva dacă e romacircnească Da e romacircnească ne-a răspuns un bătracircnel icircn şoaptă şi cu teamă Pe Bulevardul Lenin am ajuns la fosta Catedrală a Chişinăului transformată icircn sală centrală de expoziţii Totuşi am trăit atunci bucuria de a auzi pe stradă vorbin-du-se romacircneşte şi ne-am convins că mai trăiesc romacircni icircn Basarabia Atunci s-a născut icircn mine dorinţa puternică de a mă apropia mai mult de ei şi de a-i cunoaşte mai bine Lucrul acesta nu a fost posibil decacirct după evenimentele din 1989 Au urmat bdquoPodurile de florirdquo de la Prut Primul a fost icircn 6 mai 1990 Mă aflam la Cotul Miculinţi Dincolo pe

174 R O M Acirc N Ămalul stacircng e situată comuna lui Grigore Vieru Pereracircta S-au adunat acolo pe cele două maluri zeci de mii de romacircni Cu singura barcă ce era Grigore Vieru a trecut pe malul drept iar Dumnezeu parcă a vrut aşa să ajungă exact icircn locul unde mă aflam eu L-am luat icircn braţe lumea ne-a purtat pe amacircndoi pe sus pacircnă pe o platformă de tractor devenită ad-hoc scenă Icircn clipele următoare apele Prutului au fost acoperite de miile de romacircni care s-au icircntacirclnit icircn mijlocul racircului icircmbrăţişacircndu-se fără să se cunoască placircngacircnd de bucurie Au fost momente pe care le trăieşti o singură dată icircn viaţă şi nu se pot uita Am dus atunci la Prut icircntreaga colecţie de cărţi din bdquoBiblioteca şcolaruluirdquo care au ajuns la şcoala din comuna Corjeuţi trecute pe apă cu sacul de profesorul Va-sile Bardier Icircn anul următor la bdquoPodul de florirdquo de la Stacircnca-Costeşti din Topliţa au plecat 14 autobuze icircncărcate icircncacirct i-am speriat pe po-liţiştii care văzacircnd tăbliţele de icircnmatriculare cu bdquoHRrdquo au crezut că au năvălit secuii

Icircn vară pe la icircnceputul lui august după multe peripeţii am ajuns la Corjeuţi invitaţi de familia prof Bardier De acolo pe la 20 august am ajuns la Chişinău unde am rămas pentru a participa la prima ediţie a sărbătorii naţionale bdquoLimba noastră cea romacircnărdquo Am trăit atunci mo-mente icircnălţătoare pe care le-am consemnat alături de altele icircn cartea Basarabia iarăşi şi iarăşi apărută la Editura APP Bucureşti icircn 2003 Ulterior drumurile mele basarabene au continuat an de an partici-pacircnd la foarte multe manifestări de spirit şi trăire romacircnească Am cu-noscut o mulţime de oameni intelectuali scriitori artişti ziarişti etc Aşa s-a născut cea de-a doua carte despre Basarabia Inima Timpului icircn 2010 iar apoi Jurnal de Basarabia icircn 2011

ndash Grigore Vieru este poetul care a lăsat urme adacircnci icircn conştiin-ţa basarabenilor dar şi a romacircnilor din Ţară şi de peste hotare şi care a pledat sincer pentru restabilirea podurilor punţilor cul-turale literare spirituale pe Prut La Topliţa a fost inaugurat unul dintre primele busturi icircn memoria lui Grigore Vieru Ştiu că dumneavoastră aţi avut o contribuţie decisivă icircn derularea acestei acţiuni iată de ce vă rog să rememorăm evenimentele care au pre-cedat instalarea bustului icircn centrul oraşului

ndash Din mai 1990 legăturile noastre au rămas permanente fiindcă ide-alurile erau comune Eu am devenit pentru Grigore la fel ca mulţi

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 175

prieteni ai lui din Ţară bdquofratele Ilierdquo Ne-am icircntacirclnit de multe ori la Chi-şinău şi ne-am apropiat sufleteşte Icircn semn de mare respect şi de icircnaltă apreciere a meritelor poetului icircn 1995 cacircnd poetul icircmplinea vacircrsta de 60 de ani am propus Consiliului Local Topliţa să-i acorde icircnaltul titlu de Cetăţean de Onoare al oraşului nostru Evenimentul s-a petrecut icircn ziua de 31 mai 1995 Vizibil emoţionat Grigore Vieru a rostit cacircteva cuvinte memorabile bdquoUnii au visat toată viaţa să ajungă icircn Cosmos Eu icircntreaga viaţă am visat să trec Prutul ca să-mi văd Ţara Iar dacă acum mi s-a acordat icircnaltul titlu de Cetăţean de Onoare al oraşului Topliţa şi faptul că sunt membru al Academiei Romacircne pentru mine contează mai mult decacirct Premiul Nobel Este pentru prima dată cacircnd un oraş din Romacircnia icircmi acordă acest icircnalt titlu care mă onorează Cred sunt convins că prin oraşul Topliţa am devenit acum Cetăţean de Onoare al ţării mele Romacircniardquo

Icircn urmă cu trei ani la 18 iulie 2011 icircn prezenţa participanţilor la cea de-a XV-a ediţie a Zilelor bdquoMiron Cristeardquo şi a unui mare număr de locuitori ai oraşului icircn parcul central al municipiului Topliţa a fost dezvelit şi sfinţit bustul poetului Grigore Vieru operă a artistului plastic Aurelian Antal din Dorohoi fiu al Topliţei Pe soclul pe care este aşezat bustul sunt icircnscrise cuvintele rostite de Grigore Vieru icircn ziua de 31 mai 1995 cacircnd i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Topliţa

ndash Aţi revenit frecvent de-a lungul anilor icircn Republica Moldova de aceea icircndrăznesc să vă icircntreb ce schimbări icircn opinia dumnea-voastră au survenit aici icircn ultimele două decenii

ndash Icircn cei 24 de ani care au trecut din 1990 am putut urmări icircn timp adică icircn desfăşurarea lor cronologică schimbările petrecute dincoace de Prut Icircn 1990 la prima ediţie a sărbătorii bdquoLimba noastră cea romacirc-nărdquo aveam impresia că frumosul Chişinău este un oraş locuit numai de populaţie romacircnească Nu se mai auzea deloc vorbindu-se icircn limba rusă Aproape nu-mi venea să cred Din păcate lucrurile s-au schimbat icircn rău icircn anii ce au urmat Sărbătoarea bdquoLimba noastră cea romacircnărdquo a devenit o simplă sărbătoare bdquoa limbiirdquo Macircna lungă nevăzută a Mosco-vei icircncepea să-şi arate roadele otrăvite Odată cu venirea comuniştilor la putere tot ceea ce s-a cacircştigat icircn 1989 şi 1990 privitor la limbă la scris la imn etc aproape s-a pierdut Şi totuşi procesul pornit atunci

176 R O M Acirc N Ănu a mai putut fi oprit Schimbările sunt uriaşe peste tot iar basna des-pre bdquopoporul moldovenescrdquo şi bdquolimba moldoveneascărdquo treptat se dă ui-tării Icircn vizitele recente pe care le-am făcut la cacircteva licee din raionul Ialoveni am constatat că tacircnăra generaţie vorbeşte o frumoasă şi curată limbă romacircnească fie ea şi cu inflexiuni de grai moldovenesc Eu sunt convins că procesul de integrare naţională a basarabenilor este irever-sibil

ndash Ce impresie lasă unui romacircn din dreapta Prutului presa de la Chişinău posturile de radio şi televiziune

ndash Chiar dacă s-au obţinut şi aici anumite succese atacirct icircn presa audio-vi-zuală cacirct şi icircn cea scrisă cred că este loc icircncă de mai mult şi de mai bine Sunt cacircteva publicaţii care susţin idealul naţional al basarabenilor do-rinţa lor de integrare europeană alături de celelalte popoare şi icircn acest context trebuie să menţionez neapărat discursul publicistic şi ştiinţific excepţional al revistei bdquoLimba Romacircnărdquo Timp de 23 de ani icircn condi-ţii dificile economice şi politice revista s-a aflat pe linia icircntacirci a mişcării pentru deşteptarea romacircnilor basarabeni Dar sunt şi destule publicaţii a căror prestaţie este vizibil icircmpotriva acestui firesc drum al descătuşării spirituale slujind intereselor străine şi dorinţei Rusiei de a nu pierde ceea ce a avut cacircndva icircn regiune Unele dintre aceste reviste şi ziare promo-vează făţiş o politică de subminare a statului iar organele competente ori nu văd ori nu vor să aplice legea pentru a curma demersul lor destructiv şi antinaţional Atacircta timp cacirct romacircnii basarabeni reprezintă circa 70 la sută din populaţia Republicii Moldova ei trebuie să-şi impună voinţa iar presa ar trebui să aibă un rol decisiv icircn această direcţie

ndash Aţi vizitat icircn mai multe racircnduri Casa Limbii Romacircne aţi fost oaspetele revistei bdquoLimba Romacircnărdquo Şi icircn 2013 pe 31 august aţi insistat să reveniţi la Chişinău pentru a fi alături de noi

ndash M-am bucurat mult acum 16 ani cacircnd am aflat că icircn Republica Mol-dova s-a deschis o Casă a Limbii Romacircne care timp icircndelungat şi ne-icircntrerupt organizează la Chişinău cele mai eficiente cursuri de limbă romacircnă pentru alogeni şi că icircmpreună cu revista bdquoLimba Romacircnărdquo ndash două instituţii de prestigiu ndash desfăşoară acţiuni de amploare dedicate culturii şi literaturii romacircne spiritului romacircnesc Pe 31 august anul trecut am aflat cu macirchnire că bdquoLimba Romacircnărdquo o publicaţie cu mesaj

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 177

identitar pronunţat şi care ani icircn şir a adunat icircn jurul său intelectuali de marcă de pe ambele maluri ale Prutului era pe cale de a-şi sista apariţia din cauza lipsei mijloacelor financiare

ndash Stimate domnule profesor trebuie să informăm cititorii că icircn 2014 situaţia revistei s-a ameliorat icircntrucacirctva deşi sabia lui Damocles continuă să atacircrne deasupra publicaţiei noastre Icircn acest an vom avea posibilitatea să postăm pe propriul site icircntreaga arhivă a revistei făcacircnd-o astfel disponibilă pentru toată lumea Cu regret icircnsă Bucureştiul va oferi sprijin financiar doar pentru tipărirea a trei numere de revistă Şi icircn acest an proiectele DPRRP sunt finanţate cu icircntacircrziere icircn cea de-a doua jumătate a anului

ndash Da Cu părere de rău atitudinea faţă de presă rămacircne cea veche Ca şi icircn trecut publicaţiile de cultură sunt bdquotrataterdquo asemeni unor proiec-te ordinare fără a avea icircn vedere condiţiile specifice de funcţionare a acestor instituţii echipă redacţională autori tipografie etc Icircn pofida tuturor dificultăţilor icircnsă revista bdquoLimba Romacircnărdquo trebuie să-şi con-tinue existenţa şi am certitudinea că numai implicarea unor sponsori particulari independenţi cum a fost la icircnceputul secolului pentru Ardeal Vasile Stroescu (1845-1926) de altfel mare prieten cu Miron Cristea ar putea asigura apariţia neicircntreruptă a revistei Vestitul moşi-er basarabean a fost unul dintre cei mai importanţi filantropi ai romacirc-nilor transilvăneni numai icircn perioada anilor 1910-1914 perioadă ex-trem de grea pentru Ardeal a donat circa un milion de coroane (sumă extraordinară pentru vremea aceea) pentru construirea a 216 şcoli şi 96 de biserici pentru organizarea multiplelor acţiuni culturale icircntru păstrarea identităţii romacircnilor transilvăneni Sprijinind revista bdquoLimba Romacircnărdquo noi romacircnii din Transilvania de azi am putea icircntr-un fel răspunde gesturilor generoase de altă dată ale cărturarului basarabean Vasile Stroescu de la naşterea căruia icircn 2015 se icircmplinesc 170 de ani Eu cred că icircn Romacircnia sunt oameni de afaceri luminaţi care icircnţeleg rostul unei publicaţii cum e bdquoLimba Romacircnărdquo şi sprijinul lor financiar atacirct de necesar mai ales acum va scoate revista din impas

ndash Mult stimate domnule profesor vă mulţumesc pentru că sunteţi alături de noi şi ne vom bucura dacă vom reuşi icircmpreună să asi-gurăm continuitate şi ritmicitate revistei noastre care peste un an icircmplineşte un sfert de secol de apariţie neicircntreruptă

178 R O M Acirc N Ă

Dinu POŞTARENCURepunerea icircn drepturi a limbii romacircne (1917-1918) (II)

DP ndash doctor icircn istorie Institutul de Istorie Stat și Drept al AȘM cercetător știinţific superior Domenii

de competenţă istoria modernă a Basarabiei istoria

localităţilor genealogie Dintre lucrările publicate

Străzile Chișinăului Denumiri vechi și actuale (1998)

O istorie a Basarabiei icircn date și documente (1998) Anexarea

Basarabiei la Imperiul Rus (2006) Contribuţii la istoria

modernă a Basarabiei (2005)etc

Pe lacircngă alte chestiuni examinate icircn cadrul şedinţei Sfatului Ţării din 417 decembrie 1917 deputaţii au dezbătut şi un proiect de lege privind organizarea Cancelariei Sfatului Ţării bdquoDiscuţii aprinse informa organul de presă laquoSfatul Ţăriiraquo a trezit articolul referitor la constituirea secţiei icircn problemele naţiona-le Propunacircnd să fie creată o comisie specială icircn problemele naţionale deputatul Grinberg a icircnaintat un amendament formulat astfel Icircn vederea asigurării egalităţii icircn drepturi a limbi-lor icircn cadrul comisiei principale să se recunoască dreptul fiecărei naţionalităţi de a se adresa Sfa-tului Ţării icircn limba sa maternă pentru aceasta fiind necesar de a institui icircn cadrul cancelariei o secţie naţională Susţinacircndu-şi amendamen-tul oratorul a expus dovezi pentru a-i sublinia importanţa şi necesitatea de a-l adopta avacircnd icircn vedere diversitatea de etnii care populează Basarabia Deputatul Halippa a propus ca lu-crările icircn cadrul cancelariei să fie efectuate icircn limba moldovenească deoarece noi locuim icircn republică moldovenească Deputatul Prah-niţchi a propus două limbi moldovenească şi rusă Prima ndash ca limbă de stat iar a doua ndash ca limbă neutră Alte limbi nu trebuie acceptate Deputatul Halippa a sprijinit propunerea ora-

Continuare Partea I icircn nr 1 2014 p 196-204

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 179

torului precedent Susţinacircnd egalitatea icircn drepturi a limbilor deputatul Rabei a menţionat că formularea problemei este următoarea fiecare naţionalitate se adresează cancelariei de stat de pe lacircngă Sfatul Ţării icircn propria limbă Deputatul Grinberg i-a obiectat lui Prahniţchi că a de-naturat sensul amendamentului propus de orator Deputatul Halippa a căzut de acord ca cererile icircnaintate cancelariei să fie icircn toate limbile O altă icircntrebare este icircn ce limbă ea va răspunde solicitanţilor La icircnceput fără icircndoială cancelaria va şchiopăta dar cu timpul ea va răspunde icircn toate limbile Deputatul Prahniţchi a declarat că el a pus problema limbii exclusiv din punct de vedere tehnic deoarece latura principală a fost demonstrată icircn ziua deschiderii Sfatului Ţării cacircnd reprezentantul fracţiunii socialiste evreieşti la solicitarea adunării a vorbit icircn limba evreiască La ce bun servesc atacirct de multe limbi va genera birocraţia şi un milion de secţii Poporul evreiesc este majoritar ştiutor de carte icircn ruseşte Deputatul Rabei declară că el deloc nu atentează la suvera-nitatea limbii moldoveneşti dar icircn treburile de stat totul trebuie să fie clar Rusificarea promovată icircn timpul ţarismului este bine ştiută de noi deoarece şi moldovenii au suportat pe umerii săi toată greutatea experimentelor ce au fost făcute de către funcţionarii ţarişti şi cu toate acestea fiecare naţionalitate şi-a menţinut identitatea sa iar tendinţele autocraţiei nu au dus la nimic Despre comunitatea evreiască conti-nuă oratorul se judecă după vacircrfurile conducătoare ale evreilor dar aceasta nu este corect icircntrucacirct pătrunzacircnd icircn sacircnul poporului aduna-rea neapărat s-ar convinge că marea majoritate nu posedă limba rusă Noi suntem aproape de masa evreiască de straturile democratice Ma-sele nu cunosc limba rusă şi rugămintea noastră nevinovată este de a susţine amendamentul propus de noi (exclamaţii este adevărat just) Deputatul Buzdugan a susţinut dreptul evreilor de a se adresa pretu-tindeni icircn limba lor indiferent dacă ar cunoaşte limba rusă Ţarismul a răspacircndit multă amărăciune şi chiar dacă naţionalităţile nu ar dori să vorbească limba rusă atunci ele tot au dreptate Oratorul susţine propunerea fracţiunii evreieşti Amendamentul este votat şi aprobatrdquo23

Deşi a propus ca lucrările icircn cadrul Cancelariei Sfatului Ţării să fie re-alizate icircn limba moldovenească (romacircnă) aceasta fiind limba majori-tăţii covacircrşitoare a populaţiei Basarabiei Pan Halippa inclusiv ceilalţi deputaţi ai Blocului Moldovenesc nu au insistat asupra propunerii re-spective icircnţelegacircnd la acea etapă iniţială de dezbateri parlamentare că

180 R O M Acirc N Ăproblema limbii după o icircndelungată perioadă de rusificare a tuturor etniilor din cuprinsul imperiului este una delicată Totodată stăruind icircn privinţa amendamentului său deputatul N S Rabei icircn calitatea sa de reprezentant al populaţiei evreieşti din provincie a recunoscut po-ziţia dominantă a limbii romacircne

Icircn prima jumătate a zilei de 6 decembrie 1917 icircn faţa palatului Sfatului Ţării s-a desfăşurat un miting cu prilejul proclamării Republicii Demo-cratice Moldoveneşti la care a participat un public numeros orăşeni elevi reprezentanţi ai diferitor organizaţii membri ai Sfatului Ţării unităţi militare moldoveneşti ucrainene şi poloneze aranjate icircn racircn-duri Iniţial icircn incinta palatului episcopul Gavriil a oficiat un serviciu divin icircn limba romacircnă după care deputaţii şi publicul au ieşit icircn piaţa din preajmă unde preşedintele Ion Inculeţ a citit declaraţia icircn limbile rusă şi romacircnă Apoi unităţile militare au defilat dinaintea deputaţilor şi preşedintelui răspunzacircnd la salutări icircn limba romacircnă bdquoTrăiască pre-şedintelerdquo După icircncheierea mitingului publicul a revenit icircn clădirea parlamentului unde a continuat solemnitatea icircn cadrul căreia a cuvacircn-tat Ion Inculeţ şi s-a dat citirii declaraţia icircn limbile rusă romacircnă şi evre-iască24 Prezenţa limbii romacircne la această manifestaţie politică serveşte drept dovadă că ea continua să se afirme icircn viaţa publică a Basarabiei

Icircn acest timp au icircnceput să se organizeze cursuri de limba romacircnă pentru doritorii de a o icircnvăţa Astfel de cursuri şi-a propus să deschidă M N Catacazi25 cursurile respective urmacircnd să fie frecventate inclu-siv de moldovenii care trecuţi prin şcoala rusă posedau insuficient limba maternă Icircn anunţul difuzat prin intermediul presei se menţiona bdquoCu icircncuviinţarea Comisiei Şcolare Moldoveneşti de pe lacircngă Zemstva Gubernială M N Catacazi deschide cursuri de limba moldovenească pentru persoanele care au absolvit nu mai puţin de patru clase ale insti-tuţiilor de icircnvăţămacircnt mediu Cursurile vor avea o durată de trei luni şi vor fi gratuite pentru persoanele de naţionalitate moldovenească care nu au posibilitatea să achite taxardquo26

Icircn cadrul şedinţei Sfatului Ţării din 15 ianuarie 1918 directorul gene-ral al Afacerilor Externe al Basarabiei Ioan Pelivan a rostit icircn limba romacircnă27 un mesaj de salut adresat generalului Ernest Broşteanu aces-ta fiind unul dintre comandanţii trupelor romacircne trimise de guvernul romacircn icircn Basarabia la solicitarea oficialităţilor de la Chişinău pentru a

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 181

icircnlătura anarhia bolişevică ce bacircntuia icircn provincie Printre altele Ioan Pelivan a menţionat bdquoIcircntr-un răstimp de 105 ani noi moldovenii am purtat jugul ţarismului Icircmpăratul Alexandru I care a unit Basarabia cu Rusia ne-a păstrat limba naţională şcoala biserica şi obiceiul pă-macircntului iar icircn anul 1818 ne-a dăruit autonomia icircnsă prin samavolni-cie aceste drepturi ne-au fost răpite de Nicolai I A icircnceput rusificarea adacircncă şi urmărirea a tot ce era moldovenesc şi icircn administraţie şi icircn judecătorii şi icircn şcoală şi icircn biserică Totul ce a fost romacircnesc s-a per-secutat Chiar şi numele moldoveanului funcţionarii ruşi l-au schimbat icircntr-un nume de batjocură Mulţi se ruşinau de a se numi moldoveni Icircn 1905 absolutismul ţarist a icircnceput să mai slăbească S-a organizat un grup de moldoveni intelectuali care au icircnceput acţiunea luminătoare icircn mijlocul poporului său incult şi drept rezultat al acestei acţiuni des-făşurate de aceşti patrioţi icircn curs de zece ani a apărut Sfatul Ţării ca o icircntrupare a idealului naţional moldovenescrdquo28

Şedinţa Sfatului Ţării din 23 ianuarie 1918 s-a dovedit a fi una memo-rabilă Noaptea tacircrziu icircn timp ce sala era arhiplină relata coresponden-tul bdquoSfatului Ţăriirdquo preşedintele Ion Inculeţ a declarat şedinţa deschisă şi a ţinut un discurs icircn limbile romacircnă şi rusă privind oportunitatea de a declara independenţa Republicii Populare Moldoveneşti Apoi a fost dată citirii declaraţia de independenţă mai icircntacirci icircn limba romacircnă de către vicepreşedintele parlamentului Pan Halippa după aceea icircn limba rusă de către directorul general al Icircnvăţămacircntului Public Pante-limon Erhan29 Icircn continuare cu ocazia proclamării independenţei au fost expuse mesaje de salut inclusiv icircn limba romacircnă rostite de Ioan Pelivan şi Ion Buzdugan30

A doua zi s-a produs un alt eveniment de excepţie cu caracter romacirc-nesc La 24 ianuarie 1918 se menţionează icircn paginile ziarului bdquoSfatul Ţăriirdquo cu ocazia sărbătorii naţionale a romacircnilor ndash aniversarea unirii Principatelor Romacircne casele din Chişinău au fost icircmpodobite cu dra-pele naţionale romacircneşti Instituţiile publice şi cele de icircnvăţămacircnt nu au funcţionat Arhiepiscopul Anastasie al Chişinăului şi Hotinului a oficiat icircn Catedrală un serviciu divin solemn la care au fost prezenţi membrii Consiliului de Miniştri al Republicii Moldoveneşti depu-taţii parlamentului cadrele de comandă ale trupelor romacircne şi mulţi cetăţeni După icircncheierea tedeumului generalul Ernest Broşteanu i-a

182 R O M Acirc N Ămulţumit arhiepiscopului pentru cuvacircntul de salut binecuvacircntarea şi bunăvoinţa exprimată la adresa statelor aliate şi icircn special Romacircniei şi armatei romacircne Arhiepiscopul a rostit cuvacircntul de salut icircn ruseşte iar generalul i-a răspuns icircn romacircnă traducerea fiind efectuată de pro-toiereul Vasile Guma Icircn faţa Catedralei erau adunaţi enoriaşi şi unităţi romacircne cu drapele icircn prezenţa a două orchestre După terminarea serviciului divin au defilat unităţile romacircne Seara artiştii Teatrului Naţional din Iaşi invitaţi de Societatea Moldovenească Făclia au pre-zentat un spectacol icircn teatrul Adunării Nobilimii31

Manifestarea tot mai accentuată icircn viaţa publică a limbii romacircne diminua rolul suprem pe care icircl avea limba rusă punea stavilă rusificării şi deschi-dea calea spre a elimina consecinţele grave ale acestei politici imperiale Dar nu fără dificultăţi după un regim colonial de lungă durată Ca reacţie la tendinţa firească şi legitimă a romacircnilor basarabeni de a-şi reicircntrona limba maternă pe glia strămoşească icircn cadrul şedinţei Sfatului Ţării din 5 februarie 1917 deputatul Kristo Misirkov32 a propus spre examinare din partea fracţiunii minorităţilor naţionale din organul legislativ un proiect de lege cu privire la limbile oficiale icircn Republica Moldovenească fosta Basarabia33 Autorii proiectului şi-au motivat astfel necesitatea adoptării unei asemenea legi bdquoDupă ce a fost declarată independenţa fostei Basa-rabii icircn prezent Republica Moldovenească textul rusesc din actele ofi-ciale ale diferitor instituţii de stat este icircnlocuit cu cel moldovenesc Icircnsă 50 din totalul populaţiei Republicii Moldoveneşti sunt nemoldoveni Pe deasupra icircntr-un şir de judeţe ndash Hotin Bender Akkerman Ismail şi Cahul ndash locuitorii moldoveni nu reprezintă majoritatea şi icircn aceste jude-ţe limba moldovenească este necunoscută cu desăvacircrşire sau este ştiută insuficient iar limba rusă icircn calitate de limbă oficială pe parcursul a mai bine de o sută de ani este cunoscută deopotrivă de către toate etniile fostei Basarabii ucraineni evrei ruşi bulgari găgăuzi germani armeni şi polonezi precum şi de moldovenirdquo34 Raportacircnd la actualitate această situaţie grupul parlamentar al minoritarilor şi-a exprimat dezideratul ca bdquolimbile moldovenească şi rusă să fie declarate limbi oficiale icircn Repu-blica Moldovenească cu drepturi egalerdquo Pentru a coexista ndash din punc-tul de vedere al semnatarilor proiectului ndash această imaginară bdquoegalitate icircn drepturirdquo a limbilor (după o dominaţie icircn decurs de peste o sută de ani a limbii ruse ca limbă oficială aşa cum observau ei) articolele pro-iectului de lege prevedeau următoarele cunoaşterea ambelor limbi este

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 183

obligatorie pentru angajaţii tuturor instituţiilor guvernamentale ale re-publicii fiecare persoană care se adresează instituţiei guvernamentale icircn privinţa unor probleme personale se va folosi icircn relaţiile sale cu funcţi-onarii acestor instituţii de una dintre aceste două limbi oficiale şi anume de cea pe care o posedă mai bine persoanele oficiale sunt obligate să converseze sau să răspundă icircn scris solicitanţilor icircn acea limbă oficială pe care aceştia din urmă o folosesc icircn adresările lor către putere lucrările de secretariat icircn instanţele judiciare inferioare se vor executa icircn limba populaţiei locale iar icircn cele superioare ndash icircn una dintre cele două limbi oficiale lucrările de secretariat icircn instituţiile administrative inferioare se vor executa icircn limbile locale sau icircn una dintre cele oficiale după dorinţa locuitorilor persoanele care ocupă posturi icircn instituţiile judecătoreşti şi administrative inferioare sunt obligate să cunoască limbile locale şi acea limbă oficială pe care o posedă populaţia locală icircn timp ce cunoaşterea celei de a doua limbi oficiale nu este obligatorie pentru ei icircn relaţiile din-tre instituţiile administrative inferioare şi cele superioare limbile oficiale sunt egale dar prioritate obţine acea limbă căreia instituţia administra-tivă inferioară icirci dă preferinţă adică instituţia centrală este obligată să se pună icircn legătură cu instituţiile inferioare icircn acea limbă oficială care este cunoscută şi preferată icircn localităţile respective instruirea icircn şcoli trebu-ie să fie efectuată icircn limba maternă a populaţiei locale iar icircn calitate de obiect de studiu obligatoriu să fie introdusă una dintre limbile oficiale după dorinţa populaţiei35

Note 23 Сфатул Цэрий (заседание 4 декабря) icircn bdquoСфатул Цэрийrdquo nr 10 din 6 decembrie 1917 p 424 Сфатул Цэрий din 8 decembrie 1917 p 125 După cacirct se pare este Maria Catacazi (1868-1920) fii-ca lui Nicolae Semigradov şi soţia lui Mihail M Catacazi26 Сфатул Цэрий din 9 decembrie 1917 p 127 Сфатул Цэрий icircn bdquoСфатул Цэрийrdquo din 18 ianuarie 1918 p 228 Ibidem O pagină din istoria Basarabiei Sfatul Ţării (1917-1918) Chişinău Editura Prut-Internaţional 2004 p 24629 Сфатул Цэрий (заседание 23 января) Торжественное объявления независимости Молдавской Народной Республики icircn bdquoСфатул Цэрийrdquo nr 19 din 26 ianuarie 1918 p 2

184 R O M Acirc N Ă30 bdquoСфатул Цэрийrdquo nr 19 din 26 ianuarie 1918 p 331 Ibidem p 332 Kristo Misirkov (1874 satul Akostol Macedonia ndash 1926 oraşul Sofia Bulgaria) bulgar de origine După absolvirea Facultăţii de Istorie a Universităţii din Sankt-Petersburg el a devenit profesor la Liceul de Băieţi nr 1 din Chişinău Conform unui izvod al deputaţilor Sfatu-lui Ţării K Misirkov a fost ales ca membru al acestui for legislativ de către organizaţiile naţionale ale bulgarilor (ANRM F 727 inv 2 d 19 f 213v) iar icircn chestionarul de membru al Sfatului Ţării el a indicat că a fost ales din partea bulgarilor şi găgăuzilor din Chişinău (I Colesnic Sfatul Ţării Enciclopedie Chişinău 1998 p 211) La 27 martie 1918 cacircnd s-a votat unirea Basarabiei cu Romacirc-nia K Misirkov s-a abţinut de la vot33 Сфатул Цэрий (заседание 5 февраля) icircn bdquoСфатул Цэрийrdquo nr 28 din 7 februarie 1918 p 3 I Ţurcanu Uni-rea Basarabiei cu Romacircnia Chişinău 1998 p 111 V Po-povschi Din activitatea Sfatului Ţării icircn bdquoIn honorem Ion Şişcanu Studii de istorie a romacircnilorrdquo Cahul 2011 p 14034 Сфатул Цэрий (заседание 5 февраля) p 335 Ibidem

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 185

Vlad MISCHEVCADe la Wilno la VilniusParalele istorice basarabene 1812-2013

bdquoRomacircnii cu toate că sunt liberi nu au icircnsă şi sentimentul libertăţii Acesta nu vine de la natură

ci de la servitutea cu care au fost apăsaţi şi de la dominarea de care au fost umiliţirdquo

(Dionisie Fotino 1818)

Constatarea făcută acum două secole precum că nu avem bdquosentimentul libertăţiirdquo din cauza dominării umilitoare a puterilor străine ră-macircne actuală şi pentru romacircnii din Republi-ca Moldova care icircncearcă să se desprindă de bdquosovietismrdquo şi de sechelele imperialismul rus

Rămacircnem sub presiunea evenimentelor ce au precedat summit-ul istoric de la Vilnius unde la 29 noiembrie 2013 Republica Mol-dova a parafat Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu UE Federaţia Rusă a făcut pre-siuni pentru ca Azerbaidjanul să renunțe pe ultima sută de metri la posibilitatea de a deveni membru asociat al Uniunii Europene Preşedintele ucrainean V Ianukovici adopta-se o decizie nefericită de suspendare a proce-sului de semnare a Acordului de asociere cu UE Iar anterior Armenia anunțase că nu va icircnainta pe calea integrării europene Icircnseam-nă oare că summit-ul de la Vilnius a fost un bdquoeşecrdquo pentru Uniunea Europeană şi o bdquocatas-trofărdquo pentru Republica Moldova

VlM (Miscăuca) ndash dr cercet şt coord la Institutul

de Istorie al AŞM conf cercet (Associate professor PhD) Membru al Comisiei

naţionale de heraldică (1995-2014) Domenii de

competenţă istoria relaţiilor internaţionale din sud-estul

Europei (sec XVIII ndash icircnc sec XIX) genealogia dom-

nilor fanarioţi vexilologie heraldică raporturi istorice moldo-elene (icircn special cu

Sf Munte Athos) 10 mono-grafii publicate la Chișinău

Iași Atena

186 R O M Acirc N ĂSe vehiculează că icircn disputa dintre Rusia şi UE Republica Moldova ar fi un bdquopremiu neicircnsemnatrdquo (The Economist)1 totuşi destinul nostru nu poate fi pus totalmente icircn raport de rezultatul bătăliei marilor pu-teri pentru statele CSI din fosta URSS Viitorul Moldovei este legat indispensabil de Uniunea Europeană fiindcă trecutul ne este euro-pean Considerăm că aderarea trebuie să cuprindă gradual şi factorul istorico-geografic al statelor aspirante Iar pentru Republica Moldova scopul este nu doar asocierea alias parafarea şi ratificarea documen-telor semnate la summit-ele UE cacirct revenirea propriu-zisă icircn familia statelor europene

Astfel vom contesta acea nedreptate istorică săvacircrşită la adresa popo-rului nostru acum două secole cacircnd Principatul Moldovei a fost sfacircr-tecat icircn jumătate Parcursul european al Moldovei dintre Prut şi Nistru a fost deturnat pentru un secol ndash prin anexarea ei icircn luna mai 1812 la Rusia ţaristă iar apoi cotropirea icircn iunie 1940 de către URSS şi reocuparea de regimul sovietic icircn 1944 Basarabia a devenit zonă de contact-conflict icircntre două lumi antagoniste Problema basarabeană este demult o problemă europeană doar că europenii icircntacircrzie să o soluţio-neze iar basarabenii nu au puterea decizională şi nu se simt icircncă la egal cu compatrioţii romacircni din stacircnga Prutului care sunt deja cetăţeni ai Europei (din 2004 Romacircnia este membră a NATO iar din 2007 face parte din Uniunea Europeană)

Imperiul Rusiei care se extindea către icircnceputul secolului al XIX-lea pe trei continente icircn Europa Asia şi America de Nord promovacircnd abil o politică expansionistă icircn direcţia Balcanilor şi-a realizat la 1812 doar parţial planurile2 Totuşi icircn pofida situaţiei internaţionale nefavo-rabile şi plătind preţul a 150000 de morţi ai armatei sale icircn acel război (1806-1812) a obţinut un limes geostrategic foarte important ndash cuce-rind la acea dată gurile Dunării (braţul Chiliei) dezmembracircnd stră-vechiul teritoriu al Moldovei Icircmpăratul Alexandru I ocupacircnd icircn mod forţat şi arbitrar pămacircnturile moldave dintre Nistru şi Prut după ce-şi dorise extinderea graniţelor pacircnă la Siret sau chiar pacircnă la Carpaţi şi Dunăre nu avea vreun temei legitim de revendicare a acestora icircn afara dreptului forţei Teritoriul istoric romacircnesc dintre Prut şi Nistru era anexat la Rusia ţaristă (45630 kilometri pătraţi) care nu avea niciun argument sau drept (fie sub aspect etnic istoric geografic sau politic)

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 187

asupra acestui pămacircnt denumit de către administraţia ţaristă ndash Basara-bia extinzacircndu-se astfel numele istoric propriu doar părţii geografice din sudul Moldovei (dintre Dunăre şi Nistru)

Soarta Principatelor Romacircne icircn acea perioadă hotăracirctoare a fost total-mente lăsată la discreţia marilor puteri care disputau spinoasa Chesti-une Orientală La 1812 Rusia scindacircnd Moldova şi stabilind un hotar arbitrar pe Prut generează o nouă problemă internaţională ndash Problema Basarabiei Icircn acest context menţionăm că netăgăduind imperialis-mul Franţei Austriei şi Marii Britanii faţă de Imperiul Otoman şi sta-tele supuse lui nu putem omite că rezultatele practice ale expansiunii ţariste icircn bazinul pontic icircn a doua jumătate a secolului al XVIII-lea ndash icircnceputul secolului al XIX-lea au fost destul de concludente Crimeea Caucazul Moldova răsăriteană (pe talvegul Prutului şi cu gurile Dunării) Iar icircn cadrul războiului ruso-turc din 1806-1812 după cum s-a men-ţionat bdquoMoldova şi Ţara Romacircnească au fost piese de şah ale unui joc diplomatic de mari proporţii icircn care partener al icircmpăratului francez a fost Alexandru I ţarul Rusieirdquo3 Din păcate la icircnceputul secolului al XIX-lea am fost icircn rezultatul disputelor imperiilor vecine Pioni şi nu Piloni ai raporturilor internaţionale din sud-estul Europei

Spoliatorul tratat de pace de la Bucureşti semnat la 16 (28) mai 1812 marchează o concesie (icircntr-o conjunctură internaţională extrem de fră-macircntată) pe contul Moldovei cacircnd icircn cadrul crizei Problemei Orienta-le are loc geneza unei noi probleme ndash a celei Basarabene Consemnăm că esenţa chestiunii date este de natură politică şi rezultă din cucerirea şi anexarea parţială a Moldovei prin fixarea unui hotar arbitrar (scin-dacircnd-o pe linia Prutului practic icircn jumătate) şi stabilirea Rusiei la gu-rile Dunării semnificacircnd astfel geneza unei noi probleme etnopolitice internaţionale Dacă chestiunea romacircnă ca problemă internaţională a semnificat icircn secolul al XIX-lea imperativul unităţii naţionale apoi cea basarabeană ndash rezidă icircn scindarea naţional-teritorială a moldovenilor la 1812 bdquoAstfel ocuparea icircn toate formele cerute de dreptul internaţional a teritoriului cuprins icircntre Nistru Prut şi Dunăre are pentru Rusia mai mult decacirct importanţa unei simple cuceriri prin aceasta ruşii cacircştigă po-ziţiuni care dominează ţările romacircneşti şi Dunărea cacircştigă Hotinul de unde dominează intrările dinspre miazănoapte ale Carpaţilor cacircştigă icircn sfacircrşit o icircnracircurire mai directă asupra poporului romacircnrdquo4

188 R O M Acirc N ĂAşa cum au scris istoricii contemporani bdquodupă tratatul de curacircnd icircn-cheiat (1812) icircntre Poarta Otomană şi Rusia toată Basarabia cu cinci judeţe ale sale adică Soroca Orheiul şi Lăpuşna Hotărnice(n)ii Co-dru Grec(en)ii şi o parte din judeţul Iaşi icircmpreună cu cetăţile Hotin şi Bender au trecut icircn stăpacircnirea Imperiului Rusiei De aceea Moldova a ajuns foarte mică cuprinzacircnd numai 16 judeţe şi despărţindu-se din-spre răsărit de Basarabia prin racircul Prutrdquo5 Iar acel nivel de dezvoltare socioeconomică pe care Ţara Moldovei l-a icircnregistrat pacircnă la declan-şarea războiului ruso-turc icircn noiembrie 1806 a putut fi atins din nou din cauza amputării teritoriale (pierderii Moldovei dintre Prut şi Nis-tru adică a 48 din teritoriu) şi drept consecinţă a ocupaţiei militare ruseşti din anii 1806-1812 abia icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea

Tratatul de pace (inclusiv două articole secrete) a fost ratificat de către Alexandru I la 11 (23) iunie 1812 (marţi) icircn oraşul Wilno (din 1795 pacircnă icircn 1915 oraşul Vilnius a fost inclus icircn componenţa Imperiului Rus) bdquoТого ради наше императорское величество по довольном рассмотрении вышепрописанного договора вечного мира под-твердили и ратификовали оный яко же сим за благо приемлем подтверждаем и ратификуем во всем его содержании обещая им-ператорским нашим словом за нас и наследников наших что все в оном трактате постановленное наблюдаемо и исполняемо нами будет ненарушимо Во уверение чего мы сию ратификацию под-писав своеручно повелели утвердить государственною нашею печатью Дана в Вильне июня 11 дня 1812 года государствования нашего во второе на десять летоrdquo6

Iar schimbul actelor de ratificare s-a produs la Bucureşti la 2 (14) iulie (sultanul Mahmud II refuzacircnd să ratifice cele două articole din partea secretă a tratatului) Din ziua cacircnd tratatul a fost ratificat ndash a demarat de jure ndash procesul instaurării dominaţiei ţariste şi a stabilirii noului ho-tar ndash pe racircul Prut ce a sfacircşiat Moldova timp de mai bine de un secol

Icircntr-un sfacircrşit Imperiul Otoman ajungacircnd icircn starea bdquoomului bolnav al Europeirdquo a dispărut de pe harta lumii la 1922 (s-ar fi dezintegrat cu mult timp icircnaintea acestui moment tardiv dacă puterile occidentale nu l-ar fi menținut icircn viață icircn mod artificial cu scopul de a avea o forță de contrapondere contra Rusiei) iar Imperiul Rusiei şi-a sfacircrşit existența icircn februarie 1917

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 189

Reamintim că imediat după lovitura de stat din octombrie 1917 (re-voluţia bolşevică) guvernul sovietic a renunţat la toate tratatele inega-le icircncheiate de Rusia ţaristă şi a respins acordurile secrete anexioniste cu participarea sa dacircndu-le publicităţii Adoptacircnd bdquoDecretul despre Pacerdquo la cel de-al II-lea Congres al Sovietelor din Rusia din 26 octom-brie 1917 guvernul sovietic a proclamat denunţarea necondiţionată şi imediată a tuturor tratatelor secrete7 Icircn apelul către muncitorii mu-sulmani din Rusia şi Orient din 20 noiembrie 1917 Rusia Sovietică declaracircnd deschis dorinţa bdquosă ajute popoarele oprimate din icircntreaga lume să-şi dobacircndească libertateardquo a menţionat că anulează tratatele vechi icircn special Tratatul privind cucerirea Constantinopolului icircmpăr-ţirea Persiei (Iranului) şi Turciei8

Era de aşteptat ca aceste două documente istorice să stabilească prin-cipiile unei politici externe bdquodemocraticerdquo a guvernului sovietic (fiind respinse necondiţionat toate tratatele inegale icircncheiate de către Rusia ţaristă)

Poziţia statului sovietic din acea perioadă icircn problema tratatelor ţa-riste şi-a găsit reflectarea icircn icircncheierea unor noi tratate cu ţările din Orient Succesorii imperiilor Ţarist şi Otoman ndash RSFS Rusă şi Ma-rea Adunare Națională a Turciei ndash au semnat la Moscova la 16 martie 1921 Tratatul ruso-turc de bdquoprietenie şi frățierdquo Tratatul includea 16 articole şi 4 anexe fiind semnat din partea RSFSR de către Gh V Cicerin Comisarul poporului pentru afaceri externe şi Jalal ad-Din Korkmasov iar din partea Turciei de către Yusuf Kemal-bey Riza Nur şi Ali Fuad-paşa Tratatul a fost ratificat de VȚIK (ВЦИК) pe 20 iulie 1921 şi de Marea Adunare Națională a Turciei (MANT) la 31 iulie 1921 Schimbul instrumentelor de ratificare s-a făcut pe 22 septem-brie 1921 la Kars9 Este important din punct de vedere al dreptului internaţional că Tratatul de la Moscova consemnase icircn articolul VI că părţile contractante consideră toate tratatele precedente semnate de Imperiile Otoman şi cel Ţarist ca fiind anulate acestea pierzacircndu-şi puterea juridică (bdquoОбе договаривающиеся стороны признают что все договоры до сего времени заключенные между обеими страна-ми не соответствуют обоюдным интересам Они соглашаются по-этому признать эти договоры отмененными и не имеющими силы Правительство Российской Социалистической Федеративной Со-

190 R O M Acirc N Ăветской Республики заявляет в частности что оно считает Тур-цию свободной от всяких к нему денежных или иных обязательств основанных на международных актах ранее заключенных между Турцией и царским правительствомrdquo)10

Astfel tratatul sovieto-turc din 16 martie 1921 a stipulat părţilor sem-natare să nu recunoască niciun tratat de pace sau alte acte internaţio-nale icircn cazul icircn care ar fi impuse cu forţa să adere una dintre părţi (ar-ticolul 1) anulacircndu-se tratatele inegale ale guvernului ţarist cu Turcia (articolul 6) fiind declarate nule orice fel de acţiuni şi drepturi referi-toare la regimul stabilit de aceste tratate (articolul 7)11

A trebuit să treacă mai bine de un secol pentru ca Rusia (deja cea so-vietică) să recunoască oficial nulitatea consecinţelor Păcii de la Bucu-reşti din 1812 iar poporul romacircn al Basarabiei să-şi decidă de sine stă-tător destinul prin Actul Unirii din 27 martie 1918 rezolvacircnd echitabil Problema basarabeană Pentru diplomaţia noastră rămacircne remarcabil bdquoRăspunsul guvernului romacircn la nota guvernului ucrainean din 5 mai trimis din Iaşi la 19 iunie 1919rdquo care preciza că bdquoDin punct de vedere geografic etnografic istoric aşa-zisa provincie a Basarabiei a fost deci din toate vremurile un pămacircnt romacircnesc şi a constituit o parte inte-grantă şi indivizibilă a Principatului Moldoveirdquo12

Icircn prezent este foarte simbolic să revenim ad initio acolo de unde am pornit la Wilno Vilnius13 Căci pasul nostru decisiv spre apropierea-aderarea la UE este icircn fond revenirea icircntacircrziată icircn sacircnul civilizaţiei tradiţionale ndash europene ce nu poate fi calificată doar ca un bdquopremiu realrdquo sau ipotetic ci ca o legitimă restabilire a unei situaţii geopolitice deşi parţiale rectificacircndu-se urmările nefastului Act din 1812 ce a fost ratificat la Wilno (Vilnius) cu 202 ani icircn urmă

Note 1 httpwwweconomistcomblogseasternapproa-ches201311moldova (accesat la 28052014)2 Vlad Mischevca Anul 1812 Două secole de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rusiei Chişinău 2012 142 p3 Sergiu Columbeanu Contribuţii privind situaţia inter-naţională a Ţărilor Romacircne icircntre anii 1806-1812 icircn bdquoRe-vista de istorierdquo Tom 29 1976 nr 5 p 657

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 1914 Mihai Eminescu Icircntre Scylla şi Charybda Opera politi-că ed a 2-a Editura Litera Internaţional Chişinău 2008 p 2155 Dionisie Fotino Istoria generală a Daciei sau a Transil-vaniei Ţării Munteneşti şi a Moldovei trad din greceşte de George Sion Editura Valahia Bucureşti 2008 p 7296 Полное собрание законов Российской империи т XXXII стр 316-322 251107 Cf Н В Захарова Отказ Советского правительст-ва от договоров царской России нарушавших права на-родов восточных стран Советский ежегодник меж-дународного права 1962 Изд АН СССР Москва 1963 с 134 Р А Тузмухамедов Международное значение опубликования Советским правительством тайных договоров царской России Вопросы теории и практики международного права Изд ИМО Москва 19598 Документы внешней политики СССР т I Госпо-литиздат Москва 1957 с 34-359 Дипломатический словарь т III С-Я Наука Мо-сква 1986 с 312-313 Документы внешней политики СССР т III Москва 1959 c 597-60410 httpwwwgenociderulibtreaties19htm (ultima accesare 28052014)11 Документы внешней политики СССР т III Госпо-литиздат Mосква 1959 с 597-604 12 Ion Agrigoroaiei Basarabia icircn acte diplomatice 1711-1947 Iaşi 2012 p 913 De consemnat că la 16 decembrie 1554 tot la Wilno (pe atunci Polonia) actualul Vilnius (capitala Lituaniei) a fost parafat bdquoTratatul de alianță şi de pace eternărdquo icircntre Alexandru Lăpuşneanu domnul Moldovei şi Sigismund al II-lea August regele Poloniei

192 R O M Acirc N Ă

Mihai Ştefan POIATĂŞansa estetică a fragmentului care devine icircntreg

MȘP ndash prozator cineast dramaturg Lector superior

la Catedra multimedia AMTAP cercetător știinţific la Institutul Patrimoniului

cultural al AȘM Vicepreșe-dinte al Uniunii Cineaștilor

din Moldova Semnează mai multe filme documentare

icircntre care O primăvară care a icircnceput icircn octombrie (1997) Probă de libertate (2006) Ve-nim și macircine pe-aici (2006)

Probă de independenţă (2011) Semnează volumele

Tentaţia contactelor imposibi-le (1999) Reguli de circulaţie

pentru apele subterane (2006) ROCK-ul bdquoNOROCrdquo-ul și NOI (2013) Voiaj de nuntă icircn trei (2013) Bereta albă din

autobuzul expres (2013)

Cei care nu l-au cunoscut pe Sergiu Plămădea-lă icircnainte de 19 martie 2014 (cacircnd a fost in-augurată expoziția bdquoKilometrul 0rdquo) au rămas surprinşi de faptul că evenimentul găzduit de Galeria Parter a Muzeului Național de Artă a fost mediat atacirct de generos şi nu s-ar fi mirat dacă ar fi aflat că protagonistul acestui eveni-ment a trezit invidia unor maeştri bdquorezidențirdquo icircn sala mare a Galeriei bdquoBracircncuşirdquo dar trecuți cu vederea de mass-media

Pentru cei care cunosc traseul creator al lui Sergiu Plămădeală surprinderea a fost pro-babil şi mai mare deoarece majoritatea cro-nicarilor evenimentului s-au icircncolonat sub flamura unui singur mesaj care deşi a fost formulat diferit a exprimat un punct de ve-dere comun bdquofrumuseţea ruinată a oraşuluirdquo bdquoo expoziţie care bate alarmardquo bdquopatrimoniul istoric este icircn pericolrdquo bdquoautorul ne avertizea-zărdquo bdquoautorul este icircngrijoratrdquo bdquoSergiu Plămă-deală se arată sigur de misiunea civică a fo-tografiilor sale şi de faptul că acestea ar putea schimba lucrurilerdquo [1]

Trebuie să recunoaştem că acest mod de a interpreta lucrările expuse icircn Galeria Parter a fost provocat (şi stimulat) chiar de autorul lor care a declarat bdquoAzi icircn centrele istorice din Bucureşti şi din Chişinău practic nu există

DIALOGUL ARTELOR I

Sergiu PLĂMĂDEALĂBiografia noastră

monumentele

Bucureşti Bulevardul Ion C Brătianu Biserica Colţei

II R O M Acirc N Ă

Bucureşti Str General Florescu Ion Emanoil

DIALOGUL ARTELOR III

Bucureşti Str Doamnei

IV R O M Acirc N Ă

București Str Colței

DIALOGUL ARTELOR V

București Str Șelimbăr

VI R O M Acirc N Ă

Chișinau Str Sadovaia

DIALOGUL ARTELOR VII

Chișinau Str Sadovaia

VIII R O M Acirc N Ă

București Str Biserica Amzei

București Str Doamnei

DIALOGUL ARTELOR IX

București Str Paleologu colţ cu Str Negustori

X R O M Acirc N Ă

București Str Negustori

DIALOGUL ARTELOR XI

Bucureşti Str Coltei

Bucureşti Str Doamnei

XII R O M Acirc N Ă

București Calea Moșilor

DIALOGUL ARTELOR XIII

București Str Colței

XIV R O M Acirc N Ă

Chișinău Str Șciusev

DIALOGUL ARTELOR XV

XVI R O M Acirc N Ă

București Calea Dudești

d i a l o g u l a r t e l o r 193

stradă fără casă icircn agonie ce ne cerşeşte milă şi icircndurare icircncercacircnd să ne spună că fără istorie fără trecut nu există viitorrdquo [2] Icircntr-adevăr ne sacircngerează inima cacircnd vedem vestigiile arhitecturale de pe str Şelimbăr str Colței (2) Calea Moşilor str Paleologu colț cu str Negustori şi ar fi fi-resc să ne alăturăm celor ce deplacircng monumentele demolate şi rămase bdquoca o tristă amintire doar icircn fotografiile lui Sergiu Plămădealărdquo

La prima vedere nimeni nu ar avea de obiectat nimic Nici nouă nici autorului Dar la o bdquoa doua vedererdquo mai atentă vom descoperi că uşile din str Biserica Amzei sunt icircntr-o stare admirabilă Şi dacă-i aşa de ce le-a fotografiat Doar nu le amenință niciun pericol Pare a fi satisfăcă-toare şi starea uşilor metalice de pe str Doamnei din Bucureşti dar au fost totuşi fotografiate De ce oare

Icircn căutarea răspunsului la această icircntrebare putem ajunge la presupu-nerea că dacă printr-un miracol lucrările de consolidare-restaurare ar fi fost finanțate conform necesităților atunci cele mai importante monumente de patrimoniu din Bucureşti şi din Chişinău ar fi fost rea-bilitate iar expoziția bdquoKilometrul 0rdquo nu ar mai fi avut loc Pentru că lui Sergiu Plămădeală i-ar fi lipsit bdquosursa de inspirațierdquo

Iar dacă examinăm mai atent lucrările dacircnsului simțim că ne dă ghes şi o altă presupunere că autorul este icircncacircntat de ceea ce vede că el admi-ră aceste vestigii şi că savurează posibilitatea de a surprinde efectele de-molatoare ale timpului Supoziția devine certitudine după ce ascultăm confesiunile autorului care recunoaşte că bdquofiecare casă icircşi are o istorie a sa care se depune peste ea de-a lungul anilor Asta icircncerc să redau icircn fotografiile melerdquo [3] Dar Sergiu Plămădeală nu se mulțumeşte să bdquore-deardquo amprentele istoriei el caută (şi găseşte) procedee care evidențiază şi amplifică aceste efecte distructive le adaugă expresivitate

Iar publicul nu pare deranjat de intenționatele exagerări Ba am pu-tea afirma că ele au un efect contrar celui aşteptat După ce auzim declarațiile lui Sergiu Plămădeală e firesc să ne aşteptăm că lucrările lui ne vor mobiliza la luptă cu nepăsarea birocrației care nu icircntreprin-de acțiunile necesare pentru a proteja patrimoniul național dar cacircnd păşim pragul sălii de expoziții simțim că trăirile care pun stăpacircnire pe noi sunt cu totul de altă natură revolta şi indignarea cedează locul curiozității şi revelației iar mai apoi plăcerii şi chiar admirației Senti-

194 R O M Acirc N Ămentele noastre civice cedează locul sentimentelor artistice Şi nu ne mai icircntrebăm de ce oare autorul nu indică adresele clădirilor de patri-moniu pe care le-a fotografiat

Această surprinzătoare bdquoicircnşelătorierdquo se produce datorită excesului in-explicabil de modestie al lui Sergiu Plămădeală care nu icircndrăzneşte să ne destăinuie că deşi nu operează cu pensula şi vopselele şi recurge doar al serviciile aparatului de fotografiat şi ale Photoshop-ului el este totuşi artist plastic şi nu membru al Asociației pentru Protecția Mo-numentelor

Şi dacă fotografia este un domeniu cunoscut de peste un secol de Pho-toshop am auzit abia după 1990 cacircnd frații Thomas şi John Knoll au reuşit să vacircndă companiei Adobe prima versiune a acestui software care este un program pentru editarea imaginilor digitale pe calculator Icircn prezent există peste 20 de programe de acest profil cu diverse nivele de complexitate şi fiecare utilizator icircşi alege editorul foto icircn funcție de necesități şi de pachetul de funcționalități pe care icircl oferă acesta Nu vom intra icircn detalii dar credem că pentru a ne face o impresie despre bdquoinstrumentelerdquo pe care le are la icircndemacircnă un artist-fotograf ar fi bine să cunoaştem posibilitățile Photoshop-ului şi să specificăm că acest program permite să fie efectuate următoarele bdquooperațiirdquo editări de lu-minozitate şi contrast culoare focalizare aplicare de efecte pe imagine sau pe zone (selecții) retuşare de imagini degradate icircndepărtarea unor elemente nedorite sau suprapunerea imaginilor schimbarea selectivă a culorii sau selectarea şi icircmbinarea imaginilor controlul perspectivei şi distorsiunea schimbarea contrastului şi luminozității etc

Cu alte cuvinte este vorba despre procedeele care pot fi utilizate pen-tru a modifica o imagine fotografică digitală icircn funcție de intențiile cre-atoare ale autorului dar şi de bdquomarja de creativitaterdquo pe care o oferă imaginea bdquoinițialărdquo Iată de ce o importanță deosebită are şi aparatul de fotografiat care este bdquoarma de vacircnătoarerdquo a autorului preferabil una performantă

Aparatul de fotografiat icirci permite lui Sergiu Plămădeală să colecteze bdquomaterie primărdquo ndash imagini supuse ulterior procesului de selecție şi va-lorificare Lucrările prezentate icircn cadrul expoziției ne permit să presu-punem că acest proces se desfăşoară icircn două etape din unele imagini

d i a l o g u l a r t e l o r 195

sunt omise bdquosurplusurilerdquo altora li se adaugă ceea ce le lipseşte Uşor de spus dar mai greu de realizat Icircn opinia noastră prima etapă constă icircn decuparea unor fragmente sau detalii care au şansa unei bdquoexistențerdquo autonome Autorul le testează ca să vadă dacă fragmentul poate deveni icircntreg De fapt le oferă o nouă şansă de a se impune atenției noastre

Iar noi privitorii ne icircntrebăm dacă autorul este alarmat de starea de degradare a unui edificiu icircntreg de ce ne prezintă doar un fragment Fiind icircntrebat dacă nu cumva fotografiile sunt pentru el doar un pre-text Sergiu Plămădeală ni s-a destăinuit bdquoAşa este Pornind de la un lucru aparent banal eu icircl refac icircl recreez icircl cizelez icircl şlefuiesc icircl ampli-fic dacircndu-i o viață nouă individualizată la maximrdquo [4]

Decupacircnd şi bdquoindividualizacircndrdquo fragmente arhitecturale Sergiu Plămă-deală ne invită să participăm la un exercițiu de imaginație şi dacă ne lăsăm ademeniți de această perspectivă să intuim icircntregul din care a bdquoevadatrdquo elementul respectiv dacă nu atunci să-l acceptăm icircn versi-unea propusă de autor şi să-i descoperim valențele care au fost puse icircn valoare datorită integrării lui icircntr-un nou context Iar dacă suntem dintre cei care ne lăsăm icircncacircntați de un ansamblu arhitectural dar ne scapă detaliile artistul ne icircndeamnă să ne oprim şi să le admirăm ndash este şi acesta un exercițiu util o şansă de a deveni participanții actului cre-ativ inițiat de autor

Presupunem că unii vizitatori ai expoziției după ce l-au ascultat pe Sergiu Plămădeală după ce au admirat fotografiile lui după ce au ci-tit comentariile din presa periodică s-au icircntrebat păi bine dar unele fotografii reprezintă edificii care nu merită să fie nici păstrate nici re-staurate pentru că nu au nici valoare artistică nici valoare istorică Nu putem să nu le dăm dreptate acestor privitori pentru că am identificat şi noi cacircteva edificii despre care am putea spune că singurul lor bdquomeritrdquo este că sunt vechi

bdquoDar mai sunt şi frumoaserdquo ne-ar putea replica autorul fotografiilor Icirci vom da dreptate desigur Se pare că Sergiu Plămădeală este un adept al lui Cesare Brandi care consideră că bdquovaloarea de vechime are funcţie esteticărdquo [5 p 74] Trecerea timpului peste un monument face inevitabil parte din bdquobiografiardquo sa [6] iar Sergiu Plămădeală ne sugerează că aceste monumente fac parte şi din biografia noastră Icircn

196 R O M Acirc N Ă

1 Aurelia Borzin Frumuseţea ruinată a oraşului bdquoZiarul Naţionalrdquo 29 martie 20142 Ibidem3 Interviu cu Sergiu Plămădeală realizat de Irina Nechit Buticurile dughenele sufocă centrul istoric al Chişinăului bdquoJurnal de Chişinăurdquo 25 martie 20144 Ibidem5 Cesare Brandi Teoria restaurării Editura Meridiane Bucureşti 19966 Alois Riegl Cultul modern al monumentelor (Esenţa şi geneza sa) INPRESS Bucureşti 1999

Bibliografie

lipsa lor am avea mai puține de povestit celor care vor dori cacircndva să ne asculte

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 197

Doina ARPENTILimba italiană ndash limba artelor a emigraților și a imigraților

Migrația şi mobilitatea socială reprezintă fe-nomene care vor schimba icircn mod ireversibil harta etnico-lingvistică a Europei şi icircn scurt timp vor duce la revizuirea unor idealuri ale Revoluției franceze (1748) conform cărora unitatea statală se identifică plenar cu unita-tea lingvistică şi cea națională Aceste feno-mene inedite pentru Italia (dar nu şi pentru statele ex-colonii ca Franța Marea Britanie Olanda etc) produc schimbări neaşteptate icircn structura ei socială şi o transformă dintr-o țară de emigrați icircn una de imigrați Icircn noua societate italiană multietnică didactica lim-bii italiene ca limbă nematernă a ridicat o stringentă problemă de stat care se materi-alizează prin intervenții de natură legislativă şi socială Conform unei teorii recente di-dactica limbii italiene pentru alolingvi este asociată cu fenomenul imigrației icircn realita-te această disciplină nu este deloc nouă ci dimpotrivă etalează o tradiție pluriseculară Istoria didacticii limbii italiene ca limbă stră-ină este de fapt istoria călătorilor romantici a literaților a admiratorilor de artă a negus-torilor şi a comercianților a diplomaților a emigraților şi a imigraților de altă dată este o istorie care nu exclude pe nimeni indiferent de statutul social şi de gradul de instruire

DA ndash doctorandă icircn bdquoTeoria limbajului şi

ştiinţe ale semnelorrdquo la Universitatea din Bari magistru icircn italiană la

Universitatea din Bologna profesoară de limba

italiană pentru alolingvi icircn cadrul Proiectului bdquoParole in Gioco ndash 3rdquo al Fondului

European pentru Integrare

198 R O M Acirc N ĂScurt parcurs istorico-didacticData oficială a afirmării didacticii limbii italiene pentru străini ca disci-plină este asociată cu instituirea icircn 1917 a Catedrei de limba italiană pentru străini icircn Universitatea din Siena prima instituție din tacircnărul stat unitar (Unitagrave drsquoItalia 1861) care organizează cursuri de limbă italiană destinate studenților străini Icircn realitate limba italiană şi di-dactica ei ca limbă străină se icircnființează concomitent Este ilustrativ icircn această ordine de idei faptul că primul dicționar al limbii italiene apare icircn anul 1612 cu un nume ambiguu Vocabularul1 Academicieni-lor de la Crusca (Vocabolario degli Accademici della Crusca)2 Cei 35 de academicieni cruschieni icircncheind redactarea operei se pomenesc icircn fața unei dileme cum să numească limba-obiect al cercetării lor După lungi dezbateri renunță la opțiuni precum limba toscană florentină sau italiană şi decid să nu o numească icircn niciun fel iar icircn prefață re-curg la vagi calificative bdquoaceastă limbărdquo bdquoacest limbajrdquo bdquolimba noastrărdquo etc Bizară situație foarte asemănătoare celei parcurse de limba romacirc-nă timp de un sfert de secol icircn Republica Moldova De facto e vorba de o problemă spinoasă care a tulburat de-a lungul secolelor liniştea intelectualilor italici implicați icircn nesfacircrşite dezbateri cunoscute sub numele de bdquochestiunea limbiirdquo (La Questione della lingua)3 Se crease o situație paradoxală limba italiană icircn devenire era deja concepută ca o artă cu mulți doritori de a o deprinde Succesul limbii italiene chiar de la icircnceputuri se datorează unor fapte de natură culturologică pentru că limba cum se ştie este expresia culturii iar Peninsula Italică a fost dintotdeauna o deschizătoare de drumuri leagănul culturii euro-pene După lungi secole de obscuritate medievală odată cu Renaşterea italiană se prefigurează o nouă epocă icircn istoria civilizaţiei iar Florența devine teren de inspirație artistică şi literară nu numai pentru locui-torii peninsulei dar şi pentru icircntreaga Europă Astfel popularitatea şi prestigiul limbii creşte icircmpreună cu numărul doritorilor de a o icircnvăța Pentru a face faţă acestor exigențe maeştrii limbii sunt nevoiți să-şi autoproducă materialele didactice indispensabile dar şi să elaboreze strategii didactice să organizeze şi să proiecteze icircn mod autonom pro-cesul de predare a limbii avacircnd la dispoziție un singur instrument ndash gramaticile descriptive ale nou-născutei limbi italiene Mai mult decacirct atacirct maeştrii de limbă de ieri exact ca profesorii de limba italiană de azi urmau să adapteze continuu procesul didactic la exigențele publi-

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 199

cului unii aspirau să icircnsuşească arta poetică sau a muzicii alții voiau să icircnvețe limba pentru a facilita raporturile comerciale cu negustorii italici ceilalți pur şi simplu se aventurau icircntr-o călătorie inițiatică prin Italia pentru a contempla vestigiile trecutului

Icircn pofida succesului extraordinar pe care icircl are italiana chiar de la icircn-ceputuri predarea şi difuzarea ei printre străini a rămas circumscrisă unui mediu restracircns de intelectuali Condițiile istorice nu au permis instituționalizarea acestui fenomen căci limba italiana spre deosebi-re de engleză şi franceză nu a fost nicicacircnd limba clasei dominante Politica lingvistică se conturează odată cu constituirea statului unitar (Regno drsquoItalia) icircn 1861 dar ea este direcționată nu spre străini ci spre băştinaşi Este ilustrativă celebra frază bdquoItalia e formată acum trebuie să formăm şi italieniirdquo4 Unitatea teritorială a Italiei a solicitat mari efor-turi şi mult timp iar realizarea unității sale lingvistice a fost un proces şi mai anevoios Conform unor estimări din 25 de milioane de locuitori doar 10 cunoşteau italiana Pentru marea majoritate limba maternă era unul dintre dialectele italice5 La distanță de 150 de ani mai sunt icircncă italieni (icircn special printre persoanele icircn vacircrstă) pentru care di-alectul este limba maternă iar italiana este limba a doua Prerogativa politicii lingvistice de pe timpuri era difuzarea limbii italiene icircn racircndul celor 90 ale populației demers extrem de dificil deoarece 75 din populație fiind analfabetă Abia regimul totalitar şi restricționist al lui Mussolini serviciul militar obligatoriu şi apariția radioului şi a televizi-unii au reuşit să suplinească această lacună apropiind naţiunea italiană de idealurile unității lingvistice culturale şi identitare

Didactica limbii italiene aziCategoriile de doritori de a icircnvăța limba italiană sunt astăzi ca şi odi-nioară multiple şi eterogene dar o serie de evenimente ale secolului precedent au schimbat profund scenariul didacticii Importante re-forme la nivel de sistem instituțional economic productiv şi social au determinat creşterea prestigiului Italiei la scară internațională iar noile valuri migratorii modifică identitatea culturală şi lingvistică a societății italiene Icircn aceste condiții creşte icircn mod exponențial numărul persoa-nelor care intră icircn contact cu limba şi cultura italiană

200 R O M Acirc N ĂConform estimărilor făcute de cercetătorii Giovanardi şi Trifone (2012) limba italiană este a cincea printre cele mai studiate limbi icircn lume precedată doar de engleză franceză spaniolă şi germană clasacircn-du-se icircnaintea limbii chineze icircn vertiginoasă ascensiune Icircn curricula şcolară şi universitară italiana constituie de obicei a doua sau a treia limbă străină

Pentru a răspunde acestor exigențe Italia propune un amplu suport didactic inclusiv cursuri de limbă şi cultură pe lacircngă asociații cultu-rale şcoli de limbă institute de cultură statale sau private itinerare formative universitare şi postuniversitare

La două dintre aceste instituţii ne vom opri cu titlu ilustrativ pentru a observa specificul didacticii limbii italiene E vorba de bdquoRomanicardquo (Modena) şi bdquoCultura Italianardquo din Bologna regiunea Emilia Romag-na Alegerea acestora a fost dictată de motivații personale meritocrati-ce

Şcoala bdquoRomanicardquo fondată icircn 1998 se autodefineşte drept bdquoAcademia pentru difuzarea limbii şi culturii italienerdquo Misiunea ei este de a le ofe-ri studenților străini veniți din toată lumea un instrument pertinent de cunoaştere a culturii italiene ndash limba bdquoRomanicardquo icircşi are sediul icircn centrul istoric al oraşului Modena icircn incinta unui edificiu cu valoare istorică şi arhitectonică deosebită proprietate a contesei Teresa Ma-lagoli Scapitelli E un cadru perfect pentru a te pătrunde de spiritul culturii italiene Cursurile sunt prevăzute pentru studenți de toate vacircr-stele concepute şi organizate conform didacticii moderne a limbilor străine promovată de Consiliul European Şcoala mai propune o serie de servicii extracurs cazarea (icircn familie la hotel sau apartament) un vast program pentru timpul liber (excursii concerte sărbători popu-lare etc)

O şcoală de mare interes este şi bdquoCultura Italianardquo cu sediul icircn Bo-logna ndash oraş studențesc care cucereşte prin bogăția sa culturală şi ar-hitecturală prin tradițiile gastronomice şi prin viaţa nocturnă foarte activă Bologna e renumită şi prin faptul că aici cu aproape o mie de ani icircn urmă a fost fondată prima instituţie de icircnvăţămacircnt superior din Europa ndash Universitatea din Bologna bdquoAlma Mater Studiorumrdquo bdquoCultura Italianardquo este unica scoală de limbi specializată exclusiv icircn

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 201

didactica limbii italiene pentru străini şi propune o vastă gamă de cursuri italiana pentru afaceri marketing şi industrie italiana pen-tru turismul industrial italiana pentru arhitectură italiana pentru medicină italiana pentru icircnscrierea la universitate italiana pentru studenții Erasmus şi Socrates italiana pentru istoria artei şi literatu-ra italiană Oferta formativă a şcolii este completată de cursurile de limba italiană icircmbinate cu ore de gastronomie şi enologie italiană Ca şi bdquoRomanicardquo şcoala de la Bologna propune diverse opțiuni de cazare a cursanţilor şi o varietate de activități extraşcolare ce permit studenților străini o imersiune totală icircn ambianța lingvistică şi cultu-rală italiană

Aceste modele de organizare a şcolilor de studiere a limbii sunt răs-pacircndite icircn toate oraşele italiene Icircn special se bucură de o mare priză şcolile din oraşele cu vechi tradiţii culturale Roma Florența Veneția Verona etc Şcolile din zonele balneare frecventate icircn mod asiduu de clientela rusă mai propun şi cursuri de bucătărie italiană care este icircn vogă icircn Rusia

Această tipologie de şcoli este orientată spre un public cu posibilități economice largi toate cursurile fiind contra plată Icircn rare cazuri acestea sunt finanțate de diverse instituții care oferă burse de studii Imigranții care au reşedință icircn Italia şi doresc să-şi perfecționeze competența lingvistică aleg de cele mai multe ori alte categorii de cursuri

Universități pentru străiniPe teritoriul peninsulei activează o serie de centre universitare pentru străini cele mai importante fiind Perugia şi Siena Instituţii de icircnvăţă-macircnt superior de acest gen mai sunt icircn Roma Florența Reggio Calabria

Universitatea din Perugia este cea mai veche şi cea mai prestigioasă instituție din Italia unde se realizează predarea cercetarea şi difu-zarea limbii şi culturii italiene printre studenții străini Fondată icircn 1921 din ambiția avocatului Astorre Lupattelli faimoasa universita-te este supranumită bdquoAmbasadoarea Italiei icircn lumerdquo căci pe lacircngă activitatea didactică şi formativă promovează o serie de acțiuni icircn sprijinul politicilor lingvistice promovacircnd plurilingvismul Icircn cola-borare cu alte instituții din Italia şi de peste hotare Universitatea din

202 R O M Acirc N ĂPerugia propune cursuri de italiană la distanță cursuri de italiană pentru imigranții adulți cursuri de perfecționare pentru profesorii din Italia şi din străinătate cursuri pentru profesorii şcolilor medii italiene orientate spre integrarea elevilor străini copii de imigranți cursuri orientate spre promovarea limbii a literaturii a culturii şi creativității italiene icircn toate formele sale de manifestare bdquoMade in Italyrdquo6 activități de cercetare a fenomenelor legate de icircnvățarea lim-bii italiene ca nematernă

Audienţii provin din toate colțurile lumii Un dosar statistic al atene-ului furnizează următoarele date studenţi din Asia Orientală şi Meri-dională ndash 33 UE ndash 33 din ţările extraeuropene ndash 9 din America de Nord ndash 7 din America Centrală ndash 5 din Africa de Nord ndash 5 din Asia Occidentală ndash 4 din Oceania ndash 2 din Africa Subsaharia-nă ndash 2

Universitatea pentru Străini din Siena este instituția care se alimentea-ză dintr-o tradiție didactică pluriseculară aici icircn 1588 a fost instituită prima Catedră de limbă italiană destinată studenților germani tot aici după unificarea Italiei produsă icircn anul 1861 au fost inițiate primele cursuri de limbă şi cultură italiană pentru străini Este renumită mai ales prin Departamentul său de didactică şi cercetare şi prin Şcoala su-perioară de doctorat şi specializare Aici activează savanți şi cercetători de prestigiu autori de studii manuale de lingvistică italiană manuale de didactică culegeri de materiale didactice etc Printre personalităţile care au stat la temelia didacticii moderne a limbii italiene sunt Mas-simo Vedovelli (ex-rector) Mauro Moretti Monica Barni Paola Dar-dano Pierangela Diadori Andrea Villarani şa Calitatea cercetărilor ştiințifice realizate sub egida acestui ateneu a fost apreciată de Con-siliul European care a consemnat pentru 10 ani consecutivi Label-ul European pentru Limbi7

Limba italiană a imigranțilorAcest cadru idilic al didacticii limbii italiene contemporane este um-brit de o situație pe cacirct de nouă pe atacirct de insidioasă Este vorba de fenomenul imigrației neaşteptat şi precipitat care a găsit o Italie ab-solut nepregătită şi dezarmată icircn acest sens Italienii au emigrat de-a

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 203

lungul deceniilor icircn Nordul Europei sau peste ocean dar nu erau pregătiți să găzduiască la racircndul lor imigranți Localnicii mai icircn vacircr-stă ne-au mărturisit icircn interviurile realizate icircn cadrul colectării datelor sociolingvistice că li se părea nefiresc şi ciudat să icircntacirclnească icircn stradă persoane cu trăsături somatice diferite de ale lor icircmbrăcați icircn mod bi-zar vorbind limbi necunoscute stranii care nu erau călători sau turişti avacircnd un aer insolit Icircn 1979 Catedra de sociologie a Universității bdquoLa Sapienzardquo din Roma scoate de sub tipar prima publicație ştiințifică la tema imigrației Fenomenul migrator era perceput ca un pericol o amenințare a ordinii publice (de fapt şi astăzi icircn unele cazuri aceşti străini sunt văzuți icircn special de generațiile mai icircn vacircrstă ca atentatori la liniştea publică şi la integritatea națională) Doi ani mai tacircrziu icircn 1981 apare o altă publicație deja de natură lingvistică icircn care se presupunea că şi icircn Italia ar putea exista aceleaşi probleme lingvistice cu care s-au confruntat emigranţii italieni peste hotare la icircnceputul secolului tre-cut Studiul se referea mai ales la integrarea lingvistică a subiecților imigrați la aspectul icircnvățării spontane adică icircn stradă a limbii italiene şi la competențele minime de comunicare dezvoltate icircntr-un context neinstituționalizat Dar acestea au fost doar primele abordări super-ficiale ale problemei La distanță de mai mult de trei decenii atitudi-nea s-a schimbat Prezența imigranților a devenit un fapt firesc care nu amenință ci dimpotrivă valorizat devine o prețioasă resursă econo-mică şi culturală Icircntre timp şi Uniunea Europeană a manifestat sen-sibilitate şi participare orientacircndu-şi politica spre integrare şi valori-zare a resurselor umane indiferent de proveniență şi culoarea pielii Astăzi problema principală este icircncadrarea acestor resurse icircn circuitul valoric european proces care se poate realiza doar prin intermediul limbii societății italiene Situația imigranţilor s-a icircmbunătățit conside-rabil graţie cercetărilor icircn domeniu a studiilor care sugerează soluții şi se materializează prin politici sociale şi lingvistice Pe de o parte asociațiile interculturale şi mai multe OGN-uri ale statului italian pun la dispoziția imigratului o serie de servicii gratuite inclusiv cursuri de limbă italiană Pe de altă parte UE a instituit Fondul European pentru Integrare care finanțează diverse intervenții şi proiecteAm avut ocazia să colaborez icircn calitate de profesoară de italiană pen-tru alolingvi icircn cadrul unui asemenea proiect bdquoParole in Giocordquo Be-neficiarii acestor cursuri reprezintă un public foarte neomogen icircn ceea

204 R O M Acirc N Ăce priveşte caracteristicile sociolingvistice originea etnică religia ni-velul de instruire vacircrsta sexul gradul de cunoaştere a limbii italiane Cu toate că doctrina pledează pentru o didactică personalizată care se adaptează la exigențele ritmul şi stilul de icircnvățare al fiecărui student practica demonstrează că implementarea acestei teorii este sinuoasă anume din cauza diversităţii contigentului De cele mai multe ori gru-pele de studenţi se alcătuiesc fără a se ține cont de nivelul de pregătire de vacircrstă de exigențele personale Aceşti factori compromit procesul didactic şi complică considerabil eficiența icircnsuşirii limbii Pe lacircngă abilitate pedagogică pregătire teoretică şi o solidă bază metodologi-că profesorul trebuie să manifeste şi competențe de mediator cultural sociolog psiholog şi antropolog Icircn astfel de clase apar diverse proble-me Prezentăm cacircteva din cele mai frecvente situații făcacircnd referință la experiența personală

Anul curent icircn cadrul proiectului european bdquoParole in Gioco ndash 3rdquo am organizat o clasă de nivelul A1-A2 (conform CEFR8) avacircnd un con-tigent neomogen un tacircnăr absolut analfabet o tacircnără puțin instrui-tă icircn limba urdu dar care nu poseda nicio competență grafică icircn alfa-betul latin un tacircnăr care a icircnvățat italiana icircn stradă obținacircnd o bună competență comunicativă icircn detrimentul competenței gramaticale o adultă stabilită icircn Italia de mai mulți ani care poseda bine italiana şi care a decis să şi-o perfecționeze Un alt factor destabilizant este natura culturală a acestora studenții provenienți din statele comunităţii euro-pene sau din Europa de Est şi America Latină ndash state unde religia prin-cipală este creştinismul ndash sunt persoane extravertite şi expansive şi nu icircntacircmpină dificultăți icircn comunicare Pentru acest contingent sunt deo-sebit de eficiente lecțiile interactive cu aplicarea strategiilor didactice precum discuția studiul de caz problem solving simulația role playng etc Studenții din statele islamice africane şi asiatice (cu excepția chi-nezilor) reacționează cu o anumită perplexitate la astfel de activități care probabil contravin icircn opinia lor bunului-simț ori sunt icircn deza-cord cu stilul de icircnvățare promovat icircn țara de origine Femeile islamice sunt şi mai dezavantajate căci majoritatea sunt mai puțin şcolarizate decacirct bărbații Opoziţia femeie ndash bărbat se resimte şi icircn alte situații de conflict legate de ierarhia sexelor icircn cadrul altor culturi diverse de cea occidentală de exemplu raportul profesoară (femeie) versus părinte tată (bărbat) Această observație nu se bazează doar pe fapte empirice

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 205

dar şi pe constatările colegelor mele profesoare de la şcoala medie din Carpi (Modena) cu care colaborăm icircn cadrul unor proiecte focalizate spre integrarea elevilor străini copii ai imigranților

Cu toate acestea activitatea de profesor de limbă italiană pentru stră-ini oferă multe satisfacții şi recompense morale căci pentru un străin imigrat şcoala nu este doar o instituție de icircnvățămacircnt ci şi un loc de socializare poate unul din puținele unde se simte protejat important şi integrat

Limba italiană a imigranților din generația a douaDacă pentru imigranții adulți contactul cu limba şi cultura italiană este nefiresc şi traumatizant atunci pentru copiii lor care s-au născut icircn Italia sau au venit aici la o vacircrstă fragedă acest contact este absolut na-tural Icircn cazul lor apare o altă problemă ndash transmiterea şi conservarea limbii de origine Pentru mulți dintre aceştia italiana este a doua limbă maternă sau limba dominantă spre marea decepție a părinților Ei icircşi construiesc identitatea culturală pornind de la limba şi cultura italiană Icircn ultimii ani Ministerul Instruirii al Universității şi al Cercetării din Italia (MIUR) a legiferat o serie de măsuri orientate spre integrarea elevilor imigranți Pe de altă parte integrarea se prezintă ca o anihilare a diversității ceea ce contravine conceptului european de multicultu-ralitate Actele normative europene recomandă includerea limbilor materne icircn curricula şcolară ca limbă de studiu Astfel fiecare copil de altă etnie ar avea dreptul să studieze limba sa maternă icircn şcoala italia-nă Din păcate statul italian deocamdată nu icircntreprinde nicio acțiune pentru realizarea acestui obiectiv

ConcluziiIcircn ultimii treizeci de ani globalizarea mobilitatea capitalurilor şi a re-surselor umane şi nu icircn ultimă instanță recentele fenomene migra-torii au pus icircn fața didacticii o serie de noi probleme şi sarcini recla-macircnd revizuirea teoriilor şi adaptarea la noile imperative ale timpului Dacă la icircnceputuri didactica era o materie exclusiv pedagogică astăzi ea operează icircntr-un spațiu interdisciplinar Doar icircn stracircnsă colaborare cu ştiințele sociale şi cu cele statistice şi economice didactica limbilor

206 R O M Acirc N Ăstrăine poate reflecta o panoramă clară a noilor condiții icircn care este nevoită să se realizeze aşa ca să delimiteze cu precizie target-ul de con-sumatori (ai produsului predare ndash icircnvățare a limbii străine) şi să indi-vidualizeze necesitățile şi exigențele acestora Noile imperative nu mai sunt preocupări doar ale unui icircngust cerc de specialişti Se face indis-pensabilă intervenția statului Uniunea Europeană s-a arătat receptivă la problemele lingvistice şi culturale chiar din momentul fondării sale propunacircndu-şi să facă din diversitatea culturală şi lingvistică nu un ob-stacol ci o resursă mai mult decacirct atacirct noile fenomene migraționale sunt concepute ca o valoare icircn plus Icircntru realizarea acestui demers Consiliul European a emis o serie de documente normative a elaborat CEFR-ul ca instrument de cuantificare a competențelor de limba stră-ină a pus icircn acțiune mai multe programe printre care LLP9 şi a dispus instituirea diverselor fondurilor de sprijin printre care şi FEI10

Icircn pofida faptului că pacircnă icircn prezent au fost investite resurse şi eforturi cacircmpul de cercetare al didacticii limbilor străine şi al limbii italiene ca limbă străină oferă permanent noi repere pentru investigație O pro-blemă deschisă cel puțin pentru spațiul italian rămacircne a fi formarea şi perfecționarea cadrelor didactice specializate icircn predarea limbii italie-ne alolingvilor Icircn realitate sistemul de icircnvățămacircnt italian traversează perioada de tranziție care a icircnceput acum un deceniu dar mai multe vicisitudini politice căderi de guvern schimbări de putere etc fac ca acest proces de renovare şi restructurare să se producă icircn faze alternan-te Sectorul formării şi selecționării resurselor umane icircn general şi al cadrelor didactice icircn particular rămacircne a fi o problemă ardentă sursă continuă de dezbateri şi polemici

Note 1 Primul dicționar al limbii italiene şi al doilea dicționar al unei limbi moderne anticipat doar de dicționarul lim-bii spaniole al lui Sebastiaacuten de Covarrubias apărut icircn 16112 Academia de la Crusca este institutul limbii italiene care reuneşte savanți cercetători lingvişti şi filologi ai limbii italiene Este cea mai veche academie lingvistică din lume constituită la 25 martie 1585 la Florența3 Cu acest termen este indicată o dispută lingvistică ce icircncepe icircn secolul al XVI-lea şi ajunge la un deznodămacircnt abia la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea odată cu unificarea politică şi lingvistică a Italiei

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 2074 bdquoFatta lrsquoItalia ora bisogna fare gli italianirdquo (Massimo DrsquoAzeglio)5 Dialectele italiene sunt limbi neolatine nu forme co-rupte ale limbii italiene dotate cu demnitate lingvistică dar care din motive socioistorice nu au ajuns să aibă un caracter normat şi o formă scrisăCitez din Paolo Achile (Lrsquoitaliano contemporaneo Mulino Bologna 2003 p 13) bdquoi dialetti italiani non rappresen-tano varietagrave locali della lingua nazionale neacute tantomeno deformazioni o corruzioni di questa ma proprio come lrsquoitaliano letterario ndash costituitosi anche esso sulla base di un dialetto (il fiorentino trecentesco) ndash e come le altre lingue e dialetti romanzi derivano dal latino volgare e hanno dunque dal punto di vista storico-linguistico la stessa dignitagrave della linguardquo6 bdquoMade in Italyrdquo este mai mult decacirct o certificare a provenienței produsului este un semn al calității unui produs realizat datorită fanteziei şi creativității tipice italiene bdquoMade in Italyrdquo a cucerit icircntreaga lume şi este concepută ca o expresie a italienității icircn toate domeniile gastronomie artă desing modă tehnologie etc7 Marcă (certificat) de calitate recunoscută la nivel euro-pean ce conferă prestigiu şi valoare experienței şi materi-alelor realizate icircn cadrul predării şi icircnvățării limbilor8 Common European Framework of Reference for Lan-guages9 Longlife Learning Programme (Program de icircnvăţare pe tot parcursul vieţii)10 Fondul European pentru Integrare

208 R O M Acirc N Ă

Ioan S CAcircRAcircCB P Hasdeu Studii de ştiinţa limbii Prologul editorului studiu introductiv şi note de Cristinel Munteanu Editura Institutul European Iaşi 2013

