1 din 23

ROMÂNIA NECLASIFICAT

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I”

Nr._______din___________

Locotenent-colonel Mihăescu Cosmin

REZUMATUL TEZEI DE

DOCTORAT

TEMA: Fizionomia operaţiilor militare viitoare în

condiţiile existenţei riscurilor şi ameninţărilor de tip

hibrid

Conducător de doctorat

Colonel (r) profesor universitar doctor

Mituleţu Ion

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE

- BUCUREŞTI , 2017 -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 23

CUPRINSUL TEZEI

INTRODUCERE ...............................Eroare! Marcaj în document nedefinit.

CAPITOLUL1 EVALUAREA MEDIULUI OPERAŢIONAL ÎN

CONTEXTUL GEOSTRATEGIC ACTUALEroare! Marcaj în document nedefinit.

1.1. Multidimensionalitatea mediului operaţional actualEroare! Marcaj în document nedefinit.

1.2. Tipologia actorilor din mediul operaţional actualEroare! Marcaj în document nedefinit.

1.3. Riscuri şi ameninţări în mediul operaţional multidimensionalEroare! Marcaj în document nedefinit.

1.4. Consideraţii finale privind tendinţele de evoluţie ale mediului

operaţional .................................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.

1.5. Studiu de caz – Evaluarea mediului operaţional în zona Mării NegreEroare! Marcaj în document nedefinit.

CAPITOLUL 2 PARTICULARITĂŢI PRIVIND CONDUCEREA

OPERAŢIILOR MILITARE .........................Eroare! Marcaj în document nedefinit.

2.1. Organigrama comandamentelor de forţeEroare! Marcaj în document nedefinit.

2.2. Planificarea operaţiilor militare viitoareEroare! Marcaj în document nedefinit.

2.3. Locul şi rolul omului în exploatarea tehnologiilor şi sistemelor

informatice .................................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.

2.4. Tendinţe de evoluţie a sistemelor complexe de comandă şi controlEroare! Marcaj în document nedefinit.

CAPITOLUL 3 TIPOLOGIA OPERAŢIILOR MILITARE VIITOARE ÎN

CONTEXTUL MEDIULUI DE TIP HIBRIDEroare! Marcaj în document nedefinit.

3.1. Operaţiile convenţionale înalt tehnologizateEroare! Marcaj în document nedefinit.

3.2. Operaţiile neconvenţionale .......Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.3. Operaţiile asimetrice .................Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3.4. Operaţiile de tip hibrid ..............Eroare! Marcaj în document nedefinit.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 23

CAPITOLUL 4 METODE ŞI PROCEDEE PRACTICE DE INSTRUIRE

PENTRU OPERAŢIILE MILITARE VIITOAREEroare! Marcaj în document nedefinit.

4.1. O perspectivă inovativă asupra metodelor de instruireEroare! Marcaj în document nedefinit.

4.2. Particularităţi ale instruirii forţelor pentru operaţiile militare

viitoare………………………………………………………………………

Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.3. Lecţii învăţate aplicabile în condiţiile riscurilor şi ameninţărilor de tip

hibrid ………………………………………………………………………..

Eroare! Marcaj în document nedefinit.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI ......... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 15

ABREVIERI ŞI ACRONIME .......... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

LISTA ANEXELOR ......................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

ANEXE ...................................................................................................

Eroare! Marcaj în document nedefinit.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 23

Cuvinte cheie

Operații militare viitoare, riscuri și amenințări, mediu operațional, actori

operații militare, operații convenționale, operații neconvenționale, operații asimetrice,

operații de tip hibrid, amenințare hibridă, comandă control, abordare cuprinzătoare,

metode de instruire, învățământ militar, instrucție, principii învăţare, lecții învățate.

Sinteza ideilor principale

Contextul geopolitic şi militar premergător începerii studiului pentru această

lucrare a fost caracterizat de o evoluţie surprinzătoare, oarecum atipică, care nu s-a

încadrat în prognoza strategiilor de securitate ale nici unui stat al Alianţei Nord-

Atlantice (NATO). Terorismul, era considerat ca fiind singura ameninţare în Europa,

conflictele militare erau probabile doar în vecinătatea unor state eşuate iar

posibilitatea apariţiei unui front convenţional era exclusă aproape cu desăvârşire. În

această conjunctură, structura de forţe, organizarea comandamentelor şi cerinţele

pentru instruire au fost îndreptate către operaţiile de securitate şi operaţiile în sprijinul

păcii făcând oarecum uitată fizionomia operaţiilor militare clasice. Aflate în afara

oricărei perspective, evenimente cum au fost anexarea Peninsulei Crimeea de către

Rusia şi războiul „de front” cu separatiştii în estul Ucrainei, au schimbat radical

modul de abordare a securităţii la nivel european şi mondial. Ameninţarea reîncălzirii

„conflictelor îngheţate” s-a dovedit a fi prea devreme neglijată, iar spaţiul ex-sovietic

a confirmat că este încă un butoi de pulbere. Experienţa Georgiei din punct de vedere

al relaţiilor cu Rusia se repetă acum în Ucraina sub aspect disimulat şi subversiv, dar

în acelaşi timp evident şi ostentativ. În contextul schimbărilor geo-politice

menţionate, a redesenării graniţelor în imediata vecinătate a Alianţei şi amplorii

evenimentelor generate de către organizaţia teroristă Stat Islamic din Irak și Siria,

statele NATO şi-au adaptat în grabă politica în concordanţă cu noile tipuri de

ameninţări, care datorită complexităţii lor au fost numite „de tip hibrid”.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 23

Născute din combinaţia riscurilor şi ameninţărilor clasice, neconvenţionale şi

a celor asimetrice, noile ameninţări de tip „hibrid” depăşesc prin caracteristici suma

aritmetică a componentelor care le stau la bază şi determină apariţia aspectelor

militare ale conflictului încă din timp de pace. În această situaţie conflictuală,

dinamică, informatizată, puternic afectată de criza economico – financiară şi

globalizare, riscurile şi ameninţările asupra securităţii statelor sunt din ce în ce mai

complexe şi greu de imaginat.

