romania expres - nr. 22

Nr. 22 / Iulie 2014• s e d i s t r i b u i e g r a t u i t • D i s t r i b u c i ó n g r a t u i t a •facebook.com/romania.expres twitter.com/Romaniaexpres

www.romaniaexpres.es

Publicaţie pentru românii din spania Iulie 2014 anul III - Nr. 22

„Tombola Verii”1 Dacia Sanderopoate fi a ta !

„Tombola Verii”„Tombola Verii”1 Dacia Sandero1 Dacia Sanderopoate fi poate fi a ta ! a ta !

... pag. 6

auReLIaN MIhaI, deputat pentru europa de Vest: „Suntem obişnuiţi şi sătui de

atitudinea mai mult decât ciudată a celor care au putere de decizie, a modului în care

tratează cetăţenii români din diaspora”

... pag. 10

WIZZ Air a inițat două curse sezoniere spre București, una din MALAGA și

alta din ALICANTE

CRISTIAN-IONUŢ un actor devenit regizor:“Putem spune lucruri interesante fără să rostim nici un cuvânt”

CHIRU,

... pag. 12IMPoRtaNt! La Secția Consulară Madrid nu se fac programări! ... pag. 8

Doi români înecaţi în zona Alicante ... pag. 10Simona Halep a câștigat BRD Bucharest Open ... pag. 15

Publicaţie pentru românii din spania Iulie 2014 anul III - Nr. 22 Publicaţie pentru românii din spania Iulie 2014 anul III - Nr. 22 uN seCRetaR De stat

din Guvernul Ponta propune ca ȘPaGa din sistemul sanitar

să fi e LeGaLIzată ... pag. 4

o familie de români are nevoie de ajutor fi nanciar după ce copilașul lor a fost lovit mortal pe o trecere de pietoni

... pag. 10

trei tineri români rezidenţi în spania premiaţi la Festivalul Internaţional Propatria 2014

din Roma ... pag. 13Instigare la violenţă împotriva românilor, pe Twitter ... pag. 8

andrada Fusea

exPRes LIteRaR:

... pag. 13

Romania ExpresRomania ExpresRomania ExpresRomania ExpresRomania Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

Roma

nia Expres

2 www.romaniaexpres.es Nr. 22 / Iulie 2014

U T I L

tRaDuCeRI autoRIzateaPostILa De La haGaMONICA-MARIA SĂCĂCEANtraducător autorizat

de Ministerul Justiţiei tel. 642.45.44.45 email: [email protected]

ReDaCtoR ȘeF: Alin Săcăcean

sPeCIaLIȘtI:Monica Săcăcean (Social) Cristina Marinescu (Spiritual) Marinela Pușcașu (Juridic)Emil Revnic (Sănătate)Ana Dumitrașcu (Psihologie)

CoLaboRatoRI:Ioan-Daniel NytraEmanuela Camelia VoicuLaura Stângaciu Mihaela BădinAlexandru PredaBeatriz Aranda PalacioRomulus RomanVasile GhiurcaViorel Anghelina

DesIGN & Web:Alin Săcăcean

MaRKetING:Maria Sârzea CoReCtuRă:Dorina Sava

CoNtaCt:tel. 628.851.495 653.400.445e-mail: [email protected]@romaniaexpres.es

Deposito Legal M-29897-2012

ambasada României în Regatul spaniei•orar: l-v, 09:00-17:00 •Adresa: Avenida de Alfonso xIII, 157, Madrid, 28016 •Tel. pentru relații publice: 913.50.18.81 (5 linii), 913.45.45.53 •Fax: 913.45.29.17 •e-mail: [email protected]; [email protected] •Biroul atașaţilor pe probleme de muncă și sociale: tel. 913.50.73.56, e-mail: [email protected] •Biroul ata-șaţilor de interne: e-mail: [email protected], tel. 913595087 • Biroul comercial: e-mail: ofi [email protected], tel.: 91.350.18.81 (104) •Facebook: www.facebook.com/ambasada.madrid •Site: www.madrid.mae.roConsulatul General al României la Madrid •jurisdicţie: Comunitatea Madrid, Castilia-Leon (Avila, Burgos, Leon, Palencia, Sala-manca, Segovia, Soria, Valladolid, Zamora) și Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •orar: l-j, 09:00-17:00; vineri 09:00-16:00 •Adresa: Av. de la Albufera, 319, Madrid, 28031 •Tel. 917.34.40.04 (5 linii) •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 649.656.032 •Fax: 914.16.50.25 •Site: www.madrid.mae.ro •e-mail: [email protected] (pentru informații consulare); [email protected] (pentru programări de pașapoarte)Consulatul General al României la barcelona •jurisdicţie: Catalonia (Barcelona, Girona, lerida, Tarragona) și Insulele Baleare •orar: l-v, 09:00-17:00 (09:00-15:00 preluare de do-cumente; 16:00-17:00 eliberare de documente) •Adresa: C/San juan de la Salle, 35 bis, Barce-lona, 08022 (intrare public: C/Alcoy, 22) •Tel. 934.181.535, 934.340.220, 934.344.223 •Fax: 934.341.109 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 661.547.853 •e-mail: [email protected] •Site: www.barcelona.mae.roConsulatul General al României la sevilla •jurisdicţie: Andaluzia (huelva, Cadiz, Ma-laga, Sevilia, Cordoba, Jaen, Granada), Mur-cia, Ceuta, Melilla •orar: l-v, 09:00-17:00 (09:00-14:00 preluare de documente; 16:30-17:00 eliberare de documente) •Adresa: Avenida Manuel siurot, 30, Sevilla, 41013 •Tel. 954.624.070, 954.240.967, 954.233.243, 954.625.372, 954.230.947, 954.239.327, 954.620.746, 954.624.053 •Tel. de urgen-ţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 648.212.169 •Fax: 954.627.108 •e-mail: [email protected] •Site: www.sevilla.mae.roConsulatul General al României la bilbao •jurisdicţie: ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Viscaya), Navarra, La Rioja, Asturia, Canta-bria și Galicia (La Coruña, Lugo, Ourense, Pontevedra) •orar: l-j: 09:30-17:00 (09:30-14:00 primirea solicitărilor pentru serviciile consulare; 14.00-16:30 se procesează solici-

tările; 16:30-17:00 eliberare de documente); •Adresa: Plaza Circular, 4, Bilbao, 48001 •Tel. 944.245.177 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 608.956.278 •Fax: 944.245.405 •e-mail: [email protected] •Site: www.bilbao.mae.roConsulatul României la zaragoza •jurisdicție: Aragon (zaragoza, huesca, Te-ruel) •orar: l-v, 09:00–17:00 (09:00-14:00 prezentare de documente; 16:30-17:00 elibe-rare de documente) •Adresa: C/Camino de Las Torres, 24, Zaragoza, 50008 (Intrare pen-tru public: prin spatele clădirii, fostul sediu al IneM) •Tel. 976.481.429 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau dece-se): 663.814.474 •Fax: 976.481.779 •e - m a i l : s e c r e t a r i a t @crozaragoza.e.telefonica.net Consulatul României la Castellón de la Plana•jurisdicţie: Comunitatea valenciană (Alican-te, Castellon, valencia) •orar: l-j, 09:00-14:00 prezentare de documente; 15:30-16:30 elibera-re de documente; vineri: 09:00-12:00, preluare de documente; 12.00-13.00, eliberare docu-mente; 14:00-16:00 (doar cu programare), ofi -cieri căsătorii, audienţe și alte probleme •Adre-sa: Av. valencia S/n, esquina con Rambla de la viuda, 12006 •Tel. 964.216.172, 964.216.171, 964.203.331, 964.203.234, 964206764 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 677.842.467 •Fax: 964.257.053 •e-mail: [email protected] (informaţii servicii consulare), [email protected] •Site: www.castellon.mae.roConsulatul României la Ciudad Real•jurisdicţie: Castilia-la Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca, Guadalajara) și extremadura (Cáceres, Badajoz) •Adre-sa: Calle Mata, 37, Ciudad Real, 13004 •Tel. 926.251.751 •Tel. de urgenţă (doar în ca-zuri de accidente sau decese): 609.513.790 •e-mail: [email protected] •Fax: 926.231.170 Viceconsulatul României la almeria•jurisdicție: Almeria •orar: l-j, 09:00–17:00 (09:00-14.00, depunere de documente; 16:00-17:00, eliberare de documente); vi-neri (doar cu programare), zi de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, ofi ciere de căsătorii la misiune și alte servicii •Adresa: Carretera Huércal de Almería, 46, Almería, 04009 •Tel. 950.625.963, 950.624.769 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 682.733.408 •Fax: 950.145.217 •e-mail: [email protected] onorifi c al României la Pamplona•Adresa: C/Cortes de navarra, 5, 5D, Pamplo-na, 31002 •Tel. 948203200 •Fax: 948220512 Consulatul onorifi c al României la Murcia•Adresa: Avenida de los Rectores, 3, edifi cio Paraninfo, Murcia, 30100 •Tel. 968.879.567 •Fax: 968.879.568 •e-mail: [email protected]

Instituţii ale statului român în Regatul spaniei

Ambasada României la Madrid are plăcerea de a informa tinerii români care doresc să can-dideze pe locuri de studii ca bursieri ai statului român, că Ministerul Educaţiei Naţionale a fi na-lizat „Metodologia pentru școlarizarea românilor de pretutindeni, în învăţământul din România, începând cu anul școlar/universitar 2014–2015”.

Metodologia poate fi consultată pe site-ul Minis-terului educaţiei naţionale - http://edu.ro/index.php/articles/21684

Dosarele vor fi depuse personal la sediul Am-basadei sau la Registratura Ministerului Educației Naționale, astfel încât să fi e recepționate de către M.E.N. până la data de 31 iulie a.c. (data poștei).

Școlarizarea românilor de pretutindeni în învățământul din România

În conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelu-

crarea datelor cu caracter personal și libera circu-laţie a acestor date, cu modifi cările și completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Externe este înre-gistrat, sub numărul 5285, 5286, 5287, 11961, 17953 din Registrul de Evidenţă a Prelucrărilor de Date cu Caracter Personal gestionat de Autoritatea Naţiona-lă de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), ca operator de date cu carac-ter personal pentru activitatea notarială exercitată de misiunile diplomatice și ofi ciilor consulare ale României în străinătate, scrie site-ul Consulatului României la Barcelona.

În consecință, Ministerului Afacerilor Externe îi revine obligația de a colecta de la solicitanții de servicii consulare specifi ce date personale adecva-te, pertinente și neexcesive prin raportare la scopul prelucrării, precum și de a administra în condiții de siguranță aceste date, în strictă conformitate cu re-gimul juridic care le este aplicabil.

Scopul colectării datelor personale îl constituie în-deplinirea procedurilor notariale și întocmirea acte-lor notariale solicitate, incluzând, după caz, efectu-area formalităților legale de asigurare a publicității anumitor categorii de acte notariale prin înscrierea acestora în registrele naționale notariale.

Refuzul de a furniza operatorului datele personale necesare atrage imposibilitatea prestării serviciilor consulare solicitate.

Informaţiile înregistrate sunt destinate utilizării, în calitate de operator, de către Ministerul Afaceri-lor Externe, inclusiv prin misiunile diplomatice și ofi ciile consulare ale României din străinătate, iar în cazul înscrisurilor notariale supuse regimului de publicitate reglementat de Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată, sunt comunicate și Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naționale Notariale din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

În temeiul dispozițiilor Legii nr. 677/2001, titularii datelor personale colectate benefi ciază de: dreptul la informare cu privire la regimul aplicabil datelor respective, dreptul de acces la propriile date, drep-tul de intervenţie asupra acestora, dreptul de a nu fi supus unor decizii individuale adoptate exclusiv pe baza prelucrării automate a datelor, destinate evaluării personalității titularilor, precum și dreptul de a se opune în orice moment, din motive înteme-iate și legitime legate de situaţia lor individuală, ca date care îi vizează să facă obiectul unor prelucrări, cu excepţia cazurilor în care există dispoziţii legale contrare.

Pentru exercitarea acestor drepturi, vă puteţi adre-sa cu o cerere scrisă, datată și semnată, misiunii diplomatice sau ofi ciului consular român care v-a colectat datele personale ori Ministerului Afaceri-lor Externe român. De asemenea, vă puteți adresa ANSPDCP și/sau justiţiei pentru respectarea drep-turilor conferite de cadrul legal în materie.

Informații cu privire la protejarea datelor cu caracter personal

3www.romaniaexpres.esNr. 22 / Iulie 2014

P U B L I C I T A T ERom

ania

Expres

Rom

ania

Expres

Rom

ania

Expres

Rom

ania

Expres

Rom

ania

Expres


R O M Â N I A

o româncă din Madrid a reprezentat spania la cea de-a III-a Conferinţă europeană de terapie Narativa și Lucrare Comunitară desfășurată la Iași

Terapia Narativă este un model relativ nou și inovator în dome-

niul psihoterapiei. S-a năs-cut în anii ’80, în Adelaide (Australia). Iniţiatorii acestui mod nou de a aborda terapia sunt Michael White și David Epston. În ultimii ani, acest model a început să trezească interesul profesioniștilor din toate câmpurile relaţionate cu tratarea directă a persoanelor: psihologie, medicină, sociolo-gie, antropologie etc.

În Europa, aplicarea principiilor terapiei narative, se dezvoltă din ce în ce mai mult. Ca rezultat al acestui

interes, s-a format o comu-nitate narativă europeană, cu scopul de a promova ideile acestui model și fi losofi a post-modernistă pe care este bazat. Prima Conferinţă Europeană de Terapie Narativa și Lucra-re Comunitară, a avut loc la Brighton, Anglia. A doua s-a desfășurat în Copenhaga, Da-nemarca, iar cea de-a treia a fost organizată de Universita-tea Alexandru Ioan Cuza din Iași, în colaborare cu Asocia-ţia Psiterra. Toată organizarea acestui eventiment a fost con-dusă de dl. Prof. Dr. Ovidiu Gavrilovici, cel care a promo-vat această nouă abordare în

România împreună cu colegii săi de la Psiterra.

Evenimetul, care s-a des-fășurat în perioada 2-4 iulie a avut invitaţi din peste 13 ţări: Anglia, Franţa, Italia, Dane-

marca, Ungaria, Cehoslovacia, Grecia, Rusia, Moldova, Israel, Australia sau SUA.

Spania a fost reprezen-tată de o româncă stabilită de peste 20 de ani la Madrid. Este

vorba de Ana Dumitrașcu, psiholog clinic, psihoterapeut, mediator și consilier, care dis-pune de un cabinet particular în Madrid, dar care lucrează în toată Spania și Europa în Psihologie Comunitară, dez-voltând diferite proiecte de promovare, prevenire și inter-venţii în diferite comunităţi, cum ar fi victimele violenţei domestice, bullying, îmbună-tăţirea relaţiilor, sensibilizarea populaţiei în privinţa violenţei de gen și pentru promovarea egalităţii între bărbaţi și femei. De asemenea, ea lucrează ca și consilier pentru carieră la Ser-viciile Socilale din Paracuellos

de Jarama și este colaborator profesionist al Universităţii Naţionale de Studii la Distanţă (UNED) unde oferă cursuri de formare în terapie narativă și supervizare pentru psiho-logi și psihoterauţi.

La sfârșitul conferinţei s-au prezentat candidaturile pentru organizarea celei de a patra Conferinţe Europene. Candidatura Spaniei a fost susţinută de Ana Dumitraș-cu, în calitate de reprezentat al Asociaţiei Spaniole de Terapie Narativă și a fost aleasă ca vi-itoare gazdă a acestui eveni-ment european, care va a vea loc în anul 2016.

Spăgile în unităţile me-dicale din România sunt o realitate. Ele există de când lumea

în sistemul sanitar de stat și unii medici chiar recunosc că iau bani de la pacienţi. Po-trivit unui studiu publicat în luna aprilie a acestui an, peste jumătate din populaţia Româ-niei recunoaște că dau bani medicilor și asistentelor atunci când apelează la serviciile lor. Studiul relevă că majoritatea dintre cei intervievaţi oferă ca-drelor sanitare peste două sute de lei, iar atenţiile sunt date în special de bolnavii cronici.

Guvernanţii români și-au propus să le vină în ajutor medicilor și să pună sistemul sanitar pe picioare. Numai că prin vistieria statului bate vân-tul și în aceste condiţii e greu să găsești soluţii. Totuși, pen-tru a nu-i mai auzi pe medici că se plâng de lipsa banilor și pentru ca oamenii să nu mai reproșeze corupţia din siste-

mul sanitar, unui om “lumi-nat” din Guvern i-a trecut prin cap o idee “genială” și origi-nală. Astfel, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Dorel Săndesc, a ieșit în faţa naţiu-nii pentru a propune ca șpaga dată medicilor să fi e legalizată sub formă de donaţie, cu chi-tanţă.

”Lucrăm la un proiect de măsuri prin care să putem aduce benefi cii personalului medical, deoarece ne pleacă medicii din ţară pentru că sunt prost plătiţi. Trebuie să-i facem cumva să nu plece din ţară”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Dorel Săndesc pentru ziarul Liber-tatea.

Acesta consideră că dacă iniţiativa ar fi aprobată pacien-ţii nu ar mai fi puși în situaţia penibilă de a strecura plicul cu bani în buzunarele medicilor care îi tratează.

“Pacienţii, dacă doresc și apreciază serviciile medicale,

să poată oferi onorarii, re-compense la sfârșitul actului operator, la externare, ofi cial, prin casierie, legalizând acest fenomen care există și trans-formându-l într-un act fi sca-lizabil, legal și transparent”, a declarat Dorel Săndesc pentru Pro TV. În acest fel, ar avea de câștigat atât unitatea medicală, care ar lua 20% din bani, cât și doctorul.

În rândul medicilor am putea spune că părerile sunt împărţite pentru că, de-sigur, unii preferă să rămână cu toată șpaga primită de la pacienţi, în timp ce alţii ar fi mai mult decât încântaţi să se adopte o astfel de lege care să-i scutească de pericolul unui arest sau de mo-mentele pe-nibile prin care trec a t u n c i

când se văd nevoiţi să le ceară pacienţilor anumite sume.

De pildă, fără niciun fel de ocolișuri, Bogdan Andreescu, manager Spitalul Colentina, a declarat pentru Pro Tv: “Şi pe mine mă întreabă foarte mulţi ‘cât să dau?’, pentru că au ne-voie de un reper și le zic ‘vedeţi și voi cât e la privat și vă orien-taţi’. Astea sunt niște realităţi, așa se procedează. Noi nu mai trebuie să fi m ipocriţi. Eu găsesc

că e un act de curaj”.Deputatul Petru

Movilă, membru în Comisia pen-tru sănătate și familie, consideră această soluţie a fi

una deloc inspi-rată. “Ultima

găselniţă a Ministeru-

lui Să-nătăţii ca so-luţie f i -

nanciară în sistemul de să-nătate, respectiv legalizarea atenţiilor primite de medici și considerarea acestora venituri legale acordate de statul român, este o bătaie de joc nemaiîntâl-nită și o desconsiderare totală a celor care lucrează în acest domeniu. Toate neajunsurile, subfi nanţarea sistemului de sănătate se vor răsfrânge tot asupra întregului corp medi-cal. Sunt total împotriva acestei măsuri și solicit ministerului și Guvernului Ponta să vină cu soluţii serioase pentru fi nan-ţarea sistemului de sănătate și creșterea salariilor medicilor”, a declarat deputatul Petru Movi-lă pentru Libertatea.

Românii din Spania nu sunt deloc de acord cu o astfel de propunere. „E o rușine! În Spania nu se admit aceste lu-cruri pentru că e vorba de men-talitate. Spaniolii nu se preteaza la așa ceva, cu atât mai puţin când este vorba de oameni care nu au posibilităţi materiale”

afi rmă Veronica Angela Iacob, o româncă stabilită în Almeria.

„Nu pot să cred că un om politic poate spune o asemenea tâmpenie. De fapt nu mă mira nimic în România. Mita e atât de împământenită încât ţi se pare ciudat să nu mai existe. De ce să nu dăm șpagă medicului? El dă la rândul lui profesorilor, profesorii dau la rândul lor... Așa e în ţara noastră, toţi dau și toţi iau. Un medic, un zidar, un măturător de stradă, trebuie să își facă treaba cât mai bine, nu trebuie să se aștepte la un plus pentru că și-a făcut meseria bine. Trebuie să te porţi ca un profesionist, în orice domeniu ai lucra, fără să aștepţi premii. E cea mai tare glumă pe care am auzit-o. „Trăiască” șpaga!”, ne spune indignată și Ioana Cla-udia Popovici, o româncă din Rociana (Andaluzia).

În România, plăţile infor-male din sistemul sanitar se ridică anual la peste 300 mili-oane euro.

DoReL săNDesC ConSIDeRă Că DACă InIţIATIvA AR FI APRoBATă PACIenţII nU AR MAI FI PUȘI În SITUAţIA PenIBIlă De A STReCURA PlICUl CU BAnI În BUzUnARele MeDICIloR CARe ÎI TRATeAză

un secretar de stat din Guvernul Ponta propune ca șpaga din sistemul sanitar să fi e legalizată

Romania Expr

es

Romania Expr

es


R O M Â N I AR O M Â N IA E X P R E S

Klaus Iohannis a fost ales, sâmbătă, 28 iu-nie 2014, la Congre-

sul liberalilor, președinte al Partidului Național Liberal (PNL), informează agenţia Agerpres.

La șefia PNL au candi-dat Klaus Iohannis și Ioan Ghișe, primul primind 1.334 de voturi din partea delegaților la Congres, iar ultimul 144 de voturi.

În total au fost expri-mate 1.519 voturi, din care 1.479 au fost valabile, iar 41 au fost nule.

Noul președinte al PNL a retras din Congres propu-nerea de rezoluție privind desemnarea candidatului partidului pentru alegeri-le prezidențiale, după ce în această cursă au intrat el și Crin Antonescu.

Pentru cei care nu îl cu-nosc prea bine pe Primarul municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, menţionăm că el s-a născut la 13 iunie 1959, la Sibiu, într-o familie de sași transilvăneni, este căsăto-rit și vorbește fluent limbile germană și engleză.

Între anii 1979-1983, a urmat cursurile Facultății de Fizică din cadrul Universității “Babeș Bolyai” din Cluj Napoca. După ab-solvirea facultății, a fost pro-fesor la diferite școli și licee din Sibiu (1983-1989), iar între 1989-1997, profesor la

Liceul Brukenthal din Sibiu. A ocupat funcția de inspec-tor școlar general adjunct (1997-1999) și apoi inspec-tor școlar general în ca-drul Inspectoratului Școlar Județean Sibiu (1999-2000).

