rezolvare electronica digitala

7/26/2019 Rezolvare electronica digitala

http://slidepdf.com/reader/full/rezolvare-electronica-digitala 1/21

Model grila pentru examenul Electronica Digitala - 2014-2015*vezi observațiile/indicațiile de la final

1

1.

Care din următoarele legi ale fizicii ar fi „modelul”

care descrie comportarea unui rezistor ideal in curent

continuu:

a.

Legea lui Coulomb

b. Legea lui Ohm

c.

Legea lui Faraday

d.

Legea lui Kirchoff

2.

La modul general un capacitor ideal C oarecare

introdus in serie cu o latură de circuit:

a. nu are nici un efect

b. blochează curentul continuu

c.

blochează curentul alternativ

d. nu blochează un curentul sinusoidal

3.

La modul general un inductor ideal L introdus in

paralel cu o latură de circuit:

a.

scurtcircuitează componenta de curentalternativ

b. nu are nici un efect

c.

scurtcircuitează componenta de curent

continuu

d. blochează componenta de curent continuu

4. La bornele unei surse ideale de tensiune continuă V=+3.3V se conectează doi rezistori R1=500 Ohmi si

R2= 1000 Ohmi, conectați (legați) la rândul lor in

paralel. Care este curentul I1 prin rezistorul R1?

a. cca. 10mA

b.

cca. 3.3mA

c.

cca. 6.6mAd.

cca. 5mA

Justificare.

5. Pentru un capacitor (condensator) plan oarecare,

capacitatea este proporțională cu:

a. curentul prin armăturib.

distanța intre armături

c.

suprafața armăturilor

d. rezistența armăturilor

6.

La bornele unei surse ideale de tensiune continuă

V=+5V se conectează doi rezistori R1=5 kOhmi si R2=

15 kOhmi, conectați (legați) la rândul lor in serie. Careeste căderea de tensiune la bornele rezistorului R2 ?

a. 1.25V

b.

3.75 V

c.

4.25V

d. 2.5V

Justificare

7. Aveți 3 capacitori cu valorile: C1= 20nF, C2=50nF

si C3= 0.1µF. Dacă cei 3 capacitori se conectează in

serie, capacitatea echivalentă va fi:

a.

175nF

b. 15nF

c.

12.5nF

d.

0.125µF

Justificare.

8. Cât este puterea disipată P (exprimată in mW) de

un rezistor ideal R=1 KOhm, care are la borne o

tensiune continuă V=5V ?a. 2500 mW

b.

250 mW

c.

25 mW

d. 500 mW

Justificare.

9.

Despre un consumator electric a cărui putere

electrică nominală este P =2400 W știm că a funcționat

un interval de timp de 10 minute. Energia absorbită de

el in acest interval de timp a fost de :

e.

4000J

a. 4000Wh

b.

0.4kWhc.

4MWh

Justificare.

10. Teorema lui Thevenin presupune echivalarea unui

circuit (o combinație de surse de tensiune, curent sirezistori) cu:

a. o sursă de tensiune serie cu un rezistor

b. o sursă de curent serie cu un rezistor

c.

o sursă de tensiune paralel cu un rezistor

d. o sursă de curent paralel cu un rezistor

11. O bornă (terminal) al unui circuit este descrisă ca

fiind flotantă; aceasta înseamnă si că:

a.

Prin borna respectivă nu circulă curent

b. Borna respectivă este legată la alimentare

c. Prin borna respectivă circulă curent

d.

Borna respectivă este legată la masă

12. La modul general, legătura intre putere si energie

înseamnă:

a. puterea este energie raportată la timp

b. puterea este același lucru cu energia

c.

puterea este energia înmulțită cu timpul

d. puterea este pătratul energiei

13.

Pentru o sursă ideală de curent continuu, curentul

pe la borne este, in primul rând:

a. independent de frecvență

b.

independent de tensiunea la borne

c. independent de temperatură

d. independent de polaritate

14. In mod convențional (Kirchoff!), prin raportare la

un nod al unui circuit, semnul curentului este:a.

pozitiv când intră in nod

b. pozitiv când iese din nod

c. negativ când intră in nod

d.

întotdeauna pozitiv



2

15. Teorema lui Norton presupune echivalarea unui

circuit (o combinație de surse de tensiune, curent si

rezistori) cu:

a. o sursă de tensiune serie cu un rezistor

b. o sursă de curent serie cu un rezistor

c.

o sursă de tensiune paralel cu un rezistor

d.

o sursă de curent paralel cu un rezistor

16.

Pentru un conductor metalic oarecare, de formă

cilindrică, rezistența electrică este proporțională cu:

a. aria secțiunii transversale

b.

tensiunea la borne

c. permitivitatea

d. lungimea

17. La modul general tensiunea la bornele unui

inductor oarecare L depinde de:

a. viteza de variație a temperaturii

b. viteza de variație a curentului pe la borne

c.

cantitatea de sarcină acumulată d. valoarea constantă a curentului pe la borne

18. O denumire alternativă pentru un

capacitor/condensator polarizat este si :

a.

ohmic

b. inductiv

c. electrolitic

d.

galvanic

19.

Pentru o sursă ideală de tensiune continuă,

tensiunea la borne este, in primul rând:

a. independentă de polaritate

b.

independentă de frecvență

c.

independentă de curentul pe la borne

d. independentă de temperatură

20. Pentru o undă, electrică sau mecanică, lungimea de

undă λ este legată de frecvența f prin intermediul:

a. amplitudinii undei

b.

vitezei de propagare a undei

c. distanței dintre două vârfuri

d. semiperioadei undei

21. Care din următoarele ordonări, in ordinea

crescătoare a lungimii de undă λ a radiației luminoase,este corectă:

a.

Infraroșu, Verde, Ultraviolet

b. Ultraviolet, Verde, Infraroșu

c. Infraroșu, Ultraviolet, Verde

d.

Verde, Infraroșu, Ultraviolet

22. Rezistența electrică a unui bec cu incandescență

este:

a. mai mare când este stins si mai mică când este

aprins

b.

mai mică când este stins si mai mare când este

aprins

c.

practic nu depinde de starea aprins/stins

d. nu se poate defini o rezistență electrică pentru

un bec cu incandescență

23. Pentru un conductor metalic oarecare, cilindric,

odată cu creșterea temperaturii, rezistența sa electrică:

a.

rămâne constantă

b.

creștec. scade

d.

scade numai pentru temperaturi negative

24.

La modul general, curentul pe la bornele unui

capacitor oarecare C depinde de:

a. valoarea constantă a tensiunii la borne

b.

viteza de variație a temperaturii

c. viteza de variație a tensiunii la borned. energia acumulată in câmpul magnetic

25. Avem un capacitor C = 5pF pe care este acumulată

o cantitate de sarcină Q = 100pC. Cat este tensiunea la

bornele capacitorului:a. cca. 200 Vb. cca. 20 V

c.

cca. 200 mV

d. cca. 2 kV

Justificare.

26. Aveţi 3 rezistori cu valorile: R1= 200 kOhmi,

R2=50 kOhmi si R3= 0.1 MOhmi. Dacă cei 3 rezistori

se conectează in paralel, rezistența echivalentă va fi:

a. cca. 251 kOhmi

b.

cca. 28 kOhmi

c. cca. 280 kOhmi

d.

cca. 0.128 MOhmiJustificare.

27. Cât este impedanța, exprimată in kOhmi, a unui

capacitor ideal cu C= 50nF, la frecvenţa f=50Hz ?

a. cca. 128 kOhmi

b. cca. 64 kOhmic.

cca. 6.4 kOhmi

d. cca. 640 kOhmi

Justificare.

28. Cât este impedanța, exprimată in Ohmi, a unui

inductor ideal cu L= 100mH, la frecvența f=50Hz ?a.

cca. 1300 Ohmi

b. cca. 62 Ohmi

c. cca. 31 Ohmi

d.

cca. 131 Ohmi

Justificare.

29.

Pentru majoritatea circuitelor numerice uzuale

nivelele logice reprezintă:

a. rezistențe asociate stărilor logice

b.

capacități asociate stărilor logice

c. tensiuni asociate stărilor logiced. curenți asociați stărilor logice




3

30. Care ar fi numărul minim de terminale (borne) pe

care ar trebui să-l aibă un circuit numeric utilizabil

practic:

a.

3

b.

4

c. 5

d.

2

Justificare (Desenați si o schema).

31.

Faptul ca pentru un circuit numeric nivelele logice

sunt definite in logică pozitivă înseamnă că:

a. un nivel de „0” este mai pozitiv decât unul de

„1”

b.

un nivel de „1” este mai pozitiv decât unul de

„0”

c.

un nivel de „1” este mai negativ decât unul de

„0”

d. nivelele de „0” si „1” sunt pozitive

32.

La modul general pentru un circuit electronic de tip

poartă logică, caracteristica statică de transfer

reprezintă:

a.

dependența curentului de intrare

b. dependența intrării de ieșire

c.

dependența ieșirii de intrared.

dependența curentului de alimentare

33.

Pentru un circuit numeric (o poartă) care din

următoarele caracteristici, de regulă, nu prezintă

interes:

a.

de transfer

b.

de alimentarec. amplitudine-frecvență

d.

de intrare

34. Marginile de zgomot de curent continuu, pentru o

familie de circuite integrate numerice, caracterizează:a.

consumul propriu

b. imunitatea la perturbații

c.

compatibilitatea nivelelor logice

d.

tensiunea de prag

35.

Pentru ca o familie de circuite integrate numerice

să fie viabilă(si utilă), nivelele logice de intrare și

respectiv ieșire trebuie:a.

să fie egale

b.

să fie credibile

c. să fie compatibiled.

să fie mari

36. Marginile de zgomot de curent continuu, pentru o

familie de circuite integrate numerice, depind si de

valoarea:

a. timpului de propagareb.

curentului de ieșire

c.

tensiunii de alimentare

d. tensiunii de rețea

37. Pentru o poartă oarecare, care din următoarele

mărimi reprezintă un factor de influență extern:

a. nivelele logice de intrare

b.

tensiunea de prag

c.

tensiunea de alimentare

d. nivelele logice de ieșire

38.