Având în vedere acest ansamblu al transformărilor în mediul internațional de

securitate și premisele care conturează tendințele de instabilitate și incertitudine cu

potențial de generare a unor crize și conflicte în zonele de interes strategic ale

României și Alianței Nord-Atlantice, am stabilit să abordăm în detaliu următoarele

direcții de cercetare:

1. Identificarea reperelor teoretico-metodologice pentru analiza cuprinzătoare

a mediului operațional multidimensional.

2. Exprimarea unor puncte de vedere privind organizarea și funcționarea

sistemului de comandă și control în operațiile militare de tip hibrid.

3. Identificarea și dezvoltarea conceptelor care vizează tipologia și fizionomia

operațiilor militare viitoare în medii hibride.

4. Prezentarea aspectelor practice privind necesitatea reevaluării și adaptării

concepției de instruire a forțelor pentru operațiile militare viitoare.

Pe parcursul lucrării am abordat problematica amenințărilor hibride

considerând România membru al Alianței Nord-Atlantice și de aici au rezultat doar

două ipoteze plauzibile. În prima dintre acestea există posibilitatea confruntării cu un

inamic inferior din punct de vedere militar, care poate realiza o superioritate acțională

doar local și pentru perioade scurte de timp, iar în aceste condiții va aplica în

principal tehnici subversive evitând confruntarea directă, urmărind să obțină succesul

în afara mediului fizic de operații. O a doua ipoteză luată în calcul este aceea a

posibilității confruntării cu un inamic al cărui instrument de putere militar este similar

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 23

cu cel al Alianței și poate echilibra balanța forțelor în majoritatea mediilor de

confruntare.

Abordarea ştiinţifică a direcţiilor de cercetare din perspectiva ipotezelor

enunțate anterior a condus la utilizarea unor metode moderne de cercetare referitoare

la investigarea surselor documentare, analiza a lecţiilor învăţate rezultate din

conflictele militare recente, prezentarea unor instrumente de analiză a mediului

operațional, studiul de caz, scenariul ipotetic și analiza deductivă prin valorificarea

experienței din teatrele de operații, sub forma unor exemplificări.

Primul capitol al lucrării vizează utilizarea instrumentarului teoretico-

metodologic pentru identificarea tuturor aspectelor specifice multidimensionalităţii

mediului conflictual actual şi a riscurilor şi ameninţărilor existente în cadrul acestuia.

În acest sens, am demonstrat că riscurile şi ameninţările în operaţiile militare viitoare

depăşesc limitele mediului în care se manifestă în prezent şi capătă amploare odată cu

depăşirea acelei limite. Mai mult decât atât, asemenea organismelor hibride, care

moştenesc gene ale părinţilor, dar dezvoltă şi o serie de noi caracteristici, mai

evoluate, mai surprinzătoare, ameninţările hibride sunt mai greu de anticipat,

identificat, dar şi de ţinut sub control sau contracarat.

Am luat în calcul şi analizat care este tipologia actorilor prezenţi în mediul

operaţional multidimensional şi care sunt efectele acţiunilor acestora asupra

operaţiilor militare. Am constatat că multidimensionalitatea mediului operaţional

hibrid, complex, dinamic și imprevizibil, a favorizat diversificarea tipurilor de actori

ale căror acţiuni generează o gamă largă de riscuri și amenințări la adresa securității

globale, regionale și locale.

Rezultatele analizei mediului operaţional multidimensional împreună cu

multitudinea și diversitatea actorilor care pot influența interesele și obiectivele de

securitate au stat la baza identificării riscurilor şi ameninţărilor prezente, dar şi a

tendinţelor de evoluţie a acestora.

În finalul primului capitol , pentru a demonstra complexitatea şi

multidimensionalitatea mediului operaţional actual şi necesitatea integrării tuturor

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 23

datelor din acesta la nivel cognitiv pentru a putea planifica operaţii militare eficiente

am dezvoltat un studiu de caz, succint, asupra regiunii Mării Negre.

Al doilea capitol valorifică concluziile rezultate din evaluarea caracteristicilor

mediului operaţional și utilizează mecanisme de abordare cuprinzătoare a

particularităților privind conducerea operațiilor militare viitoare, în contextul

multitudinii situațiilor conflictuale.

Analiza conceptelor actuale constituie punctul de plecare în exprimarea unor

puncte de vedere proprii privind necesitatea adaptării structurii forţelor,

implementarea unor soluţii de tehnologice de comandă control, dar şi cerinţa trecerii

la un alt nivel a procedurilor de diseminare şi protecţie a informaţiilor. Sistemele

militare de comandă şi control, acele structuri funcţionale, prin care organizaţiile

militare planifică, conduc, evaluează şi corectează acţiunile în curs de desfășurare sau

viitoare vor constitui, în opinia noastră, elementele cheie ale operaţiilor militare

executate în condiţiile riscurilor şi ameninţărilor de tip hibrid. Acest sistem binar,

bazat pe două procese distincte, procesul de comandă şi respectiv cel de control este

foarte strâns corelat cu o serie de proceduri şi o infrastructură de comunicaţii,

informatică și apărare cibernetică adecvată.

Funcţionarea sistemului de comandă și control în situaţia realităţii ultimilor

ani a fost marcată de o evoluţie pe măsura modului în care conflictul militar a depăşit

forma sa de manifestare clasică. Premisele de manifestare ale operaţiilor militare

viitoare care se vor purta deschis şi disimulat în acelaşi timp, alteori sub interfaţa

rebeliunii şi a separatismului, implicând diferiţi interpuşi şi forţe multinaţionale,

utilizând tehnologii avansate, exploatând oportunităţi şi vulnerabilităţi politice,

economice, sociale şi informaţionale, vor obliga sistemele de comandă şi control să

evolueze pentru a răspunde permanent acestor provocări. Mobilitatea crescută a

forţelor, sprijinul aerian prompt, capabilităţile de lovire de mare acurateţe şi

tehnologia informațională cu posibilităţi care includ comunicaţii video „în direct” vor

impune comandanţilor şi comandamentelor precizie și oportunitate în planificare,

inițiativă şi sincronizare perfectă în execuţie.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 23

Pe parcursul documentării am remarcat că sistemul de comandă control este

într-o continuă adaptare la condiţiile operaţiilor militare şi la evoluţia tehnologică.