Din 1990 este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR). În 1997 a deve-nit membru în Comisia de învățământ a FDGR Transil-vania, iar în 1998 a fost ales în Comitetul de conducere al FDGR Sibiu, precum și șeful Comisiei de învățământ al FDGR Sibiu. Între 2001-2013 îndeplinește funcția de președinte al Forumului

Democrat German din Ro-mânia, fiind reales în 2004 și 2008.

La 20 februarie 2013, s-a înscris în PNL, rămâ-nând și membru FDGR, dar renunțând la președinția Fo-rumului. A fost prim-vice președinte al PNL, ales la 23 februarie 2013.

La 26 mai 2014, și-a anunțat demisia din aceas-tă funcție precum și din Biroul Politic al partidului. La 2 iunie 2014, a fost ales președinte interimar al PNL.

La 30 iunie 2000 a fost ales primar al Municipiu-lui Sibiu, în al doilea tur de scrutin, din partea FDGR. În

2004 a fost reales cu 88,7% din voturi. La alegerile lo-cale din 2008 a obținut un nou mandat de primar, în-trunind 83,2% din opțiuni. Reales în funcția de primar al Sibiului la alegerile locale din 10 iunie 2012.

A inițiat numeroase contacte cu investitori stră-ini și cu oficiile Uniunii Eu-ropene. Sub angajamentul său, municipiul Sibiu a fost numit Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2007 (împreună cu Luxemburg).

La 13 octombrie 2009, după ce Guvernul Boc a fost demis prin adoptarea unei moțiuni de cenzură de către

Parlament, Klaus Iohannis a fost propus președintelui Traian Băsescu, de PNL, pentru funcția de prim-mi-nistru al României, ca inde-pendent. Constituirea unui guvern format din tehnocrați a fost susținută și de PSD, PC și UDMR. Șeful statului a re-fuzat această propunere în două rânduri, nominalizân-du-i pe Lucian Croitoru (13 oct. 2009) și Liviu Negoiță (6 nov. 2009). La 21 octom-brie 2009, Parlamentul a adoptat declarația politică de susținere a lui Klaus Iohan-nis pentru funcția de prim-ministru cu 252 de voturi “pentru” și două “împotrivă”.

Este senator de onoare al Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

La 28 decembrie 2007 i-a fost conferit Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler, iar în 2011, Ordinul National al Româ-niei “Pentru Merit” în grad de Cavaler. În 2006, a primit Crucea Federală De Merit, oferită de Republica Federa-lă Germania; în 2008 a pri-mit Ordinul Național Italian — Steaua Solidarității Italie-ne; în 2009 a primit Ordinul de Merit în grad de ofițer al Marelui Ducat de Luxem-burg și, în același an, i-a fost acordat Ordinul de Merit “Marea Cruce de Argint” din partea statului Austriac. (AGERPRES).

Klaus Iohannis este noul președinte al PNLIohaNNIs A FoST AleS De PeSTe 90% DInTRe CeI CARe AU voTAT lA ConGReSUl lIBeRAlIloR

Ministerul Afacerilor Externe, prin inter-

mediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP), anunţă că va ela-bora și aplica în anul 2014, pentru prima oară, noi pro-ceduri de monitorizare a implementării proiectelor, programelor și acţiunilor pe care le desfășoară.

Printr-o monitoriza-re mai atentă, prin prezen-ţa unei delegații din partea departamentului la locul de desfășurare a proiectului, se urmărește eficientizarea și asigurarea transparenței

cheltuirii banilor publici de către beneficiarii finanţărilor nerambursabile.

Având în vedere preve-derile Ghidului de finanţare, DPRRP își rezervă dreptul de a controla procesul de implementare a proiectului, atât pe perioada derulării contractului de finanţare, cât și ulterior depunerii ra-portului final de activitate a proiectului.

Aceste măsuri au fost luate la inițiativa domnului Bogdan Stanoevici, în mo-mentul preluării mandatului de ministru delegat pentru românii de pretutindeni.

DPRRP va monitoriza felul în care se vor cheltui banii pe care îi alocă

Rata anuală a inflației (pe ultimele 12 luni) a atins un nou minim

istoric - 0,66% în iunie, după scăderea prețurilor de con-sum cu aproape 0,3% în iu-nie 2014 comparativ cu mai 2014, pe fondul ieftinirii ali-mentelor și serviciilor, arată datele Institutului Național de Statistică /INS/ publicate joi.

În luna iunie, față de luna anterioară, prețurile mărfurilor alimentare au scăzut 0,7%, tarifele servici-ilor cu 0,2%, în timp ce

prețurile mărfurilor neali-mentare au crescut cu 0,1%.

Creșterea medie a prețurilor pe total, în ultime-le 12 luni (iulie 2013 — iunie 2014) față de precedentele 12 luni (iulie 2012 — iunie 2013), determinată pe baza IPC, este 1,7%, iar cea de-terminată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 1,5%.

Față de finalul anu-lui trecut, alimentele s-au scumpit în medie cu 0,11%, mărfurile nealimentare — cu 2,13%, iar serviciile s-au

scumpit cu 0,95%.Compa-

rativ cu iunie 2013, prețurile alimentelor sunt mai mici, în medie, cu 3,18%, produ-sele nealimentare sunt mai scumpe cu 3,02%, iar ser-viciile sunt mai scumpe cu 2,77%.

Rata medie lunară a inflației în primul semestru din 2014 a fost de 0,2% com-parativ cu 0,3% în aceeași perioadă a anului trecut.

“Nu vedem un risc de deflație în România, dacă vă uitați la inflația medie anua-lă este în jur de 2%, mai are, dacă se va duce sub 1%, deci nu la acest lucru ne-am refe-rit, ci la incertitudini în gene-ral și legat de faptul că aceas-

tă evoluție favorabilă a prețurilor este le-

g a t ă d e

evoluția prețurilor agroali-mentare. Avem și un efect de bază, care în septembrie va dispărea, este vorba de TVA-ul la pâine, sunt incer-titudini în ceea ce privește prețul țițeiului, nu le putem descifra în prezent. Dacă ar fi să ne luăm după comentarii, prețul țițeiului o poate lua în ambele direcții. Deci incerti-tudinile nu sunt multe, sunt două pe care le-am trecut se-parat: deficitul de cerere și o îmbunătățire a anticipațiilor inflaționiste. Publicul, piețele, cred din ce în ce mai mult că România a ajuns în situația unei inflații scăzute, deci nu suntem siguri că această traiectorie, care este sensibil îmbunătățită față de traiec-toria de la începutul anului, este una de durată, adică nu se termină în partea a doua a anului, se duce și în 2015”, a declarat, la începu-tul lunii iulie, guvernatorul Băncii Naționale a Româ-niei /BNR/, Mugur Isărescu. (AGERPRES).

Inflația atinge un nou minim istoric

Rata aNuaLă A InFlAţIeI A AjUnS lA 0,66%, DUPă SCăDeReA PREțURILOR DE CONSUM CU APROAPE 0,3% ÎN IUNIE

• Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, este cercetat de pro-curorii DNA pentru o nouă infracțiune, cumpărare de influență, într-un dosar disjuns din cel în care Mircea Băses-cu a fost arestat pentru trafic de influență.• Benzina comercializată în Ro-mânia a ajuns să coste, în prezent, fără taxe, cu 5% mai mult decât în vara anului 2008, când cotațiile petroliere atinseseră valori-re-cord, în timp ce prețul motorinei a scăzut cu 9%.• Capitala României s-a clasat pe locul 159 în topul mondial pe 2014 al orașelor în care nivelul de trai pentru expați este considerat ieftin, în creștere cu 10 locuri față de poziția 169 ocupată anul tre-cut, în timp ce capitala Angolei, Luanda, este pentru al doilea an la rând cel mai scump oraș din lume, urmat de un alt oraș african N’Djamena, capitala Ciadului.• Tribunalul București a respins plângerea lui Dan Voiculescu prin care acesta solicita ridica-rea controlului judiciar impus de procurorii anticorupție în dosa-rul în care fondatorul Partidului Conservator este acuzat de șantaj. Decizia nu este definitivă iar Voi-culescu poate face contestație.• Înmatriculările de autovehicule noi au crescut, în luna iunie, cu 61,64%, până la 9.920 de unități, în timp ce majorarea la autoturis-me a fost de 75%, comparativ cu perioada similară din 2013.• România a exportat în primul trimestru al acestui an produse agroalimentare în țările intra și extracomunitare de aproape 1,17 miliarde de euro, în creștere cu 38,4% față de aceeași perioadă din 2013, în timp ce importurile au urcat cu doar 0,6%, până la 1,16 miliarde de euro. (AGER-PRES).


D I A S P O R A

Printr-un comunicat remis România Expres, deputatul independent Aurelian Mihai, ales în cadrul circumscripţi-

ei electorale 43, colegiul uninominal 1, Europa de Vest, își exprimă deza-măgirea faţă de anumite atitudini ale Departamentului Pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) și a felului în care sunt ignoraţi românii din diaspora. În comunicatul respectiv deputatul român acuză reprezentanţii DPRRP de lipsă de transparenţă în ceea ce privește cheltuielile departa-mentului și de lipsă de interes și res-pect faţă de românii din străinătate.

La finalul lunii iunie, Aurelian Mihai a efectuat o vizită în Marea Britanie, Germania și Italia, la invi-taţia românilor care trăiesc în aceste ţări. Acesta s-a întâlnit cu românii din Stuttgart, Londra și Roma.

În Latina (în apropierea Romei) a participat la un eveniment de bine-facere pentru sensibilizarea societăţii civile asupra situaţiei românilor morţi în diaspora și asupra nevoii acute de implicare în favoarea repatrierii cor-purilor acestora acasă.

„După cum am mai amintit și în alte cazuri, primul amendament pe care l-am avut la începutul mandatului de deputat în Ianuarie 2013, a fost cel în care solicitam ca de la bugetul de stat să fie alocate 10 milioane de lei, peste 2 milioane de euro, cu alte cuvinte, pen-tru a rezolva în parte situaţia. Până în prezent, statul român nu a făcut nimic. Suntem obișnuiţi și sătui de atitudinea mai mult decât ciudată a celor care au putere de decizie, a modului în care tra-tează cetăţenii români din diaspora”, declară deputatul Aurelian Mihai în comunicatul amintit.

„În toate comunităţile vizitate, am reîntâlnit aceeași problemă clasică: cea a “relaţiei”, dacă o putem defini astfel, a DPRRP cu mediul asociativ românesc de peste graniţe”, afirmă dezamăgit deputatul român. Recent, deputatul Aurelian Mihai a depus câteva in-terpelări la Camera Deputaţilor prin care solicită publicarea de facturi, chi-tanţe, contabilitate etc. beneficiarilor proiectelor derulate prin intermediul DPRRP, dar și cheltuielile pe care acest departament le-a avut de la începutul anului trecut până în prezent, legate de tot ceea ce înseamnă deplasare în afara ţării începând de la ministrul delegat și până la ultimul reprezen-tant al departamentului amintit, toate acestea pentru a avea o reprezentare clară asupra cheltuielilor banilor pe care Parlamentul îi acordă Guvernului prin Legea Bugetului de Stat. „Având în vedere discuţia pe marginea cheltu-ielii banilor publici, sper să primesc răs-punsurile cât de curând, subiectul fiind unul foarte serios, doresc tratarea lui ca atare în conformitate cu legislaţia sta-tului român”, afirmă optimist Aurelian Mihai în comunicatul trimis România Expres.

De asemenea, deputatul pentru Europa de Vest susţine că a primit foarte multe întrebări cu privire la or-ganizarea evenimentelor preconizate să aibă loc anul acesta: cele două din luna august și Congresul Românilor de

Pretutindeni, eveniment asupra cărui organizare militează de peste un an și jumătate în calitate de deputat și care speră să fie desfășurat conform preve-derilor Legii 299/2007.

Potrivit parlamentarului român, până în prezent reacţiile venite din mediul asociativ, dar și cele venite din partea cetăţenilor interesaţi în conso-lidarea societăţii civile, sunt neliniș-titoare. „Eu nu înteleg până unde se consideră că există o limită a toleranţei din partea unora care nu dovedesc nici profesionalism, nici interes asupra pro-blemelor diasporei. Mă așteptam ca din timpul sesiunii de finanţare a proiecte-lor DPRRP - Februarie 2014 să fim deja

informaţi și reprezentanţii cetăţenilor în Legislativ și asociaţiile românești și biserica și presa și oricine altcineva im-plicat și care acordă importanţă deose-bită diasporei. Cineva mi-a adus amin-te zilele trecute că nici până în prezent lista participanţilor la acţiunile DPRRP din vara anului trecut nu a fost trimisă sau publicată”, susţine Aurelian Mihai în comunicat.

„Sunt realmente siderat asupra lipsei de interes a celor care astăzi re-prezintă acest departament din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, însă, probabil în aceași situaţie de lipsă de respect venită din partea instituţiilor guvernamentale române înfiinţate pen-tru interesul și beneficiul cetăţenilor români aflaţi departe de casă, se află milioane de români din diaspora! Date concrete despre organizarea Congresu-lui Românilor de Pretutindeni se pare că nu avem, așa cum ar fi fost normal, deși timpul este trecut, trecut din 2007! Şapte ani au fost irosiţi, fără ca repre-zentanţii numiţi în Guvernul României să organizeze acest eveniment. De un an și jumătate avem ocupanţi ai postu-lui de ministru, presupus al diasporei, tot numit, este adevarat și încă nu s-a materializat NIMIC! Nu înţeleg de ce se întâmplă acest lucru urât românilor din diaspora, care atât de mult ajută Româ-nia?”, mai spune cu indignare deputa-tul pentru Europa de Vest.

În comunicatul său, Aurelian Mi-hai ţine, și pe bună dreptate, o adevăra-tă pledoarie în favoarea românilor din diaspora: „Anul trecut, au fost trimiși în ţară peste 4 miliarde de euro, legal; nu mai discutăm despre banii care tot noi, românii din diaspora i-am trimis an de an și care nu au fost contabili-zaţi prin bancă sau firme de trans-fer monetar. Suma totală a banilor trimiși de noi către ţară a depășit de mult 100 miliarde de euro. Noi, ro-mânii din diaspora, cumpărăm încă o ţară cu acești bani!”

Deputatul Aurelian Mihai crede că o și mai mare incertitudine sea-mănă în rândul românilor mesajul “Menţionăm că locurile sunt limitate, iar înscrierile se fac pe principiul “Pri-mul confirmat, primul înscris”„ mesaj postat pentru organizarea evenimen-tului de la Costinești, între 17-24 Au-gust, în care nu se explică în mod clar nici măcar câţi participanţi pot asista

la acest eveniment, nici programul zilnic al evenimentului, nici lista invi-taţilor, nici cine sunt cei care vor sus-ţine acel seminar, nici alte informaţii de natură tehnică sau timpul acordat dezbaterilor puţinelor teme postate pe site-ul DPRRP. „Mesajul îmi aduce aminte de perioada urâtă de dinain-te de 1989, o perioadă în care totul se discuta prin “relaţii”, iar numai câţiva erau “confirmaţi”!”, susţine parlamen-tarul român, referindu-se la cele scrise pe site-ul DPRRP-ului.

„Sunt foarte supărat, supărat pe lip-sa de respect a acelor oameni, numiţi, din Guvernul României faţă de româ-nii din diaspora și de aceea am dorit

să transmit aceste mesaje în presă, așa cum românii din diaspora m-au rugat să o fac”, concluzionează deputatul in-dependent Aurelian Mihai, în comu-nicatul remis România Expres.

La finalul lunii martie, Aurelian Mihai a adresat o intrerpelare Minis-terului Afacerilor Externe (MAE) cu privire la situaţia alarmantă și jenantă în care se află Consulatul României de la Roma, precum și cu privire la felul în care își desfășoară activitatea per-sonalul consular, dar și la calvarul pe care îl întâmpină cetăţenii români care vin de departe la consulat cu diverse solicitări. La acea vreme, reprezentan-ţii MAE i-au răspuns deputatului pen-tru diaspora că acest consulat repre-zintă o prioritate pentru Guvern, însă din cele scrise de dânșii reiese în același timp că, amenajarea și modernizarea altor misiuni diplomatice și consula-re cum ar fi Ambasadele României la Beijing, Beirut sau Alger,

ori a Consulatului României la New York au fost mai importante decât Consulatul de la Roma.

La două luni de la acesastă inter-pelare, deputatul Aurelian Mihai a de-cis să trimită câte o scrisoare deschisă Președintelui Traian Băsescu și Prim-ministrului Victor Ponta, cu speranţa ca unul dintre aceștia măcar să ia ceva măsuri concrete care să vină în ajuto-rul românilor din străinătate. Mai jos vă redăm în totalitate conţinutul aces-tei scrisori deschise:

„Am ales să vă scriu, semnalându-vă situaţia alarmantă privitor la modul de funcţionare al misiunilor diplomati-ce românești. În ultima vreme nemul-

ţumirea în rândul cetăţenilor români aflaţi departe de casă, motivată fără nici o urmă de îndoială, este din ce în ce mai accentuată.

Spun acest lucru din perspectiva ro-mânului care a trăit mulţi ani în afara României în primul rând, dar și datori-ta faptului că un număr tot mai mare de cetăţeni români îmi transmit direct sau evidenţiază prin intermediul pre-sei, noianul de nemulţumiri legate în principal de relaţia cetăţean-autoritaţi ale statului, departe de casă. Vă aduc la cunoștinţă faptul că ne aflam în 2014, secolul XXI, an și secol în care pentru pretenţia de a face parte din clubul se-lect al naţiunilor care compun Uniunea Europeană precum și NATO, România este codașă și din acest punct de vedere, al respectului faţă de cetăţenii săi, mai ales faţă de milioanele de cetăţeni care se află astăzi în străinătate. Astfel:

• Funcţionarii statului român îşi desfășoară activitatea în puţine con-sulate, care nu acoperă nici pe departe necesarul pentru a servi zonele în care se află cetăţeni români.

• Taxele consulare sunt exagerat de ridicate, nemaipunând la socoteală faptul că avem taxe care nu ar trebui să existe cum este cea de eliberare a certi-

ficatului de naștere, certificat care în România se eliberează

gratuit.• Spaţiul foarte mic

pentru primirea cetă-ţenilor români care se adresează consulatelor, de multe ori românii fiind nevoiţi să rezis-te la modul fizic, în fapt, bebeluși, copii, tineri, vârstnici, oa-meni foarte bătrâni, aproape zilnic îi întâlnim la porţile consulatelor româ-nești suportând de cele mai multe ori sub cerul liber căldu-ra lunilor de vară, fri-gul din timpul iernii, ploaia, zăpada, obosiţi,

nedormiţi, chinuiţi.• Distanţele destul

de mari dintre consulate și zonele din care se de-plasează cetăţenii români.

• De la un anumit

timp, s-a împământenit starea de fapt de a întâlni la intrarea în consulatele noastre, persoane care se adresează, în întâmpinarea cetăţenilor români, în altă limbă decât cea oficială a statului român, dar ne plângem că în ţară, în administraţie, de obicei în zonele locui-te deopotrivă de români și de maghiari, se vorbește limba maghiară. Faptul pe care îl semnalez ca existent în consula-tele noastre este umilitor pentru noi, ca români.

• De multe ori mi se aduce la cunoş-tinţă că la apelurile cetăţenilor la nu-merele de telefoane ale misiunilor diplo-matice nu se răspunde, astăzi neavând încă implementat un sistem modern de preluare și prelucrare a apelurilor tele-fonice venite de la solicitanţii de servicii consulare, cetăţeni români.

Mai trebuie oare să adaug faptul că astăzi șase cetaţeni români fac gre-va foamei în Frankfurt (Germania), nefiind poate susţinuţi de statul român, acolo, departe de casă?

Mai trebuie oare să adaug faptul că un cetăţean, poate român, Bogdan Ionescu, în Köln (Germania), a fost amendat de Poliţia din localitatea re-spectivă pentru că nu conducea bicileta cu ambele mâini, omul fiind infirm?

Mai trebuie oare să adaug faptul că astăzi în Marea Britanie, cetăţenii români și chiar România sunt constant ţintele politicienilor rasiști sau ale pre-sei tabloide britanice, iar statul nostru dacă și atunci când răspunde, denotă o lipsă motivată și reală de implicare, lăsând expuse loviturilor acestora dem-nitatea, prezenţa și interesele cetăţenilor români prezenţi în Marea Britanie și cum spuneam, ale statului român?

Mai trebuie oare să adaug faptul că anual mor în medie 2.500 de cetăţeni români departe de casă, fără ca statul român, să intervină în sprijinul repatri-erii corpurilor acestora acasă, aproape de părinţi și familie? Oare beneficiile economiei și ale statului român de pe urma banilor pe care românii îi trimit acasă constant de ani buni, nu pot de-termina decidenţii politici în a lua pen-tru prima dată măsura corectă în vede-rea rezolvării acestei situaţii?

Oare acele peste patru miliarde de euro trimise acasă numai dacă luăm în calcul statistica oficială a anului anteri-or, nu sensibilizează suficient decidenţii politici?

Am atras atenţia, în speranţa că veţi lua atitudine și că situaţia se va transforma pozitiv, asupra câtorva din-tre milioanele de probleme pe care cetă-ţenii români le au departe de România, spun milioane pentru că milioane de azilanţi economici, cetăţeni români se află astăzi pretutindeni, numai în Eu-ropa de Vest existând peste patru mili-oane de români reprezentând peste 20% din populaţia ţării!”

