r

r

CONSTRUCTII PENTRU AMATORI. PUBLICATIE LUNAR EDITAT DE REVISTA" TIINTA SI TEHNICA" 24 PAGINI- 2 LEI

N .. MINA

DV.

elRD

COMANDA OI

DISTANTA

Nimic nn.i atrlgitor i mal co-mod decit sl asigurim reglajele te-levizorului nostru - i in primul rind cele funcionale. de volum so-nor, luminozitate. contrast - firi si ne apropiem de aparat i firi si intrerupem. mai ales. vizionarea programelor! Telecomanda televi-zorului- telecomanda prin cablu-nu rep-rezint titu,1 de puin o dJ ficu1tate de netrecut pentru un electronist; mai mult chiar, multe dintre televizoarele existente azi in comer sint prevzute cu mufe speciale in vederea acestei adapd.ri

Astfel, televizoarele de tip teCOS-mos (

DE LA

5

70 ..... 80 ~

Lumi- ~ nOlltateL-_________ -J

Volum sonor

+

fig ,

fiu 2

+

divertisment IUlIJinos: . ~,; lAMPA CU ... PETROl~ ( l ( C T R O N I C 'i:

Titlul- oricft vi 8-lr pArea de fantezist - nu este lipsit de o justificare riguros ... electronicl.

lampa pe care o avem r" vedere poate fi obtinutA relativ simplu dintr-o veche lampA de iluminat cu petrol: fttilul urmeazA a fi Inlocuit cu un bec cu fa-sung mlgnon, Iar petrolul lampant... cu un cordon de alimentar. de la reeaua de curent alternativ.

Sistemul d. aprindere i stingere 8 fost pastrat. (Aceasta v,iozl se aprinde cu chibritul i se stinge prin suflarea unui curent de Bef Inspre lampi)

Functionarea partii electronice este relativ simpli: intrerupltorul becului este cons1ituit de contactele unul releu. Releul este actionat de un montaj elec-tron~ cafe este comandat de o sursA luminoasa

Montajul electron~ are schema din figura 1 i este compus dintr-un trlger Schmitt cu tranzistoarele TI i T 2 i un amplificator repetor cu tranzistorul T 3 Impedanta de sarcinA a repetorului o constituie Tn-fAurarea releu lui.

Principiul de funcionare este urmAtorul: Trigerul Schmitt este un circuit care are proprie-

tatea ca la variatii lente ale tensiunii de intrare sA producA o ~sculare rapidA la ieire Astfel dacA presupunem blocat tranzistorul T l ' prin 81 va tr8ce un curent neglijabil i in colectorul acestui tranzis-tor vom gAsi practic tensiunea de alimentare Ec ' In aceastA situatie, baza tranzistorului T 2 alimentin-du-se din aC8st punct prin divizorul format de R2' RS ,1 R6 se va gASI la un potential negativ ridi-cat, deci tranzistorul T 2 esle deschis Potentia lul colactorul ui acestui tranzistor este scAzut, deci baza tranzistorului T 3' care este corectata prin re-zi,stana Re' va avea o tensiune scAzuta, ce nu per-mite acestui tranzistor sa dea curentul necesar anc/anArii releuluL

Dad fotodloda, montata intre baza tranzistorului T1 i tensiunea de alimentare prin rezistenta R1 ' este luminatA, ea se va deschide i baza tranzisto-ruluiTI se va negativa putern ic. Tranzistorul TI Tncepe sA conducA, i prin R2 va trece un curent din ce Tn ce mai mare, Aceasta face ca po!entialul colectorului T 1 si scadA din ce in ce mal mult Scade, de asemenea, i potentialul bazei tranzistoruluI T 2' fapt care duce la blocarea tranzistorului T 2; pe colectorul acestu i tranzistor va fj un potential negativ ridicat.

Baza tranzistorului T 3 va primi de asemenea un potential negativ ridicat i tranzistorul T 3 se va deschide. rn aceastA situatie curentul va trece prin tranzistor, va produce anclanarea releulul. Pentru a uura functionarea. tranzistorvlui T 3 s~a Introdus

R, fie

rezistenta Rg, prin care, atunci cind T 3 este blocat, trece un curent care fnsi nu poate produce anc/an

area, Functie de sensibilitatea releului, aceasta rezistenti poate fi mArit! sau se poate renunta la ea, Astfel, daca releul este mai sensibil de 10 mA, aceastA rezistenti va fi eliminati .

FotodiodeJe pot fi de ora tip sau pot fi confectiO-nate din tranzistori defecti dupA instructiunile din numlrul trecut al revistei.

FotodlodeJe se monteazA pe lampa cu petrOl, aa cum se vede Tn figura 2. fotodioda FI fOlosete pentru aprinderea IAmpii cu ajutorul unui chibrit ce se apropie de capAtul fotodiodei , Fotodioda F 2 ser vete pentru meninerea pe pozitia aprins datorita faptului ci prin aezarea ei ea primete lumina de la becul 'IAmpii,

Cfnd dorim sa stingem lampa va trebui sa obturlm aceastl diodA, astfel ca pe ea s nu mal cada razele luminoase, Aceasta se realizeazA uor cu ajutorul unei clapete din staniol ce poate bascula 1n faa fotodlodel F 2' Pozitia stabilA a clapetel aezatA In fata fotodiodel permite razelor luminQ"'c;p t:lA 18 het' si ajunga la F 2' C1nd suf tAm spre lampA, clept1ta din stanioL fiind uoarA, va bascula farll dlficultII .bstt: fotodioda F Z A ceasta, nemaifiind luminata, .,a pro-duce bascularea trigerului Schmitt .... rnd ca rezu'-tat final declansarea releului ce 'ta iniraruCe astfel allmentarea de la retea a bec ului

Pentru o nouA aprindere a becului 'ta trebUI din nou sI luminlm fotodioda F1. Montajui e ectronir TmpreunA cu rai eul se introduc in re181\oorul de petrol al IAmpi/. Pentru aceasta va fi ~&Cesar sa decupAm fundul acestui rezervor

I I

INSTRUMENT PENTRU MSURAT

Ls,C

GENERATOR DE SEMNAL

TI CAN-Z15-

TORI-Zrr-

Determinarea exact a valorii diferitelor elemente de circuit constituie pelltru constructorii amatori, aproape totdeauna, un moment dificil in realizarea diferitelor montaje radioeledronic8. i dacA pro-blema mAsurAri! rezistenelor ar fi oarecum mai simplA, masurarea inductanelor i capacitati lor care intrA in componena circuitelor rezonante rimTne o problemA inevitabil deschisA. Singura soluie rea-listi - instrumentele profesionale clasice afectate acestor mAsurAri nefiind la 'ndemina Incepatorilor - o constituie realizarea, prin mijk>ace proprii, a unui instrument simplu, putin costisitor i totodata de mare precizie.

Instrumentul pe care vi-I recomandam Bfe avanta-jul gabaritului redus, al simplitAtii i in acelai timp al unei mari exactitAi de mlsurA.. Precizam totodata ci el poate fi construit ca unitate independenti sau tnglobat in alt instrument mai complex.

rn principiu, instrumentul se compune dintr-un oscilator de mare stabilitate cu cuart Q, un detector, un aparat de mAsura etalonat cu zero la mijlocul scArii i un circuit rezonant cu acord variabil.

Circuitul de mlsurA este circuitul acordat la care se cuple81A capacitatea sau inductana de valoare necu(loscutA

Acest circuit se acordA totdeauna pe frecvena oscilatorului prin intermediul condensatorului Cv; la rezonantA. glsindu-se in fazl cu oscilatorul, galvanometrul ne va arAta zero pe scalA.

Cfnd frecvena de acord a circuitului nu este egal cu a oscilatorului, galvanometrul ne va Indica o

Generatorul de radiofrecvenli a dlrui sche-mA esli: prezentati In figura aIlturati ac0-peri gama de frecvene 150 kHz -T 30 MHz In patru subgame: 1- 150";" 365 kHz; II-365 ..;.. 850 kHz; III - 850 ..;.. 2 000 kHz; IV - 4";" 10 MHz i alte trei subgame utili-zind armooicele: V - 1,7 -7- 4 MHz (01 ar-monica a doua In gama III); VI - 8 -+ 20 MHz (01 armooica a doua In gama IV);

i VII - 12 -7- 30 MHz (01 armooica a treia In gama IV).

Oscilatorul este realizat 01 tranzistorul 11411A. Cde patru subgame se schimbA 01 ajutorul comutatoru!ui K 3 01 doull seciuni. Tensiunea la ieire se culege din circuitul de colector i se poate regla 01 ajutorul po-

teniometrului de 1 KA. Condensatorul va-riabil de 500 pF va avea scale etalonate pentru toate cele apte subgame separat i pentru functionarea pe armooici.

Bobinele se executi pe carcase cu diame-trul de 10 mm prev4zute 01 miez reglabil Bobina L, va avea doulI seciuni late de 4 mm, fiecare cu 220

200JL

-9v D,

r---'--!4IIt---. 2001< fOO .... 1+--.-----, Sn I

fOO"

EFT-Sf7

~ ______ ~ ____ ~ ________ -4~ __ ~ ____ ~ __________ ~K('

1 Cxmi.r~ - Cvmm . deci pentru Cy la valoare minim Cxeste de valoare malum6: Cx - 500 pF

Gama a doua servete pentru mAsurarea capaCI la\lk)r de vatori cuprinse intre 480 pF I ~ nF

n aceasta gama, ~ apare in sene cu Ca de va-loare 4a) pF

Ct - Cv + e.!t . 1 1. Ca~ - Ul' ~ Cv) ) C, - 4'" fi C; \Cx = (;li (Ca+ v) 1 .

A tr818 gam este rezervata masurAm ."ductan te lor necunoscute care se inser~za cu ~ .

4 = L,+L., 1

1200JlH

Deci se pot mAsura mductante de valori intre O I 1200)JH

In locul tranzistorului EFT-311 se poate utiliza EFT-l07, OC-170 sau 2 SA 58 Diodele discrimina-torului sint de tipul EFO-107, AA-112 sau O 101 A

Modulaia se Wlliwm'l alimentind baza tranzistorului 1141 IA din colectorul tranzis-torului EFT 353.

- 9v -

oscilatorul de audiofrecven iese din func-iune i la ieire se obine doar oscilaia de radiofrecven nemodulat.

Alimentarea montajului se face de la o baterie de 9 V i este stabilizat de o diod Zmner de tip DZ3OB.

Etalon&WI generatorului se face cu ajuto-rul unui frecvenometru heterodin sau cu

ajutorul unui receptor de trafic general bine etalonat.

Pentru fiecare subgam se vor regla miezul bobinei la frecvena cea mai mic i trimerul la frecvena cea mai mare, rqletind aceast operaie de citeva ori. Apoi se va proceda la etaloDaWI scalei, a dlrei liniaritate depinde de tipul de conden5ltor variabil utilizat.