ISC ndash doctor icircn filozofie (1985) cu teza Semantica

propoziţiei prof univ dr la Universitatea bdquoDunărea de Josrdquo din Galaţi unde a

predat cursuri de limba romacircnă contemporană

logică semiotică şi filozofia limbajului Este interesat de cercetarea

inter- şi transdisciplinară a limbajului de sintaxa şi de pragmasemantica

limbii romacircne precum şi de posibilitatea constituirii unei semantici generale a limbilor naturale valabilă atacirct pentru lingvişti cacirct şi pentru logicieni Volume

publicate Icircntemeieri raţionale icircn filozofia ştiinţei

(1983 coautor) Introducere icircn semantica propoziţiei

(1991) Curs de semantică (2001) Introducere icircn

morfologie (2002) Teoria şi practica semnului (2003)

Cartea o reeditare a două studii de lingvisti-că ale celui care poate fi numit bdquoprimul nostru teoretician al limbajuluirdquo Bogdan Petriceicu Hasdeu are icircn intenţia autorului semnifi-caţia unui omagiu adus unui romacircn atins de aripa geniului la 175 de ani de la naşterea acestuia

Cele două studii sunt Un nou punct de vede-re asupra ramificaţiunilor gramaticei compara-tive şi Laletica sau fisiologia sonurilor ambele publicate de B P Hasdeu icircn primele patru numere din 1882 (ianuarie ndash primul studiu februarie martie şi aprilie ndash al doilea studiu) ale revistei sale bdquoColumna lui Traianrdquo Nu fap-tul reeditării acestor studii constituie omagiul adus lui Hasdeu Ambele studii mai fuseseră reeditate icircn 1974 la Chişinău ndash pri-mul studiu ndash şi icircn 1988 la Bucu-reşti ambele stu-dii De altfel cele 50 de pagini cacirct ocupă icircmpreună aceste studii nu ar fi putut consti-tui materia unei cărţi Cartea are

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 209

236 de pagini şi cuprinde un prolog al editorului un cuprinzător stu-diu introductiv o notă asupra ediţiei cele două studii (primul urmat de 4 pagini de note ale editorului al doilea fiind doar o simplă reprodu-cere prin scanare a paginilor din cele trei numere ale revistei bdquoColumna lui Traianrdquo) un rezumat icircn limba engleză al principalului subcapitol al studiului introductiv De la noematologia lui Hasdeu la skeologia lui Coşeriu şi o anexă icircn limba engleză On the Real Object of Linguistics material publicat ca articol aparte şi icircn nr 52013-2014 al revistei bdquoEnergeiardquo scoasă la Tuumlbingen de urmaşul lui Eugeniu Coşeriu Johan-nes Kabatek Dacă articolul respectiv nu are doar intenţia de a rezuma conţinutul studiului introductiv ci aşa cum afirmă icircntr-o explicaţie din subsolul anexei şi intenţia de a icircmbunătăţi icircnţelegerea cacirctorva dintre problemele dezbătute icircn această carte s-ar fi cuvenit să fie tradus icircn limba romacircnă Cartea se icircncheie cu o bibliografie cuprinzătoare şi vari-ată şi un indice de nume proprii

Ediţia aceasta este o icircncercare de evaluare a contribuţiei lui B P Hasdeu la dezvoltarea lingvisticii romacircneşti şi o icircncercare de recuperare a gacircn-dirii lingvistice hasdeene Se ştie că timpul este o sită deasă prin care se reţin cu parcinomie fapte şi gacircnduri trecute Pentru a putea selecta acele contribuţii ale trecutului pe care le poate recupera prezentul şi care pot fi propuse judecăţii viitorului exegetul recuperatorul trebuie să-şi poată anihila pornirile simpatetice şi să dispună de criterii calitati-ve ferme icircn valorizarea contribuţiei marilor personalităţi

Prima cerinţă este mai greu de evaluat icircntrucacirct de regulă alegerile noastre sunt conduse de anumite afinităţi şi simpatii uneori neconşti-ute Soluţia trebuie căutată icircn confruntarea cu părerile altora cu con-diţia ca aceşti alţii să fie personalităţi importante ale culturii noastre

Marea admiraţie a lui Cristinel Munteanu rămacircne icircn limitele raţiunii intelective pentru că ştie să apeleze la punctele de vedere ale unor mari lingvişti romacircni din trecut şi de astăzi Icircn partea centrală a cărţii studiul introductiv icircşi sprijină punctele de vedere pe aserţiunile unor personalităţi de primă importanţă pentru lingvistica noastră Cicerone Poghirc G Ivănescu Gh Mihăilă Gr Bracircncuş Dar argumentele cele mai puternice icircn sprijinul afirmaţiilor sale provin din confruntarea lui Hasdeu cu bdquolingvistica modernă icircn forma ei cea mai completărdquo (p 17) lingvistica integrală coşeriană

210 R O M Acirc N ĂApropierile icircntre gacircndirea lingvistică a lui B P Hasdeu şi lingvistica promovată de E Coşeriu au fost puţine şi bdquotimiderdquo (ibid) Cristinel Munteanu le icircntacirclneşte doar la Dorin Uriţescu (care icircntr-un articol despre contemporaneitatea lui Hasdeu afirmă că icircn opera lingvistică a lui Hasdeu se prefigurează teoria coşeriană a schimbării lingvisti-ce) şi icircntr-o lucrare publicată postum a marelui lingvist moldovean Silviu Berejan care găseşte la Hasdeu ideea că orientarea fragmenta-ră a icircntemeietorilor lingvisticii ar trebui icircnlocuită printr-o orientare integrală orientare icircntemeiată icircn lingvistică abia de către Eugeniu Coşeriu

Cristinel Munteanu va evidenţia icircncă multe alte idei şi intuiţii despre limbă prin confruntarea acestora cu teoria lingvistică a lui E Coşeriu subliniind şi coerenţa internă a operei lingvistice hasdeene Pentru aceasta apelează la metoda hermeneutică practicată de E Coşeriu Autorul icircnfăţişează principalele concepte şi distincţii hasdeene tre-cacircndu-le prin grila lingvisticii coşeriene şi putacircnd să dezvolte astfel punctele de vedere hasdeene bdquomergacircnd cu Hasdeu dincolo de Hasdeurdquo

Paginile icircn care comentează studiul Un nou punct de vedere asupra ra-mificaţiunilor gramaticei comparative ne oferă un model de analiză de text care are intenţia de a recupera pentru lingvistica modernă o idee hasdeeană E vorba de conceptul de noematologie prin care Hasdeu denumeşte o disciplină lingvistică sui generis cea care trebuie să stu-dieze ceea ce M Breacuteal numise cacircndva bdquoidei latenterdquo adică subicircnţelesu-rile sensurile lipsite de formă expresie icircntacirclnite atacirct de des icircn limbaj Analiza cu intenţii recuperatoare a textului nu va icircncepe icircnsă cu pre-zentarea disciplinei lingvistice numite de Hasdeu noematologie ci prin prezentarea conceptului coşerian anticipat prin noematologie cel de skeologie Skeologia este icircn accepţia pe care i-o dă Coşeriu o disciplină lingvistică al cărei obiect de studiu este contribuţia la vorbire a cunoş-tinţelor pe care utilizatorii semnelor le au despre obiectul desemnat Sensul unui text nu e dat doar de combinarea semnificatelor de lim-bă cu desemnarea ci şi de cunoaşterea lucrurilor desemnate Sensul lipsit de expresie bdquoideile latenterdquo despre care vorbeşte noematologia este analog cunoaşterii lucrurilor din skeologia coşeriană şi Cristinel Munteanu este icircndreptăţit să observe că noematologia anticipează ske-ologia

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 211

Pe această cale se poate ajunge la afirmaţii de tipul bdquoHasdeu anticipea-ză şi etnolingvistica aşa cum o va redefini mai tacircrziu Coşeriu astfel icircncacirct să corespundă unei lingvistici skeologicerdquo (p 87)

Studiul clasificării hasdeene a subdisciplinelor lingvistice icirci relevă lui Cristinel Munteanu posibilitatea de a afirma că Hasdeu ar fi putut icircnte-meia disciplina numită astăzi frazeologie chiar dacă bdquodin păcate icircn epo-ca lui Hasdeu timpul frazeologiei ndash ca disciplină preocupată de studie-rea acestor unităţi lingvistice cu regim special ndash icircncă nu sosiserdquo (p 98)

Al doilea studiu hasdeean publicat icircn această carte Despre laletică sau despre fisiologia sonurilor este mai puţin comentat icircn studiul introduc-tiv Autorul se foloseşte icircnsă de aprecierile a doi exegeţi ai operei lui Hasdeu Cicerone Poghirc şi Grigore Bracircncuş

Studiul publicat este primul tratat de fonetică generală din istoria lingvis-ticii romacircneşti Sunt remarcate icircn carte un număr de merite deosebite şi de aspecte originale ale studiului dintre care redăm cacircteva realizarea unei clasificări ingenioase a sunetelor apelul la elemente de formaliza-re a limbii (figuri geometrice formule matematice sau date statistice) faptul de a fi atras atenţia asupra necesităţii stabilirii raporturilor reale icircntre sunete şi litere sau de a fi recomandat utilizarea unor aparate pre-cise cum era fonograful pentru clasificarea fiziologică a sunetelor şa

Stăpacircnind bine conceptele domeniului şi fiind capabil să se expri-me cu gacircndirea non-eului Cristinel Munteanu aduce un omagiu lui B P Hasdeu demonstracircnd că inteligenţa este deschisă viitorului

212 R O M Acirc N Ă

Ion CIOCANUDouă romane rezistente ale lui Mihail Gh Cibotaru

Icircn 2013 la Editura Lumina au apărut două romane ale lui Mihail Gh Cibotaru nomi-nalizate icircn titlul volumului lansat ndash Eclipsa şi Vijelia Scrise icircn perioada restructurării şi transparenţei iniţiată de tacircnărul pe atunci preşedinte al URSS-ului Mihail Gorbaciov ambele opere se dovedesc a fi emblematice pentru literatura posttotalitară abordacircnd fap-te icircntacircmplări evenimente de anvergură isto-rică icircn mare măsură actuale pacircnă icircn prezent

Primul roman de care ne preocupăm icircn stu-diul de faţă Eclipsa a fost scris icircntre anii 1987-1989 şi publicat iniţial icircn revista bdquoBasa-rabiardquo nr 9-10 din 1990 Axat icircn principal pe dezvăluirea dureroaselor răni cauzate basara-benilor de crimi-nalele deportări staliniste din 6 iulie 1949 ro-manul reprezin-tă o investigaţie memorialistică publicistică ar-tistică veridică icircndrăzneaţă şi ris-cantă dacă luăm icircn calcul că pe atunci mai exista Uniunea Sovieti-

IC ndash scriitor dr hab consultant ştiinţific la

Institutul de Filologie al AŞM Semnează 40 de

cărţi majoritatea ndash de critică şi istorie literară

de sociolingvistică şi de cultivare a limbii

Lucrări apărute după 1990 Literatura romacircnă

contemporană din Republica Moldova (1998) Literatura romacircnă Studii şi materiale

pentru icircnvăţămacircntul preuniversitar (2003) Scriitori de ieri şi de azi (2004) Efortul salvator (2006) Salahorind (2008) Darul lui Dumnezeu

(2009) Noi şi cuvintele noastre (2011) Cărţile din

noi (2011) Absenţa exclusă (2013) Rămurea de iasomie Memorii şi meditaţii (2013)

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 213

că partidul comunist mai era considerat unicul partid de guvernămacircnt (conform Constituţiei URSS) mentalitatea populaţiei mai plătea tribut ideilor şi idealurilor comuniste Publicat icircntr-o revistă care cu-racircnd avea să-şi sisteze apariţia romanul a trecut aproape neobservat iar editat icircn 2005 la Timişoara icircntr-un tiraj derizoriu n-a ajuns pe masa de lecturi a unui cerc larg de cititori Lansat icircntr-un volum recent romanul abia acum icircşi icircncepe adevăratul periplu Şi este necesar să ne dăm bine seama că Eclipsa se pretează unei lecturi din trei dimensiuni temporale diferite Prima dimensiune i-a fost ca şi cum dictată autoru-lui de realităţile concrete icircn care s-au desfăşurat evenimentele evocate icircn roman E vorba de viaţa basarabenilor icircnfricoşaţi de moarte după 28 iunie 1940 şi-n primii ani de după războiul stalinist-hitlerist despre a cărei esenţă nu se putea nici măcar pomeni Războiul din 1941-1945 era considerat unanim bdquode Apărare a Patrieirdquo foametea din 1946-1947 a fost tabuizată cu străşnicie iar deportarea ndash declarată un beneficiu pentru ţărani şi o măsură represivă pe deplin icircndreptăţită icircmpotriva chiaburimii şi a bdquoduşmanilor poporuluirdquo adică icircmpotriva ţăranilor icircn-stăriţi şi elitei intelectuale de obicei cu studii făcute icircn Romacircnia

Cea de-a doua dimensiune a romanului este echivalentă cu perioada in-cipientă a lichidării spaţiilor bdquoalberdquo din istoria Uniunii Sovietice inclu-siv din trecutul imediat al Moldovei Icircncepeau să fie publicate articole studii eseuri memorii despre atrocităţile regimului comunist de-a lun-gul deceniilor leninist-staliniste apoi brejneviste dezvăluiri odinioară inimaginabile despre caracterul hrăpăreţ al celui de-al doilea război mondial nu doar din partea hitlerismului german după cum se vorbise icircn toată presa şi icircn manualele de pacircnă la Gorbaciov dar şi din partea sta-linismului sovietic se discuta relativ liber despre foametea organizată de comunişti icircn 1946-1947 icircn scopul realizării nestingherite a colectivizării şi chiar despre caracterul forţat inuman icircn esenţă al acesteia

Pe un atare fundal social-politic scrierea şi publicarea romanului Eclip-sa devenise posibilă fără a prezenta icircnsă un gest literar-artistic prea obişnuit Autorul făcea dovada unei prime viziuni noi asupra trecutu-lui icircncă nedefrişat icircn literatura timpului

Cea de-a treia dimensiune temporală care motivează lectura roma-nului Eclipsa e oferită de capacitatea scriitorului de a fi inaugurat o altă perspectivă a icircnţelegerii lucrurilor principialmente deosebită de

214 R O M Acirc N Ăanterioarele prezentate icircn literatura moldovenească despre colecti-vizare şi icircn general despre viaţa satelor noastre icircn perioada istorică respectivă

Naraţiunea de la persoana icircntacirci asigură romanului icircn discuţie o pu-ternică undă confesiv-evocatoare textul prezentacircndu-se ca o destăi-nuire a tacircnărului ţăran Goriţă Arnăutu Trecem peste faptul că acesta se icircntoarce (din Siberia) icircn satul de baştină văzut şi apreciat ca unul paradisiac după cum (mai) era el la 1990 Dacă s-ar icircntoarce azi ar vedea numai sărăcia şi decăderea dezastruoasă Sunt mai mult decacirct discutabile blestemul aruncat de către protagonistul romanului asupra satului natal (bdquoCum de-a putut tăcea văzacircnd că se face o nedreptate Oamenii priveau cu ochii holbaţi de mirare schimbaţi la chip poate şi revoltaţi icircnsă chiar Dăruşca n-a scos o vorbă de protest n-a venit pacircnă la gară să ne luăm rămas bunrdquo) şi jurămacircntul lui (bdquoCacirct voi fi şi voi trăi să nu-i mai calc drumurile Nici numele să nu-i audrdquo) Subiectiv Goriţă Arnăutu poate fi uşor icircnţeles Obiectiv icircnsă nu satul nu fata dragă ci conducerea statului sovietic cu planurile diabolice de strămu-tare a popoarelor de bdquolichidarerdquo a aşa-zisei chiaburimi de icircnfometare a ţărănimii poartă vina celor icircntacircmplate

Şi dacă ne-am pomenit polemizacircnd cu scriitorul nu are dreptate Go-riţă Arnăutu nici icircn cazul lui Trifan Hrincă fostul preşedinte al sovie-tului sătesc Icircn mod subiectiv protagonistul romanului este icircndreptăţit să dea vina pe el (bdquoCel ce ne deportaserdquo) dar obiectiv şi bietul pre-şedinte incult şi icircncăpăţacircnat a fost bdquoo rotiţă şi un şurubaşrdquo icircn marele şi groaznicul mecanism numit mai apoi bdquoimperiul răuluirdquo

Departe de noi intenția de a-i reproşa lui Mihail Gh Cibotaru că n-ar cunoaşte atari adevăruri Ba chiar icircnţelegem cu toată claritatea că icircn pacircnza romanului personajele icircn primul racircnd protagonistul acestuia se mişcă icircntr-un univers concret palpabil intră icircn relaţii cu alte perso-naje vii şi prin urmare logica acţiunii lor este dictată de felul de a fi şi de a se manifesta al acestora Or icircntr-o operă literară adevărul mare esenţial şi de nedezminţit se exprimă icircn şi prin adevărurile ordinare şi lesne contemplabile icircn cadrul nemijlocit al acţiunii cu inşi racircnzoşi neiertători faţă de consătenii care i-au călcat cumva pe bătătură (tatăl lui Goriţă se declarase icircmpotriva numirii lui Hrincă icircn funcţia de cap al satului drept care acesta nu ratează ocazia de a-l trimite la moarte)

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 215

Credem totuşi că este oportun să-i explicăm o dată icircn plus ndash citito-rului ndash bdquomecanismulrdquo exprimării specifice icircn opera de artă a marelui adevăr al vieţii prin situaţii concrete individuale bdquopalpabilerdquo etc (nu icircn zadar tatăl icircl bdquoinstruieşterdquo pe fiu adică pe Goriţă că bdquomulte lucruri icircn adacircnc icircs cu totul altfel decacirct la suprafaţă Să ştii a căta anume icircn adacircncimerdquo)

Icircncolo romanul se desfăşoară firesc personajele icircşi dezvăluie psiholo-gia şi mentalitatea prin fapte şi gesturi concludente şi caracterizante imaginea realităţii supuse investigaţiei devine tot mai vie acţiunea se icircntemeiază pe un dramatism autentic icircn măsură să captiveze şi să con-ducă spre ceea ce constituie esenţa primenirilor aduse la noi de regi-mul comunist sovietic cu suspiciunile de tot felul şi cu deportările sta-liniste aşa cum s-au derulat toate acestea icircn cazul ţăranilor basarabeni harnici paşnici absolut nevinovaţi

Mihail Gh Cibotaru ţese cu abilitate relaţiile amicale devenite cu-racircnd ndash din cauza unei fete (viitoarea mamă a protagonistului roma-nului) ndash agresiv-duşmănoase dintre Trifan Hrincă Andrei Arnăutu şi Nichifor Băieşu

Icircn episoade şi dialoguri caracterizante apare Teofil Buliharu numit o dată chiar ndash nu fără temei ndash Buliharul om lacom şi rău unul dintre cei trei bărbaţi sănătoşi cu vacircrstă de armată care icircnsă nu fuseseră mobili-zaţi icircn 1941 Anume gaşca aceasta ndash Trifan Hrincă Teofil Buliharu şi Ion Codosu poreclit bdquoActivistulrdquo ndash bdquohotăra destinul multor consătenirdquo Aceste trei personaje apar icircn ipostază de unelte icircn macircinile regimului comunist de ocupaţie ele icircnfăptuiesc bdquoicircmprumuturilerdquo adună bdquodările la statrdquo (bdquopostavkardquo) duc la icircndeplinire toate indicaţiile bdquode susrdquo Trifan Hrincă ajunge chiar să poarte bdquoun veston de postav cenuşiu cu nasturi pacircnă sus pe gacirctrdquo ca acela din portretul pe care era desenat Stalin şi să repete bdquogestul de a ţine macircna dreaptă la piept cu vacircrful degetelor potri-vite sub marginea icircncheiată a hainei Tot exact ca icircn portretrdquo

Anume icircn momentul icircn care Teofil Buliharu icircl ia pe Andrei Arnăutu de la oloiniţă şi-l trimite la corvoadă după lemn autorul descrie fenome-nul eclipsei de soare numit la ţară vacircrcolacii (care ar fi la o adică alt titlu potrivit şi impresionant al romanului) Ce-s vacircrcolacii cutează să afle copiii prinşi la muncile cacircmpului Ei bdquovroiau odată să mănacircnce luna Icircs

216 R O M Acirc N Ăca nişte şerpi ş-o tot rod de la o margine dar nu dovedesc s-o icircnghită pe toată şi zdohnesc iar luna din bucăţica rămasă creşte la locrdquo Tot aici o ţărancă (lelea Olea) icirci linişteşte pe copiii speriaţi lămurind tutu-rora că bdquovacircrcolacii icircs aicea jos printre noi Că-s plozii lui Scaraoţchirdquo apoi citim un episod zguduitor cu unul dintre vacircrcolacii de bdquojosrdquo E Te-ofil Buliharu icircnfuriat că bdquoo cireadă de vite intrase icircn adacircncul lanului lui de gracircurdquo bdquocălare pe Zmeu armăsarul cela sălbatic pe care numai el şi fecioru-său nebunatic icircl puteau icircncăleca icircncearcă să scoată dobitoacele din gracircu şfichiuindu-le cu biciul gros ca un şarpe (sublinierea ne apar-ţine ndash IC) icircmpletit din viţe de piele cu plumb la capătrdquo Pe potriva stăpacircnului său e şi armăsarul bdquoCacircnd l-am văzut negru şi icircnspumat cu ochii roşii de fiară nebună fulgeracircndu-i icircn orbite sforăind ca un pa-rovic de purtat maşina de treier năpustindu-se asupra mea de spaimă mi-am pierdut glasul Deşi-mi ţineam ochii stracircns icircnchişi armăsarul icircn chip de umbră neagră care căpăta contur ba de dragon ba de zmeu ba de Vifor-Negru ba de balaur mă strivea din toate părţile pogoracircnd asupra mea icircntuneric Iată vasăzică vacircrcolacul care nărăveşte să mă-nacircnce soarele E aici pe pămacircnt icircntre noi precum spunea lelea Olea Hăţuit de Buliharu Căci şi el e un vacircrcolacrdquo

Icircn continuare vacircrcolacii mai apar icircn paginile romanului sub chipul bdquoko-somolilorrdquo conduşi de Emil Buliharu

Culmea activităţii vacircrcolacilor de pe pămacircnt a constituit-o deportarea sătenilor nevinovaţi inclusiv a copiilor Nastei şi ai lui Andrei Arnău-tu

Principala particularitate a romanului lui Mihail Gh Cibotaru e tocmai proiecţia realităţii concret-istorice icircn simbolurile vacircrcolacilor şi eclipsei

Al doilea roman de rezistenţă scris de Mihail Gh Cibotaru Vijelia icircn 1986-1990 şi publicat icircn revista bdquoBasarabiardquo icircn 1993 (nr 11-12) este un text marcat puternic de elementul dramatic şi chiar tragic icircn condi-ţiile unei vacircnători improvizate pe timp capricios de iarnă icircn compania cacirctorva persoane sus-puse de o moralitate care abia icircn spectacolul ne-aşteptat al vacircnătorii şi al dezlănţuirii stihiei naturale aveau să-şi decon-spire adevărata valoare şi preţuire Vasile Pacircrlog se icircntorsese icircn ajun icircn satul de baştină la icircnmormacircntarea bunicului său Vichentie şi poate s-ar fi grăbit icircnapoi spre capitală dar bdquounul din veri Ion al lui badea

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 217

Chirică Bodron l-a rugat să mai rămacircnă să-şi vadă neamurile să mear-gă la vacircnătoarerdquo şi cu toate că bdquodemult nu ţinuse arma icircn macircinirdquo şi bdquonici nu prea ardea de dorinţa s-o facărdquo simţise că bdquoavea nevoie de o relaxare de o evadare cacirct de scurtă din apăsătoarea lume a gacircndurilor triste pe care i le adunase icircn suflet trecerea bunicului O plimbare icircn aer liber avea să-i facă binerdquo

Aşa se pomeneşte Vasile Răzlog icircn compania şefului de raion Ana-tol Ursu şi a lui Nichita Uruioc preşedintele gospodăriei pe al cărui teritoriu avea să se desfăşoare vacircnătoarea Uruioc era vinovat pentru depoziţiile prezentate icircn procesul judiciar care-l băgase pe Răzlog la icircn-chisoare Icircn cacircteva racircnduri fostul prieten Uruioc icirci dădu uşor de icircnţeles că nu-l avea la inimă Un amănunt revelator ajuns la icircnchisoare Vasile Răzlog icirci scrisese prietenei sale din tinereţe Albina Pantaz dar cu mare icircntacircrziere a primit răspuns de la Nichita Uruioc acesta icircndemnacircn-du-l s-o lase icircn pace căci icircntre timp femeia devenise Albina Uruioc Răzlog şi Uruioc se icircncăierară chiar la bătaie Interveni Anatol Ursu şe-ful şi-i linişti După masa servită la bdquoCasa vacircnătoruluirdquo de pe moşia pre-şedintelui Uruioc vacircnătoarea continuă Vasile Răzlog se ocupă bdquoprea icircndelungrdquo de un urecheat şi nu prinde de veste cacircnd se dezlănţuie o vijelie cumplită bdquoNu se vedea icircn jur decacirct la cacircţiva paşi Icircnainta ca prin icircntuneric Şi iar se opri să asculte Icircmpuşcături nu se auzeau şi el nu ştia icircncotro s-o ia Ar fi strigat Dar va fi auzit i se va răspunde A urmat icircnsă tăcere Pe icircntreg icircntinsul ndash doar spulber alb şi tacircnguirea icircnfricoşătoare a viforniţei Ce-i drept pentru el asemenea dezlănţuiri ale lui Sucilă nu erau o noutate acolo icircn nord văzuse vijelii şi mai şirdquo

Cu mare greu ajunge la o casă părăsită Pune jos arma şi iepurele prins Se aşterne pe ronţăit mere găsite icircntr-un colţ şi se lasă cuprins de gacircn-duri Pacircnă vine icircn căsoaie şi Uruioc Un dialog obişnuit icircn alte condiţii i se pare lui Uruioc plin de subicircnţelesuri şi chiar de ameninţări De fapt Răzlog are temeiuri solide să-i vorbească răutăcios fostului prieten ca-re-l denunţase pe timpuri ba icircndrugase icircn instanţa de judecată şi nişte vorbe despre tatăl lui Răzlog nelegate icircn niciun fel cu bdquohacircrtiile celeardquo

bdquondash Sunt scorniri N-am icircndrugat nimic La sigur se icircmpotrivi Uruiocrdquo

Demn prin firea sa şi stăpacircn pe situaţie Răzlog icirci aminteşte scurt

bdquondash Ţi-am citit denunţul După ce am fost eliberat

218 R O M Acirc N ĂUruioc nu-i putu icircnfrunta privirea Şi-a plecat capul şi s-a aşezat

ndash Vasăzică le ştii pe toate La sigur

ndash După cum vezi Şi iată e momentul să ne achitămrdquo

Aici dialogul personajelor e icircntrerupt Curacircnd la casa părăsită ajunge şeful raionului Anatol Ursu care-i bate lui Nichita Uruioc obrazul (bdquondash Ce era să fac dacă-ţi laşi invitatul şi dezertezirdquo) Urmează diverse replici ale celor trei aflaţi icircn casa părăsită pacircnă Uruioc icircnsuşi pomeneş-te de Albinuţa şi bdquola auzul ultimelor cuvinte Răzlog a tresărit O vedea icircn costumu-i vişiniu acolo sus pe vacircrful movilei fluturacircnd cu macircna Cacircnd icircncepuse să spulbere tot acolo o văzuse

ndash Păi a prins-o şi pe ea vijelia a strigat ridicacircndu-se de pe pat Are să se prăpădească icircn infernul acestardquo

Tustrei pornesc icircn căutarea femeii Lui Ursu i se face rău Uruioc şi Răzlog icircl iau de subsuori şi-l conduc icircnapoi icircn căsoaie Se discută mult pacircnă la icircnvinuiri nemiloase Lui Răzlog icirci pare din nou ndash a cacircta oară ndash că aude glasul Albinuţei şi porneşte de unul singur icircn căutarea femeii Dar se icircn-toarce la căsoaie fără s-o fi desluşit icircn urgia de afară Pomenindu-se iar icircn trei se avacircntă icircntr-un dialog arhiincitant despre viaţa lor icircn societate şi-n partid cu dezvăluiri sincere care deveniseră icircn sfacircrşit posibile icircn anii re-structurării şi transparenţei promovate de Mihail Gorbaciov (bdquoPrea mul-te auzisem acolo la opreală Căci am tăiat la pădure cu foşti oameni mari Şi le ascultam cugetările revoltele nedumeririle Icircnţelegeam că icircn partid sunt şi oameni cinstiţi oameni de treabă curaţi la suflet şi la faptă Dar pe parcurs mă convingeam tot mai mult că acestora le vine mai greu decacirct celorlalţi Icircn definitiv mi-am făcut o părere poate nu tocmai obiectivă icircn schimb sinceră icircn partid intră doar carieriştii cerşetorii de posturi şi de privilegiirdquo) De-ar fi cuprins numai o atare discuţie icircn prezenţa şi cu participarea unui secretar de partid al raionului Mihail Gh Cibotaru ar fi meritat de pe atunci un elogiu pe potrivă

Cu sufletul la gură citim paginile despre deszăpezirea Albinuţei despre readucerea ei la viaţă despre contribuţia femeii la aplanarea neicircnţele-gerilor dintre cei trei bărbaţi Apoi monologurile lui Răzlog al lui Uru-ioc al lui Ursu şi al Albinuţei cele mai consistente şi mai incitante fiind al lui Răzlog şi al Albinuţei Ba şi al lui Uruioc divulgacircnd icircncetul cu

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 219

icircncetul firea găunoasă a personajului care le spune ndash lui Ursu şi Albi-nuţei ndash că Răzlog a rămas chipurile să pacircndească vreo altă căprioară icircn timp ce icircn gacircnd el bdquohotăracircse definitiv să stea Răzlog al lor unde stă Să-şi mai demonstreze şi acolo deşteptăciunea şi harţagulrdquo

Abia icircn această etapă a spectacolului verbal plăsmuit de scriitor Uruioc icircşi dezvăluie icircntreaga nimicnicie a firii vorbindu-le cu multă răutate şi cruzime şi lui Ursu (bdquoRegişorrdquo) şi soţiei sale (bdquoTacircrfărdquo) Această dezvăluire a constituit icircnceputul adevăratei năprasnicei vi-jelii gata să erupă icircn interiorul lui Uruioc bdquoVezi ce-ai făcut Uruio-culerdquo icircl icircntreabă Ursu după ce preşedintele gospodăriei o lovise pe soţie iar aceasta icircl icircmbracircncise la racircndu-i şi izbucni bdquoicircntr-un placircns zgomotos hăcuit de tuserdquo Urmează un dialog totalmente neaşteptat icircn care Ursu icircl icircndeamnă să-şi ceară scuze de la soţie

Nu e cazul să reproducem icircntreaga autentica vijelie care copleşeşte personajele romanului un val mai puternic decacirct altul şi toate mai pu-ternice decacirct cea de afară vijelie icircn măsură să pună icircn evidenţă şi icircn valoare realele valenţe intelectuale şi sufleteşti ale oamenilor ajunşi icircn complicata situaţie existenţială mai cu seamă că pe parcurs sentimen-tele şi mentalitatea personajelor nimeresc absolut firesc icircntr-un con-text mai larg icircn acelaşi perimetru cu felul de a se comporta al fiarelor nimerind ndash şi ele ndash icircn icircmprejurări similare Lăsăm cititorului plăcerea de a savura un final totalmente imprevizibil peste măsură de captivant al celui mai dramatic şi mai impresionant roman al scriitorului Vije-lia ndash icircn cele două planuri ale dezlănţuirii sale ndash icircn natură şi icircn sufletele personajelor romanului ndash ne marchează cu o putere zguduitoare care odată punacircnd pe noi stăpacircnire ne ţine icircn raza acţiunii sale pentru mul-tă vreme obligacircndu-ne la o autoexaminare exigentă a propriului nos-tru suflet şi a propriei noastre mentalităţi

Romanul Vijelia nu este unul comun icircn contextul creaţiei lui Mihail Gh Cibotaru E lucrarea cu cel mai dens substrat de mister de stări sufleteşti şi de conştiinţă abia icircnsăilate de scriitor Vijelia certificacircnd de fapt cel mai adacircnc şi mai captivant sondaj psihologic şi intelectual propus de scriitor icircn operele sale romaneşti

220 R O M Acirc N Ă

Gheorghe ŢAcircMBALGacircnduri printre racircnduri

bull Există un egoism general acceptat ndash dragos-tea

bull Greşeala ca şi infractorul se ascunde mai bine icircn mulţime

bull Cea mai bună laudă este atunci cacircnd ticălo-şii te condamnă

bull Vacircntul stinge o lumacircnare dar icircnteţeşte un incendiu

bull Multă iscusinţă cameleonică trebuie să ai pentru a părea natural

bull Icircn faţa paharului plin cuvacircntul noroc nu mai este un rezultat al legăturii cauză ndash efect

bull Fericiţi cei săraci cu duhul Nu poţi fi icircn ace-laşi timp şi fericit şi lucid Avem de ales

bull Cine nu condamnă relele se face vinovat de icircnmulţirea lor

bull Nu vă temeţi de perfecţiune n-o să vă afecteze

bull Că să-ţi dai seama că nu ştii nimic trebuie să ştii foarte multe

bull Dacă nu ţi s-a deschis paraşuta la prima să-ritură icircnseamnă că paraşutismul nu-i de tine

bull Dragostea şi ştiinţa au ceva comun cu cacirct mai mult icircndrăzneşti cu atacirct mai mult obţii

bull Semnul icircntrebării icircn ştiinţă e cheia sol de la muzică

GŢ ndash profesor de limba romacircnă Liceul bdquoV Hanganurdquo

s Cociulia r-nul Cantemir

a f o r i s m e 221

bull Tinerii se cred icircnţelepţi după cum şi beţii se cred treji

bull Maturitatea icircncepe cacircnd tacircnărul se teme să facă prostii

bull Unii bătracircni cred că vor icircntineri dacă repetă greşelile tinereţii

bull Simţul umorului necesită şi umor şi simţ

bull Cacircştigă icircn viaţă acel care şi-o cheltuie pentru a crea ceea ce icircl va su-pravieţui

bull Unii critică trandafirul pentru că e ghimpos alţii icircl laudă că e frumos

bull Inima refuză să recunoască vacircrsta

bull Unităţile de măsură ale vieţii nu sunt anii ci faptele

bull Acelaşi soare icirci luminează şi pe sfinţi şi pe păcătoşi

bull Un singur viciu icircţi poate eclipsa toate virtuţile

bull Cei care nu au nimic de spus vorbesc mult

bull Vorba e ca şi rochia dacă e lungă mai multe ascunde

bull Cine vorbeşte tare va fi auzit dar cine vrea să fie ascultat trebuie să vorbească icircncet

bull Pentru unii singurătatea e o pedeapsă pentru alţii ndash un lux

bull Cea mai moale pernă pentru somn e conştiinţa curată

bull Mult necaz icirci aşteaptă pe părinţii care-şi deprind copiii tracircndavi

bull Icircntrebările bdquode cerdquo ale copiilor te bucură iar ale adulţilor te enervea-ză

bull Patima e un animal icircnjugat la carul plăcerilor păcătoase

bull Vracircnd s-avem cacirct mai mult uneori pierdem ce-am avut

bull Icircţi epuizează fericirea cel care-şi icircndeplineşte toate dorinţele

bull Cea mai sigură modalitate de a stacircrni pofta e interzicerea

bull Numai cei cu mintea modestă socot că au dreptate tot timpul

bull Dacă eşti drept poţi fi ucis dar niciodată icircnvins

222 R O M Acirc N Ăbull Durerea fizică nu se compară cu tortura morală

bull Unii duşmani nu sunt vrednici nici să-i baţi Pe aceştia loveşte-i cu cea mai mare armă a urii ndash dispreţul

bull Icircn dragoste nu poate exista egalitate

bull Primul semn al virtuţii e fuga de vicii

bull Fă ce trebuie să faci şi viitorul va veni fără să-l aştepţi

bull Dreptatea are nevoie de o doză mai mare de icircndrăzneală decacirct min-ciuna

bull Cacircnd vorbeşti prea mult şansele de a spune prostii sporesc

bull A fi icircnţelept icircnseamnă a vorbi cacircnd trebuie şi a tăcea cacircnd trebuie

bull Un icircndrăgostit nu poate vorbi logic şi spiritual despre sentimentele sale Dacă totuşi o face icircnseamnă că nu iubeşte

bull Avuţia a făcut mai mulţi zgacircrciţi decacirct sărăcia

bull Apleacă-ţi urechea dar nu şi capul

bull Tăcerea e o podoabă preţuită doar de inteligenţi

bull Cine nu preţuieşte clipa pierde anii

bull Ridurile sunt arăturile timpului pe obraz

bull Icircşi bea harul cu paharul

bull Te icircnşeli cacircnd zici că omori timpul El te omoară

bull Oamenii sunt ca figurile de şah ndash fiecare cu numele şi mişcarea sa

bull Trecutul e mai tare ca prezentul el nu poate fi schimbat

bull Orbul nu vede lumina şi nici icircntunericul

bull A fi drept cu toţi laolaltă este inuman

bull Umbra icircşi schimbă mărimea omul ndash nu

bull Iubirea se icircnvaţă cu greu ura apare dintr-o provocare

bull Chiar şi hoţul se ruşinează de sărăcia săracului

a f o r i s m e 223

bull Oraşul e o icircngrămădire de icircnsinguraţi

bull Lacircngă un munte un pitic devine şi mai mic

bull Ochelarii dragostei schimbă viziunea asupra lumii

bull Orbii sunt un fel de Hristoşi ei nu amintesc de importanţa văzului

bull Ochii văd bine dacă mintea-i luminată

bull Adeseori prudenţa nu e altceva decacirct frica mascată

bull Şi teamă şi milă am de omul care are putere multă

bull Raţiunea e neutră ea se icircmpacă şi cu adevărul şi cu minciuna

bull Răbdării mele veşnic nu-i ajunge timp

bull Răii vor să pară slabi şi slabii vor să pară răi

bull Cu cacirct legile unui stat sunt mai severe cu atacirct acest stat e mai uman

bull Legile nu sunt create pentru a-l face pe om mai bun ci pentru a-l umaniza

bull E o mare fărădelege să fii judecat fără nicio lege

bull Amintirile vechi pot fi mai proaspete decacirct cele noi

bull Ceasul care merge mai repede nu e mai bun decacirct cel care merge mai icircncet

bull Comedia vieţii se termină cu un act tragic

bull Adevărata satisfacţie a transforma odihna icircn muncă şi munca icircn odihnă

bull Ura şi invidia sunt surori drepte

bull Iubirea e ca o floare ori se scutură ori dă rod

bull Nu aşteptaţi sfacircrşitul lumii el e icircn fiecare zi dozat

bull Ne par raţionali doar cei care gacircndesc ca noi

bull Dacă pedagogia e o artă atunci pedagogul e dator să fie artist

bull La o anumită vacircrstă oamenii icircşi numesc greşelile experienţă de viaţă

224 R O M Acirc N Ăbull Unii prind la curaj cacircnd observă că frica altora e mai mare ca a lor

bull Uneori frumuseţea soţiei poate să-l bage icircn speriaţi pe soţ

bull Dacă toţi oamenii ar fi eroi sau celebri gloria ar icircnceta să existe

bull Dacă te-ai rătăcit călărind un măgar nu-i de vină el

bull Găina care se zvacircrcoleşte icircn cenuşă nu va reicircnvia ca pasărea Phoenix

bull Unele adevăruri orbesc mai tare decacirct minciunile

bull Adevărul e ca vulcanul cacircnd nu poate rezista izbucneşte

bull E importantă nu descoperirea adevărului ci asumarea lui

bull Măgarul care cară cărţi nu devine mai deştept

bull Să te căsătoreşti şi să faci o familie sunt două lucruri diferite

bull Mulţi ştiu de ce fug dar nu ştiu unde şi cacircnd vor ajunge

bull Sunt un laş Tot timpul mi-a fost frică să nu mă fac de racircs

4 R O M Acirc N Ă

Alexandra GHERASIM

Petru BUTUC

Cristinel MUNTEANU

Ioan MILICĂ

Emilia OGLINDĂ

Anatol EREMIA

Silvia MAZNIC

Vladimir ZAGAEVSCHI

Carolina POPUŞOI

Metafore conceptuale derivate din termeni anatomici (Perspective didactice pentru studenţii străini) 160

Caracterul nemotivat al unor titluri tipologice de complemente 104

La originea ideii de laquocolaj discursivraquo Platon ndash Phaidros 92

Imaginarul creştin icircn denumirile populare romacircneşti de plante (II) 121

Concurenţa modurilor din perspectiva raportului limbă ndash vorbire 143

Dicţionar toponimic (VI) 129

Aforistica latină icircncercări de clasificare 155

Nume de familie romacircneşti arhaice şi derivatele lor icircn zone periferice şi insulare 135

Aspecte ale calcului de regim verbal cazual nerecomandat icircn limba romacircnă din Basarabia 112

GRaMaTiCă

CoŞERiana

iTinERaR LEXiCaL

LiMbaj Şi CoMUniCaRE

Nicolae Grigore MĂRĂŞANUArderea lui A Zaarie despre scrisul cu sacircnge pe ziduri Cămaşă fără de cusătură Hazaica niet Fisura Lecţie de supravieţuire icircn cerc Acum pot scrie poemul cu alfabetul sacircngelui Cercul lui Saul 85

PoESiS

5

Alexandru BANTOŞ icircn dialog cu Ilie ŞANDRU

Dinu POŞTARENCU

Ioan S CAcircRAcircC

Doina ARPENTI

Gheorghe ŢAcircMBAL

Vlad MISCHEVCA

Ion CIOCANU

Procesul de integrare naţională a basarabenilor este ireversibil 168

Repunerea icircn drepturi a limbii romacircne (1917-1918) (II) 178

B P Hasdeu Studii de ştiinţa limbii Prologul editorului studiu introductiv şi note de Cristinel Munteanu Editura Institutul European Iaşi 2013 208

Limba italiană ndash limba artelor a emigraților și a imigraților 197

Gacircnduri printre racircnduri 220

De la Wilno la Vilnius Paralele istorice basarabene 1812-2013 185

Două romane rezistente ale lui Mihail Gh Cibotaru 212

DiMEnSiUni aLE UniTăŢii noaSTRE

LECŢiiLE iSToRiEi

CăRŢi Şi aTiTUDini

Icircn FaMiLia LiMbiLoR-SURoRi

aFoRiSME

Mihai Ştefan POIATĂŞansa estetică a fragmentului care devine icircntreg 192

DiaLoGUL aRTELoR

Sergiu Plămădeală Biografia noastră monumentele (pagini color) I-XVI

6 R O M Acirc N Ă

Sunt ideale legile de care vorbim Fără doar şi poate că nu Ele sunt rezultatul compromisului ce s-a făcut icircntre bdquopărţile

beligeranterdquo După cum se ştie legile nu se discută ele se execută Vom reveni la corectarea unor articole după ce

vom verifica icircn ce măsură se traduc ele icircn fapteTimp de aproape doi ani ne-am aflat icircntr-o permanentă confruntare de opinii Ceea ce trebuie subliniat cu toată hotăracircrea este faptul că această luptă pentru obţinerea unor drepturi inalienabile cum ar fi renaşterea limbilor

naţionale limbă de stat şi alfabet latin recunoaşterea oficială a identităţii lingvistice moldo-romacircne a statutului limbii moldoveneşti de limbă de comunicare interetnică pe

teritoriul republicii reglementarea sferelor de utilizare a limbii de stat a limbii ruse şi a altor limbi ale grupurilor etnice compacte conlocuitoare asigurarea garanţiilor de

existenţă funcţionare şi dezvoltare nestingherită a lor n-a fost o luptă a unei naţiuni icircmpotriva alteia ori a unei limbi

icircmpotriva alteia ci o luptă dintre ştiinţă şi neştiinţă adevăr şi minciună competenţă şi ignoranţă gacircndire stereotipă şi

gacircndire creatoare mentalitate veche şi nouă stagnare şi progres nelegiuire şi dreptate

Au biruit ştiinţa adevărul dreptatea

Ion DUMENIUk Nicolae MăTCAŞ membri ai grupurilor de lucru pentru elaborarea

proiectelor de legi cu privire la limbă

Septembrie 1989

a r g u m e n t 7

Nicolae MĂTCAŞLegislaţia lingvistică şi identitatea naţională a basarabenilor

NM ndash filolog lingvist prof univ poet publicist

traducător om de stat Membru al Uniunii

Scriitorilor din Romacircnia al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi al Uniunii Jurnaliştilor din

Republica Moldova Autor şi coautor redactor şi

coredactor a peste 30 de manuale elaborări metodice

şi alte ediţii didactice şi a peste 250 de articole şi

studii Semnează icircn 2010 volumul Calvarul limbii romacircne din Basarabia 552 p editat de Casa

Limbii Romacircne bdquoNichita Stănescurdquo Ministru al Ştiinţei

şi Icircnvăţămacircntului din Republica Moldova (1990-1994) Fondator al revistei

bdquoLimba Romacircnărdquo

Limba exprimă sufletul unei naţiuni din care cauză observa Bogdan-Petriceicu Hasdeu ea se identifică la drept vorbind cu etnia cu na-ţiunea care o vorbeşte cu naţionalitatea Dacă moare limba (icircn sensul că purtătorii renunţă la ea cu sila sau benevol icircn virtutea anumitor circumstanţe) bdquomorrdquo şi vorbitorii ei ca repre-zentanţi ai unei etnii sau naţiuni concrete se dizolvă icircn comunitatea al cărei mijloc de co-municare l-au acceptat Nu icircn zadar şi clasicii marxismului au considerat limba alături de particularitățile psihice şi morale drept una din trăsăturile constitutive ale naţiunii

Imperiile marile puteri acaparatoare de teri-torii şi asimilatoare de naţiuni icircntotdeauna au urmărit scopul de a estorca bogăţii de a obli-ga la muncă icircn propriul folos dezinteresați cel puţin de supravieţuirea populaţiilor cucerite de dezvoltarea limbilor naţionale a culturii şi civilizaţiei lor Statele dominante se deose-besc prin gradul şi mijloacele de exploatare de amestec direct sau indirect icircn menţinerea

La 31 august curent se icircmplinesc 25 de ani de la adoptarea Legislaţiei lingvistice Unul dintre autorii şi promotorii legilor despre limba romacircnă profesorul universitar Nicolae Mătcaş reprezentant marcant al mişcării de eliberare naţională meditează asupra rolu-lui pe care l-au avut documentele respective icircn procesul de afirmare a limbii romacircne ca atribut esenţial al statali-tăţii Republicii Moldova

8 R O M Acirc N Ăfiinţei naţionale a celor aserviţi Pentru coloniştii albi din Africa negrii erau pur şi simplu robi forţă de muncă neplătită sau ieftină cotropi-torii fiind interesaţi icircntacirci de toate de bogății şi profit nu de asimilarea propriu-zisă a băştinaşilor de nimicirea limbilor şi obiceiurilor patri-arhale Otomanii au stors timp de trei sute de ani bogăţiile Ţărilor Ro-macircne mulţumindu-se cu sporirea anuală a dijmelor fără a se amesteca icircnsă icircn chestiunile de limbă cultură spirituală şi civilizaţie romacircnească Imperiul ţarist rus icircnsă pe lacircngă ferocităţile sau şiretlicurile prin care a cucerit teritoriile şi popoarele neruse (războaiele cracircncene pentru aca-pararea Crimeii Caucazului icircnşelarea prin diverse momeli a indige-nilor din Siberia apelul la creştinismul comun şi apărarea acestuia de pericolul osmanlacircu icircn cazul popoarelor din Europa Răsăriteană etc) odată ce le-a supus a purces prin cele mai brutale şi machiavelice me-tode la deznaţionalizarea lor icircn masă la rusificarea intensivă icircn scopul unei asimilări totale Rusia sovietică icircn calitate de urmaş nemijlocit al imperiului ulterior Uniunea RSS pretinsă federaţie a unor state care s-ar fi unit şi s-ar putea desprinde oricacircnd ar dori benevol nu a renunţat la metodele menţionate ba dimpotrivă le-a multiplicat şi desăvacircrşit icircn ceea ce priveşte bdquotehnicardquo de camuflare a intenţiilor de cucerire asimi-lare creare a unui om şi popor nou (homo sovieticus populus sovieticus) decretacircnd (deci impunacircnd) limba rusă drept limbă de comunicare şi icircnţelegere icircntre naţiuni şi drept bdquolimbă maternărdquo a reprezentanţilor na-ţiunilor şi poporaţiilor neruse Astfel icircn cazurile de rapt (Basarabia Bucovina de Nord Ţinutul Herţa Carelia) icircn pofida denaturării crase a adevărului istoric şi ştiinţific ca să se şteargă orice urmă de aparte-nenţă la un anumit stat icircncă existent la o anumită naţiune şi limbă afir-mată au fost schimbate etnonimul popoarelor [pentru a se crea iluzia că e vorba de o altă naţiune (moldoveni icircn loc de romacircni basarabeni romacircni bucovineni romacircni herţeni careli icircn loc de finlandezi)] şi glo-tonimul [limba moldovenească icircn loc de limba romacircnă limba carelă icircn Republica Autonomă Carelo-Fină icircn loc de limba finlandeză limba tadjică icircn Tadjikistan icircn loc de limba persană nouă sau farsi (pentru a infiltra icircn conştiinţa vorbitorilor şi a li se inocula necunoscătorilor minciuna că ar fi vorba de o altă limbă)]

Istoria vitregă şi zbuciumată de peste 200 de ani a mult pătimitei blacircn-de Basarabii şi a dulcii Bucovine de Nord a zdruncinat din temelie conştiinţa identitară a băştinaşilor de origine romacircnă Aceştia cu mici excepţii din neştiinţă sau indiferenţă din icircncăpăţacircnare sau ambiţie ţi-

a r g u m e n t 9

nutală dar cel mai mult din teama de consecinţe pentru destinul lor al copiilor şi nepoţilor nu au recunoscut că sunt romacircni (unii avacircnd peste Prut fraţi surori nepoţi rude de diverse grade) sau au renunţat mutacircndu-se cu locul de muncă şi de trai icircn Republica Moldova la naţi-onalitatea romacircnă din paşaportul ucrainean declaracircnd că sunt moldo-veni şi că nu vorbesc romacircneşte Aceştia afirmă că sunt moldoveni şi că vorbesc moldoveneşte Bieţii de ei Pentru dacircnşii sunt romacircni numai cei de peste Prut iar limba romacircnă ar vorbi-o tot numai romacircnii de peste Prut Dacă ar putea să-şi izgonească frica din sacircnge fără a trişa ar conştientiza că a fi moldovean (după locul de naştere locul de trai şi ca cetăţenie) nu icircnseamnă a nu fi romacircn (de etnie naţionalitate) iar a vorbi moldoveneşte (adică romacircneşte cu particularităţi locale bdquomol-doveneştirdquo) nu icircnseamnă a vorbi altă limbă decacirct romacircnul ci aceeaşi limbă cu el romacircna Dacă strămoşii străbunicii bunicii părinţii ţi-au fost romacircni (de la lat romanus bdquoromanrdquo cu trecerea lui bdquoardquo latin icircn bdquoacircrdquo poporul romacircn prin păstrarea acestui nume este singurul popor ro-manic care icircşi demonstrează latinitatea legătura sa cu patria latinilor Roma) nu poţi fi prin sacircnge decacirct romacircn şi numai apoi după locul de naştere sau de trai moldovean sau transnistrean bucovinean oltean maramureşean ardelean bănăţean etc Dacă predecesorii au vorbit ro-macircna moştenind de la ei vorbirea tot limba romacircnă o vorbeşti chiar dacă nu-i cunoşti toate subtilitățile lexicale stilistice chiar dacă să ad-mitem nu-i cunoşti toate normele literare o vorbeşti cu particularităţi locale (moldoveneşti pentru moldovean ardeleneşti pentru ardelean bănăţene pentru bănăţean etc) totuna limba pe care o vorbeşti este o varietate teritorială a romacircnei unice tot limbă romacircnă este icircn definitiv

Cronicarii moldoveni au observat pe bună dreptate că deşi după locul de trai ne numim moldoveni munteni maramureşeni sub un nume generic suntem toţi romacircni Cantemir domnitorul de asemenea ştia că noi romacircnii de oriunde am fi suntem romano-moldo-vlahi urma-şii daco-romanilor Icircn Regulamentul Organic al Ţării Romacircneşti (1831) şi icircn cel al Moldovei (1832) ţinacircndu-se cont de fiecare dintre cele două principate romacircneşti pentru care au fost create şi icircntrucacirct nu era vorba icircncă de existenţa unui (altminteri iminent) stat romacircnesc unitar locuitorii Munteniei erau numiţi munteni (boieri munteni de exemplu) iar cei ai Moldovei ndash moldoveni prin urmare după locul de trai Totuşi icircn Regulamentul Moldovei a fost strecurată bdquoparcă inofen-sivrdquo sintagma bdquolimba moldoveneascărdquo (unde se aflau alde C Conachi

10 R O M Acirc N ĂGh Asachi care făceau parte din comisia de elaborare a Regulamentu-lui şi ştiau bine ce limbă vorbesc) deşi art 371 din Regulamentul Ţă-rii Romacircneşti şi art 425 din Regulamentul Moldovei icircn virtutea co-munităţii de limbă religie obiceiuri şi interese proclama bdquonedespărţita lor unirerdquo ca pe o necesitate bdquomacircntuitoarerdquo Pacircnă şi Marx Engels Lenin recunoşteau că Basarabia ocupată de ţarismul rus era populată de ro-macircni Urmaşii fideli ai icircnvăţăturii acestora au tăinuit sub şapte lacăte adevărul sacru pentru noi După ce icircn 1924 icircn componenţa RSS Ucrainene fusese creată RASSM cu perspectiva de revendicare a dreptului bolşevicilor asupra Basarabiei o perioadă s-a mizat pe faptul ca icircntr-un viitor nu prea icircndepărtat Basarabia să fie anexată la URSS şi ca Moldova de peste Prut şi apoi icircntreaga Romacircnie să devină bdquoo re-publică sovieticărdquo astfel icircncacirct icircntru apropierea visului dorit conducă-torii sovietici acceptaseră pentru moment revigorarea limbii prin des-chiderea ecluzelor către romacircna literară şi utilizarea alfabetului latin (romacircnesc) Să fi fost aceasta doar o cursă diabolică icircntinsă intelectua-lilor din RASSM care imediat prin 1937-1938 au fost acuzaţi de romacircnizarea limbii bdquomoldoveneştirdquo de inaccesibilitatea acesteia pentru masele largi ca urmare a utilizării grafiei romacircneşti şi a unui vocabular bdquoburghezrdquo neicircnţeles de zădărnicirea măsurilor de icircnvăţare şi imple-mentare a limbii ruse icircn practica de construire a socialismului şi icircn consecință puşi literalmente la zid Anume atunci prin bdquocontribuţiardquo unor savanţi ruşi şi autohtoni de tristă amintire icircn laboratoarele sovie-tice de denaturare a adevărului istoric şi ştiinţific şi de inducere icircn eroa-re a opiniei publice au fost puse bazele (dialectale transnistrene) ale aşa-zisei limbi moldoveneşti şi ale poporului moldovenesc ambele deosebite de limba romacircnă şi poporul romacircn Acest proces a continuat şi după anexarea Basarabiei şi proclamarea icircn 1940 a RSS Moldove-neşti Cuvintele bdquoromacircnrdquo bdquoromacircnărdquo erau utilizate numai icircn scopul icircnfie-rării regimului burghezo-moşieresc romacircn icircn rest pentru realitatea din RSSM s-a insistat asupra scoaterii lor din uz şi din conştiinţă Oricine ar fi icircndrăznit să le folosească era ostracizat sancţionat drastic era icircmpuşcat sau icircşi găsea sfacircrşitul icircn gropile cu var ori icircn cel mai bun () caz era trimis la urşii polari Limba romacircnă literară a fost pocită icircntr-atacirct de mult prin fonetisme vocabule expresii locale calchieri şi icircmprumuturi cu ghiotura din limbile ucraineană şi rusă prin elimina-rea unor cuvinte şi expresii considerate bdquoburghezo-moşiereşti romacircnerdquo prin expulzarea alfabetului latin şi introducerea alfabetului rus icircncacirct

a r g u m e n t 11

cu anii aproape bdquoşi-a icircnsuşitrdquo calificativul de bdquomoldoveneascărdquo Terme-nul bdquos-a afirmatrdquo după apariţia icircn 1951 a lucrării lui Stalin Marxismul şi unele probleme de lingvistică icircn care acesta vorbea de bdquopoporul mol-dovenescrdquo şi de bdquolimba moldoveneascărdquo Ce-i drept pentru a demon-stra modul icircn care a luat naştere poporaţia moldovenilor cum s-a con-stituit aceasta icircn naţiune cum s-a format naţiunea burgheză iar apoi ndash cea socialistă moldovenească diferită de cea romacircnă unor sa-vanţi făcuţi ad-hoc pentru aceasta gen N Mohov A Lazarev V Berez-neakov amp Co le-au trebuit ani buni ca să dovedească prin ce se deose-beşte naţiunea moldovenească de cea romacircnă Pe la anul II de faculta-te cacircnd la cursul de istorie a Moldovei decanul nostru M Muntean un profesor transnistrian modest ca valoare dar de o cumsecădenie de om de la ţară cu frică de păcat icircn faţa lui Dumnezeu moldovean care numai de pro-romacircnism nu putea fi acuzat şi care totuşi cacircnd dăduse icircn gazeta bdquoSovietskaija Moldaviardquo de un articol prezentacircnd bdquoteoriardquo şcolii lui Mohov despre constituirea moldovenilor ca poporaţie şi deo-sebirea lor de romacircni schiţă un zacircmbet involuntar a icircndoială icircmbinată cu mirare faţă de iscusinţa savantului-iluzionist de a crea ceva inexis-tent Pe la icircnceputul deceniului 6 al secolului trecut marele romancier Mihail Sadoveanu se adresase academicianului rus V V Vinogradov cunoscut prin relațiile sale cu oficialitățile de la Moscova cu rugămin-tea de a stopa deruta opiniei publice internaţionale privind existenţa a două limbi diferite romacircnă şi moldovenească iar vestea că la Chişinău icirci fusese bdquotradus icircn moldoveneşterdquo romanul Mitrea Cocor l-a determinat să rostească bdquoAudz mişăii Sicirc mă traducicirc pe mini icircn limba merdquo Icircn 1940-rsquo41 şi după 1944 s-a icircnteţit teroarea contra romacircnilor şi a pro-ro-macircnilor orice pacircră a manifestării de pro-romacircnism (ascultarea postu-rilor de radio Iaşi sau Bucureşti procurarea citirea şi difuzarea de cărţi şi presă romacircnească interpretarea de cacircntece romacircneşti icircntacirclnirile sau corespondenţa cu cetăţeni din Romacircnia comentariile favorabile la adresa Romacircniei utilizarea de dicţionare explicative romacircneşti etc) trezea suspiciuni şi confirmată era aspru sancţionată prin exterminări deportări ani grei de icircnchisoare supraveghere permanentă din partea organelor de securitate anchetări icircnscenări de situaţii conflictuale pu-blice intentări de procese discutări şi icircnfierări la locul de muncă con-cediere şi neangajare icircn funcţia solicitată respingere la aşa-zisul con-curs pentru ocuparea unui post de muncă etc Virusul neicircncrederii suspiciunii suspectării continue teama de oricine inclusiv de prieteni

12 R O M Acirc N Ăcunoscuţi colegi intrase icircn sacircngele basarabeanului de la ţăran la inte-lectual de la dereticătoare la ministru Spre deosebire de conducătorii de partid şi de stat din republicile caucaziene sau baltice care ţineau la neamul şi cultura lor la limba lor maternă nomenclaturiştii moldoveni de partid şi de stat din icircntreprinderi şi instituţii carierişti şi bdquointernaţi-onaliştirdquo pacircnă icircn măduva oaselor icircnstrăinaţi de neamul lor pacircnă la re-negarea originii proprii şi a părinţilor nu cutezau să scoată o vorbă icircn apărarea intereselor şi sufletului propriului popor (cacircţiva numărați pe degete pentru manifestări chipurile de naţionalism au plătit cu func-ţiile cariera autoexilul la Moscova sau icircn alte centre) Relaţiile dintre reprezentanţii diferitor etnii au devenit un fapt comun ele n-ar fi con-stituit icircn principiu nicio inconvenienţă dacă membrii familiilor mixte ar fi manifestat respect elementar ca să nu mai vorbim de dragoste faţă de limba literatura istoria creaţia populară orală obiceiurile pămacircn-tului pe care trăiesc prosperă pentru faptele lor nedemne vor regreta cu timpul Fiecare dintre noi avem fie icircn familie fie icircn familiile copiilor şi nepoţilor ale rudelor colegilor cunoscuţilor fie la locul de muncă sau la petrecerile comune relaţii cu reprezentanţii altor naţiuni care au ales să trăiască icircn casa noastră comună Republica Moldova Nu că ar fi rău dimpotrivă dar cu o singură condiţie ca aceştia să respecte legea casei ospitaliere legea găzduirii să-şi dea silinţa să cunoască limba is-toria obiceiurile poporului primitor Icircntrucacirct majoritatea ruşilor care au fost trimişi aduşi sau au venit de bună voie pe pămacircntul nostru cu mentalitatea imperială de bdquoeliberatorirdquo sau de bdquofraţi mai marirdquo n-au gă-sit de cuviinţă să icircnveţe limba gazdei ba şi-au impus limba şi altor mi-norităţi naţionale pe care le-au rusificat şi icircnstrăinat de limba şi istoria proprie pacircnă la mankurtizare deplină făcacircndu-i acoliţi icircn tendinţa de icircngenunchere subjugare nimicire a sentimentelor şi esenței naţionale a poporului băştinaş Consecințele nefaste ale acestei realități dăună-toare le resimţim dureros şi după un sfert de veac de la adoptarea legis-laţiei lingvistice icircn republică de la proclamarea suveranităţii statale şi a independenţei republicii de imperiul sovietic (cum a fost gacircndită inde-pendenţa la vremea ei)

Slăbirea pentru moment de către conducerea centrală a organelor so-vietice de partid şi de stat a măsurilor de reprimare aplicate contra ce-lor care evidenţiau carenţele politicii naţionale icircn domeniul relaţiilor dintre naţiuni bdquoperestroikardquo şi publicitatea anunţate de Gorbaciov icircncă din 1985 au creat iluzia că problemele stringente ale naţiunilor ti-

a r g u m e n t 13

tulare din republicile unionale icircn speţă cele referitoare la apărarea lim-bilor materne extinderea sferelor de comunicare ale acestora măcar la nivelul bunului-simţ ar putea fi soluţionate Ca persoană implicată icircn vacircltoarea evenimentelor icircnălţătoare prin revendicările icircnaintate şi prin grandoarea acţiunilor icircntreprinse prin participarea activă la ele a oa-menilor muncii de la sate şi oraşe de la intelectual pacircnă la agricultor precum şi ca secretar al Comisiei interdepartamentale a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti pentru studierea istoriei şi problemelor dezvoltării limbii moldoveneşti create icircn 1988 de către conducerea comunistă mai mult de nevoie decacirct din grijă faţă de pro-blemele băştinaşilor ca autor şi coautor al proiectelor celor trei legi cu privire la limbi icircmi revendic dreptul moral de a face cacircteva constatări privind contextul icircn care s-au desfăşurat evenimentele şi importanţa de moment şi ulterioară a prevederilor de soluţionare pentru icircnceput a problemelor limbii Lumea prinsese la curaj mass-media republica-nă pe unde icircndrăzneț pe unde mai timid pe unde cu frică contrar instinctului de autoconservare şi impulsurilor de reţinere prin existen-ţa icircn sacircnge a (auto)cenzurării (cu excepţia celor două publicaţii care sfidau prin curaj şi nesupunere cerinţele icircnaintate de partid bdquoLitera-tura şi Artardquo redactor-şef N Dabija şi bdquoIcircnvăţămacircntul publicrdquo redactor-şef A Grăjdieru) fusese nevoită să semnaleze aceste probleme presa de limbă maternă pronunţacircndu-se pentru justa lor soluţionare presa re-publicană de limbă rusă cu o excepţie-două icircmpotrivindu-se şi aţacirc-ţacircndu-i pe compatrioţii ruşi şi rusofoni contra solicitărilor legitime ale romacircnilor basarabeni Semnificativă icircn această ordine de idei este Scrisoarea deschisă a celor 66 de intelectuali basarabeni de la finele lui august 1988 adresată Comisiei interdepartamentale act prin care se dădea alarma icircn privinţa situaţiei catastrofale icircn care se pomenise lim-ba romacircnă din Republica Moldova şi se lansau cacircteva cerinţe esenţiale pentru ameliorarea stării de lucruri Ruşii şi rusofonii cu părere de rău nu numai că s-au opus ci literalmente au luptat (provocacircnd la sugestia şi cu susţinerea militară a Moscovei prin armata a XIV-a dislocată icircn republică războiul de pe Nistru din 1992) contra revendicărilor fi-reşti ale poporului moldovenesc (cum i se spunea atunci) limbă de stat revenirea la grafia latină recunoaşterea unităţii de neam şi de lim-bă a literaturii istoriei culturii romacircnilor din Republica Moldova şi a celor din Romacircnia iar ulterior ndash suveranitate libertate stemă drapel

14 R O M Acirc N Ătricolor imn de stat etc Merită menţionate intervenţiile publicistice din anii de foc ale unor reputate personalităţi din Republica Moldova cum ar fi Gr Vieru D Matcovschi I Dumeniuk A Ciobanu M Cim-poi L Lari I Ciocanu V Macircndacirccanu I Buga V Pohilă C Tănase I Conţescu şa prezenţa intelectualilor din Frontul Popular (icircncep enumerarea fără a o putea epuiza din motive cunoscute cu scuzele de rigoare Gh Ghimpu I Hadacircrcă D Matcovschi A Şalaru N Costin P Buburuz I Dediu P Soltan V Beşleagă I Vatamanu A Moşanu A Reniţă L Istrati D Tanasoglu şa) la acţiunile de revendicare a drepturilor naţionale şi masele de oameni din toate colţurile republicii i-au insuflat mişcării vigoare şi icircncredere icircn izbacircndă

Nu a fost o exagerare faptul că poporul băştinaş din RSSM la fel ca şi celelalte naţiuni titulare din fostele republici ale URSS şi-a pre-tins nişte drepturi fireşti dreptul de a avea propria formaţiune statală independentă de un imperiu care nu numai că icircl lipsise de indepen-denţă şi simbolică statală dar icirci mutilase conştiinţa icirci limitase sfera de icircntrebuinţare a limbii materne icirci furase scrisul latin strămoşesc icirci negase orice relaţii cu malul drept al Prutului dreptul de identificare cu poporul romacircn icircl privase de istoria lui milenară Icircn baza unei realităţi social-istorice existente la moment icircnţelegător faţă de necesi-tăţile fireşti ale concetățenilor săi de altă etnie poporul băştinaş nu şi-a cerut numai propriile drepturi icircn detrimentul acestora dimpotrivă a manifestat atenţie şi grijă deosebită şi faţă de alte etnii acordacircndu-le maximum de drepturi icircn condiţii de democraţie reală a unui stat care se pretinde de drept Icircn cazul de faţă am putea face referire la legislaţia lingvistică adoptată la 31 august 1989 la sesiunea a XIII-a a fostului Soviet Suprem al RSS Moldoveneşti anume Legea cu privire la func-ţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti Cacircnd se discu-tă azi textul formulările prevederile legii exactitatea şi aşa-numitele concesii sau chiar lacune ale ei lucrul trebuie făcut de pe poziţiile de atunci cu referire la situaţia de pacircnă la căderea URSS-ului şi de pacircnă la proclamarea independenţei republicii Cititorul de astăzi aşadar nu trebuie să uite (cu părere de rău tocmai aceasta se icircntacircmplă uneori din care cauză obiecţiile la adresa prevederilor legii pentru situaţia de atunci sunt nejustificate) de realitatea concret-istorică icircn care au fost elaborate dezbătute aprobate proiectele de legi

Trei momente esenţiale din sus-numita lege dintre care unul recla-

a r g u m e n t 15

macircnd o modificare icircn Constituţie cu consecinţe favorabile pentru evoluția ulterioară a evenimentelor trebuie considerate o victorie re-dutabilă icircn lupta cu cerberii vechiului regim pentru promovarea ade-vărului istoric şi ştiinţific

1 Recunoaşterea unităţii de limbă moldo-romacircnă realmente existentă (preambulul la lege)

2 Recunoaşterea faptului că limba bdquomoldovenescărdquo odată cu conferi-rea statutului de limbă de stat devine şi mijloc de comunicare la nivel oficial icircntre reprezentanţii de diferite naţionalităţi de pe teritoriul re-publicii (art 1)

3 Limba de stat funcţionează icircn baza grafiei latine (art 1)

Recunoaşterea unităţii de limbă moldo-romacircne conţinea implicit şi recunoaşterea unităţii de neam Se făcea referire la cetăţenii de naţio-nalitate bdquomoldoveneascărdquo şi la cei de naţionalitate romacircnă din Ucraina (subicircnţelegacircndu-se regiunile Cernăuţi Odesa Transcarpatia) care vorbeau una şi aceeaşi limbă ca şi moldovenii din RSSM ba icircntr-un timp la şcoală se icircnvăţa din manuale editate icircn RSSM

Accentuarea faptului că limba de stat funcţionează icircn baza grafiei la-tine este o bdquoşopacircrlărdquo pe care am strecurat-o icircmpreună cu Ion Dume-niuk icircn această lege (avacircnd certitudinea că va fi adoptată) pentru a ne asigura de reintroducerea alfabetului latin icircn cazul icircn care Legea bdquoCu privire la revenirea scrisului moldovenesc la grafia latinărdquo va fi respinsă de parlament Grafia era singura deosebire dintre aşa-zisa limbă bdquomoldoveneascărdquo şi limba romacircnă Revenirea (asupra acestui titlu a insistat Dumeniuk pentru că puterea cerea atenuarea sa scri-ind bdquotrecereardquo a se vedea chiar textul propriu-zis din Lege unde se vorbeşte de bdquotrecererdquo) la grafia latină demonstra că regele care sus-ţine existenţa a două limbi diferite este gol nu există absolut nicio deosebire icircntre un text scris cu litere ruseşti şi acelaşi text reprodus cu litere latine

Limba oficială ndash de stat pe care urmează să o cunoască şi să o utilize-ze icircn comunicarea oficială toţi vorbitorii din republică indiferent de originea lor etnică devine pe teritoriul republicii şi limbă de comuni-care formulare contra căreia s-a opus categoric M Gorbaciov pe tot parcursul dezbaterilor parlamentare din 30 august 1989 şi care le-a de-

16 R O M Acirc N Ăranjat somnul multor diriguitori din republică fără a mai vorbi de şefi şi şefuleţi mai mici care icirci provocau şi icirci aţacircţau contra limbii de stat pe oamenii simpli de pe şantiere şi de la icircntreprinderi

Limba rusă deşi nu era (şi nici nu era cazul) decretată drept limbă de stat de facto icircşi exercita acest statut nu numai icircn Federaţia Rusă ci icircn icircntreaga URSS ca limbă de comunicare interetnică Este de la sine icircnţeles că icircşi menţinea acest statut şi icircn RSSM cacirct timp republica făcea parte din URSS Astfel se explică faptul că icircn Lege la fiecare articol care stipulează folosirea limbii de stat era indicată şi obligativi-tatea traducerii icircn limba rusă Icircn fond prin revendicarea statutului de limbă de stat băştinaşii voiau ca limba lor icircn declin şi agonie cu sfere reduse de icircntrebuinţare oficială (practic icircn parte numai icircn icircnvăţămacircnt icircn presă icircn literatura artistică locală) să fie luată sub protecţia statului să-i fie asigurată utilizarea oficială la nivel republican

Icircn ceea ce-i priveşte pe reprezentanţii altor etnii conlocuitoare legea le-a asigurat folosirea limbii materne icircn toate domeniile de la instrui-re şi educație (lucru evident exagerat mai ales icircn icircnvăţămacircntul liceal şi superior căci pregătim specialişti pentru Republica Moldova unde limbă de stat este limba romacircnă nu specialişti pentru Ucraina Rusia sau Comrat Taraclia) pacircnă la efectuarea proceselor de judecată icircn lim-ba maternă

Fusese elaborat cu termene suficient de labile (5 10 ani) un Program complex de aplicare a prevederilor legislaţiei lingvistice de implementa-re a limbii de stat icircn lucrările de secretariat şi icircn domeniul oficial de co-municare Fusese constituit un Departament de stat al limbilor cu sarcini riguroase de implementare a limbilor şi de aplicare a sancțiunilor contra eventualilor ignoranţi ai legii Venirea la putere a PDAM icircn 1984 şi a co-muniştilor icircn 2001 a demonstrat nu numai nedorinţa ci şi tergiversarea la infinit ca să nu spunem sabotarea de către conducere a legilor măsu-rilor de aplicare a termenelor prevăzute A fost lichidat Departamentul de stat al limbilor icircnlocuit cu altul care era preocupat de interesele mi-norităţilor au fost icircntrerupte multe dintre iniţiativele ce vizau studierea limbii de stat care icircncepuseră a-şi demonstra eficienţa

La iniţiativa şi prin bdquocontribuţiardquo vechilor comunişti deghizaţi abil icircn democrat-agrarieni icircn constituție s-a introdus denumirea de limbă bdquomoldoveneascărdquo contrar 1) demersului Congresului II al Frontului

a r g u m e n t 17

Popular din Moldova către parlament cu propunerea de a fi repuse icircn drepturi prin lege etnonimul bdquopopor romacircnrdquo şi glotonimul bdquolim-ba romacircnărdquo 2) documentului final al Marii Adunări Naţionale din 27081989 bdquoDespre suveranitatea statală şi despre dreptul nostru vii-torrdquo icircn care se cerea să fie respectate numele de bdquoromacircnrdquo al poporului purtat de-a lungul veacurilor şi denumirea de bdquolimbă romacircnărdquo pentru limba noastră 3) aceloraşi adevăruri din bdquoDeclaraţia de independenţărdquo (27081991) şi sfidacircnd argumentele ştiinţifice ale Academiei de Ştiin-ţe a Moldovei (din 1994 şi ulterior din 1996) concluziile unor savanţi notorii de peste hotare (italieni nemţi ruşi francezi etc) că limba de stat a Republicii Moldova este limba romacircnă Democrat-agrarienii chiar recunoscuseră icircntr-un moment că ei ar accepta icircn Constituţie denumirea corectă de bdquolimba romacircnărdquo (fiind conştienţi deci că mint cu obrăznicie din considerente de ordin politic ceea ce face şi V Stati cu dicţionarul său de lamentabilă faimă) dacă ar primi garanţii solide că icircn viitor nu se va solicita reunirea fostei Basarabii cu Romacircnia Iată care-i problema Agrarienii comunişti deghizaţi dar şi comuniştii lui Voronin socialiştii lui Dodon vădit antiromacircni alte partide moldove-neşti fardate cu intenţii pro-europene dar gata oricacircnd să sară icircn barca moldovenismului o armată icircntreagă de ideologi ai bdquomoldovenismului primitivrdquo progenituri ale foştilor nomenclaturişti sovietici urmaşi fi-deli ai tătucului Stalin nostalgici după defuncta URSS sunt porniţi să icircntoarcă mortul de la groapă prin aderarea la aşa-numita (şi inexis-tenta după o recentă declaraţie a lui Voronin icircnsuşi) Uniune Vamală Euro-Asiatică numai să nu ne asociem icircn vederea ulterioarei integrări icircn Uniunea Europeană unde te pomeneşti că trebuie să stai la o masă cu romacircnii din Romacircnia sau icircţi vine icircn gacircnd să arunci sacircrma ghimpată de pe Prut pentru ca aşchia de pămacircnt milenar romacircnesc răşluită la 1812 de imperiul ţarist să revină la sacircnul patriei-mame

Ne-a icircndreptăţit legislaţia lingvistică adoptată acum 25 de ani aştep-tările Parţial da icircn sensul că astăzi de bine-de rău limba statului este folosită nu numai la bucătărie ci şi icircn societate Avem cacircteva generaţii de tineri crescuți şi educați icircn condiţiile icircn care limba de stat nu mai e cenuşăreasă Altceva este idealul de exprimare corectă generalizată aşa cum e icircn Romacircnia de exemplu la care mai avem de aspirat şi de muncit Statul moldovenesc spre deosebire de statul francez bunăoa-ră nu a făcut o prioritate din protejarea icircnvăţarea studierea poseda-rea la perfecţie a limbii materne din ocrotirea ei cu grijă de influenţe

18 R O M Acirc N Ănefaste străine de poluare lingvistică Nu a elaborat şi nu a promovat o politică de ecologie a limbii Limba romacircnă literară (normată) trebuie respectată vorbită corect şi protejată de către orice vorbitor al ei de la vlădică pacircnă la opincă

Legislaţia lingvistică privind relaţiile dintre limbi practic nu există la ora actuală Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti (chiar dacă la schimbarea denumirii republicii nu-mele propriu a fost icircnlocuit cu sintagma bdquoRepublica Moldovardquo) a fost elaborată icircn condiţiile existenţei URSS-ului şi pentru situaţia lingvisti-că din RSSM ca parte a URSS De icircndată ce a fost proclamată inde-pendenţa republicii iar URSS-ul s-a destrămat ea a devenit caducă Trebuia (astăzi este destul de tacircrziu dar realitatea concretă din Repu-blica Moldova ne ilustrează că o asemenea lege rămacircne a fi icircncă absolut necesară) imediat adoptată o lege nouă care să corespundă realității actuale icircn care limba rusă nu mai poate avea vechiul statut de limbă mai favorizată decacirct oricare din fostele limbi naţionale Statul ar tre-bui să intervină prin pacircrghiile de control şi sancţiuni legale icircn privinţa cunoaşterii şi utilizării limbii de stat inclusiv icircn cazul icircntreprinderilor private Limba de stat este o chestiune de stat nicidecum una priva-tă atacirct timp cacirct instituţia privată funcţionează pe teritoriul statului Icircn condiţiile avalanşei informaţionale fără precedent statul ar trebui să reglementeze şi să verifice strict proporţia icircntrebuinţării limbii de stat şi a altor limbi (icircn cazul Republicii Moldova a limbii ruse) icircn spaţiul public şi privat de emisie Icircn definitiv chestiunea apărării limbii statu-lui este şi o problemă de siguranţă de stat Conducătorii de orice rang trebuie să cunoască icircn mod obligatoriu limba statului şi să vegheze la li-bera şi corecta ei icircntrebuinţare de către orice vorbitor Numai aşa vom face dovada unui stat modern civilizat aspirant la un loc icircndreptăţit icircn marea familie de popoare (fiecare cu limba şi cultura sa) a Europei uni-te icircn structurile căreia limba romacircnă ocupă un loc egal printre celelal-te limbi ale membrilor săi icircn timp ce pretinsa limbă bdquomoldoveneascărdquo a bdquomoldoveniştilorrdquo nu există Iar romacircnii basarabeni şi transnistreni se icircnţelege de la sine sunt moldoveni ca cetăţeni ai statului Republica Moldova dar romacircni ca descendenţi ai dacilor şi romanilor Ceea ce o calamitate a distrus timp de două secole nu poate fi restabilit icircntr-un sfert de veac

l i m b a r o m acirc n ă a z i 19

Mina-Maria RUSUDespre identitate lingvistică vs identitate culturală

Introducere ndash Despre rost ros-tire şi rostuire prin comunicarea lingvistică şi culturală

Rostul fiinţei icircn Trecere este de a rosti Singurul verb care imprimă sufletului amprenta vieţui-rii fără sfacircrşit şi care dă sens existenţei noastre omeneşti De la rost pacircnă la rostire şi de acolo pacircnă la spaţiul spiritual icircn care sălăşluim ca rostuire ontologică traseul este unul iniţiatic Astfel ne vom putea poziţiona icircn spaţiul bine definit al expresiei bdquoa-şi face un rostrdquo icircn viaţă Căci rostul şi sensul devin contextual sinoni-me ajustacircnd bipolar existenţa noastră istori-că De aici icircnainte putem nuanţa icircn variaţiuni pe aceeaşi temă icircn căutarea propriei şi incon-fundabilei noastre identităţi De la a rosti vom ajunge la a rostui adică la acţiunea de a da rost altora dincolo de fiinţa noastră dar prin inevi-tabile conexiuni cu propriul nostru rost

Aburind ca pacircinea caldă cuvacircntul rostit cheamă omul icircl ademeneşte robindu-l sau dezrobindu-l i se aşază pe limbă icirci sare icircn ureche şi i se cui-băreşte icircn suflet De acolo miile de feţe ale sale curg icircn cascadă şi conduc icircntr-un perpetuum mobile toate sentimentele către albia sinelui

Evident că avatarurile cuvacircntului de la ros-tire la scriere sunt expresii ale unei racircvnite

M-MR ndash conf univ dr Inspector general de limba

şi literatura romacircnă limbi clasice şi neogreacă icircn

cadrul Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi

Sportului Romacircnia Autoare de lucrări de critică literară

(Poetica sacrului 2005 Octavian Goga ndash texte

comentate 2000) lingvistică (Limba romacircnă 2000

Competenţă şi performanţă icircn comunicare 2010) studii

culturale (Limbă cultură şi civilizaţie romacircnească 2008)

Diploma Gheorghe Lazăr clasa I Expert internaţional

al Consiliului Europei Divizia de Politici lingvistice Expert

naţional icircn educaţie

20 R O M Acirc N Ămetamorfoze a trecătorului icircn peren icircntru configurarea rostului fiinţei noastre icircn spaţiul existenţei

Icircn contextul acestei paradigme ea icircnsăşi purtacircnd semnele epocilor is-torice şi evident ale mentalităţii ecuaţia care se generează icircn jurul cu-vacircntului ndash ca unică necunoscută ndash conţine ca icircntr-o balanţă icircn deplin echilibru de-o parte rostirea de cealaltă parte scrierea

1 Comunicare ndash comuniune

După un excurs eseistic introductiv icircn fenomenologia comunicării se cuvine să construim cacircteva repere pentru abordarea identităţii lingvis-tice şi culturale comune partajate istoric şi geografic Icircntr-un secol al frămacircntărilor şi al rapidelor schimbări preocuparea omului modern pentru a-şi integra propriul destin icircn cel colectiv declanşează un pro-ces de redefinire generală potenţată de idealul contemporan Individul uman trăieşte cu sentimentul unei desincronizări sociale fapt care sti-mulează revigorarea sentimentelor identitare icircntr-o formă nouă de-corată de relaţia comunicare ndash comuniune Comuniunea nu este doar o simplă legătură socială ci implică şi un sentiment al fuziunii la nivel macrosocial cu scopul de protejare a identităţii personale şi naţionale

Această atitudine nouă a individului mileniului III vine din nostalgia după comunitatea tradiţională arhetipală după sincronia care o defi-nea şi al cărei rezultat era pe de-o parte icircnglobarea persoanei cu toate slăbiciunile sale icircntr-un mediu puternic iar pe de altă parte comuni-carea ca legătură de fuziune cu spaţiul macrosocial1 Această menta-litate pe fondul conectării la tradiţie este la prima vedere unul dintre paradoxurile ontologice ale modernităţii care ne obligă la o scurtă pri-vire asupra modelului social practicat icircn Antichitate Ne amintim fap-tul că două limbi de cultură au dirijat configuraţia istorică a Romei şi a Greciei antice şi tot acestea au definit relaţia de echilibru dintre cultură şi civilizaţie Evoluţia ciclică a omenirii dezvăluie la un moment dat criza umanismului Studiind fenomenul C Rădulescu-Motru2 pune icircn relaţie Antichitatea icircnfloritoare cu mediocritatea contemporană descoperind că umanismul nu este doar o atitudine ci şi o construcţie spirituală de substanţă care defineşte marile epoci istorice reglacircndu-le sistemul de valori Icircn logica aceasta Rădulescu-Motru conchide bdquoIde-

l i m b a r o m acirc n ă a z i 21

alul omului de astăzi şi de macircine ar trebui să fie credinţa că destinul omului individual dobacircndeşte icircnţeles prin contopirea lui icircn destinul neamului icircntreg din care face parterdquo3 Extrapolacircnd ducem raţionamen-tul mai departe şi concluzionăm că destinul individual şi cel naţional se conturează şi se dezvoltă icircn contextul larg european actual Nu vorbim despre globalizare ci despre afirmarea identităţii prin comparaţie prin analiza atentă a valorilor individuale şi conectarea la sistemul colectiv de valori din spaţiul comunităţii icircntr-o permanentă relaţie de schimb Un rol esenţial icircn acest caz icircl are comunicarea

2 Limbă şi comunicare

Fireşte că dimensiunea comunicativă a destinului se fundamentează pe componenta lingvistică Limba devine mijloc de punere icircn comun a valorilor individuale şi de raportare la cele universale generale avacircnd ca scop conectarea destinului individual la cel colectiv Reconfigurarea istorică a spaţiilor geopolitice a impus şi o regacircndire a conceptului de limbă ca vehicul al comunicării cu rol de liant icircn plan cultural icircntre valorile individuale valorile naţionale şi cele universale Pornind de la modelul antic definit şi de impunerea celor două limbi de cultură lati-na şi greaca veche politicile lingvistice actuale promovează limbile de mare circulaţie asiguracircndu-le statutul oficial icircn procesul de comuni-care icircn diverse medii dar susţin deopotrivă şi limbile naţionale regio-nale minoritare stimulacircnd astfel conştiinţa identitară Limba devine generic vorbind soluţia de integrare deplină a omului icircn contextul so-cial şi este calea de punere icircn comun a valorilor cu scopul de a-şi afirma individualitatea personală sau naţională cu respect faţă de valorile ce-luilalt Politicile lingvistice europene actuale deschid calea dialogului şi a concilierii

Se vorbeşte aproape obsesiv despre fenomenul crizei icircn mai toate do-meniile vizibil icircnsă cu precădere icircn comunicare acesta poate determi-na desocializarea fiinţei umane sau icircnchiderea la dialog cultural a ţării fie dintr-o aroganţă a proprietăţii culturale fie din umilinţă icircn faţa ma-rilor culturi Din acest motiv regacircndirea conceptului de comunicare analizează limba din perspectiva importanţei icircn realizarea finalităţilor comunicării punerea icircn comun a valorilor individuale şi naţionale cu