În luna mai, Aurelian Mihai, a mai trimis o scrisoare deschisă liderilor partidelor politice parlamentare din România, scrisoare prin care făcea apel la sensibilizarea acestora asupra unora dintre problemele existente în diaspora cum ar fi sprijinul în Parla-mentul României pentru votul asupra iniţiativelor parlamentare de reducere a taxelor consulare.

auReLIaN MIhaI: Suntem obişnuiţi şi sătui de atitudinea mai mult decât ciudată a celor care au putere de decizie, a modului în care tratează cetăţenii români din diaspora”

Deputatul aurelian Mihai acuză DPRRP de lipsă de transparenţă în ceea ce privește cheltuielile departamentului și de dezinteres și respect faţă de românii din străinătate

auReLIaN MIhaI le-A TRIMIS CâTe o SCRISoARe DeSChISă lUI BăSeSCU ȘI lUI PonTA CU SPeRAnţA CA UnUl DInTRe ACeȘTIA MăCAR Să IA CevA MăSURI ConCReTe CARe Să vInă În AjUToRUl RoMânIloR DIn STRăInăTATe


La 1 ianuarie 2014, cetăţenii români și bulgari au obţi-

nut dreptul de a munci în toate statele Uniunii Eu-ropene: ei nu mai au, prin urmare, nevoie de permise de muncă sau de certifica-te de înregistrare, ca evi-denţă a dreptului lor de a călători și de a munci într-un alt stat european. Deși momentul ar fi trebuit să fie unul de împlinire, care să marcheze liberalizarea pieţei europene a mun-cii și punerea în aplicare deplină a principiului li-bertăţii de circulaţie, s-a dovedit a fi doar unul care a dat naștere la numeroase controverse și dezbateri, dintre cele mai aprinse, cu privire la sustenabilitatea politică a Uniunii Europe-ne și la capacitatea acesteia de a fi unită în diversitate.

În ultima vreme, însă, românii și bulgarii au fost ţintele unor campanii de descurajare a migraţiei forţei de muncă în UE. Promovarea unor stereo-tipuri și manipularea opi-niei publice a ajuns să fie ceva obișnuit în unele ţări ale UE. În Marea Britanie și Franţa, de pildă, presa a alimentat constant reti-cenţa băștinașilor faţă de imigranţi. Nu puţine au fost materiale scrise și vi-deo care anunţau o adevă-rată invazie a românilor și bulgarilor, după data de 1 ianuarie 2014. Mai mult, portretul românilor și bul-garilor în presa europeană a fost cea a unor muncitori necalificaţi sau a unor in-fractori.

Astfel, discuţiile pe această temă, radicalizate de către liderii partide-lor de extremă dreaptă și exacerbate în media, au adus în atenţia publicului un subiect extrem de im-portant, precum migraţia, explicat însă prea puţin, trunchiat și pus într-un context care să lase com-plet la o parte beneficiile reale ale migraţiei muncii. Poveștile cu privire la ma-sele de români și bulgari care urmau să invadeze

Marea Britanie sau Fran ţa au devenit extrem de populare în presa tablo-id și nu numai, aducând în prim plan reacţii care, ul-terior, au sporit suportul

electoral pentru partidele de extremă dreaptă din cele două state, aducându-le pe primul loc în recen-tele alegeri pentru Parla-mentul European.

Raportul „Discursul anti-migraţie cu referire la cetăţenii români și bulgari în Franţa și Marea Brita-nie: între o cultură a bla-mului, stereotipuri negative și prejudiciu” (disponibil în limba engleză), realizat de Andreea-Doina Călbează, Policy Research Fellow – open Society Founda-tions, analizează evoluţiile discursului anti-migraţie cu privire la muncitorii ro-mâni și bulgari, explorând articolele apărute în presa din Marea Britanie și din Franţa, două dintre state-le unde subiectul a fost cel mai vizibil în perioada de sfârșit de an 2013 și înce-put de an 2014. Intervalul de timp ales pentru analiză este bogat în evenimente,

cu alegeri naţionale, ridi-carea restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români și bulgari și ale-gerile pentru Parlamentul European. Totodată, cu ajutorul unor statistici, ra-portul caută să schiţeze un portret al cetăţeanului ro-mân și bulgar care locuieș-te în alt stat, urmărind să demistifice imaginea care le-a fost atribuită acestora în presa străină. Nu în cele din urmă, raportul exa-minează, cu ajutorul unor experţi, diplomaţi și jurna-liști, contextul în care cele două comunităţi au de-venit ţintele unei retorici agresive și radicale, peri-colele expunerii largi și legitimizării acestui tip de discurs și eventuale căi de

acţiune pentru a răspunde creșterii îngrijorătoare a poziţiilor anti-migranţi în statele europene.

Evenimentul de lan-sare, găzduit de Spaţiul Public European din Bu-curești și desfășurat pe 2 iulie 2014 a avut drept scop punerea în discuţie a discursului anti-migraţie în general, cât și particu-larităţile discursului public la adresa românilor și bul-garilor, în căutarea unor noi posibile articulări ale subiectului care să fie uti-lizate în viitoare demersuri de natură știinţifică, soci-al-politică sau culturală. Moderatorul întâlnirii a fost Ciprian Ciucu, Di-rector de Programe în ca-drul Centrului Român de Politici Europene, la eve-niment participând, în ordinea intervenţiilor, An-dreea-Doina Călbează, au-toarea studiului, Bogdan Stanoevici, Ministrul De-legat pentru Românii de Pretutindeni, Iolanda Stă-niloiu, Consultant și fost purtător de cuvânt în ca-drul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice, Alina Matiș, Editor Gân-dul și realizator al campa-niei „Why don’t you come over”, Radu Magdin, Ana-list politic, CEO Smartlink Communications, dar și reprezentanţi ai Ambasa-dei Bulgariei în România, ai Biroului de Informare al Parlamentului European și ai Reprezentanţei Comisi-ei Europene, jurnaliști și membri ai societăţii civile, studenţi. (CENTRUL RO-MÂN DE POLITICI EU-ROPENE).

S PA N I A

Discursul anti-migraţie cu referire la cetăţenii români și bulgari din străinătate

aNDReea-DoINa CăLbează A lAnSAT Un RAPoRT CARe AnAlIzeAză evolUţIIle DISCURSUlUI AnTIMIGRAţIe, exPloRânD ARTIColele APăRUTe În PReSA DIn MAReA BRITAnIe ȘI DIn FRAnţA


S PA N I A

Federația Asociațiilor Românești din Spania (FeDRoM) și Agenția

Națională de Presă AGER-PRES au semnat, vineri 27 iulie 2014, un acord de cola-borare care are în vedere un schimb de știri și informații între cele două instituţii.

Semnarea acestui par-teneriat s-a produs în cadrul unei conferinţe intitulată “jurnalismul ieri și astăzi”, desfășurată în Biblioteca “lucian Blaga” de la sediul FeDRoM și care a avut ca temă principală jurnalismul modern și perspectivele sale de viitor. Dezbaterea a fost moderată de președintele Fe-DRoM, Miguel Fonda Ștefă-nescu cel care a declarat că scopul acestui acord este ace-la de “a stabili un flux de știri și informații consistent și mai bine structurat, profesionist și obiectiv, care să intereseze comunitatea românească din Spania”.

Acordul a fost semnat de Miguel Fonda Ștefănescu, președintele FeDRoM și de Alexandru Ioan Giboi, direc-tor general al Agenţiei Naţio-nale de Presă AGERPRES, în prezenţa mai multor invitaţi din sfera jurnalismului spa-niol și românesc.

Printre cei care au asistat

la semnarea acestui protocol se numără: directorul adjunct al AGERPRES, Cristian-Dan Durleci, jurnalistul, cerce-tătorul și scriitorul român Adrian Mac Liman, scriitorul și jurnalistul spaniol Rafael Fraguas de Pablo, membru fondator al ziarului “el Pais”, jurnalistul spaniol Antonio Miguel Carmona, deputat în Parlamentul Comunităţii Madrid și director al ziarului digital “Diario Progresista”, jurnalistul spaniol Manuel Arias, redactor-șef al acelu-iași mediu digital, scriitorul român Gelu Vlașin, jurna-listul argentinian Alejandro

Capuano Tomey, purtător de cuvânt al Plataformei de Imi-granţi din Madrid și mulţi alţii.

După o scurtă paralelă între jurnalismul din Româ-nia și cel din Spania Miguel Fonda Ștefănescu i-a dat cu-vântul jurnalistului Adrian Mac Liman, singurul român care l-a intervievat pe teroris-tul Osama Bin Laden și pri-mul corespondent al ziarului “el Pais” în SUA, un adevărat specialist în jurnalism, care a ţinut un interesant discurs despre istoria jurnalismului în România.

În continuarea dezba-

terii, directorul general al AGERPRES și-a iniţiat dis-cursul cu un scurt istoric al Agenţiei Naţionale de Presă după care a ţinut să sublini-eze importanţa jurnalismului online, spre deosebire de Mac Liman care a mărturisit că l-a costat să accepte această noutate apărută în jurnalism. Alex Giboi a amintit și faptul că jurnalismul modern se fo-losește acum de aplicaţii pen-tru telefoanele mobile cu sco-pul de a-i menţine informaţi pe cititori.

Un alt lucru scos în evi-denţă de directorul general al AGERPRES a fost depen-

denţa jurnalismului con-temporan de anumiţi factori precum banii și de asemenea, influenţa pe care o are politi-ca în mediile de comunicare. Acesta a menţionat că există agenţii care pentru a supra-vieţui au iniţiat și alte acti-vităţi pe lângă jurnalism și că lipsa resurselor financiare a făcut chiar ca multe ziare să închidă pentru ca apoi să continue doar în format on-line, la această situaţie supra-vieţuind, în general, tabloide-le. Referitor la acest aspect, directorul AGERPRES a adă-ugat că o soluţie de moment aplicată de unii directori pentru a-și menţine ziarul este cea a cadourilor oferite la cumpărarea ziarului.

Potrivit lui Alexandru Giboi, AGERPRES și-a fixat două mari obiective: acela de a menţine un standard înalt în ceea ce privește atât articolele scrise cât și echi-pa de jurnaliști care asigură buna informare a cititorilor și acela de a susţine presa românească din ţară și din străinătate, într-un moment în care ambele traversează o situaţie dificilă. Giboi consi-deră că rolul AGERPRES este implicarea în sprijinirea pre-sei românești din străinătate pe care acesta o consideră

la fel de importantă precum cea din ţară. Acesta este, de altfel, și motivul pentru care AGERPRES a iniţiat un pro-iect pilot de colaborare cu ziarul “emigrantul” din Ita-lia, cu Asociaţia “Arthis” din Belgia și acum cu FeDRoM, în Spania.

Șeful AGeRPReS a con-cluzionat afirmând că jur-nalismul prin definiţie este subiectiv, că dependenţa de factorul bani nu se va încheia degrabă și că echipa sa este conștientă de faptul că încre-derea se pierde foarte repede.

Alexandru Ioan Giboi a fost votat de către Parlamen-tul României, la propunerea premierului Victor Ponta, pentru a ocupa funcţia de di-rector general al AGERPRES pentru un mandat de cinci ani.

De la întâlnire a lipsit tocmai Ruxandra Constan-tinescu, corespondentul AGERPRES la Madrid, însă Alex Giboi a declarat în în-cheiere că aceasta a absentat din două motive: pentru că la ora întâlnirii de la FeDRoM trebuia să fie prezentă la un eveniment guvernamental și pentru că directorului gene-ral al Agenţiei Naţionale de Presă nu îi place să apară pe AGERPRES.

C O M U N I TAT E A M A D R I DaLexaNDRu GIboI, DIReCToR GeneRAl Al AGeRPReS, AlăTURI De AlţI zIARIȘTI RoMânI ȘI SPAnIolI AU PARTICIPAT lA ConFeRInţA InTITUlATă “jURnAlISMUl IeRI ȘI ASTăzI”

FeDRoM a semnat un acord de colaborare cu agenţia aGeRPRes

Miguel Fonda Ștefănescu, Adrian Mac lima și Alexandru Ioan Giboi

Federația Asociațiilor Românești din Spania (FeDRoM) semnalează, prin-

tr-un comunicat remis România Expres, că pe reţeaua de socializare Twitter a apărut o pagină numită “Putos rumanos” pe care au fost postate mesaje xenofobe și de instigare la violenţă împotriva cetăţenilor români.

FeDRoM a depus o plângere împotriva acestei pagini la Comi-sariatul de Poliţie din Madrid. În această plângere FeDRoM și-a exprimat indignarea faţă de astfel de acte de ură și instigare la violenţă împo-triva cetăţenilor români.

La scurtă vreme de la sesizarea făcută de FeDRoM contul a fost șters. “Contul a fost închis, iar cei de la comisariat au un do-sar deschis care anchetează problema”, a de-

clarat pentru România Expres președintele FeDRoM, Miguel Fonda Ștefănescu.

Acesta nu este un caz izolat, pe inter-net existând la ora actuală mai multe pagini xenofobe care promovează ura faţă de ro-

mâni și violenţa împotriva acesto-ra. De pildă, pe www.goear.com, de mai bine de cinci ani există un

cântec intitulat “Estos putos ruma-nos”, compus de un tânăr de 28 de

ani care, în 2005, a fost reţinut de po-liţia spaniolă după ce a postat această

melodie pe mai multe site-uri. Deși acest cântec aduce insulte și instigă la violenţă îm-potriva cetăţenilor români, el poate fi ascul-tat și la ora actuală pe acest link http://www.goear.com/listen/3eca73c/esos-putos-ru manos-el-chibi, iar versurile sale pot fi citite pe mai multe site-uri spaniole.

CoNtuL A FoST ÎnChIS CA URMARe A UneI PlânGeRI DePUSe lA PolIţIe De CăTRe FeDRoM

Instigare la violenţă împotriva românilor, pe twitter

Printr-un mesaj postat, în luna iunie, pe pagina sa de Facebook, Am-

basada României în Regatul Spaniei informează cetăţenii români rezidenţi în Comu-nitatea Madrid, în provincia Castilia-Leon și în Insulele Canare că la Secția Consulară Madrid nu se fac programări!

Misiunea diplomatică de la Madrid sfătuiește cetățenii români care au nevoie de un serviciu consular (ex.: pro-curi, declarații de călătorie pentru minorii care pleacă

în vacanță, obținerea de cer-tificate de naștere/căsătorie, titluri de călătorie pentru a merge în România, etc.) să meargă direct la Consulat (Avenida de la Albufera, nr. 319, Madrid), în orarul de lucru cu publicul (de luni până joi între 9:00 și 17:00 sau vinerea între 9:00 și 16:00), unde li se va oferi asistența consulară cuvenită, în funcție de bonul de ordine care se obține de la aparatul aflat la intrarea în sediu.

Potrivit Secţiei Consula-

re de la Madrid, doar pentru depunerea solicitărilor de pașapoarte orarul este de luni până joi între orele 10:00 și 15:00, iar pentru eliberarea acestora este de luni până joi între orele 14:30 și 16:30.

Pentru cei care nu știu rânduiala pe la Secţia Con-sulară de la Madrid, vă aver-tizăm că odată ajunși la sediul Consulatului trebuie să cereţi un număr de ordine pentru biroul de informaţii unde veţi primi atât informaţiile de care aveţi nevoie cât și formularele potrivite în vederea comple-tării tuturor datelor necesare pentru preluarea și prelucra-rea de documente, după care veţi primi un nou număr de ordine pentru unul dintre ghișeuri. Vă atenţionăm că, datorită acestor demersuri și datorită faptului că din lipsă de personal doar jumătate din cele zece ghișee funcţionează, timpul de așteptare, în funcţie și de serviciile solicitate, poate depăși câteva ore bune.

Important! La secția Consulară Madrid nu se fac programări!

aMbasaDa SFăTUIeȘTe CeTățenII RoMânI CARe AU nevoIe De UN SERVICIU CONSULAR Să MEARGă DIRECT LA CONSULAT

La data de 30 iunie a.c., Universitatea Alcalá a organizat ceremonia de marcare a finalizării studiilor de Masterat Universitar în Comunicare Interculturală, Interpretariat și Traducere în Sec-torul Public (ediția a VIII-a). În cadrul acestui program de masterat au fost realizate module de traducere din limba spaniolă în limbile arabă,

chineză, franceză, engleză, română și rusă.În cadrul ceremoniei, alături de reprezentanții

Universității Alcalá și ai Reprezentanței Comisi-ei Europene în Spania, Monica Revecu, secretar I a oferit celor opt absolvenți români ai programu-lui de masterat diplome simbolice de finalizare a studiilor, informează Ambasada României.

tineri români absolvenţi ai programului de masterat în Comunicare Interculturală, Interpretariat și traducere în sectorul Public, universitatea alcalá (ediția a VIII-a)


P U B L I C I T A T E


Un copilaș român în vârstă de doar trei anișori a decedat la Spitalul “Virgen de la Salud” din orașul Toledo, după

ce luni, 23 iunie 2014, a fost lovit de un au-toturism în localitatea Torrijos (Castilia La-Mancha). Potrivit informaţiilor furnizate de serviciile de Urgenţă, accidentul a avut loc pe Calle Cerro Mazacotero, la orele 20:23.

Micuţul Alex Diurca, afl at în stare foarte gravă, a fost transportat de urgenţă la spitalul din Toledo unde, din nefericire, medicii nu au reușit să-i salveze viaţa.

La volanul autoturismului care l-a lovit pe băiat se afl a o femeie din Fuensalida, o lo-calitate vecină afl ată la 11 kilometri distanţă de Torrijos. Acesteia i s-a realizat un test de alcoolemie care, conform Poliţiei Locale, a rezultat negativ. Primarul localităţii Torrijos, Juan José Gómez Hidalgo, crede că nefericitul accident ar fi putut fi provocat de o neatenţie la volan.

În apropierea străzii unde s-a petrecut ne-norocirea se afl ă un părculeţ foarte frecventat de copii, iar poliţiștii spun că micuţul Alex ar fi ieșit la drum, unde a suferit impactul cu autoturismul condus de femeie, aceasta din urmă nereușind să frâneze la timp.

Persoane din anturajul familiei susţin, însă, că băieţelul ar fi fost lovit pe zebră. „În

momentul în care ei au încercat să treacă dru-mul o fată începătoare care abia își luase car-netul de conducere l-a lovit pe Alex, iar ea le-a zis poliţiștilor că nu a văzut băiatul trecând”, a declarat pentru România Expres Bianca Eli-sabeta Dregics, o româncă vecină cu familia copilului. „În momentul în care băiatul a fost lovit de mașină el era chiar pe trecerea de pi-etoni. O fată spaniolă din sat a văzut totul”, povestește Bianca. „Ambulanţa a întârziat 45 de minute din Toledo până la locul tragediei”, afi rmă indignată aceasta.

Potrivit Biancăi Dragics, în seara nenoro-cirii, tânăra care a fost martoră la accident a lăsat un mesaj pe facebook prin care spunea că nu mai poate dormi de când a văzut tra-gedia.

Părinţii au reușit să strângă peste 6.000 de euro, fi e din donaţii, fi e din împrumuturi și pe 27 iunie l-au dus pe micuţul Alex în Româ-nia pentru a fi înmormântat creștinește însă, acum, aceștia sunt obligaţi să pregătească alţi bani pentru a face faţă cheltuielilor unui pro-ces care se anunţă lung și scump, împotriva femeii care se afl a la volanul mașinii care l-a lovit pe Alex. Pe deasupra, ei vor fi nevoiţi să înapoieze și banii împrumutaţi. Toate acestea în condiţiile în care părinţii au în îngrijire încă o fetiţă de mai puţin de o lună, care în

momentul tragediei se afl a cu mama ei lângă băieţelul accidentat în Torrijos.

Pentru cei care pot și doresc să vină în ajutorul acestei familii lăsăm mai jos numărul de cont în care pot fi viraţi banii pentru even-tualele donaţii: eS4601824452610201553166.

S PA N I A

Pentru al doilea an con-secutiv, promenada plajei din Cullera a fost

gazda unui târg al comerci-anţilor din zonă. Printre nu-meroșii participanţi s-a afl at și agenţia de voiaj “Veau-mont viatges” din localitatea Sueca, care în acest an a de-cis să organizeze o excursie în România. Excursia constă într-un circuit de 8 zile, înce-pând din capitală, și cuprin-de principalele obiective tu-ristice din zonele București, Sinaia, Brașov, Bran, Prejmer, Bicaz, Piatra-Neamţ, Bistriţa, Sighișoara, Sibiu, Alba Iulia și Hunedoara.

Pentru a promova acestă excusie-unicat, dar și pentru a deștepta intere-

sul turistic pentru România, pentru a-i cunoaște atât fru-museţile, cât și bogăţia istori-că și culturală, reprezentanţii “veaumont viatges” au cerut ajutorul asociaţiei “Sufl et Ro-mânesc – Alma Rumana” din Valencia. Doi reprezentanţi

ai asociaţiei au onorat această cerere și astfel, în după-amie-zele de vineri, sâmbătă și du-minică (20-22 iunie 2014), au participat și au promovat imaginea României la acest târg, alături de agenţia de vo-iaj amintită.

Îmbrăcaţi în minunatele noastre straie naţionale, cu ajutorul plinatelor și fl utura-șilor, având ca ajutor atât o mini-expoziţie de obiecte ar-tizanale din România și dra-pelul tricolor, cât și imagini proiectate cu locuri minuna-te din România, făcând uz de muzică populară și chiar exe-cutând un dans popular ro-mânesc, cei doi reprezentanţi ai asociaţiei Sufl et Românesc –Alma Rumana au încercat să schimbe idei preconcepute și păreri negative, să trezeas-că interes, dar și să conso-lideze aprecieri pozitive ale persoanelor care au avut amabilitatea de a se apropia și vizita standul agenţiei.

Și chiar dacă soarele, căldura de afară și orele pe-trecute între sute de persoane care au vizitat târgul au fost deosebit de apăsătoare, au fost compensate de aprecie-rile pozitive, laudele, dar și impresiile extraordinare ale celor care deja au vizitat Ro-mânia.

turismul românesc promovat în CulleraVA L E N C IA C A S T I L IA L A M A N C HA

Românii din Andaluzia și din Comuni-tatea Valenciană vor putea zbura vara

aceasta spre România cu ajutorul compani-ei low cost Wizz Air care de duminică, 15 iunie 2014, a iniţiat două noi curse directe regulate, una pe ruta Malaga - București și retur și alta pe ruta Alicante - București și retur.

De două ori pe săptămână, duminică și miercuri, avioanele Wizz Air vor zbura din aeroportul Malaga - Costa del Sol spre aero-portul București - Otopeni și invers. Orarul de zbor pe noua rută este:

• Malaga - București: Duminică și Miercuri, plecarea din Malaga la ora 20:15 (Ora Spaniei) și sosirea la București la ora 00:55 (ora României).

• București - Malaga: Duminică și Miercuri, plecarea din București la ora 16:35 (ora României) și sosirea la Malaga la ora 19:40 (ora Spaniei).

Ruta Malaga - București și retur va fi funcţionabilă pe toată durata sezonului esti-val, ultima cursă urmând a se efectua în ulti-mul weekend al lunii octombrie.