LIP TUR' CU COST

Se spune ca montajul electronic ar insemna, ina-mte de orice, conex.iuni cit mai bune (mal sigure) Intre diferitele subansamble i piese Simpla rAsu-cire a firelor practicatA de electroni tii incepAtori atrage dup sine riscul oxidrii i, poate, al Intreru-perii contactului electric Solutia, singura recoman-dabil , o constituie, fr indoial, lipirea cu aliaj de cositor. Dar pentru o astfel de conexiune avem ne-voie de scule - un clete de tiat fire, un cu1it pentru indepartarea izolaiei i un ciocan de lipit (vezi nu-

mrul din decembrte al revistei "Tehnium -,sub-stantA decapant i, evident, aliaj de costlor

Substana deeapanta are rolul izolri i suprafetei de lipit i pe c~ de 8 evita pericolul oxidArii; indeprtind grAsimile, chiar i oxizii, decapantul fBciliteaz Bderarea cositorului la suprafa8 metalului Pentru aceasta, decapantul se alege n concordBn1 cu

suprafa8 de lipit Pentru lipirea suprafetelor din fier SBU Zmc de,

exemplu, se VB utiliza clorura de zinc (zinc,dizolvat in acid clorhidric) . Acest decapant nu se utilizeaz insi in conex.iunHe radio, fiind fOBrte coroziv: iar in timpul lipirii degajA vapori ce pot atace piesele vecine, in special cele din aluminiu

rn montajele circuitelor electronice, decapantul cel mai utilizat este colofoniul in stare solid, dizol-vat In spirt sau pasta cu colofoniu.

Muti intrebuintat astzi este i fludorul (tub din aliaj de cositor umplut cu coI010niu). Aliajul pentru lipituri este format din cositor (Sn) SOOIo i plumb (Pb) 400/0: el are rezistena electrica mic i punct de topire 19Cf'C.

Tehnica lipirii implica urmtoarele operatii: Se curtI suprafata conductorului metaUc de

OXili i se depune apoi decapantul Colofoniul solid se topete apoi cu ciocanul electric, direct peste conductor, apoi cu acelai ciocan, cu vIrful bine curAtat, se depune pe conductor un strat de cositor

rn cazul utilizrii fludorului, nu se mai utilizeaz suplimentar alt decapant

Exista cazuri speciale in care avem nevoie de lipit capetele une. bobine construite cu lit de radiofrec-vent!. Aceste ftre foarte subtm i multe la numr, izolate In email, sint greu de curtat (se rup uor), iar nelipirea unui singur fir influenteaz mult cali-tatea bobine;, Cel mai eficace procedeu de lipire in acest caz const in utilizarea ca decapant a unei tablete de aspirin i fludor.

CapAtul bobinei se apas cu virful ciocan ului peste tableta de aspirin; in felul acesta izola1ia de email se distruge I aderena cositorului este uni. forma pe toate firele.

Metoda aceasta se poate utiliza oricind in conexi-uni electrice i in special cfnd avem conductori emai-lati. In felul acesta se exclude pericolul corodrii co-nexiunilor, dar se degaja, e drept, un fum neplcul.

rn timpul lipirii, v1rful ciocanulul trebuie sA fie cural. lipsit de oxizi, pentru un contact termic cit mai bun i pentru a nu introduce In conexiune cor puri strAine.

Cositorul topit pe conexiune nu se va rAci foral, Tntrucrt cristBlizarea forati a cositorului ii stric

calitlUe eledrice, ridicTndu-i rezistena electric de contad.

PTOR CU UN

'-t--+-tt-H-+ T RA N ISTOR

Cf-(OOp~ CI' --------

C v L,

~E~gDIN 4 TUBURI

La cererea cititorilor

no,tri, o noui schemi

radio-electronicii

pentru constructorii

avansai Receptorul

a cirui schemi este prezentati

in figura aliturati

poate funciona in gamele

de unde lu ngl, medii

,1 scurte.

1.

Schimbtorui de frecven este realizat cu tubul ECH 81. Partea triodA lucrsuA ca oscilator local, cu circuitul acordat conectat in anod i reactie inductiva. pe grill. Partea huodl8sigurA schimbarea frecven-ei, tensiunea oscilatorului local aplicindu-se pe grila a treia, iar semnalul provenit din anten la prima gril. Cum osciletorul local lucreaz pe o frecven

ECHBf ..-.1:_ ...

Radioreceptorul cu simpla detecie prezentat in numArul trecut al revistei noastre reprezenta, frl Indoia lA, o treapt de inceput i un prim exercitiu aplicativ de montaj Cons .ru cia unUi radioreceptor cu un tranzIstor - pe care v-o prezen ,m in cele ce

urmeaz - consemneaza un exercitiu tehnic ceva mai dificil, dar totodat i prima lIf1rmare reala ca radioc"nstructor

Tn acest nou montaj, semnalul este aplicat pe baza unui tranzistor ce lucreaz ca etaj detector cu reac-lte pozitivA. Astfel sensibilitatea montajului este ridicatA. Este necesar ca receptorul s6 lucreze III pragul de oscilaie, cind sensibilitatea este cea mal bunA Intrarea In oscilatle se recunoate printr-un flit caracteristic, care in momentul reception!rii unui post (prin manevrarea condensatorului de acord Cy) se transform intr-un fluierat datoritA

interferenel intre oscilatia -localA i cea recepionat Tonul fluierturil scade pe msurA ce ne apro-piem cu acordul pe frecventa statiei receptionate

Dup acord reglAm condensatorul c,.. pinA cind dispar flu ierAturile Se va folosi pentru receptie foarte bun o anten exterioar bine degajat , dei se pOlite utiliza numai antena proprie de ferit. dar cu rezultate slabe Condensatorul C. este un con-densator c.ramic de 100 pF, iar condensatorul CI un condensator stlroflex Condensatoarele trebuie sa aib o tensiune de lucru mai mare de 10-12 V iar rezistenele o putere disipatA de 0,25 W Conden-satorul variabil cu aer Cv are valoarea maxim 500 pF, iar Cr are valoarea maXIITla. 3O~50 pF Bobina de oc L. poete fi o bobin de unde lungi de la orice tip de aparat , care se gsete la magazmele de specialitate Auditia se face in cAti cu rez istenta de 4 OOO.n... Tranzistorul folosit poate fi de tipul 1 NU 70. EFT 107, EFT 117, EFT 123, OC 813, 116.1114, 1115. TI 401 , DC 44 etc Tensiunea de alimentare poate fi cuprinsA in tre 4,5+9 V _ Bobmele Lt i L~ se reali-zeaza pe o bar de fent de 120 mm lungime. cu

~~n ~:~::~~ cduep:~_:'~" ~~~~~: c~j ~~~a~ ~~ ~~~ M _ 0,2 mm Iar ~ are 6 splre din acelai tip de SirmA Boblnarea se face pe un miC manon de hirtie I la punerea in functiune distanta boblnel L, se regleaz pentru ca Intrarea montajuluI m oscllatle s se fac"

uor Dupa boblOare, capetele i bobina se pot fixa bine pe baston cu ajutorul ceru, steannei sau cu liplnol Receptorul poate lucra in banda de unde medII

mai mare cu 470 kHz decit semnalul receptionat. Ia Ieirea filtrului de band FII cu dou circuite cuplate se obtine o tensiune de radiofrec-vena a crei frec-

vena este egala cu diferena dmtre frecvena oscila torului local ~ cea a semnalului recepionat, adic tocmai 470 kHz.

Aceasta frecvena este constanta, intrucit odat cu modificarea acordului circuitului de intrare se modifica i frecvena oscilatorului local, cei doi con densatorl variabih fiind situati pe aceiai ax.

Semnalul de frecvena intermediar (470 kHz) esle modulat in amplitudine, ca i semnalul recepionat. EI este amplificat de etajul al -Joilea, amphhcPtorul de frecvena intermediar, echipat cu tubui EF 89 Detectia se face cu ajutorul uneia din diodele tubului

EABC~ La bornele potentlometrului de 250 kn apare tensiunea de audiofrecvent dupa. detectie. care este

EF89

face prin rezistena comunl din emitor i prin ocul de radiofrec-

ven. Primul tranzistor are colec-torul decuplat la mas din punctul de vedere al radiofrecvenei. Osci-

laia amplificat ce se obine in co-lectorul celui de-al doilea tranzis-tor se trimite din nou la circuitul oscilant, aslgurindu-se astfel intre-

inerea oscilaiei. Bobina L se realizean pe o car-cas cu diametrul de 20 mm, bobi-nndu-se 37 de spire fr pas din srm de cupru izolat cu email cu diametrul de 0,35 mm.

Condensatorul variabil de 50 pF, cu care se asigur acoperirea in

band, se poate realiza inlturnd o parte din plci dintr-un conden-sator variabil de capacitate mai mare.

Dup oscilatorul propriu-zis ur-meaz dou etaje amplificatoare ape-riod ice. lucrind ca etaje separa-toare. Primul etaj are montat in emitorul tranzistorului o rezisten de 4711. mlrindu-se astfel impe-

dana de intrare. Cuplajul cu oscila-torul se face din emitor printr-un condensator de 500 pF

Tensiuneil de ieire a montajului se culege din colectorul ultimuluI tranzistor i are ciiva voli. Ea conine i armonice, aa c etajul mu ltiplicator cu tub care urmeaz va lucra corect chiar cu o tensiune de atac redus. . Acest etaj va putea. la nevoie, ataca un etaj final de mic putere. lucrind in banda de 3.5 MHz, sau un alt etaj multipli cator.

Intregul montaj tranzistorizat se realizeaz pe o plcU de circuit imprimat de dimensiuni reduse. Co-nexiunile vor fi cit mai scurte. Toi condensatorii fiqi vor fi de tipul ceramic miniatur, iar rezistenele vor fi de 0.5 W . Se va evita utiliza-rea rezistenelor de 0.25 W, fra-gile i insubile la temperatur.

Montajul conine patru tranzis-tori i lucreul pe frecvena de 1750+1 900 kHz. EI est. indic.t pentru emiitoarele care lucreaz in benzile de .01() i 80 m, dar poate fi utilizat ,i intr-un emiitor ce lu-

creaz i in celelalte benzi de radio-amatori. Bineineles. el trebuie s fie urmat de unul sau mai multe etaje multiplicatoare de frecven. Faptul do circuitul oscilant este acordat pe 1.75 MHz reduce posi-bilitatea ca tensiunea de radiofrec-ven provenit de la etajul de putere si ptrund in circuitul osci-latorului, fie prin radiaie, fie prin-tr-un cuplaj parazit, i s dud la

inrutiirea emisiunii, mai ales in telegrafie .

lucreazl. ca repetor pe emitor. avind o impedanl de int~re mrit AI doilea tranzistor este cuplat n mon tajul cu baza la mas. Cuplajul se

Condensatorul fix de 270 pF va fi obligatoriu cu dielectric de mic Bobina se va amplasa intr-un blin-dai metalic cu diametrul de 40 mm

ocul de radiofrecven se poate realiza bobinind pe o carcas fr miez cu diametrul de 10 mm patru seeiuni a cite 100 de spire fiecare, n bobina} fagu re, cu Ilimea fie-crei seCiuni de 5 mm.

Oscilatorul este alimentat subi-lizat la 8 V, utilizind O diod Zen ner d. tip DZ 308.

Alimenurea se poate face fie de la un redresor, fie de la o baterie, consumul fiind redus. de ordinul 10 mA.

Examinnd schema, se observi ci oscilatorul este o variant il oscilatorului Franklin realizat cu doi tranzistori. Primul tranzistor

r----' , , ,

L.! , ,

: ,

amplificat de trioda tubului EABC 8) (preamplifi-catorul de tensiune) i de tubul EL 84 (care este etajul final audio de putere). Tn circuitul anodic al acestuia se aflA transformatorul de ieire Tr1J care adapteaz

impedana redusA a difuzorului (ciiva ohmi) la im-pedana optimA de sarcinA a tubului EL 84 (circa 5~.