Fan-out-ul, pentru o poartă logică dintr-o familie

de circuite integrate numerice, exprimă:

a.

numărul maxim de intrări similare, care poate

fi comandat de ieșire

b. numărul maxim de intrări

c. curentul maxim de ieșire

d.

curentul de scurtcircuit al ieșirii

39.

Fan-in-ul, pentru o poartă logică dintr-o familie de

circuite integrate numerice, exprimă:

a. numărul de intrări

b.

numărul de ieșiric.

nivelele logice de intrare

d. curentul de intrare

40.

Care din următoarele elemente nu afectează

caracteristica statică de transfer a unui circuit numeric:

a.

tensiunea de alimentareb.

viteza de variație a semnalului

c. fan-out-ul

d.

temperatura

41. Pentru o caracteristică statică de transfer a unui

inversor numeric, pe axa x (abscisa) va fi

reprezentat(ă):a. Tensiunea de ieșire

b.

Timpul

c.

Tensiunea de intrare

d. Tensiunea de alimentare

42.

Pentru un circuit numeric (o poartă), care din

următoarele informații nu pot fi determinate pe baza

caracteristicii statice de transfer:

a.

tensiunea de prag

b. timpul de creșterec.

nivelele logice de intrare

d.

nivelele logice ieșire

43.

Pentru o poartă logică oarecare dintr-o familie de

circuite integrate numerice, caracteristicile de intrare

sau ieșire utile sunt caracteristici:a.

curent - tensiune

b.

tensiune - tensiune

c. temperatură - timp

d.

rezistență – curent

44. Un semnal numeric periodic, de perioadaT=100nsec are factorul de umplere de 20%. Cât este

durata aproximativă cat forma de undă este in „1”:

a. 20nsec

b.

80nsec



4

c. 50nsec

d. 60nsec

Justificare.

45. Un semnal numeric periodic, are perioada

T=66nsec. Care este valoarea aproximativă a

frecventei, exprimată in MHz:a. 150MHz

b.

15MHz

c. 18MHz

d. 1500MHz

Justificare.

46. Timpii de creștere (rise), respectiv de cădere (fall),pentru o formă de undă numerică trapezoidală descriu,

in primul rând:

a. supracreșterea negativă

b.

supracreșterea pozitivă

c. întârzierea intrare-ieșire

d.

viteza de variație a semnalului

47. Timpii de creștere (rise), respectiv de cădere (fall),

pentru o formă de undă numerică trapezoidală, se

măsoară față de amplitudinea impulsului:

a. între 20% si 80%

b. între 0% si 100%c.

între 50% si 50%

d. între 10% si 90%

48.

Aveți un capacitor, inițial descărcat, care se încarcă

de la o sursă ideală de tensiune continuă printr-unrezistor. Timpul de creștere (tr) al tensiunii la bornele

capacitorului este:a. invers proporțional cu capacitatea

capacitorului

b.

invers proporțional cu rezistența rezistorului

c. direct proporțional cu capacitateacapacitorului

d.

direct proporțional cu tensiunea sursei

49. Timpul de propagare, pentru o poartă oarecare,

descrie:

a. amplitudinea maximă a semnalului de ieșireb.

caracteristica statică de transfer

c.

întârzierea intrare-ieșire

d.

imunitatea la perturbații

50.

Pentru un circuit numeric (o poartă), care din

următoarele informații pot fi determinate pe bazacaracteristicii statice de transfer:

a.

timpul de propagare

b. tensiunea de prag

c.

curentul de intrare

d.

curentul de ieșire

51.

Care din următoarele metale nu este utilizat efectiv

pentru realizarea/fabricarea circuitelor integrate:

a. aluminiu

b.

plutoniu

c. aur

d. staniu

52. Care din următoarele materiale este folosit ca un

conductor la realizarea unui microcircuit (cip) modern:

a.

siliciu metalic

b.

siliciu policristalinc. siliciu poros

d.

siliciu monocristalin

53. Care din următoarele ordonări, in ordinea

crescătoare a rezistivității electrice, este cea corectă:

a. Cupru, Siliciu, Sticlă

b. Sticlă, Cupru, Siliciuc.

Cupru, Sticlă, Siliciu

d. Siliciu, Cupru, Sticlă

54.

Pentru un inversor numeric minimal realizat cu un

TBJ npn, tranzistorul in cauză este intr-o conexiune:

a.

colector comunb.

bază comună

c. emitor comun

d. bază – colector comună

55. Care din următoarele perechi de regimuri de

funcționare pentru un TBJ npn sunt utilizate ca bază delucru in cazul circuitelor numerice bipolare TTL:

a. saturat - saturat

b. blocat – regim activ normal

c.

blocat - saturat

d. regim activ normal - saturat

56.

Care din următoarele combinații de polarizări ale joncțiunilor in cauză ar descrie regimul de saturație al

unui TBJ:

a.

B-E invers, B-C direct

b. B-E direct, B-C directc.

B-E direct, B-C invers

d.

B-E invers, B-C invers

57. Variația cu temperatura a câștigului de curent in

regim direct (βF, h21E, hFE) pentru un TBJ oarecareeste:

a.

negativă

b. pozitivă

c.

negativă doar la TBJ npnd.

pozitivă doar la TBJ pnp

58.

Care din următoarele valori reprezintă variația

aproximativă cu temperatura a căderii de tensiune la

bornele unei joncțiuni p-n polarizate direct:

a.

-22 V/ oC

b. 220.2 mV/ oC

c. 2 V / oC

d.

-2.2 mV/ oC

59. Care ar fi ordinul de mărime (x) al capacității de

intrare al unei intrări a unui circuit integrat numeric

CMOS:




5

a. x nF

b.

x 1000 pF

c.

x µF

d.

x pF

60.

Care din următoarele valori ar fi credibilă dacă este vorba de căderea de tensiune la bornele unei diode

electroluminiscente LED, in conducție directa si

aprinsă:

a.

0.1V

b. 1.8V

c.

15V

d.

0.8V

61.

Care din următoarele tipuri generice de etaje de

intrare nu se întâlnește la familiile de circuite numerice

TTL clasice sau moderne:

a.

DTL

b.

Darlingtonc. pnp

d.

multi-emiter

62. Diodele Schottky sunt utilizate in circuitele TTL

Schottky pentru:

a. a limita banda de frecvența a circuitului

b. a limita saturația TBJ

c.

a limita tensiunea B-E a TBJ

d. a limita tensiunea de alimentare

63.

Care din următoarele valori ar fi credibilă dacă

este vorba de curentul de grilă al unui tranzistor

MOSFET intr-un regim normal de funcționare:a.

1.5 mA

b. 0.1 A

c. 15 nA

d. 8000µ A

64.

Un tranzistor MOSFET cu canal n diferă de unul cu

canal p si prin:

a. valoarea absolută a tensiunii drenă - sursă b.

valoarea absolută a tensiunii de prag

c. valoarea absolută a curentului drenă-sursă

d. semnul tensiunii de prag

65.

Comparativ cu o diodă p-n, o diodă Schottky are si:a.

dimensiuni mai mici

b.

o cădere de tensiune in conducție directă mai

mică

c. o cădere de tensiune in conducție directă mai

mare

d. dimensiuni mai mari

66. La modul general un tiristor (SCR) este cu

dispozitiv electronic activ format din:

a.

4 joncțiuni pn

b. 3 joncțiuni pn

c. 5 joncțiuni pn

d.

2 joncțiuni pn

67. Pentru un inversor numeric minimal realizat cu un

MOSFET cu canal n (indus), tranzistorul in cauză este

utilizat într-o conexiune:

a.

drenă comună

b.

sursă comună

c. bază comună

d.

grilă comună

68. Desenați schema electrică completă (incluzând

alimentarea) a unui inversor bipolar cu TBJ de tip npn,

cu sarcină rezistivă.

69. Desenaţi schema electrică completă (incluzând

alimentarea) a unui inversor NMOS cu sarcină

rezistivă.

70. La modul general un tranzistor MOSFET este cu

dispozitiv cu:

a.

4 sau 5 terminaleb. 2 sau 3 terminalec.

3 sau 4 terminale

d.

5 sau 6 terminale

Justificare(Desenați si simbolul/simbolurile!).

71. Care din următoarele perechi de tensiuni ar

reprezenta nivele logice de intrare valide („0”, L si „1”,

H) o poartă alimentată la Vcc=5V si descrisă ca având

intrarea compatibilă TTL:

a. VIL=1.5V si VIH=3.5V

b.

VIL=0.5V si VIH=3.5V

c. VIL=1V si VIH=2.5V

d.

VIL=0.1V si VIH=1.8V

72. Care din următoarele perechi de tensiuni ar

reprezenta nivele logice de intrare valide („0” si „1”) o

poartă alimentată la Vcc=5V si descrisă ca având

intrarea compatibilă CMOS:

a. VIL=2.9V si VIH=3.5V

b.

VIL=1.5V si VIH=3V

c. VIL=1V si VIH=2.5V

d. VIL=0.2V si VIH=4.8V

73. Pentru o diodă Schottky (metal-semiconductor)

care din următoarele ar fi o valoare aproximativă a

tensiunii de conducţie directă:a. 3.5V

b. 0.05V

c.

13.5V

d. 0.35V

74. Pentru o poartă TTL (de ex. 74ALS), cu etaj deieșire normal (totem-pole), care din următoarele relaţii

intre curenţii de ieşire Io (ca valori absolute) pentru

cele două stări ale ieşirii (H,L), este adevărată:

a. IOH ≈ IOL

b.

IOH >> IOL

c. IOH << IOL

d.

IOH = IOL



6

75. Pentru un circuit CMOS modern(de ex. 74HC), cu

etaj de ieşire normal(totem-pole), care din următoarele

relaţii intre curenţii de ieşire Io (ca valori absolute)

pentru cele două stări ale ieşirii (H,L), este adevărată:

a. IOH ≈ IOL

b.