Capabilităţile de comunicaţii actuale permit comandanţilor să transmită şi primească

date, voce şi imagini, în timp real, de la locul desfăşurării acţiunilor şi să aplice

măsuri de control adecvate, în momentul oportun, dar accesul la aceste capabilităţi,

pe lângă costurile ridicate, sunt limitate sau restricţionate şi de alte raţionamente şi

condiţii. De asemenea sistemele de comandă şi control moderne, pot conecta

comandanţii pe verticală şi pe orizontală, permiţând realizarea unei imagini

operaţionale de ansamblu a desfăşurării acţiunilor. Aceste facilităţi puse la dispoziţie

de tehnologia modernă constituie avantaje şi creează oportunităţi pentru a răspunde în

timp util ameninţărilor şi pericolelor. Totodată, modernizarea sistemelor de comandă

şi control, bazate pe comunicare excesivă, conduce spre asumarea riscului major al

întreruperii comunicaţiilor cu efecte care trebuie permanent evaluate. Datorită

faptului că sistemul de comandă control va rămâne una din ţintele principale în

operaţiile militare, comandanţii trebuie să planifice şi să aibă la îndemână soluţii

alternative la sistemele de comunicaţii moderne care să permită schimbul de date şi

informaţii cel puţin la un nivel satisfăcător continuării acţiunilor.

Capitolul trei constituie elementul integrator al tezei, deoarece având deja o

perspectivă bine conturată a tendinţelor de evoluţie a mediului operaţional, a

tipologiei actorilor şi ameninţărilor pe care aceştia le pot genera, precum şi a ceea ce

vor însemna sistemele complexe de comandă și control, identificăm și dezvoltăm o

perspectivă asupra fizionomiei operaţiilor militare, ca parte a conflictului extins de

tip hibrid.

Plecând de la acţiunile care vizează descurajarea, demonstrația de forță,

confirmarea determinării acţionale, puterea de luptă a alianţelor şi chiar atingerea

pragului pentru desfășurarea operaţiilor de tip combatant, instrumentul de putere

militar nu va constitui singura formă de răspuns la ameninţările de tip hibrid. Din

punctul nostru de vedere, tipologia operaţiilor va integra în operaţiile de tip hibrid

acţiuni complexe sincronizate şi concertate la toate nivelurile, incluzând aspecte

atipice mediului militar şi actori mai puţin specifici acestuia. Situaţia prognozată de

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 23

noi va ridica o serie de provocări, va obliga la acţiuni în comun ale militarilor şi

civililor, va impune la un schimb de informaţii mai greu de imaginat astăzi, iar pentru

toate acestea instruirea şi educaţia vor trebui să răspundă unor noi cerinţe. Având în

vedere potențialele medii de confruntare, vom analiza operațiile militare

convenționale, neconvenționale, asimetrice și hibride.

Capitolul patru abordează aspectele practice de încadrare a sistemului de

instruire a forțelor într-o nouă perspectivă, dar bine fundamentată ştiinţific, în vederea

pregătirii pentru operaţiile militare viitoare. Acest capitol a fost gândit și conceput

pentru a sta la baza unei viitoare concepții a sistemului educațional și de instruire în

domeniul militar. Astfel, proiectarea unui nou sistem de educație și instruire se va

baza pe propunerile formulate și care să cuprindă o serie de metode şi procedee cu

caracter inovativ destinate adaptării pregătirii personalului şi structurilor pentru

operaţiile militare viitoare. Totodată va beneficia de direcțiile identificate în domeniul

instruirii în context aliat, în vederea abordării operaţiilor executate în condiţiile

riscurilor şi ameninţărilor de tip hibrid. În acest sens, evidenţiem importanţa realizării

interoperabilităţii la toate nivelurile operaţiilor între forţele armate, sincronizarea

eforturilor naţionale ale statelor membre cu cele ale Alianţei privitoare la educaţie şi

instrucţie şi demonstrarea capabilităţilor de decizie, reacţie şi acţiune întrunită. În

domeniul implicării în instruirea forţelor militare ale statelor din afara Alianţei cele

două direcţii pe care noi le-am considerat de interes și care vor fi analizate sunt:

asistenţa privind educaţia şi instrucţia în domenii asociate securităţii pentru statele

partenere; educaţia şi instrucţia forţelor de securitate din zonele post-conflict.

Sumar al concluziilor

În urma evaluării mediului operaţional actual am constatat că influenţa

aspectelor economice, politice, diplomatice, informaţionale şi psihologice, ocupă

acum, mai mult decât oricând, un loc extrem de important în arhitectura operaţiilor

militare, dar şi faptul că evoluţia tehnologiei în domeniul comunicaţiilor, informaticii

și apărării cibernetice a condus la o creştere exponenţială a puterii informaţiei. Am

remarcat capacitatea mediului economic de a schimba orice altă tendinţă rezultată din

analiza mediului operațional, de a ghida şi la nevoie, de a dicta direcţia şi orientarea

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 23

opţiunilor diplomatice ale statelor. O altă concluzie privind fizionomia operaţiilor

militare viitoare, provine din demonstrarea extinderii dimensiunilor mediului

operaţional şi necesităţii integrării informaţiilor într-un mediu al cunoaşterii, denumit

de noi, cognospaţiu, care să permită analiza cuprinzătoare a acestuia şi stabilirea

unor diagrame de relații integrate, interdependente și interconectate care să genereze

produse de informații cu valoare în procesul de planificare a operaţiilor. Totodată,

extinderea dimensiunilor mediului operațional impune structurilor militare să

planifice şi execute acţiuni preventive, preemptive şi de răspuns în toate aceste

dimensiuni. Practic acest lucru nu este posibil fără dezvoltarea unor noi capabilităţi şi

implicarea altor actori în identificarea primelor indicii ale acţiunilor ostile, avertizarea

despre acestea, precum şi în aplicarea măsurilor de soluţionare a conflictului.