Alimentarea este asigurat de un redresor in punte cu 4 diode semiconductoare. Pentru fiiamente,

OZ-30&

SOnF 200 I(.R. , ..

EFT 317

tensiunea de 6,3 Veste asigurat de o intaurare seplulIUII a transformatorului de retea.

TransformatOluele Tr1. Tr2., precum i filtrele de bande FI1 FI2 se pot procura din comert Tr2 poate fi Iransformatorul de ieire aJ oricArui receptor al cArui tub final este EL 84, cu condiia folosirii unui difuzor de 3 ... 5 W de aceeai impedan ca a recep-torului respectiv.

Pentru bobinele oscilatorului loca! i ale clrcui-

r,.,

E

tului de intrare, cea mai simpl soluie este utilizarea claviaturii impreun cu bobinele respective de la re-ceptorul Carmen, de pild.

Circuitul de rejeqie LA acordat pe frecventa intermediar poate fi, de asemenea, luat de la acest receptor.

Pentru punerea la punct a receptorului este net::e-saf sa apelAm la serviciile unui generator de semnal standard sau mAcar ale unui undametru cu absorbie (grid-dip-meter), folosindu"", ca heterodinA modu-lat!.

Intii se acord pe 470 kHz circuitele FI1 i F12, api'-cind un semnal cu frecvena de 470 kHz direct pe prima grilla heltodei tubului ECH 81, scurtcircuitintJ la masa grila a treia, pentru a scoate oscilatorul din funciune. Se urmArete maltimu! aud itiel in dIfuzor, acionind succesiv cele 4 miez uri de ferit ale boli nelor fiitr~or. Se repune oscilatorul in funciJne I se aplica semnal la intrare. Se acord acum boblni;: ... pe fiec8re gam in parte,

Regl ind miezul de ferit i t rimerul de la OSCIla torullocal, se asigur acoperirea gamelor in limitel

as pF

ANTENA

MUL TI-CANAL ~=:-...

50 cm i este flIcut din bar sau eav de cupru, aluminiu sau fiet, cu diametru! exterior de 10-12 mm. Antena are ieirea simetric i pentru ea se poate folosi cablu bifilar (panglic) al impedan.a carac-lae" de 3000 pentru Iesi-tura al tdevimrul. Conectarea la cablu se &ce cu dou capaci-tifi de 36 pF. Aur=a se poate __ pe o pI8cl de lemn sau

n Bucureti ct i n zonele nvecinate in care sint recep-

ionate ambele programe de te-leviziune (de preferin ns n zonele n care cele dou

emitoare - pentru canalele

2 i 6 - snt aezate practic pe aceeai direcie) este foarte ndicat a se folosi o anten multi-canal. n cele ce urmeaz, v vom prezenta o astfel de anten, foane uor de realizat practic,

cu ajUtorul creia se poate re-cepiona orice emisiune TV transmis pe unul dintre cele 12 canale folosibile, n principiu, la noi. Aceast anten are for-ma unei spire cu diametrul de

alt " I ial imIaDt, fixmdu-se apoi la capim! unui pilon cit mai nalt. Nu este recomanda-

bil folosirea cablului coaxial, de

La proiectarea negativului n aparatul de mArit, dup precisa, constatm neclaritatea contururilor ,mag,"'.,. am micat aparatul foto in timpul declanrii: b) nu am pus bine ela puncb; c) c la developare s-a obtinut o granula11e exagerat; d) c au aprut reflex ii parazite n obiectiv sau in stratul fotosensibil UrmAtorul tabel ne poate folosi pentru a deosebi aceste cauze i pentru a salva ce se mai poate salva

Dac contururile Imaginii sInt neclare i

in fotograf"' existi un 0-biect sau un plan cu con-tururi clare

In fotografie nu exista nici un obiect sau plan cu con-tururi clare ti neelaritatea crette de la centru cilre margine

In fotografie orizontul i planurile IndepArtate au contururi clare

atunci; i se remediazA:

punerea la punct a fost - pon exploatarea prtii incorectA bine pusA la punct din

fotografie diafragma adoptata a fost - prin cutarea unei so-prea mare lutil compozitionale adec-

vate

aparatul de fotografiat a fost rotit In jurul axat op-tice In timpul declan,Arii

- nu se remediazA - nu se poate cAuta o solutie compozitionalA

aparatul a fost micat la- - daci diferena de pre-teral la declan,are cizie Intre planul depArtat

i cel apropiat este sufi-cient de mare, fotografia exprimA puternic mica'ea

In fotografie apar poligoa- a existat reflexie laleralA - prin Intrebuinta rea pa-ne regulate, de obicei he- in obiectiv rasolarulul xagoane

In fotog rafie apar aureole diafragma a fost prea - prin tntrebuintarea pa-In lurul obiectelor mal ln- mare rasolarului tunecate

lipsa amanuntelor din imagine se poate datora fie greelilor de expunere. fie greelilor de developare Remedierea acesh.Ji defect se face in functie de cauze

Expunere Developare

Negat" t ransparent fr amAnunte Subexpunere Subdevelopare puternici

Negativ fArA amnunte In zonele luminoase, Subexpunere Supradeveiopare cu contrast puternic i granulatte mare slabA

Negativ dens. flr amAnunte In zonele In- Supraexpunere Developare tunecoase, cu contrast slab ,i granulatie normalA mare

Negativ dens. cu oarecare amAnunte cu Expunere Supradevelopare contrast ridicat i granulaie foarte mare normali

rn cazul in care banuim care a fost caracterul expunerii inainte de develo-pare, putem. remedia eventualele greeli in laborator

Developare Negativ

timp concentratie temperaturA

Subexpus mare mica mare

Supraexpus mic mare micA

Tabelul prezentat are numai o valoare informativ De obicei productorii de materiale chimice pentru developare indic in prospectele respective i posibilitA1ile de compensare a eventualelor greeli de expunere

Unul dintre cei mai indica11 revelat ori pentru tratarea filmelor sub sau supra-expuse este ORWO-A49 (Atomal), care asigur o granulatie foarte fin, dar un contrast fIlai redus

printr-un condensator de 10 pF.. Aceastl conexiune va avea o lungime Ct miii mici posibili pentru a evita autooscilarea etajului de frecven! intermediari. Con-densa.torul de 10 pF se va lipi direct la soclul tubului. Un alt mod de cuplaj posibil. cind tubul de frecvenJ intermediari. are grila supresor cu conexiune sepand la soclu. este injectarea tensiunii B.F.O. pe aceastl ,ril. Pentru aceasta conexiunea grilei supresor se va dezlipi de la masl (sau atod) fi se va lega la masl printr-o rezisteni de SO Idl. Tensiunea de la B.F.O.

se aduce tOt prin condensatorul de 10 pF. a drui valoare se poate miri in cazul cind se dorefte mrirea tensiunii Injectate. Montajul se poate completa cu un condensator variabil de SOO pF le,at intre emitorul tranzistorului fi masl. cu ajutorul druia se poate mo-difica frecvena de oscilaie cu civa Icilohertzi. in jurul valorii frecvenei intermediare. fi care este util la selectarea. staiWor ce lucreaz pe frecvene foarte apropiate intre ele. Bri. a mai fi necesari modificarea acordului receptorului.

NTREBRI 1) Care sint cele mai recomandablle

valori ale diafragmei obiectivuluI apara-tului de mflt pentru expunerea hirtiei fato? Dar pentru punerea la punct? (2 punele)

r-------~------~----~.,~+9V

IL e O -

1

G li<

IfL II "

"

IL e

O Il')

~-t-------r~----~----~--~-9V

2b

Spre anodul L..._.d,odei detectoare 50Kn./2W +4---~--~~-(==~~~+2~V

1~ 2SV

+9Vstab

1~..f ~5V

Tubul final audiO

20

SOKn .... _ ""~+250V

DZ309

20

2) Am greit timpul de expunere a hirtiei tOlograflce i recurgem la proce-deul compensril prin sub sau supra-developare Care sint dezavantajele aces-tui sistem de lucru? (10 puncle)

3) Este absolut necesar spalarea mter-medlar? (4'puncle)

4) Cum se pot remedia micile zgirietun de pe suprafata filmului negativ? (2 puncte)

5) Cu ce se in deprteaz praful de pe obiectivul aparatului de fotografiat? (8 puncte)

6) Lustruirea hirtiei fato marete sau micoreaz contrastul aparent al imaginii? (4 puncte)

7) Care e diferena dintre contrastul subiectului i factorul de contrast al materililulUI fotosensibil? (5 puncte)

8) Care Sint dezavantajele utilizarii unor pellcule foarte senSibile? (8 puncte)

9) Ce este latitudinea de expunere a materialului fotosensibil? (8 puncte) 10) Ce este shgmahsmul? (3 puncte)

Considerat pin nu demult una dintre minunile tehnicii., aparatul de fotografiat, rodul unor Inde-lungi cutri ale unor genera'ii de opticieni, mecanici

i chimiti, continu si se modernizeze, s-i imbu-nteasci performanele. Cu atn: mai mult cel care il utilizeaz! trebuie sA-i cunoasca i el toate posibili-

tile (s le sporeascA, eventual) i s intreinA astfel aparatul incit sa fie gata oriclnd pentru foto-grafiere.

De aici i ideea unor indicaii sistematice cu pri-vire la felul in care se verificA un aparat de fotogra-fiat, astfel tncit s cunoatem defectele sale care se cer neaprat remediate i totodat cam la ce rezultate ne putem atepta de la el

Cel mai important subansamblu al aparatulUI foto este obiectivul. Privit prin transparent. poate pre-zenta zgirieturi, pete de culoare uor violet, urme de grsime i, in sfirit, praf Zglrieturile i pe-tele sint iremediabile i, In masura rn care nu alte-

reaz puternic calitatea fotografiilor, trebuie sA le acceptAm

Praful se 'ndeprteaz cu o pensul foarte moale i curat, Iar urmele de grsime care de cele mai multe ori provin din atingerea obiectivului cu degetele, se IndepArteazl cu ajutorul pielii de antilop, dar nu-mai dup ce s-a indeprtat praful.

RSPUNSURI 1) rn jurul valorii 5,6. Pentru punerea la

punct se adopta deschiderea maxim.

2) Pnn subdevelopare se mic,oreazl con-trastul. Prin supradevelopare se mirete

granulaia hirtiei.

3) Nu. Dar Tn absen1a ei procesul de reve-Iare mal continuA i In ba~ de fixare.

4) Prin splarea Indelungati cu apA cald (plni la as-C). Se poate Intrebuinta o solutie de fenol 0,5}' .. Proddeul nu d Ins In-totdeauna rezultate satisfcitoar .

5) Numai cu o pensull moale ,i foarte curati. Orice alt procedeu duce la deterio-rarea obiectivului.

6) MArele contrastul aparent. n Contrastul subiectului este raportul

dintre cea mai puternici $i cea mai slab ilummare a subiectului. Factorul de contrast al materialului fotosensibil esle raportul dintre densitile optice obtinute pe mate-rialul respectiv dup expunerea corespun-ztoare unui subiect cu contrastul 10

8) Factorul de contrast mic. Granulatie mare. Pericol de voalare.

