rolul sportului in eficientizarea deprinderilor motrice in activitati independente.doc
TRANSCRIPT
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
1/56
MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALEUNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
LUCRARE DE LICENTA
Coordonator ştiini!i"#Pro!$%ni&$dr$Sanda To'a Uri"(ian%
Candidat#CERNAT CORINA
BUCURESTIIUNIE )*+,
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
2/56
MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALEUNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
TEMA#ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA
DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATIINDEPENDENTE
Coordonator ştiini!i"#Pro!$%ni&$dr$Sanda To'a Uri"(ian%
Candidat#CERNAT CORINA
BUCURESTI)*+, IUNIE
2
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
3/56
CUPRINS
CAPITOLUL I OBIECTIVE ŞI FINALITĂŢI ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞISPORT I.1 Delimitări conceptuale. Abordare din perspectiveetimologic, epistemologic şi praxiologic. I.2 Funcţiile obiectivelor I.3 Ierari!area obiectivelor I." #axonomia obiectivelor $n educaţia %i!ică I.& 'ontribuţia educaţiei %i!ice la educaţia globală CAPITOLUL II MODELUL INDIVIDULUI EDUCAT FIZIC CAPITOLUL III SĂNĂTATEA OMULUI ŞI CONDIŢIA FIZICĂ
III.1Abordarea organismului uman din perspectiva concepţieisistemice ( oliste. III.2 )ănătatea şi condiţia %i!ică III.3 *%ectele exerciţiilor %i!ice asupra condiţiei %i!ice III." Dinamica condiţiei %i!ice $n raport cu v+rstaCAPITOLUL IV DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ –
OBIECTIV AL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI I.1 Delimitări conceptuale I.2 Factori care condiţionea!ă creşterea şi de!voltarea
organismului I.3 'riterii, metode şi tenici de evaluare a creşterii şide!voltării %i!iceCAPITOLUL V CONDIŢIA FIZICĂ, PRINCIPAL DOMENIU DECERCETARE ŞI EVALUARE A EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
CONCLUZII BIBLIOGRAFIE
3
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
4/56
CAPITOLUL I
OBIECTIVE ŞI FINALITĂŢI -N EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
I$+ D./i'it0ri "on".1t%a/.$
A2ordar. din 1.r31."ti&. .ti'o/o4i"5 .1i3t.'o/o4i" şi 1ra6io/o4i"$
'eea ce dă sens şi semni%icaţie unui sistem este sinteti!at $n proiectărianticipative. -entru ca organi!area şi %uncţionarea sistemului să %ie e%icientă
trebuie să se ştie ce re!ultate se vor obţine, proiectările anticipative av+nd rol
%undamental $n stabilirea şi evaluarea strategiei.
*ducaţia %i!ică a tinerei generaţii repre!intă un subsistem al sistemului
general de educaţie %i!ică şi sport din ţara noastră, repre!ent+nd ba!a,
%undamentul celorlalte subsisteme, %apt pus $n evidenţă $n principal de
%inalităţi şi obiective. Av+nd $n vedere importanţa acestora şi pentruoptimi!area sistemului se impun unele preci!ări privitor la de%inirea lor, la
clasi%icarea şi de!văluirea %uncţiilor lor $n cadrul sistemului.
Finalitate ( termen provenit din limba %rance!ă n.n. %inalite /.
Dicţionarele, $n marea lor ma0oritate, $l sinonimi!ea!ă cu noţiunea scop
caracteristică a ceea ce are un scop %inal , scop $n vederea căruia are loc o
activitate . 4n dicţionarul de pedagogie, pentru noţiunea de %inalitate se %ace
trimitere la scopul educaţiei . %inalitatea este de%inită $n %iloso%ie ca un
raport cau!al intrinsec care exprimă procesul de autodeterminare a
%enomenelor, de auto5orientare autodivi!are / a sensului lor obiectiv, raport
cau!al necesar $n care constanţa condiţiilor care $nsoţesc cau!ele determină
constanţa e%ectelor pre%igurate $n cau!e.
Finalităţile sunt enunţuri de principiu care determină $n mod %oarte
general liniile de conduită ale sistemului care pot %i considerate şi ca
expresia cea mai generală a scopurilor şi obiectivelor 6eacşu I. 1788 /.
"
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
5/56
Finalitatea presupune orice scop ori obiectiv al activităţii umane 9rigoraş
I. 178: / 'aracteristica %inalităţii educaţiei %iind dată de obiective ;lga
;prea 17
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
6/56
4n educaţia %i!ică idealul se subordonea!ă idealului educaţional, respectiv
%ormarea personalităţii armonios de!voltată, a omului integral sănătos,
viguros, cu o concepţie ştiinţi%ică despre lume şi viaţă, creativ şi dinamic,
capabil să %acă %aţă, la nivel superior, solicitărilor pro%esionale şi de ordin
social şi personal, cu calităţi morale şi de voinţă superior de!voltate, cu un
$nalt spirit de responsabilitate, dreptate, demnitate, competiţie, asociativitate şi
autonomie, capabil să se autoeduce şi să5şi organi!e!e timpul liber $n mod util
şi plăcut.
Idealul urmărit $n educaţia %i!ică ca proiect social ( uman ( personal
surprinde esenţa acesteia ca şi componentă a educaţiei integrale de!voltarea
%i!ică armonioasă şi per%ecţionarea capacităţii motrice a personalităţii umane,
personalitate care se %ormea!ă progresiv, evolutiv, $ndeosebi $n perioada
şcolară, ca apoi să se per%ecţione!e continuu, de5a lungul existenţei
individuale, $n cadrul educaţiei permanente. Deci educaţia %i!ică contribuie la
%ormarea personalităţii umane at+t $n planul sănătăţii, al condiţiei %i!ice şi
capacităţii motrice, c+t şi $n plan cognitiv, social şi a%ectiv.
)copul repre!intă o altă categorie a %inalităţii la nivel macrostructural.#ermenul este %olosit $n accepţiuni di%erite $n domeniile %iloso%iei, sociologiei,
pedagogiei, etc.
4n domeniul %iloso%ic, scopul este de%init ca o anticipare ideală, $n
conştinţa omului, a re!ultatului spre care sunt $ndreptate acţiunile sale ,
repre!ent+nd motivaţia nemi0locită care orientea!ă şi reglementea!ă acţiunea.
*l exprimă dependenţa activităţii umane de legile obiective cu care ea trebuie
să concorde. 4ntr5un sens general, scopurile procesului instructiv ( educativ exprimă
intenţionalitatea valorică a principalilor săi agenţi pro%esorul şi elevul /.
Această intenţionalitate decurge din necesităţile de organi!are şi reali!are a
unor situaţii de predare ? $nvăţare >anseere , >anseere 9, 5 17
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
7/56
de obiectiv, aduc+nd ca argumente părerile unor specialişti $n problemă care
consideră că scopurile procesului instructiv ( educativ constau $n re!ultatele
obţinute de elevi @ager ( 17
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
8/56
'onsiderăm că %inalităţile, ca expresia cea mai generală a scopului şi
obiectivelor, răspund $ntrebării ce %el de om trebuie să %ormăm şi pentru ce
%el de societate .
;biectivul. 6oţiunea de obiectiv re%eritoare la elevi, apare $n cele mai
multe ca!uri $n lucrări re%eritoare la curriculum , la designul procesului
de instruire %iind speci%ică teoriei sistemice şi cibernetice av+nd aproape
acelaşi $nţeles cu cel al noţiunii scop.
;biectivele sunt scopuri urmărite $n procesele şi activităţile %ormative,
prin care se concreti!ea!ă idealul educativ dorit şi posibil de reali!at $n
practica educaţiei. *le sunt concreti!ate $n legi, regulamente, planuri,
programe . )unt expresia sintetică a %inalităţii procesului de educare la
oricare din nivelurile saleE
I$) F%n"ii/. o2i."ti&./or
'a şi %inalităţile şi scopurile educaţionale, obiectivele $ndeplinesc anumite
%uncţii
• De orientare valorică a sistemului său de comunicare
axiologică, evaluativăE
• De orientare şi reglare a procesului de instruireE
• De anticipare proiectare / a re!ultatelor ce urmea!ă a %i
obţinuteE
*le trebuie ast%el %ormulate $nc+t să indice $n mod c+t mai concret
capacităţi şi per%ormanţe vi!ate. Funcţiile sunt complementare $n sensul că
ne$ndeplinirea uneia are repercursiuni negative asupra $ndeplinirii celorlalte
precum şi asupra %uncţionării $ntregului sistem.
'a şi %inalităţile, obiectivele ocupă un loc deosebit $n strategia organi!ării
şi %uncţionării sistemului $ndeplinind rolul de orientare valorică a sistemului şi
8
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
9/56
determin+nd prin aceasta, selecţia şi modul de aplicare a celorlalte
componente $n scopul e%icienti!ării lui.
I$, I.rar(i7ar.a o2i."ti&./or
>iteratura pedagogică şi cea speci%ică de educaţie %i!ică pune $n evidenţă
o mare varietate de obiective, ba!ate pe diverse criterii obiective generale,
obiective speci%ice, obiective pe termen lung, mediu sau scurt, obiective %inale,
intermediare şi operaţionale, obiective de instruire, obiective de per%ormanţă,
etc.
Anali!a multilaterală a obiectivelor din punct de vedere criterial permite
o pre!entare a acestora sub %orma unei piramide ( criteriul principal
repre!ent+ndu5l gradul de generali!are a obiectivelor ( ast%el se obţine o
dispunere a acestora pe nivele sau trepte
;biectivele generale pre!intă cel mai $nalt grad de generali!are şi sunt
comune $ntregului sistem de educaţie %i!ică şi sportivă şcolară, deci tuturor
ciclurilor de $nvăţăm+nt. *le sunt invocate de toţi specialiştii şi enunţate cam$n acelaşi mod. )unt %ocali!ate %ie pe de!voltarea individului, %ie pe materia
care se $nvaţă.
;biectivele generale sunt determinate de exigenţele sociale privind
contribuţia educaţiei %i!ice şi sportive la %ormarea personalităţii, exprim+nd
ţeluri supreme. )unt stabilite prin deci!ii, determinate de politica educaţiei
%i!ice şi sportului şi constituie elemente strategice de cea mai mare importanţă,
exprim+nd $n acelaşi timp %inalităţi de educaţie %i!ică şi sportivă. n obiectiv general este, $nainte de toate, un obiectiv despre care se crede
că poate %i vi!at, de5a lungul mai multor activităţi de educaţie %i!ică şi sport şi
de alte discipline şcolare Gebrard, 178:, pag. 3" /.
Iată c+teva dintre acestea
1. a $ntări şi a menţine sănătatea $n vederea $mbunătăţirii calităţii
vieţiiE
7
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
10/56
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
11/56
;biectivele %inale sau terminale concreti!ea!ă obiectivele generale,
%ormative, indic+nd aşteptările minimale pentru %iecare din obiectivele de
studiu, respectiv comportamentul aşteptat de elev, comportament care trebuie
să %ie observabil, măsurabil şi evaluabil la s%+rşit de ciclu de $nvăţăm+nt. *le
sunt preci!ate $n programa de studiu şi au caracter obligatoriu.