Pentru a putea estima fizionomia operaţiilor militare viitoare am studiat

aspectele legate de rolul şi locul tehnologiei, dar şi al personalului în cadrul

comandamentelor de forţe. Am dedus că sistemul militar de comandă control va fi

marcat de respectarea procedurilor de funcţionare, respectarea ierarhiilor şi

restricţiilor, chiar dacă studiile demonstrează că o relaţie de comunicare de tipul

„fiecare cu fiecare” este mult mai productivă cantitativ şi mai eficientă calitativ.

În urma unei analize asupra operaţiilor multinaţionale executate sub comanda

Alianţei am ajuns la părerea că cea mai bună modalitate de a depăși sincopele

datorate diferenţelor de echipare, dotare, pregătire şi motivare este investiţia în

comunicarea umană și susţinerea relațiilor interumane.

Interoperabilitatea sistemelor de comandă control este poate cea mai mare

provocare în cazul operaţiilor desfăşurate cu forţe multinaţionale în context aliat sau

coaliţie. În opinia noastră, diferenţele doctrinare, de procedură şi dotarea tehnică

diferită sunt problemele care trebuie soluţionate pentru realizarea interoperabilităţii

sistemelor de comandă control. Am demonstrat că interoperabilitatea presupune mai

mult decât posibilităţile tehnice de interconectare a echipamentelor structurilor

militare sau chiar cu ale altor actori aliaţi din mediul operaţional. De fapt este necesar

schimbul de informaţii, crearea unei baze de date comune structurată pe niveluri de

acces. Un alt pas important în interoperabilitate, opinăm noi, este integrarea ofiţerilor

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 23

de legătură. Ofiţerii de legătură sunt cei care vor putea completa informaţiile deja

existente în bazele de date şi vor trebui să funcţioneze în ambele sensuri. Din punct

de vedere conceptual, schimbul de informaţii nu este cu adevărat eficient până nu se

face evoluţia de la principiul „nevoia de a cunoaşte” la „necesitatea de a disemina”.

Măsurile ce trebuie adoptate sunt legate de educaţia de securitate a personalului,

evitarea supraclasificării informaţiilor şi aplicarea unei proceduri de diseminare

potrivite.

Favorizaţi de posibilităţile tehnologice actuale şi de evoluţia viitoare a

acestora, comandanţii vor avea posibilitatea şi vor fi tentaţi să conducă acţiunile până

la cel mai mic nivel, limitând iniţiativa comandanţilor subordonaţi. Multitudinea

detaliilor de control din ordine obligă de multe ori structurile acţionale să procedeze

conform ordinelor excluzând variantele proprii identificate a fi optime. Pe de altă

parte, nici formularea vagă a misiunilor şi obiectivelor nu acordă flexibilitate

comandanţilor subordonaţi, de fapt îi pune pe aceştia în situaţii în care nu-şi pot

manifesta iniţiativa. În condiţiile conflictelor militare multidimensionale marcate de

riscuri şi ameninţări de tip hibrid, conducerea prin obiective în concordanţă cu

intenţia comandanţilor eşaloanelor superioare asigură flexibilitatea necesară

comandanţilor subordonaţi pentru a-şi planifica şi direcţiona forţele, dar şi controlul

eşalonului superior asupra îndeplinirii obiectivului campaniei şi a realizării stării

finale dorite. În opinia noastră conştientizarea intenției comandantului menţine

coerenţa, direcţia şi sensul acţiunilor, permite manifestarea acestora cu rapiditate

asigurând totodată adaptabilitatea şi conectarea la realitatea din teren. Comandanții

trebuie să aibă încredere în subordonații lor și să accepte faptul că aceştia vor avea de

cele mai multe ori informații mai exacte și în timp mai scurt din mediul de acțiune şi

sunt capabili să ia decizii corecte.

În viitor, echipe de experţi militari, vor planifica şi executa la nivel tactic

acţiuni împreună cu toţi actorii aliaţi şi autorităţile civile ale naţiunii gazdă şi vor

putea constitui baza abordării cuprinzătoare a acţiunilor şi la acest nivel. În cadrul

operaţiilor de tip hibrid acţiunile desfăşurate în sprijinul guvernării, reconstrucţiei şi

dezvoltării sunt esenţiale încă din faza incipientă a acestora, în care adversarul

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 23

urmăreşte destabilizarea statului de drept. Discreditarea clasei politice, destabilizarea

economică cu scopul scăderii nivelului de trai, instigarea la proteste, agravarea

disensiunilor etnice şi campaniile informaţionale sunt acţiuni care fac parte din

arsenalul adversarului care desfăşoară operaţii de tip hibrid. Contracararea acestora se

poate face prin acţiuni de sprijin în domeniul dezvoltării economice, realizarea unei

baze durabile a statului de drept, a unui mediu stabil, sigur şi prosper în care se

respectă drepturile omului. În opinia noastră acestea trebuie să înceapă cu crearea

unor condiţii minime de securitate şi extinderea bunei guvernări. În statele suverane

sprijinul poate veni prin aplicarea instrumentelor de putere civile dar în statele în

cădere sau eşuate garantarea mediului de securitate adecvat implică prezenţa şi

acţiunea instrumentului de putere militar. În cadrul acestor acţiuni forțele armate vor

putea susține financiar, din fonduri alocate special prin planurile de campanie, o serie

de activități cum sunt: finanțarea unor proiecte de îmbunătățire a infrastructurii,

dezvoltarea capacității de furnizare a serviciilor esențiale pentru populație, investiții

în proiecte pe linia promovării culturii sau dezvoltării facilităților instituțiilor statului

sau civice, asigurarea sprijinului pentru dezvoltarea sistemului educațional și

sistemului de ordine publică și siguranță națională, compensarea și repararea daunelor

provocate de acțiunile militare ale forțelor proprii, cu scopul reabilitării situaţiei

sociale, obţinerii stabilităţii economice şi susţinerii mecanismelor legislative şi

politice.