9) Se definete numai rn legAtur cu un subiect dat I este cifra care ne arati de cite ori putem supra8llpune, obtinInd totu,1 un negativ exploatabil.

10) Proprietatea unui sistem optiC de a devaa razele de lumin astfel Tnclt imaginea unui punct s fie tot un punct. Obiectivul fotografle ideal ar trebui sa fie absolut ltigmatic pentru punctele din planul de punere la punct.

VERIFICAI-V

APARATUL DE FOTOG RAFIAT!

Pentru a afla la ce rezultate ne putem atepta de la obiectivul aparatulUi pe care il posedAm, ne con-fectionm mira din fig. 1, pe care o fotografiem de la distan de 26 f cu cea mai precisA punere la punct posibilA i cu diafragma 8 pentru obiectivele de lu-minozitate .. 5; 3,5; 2,8 sau cu diafragma 5,6 pentru obiectivele cu luminozitfi mai mari.

Negativul astfel obinut il mrim elt mai mult po-sibil i verificlm zona in care liniile se disting clar. Cifra scris in dreptul zonei respective ne arata cite linii pe mm poate distinge obiectivul. Pentru compa-

raie, se dau numrul de linii pe mm pentru obiective bune, aproape foarte bune:

distanta focal f : IiniVmm:

5 cm 40

7,5 cm 30

10 cm 20

In afara obiectivului se verifid sistemul de punere la punct a aparatului foto

De obicei, telemetrul nu are posibillt11 de reglaj, dar este foarte important s cunoatem dac la dIS-

tane mici i la diafragmele maxime exista diferene intre indicaiile telemetru lui i planul de punere la punct. Operatia de verificare se executA cu ajutorul unei sticle mate, pe care o sprijinim pe glisierele pe care aluneca filmul. Cu aparatul fotografIC fixat pe stattv se pune la punct un obiect aflat la o distanA de 1 ,s-.2 m i se verificA pe placa mat daca imaginea are maximul de claritate. In cazul contrar, punem la punct precis din nou, de data aceasta prin obiectiv Comparind cele dou valori, obmem eroarea pe care o da tele metrul Daci. aceasta nu deptiete 10 cm, vom lucra in continuare cu aparatul de. foto-grafiat, dar vom adopta dlafragme mai adinci pentru distantele mIci

PUNEREA LA PUNCT PRECIS

Verificarea timpilor se face expunind citeva foto-grame cu o serie de perechi dlafragml-timp. Imagini-le obinute trebuie sA aibA dup developare densitAti egale. Daca exista. diferene, acestea se pot compen-sa adoptind pentru timpul respectiv diafragme ma-jorate. Trebuie s tim ca prin uzura apan!ltului timpul de expunere crete, deci anormale sint In-totdeauna totogramele mai dense

Celelalte verificari se fac, in mod practic, urml-rind sistematic performantekt pe care aparatul de fotografiat le realizeazA.

CONSTRUII UN DISPOZITIV LA APARATUL DE MRIT

DificultAtile de punere la punct a aparatului de mlrit sint legate' de densitatea prea mare a negati-vului, de lipsa de contrast sau de lipsa amAnuntelor in subiect, astfel incit, oricare ar fi natura lor, nu se poate preciza gradul de dari tate a imaginii de pe

planet. rn funcie de aparatul de marrt pe care-l avem la dispoziia noastrA, se pot construi diSpozitive spe-ciale de un ajutor pretios pentru punerea sa la punct.

Cel mai simplu dintre aceste dispozitive este O peliculA pe care s-a fotografiat de la 2-3 m distani o reea formatA din linii trasate cu tu pe o foaie de hirtie aib, la distana de 2 cm.

Filmul utilizat se alege de 1S- DIN sau 1~ DIN i se dev~opeazA suficient de contrast.

Aceasta peliculA inlocuiete fotograma pe care urmeazA s-o mArim i cu ajutorul ei se face punerea la pur.ct. Dupa aceea pelicula se scoate din ram

i se trece la mArir8il!l propriu-zis. Procedeul este incomod, iar rezultatele sint sa-

tisfAcAtoare numai daca aparatul de mrit permite o poziionare foarte corect a ramei i mai ales daci nu incAizete.

In orice caz, nu este riu ca fotoamatorul si-i execute o asemenea fotogramA, pentru orice even-tualitate.

1

I

5 ARGUMENTE PENTRU DIAPOZITIVE

a) Oiapozitlvul redA ami.nunt.l. i contrastele subiectului fotografiat cu o precizie pe car. hIrtia fotour.ficl nu o poate realiza;

b)Proiectarea diapozltivelor in fntuneric permite concentrar.a ateniei prlvitorilor. Proiectarea diapo-zitivelor se poate fac. sincronizat cu comentariul inr~istrat pe bandl de magnetofon;

c) oiapozitivui color redA nuantele corect ,1, mai ales, nu se altereao cu timpul;

d) Pe diapozitiv se pot obine cele mai diverse efecte fotografice;

e) Dar marele avantaj al tehnicII diapozitivului il constitui. simplitatea ,1 costul redus al tehnologiei de prelucrare dupi. expunere_ Proc.aul de realizare a un.i fotografii I:olor dur.azI doul, trei or. ,i nece.iti. o at.nie deo.ebitA. Realizarea unui diapozitiv du-reazi. numai 15 d. minute ,i nu comporti d.cit .tricta respecta,. a preacriptmor de d.v .. op .....

Incepind din numArul aeesta. revim noastri vA pr.zintl o rubricA in care vor fi tratat. atit problemele tehnicii ti artei diapozitlvului, cit ... modul in care a. pot confectiona utilaj.le neces_e prelucri.rii lui.

Diapozitivele. ,enul de fotozrafie co-lo,. cel mai accesibil. au devenit obinuite pentru amatori. Dupl ce am developat filmul ,1 l-am introdus in casete, dorim. firi indoiall.s1 valorifidm ima,inlle prin

proiecie. De aici i Ideea unui ecran special.

furi, hirtie albi etc. sau proiectea.d ima-linile direct pe perete .

Diaproiectoarele obinuite destinate amatorilor. construite pentru un format de imazine standard 23 X 35 mm, sint n2estrate cu becuri speciale de proieqie de cea 100 W i obiKtive de 75--80 mm

distanl focall. cu o deschidere relatlvi de 1 :3.5 sau 1 :2.8. Acestea dau rezultate optime la o dlstanl de proiecie de 1.5 pifllia 2 m.

Calitatea proieciei depinde, evident. de calitatea ,i reglajul echipamentului optic al diaproiectorului, de cele mai multe an insl se pierde din vedere rolul ecranului de proiecie. Muli amatori utillzeul ecrane improvizate din cea'la

Distanta Formatul aproaimativ

Utilizarea unul ecran necorespunt.l-tor ripette din strilucirea imaeinii, mic-JOreazl claritatea ti, de multe ori, alte-reul culorile, privndu-ne astfel de sa-tisfaqla de a ne admira diapozitivele color obinute cu atita trudl ti mleal.

Ca ecrane eficiente se utillzeazl su-prafee cu o mare putere de reflule. care nu altereaz culorile. In funCie de tipul suprafeei li materialul acesteia varim puterea de reflexie ~i unghiul de dispersie (unChiul sub care se poate privi imaginea) al luminii incidente pe ecran. Astfel, cea mal mare putere de reflexle o au ecranele perlate. La aces-tea insi unlhiul de dispersie este de mulmum :t1S-, dupli are strilucirea imaeinii scade brusc. Urmeaz apoi ecra-nele argintate cu unchiul de dispersie de cea 1S-. La ecranele baritate. de

oi imaginii proiectale In metri de proiec,lM pentru diferite distante focale 1

ln metri ale dlaproiectorului

f-5O mm f""'55 mm f-75 mm f=80 mm - l00mm 1-1(15 mm f- l35mn 0,5 0,24xO.3S 0.22 x 0,32 - - - - -

1,0 0,48 x 0,7 0.44 x 0,64 0,32 x 0,.7 - - - -

1,5 0,72 x 1,05 0.65 x 0,95 0,48 x 0,10 0,45 x 0,66 -- -

2.0 O,96x1,. O,87 x 1,27 0,64 x 0,94 0,60 x 0,88 O,4a x 0,70 0,46 xO,67 -

2,5 - 1,09x1,59 O,80X1,l1 ~,751 x 1,3

de Cilr:lon

Rama

ECRAN DE PROIECTIE

PENTRU

DIAPOZITIVE to

care ne vom ocupa n cele ce urmeaz. puterea de reflexle a suprafeei este suficient, culoarea este perfect alb5, deci nu alterem culorile, Iar un,hiul de dispersie misoari t7~, suficient de mare pentru o proieCie intr-o camerli obi~nuitli.

Pentru a ne construi sinluri un ecran cebariun. trebuie stabilite dimensiunile acestuia. Avind n vedere d. formatul dlapozitivelor se utilizeazl atit culcat. cit li cein picioare, ecranul va avea. for-ma unui pltrat cu btura calculati con-form tabelului urmtor (dimensiunile sTnt pentru un format de diapozitiv 13 xlS mm).

Se confecioneul. conform dimensiu-nii adoptate, o raml din lemn uscat. utilizind ipci cu Seciune -4x 2 cm, imbi-nate cu cepurl ,i clei. conform figurii nr. 1.

Pe aceastl raml se prinde. perfect intinsi, o bucati de pinzi albi. de dimen-siuni corespunztoare.. Este indicati uti-lizarea unul material nou, care, prin urne-:lIre in timpul Clvopsirilt, se V1. intinde

~I mal bine.

Cl:Bariurea suprafeei se face prin pensulare in :J..-.4 straturi, flecare strat fiind aplicat dupl uscarea completl a celui precedent.

Reeta vopselei. este urmihoarea: 1fllitrl de apli 10 grame de gelatin! alimentari. In-

colon. 100 ,rame sulfat de bariu farmaceutic.

Cantitlile de mai sus sint suficiente pentru cea 1 m2 de suprafai.

Vopseau .... se amested continuu in timpul intrebuinirii, deoarece sulfatul de bariu nu se dizold in apl.

Dupl dorlnl. ecranului I se poate ;a-dapta un suport reglabil cu picior. con-form fi,uril nr. 2, sau un Inel pentru suspendare pe perete. Pe margini se va realiu un chenar necru cu vopsea matl sau material textil.

VI urim viz..ionare pllcutli! Nod: Ecranul se poate utiliza cu re-

zultate excelente ti pentru proiecII de film, cit p tn fotOcrafia poft-retelor ca ecran de renexie la lumini artificial! pentru crinmuierea umbrela,... Trebuie numai sl-I construii!

In mod ....... uIt, _ ... lnIaI prin _ poIicuil nufonr .................. --.,tu! ......... ... ..... __ ..... pu-_ la punct pcwdoiI, "-...... _ In ...... ....... _~ .. din ...... _1n t .... __ ...... totog_ In cimpul __ tivului_

Se face _ la punct p

dern Tehnic

CUI NE ADRESAM? Tuturora! i tinerilor care manifesti. o pasiune special

pentru tehnica modernA a confortului, ,i celor mai puin tineri care, prin tns8$i solicitArile vieii de familie,

.sociazl pasiunii de construclor amator stringenele unor rezolvAri casnice, prompte si eficiente.