Cealaltă cursă de sezon iniţiată de com-pania maghiară este pe ruta Alicante - Bu-curești și retur, ea fi ind operaţională o dată pe săptămână, în fi ecare zi de luni, până pe 24 octombrie. Orarul de zbor pe această rută este:

• Alicante - București: luni, plecarea din Alicante la ora 21:45 (ora Spaniei) și sosirea la București la ora 01:55 (ora Româ-niei).

• București - Alicante: luni, plecarea din București la ora 18:25 (ora Ro-mâniei) și sosirea la Malaga la ora

21:10 (ora Spaniei).

Wizz air a iniţat două curse sezoniere spre bucurești, una din Malaga și alta din alicante

Corpul neînsufl eţit al unei tinere de naţionalitate româ-nă, în vârstă de 16 ani, a fost

găsit, joi 10 iulie 2014, într-o piscină din curtea unei vile din Benicassim (Alicante), informează surse din cadrul Garzii Civile spaniole.

Potrivit Serviciului de Ur-genţe Alicante, în jurul orei 14:00, la centrul 112 s-a înre-gistrat un apel telefonic prin care se solicita un echipaj de salvare.

Tânăra a fost găsită de câţi-

va membri de familie și câţi-va prieteni.

Medicii echipajului de sal-vare sosit la faţa locului au încercat să o readucă la viaţă pe victimă, însă fără succes.

Un alt român, în vârstă de 40 de ani, a fost găsit mort într-un lac de acumulare din localitatea Beniarrés (Alican-te), în dimineaţa zilei de 13 iulie 2014.

Doi români înecaţi în alicante

o familie de români are nevoie de ajutor fi nanciar după ce copilașul lor a fost lovit mortal pe o trecere de pietoni

Consulatul României la Sevilia anun-ţă organizarea unor servicii consulare

itinerante organizate în luna iulie 2014, în orașele Murcia, Malaga și Motril, după cum urmează:

• În data de 16 iulie 2014, în orașul Mur-cia, între orele 09:30-16:00, la adresa Av. de Los Rectores nr. 3, Espinardo;

• În data de 18 iulie 2014, în orașul Málaga, între orele 09:00-14:00, la adresa Calle emi-lio de La Cerda no.24, Junta Municipal del Distrito no.7;

• În data de 19 iulie 2014, în orașul Motril, între orele 09.00-14.00, la adresa Calle Ga-licia s/n, Edifi cio Versalles, Bajo 1, Centro Intercultural de Motril.

Cu această ocazie, cetăţenii români pot solicita servicii/documente consulare:

• înscrieri certifi cate de naștere/certifi cate de căsătorie;

• autentifi cări procuri / declaraţii;• inscripţii consulare / adeverinţe;• eliberare titluri de călătorie.

Recomandăm tuturor cetăţenilor ro-mâni, care vor solicita servicii/documente consulare, să se prezinte cu documentele de identitate/călătorie și/sau stare civilă atât în original, cât și în fotocopie color.

Procedura de depunere a cererilor pen-tru pasapoartele electronice presupune pre-zenta obligatorie a solicitantului la sediul Consulatului General de la Sevilla, Avenida Manuel Siurot nr.30, inclusiv a minorilor, avand in vedere ca este necesara prelevarea amprentelor, fotografi ei si a semnaturii di-gitale.

A N DA LU Z IA - M U R C IAConsulate itinerante în Murcia, Malaga și Motril



ania

Expres

Rom

ania

Expres

Rom

ania

Expres

Rom

ania

Expres

Rom

ania

Expres


aLIN săCăCeaN: Pentru că știu că treci printr-un moment dificil legat de niște probleme familiale, mai întâi doresc să te îmbărbătez și să îţi transmit încurajările citi-torilor România expres (n.r.: Chiar cu puţin timp înainte de acest interviu bunica sa se stingea din viaţă).CRIstIaN IoNuŢ ChI-Ru: Vă mulţumesc din suflet pentru tot. Ea era o persoană extraorinară, o femeie model de urmat. Mereu m-am simţit iubit în braţele sale. Odihneas-ca-se în pace!a.s.: Îţi amintești ce titlu am dat ultimului interviu pe care ţi l-am luat noi cei de la România expres?C.I.C.: Da. Îmi aduc aminte de

acel interviu, eu eram și sunt cititor al ziarului. Mă uitam cu invidie la oamenii ce apăreau în el, dorind să fac ceva demn de expus.a.s.: timpul ne-a dat drepta-te. Văd că în foarte scurt timp ai trecut de la actor la regizor. e un progres, nu-i așa?C.I.C.: Da, se poate spune.a.s.: Nu ai împlinit nici 22 de ani. Ce te-a determinat să faci acest pas atât de curând?C.I.C.: Sunt un om iubitor de artă și o trăiesc în primă per-soană. Urmăresc anumite im-pulsuri care mă inspiră și mă ambiţionează. Am avut "noro-cul" de a lucra mult în mese-ria mea, faţă de ceilalţi colegi sau prieteni actori de aceeași vârstă însă, la un moment dat,

mi-am dat seama că nu mai contam atât de mult pentru teatrul meu și începeam să lucrez cât mai puţin sau în lu-cruri cât mai mici. Mereu cu fruntea sus spun asta, iar la un moment dat, ascultând melo-dia din finalul filmului “Cheb

Ruben - Viaţa mea, inima mea” mi-am format o imagine atât de clară în cap, încât am zis: “ok, este momentul să fac primul meu film "cap-coadă". Am să-mi proiectez ideea”.a.s.: „Fatiga” este primul scurt-metraj regizat de tine. Ne poţi spune câteva cuvinte despre el?C.I.C.: Da, este un scurt-me-

traj experimental, o sinteză frumoasă, zic eu, în care trăim o zi din viaţa unui artist, ajuns în ruine și încercăm să expli-căm, într-un mod exagerat, lu-cruri de care arta te privează. Este un film produs de o echi-pă mică, cu buget zero, însă un film greu. Ne interesa calitatea interpretativă, pentru că sun-tem actori și nu cea vizuală, care poate nu este cea mai ok.

a.s.: De ce “Fatiga” (“obo-seală”)?C.I.C.: Incertitudinea perso-najului; filmul transmite acest sentiment 18 minute.a.s.: ai vrut să transmiţi

ceva anume prin acest film?C.I.C.: Da, însă nu neaparat un mesaj pentru public. Există un album pe contul meu pri-vat de facebook, numit „Cap-turas” (www.facebook.com/cristianchiru). “Capturas” este o nebunie de a mea de a

fotografia lucruri neintersan-te pentru unii dar interesante pentru mine și care îmi trans-

mit mie un sentiment. Așa că, tot ceea ce Capturas Film va face pe viitor se va ocupa cu asta, cu dezvoltarea unui sen-timent... Acum a fost "obosea-

la". Cine știe ce va fi pe viitor?a.s.: tu ești și actorul prin-cipal al acestui scurt-metraj. te regăsești cumva în pielea protagonistului?C.I.C.: Dorm mult și îmi pla-

ce să scriu. În rest, puţin. Arta m-a tratat foarte bine până acum (n.r.: râde).a.s.: De ce ai ales un final trist?C.I.C.: Da, mulţi m-au în-trebat asta. Cum am spus, vroiam ceva diferit. Ar fi fost tipic un happy end, însă l-am

lăsat așa... Oricum, eu cred că finalul nu este trist, este in-cert... Nu știm dacă scriitorul, în timp, a rămas acolo sau a schimbat modul său de viaţă. Fiecare spectator își crează propiul final.a.s.: Cum se face că ai op-tat pentru un scurt-metraj

aparţinând genului “filmului mut”?C.I.C.: Noi vroiam un scur-

metraj în care să jucăm. Sun-tem actori și asta știm să fa-cem, așa că am ales într-un fel sau altul să facem ceva teatral. Credeam că putem spune lu-

cruri interesante fără să rostim nici un cuvânt.a.s.: bănuiesc că și lipsa re-surselor v-a determinat să optaţi pentru o versiune fără dialoguri. Românii care au

afaceri prin spania preferă sponsorizarea evenimente-lor de amploare în locul ar-tei create cu efort și într-un oarecare anonimat. Le-am putea da un motiv pentru a-și schimba acest mod de gândire?C.I.C.: Nu. Probabil surprin-

de răspunsul ăsta. Însă nu. În artă, dacă nu se intră cu sufle-tul, nu se poate intra. E ca în dragoste. Nu se poate simula sau forţa acest sentiment. Cu siguranţă mi-ar veni bine (vor-besc în numele meu) finanţare pentru următoarele proiecte, însă nu cu orice preţ. Nu pot apleca privirea și nu pot să-mi comercializez ideea pentru câ-teva mezeluri (n.r.: zâmbește).a.s.: Dacă ar fi să facem un bilanţ, cum ai spune că a evoluat cariera ta într-un an

și jumătate cât a trecut de la ultimul tău interviu pentru România expres?C.I.C.: Întotdeauna văd partea bună a lucrurilor. Mi-am per-fecţionat metodul interpreta-tiv Cehov; am câștigat premiul FICnovA, am studiat "trai-ning și expresie corporală", am făcut dans contemporan și dans contact, am absolvit școala de interpretare și in-vestigaţie teatrală... Nu știu ce să zic. A fost un an ciudat, imediat după ce am terminat

de filmat "Proxima estación" urma să montăm o piesă de teatru care nu s-a jucat nicio-dată din lispă de fonduri. Asta te marchează puţin; ulterior, am încheiat contractul cu re-prezentantul meu și a trebuit să-mi caut singur de muncă, pe cealaltă parte am făcut "De-sechables", o piesă de teatru-scurt, reclame, “Staying Alive” (correografie de dans contem-poran), “Buffalo 66”, “Fatiga”...a.s.: În decembrie 2012 spu-neai că ţi-ar face mare plă-cere să poţi colabora cândva cu o casă de producţie româ-nească. Vreo veste bună în acest sens?C.I.C.: Da, am avut discuţii cu mai mult de una. Paul Ștefă-nescu, din Qualiafilm, un pro-ducător cu foarte mult talent, se pare că e omul cu care sunt cel mai aproape de a stabili un proiect în care aș putea parti-cipa cât de curând și începând cu sezonul viitor (Septembrie 2014) aștept propuneri con-crete.a.s.: simţi că munca ta ca ac-tor și regizor este cu adevărat răsplătită?C.I.C.: Nu. Mi-am spus că e urât să zic asta, însă, în patru ani de școală am studiat mult și sunt pregătit pentru lucruri mari. Nu mă simt răsplătit de regizori, în schimb mă simt răsplătit de public.a.s.: În afară de familia și prietenii tăi, sunt români care te susţin în această aven-tură în lumea filmului?C.I.C.: Da. România Expres. ţin să vă mulţumesc enorm. De asemenea, m-a surprins să aud cuvinte frumoase din par-tea Ambasadei.a.s.: Mai păstrezi speranţa de a împărţi scena cu marele actor Ion Dichiseanu?C.I.C.: Cu siguranţă. Cum am spus mă simt pregătit pentru orice și eu cred că timpul le va pune pe toate la locul lor. Domnul Dichiseanu va trebui să aștepte puţin (n.r.: râde).a.s.: unde îl pot vedea ro-mânii din Madrid pe actorul Cristian Chiru?C.I.C.: Cred că voi continua în Teatrul “la Usina” (C/Palos de la Frontera,nr. 4 - emba-jadores) și voi filma al doilea meu scurtmetraj undeva prin octombrie, iar pe reţelele de socializare sunt foarte acce-sibil. De asemenea, mă pot privi prin ochii unui "scriitor flamand" pe fatigalove.tumblr.com.a.s.: succes! Promit să nu fie ultimul interviu. tu promiţi că dacă ajungi la hollywood nu ne ocolești și ne mai acorzi interviuri?C.I.C.: (n.r.: Râde) Promit, promit. Vă mulţumesc din suflet pentru tot ajutorul acor-dat.

I N T E R V I U

Cristian-Ionuţ Chiru, un tânăr actor român de 21 de ani, care ne reperezintă cu mândrie în Spania și care, recent, și-a făcut debu-

tul și ca regizor este protagonistul lunii în paginile România Expres. Cu puţine resurse dar cu o bogată imaginaţie și cu mult talent, folosindu-se de o simplă cameră de vederi și o parteneră de scenă a reușit să își pună în practică talentul regizoral.

Pe lângă că a absolvit școala de interpretare și investigaţie teatrală “la Usina” din Madrid el și-a perfecţionat stilul interpretativ Cehov și a studiat „training și expresie corporală”, dans contemporan și dans contact. Toate acestea l-au ajutat să crească din punct de vedere profesional iar premiul obţinut la Fes-tivalul Internacional de Cinematografie Non-violenţă Activă (FICnovA) l-a îndreptăţit să îndrăznească să viseze la mai mult. Așa se face că la doar 21 de ani Cristian-Ionuţ Chiru a pășit pe calea regizoratului.

Cristian-Ionuţ Chiru nu este un necu-noscut pentru cititorii România Expres. În decembrie 2012, când puţin români auziseră încă de el, printr-o fericită întâmplare am aflat că un tânăr de 20 de ani de la Teatrul “La Usina” din cartierul embajadores (Madrid) încearcă să-și facă loc în lumea interpretării. Acest lucru mi-a stârnit curiozitatea. Nu ne putem lăuda cu multe apariţii pozitive prin presă, majoritatea știrilor referitoare la

români fiind negative. Tocmai avusese loc premiera unui scurt-metraj intitulat „Un tren llamado sistema”, în care Cristian juca rolul unui bancher cu gânduri egoiste, dornic de a obţine beneficii cu orice scop de la persoanele din jurul său, fără a ţine cont de împrejurări, de situaţii financiare sau de stările de spirit a celor din jur. Mi-a plăcut enorm, atât rolul ca atare cât și felul în care acest tânăr dădea viaţă personajului pe care îl interpreta cu talentul unui actor cu greutate. Atunci mi-am spus: “Acest tânăr merită să fie cunoscut de români!” Ulterior mi-am dat seama că de fapt și românii meritau să cunoască un tânăr ca și Cristian-Ionuţ Chiru.

Avem nevoie de talente... Ele ne reprezintă în lumea în care trăim... Ele ne conferă harul de a fi cunoscuţi ca naţiune... Ele repară ima-ginea știrbită adesea de politicieni și de unii români bezmetici, trândavi și conflictivi care au împânzit Occidentul... Numai că talentele, ca și aurul sau ca tezaurele, trebuiesc căutate, iar odată aflate trebuiesc șlefuite pentru ca mai apoi să fie puse la loc de cinste sau expu-se publicului.

Cristian-Ionuţ Chiru e și el o nestemată care cred că merită expusă lumii întregi spre admirare și analizare, iar prin rândurile de mai jos ne-am propus să vă ajutăm să desco-periţi nu doar strălucirea exterioară care vine din talentul interpretării ci și acea zbatere lăuntrică cu care se confruntă orice artist.

“Putem spune lucruri interesante fără să rostim nici un cuvânt”CRIstIaN-IoNuŢ ChIRu, un actor devenit regizor

Cristian-Ionuţ Chiru într-o scenă din scurtmetrajul „Fatiga” („oboseală”)

Cristian-Ionuţ Chiru

“În artă, dacă nu se intră cu sufletul, nu se poate intra. E ca în dragoste. Nu se poate simula sau forţa acest sentiment.”

“Sunt un om iubitor de artă şi o trăiesc în primă persoană. Urmăresc anumite impulsuri care mă inspiră şi mă ambiţionează.”

“Nu mă simt răsplătit de regizori, în schimb mă simt răsplătit de public.”

“...Mă simt pregătit pentru orice şi eu cred că timpul le va pune pe toate la locul lor.”


C U L T U R Ă

Un elev de clasa a VIII- a și o elevă de clasa a X-a din Spania au ob-

ţinut premiul al treilea la Cate-goria 6-14 ani, respectiv 15-18 ani, la Concursul de creaţie cu premii prilejuit de aniversa-rea a 164 de ani de la nașterea și comemorarea a 125 de ani de la încetarea din viaţă a lui Mihai Eminescu (15 ianuarie 2014 – 15 iunie 2014), ediţia I, organizat de către Departa-mentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, sunt.

Câștigătorii acestui con-curs sunt:I. Prima Categorie – Clasele

I–VIII• locul I – Goncearova

Elena, clasa a VIII-a, Regiu-

nea Odesa, Ucraina - Lucrarea câștigătoare „Îl așteaptă multă lume” (eseu);

• locul al II-lea - Guzun Rusanda, clasa a VI-a, Republi-ca Moldova - Lucrarea câștigă-toare „Iubito” (Poezie);

• locul al III-lea - Pădu-raru Cosmin Marian, Clasa a-VIII-a, spania - Lucrări câș-tigătoare „Iubind…Iubire” și „Porni luceafărul…” (Poezie);

• Menţiune – Gherasim Debora, clasa a VII-a, Ungaria - Lucrarea câștigătoare „Teme și motive eminesciene” (eseu).II. a doua categorie – Clasele

Ix–xII• locul I - Sabajuc vlad,

Clasa a IX-a, Republica Mol-dova - Lucrări câștigătoare „Iu-birea care lasă un ecou”, „Un

basm asfaltat” și „Cântec de drum” (Poezie);

• locul al II-lea zmău Iu-liana Georgiana, Clasa a-x-a, spania - Lucrări câștigătoare „Aș fi dorit…” și „ne cheamă” (Poezie);

• locul al III-lea - vasile Gribincea, Clasa a X-a, Repu-

blica Moldova - Lucrarea câș-tigătoare „Odă (în metru antic) de Mihai eminescu – Sumă și densitate de sensuri” (eseu);

• Menţiune – Cuzme-nco Cristina, Clasa a XII-a, Republica Moldova - Lucrări câștigătoare „De ce în al meu suflet”, „Din valurile vremii” și

„Te duci” (Arte plastice).III. a treia categorie – stu-denţi (inclusiv masteranzi)

• locul I – Maxim hristi-niuc, Student, Republica Mol-dova - Lucrarea câștigătoare „Eminescu sau despre sacrifi-ciu”, (eseu);

• locul al II-lea - Petru Cliofos, Student, Republica Moldova - Lucrări câștigătoare „Românism”, „Aromele iubi-rii”, „Să fiu”, „Suflet cu noroc” și „odă femeii” (Poezie);

• locul al III-lea - Guzun Lionela, Studentă, Republica Moldova - Lucrări câștigătoare – Desen – „Mihai eminescu” (Arte plastice);

• Menţiune – nicoleta If-todi, Studentă, Republica Mol-dova - Lucrarea câștigătoare

„Dor de Demon” (Poezie).Comisia de evaluare a

lucrărilor a fost formată din domnul Răzvan Voncu, critic și istoric literar, conferenţiar universitar doctor la Depar-tamentul de Studii Literare al Facultăţii de litere, din cadrul Universităţii din București, din domnul Ioan Lădean, profesor de Arte plastice la Liceul „Di-mitrie Paciurea”, și din doamna Daniela Frăţilă, reprezentant DPRRP.

Câștigătorii pot obţine mai multe detalii despre cum pot intra în posesia premiilor contactând Departamentul Po-litici pentru Relaţia cu Româ-nii de Pretutindeni la numărul de telefon (004) 021.233.96.87 sau pe e-mail [email protected].

Rezultatele Concursului de creaţie prilejuit de aniversarea a 164 de ani de la nașterea și comemorarea a 125 de ani de la încetarea din viaţă a lui Mihai eminescu

Trei tineri rezidenţi în Spania au fost protago-niștii celei de-a patra

gale a Festivalului Internaţio-nal Propatria 2014, desfășura-tă duminică, 6 iulie, la Teatrul Dell’Angelo din Roma, pe a cărei scenă tinere talente ro-mânești au oferit asistenţei un spectacol care a durat mai bine de patru ore.

În cadrul festivalului au fost prezenţi tineri români din 4 ţări, printre care și Spa-nia. Asociaţia “Centrul Cul-tural Român din Catalunya” (Barcelona), aflată la cea de-a doua participare și colaborare la acest festival, s-a prezentat cu trei tineri talentaţi: octavi-an Purcărea , Loredana Pîrvu și Alexandru Stanciu. Bucuria delegaţiei tinerilor români din Spania, care a obţinut locul al doilea la gala de anul trecut, a fost una imensă după ce anul acesta s-a întors acasă cu pri-mul și al doilea trofeu “Propa-tria 2014”.

După spectaculoasele evoluţii ale tinerilor, care s-au prezentat la un nivel extraor-dinar la diverse secţiuni (can-to, pian, vioară, scurt mertaj, scrimă scenică, etc.), juriul

prezidat de distinsa pianistă româno-italiană Cătălina Dia-conu a decernat cele trei trofee “Propatria 2014”:

• Premiul I - octavian Purcărea, canto - Spania;

• Premiul al II-lea - lore-dana Pîrvu și Alexandru Stan-ciu, scrimă scenică - Spania;

• Premiul al III-lea - Ci-prian Străteanu, pian - Italia.

Tânăra pianistă Aurelia Visovan (Austria) și Violeta Otilia Birla (regizor de scurt-metraj, Italia) au primit burse în valoare de 500 de euro.

Organizatorii au acordat două diplome de excelență, unul pianistei Aurelia Visovan

și altul Emanuelei Ionică (ac-torie și dublaj - Italia).

Președintele juriului, Că-tălina Diaconu, le-a acordat tinerilor pianiști Diego Raita (Italia) și Ciprian Strateanu (Italia) două premii speciale constând într-un curs de per-fecţionare.

De asemenea, solista de muzică pop IAMalina, mem-bru în juriu, i-a acordat tine-rei Monica Anghel Sannino (Italia) premiul special “I AM Musica”, constând într-o înre-gistrare cu artista la un impor-tant studio de înregistrări.

S-au mai acordat diplo-me de participare: Andrici

Thomas –canto (România), Buzilă Cezara – violonistă (Italia), Dancs Robert – actor (Italia), Caprio Gabriele – actor (Italia), Ionică Giorgia – actor, dublaj (Italia), Ioni-că Valentino - actor, dublaj (Italia), Francesca Giurgilă – canto (România), Maria Luisa Andrici - canto (România).