Încă de la începutul lucrării de cercetare am ştiut că instruirea în mediul

militar este un proces cu tradiţie în care deja sunt descoperite şi verificate practic

metode şi procedee specifice. Totuşi prin prisma experienţei proprii în sistemul

educaţional militar şi a concluziilor desprinse în urma studiului teoriilor legate de

învăţare şi motivaţie pentru învăţare, considerăm că sunt aspecte care pot fi

reevaluate și adaptate pentru o mai bună motivare şi obţinerea unei performanţe mai

bune. Pornind de la teoria ştiinţei învăţării la vârsta adultă, andragogia, am identificat

și analizat unele aspecte de succes, dar şi sincopele din sistemul educaţional şi de

instruire militar. Rescriind pentru domeniul militar principiile andragogiei am ajuns

să formulăm şi să explicăm şapte principii ale învăţării pentru militari: militarii

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 23

trebuie să vrea să înveţe; militarii învaţă doar ce simt ei că e nevoie să înveţe;

militarii învaţă prin exersare şi implicare; militarii învaţă mai bine în situaţii

informale; militarii doresc să fie îndrumaţi şi consideraţi parteneri pe timpul

procesului de instruire; militarii învaţă mai bine urmărind soluţionarea unei

probleme; militarii îşi folosesc experienţa şi cunoştinţele anterioare pentru a învăţa.

Am remarcat de asemenea o serie de caracteristici ale studiului de caz cum

sunt caracterul analitic, realismul situaţiei şi cunoaşterea rezultatului. Avantajele

acestei metode rezultă în principal din caracteristicile prezentate anterior şi constau în

posibilitatea analizării situaţiei şi deciziilor prin prisma rezultatului, autenticitatea

situaţiei, identificarea punctelor tari şi punctelor slabe, precum şi posibilitatea unor

scurte estimări asupra altor moduri de abordare şi efectul care l-ar fi produs acestea.

Din analiza studiilor de caz va reieşi în mod evident şi faptul că între acţiunile

categoriilor de forţe este necesară mai multă sincronizare ceea ce de fapt cere o

planificare în comun, unitară, de nivel întrunit. Pe parcursul lucrării am remarcat că

dacă operaţiile viitoare vor fi preponderent de nivel întrunit şi instruirea trebuie să fie

de nivel întrunit, iar modul de soluţionare a situaţiilor pe timpul instruirii trebuie

neapărat să includă utilizarea a cel puţin două categorii de forţe. O altă constatare a

fost că în acest moment atât planificarea acţiunilor dar şi a instruirii la nivel întrunit

nu sunt cerinţe prioritare în sistemul de apărare decât la nivel declarativ şi al intenţiei.

Importanța acţiunilor întrunite trebuie să fie recunoscută şi la nivel tactic, în mediul

predominat de acţiunile unei singure categorii de forţe. Tinerii ofițeri trebuie să fie

încurajați să adopte o atitudine corectă față de categoria de forţe din care fac parte

precum și una deschisă faţă de celelalte categorii de forţe și să înceapă să

conştientizeze încă din etapa de formare realitatea mediului întrunit al operaţiilor.

Acest lucru trebuie apoi cultivat și promovat pe tot parcursul carierei de ofițer.

Module de pregătire privind operaţiile întrunite şi efectele acestora la nivel tactic ar

trebui să fie introduse programele de pregătire pentru ofiţeri. Pregătirea ofiţerilor încă

de la cursul de stat major ar trebui să includă aspecte ale posibilităţilor şi modului de

acţiune ale celorlalte categorii de forţe. Formarea de ofițeri superiori care să planifice

la nivel operativ și strategic necesită timp şi o cultură bine ancorată la acest nivel care

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 23

se cultivă în timp, nu se obţine cu uşurinţă. Pentru a îndeplini cerințele de formare

pentru ofiţerii de stat major care ocupă funcţii în comandamente întrunite, propunem

crearea unei platforme comune de pregătire a ofiţerilor din toate categoriile de forţe

care să includă facilităţi de simulare virtuală, constructivă şi jocuri de război.

Am propus introducerea studiului de caz ca metodă didactică pe timpul

educației și formării cadrelor militare dar și pe timpul cursurilor în perioada de

dezvoltare profesională. Am remarcat de asemenea o serie de caracteristici ale

studiului de caz cum sunt caracterul analitic, realismul situaţiei şi cunoaşterea

rezultatului. Avantajele acestei metode rezultă în principal din caracteristicile

prezentate anterior şi constau în posibilitatea analizării situaţiei şi deciziilor prin

prisma rezultatului, autenticitatea situaţiei, identificarea punctelor tari şi punctelor

slabe, precum şi posibilitatea unor scurte estimări asupra altor moduri de abordare şi

efectul care l-ar fi produs acestea.

Contextul concluziilor prezentate anterior, ne oferă posibilitatea formulării

unor propuneri în cadrul relației, mediul operațional multidimensional/hibrid-

operațiile militare viitoare - instruirea forțelor, care includ următoarele domenii:

a. asigurarea înzestrării – dezvoltarea industriei naționale de apărare și

continuarea colaborării cu partenerii externi în vederea realizării și achiziționării

echipamentelor militare necesare conducerii, executării operațiilor de tip hibrid și

instruirii forțelor, în condiții de credibilitate, oportunitate și eficiență.

b. doctrinar – dezvoltarea cadrului conceptual (strategii, doctrine, manuale,

proceduri) pentru planificarea, pregătirea, executarea și evaluarea operațiilor hibride,

în context național și multinațional; abordarea cuprinzătoare a conceptelor de operații

cibernetice, psihologice și mediatice, operații neconvenționale, asimetrice, amfibii și

în mediul urban;

c. arhitectura structurilor de forțe – constituirea unor comandamente

modulare, flexibile, dislocabile și interoperabile care să integreze personal specializat