;biectivele intermediare aduc preci!ări relativ la intenţiile care ar putea
urma cadrul etapelor unităţi temporale mai scurte / pentru a %avori!a
reali!area unui obiectiv terminal.
-entru o mai bună $nţelegere dăm următorul exemplu care vi!ea!ă reglarea
şi stăp+nirea corpului $n deplasări şi manipulări de obiecte.
;biectiv general per%ecţionarea execuţiei di%eritelor tipuri de deplasări din
practica activităţilor des%ăşurate $n condiţii variate ale mediului %i!ic.
;biectiv %inal terminal / combinarea $n ritm variat a o serie de exerciţii
de sărituri, ecilibru şi $ntoarceri de di%erite grade.
;biective intermediare
• a e%ectua di%erite sărituri păstr+nd ecilibrul la ateri!ăriE
• a executa acţiuni şi po!iţii ale segmentelor corporale $n scopul
menţinerii ecilibrului $n timpul executării $ntoarcerilor de
18CC, 3:CC, &"CC şi $n timpul menţinerii po!iţiilor atitudinilor /
variate.
• a $nlănţui logic serii de paşi şi sărituri $n direcţii şi $nălţimi
variate, modi%ic+nd po!iţia diverselor segmente corporaleE
• a $nlănţui %orme de !boruri, spri0in, atitudini $n direcţii şi
planuri variate.
'u mi0loace speci%ice de acţiune vor %i %olosite elemente de gimnastică la
sol şi acrobatică, de expresie corporală, exerciţii la aparate, elemente de dans
etc.
;biective operaţionale
• a %i capabil să ateri!e!e din săritură cu extensie de pe aparat,
amorti!at, păstr+ndu5şi stabilitateaE
11
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
12/56
• a %i capabil să execute o piruetă de 3:CC $n arabesue cu
menţinerea trunciului $n plan vertical, %ără de!ecilibrareE
I$8 Ta6ono'ia o2i."ti&./or 9n .d%"aia !i7i"0
'onstat+nd caracterul general al enunţării obiectivelor procesului de
$nvăţăm+nt, ceea ce asigură posibilităţi de aplicare %oarte limitate şi, $n
consecinţă, o slabă
e%icienţă a acestui proces, pedagogia a dat naştere unei mişcări, bine
cunoscută, denumită pedagogia prin obiective .
-edagogia prin obiective militea!ă pentru clasi%icarea şi concreti!area
obiectivelor cu scopul de a e%icienti!a procesul de $nvăţăm+nt, de a reduce
decala0ul dintre teorie şi practică.
4n educaţia %i!ică, ea repre!intă un descriptor al acţiunii, care permite
descrierea tuturor capacităţilor psiomotorii, re%lectarea tuturor
comportamentelor observate la elevi de către pro%esor şi uşurarea redactării
acestor capacităţi.
6oţiunea de taxonomie sau taxinomie / pedagogică provine, din punct de
vedere etimologic, din limba greacă taxis care $nseamnă ordine ,
aran0ament şi nomos care semni%ică lege , regulă . =epre!intă teoria
clasi%icărilor, a operaţiilor de identi%icare, %ormulare, ierari!are şi
instrumentali!are a obiectivelor $n %uncţie de principiile şi legile $nvăţării, degradul de $nvăţăm+nt, de stadiul de evoluţie al nivelului de pregătire sportivă,
etc. #axonomia mai poate %i $nţeleasă ca ştiinţa clasi%icării şi indexării
obiectivelor didactice şi nu numai. *ste o teorie ştiinţi%ică de plani%icare,
evaluare şi progno!ă a $nvăţăm+ntului implic+nd principiile, conţinuturile,
metodele şi %ormele procesului de $nvăţăm+nt, relaţiile din interiorul
procesului de $nvăţare.
12
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
13/56
#axonomia constituie, totodată un mi0loc de a clasi%ica obiectele sau
%enomenele ast%el $nc+t $ntre ele să se stabilească relaţii utile. rmăreşte să
structure!e di%eritele aspecte dintr5un anumit domeniu, să sistemati!e!e, să
raţionali!e!e şi, $ndeosebi, să evalue!e acţiunea educativă. #axonomia
obiectivelor educaţionale repre!intă un sistem de clasi%icare şi ordonare
ierarică a obiectivelor generale $n %uncţie de domeniul lor, de conţinut şi de
gradul speci%ic de complexitate a operaţiilor implicate $n $nvăţare, $n educare
şi $n conducere.
4n teoria şi practica educaţiei %i!ice există tendinţa de a se substitui
conceptul de abordare sistemică celui de pedagogie prin obiective deoarece
aceasta o%eră un cadru mai larg. Acţiunea educativă poate %i sesi!ată $n
totalitatea sa. Folosirea sa $n practică necesită respectarea a trei principii
%undamentale
1. anali!area situaţiei ( respectiv inventarul resurselor şi
constr+ngerilor umane şi materiale $n vederea punerii $n evidenţă
a situaţiei concrete de $nvăţare.
2. subordonarea conţinutului %aţă de obiective ( organi!area pedagogică a conţinutului trebuie să %ie subordonată de
dominantele $n plan motric, cognitiv şi a%ectiv.
3. evaluarea care vi!ea!ă
a. e%ectele, dacă acestea sunt cele scontate. Acest aspect
presupune %olosirea criteriilor şi instrumentelor de
evaluare $n relaţie directă cu tipul de obiectiv urmărit.
b. evaluarea strategiei %olosite, a demersului didactic $nansamblul său.
4n decursul timpului noţiunea de evaluare şi5a $mbogăţit tot mai mult
conţinutul, depăşind $nţelesul de notare şi devenind o parte integrantă, o
componentă a sistemului didactic. -re!intă o mare importanţă pentru
e%icienti!area sistemului nu numai prin in%ormaţiile pe care le %urni!ea!ă
13
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
14/56
asupra re!ultatelor procesului de $nvăţăm+nt ci şi asupra obiectivelor %ixate şi
metodelor %olosite.
Dacă repre!entăm relaţia dintre obiective ca elemente orientative, care
dau sens şi semni%icaţie sistemului / şi evoluţia comportamentului elevului $n
cadrul sistemului care constată pre!enţa a două axe
1. axa ori!ontală care constă din evaluarea produsului, respectiv al
trans%ormărilor su%erite de elev, e%ectele procesului asupra
comportamentului să motor.
2. axa oblică care repre!intă strategia didactică adaptată pentru
a. determinarea obiectivelorE
b. atingerea obiectivelor
-rin comportament motric se $nţelege ansamblul proceselor şi al
mecanismelor care mobili!ea!ă di%eritele elemente ale personalităţii elevului
$n plan cognitiv, a%ectiv sau relaţional.
; abordare sistemică a unui demers pedagogic didactic / presupune
identi%icarea elementelor constitutive şi a inter5relaţiior dintre acestea
obiective re!ultatul scontat /, resurse umane şi materiale, constr+ngeri condiţiile instituţionale şi materiale impuse /, strategia conţinutul, metode,
activitatea pro%esorului şi elevilor şi relaţiile dintre aceştia $n interiorul
procesului de instruire /, evaluarea dacă şi cum au %ost atinse obiectivele /.
>uarea $n considerare a in%ormaţiilor cu privire la modul de %uncţionare a
sistemului permite reglementarea strategiei.
Demersul pre!entat va uşura luarea deci!iilor ce vor conduce la punerea $n
aplicare a demersului didactic prin alegerea temelor, de%inirea obiectivelor, ametodelor, conţinuturilor, a procedeelor de organi!are a elevilor, a modului de
evaluare, etc.
O2i."t%/ ta6ono'i.i
'a instrument care răspunde scopurilor acţiunii permite
1"
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
15/56
1. de%inirea riguroasă a obiectivelor operaţionale plec+nd de la
comportamente motrice descrise anteriorE
2. orientarea atenţiei asupra acestor obiective a căror importanţă
uneori poate %i subestimată sau negli0atăE
3. uşurarea elaborării demersurilor didactice, a programelor de
$nvăţăm+ntE
Priin"i1i/. ./a2or0rii ta6ono'i.i
'lasi%icarea obiectivelor trebuie să se %acă $n ba!a respectării următoarelor
principii
1. De%inirea riguroasă a categoriilor taxonomice.
Acest principiu presupune de%inirea termenilor cu maximăriguro!itate şi %olosirea lor con%orm de%inirii respectiveE
2. #raducerea acestor de%iniţii $n categorii instrumentale, care să
oblige la adoptarea unor anume demersuri didactice de aplicare a
unor conţinuturi şi, $n consecinţă, obţinerea unor trans%ormăriE
3. =espectarea principiilor obiectivităţii şi universalităţii ( 'on%orm
concepţiei lui loom, $ntr5o clasi%icare, %iecare obiectiv trebuie
pre!entat $n mod relativ neutru, clasi%icarea repre!ent+nd un sistem pur descriptiv.
. şi 9. >aseere 17
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
16/56
1. -rincipiul didactic ( respectiv clasi%icarea trebuie să aibă $n vedere
marile probleme ale procesului de $nvăţăm+ntE
2. -rincipiul psiologic ( taxonomia trebuie să aibă $n vedere teoria
psiologiei $nvăţăriiE
3. -rincipiul logic ( articularea $n mod logic a categoriilor taxonomieiE
". -rincipiul obiectiv ( ierari!area obiectivelor nu corespunde unei
ierarii a valorilor importanţa comportamentelor descrise la un nivel
dat nu depinde de acest nivel /.
De problema taxonomiei obiectivelor s5au preocupat loom şi colaboratorii
săi, lui eraegen 17
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
17/56
*ducaţia %i!ică, prin speci%icul ei, contribuie la reali!area obiectivelor
educaţiei după cum urmea!ă
1. 4n vederea autoreali!ării intelectuale a individului educaţia %i!ică
contribuie la
reali!area per%ormanţelor şcolareE
educarea unei g+ndiri creativeE
de!voltarea priceperii de a vorbi, de a citi şi de a scrieE
conştienti!area copilului $n direcţia rolului şi e%ectele exerciţiilor %i!ice pentru
sănătateE
menţinerea sănătăţii %amiliei şi societăţii comunităţii /E
de!voltarea abilităţilor participantului şi spectatorului la activităţi av+nd $n
vedere rolul important pe care educaţia %i!ică şi sportul $l au $n cultura naţiunii
/E
lărgirea posibilităţilor de %olosire a timpului liber $n mod util şi plăcutE
de!voltarea sentimentului de apreciere a %rumosuluiE
orientarea vieţii individului spre scopuri utile.