22 R O M Acirc N Ăscopul de a le conecta la valorile universale Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi4 este icircn acest sens un normativ care asigură matricea comunicării lingvistice punacircnd icircn valoare fiecare limbă indi-ferent de statutul pe care aceasta icircl are icircntre limbile europene

3 Limba romacircnă icircn context european

Vorbind despre limba romacircnă logica expunerii se nuanţează prin adu-cerea icircn prim-plan a realităţii contemporane consecinţă firească a isto-riei trăite icircn spaţiul romacircnităţii Identificăm din perspectivă istorică elemente care nu permit icircntotdeauna punerea icircn comun la modul pro-priu a coordonatelor care asigură unitatea limbii şi culturii romacircneşti icircn raport cu spaţiul ei matricial Cacirct despre arealul de circulaţie fireş-te că raportarea limbii romacircne se face evident şi substanţial icircn primul racircnd la reprezentarea ca limbă maternă apoi contextual la cea de a doua limbă de comunicare ca limbă oficială sau ca limbă străină

O limbă vorbită de o populaţie reprezentativă numeric la nivel mon-dial poate fi studiată cu interes ca limbă străină ndash spre exemplu en-gleza ndash nu icircnsă icircn egală măsură şi o limbă cum este romacircna Intere-sul străinilor de a comunica icircn limba romacircnă nu poate avea decacirct o eventuală susţinere culturală şi secvenţial economică privind accesul nemijlocit la informaţii şi conectarea facilă la mediul economic intern Din acest motiv romacircna ca limbă străină nu poate fi analizată cu ace-leaşi instrumente ca o limbă de circulaţie internaţională Statutul ei de limbă străină este susţinut doar de faptul că pentru majoritatea cetă-ţenilor din alte ţări este o limbă necunoscută Faptul că este irelevantă pentru funcţionalitatea comunicării face dificilă impunerea ca posibilă limbă străină de comunicare de interes general Poate că ar trebui să punem problema ca icircn spaţiul european limbile oficiale şi limbile de comunicare să construiască icircmpreună o nouă configuraţie discursivă a bătracircnului continent servind de fapt ca instrument de satisfacere a nevoii omului de a comunica

Istoric vorbind limba romacircnă şi-a dus destinul icircntr-o albie care a pri-mit influenţele altor idiomuri vecine pentru ca apoi geografic să in-tervină graniţa artificial trasată care să construiască unul dintre mari-le paradoxuri ale istoriei noastre criza identitară icircn raport cu valorile

l i m b a r o m acirc n ă a z i 23

comune teritoriul religia aspiraţiile Prin urmare spre deosebire de alte limbi romacircna trăieşte o dramă dublă aceea a utilităţii minore icircn comunicare ca limbă străină şi a icircnstrăinării icircn chiar spaţiul autohton

Limba care reprezintă mijlocul de comunicare specific unei comuni-tăţi umane este o construcţie spirituală ce dezvăluie o arhitectură ale cărei componente coexistă relevacircndu-şi funcţionalitatea la diferite ni-veluri icircn diferite zone si prin diferite stiluri Pe de altă parte vorbim despre varianta populară a limbii marcată de indici de oralitate neca-nonică icircn procesul de comunicare dar expresivă şi funcţională

Varianta romacircnei ca limbă străină trebuie să fie limba literară norma-tă subordonată canonului lingvistic şi care asigură accesul la cultură De cealaltă parte romacircna ca limbă străină poate fi icircnvăţată şi icircn varian-ta ei populară fenomen care se petrece de regulă spontan icircn mediul economic şi vizează simpla funcţionalitate Icircnvăţarea unei limbi străine se conectează la algoritmul lingvistic generat de materna vorbitorului şi presupune de cele mai multe ori o abordare contrastivă prin rapor-tare la structurile bine cunoscute ale limbii materne

4 Despre identitate şi criza identitară

Din acest motiv situaţia unui vorbitor străin de limba romacircnă are ca reper conotaţiile culturale şi funcţionale care asigură aspectul pragma-tic al icircnvăţării acestei limbi Icircn cazul concret al unui cetăţean străin aflat pe teritoriul Romacircniei icircnvăţarea limbii romacircne poate avea ca motiva-ţie accesul direct la informaţie şi facilitarea inserţiei culturale elemente care pot genera un efect integrator icircn spaţiul romacircnesc

Icircn acest sens există categorii de cetăţeni străini care beneficiază de cursuri de limba romacircnă ca limbă străină după o programă adaptată nevoilor fiecărui grup-ţintă Este vorba despre persoane discriminate (Programă de limba romacircnă ndash curs de iniţiere ndash pentru copiii străinilor care au dobacircndit statutul de refugiat icircn Romacircnia şi pentru minorii refu-giaţi neicircnsoţiţi aprobată cu ordin al ministrului nr 4041 16062004) protejate de Oficiul Romacircn pentru Imigrări (ORI) de regulă cetă-ţeni străini de condiţie modestă care doresc să trăiască şi să muncească temporar pe teritoriul Romacircniei Programa specială de limba romacircnă

24 R O M Acirc N Ăca limbă străină este adaptată pentru nivelele A1-A2 iar cursurile sunt gratuite Icircn paralel ORI asigură imigranţilor conservarea identităţii proprii deoarece astfel se evită o criză identitară care ar avea efecte catastrofale asupra integrării acestora icircn noul mediu cultural Modelul este aplicat şi icircn alte ţări

Exemplul Belgiei este relevant Icircn mediul şcolar icircn care există elevi de diverse etnii se studiază disciplina Limba şi cultura de origine (LCO) menită să conştientizeze la elevii străini interferenţele cul-turale şi eventualele aspecte de istoria limbii care să dezvăluie etimo-nuri comune precum şi dinamica icircmprumuturilor lexicale Acest curs urmăreşte conservarea identităţii lingvistice şi culturale a elevilor icircn vederea icircnţelegerii importanţei comunicării precum şi asumarea pro-priei identităţi ca semn distinctiv icircn raport cu mediul ţării de adopţie Icircn astfel de situaţii se constată cu timpul că limba romacircnă maternă creează un cadru afectiv eficient de afirmare a identităţii naţionale şi facilitează comunicarea culturală generacircnd toleranţa şi respectul faţă de valorile celuilalt Totodată atrage vorbitorii de alte etnii să icircnveţe limba romacircnă pentru comunicarea culturală Pentru aceştia evident limba romacircnă este limbă străină descoperită ca limbă de comunicare alături de marile limbi ale Europei

Icircnstrăinarea limbii romacircne icircn raport cu vorbitorii nativi care locuiesc temporar icircn alte ţări icirci schimbă acesteia statutul de la limbă maternă la limbă de comunicare ca oricare alta Grupul-ţintă vizat este alcătuit din oameni cu un nivel mediu şi sub mediu de cultură şi cu achiziţii lingvistice modeste la care se observă fenomenul de contaminare a limbii romacircne materne cu elemente de fonetică şi de lexic care produc o hibridare aleatorie a două idiomuri realitate postmodernă sancţio-nată din punct de vedere ştiinţific Totodată fenomenul are implicaţii şi asupra conservării şi afirmării identităţii culturale a celor icircn cauză care manifestă icircnstrăinare de propria cultură ca reflex al voinţei de adaptare la mediul lingvistic şi cultural al ţării de adopţie Acest grup-ţintă este extrem de vulnerabil din perspectivă identitară Fe-nomenul care se manifestă din ce icircn ce mai pregnant vizează refuzul acestora de a-şi declara apartenenţa etnică lingvistică şi culturală şi icircn consecinţă declanşarea unei crize identitare avacircnd ca efect inadapta-rea şi excluziunea socială

l i m b a r o m acirc n ă a z i 25

O măsură cu efect remediabil şi integrator este oferirea cursului opţio-nal extracurricular Limbă Cultură şi Civilizaţie Romacircnească (aproba-tă prin Ordinul MECT nr 1303 13062007)

La icircnceputul derulării acestui proiect grupul-ţintă viza elevi care aveau conştiinţa naţională conturată Icircn ultimii doi ani icircnsă Romacircnia se con-fruntă cu situaţia icircn care copiii participanţi la curs s-au născut icircn ţara de adopţie iar limba romacircnă şi cultura naţională nu au pentru ei o repre-zentare adecvată Prin urmare ne confruntăm cu un paradox deşi sunt romacircni aceşti copii nu au conştiinţa limbii lor materne deoarece nu o vorbesc icircn familie şi trăiesc icircntr-un mediu lingvistic străin pe care icircl asimilează cu limba lor maternă avacircnd icircn vedere efectul benefic icircn co-municare şi integrare Icircn acest context o cercetare efectuată de Asoci-aţia Alternative Sociale din Iaşi5 a evidenţiat că fenomenul remigraţiei (reicircntoarcerea icircn ţara de origine după o experienţă de migraţie ratată) este o realitate care pune icircn discuţie statutul limbii romacircne icircn conşti-inţa acestor copii bdquoRemigraţia se prezintă deci ca o situaţie de viaţă potenţial vulnerabilizantă care are la unii copii sau care poate avea la alţii consecinţe pe planul adaptării şi pe plan psihologicrdquo susţine Şer-ban Ionescu6

Din punctul nostru de vedere efectul vizibil negativ al fenomenului este reperat icircn golirea limbii romacircne icircn conştiinţa acestor vorbitori de componenta afectivă icircn comunicare dimensiune care marchează sta-tutul de maternă al unei limbi Prin urmare ne confruntăm cu o icircnstră-inare a limbii icircn propria matcă efect generat de avatarurile destinului social de care unii romacircni au parte icircn contextul mobilităţii forţei de muncă

5 Despre identitatea culturală prin comunicare

Punacircnd problema din punctul de vedere al reacţiei psihicului uman la impactul cu mediul satisfacerea nevoii de identitate vizacircnd com-ponentele lingvistică naţională şi culturală are un rol integrator şi de echilibrare a fiinţei icircn raport cu lumea Totodată nu se poate ignora nevoia alterităţii ca expresie a raportării la celălalt exprimată icircn pla-nul comunicării prin dialog Omul este aşadar o fiinţă socială pentru care comunicarea creează un spaţiu al devenirii tocmai prin punerea icircn

26 R O M Acirc N Ăcomun a valorilor individuale pentru obţinerea valorii generale colec-tive configuracircnd grupul ca formă de existenţă socială De fapt nevoia de identitate se conturează prin raportarea la alteritate fiind astfel o formă de conştientizare a existenţei individuale prin intermediul ce-lei colective Limba maternă vs străină asigură instrumentul specific de comunicare şi facilitează construirea dimensiunii sociale şi culturale a fiinţei icircntr-un efort integrator evident Un caz special este acela al limbii romacircne vorbite de comunităţi reprezentative din alte ţări avacircnd chiar şi altă cetăţenie decacirct romacircnă Situaţia este şi mai complicată dacă aşa cum precizam mai sus intervin icircn ecuaţie şi elemente de or-din istoric controversate şi evident dificil de gestionat

Concluzii

Limba romacircnă ca limbă străină trebuie privită ca o modalitate de comunicare icircn vederea icircnţelegerii interumane cu implicaţii majore icircn comunicarea interculturală Calitatea dublă de limbă străină şi de lim-bă maternă sporeşte competenţa de comunicare ndash icircn limba şi cultura proprie de origine şi icircn limba şi cultura străină Prin urmare ancorarea icircn procese interculturale se face eficient prin comunicarea deopotrivă icircn limba maternă şi icircntr-o limbă străină tocmai din nevoia de alteritate pentru confirmarea identităţii

1 Cf Philippe Breton Manipularea cuvacircntului Editura Institutul European 2006 p 1302 Constantin Rădulescu-Motru Timp şi destin Editura Minerva 1997 p 1823 Ibidem4 Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi[1] Icircnvățare Predare Evaluare (CECRL) este un document publicat de Consiliul Europei icircn 2001 care defineşte nivelurile de stăpacircnire a unei limbi străine icircn funcție de bdquoce ştii să facirdquo icircn diferite domenii de competență Aces-te niveluri constituie icircn prezent referința icircn domeniul icircnvățării şi al predării limbilor5 Acest proiect a fost realizat icircn parteneriat cu Fonda-zione Albero della Vita (Italia) Fondazione Iniziative e Studi sulla Multietnicita (Italia) Universitatea din Barce-lona (Spania) Asociația Alternative Sociale (Romacircnia) şi Fundacion Instituto de Reinsercion Social (Spania)

Note

l i m b a r o m acirc n ă a z i 27

şi a fost finanțat prin programul Daphne JUST2009FRACAG09336 Cf Şerban Ionescu MD PhD Profesor de psihologie clinică şi de psihopatologie Universiteacute Paris 8 Saint-De-nis Universiteacute du Queacutebec agrave Trois-Riviegraveres

1 Philippe Breton Manipularea cuvacircntului Editura Insti-tutul European 20062 Constantin Rădulescu-Motru Timp şi destin Editura Minerva 19973 Mina-Maria Rusu Limbă cultură şi civilizaţie romacirc-nească ndash pentru elevii romacircnilor care icircnvaţă icircn şcoli din spaţiul UE Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20084 Mina-Maria Rusu Limba romacircnă Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 20085 Mina-Maria Rusu (referent ştiinţific) Manual de iniţi-ere icircn limba romacircnă şi de orientare culturală pentru străini Imprimeria Mirton Timişoara 2010 (Produs realizat icircn cadrul proiectului bdquoLimba romacircnă ndash oportunitate pentru integrare socială şi culturalărdquo finanţat prin programul general Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii Fondul Social European de Integrare a Resortisanţilor ţărilor terţe)6 Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL) Consiliul Europei 20017 Programă de limba romacircnă ndash curs de iniţiere ndash pentru copiii străinilor care au dobacircndit statutul de refugiat icircn Romacircnia şi pentru minorii refugiaţi neicircnsoţiţi aprobată prin Ordinul nr 4041 160620048 Programa de curs opţional limbă cultură şi civilizaţie romacircnească pentru elevii romacircni care studiază icircn şcoli din afara graniţelor Romacircniei aprobată prin Ordinul MECT nr 1303 13062007

Bibliografie

28 R O M Acirc N Ă

Elena PLATONConfirmarea vs demolarea unor mituri didactice legate de limba romacircnă ca limbă străină

EP ndash conf univ dr Facultatea de Litere

Universitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo Director al Departamentului

limbă cultură și civilizație romacircnească și al Institutului

Limbii Romacircne ca Limbă Europeană

Icircn ultimii ani teoreticienii din domeniul di-dacticii icircşi exprimă din ce icircn ce mai frecvent rezervele privind legitimitatea aşa-ziselor bdquore-ţete idealerdquo susceptibile să asigure succesul icircn procesul de predare-icircnvăţare a unei limbi străi-ne Constatacircnd evidenta deplasare a accentului pe variabile precum profilul cursantului şi ne-voile acestuia sau pe analiza detaliată a rolului pe care icircl are contextul icircn icircnvăţare prea puţini se mai apleacă astăzi asupra unor tehnici sau strategii de lucru detronate cum ar fi de pil-dă plictisitoarele exerciţii de repetiţie simplă recomandate odinioară1 cu atacircta convingere pentru fixarea unor forme gramaticale dificile icircn fazele de icircnceput ale studierii unei limbi Mai mult dacă un cadru didactic doreşte să rămacircnă icircn graţiile studenţilor sau ale confraţilor ce re-clamă tot mai vehement prezenţa profesorului modern icircn sala de curs acesta va fi tentat să ape-leze din ce icircn ce mai rar la reţetele consacrate icircngrădind pe cacirct posibil rolul gramaticii şi al exerciţiilor structurale icircn favoarea activităţilor de comunicare singurele icircn măsură să-i asigure statutul mult racircvnit de moderator sau facilitator al procesului de icircnvăţare Cu toate acestea ex-perienţa a numeroase cursuri de perfecţionare ce ne-au prilejuit o bună cunoaştere a nevoilor

l i m b a r o m acirc n ă a z i 29

profesorilor de limba romacircnă ca limbă străină (RLS) ne arată că fiecare cadru didactic ndash mai mult sau mai puţin experimentat ndash se află icircn realita-te icircntr-o continuă şi adesea secretă (sau măcar discretă) căutare a acelor bdquoformule magicerdquo apte să transforme procesul de predare-icircnvăţare icircntr-un demers cacirct mai eficient şi mai uşor de controlat şi de ce nu cacirct mai co-mod pentru ambele părţi ale procesului educativ ndash profesori şi studenţi deopotrivă Socotim că icircn cazul profesorilor de RLS care nu beneficia-ză din păcate de nicio formă de specializare la nivel licenţă sau master căutarea unor asemenea formule este şi mai acerbă orientacircndu-se de regulă spre adoptarea adaptarea unor soluţii vehiculate icircn cazul limbi-lor străine cu o icircndelungată experienţă de predare

Icircnsă preluarea metodelor utilizate icircn mediile academice străine nu este un proces foarte comod pentru profesorul de RLS căci icircn perimetrul extern după decenii de experienţă icircn predarea limbilor se manifestă o vădită reţinere faţă de bdquoreţeterdquo care chiar şi atunci cacircnd sunt prescrise icircn termenii unor recomandări nu sunt definitiv stabilite Şi asta pentru că eterna venerare a marilor adevăruri este o practică mai rar icircntacirclnită icircn didactică specialiştii avacircnd bunul obicei de a readuce periodic icircn discuţie vechile teorii legate de predare icircmprospătacircnd icircn permanenţă atacirct reflexia teoretică cacirct şi practica predării din dorinţa declarată de a evita fosilizarea activităţii profesionale şi de a ameliora continuu stra-tegiile de lucru Aşa se face că reţetele sunt racircnd pe racircnd reanalizate şi reevaluate pentru a fi aprobate sau contestate reafirmate sau complet detronate exerciţiu ce asigură gacircndirii ştiinţifice o necesară şi deose-bită supleţe Să ne amintim numai ce traseu surprinzător a avut ati-tudinea specialiştilor faţă de gramatică de-a lungul timpului după ce zeci de ani aceasta a dominat predarea limbilor icircn context universitar valul metodelor comunicative i-a contestat autoritatea marginalizacircnd-o sau exilacircnd-o complet de la cursul de limbă pentru ca azi să asistăm la o revenire icircn forţă a gramaticii icircn cercetările ultimelor două decenii ce icircncurajează practica unei icircnvăţări conştiente şi reflexive a limbii2 Icircn aceste condiţii este relativ riscant să icircmprumuţi o dată pentru totdeau-na o formulă de lucru oricacirct de răsunătoare sau de seducătoare ar fi ea icircn momentul lansării fără a te menţine conectat la pulsul cercetărilor viitoare care pot confirma infirma sau relativiza valabilitatea sau efici-enţa acesteia

30 R O M Acirc N ĂŞi totuşi icircn epoca accesului liber la informaţie putem afirma că icircn peri-metrul romacircnesc nu de reţete ducem neapărat lipsă cacirct mai degrabă de un exerciţiu susţinut de examinare a acestora care să atenţioneze specialiştii că icircntr-un proces de icircnvăţare de calitate icircn context acade-mic nu e suficient să acţionăm intuitiv sau să aplicăm empiric reţete despre care ni s-a vorbit icircn varii contexte E adevărat că ne putem baza foarte bine icircn opţiunile noastre metodologice pe rezultatele icircnvăţării dar icircn egală măsură se impune să reflectăm şi asupra motivelor pen-tru care o formulă de lucru s-a dovedit a fi mai eficientă decacirct alta De aceea ne alăturăm părerii celor care afirmă că scopul fundamental al noilor studii din didactică nu mai este obligatoriu acela de a propune o practică absolut diferită ndash lucru altminteri aproape imposibil la această oră cacircnd există o veritabilă piaţă a studiilor de specialitate ndash ci icircn pri-mul racircnd de a arăta dacă o anumită practică este sau nu cu adevărat o bdquopractică ştiinţificărdquo3 Fiind o ştiinţă relativ nouă icircn comparaţie cu alte ştiinţe mai vechi ale educaţiei precum psihologia pedagogia ştiinţele neurologice etc didactica limbilor poate să exploateze terenul generos al acestor ştiinţe pentru a-şi fundamenta teoretic domeniul icircncercacircnd să rămacircnă totuşi independentă icircn raport cu acestea

De ce am simţit nevoia să avansăm ideea de mit didactic Evident nu datorită deschiderii deosebite sau popularităţii de care se bucură ter-menul bdquomitrdquo icircn ziua de azi Dacă ar fi să propunem o definiţie elemen-tară am icircncadra icircn sfera acestui concept orice credinţă icircmpărtăşită de majoritatea profesorilor icircn legătură cu acele reţete capabile să asigure succesul necondiţionat icircn procesul de predare-icircnvăţare a unei limbi Credem că spre deosebire de termenul ceva mai tehnic ndash şi mai do-mestic ndash bdquoreţetărdquo noţiunea de mit didactic permite o lărgire extrem de productivă a cadrului discuţiei permiţacircndu-ne să facem referire la re-comandări sau formule de lucru care prin intensa afirmare a eficienţei lor au dobacircndit o autoritate incontestabilă şi implicit o aură de sacra-litate care icircngrădeşte semnificativ orice posibilitate de contestare Icircn cazul mitului didactic chiar dacă succesul icircnvăţării se poate datora al-tor factori determinanţi absolut independenţi de prescripţiile acestuia (ca de pildă efortul individual al cursantului sau talentul personal icircn icircnvăţarea limbilor străine etc) rezultatele pozitive sunt atribuite invo-luntar aplicării şi respectării paşilor de urmat astfel icircncacirct acesta se hră-neşte şi se revitalizează permanent detemporalizacircndu-se şi dobacircndind

l i m b a r o m acirc n ă a z i 31

consistenţa unui precept universal valabil şi relativ intangibil lipsit de conştiinţa originilor sale

Bunăoară cine se mai icircndoieşte azi de faptul că motivaţia este un ele-ment favorizant al icircnvăţării icircn general şi implicit al procesului de achi-ziţie a unei limbi străine Şi cu atacirct mai mult cine se mai icircntreabă dacă la temelia acestui mit a existat iniţial un fapt demonstrabil ştiinţific care a fost ulterior generalizat sau dacă s-a pornit invers dinspre constatarea rezultatelor concrete ale efectelor motivaţiei asupra icircnvăţării spre mitiza-rea rolului acesteia icircn icircnvăţare Icircn orice caz pe deplin icircncrezători icircn for-ţa acestui mit puţini se vor icircntoarce astăzi să cerceteze de pildă modul de funcţionare a creierului pentru a verifica dacă există acolo o posibilă explicaţie a prestigiului acestui mit Icircnsă cei curioşi să icircnţeleagă procese-le interne activate icircn timpul icircnvăţării vor fi răsplătiţi vizualizacircnd harta anatomică a creierului şi constatacircnd că bdquosediulrdquo motivaţiei se află chiar icircn vecinătatea centrului memoriei pe creierul limbic (emoţional) Aşa se explică de ce motivaţia nu are o natură intelectuală ci una emoţională putacircnd modifica dramatic ndash pozitiv sau negativ ndash datele prin intervenţia emoţiilor icircn procesul de icircnvăţare Căci impactul negativ al bdquoemoţiilorrdquo (tensiunea sau stresul) asupra procesului de memorizare sau de achi-ziţionare a noilor informaţii nu este deloc mai puţin frecvent observat sau invocat decacirct influenţa benefică a emoţiilor pozitive Consecinţele acestei teorii asupra modului de gestionare a procesului de icircnvăţare a unei limbi străine sunt uşor previzibile aşa cum icircncercăm să implicăm pozitiv cursantul icircn icircnvăţare motivacircndu-l emoţional pentru a-l ajuta să memoreze ne străduim şi să reducem la maximum tensiunea şi stresul icircn timpul icircnvăţării ca să evităm blocajele de orice natură Icircnsă ochiul didac-ticianului trebuie să rămacircnă icircn permanenţă vigilent şi să sesizeze capca-nele aplicării prea simpliste a oricărui raţionament de tipul cauză ndash efect Nuanţacircnd relaţia dintre emoţiile negative şi comunicarea orală teoriile mai noi privitoare la anxietatea lingvistică4 ne atrag atenţia că tensiunea este un ingredient natural al contactului social şi al comunicării naturale atacirct icircn limba maternă (L1) cacirct şi icircn limba a doua (L2) şi că o reducere semnificativă a acesteia icircn timpul activităţilor comunicative ar putea de-termina cursantul să nu-şi dezvolte capacitatea de a funcţiona sub tensiu-ne Prin urmare nu eliminarea completă a emoţiilor negative (v a stresu-lui) ar fi soluţia practică sugerată de studiul impactului emoţiilor asupra performanţelor ci conceperea unor activităţi şi exerciţii care să-i permită

32 R O M Acirc N Ăcursantului să dezvolte gradual controlul stresului indispensabil totuşi pentru o comunicare autentică şi eficientă icircn L2 Iată cum iniţierea unui traseu de documentare pornind de la cea mai banală afirmaţie cunoscu-tă icircn didactică aceea care cataloghează motivaţia drept garanţia incon-testabilă a succesului ne poate oferi surpriza descoperirii unor procese conexe ce pot influenţa pozitiv sau negativ produsele icircnvăţării

Invocacircnd mai sus efectele implicării emoţionale a cursantului icircn icircn-văţare nu am urmărit nicidecum să deschidem seria unui inventar exhaustiv al celor mai răspacircndite mituri didactice deşi probabil că o asemenea icircntreprindere n-ar fi lipsită de interes Scopul nostru este cu mult mai modest rezumacircndu-se la o simplă icircncercare de sensibilizare a specialiştilor cu privire la beneficiile readucerii icircn discuţie a unor lo-curi comune ale didacticii spre a verifica dacă icircn spatele lor se ascunde sau nu un fenomen verificat ştiinţific icircn măsură să le confirme sau să le infirme prestigiul şi legitimitatea Prin acest demers se poate demon-stra că icircnvăţarea limbilor nu este un fenomen cu o funcţionare complet necunoscută şi că icircn ciuda unor zone de umbră bdquoavem suficiente date pe care ne putem fundamenta reflexiile ştiinţifice ce pot şi trebuie să hrănească şi să amelioreze practicarea cotidiană a acestei profesiirdquo5

Cum putem accede icircnsă la acele fenomene lămuritoare Aminteam ceva mai sus că maniera cea mai simplă ar fi exploatarea rezultatelor unor ştiinţe conexe precum psihologia sau neuroştiinţele care şi-au făcut de mult datoria icircncercacircnd să demonstreze cum funcţionează relaţia dintre limbaj şi gacircndire Astfel s-au icircnregistrat progrese de-a dreptul impresionante prin studiul efectelor leziunilor cerebrale asu-pra vorbirii sau prin tehnicile de vizualizare medicală din ce icircn ce mai performante Amintim aici doar arhicunoscutul efect al distrugerii zo-nei Broca situată icircn lobul frontal stacircng unde se află sediul limbajului6 care constă icircn imposibilitatea vorbitorului de a mai utiliza cuvintele din limba maternă Abordările cognitive din lingvistică au făcut deja paşi uriaşi icircn cercetarea legăturii dintre limbaj şi operaţiile mentale fundamentale astfel icircncacirct astăzi beneficiem de posibilitatea unui con-trol destul de bun al procesului de icircnvăţare Sigur că un asemenea con-trol nu este absolut obligatoriu şi nu constituie el icircnsuşi o metodă icircn sine ci se doreşte mai degrabă o metodologie propusă profesorului sau cursantului din dorinţa ca aceştia icircn funcţie de anumite constracircn-

l i m b a r o m acirc n ă a z i 33

geri cu care se confruntă să poată face nişte alegeri perfect conştiente şi raţionale icircn vederea atingerii obiectivelor propuse

Un mit care ar merita să fie supus unei minime interogări este acela al fobiei faţă de momentele moarte dintr-o lecţie icircntreţinută de reco-mandările binevoitoare ale profesorilor metodişti sau ale colegilor cu experienţă icircn predare de a asigura un maxim dinamism lecţiilor pentru ca acestea să fie considerate cu adevărat bdquoreuşiterdquo Astfel icircn entuziasmul general de a eradica momentele moarte dintr-o lecţie ne stimulăm studenţii să lucreze icircncontinuu valorificacircnd cacirct mai bine timpul ndash icircntotdeauna prea scurt ndash avut la dispoziţie Cacircţi dintre noi nu ne-am bombardat studenţii cu nenumărate solicitări stimulacircndu-i să producă discurs ndash oral sau scris ndash icircncontinuu icircn L2 mai mult pentru a ne convinge pe noi icircnşine de calităţile de dascăli eficienţi şi plini de vitalitate Or o simplă analiză a operaţiilor mentale ce au loc icircn timpul procesului de memorizare ne semnalează că o asemenea practică nu este icircntotdeauna recomandată deoarece pentru a fi capabili să memo-reze lobii frontali ai creierului au nevoie de o stare de repaus (icircn care să nu mai primească informaţii noi) pentru a realiza o mişcare fizică asemănătoare celei făcute de macircinile care frămacircntă pacircinea imposibilă icircn afara unui moment de pauză absolută Iată din ce cauză mitul privi-tor la succesul lecţiilor de limbă dinamice nu rezistă acestei elementare analize ale cărei rezultate pot fi de altfel uşor confirmate de experi-enţele noastre individuale de memorare icircn timpul cărora ne acordăm acel moment de repaus binecuvacircntat spre a-i permite ochiului să se icircntoarcă bdquoicircnlăuntrurdquo pentru a reţine mai uşor noile informaţii Numai că dascălul din noi dornic de rezultate rapide şi imediate ignoră prea adesea această lege fundamentală a funcţionării memoriei şi socoteşte bdquotimp pierdutrdquo acest minim răgaz atacirct de necesar procesului de memo-rizare Aşadar o asemenea informaţie teoretică extrem de preţioasă icircn viziunea noastră poate fi exploatată didactic foarte simplu rezervacircnd icircn timpul desfăşurării lecţiei asemenea spaţii minime de tăcere vitale pentru interiorizarea noilor date Considerăm că aceste momente de respiro sunt obligatorii mai ales icircnainte de rezolvarea unor itemi meniţi să dezvolte competenţa de icircnţelegere a unui text audiat sau citit Se ştie că icircn general icircnţelegerea este pregătită prin exerciţii de pre-asculta-re sau de pre-lectură7 care introduc elementele lexicale noi capabi-le să faciliteze procesul de icircnţelegere propriu-zisă Or icircn lipsa acelui

34 R O M Acirc N Ămoment de răgaz anterior chiar etapei de contextualizare icircn care se memorează cuvintele noi recent asociate unui sens rezolvarea acestor itemi este practic imposibilă iar cursanţii au toate şansele să rateze lu-area unor decizii corecte De aceea pe deplin convinşi că oricacirct de in-teresantă ar fi o teorie legată de icircnvăţare ea nu icircşi dovedeşte cu adevă-rat valabilitatea şi viabilitatea decacirct dacă oferă şansa unei schimbări icircn munca la clasă icircndrăznim să formulăm o recomandare icircn acord cu cele afirmate mai sus evitaţi să enunţaţi o nouă cerinţă imediat după fur-nizarea unor elemente lexicale sau morfo-sintactice complet noi pen-tru studenţi şi acordaţi-le cursanţilor un răgaz de 2-3 minute pentru a procesa memoriza datele noi Pauza va avea nu doar un efect benefic asupra performanţelor studenţilor ci şi asupra confortului lor psihic

Ne vom opri icircn continuare la un alt mit care merită radiografiat şi anu-me acela privitor la rolul repetiţiei icircn procesul de icircnvăţare Mai exact ni se pare interesant de urmărit cazul exerciţiilor de repetiţie a unor enunţuri simple icircn RLS8 ndash tot mai mult contestate de altfel de către adepţii metodelor comunicative ndash realizate cu scopul de a favoriza memorarea unor structuri specifice Icircn majoritatea cazurilor profesorii sunt profund dezamăgiţi de incapacitatea studenţilor de a le reproduce ideile icircn L1 cuvacircnt cu cuvacircnt sau de a repeta cu maximă fidelitate enunţul-model furnizat icircn L2 Or legile de funcţionare a memoriei şi teoriile despre interlimbă9 ne semnalează deplina normalitate a aces-tui fenomen sugeracircndu-ne să fim mai puţin drastici icircn sancţionarea bdquoinfidelităţilorrdquo de acest ordin Astfel trebuie ţinut cont de faptul că memoria de lungă durată este o memorie globală care priveşte fon-dul şi nu forma10 Se spune că icircn general chiar şi icircn propria limbă ne amintim conţinutul unui mesaj şi nu constituenţii formali ai acestuia şi că odată ce sensul frazei a fost interpretat forma este complet negli-jată Icircn timpul procesului de memorizare propriu-zisă datele sonore receptate sub forma unui influx nervos pătrund icircn memoria scurtă unde se realizează o primă triere respectiv o clasificare a unităţilor dis-tincte percepute ca unităţi purtătoare de sens De-abia apoi urmează analiza propriu-zisă a datelor pentru a determina conţinutul mesajului care trebuie să fie icircnsă destul de rapidă fiindcă după aproximativ 75 secunde auditorul riscă să uite ce a auzit iar bdquorecunoaşterea trăsături-lor morfo-sintactice se face la voia icircntacircmplării11

l i m b a r o m acirc n ă a z i 35

Este binecunoscut faptul că pentru obţinerea unor performanţe ade-vărate icircn L2 e necesar să se ajungă la faza icircn care funcţionarea acestor capacităţi operatorii să fie automată Nu de puţine ori icircn faţa rateurilor repetate ale cursantului icircn repetarea corectă a unor enunţuri profeso-rul are impresia că studentul şi-a format automatisme imperfecte sau greşite ori că are proaste obiceiuri Totuşi aceşti cursanţi cunosc destul de satisfăcător vocabularul sau gramatica limbii străine şi sunt capabili să rezolve fără greşeală exerciţii structurale ce vizează problemele de gramatică Ceea ce icircnseamnă că de fapt cunoaşterea reflexivă sau de-clarativă s-a realizat fără icircnsă a se ajunge la cunoaşterea automatizată sau procedurală care trebuie să coexiste cu cea reflexivă pentru a pu-tea vorbi de o reală stăpacircnire a L212

Iată de ce considerăm că la nivelul debutant cacircnd cursantul nu a ajuns icircncă icircn faza automatismelor iar producerea este mai degrabă repetitivă decacirct creativă pacircnă şi simpla reproducere corectă a unui enunţ ele-mentar relativ scurt trebuie icircncurajată fiind considerată un exerciţiu de bdquoproducererdquo tocmai deoarece performanţa de a reproduce corect inclusiv trăsăturile morfo-sintactice constituie un semn că studentul a avut timp să reflecteze rapid şi asupra formei (neglijată de regulă icircn L1 după cum s-a văzut mai sus) Din moment ce memoria scurtă are o capacitate de la 10 la 30 de secunde durată superioară celei pentru analiză şi reformulare icircnseamnă că studentul dispune de suficient timp să-şi oprească atenţia şi asupra datelor lingvistice pentru a le memori-za aşa că reproducerea exactă a unui enunţ este posibilă icircn acest inter-val Avacircnd icircn vedere icircnsă durata memoriei imediate este de preferat să nu utilizăm enunţuri mai lungi de 5-6 cuvinte icircn asemenea exercițiiAstfel icircntre enunţuri de tipul a Icircn fiecare dimineaţă Mihai se trezeşte la ora 7 b Dimineaţa Mihai se trezeşte la 7 şi c Mihai se trezeşte la 7 vom privilegia repetarea unor enunţuri de tipul c şi eventual b iar cele de tipul a vor fi utilizate cacirct mai rar icircn exerciţiile de repetiţie simplă

O altă consecinţă icircn plan didactic a faptului că procesul de memorizare are loc dinspre global icircnspre detaliu este recomandarea ca icircn exerciţi-ile de formare dezvoltare a competenţei de icircnţelegere după asculta-re audiţia unui text să fie repetată aceasta făcacircndu-se icircntotdeauna de două ori La prima audiţie studenţii vor fi icircndrumaţi să se concentreze asupra sensului global şi să nu ia notiţe de detaliu respectiv să nu se

36 R O M Acirc N Ăconcentreze asupra rezolvării itemilor decacirct la a doua audiţie după ce vor fi reţinut sensul de ansamblu icircn absenţa căruia icircnţelegerea de de-taliu este mult icircngreunată De altfel ca strategie de predare icircn general se recomandă ca datele să fie prezentate mai icircntacirci global urmacircnd să fie reluate apoi una cacircte una Din acest motiv icircn bdquopredareardquo ascultării (nu icircn evaluarea ei) este indicat ca la a doua audiţie să se facă o seg-mentare a textului icircn funcţie de fiecare item pentru a verifica mai uşor icircnţelegerea solicitacircndu-se şi justificarea soluţiei date

De legile de funcţionare a memoriei trebuie ţinut seama şi icircn concepe-rea exerciţiilor de dezvoltare a competenţei de icircnţelegere după ascul-tare ce presupun completarea unor spaţii libere cu informaţii din text Astfel este recomandat ca intervalul lăsat icircntre poziţiile de completat să fie suficient de mare pentru a-i permite cursantului să completeze o anumită informaţie fără a pierde pasajul vizat de poziţia următoare lucru ce ar face imposibilă rezolvarea corectă a itemului respectiv Cacirct despre corectitudinea morfo-sintactică a sintagmelor cu care cursanţii completează spaţiile libere aceasta nu se recomandă a fi sancţionată tocmai graţie celor afirmate mai sus cu privire la lipsa de precizie a me-morării formelor icircn L2 şi datorită faptului că aceste exerciţii vizează dezvoltarea ascultării şi nu a competenţei gramaticale propriu-zise că-reia icirci sunt icircn general dedicate exerciţii speciale

Deşi poate părea lipsit de semnificaţie vom lua icircn discuţie şi unul dintre cele mai vechi mituri demolat deja de ani buni din didactica modernă acela care considera listele de cuvinte drept secretul achiziţiei unui lexic bogat şi variat Căderea acestor liste icircn desuetudine s-a datorat faptului că ele reclamă o participare oarecum inconştientă a studentului care are ulterior nevoie de o muncă cognitivă mult mai intensă pentru a ghici si-tuaţiile corecte de utilizare a acestor cuvinte Din acest motiv metoda cea mai eficientă de asimilare a lexicului constă icircn stimularea memorării prin producerea unei imagini mentale cu ajutorul mijloacelor vizuale sau audio Astfel se creează o conexiune icircntre zona Broca ndash zona de plecare a datelor limbajului ndash şi zona Wernicke unde datele sunt bdquoicircnţeleserdquo Cu alte cuvinte se stabileşte o legătură icircntre zona de recepţie şi cea de produ-cere prin imaginarea unei situaţii de utilizare a datelor nou-primite De cele mai multe ori silabisirea cuvintelor sau simpla repetare a cuvintelor nu este suficientă pentru memorare E nevoie de acea perioadă de ma-

l i m b a r o m acirc n ă a z i 37

turare de icircntărire a datelor prin reflexia analitică de un contact repetat cu datele noi icircn care cursantul este obligat să producă sens cu ajutorul acestora De exemplu pentru a introduce cuvacircntul albastru se poate porni de la un enunţ care apelează la gacircndirea concret-intuitivă de tipul Cămaşa mea e albastră pentru ca mai apoi să supunem studentul presi-unii comunicative stimulacircndu-l să apeleze la acele concepte universale ce asigură suportul icircn icircnvăţarea unei limbi străine şi să răspundă la icircntrebări de tipul Cum este cerul şa

Recurgerea la aceste universalii ale gacircndirii a fost verificată icircn practica predării şi recomandată de teoriile care susţin că limba străină este de fapt vehiculul unor concepte sensibil asemănătoare celor din limba maternă a cursantului operate de-a lungul unor acte de vorbire ale lo-cutorilor nativi Studiind o limbă străină legăm conceptele exprimate icircn L2 cu conceptele trăite icircn L1 pentru a le integra şi a icircnvăţa să ne ser-vim de ele icircn situaţii asemănătoare Se crede că persoanele care cunosc o singură limbă nu au icircnvăţat să reflecteze conştient la nivelul concep-telor şi nu au conştiinţa faptului că un mesaj icircn L2 transmite icircntr-o ma-nieră necunoscută o realitate cunoscută Acest limbaj al gacircndirii este branşat icircn permanenţă la real fiind mai puţin arbitrar decacirct limbajul cuvintelor13 motiv pentru care icircn predarea limbilor străine ideea de universalitate a conceptelor este atacirct de folositoare şi de productivă făcacircnd o adevărată carieră

Un ultim mit analizat icircn icircncheierea acestor sumare consideraţii este cel legat de statutul exerciţiilor de dictare la cursul de limbă Icircn practica predării RLS dictarea s-a bucurat ani buni de un prestigiu incontesta-bil Dacă tradiţionaliştii aşază dictarea icircn fruntea exerciţiilor specifice de icircnţelegere după ascultare moderniştii icircn schimb contestă acest merit al dictării afirmacircnd că ea nu se icircnscrie deloc icircn seria exerciţiilor-standard de educare a ascultării Icircn timpul unei dezbateri icircn cadrul echipei de cer-cetare de la Departamentul de limbă cultură şi civilizaţie romacircnească14 pe această temă am constatat că după ani de experienţă icircn predarea RLS şi după numeroase lecturi de specialitate dilemele persistă specialiştii nefiind icircn măsură să se pună de acord asupra anumitor chestiuni esenţi-ale Posibilele argumente vin icircnsă tot din sfera ştiinţelor bdquomai vechirdquo care relevă faptul că bdquopercepţia corectă a sunetelor şi segmentarea continuu-mului fonic icircn unităţi semnificative şi icircn zgomote non-informativerdquo15 con-

38 R O M Acirc N Ăstituie de fapt primele etape ale procesului de ascultare Icircn timp ce unele capacităţi operatorii nu sunt specifice unei anumite limbi ci funcţionea-ză identic icircn cazul tuturor limbilor stacircnd la baza icircnvăţării oricărei limbi altele cum ar fi percepţia sunetelor recunoaşterea schemelor sonore identificarea sunetelor sau articularea fac apel la aceleaşi fenomene dar cu trăsături specifice fiecărei limbi asupra cărora cursantul exercită cu dificultate un control voluntar Prin urmare un lucru reiese cu destulă claritate capacităţile operatorii specifice fiecărei limbi sunt legate şi de fonologie alături de lexic morfologie sintaxă şi pragmatică Ele pot fi create şi dezvoltate graţie funcţionării judicioase a celorlalte capacităţi

Exerciţiul analitic elementar pe care l-am propus icircn acest spaţiu re-stracircns s-a bazat icircn mare parte pe acel principiu fundamental al teorii-lor icircnvăţării care consideră achiziţia limbilor străine icircnainte de orice bdquoun proces mental ce operează bineicircnţeles icircntr-un context social şi comportamental dar care este icircn esenţa sa o chestiune de achiziţie a unui nou sistem de cunoştinţerdquo16 Conform acestor teorii cei care stau la baza explicării modului de funcţionare (sau a lipsei de funcţionare) a icircnvăţării unei limbi străine sunt icircn primul racircnd factorii cognitivi Icircn-cercarea noastră de a confrunta cacircteva dintre cele mai banale mituri didactice cu datele furnizate de ştiinţele cunoaşterii nu şi-a propus alt-ceva decacirct să-l invite pe cel de la catedră la mai multă reflecţie pentru a fi capabil să trieze şi să selecteze icircn cunoştinţă de cauză mulţimea de recomandări şi de reţete pe care le are astăzi la dispoziţie Apelacircnd la paradigma cognitivistă nu am ales calea cea mai simplă de rezolvare a unor dileme căci analiza proceselor mentale este mai anevoioasă şi mai nesigură decacirct cuantificarea performanţelor cursanţilor icircn urma aplicării unei reţete Satisfacţia de a ne apropia de cacircteva dintre mis-terele modului de funcţionare a creierului uman compensează icircnsă pe deplin opţiunea noastră pentru un asemenea demers ajutacircndu-ne să ne icircnţelegem mai bine studenţii şi bineicircnţeles să ne icircnţelegem mai bine pe noi icircnşine Cacirct despre recomandările pe care am icircndrăznit să le facem acestea sunt venite din partea unui spirit obişnuit cu practica didactică dar care s-a aventurat icircn cercetarea unor teorii pentru a se asigura că alegerile făcute icircn plan metodologic sunt cele potrivite

l i m b a r o m acirc n ă a z i 391 Rene Richterich A Margaret J Stott Gilbert Dalgalian Ottomar Welleke Manual pentru o predare activă a limbilor EDP Bucureşti 1974 p XIV-XV a se vedea şi comentarii-le din Georgiana Gălăţeanu Ecaterina Comişel Icircndrumător metodic pentru predarea limbii engleze icircn şcoala generală Edi-tura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1975 p 41-422 Marie-Christine Fougerouse Lrsquoenseignement de la grammaire en classe de franccedilais langue eacutetrangegravere 2001 pe httpwwwlepointduflenetpdidactique_flehtm cf şi Elena Platon Reflexia gramaticală şi febra comunicării icircn didactica RLS icircn Rodica Zafiu Florentina Sacircmihăian (editori) Limba romacircnă controverse delimitări noi ipote-ze (III) Limba şi literatura romacircnă noi abordări didactice Actele celui de-al 9-lea Colocviu al Catedrei de limba romacirc-nă Bucureşti 4-5 decembrie 2009) Editura Universităţii din Bucureşti Bucureşti 2010 p 99-1073 Jean Paul Narcy Apprendre une langue eacutetrangegravere ndash didac-tique des langues le cas de lrsquoanglais Les Eacuteditions drsquoOrgani-sations Paris 1990 p 164 Martin Beaudoin Introduction agrave lrsquoeacutetude du langage pe httpwwwpommeualbertacalingsecondehtm5 Jean Paul Narcy op cit p 156 Heacutelegravene Trocmeacute Deux heacutemisphegraveres et trois cerveaux pour apprendre La peacutedagogie des langues vivantes agrave lrsquoeacutecoutes des recherches sur le cerveau icircn bdquoLes Langues modernesrdquo n 2 3 78 (1984) p 1277 Jack Richards Willy Renandya Methodology in Lan-guage Teaching Cambridge University Press Cambridge p 235-2548 Jan Goumles Une initiation agrave la didactique du FLE Editura Sitech Craiova 2005 p 389 Jean Paul Narcy op cit p 5810 Jean Berbaum Apprentissage et formation PUF Paris 1984 p 5711 J S Sachs Recognition memory for syntactic and se-mantic aspects of connected discourse in bdquoPerception and Psychophysicsrdquo 2 p 437-44212 Jean Paul Narcy op cit p 110-11113 J-P Changeux LrsquoHomme neuronal Paris Fayard 1983 p 18314 Acest departament funcţionează icircn cadrul Facultăţii de Litere a UBB Cluj-Napoca15 Jean Paul Narcy op cit p 31-3216 M Long J Richards Prefaţa la Cognition and Second Language Instruction Peter Robinson (coord) Cam-bridge University Press Cambridge 2000 p vii

Note

40 R O M Acirc N Ă

Adrian Dinu RACHIERUUtopia romanului (II)

ADR ndash prof univ dr decan al Facultăţii de Jurnalistică

Universitatea bdquoTibiscusrdquo Timişoara Dintre volumele publicate (peste 20) Elitism

şi Postmodernism Editura Junimea Iaşi 1999 Bătălia

pentru Basarabia Editura Augusta 2000 Alternativa

Marino Editura Junimea Iaşi 2002 Legea conservării scaunului (roman vol I II) Editura Eubeea Timişoara

2002 2004 Globalizare şi cultură media Editura Insti-

tutul European Iaşi 2003 Nichita ndash un idol fals Editura

Princeps Edit Iaşi 2006 Eminescu după Eminescu

Editura Timpul Iaşi Poeţi din Basarabia (antologie critică) Editura Academiei Romacircne Bucureşti şi Editura Ştiinţa

Chişinău 2010

Convins că nu există roman icircn afara persona-jului (fireşte nu icircn sens canonic) Nicolae Bre-ban caută ndash icircn pofida erodării poziţiei perso-najului ndash tocmai marile personaje Chiar dacă s-a prăbuşit concepţia naratorului omniscient şi creaţia bdquoobiectivărdquo e privită suspicios icircn nu-mele autenticismului demiurgia ndash ca mare pri-vilegiu al romancierului ndash icircşi conservă putinţa de a concura starea civilă Or eroii lui Breban se mişcă la limita cacircmpului vizual al conştiin-ţei naratoare sunt marginalizaţi dar concreţi cotrobăind prin cotloanele vieţii biologice răscolind teritorii necercetate fixaţi icircn barocul icircntacircmplărilor existenţei icircn amorful care vege-tează Ţesutul epic creşte la intersecţia fatalită-ţii şi cauzalităţii prin subiectivizarea viziunii Rătăcim icircn bdquoinsulardquo Provinciei icircntr-un univers migrator supus spiritualizării şi degradării pe orbite convenţionale cu acutul presentiment al catastrofei printre bărbaţi bdquode vacircrstă virilărdquo trăind cu un violent cult al trecutului şi femei care vor călăi sau victime Icircncăpăţacircnat repre-zentant al tradiţiei falocrate cum s-a tot spus Breban pledează pentru bdquofemeia uriaşărdquo nu e doar o hachiţă personală aici Dacă o iubire plăsmuită năştea eroismul lui Don Quijote (nu observa Unamuno că icircntreg eroismul celebru-lui hidalgo pleacă de la o femeie) Breban vede icircn prezenţa femeii uriaşe un ax al operei chiar posibilitatea re-fecundării lumii

Continuare Partea I icircn nr 1 2014 p 94-101

c r i t i c ă e s e u 41

Tema-obsesie este deci Cuplul Tezismul forţei icircşi face loc Breban este un fin psihanalist atent la manipularea erotică a partenerilor sondacircnd zonele abisalităţii Eroii lui Breban par născuţi sub zodia victimei ei fug de o singurătate imposibilă şi găsesc contradictoriul inevitabil O viziune feudală ordonează aceste cupluri asimetrice Abstragerea icircn cu-plu dezvăluie tocmai rolul celuilalt bdquocreaţiardquo icircn celălalt Atras de ma-niheismul tipologic Breban divulgă aceste raporturi dintre tare şi slab călău şi victimă stăpacircn şi slugă Puterea funcţionează ca instinct erotic erosul se politizează icircndrăgostiţii lui ndash s-a observat ndash necăutacircnd feri-cirea ci căutacircndu-se pentru a-şi demonstra puterea prinşi icircn această reţea relaţională Dacă toată proza brebaniană stă sub fascinaţia forţei e cazul să notăm ndash pe urmele altora ndash că nu e vorba de o distribuţie univocă a rolurilor Raportul de forţe nu se exercită unilateral reducţi-unile stacircrnesc revolta romancierului Erotismul devorant icircşi află finali-tatea icircn luptă supunere dominare aservire pornind de la constatarea icircmperecherilor nepotrivite bdquoCe greşit sunt făcute cuplurilerdquo ndash citim icircn Don Juan Urmărind mişcările obscure luacircnd probe ale sedimentărilor abisale Breban violentează experienţa aperceptivă frenezia vitalistă incizia realistă şi obscurizarea existenţelor coabitează icircn numele po-menitului tezism al forţei Luarea icircn posesie a semenului ndash iată deviza lui Breban metamorfoza ndash iată soluţia eroilor săi Din nevolnicul şi cenuşiul Grobei (Bunavestire) se naşte bdquoun tarerdquo prestigiul tipului tare e icircnsoţit de sarcasmul auctorial dar să nu uităm icircn primul Grobei se deşteaptă stăpacircnul Provincia elitară este un univers feudal stăpacircnii şi slugile obediente icircnchipuie o lume dictatorială populată de roboţi spirituali o utopie negativă şi o religie totalitară feudalizacircnd opozi-ţiile Bogata producţie de tipuri e reductibilă la o ecuaţie proprie iar fascinaţia forţei e biciuită cu un cinism plebeian Breban discută cu o vervoasă capacitate de observaţie forţa celor mici acea forţă bdquomă-runtă consecventă inepuizabilărdquo Scriitorul urmăreşte ipostaza umilă anonimă a puterii decelacircnd bdquourmelerdquo icircn ceilalţi Eroii fascinează fac prozeliţi dezvoltă o forţă iradiantă Dezinvoltura spontaneitatea im-previzibilitatea ambiguizarea ndash toate slujesc respectării schemei inver-sarea rolurilor Martiri ai unor cauze obscure eroii lui Breban sfacircrşesc icircn impostură Cu o remarcabilă ştiinţă a detaliului imaginativ şi con-cret prozatorul repovesteşte lumea e atent şi grijuliu cu bdquoofertelerdquo ro-maneşti Oferta vieţii este icircnsă anarhia vieţii De aici vorbăria verbiajul năclăit redundanţa nerespectarea normelor tradiţionale Nicolae Bre-

42 R O M Acirc N Ăban sfidează spuneam logica narativă icircn numele haosului vieţii Viul fiinţa ontologicul bdquoceea ce ne icircnconjoară de peste totrdquo această mare şi imprevizibilă mişcare ar fi substanţa odiseicului roman Drumul la zid (1984) Un roman total icircn accepţia unui aspirator Breban care absoar-be orice (totul) pentru a desacraliza eposul şi a reinventa realitatea prin mitizare Drumul la zid s-a spus poate fi citit ca o epopee a dereificării descoperind excepţionalitatea omului comun adică excepţionalitatea ascunsă icircn banalitate aflacircnd puterea de a renaşte prin cucerirea spaţiu-lui interior Aflacircnd şi reaflacircnd miracolul de a fi recuperacircnd ndash sub dimen-siune alegorică ndash umanul icircn care intră desigur şi subumanul

Un Castor Ionescu trăieşte o revelaţie se retrage din lume pentru a reveni menit şi el unui bdquorol sacralrdquo [5 p 851] cu influenţă modela-toare nedorită chiar Icircn enigmaticul K (Pacircndă şi seducţie 1991) bdquolu-creazărdquo un demon al farsei Domnul K eroul acestei naraţiuni este un scriitor corupt de glorie interviurile acordate ziarelor bdquoburghezerdquo icircn numele unei dubioase revolte icircl aruncă icircn vidul social Profesiunea de a fi celebru megalomania (deşi trăieşte bdquoicircn afara socialuluirdquo) coche-tacircnd cu ritualul seducţiei (erotică şi politică deopotrivă) icircl definesc drept un politician al amorului un mic Dumnezeu ndash constructor de far-se Descoperim aici icircn embrion tema creaţiei (posesiei) testată prin invocarea unui Don Juan creator (un Romeo bdquomărunţelrdquo deşteptacircnd feminitatea) sau prin citarea bdquogăliganului de Rogulskirdquo un memorabil şi grobian viitor erou de roman Să ne amintim că icircn Don Juan To-nia bdquofixaţiardquo lui Rogulski va lupta pentru bdquoapărarea cupluluirdquo o viaţă mecanică ascunsă icircntr-o familie afişacircnd masca respectabilităţii Micu-ţa Tonia crispată pare intangibilă dar Rogulski o va trezi la o nouă viaţă o va remodela Rigiditatea contrariată alarma de animal vacircnat teama de vulgaritate se risipesc Tonia cu ale ei efluvii enigmatice de-vine autentică supusă unui ritual coruptiv Nicolae Breban demolează mitul fericirii erotice trecacircnd prin filtrul ironic discursul romanesc Don Juan este o bdquoepopeerdquo icircn registru parodic scriitorul bdquojucacircndu-serdquo cu metafora vacircnătorii Icircn spatele lui Rogulski cel pentru care a poseda icircnseamnă a descrie (a crea) stau interogaţiile asupra actului creator bdquoboala lui Rogulskirdquo este boala creaţiei Demiurgismul e drapat icircn fal-durile agresiunii donjuaneşti cel care posedă descriind icircmpărtăşeşte soarta scriitorului Palavragiul Rogulski dincolo de poezia trivialităţii dincolo de efectele fals-pedagogice pe care romanul le evidenţiază ac-cede la libertatea de a rămacircne ceea ce este

c r i t i c ă e s e u 43

Orgoliul creator mizacircnd pe supremaţia romanului a icircnvins icircn con-textul exploziei şaizeciste N Breban a urcat impetuos spre statutul de bdquoromancier al generaţieirdquo Nichita icircn anii de icircnceput paria pe acel june atletic fără volum icircncă negrăbit afişacircnd imperativ o siguranţă nutri-tă de un imens orgoliu Care iată peste ani a rodit Breban a visat să ajungă romancier şi această fascinaţie bdquotulbure şi precocerdquo l-a icircnsoţit mereu Romancier bdquoinstinctualrdquo cu lăcomie de lume icircncercacircnd să cu-prindă existenţa totală palpacircnd bdquofundulrdquo existenţei Nicolae Breban a impus o formulă asumacircndu-şi riscul greoiului Proza sa nu desfăşoară un interes localist nu cade icircn cazuistică minoră ci tinde spre gene-ral-uman reproblematizacircnd Chiar şi cacircnd ratează Breban rămacircne in-teresant Iar vegetaţia interpretativă poate creşte luxuriant pe acest sol Cum realitatea dilematică provoacă bdquoanimalul interiorrdquo şi spaţiul roma-nesc este confortabil-duplicitar invazia personajelor oximoronice pare firească prelungind o ambiguitate salvatoare

Previzibil nici ultimul roman brebanian masiv dificil confesiv etc nu se dezice de buchetul tematic icircndelung testat de prozator fiind deopo-trivă reconstituirea unei epoci (acele bdquoincredibile vremurirdquo ale primului deceniu comunist) şi mai ales o lungă retrospecţie a sinelui ca singu-ra cale de a-şi icircnţelege destinul Ultimele pagini ale romanului precipită bdquoevenimentelerdquo o informaţie şoptită neverosimilă un zvon neverificat (pe filiera tovarăşului Vitregu) funcţionează ca declic Petrecăreţul Const Buzilă icircnalt activist şi bdquoprieten de ultimă orărdquo al lui Calistrat un impos-tor jovial are o idee bdquonăstruşnicărdquo dispare se dă drept altul şi aterizează bdquoacolordquo bdquola fundrdquo experimentacircnd universul carceral Iar naratorul ne asi-gură trebuia să fie aşa Icircncepe detracarea degradarea lui Cali deja om aşezat prins icircntr-o bdquocăsnicie tovărăşeascărdquo (cu Valentina) Cu ştiutu-i ari-vism bdquoanemicrdquo icircn plasa micilor laşităţi şi ipocrizii vizitat de iluzii parano-ice şi fantasme indigeste Şi care brusc ascultacircnd vocile inconştientului revine icircn bdquopropria-i temniţărdquo (nemulţumirea de sine) realizacircnd că acel Const ar fi maestrul visat pierdut Icircncacirct etalacircndu-şi defectele coboracircnd icircn rătăcire şi bdquoscracircntealărdquo subjugat de obsesia de a-l căuta (aşteptacircndu-l) icircşi propune să rămacircnă viu trăind bdquoaidoma luirdquo să-i ducă bdquopropria lui via-ţărdquo Se reface icircn absenţă cuplul ucenic ndash maestru Dar s-a observat e vorba de o convertire prin delegaţie Revelaţia lui Calistrat după o aştep-tare intensă anunţacircnd bdquoicircnviereardquo o parafează Cinicul Const Buzilă ale-sese puşcăria pentru salvarea sufletului după ce gustase icircn plin stalinism misterul puterii şi bdquoreala falsitate a noii lumirdquo icircntronacircnd ndash sub şenilele

44 R O M Acirc N ĂIstoriei ndash minciuna existenţială sub un bdquoregim năvalnicrdquo Confruntat cu bdquomăştile răuluirdquo va căuta măreţia suferinţei Iar Calistrat icircnşurubat icircn an-grenaj nu vrea să ajungă şi să reziste bdquosusrdquo desigur icircntr-un timp lacom al Revoluţiei devorator cu eroi şi victime nu vrea să parvină ci să de-vină icircntacirclnindu-şi contemplacircndu-şi destinul Aşteptacircndu-şi timpul lunecacircnd icircn detracare ca icircntr-un coşmar melodios O devenire ţinută sub observaţie o ratare planificată conjugacircnd bdquolenea de destinrdquo pe fundalul bdquobasmului negrurdquo al Istoriei stacircngăcia (de mare bdquoadacircncimerdquo) şi forţa in-terioară dorind a rămacircne viu salvacircnd umanitatea După ce sub semnul provizoratului icircntacirclnise atacircţia maeştri de icircmprumut acei falşi maeştri re-pudiaţi Descoperind apoi salvator că această obsesivă căutare a magis-trului este o cale de a afla umilinţa

Icircn fond la ora bilanţului autorul Franciscăi recapitulează cu farmec epic şi portretistică suculentă divulgacircnd şi informaţii de culise credinţele ti-nereţii Acele seri aprinse şi nopţi albe cacircnd foştii prieteni aspiranţi la glorie macircnaţi de o impulsivitate paranoidă schiţau utopii tangibile Or-tacii de atunci euforizaţi cu o beligeranţă mascată icircnfracircngacircnd vitregiile timpului social credeau neclintit icircn viitorul lor dovedind o infailibilă icircncredere Trăind altfel spus bdquoicircn cuşca propriei obsesii de destinrdquo şi apă-racircnd cacirct se putea microcosmosul literar Iată pilda celui icircnrobit de proza abisală consacrat definitiv utopiei romaneşti Şi care avacircnd ndash arhitectu-ral ndash viziunea Operei impunacircnd prin ritm şi debit foracircnd abisalitatea refuzacircnd maniheismul nu dezvoltă o perspectivă justiţiară ci o gacircndire vie contradictorie protejacircnd şi pregătind explozia virtualităţilor adică salvacircnd bdquoadevărul spermaticrdquo (cioranian)

Ca bdquodescriptorrdquo infatigabil Nicolae Breban ne propune o poetică ex-plicită Evident realismul tradiţional e neicircncăpător pentru un prozator care insinuat icircn text icircşi rosteşte infatuat megadiscursul transferacircnd protagoniştilor icircntr-un limbaj nediferenţiat propriile teorii Marile teme dobacircndind carnaţie epică şi vitalitate se desfăşoară repetitiv aluvionar descentrat urmacircnd o schemă bătătorită fără economie de mijloace alunecacircnd icircn eseism Bolnav de grandoare fără rigoare na-rativă Breban preferă distribuţia dihotomică plonjează icircn concretul existenţial oferind romane bdquoideologicerdquo cu lungi discuţii şi febrile

c r i t i c ă e s e u 45

dezbateri bdquode ideirdquo manevrează inşi şterşi puşi icircn situaţii excepţiona-le deschizacircnd un destin icircnalt sau dimpotrivă cheamă la rampă inşi magnetici sadici asumacircndu-şi mentoratul cu schimbări de rol icircn ecu-aţia călău victimă icircn fine rămacircne bdquoun maestru al ambiguităţiirdquo [2 p 1131] dezvoltacircnd un tezism diluat bdquode dincolo de timprdquo cu o ha-lucinantă indentificare de roluri (personaj narator autor) Catapultat icircn prima linie cu o carieră rapidă dobacircndind funcţii icircnalte chiar icircn nomenclatura de partid alertat de mini-revoluţia culturală (iulie 1971) el va reacţiona paradoxal va demisiona va denunţa bdquopericolul unui nou stalinismrdquo (bdquoDie Weltrdquo) şi bdquoameninţarea unei icircntoarceri la dogma-tismrdquo (v bdquoLe Monderdquo 22 septembrie 1971) va reveni icircn ţară stacircrnind nedumeriri şi suspiciuni Dubla cetăţenie icirci va permite să penduleze icircntre frondă şi colaborare Agent al Securităţii icircn ochii exilului pro-scris icircn propria-i ţară va fi supravegheat monitorizat deoarece pune probleme se va icircncerca punacircnd la lucru şi cercurile adverse din lu-mea literaţilor compromiterea Cum Breban nu ataca politica inter-nă a regimului ci doar cea culturală energia sa recalcitrantă trebuia domolită I s-au satisfăcut poftele scria Gabriel Andreescu pentru a nu deveni un bdquoadversar activrdquo [4 p 255] Supus unui linşaj mediatic a fost declarat prin direcţia de investigaţie a CNSAS la 6 aprilie 2011 cu statut de colaborator Acelaşi Gabriel Andreescu era icircndreptăţit să reclame bdquoanarhia jurisprudenţialărdquo icircn materie de colaboraţionism de-finit lax sub cupola serviciilor aduse regimului Cu ascensiune bruscă dar fără bdquomerite activisticerdquo [5 p 849] cu o disidenţă estompată [6 p 94] privit mefient amăracirct şi bacircrfit după bdquotrădarerdquo considerat un ele-ment bdquonet duşmănosrdquo (sursa Costea) cazul Breban a ţinut afişul lungă vreme Dificil dar nu ostil fanatizat pentru cauza literaturii (salvarea propriei opere) flirtacircnd cu autorităţile independent dar şi oportunist orgoliosul Breban era de fapt imprevizibil bdquoNerealizatrdquo icircn vest idee de circulaţie icircn mediile literare bdquoBaltagrdquo (numele de cod) ar fi revenit icircn ţară icircncheindu-şi s-a spus icircn aceleaşi cercuri misiunea securistică Apolitic obsedat de sine Breban ar fi decepţionat icircn consecinţă nu s-a bucurat de graţiile Cabinetului parizian simetrizabil cu cel din ţară bdquoCancelaria parizianărdquo [1 p 188] cu nostalgia cenzurii şi imixtiunii predica se ştie est-etica bdquogustul arbitrar al unei moralerdquo [1 p 94] co-lorată totuşi politic Un bdquoanticomunism primitivrdquo după gustul lui Bre-ban impunacircnd după 1989 direcţia de dreapta icircn cultura noastră şi o ierarhie confecţionată pe acest calapod Dacă icircn anii dictaturii icircn cele

46 R O M Acirc N Ătrei decenii de cronică radiofonică Monica Lovinescu ascultată bdquocu sfinţenierdquo ne reaminteşte N Manolescu [2 p 1206] acţiona comple-mentar printr-un efort conjugat cu cei din ţară salvacircnd ndash icircn coliziunea cu cenzura ndash cărţile valabile e total nedrept să acceptăm ideea vehicu-lată cu hărnicie de unele voci că adevărata literatură s-ar fi scris icircn exil Ori că acolo s-a purtat bătălia canonică Indiscutabil ierarhizarea este bdquooperă de interiorrdquo sublinia ferm Al Cistelecan [7 p 6] chiar dacă nucleul parizian fanatizat politic trasa linia ideologico-literară ceracircnd alinierea Nesupus comandamentelor externe şi considerat de vacircrfuri-le emigraţiei reacţionare drept bdquoomul Securităţiirdquo cu bdquosarcini specialerdquo fireşte lapidat izolat refuzat de editori Breban a suportat o intensă campanie de intoxicare şi incitare stimulacircnd disensiunile Egocentris-mul bdquopatologicrdquo denunţat de un Dorin Tudoran (v Adio Grobeimea Voastră) icircl conducea spre concluzia că autorul Icircngerului de gips ar fi bdquoun perfect agent de influenţărdquo taxat ca agent al Securităţii icircntr-un materi-al destinat CIA de către Emil Hurezeanu controversatul Breban inco-mod volubil notoriu stacircrnind invidie etc se preta bdquoexploatării infor-mativerdquo bdquoMăreţiardquo afişată megalomania disidenţa vizibilă (cf Eugen Simion) au icircntreţinut pe piaţa publică un şir de legende brebaniene Ca să nu mai vorbim de luptele intense din saloanele emigraţiei cultu-rale acolo unde virusul suspiciunii făcea ravagii Personalitate egolatră emfatică antipatizată invidiată copios bacircrfită supus bdquobirocraţiei de publicarerdquo chemat pentru lungi discuţii la CCES (conivenţele politice fiind inevitabile) sfidacircnd prin importanţa de sine provocacircnd ndash ca figu-ră publică ndash viesparul literaţilor bdquoobiectivulrdquo Breban cerea din partea organelor o strategie prudentă Fiindcă nu-şi dorea explicit statut de opozant strecuracircnd de pildă icircn bdquoScacircnteiardquo cacircte un articol bdquopentru a-şi putea face liniştit de caprdquo prozatorul trebuia neutralizat exploatacircndu-se bdquoparticularităţile temperamentalerdquo După cum Breban icircnsuşi se iluzio-na că mascarada naţionalistă redogmatizarea adiind a realism-socia-list cum observase Nicoleta Sălcudeanu [6 p 92] puteau fi stopate prin rezistenţa culturală limitacircnd efectele

Am putea desigur eseiza icircndelung pe marginea asumării acestui trecut convulsionat angajacircnd pasional taberele Ultimul Manolescu fostul prieten notează de pildă icircn Istorie că Breban a fost demis şi că sub directoratul său Romacircnia literară se ideologizase Breban icircn replică precizează corectiv că şi-a dat demisia icircn plic din Franţa printr-un bdquoprotest explicitrdquo [1 p 257] fiind exclus din Biroul Uniunii Scriito-

c r i t i c ă e s e u 47

rilor (laş nepăsător răspunzacircnd docil comenzii de partid) Tot Ma-nolescu e de părere că memorialistica brebaniană ar fi tendenţioasă [2 p 1133] acumulacircnd frustrări şi inexactităţi cu fulgere polemice pentru a-şi croi bdquoo imagine avantajoasărdquo că romancierul evident pro-vocator original digresiv cultivă un stil bdquoplin de greşelirdquo [2 p 1121] vehiculacircnd idei paranoice şi stereotipii morale Nici Alex Ştefănescu nu e mai blacircnd obiecţiile sale vizacircnd proza tautologică şi bdquosurditateardquo autorului imun la observaţii făcacircnd din literatură un scop icircn sine Cert e că măreţia leonină a lui Breban sacirccacircit de roiuri de muşte nu poate accepta condiţia de victimă Cu origine bdquonesănătoasărdquo (tatăl său fiind preot greco-catolic) cu o viaţă aventuroasă cititor bulimic el face din scris cu icircndărătnicie o irepresibilă vocaţie lansacircnd cu aplomb proiecte impunătoare Un eroism tenace icirci icircntreţine pulsiunea creaţiei şi credinţa icircn scris Această mistică a literaturii afişată orgolios care să observăm precede şi anunţă opera exhibă o bdquoplăcere vicioasărdquo [8 p 538] ferment cultural animat de ideea (nepoetică) de construcţie masivă Breban nu poate uita ndash icircn nicio icircmprejurare ndash de sine Accep-tă bdquoimposturardquo poetică (Paris 1986) scrie tot acolo despre Spiritul romacircnesc icircn faţa unei dictaturi dar printre racircnduri se iţeşte maiestu-oasă figura sa mustrătoare icircndemnacircndu-ne somativ să fim ieşind din tunelul dictaturii bdquoadulţi şi responsabilirdquo [9 p 99] Şocul libertăţii a tulburat multe spirite icircntreţinacircnd doar aparent bdquoo răfuială colegialărdquo [1 p 242] Apriga falangă politică postdecembristă sub flamura unei moralităţi severe a iscat discreţionar răstălmăciri amacircnacircnd reala nor-malitate Vizaţi erau corifeii GDS Icircncacirct bacircntuiţi de bdquostafia prezentu-luirdquo după lungile decenii comuniste riscăm să nu ne putem bucura de prezentul nostru bdquoSurpareardquo decembristă ne-a adus libertatea un bdquodar otrăvitrdquo scrie Breban bdquoVeşnicul provincialrdquo icircncă se mai macircngacircie cu spe-ranţa re-unirii spiritelor creatoare [1 p 280] icircncă mai crede (himeric) că intelectualii de vacircrf vor abandona scenariile veninoase bdquomincinoa-se cu programrdquo conlucracircnd Deşi el un bdquonordicrdquo coboracirct la Bucureşti un ardelean rigid bătacircndu-se icircndărătnic pentru cărţile sale voiajacircnd icircn comunism fără slujbă stracircmtorat dar cu cetăţenie germană (din 1972) obosit după atacirctea lupte stacircnjenit să răspundă la acuze (bdquoto-vărăşiardquo cu Burtică bdquoprieteniardquo cu Pleşită scriitor al Ministerului de Interne cu sarcina de bdquoa spargerdquo exilul etc) alesese tăcerea Avacircnd icircnsă mirajul literaturii şi cultul cantitativului atacacircnd teme bdquoimposibilerdquo de mare icircntindere construind romane-catedrală Fiindcă recunoscacircndu-şi

48 R O M Acirc N Ăstilul bdquodezordonatrdquo riscacircnd Breban afirma tăios bdquostilistica este gacircfacircitul autoruluirdquo [9 p 291]

Acum respiracircnd icircn libertate ieşind din coşmarul social al totalitaris-mului roşu icircşi poate contempla truda convins că teza deşertificării este falsă Că rezistenţa prin cultură a icircngăduit supravieţuirea icircn esen-ţial cacirctă vreme la noi icircntr-un regim discreţionar opoziţia făţişă a fost bdquoexoticărdquo [1 p 147] mulţumindu-ne cu bdquorevolta icircn oglindărdquo bdquoPăcălitrdquo de primul Ceauşescu Breban a luptat să rămacircnă scriitor Şi e convins că icircn pofida ingerinţelor s-au ivit opere valabile icircn acel bdquoexil esteticrdquo chiar dacă fenomenologia revizionistă de azi reexaminacircnd icircn regim de urgenţă literatura postbelică icircmbrăţişează justiţiar criteriul mo-ral-politic devenind o bdquoprocuratură literatărdquo icircn numele unui militan-tism fantomatic

Scriitor vizionar bdquonebunrdquo fără bdquotact socialrdquo totuşi bdquodescurcăreţrdquo (cum a fost suspectat) vizitat de spaimele ratării aşteptacircnd ndash icircntr-o tinereţe căutătoare nesigură ndash o glorie incertă anunţacircnd proiecte bdquobombasti-cerdquo Nicolae Breban s-a confruntat cu o benefică icircntacircrziere de destin Un adolescent ezitant icircntacircrziat deci terorizat de gacircndul de a nu avea ta-lent un bdquoratat potenţialrdquo crescacircnd sub protecţia grupului ca bdquoatelier de lucru şi de formaţierdquo [10 p 316] un scrib epic retras icircntr-o bdquomargina-litate activărdquo [10 p 63] Revanşacircndu-se spectaculos sedus şi la bătracirc-neţe de vechea bdquofervoare scripturisticărdquo credincios temelor obsesive slujind utopia romanescă desfăşurată amplu problematic inconfun-dabil ispăşind astfel o vină inefabilă

5 Marian Popa Istoria literaturii romacircne de azi pe macircine vol II Fundaţia bdquoLuceafărulrdquo Bucureşti 20016 Nicoleta Sălcudeanu Revizuire şi revizionism icircn literatu-ra postcomunistă Editura Muzeului Naţional al Literaturii Romacircne Bucureşti 20137 Al Cistelecan De la revizuire la revizionism icircn bdquoArgeşrdquo nr 820138 Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane (1941-2000) Editura Maşina de Scris Bucureşti 20059 Nicolae Breban Riscul icircn cultură Editura Polirom Iaşi 199710 Nicolae Breban Sensul vieţii (Memorii I) Editura Polirom Iaşi 2003

Note

c r i t i c ă e s e u 49

Iulian BOLDEAActualitatea criticii

Intransigent polemic ferm icircn opinii şi tran-şant icircn atitudini Mircea Iorgulescu (născut pe 22 august 1943 decedat icircn 7 iunie 2011 la Paris) ar fi icircmplinit anul trecut 70 de ani Unul dintre criticii romacircni influenţi icircn anii rsquo70-rsquo80 foiletonist reputat şi exigent Iorgulescu a fost timp de optsprezece ani redactor la bdquoRomacircnia literarărdquo icircntre anii 1971 şi 1989 Cărţile sale (Rondul de noapte Al doilea rond Scriitori tineri contemporani Firescul ca excepție Critică şi an-gajare Ceara şi sigiliul Prezent Spre alt Istrati Eseu despre lumea lui Caragiale Tangenţiale) dovedesc voinţă de rigoare şi imperativ al cla-rităţii criticul fiind atras mai mult de bdquoanalitica actualităţiirdquo (Dan Culcer) Cartea de debut Rondul de noapte conţine texte cu o natură complexă ce se situează bdquoicircntre eseu portret şi studiu analiticrdquo materia fiind configurată cronologic şi tipologic deopotrivă Scriitorii importanţi ai momentului sunt analizaţi din unghiul corelaţiei textului cu contextul auto-rul fiind mai cu seamă atent la bdquodescrierea unor forme literare şi a configuraţiei opereirdquo dar şi la acele momente cruciale icircn evoluţia literaturii romacircne ilustrate cu personalităţile ei exponen-ţiale Perspectiva asupra poeziei circumscrie bdquopoeţii tranziţieirdquo (Emil Botta Maria Banuş etc) momentul Steaua (AE Baconsky) pacircnă la poezia anilor rsquo70 (Mircea Dinescu Adrian Popescu Dinu Flămacircnd) Aprecierile despre criticii romacircni importanţi sunt sintetice efici-

IB ndash prof univ dr la Universitatea bdquoPetru Maiorrdquo

din Tacircrgu-Mureş A colaborat cu mai multe articole la

bdquoKindlers Literatur Lexikonrdquo (Metzler Stuttgart Weimar

2009) Ordinul bdquoMeritul pentru icircnvăţămacircntrdquo icircn

grad de Ofiţer 2004 Este conducător de doctorat

redactor-şef al revistei bdquoStudia Universitatis laquoPetru Maiorraquo

Philologiardquo redactor la revista bdquoVatrardquo membru icircn colegiul

de redacţie al mai multor reviste de cultură Dintre

volumele publicate Scriitori romacircni contemporani (2002) Poezia neomodernistă (2004)

Vacircrstele criticii (2005) Istoria didactică a poeziei romacircneşti

(2005) Poeţi romacircni postmoderni (2006) Teme şi

variaţiuni (2008)

50 R O M Acirc N Ăente plastice procedacircndu-se la reducţia trăsăturii dominante de exem-plu la Maiorescu e vizibil un bdquoton al eficienţeirdquo Gherea e contemporan cu noi bdquoprintr-un mod de lecturărdquo icircn timp ce icircn cazul lui Lovinescu e pusă icircn lumină bdquoimpersonalitateardquo Icircn privinţa criticilor contemporani icircn Al doilea rond procedeul sintetizării subliniază dă rezultate de expresivi-tate sporită Astfel Adrian Marino se detaşează prin bdquovocaţie de compe-titorrdquo Al Piru e dominat de o bdquovoinţă de autoritaterdquo Eugen Simion are o altă vocaţie anume a bdquoinstituţionalizăriirdquo icircn timp ce Cornel Regman se impune printr-o bdquoconstantă atitudine de institutor mereu preocupat de menţinerea ordiniirdquo

Lecturile lui Mircea Iorgulescu se fundamentează pe necesitatea icircnţele-gerii (bdquoVreau să icircnțeleg nu să demonstrez ceva ce ştiu dinainterdquo) prin-tr-o camuflare a instrumentarului critic (bdquoideal este ca metoda să nu se vadărdquo) dar şi prin apelul la portretul sintetic (ilustrative sunt portrete-le unor scriitori şi critici precum Radu Petrescu Lucian Raicu Mircea Zaciu Marian Papahagi etc) prin recursul la explorări atente cu nelip-sit nerv polemic Ataşat unei etici a adevărului critic foiletonistul pro-blematizează acut spaţiul literaturii oferind analize interesante ale unor scriitori precum Marin Preda Augustin Buzura George Bălăiţă Ştefan Bănulescu Mircea-Horia Simionescu Fănuş Neagu Dinu Flămacircnd Bu-jor Nedelcovici Mircea Ivănescu Leonid Dimov Mircea Nedelciu etc Cu o scriitură densă contrasă tensionată sincopată atrasă de fulguran-ţa aforismului cu un ton ce refuză orice compromis orice tranzacţie cu normele impuse sau cu prejudecăţile textele critice ale lui Mircea Iorgu-lescu impun prin precizia enunţurilor prin sistematica demonstraţiei şi prin rafinamentul expunerii atentă la dimensiunile de profunzime ale tectonicii textului şi la dialectica atitudine viziune lirică De exemplu la Dimov criticul subliniază că bdquojocul este expresia spaimei miraculosul este un refugiu jovialitatea poetului are un secret fior tragicrdquo Relevarea rolului şi a funcţionalităţii criticii de icircntacircmpinare porneşte de la ideea utilităţii genului şi a ancorării lui icircn actualitate (bdquoCronica şi recenzia nu au dispărut icircşi au rostul lor important şi bine stabilit icircn mişcarea literară contemporană atacirct la noi cacirct şi icircn alte părți mai vesticerdquo)

Din volumul Firescul ca excepţie se detaşează amplul eseu Din vremea lui Dinicu Golescu bdquoun text serios şi deopotrivă icircncacircntător scris cu inteligenţă cu umor şi pe alocuri cu sarcasmrdquo (Nicolae Manolescu) Memorialul de călătorie al lui Dinicu Golescu e perceput de critic din

c r i t i c ă e s e u 51

perspectiva ambivalenţei normalitate anormalitate bdquoVenit dintr-o lume aberantă cum era aceea din principatele fanariotizate Constan-tin Golescu descoperă călătorind icircn Occident o lume firească icircn care spiritul său deloc amorţit nici pacircnă atunci şi sigur nedeformat se tre-zeşte şi se integrează icircntr-un chip cacirct se poate de normal Cu adevărat uimit se arată marele logofăt nu de ceea ce vede icircn voiajul său ci de ceea ce icircşi aminteşte despre ţara luirdquo

Interesante sunt studiile despre Panait Istrati (Spre alt Istrati reconfi-gurat ulterior icircn Celălalt Istrati) unde Mircea Iorgulescu se străduieşte să detaşeze amprenta tragică să sublinieze refuzul literaturizării şi să repudieze eticheta pitorescului ce plana uneori abuziv asupra operei autorului Chirei Chiralina (bdquoStructural Panait Istrati nu este un poves-titor icircn sensul clasic al termenului şi cu atacirct mai puțin unul oriental e un om care vine din infern şi scrie pentru a depune mărturie Vrea să zguduie nu să placărdquo) Icircn fond asta icircnseamnă binecunoscuta sin-tagmă bdquoun alt Istratirdquo altul decacirct cel impregnat de sonuri şi reflexe ale pitorescului idilismului lirismului edulcorat un Istrati reconstruit prin prisma dosarului biografic psihologic sau psihanalitic dar şi prin reconsiderarea operei cu sugestia accentului tragic bine documentat şi interpretat Al Cistelecan subliniază cu drept cuvacircnt suspens-ul de-monstraţiei dar şi faptul că autorul acestui bdquospectacol de critică nara-tivărdquo reconstituie biografia şi opera lui Istrati bdquoicircn termenii frenetici ai unei drame Recuperarea unei vieţi atacirct de precipitate icircntr-un stil critic tranşant de alertă dar şi reflexiv icircn acelaşi timp şi icircn aceeaşi măsură e dovada unei icircntacirclniri de graţie Pornind de la alte exegeze icircnchinate lui Istrati Iorgulescu găseşte repede un casus belli exegetic icircncepacircnd de la care toată monografia respiră doar aer polemic Rigoarea lui pune uşor la punct diletantismul altor cercetători ai biografiei istratiene şi mai uşor deconspiră el răstălmăcirile şi manipulările operei adevăratul conflict e icircnsă cel al interpretării Atacirct pentru operă ndash lăsată totuşi icircn mare pe altă dată ndash cacirct şi pentru semnificaţia unor secvenţe biografice ori a unor peripeţii ideologice ori de atitudine Biografia lui Mircea Iorgulescu are o strategie de campanie şi un ritm intens dramaticrdquo Si-tuacircndu-se icircn limitele adevărului propriei concepţii artistice Istrati se relevă ca un scriitor ce trăieşte autentic şi dramatic aporiile propriului destin chiar sau mai ales icircn răspăr cu imperativele şi fixaţiile veacului său bdquoLa icircnceputul unui secol ce descoperă (descoperă sau inventea-ză) metamorfoza alteritatea depersonalizarea schizofrenia ca feno-

52 R O M Acirc N Ămen social multiplicarea icircn uniformitate statistica totalizantă disolu-ţia rinocerizarea Istrati are insolenţa de a rămacircne aşa cum esterdquo

Cartea despre Caragiale intitulată de autor Marea trăncăneală a apărut icircn 1988 sub titlul benign Eseu despre lumea lui Caragiale Aici Mircea Iorgulescu decupează şi explorează o latură nouă a lumii lui Caragiale nu aceea idilică de euforie volubilă delectabilă şi comică ci una gravă bdquoserioasărdquo violentă agresivă Limbajul nu e individualizant ci omogeni-zant trăncăneala ascunde o tendinţă de anonimizare schematism verbal vehemenţă vorbită şi fizică Universul caragialian ar fi tutelat icircn viziunea criticului de două instanţe atotcuprinzătoare secţia (simbol al autorită-ţii al Puterii care prin diferiţii săi agenţi controlează supraveghează şi sancţionează orice iniţiativă personală) şi carnavalul care circumscrie existenţa debusolată lipsită de repere ferme a personajelor bdquoSecția este vital interesată icircn perpetuarea carnavalului şi icircn protecția mecanisme-lor de mistificarerdquo Dialogul dintre cele două instanţe se manifestă prin compromis falsitate şi fraudă iar tipul emblematic e bdquopişicherulrdquo care reprezintă un mod de existenţă ilegitim adică bdquoun puternic factor de uni-tate colectivă şi de armonie socialărdquo Icircn acest univers neomogen lipsit de fermitate ontică de criterii marcat de frecvente bdquoschimbări ale macazu-luirdquo bdquooamenii ordinii şi ai legii parafrazează un mod de viață structural necinstitrdquo Volubilitatea infinită incoerentă mistificatoare construieşte un bdquoinfern fanfaronrdquo ce legitimează cum scrie eseistul bdquoconfortul com-placeriirdquo Icircn antiteză flagrantă cu universul euforizant al trăncănelii secţia impune agresivitate violenţă control strict supraveghere icircn forme nu-meroase (agresarea fizică sau verbală bdquoturnatul la secțierdquo procesul-verbal etc) care transformă violenţa icircn bdquoritual halucinatoriurdquo Lectura bdquolumii lui Caragialerdquo e mai ales o exegeză subversivă adesea a lumii anilor rsquo80 (dominată de cenzură teroare autoritarism şi ideologie dogmatică) prin prisma operei caragialiene