și să interconecteze sisteme, tehnologii și echipamente performante, în măsură să

planifice și să desfășoare operații complexe într-un mediu hibrid; reevaluarea

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 23

structurilor de forțe și diversificarea acestora pentru a contracara ansamblul riscurilor

și amenințărilor existente în mediul operațional hibrid;

d. pregătirea personalului și a forțelor – reevaluarea, adaptarea și la nevoie,

adoptarea unui nou sistem de instruire în Armata României, racordat realităților

actuale și tendințelor viitoare în dinamica mediului operațional multidimensional,

interconectat sistemului LVC (real-virtual-constructiv), care să asigure capacitatea de

analiză și reacție oportună a comandamentelor și forțelor în rezolvarea unor situații

complexe, întrunite, asimetrice și hibride;

Având în vedere concluziile și aprecierile rezultate, apreciem faptul că, teza

de doctorat prezintă într-o manieră pragmatică, cuprinzătoare, interdisciplinară şi

prospectivă dinamica mediului operațional multidimensional, generator de

instabilitate, imprevizibilitate și crize cu potențial de conflictualitate, care determină

reevaluări și schimbări importante la nivel conceptual, procedural și acțional în

abordarea conducerii, fizionomiei operațiilor militare viitoare și instruirii forțelor

pentru a asigura credibilitate, predictibilitate, legitimitate, interoperabilitate și

eficiență în procesul de planificare, pregătire, executare și evaluare a operațiilor în

mediul hibrid.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

LEGI, ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. *** Constituţia României, consultată pe http://www.cdep.ro/pls/dic/site.

page?den=act2_1&par1=1, la data de 13.06.2016;

2. *** Legea 535 privind prevenirea şi combaterea terorismului, din 25 noiembrie

2004 actualizată şi aplicabilă de la 1 februarie 2014;

3. *** Legea securităţii cibernetice, 2015;

4. *** Strategia națională de ordine și siguranță publică 2015 – 2020;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 23

5. *** Strategia de Securitate Cibernetică a României, HG 271 , Bucureşti 2013;

6. *** Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 ‐ 2019,

Bucureşti 2015.

REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMANEŞTI

7. *** SMG 103/2012 Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012;

8. *** SMG 3 /2016, Manualul de planificare a operaţiilor, Bucureşti, 2016;

9. *** SMG 34/ 2013, Doctrina operațiilor non articol 5, Bucureşti, 2013;

10. *** FT – 3 Manualul de tactică generală a forţelor terestre, Bucureşti, 2013;

11. *** FT – 5 Manualul acţiunilor tactice în contrainsurgenţă, Bucureşti, 2016;

REGULAMENTEŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE

12. *** ATP-3.2.1.1., Guidance for the Conduct of Tactical Stability Activities and

Tasks, Ed. 2014;

13. *** ATP -3.4.4.1.STANAG 2299 (edition 1) Guidance for the application of

tactical military activities in counterinsurgency –, Edition A;

14. ***AJP-01(D) Allied Joint Doctrine, NATO Standardization Agency (NSA),

December 2010;

15. ***AJP-3.5 Allied Joint Doctrine for Special Operations, Edition A Version 1,

NATO Standardization Agency, December 2013;

16. *** FM 3-05.30, MCRP 3-40.6, Psychological Operations, Headquarters,

Department of the Army, April 2005;

17. *** Joint Operations, Joint Publication 3-0, 11 August 2011;

18. *** Psychological Operations, Joint Publication 3-13.2, 07 January 2010

19. 2015;

20. *** Proiect de concluzii ale Consiliului privind Strategia reînnoită de securitate

internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020, Bruxelles, 2015;

21. *** „Securing Britain in an Age of Uncertainty: The Strategic Defence and

Security Review”, Her Majesty's Government, octombrie 2010;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 23

22. *** Special Operations, Joint Publication 3-05, 16 July 2014;

23. *** United States National Security Strategy, February 2016;

LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

24. Ion BĂLĂCEANU, Teodor FRUNZETI, Iulian MARTIN, Valentin

DRAGOMIRESCU, Marius HANGANU, Cristian PETRE, Interacţiunea

strategiilor în conflictele armate moderne, Vol.II, Bucureşti, 2011;

25. Iulian CHIFU, Geopolitica regiunii extinse a Mării Negre după criza ucraineană,

, articol publicat în revista Impact Strategic nr. 3 (52) , editura Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I” Bucureşti 2014;

26. Col.dr. Valerică CRUCERU, Despre conceptul de război hibrid, în gândirea

militară americană, Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“,

Bucureşti, septembrie 2014;

27. Col.dr. Valerică CRUCERU, Dezarmarea, demobilizarea şi reintegrarea foştilor

combatanţi – DDR. Concept general şi implicare internaţională dezarmarea,

demobilizarea şi reintegrarea foştilor combatanţi – DDR. concept general şi

implicare internaţională , Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“,

nr. 1 / 2014;

28. Rodica DINULESCU, Argumentul nuclear în politica externă a statelor, Editura

Institutul European, Iaşi 2011;

29. Valentin DRAGOMIRESCU Comanda şi controlul forţelor Armatei României în

operaţiile întrunite multinaţionale; Sesiune de comunicări ştiinţifice, sesiunea IV,

vol. 1 Tactică şi artă operativă forţe terestre, Editura UNAP, Bucureşti, 2009;

30. CS II Dr. Petre DUŢU, Cristina BOGZEANU, Strategia militară a României în

contextul noilor repere europene şi euro-atlantice de securitate, editura UNAP,

Bucureşti, 2011;

31. Dorin–Marinel EPARU, Multidimensionalitatea confruntărilor militare ,

Diplomacy and Intelligence, numărul 2 / 2013;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 23

32. General de brigadă dr. Petrică-Lucian FOCA, Colonel dr. Vasile CERBU

Războiul hibrid – „războiul din umbră“al începutului de secol, Gândirea militară

românească, numărul 4/2014, Bucureşti, 2014;