IOH >> IOL

c.

IOH << IOL d.

IOH = IOL / 2

76.

Care din următoarele valori de tensiune se

încadrează într-un nivel logic TTL de „1” (H)standardizat (şi valid):

a.

1.2V

b. 0.4V

c. 2.4V

d.

0.8V

77.

Aveţi de conectat un LED la ieşirea unui inversor

TTL, ca „martor” pentru starea ei (LED aprins: ieşirea

in „0”, cu VOL = 0.2V/IOL=8mA, Vcc=5V). Conducţiadirectă a LED-ului este caracterizată de VF=2V la

IF=8mA. Care din următoarele valori ar fi corectă

pentru rezistența de limitare a curentului prin LED:a.

cca. 0.035 kOhmi

b. cca. 0.35 kOhmi

c. cca. 3.5 kOhmi

d.

cca. 700 Ohmi

Justificare(Desenați si schema).

78. Avem de comandat un releu electromecanic cu

ieşirea unei porţi TTL sau CMOS normale (Vcc=5V).

Dacă releul este caracterizat prin valorile nominaleUn=24V si In=50mA ce fel alte dispozitiv(e) externe ar

trebui să mai utilizăm pentru realizarea unei interfeţe

de „putere”:

a. o dioda pn si un rezistorb. un rezistor si un capacitor

c.

un TBJ sau MOSFET si o dioda pn

d. un MOSFET si un tiristor

Justificare(Desenați si o schemă)

79. Avem de conectat un comutator electromecanic pe

una din intrările unei porți CMOS, comutator a cărui

stare (inchis/deschis) sa fie interpretata corect logic;

pentru aceasta mai avem nevoie si de:a.

Un capacitor conectat către Vcc

b. Un rezistor conectat către Vcc

c. Un inductor conectat către masa Gndd.

Un capacitor conectat către masa Gnd

Justificare(Desenați si o schemă).

80.

Curentul de ieşire al unei porți TTL oarecare, cu

ieșire normala (totem-pole), este:

a. pozitiv când ieşirea este in „0” si negativ cândieşirea este in „1”

b. pozitiv pentru ambele stări ale ieşirii

c. negativ când ieşirea este in „0” si pozitiv când

ieşirea este in „1”

d. sensul depinde doar de natura sarcinii

conectate la ieşire

Justificare.

81. O ieșire de poartă descrisă ca fiind de tip colector

(sau drenă) in gol, poate:

a.

Absorbi curent dar nu poate debitab. Debita curent dar nu poate absorbi

c.

Absorbi tensiune dar nu poate debita

d. Debita tensiune dar nu poate absorbi

82.

In cazul unui circuit TTL oarecare, cu ieșire

normală, de tip totem-pole, în urma scurtcircuitării

ieşirii în “0” la tensiunea de alimentare Vcc=5V:a.

etajul de ieşire se distruge

b. nu se întâmplă nimic, dacă scurtcircuitul

durează puţin

c.

tensiunea de ieşire ajunge la 2.5V

d. curentul de ieşire este limitat intern la o

valoare sigură

83. In cazul unui circuit TTL oarecare, cu ieşire

normală, de tip totem-pole, în urma scurtcircuitării

ieşirii în “1” la masă :

a. etajul de ieşire se distruge

b. nu se întâmplă nimic, dacă scurtcircuituldurează relativ puţin

c. tensiunea de ieşire ajunge la 5V

d. curentul de ieşire este limitat intern la o

valoare foarte mică

84.

Nivele de intrare compatibile CMOS înseamnă si

că tensiunea de prag a porții in cauză este:a. jumătate din tensiunea de alimentare

b. aproximativ 1.4V

c.

egală cu tensiunea de alimentare

d. două treimi din tensiunea de alimentare

85.

Dacă pe o intrare a unei porţi TTL oarecare se

aplică direct o tensiune de –6V:

a. curentul de intrare se autolimitează la valori

sigure

b. tensiunea respectivă este interpretată ca un“1”

c.

etajul de intrare se distruge

d.

intrarea se comportă ca şi când ar fi flotantă (în gol)

86. Dacă dorim să comandăm un LED (aprins-stins) cuajutorul unei ieşiri de circuit numeric, in proiectarea

interfeţei trebuie să ţinem cont si de:

a. caracterul sincron sau asincron al comenzii

b.

numărul de terminale ale LED-ului

c.

culoarea LED-ului

d. numărul de intrări ale circuitului

Justificare.

87. Desenați schema unui integrator RC de ordinul 1

(cu un singur R si un singur C) conectat la intrarea unui




7

inversor cu intrare trigger Schmitt. Comentați care ar fi

motivele pentru care ar fi pus acolo.

88.

Un circuit integrator RC de ordinul 1 (un filtru RC

trece jos de ordinul 1) poate fi conectat la intrarea unei

porţi si cu scopul :

a.

micşorării curentului de intrare al porţii

b.

introducerii unui zgomot suplimentar

c. introducerii unei întârzieri suplimentare

d.

măririi curentului de intrare al porţii

89. Pentru o poartă oarecare timpii de propagare

standard tpLH si tpHL se măsoară, față de amplitudinea

formelor de undă trapezoidale de la intrare, respectiv

ieșire:

a.

la 50%

b.

la 90%

c. la 10%

d.

punctul respectiv se poate alege de utilizator

90. Pentru o poartă oarecare timpii de propagare

standard tpLH si tpHL reprezintă:

a.

o măsură a întârzierii

b. o măsură a consumului

c.

o măsură a tensiunii de prag

d. o măsură a tensiunii de ieșire

91. Care din următoarele coduri de circuite integratenumerice nu este unul al unui circuit bipolar TTL:

a.

74ALS08

b. 74AS151

c.

74F02d.

74HCT04

92.

Tensiunea de alimentare nominală a unui circuit

numeric este descrisă ca fiind Vcc = 5V +/- 5%. Care

din următoarele tensiuni se încadrează in plaja dată:

a. 5.40V

b.

4.85V

c. 4.65Vd.

5.28V

Justificare.

93.

Avem mai multe porți NAND de tip cu colector in

gol, ale căror ieşiri sunt legate împreună. Funcţia logică realizată prin aceasta cablare este:

a.

un AND cablat la nivelul intrărilor

b.

un OR cablat la nivelul ieşirilor

c. un AND cablat la nivelul ieşirilor

d.

un NAND cablat la nivelul ieşirilor

94. Care din următoarele „porți” componente, pot fi

utilizate (doar ele!) la realizarea unei porți XOR2:

a.

Două inversoare (NOT), două porți NOR2,

două porți NAND2

b.

Două inversoare (NOT), două porți OR2,

două porți AND2

c. Un inversor, două porți OR2, două porți

NAND2

d. Un inversor, două porți NOR2, două porți

AND2

Justificare(Desenați si o schemă).

95.

Scrieți o tabelă de adevăr pentru o poartă XOR2

(un SAU-EXCLUSIV cu 2 intrări).

96.

Care din următoarele porți, ar putea să fie utilizate

ca un inversor, prin conectarea intrărilor „neutilizate”

in „1” (H):

a. OR4

b.

NOR3

c. AND4

d.

NAND3

Justificare.

97.

Pentru o poartă XOR2 (cu 2 intrări) cum ar trebuisa conectăm cealaltă intrare pentru a obține un

inversor:

a.

in „1”

b.

in „0”

c. nu contează

d.

nu este posibil

Justificare.

98.

Care din următoarele porți componente pot fi

utilizate (doar ele!) la realizarea unei porți NAND4:

a. AND2, AND2, NAND2

b.

NAND2, NAND2, AND2

c.

NAND2, NAND2, NAND2d. AND2, AND2, AND2

Justificare (Desenați schema de conectare si scriețirelațiile justificative).

99.

Desenați cel puțin 2 scheme care să reprezintemodalități de a obține o poartă NAND2 (SI-NU 2

intrări) dintr-o poartă NAND4 (SI-NU 4 intrări), de tip

CMOS.

100. Desenați cel puțin 2 scheme care să reprezinte modalități de a obține o poartă NOR3 (SAU-

NU 3 intrări) dintr-o poartă NOR4 (SAU-NU 4

intrări), de tip CMOS.

101.

Diagramele K-V(Karnaugh-Veitch)

reprezintă o tehnică utilizată pentru:a.

maximizarea funcţiilor logice

b.

eliminarea funcţiilor logice

c. minimizarea funcţiilor logice

d.

standardizarea funcţiilor logice

102. Ecuaţia booleană AB+AC = A (B+C)ilustrează:

a.

Legea distributivităţii

b. Legea asociativităţii

c.

Legea comutativităţii



8

d. Teorema lui DeMorgan

103.

Expresia booleană A+1 este egală cu:

a. A

b. /A (complementul lui A)

c.

0

d.

1

104.

Care din următoarele coduri de circuite

integrate numerice nu este unul al unui circuit CMOS:

a. 74AC04

b.

74ALS04

c. 74ACT04

d. 74AHCT04

105. Deosebirea intre familiile (seriile) de circuite

CMOS 74HCT si 74HC este că:

a.

Seria 74HC este mai rapidă

b. Seria 74HC are intrarea compatibilă TTL

c.

Seria 74HCT are intrarea compatibilă TTLd.

Seria 74HCT este mai rapidă

106. Dacă prin intermediul ieşirii unui circuit

numeric de putere ar trebui să comandăm (on-off) o

sarcină inductivă de mică putere, de care din

următoarele legi si/sau teoreme ar trebui sa ţinem contin proiectarea sistemului:

a. Galvani-Volta

b. Faraday-Lenz

c.

Farage-Cameron

d. Thevenin-Norton

107.

