CREDITUL necesitatea si rolul sau n economia modernaCreditul reprezinta schimbul unei valori monetareprezente contra unei valori monetare viitoare. Creditul n calitate de mijloc de platapoate contribui esential la cresterea economica prin stimularea dezvoltarii unor activitati noi, a ntreprinderilor private mici si mijlocii, aflate la nceput de activitate, precum si relansarea unor domenii vitale ale economiei. Creditul permite:Finantarea peste nivelul resurselor proprii;Clientilor sa cheltuiasca mai mult dect veniturile obtinute;Guvernelor sa cheltuiasca peste limitele veniturilor fiscale.Importanta creditului n economie este marcata derolulsi functiile pe care le ndeplineste.Creditul ndeplinestefunctia de mobilizarea resurselor banesti disponibile la un moment dat n economie ( economiile populatiei, soldurile creditoare ale conturilor curente ale societatilor comerciale, depozitele unor institutii financiare, plasamente interbancare, sume alocate de stat cu o anumita destinatie, etc.) si ulteriordistribuirearesurselor banesti prin intermediul creditului catre sectoarele de activitate care au nevoie de mijloace banesti. Rezulta ca disponibilitatile banesti valorificate prin procesul de creditare sporeste rolul creditului n economie, impulsionnd actiunea productiva a capitalurilor cu consecinte directe asupra cresterii avutiei nationale, prin investirea acestora n ramuri si activitati rentabile. Oferind posibilitatea accesului la lichiditati a oricarei societati comerciale, indiferent de statutul juridic, creditul contribuie la dezvoltarea firmelor mici si mijlocii adesea promotoare ale inovatiei, favoriznd concurenta cu efectele sale benefice asupra cresterii economice, a echilibrului n general.O alta functie a creditului este aceea decreare de moneda.Responsabila de emisiunea monetara este binenteles Banca Centrala care actioneaza ca institutie cu statut independent din partea statului, aceasta stabileste si coordoneaza politica monetara si de credit a economiei, dar sistemul bancar are o contributie substantiala la masa monetara.Creditul contribuie pe lnga alti factori si lastabilitatea preturilorreglnd dimensiunea cererii si ofertei de marfuri prin creditarea consumului, ca si a stocurilor.Creditul este un factor de crestere avitezei de rotatie a banilorprin fluidizarea fluxurilor economice.O alta functie a creditului estesprijinirea comertului exteriorprin promovarea unor operatiuni cu predilectie de export, dar si de import bazate pe credit.n fine, trebuie sa amintim si rolul creditului nfinantarea deficitului bugetaral statului, acolo unde este cazul, sub formade credit public.Avantajele utilizarii creditului ca o veriga indispensabila n mecanismul de functionare al economiei nationale, pot fi anulate de pericolul folosirii creditului n mod abuziv si ineficient, genernd dezechilibre economice, monetare si fenomene inflationiste considerabile.Functionarea, dezvoltarea si gestionarea corecta a creditului n economie sunt determinate de o serie de conditii de ambiant, cum ar fi:starea economiei la un moment dat;existenta unui cadru juridic corespunzator;un sistem solid de institutii financiar-bancare;existenta unui climat de stabilitate interna si externa;ncrederea n institutiile de credit;infrastructura moderna (logistica).

Formele credituluiSe vorbeste ca operatiunea de credit consta n cedarea si respectiv primirea unei sume de bani. n practica, aceasta poate fi nlocuita cu o cantitate de marfuri si/sau servicii. n functie de operatorii care intervin n raportul de credit si izvorul care a determinat operatiunea exista trei tipuri de credit:a)Creditulcomercial- presupune acordarea de credit sub forma de marfa n baza unui contract comercial ncheiat ntre creditor/vnzator (care are interesul sa si vnda marfa) si debitor/cumparator (care nu dispune de mijloacele banesti). Caracteristic pentru acest tip de credit este relatia directa ce se stabileste ntre doi agenti economici creditor/debitor. n economiile cu un sistem bancar bine conturat si structurat, creditul comercial detine o parte importanta din activitatea bancara prin scontarea/rescontarea efectelor de comert generate de contractul comercial.b)Creditul bancar- presupune acordarea de credite sub forma baneasca de catre societate bancara (mprumutator) - subiect indispensabil acestui tip de credit si o persoana fizica sau juridica n calitate de mprumutat. n fapt, raporturile de credit se desfasoara pe doua planuri:-procesul de mobilizare a resurselor disponibile pe piata prin intermediul bancii;-procesul de distribuire a resurselor disponibile utilizatorilor n calitate de debitori, banca avnd rolul de creditor.Primul raport precede n mod necesar cel de-al doilea raport.c)Creditul international- este reprezentat de raporturile de credit dintre agentii economici din doua sau mai multe tari. El joaca un rol important n cooperarea economica si financiara internationala prin intensificarea fluxurilor monetare, financiare si comerciale n cadrul organismelor internationale (FMI, BIRD, BERD).

RISCUL N ACTIVITATEA DE CREDITAREBancile sunt confruntate cu o serie de riscuri n activitatea lor generate,pe de o parte de conditiile interne (organizarea, conducerea, calitatea personalului, sistemul informatic adoptat, etc.), iar pe de alta parte de factori externi (mediul economic, politic, relatiile cu partenerii sai agenti economici, persoane fizice, alte banci, institutii financiare, etc.).Stabilitatea unei banci. ncrederea de care se bucura n rndul clientilor bancari si nebancari se fundamenteaza pe calitatea si modul de gestionare a activelor si pasivelor.Analiznd mai departe elementele din activul si pasivul bilantului si, chiar pozitiile extrabilantiere ale societatilor bancare, putem sesiza riscurile pe care o banca si le-a asumat n diferite operatiuni, precum si modul cum reuseste sa le controleze.Privind bilantul unei banci putem aprecia prudenta cu care abordeaza anumite operatiuni sau dimpotriva "agresivitatea" necontrolata, adica riscurile asociate pozitiilor de activ (calitatea portofoliului de credite, structura acestuia pe termene de rambursare, pozitia mprumuturilor mari acordate, etc.) cu cele de pasiv (dependenta de anumite resurse, insuficienta capitalului propriu, statutul actionarilor principali etc.).Reglementarile de prudentialitate au un impact considerabil asupra gestiunii unei banci deoarece ele consolideaza echilibrele financiare ale bilantului si n consecinta posibilitatile de desfasurare a activitatii eficiente.Pentru o banca putem afirma ca riscul reprezinta expunerea directa sau indirecta pe o scara cu variatie larga la pierdere cu impact nefavorabil asupra venitului, capitalului si rezervei sale.Practica din mediul bancar pune n evidenta o serie detipuri de risc, si anume:riscul de credit;riscul ratei dobnzii;riscul de lichiditate;riscul de pret;riscul de schimb valutar;riscul de tranzactie (operational);riscul legislativ;riscul de strategie;riscul de reputatie;Din punct de vedere metodologic, n scopul unei analize pertinente, evaluarea riscurilor se face separat.Riscul de credit este riscul nerealizarii veniturilor scontate, determinat de incapacitatea debitorului dea actiona n termenii si conditiile contractului ncheiat cu banca.Riscul de credit este ntlnit n operatiunile bancare n care performantele debitorului au tendinta de deteriorare, fondurile bancii fiind deja angajate, investite.Banca este datoare sa identifice gradul de risc care nsoteste orice cerere, sa faca o evaluare pe scara de acceptare a riscului si sa ia o decizie. O rata a dobnzii mai ridicata, si o monitorizare mai atenta a societatii sunt metode de compensare a unui risc crescut.

2