33. Denisa Izabela GHIOC-LUPU, Omul în mulţime. Mulțimea de oameni. Psihologia

maselor, 2015 consultat pe: https://psiholog.denisalupu.ro/omul-in-multime-

multimea-de-oameni-psihologia-maselor/ la data de 24.05.2016;

34. Alina Mihaela LEFTER, Operaţiile de securitate – componentă a operaţiilor

militare moderne Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“,

decembrie 2015;

35. Ioan MIHUŢ, Dan LUNGESCU, Dimensiuni culturale în managementul

românesc consultat pe http://www.managementmarketing.ro/pdf /articole/art1.pdf

la data de 28.12.2016;

36. Col.prof.univ.dr. Ion MITULEŢU, Fizionomia conflictelor militare la începutul

secolului XXI, Bucureşti, 2005;

37. Col.prof.univ.dr. Ion MITULEŢU, Concepţia apărării CBRN în acţiuni militare;

Sesiune de comunicări ştiinţifice, sesiunea IV, vol. 1 Tactică şi artă operativă forţe

terestre, Editura UNAP, Bucureşti, 2009;

38. Col.prof.univ.dr. Ion MITULEŢU, Apărarea CBRN în operaţia grupării de forţe

(diviziei), Editura UNAP, Bucureşti, 2005;

39. Ovidiu MOŞOIU, Iulian MARTIN, Riscuri şi ameninţări cu impact asupra

mediului de securitate euroatlantic, generate de climatul de instabilitate din

spaţiul est european şi zona extinsă a Mării Negrii, Buletinul Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I”, nr 1, Bucureşti, 2015;

40. Marius-Cristian NEACŞU Conflicte geoeconomice vs conflicte geostrategice

Studiu de caz: Rusia – Occident , publicat în revista Impact Strategic nr. 1/ 2016

(58), Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” București 2016;

41. Virgil-Ovidiu POP, Apărarea colectivă în zona extinsă a Mării Negre în contextul

geopolitic strategic, economic şi militar actual, articol publicat în revista

Gândirea Militară Românească nr 1 Bucureşti, 2017;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 23

42. Ştefan TINCA „România după summitul de la Varşovia. Contribuţia noastră

pentru un climat de securitate mai sigur în zona Mării Negre”, Cuvânt de

deschidere a lucrărilor Simpozionului CSSAS din 1.11.2016, cu tema „Schimbare

şi constanţă în securitatea euroatlantică post-Varşovia”publicat în revista Impact

Strategic nr. 4 (61), p. 7, editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”

București 2016;

43. Gheorghe VĂDUVA, Falia strategică Marea Neagră-Marea Baltică , articol,

publicat în revista POLIS vol III nr 4, septembrie – noiembrie, Bucureşti, 2015;

44. ***, Viaţa şi activitatea lui Gheorghe I. Brătianu, Asociaţia Europeană de Studii

Geopolitice şi Geostrategice „Gheorghe I. Brătianu” consultată pe

http://www.aesgs.ro/page.php?id=8&s1=67, accesat la data de 30 iunie2017

Articole din mass-media

45. Gabriel Horia NASRA, De la Turcia lui Ataturk la Semiluna lui Erdogan

consultat pe http://adevarul.ro/international/in-lume/de-turcia-ataturk-semiluna-

erdogan-1_58f6fb4c5ab6550cb860472c/index.html la data de 29.06.2017;

46. Ana STAN, Rusia a ridicat războiul la rang de artă, 02.09.2014 consultat pe

adev.ro/nb9z9f accesat la 17.03.2015;

LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

47. Noam CHOMSKY Zece strategii de Manipulare consultat pe

http://gandeste.org/politica/cele-10-strategii-de-manipulare-a-maselor/15955 la

data de 30.05.2016;

48. Richard D. FISHER, „US Officials Confirm Sixth Chinese Hypersonic

Maneuvering Strike Vehicle Test”, consultat pe http://www.janes.com la data de

05.12.2016;

49. General Valeri GHERASIMOV, discurs la întâlnirea anuală a Academiei Militară

de Ştiinţe, Moscova, 2013 consultat pe http://vpk-

news.ru/sites/default/files/pdf/VPK_08_476.pdf, accesat la data de 10.04.2017;

50. Véronique GUILLEMARD, Dissuasion nucléair: la France ne baisse pas la

garde, consultat pe http://www.lefigaro.fr, la data de 05.12.2016;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 23

51. Francois HOLLANDE, „Discours sur la dissuasion nucléaire-Déplacement

auprès des forces aériennes stratégiques,” 19 februarue 2015, consultat pe

http://www.elysee.fr, la data de 05.12.2016

52. Col Tamzy J. HOUSE Weather as a Force Multiplier consultat pe

http://fas.org/spp/military/docops/usaf/2025/v3c15/v3c15-1.htm, accesat la

15.03.2015;

53. Hans KRISTENSEN şi Robert S. NORRIS, Russian nuclear forces, 2014,

consultat pe http://bos.sagepub.com, la data de 04.12.2016 ;

54. Qiao LIANG, Wang XIANGXUI, 超限战 (Unrestricted Warfare), Bejing, 1999

consultat pe http://www.c4i.org/unrestricted.pdf la data de 19.03.2016.