Dacă prin intermediul ieşirii unui circuitnumeric de putere ar trebui să comandăm (stins-aprins)

un bec cu incandescenţă de mică putere, de ce ar trebui

sa ţinem cont:

a. de cantitatea de căldură dezvoltată de becb.

de caracterul unidirecţional al curentului pe la

bornele becului

c. de evoluţia in timp a curentului la bornele

becului

d.

de faptul ca randamentul becului este mai bun

in curent alternativ

Justificare.

108.

O intrare In a unei porţi CMOS sau TTL esteconectată printr-un rezistor R =1kOhm la o sursă de cc

Vx ca in figură (cu masa comună cu sursa de

alimentare a porţii).

Vx------R------In

Care va fi tensiunea pe pinul Px daca Vx= - 3V:

a. cca. 5V

b.

cca. 0.7V

c. cca. - 0.7V

d. cca. - 3VJustificare(inclusiv o schema simpla).

109. O intrare In a unei porţi CMOS, alimentată la

Vcc=5V este conectată ca in figură. Cele două

rezistoare R1=84 KOhmi si R2 = 16 KOhmi sunt

înseriate si se conectează cu nodul comun la acest pin

si respectiv la Vcc si masă:

In

Vcc ----R1---|- --R2----Masă Valoarea tensiunii pe pinul In este:

a.

cca. 1.4V

b. cca. 0.6V

c. cca. 0.8V

d.

cca. 1.2V

Justificare.

110. O ieşire O a unei porţi CMOS, alimentată la

Vcc=5V este in „1”. Două rezistoare R1 si R2 de 500

KOhmi sunt înseriate si se conectează la acest pin si

respectiv la masă, ca mai jos:

O ----R1--x--R2----Masă

Care este valoarea tensiunii pe nodul comun x al celor2 rezistoare:

a. cca. 5V

b.

cca. 3.75V

c. cca. 2.5V

d. cca. 1.25V

Justificare.

111. Având la dispoziție niște circuite numerice

din familia 74HC (ce pot fi alimentate la Vcc = 2..6V)

care din următoarele variante de alimentare ar fi

indicată pentru o aplicaţie care funcționează in condiții

de zgomot electromagnetic extern:

a.

Vcc=2.5Vb. Vcc=5V

c.

Vcc=2V

d. Vcc=3.3V

Justificare.

112. O poartă cu intrare de tip trigger Schmitt,

împreună cu un grup RC, poate fi utilizată si la

realizarea unui:

a. circuit de adunare

b. circuit de tip oscilator numeric

c.

circuit de înmulţire

d. circuit de tip oscilator sinusoidal

113.

Pe o intrare a unei porţi este adus semnalul

de ieşire, compatibil TTL, al unui optocuplor comun

(lent, etajul de ieșire fiind realizat cu fototranzistor); de

ce ar trebui să ţinem cont?

a. de faptul că intrarea nu este sau nu de tip

trigger Schmitt

b.

de curentul mare de intrare

c. de faptul că tensiunea de prag a intrării este

mai mare de 1.8Vd.

de histerezisul mare al intrării

Justificare.




9

114. La un sistem numeric oarecare, faptul că

intrările sau ieşirile sunt legate prin optocuploare (nu

au masă comună cu sistemul) ajută si la:

a.

reducerea puterii consumate

b.

rejecția (eliminarea) tensiunilor parazite si

eventual a zgomotului

c.

obţinerea unui timp de răspuns mai bun

d.

se pot folosi tensiuni de intrare sau ieşire

alternative

115. La un sistem numeric oarecare, faptul că

intrările sau ieșirile sunt conectate prin optocuploare

(nu au masă comună cu sistemul) poate ajuta si la

obținerea unei:

a. izolări acusticeb.

izolări galvanice

c. izolări termice

d. izolări adiabatice

116. La un sistem numeric oarecare, una dinprincipalele surse de zgomot este legată de:

a.

viteza mare de variaţie a temperaturii de lucru

b. valoarea constantă a curenţilor de alimentare

c. viteza mică de variaţie a curenţilor de

alimentare

d. viteza mare de variaţie a curenţilor dealimentare

117. Puterea consumată de o poartă CMOS in

regim static, in condiţii normale de funcţionare, este:

a.

comparabilă cu cea de regim dinamic

b.

nesemnificativă c.

depinde de numărul de intrări ale porţii

d.

comparabilă cu cea a unei porţi TTL

118. Puterea consumată de o poartă CMOS in

regim dinamic este:

a. direct proporţională cu capacitatea de sarcină b.

invers proporţională cu tensiunea de

alimentare

c. invers proporţională cu frecvența de comutare

a ieşirii

d.

practic constantă

119.

In condiţii normale de funcţionare, curentulde intrare pentru o poartă CMOS este:

a. oricum mai mare ca la porţile TTL

b.

nesemnificativ

c.

de ordinul x mA

d. identic cu curentul de alimentare

120.

O poartă cu intrare de tip trigger Schmitt are:

a. 3 tensiuni de prag diferite

b.

2 tensiuni de prag diferite

c.

2 tensiuni de prag egale

d. o singură tensiune de prag, dar variabilă

121. Pentru o poartă cu intrare de tip trigger

Schmitt, histerezisul caracteristicii statice de transfer

reflectă:

a.

nivele logice de intrare egale cu cele de ieşire

b.

nivele logice de intrare mai mari

c. dependenţa de sensul de variaţie al tensiunii

de intrare

d.

independenţa de sensul de variaţie al tensiunii

de intrare

122.

O poartă cu intrare de tip trigger Schmitt nu

ar putea fi utilizată pentru:

a. Realizarea unui circuit de tip oscilator

numeric

b. Realizarea unui circuit de „deparazitare” a

unui contact

c.

Realizarea unui circuit de însumare

d. Realizarea unui circuit de întârziere

123.

Desenați caracteristica statică de transfer

Vout=Vout (Vin) pentru un inversor cu intrare trigger

Schmitt; marcați corespunzător tensiunea sau

tensiunile de prag!

124.

Ieşirea O a unei porţi CMOS alimentată laVcc=5V generează o formă de undă modulată in durată

(PWM) cu factorul de umplere FU% = 30% si o

frecvenţă de 100kHz.

O------R------

|

C

|Masă

La ieşirea O se conectează un grup R (1KOhm) si C

(100nF) ca in figură. Ce tensiune va indica un

voltmetru de curent continuu conectat intre punctul

(+) si masă (-)?a.

cca. 3.5V

b. cca. 0.5V

c.

cca. 1.5V

d.

cca. 4.5V

Justificare.

125.

O rezistenţă de 1KOhm conectată serie între

ieşirea unei porţi şi respectiv intrarea alteia:a.

afectează numai regimul dinamic dacă

intrarea este CMOS

b. afectează nivelele logice de intrare dacă intrarea este CMOS

c.

nu afectează nivelele logice dacă intrarea este

TTL

d.

afectează tensiunea de prag dacă intrarea este

CMOS

126.

Pentru o poartă CMOS, în regim static, dacă

se conectam o rezistenţă de 1KOhm între sursa de

alimentare si borna de alimentare (VDD sau Vcc) a

circuitului, este afectat numai:



10

a. regimul dinamic

b. regimul static

c.

consumul de regim static

d. curentul de intrare

Justificare.

127.

Conexiunea (borna) de masă (GND) a unuicircuit integrat numeric uzual TTL sau CMOS trebuie

să fie, de regulă:

a. la potenţialul de referinţă, de 0V

b. la un potenţial nu mai mare de 1V

c.

conectată printr-o rezistenţă la borna de masă

a sursei de alimentare

d. conectată printr-o inductanţă la borna de masă a sursei de alimentare

128. Care este numărul minim de tranzistoare

MOSFET necesar pentru realizarea unei porţi CMOS

NAND cu 2 intrări:

a.

3b.

2

c. 4

d. 6

129. Care este numărul minim de tranzistoare

MOSFET necesar pentru realizarea unei porţi CMOSNOR cu 3 intrări:

a. 3

b. 5

c.

12

d. 6

130.

Pentru o poarta CMOS minimală numărul detranzistoare MOSFET cu canal n (N) si respectiv cu

canal p (P) utilizate este:

a.

N= 2P

b. N=P+2c.

N=P

d.

N=P+1

131. Desenați schema electrică minimală dar si

completă (incluzând alimentarea) a unei porți CMOS

NAND2 (cu 2 intrări).

132.

Care din următoarele dispozitive electronice

pasive (R, L, C) ar fi si ele necesare pentru„deparazitarea” unui contact electromecanic utilizat ca

intrare numerică:

a. doar Rb.

doar C

c.

R si C

d. L si C

133.

Necesitatea „deparazitării”, in anumite

situații, a unui contact electromecanic utilizat ca o

intrare numerică pentru o poartă este legată de:

a.

rezistenţa contactului

b. vibraţia contactului

c.

temperatura contactului

d. capacitatea contactului

134.

Care din următoarele valori de tensiuni de

alimentare Vcc ar fi corectă pentru un circuit numeric

din seria 74HCT:

a.

5.1V

b.

4.4Vc. 3.3V

d.

2.5V

Justificare.

135.

Pentru o poartă CMOS obișnuită din seriile

standardizate (ex. 4000 sau 74HC) a lăsa o intrare

flotantă (in gol) este un lucru:a.

bun

b. recomandabil

c. interzis

d.

la latitudinea utilizatorului

Justificare.

136.

Pentru o poartă CMOS din seriile

standardizate (cum ar fi 4000 sau 74HC) existența unei

intrări flotante (in gol) poate afecta si:

a.

tensiunea de prag

b. timpul de propagare

c. curentul de alimentared.


137. O poartă cu intrare de tip trigger Schmitt

trebuie in mod obligatoriu utilizată atunci când avem

un semnal de intrare:a.

cu nivele logice compatibile CMOS

b.

cu timpi de propagare micic. cu timpi de front mari

d. cu timpi de propagare mari

138. Avem o poartă CMOS oarecare cu tensiuneade alimentare Vcc=5V. O sursă V+=5V este conectată

la bornele de alimentare ale porţii cu borna + la borna

de masă a porţii si cu borna – la borna Vcc porţii. Cat

va fi nivelul de „1” logic pentru ieşire, in gol:

a.

cca. 5V

b. cca. 0Vc.

cca. -5V

d.

circuitul se distruge cu o astfel de alimentare

139.

