Rezervaia tiinific CodruCreat n 1971 pe o suprafa de 5177 ha, rezervaia Codru servete ca depozit al genofondului pdurilor central europene. Aici sunt puse sub protecie circa 1000 specii de plante, 43 specii de mamifere, 145specii de psri, 7 specii dereptile, 10 specii de amfibii i peste 10 mii specii de insecte.Principalele specii de arbori n pdure sunt stejarul pedunculat, gorgonul i fagul. n cadrul rezervaiei funcioneaz un bogat Muzeu al naturii.Rezervatia cuprinde un trup de padure mezofila de tip Central European cu cel mai vechi statut de arie protejata din Republica Moldova.....Principalele specii silvoformante sunt: stejarul pedunculat, gorunul si fagul. Din speciile de amestec mai frecvent pot fi intalnite: frasinul, teiul argintiu, artarul de camp si tataresc, jugastrul, carpenul obtinut, sorbul, ciresul, ulmul de camp si de munte. Dintre arbusti - cornul, paducelul incovoiat, salba-moale-europeana, lemnul raios, darmosul, sangerul rosuIn rezervatie sunt inregistrate 60 de specii de plante rare, dintre care 23 sunt incluse in Cartea Rosie a Republicii Moldovei t. S-au format conditii favorabile de crestere si de reproducere pentru reprezentantii faunei din muntii Carpati si Balcani, din Asia Mica, care intrunesc circa 52 de specii de mamifere, 151 de specii de pasari, 8 specii de reptile, 10 specii de amfibieni si peste 8000 de specii de insecte. Se intalnesc specii rare, precum jderul de padure, pisica salbatica, chitcanul cu abdomen alb, usturoaia, vipera. Rezervaia Suta de MovileUrmind drumul din valea Prutului, intre satele Branesti si Cobani, la circa 200 km de Chisinau, intilnim o mica, dar curioasa subunitate naturala ce poarta numele de Suta de Movile, ce prezinta un fenomen unic in spatiul dintre Prut si Nistru. Pe teritoriul unde sint amplasate movilele si-au gasit refugiul si multe specii de plante deosebit de rare: ruscuta de primavara, tartanul sau varza tatareasca, deditelul, stinjeneii, diverse specii de in, garofitele de cimp, zambila, etc. Incepind cu primele flori timide prevernale si pina in zilele toride de iulie, multimea plantelor de stepa infloresc esalonat, oferind in fiecare zi noi culori, noi aspecte, bucurind ochiul si sufletul cu farmecul lor. Rezervaia natural "Prutul de Jos"Rezervatia naturala Prutul de Jos este sinonimul virginitatii naturii. Ea este amplasata in cursul de jos al raului Prut. In componenta sa intra lacul Beleu si o retea de balti care, in ansamblu, formeaza un ecosistem unic de importanta nu numai nationala, dar si internationala si se intinde de la Cahul pana la Giurgiulesti.ezervatia stiintifica Prutul de Jos a fost creata in scopul ocrotirii florei si faunei din lacul Beleu si a luncilor inundabile din imprejurimile lui. Suprafata rezervatiei este de 1691 hectare, circa1/3 din suprafata rezervatiei este ocupata de apele lacului Beleu, restul teritoriului este prezentat prin vegetatia palustra si de lunca inundabila. Complexul faunistic este specific ecosistemelor acvatice care servesc ca loc de cuibarire a pasarilor, iar in perioada migratiilor sezoniere acest ecosistem acvatic serveste ca loc de odihna si hrana a pasarilor migratoare. Tot aici au fost evidentiate peste 20 specii de pesti. Lacul Beleu serveste drept mediu preferat de depunere a icrelor, pentru speciile de pesti care traiesc in lac, precum si pentru speciile migratoare de pesti din Dunare. Se intalnesc astfel de specii ca crapul, platica, vaduvita, salaul etc. Asadar, pescarii amatori la sigur isi vor gasi revelatia aici printre cele mai selecte specii de pesti. Rezervaia natural "Pdurea Domneasc"Rezervatia naturala Padurea Domneasca este cea mai mare rezervatie naturala de pe teritoriul Moldovei, in care pot fi intalnite specii de plante si animale pe cale de disparitie. In mare parte rezervatia este acoperita cu padure de zavoi, care s-a pastrat cel mai bine din toate padurile din Moldova.ezervatia gazduieste arboretele de stejar, de plop alb, salcie, plop negru, se intalnesc, de asemenea, rachitisuri, sectoare de plop tremurator, gorun, alun, paducel, clocotici, sanger, vita-de-vie salbatica, liane si altele. In invelisul ierbos predomina racotelul, piciorul caprei, lacramioarele. Primavara domina viorelele, brebeneii, toporasii, floarea vantului.