2. 4n vederea a0utorării individului pentru a obţine per%ormanţe
re!ultate bune / ca %iinţă socială
-rograma de educaţie %i!ică
5 plasea!ă pe primul loc relaţiile interumane
5 o%eră %iecărui individ o bogată experienţă socială
5 de!voltă spiritul de colaborare, respectul, cinstea, %air ( plaK ( ul
5 conduce la $ntărirea relaţiilor de grup şi %amiliale
3. 4n vederea obţinerii per%ormanţei $n plan pro%esional ca persoană
economică productivă /
1
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
18/56
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
19/56
obişnuinţa şi capacitatea de a5l %olosi $n scopul ridicării potenţialului
său energetic şi motric şi al deconectării, recreerii, relaxării.
:. 'unoaşte valoarea exerciţiilor %i!ice practicate sub di%erite %orme $n
plan intelectual, volitiv, moral, civic şi are un de!voltat spirit al
responsabilităţii, dă dovadă de %air ( plaK $n $ntreaga sa activitate şi $n
relaţiile cu cei din 0ur, are o bună şi rapidă capacitate de deci!ie, cura0,
otăr+re, spirit combativ, etc.
Desigur pot %i adăugate şi alte elemente, dar $n cele de mai sus am ţinut
seama de principalele %inalităţi ale educaţiei %i!ice şi sportive
5 $n plan sanogenicE
5 $n planul condiţiei %i!ice
5 $n planul capacităţii motriceE
CAPITOLUL III
SĂNĂTATEA OMULUI ŞI CONDIŢIA FIZICĂ
III$+ A2ordar.a or4ani3'%/%i %'an din 1.r31."ti&a "on".1i.i 3i3t.'i".
; (o/i3t.$
)ănătatea este determinată de %uncţionalitatea c+t mai $ndelungată a
organismului uman, av+nd ca de!iderat păstrarea ecilibrului omeostatic şi
implicit a vitalităţii şi capacităţii lui de activitate. *ste o stare de bine aorganismului, este bunul cel mai de preţ al omului, idee $ntărită şi de re%lecţia
că dacă sănătatea nu $nseamnă totul, totul nu $nseamnă nimic %ără sănătate .
)ănătatea este un concept care totdeauna a avut implicaţii particulare $n
educaţia %i!ică '. -ineau, 1773 / 4ntotdeauna educaţia %i!ică a acordat
prioritate %uncţiei sale sanogenice şi şi5a propus ca obiectiv principal
menţinerea sau recuperarea sănătăţii. Dar, după cum re!ultă din numeroasele
studii şi cercetări e%ectuate, sănătatea trebuie $nvăţată .
17
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
20/56
Hcoala, $n speţă, educaţia %i!ică şi sportivă, trebuie să5şi intensi%ice
e%orturile de a transmite cunoştinţe, de a $n!estra copilul cu priceperi,
deprinderi motrice şi cu tenici de muncă independentă, de a crea obişnuinţa
de practicare sistematică a exerciţiilor %i!ice, ast%el $nc+t să inducă orientarea
sau scimbarea de comportament %avorabil menţinerii sănătăţii $n particular
printr5o gestiune adaptată vieţii %i!ice a individului A. ;Jadi ( =icardson,
B. Delmas, 1773 /. Fiecare individ, %iecare şcolar, trebuie să dob+ndească
cunoaşterea de $ntreţinere a propriilor sale potenţialităţi bio5motrice şi să5ţi
poată gestiona viaţa sa %i!ică de5a lungul existenţei sale. A5l $nvăţa pe copil să5
şi potenţe!e energiile sale vitale, $n primul r+nd să nu şi le distrugă.
*ducaţia %i!ică, prin obiectivele sale generale şi prin %inalităţi, pune $n
evidenţă marile sale disponibilităţi $n ceea ce priveşte conservarea,
ameliorarea sau recuperarea sănătăţii şi a asigurării unei bune condiţii %i!ice şi,
$n consecinţă, a $mbunătăţirii calităţii vieţii.
4n concepţia actuală, %undamentată pe concepţia olistă, organismul uman
repre!intă un sistem, o unitate biologică organismul şi mediul $n care apare şi
se de!voltă / şi o unitate ontogenetică organismul individual /, produsularmoniei reciproce dintre celulele sale componente.
Faţă de interpretarea integrativă, care stabileşte legătura dintre di%eritele
părţi ale organismului uman şi sursele de in%luenţe, interpretarea olistă
consideră că omul ca o combinare veşnic dinamică a cel puţin patru entităţi
inseparabile pre!entate $ntr5un capitol anterior.
Gomeosta!ia, respectiv totalitatea constantelor mor%o%i!iologice care
condiţionea!ă %uncţionalitatea normală a organismului, este tocmai expresiadinamică, $n mişcare, dialectică a acestei relaţii ecotrope din mediul extern /
şi idiotrope din mediul intern /.
)istemul nervos constituie o entitate legată at+t de mediul extern, sursa
importului de materie şi de energie, c+t şi de mediul intern al cărui reglator
este $n menţinerea omeosta!iei. Inter5relaţiile lui %uncţionale cu sistemul
endocrin implică $nglobarea lui %uncţională ca sistem neuro5endocrin sau
aparat de corelaţie.
2C
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
21/56
-rivit ast%el, organismul uman se pre!intă ca un tot unitar, di%eritele lui
sisteme şi aparate %iind $n str+nsă corelaţie %uncţională, integrate de către
sistemul neuro5endocrin, at+t $ntre ele c+t şi cu mediul exterior.
;rice modi%icare survenită $ntr5un sector al organismului atrage după sine
scimbări $n %uncţionalitatea tuturor componentelor %iinţei vii. 4n acest
context, mişcarea apare ca unul din %actorii estenţiali ai mediului exterior, care
$n condiţiile unei do!ări şi diri0ări corespun!ătoare, acţionea!ă %avorabil asupra
structurilor organice, menţin+ndu5le %uncţionalitatea $n acord cu determinarea
genetică a organismului.
Implementarea motricităţii ca %actor de mediu %avorabil menţinerii
sănătăţii, a capacităţii de e%ort şi de muncă a organismului se reali!ea!ă $ncă
din perioada de creştere şi de!voltare, c+nd se %ormea!ă şi consolidea!ă
$ntreaga personalitate pe plan bio5psio5social.
4n această vi!iune integrativă, organismul poate %i considerat un sistem
biometric, $n cadrul căruia, pot %i deosebite trei subsisteme principale, care se
a%lă $n str+nsă corelaţie aparatul locomotor, sistemul neuro5endocrin care
reali!ea!ă motricitatea şi, $n acelaşi timp, prin corelarea %uncţională aactivităţii celorlalte sisteme şi aparate digestiv, respirator, cardio5vascular şi
urinar asigură nivelul necesar metabolic pentru des%ăşurarea activităţilor
motrice /E aparatele metabolice de import a materiei digestiv şi respirator /,
de export urinar /, de transport cardio5vascular şi s+nge / care acţion+nd
adaptativ, asigură des%ăşurarea optimă a proceselor anabolice şi catabolice
impuse de solicitarea motrică.
4n acest cadru, trebuie menţionat de asemenea, că şa nivelul celular şimolecular, mişcarea constituie modul de existenţă al materiei vii, mişcarea
lentă exprim+nd structura, cea rapidă ( %uncţionalitatea, $ntre %ormă şi %uncţie
%iind o strictă interdependenţă.
Ast%el privit, organismul uman, sistem bio5psio5motric complex, poate
des%ăşura activitatea vitală la cote optime $n condiţiile $n care toate cele trei
componente au o %uncţionalitate armonică de natură să con%ere adaptarea
corespun!ătoare la e%ort, prin menţinerea unui ecilibru dinamic al
21
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
22/56
constantelor mor%o5%i!iologice, organice, nervoase, ormonale, bio%i!ice,
biocimice, condiţionate de modi%icările substratului anatomic, să asigure
reacţiile adaptative ale organismului la solicitarea motrică, iar aceasta la r+ndul
său să potente!e %avorabil %uncţionalitatea organică.
4n vi!iunea integrativă, mişcarea exerciţiul %i!ic practicat sub di%erite
%orme / poate %i analogată cu un sistem de conducere cibernetică $n care
subsistemul in%ormatic este repre!entat de di%eritele nivele ale sistemului
nervos central care prelucrea!ă in%ormaţiile $n vederea elaborării comen!ilor
pentru execuţia actelor motrice, iar subsistemul de conducere este alcătuit din
căile a%erente ale sistemului nervos central care transmit impulsurile nervoase
spre musculatură. )ubsistemul in%ormaţional alcătuit din $ntreaga problematică
a mişcării pătrunde $n acest sistem complex de conducere cibernetică pe calea
receptorilor şi a căilor a%erente ale sistemului nervos central. 4n cadrul acestui
complex cibernetic se reali!ea!ă coordonarea mişcărilor, rolul esenţial
revenind sistemului nervos central analogat cu subsistemul in%ormatic din
cibernetică.
@enţionăm că $n cadrul acestor conexiuni complexe, $n care mişcarea seinter%erea!ă ca un %actor reglator şi de potenţare %uncţională, deosebim pe de o
parte canale de legătură de la mediul exterior spre sisteme, iar pe de altă parte
$ntre subsisteme.
-rivite din acest punct de vedere, %uncţionalitatea organismului şi corolar
păstrarea sănătăţii, sunt condiţionate de ecilibrele dinamice şi
intercondiţionările existente $ntre subsistemele pre!entate $n vi!iunea
considerării organismului uman ca un sistem %oarte complex. 4n aceste condiţii, mişcarea are numeroase e%ecte %avorabile de la nivel
en!imatic5biocimic p+nă la eta0ele superioare ale sistemului nervos,
asigur+nd alături de alţi %actori nutriţionali, bio5climatici, sociali, ş.a. /
sănătatea organismului şi omeosta!ia lui.
De asemenea, sunt cunoscute e%ectele tro%ice bene%ice ale mişcării asupra
structurilor aparatului de susţinere şi mişcare oase, muşci, articulaţii / şi a
aparatului de import al materiei.
22
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
23/56
III$) S0n0tat.a şi "ondiia !i7i"0
)tudii e%ectuate de di%eriţi cercetători GebbelinL, 6iLitsuL, )cJart!,
@alina, ş.a. / şi de noi, dovedesc cu certitudine e%ectele %avorabile ale
motricităţii asupra parametrilor somato ( %uncţionali, psiici şi biocimici, al
căror ecilibru condiţionea!ă sănătatea şi longevitatea organismului uman.
4n acest cadru, considerăm ca esenţial, asigurarea unor indicatori superiori
ai condiţiei %i!ice $n str+nsă corelaţie cu cea psiică, printr5o %uncţionalitate
corespun!ătoare a di%eritelor sisteme şi aparate, ast%el $nc+t să in%luenţe!e
bene%ic sănătatea şi, $n consecinţă, calitatea vieţii.