TELUL RUBRICII? S vi ajutAm s v modernizati singuri mobilierul locuinei sau grdinii,

s schimbai interiorul cAminului dumneavoastrl prin adaoluri simple, dar de mult efect. sA v confecionati singuri o sanie,

o barc, un minlstrung sau rzboi manual, si vi amenajai o saunl sau un minigolf.

si realizati singuri micile obiecte casnice necesare gospodAriei i si. .xec.utai, in sfir$it, micile reparaii

pe care le impune lntr_inere. unei gospodrii.

ATELIERUL MEU Activitatea practici pe care v--o pro

punem necesIt in primul rind amena-Jarea unui spaiu miOim de lucru unde

s poatl fi pstrate uneltele i sculele necesare Si s poat fi executate 101 Odald diversele lucrari

Desigur ci ar fi ideal sa existe o In capere speciala.. Cum ins aceaslA posibilitate este exlrem de redusa, vom incerca sa va dam citeva sugeslll pentru amenoJBrEW!I unui colt de lucfu in care sculele s v fie la in de min, oferind maximum de comoditate in timpul activitii.

Elementul principal il constitUie masa de lucru, pentru care poate fi folosit un birou sau o masa veche. evi dent. bine intrit cu holzuruburi sau

incieiat~spre a nu se mica in timpul lucrului. Pentru a-i feri suprafaa. este recomandabil ca deasupra s fie fixata o scindura de lucru. Aceasta se prinde cu mici menghine cu urub (din cele

. . .. ..

. . ....

J. . . . . '. . ~' .. ' .. . . . .

folosite la masa de traforaJl de cele doU capete ale biroului CJau mesei Pe scindura vor fi fixate dispozitih le de stringere necesare pentru pies( le ce trebuie prelucrate (confectionaraa acestor dispozitive va fi indicat u 18-nor)

Sculele pot fi pAstrate in se .arele mesei sau biroului (bineintele'i daci acesta a fost prevAzut dinainte cu ser-tare)

Pentru mruntiurl - albe, uru

buri, cuie etc - i pentru unele scule de mici dimensiuni se poate confec fiona din placaj btut in cUle,o ladit comoda.. uor transpor.abll, prev

zut cu mal multe sertare, de alcatuire foarte simpl. al carei desen il indicm

alturat (fig 1 a, b), Pentru sculele curent uttlizate -

mai ales dac masa de lucru se aflA aezata in faa ferestrei - 'IA sugerAm

un mod uor de rezolvare: de o parte i de alta a ferestrei peretele se poate acoperi cu plAti fOOlce cu gAure4e. naintea fixrii acestora pe perete, in

gurele se introduc sirme rasucite Si fixate pe spatele plCilor. pe faa apa-

rent a plAcilor sirmele vor forma 0-chiuri suficient de rezistente in care se pot aga sculele dupl utilizare. (fig. 2 a, b).

Daci masa de lucru este suficient de Iat i nu se afl in apropierea fe-restrei, neavind astfel destulA lumin pentru lucru, se poale executa din scinduri sau placa, o construcie care

s serveasci atit pentru fixarea unei lmpI deasupra mesei ,cit i pentru pAstrarea sculelor i fixarea diferitelol aparate de mAsuri sau control.

Construcia pe care v--o mdicm se afli reprezentalA in schia alturat (fig. 3) i este aIctuitA din dou cor puri paralelipipedice separate care se fixeaz deasupra mesei. Unul dIntre corpuri poate fi prevzut fie cu citeva

sertrae, fie - mai simplu - cu 2-3 rafturi pentru scule mici. Pe celalalt corp vor putea fi montate prize, borne, becuri de control etc., citeva instru-mente simple de msuri (ampermetru, voit metru) i in orice caz intreruptorul de lumina.. Deasupra acestor douA corpuri - care lrebut.! neaparat s fie de aceeai tnJtime - se fu:eaz cu

holzurubun o scindura.. Aceasta va serV1 drept raft pentru aezarea obiec telor gata confectionate. iar dedesubt se va monta lampa care va lumina masa in timpul lucrulUI, Este preferabil ca aceast lampa sa he mobil. spre a permite dirijarea lummll dupa necesl-tali.

Daci spatl .... dv. de lucru este foarte restrins sau se reduce numai la un .coltio1, dupa terminarea activittii masa de lucru poate fi strinsa; in acest caz, o amenajare practic o poate con-stitui etajera prezentata in fig. 4. pre-vzuta cu o parte orizontali rabatabilA.

Pe etaJere se pAstreaz sculele mai mari, cele mArunte putindu-se stringe in lada descrisa mai sus. Perdelute din creton sau nailon opac pot inchide

i masca complet spatiut din spate dupl stringerea mesei i incetarea

activittii. SteiaJul vi"" putei confeciona si

singuri daci aveti de,a puin experi-ent. Trebuie avut ins grij ca intrea-ga constructie sa fie bine fixata in pe rete, spre a prezenta suficienta soh-ditate i sigurantA in timpul lucrului.

Am indicat toate aceste variante deoarece col'" de lucru trebuie s v ofere nu numai spatiul necesar de lucru, dar I maximum de comoditate. Cum este foarte probabil ca activitatea dv. sa se indrepte spre domenii foarle diferite, este nimerit sa prevedei din timp cit mai multe i variate posibilI-tali.

Tol in acest sens. inainte de a in cheia, mai infaim alAturat schia unui mic suport pentru pAstrarea pen-sulelor (fig. 5). Executat din stlnghli de lemn, acesta este prevzut la partea

inferioar cu o tAvi de tablA, CBre impiedicA murdArirea suprafetei de dedesubt

Jntrun numAr viilor vom revem in atelierul dv. - pe care vi"" dorim cit de curind infAptuit - i vom incerca sA.

coolecionm impreunA,. cu mijloace simple i puin costisitoare, citeva dis-pozitive utile in orice atelier de amator: citeva dispozitive improvizate de strin-gere. o menghinl i, mai tirziu, chiar un ministrung.

PinA atunci vA dorim succes la in-fptuirea .atelierului propriu. i spor la lucru!

.

MOBILIER DEMONTABIL

DIN NUMAI TREI TIPURI

DE ELEMENTE Realizarea simpl i rapid a unui ansamblu de

mobilier demontabil, alcltuit din numai trei tipuri de elemente din lemn. necesit, tara indoiall, un

numr oarecare de scule, un mic atelier (poate c~ prezentat in pagina alturat), material lemnos i, mai ales, in absena experienei... bunvo "1 i multi perseverent.

Din schia nr. 1 se vad dar dimensiunile i forma celor trei tipuri de elemente. Prin simpla suprapu nere a scindurilor (elementele de tiP ca.) se pot realiza msuta de inaltime varaabll pentru radiO sau televizor, suportun pentru glastre sau se poate masca vasuf mal puin estetic in care se afl un ftcus sau alt plantA decorativa.

Prin combinarea diferit li celor tret elemente se pot realiza o mica banchetA cu suport pentru plante decorative sau flcus i o masu alaturata - pentru vestiar sau camera de zi (fig. 2.3). Vara, aceeai combinale sau o alti varianta poate fi folosit pentru terasA sau grAdini.

Daci vrem sa. folosim mobilIerul pentru camera copiilor (eventual o variant alctuit dintr-o ban-cheta mArginita de doua mlsue), atunci jnJtim~ banchetei I, in general. a intregului ansamblu este recomendabil si fie mai redus i. evident. intreaga

construcie va trebui bine incleiatA sau fixata cu holzuruburi (fig. 4) .

Firete ca e18ment~e pot vana atit ca dimensluOI cit i ca mod de finisare. in funcie de restul mobi-lierului sau de utilizarea careia ii sint destinate.

Pstrarea culorii naturale a lemnului sau vopsirea in lacuri pastelate rAmine la alegerea fiecruia. La fel i diversele completAri: perne colorate sau mica salteiulA din material plastic pentru banchete etc. Tn numerele viitoare vom incerca s 'II dam citeva sU..gestii i in acest domeniu.

In orice caz, acest mobilier simplu este binevenit in orice gospodArie, iar utilizlrile vor putea fi variate de la caz la caz, in funcie de necesitAi. ln plus, el ajuta la crearea unui aspect modern al interiorului dv. Tn acest sens vA vom indica in viitor diverse scheme simple pentru a 'II moderniza treptat camera sau apartam8ntu~ astfel incit, pe nesimtite, si va

realizai un interior clt mai comod i cu aspect mo-dern, avi nd totodatA satisfactia de a vi-I fi realizat singur.

c IVloaern Tehnic CASA NOASTR

n contextul vieii moderne, casa noastri. ca-pd asdzj valene noi. constituind nu numai cadrul de desfl.$urare a vieii de familie, dar i un context absolut necesar de odihn. recrea re, culturi. Cultivarea acestui cadru, grija pentru amen.)jarea locuinei, capd. din acest unghi de vedere semnificaii deosebite. Pentru aceasta se cuvine s asigurm locuinei noastre o perfecd funCionalitate. un echilibru de spaii i culoare, un calm ce se opune ostentaiei. Pornind de la aceste exigene. rubrica noastr ii propune d . contribUie la formarea unui punct de vedere ~i a unei atitudini priVind funCiunile apartamentu-lui. relaiile dintre diferitele piese. mobilierul . corpurile de Iluminat, perdelele. covoarele. sto-&. de moblli i multe. multe alte accesorii.

Dar buna gospodri re a unei locuinte incepe. fri ndoial. cu efectuarea micilor lucrri de intreinere i a inerentelor corectri (modificri).

reparaii . De aceea considerm c rispundem interesului cititorilor tratnd pentru inceput tocmai aceste probleme, aparent neimportante. care stau in puterea i priceperea noastr. Dar numai acestea, pentru ci la unele instalaii i aparate nu toate compartimentele ne sint acce-sibile. Acest lucru nu inseamn ins c pentru fiecare amiruni tehnic este necesar s che-

mm un mecanic. i ca dovad ...

Uile i ferestrele sint piese in mi:c.are. Se unul repede daci nu sint bine ntreinute i corect folosite (fr a fi forate, trntite) .

O ui sau o fereastr care nu se inchide uor nu trebuie for.atl. ci trebuie d. inliturim cauu . La uile de lemn montate pe gheremele. cele mai frecvente defecte se datoresc montrii incorecte a balamalelor sau tocului. In acest caz este necesar mai intii s observSm cu atenie defeciunea, i anume dac balamalele nu sint la vertical sau tocul prezintl. umnturi. DefeCiunile acestea se

remediaz relativ greu i duc deseori la deterio-rarea vopsitoriel. Nu recurgei la rindea pentru a lua din grosimea foii uii pentru c aceasta se usuci, iar golul fa de toc cre.Jte. De preferat

si se indep~rteze umntura tocului prin baterea cuielor care prind tocul de gheremea.

Nu batei cu ciocanul in toc, del vei lsa adincituri urte. ci cutai cu atenie noarea (capul) cuiului i lovii acolo prin intermediul unei dli.

Foarte des ins, n special la apartamentele noi. uile au defecte mrunte, nu sint rodate, o pidtur de vopsea intirit. un cap de urub de la broasd care aga ... .$i mai totdeauna lipsa unei pidturi de ulei in balama sau, cum i se mal spune, in c.:pomele.