Avem la dispoziţie o sursă V+ = 5V si un

circuit numeric cu tensiunea de alimentare nominală

Vcc= 3.3V +/-10%. Care din următoarele dispozitive arpermite, si cum, alimentarea aproape corectă a

circuitului folosind V+, pentru un curent mediu de

alimentare de cca. 10mA:

a.

4 diode pn

b.

un rezistor de 33 Ohmi

c. 3 diode pn

d.

2 diode Schottky

Justificare.




11

140. Două sau mai multe ieşiri de porţi se pot

conecta (lega) împreună numai dacă:

a. intrările au aceleaşi nivele logice

b.

tensiunea de alimentare a porţilor este aceiaşi

c.

ieşirile porţilor au şi rezistenţe serie

d. ieşirile porţilor sunt de tip colector(sau drenă)

in gol

141. Care din următoarele categorii de circuite nu

sunt utilizate principial pentru implementarea

magistralelor numerice:

a. convertoare analog-numerice

b. cu ieșire de tip tri-state

c.

multiplexoare

d. comutatoare analogice

142.

Două sau mai multe ieşiri de porţi cu ieşire de

tip tri-state se pot conecta (lega) împreună dacă:

a.

toate ieşirile sunt active in acelaşi timpb.

tensiunea de alimentare a porţilor este aceiaşi

c. la un moment dat doar o ieşire este activă

d.

ieşirile porţilor sunt in acelaşi timp si de tip

colector(sau drenă) in gol

143.

Unul din principiile de bază utilizat laimplementarea magistralelor numerice uzuale este:

a. multiplexarea in timp

b.

multiplexarea in frecvență

c.

multiplicarea

d. alambicarea

144.

Ieșirea unei unice porți cu drenă in gol este instarea „0” dar nu are rezistenţa de sarcină externă

conectată către o tensiune de alimentare Vcc. Ce

tensiune am măsura intre borna de ieşire si masă:

a. tensiunea de alimentare Vcc

b.

ceva apropiat de 0Vc.

nimic, practic nu putem vorbi de o tensiune

d. cca. jumătate din Vcc

145.

Ieșirea unei unice porți cu drenă in gol este in

starea „1” dar nu are rezistența de sarcină externă conectată către o tensiune de alimentare Vcc. Ce

tensiune am măsura intre borna de ieşire si masă:

a.

tensiunea de alimentare Vccb.

ceva apropiat de 0V

c.

nimic, practic nu putem vorbi de o tensiune

d. cca. jumătate din Vcc

146.

Circuitele numerice având ieşirea de tip

colector (sau drenă) in gol pot fi utilizate si la:

a.

translaţia funcţiilor logice

b.

translaţia tensiunilor de alimentare

c. translaţia nivelelor logiced.

translaţia timpilor de propagare

147. Avem mai multe porți cu ieșire de tip cu

colector (drenă) in gol, ale căror ieșiri care sunt legate

împreună. Pentru a utiliza aceasta ieșire comună mai

avem nevoie si de:

a. un rezistor conectat către Vcc

b.

un rezistor conectat către Gnd

c.

un capacitor conectat către Vcc

d. un capacitor conectat către Gnd

148.

Utilizarea unui releu electromecanic intr-un

sistem numeric este uneori o soluţie (nu chiar ideală) si

pentru realizarea unei:

a.

izolări termice

b. izolări acustice

c. izolări electrice

d.

izolări mecanice

149.

Care din următoarele dispozitive ar putea fi

conectat relativ simplu la intrarea unei porţi oarecare

(intrarea unui circuit numeric):

a.

un inhibitor electrochimicb.

un generator axial

c. un comutator electromecanic

d.

un transformator

150. Dispozitivul electronic numit optocuplor este,

in forma sa cea mai simplă, alcătuit in mod tipic din:a.

un LED pe ieşire si un fototranzistor pe intrare

b. două LED-uri

c.

un LED pe intrare si un fototranzistor pe ieşire

d.

două fototranzistoare

Justificare. (Desenați schema unui optocuplor)

151.

Aveți la dispoziție o sursă Vcc = +5V, uncircuit inversor numeric (de ex. 74HCT04), 2 rezistori,

R1=10KOhmi si R2=300Ohmi, un LED (cu

VF=2V/IF=10mA) si un comutator electromecanic K.

desenați o schemă electrică completă si corectă in care

LED-ul conectat la ieșirea inversorului să se aprindă atunci când comutatorul este închis (on).

152.

Desenați o schemă in care, la ieșirea unei

porți CMOS moderne, un XOR2 (de ex. 74HC86) să

fie conectat corect un LED, care să fie aprins atuncicând ieșirea este in „1” (H). Intrările porții trebuie să

fie conectate astfel încât ieșirea să fie in „1” (H).

Comentați.

153.

Fenomenul de descărcare electrostatică (ESD)

este de regulă asociat unui transfer foarte rapid:a.

de câmp magnetic

b.

de sarcină electrică

c. de sarcină magnetică

d.

de sarcină mecanică

154. Pentru un circuit CMOS circuitul intern deprotecţie la descărcări electrostatice (ESD) este realizat

in esenţă cu:

a. o reţea internă de capacitori

b.

o reţea internă de inductori



12

c. o reţea internă de diode

d. o reţea internă de rezistori

155. Având la dispoziție o incintă care ar fi

descrisă ca o cușcă Faraday, care din următoarele nu

si-ar justifica locul in interiorul acesteia:

a.

un tranzistor MOSFETb. o memorie semiconductoare CMOS

c.

o veveriță bipolară

d. o poartă CMOS

156.

Acumularea de sarcină electrică pe corpul

uman, prin diverse mecanisme triboelectrice, este

posibilă pentru că acesta poate fi asimilat si unui:a.

inductor

b. exhaustor

c. capacitor

d.

clocitor

157.

Pentru un circuit CMOS apariţia fenomenuluide latch-up (zăvorâre) este corelată si cu:

a. aplicarea unei tensiuni de intrare egală cu cca

jumătate din tensiunea de alimentare

b.

aplicarea unei tensiuni de intrare mai mari

decât cea de alimentare

c. aplicarea unei tensiuni de alimentare mai maridecât cea nominală

d. aplicarea unei tensiuni de intrare pozitive

158.

Pentru un circuit CMOS apariția fenomenului

de latch-up (zăvorâre) este corelată cu amorsarea uneistructuri interne bipolare parazite similare unui:

a.

motorb. castor

c. tiristor

d.

varistor

159.

Pentru protecția externă a intrării unui circuit

numeric la fenomenul de descărcare electrostatică

precum si la alte supratensiuni se pot utiliza si:

a. varistori

b.

ecrane magnetice

c. mase plasticed.

izolatori

160.

Pe o masă (piesa de mobilier) vedeți un circuitintegrat, eventual unul cu mulți pini. A îl atinge cu

mâna, f ără nici o precauție, este:

a. periculos pentru omb.

periculos pentru circuit

c.

periculos pentru mediu

d. lipsit de probleme

161.

Pentru orice circuit integrat CMOS, si nu

numai, fenomenul de descărcare electrostatică (ESD)

este unul:

a.

imposibil

b. benefic

c.

periculos

d. interzis legal

162.

Având la dispoziție o bară de sticlă sau de

masă plastică, pentru a genera o cantitate mare de

sarcina prin mecanismul triboelectric, avem nevoie si

de o:

a.

tablă de cuprub. blană de brad

c.

blană de pisică

d. o tablă de aluminiu

163.

Dacă pe o intrare a unui circuit CMOS se

aplică direct, in mod accidental, o tensiune de -1V:

a. nu se întâmplă nimic circuitul fiind protejatb.

circuitul începe sa se încălzească puternic si

devine nefuncţional

c. intrarea respectivă va fi interpretată ca un „1”

d.

toate ieşirile circuitului vor fi aduse in „0”

Justificare:

164.

Pentru a realiza o comunicaţie serială RS-232

bidirecţională intre două sisteme numerice (cu surse de

alimentare diferite) avem nevoie de minim:

a.

5 fire

b. 2 fire

c. 3 fired.

6 fire

Justificare(Desenați si o schemă):

165.

Pentru a realiza o comunicaţie serială RS-485

bidirecţională half-duplex intre două sisteme numericeavem nevoie de minim:

a.

4 fireb. 2 fire

c. 3 fire

d.

6 fire

Justificare (Desenați si o schemă)

166.

Standardul de comunicaţie serială RS-232 este

descris si ca fiind unul cu „semnalizare”:

a. robustă

b.

asimetrică

c. intermitentă d.

diferenţială

167.

Standardul de comunicaţie serială RS-422/485este descris si ca fiind unul cu „semnalizare”:

a.

rapidă

b. diferenţială c.

asimetrică

d.

continuă

168.

Standardul de comunicaţie serială RS-232

permite doar o comunicaţie ce poate fi descrisă si ca:

a. globală

b.

restrânsă

c.

punct la punct

d. multi-punct




13

169. Nivelele logice RS-232 prin raportare la cele

RS-422/485 sunt:

a. compatibile

b.

incompatibile

c.

impasibile

d. adaptabile

170.

Pentru un circuit numeric având o intrare

descrisă ca fiind de tip diferențial, tensiunea de intrare

este definită ca:

a.

o diferență de tensiune intre una din cele două

borne de intrare si masă

b. o diferență de tensiune intre intrare si ieșire

c.

o diferență de tensiune intre cele două borne

de intrare

d.

o diferență de tensiune intre una din cele două

borne de intrare si tensiunea de alimentare

Vcc

171.

Pentru un circuit numeric având o ieșire

descrisă ca fiind de tip asimetric, tensiunea de ieșire

este definită față de:

a.

borna de alimentare Vcc

b. cealaltă ieșire complementară

c.

borna de masă Gndd.

de jumătate din tensiunea de alimentare Vcc

172.