Volumul Tangenţiale (2004) marchează o reicircntoarcere a criticului la foileton fiind compus din cronici ale unor cărţi de critică teorie eseu stilul fiind cel probat icircn cărţile anterioare dens eliptic stracircns argu-mentativ polemic tensionat Seducător prin volutele frazării dar şi prin concizia bine strunită critica lui Mircea Iorgulescu oferă mai ales prin bdquovocaţia formulei pregnante memorabile a portretului din cacircteva trăsăturirdquo (Nicolae Manolescu) multe perspective şi sugestii herme-neutice demne de interes

c r i t i c ă e s e u 53

Alexandru Ovidiu VINTILĂTraian Brăileanu şi Martin Heidegger O congruenţă anume

Din prisma pronunţatei să-i spunem sim-patii politice pentru extrema dreaptă există similitudini icircntre destinul cărturarului buco-vinean Traian Brăileanu şi cel al unui contem-poran de-al său marele filozof german Martin Heidegger Deşi diferiţi ca filozofi şi unul şi celălalt se icircntacirclnesc icircn punctul icircn care se de-clară fără putinţă de tăgadă drept susţinători ai mişcării de extremă dreaptă din ţările lor De asemenea ambii au icircnţeles să lupte icircmpo-triva spiritului modern al ştiinţelor pozitivis-te Semnificativ icircn ceea ce priveşte congruen-ţa dintre cei doi este şi faptul potrivit căruia la Heidegger precizează Safranski bdquoLocul ec-stazului filozofic este luat acum de o mis-tică a comunităţii poporuluirdquo1 La Brăileanu din păcate după 1928 cacircnd opţiunea sa po-litică icircncepe treptat să devină evidentă (vezi cartea Sociologia şi arta guvernării o culme icircn acest sens) se poate vorbi despre o imixtiune a convingerilor personale de natură politică icircn cadrul teoriei sale De aici doza de subiec-tivism din anumite analize ştiinţifice pe care le-a iniţiat cu privire la sistemul social regi-mul politic problematica elitară etc şi faţă de care nu a avut nicio reţinere de a le impune icircn practica politică Aici distingem şi nota cea mai pregnantă de contrarietate care planează asupra operei savantului bucovinean despre

AOV ndash licenţiat icircn istorie şi filozofie diplomat icircn

inginerie şi management agroturistic Doctor icircn ştiinţe

socioumane Membru al Uniunii Scriitorilor din

Romacircnia Redactor-şef al revistei bdquoBucovina literarărdquo şi membru icircn colegiul de

redacţie al revistei bdquoScriptumrdquo a Bibliotecii Bucovinei

bdquoI G Sbierardquo din Suceava Cărţi publicate caricatura de

cretă (2003) miezonoptice tradiţia rupturii (2008) cartea lui koch (2009)

viaţa preschimbată (2011) Demersul dialogic Semne ale

unei experienţe a icircnţelegerii (2011) Traian Brăileanu

Icircntruchipările raţiunii Fapte idei teritorii ale realităţii

din interbelicul bucovinean (2012) monografia Traian

Brăileanu Dialectica unei istorii personale (2013)

54 R O M Acirc N Ăcare se spune că icircşi icircndeplinea profesia de la catedră cu o morgă tipic germană Contradictorie este la cărturarul creştin Traian Brăileanu şi alegerea drept reper pentru gacircndirea sa sociologică a unor elemente din filozofia ateului Vasile Conta

Martin Heidegger cel din timpul implicării sale politice adică icircnce-putul anilor rsquo30 afirmă că edificarea unei noi lumi spirituale pentru poporul german devine sarcina esenţială a universităţii Astfel gacircndi-torul german icircşi arată toată disponibilitatea icircn slujba poporului fiind ferm convins că bdquoo dată cu revoluţia naţional-socialistă se putea reali-za şi o icircnnoire a Universităţii dacă deţinătorii puterii vor da ascultare savanţilor de renumerdquo2 La racircndul său şi Traian Brăileanu cacirct timp a fost ministru credea cu tărie că timpul reformei mult aşteptate de el icircn icircnvăţămacircnt nu doar icircn cadrul universităţii sosise De asemenea sco-pul icircnvăţămacircntului trebuia să fie prin excelenţă naţional Surprinzător este la filozoful german că pacircnă atunci icircşi dorise să menţină permanent spiritul adevăratei ştiinţe şi filozofii departe de considerentele utilităţii şi ale orientării practice nemijlocite Imediat ce aderă la naţional-soci-alism icircşi schimbă optica militacircnd pentru o instrumentalizare a ştiinţei icircn scopuri naţionale3

Măcar formal ideile lui Traian Brăileanu conform cărora voia să ini-ţieze anumite şcoli de formare a unei noi elite converg cu cele ale lui Martin Heidegger cu privire la icircnfiinţarea bdquoTaberei ştiinţeirdquo bdquoIdeea or-ganizării acestei tabere o expusese icircncă de la 10 iunie 1933 la o consfă-tuire pe probleme educative a ltServiciului pentru ştiinţă al asociaţiilor studenţeşti germanegt de la Berlin Urma să fie un amestec icircntre o ta-bără de cercetaşi şi o academie platoniciană Deviza era a trăi icircmpreu-nă a munci icircmpreună a gacircndi icircmpreună ndash pentru o perioadă anterior stabilită icircn mijlocul naturiirdquo4 După cum lesne se observă modelul lui Heidegger care a fost pus icircn practică icircnsă fără succes seamănă icircntru-cacirctva şi cu taberele de muncă legionare Deosebirea fundamentală din-tre ele este că bdquoTabăra ştiinţeirdquo germană se ridică printre altele icircmpo-triva bdquoideologismului steril al creştinismuluirdquo care icircn opinia filozofului german se impunea să fie depăşit5

Deşi Traian Brăileanu a fost cu certitudine antisemit Heidegger nu a fost cel puţin nu icircn sensul sistemului ideologic demenţial al naţional-socialiştilor Cu toate acestea există mărturii cum că autorul celebrei

c r i t i c ă e s e u 55

lucrări Fiinţă şi timp (Sein und Zeit) bdquolticirci icircmpărţea icircntr-adevăr pe ger-mani atacirct pe colegii săi cacirct şi pe studenţi icircn evrei şi neevreigt (Ettin-ger)rdquo6 Tot el lasă să se icircnţeleagă că icircn cadrul universităţii evreii se manifestau ostil Safraski notează fără echivoc următoarele bdquoDintr-o scrisoare descoperită icircn 1989 trimisă la 20 octombrie 1929 lui Victor Schwoumlrer locţiitorul preşedintelui Comunităţii de ajutorare a oameni-lor de ştiinţă germani (o organizaţie care se ocupa de acordarea burse-lor) rezultă că Heidegger a icircmpărtăşit icircn mod clar ceea ce icircn cercurile universitare se numea ltantisemitismul de concurenţăgt (un termen creat de Sebastian Haffner) Heidegger este vorba a recunoaşte imedi-at că avem de ales icircntre a ajuta din nou viaţa noastră spirituală germană prin forţe şi educatori autentici autohtoni fie a o lăsa icircn seama evreizării crescacircnde icircn sens mai restracircns sau mai amplurdquo7 Icircn realitate bdquoantisemi-tismul de concurenţărdquo care s-a manifestat icircntr-o anumită formă şi icircn Romacircnia recte Bucovina lui Traian Brăileanu nu admitea de fapt asi-milarea evreilor consideracircndu-i un grup diferit Reprezentanţii unui asemenea curent de opinie se opuneau oricărei posibilităţi ca evreii să ajungă să joace un rol dominant icircn cultură Filozoful german subliniază elementul german din filozofie distingacircndu-l de raţionalismul francez utilitarismul englez sau tehnicismul americanilor Şi totuşi Heidegger respinge antisemitismul bdquospiritualrdquo Icircntr-o prelegere de-a sa de la mijlo-cul anilor rsquo30 icircl va apăra pe Spinoza8 Oricum unii biografi ai lui Hei-degger reţin că după ce a devenit rector al Universităţii din Freiburg icircn 21 aprilie 19339 se va distanţa atacirct de colegii cacirct şi de studenţii evrei Tot icircn această perioadă Heidegger va icircntrerupe legătura pacircnă şi cu Edmund Husserl magistrul şi prietenul său de origine evreiască după cum se ştie

Dacă icircn 1946 lui Heidegger i se va interzice să predea interdicţie care se va menţine pacircnă icircn 1949 după care treptat va fi reabilitat Brăilea-nu icircn acelaşi an va fi condamnat la 20 de ani de temniţă decedacircnd icircntr-un timp relativ scurt din cauza condiţiilor inumane din icircnchisoa-rea comunistă pe data de 3 octombrie 1947 la Aiud

Adevărat nu icircncape vorbă este şi faptul că cele două personalităţi au avut un raport diferit de implicare icircn cadrul mişcărilor de extremă dreaptă din ţările lor şi poate Traian Brăileanu icircn acest sens a avut o vinovăţie mai mare Icircnsă chiar şi aşa nu se justifică felul odios inu-

56 R O M Acirc N Ăman icircn care au acţionat comuniştii proaspăt veniţi la putere icircn Romacirc-nia acelor ani Şi asta fără să mai luăm icircn calcul că i s-a intentat un simu-lacru de proces şi nici chinurile prezentate deja la care a fost supusă icircn mod vindicativ familia sa

Dincolo de toate acestea un lucru este acceptat credem de toţi şi anu-me că şi Traian Brăileanu dar şi Martin Heidegger au fost prinşi ca să utilizăm o sintagmă a lui Adorno bdquoicircntr-un context fatalrdquo10 Şi unul şi celălalt marcaţi de o anume congruenţă s-au situat icircn lume lăsacircnd loc posibilităţii formulării unor obiecţii momente contradictorii care uneori nasc o anume greutate icircn a-i icircnţelege pe deplin

1 Ruumldiger Safranski Un maestru din Germani Heidegger şi epoca lui Editura Humanitas Bucureşti 2004 p 2582 Ibidem p 2483 Ibidem p 2564 Ibidem p 2585 Ibidem despre viaţa şi opera lui Martin Heidegger vezi şi Otto Poumlggeler Drumul gacircndirii la Heidegger Editura Humanitas Bucureşti 1998 Michael Inwood Heidegger Editura All Bucureşti 2010 Walter Biemel Heidegger Editura Humanitas Bucureşti 1998 Cătălin Cioabă Tip şi temporalitate comentariu la conferinţă Conceptul de timp la Martin Heidegger Editura Humanitas Bucureşti 2000 The Cambridge Companion to Heidegger Cam-bridge University Press Cambridge 2006 etc 6 Ibidem p 2527 Ibidem8 Ibidem p 252-2539 Michael Inwood Heidegger Editura All Bucureşti 2010 p 1310 Apud Ruumldiger Safranski op cit p 293

Note

c r i t i c ă e s e u 57

Lina CODREANUProverbul şi epigrama (I)

Generalităţi Icircn istoria esteticii sunt distinct diferenţiate categoriile fundamentale (tragi-cul comicul frumosul sublimul) şi derivatele (graţiosul uracirctul satiricul ironicul umoris-ticul sarcasmul grotescul fantasticul absur-dul) exemplificările aplicacircndu-se icircndeosebi operelor consacrate precum tragedia come-dia basmul etc Pentru speciile literare minore dar cu frecventă circulaţie icircn literatura orală şi scrisă categoria estetică a comicului are un sta-tut aparte identificat icircn interpretările critice ca genul comic ori umoristic la icircncadrarea căru-ia icircntr-un gen literar ar trebui avute icircn vedere toate modalităţile literare prin care autorul icircşi exprimă artistic impresiile stările sufleteşti ideile universul de viaţă propriu ori receptat din lumea reală Speciile literare la care facem referire sunt proverbul zicala epigrama anec-dota bancul gluma şa Posedacircnd moduri de organizare şi structuri specifice acestea asimi-lează caracteristici ale mai multor genuri lite-rare consacrate epic liric dramatic ori enig-mistic aforistic didactic etc formacircnd un gen de frontieră neomogen prin aluviunile literare care deschid albii noi firave icircn literatură Chiar dacă sunt ori nu afirmate (anecdota bancul de pildă) aceste specii minione ale literaturii sunt texte alerte asemănătoare prin forma concen-trată prin includerea categoriei estetice a co-micului ori prin circulaţia atacirct icircn formă vorbită cacirct şi icircn cea scrisă

LC ndash profesor la Colegiul Naţional bdquoCuza Vodărdquo din Huşi jud Vaslui

Publicist documentarist Semnează un Dicţionar al personalităţilor huşene (icircn

colab) apărut icircn monografia Istoria Huşilor (Galaţi 1995) studii ştiinţifice icircn vol Alma

mater husiensis (Iaşi 2008) şa Icircn curs de apariţie vol Theodor Codreanu

Biobibliografie critică sub egida Bibliotecii Municipale bdquoB-P Hasdeurdquo din Chişinău

58 R O M Acirc N ĂVom examina concomitent icircn cele ce urmează proverbul şi epigrama deşi merită discuţii speciale şi celelalte forme scurte de organizare lite-rară Interesează icircn acest sens definirea vechimea şi transmiterea cau-za şi efectul umoristic aria tematică elemente prozodice şi alte aspecte aparţinacircnd celor două specii literare

Definire Provenit din lat proverbium (bdquodictonrdquo) cuvacircntul proverb este conform dicţionarelor explicative şi de specialitate bdquoo frază scur-tă de obicei ritmică icircn care poporul exprimă icircn mod metaforic concis şi sugestiv rezultatul unei experienţe şi care conţine o povaţă o icircnvă-ţăturărdquo1 bdquoformulă fixă icircn general metaforică exprimacircnd un adevăr re-zultat din experienţă un sfat şi cunoscută de toţi membrii unui grup socialrdquo2 bdquoo expresie (devenită) populară care cuprinde icircntr-o formă concentrată sau eliptică sugestivă [] o icircnvăţătură o experienţă de viaţărdquo3 bdquoo cugetare exprimacircnd icircntr-o formulă lapidară relativ stabilă din punct de vedere lingvistic şi adeseori metaforică uneori ritmată sau rimată un adevăr sau o convingere cu valoare generalărdquo4 Similară proverbului este zicătoarea sau zicala (din lat dico -ere bdquoa zicerdquo) dar deşi poartă o expresivitate sporită are o structură mai simplă şi circulă icircndeosebi integrată icircn enunţuri Aşadar mici nuanţări de la un tom la altul Mi se pare icircndreptăţit să amintesc definiţia dată de Iuliu A Zanne autorul monumentalei colecţii Proverbele romacircnilor publicată icircntre anii 1895-1903 icircn zece volume subintitulată Proverbe zicători povăţu-iri cuvinte adevărate asemănări idiotisme şi cimilituri bdquoPentru noi pro-verbele sunt deci expresiunea caracterului şi a moravurilor unui popor modului său de a cugeta de a vedea şi de a simţirdquo (p XX)5

Epigrama e un cuvacircnt grecesc epigramma bdquoinscripţierdquo provenind din epi ndash bdquoperdquo şi graphein ndash bdquoa scrierdquo Căutăm acum icircn dicţionare valorile se-mantice ale cuvacircntului epigramă şi găsim definiţii care trimit la specia literară versificată (mulţi teoreticieni o icircncadrează la bdquopoezia cu formă fixărdquo) aparţinacircnd genului scurt Astfel epigrama este definită ca bdquoscur-tă poezie care satirizează elementele negative ale unui caracter ome-nesc ale unei situaţii etc şi se termină printr-o trăsătură de spiritrdquo6 bdquospecie a poeziei lirice caracteristică prin scurtimea ei ndash de obicei un catren ndash şi prin satirizarea defectelor unei persoane sau ale unui grup de persoanerdquo7 bdquomic poem terminat cu o şfichiuire satirică muşcătoa-

c r i t i c ă e s e u 59

rerdquo8 bdquopoezie scurtă cu caracter satiric care se termină de obicei printr-o ironierdquo9 şa

Răsfoind cacircteva antologii de epigrame romacircneşti10 am găsit numeroa-se definiţii sugestive date chiar de practicanţii acestui gen care abor-dează epigramaticul catren ca motiv literar Urmărind găsim că epi-grama poate fi joc al esenţelor ori bdquoun joc maturrdquo o bdquomuză calmărdquo bdquoun monstru veselrdquo ori bdquoo muză nevăzutărdquo bdquofrumoasă ca un nufărrdquo ori bdquoca ploaia cu furtunărdquo un bdquoacrdquo o bdquospadă de hacircrtierdquo sau bdquoscorpionul literarrdquo Spicuim cacircteva bdquoEpigrama e o gleznăIcircntr-un salt de balerinăCare iese-n zbor din beznăPe o poantă de luminărdquo (Imperiu Matheescu)

bdquoEpigrama (cea de har)E o spadă de hacircrtieCare face rană doarCacircnd se-nfige icircn prostierdquo (Stelian Filip)

bdquoFrumoasă-i epigrama Ca un nufărCacircnd fluturi şi albine-i dau ocolDar nu uitaţi O scriu fiindcă sufărCă poanta-şi trage seva din nămolrdquo (George Zarafu)

Vechime şi transmitere Nu poate fi determinată vechimea proverbe-lor nici la romacircni nici la alte popoare din lume ele ivindu-se ca forme lingvistice pe parcursul a secole de experienţă de viaţă Probabil sunt simultane cu cristalizarea gacircndului icircntr-o limba vorbită ştiut fiind că semnalul de atenţionare (socioumană) asupra unui pericol cere o trans-mitere rapidă şi icircntr-o formă concentrată a mesajului Se cunoaşte for-mele nescrise ale acestui tip de literatură au precedat cu mult timp tex-tele scrise Nu icircntacircmplător proverbele au circulat ca bdquovorbe din bătracircnirdquo sau bdquozicerirdquo Ceea ce uimeşte este conservarea proverbelor icircn memoria colectivă pacircnă astăzi ca de altfel a multor creaţii literare orale Aceasta icircn pofida faptului că icircn procesul de transmitere emiţătorul poate modi-

60 R O M Acirc N Ăfica adecva pierde ori inventa etc creacircnd variante unitare tematic rela-tiv stabile prin formă şi neapărat icircntr-un perpetuu proces de cristalizare Mircea Eliade se minuna că bdquoProverbul icircnsuşi a fost la icircnceput o expresie fericită dar cacirctă experienţă colectivă icircnapoia lui cacirctă precizie icircn imagini cacirct fantastic acumulat Nimeni nu poate face un proverb din capul luirdquo 11 (sn ndash LC) Icircn mod cert dar nici persoane care să nu fi folosit prover-be zicători nu există Proverbele sunt rodul unei gacircndiri colective şi su-pravieţuiesc tuturor generaţiilor devenind temelii moral-didactice peste timp Ce altceva ar lămuri mai bine decacirct zisa Apa trece pietrele rămacircn12 Altfel spus efemerul faţă de peren Proverbele adevărate statornicii sunt pietrele care icircnfracircng curgerea vremii iar macircngacircierea apei le modelează icircn forme delicate inedite şi perfectibile

Transmiterea bdquovorbelor bătracircneştirdquo nu s-a făcut icircntr-un cadru ritualic organizat şi desfăşurat după reguli tradiţionale aşa cum s-au transmis de pildă bocetul colindul oraţia de nuntă descacircntecul etc Povaţa a fost rostită simultan ori icircndată ce s-a ivit situaţia de periclitare a ordinii şi a cursului normal de viaţă

Icircn istoria literaturii romacircne sunt frecvente aceste preluări (uneori col-portări asumate) icircncepacircnd cu textele cronicăreşti icircnviorate de bdquosenten-ţiirdquo proverbe zicale Cacircnd icircn perioada paşoptistă s-a pus programatic problema valorificării folclorului13 proverbele au constituit teren pro-pice De aceea Anton Pann a icircntocmit Culegere de proverburi sau Poves-tea vorbei (1847) C Negruzzi le-a inserat icircn Scrisoarea XII (Păcală şi Tacircndală) din ciclul Negru pe alb (1857) iar Grigore Alexandrescu le-a strecurat icircn morala fabulelor sale Icircntemeietor de şcoală a culegători-lor de folclor B-P Hasdeu a dat un impuls esenţial icircn conservarea şi transmiterea creaţiilor populare Colecţia lui Iuliu A Zanne ndash Proverbe-le romacircnilor14 ndash rămacircne strălucita operă de paremiologie romacircnească o adevărată Biblie a icircnţelepciunii populare a romacircnilor Icircn categoria acestui gen scurt sunt integrate proverbe zicători sentinţe pilde iar I A Zanne adaugă acestora şi citate tematice preluate din lucrările vechi (Iordache Golescu Anton Pann) Faptul că proverbele au fost adunate şi cuprinse icircn formă scrisă nu le opreşte nici circulaţia orală nici frecvenţa şi nici procesul de creare ori de iscare a altor variante Autorul anonim are o memorie tenace şi icircndelungă icircncacirct la momen-tul oportun le avivează şi le icircmprospătează

c r i t i c ă e s e u 61

Pare că epigrama valorifică acelaşi izvor străvechi de icircnţelepţie Disti-hurile (epigrafiile) erau săpate de antici pe pietrele funerare pe mo-numente statui arcuri de triumf etc fără vreo semnătură ceea ce ar duce la ideea că au circulat aidoma unor creaţii populare icircn ambele forme vorbită şi scrisă Aceste inscripţionări aveau caracter particu-lar unic dar pot fi considerate şi variante ale unor conţinuturi textuale colective Părintele epigramei a fost latinul Marcus Valerius Martialis cunoscut sub numele Marţial care şi-a decretat rolul de icircntemeietor prin această ars poeticabdquoEu sunt acel ce va trăi icircn veacuriPrin marea artă de a spune fleacuriCeilalţi să cacircnte fapte mari şi crunteEu voi cacircnta pe cele mai mărunterdquo15

Icircntr-o prefaţă la antologia epigramei romacircneşti acad Mihai Cimpoi16 găsea un filon străvechi al epigramei icircn chiar fondul paremiologic ro-macircnesc Iată bdquoEpigramaticul se infiltrează icircn formele populare ale stri-găturilor proverbelor (sn ndash LC) cimiliturilor icircn cacircntecele comice şi vodevilurile lui Alecsandri icircn diatribele publicistice şi icircn Satirele (Scrisorile) lui Eminescu icircn marea trăncăneală caragialiană icircn vorbe-le de duh puse icircn rimă şi icircn construcţii sintactice meşteşugite de Ion Creangărdquo Faţă de proverbele cu filon ţărănesc la noi apariţia acestei specii culte pare tardivă probabil sub influenţa civilizaţiei culturale din Apus de unde se icircntorseseră şcoliţi boiernaşii-cărturari abia icircn secolul al XIX-lea Au fost reicircnviorate bdquocacircnticelele comicerdquo apoi ver-surile satirice constituiau sarea şi piperul saloanelor cu ştaif Istoria noastră literară icircnregistrează cacircteva nume celebre de epigramişti ale căror catrene făceau deliciul saloanelor (literare) din societatea cu un statut social diferit de cel al plebei Icircntre aceştia Alexandru Macedon-ski (1854-1920) Cincinat Pavelescu (1872-1934) Radu D Rosetti (1874-1964) Al O Teodoreanu (1894-1964) cunoscut sub pseudo-nimul Păstorel Alexandru Clenciu (1913-2000) dar şi contemporani precum Mircea Ionescu-Quintus George Zarafu Efim Tarlapan Elis Racircpeanu Mihai Sălcuţan Gh Bacirclici şa Icircn interbelicul an 1937 a apă-rut revista cu denumirea şi profilul corespunzător ndash bdquoEpigramardquo (di-rector Virgiliu Slăvescu) Icircn perioada post-nouăzecistă un pas icircnainte l-au făcut membrii Uniunii Epigramiştilor din Romacircnia care au scos

62 R O M Acirc N Ăicircncepacircnd din 1992 o nouă ediţie a revistei bdquoEpigramardquo (icircn tandem George Corbu şi Valerian Nică) urmată din 2012 de bdquoLumea epigra-meirdquo (director Viorel Martin) şa Actualmente icircn ciuda vacircnzolelilor politico-economice (ori tocmai de aceea) spiritul epigramatic e viu ilustrat fiind de frecvente organizări de festivaluri cluburi societăţi cenacluri concursuri saloane de umor icircn zonele centrale dar mai ales icircn bonoma provincie Ceea ce consolidează constatarea poetului bdquoO ţară tristă plină de humorrdquo (sn ndash LC) (G Bacovia Cu voi)

Cauză ndash efect Nu par diferenţiate cauza şi efectul ambelor specii umoristice prin postare antitetică deşi icircn durată proverbul e bdquocu bătaie lungărdquo icircn timp ce epigrama are efemeritatea unei trageri la ţin-tă Beneficiarul unei experienţe anterioare (fără de vreme am zice) autorul anonim cuprinde icircntr-un enunţ minimal şi icircntr-o exprimare pe-nţelesul tuturor şlefuită cu meşteşug o poveste de viaţă care poate fi a altora dar şi a lui Fiecare proverb e un nucleu al unei păţanii tre-cute care şi-a pierdut importanţa particularizării şi prin generalizare a rămas icircmpietrită icircn conştiinţa colectivă doar esenţa icircnvăţătura ce se desprinde din orice altă icircntacircmplare asemănătoare Icircntr-un proverb se emite un adevăr achiziţionat prin icircndelungă practică oricacircnd repeta-bil la care receptorul trebuie să reflecteze

Avacircnd sorginte mitico-legendară (sub protecţia icircndărătnicului zeu Momos cel alungat de Zeus din Olimp pentru ironia zemflemeaua şi bacircrfa prin care ridiculiza faptele zeilor) epigrama este o specie ce s-a impus riguros chiar prin scurtimea ei cacirct o zvacirccnitură de spirit bdquoMă-ntrebi ce e o epigramăE uite-aşa o telegramăConcisă sprintenă ndash şireata ndash Şi-nţepătoare ca săgeatardquo (Vasile Bogrea)

Nici aici cauza nu se confundă cu efectul dar sunt tot interdependente Cauza este de obicei o situaţie ridicolă particulară ori colectivă de care autorul icircnsuşi se amuză deschis ori voalat Urmează apoi procesul artis-tic cacircnd efectul hilar concret trebuie transferat cititorilor ori ascultători-lor printr-un filtru estetic Lăsată la urma versurilor poanta precedată de puncte de suspensie ori de o pauză icircn vorbire cade neicircnduplecat pe ţinta

c r i t i c ă e s e u 63

vizată cu interese polivalente moralizator-curative ridiculizează atenţi-onează critică sancţionează ironizează şicanează Icircn epigramă se arun-că o nadă celor vizaţi care nu-şi pot depăşi limitele şi nici nu tac molcum ci nefulgeraţi de idee arată cu degetul spre alţii şi se amuză racircd Dar cum racircsul este contagios racircdem toţi laolaltă icircn evidentă complicitate N-om fi oare şi noi printre ei Nu noi nu (sic)

Ambele specii icircnsumează intenţii practice şi estetice binefăcătoare icircn sensul că previn primejdiile povăţuiesc urmaşii civilizează perpetuu lumea dezvoltă gustul pentru bine ndash adevăr ndash frumos binedispun pe cei care iau cunoştinţă de acestea Textele din categoria respectivă ndash proverbul şi epigrama ndash exprimă intenţii diverse ale celor care le-au creat Unele cu valoare umoristică generează doar hazul bonom de suprafaţă altele au fixate ţinte de atac taxează ferm cusururi iar alte-le conţin bdquosentenţiirdquo exprimă adevăruri incontestabile avacircnd caracter aforistic Adrian Marino icircn Dicţionarul de idei literare17 oprindu-se la categoria estetică a comicului disociază icircntre racircsul ca reacţie fiziolo-gică (suracircs racircnjet de ex) şi racircsul bdquoestetic-literarrdquo dar şi bdquoracircsul-cauzărdquo de bdquoracircsul-efectrdquo Este limpede că ambele specii literare cu precădere epigrama generează racircsul estetic spontan ori icircntacircrziat hohotitor ori de adacircncime ca o destindere boemă ori ca o mlădiere ironică etc Ima-ginacircndu-ne un cacircntar estetic am observa că pe talerul proverbelor do-mină popularul bdquohaz de necazrdquo iar pe cel al epigramei bdquoracircsu-placircnsurdquo ele icircnsele cumpănind arhimedic hazul cu necazul şi respectiv racircsul cu placircnsul

1 Cf Dicţionarul limbii romacircne moderne Editura Acade-miei RPR Bucureşti 19582 Cf Genuri şi specii literare Mic dicţionar-antologie al-cătuit de Irina Petraş Editura Demiurg Bucureşti 19933 Cf Lazăr Şăineanu Dicţionar universal al limbii romacircne vol IV Editura Mydo Center Iaşi 1996 (reed)4 Cf Mircea Anghelescu (icircn colab) Dicţionar de termeni literari Editura Garamond Bucureşti fa5 Iuliu A Zanne Proverbele romacircnilor din Romacircnia Ba-sarabia Bucovina Ungaria Istria şi Macedonia Proverbe dicĕtorĭ povăţuirĭ cuvinte adevĕrate asemĕnărĭ idiotis-me şi cimiliturĭ Imprimeria Statului Editura Librărieĭ Socecuampcomp Bucuresci 1895 Am utilizat colecţia re-editată prin contribuţia lui Mugur Vasiliu care a icircngrijit

Note

64 R O M Acirc N Ăediţia anastatică a vol Iuliu A Zanne Proverbele romacirc-nilor din Romacircnia Basarabia Bucovina Ungaria Istria şi Macedonia vol I-X Editura Scara Asociaţia Romacircnă pentru Cultură şi Ortodoxie Bucureşti 20036 Cf Dicţionarul limbii romacircne moderne Editura Acade-miei RPR Bucureşti 19587 Cf Gh Ghiţă C Fierăscu Dicţionar de terminologie po-etică Editura Ion Creangă Bucureşti 19738 Cf Genuri şi specii literare Mic dicţionar-antologie al-cătuit de Irina Petraş Editura Demiurg Bucureşti 19939 Cf Lazăr Şăineanu Dicţionar universal al limbii romacircne vol IV Editura Mydo Center Iaşi 1996 (reed)10 Dansul săbiilor o panoramă a epigramei romacircneşti con-temporane ediţie icircntocmită de Ion Arieşanu şi Ion Veli-can Editura Facla Timişoara 1975 Epigramişti cu sau fără voia lor antologie alcătuită de Giuseppe Navarra şi George Zarafu Editura Albatros 1983 Marea antologie a epigramei romacircneşti ediţie concepută de Efim Tarlapan Editura Prut Internaţional Chişinău 200511 Mircea Eliade Oceanografie Editura Humanitas Bucu-reşti 1991 p 208 cap Fragmente12 I A Zanne op cit p 101 102 Citacircndu-l pe B-P Hasdeu Etimologicum Magnum folcloristul icircntăreşte ideea că acest proverb este bdquospecific romacircnescrdquo13 V Mihail Kogălniceanu Introducţie bdquoDacia literarărdquo 184014 I A Zanne op cit ediţia anastatică15 Cf Cincinat Pavelescu Epigrame ediţie icircngrijită de Tu-dor Măinescu Editura Tineretului Bucureşti 1966 p 916 Mihai Cimpoi Epigramiada romacircnească icircn Marea an-tologie a epigramei romacircneşti p 3-617 Adrian Marino Dicţionarul de idei literare Editura Mi-hai Eminescu Bucureşti 1973 cap Comicul p 422-442

C R I T I C Ă E S E U 65

Lilia RĂCIULĂPoetica albastrului eminescian

bdquoCuvacircntul albastru desemnează dar nu aratăProblema imaginii cerului albastru este cu totul diferită

pentru pictor şi pentru poet Dacă cerul albastru nu este pentru scriitor un

simplu fundal dacă el e un obiect poetic atunci el nu se poate icircnsufleţi decacirct printr-o

metaforă Poetul nu trebuie să transpună o culoare ci să ne facă să visăm culoareardquo

G Bachelard

bdquoPentru ca frumoasele culori să intre icircn pupilă trebuie ca şi irisul să aibă o culoare frumoasă Cum să vezi cu adevărat cerul albastru fără un ochi albastrurdquo

G Bachelard

Reflex eminamente romantic ecou al marilor reverii1 albastrul se impune drept culoare cu vocaţia de a reverbera simbolic valori imagis-tice complexe conturacircnd pregnant reveria cerului albastru2 Imagine atacirct de frecventă la poeţii lumii considerată şi bdquomit polivalentrdquo [1 p 180] cerul albastru surprinde de fapt prin bdquoraritatea imaginaţiei aerienerdquo [idem p 168] pe care o comportă bdquoFilozoful imagi-naţieirdquo (Martin) Gaston Bachelard icircncearcă să explice că această bdquoraritaterdquo provine bdquomai ales din faptul că albastrul infinit icircndepărtat imens chiar şi cacircnd este resimţit de un suflet aerian are nevoie să fie materializat pentru a intra icircntr-o imagine literară () Cerul albas-tru este atacirct de simplu icircncacirct credem că nu-l putem oniriza fără să-l materializămrdquo [ibidem p 168]

LR ndash dr icircn filologie conferenţiar la Catedra de limba romacircnă şi filologie romanică a Facultăţii de Litere a Universităţii de

Stat bdquoAlecu Russordquo din Bălţi Domenii de competenţă

stilistică hermeneutică lingvistica textului

traductologie Autoare a monografiei Variabilitatea

diafazică icircn cadrul unor serii stilistico-istorice (2010) şi a

altor studii Variabilitatea unor grupuri nominale din lirica stănesciană (bdquoLimbaj şi context bdquoSpeech and

Context 2010) Lrsquoefficaciteacute de lrsquoutilisation de la

meacutethode drsquoanalyse seacutemique dans la recherche de la

variabiliteacute diaphasique (La meacutethodologie de la recherche

scientifique ndash moyen drsquoune meilleure valorisation de

lrsquointelligence des deacutebutants dans la recherche (2009) etc

66 R O M Acirc N ĂGaston Bachelard distinge patru categorii de poeți icircn funcţie de cum percep albastrul celest 1) poeţi care bdquovăd icircn cerul imobil un lichid miş-cător care prinde viaţă la ivirea celui mai mic nouraşrdquo 2) poeţi care bdquotrăiesc cerul albastru ca pe o flacără imensă ndash un albastru laquoarzătorraquordquo 3) poeţi care contemplă cerul ca pe o boltă pictată ndash bdquoazurul compact şi durrdquo 4) poeţi care bdquoparticipă cu adevărat la natura aeriană a albas-trului celestrdquo [idem p 167] bdquoSemnul cu adevărat aerianrdquo icircn viziunea lui G Bachelard se icircntemeiază pe o dinamică a dematerializării Imagi-naţia substanţială a aerului nu este cu adevărat activă decacirct icircntr-o dina-mică dematerializantă Albastrul cerului pare aerian visat ca o culoare ce păleşte puţin ca o paloare ce aspiră la fineţe la o fineţe ce ne-o icircn-chipuim mlădiindu-se sub degetele noastre precum o pacircnză fină () [idem p 168-169]

Din această perspectivă a imaginaţiei3 urmează să abordăm valorile albastrului eminescian Dacă ar fi să efectuăm un tur de orizont asu-pra acestuia nu putem să nu remarcăm virtuozitatea impresionantă cu care poetul decantează artistic esenţele albastrului Astfel icircn registrul imaginarului eminescian se disting două formule stilistice ale albas-trului albastrul propriu-zis şi seninul (tot un albastru dar deschis bdquocare aspiră la fineţerdquo)

Albastrul culoare fascinantă ca spectacol icircn sine actualizează icircn gene-ral ideea de imaterialitate şi ireal bdquodăruindrdquo propria regulă propria po-etică specifică elementelor cu care se asociază Sub imaginaţia culorii a formelor se deschide imaginaţia substanţelor ar fi spus G Bachelard Icircn alți termeni bdquoaplicat pe indiferent ce obiect albastrul icircl demateriali-zează e cărarea infinitului pe care realitatea devine vis ()rdquo [2 p 49]

Deşi aflate sub semnul imaterialităţii şi aproape icircntotdeauna conturacircnd un cadru natural albastrul şi seninul eminescian prezintă o deosebire nu numai de nuanţă ci şi de grad gradul de dematerializare situează imaginaţia pe trepte diferite

Seninul reprezintă mai mult sensibilitatea poeticii eminesciene de-cacirct albastrul Anume seninul apare imponderabil onirizat vibrant transparent depozitar al revelaţiilor transcendentale icircnscriindu-se icircn perspectiva imaginaţiei aeriene Seninul desemnează aşadar ipostaza dematerializată aeriană de esenţa cea mai pură a albastrului Iată de ce

C R I T I C Ă E S E U 67

seninul secundează albastrul icircn acelaşi context bdquoŞi seninul cer albastru macircndru lacrimile-l prindrdquo (Călin [File din poveste] p 139) astfel pro-iectacircnd albastrul icircntr-o dinamică a dematerializării Privilegiul seninu-lui icircn raport cu albastrul este sugerat şi de permeabilitatea primului icircn comparaţie cu ultimul ndash seninul nu limitează privirea ochiul are senza-ţia că icircntrezăreşte un dincolo dezvăluind dimensiuni ale profunzimi-lor fără limite

Imaginea cerului senin atestă o frecvenţă accentuată icircn comparaţie cu cea a cerului albastru care apare nesemnificativă bdquoŞi sub bolta cea se-ninărdquo (Floare albastră 23) bdquoSă am un cer seninrdquo (Mai am un singur dor 8) bdquoLucească-un cer seninrdquo (De-oi adormi 11) bdquoŞi codrul aproape Lucească cer senin Eternelor aperdquo (Nu voi mormacircnt bogat 15) bdquoSă am un cer seninrdquo (Iar cacircnd voi fi pămacircnt 11) bdquoStelele nasc umezi pe bolta seninărdquo (Sara pe deal 7) bdquoA sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru Ş-al iluziei deşarterdquo (Kamadeva 19)

Ipostază esenţializată cvasieterică a albastrului seninul devine de asemenea o expresie a lumii interioare a poetului bdquoAm coboracirct cu-al meu seninrdquo (Luceafărul) bdquoMi-aş risipi o viaţă de cugetări seninerdquo (Nu mă icircnţelegi) or bdquotangenţele sale spirituale cu transcendentul sunt de natură organică el icircnsuşi mărturisind apartenenţa la o altă lume decacirct cea omenească finalul poemului Luceafărul aduce argumentul bdquoCi eu icircn lumea mea mă simt nemuritor şi recerdquo Acest posesiv mea (şi icircn cazul de mai sus bdquoal meu seninrdquo ndash adăug n) icircl implică icircntr-o structură mundană diferită de bdquocercul stracircmtrdquo al celorlalţirdquo [3 p 95] Acest fel de a aprofunda lucrurile ne face să icircnţelegem că albastrul icircn ipostaza seninului profilează şi un tip de destin un destin al geniului

Plecacircnd de la premisa bachelardiană potrivit căreia bdquofiecare adjectiv icircşi are () substantivul său privilegiat pe care imaginaţia materială icircl reţine cu uşurinţărdquo [4 p 40] observăm la Eminescu o serie largă de substantive care rezonează cu albastru lac flori ochi etc Albastrul emi-nescian tinde spre o simbioză a imaginaţiei terestre şi a celei aeriene icircn relaţie cu unele elemente Meritul lui Eminescu este de a transfera imaginaţia aeriană icircn planul celei materiale elementele ce poartă icircn-semnele materialităţii telurice (floare izvoare liane etc) nu pot fi icircn-vestite cu atributele aerianului (ideal visare sublimare etc) decacirct prin transfer ndash lacul albastru flori albastre ochi albaştri etc ndash toate acestea

68 R O M Acirc N Ănu reprezintă decacirct oglindirea cerului albastru (aerianului) icircn flori ape etc Poetica albastrului eminescian reflectă o dinamică icircn care bdquolucru-rile nu sunt ceea ce sunt ci ceea ce devinrdquo sub semnul reveriilor Uni-versul apare dacă e să ne exprimăm icircn termenii lui G Bachelard ca un bdquoreflex icircntr-un reflexrdquo [idem p 57] Astfel bdquoimobilizacircnd imaginea cerului lacul creează icircn el un cerrdquo [ibidem p 57] Icircn consecinţă lacul apele albastre icircn general ochii albaştri ar reprezenta bdquoun cer răsturnatrdquo o nuntire4 dintre cer şi apă5 Albastrul ochilor este tot atacirct de vibrant aerian ca seninul cerului eminescian Se cuvine să amintim aici că icircn exegeza eminesciană se vorbeşte atacirct despre bdquorealismulrdquo cadrului na-tural cacirct şi despre derealizarea imaginii bdquoCeea ce laquovederaquo Eminescu icircn peisaj nu sunt semnele realului icircnregistrate mimetic ci sensul lor ascuns noumenal dezvăluit privirii vizionarerdquo [apud 5 p 65]

Putem afirma pe bună dreptate că la Eminescu bdquopătrunderea icircn aceas-tă culoare (albastru) este echivalentă cu trecerea precum Alice de cea-laltă parte a oglinzii adică icircn ţara minunilorrdquo [2 p 48] printr-un soi de bdquocontaminarerdquo semantică reciprocă albastrul dematerializează ele-mentele proxime (floare apele ochii etc) impregnacircndu-se icircn acelaşi timp de materialitatea acestora (albastrul pendulează icircntre imaterial şi material) Iată de ce albastrul conservă o imaginaţie semiaeriană semitelurică icircn comparaţie cu seninul icircn care se revelează imaginaţia aeriană prin excelenţă Albastrul devine o culoare fluctuantă bdquoconver-tibilărdquo icircn sensul că valorizează imaginaţia aeriană şi cea acvatică icircn ima-ginile lacului izvorului etc bdquoLacul codrilor albastrurdquo (Lacul) bdquoCodrii negri aiurează şi izvoarele-i albastrerdquo (Scrisoarea V) bdquoDe la munte pacircnă la mare şi la Dunărea albastrărdquo (Scrisoarea III) etc

Albastrul are vocaţia marilor expansiuni (orizontale şi verticale) de-bordărilor revărsărilor pe teritorii largi icircnscriindu-se icircntr-o bdquopoetică a răsfracircngerilorrdquo [4 p 27] Este o culoare care dezmărgineşte vizual bdquoIcircnălțimile albastre pleacă zarea lor pe dealurirdquo (Lasă-ţi lumea) bdquoPoa-te de mult s-a stins icircn drum icircn depărtări albastrerdquo (La steaua) Albas-trul bdquose abaterdquo asupra depărtărilor ochilor florilor (florile capătă mai multă sensibilitate alături de adjectivul albastru) etc nereprezentacircnd un simplu element cromatic de decor ci participacircnd la jocul imagi-naţiilor materiale pe care le valorizează Albastrul la Eminescu susură freamătă străluceşte visează etc

C R I T I C Ă E S E U 69

bdquoDe treci codri de aramă de departe vezi albindŞ-auzi macircndra glăsuire a pădurii de argintAcolo lacircngă izvoară iarba pare de omătFlori albastre tremur ude icircn văzduhul tămacircietrdquo(Călin [File din poveste])saubdquoNilul mişcă valuri blonde pe cacircmpii cuprinşi de maurPeste el cerul d-Egipet desfăcut icircn foc şi aurPe-al lui maluri galbii şese stuful creşte din adacircncFlori juvaeruri icircn aer sclipesc tainice icircn soareUnele-albe nalte fragezi ca argintul de ninsoareAlte roşii ca jeratec alte-albastre ochi ce placircngrdquo(Egipetul)saubdquoLacul codrilor albastruNuferi galbeni icircl icircncarcăTresărind icircn cercuri albeEl cutremură o barcărdquo(Lacul)

Albastrul icircnchide icircn sine acel illo tempore scufundat icircn mitologia icircnce-puturilor bdquoAtunci vă veţi icircntoarce la vremile-aurite Ce mitele albas-tre ni le şoptesc adesrdquo (Icircmpărat şi proletar)

Icircn Mortua est albastrul bdquoculoare a Fecioareirdquo prin excelenţă conturea-ză proiecţia acesteia icircn chipul iubitei defunctebdquoSă treci tu prin ele o sfacircntă reginăCu păr lung de raze cu ochi de luminăIcircn haina albastră stropită cu aurPe fruntea ta pală cunună de laurCuloare a Fecioareirdquo

Orizontul de sensuri ale albastrului variază Icircn poezia Melancolie6 icircntacircl-nim un albastru melancolic atins de moarte concretizat icircn metafora bdquomormacircnt albastrurdquobdquoPărea ca printre nouri s-a fost deschis o poartăPrin care trece albă regina nopţii moartă

70 R O M Acirc N ĂO dormi o dormi icircn pace printre făclii o mieŞi icircn mormacircnt albastru şi-n pacircnze argintieIcircn mausoleu-ţi macircndru al cerurilor arcTu adorat şi dulce al nopţilor monarcrdquo(Melancolie)

Aici albastru participă la creionarea celestă a unei bdquonaturi denaturaterdquo dominată de moarte [6 p 27] Dacă la unii autori apa este bdquomateria dez-nădejdiirdquo [4 p 106] bdquoelementul care melancolizeazărdquo [idem p 104] icircn poemul Melancolie elementul fundamental care prilejuieşte reverii me-lancolice este aerul (cerul) cerul ndash bdquomormacircnt albastrurdquo se edifică icircntr-un bdquocosmos al morţiirdquo (bdquoPărea că printre nouri s-a fost deschis o poartă Prin care trece albă regina nopţii moartărdquo) Lucrurile icircnsă pot fi inter-pretate icircntr-o altă manieră aşa cum bdquofiecare element icircşi are propria diso-luţie pămacircntul icircşi are praful focul icircşi are fumul () la fel putem spune că fiecare element icircşi are propriile laquocondensaţiiraquo forme iar norii ceaţa etc ar fi expresii ale apei ndash cerul nu mai este decacirct () icircmpărăţie a apeirdquo [apud 4 p 105] Aşadar apa ndash bdquoelement melancholic prin excelenţărdquo [idem p 104] ndash se regăseşte simbolic icircn metafora mormacircnt albastru Mai mult decacirct atacirct trebuie să menţionăm că la M Eminescu această meta-foră concentrează atacirct imaginaţia aeriana cacirct şi cea acvatică cu ajutorul albastrului potenţacircnd o atmosferă melancolică or melancolia este cu adevărat substanţială [ibidem p 104] Icircn acelaşi timp sesizăm o notă prea telurizată a metaforei icircn discuţie alături de substantivul mormacircnt albastru deşi aerian (metaforă a cerului nocturn) se icircngreunează se opacizează se materializează Icircncărcătura devine prea mare pentru ima-ginaţia aeriană şi trimite inevitabil la densitatea materiilor proprii ima-ginaţiei pămacircntului Indiferent de cadrul natural să nu uităm că la Emi-nescu melancolia ca sentiment de tristeţe bdquoprovine din starea de spirit a poetului care se reverberează şi asupra peisajului () descrisrdquo [5 p 64]

Albastrul proiectează imaginarul eminescian icircntre imaginaţia aeriană şi cea acvatică Reveria aeriană se dezvăluie mai mult icircn imaginea ce-rului senin icircn timp ce albastrul bdquocheamărdquo la el materiile melancolice precum apa Spre deosebire de senin albastrul cunoaşte icircn poetica eminesciană o dinamică a materializării a densificării a opacizării Icircn lumea albastrului eminescian formele şi conţinuturile sunt icircntr-o tota-lă osmoză

C R I T I C Ă E S E U 71

1 bdquo() reveria este un univers icircn emanaţie un suflu icircnmiresmat ce iese din lucruri prin mijlocirea unui visătorrdquo [4 p 12] 2 bdquoPrimul albastru este pentru totdeauna albastrul aeruluirdquo [1 p 177] Astfel bdquocerul albastru este cu adevărat icircn toată puterea cuvacircntului o imagine elementarărdquo [ibidem p 177]3 Referitor la imaginaţie icircmpărtăşim ideile lui G Bachelard potrivit cărorabdquoimaginaţia nu este aşa cum sugerează etimologia facultatea de a forma imagini ale realităţii ea este facultatea de a forma imagini care depăşesc realitatea care cacircntă realitatea () Imaginaţia inventează mai mult decacirct lucruri şi drame ea inventează o nouă viaţă ea inventează un spirit nou ea deschide ochi capabili de noi moduri de a o vedea Ea va vedea dacă are bdquoviziunirdquo şi va avea viziuni dacă se educă prin reverie icircnainte de a se educa prin experienţe dacă experienţele vin apoi ca tot atacirctea dovezi ale reveriilorrdquo [4 p 22-23]4 Icircn această ordine de idei amintim că bdquo() orice combinare de elemente materiale este pentru inconştient o nuntă ()rdquo [4 p 19] 5 bdquoAlbastrul cerului susţine Bachelard este mai icircntacirci spaţiul icircn care nu mai este nimic de imaginat Dar cacircnd imaginaţia aeriană se icircnsufleţeşte atunci fondul devine activ El provoacă icircn visătorul aerian o reorganizare a profilului terestru un interes pentru zona icircn care pămacircntul comunică cu cerul Oglinda unei ape se oferă pentru a transforma albas-trul cerului icircntr-un albastru mai substanţialrdquo [1 p 179] 6 Ioan Constantinescu menţionează că bdquo() icircncepacircnd cu Melancolie şi icircn icircntreaga etapă de creaţie numită de noi nevizionară natura este departe de a mai avea bogăţia mira-culoasă şi paleta cromatică neobişnuită din Memento mori Miradoniz şa ea devine icircn multe poeme o realitate restracircnsă sărăcită de o laquometamorfozăraquo greu descifrabilă o na-tură asemănătoare cu cea din Spleen şi poeziile din partea a doua a Florilor răului uneori tangentă la sau descinzacircnd dintr-o irealitate pe care n-o putem numi decacirct senzorialărdquo [6 p 27]

Note

Bibliografie1 Gaston Bachelard Aerul şi visele Eseu despre imaginaţia mişcării traducere de Irina Mavrodin Bucureşti Editura Univers 19972 Simona Modreanu Nuanţe de albastru icircn civilizaţie şi literatură icircn Icircnsemnări ieşene seria a treia an II nr 2 februarie 2010 p 46-493 Mina-Maria Rusu Nuanţe ale iubirii eminesciene (filia agape şi eacuteros) icircn Studii eminesco-logice vol 3 CLUSIUM 2001 p 95-1064 Gaston Bachelard Apa şi visele Eseu despre imaginaţia materiei traducere de Irina Ma-vrodin Editura Univers Bucureşti 19955 Rodica Marian O lectură a poeziei Peste vacircrfuri ndash ca text integral icircn Studii eminescolo-gice vol 5 CLUSIUM 2003 p 55-956 Ioan Constantinescu Eminescu Natură şi poezie icircn Studii eminescologice vol 3 CLU-SIUM 2001 p 15-407 mihai-eminescu-opera-completasoftwareinformercom

72 R O M Acirc N Ă

Ana BANTOŞ icircn dialog cu jan Willem BOS şi Cornelia GOLNAE un mare beneficiu să cunoşti contextul literar şi cultural al altei ţări

Icircn toamna anului 2013 am avut ocazia să particip la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere de la Iaşi (FILIT) unde l-am cunoscut pe traducătorul Jan Willem Bos din Olanda care recent icircmpreună cu soţia sa scriitoarea Cornelia Golna au participat la Festivalul Internaţional bdquoPrimăvara europeană a poeţilorrdquo (a IV-a ediţie) organizat de Uniunea Scri-itorilor din Moldova Icircntacirclnirea cu distinşii oaspeţi olandezi mi-a prilejuit un dialog despre preocupări-le literare ale domniilor lor dialog care inaugurează rubrica bdquoUn pămacircnt şi două cerurirdquo

ndash Stimate domnule Jan Willem Bos stima-tă doamnă Cornelia Golna sunteţi pentru prima oară la Chişinău

JWB ndash Da recunosc suntem pentru prima dată

ndash Dar nu sunteţi pentru prima dată icircn spa-ţiul romacircnesc

JWB ndash Desigur Vizităm Romacircnia din anul 1974 şi am revenit icircn Ţară de nenumărate ori Am locuit icircn total 3 ani icircn Romacircnia

ndash Aţi locuit la Bucureşti Unde v-aţi făcut studiile

Variantă de revistă Interviul integral a fost difuzat la postul de Radio Chişinău icircn data de 21 mai 2014 (wwwradiochisinaumd)

AB ndash conf univ doctor habilitat icircn filologie

Universitatea de Stat bdquoAlecu Russo din Bălţi Catedra

de literatura romacircnă şi universală Direcţii de

cercetare literatura romacircnă literatura universală şi

comparată estetică şi teorie literară Semnează volumele

Reabilitarea autenticului Culegere de articole și

studii critice Chişinău 2006 Deschidere spre universalism

Literatura romacircnă din Basarabia postbelică

Monografie Chişinău 2010 Literatura basarabeană şi

modelele literare europene Bucureşti 2013

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 73

JWB ndash La Bucureşti am fost la speciali-zare cum se numea pe atunci ca să-mi pregătesc lucrarea de diplomă şi am fost doi ani de zile lector de limba olandeză la Universitatea din Bucureşti Acum spunem mai corect limba neerlandeză dar pe atunci era Ca-tedra de olandeză

ndash Cunoşteaţi limba romacircnă icircnainte de a veni icircn Romacircnia

JWB ndash Nu eu am icircnceput să studiez limba romacircnă icircn anul universitar 1973-rsquo74 Sunt cacircțiva ani de atunci

ndash Vă icircntreb pentru că vorbiţi foarte bine romacircna m-am convins şi la Iaşi şi aici la Chişinău Vorbiţi o romacircnă aproape perfectă Felicitări

JWB ndash Mulţumesc

ndash Dar pentru un traducător nu este un lucru de mirare să cunoască limba din care traduce nu

JWB ndash Nu nu este un lucru de mirare E ceva absolut necesar Este ne-cesar pentru mine să vin cacirct mai des icircn Romacircnia este necesar pentru munca mea de traducător şi translator să citesc presa romacircnească (ceea ce fac pe internet) să citesc literatură romacircnă Icircncerc să fiu la curent cu tot ce se icircntacircmplă icircn Romacircnia şi mai nou cu tot ce se icircntacircmplă icircn Republica Moldova

ndash Recunosc vizita dumneavoastră la Chişinău mă surprinde plăcut Ştiu că aţi tradus mai multe volume ale autorilor romacircni icircntre care Sorin Titel Mircea Dinescu Ana Blandiana Mircea Cărtă-rescu Marin Sorescu Urmuz O carte mai recentă care ar fi

JWB ndash Cea mai recentă carte sunt basmele lui I Creangă E un volum pe care l-am scos icircmpreună cu prietenul şi colegul meu Jan Mysjkin

Mai 2014 Chişinău Ana Bantoş Jan Willem Bos şi Cornelia Golna

74 R O M Acirc N Ădin Belgia Am fost rugat anul trecut de către o fundaţie din Belgia să traduc Povestea lui Harap Alb care s-a dovedit a fi o muncă deosebit de dificilă pentru mine

ndash Greu din ce punct de vedere Al specificului limbii

JWB ndash Da e vorba icircn primul racircnd de specificul limbii Atmosfera se poate reda icircntr-un fel Icircnsă e o problemă generală că nu se poate tradu-ce un grai ca icircn cazul lui Ion Creangă icircntr-un dialect al unei alte limbi

ndash Icircnţeleg că nuanţele graiului sunt mai greu de transpus

JWB ndash Anume aici e problema Sună ciudat să ştiţi Dacă personajele lui Creangă vorbesc icircntr-un dialect din nordul sau din estul Olandei ca să zic aşa sună foarte ciudat La care se mai adaugă şi faptul că eu am crescut la Amsterdam şi nu cunosc foarte bine dialectele rurale Ori-cum icircn Olanda nu prea se mai obişnuieşte să se vorbească icircn dialecte

ndash Se vorbeşte limba literară standard

JWB ndash Se vorbeşte limba literară Limba utilizată icircnainte de război scrisă icircntr-un dialect acum prinde mult mai greu adică devine foarte demodată icircn Olanda şi atunci optăm pentru o formă oarecum popu-larizantă a limbii care să nu fie totuşi un dialect olandez Problema ce apare după traducere este dacă mai este Creangă cel adevărat Eu zic că rezultatul este destul de satisfăcător Jan şi cu mine ne bu-curăm de ceea ce am reuşit să facem Persistă totuşi icircntrebarea este Creangă

ndash Da aveţi dreptate E nevoie să-l poţi transmite astfel icircncacirct să nu fie afectată originalitatea limbajului povestitorului din Humuleşti

JWB ndash Dacă icircmi daţi voie vă explic care a fost reacţia mea după ce am tradus Tinereţe fără bătracircnețe şi viaţa fără de moarte de P Ispirescu Nu a fost o sarcină dată de către o fundaţie sau de către o editură Am făcut această traducere de capul meu şi atunci mi-am asumat mult mai multă libertate Am repovestit de fapt ca să nu mă lovesc de aceeaşi problemă şi mi-a ieşit destul de frumos Icircn plus a fost o mare plăcere pentru mine să fac această traducere şi chiar mă gacircndesc să continui şi cu alte basme ale lui Ispirescu

ndash Vă plac basmele romacircneşti Le consideraţi bune şi pentru citito-rul din Olanda Copiii olandezi citesc

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 75

JWB ndash Mai citesc dar basmele fraţilor Grimm icircn primul şi-n primul racircnd ale lui Andersen care sunt foarte cunoscute prin desene anima-te Dar nu prea e răspacircndită versiunea originală Or basmele fraţilor Grimm nu sunt scrise pentru copii De aceea mă icircntreb dacă basmele lui Creangă sunt potrivite pentru copilul de astăzi

ndash El spunea că scrie pentru copiii de la 8 pacircnă la 80 de ani Şi afir-ma acest lucru icircn secolul al XIX-lea

JWB ndash Da exact Deci mai rămacircne un mare semn de icircntrebare Consi-der că aceste basme constituie o literatură foarte interesantă E o lume deosebită Tinereţe fără bătracircneţe şi viaţă fără de moarte este un basm unic care nu prea există icircn alte culturi

ndash Să trecem de la folclor la literatura cultă Icircntrucacirct aţi tradus mulţi scriitori contemporani romacircni cum găsiţi literatura romacircnă cum vi se pare literatura romacircnă actuală

JWB ndash E o literatură foarte interesantă şi cred că merită să fie mai bine cunoscută icircnsă căile de a pătrunde icircn spaţiul occidental sunt foarte dificile mai ales icircn spaţiul lingvistic neerlandez pentru că literatura olandeză se caracterizează prin foarte multă introspecţiune iar litera-tura romacircnă are bdquoo privirerdquo mai deschisă cu mai mult umor şi acest fapt icircmi place foarte mult Nu zic că fiecare carte pe care o citesc eu din lite-ratura contemporană este o capodoperă care neapărat trebuie tradusă şi icircn neerlandeză Lectura icircmi face o deosebită plăcere fiindcă avacircnd avantajul că citesc destul de multă literatură romacircnă cunosc şi contex-tul Icircntotdeauna e un mare beneficiu şi un profit icircn plus să cunoşti mai bine contextul literar cultural icircn care au apărut anumite cărţi

ndash Aţi locuit icircn Romacircnia icircntr-o perioadă nu tocmai bună icircn istoria recentă a Romacircniei Cacircnd aţi ajuns icircn Romacircnia cum stăteau lucru-rile Cum era situaţia generală icircn rsquo74

JWB ndash Să ştiţi că atunci icircncă exista speranţa iluzia că icircn Romacircnia situ-aţia se va dezvolta icircntr-o direcţie favorabilă Ştim acum că icircn rsquo71 după vizita lui Ceauşescu icircn Coreea de Nord şi icircn China lucrurile au icircnceput să se schimbe şi să se deterioreze icircn Romacircnia dar acest fapt nu prea se resimţea icircn anii aceia Cu alte cuvinte ca cetăţean străin ca occiden-tal erai liber să te plimbi prin toată Romacircnia Puteai să stai la cetăţeni romacircni acasă După aceea icircnsă treptat s-au impus mai multe restricţii Cacircnd a icircnceput catastrofa economică din anii rsquo80 reacţia din partea re-

76 R O M Acirc N Ăgimului a fost de o duritate nemaiicircntacirclnită După ce a apărut mişcarea bdquoSolidarnostirdquo icircn Polonia regimul de la Bucureşti a intrat icircntr-o panică totală pentru că au considerat că ceea ce se icircntacircmplă icircn Polonia se poa-te icircntacircmpla şi icircn Romacircnia Am trăit icircn Romacircnia icircntre rsquo82 şi rsquo84 dar icircn-tre rsquo84 şi rsquo89 nu am mai vizitat Romacircnia pentru că nu mai aveam nicio plăcere Icircn plus făceam probleme şi prietenilor care puteau fi icircntrebaţi bdquoDe ce te-ai văzut cu ăla ce-aţi discutat şi de ce a venit icircn Romacircniardquo

ndash Aţi scris şi o carte Suspect Dosarul meu de la Securitate despre felul cum funcţiona securitatea pe atunci

JWB ndash Da Sigur că da Eu nu am suferit deloc de pe urma securităţii Vreau să subliniez acest lucru Eu nu am fost disident Ar fi o jignire adusă persoanelor care chiar au suferit din cauza comunismului Dar fiind un străin care mai vorbea şi romacircneşte am intrat icircn vizorul secu-rităţii Pacircnă prin 2000 numai cetăţenii romacircni sau foşti cetăţeni romacircni au avut acces la dosarul lor personal de la securitate dar icircn contextul apropierii Romacircniei de Uniunea Europeană şi de NATO s-a modificat legea şi atunci din anul 2008 dacă nu mă icircnşel am avut şi eu acces la dosarul meu L-am cerut l-am obţinut şi imediat mi-am dat seama că am de scris o carte

ndash Şi aţi şi scris-o Dar ca să revenim la literatură care credeţi că a fost efectul securităţii asupra scriitorilor asupra literaturii

JWB ndash Efectul a generat icircn primul racircnd autocenzura

ndash Autocenzura

JWB ndash Precis Cenzura n-a mai existat icircn Romacircnia de la mijlocul ani-lor rsquo70 deşi ştiam foarte bine că acest fenomen nu a dispărut Şi pentru a nu purta discuţii cu cenzura cu securitatea sau cu fostul Consiliu al culturii evitai să abordezi anumite subiecte Această literatură cu me-saje printre racircnduri cred că rezistă foarte greu icircn momentul de faţă cacircnd se poate scrie despre orice

ndash Dumneavoastră aţi tradus o astfel de literatură

JWB ndash Mai puţin mai puţin Am tradus din Sorin Titel de pildă dar nu era un scriitor absolut apolitic Era şi problema tematicii Augustin Buzura foarte la modă pe vremuri n-ar fi mers icircn Olanda Nu ar fi fost icircnţeles Este o lume total necunoscută Să nu uităm că publicul olan-dez nu prea cunoaşte realităţile ţărilor din Est Cacircnd noi am anunţat

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 77

că mergem la Chişinău de exemplu au fost foarte puţini olandezi care au identificat de fapt icircn ce ţară mergem Foarte puţină lume ştie că Chişinăul e o capitală europeană

ndash Stimate domnule Bos vă rog să-mi spuneţi dumneavoastră icircn calitate de traducător ţineţi cont de cititorul căruia vă adresaţi Traduceţi pentru olandezi

JWB ndash Da

ndash Alegeţi literatură romacircnă scriitori opere care să fie pe gustul olandezilor

JWB ndash Nu neapărat Icircn primul racircnd aleg scriitori ca să fie pe gustul meu Dar trebuie să nu uit că există o piaţă literară Nu pot veni cu propuneri care nu au nicio şansă comercială pentru că-mi pierd tim-pul Ca să icircnaintez o propunere la editură trebuie să traduc nişte frag-mente cacircteva capitole să fac o prezentare cacirct se poate de amplă Şi nu are rost să vin cu o literatură care nu va avea trecere Colegul meu Jan Mysjkin este mai curajos şi uneori are şi succes cum s-a icircntacircmplat de pildă cu traducerea din Max Blecher El a reuşit să-l editeze pe Max Blecher Dar cu clasicii merge foarte greu Interesul dacă există este pentru literatura contemporană Mă contrazic icircntr-un fel pentru că am editat un volum de I Creangă dar l-am scos la editura noastră care este foarte mică icircntr-un tiraj foarte mic Am obţinut şi o modestă fi-nanţare ca să acoperim cheltuielile cele mai importante

ndash Şi se vinde Creangă

JWB ndash Volumul a apărut de curacircnd Nu a intrat icircn lista bestselleruri-lor dar vom avea două prezentări Una la Anvers icircn data de 11 iunie şi alta la Ambasada Romacircnă din Haga la 21 iunie Atunci vom prezenta atacirct volumul Creangă cacirct şi un număr romacircnesc al unei reviste bel-giene flamande icircn care vor apărea şi doi scriitori moldoveni anume Iulian Ciocan şi Nicolae Spătaru pe care i-am cunoscut anul trecut la FILIT şi ale căror lucrări le-am citit cu foarte mare plăcere

ndash Aţi tradus deci proză şi poezie

JWB ndash Da

ndash Apropo de proză şi poezie Icircn Olanda se citeşte mai mult proză sau mai multă poezie

78 R O M Acirc N ĂJWB ndash Mult mai multă proză Nu se compară Poezia apare icircn tiraje foarte mici şi e tradusă foarte puţin Există Festivalul de poezie la care mai vin poeţi şi atunci ar fi o ocazie să se mai scoată un volum dar e un public foarte restracircns Să nu uităm că peste 70 la sută dintre cărțile traduse icircn Olanda sunt din limba engleză Pentru celelalte limbi este o nişă destul de neicircnsemnată Deşi sunt tot felul de programe care icircn-cearcă să promoveze literatura scrisă icircn alte limbi predomină totuşi literatura neerlandofonă olandeză şi flamandă urmată fiind de tradu-ceri din limba engleză mai ales din literatura americană

ndash Pentru că am atins problema limbii engleze e cazul să precizez că doamna Cornelia Golna scrie icircn această limbă Vă rog stimată doamnă să vorbiți despre romanul Cetatea Patimilor pe care l-ați publicat icircn 2004 Cum ați ajuns să scrieți proză

CG ndash Am crescut icircn America cu părinți care vorbeau romacircneşte Tatăl meu a cumpărat o fermă şi eu am crescut la țară unde eram doar noi Limba romacircnă se vorbea numai icircn familie

ndash Mama dumneavoastră era originară din Romacircnia din Medgidia Dobrogea Ea era romacircncă iar tatăl dumneavoastră aromacircn din Grecia

CG ndash Tata a plecat din Grecia cacircnd avea vreo 20 de ani cu puțini bani Istoria familiei este complicată Era perioada cacircnd veneau mulți oameni icircn Romacircnia să-şi găsească un rost Din Grecia inclusiv Asta se icircntacircmpla la icircnceputul anilor rsquo30 Şi tata a venit icircn Romacircnia şi a reuşit să-şi găsească un rost A icircnvățat limba romacircnă foarte uşor fiind aro-macircn Părinții mei s-au cunoscut şi s-au căsătorit icircn Romacircnia

ndash Şi după că v-ați născut dumneavoastră icircn anii rsquo50 părinții au emigrat

CG ndash Cacircnd au venit la putere comuniştii şi au avut loc naționalizările tata era om de afaceri A icircncercat să lucreze sub comunişti şi un timp a reuşit dar ulterior a fost dat afară din serviciu şi a considerat că nu mai are rost să stea icircn Romacircnia Deşi se considera romacircn tata nu şi-a făcut niciodată cetățenie Mai avea un paşaport grec vechi şi un act icircn care era scris că făcuse armata icircn Grecia Cu cele două documente a putut să plece peste hotare Pe atunci foarte puţini emigrau

ndash Aşa ați ajuns dumneavoastră icircn Statele Unite unde ați făcut şcoala primară studiile universitare iar peste un timp ați revenit icircn Europa

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 79

CG ndash Da fiindcă vroiam să ştiu ce icircnseamnă să fii romacircn pentru că părinții mei vorbeau mereu cum a fost şi ce a fost icircn trecut mie icircnsă mi se părea că era ceva misterios Eu vorbeam englezeşte ei romacircneşte vorbeam icircn casă două limbi şi la un moment dat nu ştiu ce mi-a venit şi am spus că vreau să văd Romacircnia Am trecut prin nişte peripeții icircn Franța icircn Spania şi pacircnă la urmă am ajuns icircn Romacircnia

ndash Şi aici l-ați cunoscut pe actualul dumneavoastră soţ pe domnul Jan Willem Bos Aţi icircnceput a scrie fiind influenţată de soțul dum-neavoastră

CG ndash Icircntotdeauna am vrut să scriu dar după ce am venit icircn Romacircnia icircn Europa mi s-a deschis orizontul şi am considerat că am acum pute-rea să icircndrăznesc să scriu ceva

ndash Icircn ce măsură cartea dumneavoastră Cetatea Patimilor reflectă destinul familiei

CG ndash Am pornit de la anul 1908 fără să cunosc prea multe despre cele icircntacircmplate icircn perioada respectivă Ştiam numai că bunicul meu din Grecia a fost asasinat icircn războaiele purtate de Imperiul Otoman Aşa a icircnceput cartea dar mi-am dat seama că am nevoie de multă in-formaţie Am tot citit şi m-am documentat icircndelung Scriam cacircte puțin şi aşa am icircnaintat icircncetul cu icircncetul Mi-a luat vreo zece ani să scriu cartea asta dar cred că am izbutit să-mi fac cel puțin o imagine a tim-pului şi a locului Cred că o mare parte din atmosfera romanului despre Constantinopol este similară celei din Bucureşti Este atmosfera bal-canică pe care am cunoscut-o pentru prima dată icircn 1978 Atunci am venit la Bucureşti şi tot atunci l-am cunoscut pe soţul meu Romacircnia era comunistă dar mai exista şi o Romacircnie conservată o Romacircnie mai veche Oamenii şi manierele lor aveau un farmec deosebit

ndash Descrieți vă rog cum era lumea atunci icircn comparație cu cea de astăzi

CG ndash Cel puțin la Bucureşti căci eu ştiu mai multe despre Bucureşti lumea s-a modernizat Acum sunt foarte degajați şi limba vorbită s-a schimbat mult Atunci cu ani icircn urmă icircn Romacircnia mai erau domni şi doamne Icircn plin regim comunist Scoteau pălăria cacircnd se salutau Aveau un fel de a vorbi foarte politicos Mie mi s-a părut ceva foarte frumos ceea ce am cunoscut atunci şi asta m-a impresionat Am vizitat anumite case care mai erau aşa cum fuseseră cacircndva şi mi-am făcut o

80 R O M Acirc N Ăimagine despre ceea ce icircnseamnă lumea balcanică Nu ştiu dacă a fost aşa la Constantinopol dar icircmi icircnchipuiam că a existat şi acolo aşa ceva şi asta m-a inspirat

ndash Deci aflarea dumneavoastră la Bucureşti a fost importantă pen-tru scrierea acestui roman pentru crearea atmosferei

CG ndash Sigur altfel n-aş fi putut să-l scriu Aici există un substrat as-cuns Dacă pot să adaug Un an icircn 1977 m-am aflat şi icircn Spania la Barcelona icircnainte de a veni la Bucureşti Spania era icircntr-o perioadă de tranziție de curacircnd murise Franco Şi acolo mai exista o lume veche care acum nu mai este nici acolo Am luat cacircte ceva dintr-o parte şi din alta şi bdquoam creatrdquo un Constantinopol care m-a surprins să constat a fost credibil şi icircn Grecia şi icircn Turcia pentru că această carte a fost tra-dusă şi icircn greceşte şi icircn turceşte

ndash Cum a fost receptat volumul icircn Grecia icircn Turcia

CG ndash Icircn Grecia a fost un bestseller s-a aflat pe lista celor mai citite cărţi timp de trei luni A ieşit de sub tipar icircn decembrie 2006 şi pacircnă icircn aprilie a fost bestseller Icircn Turcia a fost căutată mai puțin dar oamenii care au citit-o consideră că face parte dintr-o istorie a lor ce nu le mai este cunoscută

ndash Aţi comunicat cu publicul din Grecia după apariţia cărţii

CG ndash Puţin de tot Cu nişte prieteni nişte cunoscuţi doar atacirct Bine greaca mea nu este destul de bună pentru a avea discuţii mai complicate

ndash Dar ce credeţi icircn general despre romanul istoric La ora actuală romanul istoric este o specie un gen de literatură care se mai ci-teşte

CG ndash Eu cred că se mai citeşte Icircn Anglia a apărut un roman masiv icircn trei volume care este foarte documentat din cacircte am icircnţeles Asta am icircncercat şi eu să fac să scriu o carte icircn care personajele să fie implicate icircn tot ce se icircntacircmplă icircn perioada respectivă

ndash Aţi creat atmosfera contextul şi aţi raportat personajele la atmo-sfera creată le-aţi corelat cu evenimentele din epoca respectivă

CG ndash Cartea este de fapt despre revoluţia junilor turci Este o perioa-dă de schimbare şi asta am icircncercat să surprind să văd cum se transfor-mă lumea icircntr-o astfel de situaţie

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 81

ndash Dar ca scriitoare credeţi că are vreo importanţă locul unde se află un autor atunci cacircnd plăzmuieşte o carte

CG ndash Pentru mine este importantă liniştea Ceea ce n-am avut cacircnd am scris cartea aceasta Eram acasă fetiţa noastră era mică şi ea trebu-ia crescută iar eu nu sunt o persoana care poate să scrie 10 minute si după aceea să se ocupe de altceva Icircmi trebuie timp

ndash Inspiraţia atunci cacircnd vine aveţi nevoie s-o ţineţi mai mult timp icircn preajma dumneavoastră

CC ndash Nu merge altfel lucrul

ndash Aceasta este condiţia dumneavoastră de scriitor Cititorul ame-rican cunoaşte cartea

CG ndash Nu mulţi dar o cunosc Romanul a fost receptat bine Eu cred că subiectul pentru cititorii americani este ceva exotic şi ei nu prea ştiu despre ce e vorba Şi fiindcă este un roman voluminos unii se uită la el şi spun că e cam mare e cam greu de citit

ndash Suntem icircn secolul vitezei Iar cartea dumneavoastră care are 430 de pagini poate fi icircntr-adevăr o provocare pentru răbdarea cititorului de astăzi Icircnsă apariţia acestui volum este icircntr-adevăr o izbacircndă a dumneavoastră Mai lucraţi şi la altceva

CG ndash Da Acum după ce am terminat acest volum am icircndrăznit să mă gacircndesc să scriu o carte despre familia mea despre bunicul meu care după cum am mai spus a fost implicat icircn războaiele ce au avut loc icircntre 1904-1908 icircntre greci bulgari şi sacircrbi toţi cei care vroiau să ia Macedonia de la otomani Şi bunicul meu care s-a implicat icircn eve-nimente a fost asasinat icircn 1908 Este o poveste foarte complicată Am icircnceput a scrie şi am găsit destule repere pentru a-mi continua lucrul la roman fiind icircndemnată şi de soţ să abordez subiectul

ndash Aţi găsit cheia

CG ndash Cred că da Am destulă informaţie dar nu pot să scriu o biogra-fie Jan Willem mi-a spus că ar fi bine să scriu biografia bunicului meu Icircnsă sunt prea multe lucruri pe care nu le ştiu şi n-o să le pot afla nicio-dată Am făcut iarăşi o cercetare destul de aprofundată şi am constatat ce se icircntacircmpla icircn jurul lui Pot să-mi icircnchipui ca romancier cum a fost ce a fost cum s-a gacircndit şi ce s-a icircntacircmplat atunci

82 R O M Acirc N Ăndash Romanul este aşadar cu tentă istorică

CG ndash Da sigur

ndash Un roman istoric conceput aşa poate totuşi să reconstituie niş-te evenimente pe care nu le-am cunoscut aievea Pentru că istoria se ştie nu icircntotdeauna a fost scrisă din cel mai obiectiv punct de vedere Rolul unui scriitor icircn acest context este foarte mare şi el are misiunea de a recupera de a reda aspecte ale istoriei ce au fost neglijate E o zonă foarte complicată

CG ndash Este foarte greu dar este şi fascinant să-ţi icircnchipui cum viaţa unui om s-a constituit şi s-a derulat icircntr-un anumit context

ndash şi cum a fost viaţa omului icircntr-o anumită ţară icircntr-un anumit loc icircntr-o anumită perioadă

CG ndash Da asta este Şi aceasta icircncerc să fac eu

ndash Revin la dumneavoastră stimate domnule Jan Willem Bos La ce lucraţi icircn prezent ce traduceţi

JWB ndash Am ambiţia să traduc şi să public Craii de Curtea-Veche a lui Mateiu Caragiale Am tradus primul capitol mai demult Ne vom icircn-toarce peste cacircteva zile la Bucureşti şi atunci sper să găsesc timp pentru ca să mai adaug un capitol O editură din Olanda icircmi propune să mă ocup de cartea lui Varujan Vosganian care a fost deja tradusă icircn diferite limbi şi e bine primită

ndash La ce carte vă referiţi

JWB ndash La Cartea şoaptelor Autorul zice că este un roman dar este de fapt o istorie a familiei lui El afirmă că este un roman pentru că dialogurile sunt inventate foarte multe situaţii sunt recreate Şi zice că nu poate fi o carte de amintiri Este sigur şi o carte de amintiri Eu cred că această carte merită să fie citită şi răspacircndită E o carte foarte pito-rească icircn primul racircnd dar este şi foarte relevantă pentru că include un capitol important despre genocidul armean La anul se vor face 100 de ani de la tragicul eveniment Consider că editura va accepta volumul Dacă nu voi merge icircn altă parte Icircn proiectele mele de lucru figurează şi Dan Lungu

ndash Icircl traduceţi pe Dan Lungu Ştiu că icircntr-un timp aţi lucrat la Sunt o babă comunistă

U n p ă m acirc n t ş i d o U ă c e r U r i 83

JWB ndash Da am tradus cacircteva nuvele ale lui Dan Lungu şi am tradus o bună parte din Sunt o babă comunistă dar icircncă nu am găsit o editură interesată să difuzeze lucrările lui Dan Lungu

ndash Dar cum vi se pare stilul acestui scriitor care este foarte apreciat Personal am cunoscut numele lui Dan Lungu fiind icircntr-o librărie din centrul Genevei Cacircnd merg la fiica mea icircmi place să vizitez li-brăriile Eram foarte curioasă să aflu ce traduceri citesc vorbitorii de limbă franceză din Elveţia Icircntre alte volume expuse icircn librărie mi-au reţinut atenţia cărţile lui Dan Lungu cel care ulterior a fost chiar iniţiatorul şi organizatorul FILIT-ului din toamna trecută A fost un festival de referinţă icircn contextul anului literar 2013

JWB ndash A fost un festival foarte reuşit şi foarte important mai ales din cauza publicului Vreau să subliniez că am rămas absolut şocat văzacircnd cacirct de mult s-au implicat tinerii la acest festival A fost o mare reuşită Au participat şi studenţi şi liceeni Ştiu acest lucru deoarece am mers la o discuţie susţinută de Gabriela Adameşteanu şi Jan Koneffke un scriitor german căsătorit cu o romacircncă şi care o rupe binişor pe romacirc-neşte Am intrat icircntr-o sală de cinema unde avea loc această discuţie şi vă rog să mă credeţi că am stat o oră icircn picioare urmărind dialogul Nu vreau să mă placircng că nu au fost politicoşi studenţii dar pur şi sim-plu multă vreme nu au plecat din sală M-a impresionat că tinerii timp de o oră şi ceva au urmărit atent discuţia A fost minunat

ndash Foarte curios Aici probabil este vorba şi de interesul cititorului romacircn pentru literatură inclusiv pentru cea din alte ţări interesul pentru autorii care vin din altă parte

JWB ndash Da dar nu au fost mulţi autori străini Au fost foarte mulţi scriitori romacircni şi studenţii icircn primul şi icircn primul racircnd au venit să se icircntacirclnească cu autorii romacircni pe care-i cunoşteau numai din lectură

ndash A fost un eveniment şi icircn sensul că mai mulţi scriitori notorii din Romacircnia şi din alte ţări au sosit la Iaşi Inclusiv participarea dumneavoastră ca traducători care promovaţi literatura romacircnă cultura romacircnă şi pe de altă parte aduceţi şi de acasă de la dum-neavoastră gacircndurile atmosfera prielnică literaturii Este foarte important schimbul acesta de opinii inclusiv la Chişinău

JWB ndash Pentru noi este o mare bucurie căci aveam o veche ambiţie de a veni la Chişinău Aveam icircntotdeauna atacirct de multe de făcut icircn Bucu-

84 R O M Acirc N Ăreşti icircncacirct nu mai ajungeam la Chişinău Anul acesta icircnsă am profitat de invitaţia la Festivalul bdquoPrimăvara europeană a poeţilorrdquo şi nu regre-tăm Sperăm să revenim la Chişinău

ndash Mă bucur foarte mult că am avut prilejul să discut cu dumnea-voastră stimate domnule Jan Willem Bos şi stimată doamnă Cor-nelia Golna Vă mulțumesc pentru acest dialog şi sper să ne reicircn-tacirclnim la Chişinău

Jan Willem Bos traducător translator scriitor lexicograf şi ziarist A studiat limba şi literatura romacircnă la Universitatea din Amsterdam şi Literatura Comparată la Univer-sitatea din Illinois (SUA) Icircntre anii 1982 şi 1984 a fost lector de neerlandeză la Uni-versitatea din Bucureşti A tradus aproximativ 25 de volume (proză poezie teatru) din romacircnă şi peste 10 cărţi din engleză Icircn 2008 publică la Editura Atlas antologia Moderne Roemeense verhalen (Nuvele moderne romacircneşti) Mai semnează traducerile Jeugd zonder jeugd ndash nuvela Tinereţea fără de tinereţe a lui Mircea Eliade (2009 Editura Meulenhoff) Trilogia lui Mircea Cărtărescu Orbitor volumul I ndash De Wetenden (2010 Editura De Bezi-ge Bij) volumul II ndash De trofee (2012) amacircndouă nominalizate pentru Premiul European pentru Literatură Icircn anul 2014 va apărea volumul III A publicat zeci de articole şi cacircteva cărţi despre Romacircnia Icircn 2011 a apărut la Editura Atlas Mijn Roemenieuml (Romacircnia mea icircn colecţia bdquoDeclaraţii literare de dragosterdquo) Icircn 2009 a publicat volumul bdquoVerdachtrdquo Mijn Securitatedossier tradus icircn 2013 din limba neerlandeză icircn romacircnă de Alexa Stoicescu bdquoSuspectrdquo Dosarul meu de la Securitate (Editura Trei) A publicat un Dicţionar juridic şi economic neerlandez-romacircn şi romacircn-neerlandez (2012) este coautorul Marelui dicţionar neerlandez-romacircn (ediţia 1-a 2008 ediţia a 2-a 2014) şi autorul Marelui dicţionar ro-macircn-neerlandez (2010)

Cornelia Golna scriitoare S-a născut icircn Bucureşti şi provine dintr-o familie mixtă care icircn anii rsquo50 ai secolului al XX-lea s-a stabilit in Statele Unite ale Americii tatăl fiind aromacircn din Grecia şi mama romacircncă din Dobrogea Icircn anii rsquo70 ai secolului trecut vii-toarea scriitoare s-a hotăracirct să-si caute originile venind icircn Romacircnia Inspirată de lumea Balcanilor din care proveneau părinţii ei Cornelia Golna s-a hotăracirct să scrie povestea fascinantă a predecesorilor săi care a devenit şi tema principală a romanului istoric City of Manrsquos Desire A Novel of Constantinople (Cetatea patimilor Un roman al Constantinopo-lului) Apărut icircn 2004 volumul a fost tradus icircn greacă (trei luni romanul a fost pe lista de bestseller-uri icircn Grecia) şi icircn turcă Icircn momentul de faţă scriitoarea locuieşte icircn Olanda icircmpreună cu soţul sau traducătorul Jan Willem Bos şi lucrează la un nou roman

p o e s i s 85

Nicolae Grigore MĂRĂŞANU

Arderea lui A

Cu glonţul la tacircmplă domnul icircnvăţător aprinde rugul

Cu flacără icircnaltă cu dogoare pacircnă la cer ard cărţile icircn curtea şcolii sub invazie

Cărţile interzisecărţile osacircndite la ardere pe rug

Flacăra pătrunde anevoie prin file de parcă le-ar citi de parcă icirci e greu focului să le ardă să mistuie cărţile condamnate la moarte

Neputacircnd icircndura vocala A se-aruncă icircn flăcări

Urmacircnd pilda vocalei A vocalele E I O U Ă se-aruncă icircn flăcări

Literă după literăalfabetul se-aruncă icircn flăcări

Şi e o luminăe o lumină icircn noaptea icircn care ard cărţile condamnate la moartede zici că ard candele icircn tot UniversulHipnotizat de marea lumină

NGM ndash poet eseist Brăila Semnează volumele

Marţea canonului (2001) Sufletul cacircntă despre sine (2002) Imparele (2007)

Maşinăriile mişcării (2012) Prezent icircn antologii Poezia

sa e tradusă icircn engleză macedoneană indiană

maghiară bulgară sacircrbă Deţinător a numeroase şi diverse premii pentru

poezie dar şi al Premiului Internaţional bdquoSteaua de pe cer oferit de Enciclopedia

WHOS WHO şi Registrul Internaţional al Stelelor

Elveţia 2007 steaua Hercules se redenumeşte

cu numele poetului Icircn 2012 i se decernează Premiul

bdquoGrigore Vieru al Uniunii Scriitorilor din Republica

Moldova

86 R O M Acirc N Ădau să m-arunc icircn rugul cărţilor

Nuzice domnul icircnvăţător

Cineva trebuie să trăiască să aibă cine ce povesti

Zaarie despre scrisul cu sacircnge pe ziduriMi-am tăiat degetul drepteişi am scris cu sacircnge pe ziduri ndashmerindă inimii este iubirea de patrie

Ei au icircnceput să racircdă de minede patriotismul meu naivvetustdeclarativ ndash spuneau

Am scris mai departe cu sacircnge pe ziduri ndashdulce Romacircnie te iubescoricacirct de jefuită ai fide renegată ai fide hulită ai fi

Au zis că sunt vorbe la icircndemacircnăcă nu sunt versuride parcă eu am spus că sunt versurişi să batjocorească mai multau icircnmuiat degetele icircn sacircngele meusă se contamineze ndash spuneauşi icircn deracircdere au scris cu sacircngele meu pe ziduri ndashte iubim patrie mumă

Dar sacircngele icircn care icircnmuiau degetele nu se lipea de zidurişi băutori de sacircnge mi-au băut sacircngele

p o e s i s 87

să se contamineze ndash spuneau şi au scris cu sacircngele meu pe ziduriicircn deracircdere au scris cu sacircngele meu pe zidurite iubim maică Romacircnie