O ui trebuie gresati period,", atit la pomele cit i la broasc. dup cum urmeaz: scoatei

ua (dac sntei singur, fr ajutor, folosii un levier aCionat cu piciorul, vezi schia) i intro-

ducei pUin ulei consistent. vaselin. in pomel . verificai dac rondela e bun. dac nu o inlocuii.

Nu uitai broasca, care se poate gresa mai uor cu o pompl. mic de ulei a crei eav se introduce prin gaura cheii. O pictur de ulei aplicat pe limba broa.tei este bine venit cind ua este c~lcat.

in aceast poziie se execut Cteva manevre de ncuiere i descuiere pentru ca uleiul s ptrundl in broasc. dup care trecem la montarea la loc a uii, operaie care este mult mai uoar dac se (ace cu un ajutor

In orice caz. ntii punei pomela de sus, pentru a nu mai suporta in miini greutatea uii. Dac

punei intii pomela de jos. riscai s-o rupei din cauu eforturilor laterale la care ar putea fi SUPUSi. tergei cu grij urmele de ulei care s-au prelins pe pomel i pe cheie.

Dup cum se vede. chiar intreinerea unei simple ui necesit cunotine i chiar unele scule

i materiale potdvite. in numerele viitoare. vom reveni cu alte

exemple, cum ar fi izolarea ferestrelor, intreinerea i unele reparaii la instalaiile de ap, robinete scurgere. electdce etc.

Vom da o listl a sculelor i materialelor pe care este bine s le avem in cas i schia unuI

dulpior-valiI pentru pstrarea lor.

s NE

Boilerul descris alAturat este suficient pentru necesitaikt de consum ale unei chiuvete de bucAtarie sau de baie, caracterizindu-se printr-o funcionare sigurA i un cost de exploatare redus

Caracteristici tehnic.

Capacitatea rezervorului ............ cca 6 IapA Putere .......... cca l ,t kW/ll0 V sau 1,9 kW/220 V Debit de cldu rA ....... cea 16 sau 'EI kcaVminut

lucru complici constructia i ridica considerabil cos1ul acesteia.

DatoritA izolatiei termice, apa din rezervor se men tine caldA timp lndelungat.

Pe conducta de evacuare a apei neexistind nici un robinet, se exclude astfel un eventual pericol de explozie la supraincAlzirea apei.

Construcia boilerului

CONSTRUIM Utilizind o rezistenA de putere mai mare sau dou

montate in paralel, debitul de cldur crete, ns trebUie inut seam i de faptul c se solicita mai puternic reeaua electric (mal ales in cazul tensiunii de alimentare de 110 V)

Boilerul se compune dintr-un recipient etan cu douA racorduri (de alimentare i evacuare), izolat termic prin realizarea unui strat de vatA de sticl sau vata mineralA la exterior. IncAlzirea apei se realizea-

Recipientul se execut din tabl zincatA in grosime de 0,8 mm sau, daca se dispune de material. din cupru sau alam. Incheierea cilindrului pe genera-toare se face in faf conform schitei, iar imbinarea cu fundul prin bordurare. 1mblOrile se asigura prin lipire cu aliaj de cositor. Partea superioar se rAsfringe in afarA, formind o flan cu lAtime de 10 mm (eventual se poate adauga un inel de intrire din tablA). Pe flana astfel obtinuta se traseaza un cerc cu diametrul de 150 mm, in care se practica 8 gauri echidistante, cu diametrul de 5,5 mm .

rn

1 zA cu ajutorul unei rezistene electrice speciale, care se poate procura de la magazinele de specialitate ci pies de schimb pentru mainile de splat rufe tip A/ba/uu (U.M. Cugir).

2 In functie de posibiliti, se utilizeaza o baterie de robineti specialA sau una compus din robineti de trecere i teuri conform schemei alAturate (mall . 1/2 o) .

In circuitul electric se introduce un bec de cca 15 W pentru controlul conectrii rezistentei de tn -

3 catzire ta. retea Conectarea la reea se executa intermitent, ma-

" nual, in functte de necesitti. Evident, un termostat poate executa aceastA operatie automat, ins acest

Fi9. , . 1 - capitC exlerlor; 2 - capac rezervor; 3 - eI-5 ma$l metalicl; 4 - rezervor de alJl; 5 - suport de perete;

6 - racord de alimentare; 7 - izolatie termicl; 8 - re-zistentI de IncAlzire; 9 - tub de nivel; 10 - ritCfXd de evacuare; 11 - suport interior.

6

5

Firi. 2. Schema bateriei de robinete: 1- r.,blnel general; 2-robinel de apl cald,. (allmenlarea boi-ferului) ,' 3 - ramiflcatie (leu); 4 - robinet de MpI re=-e , 5 - amestec4tor (leu).

firi . 3. Schema Instalaiei electrice: 1-r::.lentl de Incllzire; 2 - bec de control (15 W J; 3 -IntrerupAtor. F7r1 . 4. Schemaconstructlvl ,1 detalii de execuie

AP CALCi-RECE

t

+- REEA

Din cauciuc cu grosime de minimum 2 mm se cro-iete garnitura de etanare a capacului. Din acelai material cu rezervorul se croiete capacul acestuia. Dupa gAurile realizate in flana rezervorulUI se traseazl. cekt corespunztoare in capac i garnitura.

In fundul recipientului se practicA gurile pentru racordurile de apA i pentru rezistenta de incAlzire (in functie de tipul acesteia) .

Tubul de nivel se introduce 'n racordul de evacuare i se etaneaz prin lipire moale. Acum se monteaza cele doua racorduri In fundul rezervorului, etanarea fiind fAcuta. cu garnituri de cauciuc conform listei de materiale, garnituri care se str7ng cu albe i piulije (M 14).

In acelai mod ca i rezervorul se confectioneazA cmaa metalicA 8 izolaiei, din tabl 1n grosime de 0,5 mm. In acest caz nu mai este necesarA asi-gurarea Tmbinlirilor prin lipi re.

TabtB: fiind ceva mai subtire, se recomanda TnUi-rirea marginilor de sus i de jos cu dle un inel de

sirm %3. Conform schitei se realizeaz din tabla de 1 mm inelul de susinere a rezervorului.

Pe un cerc cu dia metrul de 156 mm trasat pe acest inel se practicA trei gauri in care se introduc uruburi M 5 x 8 pentru centrarea rezervorului.

Din tabl6 de 2 mm se decupeaza dou fiii de 20 mm lAtime, din care, conform schiei, se confec-

3

I 1

---i. 110 V ~-----------4--------~--220V 3 AP R~CE

UN

Pentru locuinele ce nu dlspun-

de api caldi cu renti este util s construim

un dispozitiv simplu i ieftin

care si suplineasci aceasti li psli.

2 ++ AMESTEC AP CALCA

RECE

rB OfTAt/ULA

ti ~ 10

OETAUULB

5 ~ DETALIUL C

.. ;

1 -

~

~

J" 300 ~!

i , j.. "A1

1 .. ~ t

! !fI ....

U t -

o o ...

:( VB

'7 ~ II ~f 50 5D o E

tion"',z.! cei doi suporti de prindere in perete Supori! de prindere i suportul interior se asam

bleaz.! cu cmaa izolaiei prin nituire. Rezervorul se introduce in interiorul cmii

metalice a 14:.018lel, se centreaz pe inelul de susti nere i se ump~ cu material izolant spatiul inelar d intre rezervor i cmaA.

Capacul izolaiei se confectioneaz tot din tablA de 0,5 mm. astfel incrt s intre forat pe cAma. bolatia termica se realizeaz i sub capac.

DupA amplasarea in perete se fac conexiunile la instalatia de apl i la reteaua electrica.

Daci racordarea la instalatWi de apA se executi cu evi metalice i nu din cauciuc sau material plastic, nu este necesari realizarea legtUrii dispozitivului la pAmint.

Funcionare

Se deschide robine.ul nr 1, (fig 2) care ulterior se va utiliza numai pentru eventuale reparatii sau

curtiri ale boilerului Robinetul nr. 4 livreazA ap rece de la retea. Pen-

tru umplerea boilerului cu ap se deschide robinetul nr. 2 (ap caldA). Apa ptrunde in rezervor i se ridica pn la captul tubului de nivel, dupa care curge prin teul de amestec 5. Acum se inchide ro-binetul 2 i se conecteazA rezistena de incalzire la reteaua electric.

Dup cea 10-15 minute (funcle de puterea rezis-tentei, temperatura apei din relea i temperatura apei calde) se poate deschide robinetul 2. obtinind apa cald. Daca in timpul utilizani apa cald se

rcete, se va Inchide robinetul 2 i se va atepta citeva minute. Rididnd mutt temperatura apei calde (cea rxP e) i ublizind...o in amestec cu api rece, se mare~te debitul de ap cald pentru spAlare (cea 4O-$C).

Dup intrebumtare, robinetul de apa cald se inchide i rezistena de incAlzire se deconecteazA de la reea pentru II evita supraincAlzirea i, ulterior

dezetanarea rezervorului prin topirea lipitunlor arderea garniturilor etc.

Daca in boiler rmine ap caldA, aceasta se men tine laotemperatuni ridicat timp indelungat La o nou utilizare a boilerului apa se incAlzete mult mai repede, intrucit rezervorul i celelalte elemente metalice d,n interior sint calde.

Precizare: eiecfrozii incJlzilorulul electric - matenal pu-blicat In nu mirul precedent al revlltel - linl din gral't

SECTIUNEA XX

12 LIPIT CIJ ALIAJ Sn

rc

;10

OETALIUL O RACORD DE EVACUARE

N, .1.

O

1

3

4

5

6

7

8

9

10

11

'" '"

s

-z -1:

Reper Buc.

1 2

Rezervor 1

Fund rezervor 1

Capac rezervor 1

Cirnati 1 metalicl

Capac exterior 1

Inel 1 de susinere

Supori 2

'ntlriturl 2

Tub de nivel 1

Garnituri capac 1

Record de aII 1 m,nl.,.

~ ~ x

~

CInd vi sufocal n dldura slill de cfnemno,raf cu instalaII de ven

tilaie ultramoderne sau cind Ra pldul a Incasat trei ,olurl conse cutive ,i aerul de pe intregUl stadion nu v mai ajunge. scoatei din buzu-nar microventilatorul i incercai. in milura poslbllltlllor, si vi ,,-

corli... Ventilatorul pe care1 prea xend.m in cadrul acestui articol oferi, date fiind dimensiunile sale reduse. performane remarcabile.

Micromotorul de curent continuu utilizat (4), de fabricaie cehoslovacii, alimentat la o tensiune de 4,5 voii. dezvolti 0,5 wal la o turale d. .. 500 de rotaii pe minut. Energia electrld este furnlzatl de trei ele mente de baterie Pionier de 1.5 V(2). Ventllatorul propriu-zis este executat dintro ta1bl din material plastic. tn care sau practicat dou fante. Cu ajutorul arlploarelor (10) fixate prin nlturi (9) in fante, paie. tele (8) Iau, in timpul funclonlril, o poziie perpendicularl fal de corpul ventllatorulul. In repaus, pa letele se apropie de ventilator, ocu pind astfel un spaiu minim.

Pentru O ventilaie eficace, paie. tele, executate din bandil de oel

elastic - dintro ruleei metalld. de exemplu - se vor inclina sub un unghi de aproximativ 30 fai de planul lor de rotaie.