)unt $ncă multe alte aspecte ale in%luenţelor bene%ice ale exerciţiilor %i!ice
asupra organismului şi, implicit, asupra stării de sănătate. Aş mai menţiona
$ncă unul care se re%eră la corectarea, prin exerciţii %i!ice speci%ice, a
de%icienţelor atitudinii corporale, ale segmentelor şi, $ndeosebi, ale coloanei
vertebrale, de%icienţe care, departe de a %i o cestiune estetică corporală, $n
ca!ul agravării lor, pot conduce la $mbolnăvirea gravă a organelor şi %uncţiilor organismului, a0ung+ndu5se la invaliditate.
Atitudinea corporală repre!intă o %uncţie biologică importantă, cu rol
deosebit $n activitatea psio5somatică, deoarece de statica corporală depinde o
bună %uncţionalitate, $n principal a aparatelor cardio5vascular, respirator şi
digestiv, esenţiale $n reali!area mecanismelor energetice ale organismului.
Atitudinea corporală corectă este sub raport biomecanic o condiţie
%undamentală a capacităţii de %uncţionare c+t mai $ndelungată a aparatuluilocomotorE po!iţiile vicioase conduc la micro5traumatisme articulare ce pot
evolua $n timp spre %enomene degenerative şi, $n cele din urmă, spre impotenţa
%uncţională a di%eritelor segmente corporale deviaţii ale coloanei vertebrale,
ci%o!e, scolio!e, asimetrii ale trunciului, piciorul plat $n valg sau var / conduc
la apariţia unor tulburări care pre0udicia!ă sănătatea omului.
-rin exerciţii %i!ice se poate acţiona asupra tonicităţii şi tro%icităţii masei
musculare cu rol $n menţinerea atitudinii corporale corecte şi asupra educării
23
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
24/56
re%lexului complex neuro5muscular de postură. De asemenea, pot %i
$mbunătăţiţi indicii coordinativi cu accent deosebit pe menţinerea
mecanismelor de regla0 al ecilibrului, ştiut %iind că aparatul vestibular şi
anali!atorul cineste!ic au rol esenţial $n menţinerea atitudinii corporale
corecte.
#ot prin mişcări speci%ice, pentru a se asigura o stare de %uncţionare
per%ectă a organismului, trebuie să se de!volte mobilitatea articulară şi
supleţea musculară care au tendinţa ca, odată cu avansarea $n v+rstă, să se
reducă treptat, ceea ce poate provoca dis%uncţii organice grave.
Faţă de cele arătate mai sus, se poate deduce că, $ntre condiţia %i!ică şi
starea de sănătate există o relaţie %oarte str+nsă, o relaţie de intercondiţionare.
De aceea, considerăm că trebuie să se reţină, $n primul r+nd, necesitatea de
a exercita, prin educaţie %i!ică, in%luenţe po!itive condiţiei %i!ice pentru ca să
se poată in%luenţa po!itiv starea de sănătate.
'onsiderăm că cel mai important obiectiv general al educaţiei %i!ice (
menţinerea stării de sănătate ( poate %i obiectivat prin nivelul condiţiei %i!ice.
-oate %i considerată contribuţia speci%ică a educaţiei %i!ice la menţinerea sauoptimi!area stării de sănătate prin evaluarea nivelului condiţiei %i!ice, prin
indicii acesteia.
'ondiţia %i!ică varia!ă considerabil de la un indice la altul şi ciar la
aceeaşi persoană $n di%erite situaţii.. *a se de!voltă continuu de la naştere,
ating+nd de5a lungul vieţii, valori tot mai $nalte şi limitea!ă bolile şi
dis%uncţiile organismului. *a este mai mult dec+t imunitatea la boală ( este o
calitate a organismului care poate prelungi viaţa omului. 4n procesul dob+ndirii condiţiei %i!ice indivi!ii $şi pot altera compo!iţia
corporală prin modi%icarea raportului dintre ţesutul adipos şi cel muscular care
poate a0unge la exces ponderal şi de multe ori la obe!itate. 'au!a acestei
situaţii o constituie, de cele mai multe ori, numărul de calorii celtuite %aţă de
cele ingerate. )porirea masei de ţesut adipos constituie şi un %actor de risc
pentru bolile cardio5vasculare, al diabetului, cancerului epatic.
2"
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
25/56
-rin e%ort %i!ic sistematic se poate stimula metabolismul şi, $n consecinţă,
se poate reduce simţitor cantitatea de ţesut adipos, se poate spori masa
musculară, masa activă, conduc+nd, $n consecinţă, la o modi%icare bene%ică a
compo!iţiei corporale. Desigur că şi un regim alimentar sărac $n calorii, %ără
intervenţia exerciţiilor %i!ice poate contribui la scăderea masei de ţesut adipos,
dar $n acelaşi timp conduce şi la scăderea masei musculare.
)porirea re!istenţei cardio5respiratorii la e%orturi de tip aerob determină
creşterea capacităţii de consum maxim de oxigen care repre!intă un indicator
sintetic ce exprimă %uncţionalitatea sistemelor energetice la nivelul celular şi
subcelular. -entru acestea sunt indicate e%orturi de lungă durată alergare,
marş şi alte genuri de exerciţii /.
III$, E!."t./. .6.r"iii/or !i7i". a3%1ra "ondii.i !i7i".
'ondiţia %i!ică presupune un organism adaptat la e%ortul %i!ic, ceea ce
implică participare la activităţi %i!ice derulate sistematic.
*xerciţiile %i!ice practicate sistematic, după cum se ştie, produc $n
organismul uman modi%icări, e%ecte de scurtă durată, de durată medie şi delungă durată. Aceste e%ecte exercitate $n plan somatic, %uncţional, motric şi
psiic exprimă, $n %ond, gradul de adaptare al organismului la e%ortul %i!ic.
n individ per%ect adaptat la e%ortul %i!ic are un bun ecilibru psiic,
pricepe $n mod realist lumea şi locul pe care5l ocupă $n cadrul acesteia, deci
are conştiinţa propriei sale valori, este sănătos, activ, optimist şi e%icient.
E!."t. d. 3"%rt0 d%rat0 < a"%t. =
;rice e%ort %i!ic modest sau intens produce modi%icări de ordin %i!iologic
creşterea %recvenţei cardiace şi a celei respiratorii, transpiraţie abundentă,
$ngreunarea respiraţiei la e%ort intens /, sen!aţia de oboseală sau ciar
epui!are resimţite după $ncetarea e%ortului.
Aceste adaptări %i!iologice sunt determinate de sporirea nevoilor energetice
pe măsura creşterii intensităţii e%ortului. -roducerea de energie este o %uncţie
2&
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
26/56
liniară a ritmului de lucru. n alergător de $naltă per%ormanţă poate produce
energie $ntr5un ritm de 1& ( 2& de ori mai mare dec+t ritmul minim, dar numai
timp de 1 ( 3 minute. 'iar şi un adult neantrenat poate atinge valori de !ece
ori mai mari dec+t $n stare de repaos.
-rocesul de producere a energiei care are loc la nivel celular, presupune
procesul de oxidare cu a0utorul oxigenului $n pre!enţa căruia celulele se re%ac
şi pot menţine un ritm constant de producere a energiei. )e ştie, de alt%el, că
consumul maxim de ;2 repre!intă cel mai important şi valabil indicator al
aptitudinii sale cardio5vasculare.
După $ncetarea e%ortului intens, procesele %i!iologice revin treptat, $n timp,
p+nă la valorile iniţiale.
*%ortul de tip anaerob se reali!ea!ă $n datorie de ;2. -rocesele %i!iologice
răm+n iperactive pentru a restitui datoria de oxigen un anumit timp $n %uncţie
de nivelul intensităţii e%ortului.
E!."t./. .6.r"iii/or !i7i". 1. t.r'.n '.di%
4n %uncţie de nivelul condiţiei %i!ice, indivi!ii di%eră $n ceea ce priveşte
reactivitatea organismului lor la e%ortul %i!ic. 'alitatea regimului de e%ort
repre!intă cea mai importantă condiţie a condiţiei %i!ice, iar e%ectele adaptative
pot %i remarcate după 253 săptăm+ni de activitate sistematică. >ipsa de
ritmicitate $n activitatea motrică are repercursiuni negative asupra
componentelor motrice ale condiţiei %i!ice re!istenţa cardio5vasculară, %orţa
musculară, puterea musculară explo!ivă, re!istenţa locală, vite!a,%lexibilitatea, coordonarea musculară.
'ea mai importantă componentă, $n raport cu sănătatea, este re!istenţa
cardio5vasculară. =e!istenţa cardio5vasculară repre!intă $nt+r!ierea, am+narea
instaurării oboselii $n timpul unui e%ort submaximal extensiv, printr5un
transport e%icient de ;2 şi un sistem adecvat de di%u!are care elimină rapid
produsele de de!asimilare şi implicit minimi!ea!ă procesele anaerobe $n
producerea de energie.
2:
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
27/56
Dintre modi%icările cardio5vasculare importante ca e%ecte ale unui program
regulat de exerciţii %i!ice enumerăm mărirea tonusului muşcilor nete!i
arteriali, $mbunătăţirea ritmului de di%u!are a ;2 şi ';2 $n capilarele
pulmonare şi $n alte ţesuturi, creşterea volumului sistolic şi al %recvenţei
cardiace maximale. #oate aceste modi%icări vor avea ca e%ecte scăderea
%recvenţei cardiace $n stare de repaos şi odată cu $nceperea activităţii, creşterea
rapidă, p+nă la nivelul necesar speci%icului activităţii. Frecvenţa cardiacă şi
consumul de energie vor %i mai scă!ute $n timpul e%orturilor standardi!ate şi
ridicate $n situaţii externe. 4n timpul e%ortului intens, organismul va %i capabil
să5şi cree!e o datorie mai mare de ;2 şi să o restituie c+t mai rapid re%acere
rapidă / după $ncetarea activităţii. Aceste procese sunt intensi%icate prin
modi%icările produse $n muşcii sceletici, determin+nd de!voltarea capacităţii
metabolismului aerob. Deci, cel mai valabil indicator al componentei cardio5
vasculare este consumul maxim de ;2 sau puterea aerobă maximă, exprimată
$n litri ;2 ? minut sau $n milimetri de ;2 ? minut Mg. de greutatea corporală sau
de masa musculară $n condiţiile $n care valoarea o repre!intă greutatea
corporală. Determinarea corectă a puterii maximale aerobe se poate %ace $n laborator.
4n practică, pro%esorii şi antrenorii %olosesc teste privind capacitatea de e%ort
cu bicicleta ergometrică, alergare pe distanţe mai mari, urcarea scărilor, etc.
/.
De!voltarea re!istenţei cardio5vasculare se poate reali!a prin activităţi care
solicită organismul $n ansamblul lui sau cea mai mare parte a musculaturii, pe
perioade lungi de timp şi $n mod regulat. Forţa musculară ( este indispensabilă $n orice activitate motrică pe durata
$ntregii vieţi cu precădere $n activitatea sportivă /. )e de!voltă $ndeosebi prin
lucru cu $ncărcătură progresivă.