Dar sacircngele icircn care se icircmbăiau şi scriau tot nu se lipea de zidurişi-atunci au tăiat degetul dreptei lorşi au scris cu sacircngele lor pe ziduri

Şi au scris

Şi placircngacircnd au adormit

Cămaşă fără de cusătură

Văpaie Văpaieţine cărarea luminatăpacircnă ajung la izbacircnda din deal

Acolo parcele ţes cămaşă fără de cusăturăşi e sortit s-o-mbrac pe lumină

Haide mai la trap sufletecă nu eşti slăbănogul din Capernaum

Trebuia să ştii pacircnă acumcă icircntruparea verbului este icircntemeiere

Hazaica niet

Fugim cu mai nimic peste oaseo cum mai fugim din nord icircn sud că vin din vest şi ne subjugă in integrum

88 R O M Acirc N ĂMai cu temere fugim de cei din est că siluiesc fecioarele

Cei din vest cu fraze dulci le-ademenesc ndash Du bist meine kleine Pupeşi hop cu macircna pe turturicăla tuleie Cei din est le numesc hazaice

Intră noaptea peste noi unde dormim trei icircntr-un pat ndash ivan ion eu nueu nu dorm mă prefac trag cu ochiul la ei icircn tunici kaki cu chipiuri soioase spre ceafa cu păr netuns

O privire icircn jur la lumina pitică a lămpii şi zice spre limbăndash hazaica nietndash niet icircngaimă limba tacirclmace

Icircn timp ce ale mele surioare icircn inima bălţii pe plauri icircn derivă se-ascund

ndash Hazaica niet stăruie ecoul calmacircculuindash Niet repetă limba

Ci brusc ne-au icircmpuşcat lampaşi s-au dus _______glosă tu eşti mica mea păpuşă

Fisura

Pe verticală e fisurăscurgere de invincibile

p o e s i s 89

Invazie valul viitura surpă icircncercuireadigul sfera cercul nu sunt strategii inviolabile

grifonul nu mai ţine icircn lege principiul comunicantelordă peste limite

Ciocănitori sparg zidurile dintre lumiicircn bătracircnul arbore e o fisurăalertaţi carii icircn cercuri concentrice dau alarma

Goioprim zăporul cu pieptul

Cei luaţi de viiturăvor lăstări la primăvară de sub aluviuni

Lecţie de supravieţuire icircn cerc

De pe calul alb strigă Icircncolonarea

Ne icircncolonăm pentru numărătoare să vadă că suntemtoţi ndash icircn cerclipiţi unul de altul siamezi durăm verticală zidului icircncercuitor

Culcatstrigă de pe cal cu fruntea la pămacircnt atingem

90 R O M Acirc N Ăpunctul de intersecţie al insidioaselor raze peste trece călare ne treierăpeste coloana cerculuisă vadă cacirct rezistă cacirct poate-nduracacirct e cercul de viu

După zece ture pe vertebrală călare strigă Drepţi

Cei ce nu se ridică ard deodată cu urmelesă nu rămacircnă copite icircn cerc

Acum pot scrie poemul cu alfabetul sacircngelui

Piatră icircn apă adacircncă a căzut icircn mine cuvacircntulicircn concentrice mă desfacsă-mi descătuşez iubirea

Băţul cu verigă mă-nsacircngerează şi-ncercuirea mută marginea mai spre cacircmpie

Unde să evadez să te pot cuprinde

Icircn concentrice mă divid să-ţi ating malurile

Cel icircn giulgie roşie icircn creştet mă loveşte şi cu ţeasta spartă mă trimite la oaste să veghez Lagărulconcentricii ghimpi ai Golgotei

Cale altă nu amdecacirct să-mi scriu poemul cu alfabetul sacircngelui

p o e s i s 91

Că tandră icircmpovărată mi-e inima de prinosul iubirii

Cercul lui SaulIeri am vrut din nou să evadezdin quadratura cercului

Nemasoluţie de salvare Lagărepeste lagăre din icircnceput totul suficient sieşi şi rotundicircn memoria icircncercuitoare

Matrioşka matrioşkaicircn memoria icircncercuitoareuna din alta pentru fiecare apostol icircn kakisă oficieze icircn spaţiul osacircndei proprii

Din utopie plonjez icircn interdicţie ndash zodiacele icircnchid pe vecie extincţia cosmicămărul se rostogoleşte invazia se multiplică

Să mă salvez caut cercul lui Saul ndash de cacircnd e orb e icircngăduitor

Icircmi cere să mă convertesc icircn icircngerul Domnului Nathanael dar nue maaare riscul

Stau icircn pielea mea Rezist

Am tărie poemul să-mi cacircnt

92 R O M Acirc N Ă

Cristinel MUNTEANULa originea ideii de laquocolaj discursivraquo Platon ndash Phaidros

0 Scopul acestui articol este acela de a contri-bui la cele spuse pacircnă acum (inclusiv de către autorul prezentului studiu1) referitor la pro-blema tehnicii colajului discursiv prin sem-nalarea şi comentarea celei mai vechi atestări a procedeului icircn cauză Mai mult decacirct atacirct plecacircnd de la o idee aparţinacircndu-i lui Eugeniu Coşeriu vom icircncerca să arătăm că pe aceas-tă linie poate fi constatată o anumită tradiţie (milenară) a citării enunţurilor celebre şi icircn plus o consecvenţă icircn denumirea respectivei tehnici fiindcă termenii utilizaţi se icircnrudesc etimologic

1 Una dintre distincţiile esenţiale pe care Eu-geniu Coşeriu le face pentru a delimita lim-ba funcţională (adică acea langue unitară şi omogenă a lui Ferdinand de Saussure) este ndash icircn plan sincronic ndash deosebirea dintre tehnica liberă a vorbirii şi discursul repetat2 Tehnica liberă a vorbirii (sau a discursului) cuprinde bdquoelementele constitutive ale limbii şi regulile laquoactualeraquo cu privire la modificarea şi combi-narea lor adică laquocuvinteleraquo instrumentele şi procedeele lexicale şi gramaticalerdquo icircn vreme ce discursul repetat constă icircn bdquotot ceea ce icircn vorbirea unei comunităţi se repetă icircntr-o for-mă mai mult sau mai puţin identică sub formă de discurs deja făcut sau combinare mai mult sau mai puţin fixă ca fragment lung sau scurt

CrM ndash dr icircn filologie (magna cum laude) al Universităţii

bdquoAl I Cuzardquo din Iaşi şi lector la Universitatea bdquoC Bracircncoveanurdquo din Piteşti Domenii principale de interes filozofia limbajului

teoria limbii semantica frazeologia lingvistica

textului ştiinţa comunicării discursul publicistic A publicat

Sinonimia frazeologică icircn limba romacircnă din perspectiva

lingvisticii integrale (2007) Lingvistica integrală coşeriană

Teorie aplicaţii şi interviuri (2012) Frazeologie romacircnească

Formare şi funcţionare (2013) Discursul repetat icircntre alteritate şi creativitate (2008 ca editor) Tobias Peucer De relationibus

novellis Despre relatările jurnalistice [Leipzig 1690]

(2008 ca editor) şi B-P Hasdeu Studii de ştiinţa limbii (2013

ca editor) este de asemenea autorul a peste o sută de

articole şi comunicări

c o ş e r i a n a 93

a laquoceea ce s-a spus dejaraquordquo3 Prin urmare prin discurs repetat trebuie să se icircnţeleagă o frazeologie icircn sens larg cuprinzacircnd atacirct expresii şi locuţi-uni cacirct şi proverbe wellerisme citate şi formule celebre şamd

2 Desigur a distinge nu icircnseamnă lsquoa separarsquo noţiunile concepte-le se disting iar obiectele se separă Actele de comunicare verbală se realizează prin combinarea ndash icircn diverse proporţii ndash a tehnicii libere a vorbirii cu discursul repetat ceea ce face ca rezultatul să arate frecvent (după cum apreciază Coşeriu) asemenea unui colaj bdquoun discurs con-cret poate fi analog adeseori unui tablou realizat icircn parte ca [un] colaj icircn tablou pe lacircngă porţiuni executate cu tehnica pictorului care pictea-ză pot exista deopotrivă fragmente luate din alte tablouri pictate de către alţi pictorirdquo [subln ndash CM]4 Se pare că analogia aceasta discurs concret ndash tablou-colaj este una dintre preferatele lui Coşeriu deoarece o descoperim şi icircn alte locuri icircn prelegeri cursuri studii5 ţinutere-dactate icircn diferite limbi Ideea este uşor de transmis şi graţie faptului că termenul colaj este practic universal de pildă icircn limbile italiană spaniolă engleză şi germană (şi probabil icircn multe altele) se scrie la fel ca icircn franceză collage

3 Alegerea lui Coşeriu era motivată şi de cunoştinţele temeinice lega-te de pictură icircn special şi de artă icircn general pe care le avea De altfel icircn Italia alături de doctoratul icircn litere pacircnă să icircmplinească 28 de ani icircşi luase şi un doctorat icircn filozofie tratacircnd o problemă de estetică Se explică astfel de ce icircn creaţia sa ştiinţifică (adică icircn lucrările de lingvis-tică) savantul de origine romacircnă apelează uneori la analogii luate din domeniul culturii (icircn special din pictură6 dar şi din muzică sculptură etc) pentru a pune icircn evidenţă anumite concepte sau distincţii funda-mentale referitoare la limbaj

Se ştie că numeroşi oameni de ştiinţă mai ales cei care au icircmbinat cer-cetarea cu activitatea didactică au icircntrebuinţat metafore (adesea reve-latorii) şi comparaţii icircn discursul lor deci analogii (icircn sens larg) tocmai din dorinţa de a se face mai bine icircnţeleşi Rămacircnacircnd icircn sfera lingvisticii icirci putem menţiona ca fiind unii dintre cei mai metaforici cercetători profesori pe Ferdinand de Saussure (ale cărui zeci de analogii din Cursul de lingvistică generală au făcut carieră intracircnd icircn conştiinţa lingviştilor de mai tacircrziu) şi pe Sextil Puşcariu (cu trimitere icircndeosebi la excepţionala sa carte Limba romacircnă Privire generală)7 Icircn cazul lui Coşeriu ndash un genial

94 R O M Acirc N Ălingvist şi un mare profesor totodată ndash se observă că modul icircn care icircşi se-lectează analogiile corespunde concepţiei generale pe care o are despre limbaj şi implicit despre locul pe care icircl ocupă lingvistica icircn clasificarea ştiinţelor Limbajul (afirmă Coşeriu urmacircndu-l pe Hegel) este o formă a culturii alături de alte forme culturale precum arta religia şi mitolo-gia ştiinţa şi filozofia dar icircn acelaşi timp este şi baza icircntregii culturi Icircn consecinţă lingvistica este o ştiinţă a culturii şi ca atare obiectul ei nu poate fi cercetat din perspectiva metodelor specifice ştiinţelor naturii cum s-a icircncercat icircn perioada dominată de pozitivism (şi cum se icircncearcă şi icircn prezent prin anexarea lingvisticii la biologie icircn contextul marcat de bdquoparadigma cognitivistărdquo) Deşi icircn ştiinţă de obicei (mai ales astăzi cacircnd cuvacircntul de ordine este interdisciplinaritate) analogiile pot proveni din foarte multe zone icircnregistracircndu-se bdquomigraţiirdquo de termeni şi de principii dinspre disciplinele naturii către cele umaniste sau invers totuşi E Co-şeriu dă impresia că respectă bdquoregulardquo ndash izvoracirctă dintr-o fermă convin-gere de ordin epistemologic ndash de a nu utiliza analogii din lumea naturii pentru aspectele ce ţin de limbaj limbă8 Acestea trebuie luate pe cacirct posibil din lumea culturii

4 Revenind la chestiunea colajului discursiv trebuie spus că ideeaanalogia aceasta au avut-oau produs-o şi alţii icircn perioada modernă bunăoară (ce-i drept din perspectivă literară ca intertextualitate) cu referire la modul icircn care unii scriitori obişnuiesc să (p)reia icircn propriile texte citate sau expresii străine Iată de exemplu cum este definit icircntr-un dicţionar englezesc de termeni literari procedeul denumit collage (aşa-dar un termen deja icircncetăţenit icircn teoria literară britanică) bdquoA term adopted from the vocabulary of painters to denote a work which con-tains a mixture of allusions references quotations [subln ndash CM] and foreign expressionsrdquo9 Cuvacircntul colaj pus icircn legătură cu folosirea cita-telor poate fi descoperit şi icircn exprimarea unor cercetători romacircni ce activează icircn acelaşi domeniu De pildă comentacircnd un fragment din jurnalul lui Marin Preda (bdquoSomnul este egal cu speranţa a zis cineva Icircn somn uiţi drama vieţii tale şi fiecare deşteptare este un icircnceput nou de viaţă o speranţă nouă Deosebirea icircntre rai şi iad nu poate fi decacirct aceasta icircn rai poţi dormi cacirct vrei icircn iad niciodatărdquo) cei care au icircngri-jit ediţia respectivă Eugen Simion şi Oana Soare au făcut următoarea notă la subsolul paginii bdquoColaj de citate [subln ndash CM] cu uşoare mo-dificări din Pe culmile disperării cap laquoRenunţarearaquo p 104-105rdquo10

c o ş e r i a n a 95

Icircn acest din urmă exemplu icircnclinăm să credem că termenul colaj are icircnsă o semnificaţie mai curacircnd bdquoprofanărdquo aceea de lsquoamestecrsquo Este şi ca-zul altor termeni pătrunşi icircn limbajul colocvial Cineva ar putea spune bunăoară melanj mozaic cocktail de citate Icircn acelaşi sens utilizează şi Umberto Eco sintagma colaj de citate bdquoicircn momentul redactării co-lajul de citate se face cu toate textele la icircndemacircnărdquo11

5 La E Coşeriu după cum am văzut termenul colaj se referă nu doar la rezultatul propriu-zis ci şi la tehnica procedeul citării ca atare Icircn plus lingvistul are icircn vedere atacirct citarea enunţurilor celebre icircn forma lor originară nealterată cacirct şi utilizarea acestora (motivată de context) icircntr-o formă mai mult sau mai puţin modificată (bdquoimitaţie parodicărdquo) bdquoDiscursul repetat poate fi un laquocitatraquo repetarea unor fragmente de texte ndash literare sau altele ndash cunoscute ca atare Astfel dacă spun questo matrimonio non srsquoha da fare sau nel mezzo del cammin di nostra vita sau en un lugar de la Mancha de cuyo nombre no quiero acordarme mă refer la texte anumite din Manzoni Dante şi Cervantes la care continuu să fac aluzie chiar variindu-le parţial spunacircnd de exemplu questa lezione non srsquoha da fare nel mezzo del cammin di questo libro sau en una calle de Madrid de cuyo nombre no quiero acordarme (icircn anumite cazuri alu-zia la text se configurează tocmai ca imitaţie parodică [aici subln ndash CM] a unei opere literare)rdquo12 Aşadar poate fi descoperită icircn spusele lui Coşeriu fie şi implicit o distincţie icircntre α) citarea ca atare (colajul) şi β) imitaţia parodică

6 Icircntr-o carte din anul 2006 Stelian Dumistrăcel s-a ocupat pe larg de problematica discursului repetat pornind de la principiile fixate de Coşeriu13 Printre altele lingvistul ieşean a oferit icircn urma analizei unui material faptic foarte bogat o confirmare a valabilităţii celor două tehnici colajul propriu-zis şi imitaţia parodică deosebind icircntre bdquoin-tertextualitatea de tip colaj aluzivă şi respectiv [cea] de transformare a enunţului prin diferite figuri de construcţierdquo14 Mai mult decacirct atacirct pentru cel de-al doilea tip de intertextualitate Stelian Dumistrăcel a stabilit prin raportare la clasici că modificările pe care le suferă aceste enunţuri aparţinacircnd discursului repetat pot fi grupate icircn [doar] cele patru bdquofiguri de construcţierdquo semnalate drept bdquosolecismerdquo de Quintili-an icircn Arta oratorică (I 5 39-41) detractio (suprimarea) adiectio (adă-ugarea) immutatio (substituirea) şi transmutatio (permutarea)

96 R O M Acirc N ĂIcircn aceeaşi carte printre termenii utilizaţi de St Dumistrăcel am re-marcat cuvacircntul-cheie laquocolajraquo ca de altfel şi sintagme ce icircl includ precum bdquointegrare de tip laquocolajraquordquo sau bdquotehnică laquode colajraquordquo ori bdquoutili-zare de tip laquocolajraquordquo (aceasta din urmă chiar icircn titlul cap 3 al părţii I Utilizarea de tip bdquocolajrdquo a EDR) sau bdquointertextualitate de tip colajrdquo sau bdquotehnică a laquocolajuluiraquordquo etc cu referire la modul icircn care EDR (= enun-ţurile aparţinacircnd discursului repetat) sunt inserate icircn texte Fiind o analogie este explicabil de ce termenul colaj este folosit icircn majoritatea cazurilor (atacirct la E Coşeriu cacirct şi la St Dumistrăcel) icircntre ghilimele aşa cum se icircntacircmplă de obicei cu termenii neasimilaţi icircncă de lingvis-tică sau icircntrebuinţaţi icircn accepţie figurată preluaţi fiind din alte dome-nii

7 Icircntr-un articol din anul 200815 am apreciat ca fiind binevenită utili-zarea acestui termen (colaj) de către Stelian Dumistrăcel şi insistenţa Domniei Sale de a-l impune avacircnd icircn vedere atacirct tehnica pe care o de-semnează termenul icircn cauză cacirct şi etimologia sa Iniţiativa specialistu-lui ieşean ni s-a părut lăudabilă de vreme ce se icircnscria ndash după cum am arătat in extenso cu acel prilej ndash icircntr-o anumită tradiţie (continuată cel puţin pacircnă icircn Evul Mediu) ale cărei origini pot fi aflate icircn Antichitate Este vorba despre tehnica introducerii citatului icircn text după (Pseudo)Hermogenes din Tarsus16 prin lipire (katagrave koacutellesin) sau prin parodiere (katagrave paroidiacutean) Aşadar se confirmă icircncă o dată zicala potrivit căreia marile spirite se icircntacirclnesc uneori

De exegeza icircntregii probleme aşa cum apare la (Pseudo)Hermogenes ne-am ocupat icircn studiul deja menţionat17 Aici ne limităm la a spune doar că icircn tratatul Peri methodou deinotētos icircn capitolul 30 (Pseudo)Hermogenes se referă la modalităţile prin care pot fi utilizate versurile (citatele) celebre icircntr-un nou discurs deosebind două procedee katagrave koacutellesin (κατὰ κόλλησιν) atunci cacircnd citatul este reprodus exact ca icircn original şi katagrave paroidiacutean (κατὰ παρῳδίαν) atunci cacircnd citatul este re-luat icircntr-o formă modificată (prin substituire adăugire etc)18 Dacă icircn cazul celui de-al doilea termen surpriza nu este foarte mare dată fiind icircncetăţenirea cuvacircntului parodie (mai ales icircn teoria literaturii) şi fiindcă vorbim icircn definitiv de evoluţia circulaţia aceluiaşi termen icircn schimb icircn cazul perechii koacutellesis ndash colaj (collage) uimirea este pro-vocată de icircntacirclnirea a două cuvinte ce vin din sfere şi epoci total dife-

c o ş e r i a n a 97

rite Icircntr-adevăr cei doi termeni au aceeaşi bază etimologică atacirct gr κόλλησις lsquolipirersquo cacirct şi fr collage provin icircn ultimă instanţă din verbul grecesc κολλάω lsquoa lipi a uni a inserarsquo (lt gr κόλλα lsquolipicirsquo) Icircn plus mai trebuie precizat că icircnsuşi (Pseudo)Hermogenes a dat o utilizare me-taforică lui koacutellesis transformacircndu-l icircntr-un termen tehnic19 specific retoricii acelor vremuri

8 Am făcut această lungă introducere tocmai pentru a pregăti terenul unei receptări adecvate a celor cacircteva racircnduri din dialogul Phaidros pe care le vom supune atenţiei cititorilor racircnduri ce atestă icircntacircietatea lui Platon (şi) icircn această privinţă

Icircn Phaidros ndash dialog scris fără icircndoială de Platon dar considerat ca ne-fiind reprezentativ pentru platonism ndash Socrate combate retorica bdquopre-cisărdquo neobişnuită a lui Lysias contrapunacircndu-i o retorică pasională bdquola un delir al sobrietăţii pe linie de exactitate Socrate răspunde cu un delir al abundenţei pe linie de adevărrdquo20

Cu puţin icircnainte de finalul acestui dialog Socrate reafirmă şi sublini-ază apăsat opoziţia dintre (1) retorica bdquoiubitorului de icircnţelepciunerdquo a autorului acelor cuvacircntări bdquocare dau icircnvăţătură şi sunt rostite pentru a instrui acelea care cu adevărat scriu icircn adacircncul sufletului despre ce este drept frumos şi bunrdquo fiind bdquosingurele deopotrivă certe icircmplinite şi vrednice de ostenealărdquo (278a) şi (2) oratoria celor precum Lysias (bdquodimpreună cu toţi autorii de discursurirdquo) Homer (bdquodimpreună cu toţi ce au compus poezii pentru cacircntat sau pentru recitatrdquo) şi Solon (bdquodimpreună cu toţi cei care au contribuit la elocinţa politică prin lu-crări numite de ei legirdquo) (278b)

Avem de-a face aici aşadar cu opoziţia dintre oralitate şi scriere sau ndash cu termenii lui Andrei Cornea ndash dintre bdquoprincipiul organicităţiirdquo şi bdquoprin-cipiul listeirdquo21 bdquoAm putea spune că există icircn Grecia o condiţie laquomete-căraquo a scrisului şi legii scrise şi nu este poate o icircntacircmplare faptul că icircn Phaidros tocmai laquologografulraquo şi metecul Lysias este opus laquooraluluiraquo şi cetăţeanului Socraterdquo22 Prin urmare icircntr-o parte se află filozoful (bdquoiubitorul de icircnţelepciunerdquo) iar icircn cealaltă parte se găseşte cel căru-ia bdquope drept cuvacircnt icirci vei zice poet autor de discursuri sau de legirdquo (278e) Icircn acest context cu referire la cel din urmă (adică la logograf) apare şi aspectul care ne interesează icircn mod special

98 R O M Acirc N Ă9 Se poate susţine că originea ideii de bdquocolaj discursivrdquo fie şi icircntr-o for-mă intuitivă apare cu multe secole icircnaintea lui (Pseudo)Hermogenes icircn opera lui Platon Icircntr-o anexă ce icircnsoţeşte comentariile sale la dialogul Phaidros al lui Platon Gabriel Liiceanu publică icircn traducere romacircnească un capitol ndash Scriere şi vorbire ndash din cartea lui Henri Joly Le renversement platonicien Logos episteme polis (1974)23 Citindu-l ne-a atras atenţia printre altele faptul că filologul francez comentacircnd criticile pe care Pla-ton le formulează la adresa scrierii icircn general spune că bdquoicircnjosireardquo aces-teia ar trebui icircnţeleasă icircn felul următor bdquoProcesul se organizează icircn jurul unui joc metaforic foarte diversificat care merge de la drog la pictură şi de la laquojardinageraquo la colajrdquo24 Ca să icircnţelegem la ce se referă Joly atunci cacircnd utilizează (cu sau fără ghilimele) termenul colaj [collage] mai re-producem un fragment din lucrarea sa bdquoNemaiadresacircndu-se sufletului scrierea retorică icircncetează deopotrivă să trimită spre lucru O asemenea situaţie se manifestă icircn icircnsăşi practica scriitorului care se exersează di-rect pe cuvinte şi tocmai despre această situaţie este vorba icircn metafora laquocolajuluiraquo şi a laquomodelajuluiraquo Aşa se face că icircncă de la prima judecată asupra discursului lui Lysias Socrate găseşte că laquotermenii sunt străluci-tori şi şlefuiţi ca şi cum ar fi fost aleşi unu cacircte unuraquo Revenind asupra funcţiei care icirci e proprie laquocelui care compune discursulraquo sau laquocelui care redactează legileraquo Socrate observă că laquoei icircşi petrec timpul icircntorcacircnd cu-vintele pe toate părţile lipindu-le (les colle) icircntre ele sau desfăcacircndu-le iar icircn bucăţiraquo Astfel se explică faptul că pentru scriitor laquonimic nu este mai preţios decacirct ceea ce compune şi aşterne pe hacircrtieraquo şi că cititorul sau auditoriul nu este atent decacirct laquola retorica discursuluiraquordquo25

După cum se observă pentru a-şi dovedi spusele Joly inserează icircn comentariul său scurte citate din Phaidros Să vedem cum suna tex-tul grecesc originar bdquoΣωκράτης οὐκοῦν αὖ τὸν μὴ ἔχοντα τιμιώτερα ὧν συνέθηκεν ἢ ἔγραψεν ἄνω κάτωστρέφων ἐν χρόνῳ πρὸς ἄλληλα [278ε] κολλῶν τε καὶ ἀφαιρῶν ἐν δίκῃ που ποιητὴν ἢ λόγων συγγραφέα ἢνομογράφον προσερεῖςrdquo26

Traducerea pe care o oferă G Liiceanu arată astfel bdquoSocrate Icircn schimb celui ce nu cunoaşte nimica mai de preţ decacirct ce a compus ori scris şi care stă ceasuri icircn şir sucindu-şi opera şi răsucind-o tot lipind şi tot ştergacircnd acestuia oare nu pe drept cuvacircnt icirci vei zice poet autor de discursuri sau de legirdquo27

c o ş e r i a n a 99

Icircn lumina celor arătate pacircnă acum se pare că precursorul lui (Pseudo)Hermogenes icircn privinţa tehnicii katagrave koacutellesin este icircntr-ade-văr Platon el foloseşte explicit verbul kollaacuteo (κολλάω) icircn legătură cu alcătuirea discursului din elemente prefabricate de vorbire Nu ştim dacă (Pseudo)Hermogenes a preluat ideea de bdquocolajrdquo direct de la Pla-ton (deşi icircn scrierea sa printre numeroasele trimiteri la unele dia-loguri platoniciene se găsesc referiri şi la Phaidros28) Mai degrabă se poate vorbi despre o distincţie (katagrave koacutellesin vs katagrave paroidiacutean) devenită tradiţională icircntr-o anumită epocă şi icircntr-un anumit spaţiu geografic pe care (Pseudo)Hermogenes o consemnează probabil ca atare Andrei Cornea a caracterizat foarte convingător perioada icircn care a activat (Pseudo)Hermogenes ca fiind una a culturii bdquopuzzlerdquo icircn care accentul era pus pe tehnica pastişei şi a imitaţiei pe meşteşugul compunerii de discursuri bdquonoirdquo din bucăţi luate aproape exclusiv din textele clasicilor şi reorganizate după diverse structuri şi modele29 Uimitor este icircnsă cacirct de firesc a făcut H Joly legătura icircntre fragmen-tul din Phaidros şi procedeul pictural modern al colajului topind practic printr-o analogie motivată etimologic o distanţă culturală de mai bine de două milenii

Nu este foarte clar icircn ce măsură bdquocolajulrdquo lui Platon corespunde moda-lităţii citării versurilor celebre la (Pseudo)Hermogenes sau analogiei discurs concret ndash tablou de tip colaj la Coşeriu30 Platon pare să se refere mai degrabă la o intertextualitate bdquointernărdquo logograful bdquoreasamblea-zărdquo icircn forme noi bucăţi din propriile discursuri texte mai vechi31 Or (Pseudo)Hermogenes şi E Coşeriu au icircn vedere enunţurile aparţi-nacircnd discursului repetat deci elementele acceptate ca un bun comun de o icircntreagă comunitate idiomatică adică un tezaur de formule fixa-te prin tradiţie Platon respinge o asemenea practică bdquoscriitoriceascărdquo pusă icircn slujba unei retorici nerecomandabile purtacircnd marca bdquoLysiasrdquo Icircn schimb (Pseudo)Hermogenes consemnează (şi recomandă icircn ace-laşi timp) o tehnică firească pentru retorica acelor vremuri iar Eugeniu Coşeriu nu face altceva decacirct să constate un fapt care ţine de realitatea limbajului şi anume de modul icircn care funcţionează efectiv vorbirea Dar nu părerea lui Platon despre procedeul icircn cauză ne-a interesat aici ci intuiţia pe care a avut-o acest filozof şi termenul figurat de care s-a folosit el icircn discuţie

100 R O M Acirc N Ă10 Icircn concluzie se poate afirma cu toată convingerea că deşi terme-nul colaj a fost icircmprumutat de pictură mai multor domenii icircn lingvis-tică cu precădere icircn analiza discursului repetat utilizarea sa este pe deplin icircndreptăţită (chiar mai icircndreptăţită decacirct icircn celelalte părţi) atacircta timp cacirct la cei vechi a existat un termen asemănător (practic un cvasidublet etimologic) koacutellēsis care ajunsese să denumească o tehnică asemănătoare privind inserarea citatului icircntr-un text Aşadar bdquocolajulrdquo are toate şansele de bdquoa face carierărdquo icircn metalimbajul discipli-nei noastre

Oamenii au fost dintotdeauna inteligenţi şi icircn consecinţă poţi des-coperi cacircteodată (icircn Antichitate de pildă) la precursori intuiţii re-marcabile Icircn faţa acestora poţi să exclami (asemeni lui Aelius Do-natus) Pereant qui ante nos nostra dixerunt32 sau să aplici principiul judicios al tradiţiei recomandat icircn cercetare de E Coşeriu Icircntoar-cerea la fondatori reprezintă nu doar o obligaţie ci de multe ori un cacircştig iar dacă descoperim uneori că ceea ce am gacircndit noi se găseş-te şi la antici aceasta nu trebuie să ne icircnciudeze (decacirct dacă luăm poate icircn sens etimologic cuvacircntul ciudă ca lsquominunersquo şi icircnciudarea ca lsquomirarersquo) ci să ne facă plăcere Icircn definitiv garanţia obiectivităţii este tocmai intersubiectivitatea suntem siguri că obiectele din jurul nostru există tocmai pentru că şi alţii le văd şi ne comunică acelaşi lucru

Note1 Vezi Cristinel Munteanu Un vechi precursor al lui Eugeniu Coşeriu icircn privinţa tehnicii colajului (Pseudo)Hermogenes din Tarsus icircn Cristinel Munteanu (editor) Discursul re-petat icircntre alteritate şi creativitate Volum omagial Stelian Dumistrăcel Editura Institutul European Iaşi 2008 p 175-1972 Vezi de pildă Eugeniu Coşeriu Lecţii de lingvistică generală Editura ARC Chişinău 2000 p 250 Seria completă a distincţiilor este următoarea 1) cunoaşterea limbii şi cu-noaşterea bdquolucrurilorrdquo 2) limbaj primar şi metalimbaj 3) sincronie şi diacronie 4) teh-nică liberă şi bdquodiscurs repetatrdquo 5) bdquoarhitecturardquo şi bdquostructurardquo limbii (sau limba istorică şi limba funcţională)3 Ibidem p 258 Să se observe că ndash spre deosebire de tehnica liberă a vorbirii ndash discursul repetat icircn sine nu constituie o tehnică propriu-zisă (icircn sensul anticului concept de teacutechne lsquocunoaştere sigură dar nejustificatărsquo) ci un tip de tradiţie Modul bdquoadecvatrdquo (conform aristotelicului tograve preacutepon) icircn care elementele acestei tradiţii sunt icircntrebuinţate icircn vorbire poate reprezenta icircnsă o tehnică aparte (vezi Cristinel Munteanu Tehnica utilizării fraze-ologismelor expresive icircn bdquoLimba romacircnărdquo Chişinău anul XVI nr 7-9 2006 p 150-158)4 E Coşeriu op cit p 259

c o ş e r i a n a 1015 Icircn acest sens putem oferi cel puţin icircncă şase atestări ale acestei analogii (icircn diver-se limbi) din opera ştiinţifică a lui Coşeriu icircn legătură cu problema discursului repetat (vezi Cr Munteanu Un vechi precursor p 179-182)6 Ibidem p 181-1827 Pentru unele metafore curente icircn lingvistică vezi Cristinel Munteanu O problemă de lingvistică bdquofinanciarărdquo analogia cuvinte ndash bani icircn bdquoLimba romacircnărdquo Chişinău anul XVIII nr 1-2 2008 p 137-149 şi Idem Viaţa cuvintelor şi selecţia lor naturală (sau despre influenţa biologiei asupra lingvisticii) icircn bdquoCommunication interculturelle et litteacuteraturerdquo nr 2 (14) Editura Europlus Galaţi 2011 p 230-2398 Evident există şi excepţii Undeva (icircntr-o prelegere de la Universitatea bdquoLucian Blagardquo din Sibiu) Coşeriu compară facerea şi re-facerea continuă a limbii cu suprafaţa neicircncetat unduitoare a mării9 J A Cuddon The Penguin Dictionary of Literary Terms and Literary Theory [fourth edition] Penguin Books 1999 p 145 Procedeul este exemplificat cu un poem de David Jones Anathemata şi se menţionează icircn acest sens scriitori precum James Joyce Ezra Pound TS Eliot Ca influenţă tehnica (collage technique) este pusă pe seama suprarea-lismului caracterizacircnd şi romanul modern dar mai ales aşa-zisul bdquoantiromanrdquo10 Marin Preda Jurnal intim Carnete de atelier Editura Ziua Bucureşti 2004 p 15811 Umberto Eco Cum se face o teză de licenţă Editura Polirom Iaşi 2006 p 18012 E Coşeriu op cit p 25913 Vezi Stelian Dumistrăcel Discursul repetat icircn textul jurnalistic Tentaţia instituirii comu-niunii fatice prin mass-media Editura Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi 200614 Ibidem p 15115 Vezi Cr Munteanu Un vechi precursor p 176 şi 19616 Despre Hermogenes din Tarsus (160-225 dHr) născut icircn Cilicia se spune că ar fi fost un copil minune al cărui talent oratoric (la doar 15 ani) l-ar fi impresionat şi pe icircmpăratul Marcus Aurelius care i-ar fi făcut o vizită anume pentru a-l auzi Surse antice consemnează că şi-ar fi scris icircntreaga operă retorică pacircnă să icircmplinească 23 de ani Dintre scrierile rămase i se atribuie cinci lucrări (după unii doar patru) Peri sta-seon Peri ideon Progymnasmata Peri heureseōs şi Peri methodou deinotētos Specialiştii moderni au dovedit că doar primele două sunt autentice Celelalte trei au alţi autori icircnsă icircncă din antichitatea tacircrzie au fost considerate ca fiind opera aceluiaşi Hermoge-nes şi au circulat icircmpreună sub forma unui singur tratat de mare autoritate umbrind Retorica lui Aristotel17 Vezi Cr Munteanu Un vechi precursor p 182-19318 Vezi Invention and Method Two Rhetorical Treatises from the Hermogenic Corpus the Greek text edited by Hugo Rabe translated with introduction and notes by George A Kennedy Society of Biblical Literature Atlanta 2005 p 253-25419 Icircn cvasiexhaustivul Lexicon al limbii greceşti vechi alcătuit de Liddell amp Scott terme-nul tehnic koacutellesis (ce se referă la bdquounirea unui vers citat cu prozardquo) este atestat cu această icircntrebuinţare doar la (Pseudo)Hermogenes20 Constantin Noica Interpretare la Phaidros icircn Platon Opere IV Ediţie icircngrijită de Petru Creţia Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1983 p 35221 Vezi Andrei Cornea Scriere şi oralitate icircn cultura antică Editura Cartea Romacircnească Bucureşti 1988 p 11-29 Semnificativ este că icircn acest dialog (Phaidros 274c-275b) este

102 R O M Acirc N Ăprezentat şi mitul lui Theuth referitor la apariţia scrisului icircn Egipt invenţie dispreţuită din primul moment de faraonul Thamus pentru că slăbea bdquoţinerea de minterdquo22 Ibidem p 57 Iată şi alte lămuriri suplimentare bdquoMetec fiind Lysias nu avea voie să ros-tească de la tribună vreun discurs ci trebuia să-şi vacircndă lucrările altora scriindu-le Era aşadar un profesionist al scrisului un logograacutephos cum spuneau grecii cu un oarecare dispreţrdquo (ibidem p 24)23 Henri Joly Le renversement platonicien Logos episteme polis Librairie Philosophique J Vrin Paris 1974 p 111-127 Traducerea romacircnească a fragmentelor citate aici a fost confruntată de noi cu originalul din limba franceză24 H Joly op cit apud Gabriel Liiceanu Anexă icircn Platon Opere IV p 39925 Ibidem p 400-40126 Am reprodus textul orginar după Plato Platonis Opera ediţia John Burnet Oxford University Press 190327 Vezi Platon Phaidros icircn Platon Opere IV Pentru comparaţie iată şi o versiune en-glezească a fragmentului icircn cauză bdquoSocrates On the other hand he who has nothing more valuable than the things he has composed or written turning his words up and down at his leisure [278e] adding this phrase and taking that away will you not pro-perly address him as poet or writer of speeches or of lawsrdquo (Plato Plato in Twelve Volu-mes Vol 9 translated by Harold N Fowler Cambridge MA Harvard University Press William Heinemann Ltd London 1925)28 Vezi Invention and Method p 205 şi 22529 Andrei Cornea Ecclesiocraţia Mentalităţi culturale şi forme artistice icircn epoca romano-bizantină (300-800) Editura Teora Bucureşti 1998 p 77-9230 După cum ne-a atras atenţia icircntr-o discuţie particulară dl profesor Andrei Cornea (căruia icirci mulţumim şi pe această cale) nu reiese cu exactitate din context la ce anume se referă Socrate icircntrucacirct verbele kollon (lsquolipindrsquo) şi aphairon (lsquotăindrsquo) nu au complement direct icircn fragmentul cu pricina Icircn opinia Domniei Sale poate fi vorba aşadar fie de efortul scriitorului scrupulos care caută expresia cea mai potrivită (cum icircnclină să creadă şi H Joly) fie de procedeul colajului (sau al bdquopuzzlerdquo-ului) pe care l-am descris mai sus31 Deşi ne pare de domeniul evidenţei faptul că bdquoscriitorulrdquo căruia bdquope drept cuvacircnt icirci vei zice poet autor de discursuri sau de legirdquo (Phaidros 278e) nu poate crea texte fără să apeleze la textele altora (adică fără să facă uz de intertextualitatea ca atare)32 Cuvinte admirabil tălmăcite la noi de Dana Ligia Ilin prin bdquoFir-ar să fie de clasici că ne-au luat vorba din gurărdquo (vezi motto-ul tradus astfel icircn R H Robins Scurtă istorie a lingvisticii Editura Polirom Iaşi 2003 p 13)

Andrei Cornea Scriere şi oralitate icircn cultura antică Editura Cartea Romacircnească Bucu-reşti 1988Andrei Cornea Ecclesiocraţia Mentalităţi culturale şi forme artistice icircn epoca romano-bi-zantină (300-800) Editura Teora Bucureşti 1998Eugeniu Coşeriu Lecţii de lingvistică generală Editura ARC Chişinău 2000J A Cuddon The Penguin Dictionary of Literary Terms and Literary Theory [fourth editi-on] Penguin Books 1999

Bibliografie

c o ş e r i a n a 103

Stelian Dumistrăcel Discursul repetat icircn textul jurnalistic Tentaţia instituirii comuniunii fatice prin mass-media Editura Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iaşi Iaşi 2006[Hermogenes of Tarsus] Invention and Method Two Rhetorical Treatises from the Her-mogenic Corpus the Greek text edited by Hugo Rabe translated with introduction and notes by George A Kennedy Atlanta Society of Biblical Literature 2005Henri Joly Le renversement platonicien Logos episteme polis Librairie Philosophique J Vrin Paris 1974Henry George Liddell Robert Scott A Greek-English Lexicon revised and augmented throughout by Sir Henry Stuart Jones with the assistance of Roderick McKenzie Cla-rendon Press Oxford 1940Cristinel Munteanu Tehnica utilizării frazeologismelor expresive icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chişinău anul XVI 7-92006 p 150-158Cristinel Munteanu Un vechi precursor al lui Eugeniu Coşeriu icircn privinţa tehnicii colajului (Pseudo)Hermogenes din Tarsus icircn Cristinel Munteanu (editor) Discursul repetat icircntre alteritate şi creativitate Volum omagial Stelian Dumistrăcel Editura Institutul European Iaşi 2008 p 175-197Cristinel Munteanu O problemă de lingvistică bdquofinanciarărdquo analogia cuvinte ndash bani icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chişinău anul XVIII 1-22008 p 137-149Cristinel Munteanu Viaţa cuvintelor şi selecţia lor naturală (sau despre influenţa biolo-giei asupra lingvisticii) icircn Communication interculturelle et litteacuterature nr 2 (14) Editura Europlus Galaţi 2011 p 230-239Platon Opere IV Ediţie icircngrijită de Petru Creţia Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1983R H Robins Scurtă istorie a lingvisticii Editura Polirom Iaşi 2003

104 R O M Acirc N Ă

Petru BUTUCCaracterul nemotivat al unor titluri tipologice de complemente

Pacircnă icircn prezent icircn lingvistica modernă a fost publicat un număr suficient de lucrări cu refe-rire la importanţa cercetării sistemice a fapte-lor de limbă icircn care se susţine pe bună drep-tate că bdquonumai prin acordarea priorităţii icircn cercetare a aspectului conţinutal aflat icircntr-un raport corelativ (şi neapărat echitabil) cu cel al formei lui poate fi obţinută o sinteză teo-retico-aplicativă reală şi obiectivărdquo [5 p 167] Icircn exprimarea acestui aspect relaţional sin-taxei ca nivel ce reprezintă limba sub aspect comunicativ icirci revine statutul primordial

Cacirct despre raportul dintre categoriile semanti-co-funcţionale şi cele lexico-semantice icircn mod concret aceste probleme au fost puse mai icircn-tacirci de către renumiţii lingvişti A A Potebnea A A Şahmatov I I Mescianinov W Meyer-Luumlbke N S Trubetskoy V Mathesius şa fi-ind nevoiţi să aibă prin anii rsquo20-rsquo30 ai sec tre-cut aprige discuţii cu mladogramaticienii care confundau forma gramaticală a cuvacircntului cu conţinutul lui suprapunacircnd astfel sensul in-formativ-comunicativ cu cel lexico-semantic Pentru mladogramaticieni lexicologia şi sinta-xa aveau cam acelaşi obiect de studiu atacirct doar că bdquoicircn lexicologie erau analizate cuvintele apar-te iar icircn sintaxă erau supuse analizei grupuri de cuvinterdquo [4 p 120-122]

PB ndash prof univ dr conf Catedra de limba romacircnă şi filologie clasică a UPS

bdquoIon Creangărdquo Autor al monografiei Predicatul

angrenat icircn limba romacircnă (Chişinău 2004) Autor al unor studii de gramatică

a limbii romacircne de sociolingvistică şi de istorie a

limbii romacircne literare

g r a m a t i c ă 105

Spre deosebire de mladogramaticieni astăzi reprezentanţii Şcolii de Lingvistică Funcţională tratează altfel problemele respective demon-stracircnd că aspectele ce ţin de lexic şi sintaxă sunt mult mai complicate şi mai profunde Funcţionaliştii susţin că lexicologia este preocupată nu numai de cuvinte aparte dar şi de relaţiile dintre ele fiindcă este im-posibil să analizezi sinonimele din punct de vedere lexico-semantic şi gramatical fără a ţine cont de corelaţia dintre ele După funcţionalişti relaţiile dintre cuvinte icircn lexic se deosebesc de relaţiile dintre cuvin-te din cadrul propoziţiei deoarece icircn sistemul lexical au loc relaţii lexico-semantice care marchează sensul denotativ al cuvintelor luate aparte iar icircn sintaxă se produc relaţii semantico-informative ce sem-nifică funcţia comunicativă a cuvintelor şi icircmbinărilor de cuvinte icircn enunţ devenite părţi de propoziţie la nivel frastic respectiv se reali-zează funcţiile propoziţiilor icircn frază şi ale frazelor icircn text

Categoriile abstracte icircnsă conform criteriilor funcţionaliste sunt aceleaşi bdquoatacirct icircn sintaxă cacirct şi icircn lexicrdquo doar că se manifestă diferit icircn lexicologie avem de-a face bdquocu obiecte sau noţiuni abstracte iar icircn sintaxă ndash cu abstracţii ale categoriilor gramaticale unde pe baza acestor raporturi sintactice se realizează variate sensuri informativ-co-municative generalizate (posesia icircnsuşirea circumstanţele şi alte semnificaţii analogice)rdquo [5 p 168] Tratacircnd astfel lucrurile obser-văm că interacţiunea dintre sintaxă şi lexic alcătuieşte un fenomen permanent şi destul de pregnant din care reiese că sintaxa nu se su-prapune cu lexicul deoarece sintaxa dispune de propriile categorii conţinutale

După părerea noastră anume aceste principii metodologice nu sunt respectate atunci cacircnd icircn unele cărţi de gramatică a limbii romacircne ac-tuale apar termeni dezorientativi prin care bineicircnţeles se creează şi unele bdquofalsuri ştiinţificerdquo [5 p 204-205] Icircn acest context se impun cu prisosinţă următoarele sintagme terminologice complemente pre-poziţionale complemente comparative partitive complemente secundare complemente de materie complemente interne atribute substantivale ad-jectivale pronominale verbale etc [3 p 416-432]

Considerăm că respectivele titluri tipologice de complemente şi atri-bute icircn limba romacircnă nu exprimă obiectiv şi adecvat statutul morfo-logic şi sintactic deoarece la delimitarea lor nu s-a ţinut cont de relaţia

106 R O M Acirc N Ăcu regentul ci numai de sensul lexical al cuvintelor prin care se ex-primă ori de prezenţa prepoziţiilor ca părţi constituente ale structurii componenţiale

Din punct de vedere logico-semantic şi funcţional un tipaj comunicativ-informativ (o funcţie sintactică a unei părţi de propoziţie) provine din relaţia sintagmatică (morfologică şi sintactică) dintre un determinat şi un determinant iar titlul sintactic (funcţia) este formulat sau stabilit pe baza semanticii informative pe care o obţine acest tipaj comunicativ-in-formativ (această parte de propoziţie) Nicidecum titlul tipologic al unei părţi de propoziţie nu poate fi stabilit punacircndu-se la bază sensul lexical al cuvacircntului sau denumirea părţii de vorbire prin care se exprimă Sus-nu-mitele tipuri de complemente şi atribute poartă o denumire inadecvată statutului lor semantico-funcţional contradictorie chiar Analizate din punct de vedere logico-semantic şi funcţional li se poate uşor elucida tot conținutul ireal lucru pe care icircl vom demonstra icircn continuare cu exem-ple preluate din lucrările la care facem trimitere

ndash Complementul prepoziţional [3 p 416] este prezentat icircn Gramatica Academiei [Bucureşti 2005 p 416] drept o unitate sintactică ce se ma-nifestă atacirct la nivel propoziţional cacirct şi la nivel frastic Ca parte de pro-poziţie acest tip de complement se exprimă printr-un grup prepoziţio-nal icircn a cărui componenţă intră fie un substantiv sau un substitut al lui (pronume numeral) la cazul cerut de prepoziţie (de ex bdquoMă gacircndesc la Ionrdquo bdquoDecizia aceasta se repercutează asupra tuturorrdquo) fie o formă nepersonală cu dublă esență verbală şi nominală (de ex bdquoS-a săturat de mers pe josrdquo)

La nivelul frazei o atare situaţie sintactică de complement se realizează atacirct printr-un prepoziţional cu o propoziţie relativă fără antecedent (de ex bdquoApelez la cine se priceperdquo) cacirct şi printr-o propoziţie conjuncţiona-lă (de ex bdquoMă tem că voi icircntacircrziardquo bdquoSe străduieşte să ajungă la timprdquo)

Sub aspect frastic complementul prepoziţional denaturează nu numai completiva indirectă dar şi subordonata completivă directă (Mă gacircn-desc ce cum să procedez) şi subordonata finală (Se străduieşte cu ce scop să ajungă la timp)

După părerea noastră lucrurile ar fi trebuit să fie lăsate ca şi icircn tradiţia gramaticii romacircneşti unde atare complement prepoziţional (şi subor-

g r a m a t i c ă 107

donata prepoziţională) este considerat pe bună dreptate drept o sin-gură parte de propoziţie cu funcţie de complement indirect (respectiv subordonata completivă indirectă) Titlurile sintactice de comple-mente prepoziţionale generează variate ambiguităţi creează nişte situ-aţii dezorientative icircn sintaxa limbii romacircne actuale Faptul că ele se ex-primă prin substantive cu prepoziţii deloc nu icircnseamnă că se produc şi raporturi prepoziţionale (raporturile reale sunt de referinţă) iar obiec-tele exprimate de aceste tipuri de complemente se află icircntr-o relaţie indirectă faţă de acţiunea verbului-predicat Această funcţie sintactică de complement prepoziţional nu este nici motivată şi nici sistemică Ea este ireală pentru că icircn limba romacircnă toate tipurile de complemente chiar şi cele circumstanţiale au capacitatea de a se exprima şi prin sub-stantive cu prepoziţii Prin atare titluri de complemente prepoziţionale se denaturează nu numai statutul sintagmatic al complementelor dar şi al tuturor celorlalte părţi de propoziţie exprimate prin substantive cu prepoziţii

Tratacircndu-le icircn baza criteriilor metodologice semantice şi funcţionale aceste tipuri de complemente sunt reale complemente indirecte de ex bdquoMă gacircndesc la cine la Ionrdquo bdquoDecizia aceasta se repercutează asupra cui asupra tuturorrdquo bdquoS-a săturat de ce de mers pe josrdquo

Nici subordonatele lor nu pot fi calificate drept propoziţii subordonate prepoziţionale deoarece comportă evidente şi distincte trăsături ale subordonatelor completive indirecte bdquoApelez la cine la cine se pri-ceperdquo bdquoMă tem de ce de faptul că voi icircntacircrziardquo (această ultimă pro-poziţie comportă şi valoarea sintactică de subordonată cauzală bdquoMă tem din ce cauză ca nu cumva să icircntacircrzii (că voi icircntacircrzia)

Icircn ceea ce priveşte fraza bdquoSe străduieşte să ajungă la timprdquo aceasta nu conţine o subordonată completivă indirectă şi pentru faptul că propo-ziţia subordonată din componenţa ei bdquosă ajungă la timprdquo este alcătui-tă icircn baza sincretismului sintactic avacircnd astfel două valori funcţiona-le de subordonată finală (Se străduieşte cu ce scop ca să ajungă la timp) şi de subordonată cauzală (Se străduieşte din ce cauză fiindcă vrea să ajungă la timp)

Din acest comentariu este evident că nu susţinem existenţa tipului de bdquocomplemente prepoziţionalerdquo Icircn sintaxa limbii romacircne actuale

108 R O M Acirc N Ănu există deocamdată raporturi comunicativ-informative bdquoprepozi-ţionalerdquo adică nişte raporturi semantico-informative ce ar avea valori bdquoprepoziţionalerdquo icircn sine fapt care ar crea vădite absurdităţi Prepozi-ţiile alcătuiesc doar mijloacele de exprimare a raporturilor sintagma-tice dintre cuvinte icircn cadrul enunţului iar raporturile date deşi sunt de mai multe feluri niciunul nu are valoare sintactică prepoziţională ci sunt numai realizate structural-gramatical cu ajutorul prepoziţiilor

ndash Complementul comparativ partitiv [3 p 459-460] Acceptacircnd exis-tenţa acestui tip de complement denaturăm de fapt nu numai statu-tul sintactic al complementelor indirecte dar şi pe cel al complemen-telor de relaţie şi pe cel al predicatului nominal exprimat printr-un adjectiv la gradul superlativ ceea ce poate fi uşor demonstrat bdquoCacircntă cel mai frumos dintre concurenţirdquo (cuvintele evidenţiate sunt conside-rate complemente comparative partitive) Adevărata valoare sintactică a acestora icircnsă este de complement de relaţie bdquoCacircntă cel mai frumos icircn raport cu cine icircn raport cu toţi concurenţii (dintre toţi concuren-ţii (el) cacircntă cel mai frumos) bdquoE cel mai bun din clasărdquo (cuvintele evi-denţiate sunt considerate drept complement comparativ partitiv) Va-loarea semantico-funcţională reală icircnsă este de complement de relaţie bdquoE cel mai bun icircn raport cu cine icircn raport cu toţi elevii din clasărdquo (faţă de toţi elevii din clasă (el) este cel mai bun) bdquoEu sunt cel mai frumos băiat din lumerdquo (cuvintele evidenţiate sunt considerate drept complement comparativ partitiv) Valoarea sintactică reală este icircnsă de complement de relaţie (icircn raport cu toată lumea de pe pămacircnt eu sunt cel mai frumos) sau de elemente constituente ale numelui predicativ al predicatului nominal bdquoEu sunt cel mai frumos băiat din lumerdquo (nume predicativ al predicatului nominal prin care se exprimă ideea superla-tivului absolut bdquoEu sunt frumosul frumoşilor de pe tot pămacircntulrdquo (cuvin-tele evidenţiate icircndeplinesc funcţia sintactică de predicat nominal)

Icircn concluzie menţionăm că nu există tipul de complemente compa-rative partitive deoarece prin atare titlu sintactic sunt exprimate ra-porturi caracteristice altor părţi de propoziţie ale complementului in-direct şi ale numelui predicativ cărora tratate astfel le este denaturat statutul morfo-sintactic

ndash Complementul de materie [2 p 166-167] este formulat astfel bdquoPartea secundară de propoziţie prin care se desemnează materia din care se

g r a m a t i c ă 109

realizează un obiectrdquo Complementul de materie are ca regent verbe de tipul a clădi a confecţiona a construi a crea a fabrica a icircmpleti şi alte-le de exemplu bdquoConstruită din lemn casa este mult mai călduroasărdquo bdquoCasa reconstruită din beton pare mai rezistentărdquo Din punct de vedere logico-semantic şi funcţional cuvintele evidenţiate nu pot fi denumite complemente de materie deoarece pe de o parte aceste substantive cu prepoziţie (din lemn din beton) fac parte din construcţiile participiale (construită din lemn şi reconstruită din beton) unde icircndeplinesc funcţii sintactice icircn bloc iar pe de altă parte ambele aceste blocuri cumulea-ză mai multe valori comunicativ-informative avacircnd la bază fenome-nul sincretismului sintactic conform căruia ambele blocuri sintactice dispun icircn particular de mai multe valori semantico-funcţionale toate fiind corecte a) de complement circumstanţial cauzal (bdquoCasa fiindcă este construită din lemn este mai călduroasărdquo) b) de complement cir-cumstanţial condiţional (bdquoCasa dacă este construită din lemn este mai călduroasărdquo) c) de atribut (bdquoCasa care este construită din lemn este mai călduroasărdquo)

Un comentariu identic suscită şi blocul bdquoreconstruită din betonrdquo a) de complement circumstanţial cauzal (bdquoCasa fiindcă este reconstruită din beton pare mai rezistentărdquo) b) de complement circumstanţial condi-ţional (bdquoCasa dacă este reconstruită din beton pare mai rezistentărdquo) c) de complement circumstanţial de timp (bdquoCasa cacircnd este reconstrui-tă din beton pare mai rezistentărdquo) d) de atribut (bdquoCasa care este recon-struită din beton pare mai rezistentărdquo)

Din punct de vedere teoretic o atare delimitare tipologică a com-plementelor de materie este efectuată icircn baza formulelor-cheie ale mladogramaticienilor care după cum se ştie suprapuneau sensul in-formativ-comunicativ (valoarea sintactică) cu sensul lexico-seman-tic (valoarea lexicală) al cuvintelor din orice enunţ Conform prin-cipiilor funcţionaliste icircnsă la determinarea şi delimitarea tipologică a subgrupelor de complemente e necesar să se ţină cont icircn primul racircnd de specificul sintaxei icircn raport cu lexicologia şi morfologia şi de specificul lor icircn parte Totodată trebuie să se perceapă corect o corelaţie dintre aceste compartimente ale limbii (sintaxa lexicologia şi morfologia) şi nicidecum să nu se creeze o suprapunere care ar genera fie o morfologizare sau o lexicalizare a sintaxei fie o reducere

110 R O M Acirc N Ăsau un surplus al tipurilor şi titlurilor de complemente icircn limba ro-macircnă

După părerea noastră lingvistica asemeni tuturor ştiinţelor umanis-tice nu poate să se dezvolte pe calea variatelor multiplicări sau sim-plificări posibile Obiectul complicat de studiu al ştiinţei despre limbă necesită o cercetare icircn complexitatea ei subtilă şi profundă deoarece numai astfel rezultatele filologiei pot fi reale şi obiective Simplificacircnd numărul părţilor de vorbire (avem icircn vedere dizolvarea particulei icircn clasa adverbelor) [5 p 189-207] sau multiplicacircnd numărul tipurilor şi titlurilor de părţi de propoziţie (inventacircnd mai multe feluri de atribute şi complemente) concomitent complicăm şi metodele de analiză şi cercetare icircn gramatică Astfel facem să apară şi respectiv să dispară mulţi termeni sintaxa devenind oarecum consecinţa unor cercetări nemotivate asistemice şi nejustificate chiar Rostul unor atare schim-bări icircn gramatica limbii romacircne necesită o demonstraţie ştiinţifică (te-oretică şi aplicativă) prin experimente icircn caz contrar rămacircn a fi după cum afirma şi profesorul moscovit Ruben A Budagov bdquonişte erori pro-venite din dorinţa de a descoperi gacircnduri şi idei profunde care drept consecinţă generează falsuri ştiinţificerdquo [5 p 189-207]

Metodele prin care unele tipuri de complemente (părţi de propozi-ţie) sunt denumite icircn conformitate cu sensul lexical al cuvacircntului prin care se exprimă sau icircn baza tipului părţii de vorbire cu atare funcţie sintactică sunt metode ce contravin şi contrazic inclusiv doctrine-le lingvistului Eugeniu Coşeriu icircndeosebi cele cu privire la bdquoraportul dintre studiul faptelor de limbă şi studiul teoreticrdquo Sub acest aspect potrivit tezelor coşeriene orice analiză a faptelor de limbă bdquoneapărat necesită un suport teoreticrdquo icircnsă teoria nu trebuie să fie bdquoo construcţie arbitrară şi abstractărdquo Adevăratul suport teoretic icirci solicită cercetătoru-lui să posede bdquointuiţia universalului icircn fapterdquo Astfel orice teorie bdquonece-sită să respecte trei lucruri 1) să nu existe nicio opoziţie reală icircntre stu-diul teoretic şi cel al faptelor de limbă (teoria trebuie să fie icircntotdeauna o expresie a realităţii şi nicidecum o construcţie apriori) 2) teoriei i se cere să reprezinte reflectarea universalului existent icircn faptele de limbă icircncacirct realitatea faptelor să nu poată fi ignoratărdquo După Coşeriu bdquonu este adevărat că o teorie este valabilă chiar dacă nu se aplicărdquo deoarece bdquoo teorie inaplicabilă este contrazisă de fapterdquo 3) teoria nu trebuie să fie

g r a m a t i c ă 111

un model abstract care se aplică faptelor ci să alcătuiască chiar funda-mentul cercetării empirice pe care icircl are cercetătorul intuitiv icircn trei ipostaze icircnainte de examinarea faptelor icircn timpul cercetării lor şi după icircncheierea cercetăriirdquo [5 p 189-207]

Prin urmare icircntre studiul teoretic şi studiul faptelor de limbă trebuie să existe bdquoun raport dialecticrdquo care cu siguranţă nu ar admite să fie excluse fără temei teoretic unele părţi de vorbire (avem icircn vedere di-zolvarea particulelor icircn categoria morfologică a adverbelor) [1 p 92-103] sau să se inventeze icircn sintaxa limbii romacircne mai multe tipuri de complemente ireale

1 Petru Butuc Statutul morfologic şi sintactic al particulei icircn limba romacircnă icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chişinău nr 9-10 20112 Maria Emilia Goian Limba romacircnă Probleme de sinta-xă Editura Recif Bucureşti3 Gramatica limbii romacircne Academia Romacircnă Editura Academiei Romacircne Bucureşti 20054 Ф M Березин История лингвистических учений Высшая Школа Москва 19755 Р A Будагов Язык и речь в кругозоре человека Добросвет Москва 2000

Referinţebibliografice

112 R O M Acirc N Ă

Carolina POPUŞOIAspecte ale calcului de regim verbal cazual nerecomandat icircn limba romacircnă din Basarabia

Calcul de regim verbal cazual ca şi cel de re-gim verbal prepoziţional face parte din cate-goria calcului sintactic Icircn limba romacircnă actu-ală din stacircnga Prutului fenomenul calchierii cazuale este destul de frecvent şi de răspacircndit Din cauza că acest tip de calc duce la stabili-rea unor raporturi gramaticale nefireşti limbii literare avem a face cu un calc nerecomandat

Calcurile de regim verbal cazual nerecoman-date se definesc prin imitarea după limba rusă a modelului de regim verbal cazual Icircn asemenea construcţii cazul din grupul verbal din limba romacircnă de la Est de Prut este redat fidel prin echivalentul său din rusă şi nu icircn conformitate cu regimul cazual din romacircna literară Abaterile de această natură din are-alul lingvistic basarabean vizează calchierea după limba rusă a cazului instrumental a ca-zului dativ şi a cazului acuzativ

1 Calchierea cazului instrumental

Icircn limba romacircnă din Basarabia calcul de re-gim verbal cazual instrumental după limba rusă se icircntacirclneşte destul de frecvent dat fiind existenţa unui număr mare de verbe din rusă care impun numelui cazul gramatical icircn dis-

CP ndash dr icircn filologie la Universitatea din Bucureşti

(2002) cercetător ştiinţific la Institutul de

Lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo din Bucureşti

(din 1999) A publicat Micul dicţionar academic

(MDA vol I-IV 2001-2003 coautor) Structuri

sintactice ale limbii romacircne cu element predicativ

suplimentar (2002) Limba romacircnă actuală din

Basarabia Particularităţi morfosintactice şi lexico-

semantice (2013)

g r a m a t i c ă 113

cuţie [vezi unele dintre asemenea calcuri la Macircndacirccanu 1987 Cio-banu 1988 138 Guţu 1998 Condrea 2001 15-17 Popuşoi 20131 92-95]

Acest tip de calc sintactic reprezintă o situaţie aparte de calc al regi-mului verbal cazual deoarece limba romacircnă nu deține icircn inventarul său gramatical un asemenea caz (Icircn lucrările de specialitate recente se vorbeşte despre cazul instrumental dar icircntr-o accepţie strict semanti-că Conform acestei teorii instrumentalul este un bdquorol semantic icircnde-plinit de un nominal inanimat care icircn configuraţia cazuală a verbelor de acţiune exprimă mijlocul folosit voluntar sau involuntar de către agent pentru producerea acţiuniirdquo [DŞL 1997 253 v şi GALR I 2005 73])

Icircn limba rusă literară cazul instrumental (творительный падеж) icircn multe contexte se realizează neprepoziţional adică sintetic (desinen-ţial) Icircn limba romacircnă acest caz echivalează uneori cu acuzativul pre-poziţional exprimat printr-un substantiv precedat de prepoziţia cu Spre exemplu a scrie cu pixul ltcf rus писать ручкойgt a tăia cu cuţi-tul ltcf rus резать ножомgt a spăla cu săpun ltcf rus мыть мыломgt a zbura cu avionul ltcf rus летать самолетомgt

Pe lacircngă anumite verbe icircnsă corespondentul cazului instrumental sintetic din rusă se redă neprepoziţional şi icircn romacircna literară organi-zacircndu-se cu acuzativul neprepoziţional Romacircnii din Basarabia fiind influenţaţi de tiparul instrumental din rusă (al cărui semem (cvasi)in-strumental se conţine icircn matricea desinenţială a numelui) exprimă acest raport prin prepoziţia cu (aşa cum apare icircn situaţiile de mai sus) Icircn asemenea mod icircn romacircna din stacircnga Prutului apar structuri nere-comandate care constituie calcuri de regim cazual instrumental după limba rusă Spre exemplua comanda cu armata cu trupele cu batalionul cu unitatea militară1 pentru a comanda armata trupele batalionul unitatea militară ltcf rus командовать армией войсками дивизией военной частьюgta conduce cu echipa cu secretariatul cu şcoala cu icircntreprinderea cu poporul pentru a conduce echipa secretariatul şcoala icircntreprinderea poporul ltcf rus руководить командой секретариатом школой предприятием народомgt

114 R O M Acirc N Ăa conduce cu tractorul cu autobuzul pentru a conduce tractorul auto-buzul ltcf rus управлять трактором автобусомgta coordona cu lucrările cu preţurile pentru a coordona lucrările preţu-rile ltcf rus координировать работами ценамиgta dirija cu procesul tehnologic pentru a dirija procesul tehnologic ltcf rus управлять технологическим процессомgta se icircmpărtăşi cu impresiile pentru a-şi icircmpărtăşi impresiile ltcf rus поделиться впечатлениямиgta manevra cu motocicleta (la jocurile pe calculator) pentru a manevra motocicleta ltcf rus маневрировать мотоцикломgta manipula cu masele cu cifrele pentru a manipula masele cifrele ltcf rus манипулировать массами цифрамиgta risca cu viaţa cu sănătatea pentru a-şi risca viaţa sănătatea a risca să-şi piardă viaţa sănătatea ltcf rus рисковать жизнью здоровьемgt etc

Exemplele prezentate mai sus elucidează faptul că icircn limba romacircnă literară aceste grupuri verbale se organizează cu acuzativul neprepozi-ţional şi nu cu acuzativul prepoziţional

Pe lacircngă alte verbe (sau centre verbale) cazul instrumental din rusă (care este exprimat de asemenea sintetic) are drept echivalent icircn ro-macircna literară o relaţie prepoziţională elementul prepoziţional fiind altul decacirct cu Romacircnii de la Est de Prut utilizează icircnsă şi icircn astfel de situaţii prepoziţia cu sub influenţa sememului (cvasi)instrumental din matricea desinenţială a numelui rusesc De exemplua se acoperi cu buruian pentru a se acoperi de buruian ltcf rus покрываться бурьяномgt a cuprinde cu icircnvăţătura pentru a icircncadra icircn sfera icircnvăţămacircntului ltcf rus охватить учебойgta fi bogat cu vitamine cu proteine cu minerale pentru a fi bogat icircn vi-tamine icircn proteine icircn minerale ltcf rus быть богат витаминами белками минераламиgta fi preocupat cu afacerile sale pentru a fi preocupat de afacerile sale ltcf rus быть поглощен своим бизнесомgta se icircnconjura cu prieteni pentru a se icircnconjura de prieteni ltcf rus окружаться друзьямиgt

g r a m a t i c ă 115

a se icircncununa cu succes pentru a se icircncununa de succes ltcf rus увенчаться успехомgta picta cu acuarelă cu ulei cu guaşă pentru a picta icircn acuarelă icircn ulei icircn guaşă ltcf rus писать картину акварелью маслом гуашьюgt etc

După cum observăm atacirct icircn romacircna literară cacirct şi icircn romacircna vorbită icircn stacircnga Prutului structurile de mai sus se organizează cu acuzativul prepoziţional Deosebirea dintre aceste construcţii constă icircn faptul că icircn exemplele nerecomandate din limba romacircnă de la Est de Prut pre-poziţia cu tinde să redea ca icircn rusă un raport semantic (cvasi)instru-mental pe cacircnd icircn structurile din limba romacircnă standard elementul prepoziţional (v icircn de) nu are nicio legătură cu valoarea instrumentală

Icircn opinia noastră se poate vorbi despre calcuri de regim cazual instru-mental atunci cacircnd construcţia icircn cazul instrumental din rusă după care se imită are o organizare sintetică (desinenţială) la fel ca mai sus Cacircnd icircnsă structurile icircn cazul instrumental din limba rusă după care se calchiază sunt construite analitic (cu prepoziţia rus с) atunci avem a face cu calcuri de regim prepoziţional (cf a lua cunoştinţă cu conţinu-tul raportului pentru a lua cunoştinţă de conţinutul raportului ltcf rus ознакомиться с содержанием отчетаgt [v Popuşoi 20132 126]) Icircn situaţia calcurilor de regim cazual instrumental se calchiază raportul logic exprimat de acest caz icircn rusă adică valoarea (cvasi)instrumenta-lă pe cacircnd icircn situaţia calcurilor de regim prepoziţional se imită pre-poziţia propriu-zisă

2 Calchierea cazului dativ

Icircn limba romacircnă din stacircnga Prutului fenomenul calchierii nerecoman-date a cazului dativ după limba rusă se icircntacirclneşte ceva mai rar icircn com-paraţie cu cel al calchierii cazului instrumental

Icircn limba rusă există o serie de verbe care pe lacircngă nominalul subiect (N1) se organizează cu un nume (N2) icircn cazul dativ De multe ori icircn romacircna literară echivalentele acestor verbe ruseşti au icircn relaţie cu N2 regim de acuzativ Romacircnii din Basarabia calchiază icircnsă după limba rusă regimul cazual al verbelor icircn discuţie determinacircnd apariţia unor

116 R O M Acirc N Ăstructuri icircn dativ icircn locul celor icircn acuzativ (prepoziţional sau nepre-poziţional) Acest aspect este semnalat şi condamnat icircn unele lucrări de cultivare a limbii romacircne din stacircnga Prutului [v Eţco 1966 74 Macircndacirccanu 1987 Mătcaş 1995 122 Guţu 1998 Popuşoi 20131 95-97]

Printre verbele care imită un astfel de regim verbal cazual după limba rusă se numără şi lexemul a ajuta (rus помогать) Icircn limba romacircnă literară verbul a ajuta cere un N2 icircn acuzativ (prepoziţional sau nepre-poziţional) pe cacircnd icircn romacircna din Basarabia acesta cel mai adesea se construieşte cu un nominal icircn dativ ca icircn rusă Spre exemplu a ajuta cuiva să ducă geanta pentru a ajuta pe cineva să ducă geanta ltcf rus помогать кому-то нести сумкуgta ajuta oamenilor pentru a ajuta oamenii a-i ajuta pe oameni ltcf rus помогать людямgta ajuta icircntăririi sănătăţii pentru a ajuta la icircntărirea sănătăţii ltcf rus помогать укреплению здоровьяgt etc

Un alt verb care calchiază după limba rusă regimul cazual icircn discuţie este a aplauda (rus аплодировать) Icircn limba romacircnă literară acesta se organizează cu un N2 icircn cazul acuzativ (prepoziţional sau neprepoziţi-onal) Icircn limba rusă icircnsă verbul аплодировать impune numelui cazul dativ Acest fapt explică de ce icircn romacircna din Basarabia structurile cu verbul a aplauda au adesea un nume icircn dativ De exemplua aplauda artistei pentru a aplauda artista pe artistă ltcf rus аплодировать артисткеgta aplauda Sofiei Vicoveanca pentru a aplauda pe Sofia Vicoveanca ltcf rus аплодировать Софии Виковянкеgta aplauda colectivului pentru a aplauda colectivul ltcf rus аплодировать коллективуgt etc

Icircn această clasă problematică se icircncadrează şi verbele a contribui a favoriza care icircn romacircna din stacircnga Prutului calchiază după limba rusă cazul dativ impus de verbele содействовать şi способствовать Icircn limba romacircnă literară verbul a contribui se organizează icircnsă cu un acuzativ prepoziţional iar a favoriza cu un acuzativ neprepoziţional Spre exemplu

g r a m a t i c ă 117

a contribui reuşitei icircn afaceri icircndeplinirii planului pentru a contribui la reuşita icircn afaceri la icircndeplinirea planului ltcf rus содействовать способствовать успеху в бизнесе выполнению планаgta contribui dezvoltării turismului consolidării relaţiilor internaţionale pentru a contribui la dezvoltarea turismului la consolidarea relaţiilor internaţionale ltcf rus содействовать способствовать развитию туризма укреплению международных связейgta favoriza răspacircndirii creştinismului dezvoltării culturii pentru a favoriza răspacircndirea creştinismului dezvoltarea culturii ltcf rus способствовать распространению христианства развитию культурыgt etc

Icircn limba romacircnă din Basarabia o frecvenţă destul de mare au şi unele structuri greşite construite cu verbele a icircmpiedica şi a icircncurca Aseme-nea erori se produc din cauză că vorbitorii calchiază cazul dativ după verbul rusesc мешать ignoracircnd raporturile de acuzativ ale acestora din romacircna literară Spre exemplu a icircmpiedica cuiva să muncească pentru a icircmpiedica pe cineva să munceas-că ltcf rus мешать кому-то работатьgtburuienile icircmpiedică bunei dezvoltări a plantelor pentru buruienile icircm-piedică buna dezvoltare a plantelor ltcf rus сорняки мешают хорошему развитию растенияgtnu vreau să icircncurc nimănui pentru nu vreau să icircncurc pe nimeni ltcf rus не хочу никому мешатьgtploile icircmpiedică icircncurcă agricultorilor la stracircnsul recoltei pentru plo-ile icircmpiedică icircncurcă pe agricultori la stracircnsul recoltei ltcf rus дожди мешают земледельцам на уборке урожаяgt etc

Din această categorie fac parte şi structurile cu verbele a sluji a servi (rus служить) Icircn limba romacircnă literară lexemele verbale analizate se construiesc cu un N2 icircn cazul acuzativ Sintaxa limbii ruse impune icircn asemenea situaţii un nume icircn cazul dativ Prin urmare structurile greşite din limba romacircnă de la Est de Prut reprezintă calcuri de regim cazual după verbul rusesc служить Spre exemplua sluji a servi patriei ţării pentru a sluji a servi patria ţara ltcf rus служить родине странеgta sluji a servi poporului societăţii pentru a sluji a servi poporul societatea ltcf rus служить народу обществуgt etc

118 R O M Acirc N ĂUn alt verb cu un comportament identic cu al celor de mai sus este a crede (rus верить) Icircn limba rusă verbul верить cere adesea un N2 icircn cazul dativ Acest aspect determină ca structurile cu verbul icircn dis-cuţie din romacircna din stacircnga Prutului să se construiască cu dativul icircn locul acuzativului ca urmare a calchierii regimului verbal cazual Spre exemplua crede cuiva pentru a crede pe cineva ltcf rus верить кому-либоgtMoscova nu crede lacrimilor pentru Moscova nu crede icircn lacrimi ltcf rus Москва слезам не веритgt etc

Printre verbele care calchiază modelul rusesc fac parte şi lexemele a re-fuza şi a preceda Icircn limba romacircnă literară acestea se construiesc de ase-menea cu acuzativul (prepoziţional sau neprepoziţional) De exemplua refuza colegilor pentru a refuza colegii pe colegi ltcf rus отказывать коллегамgta preceda congresului pentru a preceda congresul ltcf rus предшествовать съездуgt etc

După cum observăm icircn limba romacircnă din Basarabia fenomenul cal-chierii cazului dativ după limba rusă afectează acele verbe al căror echivalent rusesc se organizează cu un nume (N2) icircn cazul dativ Unele dintre ele cer icircn rusă exclusiv un N2 icircn cazul dativ (cf аплодировать служить предшествовать) iar acest aspect icircnlesneşte şi mai mult uti-lizarea greşită a cazului icircn limba romacircnă din stacircnga Prutului

3 Calchierea cazului acuzativ

Icircn limba romacircnă de la Est de Prut calchierea cazului acuzativ icircn com-paraţie cu cea a cazurilor instrumental şi dativ este un fapt destul de rar icircntacirclnit Icircn asemenea situaţii romacircnii basarabeni folosesc eronat cazul acuzativ icircn locul dativului după modelul cazual din rusă (v Macircndacircca-nu 1987 112-113 Ciobanu 1988 139 Guţu 1998)

Printre elementele verbale romacircneşti care imită regimul de acuzativ al verbelor ruseşti se numără a impune şi a supravieţui Spre exemplu el ea mă impune să fac ceva pentru el ea icircmi impune să fac ceva ltcf rus он она заставляет меня сделать что-тоgt

g r a m a t i c ă 119

autorul a supravieţuit ororile din lagăre pentru autorul a supravieţuit ororilor din lagăre ltcf rus автор пережил ужасы лагерейgtcomunitatea aborigenă a supravieţuit timpul pentru comunitatea abori-genă a supravieţuit timpului ltcf rus коренное сообщество пережило векаgt etc

Sintaxa limbii romacircne cere ca verbele din exemplele de mai sus să se organizeze cu un nume icircn dativ Icircn romacircna din Basarabia icircnsă aceste verbe apar de cele mai multe ori cu regim de acuzativ asemenea celor din limba rusă

Din cele abordate conchidem că icircn limba romacircnă din stacircnga Prutului calcurile de regim verbal cazual constau icircn imitarea după limba rusă a cazului instrumental a cazului dativ şi a cazului acuzativ Dintre astfel de structuri calchiate cele mai multe vizează cazurile instrumental şi dativ Calchierea regimului verbal cazual atestată icircn romacircna de la Est de Prut este favorizată de utilizarea pe scară largă a limbii ruse icircn acest spaţiu lingvistic Respectiv romacircnii din Basarabia avacircnd icircn minte tipa-rele cazuale din rusă construiesc enunţurile maşinal fără să realizeze că icircn limba romacircnă se cere o altfel de organizare sintactică a acestora Ca orice greşeală de limbă calcurile de acest tip trebuie condamnate şi evitate atacirct icircn limba scrisă cacirct şi icircn cea vorbită

1 Icircn această lucrare asteriscul () indică faptul că aseme-nea structuri din limba romacircnă din Basarabia sunt nere-comandate

1 A Ciobanu Limba maternă şi cultivarea ei Editura Lu-mina Chişinău 19882 I Condrea Norma literară şi uzul local Tipografia Cen-trală Chişinău 20013 Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii [DŞL] [A Bidu-Vrănceanu C Călăraşu L Ionescu-Ruxăndoiu M Mancaş G Pană Dindelegan] Editura Ştiinţifică Bucureşti 19774 I Eţco Cultura lingvistică a gazetei raionale bdquoZorilerdquo icircn Cultivarea limbii fascicula IV Editura Cartea Moldove-nească Chişinău 1966 p 69-785 Gramatica limbii romacircne vol I Cuvacircntul [GALR I] [coord Valeria Guţu Romalo] Editura Academiei Ro-macircne Bucureşti 2005

Note

Bibliografie

120 R O M Acirc N Ă6 V Guţu Dicţionar al greşelilor de limbă Editura ARC Chişinău 19987 N Mătcaş De la grotesc la sublim Editura Revista bdquoLimba romacircnărdquo Chişinău 19958 V Macircndacirccanu Cuvacircntul potrivit la locul potrivit ediţia a II-a Editura Cartea Moldovenească Chişinău 19879 C Popuşoi Limba romacircnă actuală din Basarabia Par-ticularităţi morfosintactice şi lexico-semantice [Popuşoi 20131] Editura Muzeului Naţional al Literaturii Romacirc-ne Colecţia Aula Magna Bucureşti 201310 C Popuşoi Tipuri de calcuri de regim verbal prepoziţi-onal nerecomandate icircn limba romacircnă din Basarabia [Popu-şoi 20132] icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chişinău XXIII 2013 7-8 p 120-127

I T I N E R A R L E X I C A L 121

Ioan MILICĂImaginarul creştin icircn denumirile populare romacircneşti de plante (II)

Analiza faptelor de limbă prezentate icircn cele ce urmează a fost realizată urmărindu-se două aspecte de bază procedeele lexical-formative dominante icircn vocabularul etnobotanic romacirc-nesc şi imaginarul botanic creştin reflectat de fitonime O atenţie sporită a fost acordată compuselor icircn a căror structură intră consti-tuenţi ce aparţin domeniului-sursă avut icircn ve-dere creştinismul

2 Formarea cuvintelor

Răsfoirea dicţionarelor şi enciclopediilor ro-macircneşti de etnobotanică (Borza 1968 Drăgu-lescu 2010 Florea Marian 2008-2010 Panţu 1906 Pacircrvu 2002-2005) arată că cele mai pro-ductive mecanisme de formare a numelor de plante sunt derivarea şi compunerea Icircn chip firesc cele două procedee lexical-formative sunt responsabile de apariţia a două clase de denumiri populare de plante fitonimele simple (sintetice) alcătuite dintr-un singur cuvacircnt şi fitonimele complexe (analitice) formate din doi sau mai mulţi constituenţi lexicali Spre deose-bire de această organizare a vocabularului et-nobotanic romacircnesc nomenclatura ştiinţifică este exclusiv analitică icircn botanica ştiinţifică orice denumire are un constituent nume gene-

IM ndash lect univ dr Departamentul de

romacircnistică Facultatea de Litere Universitatea

bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iaşi Domenii de competență

lingvistică generală retorică stilistică și poetică Autor

al volumului Expresivitatea argoului (2009) Co-editor

al mai multor volume și membru icircn colectivele

științifice și redacționale ale unor publicații periodice

precum bdquoText și discurs religiosrdquo (Iași) bdquoLimba Romacircnărdquo (Chișinău)

bdquoArgoticardquo (Craiova) și bdquoAnalele Științifice ale

Universității laquoAlexandru Ioan Cuzaraquo din Iaşirdquo

Continuare Partea I icircn nr 1 2014 p 69-79

122 R O M Acirc N Ăric (engl generic name) prin care este desemnat taxonul de rang superior al genului şi un constituent atribut specific (engl specific epithet) prin care este desemnat taxonul de rang inferior al speciei

21 DerivareaDintre toate tipurile de afixare sufixarea este mecanismul cel mai eficient icircn formarea denumirilor populare de plante12 Derivatele-fitonime fac de regulă trimitere la 1) aspectul general al plantei sau al uneia dintre părţile constitutive ghimpoasă13 (Arcticum lappa) 2) coloritul plantei sau al uneia dintre părţi albăstrică14 (Aster tripolium) 3) gustul sau mirosul plantei ori al uneia dintre părţi dulcişor15 (Hedysarum grandiflorum) mirodele16 (Di-plotaxis tenuifolia) 4) bdquocomportamentulrdquo plantei somnişor17 (Calamintha clinopodium) 5) proprietăţile sevei lăptic18 (Euphorbia cyparissias) 6) icircntrebuinţarea plantei cu următoarele subclase a) terapeutică negelariţă19 (Chelidonium majus) b) magică drăgostiţă20 (Sedum maximum) c) or-namentală bucuriţă21 (Euphrasia stricta) d) practică măturişcă22 (Arte-misia annua) 7) locul a) de creştere băltăţele23 (Ranunculus acris) b) de origine reală sau presupusă turcoaice24 (Zinnia elegans) 8) perioada de apariţie maturizare sau icircnflorire cu subclasele a) momentul zilei zorele25 (Convolvulus arvensis) b) anotimpul primăveriţă26 (Galanthus nivalis) c) sărbătorile crăciunele27 (Euphorbia pulcherrima)

Icircn lumina acestei succinte clasificări trebuie arătat că domeniile-sursă ale terminologiei etnobotanice constituie o tipologie cuprinzătoare care pune icircn prim-plan dimensiunea antropologică a vocabularului botanic popular Domeniile-sursă cel mai uşor de recunoscut stau icircn legătură cu referinţe precumndash alimentele plăcinţele28 (Trollius europaeus) untişor29 (Taraxacum officinale)ndash animalele vulpoi30 (Sorghum halepense) ndash banii bănucei bănuţei bănuţele31 părăluţe32 (Bellis perennis)ndash corpurile cereşti steluţă33 (Aster alpinus) soreancă34 (Heliantus annuus)ndash etnia ţigănuţe35 (Tagetes patula)ndash fiinţele supranaturale zmeoaică36 (Laserpitium archangelica) ndash insectele puricică37 (Polygonum persicaria)ndash obiectele de uz cotidian găletuşi38 (Aquilegia vulgaris) punguliţă39 (Capsella bursa-pastoris)

I T I N E R A R L E X I C A L 123

ndash părţile corpului limbariţă40 (Alisma plantago-aquatica)ndash păsările vulturică41 (Hieracium aurantiacum)ndash alte plante gracircuşor42 (Ranunculus ficaria)ndash relaţiile sociale uncheşel43 (Nigella damascena)ndash vestimentaţia şi podoabele cerceluţ44 (Fuchsia coccinea) etc

Departe de a fi complet acest repertoriu trebuie să includă şi denumi-rile cu rezonanţă creştină iar numele de plante aferente domeniului pot fi puse icircn relaţie cu patrimoniul folcloric de mituri legende apocri-fe şi alte naraţiuni simbolice care stau alături de ideologia ritualurile şi practicile religioase ce caracterizează viaţa spirituală tradiţională a comunităţilor creştine

O succintă trecere icircn revistă a subdomeniilor care constituie imaginarul botanic creştin reflectă existenţa unor fitonime sintetice referitoare landash sfinţi icircn folclorul romacircnesc unii sfinţi se bucură de mare popularitate O deosebită icircnsemnătate icircn asigurarea acestui prestigiu pare să o fi avut suprapunerea sărbătorilor creştine peste vechi rituri agrare şi magice aşa cum s-a icircntacircmplat de pildă cu ziua Sf Gheorghe [(23 aprilie) care co-incide icircn mare cu mijlocul primăverii astronomice deci cu perioada de vacircrf a unor lucrări agrare] şi cu ziua Sf Dumitru [(26 octombrie) care coincide icircn mare cu mijlocul toamnei aşadar cu perioada de icircncheiere a multor lucrări agricole] Alţi sfinţi precum Sf Petru şi Pavel sunt con-sideraţi de popor păzitorii raiului O altă credinţă foarte răspacircndită este că de ziua Sf Ion (24 iunie) cerurile se deschid şi toate necuvacircntătoarele capătă darul vorbirii De altfel ziua solstiţiului de vară este asociată cu numeroase superstiţii ritualuri şi practici magice Sf Ilie alungătorul de draci sărbătorit pe 20 iulie se bucură de mare preţuire icircn folclorul ro-macircnesc45 Un colind transilvănean cules icircn 1873 de la un student tran-silvănean şi publicat icircn colecţia Teodorescu (1885 33) sintetizează icircn chip ilustrativ importanţa sfinţilor cu care romacircnii şi-au icircmpodobit nu-meroase creaţii folclorice bdquola scaunul Domnului la scaun de judecată undrsquo srsquoadună lumea toată measă macircndră mi-e icircntinsă şi de sfinţi masa-i coprinsă de Ion sfacircntul Ion de Ilie sfacircnt Ilie şi Petru sfacircntul Petru cu toţi sfinţii drsquoarsquompreună ospătacircnd cu voiă bunărdquo Icircn calitate de matrice denominative pentru unele nume populare de plante numele acestor sfinţi au stat icircn mod natural la baza unor creaţii lexicale precum dumitri-