Ieșirea unui circuit de tip emițător (driver) de

tip RS-232 poate fi conectat la intrarea unui receptor

(receiver) de tip RS-422/485 si să funcționeze corect:

a.

da

b.

nuc. conexiunea este posibilă numai invers,

emițător RS-422/485 cu receptor RS-232

d.

conexiunea este posibilă numai cu

modificarea tensiunilor de alimentare

173.

Care din următoarele perechi de tensiuni ar

reprezenta corect 2 nivele logice valide pentru

standardul de comunicaţie seriala RS-232:

a.

+5 V /+10 V

b. -6V /+7Vc.

-3V/ -12V

d.

-0.2V / +0.2V

174.

Care din următoarele standarde (electrice) de

comunicație permit legarea intre ele a doua ieșiri de

emițătoare/drivere:a.

RS-422

b.

RS-232

c. RS-485

d.

RS-423

175. „Translaţia de nivele” este realizată in primulrând cu scopul de a asigura:

a.

stabilitatea nivelelor logice

b. compatibilitatea nivelelor logice

c.

simetrizarea nivelelor logice

d. degradarea nivelelor logice

176. Pentru un circuit având o ieşire de tip tri-state

cea de a treia stare a ieşirii este:

a.

o stare instabilă

b. o stare generică asociată logicii ternare

utilizate

c.

o stare de impedanţă foarte mare

d. o stare de impedanţă foarte mică

177.

Completați si comentați corespunzător tabela

de adevăr a următorului circuit (buffer) cu ieșire de tip

tri-state:

A E X

178. Pentru un circuit numeric având o intrare

descrisă ca fiind flotantă, ea este de fapt o intrare:

a. Conectată direct la borna de alimentare Vcc

b. Conectată la o altă intrarec.

Conectată direct la borna de masă Gnd

d.

Conectată la nimic

179.

Pentru a realiza o translaţie de nivele de tip

„de la mai mare la mai mic” (de ex. 5V ->3.3V) putem

utiliza o poartă CMOS:a.

Cu ieşire de tip tri-state

b. Cu ieşire de tip de putere

c. Cu ieşire de tip drenă in gol

d.

Cu ieşire de tip dual

180. Pentru a realiza o translaţie de nivele de tip

„de la mai mic la mai mare” (de ex. 2.5V ->3.3V)

putem utiliza o poartă CMOS:

a.

Cu ieşire de tip tri-stateb.

Cu ieşire de tip dual

c. Cu ieşire de tip de putered. Cu ieşire de tip drenă in gol

181. Un circuit de tip oscilator numeric este in

primul rând descris si ca un circuit:

a.

Monostabil

b. Bistabilc. Astabil

d.

Adaptabil

182. Având ca mărime de intrare un impuls

numeric activ in „1” de durata T1, daca ar trebui ca pe

E

XA



14

baza lui sa elaboram o mărime de ieșire de tip impuls

numeric activ in „0”, de durata T2>T1, una din cele

mai simple soluții folosește un circuit:

a. Monostabil

b. Bistabil

c.

Astabil

d.

Adaptabil

183.

Faptul ca un circuit numeric secvenţial este

descris ca fiind sincron înseamnă in primul rând că:

a. modificarea stării (stărilor) este strict corelată

cu un semnal de ceas

b. modificarea stării (stărilor) este datorată

numai evoluţiei intrărilorc.

modificarea stării (stărilor) este independentă

de orice semnal de ceas

d. modificarea stării (stărilor) este independentă

de starea intrărilor

184.

Care din următoarele acronime nu reprezintă un tip standardizat de CBB:

a. T

b. S-R

c.

D

d. V-K

185.

Un CBB de tip D este descris ca fiind

transparent atunci când, la un moment de timp:

a. Ieşirea sa este complementul intrării

b.

Ieşirea sa urmăreşte intrarea

c. Are o fereastră de cuarţ transparentă d.

Intrarea sa urmărește ieșirea

186. Pentru un CBB de tip D cu comutare pe front

intrarea de date trebuie să fie:

a.

stabilă cu un timp de propagare după frontul

activb.

stabilă cu un timp de hold înainte de frontul

activ

c. stabilă cu un timp de hold după frontul activ

d. stabilă cu un timp de setup după frontul activ

187. Un CBB de tip D cu comutare pe front diferă de unul de tip D - latch si prin:

a.

momentul de timp la care ieşirea comută din

„0” in „1”b.

doar momentul de timp la care informaţia este

transferată la ieşire

c. momentul de timp la care informaţia estememorată si respectiv transferată la ieşire

d.

numărul de intrări si respectiv ieşiri

188.

Pentru un CBB de tip D cu comutare pe front

numărul minim total de intrări si ieşiri (excluzând

bornele de alimentare) ar fi:

a.

4 sau 6

b.

3 sau 4

c. 7 sau 9

d.

3 sau 5

Justificare(Desenați si o schemă a CBB)

189.

Pentru un CBB de tip D cu comutare pe front

există si intrări descrise ca asincrone, pentru Reset

(ştergere, aducere in „0”) si Preset (aducere in „1”).

Aceasta înseamnă că intrările respective:

a.

sunt condiţionate de intrarea de dateb. sunt condiţionate de semnalul de ceas

c.

nu sunt condiţionate de semnalul de ceas

d. sunt condiţionate de semnalul de ceas si de

intrarea de date

190. Pentru un CBB de tip D cu comutare pe front

intrarea de date trebuie să fie:a.

stabilă cu un timp de propagare înainte de

frontul activ

b. stabilă cu un timp de setup înainte de frontul

activ

c. stabilă cu un timp de hold înainte de frontul

activd.

stabilă cu un timp de setup după frontul activ

191. Pentru un CBB de tip D constrângerea

respectării timpilor de setup si hold este legată de

fenomenul de:

a. antrenabilitateb.

metastabilitate

c. achitabilitate

d. masivitate

192. Este posibil ca unul sau mai multe CBB de tipD sa aibă ieșiri de tip tri-state:

a.

nub. da

c. doar daca este de tip CMOS

d.

doar daca este de tip TTL

193.

Cum aţi descrie conceptul de acces aleatoriu

pentru un circuit de memorie?

a. Adresele trebuie să fie accesate intr-o anumită

ordine prestabilită

b.

Orice adresă poate fi accesată in orice ordine

c. Orice adresă poate fi accesată intr-o ordinedescrescătoare

d.

Orice adresă poate fi accesată intr-o ordine

crescătoare

194.

Care din următoarele tehnologii de realizare a

circuitelor de memorie descriu o memorie volatilă:a.

SRAM

b.

EEPROM

c. FRAM

d.

FLASH

195. Un circuit de memorie descris ca fiind volatil:

a.

î și păstrează conținutul doar după o operație

de citire

b. î și păstrează conținutul si după întreruperea

alimentării




15

c. nu î și păstrează conținutul după întreruperea

alimentării

d. nu î și păstrează conținutul după o operație de

citire

196. O celulă de memorare SRAM este in esență:

a.

un capacitor

b.

un CBB

c. o poartă cu mai multe intrări

d.

un inductor

197. O celulă de memorare DRAM este in esenţă:

a. un capacitor

b.

un CBB

c. o poartă cu mai multe intrări

d.

un rezistor

198. Care din următoarele tipuri de cicluri de acces

nu există pentru circuit de memorie de tip EPROM:a.

programare

b. împrospătare

c.

verificare

d. ştergere

199.

Câte cuvinte de date pot fi adresate pentru uncircuit de memorie SRAM având o magistrală de

adrese formată din 16 linii (A0..A15):

a.

128 Kcuvinte

b.

64 Kcuvinte

c. 256 Kcuvinte

d.

32 Kcuvinte

Justificare:200.

Un circuit de memorie EPROM (cu interfaţă

paralelă) este descris ca având capacitatea de a adresa

256 Kilo cuvinte. Magistrala sa de adrese are:

a.

10 liniib.

12 linii

c. 18 linii

d.

16 linii

Justificare:

201.

Un circuit de memorie este descris ca având

dimensiunea de 2048 de cuvinte de 16 de biţi.

Capacitatea sa totală exprimată in biţi este:a.

32 Kbiti

b.

16 Kbiti

c. 2 Kbitid.

2 Mbiţi

Justificare

202.

Un circuit de memorie este descris ca având

dimensiunea de 4096 de cuvinte de 32 de biţi.

Capacitatea sa totală exprimată in octeţi (Bytes) este: :a.

32 K octeţi

b.

16 K octeţi

c. 2 K octeţi

d.

2 M octeţi

Justificare

203. Pentru un circuit de memorie, cu organizare

matricială a celulelor de bit, utilizarea unor circuite

interne de decodificare permite:

a. reducerea dimensiunii celulelor de memorare

b.

reducerea numărului de linii de adresare

c.

creşterea numărului de linii de adresare

d. micşorarea dimensiunii cuvântului de date

Justificare

204. Un circuit de memorie are si un semnal de

intrare pentru activarea ieșirii(lor) (tipic numit /OE-

Output Enable). Aceasta denotă că avem un circuit cu:

a. intrări/ieşiri de date activate

b.

intrări/ieşiri de date comune

c.

intrări/ieşiri de date separate

d. intrări/ieşiri de date rapide

205.

Diagramele temporale utilizate pentru

descrierea unui ciclu de acces la un circuit de memorie

exprimă in primul rând:

a.

restricții pentru tensiunea de alimentare

b. restricții temporale pentru si intre semnale

c.

restricții pentru nivelele logice ale semnalelord.

restricții pentru timpii de front ai semnalelor

206.

Conţinutul deja programat al unui circuit de

memorie EPROM de tip OTP poate fi şters:

a. prin expunere la radiaţie UV

b.

prin alimentare la tensiune mai mare decât cea

nominalac. prin expunere la radiaţie gama

d.

nu poate fi şters

207. Un circuit de memorie de tip EEPROM

poate fi şters:a.

prin expunere la radiaţie UV

b. prin modalităţi electrice

c.

prin expunere la căldură

d.

prin expunere la radiaţie IR

208.