-uterea musculară ( %ormă complexă a %orţei, const+nd din %orţa maximală
$n minimum de timp denumită şi detentă. -uterea relativă repre!intă re!ultatul
obţinut la sărituri, obiectul propulsat %iind greutatea propriului corp. )e
evaluea!ă prin săritura $n lungime %ără elan şi săritura $n $nălţime )A=9*6#
2
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
28/56
/. Atunci c+nd este $mpins de către toţi subiecţii, aruncat, lovit acelaşi obiect
de exemplu o minge medicinală / se evaluea!ă puterea absolută.
Faţă de %orţa musculară, puterea musculară este parţial condiţionată genetic
limit+nd gradul p+nă la care vite!a poate %i ameliorată. 4n consecinţă, atenţia
trebuie $ndreptată asupra de!voltării %orţei muşcilor implicaţi $n acţiunea
respectivă.
Această componentă a condiţiei %i!ice are o deosebită importanţă pentru
sportul de per%ormanţă.
=e!istenţa musculară locală 0oacă un rol important $n viaţa de toate !ilele
$n di%erite activităţi pro%esionale, casnice, etc. /. Hi aceasta este o calitate
combinată ( %orţă şi re!istenţă musculară locală. >a obţinerea re!istenţei
musculare locale contribuie gradul de capilari!are a musculaturii respective.
De!voltarea acestei calităţi combinate se reali!ea!ă prin %olosirea unui
program ba!at pe exerciţii de $nvingere a unei re!istenţe progresive. -entru a
se numi un individ antrenat, acesta trebuie să $nvingă o ast%el de re!istenţă
repet+nd exerciţiul de 3C de ori %ără pau!ă, după care se va trece la creşterea
greutăţii. 'oordonarea neuro5musculară constituie o altă componentă de mare
importanţă pentru condiţia %i!ică, dar şi pentru capacitatea motrică, solicitată
at+t $n viaţa cotidiană, $n activitatea pro%esională precum şi $n activitatea
sportivă. Indi%erent de domeniul $n care este solicitată se constată că, mişcările
devenite deprinderi prin numeroasele repetări, produc cele mai e%iciente
re!ultate cu minim de e%ort, cu riscuri minime de accidentare şi cu oboseală
redusă şi $nt+r!iată. De!voltarea coordonării neuro5musculare este, $n esenţă, un proces de
$ncercare5eroare. -rin repetare, mişcarea atinge stadiile de consolidare şi
per%ecţionare, devine deprindere motrică şi se caracteri!ea!ă prin preci!ie şi
e%icienţă.
@obilitatea ( supleţea ca şi coordonarea neuro5musculară este importantă
pentru individ at+t $n activităţile sale diurne, c+t şi $n cele sportive.
28
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
29/56
Av+nd $n vedere că această componentă importantă a condiţiei %i!ice care,
$n mod %iresc, marcea!ă o evoluţie ascendentă odată cu creşterea şi
de!voltarea organismului, spre deosebire de celelalte calităţi care involuea!ă
$n mod deosebit $ncep+nd cu perioada pubertară şi se accentuea!ă %oarte
puternic spre v+rsta a treia. 6egli0ată, această calitate motrică, in%luenţea!ă
puternic şi negativ $nvăţarea actelor motrice, executarea lor corectă $n
parametrii normali de amplitudine, determină un consum mare energetic şi
%avori!ea!ă accidentarea.
4n procesul de de!voltare a acestei calităţi sunt %olosite tenici active şi
pasive care urmăresc $ntinderea ligamentelor, tendoanelor şi a musculaturii
antagoniste o metodă e%icientă se pare a %i stretcing5ul. )e măsoară cu
goniometrul şi %urni!ea!ă in%ormaţii exacte atunci c+nd măsoară articulaţii
i!olate sau mişcări simple.
ite!a, sub toate %ormele ei de mani%estare de reacţie, de execuţie, de
repetiţie %recvenţa mişcării / constituie o calitate motrică pro%und
determinată genetic. De aceea alergarea de vite!ă poate %i ameliorată doar prin
per%ecţionarea tenicii de alergare $n limitele impuse de ereditate. ite!a unui membru superior, in%erior /, a m+inii şi a degetelor este
speci%ică şi nu depinde prea mult de vite!a $ntregului organism. Acest %apt are
implicaţii deosebite $n viaţa cotidiană, $n activitatea pro%esională şi $n cea
sportivă. Asociată şi cu vite!a reacţiei motrice, contribuie la educarea
re%lexului de autoasigurare. ite!a segmentară şi, $ndeosebi a m+inilor,
combinată cu coordonarea, conduce la per%ormanţe superioare $n activităţi
productive, $n artă şi sport.
E!."t./. .6.r"iii/or !i7i". 1. t.r'.n /%n4
*%ectele pe termen lung sau, cum li se mai spun, %inalităţile de perspectivă,
sunt de ordin bio5psio5social.
1. 4n plan biologic %i!ic /
5menţinerea sănătăţiiE
27
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
30/56
5indici superiori de creştere şi de!voltare %i!icăE
Deşi creşterea este determinată genetic, totuşi se constată că unii %actori
exogeni ca alimentaţia şi exerciţiile %i!ice pot contribui la stimularea ei
concomitent cu %orti%icarea de!voltării sistemului osos precum şi la tro%icitatea
şi ciar ipertro%ierea sistemului muscular. 4n ca!ul $ntreruperii programului
de practicare a exerciţiilor %i!ice sau c+nd intensitatea e%ortului este prea
scă!ută sub 2CN din %orţa maximală / musculatura $ncepe să se atro%ie!e şi să
slăbească din punct de vedere calitativ p+nă la stadiul de atonie musculară
pierderea tonusului muscular /.
5menţinerea sau ameliorarea atitudinii corporaleE
5'reşterea e%icienţei aparatelor circulator şi respirator şi a %uncţiilor acestora.
5'reşterea volumului şi a greutăţii inimiiE
5'reşterea mobilităţii $n condiţii de stabilitate articulară. Forti%icarea
ligamentelor şi a tendoanelor şi ameliorarea elasticităţii lorE
5Diminuarea cantităţii de ţesut adipos subcutanat pe unitate de greutate
corporală.
2. Din punct de vedere psiologic
5optimism, $ncredere $n %orţele proprii, comportament dinamic, spirit de
$ntrecere şi autodepăşire, de toleranţă.
3. Din punct de vedere social
5educarea spiritului asociativ, de grup, de $ntra0utorare, etc.
III$8 Dina'i"a "ondii.i !i7i". 9n ra1ort "% &>r3ta
4n condiţiile unui program adecvat, reali!at $n cadrul educaţiei %i!ice
şcolare, universitare sau a stagiului militar se pot atinge valori superioare ale
componentelor condiţiei %i!ice. -otenţialul maxim al acesteia poate %i pus $n
evidenţă $ntre 18 şi 2< de ani.
3C
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
31/56
4naintarea $n v+rstă pentru acei ce $ntrerup e%ortul %i!ic sistematic sau $l
reali!ea!ă $n mod episodic, oca!ional, concomitent cu declinul bio5psio5
social, lipsa de e%ort %i!ic produce şi o scădere a tuturor componentelor
condiţiei %i!ice şi $ndeosebi a puterii aerobe maximale şi a calităţilor motrice
%orţa, re!istenţa, diminuarea re%lexelor, a capacităţii de coordonare şi
ecilibru, mobilitatea şi supleţea, puterea musculară şi vite!a /. ;asele se
decalci%ia!ă mărindu5se ast%el riscul de %racturare.
'ontinuarea programelor de practicare a exerciţiilor %i!ice $n timpul liber
de5a lungul $ntregii vieţi, respectarea unui regim adecvat alimentar şi de viaţă,
renunţarea la %umat şi droguri poate minimi!a aceste e%ecte şi prelungi viaţa
activă, poate $mbunătăţi calitatea vieţii şi asigura longevitatea.
CAPITOLUL IV
DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ
( OBIECTIV AL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
IV$+ D./i'it0ri "on".1t%a/.
;ntogene!a organismului uman cunoaşte trei perioade importante din
momentul concepţiei de evoluţie creştere şi de!voltare /, de maturitate şi
reproducere şi de involuţie.
-rima perioadă care acoperă 22 ( 2& de ani corespunde %ormării
personalităţii omului, pregătirea pentru viaţă şi constituie ba!a celorlalte
perioade.
'reşterea şi de!voltarea repre!intă un complex dinamic de procese şi
%enomene biologice prin care trece organismul omenesc $n evoluţia sa de la
naştere p+nă la maturi!are. *le apar ca aspecte ale aceleiaşi evoluţii mor%o5
%uncţionale care, deşi au o ba!ă comună, pre!intă caracteristici di%erite.
'reşterea organismului repre!intă sporul treptat de greutate şi volum,
precum şi mărirea dimensiunilor corpului $nălţime, lungimea segmentelor şi
părţilor corpului, diametre, perimetre /. *ste un proces de acumulare şi
31
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
32/56
ampli%icare cantitativă care poate %i măsurat şi evaluat $n mod obiectiv şi cu
multă uşurinţă 1.
De!voltarea repre!intă o di%erenţiere $n caracterele mor%ologice şi
%uncţionale ale celulelor şi ţesuturilor, o per%ecţionare şi adaptare progresivă a
aparatelor şi sistemelor, o evoluţie complexă şi o integrare coordonată a lor
$ntr5un tot unitar.
4n sensul cel mai larg, numim de!voltarea %i!ică a omului, procesul
modi%icării $nsuşirilor naturale mor%o5%uncţionale ale organismului sau $n
decursul vieţii, este de părere A. 6oviLov. Din punct de vedere antropometric
$nseamnă totalitatea unor particularităţi mr%o5%uncţionale care caracteri!ea!ă,
$n principal, constituţia organismului şi care pot %i măsurate şi evaluate.
Dintre indicatorii cantitativi externi ai de!voltării %i!ice ca proces, %ac parte
modi%icările dimensiunilor spaţiale şi ai masei corporale, $n timp ce
de!voltarea %i!ică calitativă se caracteri!ea!ă prin modi%icări substanţiale a
posibilităţilor %uncţionale ale organismului pe perioade şi etape de de!voltare
ontogenetice.
Atunci c+nd se %ace re%erire la starea de!voltării %i!ice $ntr5o etapă dată se%oloseşte termenul de indicatori ai de!voltării %i!ice .
*a poate %i interpretată deci at+t ca proces c+t şi ca stare. 'a proces,
repre!intă procesul de creştere a indicilor somatici şi %uncţionali ai
organismului. 'a stare, indică un anumit nivel al creşterii indicilor somato5
%uncţionali ai organismului.
Adrian Ionescu 2 pre!intă ast%el periodi!area de!voltării individului
perioada prenatală, copilăria, adolescenţa şi tinereţea.