124 R O M Acirc N Ăţă46 (Aster salingnus Begonia semperflorens Sedum sieboldii) lt (Sf) Dumitru + suf -iţă georgiţe47 (Convallaria majalis) lt (Sf) George + suf -iţă sacircngiorgel48 (Pulmonaria angustifolia Pulmonaria officinalis) lt Sacircn-georgiu + suf -el sau petreancă49 (Asclepias syriaca Heliosperma quadri-fidum) lt (Sf) Petru + suf -eancă Alte denumiri populare icircmprumutate de la alte popoare cum ar fi de pildă cristoforiţă (Actaea spicata) lt (Sf) Cristofor + suf -iţă perpetuează credinţa că sfacircntul a binecuvacircntat planta pentru a-i apăra pe creştini de boli cumplite ca ciuma iar astfel de cre-dinţe au infuzat imaginarul omului medieval Credinţa icircn puterea tămă-duitoare a cristoforiţei este după cum demonstrează Rolland (1896I 129-130) pan-europeană aspect probat de marele inventar de denumiri etnobotanice dezvoltate după acelaşi tiparndash sărbători pe lacircngă celebrările sfinţilor creştini marile sărbători ale creştinătăţii Naşterea şi Icircnvierea Domnului sunt reprezentate icircn vocabularul botanic popular de derivate precum crăciunele50 (Berge-nia lingulata Rhipsalis pachyptera) lt Crăciun + suf -ele sau păştele51 (Anemone nemorosa) lt Paşte + suf -ele iar astfel de fitonime pun icircn evidenţă motivarea culturală a denumirilor de plantendash Fecioara Maria există foarte puţine derivate care oglindesc veneraţia poporului romacircn faţă de Maica Domnului un exemplu tipic fiind rom mărioare52 (Callistephus chinensis) lt Maria + suf -ioare denumire ce semnalează că planta ajunge la maturitate icircn preajma Adormirii Maicii Domnului (15 august) Numărul foarte restracircns de derivate care au ca sursă numele Fecioarei Maria este icircnsă compensat de numărul mare de compuse al căror nucleu imagologic şi denominativ este reprezentat de Sf Maria Dacă plasăm frumosul şir de fitonime analitice icircn vas-tul peisaj al creaţiilor folclorice romacircneşti dedicate Maicii Domnului şi faptelor acesteia (Marian 1904 Pamfile 2008 Niculiţă-Voronca 2008 Teodorescu 1885) se poate concluzia icircn acord cu Mircea Elia-de (1936 33-39) că bdquoMaica Domnului srsquoa descoperit sufletului popular romacircnesc sub forma sa cea mai umană mai familiară Legendele romacirc-neşti asupra Maicii Domnului icircntrec icircn frăgezimea sentimentului care le-a creiat chiar cele mai umile legende medievale germanice Este o trăsătură caracteristică a sufletului poporului romacircnesc de a se apropia de tainele suprafireşti ale creştinismului cu umilinţă dar şi cu o cordială spontaneitate Este o trăsătură caracteristică asta dar şi o dovadă de tăria sentimentului religios romacircnescrdquo

I T I N E R A R L E X I C A L 125

ndash personaje biblice rom adămească53 (Ajuga laxmannii) lt Adam + suf -ească este o creaţie lexicală formată cel mai probabil după modelul altui fitonim avrămească54 (Ajuga laxmannii) cea de-a doua denumire popu-lară este dacă le dăm crezare unor botanişti romacircni o etimologie popu-lară icircn care este implicat numele patriarhului biblic Avram Un alt nume popular mai sugestiv barba-boierului indică şi mai bine asocierea figurată pe care imaginaţia populară a stabilit-o icircntre forma inflorescenţei şi sfin-tele personaje cu bărbi albe şi lungi prezente icircn iconografia religioasă Mai mult decacirct atacirct icircn folclorul romacircnesc Adam adesea denumit Moş Adam are o bogată reţea de reprezentări literare fapt probat de textele folclorice prezente icircn colecţiile de referinţă (cf Pamfile 2008I Teodo-rescu 1885) Acelaşi lucru poate fi afirmat despre biblicul Avram şi des-pre planta numită avrămească (cf Tocilescu amp Ţapu 1980I 154 350 III 89 151 etc) Ilustrativ pentru icircnţelegerea uzului popular al plantelor şi pentru aprecierea simbolismului lor ni se pare de pildă descacircntecul bdquoicircn contra lipitorii şi sburătoruluirdquo inclus icircn colecţia Teodorescu (1885 379) pe care icircl redăm cu ortografia actuală bdquoavrămeasă hristineasă drăgan leuştean şi odolean mătrăgună sacircnge-de-nou-fraţi iarba ciutei şi muma-pădurii cum se sparge tacircrgul cum se sparge Oborul aşia să se spargă faptul şi lipitura şi sburătorulrdquondash fiinţe celeste rom icircngeraş55 (Begonia rex) lt rom icircnger + suf -aş de-numeşte o plantă al cărei nume este motivat de similaritatea pe care poporul a descoperit-o icircntre aripile icircngerilor şi frunzele plantei Acelaşi tipar este prezent şi icircn denumirea ştiinţifică icircn cazul binomului Ange-lica archangelica constituentul generic Angelica se situează icircn descen-denţa denumirii savante latineşti herba angelica ilustrativă icircn a semnala că icircn conştiinţa omului medieval planta era considerată ca avacircnd pro-prietăţi curative (Quattrocchi 2000I 141) Un astfel de traseu deno-minativ legitimează afirmaţia că unele denumiri ştiinţifice ale plantelor au ca prototipuri denumiri popularendash diavol rom drac a dar naştere unei ample terminologii etnobotanice constacircnd atacirct din fitonime sintetice precum dracă56 (Paliurus spina-chris-ti Xantium spinosum) drăcoaică57(Paliurus spina-christi) drăcuşor58 (An-thurus archeri) cacirct şi din fitonime analitice la care ne vom referi mai josndash oameni ai bisericii clerul şi monahii au icircn folclorul romacircnesc repre-zentări literare nu icircntotdeauna măgulitoare dat fiind că diverse spe-

126 R O M Acirc N Ăcii de texte folclorice pun aceste personaje icircn lumina critică a satirei Această coordonată a imaginarului popular se regăseşte şi icircn termino-logia poporană a plantelor59 mai cu seamă icircn cazul fitonimelor com-puse Derivate precum călugărei (Erythronium dens-canis) lt călugăr + suf -el ~i călugăraşi (Knautia arvensis) lt + suf -aş ~i călugărişoară60 (Succisa pratensis) lt călugăr + suf -işoară fie subliniază asemănarea pe care imaginaţia populară o stabileşte icircntre aspectul plantelor şi icircnfăţi-şarea ori ţinuta monahală fie sugerează că respectivele plante sunt cel mai adesea cultivate icircn grădinile monastice sau cresc icircn preajma mă-năstirilorndash obiecte de cult rolul crucial rezervat religiei icircn viaţa comunităţilor creştine a determinat formarea unor nume comune de plante care au ca baze lexicale termeni denumind obiecte bisericeşti candeluţă61 (Aquilegia vulgaris) lt candelă + suf -uţă prescuriţă62 (Sempervivum soboliferum) lt prescură + suf -iţă

Dintre subdomeniile amintite cea mai bogată reprezentare lexicală se remarcă icircn cazul derivatelor formate de la nume de sfinţi cărora le aso-ciem şi denumirile formate prin derivare de la numele marilor sărbători Evidenţele lexicale prezente icircn dicţionarele şi enciclopediile etnobota-nice susţin constatarea că una dintre categoriile centrale ale vocabula-rului popular al plantelor ndash timpul ndash este codificată lingvistic luacircndu-se ca reper diviziunile simbolice ale calendarului creştin Icircn conjuncţie cu alte realităţi culturale şi lingvistice precum literatura populară toponi-mele sau antroponimele serii lexicale precum dumitraş (Aster novae-angliae) dumitrici dimitriţe (Chrysanthemum indicum) dumitrie (Se-dum sieboldii) şi dumitriţă63 (Aster salingnus Begonia semperflorens Sedum sieboldii) atestă prestigiul pe care o sărbătoare creştină icircl poate avea icircn conştiinţa populară Mai mult decacirct atacirct fundamentul ritualic al numelor de plante cu rezonanţă creştină nu poate fi negat dacă sunt avute icircn atenţie familii lexicale dezvoltate de felul celei ce are ca nucleu Crăciunul crăciunăreasă crăciunărică (Epiphyllum truncatum) crăciunel (Bergenia crassifolia Epiphyllum truncatum Phyllocactus ackermannii Rhipsalis crispata) crăciunele (Bergenia lingulata Rhipsalis pachypte-ra) crăciuniţă (Begonia semperflorens Bergenia crassifolia Bergenia lingulata Epiphyllum truncatum) crăciuneasă (Epiphyllum truncatum Phyllocactus ackermannii) crăciunească64 (Epiphyllum truncatum)

I T I N E R A R L E X I C A L 127

12 La rigoare se poate trasa o distincţie icircntre derivatele formate iniţial pe terenul lim-bii romacircne şi mai apoi adoptate icircn vocabularul etnobotanic şi derivatele care denumesc plante icircn mod exclusiv icircnsă această problemă nu formează obiectul analizei de faţă13 Drăgulescu 2010 285 rom ghimpoasă lt rom ghimpe + suf -oasă14 Drăgulescu 2010 32 rom albăstrică lt rom albastră + suf -ică15 Drăgulescu 2010 238 rom dulcişor lt rom dulce + suf -işor16 Drăgulescu 2010 407 rom mirodele lt rom mirodie cuvacircnt de origine grecească cel mai probabil icircmprumutat prin bulgară icircntrebuinţat icircn trecut pentru a desemna mai icircn-tacirci pătrunjelul şi prin extensie o clasă mai largă de plante aromatice17 Drăgulescu 2010 575 rom somnişor este un derivat al rom somn 18 Drăgulescu 2010 348 rom lăptic este un diminutiv al substantivului lapte Termenul desemnează albeaţa sevei19 Drăgulescu 2010 428 icircn trecut planta era folosită icircn leacurile contra negilor20 Drăgulescu 2010 236 rom drăgostiţă este un derivat al subst dragoste Fitonimul in-dică folosirea plantei icircn descacircntece de dragoste21 Drăgulescu 2010 9722 Drăgulescu 2010 394 rom măturişcă lt rom mătură + suf -işcă23 Drăgulescu 2010 60 denumirea populară semnalează că planta creşte icircn zone de bal-tă şi mlăştinoase24 Drăgulescu 2010 628 consideră că bdquonumele ar putea sugera naţionalitatea femeilor de la care romacircncele au luat planta pentru a o cultiva icircn grădinirdquo25 Drăgulescu 2010 670 numele comun sugerează că planta icircşi deschide inflorescenţa icircn zorii zilei26 Drăgulescu 2010 507 denumirea este ilustrativă icircn a semnala că planta creşte la icircnce-putul primăverii27 Drăgulescu 2010 208 fitonimul indică perioada de maturizare a plantei28 Drăgulescu 2010 488 diminutivul cu formă de plural este motivat de forma frunze-lor29 Drăgulescu (2010 637-638) notează că icircn popor s-a icircncetăţenit credinţa că ierbivore-le domestice care mănacircncă planta vor da lapte mai bun pentru prepararea unor produse ca bracircnza sau untul30 Drăgulescu 2010 663 deşi obscură analogia prin care planta este asociată cu ani-malul ar putea indica că aceasta creşte icircn habitatul natural al vulpii Conform unei alte ipoteze impactul plantei asupra habitatului este prin transfer metaforic asemănător cu instinctul de prădător al animalului care icircn conştiinţa colectivă simbolizează vicle-nia31 Drăgulescu 2010 6232 Drăgulescu 2010 463 Seria de denumiri etnobotanice prin care monedele sunt aso-ciate cu aspectul florilor sau al frunzelor este mai amplă33 Drăgulescu 2010 587 Denumirea este motivată de similitudinea stabilită icircn imagi-naţia poporului icircntre inflorescenţele unor plante şi forma aparentă a stelelor pe bolta cerească aspect amplu codificat şi icircn nomenclatura ştiinţifică a plantelor Diminutivul codifică dimensiunile reduse ale plantei

Note

128 R O M Acirc N Ă34 Drăgulescu 2010 576 Numele codifică abilitatea plantei de a sta cu bdquofaţardquo la soare icircn timpul zilei proprietate denumită heliotropism35 Drăgulescu 2010 634 După cum indică numele această plantă cu flori este asociată cu vestimentaţia viu colorată a ţiganilor şi cu comportamentul lor stereotipic36 Drăgulescu 2010 669 37 Drăgulescu 2010 514 Fitonimul sugerează că planta este icircntrebuinţată pentru a alun-ga puricii38 Drăgulescu 2010 276 Această denumire populară este motivată de asemănarea pe care poporul o găseşte icircntre inflorescenţa plantei şi un obiect de uz cotidian icircn gospodă-ria ţărănească39 Drăgulescu 2010 513 Denumirea comună cea mai cunoscută este traista-ciobanului denumire codificată şi icircn constituentul specific al binomului ştiinţific icircntrebuinţat de bo-tanişti40 Drăgulescu 2010 357 rom limbariţă lt rom limbă + suf -ariţă Denumirea este mo-tivată de aspectul frunzelor41 Drăgulescu 2010 663 rom vulturică lt rom vultur + suf -ică Termenul etnobotanic pare a-şi avea originea icircn credinţa că păsări de pradă precum vulturul sau şoimul consu-mă planta pentru a-şi icircmbunătăţi vederea42 Drăgulescu 2010 297 rom gracircuşor lt rom gracircu + suf -uşor Numele popular indică asemănarea cu gracircul43 Drăgulescu 2010 636 rom uncheşel lt rom reg uncheş + suf -el Fitonimul pare mo-tivat de asemănarea pe care imaginaţia populară o stabileşte icircntre forma mugurilor şi capul unui om bătracircn44 Drăgulescu 2010 154 rom cerceluţ lt rom cercel + suf -uţ Denumirea populară tre-buie pusă pe seama metaforei prin care florile plantei sunt asemănăte cu cerceii45 Vezi Pamfile 2008 Niculiţă-Voronca 200846 Drăgulescu 2010 23947 Drăgulescu 2010 28148 Drăgulescu 2010 55249 Drăgulescu 2010 47850 Drăgulescu 2010 20851 Drăgulescu 2010 46752 Drăgulescu 2010 38953 Drăgulescu 2010 2654 Drăgulescu 2010 5055 Drăgulescu 2010 33956 Drăgulescu 2010 23457 Drăgulescu 2010 235 58 Drăgulescu 2010 23559 A se vedea de pildă Teodorescu 1885 Tocilescu amp Țapu 198060 Drăgulescu 2010 14061 Drăgulescu 2010 12862 Drăgulescu 2010 50663 Drăgulescu 2010 23964 Drăgulescu 2010 208

i t i n e r a r l e x i c a l 129

Anatol EREMIADicţionar toponimic (VI)

bdquoToponimia reprezintă imaginea obiectivă a realităţilor din natură şi societaterdquo

(acad Iorgu Iordan)bdquoToponimia e icircnsuşi graiul de fiece zi

al oamenilor exprimat sugestiv prin nume de locuri şi localităţirdquo

(acad Nicolae Corlăteanu)

Cărbuna comună icircn raionul Ialoveni este si-tuată la obacircrşia unei vacirclcele din dreapta racircului Botna Coordonate geografice 46deg4230 lat N 28deg57 long N Este una dintre cele mai vechi localităţi cu populaţie romacircnească din zona Codrilor Botnei care odinioară acope-reau un imens teritoriu basarabean de la iz-voarele racircului Botna lacircngă satele Lozova şi Vorniceni (Străşeni) pacircnă la vărsarea acestuia icircn Nistru lacircngă Chiţcani (Căuşeni)

Despre măreţia acestor codri ne mărturisesc cronicile şi hrisoavele domneşti Faima lor de veacuri a fost elogiată icircn creaţia epică şi icircn cacircntecele populare Pădurile ca şi pămacircntu-rile roditoare apele păşunile au avut o mare icircnsemnătate icircn viaţa localnicilor servind drept adăpost şi apărare pe timp de războaie şi invazii drept depozit permanent de combus-tibil vegetal şi al materialelor de construcţie drept sursă naturală de obţinere a hranei prin vacircnătoare şi culesul de fructe şi poame Prin arderea lemnului de pădure se producea pota-sa (folosită icircn industria sticlei şi icircn cea textilă) se obţinea sarea de potasiu şi silitra (icircngrăşă-

AE ndash dr hab cercetător conferenţiar lingvist

specialist icircn onomastică A editat 25 de cărţi cele

mai recente fiind Dicţionar explicativ şi etimologic de

termeni geografici Chişinău 2006 Dicţionar geografic universal Chişinău 2008

Localităţile Republicii Moldova Ghid informativ

documentar 2009

130 R O M Acirc N Ăminte agricole de neicircnlocuit icircn vremurile de demult) apoi şi mangalul sau cărbunele de lemn (un atribut de mare preţ icircn activitatea fierarilor croitorilor etc)

Cărbuna a fost un loc de exploatare a acestor materii prime care pe timpuri deveniseră pe drept cuvacircnt mărfuri solicitate icircn toată Europa Prin acţiuni şi procese semiindustriale au fost tăiate păduri de pe mari suprafeţe din icircntreg teritoriul Moldovei istorice Locurile de exploa-tare a mangalului au rămas să se numească pacircnă astăzi Bocşa Bocşele Cărbuna Cărborniţa (Căborniţa) Cărbunăria Cărbuniştea La Căr-buni Vetrele de Cărbuni Măngalii Măngălăria Pe aceste teritorii se si-tuau locuinţele lucrătorilor şi instalaţiile de ardere a lemnului (bocşele căborniţele cuptoarele vetrele) Unele dintre aşezări s-au transformat cu timpul icircn cătune şi sate mari

Satul Cărbuna din raionul Ialoveni exista probabil icircn sec al XVIII-lea deoarece icircn hotarnica moşiei Hotărnicenilor de la 1775 e menţionată Valea Cărbunei [1 p 204] Atestările ulterioare sunt frecvente şi siste-matice 227 gospodării ţărăneşti 12 mori de vacircnt şi 3 mori cu tracţiu-ne de cai [1817 2 p 199-200] moşierul Fiodor Krupenski stăpacircnea 5066 desetine de pămacircnt şi 1084 desetine de pădure sătenii ndash 1456 desetine de terenuri agricole inclusiv 13 desetine de plantaţii de vii şi livezi [1865 3 vol III p 311] 189 de case şi 1003 locuitori [1875 4 p 91] 1102 locuitori (559 bărbaţi şi 543 femei) [1897 5 p 6] 201 case şi 1230 de locuitori ţărani romacircni vii şi grădini cu pomi [1904 6 p 50] 1910 locuitori dintre care 1853 romacircni 25 ruşi şi ucraineni 20 evrei şa [1930 7 p 462] 2263 de locuitori [1970 8 p 212] 1901 lo-cuitori dintre care 1891 romacircni 7 ruşi 2 găgăuzi 1 ucrainean [1994 9 vol I p 238]

Icircn preajma satului Cărbuna au fost descoperite vestigii arheologice care probează existenţa icircn aceste locuri a mai multor aşezări unele din-tre care s-au suprapus datacircnd din diferite perioade eneolitică (mil IV-III icircHr) romană (sec II-III dHr) şi din Evul Mediu (sec V-XVII) Relicvele descoperite pe teritoriul satului icircn anul 1961 conţin peste 850 de obiecte străvechi (topoare vacircrfuri de suliţe amnare fragmente de vase de lut amulete brăţări) ceea ce confirmă vechimea de secole şi milenii a aşezărilor omeneşti icircn această zonă

i t i n e r a r l e x i c a l 131

Cărasul lac icircn lunca Prutului la vest de Crihana Veche (Cahul) figurează pe o hartă topografică de la sfacircrşitul sec al XIX-lea cu menţiunea privind adacircncimea obiectului hidrografic ndash 15-2 m Etimonul denumirii este ter-menul ihtiologic caras bdquopeşte de baltă din familia crapului lung de 15-20 cmrdquo Localnicii descriu icircn felul următor acest nume topic bdquoE o baltă nu prea mare dar bogată icircn tot felul de peşti mici mai cu seamă cărăşei Se prindeau uşor şi repede şi cu fatca şi cu undiţa Nu dădea icircn clocot apa icircn ceaunul de mămăliguţă că pe loc te icircntorceai cu un castron plin cu căraşi tocmai buni de prăjit Acum ia-i de unde nu-s a scăzut apa icircn baltă s-au icircmpuţinat şi peştiirdquo Hidronimul reprezintă o formaţie onimică creată prin metonimie (toto pro pars bdquototul denumit printr-o parte a sardquo) semnificaţia lui iniţială fiind bdquolac cu caraşirdquo bdquolac bogat icircn caraşirdquo bdquoloc unde se prind bine caraşiirdquo Procedeul nominaţiei prin metonimie e destul de productiv icircn hidronimie Să se compare şi alte nume de bălţi lacuri şi gacircrle de acest fel Crapul Plătica Ghibanul (Bibanul) Goghia Ştiuca

Ciuta poiană icircn pădurea Vărzăreştilor (Nisporeni) Izvorul Ciutei iz-vor icircn hotarul satului Teleşeu (Orhei) Pacircracircul Ciutelor afluent al Bacirc-cului icircn raionul Călăraşi Valea Ciutei cu varianta Valea Ciuţii vale pe teritoriul comunei Logăneşti (Hacircnceşti) După cum se poate observa locurile menţionate sunt situate icircn zona codrilor Lăpuşnei şi Orheiu-lui denumirile lor vizacircnd habitatul ciutelor a graţioaselor animale de pădure pe care noi le mai numim şi căprioare Omul de la ţară icircnfră-ţit cu ogorul şi pădurea niciodată n-a fost indiferent faţă de locurile pitoreşti şi atrăgătoare din preajma sa de aceea le-a conferit cele mai alese calificative Căprioara Căpriţa Hulubiţa Găinuşa Facircntacircna Cu-cului Poiana Ciutei Or icircnsuşi omul şi-a atribuit ca semn de distincţie denominativă cuvinte-nume din lumea fiinţelor naturii Cerbu Cerbea-nu Ciută Ciuteş Cucoară Cucu Păun Turtureanu Vrabie etc Ciutele sunt personaje alegorice prezente icircn multe creaţii folclorice (basme legende) Scriitorii poeţii le acordă calificative dintre cele mai sugesti-ve bdquoDin tufe dese cu foşnet iute răsări o ciută cenuşie pe picioare-le-i subţiri şi sprintenerdquo (M Sadoveanu) bdquoIcircmprejuru-ne s-adună () Bouri nalţi cu steme-n frunte Cerbi cu coarne rămuroase Ciute sprintene de munte ()rdquo (M Eminescu)

Coroiul deal icircmpădurit cu terenuri accidentate la nord-vest de or Hacircnceşti Pădurea Coroilor porţiune a zonei codrilor Lăpuşnei to-

132 R O M Acirc N Ăponim istoric (a 1615) Valea Coroiului vale icircn cuprinsul moşiei satu-lui Tomai (Leova) Aceste toponime au la bază termenul ornitologic coroi nume dat unor păsări răpitoare asemănătoare cu uliul Pasărea coroi cunoscută şi cu denumirile vultur (de stepă) vultan hultan se hrăneşte cu vietăţi zburătoare mai mici inclusiv cu păsări domestice icircndeosebi găini şi pui de găină răţuşte şi boboci Icircn antroponimie ter-menul şi-a găsit răspacircndire mai icircntacirci ca poreclă din care au rezultat apoi numele de familie Coroi Coroianu Coroiescu Documentele vechi atestă şi cacircteva nume de localităţi provenite de la antroponime Coro-ieni Coroieşti (sec XVI-XVII)

Cula racircu afluent pe dreapta al Răutului la Breanova (Orhei) Izvo-răşte icircn preajma localităţii Izvoreni (anterior Fundul Culii Ungheni) Lungimea 40 km Are direcţia de la vest spre est Altitudini 300-350 m la izvoare şi 37 m la vărsare Acumulează apele mai multor racirculeţe şi pacircraie Hulboaca Odaia Ursoaia Toloaca Dacircrnovăţul Vrabia Dolina Dişcova (pe dreapta) Măgurele Culişoara Icircmpuţita Susuroaia Odăi-ţa Prihodiştea Cumpăna Ţarna Bahul (pe stacircnga) Icircn valea Culii sunt aşezate satele Izvoreni Bogheni Rădeni Hirova Săseni Ghetlova Puţintei Viprova Dişcova Morozeni şa

Prima menţiune documentară a hidronimului datează din 1436 Prin-tr-un hrisov al voievozilor Ilie şi Ştefan i se dăruiesc lui Hodco două lo-curi pustii pe Cula pentru a-şi icircntemeia două sate bdquocu hotarele de care acestea vor avea nevoierdquo [10 vol I p 216-217] Unul dintre cele două sate nou-icircntemeiate a fost Deteleva (Ghetlova de astăzi) după cum reiese dintr-un document din 1546 prin care Petru Rareş icircntăreşte lui Balcu bdquojumătate de sat ce este pe Cula anume Detelevardquo cumpărată de la Marica fiica lui Ivanco pacircrcălab care o cumpărase de la Marena fiica lui Hodco [11 veacul XVI vol I p 465] Mai multe locuri moşii şi sate de pe Cula apar menţionate şi icircn secolele următoare (XVII-XIX) [12 p 68 86 206 252 460 şa]

Hidronimul Cula nu poate fi explicat prin apelativul culă bdquoturn circular cupolă boltărdquo cum au icircncercat să facă aceasta unii etimologişti Noţiu-nile icircn cazul dat sunt incompatibile De fapt hidronimul este de origi-ne turcică avacircnd ca etimon cuvacircntul kul kol bdquovale racircurdquo Acest lexem a existat icircn limba turcică comună şi e cunoscut icircn aproape toate limbile turcice actuale v tcc gol kol kul bdquoloc josrdquo bdquoşesrdquo bdquodepresiunerdquo bdquovalerdquo

i t i n e r a r l e x i c a l 133

bdquoracircurdquo tăt kul bdquoracircpărdquo bdquoramificaţie braţ de racircurdquo bdquoalbie de racircu uscatărdquo tc kol bdquobraţ de racircurdquo k-kalp kol bdquoaracircc micrdquo bdquobraţ de racircurdquo bdquoafluentrdquo Aici se cuvine a fi luat icircn considerare şi mong gol bdquoracircurdquo bdquodefileu trecătoarerdquo bdquovale adacircncă şi icircnchisă hacircrtop zonoagărdquo oset kul bdquolacrdquo (element lexi-cal icircmprumutat din limbile turcice)

Cu tcc gol kol kul bdquovalerdquo bdquoracircurdquo pare să fie icircnrudit etimologic găg kulak bdquovale vacirclceardquo bdquoracircpărdquo de la care s-au format microtoponimele din sudul republicii Kulaa Baalar bdquovalea viilorrdquo Ingea Kulak bdquovalea (racircpa) icircngustă stracircmtărdquo Ketenikrsquo Kulaa bdquovalea cacircnepărieirdquo Kacircr Kulaa bdquovalea cacircmpuluirdquo Icircn regiunile asiatice cu populaţii turcice se icircntacirclnesc multe hidronime formate cu acest component Sangan Gol bdquoracircul albrdquo Şara Gol bdquoracircul galbenrdquo Karakol bdquoracircul negrurdquo (de fapt bdquoracircul care izvorăşte din pămacircnt din izvoarerdquo) Naracircnkol bdquoracircul icircngustrdquo Saracirckul bdquoracircul galbenrdquo Numele racircului din Basarabia pare să fi fost preluat dintr-o regiune asi-atică sau eventual creat pe loc de o veche populaţie turcică (cumani)

Furnicarul locuri icircn zonele de pădure vale icircn hotarul satului Costeşti (Ialoveni) parte de pădure lacircngă satul Cărpineni (Hacircnceşti) teren agricol icircn cuprinsul moşiei comunei Selişte (Nisporeni) Toponimul reproduce apelativul furnicar bdquoridicătură mică de pămacircnt care adăpos-teşte o colonie de furnici muşuroirdquo Icircn zonele respective au fost icircnre-gistrate şi derivatele onimice provenite direct de la etimonul primar furnică bdquoinsectă mică neagră sau roşie care trăieşte icircn coloniirdquo acestea fiind formate cu suf -oaia ndash Furnicoaia vacirclcea la nord-est de satul Coti-hana (Cahul) cu suf -os(ul) ndash Furnicosul deal odinioară icircmpădurit la sud de Sineşti (Ungheni) teren agricol fostă pădure icircn preajma satu-lui Drăsliceni (Străşeni) Numele topice icircn discuţie formează un areal onimic compact icircn zonele de pădure unde datorită solului bine afacircnat şi bogat icircn substanţe hrănitoare furnicile icircşi aleg locul de vieţuire

1 Gh Ghibănescu Ispisoace şi zapise vol VI partea II Iaşi 19332 Роспись землевладения и сословного строя населения Бессарабии по данным переписи 1817 года Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиcсии vol III Chişinău 19073 Localităţile Republicii Moldova vol I-IX Chişinău 1999-2010

Referinţebibliografice

134 R O M Acirc N Ă4 Бессарабская губерния в 1870-1875 годах Перепись населенных мест Chişinău 19125 Первая всеобщая перепись населения Российской Империи Бессарабская губерния 1897 год Sankt-Pe-tersburg 19056 Zamfir Arbore Dicţionarul geografic al Basarabiei Chi-şinău 2001 (după ediţia I Bucureşti 1904)7 Enciclopedia Romacircniei Bucureşti vol II partea I 19358 Итоги Всесоюзной переписи населения 1970 года по Молдавской СС Chişinău 19729 Dicţionarul statistic al Republicii Moldova Chişinău vol I-IV 199410 Documenta Ramaniae Historica A Moldova Bucu-reşti vol I 1975 şi urm11 Documentele privind istoria Romacircniei A Moldova Bu-cureşti veac XIV-XV vol I 1954 veac XV vol II 1954 veac XVI vol I-III 1955 veac XVII vol IV 195612 Aurel Sava Documente privitoare la tacircrgul şi ţinutul Or-heiului Bucureşti 194413 Marian Jurkowski Ukrainska terminologia hydrogra-ficzna Wrocław-Warszawa-Krakoacutew-Gdańsk 197114 Т А Марусенко Материалы к словарю украинских географических апеллятивов Полесье Moscova 196815 Э М Мурзаев Словарь народных географических терминов Moscova 198416 Makc Фасмер Этимологический словарь русского языка vol I-IV Moscova 1964-197317 Dicţionarul elementelor romacircneşti din documentele sla-vo-romacircne 1374-1600 Bucureşti 198118 L T Boga Documente basarabene Mărturii hotarnice vol XX Chişinău 193819 Recensămintele populaţiei Moldovei din anii 1772-1773 şi 1774 Moldova icircn epoca feudalismului Chişinău vol VII părţile I-II 197520 Списки населенных мест Российской Империи Бессарабская губерния 1859 год Sankt-Petersburg 186121 Totalurile recensămacircntului unional al populaţiei din RSS Moldova din anul 1989 Chişinău 199022 Moldova icircn epoca feudalismului Chişinău vol I 1961 vol II 1978 vol III 1982 vol IV 1986 vol V 1987 vol VI 1992 vol VII 1975 vol VIII 1998 vol IX 2004 vol X 2005

I T I N E R A R L E X I C A L 135

Vladimir ZAGAEVSCHINume de familie romacircneşti arhaice şi derivatele lor icircn zone periferice şi insulare

Icircn nordul Basarabiei icircn Bucovina şi icircn gene-ral icircn nordul Moldovei istorice icircn Transnis-tria ndash de la Nistru pacircnă la Bug şi chiar pacircnă la Nipru zone periferice şi insulare ale terito-riului lingvistic dacoromacircn icircn care romacircnii moldoveni conlocuiesc de secole icircn contact nemijlocit cu alte popoare ruteni ucraineni ruşi polonezi ndash icircn aceste zone spuneam se icircntacirclnesc nume de familie icircn forme morfolo-gice arhaice dar şi derivatele lor cu sufixe de origine ucraineană rusă poloneză

Despre aceste teritorii parcurse de către Geo Bogza cu autobuzul de la Cernăuţi la Lipcani (nordul Basarabiei) scriitorul romacircn scria icircn proza Basarabia ţară de pămacircnt următoarele

bdquoIcircn bucata aceasta de ţară care se şi cheamă Basarabia-Bucovina sicircnt sate babilonice icircn care trăiesc [] cacircte patru cinci neamuri deo-sebite de oameni Sicircnt Ruteni şi Ruşi Romacircni moldoveni şi Romacircni bucovineni Nemţi Ovrei şi Polonezi galiţieni fiecare cu idiomul lui Icircn autobuzul care pleacă din Cernăuţi spre Basarabia se icircncrucişează limbile tuturor acestor neamuri Icircn afară de moldoveneasca domoală şi molcomă celelalte feluri de vor-bire au ceva repezit şi scracircşnit de trăsură care

VZ ndash conf univ dr Facultatea de Litere USM

Domenii de cercetare fonetica dialectologia

gramatica istorică a limbii romacircne Cursuri speciale

elaborate Probleme de fonologie Probleme de

ortografie a limbii romacircne Bazele teoretice ale

ortografiei şa Autor a peste 250 publicaţii ştiinţifice

inclusiv monografiile Culorile accentului (1988)

Studii de gramatică dialectală comparată (1990)

manualele (icircn colab) Curs de dialectologie romacircnă

(1991) Curs de gramatică istorică a limbii romacircne (1991) Fonetica (1993)

Participant la numeroase icircntruniri ştiinţifice naţionale

şi internaţionale

136 R O M Acirc N Ăpătrunde cu roţile icircntr-un pietriş Vorbele icircmpănate excesiv cu consoa-ne pacircracircie şi trosnesc pe vacircrful limbii şi icircntre dinţi puşi parcă de fiecare dată să suporte un tir rapid de mitralierărdquo

Icircn zona transnistriană cuprinsă atacirct icircn spaţiul Republicii Moldova cacirct şi icircn spaţiul ucrainean icircn care romacircnii moldoveni s-au aflat secole la racircnd izolaţi de conaţionalii lor din ţară (Metropolă) au păstrat forme morfologice arhaice cel puţin la numele de persoane dacă nu şi la nu-mele comune (apelative) de la care provin Este vorba de numele de familie provenite de la substantive şi calificative masculine şi neutre la singular (N Ac) cu articolul hotăracirct -l conservat

Se ştie că articolul hotăracirct -l de la N Ac singular s-a păstrat icircn vorbire pacircnă icircn secolul al XVI-lea Icircn primele monumente scrise pot fi icircntacirclnite de acum multe cazuri cacircnd articolul -l icircncepuse a nu mai fi pronunţat [Densusianu 1961 109] Totuşi tratacircnd un subiect de la nivelul aces-tui secol şi căutacircnd să redea cu exactitate particularităţile lingvistice ale epocii scriitorul clasic Constantin Negruzzi icircşi intitulează cunoscuta sa nuvelă anume Alexandru Lăpuşneanul cu -l păstrat1

Icircn secolul următor al XVII-lea reducerea articolului s-a intensificat iar de prin secolul al XVIII-lea -l a icircncetat să mai fie pronunţat [Graur 1965 148] Dispărut din aproape toate graiurile dacoromacircne artico-lul -l mai poate fi icircnregistrat azi icircn ţara Moţilor (Munţii Apuseni) unde substantivele comune articulate (lupul ursul) se icircntacirclnesc frecvent ală-turi de cele nearticulate (lupu ursu) [Avram 1959 458 şi urm]

Articularea cu articolul hotăracirct -l s-a păstrat ca o notă arhaică a structu-rii morfologice a limbii romacircne icircn scrierile cronicarilorGrigore Ureche Bacircrlădeanul Cazacul Creţul Iancul Lăpuşneanul Lungul Mihul Onciul Radul Şchiopul Tăutul VladulMiron Costin Banul Băleanul Cataragiul Cacircrnul Dincul Drăguţăscul Hacircncul Marcul Radul Şchiopul Tăutul şaIoan Neculce Bănariul Bracircncoveanul Cacircrnul Ciobanul Cornescul De-diul Drăguţescul Dulgheriul Hacircncul Lupul Mirescul Sandul Sacircrbul Tăutul Turcul Uşurelul şaRadu Popescu Bracircncoveanul Pacircrvul Radul VlădesculRadu Greceanu Bălăceanul Milcoveanul Pacircrvul Vlădescul şa

I T I N E R A R L E X I C A L 137

Icircn secolele următoare un număr mic de persoane icircn special bucovineni au continuat să icircşi semneze numele de familie cu -l Nanul Onciul2 Pum-nul3 Sorbul [Graur 1965 148] Grecul Isopescul etc [Rusu 1984 219 cu trimitere la S Pop icircn bdquoRevista Fundaţiilorrdquo VIII 1941 430]

Pentru numele comune apelative icircn varianta literară articolul ho-tăracirct -l a urmat să fie notat icircn scris pacircnă actualmente respectacircndu-se astfel tradiţia grafică principiul tradiţional-istoric icircn ortografie Pen-tru numele proprii icircnsă (toponime antroponime) efectele evoluţiei au fost transmise şi păstrate cu fidelitate (de ex Chetrosu Codru Nistru Ulmu ndash toponime Lungu Negru Munteanu Tăutu Ţapu ndash antroponi-me)

Totuşi la ora actuală icircn graiurile moldoveneşti periferice şi insulare din Transnistria (raioanele din stacircnga Nistrului ale Republicii Moldo-va) şi din enclavele Ucrainei de est (regiunile Dnepropetrovsk Do-neţk Zaporojie Lugansk Nikolaev Kirovograd) articolul hotăracirct -l s-a menţinut la numele de familie transmiţacircndu-se prin actele deţi-nătorilor lor pacircnă icircn zilele noastre4 Astfel se şi explică faptul că icircn Re-publica Moldova prin ziare reviste alte mijloace mass-media ghiduri de telefoane şa poţi icircntacirclni tot mai des aşa nume de familie ca Al-bul Basicul Basiul Bodiul Cazacul Creţul Dacircnul Dacircrul Dodul Dorul Gacircnjul Griţcul Grosul Isaicul Josul Lungul Lupul Muncescul Nicul Racul Robul Roibul Sandul Sacircrbul Scurtul Serbul Şerbul Şerpul Stacircr-cul Surdul Turcul Ţicul Ursul şa ale căror purtători ndash oameni de stat savanţi muzicieni ziarişti studenţi oameni de racircnd ndash sunt originari de prin părţile locurilor amintite Fenomenul lingvistic arhaic vorbeşte şi despre vechimea satelor moldoveneşti icircn zonele din stacircnga Nistrului ale Republicii Moldova şi din Ucraina de est pacircnă la Bug şi chiar pacircnă la Nipru

Icircn zonele periferice limitrofe şi cu atacirct mai mult icircn cele insulare cum este spaţiul transnistrian numele de familie icircn faza cu -l păs-trat (conservat) au dat naştere şi la derivate s-au adaptat icircntr-un fel sau altul icircn anumite şi diverse circumstanţe ale convieţuirii in-teretnice la modelele derivative slave anexacircnd la numele radicale romacircneşti şi cacircte un sufix fie de tip rusesc fie ucrainean sau po-lonez

138 R O M Acirc N ĂDerivate cu sufixe ruseşti eventual bulgăreşti5ndash cu sufixul -ev Bobacirclev (Bobul + -ev) Dodacirclev (Dodul + -ev) Ghincu-lev (Hacircncul + -ev)ndash cu sufixul -ov Barbulov (Barbul + -ov) Ghinculov6 (Hacircncul + -ov) Lupulov (Lupul + -ov) Radulov (Radul + -ov) Orbulov (Orbul + -ov)

Derivate cu sufixe ucraineştindash cu sufixul -eac Bambuleac (Bumbul + -eac)7 Biciuleac (Biciul + -eac) Bobuleac var Bubuleac (Bobul + -eac) Creţuleac (Creţul + -eac) Friptuleac (Friptul + -eac) Guţuleac (Guţul + -eac) Lupuleac (Lupul + -eac) Maguleac (Magul + -eac) Mihuleac (Mihul + -eac) Moftuleac (Moftul + -eac) Niţuleac (Niţul + -eac) Petruleac (Petrul + -eac) Ro-buleac (Robul + -eac) Rusuleac (Rusul + -eac) Sanduleac (Sandul + -eac) Săuleac (Seul var Săul + -eac) Surduleac (Surdul + -eac)ndash cu sufixul -enco8 Cerbulenco (Cerbul + -enco) Guţulenco (Huţul + -enco) Niţulenco (Niţul + -enco) Onciulenco Unciulenco (Onciul + -enco) Sandulenco (Sandul + -enco) Sacircrbulenco var Sărbulenco9 Serbulenco (Sacircrbul + -enco) Scurtulenco (Scurtul + -enco) Ursulenco (Ursul + -enco)ndash cu sufixul -ciuc10 Lupulciuc (Lupul + -ciuc)

Derivate cu sufixe de origine polonezăndash cu sufixul -schi11 Cuculschi12 (Cucul + -schi) Sandulschi (Sandul + -schi)

Derivate cu două sufixe de origine est-slavăndash sufixul ucrainesc -enco plus sufixul rusesc -ov Scurtulencov (Scurtul + -enco + -ov) Ursulencov (Ursul + -enco + -ov)

Al Graur [1965 80] consideră că derivatele cu sufixul dublu -encov ar caracteriza numele de familie bieloruse Pentru Basarabia Bucovina Transnistria icircnsă e puţin probabil am spune să fi fost influenţaţi icircntru-cacirct aceste teritorii nu au graniţă comună cu Bielorusia

După dispariţia de prin secolul al XVIII-lea din vorbire a articolului -l de la substantivele şi calificativele masculine şi neutre procesul de amplificare a numelor de familie romacircneşti cu sufixe de origine slavă orientală (rusă dar mai ales ucraineană) a continuat De data aceasta icircn Basarabia şi Bucovina sufixele se adăugau la substantive şi califica-tive cu -l dispărut

I T I N E R A R L E X I C A L 139

Derivate cu sufixe ucraineştindash cu sufixul -eac Bracircnzeac (Bracircnză + -eac) Frăsacircneac (Frăsina + -eac) Zineac (Zina[ida] + -eac)ndash cu sufixul -enco Abramenco (Abram Avram + -enco) Babenco13 (Bob + -enco) Bondarenco (Bondar + -enco) Botnarenco (Botnar Butnar + -enco) Cazacenco (Cazacu Cazac + -enco) Cherdivarenco14 (Cherdivară lt pierde vară + -enco) Cumatrenco (Cumătru + -enco) Danilenco (Dănilă + -enco) Dicusarenco (Dicusară lt de cu seară + -enco) Macircrzenco (Macircrza lt tăt macircrza + -enco) Mihalcenco (Mihalcea + -enco) Morarenco (Moraru morar + -enco) Rotarenco (Rotaru rotar + -enco) Sidorenco (Isidor Sidor + -enco) Vasilenco (Vasile + -enco) Voloşenco (Voloh valah + -enco)ndash cu sufixul -ciuc Abramciuc (Abram Avram + -ciuc) Bodnarciuc Botnarciuc (Botnaru Butnaru butnar + -ciuc) Bondarciuc (Bon-dar bondar + -ciuc) Cimbriciuc (Cimbru lt cimbru + -ciuc) Cornei-ciuc (Cornel + -ciuc) Dascalciuc (Dascăl + -ciuc) Franciuc (Francu Frangu lt franc + -ciuc) Garganciuc15 (Gorgan lt gorgan + -ciuc) Gav-rilciuc (Gavril + -ciuc) Iliciuc (Ilie + -ciuc) Irimciuc (Irimia + -ciuc) Macarciuc (Macar Macarie + -ciuc) Marinciuc (Marin + -ciuc) Marianciuc (Marian + -ciuc) Mateiciuc (Matei + -ciuc) Maximciuc (Maxim + -ciuc) Moscalciuc (Moscalu moscal + -ciuc) Nicolaiciuc (Nicolae + -ciuc) Onofreiciuc (Onufrie Onofrei + -ciuc) Ostapciuc (Eustafie pop Ostap + -ciuc) Palanciuc (Palanca16 + -ciuc) Panciuc (Pan polon pan + -ciuc) Procopciuc (Procopie + -ciuc) Pavelciuc (Pavel + -ciuc) Romanciuc (Roman + -ciuc) Vacarciuc (Văcaru văcar + -ciuc) Vasilciuc (Vasile + -ciuc) Voloşciuc (Voloh valah + -ciuc)ndash cu sufixul -iuc17 Banariuc (Bănaru lt bănar18 + -iuc) Bracircnzaniuc (Bracircnză + -an + -iuc) Butnariuc (Butnaru + -iuc) Cadraniuc (Cadran + -iuc) Caliniuc (Călin + -iuc) Catraniuc (catran lt tc katran + -iuc) Costiuc (Constantin Costi + -iuc) Cuciuc (Cuc cuci + -iuc) Guştiuc (gust + -iuc) Harmaniuc (harman19 + -iuc) Lazariuc (Lazăr + -iuc) Martacircniuc (Martin + -iuc) Pacircslariuc (Pacircslaru + -iuc) Poştariuc (Poşta-ru + -iuc) Romaniuc (Roman + -iuc) Sapaniuc20 (săpun + -iuc) Smacircn-tacircniuc (smacircntacircnă + -iuc) Ştefaniuc (Ştefan + -iuc) Ţacircmbaliuc (Ţacircmba-lă Ţambal + -iuc)

140 R O M Acirc N ĂIcircn concluzie putem spune că nomenclatura numelor de familie romacirc-neşti amplificate cu sufixe de origine slavă (rusă ucraineană poloneză) este deosebit de bogată procedeul derivării dovedindu-se a fi foarte pro-ductiv caracterizacircnd icircndeosebi partea de nord-est a teritoriului lingvistic dacoromacircn ceea ce confirmă opinia conform căreia bdquocreaţiunea deriva-telor este mai bogată icircn Moldovardquo [Constantinescu 1963 XVI]

Acest colorit al derivatelor sporeşte capacitatea de identificare a per-soanelor care poartă nume de familie provenite de la acelaşi cuvacircnt-radical romacircnesc adăugacircndu-li-se totodată şi o nuanţă care exprimă originea deţinătorului numelui din cutare sau cutare zonă dialectală limitrofă sau insulară (de ex Ursu Ursul Ursuleac Ursulenco Ursuleţ Ursulescu şa)

Faptul că nume de familie de tipul Ursu Ursuleac Ursulenco şa se icircn-tacirclnesc şi icircn alte zone ale masivului lingvistic dacoromacircn se datorează migraţiilor interregionale interzonale circulaţiei interdialectale şi in-teretnice a persoanelor

1 Icircn ediţiile ulterioare unii editori neglijacircnd specificul lingvistic al secolului au adaptat titlul nuvelei la normele literare icircn vigoare Lăpuşneanu2 Personalitate cunoscută Dimitre Onciul (1856-1923) istoric romacircn profesor la Universitatea din Bucureşti preşedinte al Academiei Romacircne (1920-1923) autor al monografiei Din istoria Bucovinei [Universitas Chişinău 1992 104 p]3 Personalitate cunoscută Aron Pumnul (1818-1866) profesor lingvist şi patriot romacircn dascălul lui M Emi-nescu4 Articolul hotăracirct -l s-a păstrat şi icircn toponimia din Valea Ampoiului (jud Alba Ardeal) după cum aflăm dintr-o cronică semnată de Maria Cosniceanu icircn bdquoRevistă de lingvistică şi ştiinţă literarărdquo Chişinău 1966 nr 6 p 995 Sufixele slave -ov şi -ev au o funcţie patronimică Icircn do-cumentele slave vechi erau folosite pentru a forma patro-nime Manev bdquoal Maniirdquo sau bdquoal lui Maneardquo Sub regimul austriac icircn Bucovina multe nume de familie romacircneşti au fost slavizate Barbulov Buzatov şa [vezi Constanti-nescu 1963 LIX şi LXV]6 Personalitate cunoscută Iacob Ghinculov (1800-1870) pedagog şi lingvist romacircn născut la Ovidiopol

Note

I T I N E R A R L E X I C A L 141

jud Tiraspol Icircn 1840 publică la Sankt Petersburg lucrarea Начертание правилъ валахо-молдавской грамматики7 Bumbuleaacutec var Bombuleaacutec icircn rostire rusificată ndash Bam-buleaacutec (ca şi rus xорошoacute rostit ndash xaрaшoacute)8 Sufixul ucrainean -enco a pătruns icircn Moldova prin nume străine Cerbulenco Cherdivarenco prin analogie cu Boicenco Cazacenco [vezi Constantinescu 1963 LVIII] Icircn ucraineană acest fel de nume foarte răspacircndit de altfel sunt diminutive cam de acelaşi fel cu cele germane icircn -ing [Graur 1965 80]9 Nume de familie răspacircndit icircn s Cosăuţi jud Soroca Basarabia Vezi Alexei Zagaievschi Vasile Zagaievschi Cosăuţi Comună din preajma Cetăţii Soroca Tipografia Centrală Chişinău 2005 p 344-405 passim Vezi şi la Constantinescu 1963 LVIII10 Sufixul ucrainean -ciuc bdquoa pătruns icircn onomastica ro-macircnă sub regimul austriac Sauciuc lt Sava Vacarciuc lt Văcaru etcrdquo [Constantinescu 1963 LVII] Icircndeplineşte o funcţie diminutivală Numele de familie slav Melniciuc ar corespunde numelui de familie romacircnesc Morăraş11 Numele de familie poloneze icircn -ski sunt la origine ad-jective [Graur 1965 81] Provenienţa lor nu este legată de nume de persoane ci de denumiri geografice Primele nume de familie icircn -ski la ruşi şi ucraineni erau purtate de cnezi şi proveneau de la denumirile proprietăţilor lor Mai tacircrziu numele de familie icircn -ski sunt preluate de pre-oţime dar şi de băieţii din localităţile săteşti care la icircn-scrierea icircntr-un seminar duhovnicesc icircşi adăugau un -ski la numele de familie sau la numele tatălui (Superanskaia 1964 35) Icircn exemplele noastre după cum vedem su-fixul -ski se adaugă la nume de familie (Cucu) dar şi la prenume (Sandu)12 Vezi şi la Constantinescu 1963 LXVI13 Vezi Constantinescu 1963 LVIII ndash Bobencu La noi Babenco icircn rostire rusească (ca şi rus xорошoacute rostit xaрaшoacute)14 Vezi şi la Constantinescu 1963 LVIII15 Gorgan(ciuc) lt gorgan (cf rus kурган) bdquomovilărdquo Gar-gan e o variantă icircn rostire rusească Numele Garganciuc (ca şi Romanciuc Rotarciuc Vacarciuc şi altele) vine să in-firme ideea susţinută de Al Graur [1965 80] precum că bdquoSufixul [-iuk] ia forma -ciuk cacircnd icircnaintea lui i se găseşte un ţ sau un krdquo Acestea sunt două sufixe diferite16 Nume de localităţi săteşti icircn raioanele Drochia Că-lăraşi şi Ştefan Vodă (Republica Moldova) icircn judeţele

142 R O M Acirc N ĂBacău Giurgiu Prahova (Romacircnia) icircn Ucraina (icircntre Nistru şi Bug mai sus de or Soroca şi or Iampol)17 Sufixul -iuc formează diminutive hipocoristice Kostiuk de la Konstantin Pavliuc de la Pavel [Graur 1965 80]18 Dial bănar ndash agent financiar colindătorul din ceată care stracircnge banii cacircştigaţi icircn timpul colindului la Cră-ciun şi a uratului la Anul Nou [DD I 1985 109-110] 19 Dial harman (lt tc) ndash curte ogradă grădină de lacircngă casă [DD V 1986 114-115]20 Sapaniuc ndash de la săpun (icircn rostire rusească)

1 Andrei Avram Despre cauzele dispariţiei lui -l final ndash articol hotăracirct icircn bdquoStudii şi cercetări lingvisticerdquo 10 (3) 1959 p 457-4642 N A Constantinescu Dicţionar onomastic romacircn Edi-tura Academiei Bucureşti 19633 Ovid Densusianu Istoria limbii romacircne vol II Secolul al XVI-lea Editura Academiei Bucureşti 19614 Dicţionar dialectal (DD) vol I-V R Ia Udler V A Co-marniţchi A T Cenuşă V C Pavel A N Dumbrăveanu V F Melnic et al Editura Ştiinţa Chişinău 1985-19865 Anatol Eremia Maria Cosniceanu Nume de persoane (Mic dicţionar antroponimic) Editura Cartea Moldove-nească Chişinău 19686 Alexandru Graur Nume de persoane Editura Ştiinţifică Bucureşti 19657 Valeriu Rusu (coord) Tratat de dialectologie romacircneas-că Editura Scrisul Romacircnesc Craiova 19848 A V Superanskaia Как Вас зовут Где Bы живёте Издательство bdquoНаукаrdquo Москва 1964

Bibliografie

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 143

Emilia OGLINDĂConcurenţa modurilor din perspectiva raportului limbă ndash vorbire

O problemă controversată a lingvisticii con-temporane este cea a dihotomiei limbă ndash vor-bire cercetată de la F de Saussure icircncoace de numeroşi lingvişti preocupaţi să releve dis-tincţiile ce le implică raportul vizat general vs particular social vs individual substanţă vs for-mă etc Icircn Cursul de lingvistică generală saussu-rian sunt disociate două laturi ale limbajului bdquouna esenţială are drept obiect limba care e socială icircn esenţa ei şi independentă de indi-vid acest studiu este numai psihic cealaltă secundară are drept obiect partea individuală a limbajului adică vorbirea inclusiv fonaţiu-nea ea este psihofizicărdquo [32 p 43]

Limba componentă importantă a limbaju-lui are un caracter supraindividual privită de F de Saussure ca o bdquoconvenţie adoptatărdquo şi bdquoo instituţie socialărdquo ea nu este identificată cu celelalte instituţii sociale icircntrucacirct aparţine comunităţii icircn ansamblu ca mijloc universal de comunicare ale cărui elemente sunt actua-lizate icircn vorbire

Unităţile limbii sunt icircncorporate icircn sistemul limbii icircn baza unor reguli accesibile locutori-lor capabili să le folosească pentru a crea texte coerente Icircn felul acesta limba cuprinde atacirct ansamblul sau inventarul de elemente cacirct şi sistemul de reguli ce face posibilă funcţiona-rea lor Recunoscută drept o bdquorealitate psihicărdquo

EO ndash doctor icircn știinţe filologice conf univ Fa-

cultatea de Litere Departa-mentul de limba romacircnă

lingvistică generală și limbi clasice a Universităţii de

Stat din Moldova Domenii de cercetare morfosintaxa

limbii romacircne lingvistica generală romanistica

lingvistica contrastivă Cărţi publicate Lingvistica gene-

rală (materiale didactice) icircn colab 1998 Capitole de

istorie a lingvisticii (material didactic cu texte adnotate) 2005 Lingvistica generală

Compendiu icircn colab 2008 Elemente de morfosintaxă

contrastivă (suport didactic) icircn colab 2010 Introducere

icircn lingvistică icircn colab 2011

144 R O M Acirc N Ălimba nu se atestă doar icircn vorbirea unui individ detaşat de comunitate ci este difuzată icircn icircntreaga masă a vorbitorilor Orice locutor poate să icircn-suşească icircn funcţie de competenţa sa elocuţională o parte a limbii care concomitent este stăpacircnită de toţi membrii comunităţii lingvistice

Din perspectivă trihotomică sunt examinate corelaţiile sistem ndash nor-mă ndash vorbire (E Coşeriu) şi sistemul limbii ndash organizare verbală ndash ma-terialul limbii (L Şcerba) Atacirct E Coşeriu cacirct şi L Şcerba atribuie sis-temului un caracter dinamic conceptul icircn cauză icircnglobează totalitatea unităţilor organizate icircntr-un anumit mod şi regulile de asociere a lor icircn procesul comunicării [35 11] Icircn opinia lui L Şcerba bdquoorganizarea verbalărdquo este mecanismul de vorbire ce se manifestă icircn anumite condi-ţii dezvăluind aptitudinea locutorilor de a icircntrebuinţa corect diverse unităţi lingvistice (cuvinte icircmbinări propoziţii etc)

E Coşeriu defineşte sistemul drept un ansamblu de bdquoopoziţii funcţiona-lerdquo ce cuprind sistemul de posibilităţi reprezentacircnd totalitatea bdquocoordo-natelor care indică căile deschise şi icircnchise ale unei vorbiri inteligibilerdquo Un concept mai amplu este norma ndash bdquoun sistem de realizări obligatoriirdquo acceptate icircn comunitatea de vorbitori iar vorbirea este bdquorealizarea con-cret-individuală a normeirdquo constituind cea mai largă noţiune [13]

Potrivit viziunii coşeriene sistemul şi norma nu constituie bdquorealităţi au-tonome şi opuse vorbirii ci forme care se constată chiar icircn vorbirerdquo [4 p 119] Vorbirea nu este bdquoo realizare a sistemuluirdquo cum considera F de Saussure ci bdquosistemul este o dimensiune a vorbiriirdquo ceea ce demonstrea-ză caracterul complex al acesteia Icircntre unităţile sistemului se stabileşte un raport dinamic eventualele modificări duc la transformarea rapor-turilor dintre elementele limbii şi la restructurarea limbii icircn ansamblu

Limba ndash fenomen cultural ndash serveşte la realizarea unor anumite finali-tăţi exteriorizacircndu-şi potenţele expresive icircn actele comunicative Cau-za eficientă a faptelor de limbă bdquoeste icircn fiecare caz omul care le produce pentru cevardquo [12 p 52]

Prof E Coşeriu emite o serie de principii metodologice de o inestima-bilă valoare icircn lingvistica contemporană reliefacircnd icircn mod pregnant creativitatea şi alteritatea Reputatul savant remarcă interdependenţa dintre principiul creativităţii bdquocomun al tuturor activităţilor culturale adică activităţilor libere ale omuluirdquo [10 p 9] şi schimbare lingvisti-că icircnfăţişacircnd bdquocreativitatea limbajului icircn istoria limbilorrdquo schimbarea

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 145

lingvistică bdquoicircn momentul său iniţial şi originar este totdeauna un act de creaţie individualărdquo [11 p 90]

Icircn deplin acord cu ideile emise de prof E Coşeriu A Martinet opi-nează că funcţionarea limbii presupune diferite bdquoprocese care pot face ca după o lungă perioadă ea să devină de nerecunoscutrdquo [22 p 222] Schimbarea lingvistică rezidă icircn substituirea unor categorii sau forme prin altele şi urmează să fie delimitată de variere interpretată drept co-existenţă şi concurenţă a formaţiunilor eterogene reunite icircn baza unei trăsături comune [24]

Cele relatate sugerează posibilitatea de a investiga concurenţa moduri-lor verbale pornind de la dihotomia limbă ndash vorbire (discurs) Cu apli-care la domeniul morfosintaxei ţinem să comentăm cacircteva aspecte ce ilustrează noţiunile menţionate Caracterul dinamic al relaţiilor siste-mice la acest nivel se manifestă prin modificări de ordin gramatical care scot la iveală unele tendinţe evolutive

Structura gramaticală a limbii romacircne constituie un sistem dinamic deschis icircn care acţionează multipli factori ce duc la schimbări lingvis-tice O multitudine de fenomene se declanşează icircn cadrul verbului icircn special al modurilor personale şi nepersonale Performanţele sinoni-mice ale acestora condiţionează inevitabil concurenţa icircn variate am-bianţe unde este lesne de sesizat utilizarea obligatorie şi cea virtuală (posibilă) a formaţiunilor icircn cauză Variaţia liberă a structurilor con-curente este fundamentată pe factori semantici

Să urmărim situaţia semnalată icircn anturaje icircn care concurează icircn cali-tate de sinonime sau echivalente funcţionale conjunctivul infinitivul şi supinul Natura gramaticală a formaţiunilor numite bdquomoduri neper-sonalerdquo determină icircn mare măsură sfera funcţională a acestora Unii savanţi nu recunosc ipostaza predicativă a modurilor nepersonale numindu-le bdquoforme verbale nepredicative nonconjunctivalerdquo [20] pe cacircnd alţi specialişti icircn materie le recunosc icircn calitate de formaţiuni pre-dicative [15 p 5-8 23 p 255-265]

Raportul de sinonimie icircntre modurile menţionate este icircntemeiat pe semnificaţiile lor comune Astfel supinul a moştenit din indoeuropea-nă valoarea unei acţiuni virtuale asemenea conjunctivului care pose-dă şi semnificaţie finală ce icircl apropie de infinitiv şi supin [2 p 11-12] Icircn ipostază de sinonime funcţionale membrii corelaţiei infinitiv ndash su-

146 R O M Acirc N Ăpin ndash conjunctiv se află icircn distribuţie defectivă [14 p 124] icircntrucacirct se atestă nu numai icircn contexte identice dar şi diferite

Icircn cele ce urmează ne vom referi preponderent la ambianţele icircn care modurile icircn cauză sunt utilizate drept cuvinte determinative icircn poziţie postnominală raportate la substantive şi substitutele acestora şi icircn pozi-ţie postverbală icircn icircmbinare cu unele categorii de verbe Este de reţinut că icircn procesul comunicării formele icircn discuţie sunt icircntrebuinţate icircn condiţii speciale ceea ce implică fenomene ca dislocarea şi inversiunea elemente-lor componente ale sintagmelor inserarea sau omiterea unor instrumente gramaticale (prepoziţii şa) Asemenea structuri icircşi extind aria de utilizare icircn diverse stiluri funcţionale de exemplu icircn cel beletristic

Icircn limba romacircnă infinitivul şi mai rar supinul postsubstantival pot fi substituite prin conjunctiv fiind uneori distanţate icircn raport cu unitatea dominantă Materialul disponibil conţine numeroase mostre de acest fel bdquonăzuinţele desperate de a-şi icircnfracircna pornirile inimiirdquo [30 p 70] bdquogestul gratuit al chelnerului de a-i scutura nişte făracircmituri imagina-rerdquo [7 p 146] bdquoNu-şi putu ascunde gestul pe care orice femeie l-ar fi făcut să măsoare cu ochi de gospodină odaiardquo [7 p 194] bdquoAtacircta doar că a găsit un mijloc mai inteligent să mă intrigerdquo [7 p 149] bdquoau cău-tat dacă nu există un alt mijloc mai sigur de aflat adevărulrdquo [25 p 55] bdquoşi anume declaraţia ei de neputinţă ca un dat care nu putea fi icircnvins de a-l părăsi pe Petricărdquo [27 p 179]

Exemplele relevate supra denotă posibilitatea de a icircnlocui aproape fără restricţii infinitivul postnominal prin conjunctiv A se compara năzu-inţele desperate să-şi icircnfracircneze pornirile gestul gratuit al chelnerului să-i scuture nişte făracircmituri gestul de a-şi măsura cu ochii odaia decla-raţia ei să-l părăsească

Atunci cacircnd infinitivul este anticipat de prepoziţia icircn o atare operaţie nu este realizabilă bdquoare o putere colosală icircn a tăceardquo [27 p 89] are o putere colosală icircn să tacă () bdquoDa dar forţele ei icircn a şi-l impune fuseseră mai puternicerdquo [27 p 259] forţele ei icircn să şi-l impună ()

Prepoziţia-morfem de marcă a bdquosupinelor-adjectiverdquo comportă un grad sporit de desemantizare icircn opoziţie cu cele ce indică destinaţia sau finalitatea Aici vom aminti şi formaţiunile ce includ negaţia ne- apropiate ca valoare de locuţiunile adjectivale bdquoClipe rare de neuitat nici nu ştiu cacircnd şi unde ne-am despărţitrdquo [27 v 1 p 147] Clipe rare

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 147

ce nu pot fi uitate clipe memorabile bdquoBa te rog să păstrezi o amintire de neşters a acestor cliperdquo [27 v 1 p 501] să păstrezi o amintire ce nu poate fi ştearsă amintire persistentă bdquoCe ştim noi ce poate zgudui spi-ritul unui fizician o comportare stranie de neexplicat pe cale raţionalărdquo [27 p 67) o comportare stranie inexplicabilă Transformările fraze-lor de mai sus dezvăluie sensul modal de imposibilitate şi cel calificativ Astfel bdquosupinulrdquo ce inserează negaţia ne- este substituibil prin adjec-tive şi nu prin modurile concurente nominalizate ceea ce confirmă ideea despre sintagmele menţionate ca bdquolocuţiunirdquo adjectivale

Dislocarea elementelor componente ale icircmbinărilor Substantiv + Verb (Inf) nu icircmpiedică de regulă substituirea semnalată bdquoNevoia sufle-tului măriei tale de a desface o tainărdquo [31 p 387] Nevoia sufletului măriei tale să desfaci o taină

Cacirct priveşte conjunctivul sunt de relevat variate ambianţe icircn care acest mod icircşi manifestă potenţele funcţionale Icircn poziţie postnominală se asociază atacirct cu substantivele concrete cacirct şi abstracte bdquoeliminacircndrdquo frecvent infinitivul şi supinul Iată cacircteva mostre concludente ce conţin conjunctivul icircn poziţia semnalată bdquoMinisterul n-are dreptul şi calitatea să intervierdquo [29 p 215] n-are dreptul de a interveni

De notat unele enunţuri icircn care icircnlocuirea nu are loc fie din cauza for-mei nearticulate a substantivului determinat fie a bdquoparcelăriirdquo subor-donatei atributive bdquoporni cu brutalitate ordinul telefonic cum să i se facă dreptate poetuluirdquo [27 p 265] ordinul cum a i se face dreptate () bdquoMăria ta dă-ne poruncă Să iasă icircnainte cei şase arcaşirdquo [31 p 170] dă-ne poruncă A ieşi icircnainte()

Conjunctivul este icircntrebuinţat icircn ambianţa substantivelor concrete ina-nimate şi animate cele inanimate desemnează obiecte ale perceperii senzoriale substanţa materia somatisme şa iar cele animate comportă marca [- uman] şi [+ uman] bdquoNu mai spune de unde a avut atacircţia bani să-l cumpererdquo [27 p 108] bani pentru a-l cumpăra bdquoEu cred că nu există casă icircn tot cartierul Malache Măcelaru icircn care lemnăria să nu fie lucrată de Scarlatrdquo [8 p 242] bdquoUite acolo faţă ca de prunc uitaţi-vă colea dinţi (Costache deschise gura) să spargi pietre-n elerdquo [8 p 318]

Se atestă frecvent substantivele om femeie bărbat şa succedate de sub-ordonata atributivă al cărei verb predicat la conjunctiv nu se pretează de regulă icircnlocuirii prin infinitiv sau supin bdquoam nevoie de oameni care să

148 R O M Acirc N Ăpoată pune umărulrdquo [29 p 66] bdquonu poate fi om trăitor icircn Ţara Moldovei care să nu dorească sănătate şi izbacircndă măriei salerdquo [31 p 357] bdquoŢie ţi-ar trebui un bărbat voinic şi priceput care să-ţi apere avereardquo [19 p 87]

Ţinem să observăm că raportul atributiv poate fi redat şi de conjunc-tivul din componenţa subordonatelor icircn cauză ce determină un pro-nume (mai cu seamă nehotăracirct demonstrativ negativ) din regentă cineva ceva altul singurul aia (= aceea) unul nimeni etc bdquoEa o să-ţi spună ceva din care să icircnţelegi cacirct de cacirctrdquo [7 p 309] bdquoneavacircnd pe nimeni care să-l zgacirclţacircie şi să-l dea cu capul de pereţirdquo [19 p 53]

Exemplele relevate supra ne pun la dispoziţie un material divers care dezvăluie unele particularităţi funcţionale ale conjunctivului postno-minal Printre factorii de ordin formal ce icircmpiedică substituirea mo-dului dat prin infinitiv supin s-ar cuveni să semnalăm jonctivele care icircn care cum că ca să nu cumva ca şa bdquoa venit de la Cuejdiu un călăreţ la curte la Timiş cu mare rugăminte de la jupacircneasa Anghelina văduva pacircrcălabului ca să nu cumva să lipsească dumneaei comisoaiardquo [31 p 344] cu mare rugăminte ca nu cumva a lipsi dumneaei()

Icircn cazul conjunctivului icircntrebuinţat icircn enunţurile cu subordonate atributive apozitive suprimarea jonctivului ca face posibilă icircnlocuirea menţionată cu excepţia frazelor icircn care este de faţă agentul acţiunii bdquoavea şi el un vis ca orchestra simfonică a Filarmonicii să facă un tur-neu icircn străinătaterdquo [27 p 117] avea şi el un vis orchestra a face un turneu () bdquoIcircnsă Otiliei icirci venise alt gust să se urce chiar pe calul lui Felixrdquo [8 p 67] icirci venise alt gust a se urca chiar pe calul lui Felix bdquoun gacircnd icirci stăruia icircn minte să fugă cacirct mai repede din această casărdquo [8 p 117] un gacircnd icirci stăruia icircn minte a fugi cacirct mai repede() Interesant de semnalat că icircn enunţurile de acest fel valorile atributivă apozitivă şi debitativă sunt greu de demarcat bunăoară bdquoPacircnă atunci aveam de lucru să-mi dau doctoratul să intru icircn icircnvăţămacircntul superi-orrdquo [27 p 78] Pacircnă atunci trebuie să lucrăm să-mi dau doctoratul

Sunt de remarcat frazele ale căror subordonate atributive cumulează valoarea consecutivă redacircnd gradul maxim de intensitate Icircn asemenea enunţuri conjunctivul nu se pretează de obicei substituirii prin infini-tiv bdquoAre o memorie colosală şi o dicţie s-o invidieze teatrul naţionalrdquo [7 p 180] Are o memorie şi o dicţie a o invidia teatrul naţional ()

Conjunctivul este utilizat icircn ambianţa substantivelor cu sens iussiv hortativ perrmissiv bunăoară poruncă racircnduială ordinul sfatul rugă-

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 149

mintea porunca instrucţiunea misiunea invitaţia permisiunea icircnvoirea icircngăduinţa voie şa unele dintre care sunt anticipate de anumite verbe a avea a da a veni a trimite şa de prepoziţia cu şa Icircn anturajele viza-te este ales conjunctivul postnominal icircn detrimentul infinitivului şi al supinului Atunci cacircnd agentul acţiunii este explicit (poate fi şi subiect inclus sau cel logic) infinitivul şi supinul de regulă nu sunt folosite bdquoAm poruncă de la muţa şi de la tuţa să fiu azi icircnapoirdquo [31 p 47] Am poruncă de la muţa a fi azi icircnapoi ()

Icircn unele contexte dislocarea conjunctivului faţă de elementul regent este considerabilă ceea ce facilitează utilizarea deopotrivă a conjunc-tivului şi a indicativului Icircn fraza bdquoErau nişte racircnduieli pe care măria sa poftea să le ţie tainice icircn ceea ce priveşte timpul cacircnd se dă drumul harmasarilor la iepe cum trebuie să fie văzduhul şi luna şi ce ierburi icircnflorite icircn ceaiuri cum să fie casa harmasarilor şi a iepelor cacirctă apă să curgă din cişmele cacirct facircn să fie icircn iesle ce hrană să dai macircnzuluirdquo [31 p 70] la substantivul determinat racircnduieli sunt raportate verbele să fie să curgă să dai alături de poftea să ţie trebuie să fie

Topica inversată asociată dislocării determinatului icircn raport cu deter-minantul său poate influenţa capacitatea conjunctivului de a fi icircnlocuit prin echivalentele sale funcţionale bdquoVoie ca să ne ducem să ne icircnchinăm acelui sfacircnt părinte n-avem decacirct după sfacircnta icircnviererdquo [31 p 395] Voie a ne duce să ne icircnchinăm n-avem

Alături de substantivele determinate concrete ce indică obiecte per-cepute senzorial şi mai cu seamă icircn preajma substantivelor animate icircnlocuirea prin infinitiv supin nu este realizabilă bdquoNu-i nici tacircrg să te strecori printre mulţimerdquo [31 p 252] Nu-i nici tacircrg prin care să te strecori Nu-i nici tacircrg pentru a te strecura ()

Cele relatate supra vin să reliefeze unele enunţuri icircn care aceluiaşi sub-stantiv determinat i se asociază atacirct conjunctivul cacirct şi infinitivul bdquoIcircn după-amiaza acelei zile a fost icircngăduinţă să se veselească slujitorii deci căpitanul Petrea a pus străji ca să nu aibă icircngăduinţă alţi oameni străini a trece la odăirdquo [31 p 361]

Icircn poziţie postverbală modurile analizate servesc la exteriorizarea multiplelor raporturi complementar direct şi indirect a raporturilor circumstanţiale (temporal modal cauzal final concesiv condiţional etc) Prezintă interes contextele icircn care conjunctivul şi echivalentele sale sunt apte a exprima valorile complementară directă şi indirectă

150 R O M Acirc N ĂCu sens complementar direct conjunctivul se asociază cu verbele vo-litive (a vrea a urmări a ţine a pofti a nădăjdui a ţinti a-şi propune a catadicsi a spera şa) cauzative iussive (a determina a pretinde a autoriza a consemna a convinge a icircmpinge a trimite a obliga şa) postulandi (a ordona a pune a cere a porunci a comanda a conjura a dicta a impune şa) hortative (a icircndemna a ruga a (se) sfătui a invita a icircmbia a icircncuraja a icircndupleca a convinge a implora a pofti a reco-manda a povăţui şa) permissive (a permite a lăsa a icircngădui a da voie a-şi rezerva a da icircnvoire şa) etc

Sunt concludente exemplele bdquoAtacirct Ionuţ cacirct şi Nicoară ţinteau să iasă mai cu seamă asupra lui Suleiman-Begrdquo [31 p 268] ţinteau a ieşi bdquoAura catadicsi icircn cele din urmă să-şi ia ochii de pe eroul zileirdquo [7 p 356] Aura catadicsi a-şi lua ochii bdquo icircl sileau să se ia la luptă cu alţi copiirdquo [28 p 30] icircl sileau a se lua la luptă bdquoNu pot s-o fac pe Olimpia asta să icircnţeleagă să nu mai vină pe aici ca să-l iriterdquo [8 p 52] Nu pot s-o fac pe Olimpia a icircnţelege bdquopovăţui pe doamna Bologa să-i refuze mijloacele băneştirdquo [30 p 34] povăţui pe doamna Bologa a-i refuza mijloacele băneşti bdquoIcircn trei luni de zile cacirct fusese oprit de medici să vorbeascărdquo [30 p 96] fusese oprit de medici a vorbi bdquoA venit drept acasă cu toate că făgăduise lui badea Mihalache să treacă pe la eirdquo [16 p 82] făgăduise a trece bdquo gacircndindu-se icircn aceeaşi vreme de unde să icircmprumute parale să aibă fata de drumrdquo [16 p 122] bdquochiriaşul nu consimţise să se mute icircna-inte de Sf Dumitrurdquo [8 p 68] nu consimţi a se muta bdquoPrins icircn detalii poliţiste care mi-au năvălit dezordonat sub condei am uitat să dezvălui mai clar adevăratul icircnţeles al vinovăţiei melerdquo [27 v 1 p 75] bdquoCumin-ţenia o povăţui să lase icircntacircmplării grija de a descurca această icircntacirclnirerdquo [26 p 467] Şi echivalentele funcţionale ale conjunctivului ndash infinitivul şi supinul ndash se icircmbină cu verbele nominalizate de exemplu a porunci a ordona a sili a face a constracircnge a pune a impune a obliga a cere a icircndem-na ruga a pofti a trimite a icircnsărcina a (nu) lăsa a (nu) permite a opri a icircmpiedica a stingheri a icircntrerupe a ajuta a da a deprinde a icircnvăţa etc

De notat exemplele bdquoAceastă reicircntoarcere de bună voie la sclavie m-a făcut a cugeta mult asupra modului de a libera popoarele ce sunt sclave din născarerdquo [1 p 190] bdquoCa s-o facă a odihni măcar cacirct de cacirct admi-nistraţia a rugat-ordquo [16 p 227] bdquoAcum permiteţi-mi a vă glăsui ca un adevărat amicrdquo [1 p 196] bdquoSimpla meserie de pietrar l-a deprins a depăna o tăcere lungă şi plină de miezrdquo [16 p 263] bdquoDistraţi-vă zice că macircine o dau icircndărăt la arsrdquo [27 p 152]

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 151

Icircn romacircna contemporană majoritatea verbelor semnalate se icircmbină preponderent cu modul conjunctiv Acest mod verbal poate substitui icircn variate ambianţe aproape fără restricţii infinitivul şi supinul Icircnlo-cuirea modurilor nepersonale semnalate icircn calitate de complemente directe prin conjunctiv s-a intensificat icircn romacircna contemporană fapt care dezvăluie cunoscuta tendinţă de limitare a icircntrebuinţării infiniti-vului proprie limbilor din arealul balcanic [17 p 69-116 18]

La redarea raportului complementar indirect conjunctivul şi moduri-le nepersonale concurente sunt folosite icircn anturajul verbelor finali (a se oferi a avea grijă a-l icircnvrednici şa) affectuum (a se mulţumi a se teme a se sfii a se milostivi a se bucura a-i fi jale a (nu) se icircndura a se placircnge şa) al verbelor ce indică reuşita icircn realizarea acţiunii condi-ţii suficiente pregătirea pentru icircndeplinirea acţiunii (a se pregăti a sta gata a fi gata şa) evitarea unei situaţii stări acţiuni (a se feri a se opri a se păzi a scuti şa) al verbelor ce exprimă hazardul (a avea noroc a fi sortit a fi blestemat a fi ursit a fi osacircndit a pedepsi şa) etc

Icircn exemplele citate infra sunt redate raporturile icircn cauză bdquoAm avut gri-jă să te scutesc de această situaţierdquo [8 p 94] am avut grijă a te scuti bdquoera fericit s-o ştie pe Anişoara ocupată icircn altă parterdquo [19 p 83] era fericit a o şti ocupată bdquocacirct de tentată mă simt să icircnchid ochii şi să păşesc icircn urma lui orbeşte fără să-mi icircntorc privirile icircndărătrdquo [7 p 233] cacirct de tentată mă simt a icircnchide ochii bdquoDomnul intrase cu o clipă mai icircnainte şi avusese răgaz să se icircnchine la sfintele icoanerdquo [31 p 434] avusese răgaz a se icircnchina bdquoNegrescu o ajutai eu scutind-o să pronunţe un nume odiosrdquo [7 p 154] scutind-o a pronunţa un nume odios bdquoViaţa noastră a creştinilor icircn aceste părţi e blăstemată să fie fără spor şi fără judeţrdquo [31 p 497] e blăstemată a fi fără spor

A se compara bdquonu te icircndura de a mă icircnştiinţa despre starea lucrurilor pe acolordquo [21 p 368] bdquoMă pregăteam a-mi apăra zilele icircmpotriva fiarelor primejdioaserdquo [1 p 125] bdquoaici şi-a urzit icircntacirciul lăicer şi s-a dezvăţat a-i zice bade unui flăcău de aici din satrdquo [16 p 143] bdquose necăjeau icircn baltă la tăiat papură cu cosorulrdquo [31 p 267] se necăjeau să taie papură bdquoNu există nici o măreţie icircn a călca regulilerdquo [34 p 13] bdquosunt unanimi icircn a spune că acuzaţia nu are nici o bază verosimilărdquo [34 p 80]Icircn procesul comunicării se observă intensificarea unor sintagme ce in-serează verbele faziale (incoative finitive) icircn modele de felul V1 (a icircn-cepe) + Prepoz (prin a ) + V2 (Inf) V1 ( a sfacircrşi ) + Prep (prin) +

152 R O M Acirc N ĂV2 (Inf) atestate frecvent icircn unele opere literare dar şi icircn cele cu un conţinut ştiinţific Icircn structurile evidenţiate nu este realizabilă icircnlocui-rea infinitivului prin conjunctiv sau supinbdquoAlexandru Milea sfacircrşi prin a crede că este un fel de a glumirdquo [19 p 25] sfacircrşi prin să creadă () bdquoCa să poată domina icircntr-o zi pe fata boierului icircncepea prin a se lăsa dominatrdquo [19 p 54] icircncepea prin să se lase domi-nat () bdquoicircncepu prin a-i săruta cu frenezie degetele alberdquo [19 p 105] icircncepu prin să-i sărute degetele bdquoTotul s-a sfacircrşit prin a se afla miniştrii săi cunoşteau bine această povesterdquo [34 p 10] bdquoA icircnceput prin a stracircnge dovezi dar nu ştia cum poate acţionardquo [34 p 96]Remarcăm utilizarea modurilor icircn discuţie pe lacircngă adjectivele şi par-ticipiile cu valoare optativă deziderativă (dornic doritor poftitor ne-răbdător icircnclinat şa) adjectivele şi participiile ce denotă capacitatea de a realiza o acţiune (a fi capabil bun vrednic breaz de ceva) adjec-tivele ce exprimă permisiunea icircngăduinţa predispoziţia intenţia de a săvacircrşi acţiunea (icircngăduitor dispus şa) adjectivele ce redau emoţii stări psihologice (onorat bucuros macircndru nerăbdător curios vesel disperat şa) Sunt de menţionat exemplelebdquoSinan Paşa fost icircn cinci racircnduri mare vizir şi mult poftitor să icircnge-nuncheze ţinuturile romacircneştirdquo [19 p 148] poftitor a icircngenunchea bdquonumai tata s-a găsit mai breaz să mă trimită pe minerdquo [28 p 11] s-a găsit mai breaz pentru a mă trimite bdquobăştinaşii erau deprinşi din vea-curi să nu aibă aşezare trainicărdquo [31 p480] băştinaşii erau deprinşi a nu avea aşezare trainică bdquoMoromete era foarte curios ndash şi foarte vesel icircn acelaşi timp ndash să vadă dacărdquo [28 p 46]A se compara bdquonu era nici mai mult nici mai puţin decacirct o operă măreaţă vrednică de a trezi admiraţiardquo [1 p 172] bdquoAcea viaţă nouă de şcolar condamnat a icircnvăţa pe de rost verbe francezerdquo [1 p 184] bdquoOstaşii moldoveni sunt viteji şi meşteri de a macircnui suliţa şi a se apăra cu scutulrdquo [21 p 281]Din cele relatate se desprind următoarele concluzii1 O problemă controversată a lingvisticii contemporane este cea a di-hotomiei limbă ndash vorbire cercetată de la F de Saussure icircncoace de numeroşi lingvişti preocupaţi să releve distincţiile ce le implică rapor-tul vizat general vs particular social vs individual substanţă vs formă etc2 Schimbarea lingvistică rezidă icircn substituirea unor categorii sau for-me prin altele şi urmează să fie delimitată de variere interpretată drept

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 153

coexistenţă şi concurenţă a formaţiunilor eterogene reunite icircn baza unei trăsături comune

3 Structura gramaticală a limbii romacircne constituie un sistem dinamic deschis icircn care acţionează multipli factori ce duc la schimbări lingvis-tice O multitudine de fenomene se declanşează icircn cadrul verbului icircn special al modurilor personale şi nepersonale

4 Performanţele sinonimice ale acestora condiţionează inevitabil concurenţa icircn variate ambianţe unde este lesne de sesizat utilizarea obligatorie şi cea virtuală (posibilă) a formaţiunilor icircn cauză

5 Variaţia liberă a structurilor concurente este fundamentată pe fac-tori semantici Icircntre acestea se stabileşte distribuţia defectivă formele icircn cauză sunt folosite atacirct icircn contexte identice cacirct şi diferite

6 Raportul de sinonimie icircntre modurile conjunctiv infinitiv supin este icircntemeiat pe semnificaţiile lor comune Astfel supinul a moştenit din indoeuropeană valoarea unei acţiuni virtuale asemenea conjunctivu-lui care posedă şi semnificaţie finală ce icircl apropie de infinitiv şi supin

7 Icircn procesul comunicării formele icircn discuţie sunt icircntrebuinţate icircn condiţii speciale ceea ce implică fenomene ca dislocarea şi inversiunea elementelor componente ale sintagmelor inserarea sau omiterea unor instrumente gramaticale (prepoziţii şa)

Referinţebibliografice1 Vasile Alecsandri Opere vol 3 Proză Dramaturgie Editura Literatura Artistică Chi-şinău 19772 Ion Bacinschi Lrsquoinfinitif et les moyens de son remplacement Bucarest 19463 Emile Benveniste Noms drsquoagent et noms drsquoaction en indo-europeacuteen Paris 19484 Eugenia Bojoga Coordonate ale receptării trihotomiei sistem ndash normă ndash vorbire icircn lingvis-tica din fosta URSS icircn bdquoRevistă de lingvistică şi ştiinţă literarărdquo Chişinău nr 5 1996 p 118-1295 Mirela Ioana Borchin Conjunctivul icircn enunţuri performative icircn bdquoAnalele Univ de Vestrdquo Timişoara Seria Ştiinţe filologice XLVIII 2010 p 96-1176 Mircea Borcilă Eugeniu Coseriu şi orizonturile lingvisticii icircn bdquoRevistă de lingvistică şi ştiinţă literarărdquo Chişinău nr 5 p 42-547 Aureliu Busuioc Scrieri alese Editura Literatura Artistică Chişinău 19818 George Călinescu Enigma Otiliei Editura Cartex Bucureşti 20009 Eugeniu Coşeriu Sincronie diacronie istorie Bucureşti 199710 Eugeniu Coşeriu Unitatea limbii romacircne ndash planuri şi criterii icircn bdquoLimba Romacircnărdquo Chi-şinău nr 5-6 1994 p 9-15