“Felicitări organizatori-lor, colaboratorilor și în spe-cial, tuturor participanţilor care s-au prezentat la un nivel excelent. Felicitări asociaţiei Propatria pentru inţiativa de a organiza acest minunat festi-val prin care se promovează și motivează tinerele talente din Diaspora, acesta fiind totoda-tă un prilej de a ne cunoaște mai bine, de a ne relaţiona, de fi mai uniţi, noi cei care trăim în afara graniţelor ţării noastre și de a participa și colabora la asemena proiecte frumoase. Mult succes tuturor în continu-are și să ne revedem sănătoși la a cea de-a 5-a ediţie a Fes-tivalului “Propatria 2015”!”, a declarat entuziasmată pentru România Expres, doamna Stela Vidrașcu, președinte al asociaţiei “Centrul Cultural Român din Catalunya”.

trei tineri români rezidenţi în spania premiaţi la Festivalul Internaţional Propatria 2014 din Roma

Puţini români o cunosc pe Andrada Fusea, o tânără româncă de 19

ani din Constanţa care încă de pe băncile școlii a fost atrasă de lumea mirifică a literelor. Ea a ajuns la Madrid în urmă cu 12 ani.

Aventura sa literară a înce-put la vârsta de 12 ani când a primit de la părinți o carte cu poezii semnate de Eminescu. A început să scrie câteva poe-zioare și de atunci nu s-a lăsat. La 14 ani, s-a prezentat la un concurs literar al liceului, si a câștigat primul premiu de po-

ezie și de pro-ză.

A n u l acesta, însă, și-a văzut visul împli-nit odată cu publ icarea primei sale cărţi: „Antes de la tormenta”.

În această carte găsim de fapt povestea cu care a câștigat acel concurs la liceu. Cartea este scrisă în limba spaniolă pentru că An-drada are o pasiune pentru

limbi străine și a vrut ca prima sa carte să fie, totodată, un mic omagiu pentru ţara care a văzut-o cres-când și care i-a dăruit o perspectivă diferită

în viață. În curând va fi studentă la Filologie și

speră ca următoarea car-te să o poată scrie în limba

română.„Antes de la tormenta” este

un roman bazat pe întâmplă-rile autoarei în acel moment al vieții, dar văzut ca într-o lume

paralelă, în care personajul principal, Nikki, reușește ce își dorea scriitoarea în clipa în care l-a scris.

Este, în același timp, o po-veste de dragoste, dar și o po-veste care încearcă să le facă pe fete să deschidă ochii și să se aprecieze, să nu se lase 'înghițite' de cuvinte, pentru că la final, cuvintele se zdro-besc de pereţi dacă nu sunt însoţite de fapte.

Este o poveste diferită, care este scrisă din ambele puncte de vedere, al băiatului, Alex,

și al fetei, Nikki. Este dinami-că, plină de dialoguri și e ca și cum scriitoarea ți-ar descrie faptele la o cafea între prieteni.

Alex și Nikki sunt împre-

ună, dar când Alex se duce în vizită la părinți, un accident de mașină îi afectează creierul și uită multe lucruri, printre ele și relația de 3 ani cu Nikki. Își va mai aduce aminte Alex de ea?...

Pentru cei care își doresc să știe puțin mai mult despre car-te, mai jos vă lăsăm o fărâmă din ea, primul pasaj fiind din prolog.

Cartea poate fi cumpărată la librăria Fabula, strada Ave-nida de Oporto, nr. 22, Ma-drid sau accesând următorul link: http://www.visionlibros.com/detalles.asp?id_Produc tos=13801.

"Fue ahí cuando "Alex" apareció en mi vida.

Debo dejar claro desde el principio que el "Alex" al que menciono no se re-fiere a una persona en concreto si no al conjunto de personas con las que tuve relación en su momento.

"Alex" es esa persona que te enamo-ra y parece que nunca va a cambiar, ni mucho menos a hacerte daño.

Pero siempre cambia. Y siempre te hace daño.

Y esos cambios transforman, no sólo a ti, si no a todo tu entorno. Porque todo se moldea a base de golpes, y mu-chas veces nos perdemos por el camino pretendiendo ocultar nuestros sentimi-entos.

En ese momento ya no sabes qué

hacer. La pre-gunta es, ¿se-guirías confi-ando en Alex?

Pero en eso consiste esta historia. ¿Qué pasa cuando todo en lo que te has basado, se esfuma? " •

"No quiero irme, pero es lo único que puedo hacer. Tú ya has empezado otra vida, en la que yo no estoy.

De repente veo algo en tus ojos, algo que me paraliza y me corta la respi-ración.

Alex... ¿Me has recordado?"

e x P R e s L I t e R a R andrada Fusea

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Asociația Culturală DIVERBIUM în parteneriat cu Reţeaua literară și Editura KARTH organizează cea de-a IV -a ediţie a concursului naţi-onal de literatură "Reţeaua literară" (secţiunile poezie și proză) destinat românilor de pretutindeni - atât cei rezidenți în România cât și cei rezidenți în străinătate.Perioada de înscriere: 10 iulie - 10 septembrie 2014Finaliștii vor fi desemnaţi în prima parte a lunii octombrie 2014. Câș-tigătorii vor beneficia de publicarea manuscriselor la editura KARTH și de lansare la Salonul Internaţional de Carte BooKFeST din primă-vara anului 2015 iar finaliștii de promovare preferenţială atât în Re-ţeaua literară cât și prin intermediul site-urilor partenere.Textele vor fi trimise prin mail pe adresa: [email protected], alături de o prezentare (cv + date de

contact) + o fotografie - până la data de 10.09.2014.Condiţii de înscriere:- să nu fi debutat până acum în vo-lum cu poezie sau proză;- nu există limită de vârstă pentru înscriere;- se vor trimite 10 poeme sau 10 pa-gini de proză în format A4, scrise pe o singură faţă;- cu specificaţiile: font times new roman 12, la două rânduriCâștigătorii vor fi desemnaţi de către un juriu format din scriitorii: Nina Vasile, Sorin Dinco, Marin Dumitrescu, Marius Gârniță și Gelu Vlașin.Concursul de literatură pentru ro-mânii de pretutindeni face parte din proiectul DIVERBIUM - Dialoguri Interculturale Itinerante- proiect cofinațat de MAE prin interme-diul Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.

Concurs de literatură Diverbium


S P O R T

Campioana Spaniei și vicecampioana Eu-ropei, Atletico Ma-

drid, a început campania de expansiune a brandului său în lume la București, unde a încheiat un acord pe 4 ani cu Regal Sport Club București, un formator de tineri jucă-tori, prin care care se pun bazele Academiei de fotbal Atletico Madrid, informează agenţia AGERPRES.

La evenimentul de-rulat la Club Diploma-tic, la care au fost prezente personalități din lumea spor-tului, ca Anghel Iordănescu, Viorel Moldovan, Daniel

Prodan, dar și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, președintele ma-drilen enrique Cerezo și președintele Regal Sport Club București, Mihai Badea, au semnat parteneriatul care consfințește lansarea acade-miei începând cu sezonul 2014/2015.

enrique Cerezo a amin-tit în cuvântul său că Spania și România au relații strânse și o comunitate de peste un milion de români contribuie la mersul economiei spani-ole, iar această academie ar întări și mai mult colabora-rea reciprocă. “În 2012, în

acest minunat oraș, Atletico a câștigat Europa League și din acest motiv Bucureștiul va fi întotdeauna prezent în sufletele noastre”, a declarat enrique Cerezo pentru presa din România. “Această alianță cu Regal Sport Club București constituie o ocazie unică pen-tru fotbalul spaniol și româ-nesc de strângere a legăturilor dintre aceste cluburi. Dorim ca academia noastră să reprezin-te un exemplu de umanitate în care tinerii să învețe ade-văratele valori ale vieții, cele care constituie baza pentru conviețuirea umană, cum ar fi respectul, toleranța, pacea

și fraternitate. În această lume globalizată, clubul are un plan de expansiune internațională, pentru a introduce marca sa pe noi piețe care reprezintă interes pentru club și pentru a identi-fica oportunități de creștere”, a mai declarat președintele lui Atletico Madrid.

Directorul RSC București, Claudiu Florică a precizat că va mai dura ceva timp până primii copii să ajungă la Atletico: ”Nu se pune problema să facem o afacere din chestiunea asta. Nu am plecat la drum să vindem copii, ce urât sună așa, ci să creștem niște oameni de calitate. Dacă acești oameni de calitate vor fi și jucători de performanță, asta nu poate decât să ne bu-cure. Va dura ceva timp, cei mai mari copii ai noștri au 15-16 ani, au tot viitorul în față, probabil în 2-3 ani îi vom ve-dea fie în campionatul nostru sau în campionatul Spaniei. Dar mai e mult timp și e mult de lucrat cu ei în cadrul acade-miei. Beneficiem de o resursă bună de talente în România, mai ales în domeniul fotbalu-lui, dar important este ca ei să crească într-un mediu corect, să urmeze o metodologie care dă succes și nu se poate face decât asociindu-ne cu un club mare de la care să înveți”.

Academia Atletico Ma-

drid își va deschide porțile în septembrie și va putea primi circa 500 de copii. ”Sistemul pe care l-am pus la punct și care va fi disponibil pentru toți doritorii care vor să vină la academia Atletico Madrid cuprinde și o serie de burse, pentru un număr limitat de co-pii care vor avea acces la toate facilitățile clubului, vorbim de echipament, de cantonament, de antrenamente, tot ceea ce le trebuie ca ei să se concentreze doar pe performanța sportivă. Atletico investește indirect, nu e investiție cu bani în Româ-nia, ci ei pun la dispoziție ab-solut toată metodologie plus antrenori. Directorul executiv al academiei va fi un spaniol, care este angajat de Atletico și el are practic decizia în ceea ce înseamnă pregătirea, metoda de antrenament, formare, can-tonamente, calendar, totul este supus aprobării lui... Pe lân-gă bursieri vom avea și mulți plătitori, taxele lunare vor fi maxim de 50 euro”, a mai spus Florică.

Antrenorul rapidist Vi-orel Moldovan, care a dat o mână de ajutor pentru atra-gerea lui Atletico la București, va continua colaborarea cu Regal Sport Club București din poziția de director ono-rific al academiei spaniole. (AGERPRES).

enrique Cerezo a inaugurat în România academia atletico de Madrid

F o T BA l e x P R e SeNRIque CeRezo: "În 2012, în acest minunat oraş, Atletico a câştigat Europa League şi din acest motiv Bucureştiul va fi întotdeauna prezent în sufletele noastre"

F o T BA l• Atacantul chilian Alexis

Sanchez a fost transferat de la clubul spaniol FC Barcelona la Arsenal Londra.• viorel Moldovan este noul selecționer al echipei naționale de tineret (under-21) a Româ-niei, el înlocuindu-l pe Bog-dan Stelea, care a renunțat la post și a preluat pe Viitorul Constanța.• Clubul spaniol de fotbal FC Barcelona a anunțat că a ajuns la un acord cu gruparea engle-ză FC liverpool pentru tran-sferul atacantului uruguayan Luis Suarez. • Fostul fundaș și căpitan al lui Real Madrid și al selecționatei Spaniei, Fernando hierro, îl va înlocui pe francezul Zinedine Zidane în postul de secund al antrenorului italian Carlo An-celotti. • Petrolul Ploiești va întâlni echipa albaneză Flamurtari Vlora în turul al doilea preli-minar al Europa League al fot-bal, după ce aceasta s-a calificat cu emoții în dauna formației georgiene FC Sioni Bolnisi. • Sprayul pentru marcarea zi-dului la loviturile libere, una dintre noutățile Cupei Mondi-ale de fotbal 2014, va fi folosit în Liga Campionilor, scrie re-vista France Football. • Atacantul croat Mario Man-dzukic, fost component al clu-bului Bayern München, a sem-nat un contract pe patru ani cu Atletico Madrid. • Portarul brazilian Diego Al-ves a semnat un nou contract pe 5 ani cu clubul său spaniol de fotbal valencia CF, până în iunie 2019. • Alfredo Di Stefano, legenda fotbalului mondial și a echipei Real Madrid, a încetat din viață luni, la vârsta de 88 de ani.

România, cu 39 de atleți, s-a clasat pe locul 3, cu 245 de puncte, la Campionatele Bal-canice rezervate juniorilor 1, competiție desfășurată în we-ekend-ul trecut, la Serres (Gre-cia), informează un comunicat al FRA. Pe primele două poziții s-au situat Grecia (73 de spor-tivi — 323 pct) și Turcia (66 de sportivi — 271,5 pct), infor-mează agenţia AGERPRES.

Din totalul de 120 de me-dalii puse în joc, tricolorii au cucerit 27 (6 de aur, 12 de argint și 9 de bronz), 16 din-tre ei îmbunătățindu-și, cu această ocazie, cea mai bună performanță a sezonului.

România, locul 3, cu 27 de medalii la balcaniada juniorilor 1

AT L E T I S M

Sportivele române Andre-ea Chițu, la categoria 52 kg, și Loredana Ohâi, la categoria 57 kg, au cucerit medaliile de bronz la turneul internațional de judo Grand Slam de la Tiu-men (Rusia).

Andreea Chițu le-a învins pe rusoaica Ilona Buriacenko prin ippon și pe spanioloaica Laura Gomez prin waza-ari. În penultimul act, Andreea a fost întrecută de japoneza Misato Nakamura, iar în meci pentru medalia de bronz a învins-o pe israelianca Roni Schwartz prin

waza-ari. O altă judoka româ-nă, larisa Florian, a ocupat lo-cul 7 la categoria 52 kg.

La 57 kg, Loredana Ohâi a trecut de Kifayat Gasimova (Azerbaidjan), slovena Vlora Bedeti și de brazilianca Ket-leyn Quadros, dar în semifina-le a fost stopată de americanca Marti Malloy. În meci pentru medalia de bronz, Loredana s-a impus în fața taiwanezei Lien Chen-Ling.

Corina Căprioriu, care a concurat tot la 57 kg, s-a clasat pe locul 7. (AGERPRES)

România obţine două medalii de bronz la Grand slam-ul din Rusia

J U D O

A căzut cortina și peste cea de-a XX-a ediţie a Campionatului Mondial,

desfășurată în acest an în Brazilia, ţara care cu cinci trofee de campioană mon-dială în vitrină, deţine nu mai puţin de un sfert din titlurile puse la bătaie până acum. Câștigătoarea acestei ediţii este Germ-

nia, care a învins în finală Argentina, cu 1-0, în urma prelungirilor. Acesta este cel de-al patrulea titlu câștigat de selec-ţionata Germaniei. Este pentru prima oară când o echipă europeană câștigă

acest trofeu pe pământ sud-american.A fost un Campionat Mondial care ne-a

rezervat câteva surprize cum ar fi eli-minarea, încă din faza grupelor, a unor echipe cu greutate în fotbal, cum ar fi Italia, Anglia, Portugalia, Rusia sau chiar fosta campioană mondială Spania, umi-lită în grupe de Olanda cu 5-1. Surpri-zele au continuat și în fazele următoare ale competiţiei. Calificarea selecţionate-lor Columbiei și Costa Ricăi în sferturi, sau istorica înfrângere a Braziliei cu 7-1 în faţa Germaniei, în semifinale, pot fi

considerate și ele mai mult decât niște simple surprize.

Ca și în 2010, o echipă care a lăsat o foarte bună impresie la această ediţie a fost Olanda, care a pierdut cu Argentina, în semifinale, după executarea lovituri-lor de pedeapsă, într-un meci în care nici colegii lui Messi, nici cei ai lui Robben nu au îndrăznit să atace serios poarta adversă. Băieţii lui Van Gaal au obţinut bronzul la acest campionat, după ce au trecut cu 3-0 de amfitrioana turneului.

Belgia, cu o echipă tânără care promi-

te, a lăsat o bună imagine ajungând până în sferturi, unde a fost învinsă cu 1-0 de Argentina.

Spania, câștigătoarea ediţiei din 2010 și una dintre favoritele la titlu a dezamă-git la acest turneu, fiind eliminată încă din faza grupelor, după ce a fost învin-să rușinos cu 5-1 de Olanda și cu 2-0 de Chile și a câștigat cu 3-0 partida cu Australia.

Cea de-a XXI-a ediție a Campionatu-lui Mondial de Fotbal va avea loc în Ru-sia, în 2018.

Germania a câștigat cel de-al patrulea său titlu mondial


S P O R T

Simona Halep, numărul 3 mondial, a ratat califi-carea în finala feminină

a turneului de la Wimbledon, al 3-lea de Mare Șlem al anu-lui, fiind învinsă, joi 3 iulie, în două seturi, 7-6 (5), 6-2, de jucătoarea canadiană Eu-genie Bouchard (cap de serie nr.13), la capătul unei ore și 34 minute de joc, informează agenţia AGERPRES.

Pentru accederea în semifinalele turneului lon-donez, Halep va primi 780 puncte WTA și un cec de 440.000 lire sterline.

În finală, Eugenie Bo-uchard o va întâlni pe Petra Kvitova (Cehia), cap de serie nr. 6, care a dispus cu 7-6 (6), 6-1, de compatrioata sa Lucie Safarova (N.23).

În primul set, Simona Halep a fost cel puțin egala mai robustei sale adversare (cu 10 cm mai înaltă și cu un plus de 8 kg), dar a fost nevoită să cedeze, și doar la

tie-break, din cauza unor ve-ritabile ghinioane. Mai întâi, a călcat pe glezna îndoită, la scorul de 2-2, primind în-grijiri medicale și la piciorul stâng, cel drept fiind bandajat masiv încă dinaintea semi-finalei, apoi, în tie-break, la 3-2 pentru ea, după 2 mini-break-uri, urma să servească de două ori, într-un moment în care își domina clar adver-sara. A intervenit, însă, un

eveniment nedorit, destul de rar, în tribune, unei specta-toare i s-a făcut rău, ritmul jo-cului s-a rupt și Bouchard și-a adjudecat prima manșă. Care, încă o dovadă a echilibrului, a durat o oră, adică mai mult decât majoritatea meciurilor pe care le-a disputat, întregi, românca la actuala ediție.

Marcată și psihic, dar mai ales fizic, glezna stân-gă afectată nepermițându-i

deplasarea pentru cea mai bună lovitură a ei, reverul în lung de linie, Halep a pierdut și setul 2, în numai jumătate de timp față de primul, dar nu fără a lupta cât a putut, in-clusiv prin anularea a nu mai puțin de 5 mingi de meci.

Interesant este faptul că arbitru de scaun la acest meci a fost francezul Kader Nouni, același care a condus într-un mod contestat de mulți finala turneului de la Roland Garros în care Maria Șarapova a în-vins-o pe Simona Halep.

Cu o săptămână înainte de a iniţia turneul de la Wim-bledon, Halep s-a retras din turneul olandez de la Top-shelf Open în turul al doi-lea, la scorul de 7-5; 2-3,cu nemţoaica Annika Beck, din cauza unei accidentări la umărul drept. Constăn-ţeanca era câștigătoarea de anul trecut a turneului de la s’Hertogenbosch și favorita nr. 1 a turneului din Olanda.

teNIs• Premiile oferite la ediția 2014 a openului Statelor Unite, ul-timul turneu de tenis de Mare Șlem al anului, vor fi mai mari cu 11,7 la sută față de anul trecut, urmând să atingă valoarea totală de 38,3 milioane dolari (28,1 milioane euro). • Perechea formată din tenismanul român Florin Mergea și croatul Marin Draganja a fost învinsă de cuplul polonezo-australian Mateusz Kowalczyk/Artem Sitak, cu 2-6, 7-6 (3), 10-6, în sferturile de finală ale probei de dublu din cadrul turneului ATP de la Stuttgart, dotat cu premii totale 426.605 euro. NataŢIe• Înotătorul român Robert Glință a ocupat locul al 7-lea în finala probei de 100 m spate disputată joi, 10 iulie 2014, în cadrul Campionatelor Europene de juniori de la Dordrecht, în Olanda. aRte MaRŢIaLePreședintele Federației Române de Kempo, Amatto za-haria, a devenit primul român din conducerea mondială a MMA-ului, după ce a fost ales recent în funcția de prim-vicepreședinte al asociației WMMAA-Europa (World MMA Association). atLetIsMRomânia, cu 39 de atleți, s-a clasat pe locul 3, cu 245 de puncte, la Campionatele Balcanice rezervate juniorilor 1, competiție desfășurată în weekend-ul trecut, la Serres (Gre-cia), informează un comunicat al FRA.

S P O RT E X P R E S

T E N I S

simona halep, învinsă în semifinale la WimbledonRoMâNCa A RATAT ȘAnSA De A URCA Pe loCUl 2 În ClASAMenTUl WTA

barcelona • barcelona • barcelona • barcelona • barcelona

barcelona • barcelona • barcelona • barcelona • barcelona

Avram Iancu, un român care și-a propus să tra-

verseze înot Canalul Mânecii a plecat, joi, 10 iulie 2014, în Anglia alături de antrenorul său, profesorul Ioan Cordea, unde urmează să locuiască cu chirie într-un apartament din zona de plecare. El și-a dră-muit foarte bine banii necesari pentru această traversare, de-oarece dispune, cel puțin pen-tru moment, de numai 1.500 de lire sterline, sumă care-i ajunge doar pentru acoperirea costurilor de chirie și masă.

Înotătorul speră că în ur-mătoarea perioadă va reuși să strângă și banii necesari pen-tru plata integrală a bărcii care trebuie să-l însoțească obliga-toriu în parcursul său dintre cele două maluri ale Canalului Mânecii.

De profesie bibliotecar la Biblioteca Municipală din Petroșani, Avram Iancu își dorește să fie primul ro-mân care străbate, cu succes, Canalul Mânecii. Channel Swimming Asociation l-a pro-gramat să traverseze Canalul Mânecii în una din primele opt zile ale lunii august. Tra-

versarea se va face doar în slip și cu o cască pe cap, nefiind permisă folosirea costumului de neopren.

Avram Iancu a început să se antreneze pentru acest proiect încă din primele luni ale anu-lui. A alergat mii de kilometri pe drumurile de munte din Parâng și a înotat în apa mai multor lacuri din România, între care Cinciș și Snagov. În iunie și iulie a înotat în Marea Neagră, pentru a se obișnui cu apa sărată și valurile.

Traversarea Canalului Mâ-necii, între Folkestone (sudul Marii Britanii) și zona Capului Gris-Nez, de pe coasta france-ză, ar putea dura între 12 și 18 ore, parcursul fiind în lungime de aproximativ 42 kilometri, în funcție de curenții marini și de mărimea valurilor.