32
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
33/56
1 Ionescu A., @a!ilu . 5 'reşterea normală şi de!voltarea armonioasă a
corpului ( *d. '6*F) ( ucureşti, 17:8
2 Adrian Ionescu ( @edic şi pro%esor de educaţie %i!ică, specialist de
notorietate $n axiologie şi cultura %i!ică medicală, autor a numeroase lucrări de
specialitate, -ro%. niv. Dr. la A6*F) ( Fondatorul 'F@ $n =om+nia
+rsta copilăriei se $mparte $n mica copilărie nou născut, sugar şi copil
mic propriu5!is C ( 3 aniE copilăria mi0locie 3 ( :, < aniE copilăria mare : ( <
ani p+nă la 1C ( 11 aniE adolescenţa care se $ntinde de la primele semne ale
pubertăţii p+nă la stabilirea trăsăturilor individuale, somato5%uncţionale şi
psiice /. *l consideră adolescenţa ca o noţiune de v+rstă sau de etapă, iar
pubertatea ca un complex de %enomene biologice prin care copilul se
trans%ormă $n t+năr.
IV$) Fa"tori "ar. "ondiion.a70 "r.şt.r.a şi d.7&o/tar.a or4ani3'%/%i
Dintre %actorii endogeni care le condiţionea!ă se disting
a/ *reditatea ( care asigură transmiterea caracterelor $naintaşilor.
*a poate %i directă şi imediată c+nd copii moştenesc
caracteristicile mai importante de la părinţi, bunici, străbunici,
care se reali!ea!ă după legi generale, după un anume cod
genetic . *reditatea se exercită $n ontogene!ă at+t $n viaţa
33
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
34/56
intrauterină c+t şi $n perioadele din evoluţia post natală.
*reditatea in%luenţea!ă at+t %orma corpului, structura ţesuturilor
c+t şi %uncţiile organice, evoluţia şi potenţialitatea genetică a
individului pun+nd $n evidenţă unele constante %amiliale ,
ereditare, care pot %i urmărite la mai multe generaţii. De aceea
studierea %oarte atentă a antecedentelor ereditare poate
contribui la %ormularea diagno!ei şi progno!ei auxologice.
b/ @etabolismul. Funcţiile metabolice asimilaţia, de!asimilaţia,
eliminarea / care antrenea!ă şi %uncţiile respiratorii, circulatorii
şi ale digestiei sunt coordonate de sistemele nervos şi endocrin.
De!voltarea este condiţionată de adaptarea şi per%ecţionarea
tuturor acestor %uncţii la necesităţile vieţii biologice şi sociale.
)inergia lor %uncţională se scimbă şi se restabileşte $n %uncţie
de sex, de5a lungul %iecărei perioade de v+rstă. Asigurarea
creşterii este determinată de preponderenţa metabolismului
plastic asupra celui energetic.
Factorii endocrini au rol deosebit $n in%luenţarea creşterii $n $nălţime şigreutate corporală, de!voltarea aparatului genital şi a caracterelor sexuale
secundare, tipul şi gradul de evoluţie somatică şi organică. Dintre glandele
endocrine pot %i enumerate ipo%i!a, tiroida, suprarenalele şi glandele sexuale.
După unii specialişti, ipo%i!ei $i revine rolul de a conduce $ntreaga evoluţie
mor%ologică a corpului şi de coordonare a proceselor care determină
proporţionalitatea normală a ţesuturilor şi organelor Ionescu A., 17:8 /.
4n stimularea sau reglarea proceselor metabolice un rol deosebit $l 0oacătimusul, epi%i!a precum şi alte organe şi ţesuturi ca %icatul şi pancreasul
porţiunea sa endocrină /. )e poate spune că sistemul endocrin declanşea!ă
acţiuni pe care le diri0ea!ă sistemul neurovegetativ.
'reşterea somatică se reali!ea!ă pe două direcţii ( una cu caracter global
care duce la creşterea masei musculare / şi alta cu caracter di%erenţiat care
reali!ea!ă %orma şi %uncţia ţesuturilor şi organelor.
3"
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
35/56
Factorii exogeni sunt numeroşi şi variaţi. *i condiţionea!ă de!voltarea
copilului $ncă din viaţa intrauterină const+nd $n starea de sănătate a mamei,
alimentaţie, de regim de muncă şi odină şi de respectarea tuturor regulilor de
igienă a unei vieţi normale.
După naştere condiţiile de viaţă
a/ Alimentaţia care trebuie să asigure organismului toate
principiile alimentare proteine, glucide, lipide, vitamine,
substanţe minerale, apa.
b/ 'ondiţiile de igienă a locuinţei şi a regimului de viaţă.
c/ Factorii geoclimatici.
d/ @işcarea, e%ortul %i!ic, sub %orma exerciţiilor %i!ice.
-racticate sistematic, exerciţiile %i!ice exercită in%luenţe bene%ice privind
de!voltarea somatică, $n principal al aparatului locomotor, dar şi %uncţională,
$mbunătăţind indicii cardio5circulator şi respirator, etc.
L.4i/. "r.şt.rii şi d.7&o/t0rii or4ani3'%/%i
'reşterea şi de!voltarea organismului se reali!ea!ă $n con%ormitate cu
următoarele legi citate de Adrian Ionescu /
1. >egea creşterii inegale şi asimetrice a ţesuturilor şi organelor.
2. >egea ritmului di%erit de creştere şi de!voltare.
3. >gea scimbării proporţiilor şi a raporturilor dintre organism şi
părţile sale componente.
". >egea marilor alternanţe $n creştere şi de!voltare.&. >egea creşterii şi de!voltării di%erenţiate pe sexe.
P.rioad. a/. "r.şt.rii şi d.7&o/t0rii !iin.i %'an.
4n ontogene!a sa, %iinţa umană parcurge următoarele etape
a/ -erioada prenatală intrauterină / ( embrio%etală de la
concepţie p+nă la naştere.
3&
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
36/56
b/ -erioada postnatală ( antepreşcolară primii 3 ani de viaţă (
care la r+ndu5i cuprinde
2.1. perioada de nou născut primele 3C !ile /
2.2. perioada de sugar 3C !ile ( 1 an /
2.3. perioada mica copilărie 1 ( 3 ani /
c/ -erioada preşcolară 3 ( : ani /
d/ -erioada şcolară ică antepubertară / : ( 11 ani
e/ -erioada şcolară mi0locie pubertară / 12 ( 1" ani ( băieţiE 11 (
13 ani ( %ete
%/ -erioada şcolară mare postpubertară ( adolescenţa / 1" ( 17
ani
)usţin+nd te!a că de!voltarea %i!ică nu este doar un proces natural, supus
unor legi naturale şi unor %actori de natură endogenă ereditate, metabolism /,
ci şi un proces socialmente condiţionat, @atveev >. -., 6iviLov A. D., pre!intăurmătorul tablou al legilor pe care ei le consideră naturale
1. >egea interacţiunii tendinţelor ereditare de de!voltare şi a tendinţelor
determinate de condiţiile de viaţă.
2. >egea condiţionării reciproce a modi%icărilor %uncţionale şi de
structură unitatea lor şi rolul conducător al modi%icărilor %uncţionale
odată cu v+rsta /, a perioadelor de de!voltare perioade de de!voltare
progresivă sunt urmate de perioade de stabili!are relativă a %ormelor şi %uncţiilor şi apoi de perioade de involuţie /.
Acţiunea acestor legi naturale se mani%estă di%erit $n %uncţie de condiţiile
sociale de viaţă şi de activitate ale individuluiE poate %i po!itivă, multilaterală
şi armonioasă sau dimpotrivă limitată şi di!armonioasă. Deci se poate avansa
ideea că acest proces natural, %iind socialmente condiţionat, poate şi trebuie să
%ie diri0at $n sensul dorit de societate prin mi0loace de mare e%icienţă (
respectiv prin educaţia %i!ică. *i $i revine rolul de reglare a orientării şi a
3:
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
37/56
nivelului procesului natural de de!voltare bio5psio5motrică. Aşa se explică
%aptul că de!voltarea %i!ică armonioasă repre!intă obiectiv şi %inalitate
%undamentale ale educaţiei %i!ice.
'redem că s5a reţinut ideea con%orm căreia de!voltarea %i!ică a
organismului nu este condiţionată prioritar şi $n totalitate de educaţia %i!ică
deoarece principala condiţionare o exercită %actorii de natură endogenă.
*ducaţiei %i!ice, ca %actor exogen, $i revine rolul de a
5 armoni!a de!voltarea $n sensul raportului dintre parametrii
somatici $nălţime ( greutate corporală /, $ntre volumul şi
calitatea masei musculare active şi celei pasive volum
muscula şi adipos / şi $ntre parametrii somatici şi cei
%uncţionaliE
5 asigura corectitudinea posturală ( respectiv de a educa
re%lexul complex neuro5muscular de postură şi de a toni%ica
musculatura a%erentă acesteia atitudine corporală corectă /E
5 asigura indici somato5%uncţionali superioriE
5 corecta de%icienţele atitudionale sau ? şi pe cele segmentarede grad uşor şi mediu, de a acţiona $n sens pro%ilactic,
respectiv de a preveni instalarea acestoraE
5 conştienti!a elevul privind cunoaşterea corpului său şi de a5i
tre!i motivaţia $n sensul de a acţiona sistematic asupra
per%ecţionării acestuia şi asupra evaluării re!ultatelor
obţinute.
Atit%din.a "or1ora/0 "or."t0
'onceptul de atitudine corporală postura / corectă a %ost studiat mai mult
de acei specialişti, medici şi pro%esori de educaţie %i!ică care au avut ca
preocupări corectarea de%icienţelor atitudinale sau segmentare.
'e este atitudinea corporală postura /
3
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
38/56
'onsiderată de unii ca o %uncţie exclusiv statică, studiul ei limit+ndu5se
doar la po!iţiile corpului, iar de alţii ca postură a $ntregului corp, ca! $n care se
negli0ea!ă studierea atitudinilor segmentare coloana vertebrală /. -ostura şi
de%icienţele ei sunt explicate deseori mecanicist, negli0+ndu5se rolul scoarţei
cerebrale $n determinarea ei. Alţi specialişti au apreciat5o numai din punct de
vedere estetic.
Atitudinea corporală postura / repre!intă o %uncţie a organismului uman
de a5şi menţine corpul şi segmentele sale $n po!iţii corecte $n timpul po!iţiilor
de ba!ă şi a e%ectuării di%eritelor acte motrice. *a este un indiciu al stării de
sănătate %i!ică şi psiică, a de!voltării corecte şi armonioase a aparatului
locomotor şi al unei educaţii %i!ice şi autoeducaţie e%iciente.
Atitudinea corporală este corectă atunci c+nd po!iţia de ba!ă a corpului $n
ortostatism sau $n mişcare / contribuie la menţinerea ecilibrului static sau
dinamic şi crea!ă condiţii %avorabile pentru %uncţionarea organismului a
sistemelor %uncţionale şi a organelor /E cu alte cuvinte, atitudinea corporală
corectă repre!intă nu numai un element al esteticii corporale, ci şi un aspect al
stării de sănătate at+t %i!ică c+t şi psiică /. De aceea, luată $n ansamblu,de!voltarea %i!ică care include şi parametrul atitudine corporală poate %i
considerată ca un indicator şi al stării de sănătate şi, implicit, al calităţii vieţii.