154 R O M Acirc N Ă11 Eugeniu Coşeriu Introducere icircn lingvistică Traducere din limba spaniolă de E Arde-leanu şi E Bojoga Cluj 199512 Eugeniu Coşeriu Lecţii de lingvistică generală Editura ARC Chişinău 200013 Eugeniu Coşeriu Sistem normă şi vorbire icircn Teoria limbajului şi lingvistica generală Cinci studii Editura Enciclopedică Bucureşti 200414 Ion Diaconescu Infinitivul icircn limba romacircnă Bucureşti 197715 Ion Diaconescu Moduri nepersonale cu valoare predicativă icircn bdquoLimba şi literatura ro-macircnărdquo XII nr 1 1983 p 5-816 Ion Druţă Piept la piept Editura Cartea Moldovenească Chişinău 196417 Constantin Fracircncu Cu privire la bdquouniunea lingvistică balcanicărdquo Icircnlocuirea infinitivului prin construcţii personale icircn limba romacircnă veche icircn bdquoAnuar de lingvistică şi istorie literarărdquo t 20 Iaşi 1969 p 69-11618 Constantin Fracircncu Conjunctivul romacircnesc şi raporturile lui cu alte moduri Casa Edi-torială Demiurg Iaşi 200019 Victor Eftimiu Romane Editura Cartea Romacircnească Bucureşti 198920 Marc Gabinschi Formele verbale nepredicative nonconjunctivale ale limbii romacircne (pe marginea tratării lor icircn gramatica oficială) Chişinău 201021 Bogdan-Petriceicu Haşdeu Scrieri alese vol I Editura Literatura Artistică Chişinău 198822 Andre Martinet Elemente de lingvistică generală traducere şi adaptare de Paul Miclău Bucureşti 197023 Constantin Ioan Mladin Din nou despre predicativitatea modurilor nepredicative icircn gramatica romacircnească Perspective monografice şi atitudini interpretative wwwupmrofa-cultatistiinteMladinpdf24 Oбщее языкознание Формы существования Функции История языка под редак-цией Б А Серебренникова Moсквa 197025 Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste icircntacircia noapte de război Editura Hyperion Chişinău 199126 Cezar Petrescu Calea Victoriei Duminica orbului Editura pentru Literatură Bucu-reşti 196527 Marin Preda Cel mai iubit dintre pămacircnteni vol 1 Editura Literatura Artistică Chi-şinău 199028 Marin Preda Moromeţii vol 1 Editura 100 + 1 Gramar Bucureşti 199529 Liviu Rebreanu Răscoala Editura de Stat pentru Literatură şi Artă Bucureşti 195730 Liviu Rebreanu Pădurea spacircnzuraţilor Editura Minerva Bucureşti 197231 Mihail Sadoveanu Fraţii Jderi vol 1 Editura Minerva Bucureşti 198132 Ferdinand de Saussure Curs de lingvistică generală Editura Polirom Iaşi 199833 Т Н Свешникова Глагольные и именные конструкции эквивалентные конъюн-ктивным в современном румынском языке (АКД) Москва 198734 Paul Ştefănescu Enigme ale istoriei universale Editura Vestala Bucureşti 200535 Л В Щерба Языковая система и речевая деятельность Наука Ленинград 1974

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 155

Silvia MAZNICAforistica latină icircncercări de clasificare

1 Ţinem să remarcăm ab initio că sub aspect cronologic este necesară o delimitare icircntre expresiile ce icircşi au punctul de plecare icircn rea-litatea romană antică şi cele mai tacircrzii medie-vale sau din altă perioadă Astfel spre deose-bire de sub rosa utilizată de romani sub specie aeternitatis aparţinacircnd filozofului Benedict Spinoza datează din Evul Mediu Aforistica latină tacircrzie conţine majoritatea formulelor solemne utilizate icircn ritualuri formule biblio-grafice expresii consacrate

2 Paremiologia latină provine din mai multe surse Iată cacircteva dintre acestea

a) mitologie ab uno disce omnes bdquodupă unul află-i pe toţirdquo (P Vergilius Maro Eneida II 65-66) timeoacute Danaoacutes et doacutena fereacutentes bdquomă tem şi de duşmanii (danaii grecii) care aduc da-rurirdquo (P Vergilius Maro Eneida II 49)

b) istorie precum alea iacta est bdquozarurile au fost aruncaterdquo (C I Caesar Suetonius De vita XII Caesărum 32) cu referire la trecerea racircului Rubicon icircn anul 49 icircen cucerirea Pontului la Zela icircn anul 47 icircen veni vidi vici bdquoam venit am văzut am icircnvinsrdquo (C I Caesar)

c) ritual sau obicei din realitatea romană ab ovo usque ad mala bdquode la ou pacircnă la mererdquo (fără icircntrerupere de la icircnceputul pacircnă la sfacircrşitul

SM ndash conf univ dr Depar-tamentul de limba romacircnă lingvistică generală și limbi

clasice Facultatea de Litere USM Domenii de interes

morfosintaxa verbului romacircnesc gramatica și lexicologia limbii latine

evoluția limbii latine Au-toare a culegerii de exerciţii Lexicul limbii latine (2007) a materialului didactic Etimo-

logii latino-romacircnești (2009) a monografiei științifice Stu-

diu asupra verbelor eventive icircn limba romacircnă (2011)

156 R O M Acirc N Ăpracircnzului care după obiceiul romanilor icircncepea cu ouă şi se icircncheia cu fructerdquo (Horatius Satīrae I 3 6-7) non semper Saturnalia erunt bdquonu vor fi icircntotdeauna Saturnaliilerdquo (Senĕca Apocolocynthōsis XII 2) sub rosa bdquoicircn tainărdquo

d) dreptul roman necessitas non habet legem bdquonecesitatea nu are legerdquo A avut o largă circulaţie icircn forme uşor modificate Utilizat ca argument suprem icircn cazuri de forţă majoră dar şi pentru a justifica arbitrarul Nemo censetur ignorare legem bdquonimeni nu are voie să nu cunoască legeardquo Necunoaşterea legii nu constituie o justificare a nerespectării ei Nulla regula sine exceptione bdquonici o regulă fără excepţierdquo ndash iniţial din dreptul roman Astăzi aceste cuvinte au un sens mai general realitatea este prea bogată şi contradictorie pentru ca să poată fi supusă unor cata-logări sau icircncadrată icircn formule rigide Res iudicata pro veritate habetur bdquolucrul judecat e socotit adevăratrdquo

e) bibliologie hoc loco bdquoicircn acelaşi locrdquo ibidem bdquoicircn aceeaşi operărdquo idem bdquoacelaşi autorrdquo infra bdquomai josrdquo

f) filozofie a priori bdquoicircnainte de experienţărdquo a posteriori bdquoicircn urma experien-ţeirdquo mens aequa in arduis bdquojudecată cumpănită icircn clipe grelerdquo ndash de nuanţă stoică recomandacircnd stăpacircnire de sine icircn toate icircmprejurările Există şi la Horaţiu Ode II 3 1-2 bdquoaequam memento rebus in arduis servare mentemrdquo (bdquoţine minte păstrează-ţi spiritul calm icircn vremurile grelerdquo)

g) medicină medicus curat natura sanat bdquomedicul icircngrijeşte natura vindecărdquo

3 Pornind de la cele două clasificări (cronologică şi sub aspectul ori-ginii) şi apelacircnd la definiţiile propuse de dicţionare e posibilă o clari-ficare terminologică

Diversă prin componenţa sa frazeologia latină include vocabule ce sunt denumite icircn literatura de specialitate prin mai mulţi termeni ma-xime aforisme proverbe zicători formule solemne utilizate icircn ritua-luri [2] formule utilizate icircn referinţele bibliografice sentinţe cugetări formule uzuale generale [2] expresii consacrate [1] internaţionalis-me [3] locuţiuni [7]

Alături de maxime figurează icircn dicţionar sentinţe aforisme şi apoftegme termeni icircntre care doar specialiştii fac distincţii suple

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 157

Maacutexima f lt lat maxima fr maxime este o formulă lapidară conţinacircnd o cugetare un gacircnd adacircnc sau o normă de conduită [4] gacircndire for-mulată concis exprimacircnd un principiu o normă de conduită etc [5] Drept sinonime sunt propuse sentinţă adagiu aforism

Aforiacutesmul lt fr aphorisme cf gr aphorismos este o judecată care redă icircntr-o formă concisă o părere cu privire la viaţă cugetare care redă un adevăr Sinonimele acestuia sunt sentinţă adagiu maximă cugetare

Sentiacutenţa lt lat sententia fr sentence e definită de dicţionare drept o for-mulă lapidară conţinacircnd o cugetare sau un gacircnd adacircnc o normă de conduită aforism cugetare dicton maximă (rar) apoftegmă parimie (pop) zicere (icircnv) pildă (ir) panseu

Pentru adaacutegiu (livr) lt lat adagium fr adage sunt date icircn calitate de explicaţie sinonimele maximă sentinţă aforism

Observăm că noţiunile enumerate supra au definiţii asemănătoare ele fiind substituite chiar una prin alta

Apofteacutegmă lt fr apophtegme gr apophthegma (livr) formulare aforisti-că memorabilă maximă sentinţă formulată de obicei de o personalita-te celebră (din antichitate)

Dictoacuten lt fr expresie sentinţă (formulată de o personalitate ilustră) devenită proverb exprimă o povaţă sau un gacircnd icircnţelept Sinonime proverb zicătoare maximă

Apoftegmă şi dicton au drept particularitate faptul că aparţin unor per-sonalităţi proeminente

4 Tudor Vianu prezintă succint nişte criterii tranşante ce deosebesc aceşti termeni la nivel semantic şi istoric bdquoMaximele exprimă principii supreme ale acţiunii reguli de viaţă şi datează de la icircnceputurile civi-lizaţiilor fiind bdquoexpresia icircnvăţăturilor morale transmise de către vechii legiuitori şi icircnţelepţi popoarelor lorrdquo apoftegmele icircn schimb bdquosunt le-gate de o icircmprejurare istorică sunt vorbele unui bărbat ilustru icircntr-o icircmprejurare icircnsemnată dar prin valoarea generalizării lor acoperă şi icircn-tunecă amintirea autorului şi a momentului cacircnd au fost pronunţaterdquo Sentinţele se disting prin concizia şi claritatea formulării prin memora-re uşoară şi circulaţie amplă Icircn aforisme accentul cade pe bdquorevizuirea

158 R O M Acirc N Ăunui loc comun a unei păreri icircnrădăcinate acestea pot lua adesea forma paradoxurilorrdquo [6] Maximele sentinţele aforismele şi apoftegmele sunt numite inspirat de T Vianu bdquomanifestări ale trezieirdquo frecventarea lor este similară cu bdquotrezirea dintr-un somn al neştiinţei al rutinei sau al prejudecăţiirdquo [8]

Lapsus linguae bdquogreşeală de vorbire inadvertenţărdquo circulus vitiosus bdquocerc viciosrdquo pro forma bdquode formărdquo etc sunt denumite expresii consacrate [1] sau locuţiuni latine de către unii [7] formule uzuale generale de către alţii [2] Dintre acestea considerăm adecvat termenul expresie consacrată

5 Icircn continuare vom exemplifica fiecare specie a genului reflectiv Aşa-dar paremiologia latină includebull maxime nemo iudex in causa sua bdquonimeni nu este judecător icircn pro-priul său procesrdquo Nu poţi fi imparţial icircn judecarea propriei cauze Igno-rantia non est argumentum bdquonecunoaşterea nu este argumentrdquo errare humanum est bdquoa greşi este omeneşterdquobull aforisme paradoxuri (enunţ contradictoriu şi demonstrabil) summum ius summa iniuria bdquocel mai mare drept cea mai mare nedreptaterdquo (Ci-cero De officiis I 10 33) Aplicarea strictă a legii poate duce la acte de injustiţie bull apoftegme veni vidi vici bdquoam venit am văzut am icircnvinsrdquo (C I Caesar)bull adagii ad imposibilium nulla est obligatio bdquopentru imposibil nu există nicio obligaţierdquo exprimacircnd ideea că debitorul este exonerat de o obli-gaţie icircn cazul icircn care aceasta nu poate fi executată din cauze neimputa-bile luibull sentinţe dura lex sed lex bdquoaspră-i legea dar e legerdquobull dictoane pecunia non olet bdquobanii nu miroaserdquo (T Flavius Vespassia-nus)bull proverbe (redă un sfat o icircnvăţătură are un caracter moralizator) qua-lis rex talis grex bdquoCum e regele aşa e şi turmardquo amicus certus in re incerta cernitur bdquoPrietenul sigur se cunoaşte icircn icircmprejurare nesigurărdquobull zicători manus manum lavat bdquoo micircnă spală altă micircnărdquobull cugetări multos timere debet quem multi timent bdquotrebuie să se teamă de mulţi cel de care mulţi se temrdquo

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 159

bull formule solemne (utilizată icircn ritualuri) memento mori bdquosă-ţi aminteşti că vei murirdquo dignus est intrāre (in nostro docto corpŏre) bdquoeste demn să in-tre icircn icircnvăţatul nostru corprdquo honōris causa bdquopentru meriterdquo ubi tu Ga-ius ibi ego Gaia bdquounde vei fi tu Gaius acolo şi eu Gaiardquo (jurămacircnt rostit de către mireasă icircn cadrul ceremoniei de căsătorie din Roma antică)bull expresii consacrate (formulă uzuală generală) ad hoc bdquopentru aceasta pentru un anumit scoprdquo ab initio bdquode la icircnceputrdquo ad intěrim bdquointerimar temporarrdquo grosso modo bdquoicircn linii marirdquo in extenso bdquoamănunţit pe largrdquo nec plus ultra bdquoşi nu mai multrdquo alma mater bdquomama care hrăneşte in-stituţia de icircnvăţămacircnt superior unde icircţi faci studiilerdquo curriculum vitae bdquocursul vieţiirdquobull formule bibliografice ad rem bdquola obiect la esenţărdquo apud bdquola icircnrdquo con-fer bdquoconfruntărdquo editio princeps bdquoediţia icircntacircia tipărită a unui autor vechirdquo errāta bdquolista de greşeli ce se conţin icircntr-o carterdquo fac simĭle bdquoreproducere exactă a unui text a unei semnături a unui desen etcrdquoConsiderăm necesară delimitarea sub aspect terminologic a expresii-lor consacrate de cele incluse sub numele generic de maxime Astfel ad hoc nu poate fi denumit aforism maximă etc

1 A Ciobanu L Novac Mic dicţionar latin-romacircn de ex-presii consacrate Editura Museum Chişinău 2002 p 52 V Matei Gramatica limbii latine Editura Scripta Bucu-reşti 1994 p 3413 N Corlăteanu I Melniciuc Lexicologia Editura Lumi-na Chişinău 1992 222 p4 Elena Cracea Dicţionar de neologisme Editura Steaua Nordului 2010 607 p5 F Marcu Marele dicţionar de neologisme (ediţia a X-a revăzută augmentată si actualizată) Editura Saeculum 2008 970 p6 T Vianu Dicţionar de maxime comentate Editura Ştiin-ţifică Bucureşti 1962 296 p7 M Barbu Dicţionar de citate şi locuţiuni străine Editura Garamond Bucureşti 1994 339 p8 L Dima Tudor Vianu ndash un dicţionar de icircnţelepciune icircn bdquoPolemikardquo Gorj anul I (IV) nr 132 16 iulie 2010

Referinţebibliografice

160 R O M Acirc N Ă

Alexandra GHERASIMMetafore conceptuale derivate din termeni anatomici(Perspective didactice pentru studenţii străini)

AG ndash conf univ dr icircn filologie şef Departament limba romacircnă lingvistică generală şi limbi clasice

Facultatea de Litere USM Domenii de cercetare

gramatică teoria textului sociolingvistică Autoare

a şase cărţi icircntre care Raporturile text ndash metaforă

icircn limbajul literar-artistic (1997) Limba romacircnăGrupul nominal (2000) Limba romacircnă Grupul

verbal (2001) Teoria textului (antologie 2008)

Participantă la numeroase proiecte şi conferinţe

internaţionale (Romacircnia Ucraina)

Metafora ca fenomen lingvistic a fost studi-ată tradiţional icircn cadrul semanticii lexicale avacircndu-se icircn vedere caracterul biplan al aces-teia ndash denominativ şi conotativ La etapa actu-ală cercetările lingviştilor sunt orientate spre utilizarea metaforei conceptuale vs metafora cognitivă Implicaţiile figurate icircn procesul comunicării vizează o problematică destul de complexă şi variată unul dintre aspectele cele mai importante fiind structurarea limbajului metaforic

Comunicarea de faţă vizează două direcţii fundamentale o tratare teoretică a noţiunii de metaforă conceptuală şi o analiză a exem-plelor din perspectivă lingvistică şi cognitivă Aceste două abordări se icircntregesc şi se argu-mentează una pe alta

Obiectivul de bază al comunicării este de a pre-zenta şi a explicita structuri metaforice avacircnd icircn componenţă metasememele axate pe denumi-rile organelor corpului uman Dezvoltarea aces-tei teme se va desfăşura icircntr-o consecutivitate logică examinacircndu-se următoarele aspecte a) apartenenţa termenilor metaforici la lexicul ana-tomic b) gruparea semantică unitară a metafo-relor icircn jurul lexemului de bază şi c) frecvenţa icircn uz

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 161

Metafora este definită ca figură de stil rezultată dintr-o comparație subicircnţeleasă prin substituirea cuvacircntului obiect de comparație cu cu-vacircntul-imagine p gener figură de stil ndash Din lat metaphora it metafora fr meacutetaphore La o taxonomie generală distingem metafore poetice me-tafore lingvistice şi metafore cognitive

Depăşirea conceptului de metaforă ca apanaj al retoricii ca ornament sau ca un simplu fapt de limbă şi orientarea definitivă spre obiectivism apare odată cu dezvoltarea cognitivismului ai cărui reprezentanţi Lakoff şi Johnson [4] redefinesc metafora ca instrument de bază icircn organizarea sistemului nostru conceptual unde metafora are funcţie semnificantă şi cognitivă Metafora devine deci o corespondenţă con-ceptuală icircntre structura unui model-sursă şi a unui model-ţintă iar valoarea cognitivă a enunţului figurativ constă icircn faptul că el permite o reconsiderare a lumii sub alt aspect şi oferă lumi noi datorită reinter-pretării unui domeniu prin termenii altui domeniu [3 p 377]

Conform ipotezei lui Searle creierul procesează o propoziţie cu meta-fore icircn trei paşi pentru a-i descifra sensul

1 construieşte o interpretare literală a propoziţiei

2 dacă interpretarea literală are sens se declară mulţumit

3 dacă interpretarea literală nu are sens sau este neadevărată creierul caută o interpretare metaforică

Tendinţele moderne ale cognitivismului avansează teoria referinţei non-definiţionale argumentacircnd că nu există de fapt precizie lingvis-tică ci doar strategii raţionale pentru evitarea ambiguităţii referenţiale care nu reflectă legile uzului lingvistic

Icircn limbajele specializate metafora icircndeplineşte funcţii distincte Icircn primul racircnd la nivel lexical are o funcţie denominativă fiind astfel ele-mentul de bază al creaţiei terminologice La nivelul textului metafora este mai ales designativă neavacircnd o valoare stabilă convenţionalizată Icircn cadrul textului aceasta joacă din cauza transgresiunilor domeniu-lui un rol euristic dublat de forţa argumentativă Prin apropieri de tip analogic permite o mai bună comprehensiune a unui concept teoretic

Icircn primul caz metafora este chemată să completeze spaţiile albe din lista terminologică denominativă iar icircn cel de-al doilea se transfor-

162 R O M Acirc N Ămă icircn unul dintre parametrii care condiţionează interpretarea textuală Parcursul interpretativ necesită funcţionarea unui mecanism complex implicacircnd diferite operaţiuni precum identificarea disparităţii dintre domeniile angajate icircn transferul metaforic recurenţa izotopiilor la di-ferite niveluri atribuirea semelor aferente cu ajutorul indicaţiilor con-textuale Toate aceste operaţiuni constituie o parte integrantă din com-petenţa integrativă capabilă să producă informaţia disponibilă pentru punerea icircn valoare a datelor referenţiale

Metafora icircn ştiinţă este o metaforă bdquomagistralărdquo [7 p 66] a cărei meni-re este de a informa (didactic) de a explica (traducacircnd codul printr-o imagine familiară) şi de a convinge Icircn acest tip de discurs metaforele au un caracter general şi convenţional subordonat caracterului deno-tativ al limbajului spre deosebire de caracterul original individual şi marcat conotativ al discursului poetic

Cercetătoarea Doina Butiurcă susţine că mecanismul de conceptua-lizare a termenilor fundamentali ai existenţei care sunt de cele mai multe ori complecşi abstracţi insuficient clarificaţi se face de obi-cei prin echivalarea lor cu elemente ale universului familiar de regulă concrete Modelele cognitive la care se ajunge se sprijină pe experienţe umane fundamentale [1 p 516]

Termenii anatomici prin definiţie entităţi concrete au generat con-strucţii metaforice care pe parcursul evoluţiei limbii s-au lexicalizat şi a căror valoare figurativă nu mai este percepută Codificate sub forma unor sintagme acestea sunt numite metafore lingvistice icircn opoziţie cu metaforele poetice şi se caracterizează prin sens autonom şi indepen-denţă faţă de uzul contextual

Elocvente icircn acest sens sunt metaforele identificate de Elena Slave icircn lucrarea Metafora icircn limba romacircnă la capitolul Omul [6 p 70-72] os ndash neam viţă schelet ndash schemă plan talie ndash nivel grad cap ndash conducător faţă ndash aspect figură ndash personalitate mutră ndash fizionomie macircnă ndash forţă pumn ndash cantitate frunte ndash persoană care se distinge spracircnceană ndash mu-chie (de deal) ochi ndash pată de lumină barbă ndash minciună nas ndash miros dezvoltat sacircn ndash centru pacircntece burtă ndash partea bombată a unor obiecte buric ndash centru talpă ndash sprijin bază creier ndash minte fiere ndash amărăciune nerv ndash parte principală arteră ndash cale importantă de comunicaţie sacircnge ndash

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 163

neam măduvă ndash esenţă limbă ndash popor neam Ceea ce a făcut posibilă echivalenţa icircntre termenul metaforizat şi cel metaforizant a fost supra-punerea unor seme proprii ambilor termeni şi apoi transferul de seme necoincidente de la termenul metaforizant spre cel metaforizat cu o doză de plusvaloare semantică Icircn cazul metaforei cognitive transferul se realizează icircntre domenii la nivel lexematic

Corecta folosire a expresiilor metaforice şi a locuţiunilor constituie icircn opinia noastră cea mai bună dovadă a cunoaşterii limbii de către stu-denţii străini O problemă importantă este cea a conservării lor prin menţinerea icircn uz prin cunoaşterea exactă a semnificaţiei lor Această problemă este stracircns legată de procesul de predare a limbii romacircne ca limbă străină pentru că adeseori icircn absenţa unor clarificări semantice corecte expresiile sunt utilizate defectuos mai cu seamă din punct de vedere semantic şi stilistic

Isabelle Oliveira icircn lucrarea Nature et fonctions de la meacutetaphore dans la terminologie meacutedicale Eacutetude compareacutee du franccedilais et du portugais [5] identifică cinci funcţii ale metaforei cognitive denominativă euristică cognitivă metalingvistică şi didactică Autoarea afirmă că metafora cog-nitivă este un instrument denominativ şi funcţional pentru percepţia şi comunicarea unor concepte dintr-un limbaj specializat

Suntem convinşi că studenţii străini pot obţine o reală competenţă lingvistică icircn acest sens dacă vor percepe modul de disociere semică a termenilor metaforici de unde derivă submodele conceptuale pentru care propunem mai jos un exerciţiu de antrenament

Am ales să facem unele comentarii icircn contextele ce conţin metafore cu baze termeni anatomici destul de numeroase icircn limbă urmacircnd un model cognitiv disociat din definiţia lexicografică a termenului anato-mic Din varietatea de exemple oferite de vocabularul limbii romacircne am ales lexemul limbă pe care-l vom analiza din două perspective le-xicografică şi denominativă

Definiţia lexicografică pentru termenul anatomic limba este următoa-rea bdquoorgan muscular acoperit de mucoasă situat icircn gură şi icircn faringe Structura limba este formată din două părţi baza limbii icircn orofaringe (partea medie a faringelui icircn fundul gurii) şi partea mobilă din gură Funcţii limba este organul gustativ Savoarea alimentelor este percepută

164 R O M Acirc N Ămulţumită papilelor gustative situate pe faţa sa dorsală Limba joacă de asemenea un rol icircn degluţie icircmpingacircnd alimentele şi lichidele spre spa-tele gurii pentru a pătrunde icircn faringe De altfel după locul pe care limba icircl ia icircn cavitatea bucală ea joacă un rol esenţial icircn producerea sunetelor Patologie glositele care fac limba roşie şi dureroasă pot fi consecinţele unei infecţii a aparatului digestiv Paraliziile limbii sau glosoplegiile nu afectează decacirct o singură parte şi antrenează tulburări de pronunţie şi o deviere a părţii paralizate Tumorile benigne ale limbii sunt rare tumori-le maligne mai frecventerdquo [2 p 365] Am evidenţiat conceptele icircn baza cărora s-a efectuat descrierea organului anatomic ca mai apoi să putem delimita unele submodele conceptuale

Pentru acest lexem am atestat icircn dicţionare 25 de nume date unor obiec-te instrumente etc ce seamănă formal sau funcţional cu limba limba clopotului a orologiului o limbă de pămacircnt limba de la icircncălţăminte etc precum şi diverse compuse ndash denumiri de plante peşti copturi etc

Pornind de la definiţia lexicografică de mai sus putem construi un an-samblu de submodele conceptuale pe care le exemplificăm prin ex-presiiConceptul structură

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ mobilitate A i se bate limba-n gură (ca calicii

la pomană)A-i merge cuiva limba ca o moară stricată (ori de vacircnt) sau A-i toca cuiva limba icircn gurăA-şi bate limba (-n gură) de pomană sau A-şi toci limba

a vorbi repede şi prost

a vorbi repede fără icircntrerupere

a vorbi mult fără a fi luat icircn seamă

+ dimensiuni A scoate (sau a-i ieşi) limba de-un cotA avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau limbă lungă)A-şi scurta limbaA scurta (sau a tăia a lega) limba cuivaA avea limbă ascuţită

A fi cu două limbi sau A avea mai multe limbi

a) a-şi pierde respirația a gacircfacirci b) a munci mult a fi foarte ostenit a vorbi prea mult a fi flecar

a vorbi mai puţin a opri a icircmpiedica pe cineva să vorbeascăa fi tăios (sau răutăcios) icircn apreci-eria fi mincinos prefăcut făţarnic

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 165

Conceptul plasare icircn organism

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ interioritate A nu avea limbă icircn gură (sau

de grăit)a nu dori să vorbească

+ exterioritate A(-i) scoate limba (cuiva la cineva etc)

a) a-şi manifesta dispreţul batjocura dezaprobarea etc faţă de cinevab) a sfida sau a-i face icircn ciudă

Conceptul funcţie

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ alimentare A (nu) pune (ceva) pe limbă a (nu) gusta din ceva+ percepere gustativă

A fi cu limba (fagure) de miereA avea (sau a fi cu) piper pe limbă

a vorbi cu blacircndeţe prietenos a fi ironic răutăcios caustic

+ articulare vocală

A(-i) dezlega (sau a i se dezle-ga cuiva) limba

a face pe cineva sau a icircncepe singur să vorbească să se destăinuiască

Conceptul capacitate de manevră

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ manipulare A-şi icircnghiţi limba

A-şi muşca limba

A asuda sub limbă

A-şi pune fracircu limbii sau A-şi pune fracircu la limbă

a) a macircnca cu mare poftă b) a se abţine să spună ceva nepotrivita se căi pentru cele spuse Muşcă-ţi limba se spune unei persoane care prezice ceva răua) a se placircnge că a muncit din greu fără să fi făcut icircn realitate (mai) nimica) a vorbi cumpătat cu prudenţă b) a se reţine de la vorbă a tăcea

Conceptul patologie

Sem actualizat Expresie Semnificaţie+ tulburări de pronunţie

Fracircntură de limbă

A avea (sau a fi) limbă lată

A i se lega limba cuiva

vorbire icircncacirclcită ext frază icircncacirclcită alcătuită din cuvinte greu de rostita nu putea rosti clar cuvintelea) a vorbi defectuos din cauza unei malformaţii a aparatului fonator b) a vorbi uracircta) a nu mai putea vorbib) a vorbi cu mare greutate

166 R O M Acirc N ĂAstfel de submodele conceptuale pot fi identificate icircmpreună cu stu-denţii străini icircn toate situaţiile icircn care metaforele au ca bază termeni anatomici icircn vederea antrenării competenţelor de vorbire icircn limba ro-macircnă

Un aspect interesant al acestor exerciţii constă icircn regăsirea aceloraşi modele metaforice conceptuale icircn mai multe limbi ceea ce susţine ide-ea experienţei general-umane ca fundament al procesului obiectiv de metaforizare Schemele conceptuale stabilite transgresează graniţele dintre limbi actualizacircndu-se cu precădere la nivelul metaforelor lexi-calizate care icircşi dezvăluie originile metaforice doar la o analiză atentă astfel suntem icircndreptăţiţi să le considerăm universalii ale metafori-zării Prin analogie cu sfera conceptuală din limba maternă studenţii străini pot icircnsuşi şi reţine mai uşor semnificaţia expresiilor din lim-ba-ţintă fundamentacircndu-şi icircn acest fel competenţele lingvistice

Interesante pentru discuţia noastră sunt şi denumirile de plante medicinale de felul limba-apei broscariţă (Potamogeton natans) limba-bălţii (Alisma plantago aquatica) limba-boului (Anchusa offici-nalis) limba-bălţilor (Plantago lanceolata) limba-cerbului şarpelui (Dryopteris filixmas) limba-cucului (Botrychium lunaria) limba-mă-rii (Iberis umbellata) limba-mielului (Borrago officinalis) limba-oii (Cirsium canum) limba-păsării (Anthericum ramosum) limba-peşte-lui (Limonium vulgare) limba-soacrei (Opuntiaficus-indica) limba-şarpelui (Ophioglossum vulgatum) limba-şopacircrlei (Falcaria sioides) limba-vrabiei (Thymelaea passerina) etc deoarece studenţii trebuie să le identifice şi să le perceapă ca pe o noţiune integrală cu o singură referinţă

Considerăm că icircn limbajele specializate icircn cazul nostru icircn limbajul medical metafora şi-a depăşit rolul de figură de stil accentuacircndu-i-se funcţia cognitivă şi euristică Metafora generatoare de structuri con-ceptuale ce poate să denumească entităţi din diferite domenii devine un instrument terminologic apt să fixeze concepte fenomene şi idei

O altă concluzie ce derivă din analiza efectuată este că disociind seme-le care vizează funcţia structura şi locul organelor respective icircn corpul uman putem reconstitui demersul metaforic iniţial susţinut de meca-nismul funcţionării metaforei

l i m b a j ş i c o m u n i c a r e 167

1 Doina Butiurcă Metafora bdquomacirciniirdquo icircn expresiile idio-matice httpwwwupmrofacultati_ departamentestiinte_litere conferinte situl_integrare_ europeanaengllist4html2 Dicţionar de medicină Editura Univers Enciclopedic Bucureşti 19983 O Ducrot J-M Schaeffer Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului Editura Babel Bucureşti 19964 G Lakoff amp M Johnson Les meacutetaphores dans la vie quo-tidienne Minuit Paris 19805 Isabelle Oliveira Nature et fonctions de la meacutetaphore dans la terminologie meacutedicale Eacutetude compareacutee du franccedilais et du portugais httpdemeterunivlyon2frsdxthesesfichexspbase=documentsampid=lyon22005 6 Elena Slave Metafora icircn limba romacircnă Editura Ştiinţi-fică Bucureşti 19917 D Rovenţa-Frumuşani Semiotica discursului ştiinţific Editura Ştiinţifică Bucureşti 1995

Bibliografieselectivă

Descrierea acestor aspecte ar elucida problema complexă a potenţia-lului metaforic al termenilor anatomici subiect plasat la conexiunea mai multor discipline semiotică semantică terminologie neologie pragmatică sociolingvistică etc

168 R O M Acirc N Ă

Alexandru BANTOŞ icircn dialog cu Ilie ŞANDRUProcesul de integrare naţională a basarabenilor este ireversibil

ndash Stimate domnule profesor Ilie Şandru păstrez icircn memorie frumoasele zile petre-cute acum trei ani la Topliţa cu prilejul Zi-lelor bdquoMiron Cristeardquo Nu voi uita nicioda-tă pitoreştile meleaguri din preajma urbei călătoriile făcute icircn proximele localităţi şi icircn special icircn fascinanta comună Bilbor Aş vrea să povestiţi şi cititorilor noştri ce vă leagă de această pitorească localitate

ndash Icircn urmă cu 60 de ani după absolvirea Şco-lii Pedagogice Romacircne din Reghin am fost repartizat icircn fostul raion Topliţa iar aici am fost numit icircnvăţător la Şcoala Elementară cu 7 clase din comuna Bilbor Nu auzisem pacircnă atunci de Bilbor şi mă tot icircntrebam icircn ce parte să apuc ca să pot ajunge acolo Am aflat că Bil-borul era o localitate izolată situată undeva icircn munţi la aproape 30 de km depărtare

La Bilbor pe vremea aceea se ajungea foarte greu singurul mijloc de transport fiind trenul forestier fără vagoane personale care pornea dimineaţa icircn jurul orei 4 de la poarta fabri-cii de cherestea din Topliţa spre gurile de exploatare forestieră din munţi După vreo două ore te lăsa la 7 km de comună Se mai putea merge cu căruţa ori cu sania icircn funcţie de anotimp sau chiar pe jos drum făcut mai

IŞ ndash publicist şi istoric literar Preşedintele

Fundaţiei Culturale bdquoMiron Cristeardquo Semnează Pe

urmele lui Octavian C Tăslăuanu (1987 2012)

Un nume pentru istorie Patriarhul Miron Cristea

(1998 icircn colaborare) Oameni şi locuri icircn Călimani

(2000) Binecuvacircntată a fost clipa (roman 2002)

Basarabia iarăşi şi iarăşi (2003) Patriarhul Miron

Cristea (2008) Vremuri şi destine (2011) şa

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 169

tacircrziu nu de puţine ori Bilborul aflat la peste o mie de metri altitudine era o aşeza-re specifică de munte cu casele icircmprăştiate pe tot cuprinsul de-presiunii intramon-tane dintre masivele muntoase ale Giurge-ului Bistriţei şi Căli-manilor din Carpaţii Orientali Viaţa era foarte grea fiindcă icircn afară de produsele lactate şi cartofi acolo nu se mai găseşte ni-mic din cauza climei aspre şi a deficitului de pămacircnt arabil Dar fiindcă aproape toţi eram tineri icircn colecti-vul didactic ndash vreo 15 fiindcă icircn afară de şcoala din centru cu 7 clase mai erau două şcoli cu 4 clase situate icircn cătunele mai icircndepărtate ndash nu prea le puneam pe toate la inimă

Aşa am ajuns icircnvăţător la Bilbor Aveam doar 18 ani Icircncetul cu icircncetul am icircnceput să iubesc Bilborul locuitorii săi oameni aspri dar drepţi ca toţi muntenii După doi ani din Bilbor am plecat militar şi m-am icircn-tors tot acolo icircn Bilbor m-am căsătorit soţia mea Paula Tănase fiind tot dăscăliţă icircn Bilbor s-au născut cei doi băieţi Dan şi Paul-Ilie din Bilbor am urmat apoi cursurile fără frecvenţă ale Universităţii bdquoAlexan-dru Ioan Cuzardquo din Iaşi Facultatea de Istorie ndash Filozofie Secţia Isto-rie ndash Limbă şi literatură romacircnă

A trecut de atunci mai bine de o jumătate de veac Acum Bilborul este o aşezare frumoasă de munte cu aproape o mie de gospodării şi peste

2013 Chişinău Ilie Şandru şi Alexandru Bantoş la Casa Limbii Romacircne

170 R O M Acirc N Ătrei mii de locuitori icircn care a pătruns din plin ceea ce numim bdquociviliza-ţie modernărdquo curent electric aparatură audio-vizuală de toate tipurile apa curentă cacircteva sute de autoturisme tractoare etc Au cam dispă-rut din păcate altele portul popular tradiţiile şi obiceiurile noastre frumoase jocurile populare etc

ndash Legat de Bilbor este şi numele unui ilustru promotor al unirii Ardealului cu Ţara şi anume Octavian C Tăslăuanu Aţi scris şi o monografie intitulată Pe urmele lui Octavian C Tăslăuanu ediţia a doua revăzută şi adăugită a apărut la Tacircrgu-Mureş icircn 2012 Cum aţi descoperit calea spre acest ilustru icircnaintaş

ndash Acolo la Bilbor o icircnvăţătoare Adelina Cruceanu mi-a vorbit despre bdquounchiul Tavirdquo Era Octavian Codru Tăslăuanu (1876-1942) prieten intim şi sfătuitor (cu 5 ani mai mare) al poetului Octavian Goga Tot-odată am avut şi şansa de a-i mai găsi icircn viaţă pe doi dintre fraţii săi Petrache Tăslăuanu icircnvăţător fost director al şcolii din Bilbor şi Cor-nel Tăslăuanu cel mai mic dintre cei 11 copii ai preotului Ioan Tă-slăuanu şi ai soţiei sale Anisia Tăslăuanu n Stan fost de mai multe ori primar al comunei Icircn podul casei lui Cornel Tăslăuanu am descoperit o adevărată comoară icircntreaga colecţie a revistei bdquoLuceafărulrdquo şi multe alte documente legate de viaţa lui Octavian C Tăslăuanu de editarea revistei scrisori

De atunci a icircnceput să mă intereseze tot mai mult viaţa şi activitatea acestuia Fiind primul băiat al familiei conform tradiţiei din familiile preoţeşti trebuia să urmeze cariera preoţească Nu i-a plăcut motiv de ceartă şi de neicircnţelegeri cu tatăl său A pornit astfel icircn viaţă bazacircndu-se doar pe puterile sale A trecut graniţa icircn Romacircnia şi a urmat cur-surile Universităţii din Bucureşti Facultatea de filologie unde a avut dascăli renumiţi Titu Maiorescu Ion Bianu Dimitrie Onciul Nicolae Iorga Grigore Tocilescu Pompiliu Eliade

După absolvirea facultăţii a avut şansa să fie numit secretar la Consu-latul General al Romacircniei din capitala Ungariei Budapesta cunoscacircnd foarte bine limbile maghiară şi germană

Pe vremea aceea la Budapesta se afla o icircntreagă colonie de studenţi romacircni din Ardeal Unii dintre aceştia icircn frunte cu Octavian Goga şi-au pus icircn gacircnd să scoată o revistă căreia să-i dea numele bdquoLuceafărulrdquo icircn

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 171

amintirea bdquoLuceafărului poeziei romacircneştirdquo Mihai Eminescu I-au ce-rut sprijinul lui Tăslăuanu Şi astfel Octavian C Tăslăuanu şi-a legat destinul de cel al revistei pe care a condus-o efectiv din 1903 pacircnă icircn 1906 la Budapesta iar din 1906 pacircnă icircn 1914 la Sibiu unde el a fost numit secretar al Astrei Revista bdquoLuceafărulrdquo a devenit alături de bdquoVia-ţa romacircneascărdquo din Iaşi şi bdquoSemănătorulrdquo din Bucureşti una dintre cele mai importante reviste literare romacircneşti de la icircnceputul secolului al XX-lea Tăslăuanu a reuşit să obţină colaborarea la revistă a majorităţii marilor scriitori romacircni ai vremii Liviu Rebreanu Mihail Sadoveanu Al Brătescu-Voineşti Ştefan Oct Iosif Ion Lupaş Ilarie Chendi Sextil Puşcariu etc Iar Octavian Goga prin poeziile sale a fost cel care a dat strălucire revistei bdquoLuceafărulrdquo era la Budapesta şi bdquoo flamură de luptă naţionalărdquo a romacircnilor transilvăneni

Odată cu icircnceperea Primului Război Mondial icircn 1914 O C Tăslăuanu ca ofiţer al armatei austro-ungare a fost mobilizat şi trimis pe frontul din Galiţia icircn fruntea unei companii de glotaşi (infanterişti) romacircni ardeleni Au ajuns pacircnă la Nistru Tăslăuanu evident cunoştea ver-surile bdquoDe la Nistru pacircn la Tisardquo din Doina lui Eminescu bdquoDe-o fi să ne batem cu fraţii noştri basarabeni ce ne facem domnule alit-nant (locotenent)rdquo l-a icircntrebat un soldat Nu a ştiut ce să-i răspun-dă După trei luni rănit şi bolnav a ajuns la sanatoriul din Mehadia de unde a reuşit să treacă munţii icircn Romacircnia bdquoSunt icircn Ţara Romacirc-nească dar trăiesc cu sufletul tot icircn Ardeal şi aştept aştept mereu să aud goarnele sunacircnd şi să mă icircntorc viu sau mort acasă icircn Romacircnia Marerdquo scria el icircn Jurnalul său

Icircn Ţară după multe peripeţii reuşeşte icircn cele din urmă să intre volun-tar icircn Armata romacircnă fiind numit şeful biroului de informaţii al Cor-pului IV Oneşti sub comanda generalului-erou Ieremia Grigorescu iar icircn 1918 după reintrarea Romacircniei icircn război a fost şeful serviciului de informaţii al trupelor romacircne care au operat icircn Ardeal După război a fost ales membru icircn Marele Sfat al Transilvaniei deputat de Tulgheş senator de Mureş ministru de două ori icircn guvernul condus de genera-lul Alexandru Averescu Scacircrbit icircnsă de mocirla politică a vremii s-a retras la masa de scris cu intenţia de a-şi termina ciclul bdquoSpovedanii-lorrdquo ce trebuia să cuprindă 15 volume dar care a rămas neterminat din cauza morţii premature icircn 1942 a autorului

172 R O M Acirc N ĂDintre cărţile publicate icircn timpul vieţii amintesc Informaţii literare şi culturale (1910) Trei luni pe cacircmpul de război (jurnal de front 1915) Hora obuzelor (povestiri 1916) Sub flamurile naţionale (vol 1 1935) Octavian Goga amintiri şi contribuţiuni la istoricul revistei bdquoLuceafărulrdquo (vol 1 epoca budapestană 1939) etc

ndash O altă personalitate care v-a marcat itinerarul dumneavoastră de creaţie este Patriarhul Miron Cristea Aţi editat şi despre el o monografie Tot dumneavoastră sunteţi iniţiatorul Zilelor bdquoMiron Cristeardquo eveniment ştiinţific şi cultural de omagiere a distinsului slujitor al Bisericii Ortodoxe Romacircne Icircn continuare vă rog să vă referiţi la personalitatea lui Miron Cristea

ndash Icircn toamna anului 1961 am fost transferat din Bilbor la Topliţa icircn funcţia de director al Casei Raionale de Cultură iar icircn 1962 am fost numit secretarul Comitetului pentru Cultură şi Artă de pe lacircn-gă Sfatul Popular al raionului Topliţa funcţie icircn care am rămas pacircnă icircn 1968 la icircnfiinţarea judeţelor cacircnd am reintrat icircn icircnvăţămacircnt Icircn această perioadă cacircnd venea pe la Topliţa unchiul meu avocat doc-tor icircn ştiinţe juridice ne duceam icircmpreună la Mănăstirea bdquoSfacircntul Prooroc Ilierdquo ctitoria icircntacirciului Patriarh al Romacircniei Mari şi al Biseri-cii Ortodoxe Romacircne (BOR) unde era stareţ PS Emilian (Dumitru) Antal nepot de soră al Patriarhului care fusese pe vremuri proto-pop la Reghin şi profesor de religie al unchiului meu Icircn acest fel prin el am icircnceput să cunosc mai bine personalitatea Patriarhului să cercetez multe dintre documentele aflate la biblioteca mănăstirii la Biblioteca Astra din Sibiu la Episcopia Caransebeşului şi la Patriar-hia Romacircnă Aşa avea să se nască volumul Patriarhul Miron Cristea pe care l-am scris icircmpreună cu regretatul coleg şi prieten scriitorul Valentin Borda din Bucureşti Volumul a fost lansat la prima ediţie a Zilelor bdquoMiron Cristeardquo organizate icircn 1998 la Topliţa De atunci această manifestare s-a organizat an de an ajungacircndu-se acum la cea de-a XVIII-a ediţie cu participarea unui mare număr de oamenii de ştiinţă şi cultură din ţară şi de peste hotare inclusiv din Republica Moldova Comunicările ştiinţifice susţinute de aceştia sunt adunate icircn volumele Sangidava Icircn 2012 am reuşit să tipăresc ediţia a II-a a volumului Patriarhul Miron Cristea revăzută şi adăugită Cele două lucrări despre viaţa şi activitatea Patriarhului Miron Cristea sunt cele

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 173

dintacirci volume monografice complete care cuprind icircntreaga viaţă şi activitate a primului Patriarh al ţării şi al BOR

ndash Sunteţi unul dintre intelectualii romacircni care după 1989 aţi scris multe şi răscolitoare pagini despre Basarabia Cum s-a cristalizat numele provinciei icircn inima şi memoria copilului Ilie Şandru

ndash Din păcate nu am avut fericirea să urmez şcoală romacircnească icircn pe-rioada interbelică respectiv icircn timpul Romacircniei Mari cacircnd aş fi aflat desigur multe lucruri legate de Basarabia Eu am făcut clasele primare sub ocupaţie maghiară (1941-1944) cu icircnvăţători unguri care nu şti-au nicio boabă romacircneşte Ce e drept nici ei nu au reuşit să ne icircnveţe pe noi limba maghiară doar vreo cacircteva cacircntece ungureşti pe care le vociferam icircn gura mare fără să ştim ce cacircntam

Soarta Basarabiei aflată sub cizmă rusească m-a preocupat icircnsă icircncă din tinereţe citind tot ce am putut găsi fiind numai ochi şi urechi la cele povestite de unchiul meu avocat Alte posibilităţi de a afla ceva despre fraţii noştri basarabeni nu existau icircn vremea regimului comu-nist fiindcă nu se spunea absolut nimic despre acest ţinut Se organi-zau multe excursii icircn fosta URSS icircnsă niciuna cu destinaţia Basara-bia Şi totuşi am avut şansa icircn 1981 să bdquoprindrdquo o asemenea excursie pe ruta Chişinău ndash Kiev ndash Moscova (cacircte 3 zile icircn fiecare oraş) Am călcat atunci cu emoţii mari pentru prima dată pe pămacircntul Basarabiei la Chişinău icircn ziua de vineri 26 iunie 1981 Ne-am instalat icircn hotelul bdquoInturistrdquo (Naţional acum icircn stare de demolare) Ascultam plin de ui-mire ghidul o domnişoară drăguţă Ludmila Penu Cu aceeaşi uimire dar şi plăcere am descoperit la marginea parcului central monumen-tul lui Ştefan cel Mare iar icircn parc aleea bdquoscriitorilor moldovenirdquo Adică nu erau romacircni Am intrat cu soţia mea icircn biserica din apropierea ho-telului şi am icircntrebat pe cineva dacă e romacircnească Da e romacircnească ne-a răspuns un bătracircnel icircn şoaptă şi cu teamă Pe Bulevardul Lenin am ajuns la fosta Catedrală a Chişinăului transformată icircn sală centrală de expoziţii Totuşi am trăit atunci bucuria de a auzi pe stradă vorbin-du-se romacircneşte şi ne-am convins că mai trăiesc romacircni icircn Basarabia Atunci s-a născut icircn mine dorinţa puternică de a mă apropia mai mult de ei şi de a-i cunoaşte mai bine Lucrul acesta nu a fost posibil decacirct după evenimentele din 1989 Au urmat bdquoPodurile de florirdquo de la Prut Primul a fost icircn 6 mai 1990 Mă aflam la Cotul Miculinţi Dincolo pe

174 R O M Acirc N Ămalul stacircng e situată comuna lui Grigore Vieru Pereracircta S-au adunat acolo pe cele două maluri zeci de mii de romacircni Cu singura barcă ce era Grigore Vieru a trecut pe malul drept iar Dumnezeu parcă a vrut aşa să ajungă exact icircn locul unde mă aflam eu L-am luat icircn braţe lumea ne-a purtat pe amacircndoi pe sus pacircnă pe o platformă de tractor devenită ad-hoc scenă Icircn clipele următoare apele Prutului au fost acoperite de miile de romacircni care s-au icircntacirclnit icircn mijlocul racircului icircmbrăţişacircndu-se fără să se cunoască placircngacircnd de bucurie Au fost momente pe care le trăieşti o singură dată icircn viaţă şi nu se pot uita Am dus atunci la Prut icircntreaga colecţie de cărţi din bdquoBiblioteca şcolaruluirdquo care au ajuns la şcoala din comuna Corjeuţi trecute pe apă cu sacul de profesorul Va-sile Bardier Icircn anul următor la bdquoPodul de florirdquo de la Stacircnca-Costeşti din Topliţa au plecat 14 autobuze icircncărcate icircncacirct i-am speriat pe po-liţiştii care văzacircnd tăbliţele de icircnmatriculare cu bdquoHRrdquo au crezut că au năvălit secuii

Icircn vară pe la icircnceputul lui august după multe peripeţii am ajuns la Corjeuţi invitaţi de familia prof Bardier De acolo pe la 20 august am ajuns la Chişinău unde am rămas pentru a participa la prima ediţie a sărbătorii naţionale bdquoLimba noastră cea romacircnărdquo Am trăit atunci mo-mente icircnălţătoare pe care le-am consemnat alături de altele icircn cartea Basarabia iarăşi şi iarăşi apărută la Editura APP Bucureşti icircn 2003 Ulterior drumurile mele basarabene au continuat an de an partici-pacircnd la foarte multe manifestări de spirit şi trăire romacircnească Am cu-noscut o mulţime de oameni intelectuali scriitori artişti ziarişti etc Aşa s-a născut cea de-a doua carte despre Basarabia Inima Timpului icircn 2010 iar apoi Jurnal de Basarabia icircn 2011

ndash Grigore Vieru este poetul care a lăsat urme adacircnci icircn conştiin-ţa basarabenilor dar şi a romacircnilor din Ţară şi de peste hotare şi care a pledat sincer pentru restabilirea podurilor punţilor cul-turale literare spirituale pe Prut La Topliţa a fost inaugurat unul dintre primele busturi icircn memoria lui Grigore Vieru Ştiu că dumneavoastră aţi avut o contribuţie decisivă icircn derularea acestei acţiuni iată de ce vă rog să rememorăm evenimentele care au pre-cedat instalarea bustului icircn centrul oraşului

ndash Din mai 1990 legăturile noastre au rămas permanente fiindcă ide-alurile erau comune Eu am devenit pentru Grigore la fel ca mulţi

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 175

prieteni ai lui din Ţară bdquofratele Ilierdquo Ne-am icircntacirclnit de multe ori la Chi-şinău şi ne-am apropiat sufleteşte Icircn semn de mare respect şi de icircnaltă apreciere a meritelor poetului icircn 1995 cacircnd poetul icircmplinea vacircrsta de 60 de ani am propus Consiliului Local Topliţa să-i acorde icircnaltul titlu de Cetăţean de Onoare al oraşului nostru Evenimentul s-a petrecut icircn ziua de 31 mai 1995 Vizibil emoţionat Grigore Vieru a rostit cacircteva cuvinte memorabile bdquoUnii au visat toată viaţa să ajungă icircn Cosmos Eu icircntreaga viaţă am visat să trec Prutul ca să-mi văd Ţara Iar dacă acum mi s-a acordat icircnaltul titlu de Cetăţean de Onoare al oraşului Topliţa şi faptul că sunt membru al Academiei Romacircne pentru mine contează mai mult decacirct Premiul Nobel Este pentru prima dată cacircnd un oraş din Romacircnia icircmi acordă acest icircnalt titlu care mă onorează Cred sunt convins că prin oraşul Topliţa am devenit acum Cetăţean de Onoare al ţării mele Romacircniardquo

Icircn urmă cu trei ani la 18 iulie 2011 icircn prezenţa participanţilor la cea de-a XV-a ediţie a Zilelor bdquoMiron Cristeardquo şi a unui mare număr de locuitori ai oraşului icircn parcul central al municipiului Topliţa a fost dezvelit şi sfinţit bustul poetului Grigore Vieru operă a artistului plastic Aurelian Antal din Dorohoi fiu al Topliţei Pe soclul pe care este aşezat bustul sunt icircnscrise cuvintele rostite de Grigore Vieru icircn ziua de 31 mai 1995 cacircnd i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Topliţa

ndash Aţi revenit frecvent de-a lungul anilor icircn Republica Moldova de aceea icircndrăznesc să vă icircntreb ce schimbări icircn opinia dumnea-voastră au survenit aici icircn ultimele două decenii

ndash Icircn cei 24 de ani care au trecut din 1990 am putut urmări icircn timp adică icircn desfăşurarea lor cronologică schimbările petrecute dincoace de Prut Icircn 1990 la prima ediţie a sărbătorii bdquoLimba noastră cea romacirc-nărdquo aveam impresia că frumosul Chişinău este un oraş locuit numai de populaţie romacircnească Nu se mai auzea deloc vorbindu-se icircn limba rusă Aproape nu-mi venea să cred Din păcate lucrurile s-au schimbat icircn rău icircn anii ce au urmat Sărbătoarea bdquoLimba noastră cea romacircnărdquo a devenit o simplă sărbătoare bdquoa limbiirdquo Macircna lungă nevăzută a Mosco-vei icircncepea să-şi arate roadele otrăvite Odată cu venirea comuniştilor la putere tot ceea ce s-a cacircştigat icircn 1989 şi 1990 privitor la limbă la scris la imn etc aproape s-a pierdut Şi totuşi procesul pornit atunci

176 R O M Acirc N Ănu a mai putut fi oprit Schimbările sunt uriaşe peste tot iar basna des-pre bdquopoporul moldovenescrdquo şi bdquolimba moldoveneascărdquo treptat se dă ui-tării Icircn vizitele recente pe care le-am făcut la cacircteva licee din raionul Ialoveni am constatat că tacircnăra generaţie vorbeşte o frumoasă şi curată limbă romacircnească fie ea şi cu inflexiuni de grai moldovenesc Eu sunt convins că procesul de integrare naţională a basarabenilor este irever-sibil

ndash Ce impresie lasă unui romacircn din dreapta Prutului presa de la Chişinău posturile de radio şi televiziune

ndash Chiar dacă s-au obţinut şi aici anumite succese atacirct icircn presa audio-vi-zuală cacirct şi icircn cea scrisă cred că este loc icircncă de mai mult şi de mai bine Sunt cacircteva publicaţii care susţin idealul naţional al basarabenilor do-rinţa lor de integrare europeană alături de celelalte popoare şi icircn acest context trebuie să menţionez neapărat discursul publicistic şi ştiinţific excepţional al revistei bdquoLimba Romacircnărdquo Timp de 23 de ani icircn condi-ţii dificile economice şi politice revista s-a aflat pe linia icircntacirci a mişcării pentru deşteptarea romacircnilor basarabeni Dar sunt şi destule publicaţii a căror prestaţie este vizibil icircmpotriva acestui firesc drum al descătuşării spirituale slujind intereselor străine şi dorinţei Rusiei de a nu pierde ceea ce a avut cacircndva icircn regiune Unele dintre aceste reviste şi ziare promo-vează făţiş o politică de subminare a statului iar organele competente ori nu văd ori nu vor să aplice legea pentru a curma demersul lor destructiv şi antinaţional Atacircta timp cacirct romacircnii basarabeni reprezintă circa 70 la sută din populaţia Republicii Moldova ei trebuie să-şi impună voinţa iar presa ar trebui să aibă un rol decisiv icircn această direcţie

ndash Aţi vizitat icircn mai multe racircnduri Casa Limbii Romacircne aţi fost oaspetele revistei bdquoLimba Romacircnărdquo Şi icircn 2013 pe 31 august aţi insistat să reveniţi la Chişinău pentru a fi alături de noi

ndash M-am bucurat mult acum 16 ani cacircnd am aflat că icircn Republica Mol-dova s-a deschis o Casă a Limbii Romacircne care timp icircndelungat şi ne-icircntrerupt organizează la Chişinău cele mai eficiente cursuri de limbă romacircnă pentru alogeni şi că icircmpreună cu revista bdquoLimba Romacircnărdquo ndash două instituţii de prestigiu ndash desfăşoară acţiuni de amploare dedicate culturii şi literaturii romacircne spiritului romacircnesc Pe 31 august anul trecut am aflat cu macirchnire că bdquoLimba Romacircnărdquo o publicaţie cu mesaj

D I M E N S I U N I A L E U N I T Ă Ţ I I N O A S T R E 177

identitar pronunţat şi care ani icircn şir a adunat icircn jurul său intelectuali de marcă de pe ambele maluri ale Prutului era pe cale de a-şi sista apariţia din cauza lipsei mijloacelor financiare

ndash Stimate domnule profesor trebuie să informăm cititorii că icircn 2014 situaţia revistei s-a ameliorat icircntrucacirctva deşi sabia lui Damocles continuă să atacircrne deasupra publicaţiei noastre Icircn acest an vom avea posibilitatea să postăm pe propriul site icircntreaga arhivă a revistei făcacircnd-o astfel disponibilă pentru toată lumea Cu regret icircnsă Bucureştiul va oferi sprijin financiar doar pentru tipărirea a trei numere de revistă Şi icircn acest an proiectele DPRRP sunt finanţate cu icircntacircrziere icircn cea de-a doua jumătate a anului

ndash Da Cu părere de rău atitudinea faţă de presă rămacircne cea veche Ca şi icircn trecut publicaţiile de cultură sunt bdquotrataterdquo asemeni unor proiec-te ordinare fără a avea icircn vedere condiţiile specifice de funcţionare a acestor instituţii echipă redacţională autori tipografie etc Icircn pofida tuturor dificultăţilor icircnsă revista bdquoLimba Romacircnărdquo trebuie să-şi con-tinue existenţa şi am certitudinea că numai implicarea unor sponsori particulari independenţi cum a fost la icircnceputul secolului pentru Ardeal Vasile Stroescu (1845-1926) de altfel mare prieten cu Miron Cristea ar putea asigura apariţia neicircntreruptă a revistei Vestitul moşi-er basarabean a fost unul dintre cei mai importanţi filantropi ai romacirc-nilor transilvăneni numai icircn perioada anilor 1910-1914 perioadă ex-trem de grea pentru Ardeal a donat circa un milion de coroane (sumă extraordinară pentru vremea aceea) pentru construirea a 216 şcoli şi 96 de biserici pentru organizarea multiplelor acţiuni culturale icircntru păstrarea identităţii romacircnilor transilvăneni Sprijinind revista bdquoLimba Romacircnărdquo noi romacircnii din Transilvania de azi am putea icircntr-un fel răspunde gesturilor generoase de altă dată ale cărturarului basarabean Vasile Stroescu de la naşterea căruia icircn 2015 se icircmplinesc 170 de ani Eu cred că icircn Romacircnia sunt oameni de afaceri luminaţi care icircnţeleg rostul unei publicaţii cum e bdquoLimba Romacircnărdquo şi sprijinul lor financiar atacirct de necesar mai ales acum va scoate revista din impas

ndash Mult stimate domnule profesor vă mulţumesc pentru că sunteţi alături de noi şi ne vom bucura dacă vom reuşi icircmpreună să asi-gurăm continuitate şi ritmicitate revistei noastre care peste un an icircmplineşte un sfert de secol de apariţie neicircntreruptă

178 R O M Acirc N Ă

Dinu POŞTARENCURepunerea icircn drepturi a limbii romacircne (1917-1918) (II)

DP ndash doctor icircn istorie Institutul de Istorie Stat și Drept al AȘM cercetător știinţific superior Domenii

de competenţă istoria modernă a Basarabiei istoria

localităţilor genealogie Dintre lucrările publicate

Străzile Chișinăului Denumiri vechi și actuale (1998)

O istorie a Basarabiei icircn date și documente (1998) Anexarea

Basarabiei la Imperiul Rus (2006) Contribuţii la istoria

modernă a Basarabiei (2005)etc

Pe lacircngă alte chestiuni examinate icircn cadrul şedinţei Sfatului Ţării din 417 decembrie 1917 deputaţii au dezbătut şi un proiect de lege privind organizarea Cancelariei Sfatului Ţării bdquoDiscuţii aprinse informa organul de presă laquoSfatul Ţăriiraquo a trezit articolul referitor la constituirea secţiei icircn problemele naţiona-le Propunacircnd să fie creată o comisie specială icircn problemele naţionale deputatul Grinberg a icircnaintat un amendament formulat astfel Icircn vederea asigurării egalităţii icircn drepturi a limbi-lor icircn cadrul comisiei principale să se recunoască dreptul fiecărei naţionalităţi de a se adresa Sfa-tului Ţării icircn limba sa maternă pentru aceasta fiind necesar de a institui icircn cadrul cancelariei o secţie naţională Susţinacircndu-şi amendamen-tul oratorul a expus dovezi pentru a-i sublinia importanţa şi necesitatea de a-l adopta avacircnd icircn vedere diversitatea de etnii care populează Basarabia Deputatul Halippa a propus ca lu-crările icircn cadrul cancelariei să fie efectuate icircn limba moldovenească deoarece noi locuim icircn republică moldovenească Deputatul Prah-niţchi a propus două limbi moldovenească şi rusă Prima ndash ca limbă de stat iar a doua ndash ca limbă neutră Alte limbi nu trebuie acceptate Deputatul Halippa a sprijinit propunerea ora-

Continuare Partea I icircn nr 1 2014 p 196-204

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 179

torului precedent Susţinacircnd egalitatea icircn drepturi a limbilor deputatul Rabei a menţionat că formularea problemei este următoarea fiecare naţionalitate se adresează cancelariei de stat de pe lacircngă Sfatul Ţării icircn propria limbă Deputatul Grinberg i-a obiectat lui Prahniţchi că a de-naturat sensul amendamentului propus de orator Deputatul Halippa a căzut de acord ca cererile icircnaintate cancelariei să fie icircn toate limbile O altă icircntrebare este icircn ce limbă ea va răspunde solicitanţilor La icircnceput fără icircndoială cancelaria va şchiopăta dar cu timpul ea va răspunde icircn toate limbile Deputatul Prahniţchi a declarat că el a pus problema limbii exclusiv din punct de vedere tehnic deoarece latura principală a fost demonstrată icircn ziua deschiderii Sfatului Ţării cacircnd reprezentantul fracţiunii socialiste evreieşti la solicitarea adunării a vorbit icircn limba evreiască La ce bun servesc atacirct de multe limbi va genera birocraţia şi un milion de secţii Poporul evreiesc este majoritar ştiutor de carte icircn ruseşte Deputatul Rabei declară că el deloc nu atentează la suvera-nitatea limbii moldoveneşti dar icircn treburile de stat totul trebuie să fie clar Rusificarea promovată icircn timpul ţarismului este bine ştiută de noi deoarece şi moldovenii au suportat pe umerii săi toată greutatea experimentelor ce au fost făcute de către funcţionarii ţarişti şi cu toate acestea fiecare naţionalitate şi-a menţinut identitatea sa iar tendinţele autocraţiei nu au dus la nimic Despre comunitatea evreiască conti-nuă oratorul se judecă după vacircrfurile conducătoare ale evreilor dar aceasta nu este corect icircntrucacirct pătrunzacircnd icircn sacircnul poporului aduna-rea neapărat s-ar convinge că marea majoritate nu posedă limba rusă Noi suntem aproape de masa evreiască de straturile democratice Ma-sele nu cunosc limba rusă şi rugămintea noastră nevinovată este de a susţine amendamentul propus de noi (exclamaţii este adevărat just) Deputatul Buzdugan a susţinut dreptul evreilor de a se adresa pretu-tindeni icircn limba lor indiferent dacă ar cunoaşte limba rusă Ţarismul a răspacircndit multă amărăciune şi chiar dacă naţionalităţile nu ar dori să vorbească limba rusă atunci ele tot au dreptate Oratorul susţine propunerea fracţiunii evreieşti Amendamentul este votat şi aprobatrdquo23

Deşi a propus ca lucrările icircn cadrul Cancelariei Sfatului Ţării să fie re-alizate icircn limba moldovenească (romacircnă) aceasta fiind limba majori-tăţii covacircrşitoare a populaţiei Basarabiei Pan Halippa inclusiv ceilalţi deputaţi ai Blocului Moldovenesc nu au insistat asupra propunerii re-spective icircnţelegacircnd la acea etapă iniţială de dezbateri parlamentare că

180 R O M Acirc N Ăproblema limbii după o icircndelungată perioadă de rusificare a tuturor etniilor din cuprinsul imperiului este una delicată Totodată stăruind icircn privinţa amendamentului său deputatul N S Rabei icircn calitatea sa de reprezentant al populaţiei evreieşti din provincie a recunoscut po-ziţia dominantă a limbii romacircne

Icircn prima jumătate a zilei de 6 decembrie 1917 icircn faţa palatului Sfatului Ţării s-a desfăşurat un miting cu prilejul proclamării Republicii Demo-cratice Moldoveneşti la care a participat un public numeros orăşeni elevi reprezentanţi ai diferitor organizaţii membri ai Sfatului Ţării unităţi militare moldoveneşti ucrainene şi poloneze aranjate icircn racircn-duri Iniţial icircn incinta palatului episcopul Gavriil a oficiat un serviciu divin icircn limba romacircnă după care deputaţii şi publicul au ieşit icircn piaţa din preajmă unde preşedintele Ion Inculeţ a citit declaraţia icircn limbile rusă şi romacircnă Apoi unităţile militare au defilat dinaintea deputaţilor şi preşedintelui răspunzacircnd la salutări icircn limba romacircnă bdquoTrăiască pre-şedintelerdquo După icircncheierea mitingului publicul a revenit icircn clădirea parlamentului unde a continuat solemnitatea icircn cadrul căreia a cuvacircn-tat Ion Inculeţ şi s-a dat citirii declaraţia icircn limbile rusă romacircnă şi evre-iască24 Prezenţa limbii romacircne la această manifestaţie politică serveşte drept dovadă că ea continua să se afirme icircn viaţa publică a Basarabiei

Icircn acest timp au icircnceput să se organizeze cursuri de limba romacircnă pentru doritorii de a o icircnvăţa Astfel de cursuri şi-a propus să deschidă M N Catacazi25 cursurile respective urmacircnd să fie frecventate inclu-siv de moldovenii care trecuţi prin şcoala rusă posedau insuficient limba maternă Icircn anunţul difuzat prin intermediul presei se menţiona bdquoCu icircncuviinţarea Comisiei Şcolare Moldoveneşti de pe lacircngă Zemstva Gubernială M N Catacazi deschide cursuri de limba moldovenească pentru persoanele care au absolvit nu mai puţin de patru clase ale insti-tuţiilor de icircnvăţămacircnt mediu Cursurile vor avea o durată de trei luni şi vor fi gratuite pentru persoanele de naţionalitate moldovenească care nu au posibilitatea să achite taxardquo26

Icircn cadrul şedinţei Sfatului Ţării din 15 ianuarie 1918 directorul gene-ral al Afacerilor Externe al Basarabiei Ioan Pelivan a rostit icircn limba romacircnă27 un mesaj de salut adresat generalului Ernest Broşteanu aces-ta fiind unul dintre comandanţii trupelor romacircne trimise de guvernul romacircn icircn Basarabia la solicitarea oficialităţilor de la Chişinău pentru a

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 181

icircnlătura anarhia bolişevică ce bacircntuia icircn provincie Printre altele Ioan Pelivan a menţionat bdquoIcircntr-un răstimp de 105 ani noi moldovenii am purtat jugul ţarismului Icircmpăratul Alexandru I care a unit Basarabia cu Rusia ne-a păstrat limba naţională şcoala biserica şi obiceiul pă-macircntului iar icircn anul 1818 ne-a dăruit autonomia icircnsă prin samavolni-cie aceste drepturi ne-au fost răpite de Nicolai I A icircnceput rusificarea adacircncă şi urmărirea a tot ce era moldovenesc şi icircn administraţie şi icircn judecătorii şi icircn şcoală şi icircn biserică Totul ce a fost romacircnesc s-a per-secutat Chiar şi numele moldoveanului funcţionarii ruşi l-au schimbat icircntr-un nume de batjocură Mulţi se ruşinau de a se numi moldoveni Icircn 1905 absolutismul ţarist a icircnceput să mai slăbească S-a organizat un grup de moldoveni intelectuali care au icircnceput acţiunea luminătoare icircn mijlocul poporului său incult şi drept rezultat al acestei acţiuni des-făşurate de aceşti patrioţi icircn curs de zece ani a apărut Sfatul Ţării ca o icircntrupare a idealului naţional moldovenescrdquo28

Şedinţa Sfatului Ţării din 23 ianuarie 1918 s-a dovedit a fi una memo-rabilă Noaptea tacircrziu icircn timp ce sala era arhiplină relata coresponden-tul bdquoSfatului Ţăriirdquo preşedintele Ion Inculeţ a declarat şedinţa deschisă şi a ţinut un discurs icircn limbile romacircnă şi rusă privind oportunitatea de a declara independenţa Republicii Populare Moldoveneşti Apoi a fost dată citirii declaraţia de independenţă mai icircntacirci icircn limba romacircnă de către vicepreşedintele parlamentului Pan Halippa după aceea icircn limba rusă de către directorul general al Icircnvăţămacircntului Public Pante-limon Erhan29 Icircn continuare cu ocazia proclamării independenţei au fost expuse mesaje de salut inclusiv icircn limba romacircnă rostite de Ioan Pelivan şi Ion Buzdugan30

A doua zi s-a produs un alt eveniment de excepţie cu caracter romacirc-nesc La 24 ianuarie 1918 se menţionează icircn paginile ziarului bdquoSfatul Ţăriirdquo cu ocazia sărbătorii naţionale a romacircnilor ndash aniversarea unirii Principatelor Romacircne casele din Chişinău au fost icircmpodobite cu dra-pele naţionale romacircneşti Instituţiile publice şi cele de icircnvăţămacircnt nu au funcţionat Arhiepiscopul Anastasie al Chişinăului şi Hotinului a oficiat icircn Catedrală un serviciu divin solemn la care au fost prezenţi membrii Consiliului de Miniştri al Republicii Moldoveneşti depu-taţii parlamentului cadrele de comandă ale trupelor romacircne şi mulţi cetăţeni După icircncheierea tedeumului generalul Ernest Broşteanu i-a

182 R O M Acirc N Ămulţumit arhiepiscopului pentru cuvacircntul de salut binecuvacircntarea şi bunăvoinţa exprimată la adresa statelor aliate şi icircn special Romacircniei şi armatei romacircne Arhiepiscopul a rostit cuvacircntul de salut icircn ruseşte iar generalul i-a răspuns icircn romacircnă traducerea fiind efectuată de pro-toiereul Vasile Guma Icircn faţa Catedralei erau adunaţi enoriaşi şi unităţi romacircne cu drapele icircn prezenţa a două orchestre După terminarea serviciului divin au defilat unităţile romacircne Seara artiştii Teatrului Naţional din Iaşi invitaţi de Societatea Moldovenească Făclia au pre-zentat un spectacol icircn teatrul Adunării Nobilimii31

Manifestarea tot mai accentuată icircn viaţa publică a limbii romacircne diminua rolul suprem pe care icircl avea limba rusă punea stavilă rusificării şi deschi-dea calea spre a elimina consecinţele grave ale acestei politici imperiale Dar nu fără dificultăţi după un regim colonial de lungă durată Ca reacţie la tendinţa firească şi legitimă a romacircnilor basarabeni de a-şi reicircntrona limba maternă pe glia strămoşească icircn cadrul şedinţei Sfatului Ţării din 5 februarie 1917 deputatul Kristo Misirkov32 a propus spre examinare din partea fracţiunii minorităţilor naţionale din organul legislativ un proiect de lege cu privire la limbile oficiale icircn Republica Moldovenească fosta Basarabia33 Autorii proiectului şi-au motivat astfel necesitatea adoptării unei asemenea legi bdquoDupă ce a fost declarată independenţa fostei Basa-rabii icircn prezent Republica Moldovenească textul rusesc din actele ofi-ciale ale diferitor instituţii de stat este icircnlocuit cu cel moldovenesc Icircnsă 50 din totalul populaţiei Republicii Moldoveneşti sunt nemoldoveni Pe deasupra icircntr-un şir de judeţe ndash Hotin Bender Akkerman Ismail şi Cahul ndash locuitorii moldoveni nu reprezintă majoritatea şi icircn aceste jude-ţe limba moldovenească este necunoscută cu desăvacircrşire sau este ştiută insuficient iar limba rusă icircn calitate de limbă oficială pe parcursul a mai bine de o sută de ani este cunoscută deopotrivă de către toate etniile fostei Basarabii ucraineni evrei ruşi bulgari găgăuzi germani armeni şi polonezi precum şi de moldovenirdquo34 Raportacircnd la actualitate această situaţie grupul parlamentar al minoritarilor şi-a exprimat dezideratul ca bdquolimbile moldovenească şi rusă să fie declarate limbi oficiale icircn Repu-blica Moldovenească cu drepturi egalerdquo Pentru a coexista ndash din punc-tul de vedere al semnatarilor proiectului ndash această imaginară bdquoegalitate icircn drepturirdquo a limbilor (după o dominaţie icircn decurs de peste o sută de ani a limbii ruse ca limbă oficială aşa cum observau ei) articolele pro-iectului de lege prevedeau următoarele cunoaşterea ambelor limbi este

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 183

obligatorie pentru angajaţii tuturor instituţiilor guvernamentale ale re-publicii fiecare persoană care se adresează instituţiei guvernamentale icircn privinţa unor probleme personale se va folosi icircn relaţiile sale cu funcţi-onarii acestor instituţii de una dintre aceste două limbi oficiale şi anume de cea pe care o posedă mai bine persoanele oficiale sunt obligate să converseze sau să răspundă icircn scris solicitanţilor icircn acea limbă oficială pe care aceştia din urmă o folosesc icircn adresările lor către putere lucrările de secretariat icircn instanţele judiciare inferioare se vor executa icircn limba populaţiei locale iar icircn cele superioare ndash icircn una dintre cele două limbi oficiale lucrările de secretariat icircn instituţiile administrative inferioare se vor executa icircn limbile locale sau icircn una dintre cele oficiale după dorinţa locuitorilor persoanele care ocupă posturi icircn instituţiile judecătoreşti şi administrative inferioare sunt obligate să cunoască limbile locale şi acea limbă oficială pe care o posedă populaţia locală icircn timp ce cunoaşterea celei de a doua limbi oficiale nu este obligatorie pentru ei icircn relaţiile din-tre instituţiile administrative inferioare şi cele superioare limbile oficiale sunt egale dar prioritate obţine acea limbă căreia instituţia administra-tivă inferioară icirci dă preferinţă adică instituţia centrală este obligată să se pună icircn legătură cu instituţiile inferioare icircn acea limbă oficială care este cunoscută şi preferată icircn localităţile respective instruirea icircn şcoli trebu-ie să fie efectuată icircn limba maternă a populaţiei locale iar icircn calitate de obiect de studiu obligatoriu să fie introdusă una dintre limbile oficiale după dorinţa populaţiei35

Note 23 Сфатул Цэрий (заседание 4 декабря) icircn bdquoСфатул Цэрийrdquo nr 10 din 6 decembrie 1917 p 424 Сфатул Цэрий din 8 decembrie 1917 p 125 După cacirct se pare este Maria Catacazi (1868-1920) fii-ca lui Nicolae Semigradov şi soţia lui Mihail M Catacazi26 Сфатул Цэрий din 9 decembrie 1917 p 127 Сфатул Цэрий icircn bdquoСфатул Цэрийrdquo din 18 ianuarie 1918 p 228 Ibidem O pagină din istoria Basarabiei Sfatul Ţării (1917-1918) Chişinău Editura Prut-Internaţional 2004 p 24629 Сфатул Цэрий (заседание 23 января) Торжественное объявления независимости Молдавской Народной Республики icircn bdquoСфатул Цэрийrdquo nr 19 din 26 ianuarie 1918 p 2

184 R O M Acirc N Ă30 bdquoСфатул Цэрийrdquo nr 19 din 26 ianuarie 1918 p 331 Ibidem p 332 Kristo Misirkov (1874 satul Akostol Macedonia ndash 1926 oraşul Sofia Bulgaria) bulgar de origine După absolvirea Facultăţii de Istorie a Universităţii din Sankt-Petersburg el a devenit profesor la Liceul de Băieţi nr 1 din Chişinău Conform unui izvod al deputaţilor Sfatu-lui Ţării K Misirkov a fost ales ca membru al acestui for legislativ de către organizaţiile naţionale ale bulgarilor (ANRM F 727 inv 2 d 19 f 213v) iar icircn chestionarul de membru al Sfatului Ţării el a indicat că a fost ales din partea bulgarilor şi găgăuzilor din Chişinău (I Colesnic Sfatul Ţării Enciclopedie Chişinău 1998 p 211) La 27 martie 1918 cacircnd s-a votat unirea Basarabiei cu Romacirc-nia K Misirkov s-a abţinut de la vot33 Сфатул Цэрий (заседание 5 февраля) icircn bdquoСфатул Цэрийrdquo nr 28 din 7 februarie 1918 p 3 I Ţurcanu Uni-rea Basarabiei cu Romacircnia Chişinău 1998 p 111 V Po-povschi Din activitatea Sfatului Ţării icircn bdquoIn honorem Ion Şişcanu Studii de istorie a romacircnilorrdquo Cahul 2011 p 14034 Сфатул Цэрий (заседание 5 февраля) p 335 Ibidem

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 185

Vlad MISCHEVCADe la Wilno la VilniusParalele istorice basarabene 1812-2013

bdquoRomacircnii cu toate că sunt liberi nu au icircnsă şi sentimentul libertăţii Acesta nu vine de la natură

ci de la servitutea cu care au fost apăsaţi şi de la dominarea de care au fost umiliţirdquo

(Dionisie Fotino 1818)

Constatarea făcută acum două secole precum că nu avem bdquosentimentul libertăţiirdquo din cauza dominării umilitoare a puterilor străine ră-macircne actuală şi pentru romacircnii din Republi-ca Moldova care icircncearcă să se desprindă de bdquosovietismrdquo şi de sechelele imperialismul rus

Rămacircnem sub presiunea evenimentelor ce au precedat summit-ul istoric de la Vilnius unde la 29 noiembrie 2013 Republica Mol-dova a parafat Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu UE Federaţia Rusă a făcut pre-siuni pentru ca Azerbaidjanul să renunțe pe ultima sută de metri la posibilitatea de a deveni membru asociat al Uniunii Europene Preşedintele ucrainean V Ianukovici adopta-se o decizie nefericită de suspendare a proce-sului de semnare a Acordului de asociere cu UE Iar anterior Armenia anunțase că nu va icircnainta pe calea integrării europene Icircnseam-nă oare că summit-ul de la Vilnius a fost un bdquoeşecrdquo pentru Uniunea Europeană şi o bdquocatas-trofărdquo pentru Republica Moldova

VlM (Miscăuca) ndash dr cercet şt coord la Institutul

de Istorie al AŞM conf cercet (Associate professor PhD) Membru al Comisiei

naţionale de heraldică (1995-2014) Domenii de

competenţă istoria relaţiilor internaţionale din sud-estul

Europei (sec XVIII ndash icircnc sec XIX) genealogia dom-

nilor fanarioţi vexilologie heraldică raporturi istorice moldo-elene (icircn special cu

Sf Munte Athos) 10 mono-grafii publicate la Chișinău

Iași Atena

186 R O M Acirc N ĂSe vehiculează că icircn disputa dintre Rusia şi UE Republica Moldova ar fi un bdquopremiu neicircnsemnatrdquo (The Economist)1 totuşi destinul nostru nu poate fi pus totalmente icircn raport de rezultatul bătăliei marilor pu-teri pentru statele CSI din fosta URSS Viitorul Moldovei este legat indispensabil de Uniunea Europeană fiindcă trecutul ne este euro-pean Considerăm că aderarea trebuie să cuprindă gradual şi factorul istorico-geografic al statelor aspirante Iar pentru Republica Moldova scopul este nu doar asocierea alias parafarea şi ratificarea documen-telor semnate la summit-ele UE cacirct revenirea propriu-zisă icircn familia statelor europene

Astfel vom contesta acea nedreptate istorică săvacircrşită la adresa popo-rului nostru acum două secole cacircnd Principatul Moldovei a fost sfacircr-tecat icircn jumătate Parcursul european al Moldovei dintre Prut şi Nistru a fost deturnat pentru un secol ndash prin anexarea ei icircn luna mai 1812 la Rusia ţaristă iar apoi cotropirea icircn iunie 1940 de către URSS şi reocuparea de regimul sovietic icircn 1944 Basarabia a devenit zonă de contact-conflict icircntre două lumi antagoniste Problema basarabeană este demult o problemă europeană doar că europenii icircntacircrzie să o soluţio-neze iar basarabenii nu au puterea decizională şi nu se simt icircncă la egal cu compatrioţii romacircni din stacircnga Prutului care sunt deja cetăţeni ai Europei (din 2004 Romacircnia este membră a NATO iar din 2007 face parte din Uniunea Europeană)

Imperiul Rusiei care se extindea către icircnceputul secolului al XIX-lea pe trei continente icircn Europa Asia şi America de Nord promovacircnd abil o politică expansionistă icircn direcţia Balcanilor şi-a realizat la 1812 doar parţial planurile2 Totuşi icircn pofida situaţiei internaţionale nefavo-rabile şi plătind preţul a 150000 de morţi ai armatei sale icircn acel război (1806-1812) a obţinut un limes geostrategic foarte important ndash cuce-rind la acea dată gurile Dunării (braţul Chiliei) dezmembracircnd stră-vechiul teritoriu al Moldovei Icircmpăratul Alexandru I ocupacircnd icircn mod forţat şi arbitrar pămacircnturile moldave dintre Nistru şi Prut după ce-şi dorise extinderea graniţelor pacircnă la Siret sau chiar pacircnă la Carpaţi şi Dunăre nu avea vreun temei legitim de revendicare a acestora icircn afara dreptului forţei Teritoriul istoric romacircnesc dintre Prut şi Nistru era anexat la Rusia ţaristă (45630 kilometri pătraţi) care nu avea niciun argument sau drept (fie sub aspect etnic istoric geografic sau politic)

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 187

asupra acestui pămacircnt denumit de către administraţia ţaristă ndash Basara-bia extinzacircndu-se astfel numele istoric propriu doar părţii geografice din sudul Moldovei (dintre Dunăre şi Nistru)

Soarta Principatelor Romacircne icircn acea perioadă hotăracirctoare a fost total-mente lăsată la discreţia marilor puteri care disputau spinoasa Chesti-une Orientală La 1812 Rusia scindacircnd Moldova şi stabilind un hotar arbitrar pe Prut generează o nouă problemă internaţională ndash Problema Basarabiei Icircn acest context menţionăm că netăgăduind imperialis-mul Franţei Austriei şi Marii Britanii faţă de Imperiul Otoman şi sta-tele supuse lui nu putem omite că rezultatele practice ale expansiunii ţariste icircn bazinul pontic icircn a doua jumătate a secolului al XVIII-lea ndash icircnceputul secolului al XIX-lea au fost destul de concludente Crimeea Caucazul Moldova răsăriteană (pe talvegul Prutului şi cu gurile Dunării) Iar icircn cadrul războiului ruso-turc din 1806-1812 după cum s-a men-ţionat bdquoMoldova şi Ţara Romacircnească au fost piese de şah ale unui joc diplomatic de mari proporţii icircn care partener al icircmpăratului francez a fost Alexandru I ţarul Rusieirdquo3 Din păcate la icircnceputul secolului al XIX-lea am fost icircn rezultatul disputelor imperiilor vecine Pioni şi nu Piloni ai raporturilor internaţionale din sud-estul Europei

Spoliatorul tratat de pace de la Bucureşti semnat la 16 (28) mai 1812 marchează o concesie (icircntr-o conjunctură internaţională extrem de fră-macircntată) pe contul Moldovei cacircnd icircn cadrul crizei Problemei Orienta-le are loc geneza unei noi probleme ndash a celei Basarabene Consemnăm că esenţa chestiunii date este de natură politică şi rezultă din cucerirea şi anexarea parţială a Moldovei prin fixarea unui hotar arbitrar (scin-dacircnd-o pe linia Prutului practic icircn jumătate) şi stabilirea Rusiei la gu-rile Dunării semnificacircnd astfel geneza unei noi probleme etnopolitice internaţionale Dacă chestiunea romacircnă ca problemă internaţională a semnificat icircn secolul al XIX-lea imperativul unităţii naţionale apoi cea basarabeană ndash rezidă icircn scindarea naţional-teritorială a moldovenilor la 1812 bdquoAstfel ocuparea icircn toate formele cerute de dreptul internaţional a teritoriului cuprins icircntre Nistru Prut şi Dunăre are pentru Rusia mai mult decacirct importanţa unei simple cuceriri prin aceasta ruşii cacircştigă po-ziţiuni care dominează ţările romacircneşti şi Dunărea cacircştigă Hotinul de unde dominează intrările dinspre miazănoapte ale Carpaţilor cacircştigă icircn sfacircrşit o icircnracircurire mai directă asupra poporului romacircnrdquo4

188 R O M Acirc N ĂAşa cum au scris istoricii contemporani bdquodupă tratatul de curacircnd icircn-cheiat (1812) icircntre Poarta Otomană şi Rusia toată Basarabia cu cinci judeţe ale sale adică Soroca Orheiul şi Lăpuşna Hotărnice(n)ii Co-dru Grec(en)ii şi o parte din judeţul Iaşi icircmpreună cu cetăţile Hotin şi Bender au trecut icircn stăpacircnirea Imperiului Rusiei De aceea Moldova a ajuns foarte mică cuprinzacircnd numai 16 judeţe şi despărţindu-se din-spre răsărit de Basarabia prin racircul Prutrdquo5 Iar acel nivel de dezvoltare socioeconomică pe care Ţara Moldovei l-a icircnregistrat pacircnă la declan-şarea războiului ruso-turc icircn noiembrie 1806 a putut fi atins din nou din cauza amputării teritoriale (pierderii Moldovei dintre Prut şi Nis-tru adică a 48 din teritoriu) şi drept consecinţă a ocupaţiei militare ruseşti din anii 1806-1812 abia icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea

Tratatul de pace (inclusiv două articole secrete) a fost ratificat de către Alexandru I la 11 (23) iunie 1812 (marţi) icircn oraşul Wilno (din 1795 pacircnă icircn 1915 oraşul Vilnius a fost inclus icircn componenţa Imperiului Rus) bdquoТого ради наше императорское величество по довольном рассмотрении вышепрописанного договора вечного мира под-твердили и ратификовали оный яко же сим за благо приемлем подтверждаем и ратификуем во всем его содержании обещая им-ператорским нашим словом за нас и наследников наших что все в оном трактате постановленное наблюдаемо и исполняемо нами будет ненарушимо Во уверение чего мы сию ратификацию под-писав своеручно повелели утвердить государственною нашею печатью Дана в Вильне июня 11 дня 1812 года государствования нашего во второе на десять летоrdquo6