Circuitele de memorie de tip FLASH diferă de

cele EEPROM propriu-zise in primul rând prin:

a.

numărul maxim posibil de operaţii de citireb.

dimensiunea cuvântului de date

c.

numărul maxim posibil de operaţii de

ştergere/scriered.


209. Circuitele de memorie de tip NAND FLASH

diferă de cele NOR FLASH si prin:

a.


b. modul in care este accesată informaţiac.

nu există nici o diferenţă

d.

dimensiunea cuvântului de date



16

210. Necesitatea împrospătării periodice a

informaţiei memorate este legată de utilizarea

circuitelor de memorie:

a. FLASH

b. SRAM

c.

DRAM

d.

PROM

211.

Un circuit de memorie SRAM diferă de unul

DRAM si prin:

a. tensiunea de alimentare

b.

încapsulare

c. mecanismul de selecție al circuitului

d. rolul semnalului care definește scrierea (/WE)

212. Pentru un circuit de memorie de tip NAND

FLASH mecanismul de acces la informaţie (scriere sau

citire) poate fi descris ca:

a. asimetric

b.

diferenţialc.

aleatoriu

d. secvenţial

213.

O celulă de memorare SRAM diferă de una

DRAM in primul rând prin:

a. temperatura de lucrub.


c. numărul de tranzistoare

d. numărul de diode

214. Un circuit DRAM tipic foloseşte linii deadrese multiplexate in timp pentru:

a.

A reduce numărul de celuleb. A reduce tensiunea de alimentare

c. A reduce numărul de pini

d.

A reduce timpul de acces

215.

Avem un circuit de memorie despre care știm

sigur că este de tip SRAM, de ex. unul cu organizarea

de 256k cuvinte x 8biti (un octet). Circuitul este

funcțional intr-un sistem, dar pentru câteva zeci de

secunde i se întrerupe tensiunea de alimentare. După

revenirea tensiunii de alimentare conținutul lui va fi:a.

identic cu cel dinainte

b.

neprecizat

c.

toți biții vor fi in „0”d.

toți biții vor fi in „1”

Justificare.

216.

Avem un circuit de memorie despre care știm

sigur că este de tip NOR FLASH, de ex. unul cu

organizarea de 256k cuvinte x 8biti (un octet).

Circuitul este funcțional intr-un sistem, dar pentru

câteva zeci de secunde i se întrerupe tensiunea de

alimentare. După revenirea tensiunii de alimentare

conținutul lui va fi:

a.

identic cu cel dinainte

b. neprecizat

c.

toți biții vor fi in „0”

d. toți biții vor fi in „1”

Justificare.

217. Acronimele SPI si I2C caracterizează pentru

unele circuite de memorie utilizarea unei:

a.

interfeţe asimetrice

b.

interfeţe paralelec. interfeţe seriale

d.

interfeţe diferenţiale

218. Magistralele SPI si I2C utilizate si pentru

unele circuite de memorie sunt descrise si ca:

a. astabile

b. asincronec.

sincrone

d. stabile

Justificare.

219. Care din următoarele concepte/tehnologii le

asociați in primul rând cu magistrala I2C întâlnită si launele circuite de memorie cu acces serial:

a. Tri-state

b. Big-endian

c.

Open-drain

d. Low-Power

220.

Pentru un circuit de memorie cu interfață

serială (gen I2C sau SPI) unul de câștiguri este că

numărul de terminale ale circuitului este independent

de:

a. tensiunea de alimentareb.

capacitatea memoriei

c.

timpul de accesd. tipul celulei de memorare

221.

Cum ați descrie noțiunea (ideală) de pământ

in sens electric:a.

ca o suprafață echilaterală

b.

ca o suprafață echipotențială

c. ca o suprafață echilibrată

d. ca o suprafață echivalentă

222. Un capacitor de decuplare se conectează faţă de bornele de alimentare ale unui circuit numeric:

a.

cât mai departe

b.

in serie cu un rezistor adecvatc.

cât mai aproape

d.

in serie cu un inductor adecvat

223.

Diafonia descrie un efect de:

a.

congruenţă intre două semnale

b. interferenţă intre două semnale

c.

independenţă intre două semnale

d.

dependență intre două semnale

224.

Pentru un sistem numeric, cuplajele capacitive

parazite, ca mecanism de generare a zgomotului, sunt

legate de:

a.

variaţia rezistentelor




17

b. variaţia curenţilor

c.

variaţia tensiunilor

d. variaţia temperaturilor

225.

Care din următoarele ar putea fi considerată

ca o sursă supremă de zgomot electromagnetic:

a.

migrația continentelor

b.

încălzirea globală

c. explozia nucleară

d.

explozia demografică

226. Un capacitor adecvat pentru decuplarea a

alimentării unui circuit integrat numeric trebuie să aibă

o cât mai mică:

a. impedanță inductivă paralelă

b.

impedanță inductivă serie

c.

impedanță capacitivă serie

d. impedanță capacitivă paralelă

227.

Efectul de diafonie este legat si de existenţa:

a. unei instabilităţi parazite a sistemului

b.

de inductanţe si capacitaţi mutuale parazite

c.

de tensiuni de alimentare parazite

d. de conductanţe si transconductanţe mutuale

parazite

228. Pentru un sistem numeric, cuplajele inductive

parazite, ca mecanism de generare a zgomotului, sunt

legate de variația rapidă a:

a. curenților

b.

tensiunilor

c.

rezistențelord. temperaturilor

229.

Care din următoarele tipuri constructive de

capacitori ar fi adecvat pentru decuplarea alimentării

unui circuit numeric?a.

Capacitor ceramic transparent

b. Capacitor ceramic multistrat

c.

Capacitor ceramic spiralat

d.

Capacitor ceramic multigrad

230.

Un capacitor de decuplare a alimentării unui

circuit integrat numeric se conectează față de bornele

de alimentare ale acestui circuit (desenați si cum seconectează!):

a.

In serie

b. In paralelc.

Transversal

d.

Longitudinal

Justificare.

231.

Ceea ce se numește o cușcă Faraday ar fi

destinată:a.

ecranării magnetice

b.

ecranării electrice

c. ecranării termice

d.

ecranării mecanice

232. Dorim să ecranăm electric si magnetic incinta

in care se află un sistem numeric. Trebuie să folosim

pentru aceasta ca material:

a.

Fierul

b.

Aluminiul

c. Cuprul

d.

Orice masă plastică

Justificare

233.

Care din următoarele acronime nu identifică o

variantă răspândită de încapsulare (tip de capsulă)

pentru un circuit integrat numeric:

a. BGA

b.

DIL

c. DLL

d.

QFP

234. Firul (traseul) care leagă borna + a sursei de

alimentare cu borna Vcc a unui circuit numeric areinductanţa proprie de 15nH. Curentul de alimentare al

circuitului prezintă la un moment dat o variaţie

caracterizată de o viteză de 20mA/nsec. Cât este

variaţia maximă a tensiunii de alimentare a circuitului:

a. cca. 30mV

b.

cca. 3Vc.

cca. 0.3V

d. cca. 30V

Justificare:

235. Viteza de propagare a unui semnal numeric pe

un fir conductor de Cu (de ex. un traseu de cablaj

imprimat) este:a. Ceva mai mică decât viteza luminii in vid

b.

Puțin mai mare decât viteza luminii in vid

c.

Ceva mai mică decât viteza sunetului in aer

d. Puțin mai mare decât viteza sunetului in aer

236.

Faptul că o legătură intrare – ieşire, pentru

circuitele numerice, trebuie uneori modelată ca o linie

de transmisie este legat in primul rând de:

a.

nivelele logice

b. timpii de propagare ai porţilor in cauză c.

timpii de front ai semnalului

d.

tensiunile de alimentare utilizate

237.

Faptul că o legătură intrare - ieşire pentru

circuitele numerice trebuie uneori modelată ca o linie

de transmisie poate fi legat si de:a.

temperatura de lucru

b.

lungimea legăturii

c. zgomotul electric

d.

curenții de alimentare

238. Neadaptarea de impedanță pentru o legătură intrare - ieşire a unui circuit numeric poate avea ca

efect (in ce privește semnalul util):

a. articularea formei de undă

b.

deformarea formei de undă



18

c. stabilizarea formei de undă

d. asanarea formei de undă

239. Un „terminator de linie” se utilizează in

primul rând pentru:

a.

a asigura compatibilitatea de nivele logice

b.

a asigura adaptarea de impedanţă c. a asigura un consum redus

d.

a asigura menținerea tensiunii de alimentare

240. O legătură intrare-ieșire, intre două circuite

numerice, descrisă ca o linie de transmisie este

caracterizata in primul rând prin:

a. o lungime caracteristică constantă b.

o impedanță caracteristică constantă

c. o temperatură de lucru constantă

d. o tensiune de alimentare constantă

241. Care din următoarele circuite electronice nu

poate fi implementat utilizând un circuit CPLD clasic:a.

sumator binar

b. decodificator

c. amplificator operaţional

d.

numărător

242. Un circuit CPLD utilizează si o tehnologiesimilară circuitelor de memorie:

a. cu acces secvenţial

b. nevolatile

c.

volatile

d. cu acces aleatoriu

243.

Interfața serială numită generic JTAG,existentă la toate circuitele CPLD si FPGA moderne,

se utilizează tipic pentru:

a.

asocierea circuitului

b. alimentarea circuituluic.

programarea circuitului

d.

minimizarea circuitului

244. Un circuit FPGA utilizează si o tehnologie

similară circuitelor de memorie:

a. EEPROMb.

SRAM

c.

DRAM

d.

EPROM

245.

Circuitele FPGA utilizează pentru

implementarea funcţiilor logice combinaţionale otehnică bazată pe:

a.

tabele K-V

b. tabele de căutare

c.

tabele Venn

d.

tabele Quine-McKluskey

246.