Av+nd la ba!ăast%el de argumente după cum am vă!ut mai sus, educarea,
per%ecţionarea şi menţinerea unei atitudini corporale corecte se constituie $ntr5
un obiectiv important al educaţiei %i!ice şcolare, av+nd $n vedere %aptul că $n
perioada de creştere şi de!voltare, cu deosebire de cea pubertară, c+nd ritmul
de creştere este accelerat, se instalea!ă de%icienţe %i!ice atitudinale sau ? şisegmentare / care netratate se vor accntua $n următoarea perioadă. Dintre
acestea mai %recvente sunt de%icienţe ale coloanei ci%o!e, scolio!e, lordo!e,
ci%o5 lordo!e / omoplaţi desprinşi, asimetrici, umeri asimetrici, că!uţi, picior
plat, etc.
IV$, Crit.rii5 '.tod. şi t.(ni"i d. .&a/%ar. a "r.şt.rii şi d.7&o/t0rii
!i7i".
38
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
39/56
'unosc+ndu5se şi $nregistr+ndu5se scimbările petrecute $n organismul
elevilor ne putem da seama de evoluţia unei colectivităţi sau a unui individ,
dacă acesta se $ncadrea!ă sau depăşeşte limitele normale.
'riteriile şi metodele sunt variate. Iată c+teva dintre acestea
• Anali!a vi!uală a corpului şi a segmentelor sale repre!intă o
evaluare sumară, rapidă şi mai mult sau mai puţin obiectivă.
• *xamenul somatoscopic se reali!ea!ă prin observare analitică,
atentă, statică a tuturor aspectelor mor%ologice şi %uncţionale ale
corpului şi părţilor sale separat, precum şi evaluarea sa cantitativă şi
calitativă. 4n vederea creşterii gradului de obiectivitate al
aprecierilor, examenul somatoscopic se $ntregeşte prin măsuri
antropometrice, probe %uncţionale, etc.
• Fotogra%ia poate a0uta şi $ntregi examenul somatoscopic.
Fotogra%ierea corpului se poate %ace $napoia unui cadru gradat cu
a0utorul căruia pot %i depistate cu mai multă riguro!itate abaterile de
la normal a de!voltării corporale, cu deosebire cele care vi!ea!ă
de%icienţele atitudinale segmentare.
• *xamenul antropometric trebuie să respecte c+teva cerinţe simple
să se %acă mereu cu aceleaşi aparate, instrumente şi $n condiţii
identice. )unt măsuraţi parametrii indicatorii / de ba!ă ai creşterii
şi de!voltării ca $nălţimea $n ortostatism şi şe!+nd, diametrele
biocranian, bicretal iliac şi anteroposterior, perimetrele corpului,
g+tului, toracelui $n inspiraţie, expiraţie şi repaos respirator, ai
ba!inului, taliei, membrelor superioare braţ, antebraţ /, ale
celor in%erioare coapsa, gamba /, plica de ţesut adipos !ona
cervicală, subaxial, abdominal / $n centimetri, greutatea $n
Lilograme sau sute de grame /. @ai pot %i măsurate $n special
pentru selecţia copiilor pentru sportul de per%ormanţă / lungimea
37
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
40/56
membrelor superioare şi in%erioare, anvergura braţelor, anvergura
m+inii, lungimea labei piciorului, $nălţimea şi perimetrul g+tului.
>a aceşti indicatori somatici se vor adăuga şi indicatori %i!iologici
%uncţionali /
• 'apacitatea vitală ' /, %recvenţa cardiacă F' /, %recvenţa
respiratorie F= /E
• Dinamometria
alorile antropometrice şi %uncţionale obţinute au o semni%icaţie proprie $n
ceea ce priveşte dinamica de!voltării organismului.
'orel+nd două sau mai multe din aceste valori obţinem indici
antropometrici şi %i!iologici care exprimă $nsuşiri complexe robusteţea,
corpolenţa oucard sau de nutriţie Ouetelet 9?# /, pulmonar de re!istenţă
al lui DemenK '?9 /, indicele de proporţionalitate A. Ionescu 5#?2 /,
indicele toracic al lui *rissman -t5#?s /, indicele de %orţă al %lexorilor palmei,
%orţa dinamometrică medie a celor două mărimi $nmulţită cu 1CC şi $mpărţită
la 9 greutatea corporală /.
4n şcoală, pro%esorul poate %olosi toate aceste probe, dar de regulă se
%olosesc $nălţimea, greutatea, bust, perimetru toracic inspiraţie, expiraţie /.
-rivind de!voltarea %i!ică armonioasă, av+nd ca criteriu volumul masei
musculare, $n lucrarea 9id complet al măsurilor musculare , David
PillougbK şi 9eorge =. Peaver stabilesc unii coe%icienţi ai simetriei
corporale care se vor a repre!enta ideal de simetrie per%ectă 3 care $nsă
repre!intă un model teoretic ce greu poate %i reali!at $n totalitatea sa /.
CAPITOLUL V
CONDIŢIA FIZICĂ5 PRINCIPAL DOMENIU DE CERCETARE ŞI
EVALUARE A EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
Pr.o"%10ri 1ri&itoar. /a ".r".tar.a "ondii.i !i7i". 1. 1/an 'ondia/
"C
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
41/56
-reocupările specialiştilor $n educaţie %i!ică şi sport pentru studierea
capacităţii %i!ice motrice / datea!ă $ncă din anticitate. 4ncep+nd cu secolul al
QIII5lea $ntemeietorii sistemelor $şi elaborea!ă clasi%icarea, unele din acestea
cuprin!+nd şi capacităţi motrice exemplu Amoros distinge pe l+ngă %orţă şi
agilitate, voinţa şi priceperea dibăcia /.
4n 172C apare clasi%icarea lui @arc ellin du 'oteau care preci!ea!ă
capacităţile calităţile / motrice %undamentale de ba!ă / constituente ale
valorii condiţiei %i!ice vite!a, coordonarea, re!istenţa şi %orţa, care $n scurtă
vreme devin o tipologie umană #orris, 172" /. Această primă $ncercare de
preci!are a dimensiunii motrice a condiţiei %i!ice a %ost ba!ată pe observaţii
empirice, nedecurg+nd dintr5un demers ştiinţi%ic.
@ai t+r!iu, Bean le oulc 17:C / mani%estă interes %aţă de calităţile
motrice, dar răm+ne tot la clasi%icarea lui 'oteau. )tudierea acestei probleme
se reia mai t+r!iu $n 17
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
42/56
'ureton deosebeşte următoarele calităţi ale valorii %i!ice %orţa, puterea, vite!a
de reacţie, supleţea, ecilibrul şi re!istenţa.
4ncă din 17"7, cercetătorii americani" au preci!at că $n educaţia %i!ică ar
trebui %olosite nouă teste
1. testul medical sau pregătirea de sănătate
2. test de inteligenţă motrică
3. test de pregătire cardio5vasculară
". test de pregătire motrică
)ub conducerea 'onsiliului 'ercetării de pe l+ngă A.A.G.-.*.=., s5a
elaborat 6ational Rout Fitness #est ca măsură la situaţia precară a
condiţiei %i!ice a populaţiei americane şi cu deosebire a celei tinere.
a!ele ştiinţi%ice ale studierii capacităţilor calităţilor / %i!ice se datorea!ă
lui Fleisman, după cel de5al II ( lea ră!boi mondial. După 17:C, cercetarea ia
amploare, se studia!ă $nvăţarea motrică, dependenţa ei de calităţile motrice,
promotorul %iind GenrK FranLlin niv. erLleK / urmat de psiologii
-etersen, ilodeau, Fitss, 'rattK, studia!ă comportamentul motor beavior /,
iar )cmidt 1782 / ( neuropsiologia şi de pro%esorii specialişti $ndomeniul educaţiei %i!ice şi sportului Garison 'larLe 17:< ( niv. ;regon /,
Bames osco 1783 ( niv. 'ali%ornia / şi Pilliam 9usta%son niv. ( )an
Bose /.
'alităţile motrice au %ost studiate şi de către biologi care au lărgit şi
apro%undat %undamentarea lor ştiinţi%ică ( propriu!is studiul motricităţii a
$nceput odată cu naşterea biologiei şi a medicinei moderne.
'urentul naţionalist din secolul QIQ5lea a descis calea cercetărilor experimentale. )e disting %i!iologii -aul ert 1833 ( 188& /, 'aveau de
@arveK, >agrange, @osso.
-rimele momente ale %i!iologiei musculaturii $n Anglia au %ost elaborate $n
172& de A.. Gill. 4n Franţa, la mi0locul secolului QQ ( 'alleK ert. 4n anii
S:C ( -er ;la% Astrand a pus ba!ele %i!iologiei sportive $n cartea #extbooL o%
JorL pKsiologK . )ir 'arles )errington 18&< ( 17&2 / lucrea!ă pe
sistemul nervos şi de!voltă sectorul in%ormaţional %iind primul care a tratat
"2
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
43/56
problema proprioceptivităţii, a inervaţiei reciproce şi a căii %inale comune. ;
deosebită contribuţie $n acest domeniu o are şi 6. A. ernstein =)) / şi
şcoala din ţările nordice.
-e la mi0locul secolului QIQ, pionierii psiologiei ştiinţi%ice ( Fecner,
Gelmot!, Pundt ( studia!ă %uncţiile şi %acultăţile mentale, $nregistrea!ă
comportamentele şi reacţiile sen!orio5motrice la stimuli vi!uali sau auditivi.
Ia naştere psiologia di%erenţială, astronomii F. P. essel 1782 /, iar către
s%+rşitul secolului QIQ, americanul B. @c Men Mattel, studia!ă variaţiile
individuale ale timpilor de reacţie ( lui revenindu5i meritul de a crea noţiunea
test 187C / creind o baterie de !ece probe pentru a cerceta %i!ionomia
mentală ( presiunea dinamometricăE rapiditatea braţuluiE discriminarea
tactilă cu a0utorul compasului lui PerberE măsurarea sensibilităţii la durereE
măsurarea sensibilităţii di%erenţiate la o greutate de 1CC g.E timpii de reacţie
simplă la o excitaţie auditivăE timpul necesar pentru a denumi o culoareE
$mpărţirea unei lungimi de &C m. $n două părţi egaleE reproducerea unui
interval de 1C secundeE numărul de litere reţinute la o singură ascultare (
primele două teste sunt de motricitate. A $nceput studierea capacităţilor %i!ice. 4n 188" la >ondra, cu prile0ul
expo!iţiei internaţionale, Francis Dalton, pasionat de studiul aptitudinilor,
instalea!ă un laborator antropometric şi măsoară tot %elul de caracteristici
individuale ca de pildă geniul 18:7 /. 4n Franţa, Al%red inet de%ineşte v+rsta
mentală şi de!voltă noţiunea de test. )tudia!ă capacităţile %i!ice la copii de 1C
( 1" ani şi calculea!ă corelaţii $ntre caracteristicile şi re!ultatele unor probe de
%orţă, vite!ă de reacţie, vite!ă de deplasare şi măsurătorile antropometrice $nălţime, greutate, perimetru toracic, capacitate vitală, etc. /.