În ultimii 200 de ani, Ca-nalul Mânecii a fost traversat înot de 900 de oameni, dar printre ei nu se află niciun român. Statisticile mai arată că din șase înotători, pregătiți după toate regulile vieții spor-tive, doar unul reușește să câștige această confruntare cu natura. (AGERPRES).

un sportiv român și-a propus să traverseze înot Canalul Mânecii

nATAţ I e

Tenismanul spaniol Rafa-el Nadal, pilotul german

Sebastian Vettel și fotbalistul portughez Cristiano Ronaldo au fost nominalizați de gru-pul mediatic american ESPN pentru titlul de cel mai bun sportiv internațional, alături de jucătoarea sud-coreeană de golf Inbee Park.

Câștigătorul urmează să fie ales în urma unui vot popular organizat pe internet, iar cere-monia de acordare a Premiilor ESPYS, va avea loc în data de 16 iulie, la Los Angeles (Statele Unite).

Cristiano Ronaldo, câștigător al Ligii Campionilor și al Cupei Spaniei cu Real Ma-

drid, a reușit să marcheze anul acesta 31 de goluri în Primera Division, împărțind trofeul Gheata de Aur cu uruguaya-nul Luis Suarez, care a înscris același număr de goluri pentru FC liverpool în campionatul Angliei. Rafael Nadal a cucerit, pentru a noua oară în carieră, titlul de campion în turneul de Mare Șlem de la Roland Garros, iar Sebastian Vettel este campionul mondial din ultimii patru ani în Formula 1, în timp ce Inbee Park este cea mai bună jucătoare a momen-tului din golful profesionist fe-minin, reușind să câștige anul trecut trei titluri majore conse-cutive. (AGERPRES).

Nadal, Vettel și Ronaldo, candidați la titlul de cel mai bun sportiv internațional

Simona Halep a câștigat BRD Bucharest Open, pri-

mul turneu WTA organizat în România, în perioada 7-13 iu-lie și dotat cu premii totale de 250.000 de dolari. Halep (cap de srie nr. 1 și nr. 3 WTA) a învins-o în finală pe italianca Roberta Vinci (n.24 WTA), cu scorul de 6-1, 6-3.

Pentru performanţa reuși-tă românca a fost recompen-sată cu 43.000 de dolari și 280 puncte WTA, în timp ce finalis-ta a încasat 21.400 dolari și 180 puncte.

Monica Niculescu a fost în-vinsă în semifinale de Simona Halep, cu 6-2, 4-6, 6-1.

La dublu turneul a fost câștigat de perechea română Alexandra Cadanţu/Elena Bog-dan care a învins cuplul Cagla Buyukakcay (Turcia) & Karin Knapp (Italia), cu scorul de 6-4, 3-6, 5-10, după super tie-break.

Acesta este cel mai mare turneu naţional de tenis femi-nin din România, iar la această primă ediţie au participat 32 de jucătoare clsate între primele 100 în clasamentul WTA.

simona halep a câștigat bRD bucharest open


S Ă N Ă TAT E

“Ne bucurăm de căldură pentru ca am simţit frigul. Valorăm lumina pentru că ştim cum este întunericul.

Și înţelegem ce este fericirea pentru că am cunoscut triste-

ţea.” (David Weatherford)

Depresia este o cate-gorie diagnostică, o etichetă care încear-

că să redea o realitate sau o problemă reală, prin care ma-joritatea persoanelor trec cel puţin o dată în viaţă. Studiile bazate pe această etichetă dia-gnoistică au ajuns să o situeze în ultimii ani printre cele mai prevalente în populaţia gene-rală. Organizaţia Mondială a Sănătaţii estimează că în anul 2030 depresia va deveni una dintre cele trei cauze prin-cipale de handicap în toată lumea. După European Study of the Epidemiology of Mental Disorders (ESEMeD), unul din studiile epidemiologice desfășurate în diferite ţări eu-ropene, printre care și Spania, prevalenţa depresiei în anul 2006 a fost de aproximativ 4.0% în acestă ţară.

Gradul de afectare pe care îl produce depresia ajunge până

la domenii cum ar fi munca, relaţiile sociale, activităţile cotidiene sau relaţiile intime.

Toţi ne simţim triști, apatici, plângem și pierdem direcţia câteodată. Acesta poate fi un răspuns normal la anumite situaţii, cum ar fi pierderea unei persoane iubite, o rup-tură sentimentală, emigrarea, o situaţie prelungită de stres, etc. Majoritatea persoanelor se recuperează în câtva timp. Totuși, câteodată nu este chiar așa de simplă depășirea aces-tor situaţii.

Manifestările clinice ale depresiei sunt:

• Tristeţe pe durata zilei, aproape în fi ecare zi;

• Pierdere a interesului pen-tru activităţile preferate;

• Sentimente de inutilitate;• Sentimente puternice de

vinovăţie;• Gânduri de sinucidere și

moarte;• Difi cultăţi în luarea deci-

ziilor;• oboseală și lipsă de ener-

gie;• Somnolenţă excesivă sau

insomnie;• Schimbare bruscă de greu-

tate și de poft ă de mâncare;• Difi cultăţi de concentrare;• Dureri fără cauză aparentă;• Senzaţia că nu te odihnești

sufi cient;• Senzaţia că timpul trece

foarte lent și simţământul de a se afl a într-un ambient straniu.

Schimbările pe care emoţiile negative le produc în corp sunt reale: celor care le suferă le este foarte greu să găseas-că motivaţia și să-și urmeze scopurile în viaţă și toate acestea nu fac altceva decât să întărească sentimentele de dezadaptare. Unii pacienţi au menţionat că se simt ca fi ind prinși într-o spirală descen-dentă.

Chiar dacă cunoașterea simptomelor ne poate ajuta la prevenirea depresiei, este mult mai efectiv să ne concentrăm în forţele, capacităţile și valori-le pe care le are fi ecare.

Persoanele pot fi agenţi ac-tivi în propriile lor vieţi. De multe ori gestul cel mai simplu sau nesemnifi cativ, poate fi un punct de ple-care foarte important de la care se poate dezvolta ceva efi cient pentru persona în cauză.

Iată câteva sugestii care ne pot ajuta să facem faţă situaţiilor temporare din viaţă:

• ne construim viaţa în funcţie de istoriile pe care le spunem despre noi. Aceste istorii

dau formă vieţii noastre și ne pot încuraja sau ne pot împiedica să realizăm anumite lucruri. Trăim mai multe istorii în același timp, de aceea nu ne putem explica viaţa doar dintr-un punct de vedere. Este important să alegem bine istoriile pe care le spunem. Fiecare individ este prota-gonistul si expertul propriei vieţi. Putem alege să povestim o istorie dominată de tristeţe, plânset, apatie, insomnie sau putem să ne centrăm atenţia asupra valorilor, competenţe-lor și capacităţilor pe care le avem. Acestea ne vor ajuta să depășim momentele difi cile.

• Menţineţi legătura cu per-soanele importante din viaţa

dumnea-voastră.

Dacă ne

vom centra atenţia asupra relaţiilor importante pe care le avem, viaţa noastră va capăta mai mult sens. Suntem fi inţe sociale și ne construim iden-titatea în relaţiile cu ceilalţi. Împărtășiţi gânduri cu cei din jurul dumneavoastră, expri-maţi-vă și faceţi-vă contribuţia în relaţiile importante din viaţa dumneavostră.

• Dedicaţi timp activităţi-lor plăcute. Rupeţi rutina și monotonia din când în când și alocaţi timp activităţilor care vă plac și care nu le-aţi mai făcut de mult. De exemplu scrieţi; acesta este un mijloc foarte bun de exprimare a sen-timentelor. Scrieţi liber, fără să selectaţi gândurile. Aceasta vă va conștientiza de stările dumneavoastră sufl etești și veţi putea hotarî singuri dacă vreţi să le schimbaţi sau nu.

• Menţineţi un program mo-derat și constant de exerciţiu

fi zic. Rezultatele unui studiu recent realizat la Universitatea din Texas (USA), care a fost publicat în anul 2011, în “Journal of Clinical

Psychology”, spun că practicarea exerciţiului fi zic cum ar fi alerga-

tul, mersul pe bicicletă, înotul sau mersul pe jos timp de o jumătate de oră, cel puţin de trei

ori pe săptămână, poate să fi e la fel de efectiv ca și medi-

camentele psihotrope pentru aproape jumătate dintre pa-cienţii cu depresie moderată. Efectul este și mai mare dacă exerciţiul fi zic se realizează într-un ambient natural. Ca rezultat, nivelul stimei de sine și al neurotransmiţătorilor cerebrali implicaţi în depresie va crește.

• hrăniţi-vă sănătos și echi-librat. Din punct de vedere fi ziologic, depresia se carac-terizează prin nivele scăzute de vitamine și minerale. Este necesar să includem în alimentaţia zilnică nutrienţi precum complexul vitaminic B, C și A și minerale cum ar fi Zincul si Magneziul.

• Ajutaţi-i pe ceilalţi și men-ţineţi o atitudine de recunoș-tinţă. Există investigaţii care arată că a ajuta pe ceilalţi (per-soane sau animale) tinde să reducă izolarea, sentimentele de inutilitate etc, caracteristice depresiei. O atitudine pozitivă poate să producă efecte bene-fi ce în viaţa unei personane indiferent de circumstanţele pe care aceasta le trăiește.

• Menţineţi legătura cu transcendentalul sau cu spi-ritualitatea. Există o legatură specială între spiritualitate și sănătatea mentală. Celor care își alimentează sufl etul le este mai ușor să dea sens experienţelor negative și să se centreze în latura pozitivă a vieţii. Nimeni nu este pasiv în faţa suferinţei și a problemelor. Toţi încercăm să rezistăm într-un fel anume. Și aceste acţiuni de rezistenţă sunt încercări de protejare a ceea ce noi consi-derăm valoros și sacru.

În concluzie, dacă înţelegem natura umană într-un sens unitar și integral, a proteja mintea, corpul, legăturile afective între persoane și spiritualitatea ne poate ajuta să prevenim problemele emo-ţionale.

Câteodată problemele reușesc să ne domine viaţa și este greu să facem vizibile acele acte de rezistenţă. Dar totuși ele există! În această situaţie este necesar ajutorul unui profesionist. O abordare diferită în practica clinică și în psihoterapie la ora actuală este Terapia Narativă. Din acest punct de vedere, persoana este considerată ca fi ind un agent activ în propria sa viaţă, capabilă să facă faţă simpto-melor și să descopere valorile, abilităţile și capacităţile pe care le are și care o pot ajuta să depășească difi cultăţile.

În fi ecare zi avem ocazia să schimbăm istoria vieţii noastre. Momentul magic este acela în care cineva sau ceva ne ajută să schimbăm semni-fi caţia pe care o dăm eveni-mentelor din viaţa noastră, și să transformăm problemele în istorii de depășire și creștere personală.

PsIhoteRaPIe, MeDIeRe ȘI CoNsILIeRe FaMILIaLăCabINet De PsIhoLoGIe aNa DuMItRaȘCu

PsIhoLoGIe PeRINataLă: sarcină, pregatire pentru naștere,perioada puerperală tel. 678218908 / 914998051PsIhoLoGIe CoMuNItaRă: promovare, prevenire și inter-venţie în organizaţii și instituţiiGRuPuRI De suPoRt ȘI INteRVeNŢII GRuPaLe: CuRsuRI De FoRMaRe aCReDItate ÎN PsIhoteRaPIe, teRaPIe NaRatIVă ȘI LuCRaRe CoMuNItaRăterapie la domiciliu si online (skype: ana.aeten)email: [email protected]//[email protected]

www.psicoterapianarrativa.com

Prevenirea depresiei în situatii cotidiene,



ania

Expres

Rom

ania

Expres

Rom

ania

Expres

Rom

ania

Expres

Rom

ania

Expres


PA G I N A C O P I I L O R

Este şi ea o crăiasăToată noaptea luminoasăÎntre stele locuieşteSpuneţi-mi, cum se numeşte?

A lăsat-o DumnezeuA lăsat-o DumnezeuA lăsat-o DumnezeuCa s-o bei şi tu şi eu.Ca s-o bei şi tu şi eu.Ca s-o bei şi tu şi eu.

(Luna)

(Podul) (Apa)

Peste ape, prins în scoabe,Şade moşu-n patru labe,Şi cum stă aşa plecatEu trec apa pe uscat.

Nu merse ea tocmai mult, și numai iaca ce vede un păr frumos și înfl orit, dar plin

de omizi în toate părțile. Părul, cum vede pe fată, zice:

— Fată frumoasă și harnică, grijește-mă și curăță-mă de omizi, că ți-oi prinde și eu bine vrodată!

Fata, harnică cum era, curăță părul de uscă-turi și de omizi cu mare îngrijire și apoi se tot duce înainte să-și caute stăpân. Și, mergând ea mai departe, numai iaca ce vede o fântână mâlită și părăsită. Fântâna atunci zice:

— Fată frumoasă și har-nică, îngrijește-mă, că ți-oi prinde și eu bine vrodată!

Fata rânește fântâna și-o grijește foarte bine; apoi o lasă și-și caută de drum. Și, tot mergând mai departe, numai iaca ce dă de-un cuptor nelipit și mai-mai să se risipească. Cuptorul, cum vede pe fată, zice:

— Fată frumoasă și har-nică, lipește-mă și grijește-mă, că poate ți-oi prinde și eu bine vrodată!

Fata, care știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui, își sufl ecă mâ-necile, călcă lut și lipi cuptorul, îl humui și-l griji, de-ți era mai mare dragul să-l privești! Apoi își spălă frumușel mâinile de lut și porni iarăși la drum.

Și mergând ea acum și zi și noapte, nu știu ce făcu, că se rătăci; cu toate aceste, nu-și pierdu nădejdea în Dumnezeu, ci merse tot înainte până ce, într-una din zile, dis-dimineață, trecând printr-un codru întune-cos, dă de-o poiană foarte frumoasă, și în poiană vede o căsuță umbrită de niște lozii pletoase; și când s-apropie de acea casă, nu-mai iaca o babă întâmpină pe fată cu blândețe și-i zice:

— Da’ ce cauți prin aceste locuri, copilă, și cine ești? — Cine să fi u, mătușă? Ia, o fată săracă, fără mamă și fără tată, pot zice; numai Cel-de-sus știe câte-am tras de când mama care m-a făcut a pus mâinile pe piept! Stăpân caut și, necunoscând pe nime și umblând din

loc în loc, m-am rătăcit. Dumnezeu însă m-a povățuit de-am nimerit la casa d-tale și te rog să-mi dai sălășluire.

— Sărmană fată! zise bătrâna. Cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat la mine și te-a scăpat de primejdii. Eu sunt Sfân-ta Duminică. Slujește la mine astăzi și fi i încredințată că mâine n-ai să ieși cu mâinile goale de la casa mea.

— Bine, măicuță, dar nu știu ce trebi am să fac. — Ia, să-mi lai copilașii, care dorm acum, și să-i hrănești; apoi să-mi faci bucate;

și, când m-oi întoarce eu de la biserică, să le găsesc nici reci, nici fi erbinți, ci cum îs mai bune de mâncat.

Și, cum zice, bătrâna pornește la biserică, iară fata sufl ecă mânecile și s-apucă de treabă. Întâi și-ntâi face lău-toare, apoi iese afară și începe a striga:

— Copii, copii, copii! Veniți la mama să vă lăie! Și când se uită fata, ce să vadă? Ograda se umpluse și pădurea fojgăia de-o mulțime de balauri și de tot soiul de jivine mici și mari! Însă, tare în credință și cu nădejdea la Dumnezeu,

fata nu se sperie; ci le ia pe câte una și le lă și le îngrijește cât nu se poate mai bine. Apoi s-apucă de făcut bucate, și când a venit Sfânta Duminică de la biserică și a văzut copiii lăuți frumos și toate trebile bine făcute, s-a umplut de bucurie; și după ce-a șezut la masă, a zis fetei să se suie în pod și să-și aleagă de-acolo o ladă, care-a vrea ea, și să și-o ia ca simbrie; dar să n-o deschidă pân-acasă, la tată-său. Fata se suie în pod și vede acolo o mulțime de lăzi: unele mai vechi și mai urâte, altele mai noi și mai frumoase. Ea, însă, nefi ind lacomă, ș-alege pe cea mai veche și mai urâtă dintre toate. Și când se dă cu dânsa jos, Sfânta Duminică, cam încrețește din sprâncene, dar n-are încotro. Ci binecuvântează pe fată, care își ia lada în spate și se întoarnă spre casa părintească cu bucurie, tot pe drumul pe unde venise.

(Continuarea în numărul viitor)

Povești românești

Fata babei și fata moșneagului

ÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎ România în cel de-al doilea război mondial

- Partea I -

Să ne cunoaştem ţara! File de istorie

N-are mâini şi totuşi bate,Bate-ntruna zi şi noapte.

Şade oriunde l-ai puneDe-l priveşti timpul îţi spune.

(Ceasul)partea a II-a

Ajută tractoristul să ajungă la hambar! de Demostrene Botez

Arde soarele de vară,Luminoasă este zarea,

Iar prin grâu şi prin secarăA pornit seceratoarea.

Duduie voinic tractorulCare-o trage după el.

În curând pe tot ogorulNu rămâne-un fi ricel.

Strânşi la brâu şi aurii,Snopi culcaţi se-aliniază,

Parcă-ar fi nişte copii Care dorm după amiază.

Vara

Ghicitori

de Ion Creangă

(Urmare din numărul trecut)


Aţi putea crede că Cetatea Făgăraș ar putea figura printre cele mai apreciate castele din lume? ei bine, Cetatea Făgăraș, situată chiar

în centrul municipiului Făgăraș (județul Brașov), la poalele munţilor cu același nume și pe malul râului Olt, este al doilea cel mai frumos castel din lume, fiind întrecut doar de Castelul Neuschwanstein din Germania potrivit unui clasament realizat de Hopper, un site dedicat planificării călătoriilor, și prezentat de publicaţia Huffington Post și citată de Mediafax.

Astfel, în clasamentul celor mai interesante zece castele din lume, recomandate persoanelor care apreciază ar-hitectura, pe primul loc se află Castelul Neuschwan-stein din Germania, în stil romantic-renascentist, construit la sfârșitul seco-lului al XIX-lea pe un deal accidentat aflat deasupra satului Ho-henschwan-gau, de lângă Füssen (în sud-vestul Bavariei).

Devansată de edificiul din Germania, Ce-tatea Făgă-raș, situată pe locul al doilea, “reprezintă una dintre cele mai mari și mai bine conservate cetăţi feudale din Europa de est”. “În trecut, castelul a fost pivotul

puterii regionale. În timpul secolului al XVII-lea, cetatea a fost extinsă, reflectând bogăţia locului”, se arată în materialul publicat pe huffingtonpost.com.

De asemenea, în clasamentul realizat de Hopper, pe locul al treilea se află Castelul Durham din Rega-tul Unit, edificiul fiind inclus în lista patrimoniului mondial al UNESCO.

Topul 10 al celor mai frumoase edificii de acest profil din lume continuă cu castelul Blarney (Irlanda), castelul edinburgh (Scoția), le Chateau Frontenac (Canada), castelul Cardiff (ţara Galilor), Château et jardins de villandry (Franţa), castelul Baden-

Württemberg (Ger-mania) și castelul Hearst (California).

Construcția Cetății Făgăraș a în-ceput în anul 1310, pe locul unei mai vechi fortificații de pământ și lemn din secolul al XII-lea. Scopul construirii cetății era emina-mente strategic, mai precis pentru apărarea sud-estu-lui Transilvaniei de incursiunile tătari-lor și otomanilor. În 1526, Ștefan Mailat, fiul unui boier din regiune, a devenit voievod al Transilvani-ei, și după ce a intrat în posesia Făgărașului și a domeniilor din

jur, a pornit lucră-rile de transforma-re a cetății într-o adevărată cetate întărită. Zidurile de apărare au fost dublate în grosi-me pornind din interior și au fost amenajate noi spaţii în încăperi și săli boltite.

C U R I O Z I T Ă Ţ I

CETATEA FAGARAS, al doilea cel mai frumos castel din lume,

, ,

Un sat italian, scos la vânzare pe eBayS atul Calsazio din Piemont (aproape

de Torino) a fost scos la vânzare pe site-ul de licitații online eBay, cu prețul de 245.000 de euro, anunță cotidianul La Repubblica, preluat de 20minutes.fr.

Ansamblul cuprinde circa 20 de clă-diri de piatră și lemn. Dori-torii trebuie să se decidă repede fiindcă licitația se încheie pe 15 iulie. Viitorul proprietar al satului se va angaja să respecte me-diul și istoria localității, în conformitate cu dispozițiile Uniunii naționale italiene a comunelor și comunităților

alpine, așa că nici vorbă de renovări sofisticate.

Satul, vechi de 800 de ani, a început să fie părăsit din secolul al XIX-lea, fiind complet abandonat în anii 1960, încheie 20minutes.fr. (AGERPRES).

O expoziție intitulată 'Toilet!?- Human Waste & earth's Future" (Toaletele!?-

Reziduuri umane și viitorul Pământului'), inaugurată la prestigiosul Muzeu Național de noi Științe și Inovații din Tokyo, 'încearcă să descopere toaletele care dăunează cel mai puțin mediului înconjurător și care este toa-leta ideală', după cum scriu organizatorii pe pagina de internet a instituției, http://www.miraikan.jst.go.jp.

Deschisă până în luna octombrie, expoziția prezintă modul în care, de-a lungul timpului, vasele de WC au schimbat viața omului, până la a deveni un element esențial în prezent pentru igienă și sănătate, deși pe planetă există în continuare 2,5 miliarde de persoane care nu beneficiază de asemenea dotări.

Atenția expoziției se concen-trează și pe impactul pe care îl au asupra mediului dejecțiile umane. Apele uzate provenind de la toa-lete trebuie să fie epurate înainte de a fi deversate în râuri sau mări. Japonia folosește acest procedeu

și pentru a extrage conținutul de fosfor, substanță foarte periculoasă în apele globu-lui, dar prețioasă ca materie primă pentru industrie. Epurarea este aproape completă, dar consumul de energie pe care îl implică este foarte ridicat. Prin urmare, o provocare pentru viitor va consta în perfecționarea sistemului de epurare a apelor uzate, spun organizatorii expoziției.

Subiectele legate de vasele de toaletă, în vederea găsirii ‘WC-ului ideal’, sunt cu atât mai importante cu cât populația Terrei este în creștere și se estimează că va ajunge la 10 miliarde de oameni în 2050.

‘Este nevoie de o dezbatere deschisă și sinceră. La sosire, puteți experimenta toaleta așa cum nu ați mai făcut-o niciodată până

acum. Veți avea o cu totul altă apreciere despre toaleta la care nu v-ați gân-dit’, asigură specialiștii

muzeului, care organizează pe perioada evenimentului

seminarii pentru părinți și copii, precum și diferite

dezbateri. (AGERPRES).