Corpul ventllatorulul este con stltult dintr-o lanternil rotund de tip Pionier (1). din care au fost scoase becul $i oglinda renectoare. Motorul (4) se flxeazi ntro cutie cllindrlcl de medicamente (5), vop-sit In Interior cu lac, care se lipete d. corpul din fal al lanternel (7). Circuitul electric utllizead contac tul electric (3) al lanternel II, in continuare. un cilindru subire de alami (11), care constituie de fapt un contact rotitor. Prin intermediul unul ac cu glmllie care perforeaz acest cilindru i traven:eaz partea din lai a lanternei (7), polul ne,a-tiv al baterlei se conectead la una din bornele micromotorulul. Cea lalti barnl se racordeazlla o lam eli elastlc din alaml. pe care se prea seazi polul pozitiV al baterlel.

Ventllatorul are o greutate re dus i un aspect elegant. Iar volu mul de munc necesar confeclo ntrll lui este redus la minimum . Costul materialelor necesare nu de

p~elte 50 de lei.

t . Corpul la"t.,n,1 Z. a.'.rll 1,5 V

7. C.pacul lant.rnei L Paletele venUl.torulul t. Nit

Materia l

3

TablA zl ncati 0,8 mm

idem

idam

TablA 0.5 mm co silorill _dem

Tabla 1 mm zlncati

Tabl12 mm

SIrmA Ol34

Cupru sau alami

Cauciuc grosime min. 2 mm

Bronz sau alaml

DETALIUL E AACO"D ce ALIMENTARE

1 tnt,.rupltorul lant.rn,1 4. Motor electrle d, C.c. $, Cilindru de plastic .. V,ntUator

LISTA DE MATERIALE

D,mens,unl 12 Racord de 1 evacuare

4 13 Garnituri racord 2

ti 14Ox4oo (brut 14 Piuli,e racord 2 4'5 x 890) tso 15 Rondele racord 2 ; 160

; 300 x 480 16 GarniturA etan 1 (brut are rezistenti .au 960)( 490) de TncAlzire 2 ; 320

17 Piuli,A de fixare 1 .:wox .130 a rezistentei de .au

Tncllzir. 2 2)( 20)( 400 (2 buc.) 18 uruburi cu plu 8

IItA $i ,albe pen ti 3>

Ca urmare a durabilitii sczute

a lanului de distribui e a motoruluiFiat 850,) fi rma constructoare

a i nlocuit lanul cu un singur rind de zale

cu un lan dublu, cu dou rinduri de zale.

inlocuire care atrage i schimbarea

celor dou pinioane de distribuie.

R

LANT

DE DISTRIBUTIE SI pLu

SAU DUBLU? Reproducem mai jos recomandrile firmei con-

slructoare privind modificrile ce trebuie fcute la piesele originale pentru a asigura o funqionare corectA.

Aplicarea lanului dublu de distribuie atrage ur-mtoarele modificri artate in figura 1:

- scurtarea lungimii totale a fu l iei arborelui cotit de la 46,1 mm la 32,75 mm i

- reducerea grosimii inelului distanier de la 17 mm la 8,5 mm.

Pentru inlocuirea lanu l ui i pinioanelor de distri. butie nu este necesarA demontarea maiorului de pe asiu. (Cei interesai in realizarea acestei modi-ficri pot obtine de la redacia noastr ordinea optimA a operatiilor de demontare.)

Dup demontarea pinioanefor se va avea grij s nu se roteascA arborele colit sau arborele cu came.

Dupa modificarea pieselor conform figurii 1, St monteaza mai intii pinionul de pe arborele cotit, apoi punind lantul pe ambele pinioane, fAr6 a roti vreunul dintre arbori, se monteazA pinionul de pe arborele cu carne, urmArind ca semnele de punere la punct a distributiei si fie fa in fa (fig. 2). De-

calarea distribuiei doar cu un dinte atrage der&-glarea motorului.

la montare trebut8 de asemenea avut grij ca lanul si fie corect montat, astfel i ncit ghearele lanului si barboleze uleiul. Atragem atenia c sensul de rotaie a motorului eFiat 850 este invers fatil! de cel al acelor ceasornicului. Pozitia corectA a ghearelor este arAtatA in fig. 2.

MentionAm de asemenea el stringerea uruburilor de fixare a baii de ulei pe capacul de distribuie, care este din aliaj de aluminiu, trebuie fAcutA cu grij pentru a evita deteriorarea filetului.

Se recomandA ca inlocuirea lantului de distribu-tie s fie corelat cu inlocuirea garniturii de etan-

are (simeringului) din capacul de distributie a crui durabilitate este sensibil egal cu cea a lan-tului de distribuie cu un singur rind de zale.

32.7:l

urll.t .. fn cfCu~'~ rutlMl n ... m.' murt decU un c.m.t d.

Ule, un ulon mul.t ,1 un ul In II(KIl stlll. d. (unctlun . II COndUCI/OM. IIUtO din Imllflm.

Mourc' $1 n. fHmlntHxl (sperlm cu succes) usiI .ustr .. mIII mult dlt neceurl : un triunghi d. IIr~tl

~MW, un stingII d. lI1undlu. c.ntuII .Igurllntl. cllblu de I.morCIII. etc.

Cit prln,'e I.nlul IIntidelllP/lnt , ar IMfN $11111" ,1 unele utlllzk' ... orn .. menlllM.

AUTO - SERVICE D.fectiunl Caute

R Remedlet"1

Motorul nu pOlne,t. Contact. tntrerupt au .1.- Se control_zI. .. curil ,1 trlng be la b.t.r au la c.blal contactele

8.t.rl. de.cllc.tl Se pOf"ne,te In vitelll doua prin Im-plnger.

Motorul nu porn.,t. d.,1 Finle de .pr""'-e.."-br.n- Se::brlln,eul demarorul tunqlon zl tat. ,-1."

Contact. proa.~. Ia bUl". S . controleul, CUI' ''' ,1 t, lno boblnl .au IUptOl

IIp.1 de bendAli S e umple rezervorul

P ompa d. b.nzlnl detect! Se I.par! pompa

Colarea molorulul la fa JlclOfUI d. r.lenll Infundat CurlUrea c.rburatolulul I.ntl

Oprlr_ motorulul cind Jlclorul principal Infundat ecc.l.rlm

Raleurl 'n timpul mereu- Ruptorul delegl.t Se regle.zl 1.1 Bulll defect. Se Inlocul.sc: bu jlll. defecte Se .prlnd Indlcatoalel. Se vltl1fid nlv.lul d. ulei 1. molol. 'n-luminoase pentru pI i tind.r .. curelei. nivelul lichldulul In une. ulei ,1 t.mp.raturl u.ul de .'pan.lune. ", Se completeazl uleiul. S. Intinde c u-

r ua, .. complet.azl cu .pI dl.motll dupA ce ..... licit (nu u turn. apl rece efnd molorul t. fo.rte c.ld).

,

o

DISPOZITIV

Sistemul (fantifuro, pe ~ ... .! vi-l propunem, se reduce, n principiu, la UD sistem de alar-mare, apt s utilizeze posibilitP1e tehnice (instalaiile existente) ale propriului automobil A1ege:'CI schemei depinde de felul cum sint

acionate daxoanele de de-e ine-e:-upto:-u1 de la voiau: di:ect sau prin ~eleu De exemplu, la automobilele .Dacia> 1 100 sau 1 300 i . Renault>-l0 claxoanele sint acionate di:ect prin conectarea sau intre:-upe~ea polului +. La a= tipu:i de automobile, folosind scbe-ma din fig. 2, in momentul deschide.-ll uilo~ de dItre o persoan """vizat (i nebinevenit), claxomde incep s sune. Intr-adev~, la ui

exist nc-e:-uptoa.-e (pe fuuI de mas sau polul ) pentru lampa intenoa.-:1 a mainii , intreruplroa~ ca..-e inchid citcuitul la deschi-de~ea uii Folosind un releu oa.-eca.--c (de tipul rdeulw pentru claxon sau al celui utiliza[ la ofa2:a mano lumini i fiIindu-1 astfel

'. __ ..-itutui de acc~ .. ~ In primul rind ..... ,..... KCkhMekw .., .. mOttM. rimln. ... _ .............. circ.., rut .... _. hc .. uI cs. ................... Mdt riacant .. obo" ...

~ c..-.... ......... accidrtArt1e auto {cu un ,.... "... _ I prim,. prim'" ~ c:'" mat .................... .odern .

,COHTN.JM,f "., r/IG, III

Imagln_ celor doui paAVttf .. m..nechin .. alvate In In"'~ clipa KcldentirH prin c.ontrapr.alun .. unor pef'n u,","* instantaneu, aRfei Ind .... ImpiedJc.t c. ... -pult..... celor doui Yk:tIme potenial. a..,. p.,.bt1z:ul ma,lnii, par. ai Indk:. o noul metodi (lnd

VI intereseul autoturismul ca sport ,1 performanA ? Dorii si cunoatelln fiece moment tu raia mainii pe care o conduceI? O primi recomandare:

UN

TUROMETRU ELECTRONIC

Nu sTnt de loc pulini automobili$tii care, urmind exemplul marilor 8$i ai valanului i ai autoturlsmelor de performan, doresc s-i Instaleze, alturi de celelalte instrumente de bord, un turometru. Utili-tatea acestui aparat este indiscutabll, Iar dac el nu se monteazA totui pe majorltatea automobilelor. aceasta se datorete rn primul rind pretului de cost relativ ridicat. Turometrele de fabric sint actionate mecanic de la arborele motor prin intermediul unui cablu special. Arborele motor este ros greu accesibil, astfel ci Instalarea ulterioar a unul tUfometru cu ac-tionare mecanlcli este practic Imposibil.

In cele ce urmeazl se dau descrierile unor turometre electronice a ciror montare este simpl, iar In com-ponenta lor Intr piese a cAror procurare nu ridica prea multe probleme.

Principiul de functionare a turometrelor electronice se bazeaz pe numArarea scinteilor produse de con-tactele ruptoru lul aprinderii. NumArul de scintei este direct proporional cu turaia mOlorulul, conform relatieI: ._n_C __

30 MB unde s este numArul de scintei pe secund,

n - numArul de rotatii pe minut ale arborelui motor,

C - numArul cilindrilor, M - numArul timpilor motori (2 sau 4), a - numirul bobinelor de Inducie.

De exemplu, la un motor In 4 timpi, cu 4 cilindri, cu o singurA bobinA de Inductie, la turatia de 3000 de rotatii/mlnut se produc 100 de scintei/secundA.

tn turometrul olectronic fiecare dintre aceste scintei produce cite un impuls dreptunghiular (fig. 1), cu durata ti' Tntre doua Impulsuri succesive curentul este nul. Dad un curent de aceasti formA se conec-

"1" -10flF/12V ~+

primaruluI bobinel de Inductie, dind natere pe re-zistenta f\ din circuitul de colector la impulsuri aproximativ dreptunghlulare. Impulsurile din colec-tor au insa durata variabilA, In functie de turale I de regl8Jui distantei dintre contactele ruptorului. De-pendenta aceasta se elim in prin derivarea impul -surilor dreptunghlulare. La blocarea tranzistoruluI, condensatorul C. se Incarc prin rez istenta R, dioda 0 4 I prin Instrumentul de mAsurA; la int rarea Iranzls-torulul 1n saturatie, co"densatorul se descarci prin dioda O" rezistena R, i prin tranzistor. IncircArile repetate ale condensatorului C t produc prin instru-mentul 1 un curent a cArui valoare medie este pro-

portlonal cu turatla, Comanda tranzistorului este asiguratA prin diodele OI i Dt, care au I rolul de a proteja tranzistorul la supratensluni.