Un circuit FPGA oferă utilizatorului, in mod

tipic, si posibilitatea:

a. programării numărului de pini ai capsulei

b.

programării tensiunii de alimentare

c. programării tipului de interfaţă intrare/ieşire

d. programării complexității resurselor

disponibile

247. Folosind doar un circuit FPGA se poate

implementa cu relativă uşurinţă:

a.

un amplificator de audiofrecvenţă b. un microprocesor

c.

un convertor analog numeric

d. un convertor numeric analogic

248.

Utilizarea unui limbaj HDL pentru descrierea

unui circuit numeric constituie pentru proiectant si o

modalitate de a stăpâni:a.

viteza acestuia

b. complexitatea acestuia

c. anacronismul acestuia

d.

protocronismul acestuia

249.

Care din următoarele limbaje de programarenu este un limbaj HDL (limbaj de descriere hardware):

a. ABEL

b. Oberon

c.

Verilog

d. VHDL

250.

Utilizarea unui limbaj HDL presupune si

necesitatea utilizării unui program care să realizeze:

a. o descriere logică

b.

o analiză logică

c. o sinteză logică d.

o descompunere logică

251. Dacă vrem să utilizăm un limbaj HDL pentru

proiectarea unui sistem numeric, atunci proiectantul

trebuie să-l descrie folosind in primul rând un:

a. cod mașină b.

cod sursă

c.

cod obiect

d. cod binar

252.

Ce circuite numerice au in primul rând in

comun un numărător binar de 4 biți si un registru dedeplasare de 4 biți?

a.

4 XOR2

b.

4 CBBc.

4 NOR2

d.

4 NAND2

253.

Pentru un decodificator numeric binar zecimal

(cod 8421) care din următoarele combinații de intrare

(ordinea fiind MSB-d3, d2,d1,d0-LSB) este invalidă:

a.

1001

b.

0101

c. 0111

d.

1010

Justificare




19

254. Care este numărul minim de intrări pe care

trebuie să le aibă un decodificator binar zecimal (de ex.

intr-un cod 8421):

a.

8

b.

10

c. 4

d.

3

Justificare (Desenați si o schemă elementară)

255.

Un circuit de tip multiplexor numeric poate fi

descris si ca având un rol de:

a. multiplicator

b. transportor

c.

sumator

d. selector

256.

Un circuit de tip decodificator numeric are de

regulă:

a.

un număr de intrări mai mare decât cel deieșiri

b. nu are decât ieșiri

c.

un număr de intrări egal cu cel de ieșiri

d.

un număr de intrări mai mic decât cel de ieșiri

257.

Pentru un CBB e tip D cu comutare pe frontridicător (CK- intrare de ceas, D- intrare de date si Q-

ieşirea directa) desenaţi diagrama temporală idealizată

corespunzătoare ieşirii Q din figura următoare. Timpii

de propagare, setup (pregătire) si hold(menţinere) sunt,

in mod ideal, nuli.

258. Pentru un CBB e tip D latch (transparent) cu

comutare (G- intrare de activare, D- intrare de date si

Q- ieşirea directă) desenaţi diagrama temporală

idealizată corespunzătoare ieşirii Q din figuraurmătoare. Intrarea de activare G este activă in „1”.

Timpii de propagare, setup (pregătire) si

hold(menţinere) sunt, in mod ideal, nuli.

259. Pentru următoarea porţiune dintr-o formă de

undă numerică periodică (reprezentare trapezoidală)

arătați cum se măsoară perioada si cum se calculează

factorul de umplere (desenați ce si cum se măsoară pe

forma de undă si scrieți alături relația de calcul).

260. La intrarea (In) a unui circuit inversor

numeric se aplică forma de undă numerică (periodică)

de mai jos. Desenaţi forma de undă de la ieşire (Out)

punând in evidenţă perioada si timpii de propagareintrare-ieșire. Pentru referință, puteți considera că ei

sunt aproximativ egali cu: tpHL = 0.25 din perioadă, iar

tpLH = 0.5 din perioadă.

261.

La intrările A si B ale unui circuit XOR2 se

aplică formele de undă numerice idealizate de mai jos.

Desenaţi forma de undă de la ieşirea Y, presupunând

ca circuitul este ideal din punct de vedere al timpului

de propagare, cu: tpHL = tpLH = 0 .

A

B

Y

CK

D

Q

In

Out

G

D

Q



20

262. Expresia minimă care poate fi determinată din

diagrama K-V de mai jos este (utilizați si diagrama

pentru justificare!):

a. A

b. /A

c.

B

d.

/BJustificare.

263. Aveți un CBB de tip D cu comutare pe front

ridicător (CLK- intrare de ceas, D- intrare de date , Q si

/Q ieşirea directă si negată, /PRE si /CLR intrările de

preset si reset-clear). Aveți la dispoziție si bornele

sursei de alimentare Vcc=5V, nefigurate. Conectați corespunzător toate bornele de intrare, astfel încât sa

obțineți un CBB de tip T la intrarea căruia se aplică

(voi trebuie să spuneți unde) forma de undă de mai jos;identificați si desenați forma de undă de la ieșirea

circuitului astfel configurat! Timpii de propagare, setup

(pregătire) si hold(menţinere) sunt, in mod ideal, nuli.

264.

Aveți un CBB de tip J-K cu comutare pe front

coborâtor (CLK- intrare de ceas, J,K- intrări, Q si /Q

ieşirea directă si negată, /CLR intrarea de reset-clear).Aveți la dispoziție si bornele sursei de alimentare

Vcc=5V, Gnd, nefigurate. Conectați corespunzător

toate bornele de intrare, astfel încât sa obțineți un CBB

de tip T la intrarea căruia se aplică (voi trebuie să

spuneți unde) forma de undă de mai jos; identificați si

desenați forma de undă de la ieșirea circuitului astfel

configurat! Timpii de propagare, setup (pregătire) si

hold(menţinere) sunt, in mod ideal, nuli.

OBSERVATII IMPORTANTEGrila este cu întrebări:

-

de tip cu un singur răspunscorect(din 4), care se va încercui.

- de tip ilustrativ in care informaţia

cerută trebuie introdusă, grafic si/sau

analitic (desenați, scrieți…)

Încercuirea (sau marcarea sub orice formă) a maimult de un răspuns este echivalentă cu anulareapunctajului întreb

ării.

Pentru întrebările de tip ilustrativ punctajul esteintre 0 si 0.5 funcţie de corectitudinea sicompletitudinea răspunsuluiPunctaj maxim: 20 întrebări x 0.5pcte =10 (f ără puncte din oficiu)! Un răspuns corect f ără

justificare, aduce doar 0.2pcte.Justificare (funcţie si de natura întrebării) =explicaţie textuală, relaţii de calcul, calculul efectiv(de exemplu, din care să rezulte modul in care aţimanipulat exponenţii!), ecuaţii booleene, calculefectiv, schema minimală.VEZI pentru ilustrare documentul

„Exemple_justificari.pdf” !!Valorile numerice sunt date doar pentruexemplificare, ele se pot/vor modifica. Ele sunt sivor fi alese astfel încât calculele sa fie cat mai simpleposibil!Cunoașterea si a unităților de măsură din SI, maiales a prefixelor pentru multipli si submultipli esteesențială!Atenţie la sensul afirmativ sau negativ al unora din

întrebări. O întrebare de natură afirmativă poateavea enunţul modificat in negativ (..nu..) , răspunsulcorect devenind evident altul.

?

?

?

?




21

Tipurile de porți sau bistabile, tabelele de adevăr,precum si formele de undă se pot modifica față deexemple.Justificările menţionate sunt cu titlu ilustrativ, insensul că o cerere de justificare poate apărea si laalte întrebări.JUSTIFICĂRILE TREBUIE SĂ FIE CAT MAICONCISE POSIBIL, IN SPAŢIUL DEDICAT (PEGRILA DE EXAMEN).

VETI AVEA LA DISPOZITIE CEL PUTIN OCIORNA, CIORNA CARE NU SE PREDA! UTILIZATI CORESPUNZATOR ACEASTACIORNA DEOARECE NU O SA MAI PRIMITIALTA GRILA DE EXAMEN!

Utilizarea oricărui mijloc de calcul electronic va fiinterzisă!

O legendă (deşi nu ar trebui să fie necesară!):3-S: tri-state (trei-stări)

AND: SI

/A, /B – notaţie alternativă pentru variabile booleene

negate (complementate)

B-E: baza emiter

C- capacitorC-B: colector baza ; C-E: colector emiter

CBB: circuit basculant bistabil

CPLD: Complex Programmable Logic Device - circuit

programabil complex

DRAM: RAM dinamic

FPGA: Field Programmable Gate Array- masiv de

porti logice programabile de utilizatorHDL: Hardware Description Language – limbaj de

descriere hardware

IR: Infrared - radiaţie infraroşie

JTAG: Joint Test Action Group

k, K- Kilo, 103 sau 210, funcție de contextK-V: Karnaugh-Veitch

LSB: Least Significant Bit- bitul cel mai puţin

semnificativ

M- Mega, 106 sau 220, funcție de context

MSB: Most Significant Bit- bitul cel mai semnificativNOR: SAU-NU ; NOT: Nu – inversor; NAND: SI-NU

NVM: memorie nevolatila

OC, OD: open collector / drain (colector sau drena ingol)

OR: SAU

OTP: One Time ProgrammableR- rezistor

SPLD: Simple Programmable Logic Device: circuit

logic programabil simplu

Timp hold – timp de menținere

Timp setup – timp de pregătire

Si: SiliciuSRAM: RAM static ; DRAM- RAM dinamic

TBJ: tranzistor bipolar cu joncţiuni

XOR: SAU-EXCLUSIV

UV: radiaţie ultravioleta

Prin poartă s-a înţeles si un circuit electronic numeric,

dintr-o familie existentă de circuite integrate numerice

oarecare, indiferent de funcţia logică implementată, si

de numărul de intrări/ieşiri.

rezolvare electronica digitala

Documents