)e intensi%ică cercetările experimentale privind calităţile %i!ice,
psiomotricitatea, evoluţia %uncţiilor motrice $n timpul copilăriei şi
adolescenţei. )e e%ectuea!ă anali!a %inală a testelor de $ndem+nare manuală şi
a aptitudinilor motrice. 9uilmaine 17
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
44/56
instrument al psiismului >e 'amus ( 1788 /, este studiat conceptul de
scemă corporală deosebit de important pentru capacităţile motrice,
distincţia dintre motricitatea sportivă şi psiomotricitate, dexteritatea manuală
şi manipularea $n muncă / ca şi evaluarea aptitudinilor şi capacităţilor
>eplat ( 178C, pag. 1" /. 6umeroase studii au dat naştere unei $ntregi serii de
teste care apoi au %ost %olosite şi $n sport.
-aralel cu cercetările e%ectuate $n domeniul psiomotricităţii, al ergonomiei
şi al psiologiei militare, cele reali!ate $n domeniul psiologiei di%erenţiate, au
%ost %olositoare sportului. 'ercetările capacităţilor umane au cunoscut trei
etape etapa dogmatică 171C ( 172< /, etapa de $ncercare 172C ( 173: / şi
etapa structurală din 173: /. ltima perioadă se caracteri!ea!ă prin studiul
corelaţiilor dintre re!ultatele di%eritelor teste prin anali!a %actorială %ăcută de
*dJin Fleisman 17&" ( 17:" /. După cel de5al doilea ră!boi mondial
studia!ă %orma %i!ică %Ksical5%itness / şi condiţia %i!ică şi propune $n
17:" o baterie de teste de măsurare a motricităţii sportive %ormată din !ece
teste care măsoară nouă %actori.
6oi am de!voltat aici locul esenţial ocupat prin problema determinării%uncţionale a %actorilor valorii %i!ice. 4n Franţa, lucrările lui B. de oulc
constituie ultima tentativă pentru a dega0a principiile directoare ale educaţiei
%i!ice plec+nd de la o anali!ă ştiini%ică ale %undamentelor motricităţii &. ;ri $n
străinătate, respectiv $n ţările anglo5saxone, această direcţie de cercetare a %ost
şi răm+ne $ncă privilegiată, ast%el că atestă abundenţa literaturii care5i este
consacrată. *voluţia lucrărilor merge $n sensul unei mai mari discriminări a
%actorilor recen!aţi graţie utili!ării instrumentelor statistice ast%el ca anali!a%actorilor av+nd ca primă consecinţă o creştere al indicelui de validitate a
testelor care măsoară gradul de de!voltare a %iecăruia din %actorii puşi $n
evidenţă. #abloul următor ilustrea!ă corespondenţa $ntre %actorii dega0aţi prin
anali!ă şi instrumentele apte a măsura evoluţia după modelul elaborat de către
*. A. Fleisman
""
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
45/56
TABLOU
In3tr%'.nt. d. '03%rar. a %nor !a"tori i7o/ai d. F/.i3('an
TESTE FACTOR MĂSURAT +$ -oigne cu dinamometrul / Forţa statică )$ 'ursă ( 6avetă Forţa explo!ivă ,$ Aruncarea mingii de so%tbal Forţa explo!ivă 8$ #racţiunea la bară %ixă Forţa dinamică :$ Din culcat %acial, ridicarea picioarelor Forţa trunciului ?$ Amplitudinea rotării corpului Amplitudinea supleţei
@$ =otaţie %lexică dinamică )upleţea dinamică $ *cilibru pe un picior pus pe o şină *cilibru $ #estul săriturii la coardă 'oordonare+*$ Alergare pe &&C m. Anduranţă
Actualmente, se pare că modelul cel mai e%icient este cel pus la punct de
către ecipa niversităţii >aval sau Ouebec .
Această baterie de teste s5a %olosit $n Franţa. 'ercetările %ăcute la *6)*-
$ntre anii 17
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
46/56
adulţi să practice cu regularitate şi plăcere activităţi %i!ice şi sportiveE nu
vi!ea!ă descoperirea talentelor sportive.
#otuşi, aceiaşi autori au %olosit modelul de!voltat aici, ca contribuţie speci%ică
la construirea unui program de educaţie %i!ică. c%. oucard '., unnelle B.
-., 9odbut -. >a valeur pKsiue et le curriculul en education pKsiue.
Ouebec, *d. Du -elican, 17
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
47/56
Pr.o"%10ri/. 1ri&ind ".r".tar.a 'otri"it0ii %'an. 9n ara noa3tr0
-+nă $n anii 17a!ăr, .
@a!ilu, I. Hiclovan, A. 6icu, *lana Firea, A. Dragnea, A. 9agea, 9eorge
'$rstea, '. ucur, etc.
Dacă la $nceput, marcată de di%icultăţile trecerii de la empiric la ştiinţi%ic,
cercetarea s5a axat pe recoltarea şi interpretarea unor date antropometrice
somatice şi %uncţionale / şi a datelor cu privire la calităţile psiometrice şimotrice pe o ca!uistică redusă, odată cu de!voltarea activităţii de cercetare şi a
$n%iinţării 'entrului de 'ercetare pentru -roblemele )portului ''-) / s5a
instituit ca temă departamentală 'ercetarea potenţialului biometric al
populaţiei şcolare din =om+nia care a cuprins o ca!uistică de !eci de mii de
elevi.
Anii 17
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
48/56
$n =)) şi pentru a stabili norme accesibile populaţiei şi condiţiilor ţării
noastre.
4n acest context trebuie amintite şi cercetările e%ectuate de pro%esorii Iacob
@iăilă, '. -etre >a!ăr, 9. Tapan, dr. Adrian Ionescu pe tineri recruţi şi pe
elevi ai şcolii primare pentru a le cunoaşte valorile antropometrice şi motrice.
Dar, din păcate, eşantioanele nu au %ost repre!entative statistic pentru a putea
trage conclu!ii semni%icative $n vederea generali!ării lor.
4nscriindu5se ca temă prioritară $n planurile departamentale, cercetarea
-otenţialul biometric al populaţiei şcolare din =om+nia a devenit obiectiv
de importanţă strategică. -rima ediţie a acestei cercetări 17
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
49/56
$ntre acestea sau aceeaşi ipote!ă privind %actorul geo5climatic a căror in%luenţă
nu este luată $n considerare la preci!area ipote!elor şi obiectivelor cercetării.
=e!ultatele acestor cercetări au dus la $nceputul deceniului şapte al
secolului QQ la un alt mare eveniment pentru cercetarea ştiinţi%ică rom+nească
şi, $n acelaşi timp, pentru educaţia %i!ică şcolară.
4n anul 17a elaborarea )...A. au %ost luate $n consideraţie exigenţele sociale %aţă
de educarea tinerei generaţii, nivelul de!voltării %i!ice şi al pregătirii elevilor,
posibilităţile lor de progres, precum şi condiţiile geo5climatice şi resursele
materiale ale şcolilor din sistemul nostru de $nvăţăm+nt.
6u vom insista, $n lucrarea de %aţă, pe sistemul )...A., menţionăm $nsă%aptul că acest sistem a %ost aplicat $n =om+nia p+nă $n anul şcolar 1778 (
1777. Din anul şcolar 1777 ( 2CCC a %ost introdus un nou sistem denumit
)istemul 6aţional de *valuare la *ducaţie Fi!ică şi )port şi este aplicat $n
$nvăţăm+ntul primar, gimna!ial şi pro%esional.
"7
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
50/56
';6'>TII
For'ar.a /a ./.&i a "a1a"it0ii şi o2işn%in.i d. 1ra"ti"ar. ind.1.nd.nt0
şi
3i3t.'ati"0 a .6.r"iii/or !i7i".5 o2i."ti& şi !ina/itat. a .d%"ai.i !i7i".
Despre importanţa %ormării la elevi a capacităţii şi obişnuinţei de a practica
sistematic şi $n mod autonom a exerciţiilor %i!ice, credem că nu mai trebuie să
vorbim deoarece este binecunoscut %aptul că repre!intă unul din obiectivele
educaţiei %i!ice şcolare cu valoare cresc+ndă $n contextul %ormării
personalităţii omului societăţii moderne.
4n contextul $nvăţăm+ntului modern, se impune, mai mult ca oric+nd,
%ormarea la elevi a capacităţii şi obişnuinţei de practicare independentă şi
sistematică a exerciţiilor %i!ice, ca %inalitate, obiectiv şi %uncţie a educaţiei
%i!ice şcolare av+nd $n vedere volumul scă!ut de ore din planurile de
$nvăţăm+nt şcolar, absenţa uneori totală / a oricărei %orme de practicare
organi!ată a exerciţiilor %i!ice, $n regimul !ilei de şcoală, $n a%ara lecţiei deeducaţie %i!ică ceea ce reduce simţitor posibilitatea de in%luenţare sistematică a
organismului elevilor, cu consecinţe negative, $n ceea ce priveşte reali!area
obiectivelor educaţiei %i!ice.
-lec+nd de la premisa că trans%ormările de ordin cantitativ şi calitativ se
reali!ea!ă $n mod %avorabil $n condiţiile unei in%luenţări ritmice, perseverente,
printr5o do!ă !ilnică de mişcare, $n con%ormitate cu cerinţele şi regulile de
ordin metodic, apare evident %aptul că lecţiile de educaţie %i!ică, singure, nu le pot satis%ace, %apt pentru care activi!area elevilor printr5o muncă
independentă, autonomă, $şi găseşte pe deplin 0usti%icarea teoretică şi practică.
4n mod legitim ne punem $ntrebarea dacă $n condiţiile actuale, şcoala
reuşeşte să reali!e!e acest important obiectiv şi să5l trans%orme $n %inalitate.
6enumărate sonda0e e%ectuate de noi $n r+ndul tineretului şcolar şi universitar
ilustrea!ă %aptul că procentul celor ce practică $n mod autonom exerciţiile
%i!ice, sub di%erite %orme, este %oarte redus şi se re%eră, $ndeosebi, la cei ce
&C
-
8/18/2019 ROLUL SPORTULUI IN EFICIENTIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE IN ACTIVITATI INDEPENDENTE.doc
51/56
practică sportul de per%ormanţă. @ai mult dec+t at+t, dintre obiectivele
educaţiei %i!ice, intervievaţii conştienti!ea!ă doar menţinerea sănătăţii şi
de!voltarea %i!ică. 6ici un răspuns $n legătură cu obiectivul care %ace obiectul
intervenţiei noastre.
a!aţi pe aceste considerente apreciem că tineretul şcolar, $n bună parte, nu
mani%estă capacitatea şi nici obişnuinţa de a practica independent şi sistematic
exerciţiile %i!ice şi, $n consecinţă, considerăm că obiectivul nu s5a trans%ormat
$n %in