Iar schimbul actelor de ratificare s-a produs la Bucureşti la 2 (14) iulie (sultanul Mahmud II refuzacircnd să ratifice cele două articole din partea secretă a tratatului) Din ziua cacircnd tratatul a fost ratificat ndash a demarat de jure ndash procesul instaurării dominaţiei ţariste şi a stabilirii noului ho-tar ndash pe racircul Prut ce a sfacircşiat Moldova timp de mai bine de un secol

Icircntr-un sfacircrşit Imperiul Otoman ajungacircnd icircn starea bdquoomului bolnav al Europeirdquo a dispărut de pe harta lumii la 1922 (s-ar fi dezintegrat cu mult timp icircnaintea acestui moment tardiv dacă puterile occidentale nu l-ar fi menținut icircn viață icircn mod artificial cu scopul de a avea o forță de contrapondere contra Rusiei) iar Imperiul Rusiei şi-a sfacircrşit existența icircn februarie 1917

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 189

Reamintim că imediat după lovitura de stat din octombrie 1917 (re-voluţia bolşevică) guvernul sovietic a renunţat la toate tratatele inega-le icircncheiate de Rusia ţaristă şi a respins acordurile secrete anexioniste cu participarea sa dacircndu-le publicităţii Adoptacircnd bdquoDecretul despre Pacerdquo la cel de-al II-lea Congres al Sovietelor din Rusia din 26 octom-brie 1917 guvernul sovietic a proclamat denunţarea necondiţionată şi imediată a tuturor tratatelor secrete7 Icircn apelul către muncitorii mu-sulmani din Rusia şi Orient din 20 noiembrie 1917 Rusia Sovietică declaracircnd deschis dorinţa bdquosă ajute popoarele oprimate din icircntreaga lume să-şi dobacircndească libertateardquo a menţionat că anulează tratatele vechi icircn special Tratatul privind cucerirea Constantinopolului icircmpăr-ţirea Persiei (Iranului) şi Turciei8

Era de aşteptat ca aceste două documente istorice să stabilească prin-cipiile unei politici externe bdquodemocraticerdquo a guvernului sovietic (fiind respinse necondiţionat toate tratatele inegale icircncheiate de către Rusia ţaristă)

Poziţia statului sovietic din acea perioadă icircn problema tratatelor ţa-riste şi-a găsit reflectarea icircn icircncheierea unor noi tratate cu ţările din Orient Succesorii imperiilor Ţarist şi Otoman ndash RSFS Rusă şi Ma-rea Adunare Națională a Turciei ndash au semnat la Moscova la 16 martie 1921 Tratatul ruso-turc de bdquoprietenie şi frățierdquo Tratatul includea 16 articole şi 4 anexe fiind semnat din partea RSFSR de către Gh V Cicerin Comisarul poporului pentru afaceri externe şi Jalal ad-Din Korkmasov iar din partea Turciei de către Yusuf Kemal-bey Riza Nur şi Ali Fuad-paşa Tratatul a fost ratificat de VȚIK (ВЦИК) pe 20 iulie 1921 şi de Marea Adunare Națională a Turciei (MANT) la 31 iulie 1921 Schimbul instrumentelor de ratificare s-a făcut pe 22 septem-brie 1921 la Kars9 Este important din punct de vedere al dreptului internaţional că Tratatul de la Moscova consemnase icircn articolul VI că părţile contractante consideră toate tratatele precedente semnate de Imperiile Otoman şi cel Ţarist ca fiind anulate acestea pierzacircndu-şi puterea juridică (bdquoОбе договаривающиеся стороны признают что все договоры до сего времени заключенные между обеими страна-ми не соответствуют обоюдным интересам Они соглашаются по-этому признать эти договоры отмененными и не имеющими силы Правительство Российской Социалистической Федеративной Со-

190 R O M Acirc N Ăветской Республики заявляет в частности что оно считает Тур-цию свободной от всяких к нему денежных или иных обязательств основанных на международных актах ранее заключенных между Турцией и царским правительствомrdquo)10

Astfel tratatul sovieto-turc din 16 martie 1921 a stipulat părţilor sem-natare să nu recunoască niciun tratat de pace sau alte acte internaţio-nale icircn cazul icircn care ar fi impuse cu forţa să adere una dintre părţi (ar-ticolul 1) anulacircndu-se tratatele inegale ale guvernului ţarist cu Turcia (articolul 6) fiind declarate nule orice fel de acţiuni şi drepturi referi-toare la regimul stabilit de aceste tratate (articolul 7)11

A trebuit să treacă mai bine de un secol pentru ca Rusia (deja cea so-vietică) să recunoască oficial nulitatea consecinţelor Păcii de la Bucu-reşti din 1812 iar poporul romacircn al Basarabiei să-şi decidă de sine stă-tător destinul prin Actul Unirii din 27 martie 1918 rezolvacircnd echitabil Problema basarabeană Pentru diplomaţia noastră rămacircne remarcabil bdquoRăspunsul guvernului romacircn la nota guvernului ucrainean din 5 mai trimis din Iaşi la 19 iunie 1919rdquo care preciza că bdquoDin punct de vedere geografic etnografic istoric aşa-zisa provincie a Basarabiei a fost deci din toate vremurile un pămacircnt romacircnesc şi a constituit o parte inte-grantă şi indivizibilă a Principatului Moldoveirdquo12

Icircn prezent este foarte simbolic să revenim ad initio acolo de unde am pornit la Wilno Vilnius13 Căci pasul nostru decisiv spre apropierea-aderarea la UE este icircn fond revenirea icircntacircrziată icircn sacircnul civilizaţiei tradiţionale ndash europene ce nu poate fi calificată doar ca un bdquopremiu realrdquo sau ipotetic ci ca o legitimă restabilire a unei situaţii geopolitice deşi parţiale rectificacircndu-se urmările nefastului Act din 1812 ce a fost ratificat la Wilno (Vilnius) cu 202 ani icircn urmă

Note 1 httpwwweconomistcomblogseasternapproa-ches201311moldova (accesat la 28052014)2 Vlad Mischevca Anul 1812 Două secole de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rusiei Chişinău 2012 142 p3 Sergiu Columbeanu Contribuţii privind situaţia inter-naţională a Ţărilor Romacircne icircntre anii 1806-1812 icircn bdquoRe-vista de istorierdquo Tom 29 1976 nr 5 p 657

l e c ţ i i l e i s t o r i e i 1914 Mihai Eminescu Icircntre Scylla şi Charybda Opera politi-că ed a 2-a Editura Litera Internaţional Chişinău 2008 p 2155 Dionisie Fotino Istoria generală a Daciei sau a Transil-vaniei Ţării Munteneşti şi a Moldovei trad din greceşte de George Sion Editura Valahia Bucureşti 2008 p 7296 Полное собрание законов Российской империи т XXXII стр 316-322 251107 Cf Н В Захарова Отказ Советского правительст-ва от договоров царской России нарушавших права на-родов восточных стран Советский ежегодник меж-дународного права 1962 Изд АН СССР Москва 1963 с 134 Р А Тузмухамедов Международное значение опубликования Советским правительством тайных договоров царской России Вопросы теории и практики международного права Изд ИМО Москва 19598 Документы внешней политики СССР т I Госпо-литиздат Москва 1957 с 34-359 Дипломатический словарь т III С-Я Наука Мо-сква 1986 с 312-313 Документы внешней политики СССР т III Москва 1959 c 597-60410 httpwwwgenociderulibtreaties19htm (ultima accesare 28052014)11 Документы внешней политики СССР т III Госпо-литиздат Mосква 1959 с 597-604 12 Ion Agrigoroaiei Basarabia icircn acte diplomatice 1711-1947 Iaşi 2012 p 913 De consemnat că la 16 decembrie 1554 tot la Wilno (pe atunci Polonia) actualul Vilnius (capitala Lituaniei) a fost parafat bdquoTratatul de alianță şi de pace eternărdquo icircntre Alexandru Lăpuşneanu domnul Moldovei şi Sigismund al II-lea August regele Poloniei

192 R O M Acirc N Ă

Mihai Ştefan POIATĂŞansa estetică a fragmentului care devine icircntreg

MȘP ndash prozator cineast dramaturg Lector superior

la Catedra multimedia AMTAP cercetător știinţific la Institutul Patrimoniului

cultural al AȘM Vicepreșe-dinte al Uniunii Cineaștilor

din Moldova Semnează mai multe filme documentare

icircntre care O primăvară care a icircnceput icircn octombrie (1997) Probă de libertate (2006) Ve-nim și macircine pe-aici (2006)

Probă de independenţă (2011) Semnează volumele

Tentaţia contactelor imposibi-le (1999) Reguli de circulaţie

pentru apele subterane (2006) ROCK-ul bdquoNOROCrdquo-ul și NOI (2013) Voiaj de nuntă icircn trei (2013) Bereta albă din

autobuzul expres (2013)

Cei care nu l-au cunoscut pe Sergiu Plămădea-lă icircnainte de 19 martie 2014 (cacircnd a fost in-augurată expoziția bdquoKilometrul 0rdquo) au rămas surprinşi de faptul că evenimentul găzduit de Galeria Parter a Muzeului Național de Artă a fost mediat atacirct de generos şi nu s-ar fi mirat dacă ar fi aflat că protagonistul acestui eveni-ment a trezit invidia unor maeştri bdquorezidențirdquo icircn sala mare a Galeriei bdquoBracircncuşirdquo dar trecuți cu vederea de mass-media

Pentru cei care cunosc traseul creator al lui Sergiu Plămădeală surprinderea a fost pro-babil şi mai mare deoarece majoritatea cro-nicarilor evenimentului s-au icircncolonat sub flamura unui singur mesaj care deşi a fost formulat diferit a exprimat un punct de ve-dere comun bdquofrumuseţea ruinată a oraşuluirdquo bdquoo expoziţie care bate alarmardquo bdquopatrimoniul istoric este icircn pericolrdquo bdquoautorul ne avertizea-zărdquo bdquoautorul este icircngrijoratrdquo bdquoSergiu Plămă-deală se arată sigur de misiunea civică a fo-tografiilor sale şi de faptul că acestea ar putea schimba lucrurilerdquo [1]

Trebuie să recunoaştem că acest mod de a interpreta lucrările expuse icircn Galeria Parter a fost provocat (şi stimulat) chiar de autorul lor care a declarat bdquoAzi icircn centrele istorice din Bucureşti şi din Chişinău practic nu există

DIALOGUL ARTELOR I

Sergiu PLĂMĂDEALĂBiografia noastră

monumentele

Bucureşti Bulevardul Ion C Brătianu Biserica Colţei

II R O M Acirc N Ă

Bucureşti Str General Florescu Ion Emanoil

DIALOGUL ARTELOR III

Bucureşti Str Doamnei

IV R O M Acirc N Ă

București Str Colței

DIALOGUL ARTELOR V

București Str Șelimbăr

VI R O M Acirc N Ă

Chișinau Str Sadovaia

DIALOGUL ARTELOR VII

Chișinau Str Sadovaia

VIII R O M Acirc N Ă

București Str Biserica Amzei

București Str Doamnei

DIALOGUL ARTELOR IX

București Str Paleologu colţ cu Str Negustori

X R O M Acirc N Ă

București Str Negustori

DIALOGUL ARTELOR XI

Bucureşti Str Coltei

Bucureşti Str Doamnei

XII R O M Acirc N Ă

București Calea Moșilor

DIALOGUL ARTELOR XIII

București Str Colței

XIV R O M Acirc N Ă

Chișinău Str Șciusev

DIALOGUL ARTELOR XV

XVI R O M Acirc N Ă

București Calea Dudești

d i a l o g u l a r t e l o r 193

stradă fără casă icircn agonie ce ne cerşeşte milă şi icircndurare icircncercacircnd să ne spună că fără istorie fără trecut nu există viitorrdquo [2] Icircntr-adevăr ne sacircngerează inima cacircnd vedem vestigiile arhitecturale de pe str Şelimbăr str Colței (2) Calea Moşilor str Paleologu colț cu str Negustori şi ar fi fi-resc să ne alăturăm celor ce deplacircng monumentele demolate şi rămase bdquoca o tristă amintire doar icircn fotografiile lui Sergiu Plămădealărdquo

La prima vedere nimeni nu ar avea de obiectat nimic Nici nouă nici autorului Dar la o bdquoa doua vedererdquo mai atentă vom descoperi că uşile din str Biserica Amzei sunt icircntr-o stare admirabilă Şi dacă-i aşa de ce le-a fotografiat Doar nu le amenință niciun pericol Pare a fi satisfăcă-toare şi starea uşilor metalice de pe str Doamnei din Bucureşti dar au fost totuşi fotografiate De ce oare

Icircn căutarea răspunsului la această icircntrebare putem ajunge la presupu-nerea că dacă printr-un miracol lucrările de consolidare-restaurare ar fi fost finanțate conform necesităților atunci cele mai importante monumente de patrimoniu din Bucureşti şi din Chişinău ar fi fost rea-bilitate iar expoziția bdquoKilometrul 0rdquo nu ar mai fi avut loc Pentru că lui Sergiu Plămădeală i-ar fi lipsit bdquosursa de inspirațierdquo

Iar dacă examinăm mai atent lucrările dacircnsului simțim că ne dă ghes şi o altă presupunere că autorul este icircncacircntat de ceea ce vede că el admi-ră aceste vestigii şi că savurează posibilitatea de a surprinde efectele de-molatoare ale timpului Supoziția devine certitudine după ce ascultăm confesiunile autorului care recunoaşte că bdquofiecare casă icircşi are o istorie a sa care se depune peste ea de-a lungul anilor Asta icircncerc să redau icircn fotografiile melerdquo [3] Dar Sergiu Plămădeală nu se mulțumeşte să bdquore-deardquo amprentele istoriei el caută (şi găseşte) procedee care evidențiază şi amplifică aceste efecte distructive le adaugă expresivitate

Iar publicul nu pare deranjat de intenționatele exagerări Ba am pu-tea afirma că ele au un efect contrar celui aşteptat După ce auzim declarațiile lui Sergiu Plămădeală e firesc să ne aşteptăm că lucrările lui ne vor mobiliza la luptă cu nepăsarea birocrației care nu icircntreprin-de acțiunile necesare pentru a proteja patrimoniul național dar cacircnd păşim pragul sălii de expoziții simțim că trăirile care pun stăpacircnire pe noi sunt cu totul de altă natură revolta şi indignarea cedează locul curiozității şi revelației iar mai apoi plăcerii şi chiar admirației Senti-

194 R O M Acirc N Ămentele noastre civice cedează locul sentimentelor artistice Şi nu ne mai icircntrebăm de ce oare autorul nu indică adresele clădirilor de patri-moniu pe care le-a fotografiat

Această surprinzătoare bdquoicircnşelătorierdquo se produce datorită excesului in-explicabil de modestie al lui Sergiu Plămădeală care nu icircndrăzneşte să ne destăinuie că deşi nu operează cu pensula şi vopselele şi recurge doar al serviciile aparatului de fotografiat şi ale Photoshop-ului el este totuşi artist plastic şi nu membru al Asociației pentru Protecția Mo-numentelor

Şi dacă fotografia este un domeniu cunoscut de peste un secol de Pho-toshop am auzit abia după 1990 cacircnd frații Thomas şi John Knoll au reuşit să vacircndă companiei Adobe prima versiune a acestui software care este un program pentru editarea imaginilor digitale pe calculator Icircn prezent există peste 20 de programe de acest profil cu diverse nivele de complexitate şi fiecare utilizator icircşi alege editorul foto icircn funcție de necesități şi de pachetul de funcționalități pe care icircl oferă acesta Nu vom intra icircn detalii dar credem că pentru a ne face o impresie despre bdquoinstrumentelerdquo pe care le are la icircndemacircnă un artist-fotograf ar fi bine să cunoaştem posibilitățile Photoshop-ului şi să specificăm că acest program permite să fie efectuate următoarele bdquooperațiirdquo editări de lu-minozitate şi contrast culoare focalizare aplicare de efecte pe imagine sau pe zone (selecții) retuşare de imagini degradate icircndepărtarea unor elemente nedorite sau suprapunerea imaginilor schimbarea selectivă a culorii sau selectarea şi icircmbinarea imaginilor controlul perspectivei şi distorsiunea schimbarea contrastului şi luminozității etc

Cu alte cuvinte este vorba despre procedeele care pot fi utilizate pen-tru a modifica o imagine fotografică digitală icircn funcție de intențiile cre-atoare ale autorului dar şi de bdquomarja de creativitaterdquo pe care o oferă imaginea bdquoinițialărdquo Iată de ce o importanță deosebită are şi aparatul de fotografiat care este bdquoarma de vacircnătoarerdquo a autorului preferabil una performantă

Aparatul de fotografiat icirci permite lui Sergiu Plămădeală să colecteze bdquomaterie primărdquo ndash imagini supuse ulterior procesului de selecție şi va-lorificare Lucrările prezentate icircn cadrul expoziției ne permit să presu-punem că acest proces se desfăşoară icircn două etape din unele imagini

d i a l o g u l a r t e l o r 195

sunt omise bdquosurplusurilerdquo altora li se adaugă ceea ce le lipseşte Uşor de spus dar mai greu de realizat Icircn opinia noastră prima etapă constă icircn decuparea unor fragmente sau detalii care au şansa unei bdquoexistențerdquo autonome Autorul le testează ca să vadă dacă fragmentul poate deveni icircntreg De fapt le oferă o nouă şansă de a se impune atenției noastre

Iar noi privitorii ne icircntrebăm dacă autorul este alarmat de starea de degradare a unui edificiu icircntreg de ce ne prezintă doar un fragment Fiind icircntrebat dacă nu cumva fotografiile sunt pentru el doar un pre-text Sergiu Plămădeală ni s-a destăinuit bdquoAşa este Pornind de la un lucru aparent banal eu icircl refac icircl recreez icircl cizelez icircl şlefuiesc icircl ampli-fic dacircndu-i o viață nouă individualizată la maximrdquo [4]

Decupacircnd şi bdquoindividualizacircndrdquo fragmente arhitecturale Sergiu Plămă-deală ne invită să participăm la un exercițiu de imaginație şi dacă ne lăsăm ademeniți de această perspectivă să intuim icircntregul din care a bdquoevadatrdquo elementul respectiv dacă nu atunci să-l acceptăm icircn versi-unea propusă de autor şi să-i descoperim valențele care au fost puse icircn valoare datorită integrării lui icircntr-un nou context Iar dacă suntem dintre cei care ne lăsăm icircncacircntați de un ansamblu arhitectural dar ne scapă detaliile artistul ne icircndeamnă să ne oprim şi să le admirăm ndash este şi acesta un exercițiu util o şansă de a deveni participanții actului cre-ativ inițiat de autor

Presupunem că unii vizitatori ai expoziției după ce l-au ascultat pe Sergiu Plămădeală după ce au admirat fotografiile lui după ce au ci-tit comentariile din presa periodică s-au icircntrebat păi bine dar unele fotografii reprezintă edificii care nu merită să fie nici păstrate nici re-staurate pentru că nu au nici valoare artistică nici valoare istorică Nu putem să nu le dăm dreptate acestor privitori pentru că am identificat şi noi cacircteva edificii despre care am putea spune că singurul lor bdquomeritrdquo este că sunt vechi

bdquoDar mai sunt şi frumoaserdquo ne-ar putea replica autorul fotografiilor Icirci vom da dreptate desigur Se pare că Sergiu Plămădeală este un adept al lui Cesare Brandi care consideră că bdquovaloarea de vechime are funcţie esteticărdquo [5 p 74] Trecerea timpului peste un monument face inevitabil parte din bdquobiografiardquo sa [6] iar Sergiu Plămădeală ne sugerează că aceste monumente fac parte şi din biografia noastră Icircn

196 R O M Acirc N Ă

1 Aurelia Borzin Frumuseţea ruinată a oraşului bdquoZiarul Naţionalrdquo 29 martie 20142 Ibidem3 Interviu cu Sergiu Plămădeală realizat de Irina Nechit Buticurile dughenele sufocă centrul istoric al Chişinăului bdquoJurnal de Chişinăurdquo 25 martie 20144 Ibidem5 Cesare Brandi Teoria restaurării Editura Meridiane Bucureşti 19966 Alois Riegl Cultul modern al monumentelor (Esenţa şi geneza sa) INPRESS Bucureşti 1999

Bibliografie

lipsa lor am avea mai puține de povestit celor care vor dori cacircndva să ne asculte

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 197

Doina ARPENTILimba italiană ndash limba artelor a emigraților și a imigraților

Migrația şi mobilitatea socială reprezintă fe-nomene care vor schimba icircn mod ireversibil harta etnico-lingvistică a Europei şi icircn scurt timp vor duce la revizuirea unor idealuri ale Revoluției franceze (1748) conform cărora unitatea statală se identifică plenar cu unita-tea lingvistică şi cea națională Aceste feno-mene inedite pentru Italia (dar nu şi pentru statele ex-colonii ca Franța Marea Britanie Olanda etc) produc schimbări neaşteptate icircn structura ei socială şi o transformă dintr-o țară de emigrați icircn una de imigrați Icircn noua societate italiană multietnică didactica lim-bii italiene ca limbă nematernă a ridicat o stringentă problemă de stat care se materi-alizează prin intervenții de natură legislativă şi socială Conform unei teorii recente di-dactica limbii italiene pentru alolingvi este asociată cu fenomenul imigrației icircn realita-te această disciplină nu este deloc nouă ci dimpotrivă etalează o tradiție pluriseculară Istoria didacticii limbii italiene ca limbă stră-ină este de fapt istoria călătorilor romantici a literaților a admiratorilor de artă a negus-torilor şi a comercianților a diplomaților a emigraților şi a imigraților de altă dată este o istorie care nu exclude pe nimeni indiferent de statutul social şi de gradul de instruire

DA ndash doctorandă icircn bdquoTeoria limbajului şi

ştiinţe ale semnelorrdquo la Universitatea din Bari magistru icircn italiană la

Universitatea din Bologna profesoară de limba

italiană pentru alolingvi icircn cadrul Proiectului bdquoParole in Gioco ndash 3rdquo al Fondului

European pentru Integrare

198 R O M Acirc N ĂScurt parcurs istorico-didacticData oficială a afirmării didacticii limbii italiene pentru străini ca disci-plină este asociată cu instituirea icircn 1917 a Catedrei de limba italiană pentru străini icircn Universitatea din Siena prima instituție din tacircnărul stat unitar (Unitagrave drsquoItalia 1861) care organizează cursuri de limbă italiană destinate studenților străini Icircn realitate limba italiană şi di-dactica ei ca limbă străină se icircnființează concomitent Este ilustrativ icircn această ordine de idei faptul că primul dicționar al limbii italiene apare icircn anul 1612 cu un nume ambiguu Vocabularul1 Academicieni-lor de la Crusca (Vocabolario degli Accademici della Crusca)2 Cei 35 de academicieni cruschieni icircncheind redactarea operei se pomenesc icircn fața unei dileme cum să numească limba-obiect al cercetării lor După lungi dezbateri renunță la opțiuni precum limba toscană florentină sau italiană şi decid să nu o numească icircn niciun fel iar icircn prefață re-curg la vagi calificative bdquoaceastă limbărdquo bdquoacest limbajrdquo bdquolimba noastrărdquo etc Bizară situație foarte asemănătoare celei parcurse de limba romacirc-nă timp de un sfert de secol icircn Republica Moldova De facto e vorba de o problemă spinoasă care a tulburat de-a lungul secolelor liniştea intelectualilor italici implicați icircn nesfacircrşite dezbateri cunoscute sub numele de bdquochestiunea limbiirdquo (La Questione della lingua)3 Se crease o situație paradoxală limba italiană icircn devenire era deja concepută ca o artă cu mulți doritori de a o deprinde Succesul limbii italiene chiar de la icircnceputuri se datorează unor fapte de natură culturologică pentru că limba cum se ştie este expresia culturii iar Peninsula Italică a fost dintotdeauna o deschizătoare de drumuri leagănul culturii euro-pene După lungi secole de obscuritate medievală odată cu Renaşterea italiană se prefigurează o nouă epocă icircn istoria civilizaţiei iar Florența devine teren de inspirație artistică şi literară nu numai pentru locui-torii peninsulei dar şi pentru icircntreaga Europă Astfel popularitatea şi prestigiul limbii creşte icircmpreună cu numărul doritorilor de a o icircnvăța Pentru a face faţă acestor exigențe maeştrii limbii sunt nevoiți să-şi autoproducă materialele didactice indispensabile dar şi să elaboreze strategii didactice să organizeze şi să proiecteze icircn mod autonom pro-cesul de predare a limbii avacircnd la dispoziție un singur instrument ndash gramaticile descriptive ale nou-născutei limbi italiene Mai mult decacirct atacirct maeştrii de limbă de ieri exact ca profesorii de limba italiană de azi urmau să adapteze continuu procesul didactic la exigențele publi-

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 199

cului unii aspirau să icircnsuşească arta poetică sau a muzicii alții voiau să icircnvețe limba pentru a facilita raporturile comerciale cu negustorii italici ceilalți pur şi simplu se aventurau icircntr-o călătorie inițiatică prin Italia pentru a contempla vestigiile trecutului

Icircn pofida succesului extraordinar pe care icircl are italiana chiar de la icircn-ceputuri predarea şi difuzarea ei printre străini a rămas circumscrisă unui mediu restracircns de intelectuali Condițiile istorice nu au permis instituționalizarea acestui fenomen căci limba italiana spre deosebi-re de engleză şi franceză nu a fost nicicacircnd limba clasei dominante Politica lingvistică se conturează odată cu constituirea statului unitar (Regno drsquoItalia) icircn 1861 dar ea este direcționată nu spre străini ci spre băştinaşi Este ilustrativă celebra frază bdquoItalia e formată acum trebuie să formăm şi italieniirdquo4 Unitatea teritorială a Italiei a solicitat mari efor-turi şi mult timp iar realizarea unității sale lingvistice a fost un proces şi mai anevoios Conform unor estimări din 25 de milioane de locuitori doar 10 cunoşteau italiana Pentru marea majoritate limba maternă era unul dintre dialectele italice5 La distanță de 150 de ani mai sunt icircncă italieni (icircn special printre persoanele icircn vacircrstă) pentru care di-alectul este limba maternă iar italiana este limba a doua Prerogativa politicii lingvistice de pe timpuri era difuzarea limbii italiene icircn racircndul celor 90 ale populației demers extrem de dificil deoarece 75 din populație fiind analfabetă Abia regimul totalitar şi restricționist al lui Mussolini serviciul militar obligatoriu şi apariția radioului şi a televizi-unii au reuşit să suplinească această lacună apropiind naţiunea italiană de idealurile unității lingvistice culturale şi identitare

Didactica limbii italiene aziCategoriile de doritori de a icircnvăța limba italiană sunt astăzi ca şi odi-nioară multiple şi eterogene dar o serie de evenimente ale secolului precedent au schimbat profund scenariul didacticii Importante re-forme la nivel de sistem instituțional economic productiv şi social au determinat creşterea prestigiului Italiei la scară internațională iar noile valuri migratorii modifică identitatea culturală şi lingvistică a societății italiene Icircn aceste condiții creşte icircn mod exponențial numărul persoa-nelor care intră icircn contact cu limba şi cultura italiană

200 R O M Acirc N ĂConform estimărilor făcute de cercetătorii Giovanardi şi Trifone (2012) limba italiană este a cincea printre cele mai studiate limbi icircn lume precedată doar de engleză franceză spaniolă şi germană clasacircn-du-se icircnaintea limbii chineze icircn vertiginoasă ascensiune Icircn curricula şcolară şi universitară italiana constituie de obicei a doua sau a treia limbă străină

Pentru a răspunde acestor exigențe Italia propune un amplu suport didactic inclusiv cursuri de limbă şi cultură pe lacircngă asociații cultu-rale şcoli de limbă institute de cultură statale sau private itinerare formative universitare şi postuniversitare

La două dintre aceste instituţii ne vom opri cu titlu ilustrativ pentru a observa specificul didacticii limbii italiene E vorba de bdquoRomanicardquo (Modena) şi bdquoCultura Italianardquo din Bologna regiunea Emilia Romag-na Alegerea acestora a fost dictată de motivații personale meritocrati-ce

Şcoala bdquoRomanicardquo fondată icircn 1998 se autodefineşte drept bdquoAcademia pentru difuzarea limbii şi culturii italienerdquo Misiunea ei este de a le ofe-ri studenților străini veniți din toată lumea un instrument pertinent de cunoaştere a culturii italiene ndash limba bdquoRomanicardquo icircşi are sediul icircn centrul istoric al oraşului Modena icircn incinta unui edificiu cu valoare istorică şi arhitectonică deosebită proprietate a contesei Teresa Ma-lagoli Scapitelli E un cadru perfect pentru a te pătrunde de spiritul culturii italiene Cursurile sunt prevăzute pentru studenți de toate vacircr-stele concepute şi organizate conform didacticii moderne a limbilor străine promovată de Consiliul European Şcoala mai propune o serie de servicii extracurs cazarea (icircn familie la hotel sau apartament) un vast program pentru timpul liber (excursii concerte sărbători popu-lare etc)

O şcoală de mare interes este şi bdquoCultura Italianardquo cu sediul icircn Bo-logna ndash oraş studențesc care cucereşte prin bogăția sa culturală şi ar-hitecturală prin tradițiile gastronomice şi prin viaţa nocturnă foarte activă Bologna e renumită şi prin faptul că aici cu aproape o mie de ani icircn urmă a fost fondată prima instituţie de icircnvăţămacircnt superior din Europa ndash Universitatea din Bologna bdquoAlma Mater Studiorumrdquo bdquoCultura Italianardquo este unica scoală de limbi specializată exclusiv icircn

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 201

didactica limbii italiene pentru străini şi propune o vastă gamă de cursuri italiana pentru afaceri marketing şi industrie italiana pen-tru turismul industrial italiana pentru arhitectură italiana pentru medicină italiana pentru icircnscrierea la universitate italiana pentru studenții Erasmus şi Socrates italiana pentru istoria artei şi literatu-ra italiană Oferta formativă a şcolii este completată de cursurile de limba italiană icircmbinate cu ore de gastronomie şi enologie italiană Ca şi bdquoRomanicardquo şcoala de la Bologna propune diverse opțiuni de cazare a cursanţilor şi o varietate de activități extraşcolare ce permit studenților străini o imersiune totală icircn ambianța lingvistică şi cultu-rală italiană

Aceste modele de organizare a şcolilor de studiere a limbii sunt răs-pacircndite icircn toate oraşele italiene Icircn special se bucură de o mare priză şcolile din oraşele cu vechi tradiţii culturale Roma Florența Veneția Verona etc Şcolile din zonele balneare frecventate icircn mod asiduu de clientela rusă mai propun şi cursuri de bucătărie italiană care este icircn vogă icircn Rusia

Această tipologie de şcoli este orientată spre un public cu posibilități economice largi toate cursurile fiind contra plată Icircn rare cazuri acestea sunt finanțate de diverse instituții care oferă burse de studii Imigranții care au reşedință icircn Italia şi doresc să-şi perfecționeze competența lingvistică aleg de cele mai multe ori alte categorii de cursuri

Universități pentru străiniPe teritoriul peninsulei activează o serie de centre universitare pentru străini cele mai importante fiind Perugia şi Siena Instituţii de icircnvăţă-macircnt superior de acest gen mai sunt icircn Roma Florența Reggio Calabria

Universitatea din Perugia este cea mai veche şi cea mai prestigioasă instituție din Italia unde se realizează predarea cercetarea şi difu-zarea limbii şi culturii italiene printre studenții străini Fondată icircn 1921 din ambiția avocatului Astorre Lupattelli faimoasa universita-te este supranumită bdquoAmbasadoarea Italiei icircn lumerdquo căci pe lacircngă activitatea didactică şi formativă promovează o serie de acțiuni icircn sprijinul politicilor lingvistice promovacircnd plurilingvismul Icircn cola-borare cu alte instituții din Italia şi de peste hotare Universitatea din

202 R O M Acirc N ĂPerugia propune cursuri de italiană la distanță cursuri de italiană pentru imigranții adulți cursuri de perfecționare pentru profesorii din Italia şi din străinătate cursuri pentru profesorii şcolilor medii italiene orientate spre integrarea elevilor străini copii de imigranți cursuri orientate spre promovarea limbii a literaturii a culturii şi creativității italiene icircn toate formele sale de manifestare bdquoMade in Italyrdquo6 activități de cercetare a fenomenelor legate de icircnvățarea lim-bii italiene ca nematernă

Audienţii provin din toate colțurile lumii Un dosar statistic al atene-ului furnizează următoarele date studenţi din Asia Orientală şi Meri-dională ndash 33 UE ndash 33 din ţările extraeuropene ndash 9 din America de Nord ndash 7 din America Centrală ndash 5 din Africa de Nord ndash 5 din Asia Occidentală ndash 4 din Oceania ndash 2 din Africa Subsaharia-nă ndash 2

Universitatea pentru Străini din Siena este instituția care se alimentea-ză dintr-o tradiție didactică pluriseculară aici icircn 1588 a fost instituită prima Catedră de limbă italiană destinată studenților germani tot aici după unificarea Italiei produsă icircn anul 1861 au fost inițiate primele cursuri de limbă şi cultură italiană pentru străini Este renumită mai ales prin Departamentul său de didactică şi cercetare şi prin Şcoala su-perioară de doctorat şi specializare Aici activează savanți şi cercetători de prestigiu autori de studii manuale de lingvistică italiană manuale de didactică culegeri de materiale didactice etc Printre personalităţile care au stat la temelia didacticii moderne a limbii italiene sunt Mas-simo Vedovelli (ex-rector) Mauro Moretti Monica Barni Paola Dar-dano Pierangela Diadori Andrea Villarani şa Calitatea cercetărilor ştiințifice realizate sub egida acestui ateneu a fost apreciată de Con-siliul European care a consemnat pentru 10 ani consecutivi Label-ul European pentru Limbi7

Limba italiană a imigranțilorAcest cadru idilic al didacticii limbii italiene contemporane este um-brit de o situație pe cacirct de nouă pe atacirct de insidioasă Este vorba de fenomenul imigrației neaşteptat şi precipitat care a găsit o Italie ab-solut nepregătită şi dezarmată icircn acest sens Italienii au emigrat de-a

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 203

lungul deceniilor icircn Nordul Europei sau peste ocean dar nu erau pregătiți să găzduiască la racircndul lor imigranți Localnicii mai icircn vacircr-stă ne-au mărturisit icircn interviurile realizate icircn cadrul colectării datelor sociolingvistice că li se părea nefiresc şi ciudat să icircntacirclnească icircn stradă persoane cu trăsături somatice diferite de ale lor icircmbrăcați icircn mod bi-zar vorbind limbi necunoscute stranii care nu erau călători sau turişti avacircnd un aer insolit Icircn 1979 Catedra de sociologie a Universității bdquoLa Sapienzardquo din Roma scoate de sub tipar prima publicație ştiințifică la tema imigrației Fenomenul migrator era perceput ca un pericol o amenințare a ordinii publice (de fapt şi astăzi icircn unele cazuri aceşti străini sunt văzuți icircn special de generațiile mai icircn vacircrstă ca atentatori la liniştea publică şi la integritatea națională) Doi ani mai tacircrziu icircn 1981 apare o altă publicație deja de natură lingvistică icircn care se presupunea că şi icircn Italia ar putea exista aceleaşi probleme lingvistice cu care s-au confruntat emigranţii italieni peste hotare la icircnceputul secolului tre-cut Studiul se referea mai ales la integrarea lingvistică a subiecților imigrați la aspectul icircnvățării spontane adică icircn stradă a limbii italiene şi la competențele minime de comunicare dezvoltate icircntr-un context neinstituționalizat Dar acestea au fost doar primele abordări super-ficiale ale problemei La distanță de mai mult de trei decenii atitudi-nea s-a schimbat Prezența imigranților a devenit un fapt firesc care nu amenință ci dimpotrivă valorizat devine o prețioasă resursă econo-mică şi culturală Icircntre timp şi Uniunea Europeană a manifestat sen-sibilitate şi participare orientacircndu-şi politica spre integrare şi valori-zare a resurselor umane indiferent de proveniență şi culoarea pielii Astăzi problema principală este icircncadrarea acestor resurse icircn circuitul valoric european proces care se poate realiza doar prin intermediul limbii societății italiene Situația imigranţilor s-a icircmbunătățit conside-rabil graţie cercetărilor icircn domeniu a studiilor care sugerează soluții şi se materializează prin politici sociale şi lingvistice Pe de o parte asociațiile interculturale şi mai multe OGN-uri ale statului italian pun la dispoziția imigratului o serie de servicii gratuite inclusiv cursuri de limbă italiană Pe de altă parte UE a instituit Fondul European pentru Integrare care finanțează diverse intervenții şi proiecteAm avut ocazia să colaborez icircn calitate de profesoară de italiană pen-tru alolingvi icircn cadrul unui asemenea proiect bdquoParole in Giocordquo Be-neficiarii acestor cursuri reprezintă un public foarte neomogen icircn ceea

204 R O M Acirc N Ăce priveşte caracteristicile sociolingvistice originea etnică religia ni-velul de instruire vacircrsta sexul gradul de cunoaştere a limbii italiane Cu toate că doctrina pledează pentru o didactică personalizată care se adaptează la exigențele ritmul şi stilul de icircnvățare al fiecărui student practica demonstrează că implementarea acestei teorii este sinuoasă anume din cauza diversităţii contigentului De cele mai multe ori gru-pele de studenţi se alcătuiesc fără a se ține cont de nivelul de pregătire de vacircrstă de exigențele personale Aceşti factori compromit procesul didactic şi complică considerabil eficiența icircnsuşirii limbii Pe lacircngă abilitate pedagogică pregătire teoretică şi o solidă bază metodologi-că profesorul trebuie să manifeste şi competențe de mediator cultural sociolog psiholog şi antropolog Icircn astfel de clase apar diverse proble-me Prezentăm cacircteva din cele mai frecvente situații făcacircnd referință la experiența personală

Anul curent icircn cadrul proiectului european bdquoParole in Gioco ndash 3rdquo am organizat o clasă de nivelul A1-A2 (conform CEFR8) avacircnd un con-tigent neomogen un tacircnăr absolut analfabet o tacircnără puțin instrui-tă icircn limba urdu dar care nu poseda nicio competență grafică icircn alfa-betul latin un tacircnăr care a icircnvățat italiana icircn stradă obținacircnd o bună competență comunicativă icircn detrimentul competenței gramaticale o adultă stabilită icircn Italia de mai mulți ani care poseda bine italiana şi care a decis să şi-o perfecționeze Un alt factor destabilizant este natura culturală a acestora studenții provenienți din statele comunităţii euro-pene sau din Europa de Est şi America Latină ndash state unde religia prin-cipală este creştinismul ndash sunt persoane extravertite şi expansive şi nu icircntacircmpină dificultăți icircn comunicare Pentru acest contingent sunt deo-sebit de eficiente lecțiile interactive cu aplicarea strategiilor didactice precum discuția studiul de caz problem solving simulația role playng etc Studenții din statele islamice africane şi asiatice (cu excepția chi-nezilor) reacționează cu o anumită perplexitate la astfel de activități care probabil contravin icircn opinia lor bunului-simț ori sunt icircn deza-cord cu stilul de icircnvățare promovat icircn țara de origine Femeile islamice sunt şi mai dezavantajate căci majoritatea sunt mai puțin şcolarizate decacirct bărbații Opoziţia femeie ndash bărbat se resimte şi icircn alte situații de conflict legate de ierarhia sexelor icircn cadrul altor culturi diverse de cea occidentală de exemplu raportul profesoară (femeie) versus părinte tată (bărbat) Această observație nu se bazează doar pe fapte empirice

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 205

dar şi pe constatările colegelor mele profesoare de la şcoala medie din Carpi (Modena) cu care colaborăm icircn cadrul unor proiecte focalizate spre integrarea elevilor străini copii ai imigranților

Cu toate acestea activitatea de profesor de limbă italiană pentru stră-ini oferă multe satisfacții şi recompense morale căci pentru un străin imigrat şcoala nu este doar o instituție de icircnvățămacircnt ci şi un loc de socializare poate unul din puținele unde se simte protejat important şi integrat

Limba italiană a imigranților din generația a douaDacă pentru imigranții adulți contactul cu limba şi cultura italiană este nefiresc şi traumatizant atunci pentru copiii lor care s-au născut icircn Italia sau au venit aici la o vacircrstă fragedă acest contact este absolut na-tural Icircn cazul lor apare o altă problemă ndash transmiterea şi conservarea limbii de origine Pentru mulți dintre aceştia italiana este a doua limbă maternă sau limba dominantă spre marea decepție a părinților Ei icircşi construiesc identitatea culturală pornind de la limba şi cultura italiană Icircn ultimii ani Ministerul Instruirii al Universității şi al Cercetării din Italia (MIUR) a legiferat o serie de măsuri orientate spre integrarea elevilor imigranți Pe de altă parte integrarea se prezintă ca o anihilare a diversității ceea ce contravine conceptului european de multicultu-ralitate Actele normative europene recomandă includerea limbilor materne icircn curricula şcolară ca limbă de studiu Astfel fiecare copil de altă etnie ar avea dreptul să studieze limba sa maternă icircn şcoala italia-nă Din păcate statul italian deocamdată nu icircntreprinde nicio acțiune pentru realizarea acestui obiectiv

ConcluziiIcircn ultimii treizeci de ani globalizarea mobilitatea capitalurilor şi a re-surselor umane şi nu icircn ultimă instanță recentele fenomene migra-torii au pus icircn fața didacticii o serie de noi probleme şi sarcini recla-macircnd revizuirea teoriilor şi adaptarea la noile imperative ale timpului Dacă la icircnceputuri didactica era o materie exclusiv pedagogică astăzi ea operează icircntr-un spațiu interdisciplinar Doar icircn stracircnsă colaborare cu ştiințele sociale şi cu cele statistice şi economice didactica limbilor

206 R O M Acirc N Ăstrăine poate reflecta o panoramă clară a noilor condiții icircn care este nevoită să se realizeze aşa ca să delimiteze cu precizie target-ul de con-sumatori (ai produsului predare ndash icircnvățare a limbii străine) şi să indi-vidualizeze necesitățile şi exigențele acestora Noile imperative nu mai sunt preocupări doar ale unui icircngust cerc de specialişti Se face indis-pensabilă intervenția statului Uniunea Europeană s-a arătat receptivă la problemele lingvistice şi culturale chiar din momentul fondării sale propunacircndu-şi să facă din diversitatea culturală şi lingvistică nu un ob-stacol ci o resursă mai mult decacirct atacirct noile fenomene migraționale sunt concepute ca o valoare icircn plus Icircntru realizarea acestui demers Consiliul European a emis o serie de documente normative a elaborat CEFR-ul ca instrument de cuantificare a competențelor de limba stră-ină a pus icircn acțiune mai multe programe printre care LLP9 şi a dispus instituirea diverselor fondurilor de sprijin printre care şi FEI10

Icircn pofida faptului că pacircnă icircn prezent au fost investite resurse şi eforturi cacircmpul de cercetare al didacticii limbilor străine şi al limbii italiene ca limbă străină oferă permanent noi repere pentru investigație O pro-blemă deschisă cel puțin pentru spațiul italian rămacircne a fi formarea şi perfecționarea cadrelor didactice specializate icircn predarea limbii italie-ne alolingvilor Icircn realitate sistemul de icircnvățămacircnt italian traversează perioada de tranziție care a icircnceput acum un deceniu dar mai multe vicisitudini politice căderi de guvern schimbări de putere etc fac ca acest proces de renovare şi restructurare să se producă icircn faze alternan-te Sectorul formării şi selecționării resurselor umane icircn general şi al cadrelor didactice icircn particular rămacircne a fi o problemă ardentă sursă continuă de dezbateri şi polemici

Note 1 Primul dicționar al limbii italiene şi al doilea dicționar al unei limbi moderne anticipat doar de dicționarul lim-bii spaniole al lui Sebastiaacuten de Covarrubias apărut icircn 16112 Academia de la Crusca este institutul limbii italiene care reuneşte savanți cercetători lingvişti şi filologi ai limbii italiene Este cea mai veche academie lingvistică din lume constituită la 25 martie 1585 la Florența3 Cu acest termen este indicată o dispută lingvistică ce icircncepe icircn secolul al XVI-lea şi ajunge la un deznodămacircnt abia la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea odată cu unificarea politică şi lingvistică a Italiei

Icirc N F A M I L I A L I M B I L O R - S U R O R I 2074 bdquoFatta lrsquoItalia ora bisogna fare gli italianirdquo (Massimo DrsquoAzeglio)5 Dialectele italiene sunt limbi neolatine nu forme co-rupte ale limbii italiene dotate cu demnitate lingvistică dar care din motive socioistorice nu au ajuns să aibă un caracter normat şi o formă scrisăCitez din Paolo Achile (Lrsquoitaliano contemporaneo Mulino Bologna 2003 p 13) bdquoi dialetti italiani non rappresen-tano varietagrave locali della lingua nazionale neacute tantomeno deformazioni o corruzioni di questa ma proprio come lrsquoitaliano letterario ndash costituitosi anche esso sulla base di un dialetto (il fiorentino trecentesco) ndash e come le altre lingue e dialetti romanzi derivano dal latino volgare e hanno dunque dal punto di vista storico-linguistico la stessa dignitagrave della linguardquo6 bdquoMade in Italyrdquo este mai mult decacirct o certificare a provenienței produsului este un semn al calității unui produs realizat datorită fanteziei şi creativității tipice italiene bdquoMade in Italyrdquo a cucerit icircntreaga lume şi este concepută ca o expresie a italienității icircn toate domeniile gastronomie artă desing modă tehnologie etc7 Marcă (certificat) de calitate recunoscută la nivel euro-pean ce conferă prestigiu şi valoare experienței şi materi-alelor realizate icircn cadrul predării şi icircnvățării limbilor8 Common European Framework of Reference for Lan-guages9 Longlife Learning Programme (Program de icircnvăţare pe tot parcursul vieţii)10 Fondul European pentru Integrare

208 R O M Acirc N Ă

Ioan S CAcircRAcircCB P Hasdeu Studii de ştiinţa limbii Prologul editorului studiu introductiv şi note de Cristinel Munteanu Editura Institutul European Iaşi 2013

ISC ndash doctor icircn filozofie (1985) cu teza Semantica

propoziţiei prof univ dr la Universitatea bdquoDunărea de Josrdquo din Galaţi unde a

predat cursuri de limba romacircnă contemporană

logică semiotică şi filozofia limbajului Este interesat de cercetarea

inter- şi transdisciplinară a limbajului de sintaxa şi de pragmasemantica

limbii romacircne precum şi de posibilitatea constituirii unei semantici generale a limbilor naturale valabilă atacirct pentru lingvişti cacirct şi pentru logicieni Volume

publicate Icircntemeieri raţionale icircn filozofia ştiinţei

(1983 coautor) Introducere icircn semantica propoziţiei

(1991) Curs de semantică (2001) Introducere icircn

morfologie (2002) Teoria şi practica semnului (2003)

Cartea o reeditare a două studii de lingvisti-că ale celui care poate fi numit bdquoprimul nostru teoretician al limbajuluirdquo Bogdan Petriceicu Hasdeu are icircn intenţia autorului semnifi-caţia unui omagiu adus unui romacircn atins de aripa geniului la 175 de ani de la naşterea acestuia

Cele două studii sunt Un nou punct de vede-re asupra ramificaţiunilor gramaticei compara-tive şi Laletica sau fisiologia sonurilor ambele publicate de B P Hasdeu icircn primele patru numere din 1882 (ianuarie ndash primul studiu februarie martie şi aprilie ndash al doilea studiu) ale revistei sale bdquoColumna lui Traianrdquo Nu fap-tul reeditării acestor studii constituie omagiul adus lui Hasdeu Ambele studii mai fuseseră reeditate icircn 1974 la Chişinău ndash pri-mul studiu ndash şi icircn 1988 la Bucu-reşti ambele stu-dii De altfel cele 50 de pagini cacirct ocupă icircmpreună aceste studii nu ar fi putut consti-tui materia unei cărţi Cartea are

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 209

236 de pagini şi cuprinde un prolog al editorului un cuprinzător stu-diu introductiv o notă asupra ediţiei cele două studii (primul urmat de 4 pagini de note ale editorului al doilea fiind doar o simplă reprodu-cere prin scanare a paginilor din cele trei numere ale revistei bdquoColumna lui Traianrdquo) un rezumat icircn limba engleză al principalului subcapitol al studiului introductiv De la noematologia lui Hasdeu la skeologia lui Coşeriu şi o anexă icircn limba engleză On the Real Object of Linguistics material publicat ca articol aparte şi icircn nr 52013-2014 al revistei bdquoEnergeiardquo scoasă la Tuumlbingen de urmaşul lui Eugeniu Coşeriu Johan-nes Kabatek Dacă articolul respectiv nu are doar intenţia de a rezuma conţinutul studiului introductiv ci aşa cum afirmă icircntr-o explicaţie din subsolul anexei şi intenţia de a icircmbunătăţi icircnţelegerea cacirctorva dintre problemele dezbătute icircn această carte s-ar fi cuvenit să fie tradus icircn limba romacircnă Cartea se icircncheie cu o bibliografie cuprinzătoare şi vari-ată şi un indice de nume proprii

Ediţia aceasta este o icircncercare de evaluare a contribuţiei lui B P Hasdeu la dezvoltarea lingvisticii romacircneşti şi o icircncercare de recuperare a gacircn-dirii lingvistice hasdeene Se ştie că timpul este o sită deasă prin care se reţin cu parcinomie fapte şi gacircnduri trecute Pentru a putea selecta acele contribuţii ale trecutului pe care le poate recupera prezentul şi care pot fi propuse judecăţii viitorului exegetul recuperatorul trebuie să-şi poată anihila pornirile simpatetice şi să dispună de criterii calitati-ve ferme icircn valorizarea contribuţiei marilor personalităţi

Prima cerinţă este mai greu de evaluat icircntrucacirct de regulă alegerile noastre sunt conduse de anumite afinităţi şi simpatii uneori neconşti-ute Soluţia trebuie căutată icircn confruntarea cu părerile altora cu con-diţia ca aceşti alţii să fie personalităţi importante ale culturii noastre

Marea admiraţie a lui Cristinel Munteanu rămacircne icircn limitele raţiunii intelective pentru că ştie să apeleze la punctele de vedere ale unor mari lingvişti romacircni din trecut şi de astăzi Icircn partea centrală a cărţii studiul introductiv icircşi sprijină punctele de vedere pe aserţiunile unor personalităţi de primă importanţă pentru lingvistica noastră Cicerone Poghirc G Ivănescu Gh Mihăilă Gr Bracircncuş Dar argumentele cele mai puternice icircn sprijinul afirmaţiilor sale provin din confruntarea lui Hasdeu cu bdquolingvistica modernă icircn forma ei cea mai completărdquo (p 17) lingvistica integrală coşeriană

210 R O M Acirc N ĂApropierile icircntre gacircndirea lingvistică a lui B P Hasdeu şi lingvistica promovată de E Coşeriu au fost puţine şi bdquotimiderdquo (ibid) Cristinel Munteanu le icircntacirclneşte doar la Dorin Uriţescu (care icircntr-un articol despre contemporaneitatea lui Hasdeu afirmă că icircn opera lingvistică a lui Hasdeu se prefigurează teoria coşeriană a schimbării lingvisti-ce) şi icircntr-o lucrare publicată postum a marelui lingvist moldovean Silviu Berejan care găseşte la Hasdeu ideea că orientarea fragmenta-ră a icircntemeietorilor lingvisticii ar trebui icircnlocuită printr-o orientare integrală orientare icircntemeiată icircn lingvistică abia de către Eugeniu Coşeriu

Cristinel Munteanu va evidenţia icircncă multe alte idei şi intuiţii despre limbă prin confruntarea acestora cu teoria lingvistică a lui E Coşeriu subliniind şi coerenţa internă a operei lingvistice hasdeene Pentru aceasta apelează la metoda hermeneutică practicată de E Coşeriu Autorul icircnfăţişează principalele concepte şi distincţii hasdeene tre-cacircndu-le prin grila lingvisticii coşeriene şi putacircnd să dezvolte astfel punctele de vedere hasdeene bdquomergacircnd cu Hasdeu dincolo de Hasdeurdquo

Paginile icircn care comentează studiul Un nou punct de vedere asupra ra-mificaţiunilor gramaticei comparative ne oferă un model de analiză de text care are intenţia de a recupera pentru lingvistica modernă o idee hasdeeană E vorba de conceptul de noematologie prin care Hasdeu denumeşte o disciplină lingvistică sui generis cea care trebuie să stu-dieze ceea ce M Breacuteal numise cacircndva bdquoidei latenterdquo adică subicircnţelesu-rile sensurile lipsite de formă expresie icircntacirclnite atacirct de des icircn limbaj Analiza cu intenţii recuperatoare a textului nu va icircncepe icircnsă cu pre-zentarea disciplinei lingvistice numite de Hasdeu noematologie ci prin prezentarea conceptului coşerian anticipat prin noematologie cel de skeologie Skeologia este icircn accepţia pe care i-o dă Coşeriu o disciplină lingvistică al cărei obiect de studiu este contribuţia la vorbire a cunoş-tinţelor pe care utilizatorii semnelor le au despre obiectul desemnat Sensul unui text nu e dat doar de combinarea semnificatelor de lim-bă cu desemnarea ci şi de cunoaşterea lucrurilor desemnate Sensul lipsit de expresie bdquoideile latenterdquo despre care vorbeşte noematologia este analog cunoaşterii lucrurilor din skeologia coşeriană şi Cristinel Munteanu este icircndreptăţit să observe că noematologia anticipează ske-ologia

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 211

Pe această cale se poate ajunge la afirmaţii de tipul bdquoHasdeu anticipea-ză şi etnolingvistica aşa cum o va redefini mai tacircrziu Coşeriu astfel icircncacirct să corespundă unei lingvistici skeologicerdquo (p 87)

Studiul clasificării hasdeene a subdisciplinelor lingvistice icirci relevă lui Cristinel Munteanu posibilitatea de a afirma că Hasdeu ar fi putut icircnte-meia disciplina numită astăzi frazeologie chiar dacă bdquodin păcate icircn epo-ca lui Hasdeu timpul frazeologiei ndash ca disciplină preocupată de studie-rea acestor unităţi lingvistice cu regim special ndash icircncă nu sosiserdquo (p 98)

Al doilea studiu hasdeean publicat icircn această carte Despre laletică sau despre fisiologia sonurilor este mai puţin comentat icircn studiul introduc-tiv Autorul se foloseşte icircnsă de aprecierile a doi exegeţi ai operei lui Hasdeu Cicerone Poghirc şi Grigore Bracircncuş

Studiul publicat este primul tratat de fonetică generală din istoria lingvis-ticii romacircneşti Sunt remarcate icircn carte un număr de merite deosebite şi de aspecte originale ale studiului dintre care redăm cacircteva realizarea unei clasificări ingenioase a sunetelor apelul la elemente de formaliza-re a limbii (figuri geometrice formule matematice sau date statistice) faptul de a fi atras atenţia asupra necesităţii stabilirii raporturilor reale icircntre sunete şi litere sau de a fi recomandat utilizarea unor aparate pre-cise cum era fonograful pentru clasificarea fiziologică a sunetelor şa

Stăpacircnind bine conceptele domeniului şi fiind capabil să se expri-me cu gacircndirea non-eului Cristinel Munteanu aduce un omagiu lui B P Hasdeu demonstracircnd că inteligenţa este deschisă viitorului

212 R O M Acirc N Ă

Ion CIOCANUDouă romane rezistente ale lui Mihail Gh Cibotaru

Icircn 2013 la Editura Lumina au apărut două romane ale lui Mihail Gh Cibotaru nomi-nalizate icircn titlul volumului lansat ndash Eclipsa şi Vijelia Scrise icircn perioada restructurării şi transparenţei iniţiată de tacircnărul pe atunci preşedinte al URSS-ului Mihail Gorbaciov ambele opere se dovedesc a fi emblematice pentru literatura posttotalitară abordacircnd fap-te icircntacircmplări evenimente de anvergură isto-rică icircn mare măsură actuale pacircnă icircn prezent

Primul roman de care ne preocupăm icircn stu-diul de faţă Eclipsa a fost scris icircntre anii 1987-1989 şi publicat iniţial icircn revista bdquoBasa-rabiardquo nr 9-10 din 1990 Axat icircn principal pe dezvăluirea dureroaselor răni cauzate basara-benilor de crimi-nalele deportări staliniste din 6 iulie 1949 ro-manul reprezin-tă o investigaţie memorialistică publicistică ar-tistică veridică icircndrăzneaţă şi ris-cantă dacă luăm icircn calcul că pe atunci mai exista Uniunea Sovieti-

IC ndash scriitor dr hab consultant ştiinţific la

Institutul de Filologie al AŞM Semnează 40 de

cărţi majoritatea ndash de critică şi istorie literară

de sociolingvistică şi de cultivare a limbii

Lucrări apărute după 1990 Literatura romacircnă

contemporană din Republica Moldova (1998) Literatura romacircnă Studii şi materiale

pentru icircnvăţămacircntul preuniversitar (2003) Scriitori de ieri şi de azi (2004) Efortul salvator (2006) Salahorind (2008) Darul lui Dumnezeu

(2009) Noi şi cuvintele noastre (2011) Cărţile din

noi (2011) Absenţa exclusă (2013) Rămurea de iasomie Memorii şi meditaţii (2013)

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 213

că partidul comunist mai era considerat unicul partid de guvernămacircnt (conform Constituţiei URSS) mentalitatea populaţiei mai plătea tribut ideilor şi idealurilor comuniste Publicat icircntr-o revistă care cu-racircnd avea să-şi sisteze apariţia romanul a trecut aproape neobservat iar editat icircn 2005 la Timişoara icircntr-un tiraj derizoriu n-a ajuns pe masa de lecturi a unui cerc larg de cititori Lansat icircntr-un volum recent romanul abia acum icircşi icircncepe adevăratul periplu Şi este necesar să ne dăm bine seama că Eclipsa se pretează unei lecturi din trei dimensiuni temporale diferite Prima dimensiune i-a fost ca şi cum dictată autoru-lui de realităţile concrete icircn care s-au desfăşurat evenimentele evocate icircn roman E vorba de viaţa basarabenilor icircnfricoşaţi de moarte după 28 iunie 1940 şi-n primii ani de după războiul stalinist-hitlerist despre a cărei esenţă nu se putea nici măcar pomeni Războiul din 1941-1945 era considerat unanim bdquode Apărare a Patrieirdquo foametea din 1946-1947 a fost tabuizată cu străşnicie iar deportarea ndash declarată un beneficiu pentru ţărani şi o măsură represivă pe deplin icircndreptăţită icircmpotriva chiaburimii şi a bdquoduşmanilor poporuluirdquo adică icircmpotriva ţăranilor icircn-stăriţi şi elitei intelectuale de obicei cu studii făcute icircn Romacircnia

Cea de-a doua dimensiune a romanului este echivalentă cu perioada in-cipientă a lichidării spaţiilor bdquoalberdquo din istoria Uniunii Sovietice inclu-siv din trecutul imediat al Moldovei Icircncepeau să fie publicate articole studii eseuri memorii despre atrocităţile regimului comunist de-a lun-gul deceniilor leninist-staliniste apoi brejneviste dezvăluiri odinioară inimaginabile despre caracterul hrăpăreţ al celui de-al doilea război mondial nu doar din partea hitlerismului german după cum se vorbise icircn toată presa şi icircn manualele de pacircnă la Gorbaciov dar şi din partea sta-linismului sovietic se discuta relativ liber despre foametea organizată de comunişti icircn 1946-1947 icircn scopul realizării nestingherite a colectivizării şi chiar despre caracterul forţat inuman icircn esenţă al acesteia

Pe un atare fundal social-politic scrierea şi publicarea romanului Eclip-sa devenise posibilă fără a prezenta icircnsă un gest literar-artistic prea obişnuit Autorul făcea dovada unei prime viziuni noi asupra trecutu-lui icircncă nedefrişat icircn literatura timpului

Cea de-a treia dimensiune temporală care motivează lectura roma-nului Eclipsa e oferită de capacitatea scriitorului de a fi inaugurat o altă perspectivă a icircnţelegerii lucrurilor principialmente deosebită de

214 R O M Acirc N Ăanterioarele prezentate icircn literatura moldovenească despre colecti-vizare şi icircn general despre viaţa satelor noastre icircn perioada istorică respectivă

Naraţiunea de la persoana icircntacirci asigură romanului icircn discuţie o pu-ternică undă confesiv-evocatoare textul prezentacircndu-se ca o destăi-nuire a tacircnărului ţăran Goriţă Arnăutu Trecem peste faptul că acesta se icircntoarce (din Siberia) icircn satul de baştină văzut şi apreciat ca unul paradisiac după cum (mai) era el la 1990 Dacă s-ar icircntoarce azi ar vedea numai sărăcia şi decăderea dezastruoasă Sunt mai mult decacirct discutabile blestemul aruncat de către protagonistul romanului asupra satului natal (bdquoCum de-a putut tăcea văzacircnd că se face o nedreptate Oamenii priveau cu ochii holbaţi de mirare schimbaţi la chip poate şi revoltaţi icircnsă chiar Dăruşca n-a scos o vorbă de protest n-a venit pacircnă la gară să ne luăm rămas bunrdquo) şi jurămacircntul lui (bdquoCacirct voi fi şi voi trăi să nu-i mai calc drumurile Nici numele să nu-i audrdquo) Subiectiv Goriţă Arnăutu poate fi uşor icircnţeles Obiectiv icircnsă nu satul nu fata dragă ci conducerea statului sovietic cu planurile diabolice de strămu-tare a popoarelor de bdquolichidarerdquo a aşa-zisei chiaburimi de icircnfometare a ţărănimii poartă vina celor icircntacircmplate

Şi dacă ne-am pomenit polemizacircnd cu scriitorul nu are dreptate Go-riţă Arnăutu nici icircn cazul lui Trifan Hrincă fostul preşedinte al sovie-tului sătesc Icircn mod subiectiv protagonistul romanului este icircndreptăţit să dea vina pe el (bdquoCel ce ne deportaserdquo) dar obiectiv şi bietul pre-şedinte incult şi icircncăpăţacircnat a fost bdquoo rotiţă şi un şurubaşrdquo icircn marele şi groaznicul mecanism numit mai apoi bdquoimperiul răuluirdquo

Departe de noi intenția de a-i reproşa lui Mihail Gh Cibotaru că n-ar cunoaşte atari adevăruri Ba chiar icircnţelegem cu toată claritatea că icircn pacircnza romanului personajele icircn primul racircnd protagonistul acestuia se mişcă icircntr-un univers concret palpabil intră icircn relaţii cu alte perso-naje vii şi prin urmare logica acţiunii lor este dictată de felul de a fi şi de a se manifesta al acestora Or icircntr-o operă literară adevărul mare esenţial şi de nedezminţit se exprimă icircn şi prin adevărurile ordinare şi lesne contemplabile icircn cadrul nemijlocit al acţiunii cu inşi racircnzoşi neiertători faţă de consătenii care i-au călcat cumva pe bătătură (tatăl lui Goriţă se declarase icircmpotriva numirii lui Hrincă icircn funcţia de cap al satului drept care acesta nu ratează ocazia de a-l trimite la moarte)

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 215

Credem totuşi că este oportun să-i explicăm o dată icircn plus ndash citito-rului ndash bdquomecanismulrdquo exprimării specifice icircn opera de artă a marelui adevăr al vieţii prin situaţii concrete individuale bdquopalpabilerdquo etc (nu icircn zadar tatăl icircl bdquoinstruieşterdquo pe fiu adică pe Goriţă că bdquomulte lucruri icircn adacircnc icircs cu totul altfel decacirct la suprafaţă Să ştii a căta anume icircn adacircncimerdquo)

Icircncolo romanul se desfăşoară firesc personajele icircşi dezvăluie psiholo-gia şi mentalitatea prin fapte şi gesturi concludente şi caracterizante imaginea realităţii supuse investigaţiei devine tot mai vie acţiunea se icircntemeiază pe un dramatism autentic icircn măsură să captiveze şi să con-ducă spre ceea ce constituie esenţa primenirilor aduse la noi de regi-mul comunist sovietic cu suspiciunile de tot felul şi cu deportările sta-liniste aşa cum s-au derulat toate acestea icircn cazul ţăranilor basarabeni harnici paşnici absolut nevinovaţi

Mihail Gh Cibotaru ţese cu abilitate relaţiile amicale devenite cu-racircnd ndash din cauza unei fete (viitoarea mamă a protagonistului roma-nului) ndash agresiv-duşmănoase dintre Trifan Hrincă Andrei Arnăutu şi Nichifor Băieşu

Icircn episoade şi dialoguri caracterizante apare Teofil Buliharu numit o dată chiar ndash nu fără temei ndash Buliharul om lacom şi rău unul dintre cei trei bărbaţi sănătoşi cu vacircrstă de armată care icircnsă nu fuseseră mobili-zaţi icircn 1941 Anume gaşca aceasta ndash Trifan Hrincă Teofil Buliharu şi Ion Codosu poreclit bdquoActivistulrdquo ndash bdquohotăra destinul multor consătenirdquo Aceste trei personaje apar icircn ipostază de unelte icircn macircinile regimului comunist de ocupaţie ele icircnfăptuiesc bdquoicircmprumuturilerdquo adună bdquodările la statrdquo (bdquopostavkardquo) duc la icircndeplinire toate indicaţiile bdquode susrdquo Trifan Hrincă ajunge chiar să poarte bdquoun veston de postav cenuşiu cu nasturi pacircnă sus pe gacirctrdquo ca acela din portretul pe care era desenat Stalin şi să repete bdquogestul de a ţine macircna dreaptă la piept cu vacircrful degetelor potri-vite sub marginea icircncheiată a hainei Tot exact ca icircn portretrdquo

Anume icircn momentul icircn care Teofil Buliharu icircl ia pe Andrei Arnăutu de la oloiniţă şi-l trimite la corvoadă după lemn autorul descrie fenome-nul eclipsei de soare numit la ţară vacircrcolacii (care ar fi la o adică alt titlu potrivit şi impresionant al romanului) Ce-s vacircrcolacii cutează să afle copiii prinşi la muncile cacircmpului Ei bdquovroiau odată să mănacircnce luna Icircs

216 R O M Acirc N Ăca nişte şerpi ş-o tot rod de la o margine dar nu dovedesc s-o icircnghită pe toată şi zdohnesc iar luna din bucăţica rămasă creşte la locrdquo Tot aici o ţărancă (lelea Olea) icirci linişteşte pe copiii speriaţi lămurind tutu-rora că bdquovacircrcolacii icircs aicea jos printre noi Că-s plozii lui Scaraoţchirdquo apoi citim un episod zguduitor cu unul dintre vacircrcolacii de bdquojosrdquo E Te-ofil Buliharu icircnfuriat că bdquoo cireadă de vite intrase icircn adacircncul lanului lui de gracircurdquo bdquocălare pe Zmeu armăsarul cela sălbatic pe care numai el şi fecioru-său nebunatic icircl puteau icircncăleca icircncearcă să scoată dobitoacele din gracircu şfichiuindu-le cu biciul gros ca un şarpe (sublinierea ne apar-ţine ndash IC) icircmpletit din viţe de piele cu plumb la capătrdquo Pe potriva stăpacircnului său e şi armăsarul bdquoCacircnd l-am văzut negru şi icircnspumat cu ochii roşii de fiară nebună fulgeracircndu-i icircn orbite sforăind ca un pa-rovic de purtat maşina de treier năpustindu-se asupra mea de spaimă mi-am pierdut glasul Deşi-mi ţineam ochii stracircns icircnchişi armăsarul icircn chip de umbră neagră care căpăta contur ba de dragon ba de zmeu ba de Vifor-Negru ba de balaur mă strivea din toate părţile pogoracircnd asupra mea icircntuneric Iată vasăzică vacircrcolacul care nărăveşte să mă-nacircnce soarele E aici pe pămacircnt icircntre noi precum spunea lelea Olea Hăţuit de Buliharu Căci şi el e un vacircrcolacrdquo

Icircn continuare vacircrcolacii mai apar icircn paginile romanului sub chipul bdquoko-somolilorrdquo conduşi de Emil Buliharu

Culmea activităţii vacircrcolacilor de pe pămacircnt a constituit-o deportarea sătenilor nevinovaţi inclusiv a copiilor Nastei şi ai lui Andrei Arnău-tu

Principala particularitate a romanului lui Mihail Gh Cibotaru e tocmai proiecţia realităţii concret-istorice icircn simbolurile vacircrcolacilor şi eclipsei

Al doilea roman de rezistenţă scris de Mihail Gh Cibotaru Vijelia icircn 1986-1990 şi publicat icircn revista bdquoBasarabiardquo icircn 1993 (nr 11-12) este un text marcat puternic de elementul dramatic şi chiar tragic icircn condi-ţiile unei vacircnători improvizate pe timp capricios de iarnă icircn compania cacirctorva persoane sus-puse de o moralitate care abia icircn spectacolul ne-aşteptat al vacircnătorii şi al dezlănţuirii stihiei naturale aveau să-şi decon-spire adevărata valoare şi preţuire Vasile Pacircrlog se icircntorsese icircn ajun icircn satul de baştină la icircnmormacircntarea bunicului său Vichentie şi poate s-ar fi grăbit icircnapoi spre capitală dar bdquounul din veri Ion al lui badea

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 217

Chirică Bodron l-a rugat să mai rămacircnă să-şi vadă neamurile să mear-gă la vacircnătoarerdquo şi cu toate că bdquodemult nu ţinuse arma icircn macircinirdquo şi bdquonici nu prea ardea de dorinţa s-o facărdquo simţise că bdquoavea nevoie de o relaxare de o evadare cacirct de scurtă din apăsătoarea lume a gacircndurilor triste pe care i le adunase icircn suflet trecerea bunicului O plimbare icircn aer liber avea să-i facă binerdquo

Aşa se pomeneşte Vasile Răzlog icircn compania şefului de raion Ana-tol Ursu şi a lui Nichita Uruioc preşedintele gospodăriei pe al cărui teritoriu avea să se desfăşoare vacircnătoarea Uruioc era vinovat pentru depoziţiile prezentate icircn procesul judiciar care-l băgase pe Răzlog la icircn-chisoare Icircn cacircteva racircnduri fostul prieten Uruioc icirci dădu uşor de icircnţeles că nu-l avea la inimă Un amănunt revelator ajuns la icircnchisoare Vasile Răzlog icirci scrisese prietenei sale din tinereţe Albina Pantaz dar cu mare icircntacircrziere a primit răspuns de la Nichita Uruioc acesta icircndemnacircn-du-l s-o lase icircn pace căci icircntre timp femeia devenise Albina Uruioc Răzlog şi Uruioc se icircncăierară chiar la bătaie Interveni Anatol Ursu şe-ful şi-i linişti După masa servită la bdquoCasa vacircnătoruluirdquo de pe moşia pre-şedintelui Uruioc vacircnătoarea continuă Vasile Răzlog se ocupă bdquoprea icircndelungrdquo de un urecheat şi nu prinde de veste cacircnd se dezlănţuie o vijelie cumplită bdquoNu se vedea icircn jur decacirct la cacircţiva paşi Icircnainta ca prin icircntuneric Şi iar se opri să asculte Icircmpuşcături nu se auzeau şi el nu ştia icircncotro s-o ia Ar fi strigat Dar va fi auzit i se va răspunde A urmat icircnsă tăcere Pe icircntreg icircntinsul ndash doar spulber alb şi tacircnguirea icircnfricoşătoare a viforniţei Ce-i drept pentru el asemenea dezlănţuiri ale lui Sucilă nu erau o noutate acolo icircn nord văzuse vijelii şi mai şirdquo

Cu mare greu ajunge la o casă părăsită Pune jos arma şi iepurele prins Se aşterne pe ronţăit mere găsite icircntr-un colţ şi se lasă cuprins de gacircn-duri Pacircnă vine icircn căsoaie şi Uruioc Un dialog obişnuit icircn alte condiţii i se pare lui Uruioc plin de subicircnţelesuri şi chiar de ameninţări De fapt Răzlog are temeiuri solide să-i vorbească răutăcios fostului prieten ca-re-l denunţase pe timpuri ba icircndrugase icircn instanţa de judecată şi nişte vorbe despre tatăl lui Răzlog nelegate icircn niciun fel cu bdquohacircrtiile celeardquo

bdquondash Sunt scorniri N-am icircndrugat nimic La sigur se icircmpotrivi Uruiocrdquo

Demn prin firea sa şi stăpacircn pe situaţie Răzlog icirci aminteşte scurt

bdquondash Ţi-am citit denunţul După ce am fost eliberat

218 R O M Acirc N ĂUruioc nu-i putu icircnfrunta privirea Şi-a plecat capul şi s-a aşezat

ndash Vasăzică le ştii pe toate La sigur

ndash După cum vezi Şi iată e momentul să ne achitămrdquo

Aici dialogul personajelor e icircntrerupt Curacircnd la casa părăsită ajunge şeful raionului Anatol Ursu care-i bate lui Nichita Uruioc obrazul (bdquondash Ce era să fac dacă-ţi laşi invitatul şi dezertezirdquo) Urmează diverse replici ale celor trei aflaţi icircn casa părăsită pacircnă Uruioc icircnsuşi pomeneş-te de Albinuţa şi bdquola auzul ultimelor cuvinte Răzlog a tresărit O vedea icircn costumu-i vişiniu acolo sus pe vacircrful movilei fluturacircnd cu macircna Cacircnd icircncepuse să spulbere tot acolo o văzuse

ndash Păi a prins-o şi pe ea vijelia a strigat ridicacircndu-se de pe pat Are să se prăpădească icircn infernul acestardquo

Tustrei pornesc icircn căutarea femeii Lui Ursu i se face rău Uruioc şi Răzlog icircl iau de subsuori şi-l conduc icircnapoi icircn căsoaie Se discută mult pacircnă la icircnvinuiri nemiloase Lui Răzlog icirci pare din nou ndash a cacircta oară ndash că aude glasul Albinuţei şi porneşte de unul singur icircn căutarea femeii Dar se icircn-toarce la căsoaie fără s-o fi desluşit icircn urgia de afară Pomenindu-se iar icircn trei se avacircntă icircntr-un dialog arhiincitant despre viaţa lor icircn societate şi-n partid cu dezvăluiri sincere care deveniseră icircn sfacircrşit posibile icircn anii re-structurării şi transparenţei promovate de Mihail Gorbaciov (bdquoPrea mul-te auzisem acolo la opreală Căci am tăiat la pădure cu foşti oameni mari Şi le ascultam cugetările revoltele nedumeririle Icircnţelegeam că icircn partid sunt şi oameni cinstiţi oameni de treabă curaţi la suflet şi la faptă Dar pe parcurs mă convingeam tot mai mult că acestora le vine mai greu decacirct celorlalţi Icircn definitiv mi-am făcut o părere poate nu tocmai obiectivă icircn schimb sinceră icircn partid intră doar carieriştii cerşetorii de posturi şi de privilegiirdquo) De-ar fi cuprins numai o atare discuţie icircn prezenţa şi cu participarea unui secretar de partid al raionului Mihail Gh Cibotaru ar fi meritat de pe atunci un elogiu pe potrivă

Cu sufletul la gură citim paginile despre deszăpezirea Albinuţei despre readucerea ei la viaţă despre contribuţia femeii la aplanarea neicircnţele-gerilor dintre cei trei bărbaţi Apoi monologurile lui Răzlog al lui Uru-ioc al lui Ursu şi al Albinuţei cele mai consistente şi mai incitante fiind al lui Răzlog şi al Albinuţei Ba şi al lui Uruioc divulgacircnd icircncetul cu

c ă r ţ i ş i a t i t u d i n i 219

icircncetul firea găunoasă a personajului care le spune ndash lui Ursu şi Albi-nuţei ndash că Răzlog a rămas chipurile să pacircndească vreo altă căprioară icircn timp ce icircn gacircnd el bdquohotăracircse definitiv să stea Răzlog al lor unde stă Să-şi mai demonstreze şi acolo deşteptăciunea şi harţagulrdquo

Abia icircn această etapă a spectacolului verbal plăsmuit de scriitor Uruioc icircşi dezvăluie icircntreaga nimicnicie a firii vorbindu-le cu multă răutate şi cruzime şi lui Ursu (bdquoRegişorrdquo) şi soţiei sale (bdquoTacircrfărdquo) Această dezvăluire a constituit icircnceputul adevăratei năprasnicei vi-jelii gata să erupă icircn interiorul lui Uruioc bdquoVezi ce-ai făcut Uruio-culerdquo icircl icircntreabă Ursu după ce preşedintele gospodăriei o lovise pe soţie iar aceasta icircl icircmbracircncise la racircndu-i şi izbucni bdquoicircntr-un placircns zgomotos hăcuit de tuserdquo Urmează un dialog totalmente neaşteptat icircn care Ursu icircl icircndeamnă să-şi ceară scuze de la soţie

Nu e cazul să reproducem icircntreaga autentica vijelie care copleşeşte personajele romanului un val mai puternic decacirct altul şi toate mai pu-ternice decacirct cea de afară vijelie icircn măsură să pună icircn evidenţă şi icircn valoare realele valenţe intelectuale şi sufleteşti ale oamenilor ajunşi icircn complicata situaţie existenţială mai cu seamă că pe parcurs sentimen-tele şi mentalitatea personajelor nimeresc absolut firesc icircntr-un con-text mai larg icircn acelaşi perimetru cu felul de a se comporta al fiarelor nimerind ndash şi ele ndash icircn icircmprejurări similare Lăsăm cititorului plăcerea de a savura un final totalmente imprevizibil peste măsură de captivant al celui mai dramatic şi mai impresionant roman al scriitorului Vije-lia ndash icircn cele două planuri ale dezlănţuirii sale ndash icircn natură şi icircn sufletele personajelor romanului ndash ne marchează cu o putere zguduitoare care odată punacircnd pe noi stăpacircnire ne ţine icircn raza acţiunii sale pentru mul-tă vreme obligacircndu-ne la o autoexaminare exigentă a propriului nos-tru suflet şi a propriei noastre mentalităţi

Romanul Vijelia nu este unul comun icircn contextul creaţiei lui Mihail Gh Cibotaru E lucrarea cu cel mai dens substrat de mister de stări sufleteşti şi de conştiinţă abia icircnsăilate de scriitor Vijelia certificacircnd de fapt cel mai adacircnc şi mai captivant sondaj psihologic şi intelectual propus de scriitor icircn operele sale romaneşti

220 R O M Acirc N Ă

Gheorghe ŢAcircMBALGacircnduri printre racircnduri

bull Există un egoism general acceptat ndash dragos-tea

bull Greşeala ca şi infractorul se ascunde mai bine icircn mulţime

bull Cea mai bună laudă este atunci cacircnd ticălo-şii te condamnă

bull Vacircntul stinge o lumacircnare dar icircnteţeşte un incendiu

bull Multă iscusinţă cameleonică trebuie să ai pentru a părea natural

bull Icircn faţa paharului plin cuvacircntul noroc nu mai este un rezultat al legăturii cauză ndash efect

bull Fericiţi cei săraci cu duhul Nu poţi fi icircn ace-laşi timp şi fericit şi lucid Avem de ales

bull Cine nu condamnă relele se face vinovat de icircnmulţirea lor

bull Nu vă temeţi de perfecţiune n-o să vă afecteze

bull Că să-ţi dai seama că nu ştii nimic trebuie să ştii foarte multe

bull Dacă nu ţi s-a deschis paraşuta la prima să-ritură icircnseamnă că paraşutismul nu-i de tine

bull Dragostea şi ştiinţa au ceva comun cu cacirct mai mult icircndrăzneşti cu atacirct mai mult obţii

bull Semnul icircntrebării icircn ştiinţă e cheia sol de la muzică

GŢ ndash profesor de limba romacircnă Liceul bdquoV Hanganurdquo

s Cociulia r-nul Cantemir

a f o r i s m e 221

bull Tinerii se cred icircnţelepţi după cum şi beţii se cred treji

bull Maturitatea icircncepe cacircnd tacircnărul se teme să facă prostii

bull Unii bătracircni cred că vor icircntineri dacă repetă greşelile tinereţii

bull Simţul umorului necesită şi umor şi simţ

bull Cacircştigă icircn viaţă acel care şi-o cheltuie pentru a crea ceea ce icircl va su-pravieţui

bull Unii critică trandafirul pentru că e ghimpos alţii icircl laudă că e frumos

bull Inima refuză să recunoască vacircrsta

bull Unităţile de măsură ale vieţii nu sunt anii ci faptele

bull Acelaşi soare icirci luminează şi pe sfinţi şi pe păcătoşi

bull Un singur viciu icircţi poate eclipsa toate virtuţile

bull Cei care nu au nimic de spus vorbesc mult

bull Vorba e ca şi rochia dacă e lungă mai multe ascunde

bull Cine vorbeşte tare va fi auzit dar cine vrea să fie ascultat trebuie să vorbească icircncet

bull Pentru unii singurătatea e o pedeapsă pentru alţii ndash un lux

bull Cea mai moale pernă pentru somn e conştiinţa curată

bull Mult necaz icirci aşteaptă pe părinţii care-şi deprind copiii tracircndavi

bull Icircntrebările bdquode cerdquo ale copiilor te bucură iar ale adulţilor te enervea-ză

bull Patima e un animal icircnjugat la carul plăcerilor păcătoase

bull Vracircnd s-avem cacirct mai mult uneori pierdem ce-am avut

bull Icircţi epuizează fericirea cel care-şi icircndeplineşte toate dorinţele

bull Cea mai sigură modalitate de a stacircrni pofta e interzicerea

bull Numai cei cu mintea modestă socot că au dreptate tot timpul

bull Dacă eşti drept poţi fi ucis dar niciodată icircnvins

222 R O M Acirc N Ăbull Durerea fizică nu se compară cu tortura morală

bull Unii duşmani nu sunt vrednici nici să-i baţi Pe aceştia loveşte-i cu cea mai mare armă a urii ndash dispreţul

bull Icircn dragoste nu poate exista egalitate

bull Primul semn al virtuţii e fuga de vicii

bull Fă ce trebuie să faci şi viitorul va veni fără să-l aştepţi

bull Dreptatea are nevoie de o doză mai mare de icircndrăzneală decacirct min-ciuna

bull Cacircnd vorbeşti prea mult şansele de a spune prostii sporesc

bull A fi icircnţelept icircnseamnă a vorbi cacircnd trebuie şi a tăcea cacircnd trebuie

bull Un icircndrăgostit nu poate vorbi logic şi spiritual despre sentimentele sale Dacă totuşi o face icircnseamnă că nu iubeşte

bull Avuţia a făcut mai mulţi zgacircrciţi decacirct sărăcia

bull Apleacă-ţi urechea dar nu şi capul

bull Tăcerea e o podoabă preţuită doar de inteligenţi

bull Cine nu preţuieşte clipa pierde anii

bull Ridurile sunt arăturile timpului pe obraz

bull Icircşi bea harul cu paharul

bull Te icircnşeli cacircnd zici că omori timpul El te omoară

bull Oamenii sunt ca figurile de şah ndash fiecare cu numele şi mişcarea sa

bull Trecutul e mai tare ca prezentul el nu poate fi schimbat

bull Orbul nu vede lumina şi nici icircntunericul

bull A fi drept cu toţi laolaltă este inuman

bull Umbra icircşi schimbă mărimea omul ndash nu

bull Iubirea se icircnvaţă cu greu ura apare dintr-o provocare

bull Chiar şi hoţul se ruşinează de sărăcia săracului

a f o r i s m e 223

bull Oraşul e o icircngrămădire de icircnsinguraţi

bull Lacircngă un munte un pitic devine şi mai mic

bull Ochelarii dragostei schimbă viziunea asupra lumii

bull Orbii sunt un fel de Hristoşi ei nu amintesc de importanţa văzului

bull Ochii văd bine dacă mintea-i luminată

bull Adeseori prudenţa nu e altceva decacirct frica mascată

bull Şi teamă şi milă am de omul care are putere multă

bull Raţiunea e neutră ea se icircmpacă şi cu adevărul şi cu minciuna

bull Răbdării mele veşnic nu-i ajunge timp

bull Răii vor să pară slabi şi slabii vor să pară răi

bull Cu cacirct legile unui stat sunt mai severe cu atacirct acest stat e mai uman

bull Legile nu sunt create pentru a-l face pe om mai bun ci pentru a-l umaniza

bull E o mare fărădelege să fii judecat fără nicio lege

bull Amintirile vechi pot fi mai proaspete decacirct cele noi

bull Ceasul care merge mai repede nu e mai bun decacirct cel care merge mai icircncet

bull Comedia vieţii se termină cu un act tragic

bull Adevărata satisfacţie a transforma odihna icircn muncă şi munca icircn odihnă

bull Ura şi invidia sunt surori drepte

bull Iubirea e ca o floare ori se scutură ori dă rod

bull Nu aşteptaţi sfacircrşitul lumii el e icircn fiecare zi dozat

bull Ne par raţionali doar cei care gacircndesc ca noi

bull Dacă pedagogia e o artă atunci pedagogul e dator să fie artist

bull La o anumită vacircrstă oamenii icircşi numesc greşelile experienţă de viaţă

224 R O M Acirc N Ăbull Unii prind la curaj cacircnd observă că frica altora e mai mare ca a lor

bull Uneori frumuseţea soţiei poate să-l bage icircn speriaţi pe soţ

bull Dacă toţi oamenii ar fi eroi sau celebri gloria ar icircnceta să existe

bull Dacă te-ai rătăcit călărind un măgar nu-i de vină el

bull Găina care se zvacircrcoleşte icircn cenuşă nu va reicircnvia ca pasărea Phoenix

bull Unele adevăruri orbesc mai tare decacirct minciunile

bull Adevărul e ca vulcanul cacircnd nu poate rezista izbucneşte

bull E importantă nu descoperirea adevărului ci asumarea lui

bull Măgarul care cară cărţi nu devine mai deştept

bull Să te căsătoreşti şi să faci o familie sunt două lucruri diferite

bull Mulţi ştiu de ce fug dar nu ştiu unde şi cacircnd vor ajunge

bull Sunt un laş Tot timpul mi-a fost frică să nu mă fac de racircs