Vasul de toaletă, temă centrală pentru o expoziție dintr-un prestigios muzeu din Japonia

de Demostrene Botez

Ghicitori


A N U N Ţ U R I

IMobILIaReÎnchirieri

•Închiriez cameră pentru 1 persoa-nă, în Alcala de Henares, cu orice dată, zona centru, la 5 min. de autogară și 10 min. de gară, condiţii excelente, doar 2 persoane în apartament. Cer și ofer seriozitate maximă; suntem 2 persoane la care ne place liniștea și înţelegerea. Preţ 150€+20€ aprox. chieltuieli la 2 luni. Tel.642.268.885.

•Închiriez cameră pentru o fată în Alcala de Henares. Preţ 120 de euro plus cheltuieli și internet (opţional). Doar trei persoane în apartament. Tel. 642.701.895.

•Închiriez cameră pentru o persoa-nă, în Moratalaz (Madrid), metro linia 9. Foarte bine comunicat, cu atubuzele: 100, 20, 30, 32, 71 și 8. Ambient fami-liar, puţine persoane. Tel: 662.625.110.

•Sunt o fată de 25 ani, caut să inchi-riez cameră pentru o persoană, până în 250€ (cu cheltuieli incluse!) în zona Ciudad Lineal, Madrid. Să fie puţine persoane în apartament, curat și liniș-tit! Tel. 602.626.921.

• Închiriez cameră în apropiere de Carabaña (Madrid), Carretera Pe-rales-Ambite, km.6. Pre destul de accetabil, cheltueli incluse. La casă piscină, pământ pentru grădina etc. Merită văzut... Vă aștept să mă sunaţi la: 662.269.781.

•Închiriez 2 camere mari pentru fată, baiat sau familie serioasă, aproape de aeroport lângă C.C. Plenilunio. Came-re luminoase cu internet ADSL, gaz natural, bucătărie mare cu 2 frigidere, 2 băi, posibilitate de conectare digi satelit România. Conexiune autobuze verzi Av. de America și autobuz roșu 77. Zona liniștită și frumoasă, cu gaz, curent și apă inclus în pretul de 235€ pentru o persoana sau 325 pentru o familie de 2 persoane. Tel 678.124.723. Marian. Doar pentru persoane de în-credere ce muncesc.

•Închiriez cameră în Rivas, aproape de metro și autobus la bloc într-un apartament cu 3 camere. Locuim 3 persoane. Avem digi.Apa rece nu se plătește. Condiţii bune. 160euro. Tel. 627.287.740.

Vânzări•vând casă cu teren în Robleda Sa-

lamanca. Casa este de reconstruit. 104 metri pătraţi de teren și 100 metriipa-traţi casă. Nu trebuie proiect pentru construcţie. Preţ: 10.000€. Gabriel. Tel. 634.744.817.

•vând teren intravilan, ferit de in-undaţii, la ieșirea din orașul Negrești-Vaslui, spre Siliștea pe partea dreapta (DN15), cu suprafaţa de 3.200mp. Deschiderea la stradă asfaltată este de 20m/7€mp. Preţ teren 22.400€ negoci-abil. Tel. 642.960.470.

•vând vilă la cheie! Construcţie 2012, 3 dormitoare, 3 băi, salon, bu-

cătărie, Suprafaţă: 149mp construc-ţie, 309mp teren. Centrală proprie, gard metalic. Pret: 63.000€. 9 km de metro Militari, Bucuresti. Tel. 0040-721.726.514, 642.866.955.

•De vânzare teren intravilan în Ti-mișoara, Dumbrăviţa, 701m Fs.19m, cu toate utilităţile pe str. Londra. Tel. 617.158.309.

•vând urgent teren intravilan 4.422 m2 extra vilan, 22655 m2 în Băiceni, Com. Cucuteni, Jud. Iași. Preţ 40.000 de euro, negociabil, Tel. 642.88.00.46.

•vând casă familială în Câmpia Tur-zii, cochetă și la preţ de apartament, cf în regulă, un unic propietar, bine situ-ată între combinat și gară, str. Nicolae Titulescu,7. Cei interesaţi pot suna la 0034/68.65.69.718 sau pot scrie la [email protected]

•vând apartament 3 camere, 60 mp, în Dej, jud. ClUj, zonă centrală: deco-mandat, 2 băi, balcon, centrală proprie, gaz, mobilat. Garaj personal, parcare personală, cu copertină, comparti-ment în beci și pod. Bloc șarpantă, o singură scară. Preţ: 50.000€. Info: Tel: +34.671.555.310 și +40.743.682.858 sau e-mail: [email protected]

•vând garsonieră conf.1, etaj 4, în cartierul v. Frumoasei, Sebeș, jud. Alba. Cu îmbunătăţiri: centrală pro-prie, termopane, gresie, faianţă, par-chet și mobilată complet. Preţ: 19.900€ neg. Tel. 674.939.568.

•vând vilă (la gri) 14 km de centrul Bucreștiului (PiaţaUniri) zona vile: suprafaţă construită: P+1; 145mp, teren 309mp. Parter: living 25mp, bucătărie 16mp, baie 5mp. etaj: 2 dor-mitoare 12mp, baie 4,5mp, 1dormitor 15mp+baie 6mp. Materiale folosite: cărămidă PoroTHerm+uși și geamuri termopan exterior. Preţ: 52.500 euro. Tel. 642.866.955, 0040/721.726.514.

•Târgoviște micro 6-de vânzare apartament 2 camere confort 1 semi-decomandat; are ușă din lemn masiv, centrală termică, gresie, faianţă, ter-mopan, instalaţie electrică și sanitară refăcute, balcon lung închis în termo-pan, izolat termic la interior, geam de aerisire la baie. Pret 27.000 euro. Tel. 0040/722.526.510.

•Urgent vând apartament cu 4 came-re în Lupeni (HD), nefinisat; la stradă. Preţ avantajos. Tel. 642.997.452.

•vând casă în loc. nedeia (jud. Dolj), cu grădină de 600mp, la 5 km de Dunăre; zonă neinundabilă. Tel. 642.871.686.

•Particular, vând 1ha de pădure de stejar, întăbulat în judeţul Maramureș, la 12 km de Baia Mare, zona de lizie-ră, acces la 1km de DN1, posibilitate curent la 200m de sursă. Ideal pentru a construi o căsuţă de vacanţă. Preţ 3.500€. Tel. 642.791.060.

•vând casă în loc. horia, nr. 221, jud. Arad, cu 213 mp locuibili format din:

bucătărie de 3.8/4.2m, salon de 5/6m, 3 dormitoare de 4/3m, hol închis de 14/1.4m, curte interioara betonată. Cu baie (wc) în casă și wc de serviciu afară, cu fosă de scurgere, apă curentă și gaz la poartă. Grădină de 700mp. Suprafa-ţă totală 1.130 mp. Preţ 48.000 €. Tel. 0034-697.629.439. email: [email protected].

auto•vând camion nissan Trade, fabricat

98, cu obloane și prelată; are „trampilla elavadora”, consum 8l/100km .Motor cu turbo! Preţ 3.500€. Tel. 642.746.920.

•vând Mercedes-Sprinte 411; pret 7.000 euro, 184.000 km reali cu cutie, are două uși în spate și una laterală. Tel. 642.746.920.

•vând Ford Mondeo Diésel din 2006, 151.000 km, cu toate extra. Preţ: 4.700€ negociabil. Tel. 671.411.478.

•vând BMW serie 5 din 2004 cu 190.000km, full equip, în stare perfec-tă. Preţ 10.000 euro. Tel 600.947.135.

•vând Ford escort Familar, preţ 450 € negociabil. Tel. 662.269.781.

•vând dubă Ford Transit din 2007 cu numai 70.000km, foarte bine îngri-jită pentru transport marfă de 3.500kg cu nenumărate opţiuni. Pret 9.000 de euro. Tel. 600.947.135.

•vând BMW 320D, din 2002, 186.000 km, 5,7l/100km. Accept va-riante, la schimb mașină înscrisă în România+diferenţa; de preferinţă fur-gonetă, etc. Tel. 602.511.487.

•vând Ford Mondeo diesel din 2004, 115 cv, culoare roșie, 175.000 km. Me-rită văzut. Tel. 642.991.773.

LoCuRI De MuNCăCereri

•Doamnă de 30 de ani, căsătorită, cu copii, caut de muncă (internă) în toată Comunitatea Madrid chiar și „suplen-te”. elena. Tel. 663.759.182.

•Bucătar cu experienţă, cu diplomă tradusă în spaniolă și certificat de ma-nipulant de alimente, caut de muncă în Torrejon de Ardoz sau în imprejurimi.Tel.671.743.410.

•Domn serios, 47 ani, posesor de permis categ. B, caut de lucru ca șofer. Disponibilitate la program prelungit, în Comunitatea Madrid. Tel 671.743.410.

• Domn serios, 41 ani, cu permis auto, caut de lucru ca barman sau șofer categ. B. Rog si ofer seriozitate maxi-mă. Parla (Madrid). Tel 642.837.593.

•Domn serios, elegant, cu permis auto categ.B, îmi ofer serviciile ca șofer de week-end sau la diferite onomastici. Rog și ofer seriozitate maximă. Tel. 642.837.593. Laurentiu.

•Șofer de TIR cu experienţă, caut de muncă naţional-internaţional. Locu-iesc în Zaragoza. Tel. 617.649.804.

•Tânără, 24 de ani, asistentă medi-cală, caut de muncă în domeniu sau externă.Tel. 642.759.883.

•Tânăr, 33 ani, caut de muncă în ori-ce domeniu. Am experienţă ca brutar, ajutor de tâmplar, ajutor de bucătar și agricultură. Tel 667.879.460.

•Mă numesc Dorin, am documente de Spania, am muncit în agricultură, în Italia în restaurante și spălătorii auto. Aș dori un loc de muncă, cât mai ur-gent! Tel. 0040-768.471.841.

•Șofer cu 27 de ani în transport, caut de muncă pe tir. Zaragoza. Tel. 617.649.804.

•Doamnă serioasă, 50 de ani, har-nică și muncitoare, caut loc de muncă internă. Tel. 642.774.036.

•Doamnă respectabilă, caut de mun-că, ca externă în menaj sau îngrijit co-pii, în zona Zaragoza. Am experienţă în domeniu. Tel. 642.691.395.

•Bucătar s-au ajutor de bucatar spa-niol și bucătar român cu multă expe-rienţă în ambele bucătării. Pregătesc mâncăruri pentru nunţi, botezuri și zile onomastice. Program disponibil și autoturism propiu. Tel. 642.601.906.

•D-nă românacă, 46 ani, educată, harnică, serioasă, având acte în regu-lă, caut de muncă ca externă în zona Madrid. Am experienţă în menaj, bucătărie ( multiple abilităţi gospodă-rești), curăţenie, îngrijirea copiilor și a persoanelor în vârstă. Tel. 602.538.831.

•Caut de muncă la curăţenie cu ora, vânzătoare, îngrijire de copii sau per-soane în vârstă. Am acte în regulă. Ofer seriozitate! Tel. 666.031.866.

•Caut muncă în domeniul hotelier: receptie sau comerţ alimentar: factu-rare. Tel. 642.866.955.

•Doamnă, 53 de ani, caut loc de muncă la o familie de români pentru a îngriji copii mici, vârstnici sau eventu-al curăţenie. Locuiesc în Madrid. Tel. 602.593.830.

•Bucătăreasă, 39 de ani, 8 ani de ex-perienţă demonstrabilă în domeniu în Spania, Italia și România, caut de lucru în Com. Madrid. Ofer și rog seriozita-te. Tel. 603.215117.

•Busco trabajo como interna o lo que sea, en Guadalajara, Madrid o alreden-dores. Seria, formal, con experiencia y referencias. Tengo papeles en regla! Tel. 642.324.703. Albertina.

•Am 29 de ani și caut un post de muncă, ca șofer de tir, tahograf, atestat transport de marfă! Serios, muncitor și responsabil, nu contează unde este locul de muncă, intern sau internatio-nal. Tel. 0760119537. e-mail: [email protected].

•Tânară, caut un post de recepţio-neră de hotel în comunitatea Madrid. Posed diplomă, vorbesc spaniola și en-gleza (nivel alto). Pot fi contactă la te-lefon 664105704 sau 642866955. Iulia.

•Instalator (fontanero) cu experien-ţă, caut de muncă. Pot fi contactat la tel. 642.746.836.

oferte

•Caut un meseriaș universal (albañil de I-a) cu experienţă de nivel profesi-onal în reforme și amenajări interioare : yeso, faianţă, gresie, pladur, pintură, zidărie orice nivel - arcade, rustic, restaurări (fontaneria y electricidad) etc., serios, responsabil și onest. Tel. 600.721.808.

•Caut croitoreasă cu experienţă. Al-cala de Henares. Tel. 627.015.930.

•Angajăm ospatar/ă pentru bar în Madrid Capital. Tel. 642.279.241.

•Caut un meseriaș universal (albañil de I-a) cu experienţă de nivel profesi-onist în reforme de interior: yeso, fa-ianţă, gresie, pladur, zidărie orice nivel - arcade, rustic, restaurări (fontaneria y electricidad) etc., serios, responsabil și onest. Tel. 600.721.808.

•angajăm urgent aGeNŢI Co-MeRCIaLI (femei și bărbaţi) din toată spania. Condiţii avantajoase!!! se cere experienţă demonstrabilă de cel putin 2 ani în vânzări. Cei fără experienţă să se abţină! Cei interesaţi pot trimite CV la email: [email protected]

•ofer loc de muncă pentru un șofer cat. B , vârstă min. 25 ani, permis min. 5 ani, domiciliul in Aalter +/- 25 km, pentru activitate de curierat. Contact

la e-mail: [email protected] sau tel: 0483462621 - Radu Sumanaru.

•Urgent! Domn, caut doamnă în jur de 45 de ani pentru a lucra ca „matri-monio”. Avem loc de muncă bine plătit. De preferat să știe să gătească mâncare spaniolă. Urgent. Tel. 697.726.258

•ofer servici cu contract indefinit în curăţenie, cu ora, cu salariu de 1.300 de euro/lună (serviciul soţiei mele), în schimbul unui loc de muncă în zona Madrid, pentru mine (soţul), pe o pe-rioadă de 10 luni. Tel. 642.870.314.

•Restaurant club de tenis Alameda de Osuna (Madrid), căutăm ospătar/ă cu experienţă, vorbitor de limbă spa-niolă și o ajutoare de bucătar. Relaţii la tel. 642.678.850.

•Firmă de decoraţii, caută agent co-mercial pentru zona Madrid. Se oferă perioadă de probă de trei luni, după care se întocmește contract pe termen nedeterminat. Cei interesaţi pot trimi-te Cv la [email protected]

MatRIMoNIaLe•Doamnă de 56 ani 1,70, 75 kg, foar-

te serioasă, iubitoare de frumos și de gesturi care îţi încântă inima, doresc să cunosc un domn care să-mi fie un adevărat prieten cu care să împart mo-mentele de singurătate și tristete. Nu-mi plac aventurierii. Dacă doriţi să mă cunoașteţi sunaţi după ora 20:00. Tel. 632.303.924.

•Bărbat, 60/1,77/84, bine îngrijit situaţie stabilă, doresc să cunosc o doamnă din Com. Madrid. Răspund doar la sms. Te. 611.230.719.

•Bărbat înalt, atractiv caut prietenă drăguţă, de 20-35 ani, pentru a ne pe-trece timpul liber împreună. Madrid. Tel. 642.678.891. Sms digi.

•Domn, intelectual, 41 ani, 170 cm, drăguţ, sufletist, romantic, fără obliga-ţii, cu permis auto, doresc cunoștiinţă doamnă drăguţă, sinceră, sufletistă, necajită, în vederea căsătoriei și a for-mării unui cămin. Tel. +40766775634.Rog și ofer seriozitate maximă. Lau-renţiu

•Bărbat de 40 de ani din Comuni-tatea Madrid, cu serviciu stabil, fără obligaţii, doresc să cunosc o femeie până în 38 de ani cu caracteristici simi-lare pentru prietenie, o relaţie serioasă. Tel. 603.141.712.

•Bărbat divorţat 1,78m înalţime, 72 kg, doresc să cunosc o doamnă în jurul vârstei de 50 de ani pentru o relaţie se-rioasă. Tel. 604.113.460.

•Domn, 53 ani/1,77m/70kg, separat de 2 ani, nefumător, nealcoolic, cu fri-că de Dumnezeu, locuiesc în Mostoles (Madrid), aș dori să cunosc o doamnă, de vârstă apropiată cu a mea, nefumă-toare, din Mostoles daca se poate, cu frică de Dumnezeu, pentru o relaţie de prietenie și eventual ce va urma după aceea.Tel 602.563.996 (Lebara).

• Domn, 54 ani/1,65m/78kg, divorțat, fără obligații, caut o doamnă de vârstă apropiată, fără vicii, fidelă, pentru prietenie, eventual căsătorie. Tel. 642.712.662.

•Tânăr, 36 ani/1.71m/70kg, fără vicii, fără obligaţii, stare materială bună, cu servici stabil, din Com. Madrid, caut o fată cu vîrstă între 32 și 37 ani, ce poa-te avea și un copil; să fie gospodină și dacă se poate nefumătoare, în vederea prieteniei și după caz a căsătoriei. Cine dorește să mă contacteze poate suna sau lăsa mesaj la tel. 642.062.528.

•Domn, 41 ani, 170 cm, zodia taur, drăguţ, sufletist, intelectual, fără obli-gaţii, cu permis auto, doresc cunoș-tinţă doamnă drăguţă, sufletistă, de vârstă apropiată în vederea căsătoriei. Rog și ofer seriozitate maximă. Tel. 642.837.593.

•Domn, 41 ani, 170 cm, drăguţ, ele-gant, sufletist, intelectual, fără obliga-ţii, cu permis auto, doresc să cunosc doamnă drăguţă, sinceră, sufletistă, în

vederea căsătoriei. Tel. 642.837.593. Parla.

•Sunt un tulcean de 48 ani, divorţat, din Leganes, de 1.81m, 78kg și cu su-flet tânăr. Aș vrea să găsesc o doamnă necăsătorită, între 43-50 de ani, veselă, harnică, iubitoare, sinceră cum sunt și eu, pentru o relaţie serioasă de viitor. Sunt divortat. Tel 642.829.786.

•Doamnă serioasă din Madrid, ne-fumătoare, doresc să cunosc un domn până în 48 de ani, serios, prezentabil, nefumător și fără alte vicii, pentru a ne uni destinele. Neserioșii să se abţină. Tel. 642.014.608.

•Băiat simpatic și serios, caut fată în-tre 28 și 36 de ani pentru prietenie sau o eventuală relaţie. Tel. 688.383.680.

•Am 42 de ani, 175/80 kg, caut o doamnă între 30-40 de ani, care do-rește o relaţie serioasă și o iubire adevărată. Prefer sp fie nefumptoare. Vitoria Gasteiz. Lăsaţi mesaj la tel. 642.955.357.

•Băiat simpatic și serios, caut fată cu vârsta între 28 și 36 de ani pentru prietenie sau o posibilă relaţie. Tel. 688.383.680.

•Doamă divorţată, 47 de ani, 1,65m, 63kg, port ochelari de vedere, pre-zentabilă, simpatică, nefumatoare, cu serviciu stabil. loc. Madrid; doresc să cunosc un domn fără vicii prezentabil, până în 50 de ani, de 1,82-1,85 petru o relatie de prietenie căsătorie. Îmi plac bărbaţii înalţi, cu aspect fizic plăcut, să fie și spaniol; să mă sune cei care corespund cu anunţul din ziar. Aven-turierii și neserioșii să se abţină. Tel. 642.637.949.

•Băiat de 30 de ani, vreau să îmi gă-sesc o fată frumoasă dar să fie din Va-ladolid. Să mă sune după ora 18:00. Tel 657.554.145.

•Tânăr 40/1,70/67, sincer, doresc să cunosc tânără pentru relaţie. Tel. 647.993.562. Zona Alicante.

•Băiat, caut o fată pentru o relaţie de prietenie sau căsătorie. Am 35 de ani, 1,68m, 61kg, păr șaten, ochi căprui. Sunt curat, educat, drăgut. Com. de Madrid. Tel. 642.730.136.

•Tânăr de 25 de ani, 1,80m/76kg, caut prietenă pentru relaţie serioasă. Tel. 642.928.988.

•Bărbat 58/1,77/82, bine îngrijit, situaţie stabilă, doresc să cunosc o doamnă din Com. Madrid. Răspund doar la s.m.s. Tel. 604.182.551.

•Tânăr, 32 ani ,1.70/74kg, zodia le-ului, șaten, ochi căprui, nefumător, cu serviciu stabil, doresc să cunosc o fată sinceră și cuminte, pentru o relaţie se-rioasă și de lungă durată. Locuiesc în zona Madrid. Tel. 602.675.546.

•Domn de 58 de ani, caut doamnă în vederea unei relaţii serioase. Credin-cios, serios, nefumător, neconsumator de băuturi alcoolice. Rog seriozitate. Tel. 642.003.319. George.

•Doamnă de 36 de ani, drăguţă, sin-ceră, doresc să cunosc un domn de vârstă apropiată, nefumător, pentru o relaţie serioasă chiar și căsătorie.Vreau sinceritate, iubire adevărată. Tel. 627.166.043.

DIVeRse•Se transferă (traspaso) magazin ali-

mentar cu produse românești, spanio-le, panaderie etc., în Parla (Madrid), în zona gării, vad comercial foarte bun, în funcţionare. Transferul poate include și un Peugeot Boxer frigorific, sau nu. Preţul este negociabil și se discută la faţa locului. Tel. 647.105.367.

•vând bilete de avion dus-întors Ma-drid-București pentru perioada 5-25 august.,sau fac schimb cu altele pentru perioada 26/7-17/8 (aproximativ). Te. 667.32.48.48. email: [email protected]

•vând rochie de mireasă. Felipe/Dia-na. Tel. 678.369.539.

•vând telefon Samsung Galaxy ACe în stare foarte bună, preţ 100€.Tel. 722.715.926, Adrian.

•Cumpăr haine second-hand și noi din toata Spania. Cantităţi mari cu preţul între 2 și 5 cenţi pe kg; Cum-părăm tot felul de lucruri, mobilă, te-levizoare, electrocasnice, etc. Ana. Tel. 661.177.660 sau 687.327.593.