55. Jefferson MORLEY, „UK Downsizes Its Nuclear Arsenal” Arms Control

Association, martie 2015 consultat pe http://www.armscontrol.org/printpdf/6815

la data de 06.12.2016;

56. Robert S. NORRIS şi Hans M. KRISTENSEN, U.S. Tactical Nuclear Weapons in

Europe, 2011 consultat pe http://www.thebulletin.org la data de 04.12.2016;

57. Robert S. NORRIS şi Thomas B. COCHRAN, U.S.-USSR/Russian Strategic

Offensive Nuclear Forces, 1945-1996 (Washington, DC: National Resources

Defense Council, 1997) ;

58. Alexandras PETERSEN, Black Sea to Supply Europe’s Energy?, 20 octombrie

2009, New Atlanticist Policy and Analysis Blog, pe

http://www.acus.org/new_atlanticist/black-sea-supply-europe%E2%80% 99s-

energy, accesat la 15 februarie 2016;

59. Seth ROBSON, Army training to focus more on 'hybrid threats' , Stars and

Stripes, 26 iulie 2010, consultat pe https://www.stripes.com/news/army-training-

to-focus-more-on-hybrid-threats-1.112354#.WOu_bfnyi00, accesat la data de

10.04.2017;

60. Nicola SARKOZY, „Déclaration de M. Nicolas Sarkozy Président de la

République, sur le Libre blanc sur la défense et la sécurité nationale, la

dissuasion nucléaire et sur la nonprolilfération des armes nucléaires, à

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21 din 23

Cherbourg le 21 mars 2008”, 21 martie 2008, consultat pe

http://www.discours.vie-publique.fr, la data de 05.12.2016

61. Jean-Philippe SCHERER, The EU comprehensive approach, on Handbook on

Common Security and Defence Policy of the European Union, Missions and

Operations, Vienna, 2015;

62. Selin UNAL, Interviu la 12.04.2017, EurActiv România consultat pe

http://www.euractiv.ro/the-uncountried-turkey/unhcr-in-turcia-din-cei-peste-2.9-

milioane-de-refugiati-sirieni-90-locuiesc-in-afara-taberelor.-7367 la data de

30.06.2017

SURSE WEB

63. http://smg.mapn.ro/cnmc/index.html, accesat ultima dată la data de 05.02.2016;

64. http://www.nato.int/ accesat ultima dată la data de 11.02.2016;

65. https://nato.mae.ro/node/178, accesat ultima dată la 08.07.2017

66. http://www.defense.gov accesat ultima dată la data de 04.12.2016;

67. http://www.state.gov accesat ultima dată la data de 04.12.2016;

68. http://c2coe.org/ accesat ultima dată la data de 11.02.2016;

69. http://icasualties.org/oef/ accesat ultima dată la data de 12.06.2016;

70. https://www.whitehouse.gov/sites/default/files/docs/2015_national_security_strate

gy.pdf, accesat ultima dată la data de 12.06.2015;

71. http://windows.microsoft.com/ro-ro/windows/viruses-faq#1TC=windows-7,

accesat ultima dată la data de 07.06.2015;

72. http://www.armscontrol.org/printpdf/6815 accesat ultima dată la data de

06.12.2016;

73. http://www.number10.gov.uk, accesat ultima dată la data de 06.12.2016;

74. http://www.sipri.org, accesat ultima dată la data de 06.12.2016;

REVISTE

75. Bulletin of the Atomic Scientists 67, numărul 1, ianuarie – februarie 2011,

consultat pe http://www.thebulletin.org la data de 04.12.2016;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

22 din 23

76. Bulletin of Atomic Scientist, 3 martie 2014, consultat pe http://bos.sagepub.com,

la data de 04.12.2016;

77. The Economist, ediţia din 22 octombrie 2016;

78. The Future Character of Conflict, 2011, Ministry of Defence, UK Government

79. Gândirea militară românească, nr 2, Bucureşti 2016;

80. Gândirea militară românească, nr 3, Bucureşti 2016;

81. Gândirea militară românească, nr 4, Bucureşti 2016;

82. Gândirea militară românească, nr 1, Bucureşti 2015;

83. Gândirea militară românească, nr 2, Bucureşti 2015;

84. Gândirea militară românească, nr 3, Bucureşti 2015;

85. Impact strategic, nr 4 (61), Bucureşti 2016;

86. Impact strategic, nr 1 (58), Bucureşti 2016;

87. Impact strategic, nr 4 (53), Bucureşti 2014;

88. Impact strategic, nr 3 (52), Bucureşti 2016;

89. NATO magazin consultată pe http://www.nato.int/docu/review/2011/11-

september/Cyber-Threads/RO/index.htm consultată la 25.04.2015;

90. SIPRI Yearbook 2015, „World Nuclear Forces,” (Oxford University Press:

Oxford, 2015), consultat pe www.sipri.org, accesat la data de 06.12.2016;

91. Toward Land Operations 2021; Studies in Support of the Army of Tomorrow,

2009;

DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

92. Declaraţia comună a şefilor de stat şi primilor miniştri după Summit-ul NATO de

la Varşovia (8-9 iulie 2016), consultat pe https://www.mae.ro/node/36635, accesat

ultima dată la 08.07.2017

93. Declaraţia comună NATO UE în cadrul Summitului NATO de la Varşovia 2016

http://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/international-summit/2016 /07/08-

09/

94. NATO`s Strategic Concept, last updated: 11 Nov. 2014, consultat pe

http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_56626.htm, la data de 20.05.2016

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

23 din 23

95. The Strategic Concept for the Defense of the North Atlantic area (DC 6/1), 6

January 1950

96. U.S. Department of Defense, “Fact Sheet: Transparency in the U.S. Nuclear

Weapons Stockpile” 29 April 2014, consultat pe http://www.state.gov la data de

04.12.2016

97. 1 U.S. Department of Defense, “Nuclear Posture Review Report” ianuarie 2002;

consultat pe http://www.defense.gov, la data de 04.12.2016.

98. U.S. Department of Defense, “Nuclear Posture Review Report” aprilie 2010,

consultat pe http://www.defense.gov, la data de 04.12.2016.

99. U.S. Department of State, “New START Treaty Aggregate Numbers of Strategic

Offensive Arms”, Bureau of Arms Control, Verification and Compliance, 1 April

2015, consultat pe http://www.state.gov, la data de 04.12.2016

100. U.S. Department of States, „New START Treaty Aggregate Numbers of

Strategic Offensive Arms” Bureau of Arms Control, Verification and

Compliance, January 1, 2015, consultat pe http://www.state.gov, la data de

04.12.2016

101. Securing Britain in an Age of Uncertainty: The Strategic Defence and Security

Review”, Her Majesty's Government, London October 2010, consultat pe

http://www.number10.gov.uk, accesat la data de 06.12.2016