•Absolventă a școlii de artă, secţiu-nea canto popular, caut instrumentist orgă pentru a efectua un program ar-tistic la nunţi aniversări. Locuiesc în zona Alicante (Valencia). Rog seriozi-tate. Magda, Tel. 687.096.004.

Nu aI uN LoC De MuNCă?VeNItuRI INsuFICIeNte?

Nu aI baNI PeNtRu a INVestI ÎNtR-o aFaCeRe?Noi te CoNsILIeM GRatIs și te ajutăm

să îţi dezvolţi propria afacere fără să investești!!!tel. 653. 40.04.45

angajăm vânzătoare cu experienţă pentru magazin românesc în Comu-nitatea Madrid. tel. 722.253.783. (nu-măr cu tarif normal).


F E R E A S T R Ă S P R E C E R

“A renunţa la a mai face publicitate pentru a economisi bani este ca și cum ai opri ceasul pentru a economisi timp”

Henry Ford, fondator al industriei americane de automobile

tel. 628.851.495 email: [email protected]

(Urmare din numărul trecut) MotIVeLe DePeNDeNŢeI

De multe ori ne întrebăm ce-i determină pe oameni să

accepte sclavia păcatului chiar și atunci când constată consecinţele dezastuoase ale acestuia. Ne-am putea imagina că, de fapt aceștia se străduie din răsputeri să sca-pe. Însă, asemenea unui jug, păcatul pare să-i doboare. Și par să accepte înfrângerea în așa măsură încât pired orice speranţă de mântuire. La o analiză mai atentă a fi rii omenești descoperim patru motive fundamentale pentru care sclavia păcatului pare de neînlăturat.

1. Lipsa de înţelegereMulţi creștini pur și

simplu nu înţeleg că nu sunt nevoiţi să suporte o astfel de încătușare. Par să nu înţelea-gă că Satana nu deţine auto-mat controlul asupra vieţilor noastre. Acum că aparţinem lui Dumnezeu, victoria a devenit posibilă. Biblia spune: ”Pentru că oricine este născut din Dumnezeu biru-iește lumea, și aceasta este biruinţa care a biruit lumea: credinţa noastră. Cine este cel ce biruiește lumea dacă nu cel ce crede că Iisus este Fiul lui Dumnezeu” (1 Ioan 5:4-5). Hristos a învins deja în faţa lui Satan, a păcatului și a ispitei. Scripturile ne spun că prin El suntem „mai mult decât biruitori” (Romani 8:37). Toată puterea lui Iisus Hristos le e dată și copiilor Săi pentru a-l înfrânge pe Cel rău. Când Iisus a murit

la Calvar, El a ucis și păcatele noastre. Întreaga mânie a lui Dumnezeu împotriva acestor păcate s-a vărsat într-o clipă. Când Domnul nostru s-a ridicat din morţi, El s-a ridi-cat triumfător asupra acelor păcate. Victoria a fost deja obţinută!

2.Nerecunoașterea puterii lăuntrice de a învinge

Nu trebuie să depindeţi de vreun preot, pastor sau rabin pentru a obţine victo-ria asupra obișnuinţei care vă stăpânește viaţa. Dacă îl cunoașteţi pe Hristos ca Mântuitor, dacă El locuiește în voi, atunci victoria se afl ă deja în voi. Biblia spune: ”...căci mai mare este Cel ce e în voi, decât cel ce este în lume” (1Ioan 4 :4).

Când am devenit copii ai lui Dumnezeu, am devenit copiii Împăratului. Victoria de care avem nevoie a fost câștigată prin Calvar. Duhul Sfânt care locuiește în noi ne poate da forţa să depă-șim orice ispită întâlnită în viaţă. Avem toate resursele necesare în noi înșine pentru a depăși orice ispită întâlnită în viaţă. Avem toate resur-sele necesare în noi înșine pentru a înfrânge obișnuinţa păcătoasă. Imaginaţi-vă că sunteţi în Spania și intraţi într-o bancă locală pentru un împrumut de o mie de euro. Dacă sunteţi dispuși să treceţi printr-o mulţime de formalităţi, în cele din urmă veţi primi împrumutul. Dar dacă însuși Regele Felipe ar intra în bancă tot pentru un împrumut, ce diferenţă ar fi ? Datorită faptului că

este vorba despre o persoa-nă din familia regală, s-ar face aranjamentele ca toate formalităţile să fi e făcute cât mai repede și împrumutul să-i fi e acordat. Prietene creștin, trebuie să-ţi rea-

mintească cineva că și tu ești copilul unui Rege? Nu trebuie să treci prin viaţă ca un cerșetor spiritual.

Din nefericire, majo-ritatea facem acest lucru. Nu încetăm să cerșim de la Dumnezeu lucrurile pe care a promis deja că ni le va da. Avem tendinţa de a ne apropia de El cu o timiditate care sugerează: ”Doamne, nu-i așa că nu vrei să faci asta pentru mine?” Dimpo-trivă, Biblia ne asigură că Dumnezeu vrea să răspundă rugăciunilor noastre și să ne întâmpine nevoile pentru a se arăta puternic în numele nostru. Dacă vrem să depă-șim păcatul unei obișnuinţe, trebuie să ne dăm seama de

faptul că puterea lui dumne-zeu se găsește în noi înșine și că avem deja toate resursele necesare.

3. Lipsa de încredere în propria natură spirituală

De câte ori păcatul

pătrunde în viaţa noastră, atenţia ne este distrasă de la Hristos și de la Duhul Sfânt care locuiește în noi. Rezul-tatul e autodesconsiderarea spirituală. Începem să ne dis-preţuim și să ne învinuim cu aceeași răutate cu care Satana însuși ne-ar învinui. Chiar dacă e important să devenim conștienţi de propriile gre-șeli, trebuie să fi m atenţi cu această conștiinţă să nu ducă la o sentinţă pe viaţă. Biblia ne spune : ”Drept aceea nici o osândă nu este acum asupra celor ce sunt în Hristos Iisus. Căci legea duhului vieţii în Hristos Iisus m-a eliberat de legea păcatului și a morţii” (Romani 8:1-2). odată ce Duhul lui Dumnezeu e

stăpân pe viaţa noastră și devenim capabili de apărare în faţa Diavolului, capabili de refuz faţă de poft ele trupești, ar trebui să avem sentimen-tul senin al libertăţii știind că Iisus Hristos a plătit pentru

păcatele noastre. Totuși, atâta timp cât păcatul rămâne o obișnuinţă în viaţa noastră, aceasta va fi lipsită de liber-tatea spirituală dăruită de Dumnezeu. În locul încrede-rii în propria noastră natură spirituală, vom rămâne într-o continuă stare de autocon-damnare.

Satana dorește să ne in-ducă o părere greșită despre noi înșine chiar dacă trăim întru Iisus Hristos. De aceea, multor oameni le lipsește încrederea spirituală în sine. Nu este vorba depre tipul de infatuare cu care ne fălim în baza propriilor noastre puteri. E drept, nu putem avea o încredere totală în noi înșine, însă putem avea

această încredere totală în Iisus Hristos care locuiește în noi. Putem avea siguran-ţa Duhului Său Sfânt care locuiește în inimile noastre. Prin urmare, încrederea spirituală care ne nutrește inimile izvorăște din duhul lui Dumnezeu Însuși.

Mulţi oameni rămân în robia păcatului pentru că nu au o încredere autentică în ei însiși sau în Dumnezeu. Au permis unei obișnuinţe să prindă rădăcini în inimile lor iar acum le e teamă că nu vor mai putea scăpa de aceasta. În mod tragic, aceștia cred minciuna Satanei și sunt lip-siţi de forţa de mântuire care se afl ă efectiv în ei înșiși.

4. NerenunţareaProbabil că e o acuzaţie

grea, însă există oameni care nu pot învinge ispita, nu pot renunţa la obișnuimţa unui păcat pentru că, pur și sim-plu, nu vor. Au cedat acestui păcat o perioadă atât de îndelungată, și-au satisfăcut plăcerile într-atât, încât nu mai sunt capabili să renunţe. Ei își continuă obiceiul pen-tru că acesta le alimentează dorinţa trupească. Se vor scuza adesea prin a spune: ”Diavolul mă împinge s-o fac”, când, de fapt, Diavolul nu te poate determina să faci nimic. Poate, evident, să te ispitească și să încerce orice înșelăciune posibilă pentru a provoca dezechilibrul și căderea, însă nu te poate face să comiţi actul în sine. Decizia îţi aparţine și e o opţiune faţă de care e necesar refuzul tău.(Continuare în numărul viitor)

Leacul obişnuinţei (2)

Romania Expr

es

Romania Expr

es


D I V E R T I S M E N T

Se duce un om la un magazin zoo și zice: - Aveţi vreun animal vorbitor? vânzătorul: - Da avem, poft im o omidă vorbitoare! Cumpără omul omida, o aduce acasă și o pune într-o cutiuţă, pe urmă îi spune: - Mergi la plimbare? ea tace. el strigă mai tare: - Mergi la plimbare? Iarăși tace, omul enervat la maxim, strigă din toate puterile: - Mergi la plimbare ? omida: - Nu striga bre, nu vezi că mă încalţ?

* Întrebare: „zebra e alba cu dungi ne-gre sau neagră cu dungi albe?”Răspuns: „Da”.

*Întrebare: „De cate animale are nevoie o femeie?”Răspuns: „De 4. o vulpe la gât, un jaguar în garaj, un tigru în pat și un bou care să le plătească pe toate”.

*Un soarece alergat de o pisica intra înnebunit într-un grajd. Dă aici de o vacă:- Vaco, vaco, ajută-mă, ascunde-mă repede, te rog!- Unde sa te ascund ma soarece?- Nu știu, oriunde...Îi vine vacii o idee și se balegă pe șoarece. Intră pisica:- Vaco, zi-mi repede unde e nenorocitul ăla de șoarece!- Nu am văzut nici un șoarece dar dacă vrei uită-te și tu pe aici.Se uită pisica prin zonă și vede codiţa șoricelului ieșind din gră-mada de balegă.Morala 1: nu oricine te bagă în rahat îţi vrea răul.Morala 2: nu oricine te scoate din rahat îţi vrea binele.Morala 3: Dacă tot te bagi în rahat măcar bagă-te cu totul.

*Într-o zi, un urs întâlnește un melc ce alerga ca nebunul prin pădure.Ursul întreabă: „- De ce alergi așa, măi melcule?”Melcul: Păi vin ăștia să ne ia tot din casă și eu cu casă, mama cu casă, tata cu cas...Auzind ursul acesta începe să fugă la vale. Se întâlnește cu o bar-ză. Barza îl oprește și îl întreabă de ce aleargă așa tare, iar ursul îi răspunde: „- vin ăștia și ne iau tot din casă, iar eu cu blană, mama cu blană, tata cu blanăţ... Când aude barza începe să zboare foarte repede și printre co-paci se întâlnește cu o maimuţă care o oprește și o întreabă de ce zboară așa repede, iar barza îi spuse: vin ăștia să ne ia tot din casă și eu pe picior mare, tata pe picior mare, mama pe picior mare...Începe să alerge și maimuţa printre copaci. Aleargă ea cât aleargă și deodată se oprește și spune: „-Doamne ce proastă sunt, de ce alerg eu așa repede? Eu în fundul gol, mama în fundul gol, tata în fundul gol...”

*Într-o zi se plimba iepurașul prin pădure. Se întâlnește cu vulpea.- Bună, ce mai faci, iepurașule?- O, bine, vulpeo, mă simt excelent, sunt într-o formă extraordi-nară. Daca mă întâlnesc cu ursul îi dau câteva labe de-l nenoro-cesc, praf îl fac.- Fantastic.Mai merge el un pic și se întilnește cu lupul.- Cum o mai duci, iepurașule ?- O, bine, vulpeo, mă simt excelent, sunt într-o formă nemaipo-menită. Daca mă întâlnesc cu ursul îi dau câteva labe de-l neno-rocesc, praf îl fac.- Uluitor.Mai merge cât mai merge și iată că vine chiar ursul.- Hai salut, iepurașule, am auzit că-ţi merge nemaipomenit. Chiar, ce mai faci?- Ce să fac, nene ursule? Uite, mă plimb și eu prin pădure și vor-besc prostii...

*Un tip afl at în vacanţă, pe malul unui râu, întrebă un localnic dacă sunt crocodili pe acolo. Acesta îi răspunde că nu. Începe el să înoate liniștit și, deodată, observă niște pete intunecate prin apă, la câţiva metri de el. Se întoarce cu faţa spre localnic și în-treabă:- Sigur nu sunt crocodili pe aici?- Nu că i-au speriat rechinii!

*Trei broaște pe marginea lacului, stăteau de vorbă.zice prima: ‚oac.’A doua: ‚oac, oac.’A treia: ‚oac, oac, oac.’la care prima scoate pistolul din buzunar și „pac”, o împușcă pe-a treia.A doua, mirată: „- Ce-ai avut dom’le cu ea?”A treia: „- Știa prea multe”.

*Doamna Popescu și un domn cu câinele, în stația de autobuz. Câinele se apropie de femeie. Asta, nervoasă, zice:- Luați-vă javra de lângă mine că simt cum mi se urcă un purice pe picior!- Bubico, vino aici, doamna are purici!

SUDOKU . . . SUDOKU . . . SUDOKUUșor Mediu Difi cil

INTEGRAMĂ

4 54 7 8

5 8 72 3 8 4

55 6 4 8 2 3

8 3 63 4 5 2 78 5 9 4 1 2

1 5 9 4 81 7

7 8 5 92 59 5

6 3 49 1 6 8

2 9 3 1 48 5 6

Concurs

oRIzoNtaL: 1) Pasăre răpitoare puternică, cu cioc curbat - Lamă la instrumentele de sufl at (pl.). 2) Pasăre din Oceania, cu pene negre, asemănătoare cu struţul - Inimă de ponei! 3) Cap de orătanie! - Pasăre migratoare albă, cu cioc lung și lat. 4) Pasăre domestică sau sălbatică, cu cioc lat, turtit și picioare scurte - Trudă. 5) Papagal viu colorat, cu coada lungă - Nume derivat din Agatha. 6) Localitate olandeză - Inimă de becaţină! 7) Nume dat de Marco Polo unei păsări gigantice, din basmele orientale - Produs de patiserie. 8) Numele știinţifi c al unei spe-cii de bufniţe - Acea. 9) Aripi de sticlete! - Partea cornoasă a ca-pului păsărilor, ce înlocuiește sistemul dentar - Personalitatea cuiva. 10) Pasăre cu pene trandafi rii pe corp și negru-violete pe cap și coadă, ce se hrănește cu lăcuste (pl.).VeRtICaL: 1) Pasăre insectivoră care își face cuibul în scor-buri, cu cioc lung și ascuţit. 2) Pasăre de curte - Pasăre cu coa-

da și aripile negre, roșu-aprins pe spate și creștetul alb, din fa-milia piţigoiului. Miros - Coţofene. 4) Specie de raţă obţinută prin încrucișarea masculului de raţă leșească cu femela de raţă comună - Organisation de Cooperation Commerciale (siglă). 5) Alfa și omega - Coada uliului! 6) Localitate în Germania - Pasăre domestică cu creastă roșie dezvoltată, cu cioc ascuţit și pene diferit colorate. 7) Comună în Franţa - Partea fi nală a intestinului. 8) Pasăre de mărimea porumbelului, cu pene negre, lucioase pe spate și albe pe piept. 9) Pasăre înrudită cu sticletele, mică, ce se hrănește cu seminţe de in (pl.) - Corp de mierlă! 10) A scuti de pedeapsă - A scoate sunete stridente și prelungi, referitor la păsări.

Dicţionar: one, AFIA, AARD, RUC, ASIo, oARă, oCC, ARPe, AFA.

Bancuri cu animale

6 5 82 5 8

4 5 3 67 3 6

8 3 2 9 56 7 4

3 6 75 2 47 4 8 3

Pasari- -


L I F E & S T Y L E

Într-o perioadă de criză în care tot mai mulţi afaceriști se plâng că le merge din ce în ce mai rău, doi români au dat lovi-

tura în SUA, acolo unde domeniul IT este la loc de cinste.

Andrei Dunca și Sergiu Biriș, nimeni alţii decât cei

care au lansat platforma video românească Trilulilu, un fel de

You Tube autohton, au vândut LiveRail - un start-up specializat în livrarea reclamelor video on-line. LiveRail, care a fost fonda-tă în anul 2007 împreună cu americanul Mark Trefgarne și care are o echipă de câţiva zeci

de programatori la Cluj a fost cumpărată de reţeaua de socializare Facebook, tranzacţia fi ind estimată la aproximativ o jumătate de miliard de dolari.

Andrei Dunca va face parte în con-tiuare din echipa LiveRail, unde va avea funcţia de director tehnic.

“Am convenit achiziţia LiveRail, fi rmă de publicitate online care ajută companii precum Major League Baseball, ABC Fami-ly, A&E Networks, Gannett și Dailymotion să prezinte reclame mai bune în clipurile video care apar pe site-urile acestora și în aplicaţii”, se arată în comunicatul pe care compania lui Mark Zuckerberg la emis la scurt timp după efectuarea tranzacţiei.

Marele avantaj al platformei create de Andrei și de Sergiu este faptul că lucrează în timp real, un lucru foarte apreciat de marile companii din lume, acest lucru asigurându-le celor doi români succesul pe piaţa IT.

LiveRail, care anul trecut a înregistrat venituri brute de 60 de milioane de dolari, va sprijini reţeaua lui Zuckerberg în lupta cu alte site-uri de reclame pentru a obţine o cotă și mai mare din piaţa de publicitate online.

Cluj-Napoca se mândreștecu un birou LiveRail asemănător cu cele din New York, San Francisco, londra sau Paris. (Foto: businessmagazin.ro)

Scriitorul american Bill Hillman, coautor al volumului “Cum să supraviețuiești ta-urilor din Pamplona”, s-a numărat prin-

tre răniții din cea de-a treia zi a renumitelor curse cu tauri (encierros) organizate în orașul Pamplona, din provincia spaniolă Navarra cu prilejul sărbătorii San Fermin.

Originar din Chicago, scriitorul în vârstă de 32 de ani, care de mai bine de zece ani partici-pă la fi ecare sărbătoare San Fermin, având o bogată experienţă ca și alergător în faţa taurilor, are două răni în mușchiul de la piciorul drept provocate de coarnele unui taur . El a fost internat în spital, însă la scurtă vreme medicii spanioli au afi rmat că scriitorul american este în afara orică-rui pericol.

În cartea ‘Fiesta—how to survive the bulls of Pamplona’ (‘Fiesta — Cum să supraviețuiești taurilor din Pamplona’), pu-blicată recent împreună cu John Hemingway, joe Distler și Alexander Fiske-harrison, Bill Hillman vorbește despre pasiunea sa pentru tauri și pentru renumitele curse din Pamplona.

Sanfermines (“Sanferminak”, în limba bască) este o sărbătoare dedicată Sfântului Fer-min care se celebrează în fi ecare an între 6 și 14 iulie în orașul spaniol Pamplona (provincia Navarra). Punctul culminant al sărbătorii îl reprezintă El Encierro, cursa de tauri și aler-gători (mozos) pe un traseu stradal format în

cartierul vechi al orașului. Sărbătoarea începe pe data de 6

iulie la ora 12 cu lansarea unei ra-chete pirotehnice, numită „txu-pinazo” și se încheie pe data de 14 iulie la miezul nopții prin intonarea unui cântec numit „Pobre de mi” (Bietul de mine). În timpul sărbăto-

rii au loc multe alte activități ce umplu agenda acelor zile

precum : „el encerillo”, procesiu-nea Sfântului Fermin, târgul de taurine,

spectacole de folclor, teatru ambulant, sporturi tradiționale, concerte, focuri de artifi cii, etc.

În timp, Sanfermines a devenit o sărbă-toare cosmopolită care adună turiști din lumea întreagă. Orașul Pamplona în timpul sărbătorii își multiplică de 15 ori numărul de locui-tori, ajungând de la 190.000 la aproximativ 2.800.000 persoane.

Cristi Minculescu nea-gă zvonurile potrivit cărora ar reveni la

Iris și spune că lucrează la noi proiecte alături de Nuțu Olteanu, având în discuții un turneu în Statele Unite ale Americii, informează un comunicat al Fundației Culturale Pho-enix transmis AGERPRES.

“Mă simt foarte

bine cu proiectele mele. Chiar zilele acestea mă afl u în Ro-mânia și voi înregistra vocile pentru cel puțin două piese noi, care urmează a fi incluse pe discul pe care îl pregătesc împreună cu Nuțu Olteanu și cu ceilalți doi colegi din Suedia care fac parte din grupul nostru: Ken Sundberg și Anders Diephuis”, declară

Cristi Minculescu.Artistul adaugă că

după aceste înregis-trări va pleca în Ger-mania, unde cântă cu Judy Seutter și Boris Rusakov într-

un club de jazz din Regensburg.

“E un proiect personal, care

nu afectează în niciun fel activitatea de bază

în care sunt angrenat

alături de Nuțu (Ol-

teanu — n.r.). În luna august voi reveni în România pentru o nouă serie de concerte iar pentru toamnă avem în discuție un lung turneu în Statele Unite ale Americii și Canada. Apoi, iarăși în țară, pentru alte concerte și așa mai departe”, anunță artistul.

Minculescu neagă orice viitoare revenire în trupa Iris. “Nici vorbă de revenire la Iris. Dacă e vorba de o revenire, cred că pot spune că eu am revenit, de fapt, alături de Nuțu, care este cel care mi-a întins o mână când am intrat în Iris, acum a fost rândul meu să îl invit să cântăm, sunt foarte mulțumit să cânt din nou împreună cu el și, dacă va fi vreodată oca-zia de a mai cânta cu foștii colegi, probabil că o voi face împreună cu el și nu va fi de-cât într-o ocazie specială, fi e ea aniversară sau nu, dar va fi o întâmplare irepetabilă”, a precizeazat Minculescu. (AGERPRES).

CRISTI MINCULESCU neagă revenirea la Iris

DOI ROMÂNI au dat lovitura în SUA: FACEBOOK le-a cumparat compania pentru jumatate de miliard de dolari

Autorul volumului “Cum să supravieţuiești taurilor din Pamplona”, rănit la cursele de tauri din Pamplona

Români

a Expr

es

Rom

ania

Expres

Rom

ania

Expres


P U B L I C I TAT E

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

Romania Expr

es

romania expres - nr. 22

Documents