Mirlmea tensiunii de alimentare a colectorulul mfiuenteazA direct asupra indicatiei inshumentulul, tntrucrt tenSIunea baterlei de acumulatoare din auto-mobil variaz In limite destul de largi, tensiunea de alimentare trebuie stabilizati. Pentru aceasta se pre-vAd dioda Zen ner Da i rezlslenta de limitare R" In lipsa stablllzArll, la variatia cu numai 1 V a tenslunu bateriel, Indicaia se modific cu circa 20%,

Turometrul se poate allmenta de la acumulator de 6 sau 12 V. Pentru allmentarea de la 6 V rez istenta de Umltare R, se ia de SOfi/0,5 W, Iar dioda Zener

JlL-__ ----Irb I ~.:: .1

o, + 15" ':; (+l'2V)~----""'-""'--+--""'--"""--""_-.J

J;.r Dz

o,

"t"

+12.,,"9" (+6V)

teazl la bornele unul millampermetru, acul indicator nu poale urmiri pulsatiile rapide i se stabilete Intr-o pozitie medie. Oevlatia acului este proporionalA cu raportul dintre perioada ti cit trece curent prin Instru-ment i pauza t. dintre dou Impulsuri succesive. Cum pauza dintre scintei este determinati de numA-rul de sclntef pe secund, rezulUi ci indicaia instru-mentului este proporionalA cu luraia, iar scara se poate etalona direct In rotatiVminut.

Schema unui turometru electronic simplu cuprtnde un singur tranzistor (fig. 2) . TranZistorul este blocat i deschis periodic de cAtre tensiunea la bOlnele

lE]

trebuie si albi o tensiune de stabilizare mai mic de 5 V (de exemplu, aZY83, 04V7); rezitenta Rl. se eliminA. La allmentarea cu 12 V , rezistenta de limitare se ia R - 300-330 0/0,5 W, rezistenta R - 390n., Iar ca stablllzator se poate folosi orice dio~1 Zener cu tensiunea de circa 7 V (de exemplu, DZ307, de fabri-catie romAneascA). Celelalte elemente de Clrcuil. dlodele 0l,,! Dt $i ~ sint de preferintA din familiile OR 300, AI-Ll sau A 7, dar se pol utiliza eventual ,i EF0108; dioda O, este EFO 106, iar tranzistorul T \,::-EFT 307, EFT 308, EFT 322, EFT 323, EFT 352, EFT 3:.

/CONTlNUAFtE. 'N PM:; U,

FIIER AUTO. FIIER AUTO "'\ PE SCURT DESPRE:

"SKODA" 100, 100 L, 110 L

FIS TEHNiC

motor

putere

cilindree

raport de compresie

alezar'curs

cuplu motor maxim

presiunea uleiului la motor

transmisie

puntea din spate

punt.a din fai

roti-pneuri

instalaia electrici

bulii

caroseria

dimensiuni ecartament fatA/spate

CP (SAE) cm'

mm

kgfm (SAE)

kgV cm'

mm ampatament mm garda la sol mm lungime mm lAtime mm InAltime mm (lnclrcat) greutate - proprie kg - totali kg

(echipat, alimentat $i Incarcat)

- sarcina utili

performane vtteIi max. fl;nVorA con8um de

100 100 L 110 L

4 timpi, 4 Cilindri in Imie, cu benZinA. cu carburator, rcit cu ap, cu supape 1n cap

C8 CP la 55 CP la C 750 rot/mln 5000 roVmln

988 1107

8,3 8,8

68168 72168

7,5 kgfm la 8,8 kglm la 3000 roVmin 3000 rot/mln

1,5 kgfJcm" la 2 kgf/c~ la 2000 rotlmin 3OOOrot/min

C vIteze Inainte, toate sincro-nizate, i una Inapoi

semiosil pendulare cu roti cu amortizarea ocurilor inde-

pendent suspensie independentA cu arcuri elicoidale i amorti-zoare telescoplce, frlni hl-drauticA (cu douA circuite) cu tambur! frlni de mIni, mecanicA

suspensie IndependentA cu arcufl elicoidale, amortizoare telescopice $1 stabilizator de torslune frInA hldraulicA (cu doui cir-cuite) cu discuri

155-lC

12 V, baterie de acumulatoare 35 Ah, dinam 300 W; demaror 0,8 CP

PAL SUPER SUPER 14-7 (225) " -8 (240)

metalid, Inchisi, C u,I, auto-portanti, 4-5 locuri, portbagaJ 0,34 m' (40 kg), IncAlzire cu apA caldA

1 28(\11 250 2400

17. 4155 1620 1390

715 790 795 1180 1 195 1200

375

125 128 7,6 combustibil V100 km 8

ce 98 benzini

capacltAl motor transmis ie frine rezervor de combustibil

sistem de rlcire a motorului

2,5-

s. spune c visul secret

al fiecrui fotograf amator

ar fi s fac film.

Prea puini insA indrAznesc

s se apropie intradevr

de aparatul de filmat,

speriati de tehnica

dificil a filmrii, de costul

foarte ridicat al peliculei

,i, mai ales, d. mult

discutata tehnologie

de developare.

Desc" ... Jld aceasd. nou rubric - C'NETEHN'CA de 'aA la Z -. ne propunem s demonstrm c nici ospai-m nu este intemeiati (acolo unde exist o pasiune real) i c tehnica filmului. pe care n-o vom desprinde i de o cerd. vocaie. SE NVA. incet. greu, dar nici o clip peste puterile noastre. Aadar. Cteva cuvinte. mai intii, despre aparatul de filmat. Din punct de vedere optic. acesta este un aparat de fotografiat dotat cu un obiectiv cu dlstanl focal redus. cu luminozitate i unghi de pozl normale. in variantele pentru amatori nu are nevoie de punerea la punct, iar diafragma nu servete decit pentru reglarea cantid.ii de lumin, deoarece timpul de expunere este determinat de ca-denp de filmare. Unele aparate de filmare sint dotate cu dou sau trei obiective, de distane focale diferite, dispuse pe un carusel, flcind posibil astfel modificarea ncadrrii flr ca punctul de staie s se modifice.

In afara Indlcaiilor pe care amatorul le gsete in prospectul de ntrebuinare, indicaii privind modul de ncrcare. punerea in funCiune etc., este bine s

reinem c formatul imaginii este 5tandardizat i nu poate fi modificat ulteror fi c gre,elile de apreciere a luminII snt iremedlabile.

Filmele ntrebuinate de amatori sint reversibi1e. color sau alb-negru. i pentru c filmele ne sperie cel mai mult :

Tehnoloaia de developare este identic cu teh-nologia developrii filmelor fotografice reversibile i

prelucrare foarte comod. Dimensiunile ramei sint de aproximativ 30x 30 cm,

dar acestea vor fi stabilite precis prin ncercri i in funCie de modul in care s-a realizat prinderea filmului.

Se taie dintr-o bucati de tub izolator cu lungimea de 30 pinla.w cm i diametrul1.5 cm. de-a lungul genera-toarei. patru fiii din plastic cu limea de cel pUin 1 cm.

Operaia se execut cu ajutorul unui bisturiu sau al unui cuita cu lam ingust, scurt i foarte bine ascu-it.

In funCie de limea filmului pe care il utilizm. fiiile de plastic astfel obinute se sudeul cu ajutorul unui ciocan electric de lipit ca in figur. Dac proemin~nfele care au aprut in urma sudurii nu au un aspect regulat-sau perforaiile filmului nu intr precis in ele -, se vor ajusta cu ajutorul bisturiului.

Din acelai material se vor executa suporii ramei care trebuie s stea precis poziionat pe fundul tvii in care se va face developa rea. Se sudeaz piesele a pe unul din supori i se va infura un film cinemato-grafic. determinndu-se astfel lungimea ramei. Pentru developare filmul se va nfura cu emulsia spre exte-rior.

Piesele a se taie la lungimea necesar. apoi. in captul rmas liber, se sudeaz cel de-al doilea suport. Rama astfel confeqionat va trebui s stea perfect fixat pe fundul tvii de developare. Isind suficient loc

pin la pereii acesteia pentru prentimpinarea deterio-ri-rii filmului. Eventualele deformaii ale ramei se re mediad prin inclzirea local cu ajutorul ciocanului de lipit. La cele dou capete filmul se prinde de ram cu ajutorul a dou cleme din material plastic.

cuprinde urmtoarele operaii: developarea primar, spllarea intermediari, inversarea, splarea interme-

diar, clarificarea. splarea intermediar, solarizarea. developarea secundar. splarea intermediar. fixarea. splarea final i totul dureaz 90 de minute. din care aprOXimativ .w de minute in intuneric.

Pentru inceput este recomandabil s se utilizeze soluii de developare preambalate, pentru c doza~ rea cantid.ilor este dificil i reetele destul de com-plexe.

Developlrile se fac in mod obinuit in doze cu o sin-gur spir. de diametre mari, care permit solarizarea filmului fr desfurarea filmului.

Procurarea acestor doze este anevoioas. de aceea, pentru inceput, o vom inlocui cu o ram pe care aezm filmul. i developarea o vom executa in intuneric, intr.o cu vi de material plastic, care poate fi eventual o tav de developare fotograficl de 30 X 40 cm. Pentru pelicula alb-negru, este recomandabil develop.area controlatl la lumina unui bec verde, care nu va sta. aprins mai mult decit citeva secunde, la aproximativ 600/0 din timpul

developrii primare. Confecionarea ramei de developare se face din-tr~un material rezistent la aqiunea chimid a substan-elor fotografice. Se pot utiliza cu succes tuburile din plastic pentru protecia cabluri lor electrice (inlocuitorii moderni ai tubului Bergman). care au in plus avantajul c au proprieti termoplastice. ceea ce permite o

Se taie de-a lungul acestor linII

t5Cf11

tern a S '" Suport I -

I I

a

q-,/)'-.tt:I.:...;;.:.r;.:::a.U~iJ)- q Vedere gen.ef'rjlo"

il rameI

...

SANIE -TOBOGAN

Citeva scinduri Indeajuns de lunCi, nite ipci i .uruburj pentru a le fixa . pu.ind pricepere i suficient entu-ziasm - ;ot6 tot ce .,6 trebuie pen-tru a construi o sonie-toboJ'on. Con-

strucia OCeGsto ore "tolpo (supra-fald de oluneco,e) 'i,idd, olcdtuitd din scindurj bine imbinate rnt,e ele

i cu,bate In partea din fald In aa fel incit ;nointareo sanie; (alunecarea) sd (ie (ocilitatd. Lun,imeo saniei '10-nozd funq,e de cel core o folo-sete (adult sau copil) ; ea poate fi de 2-2.5 m sau de f ,80 m, ior 16imea ntre 4S i 60 cm.

Aadar, .,(1 trebuie citeyo scindun lun,i (6-7 bucdli) i ,eloti. subli,i,

apte pentru a fi arcuite. Aceastd arcu;re a pdrii din fad a saniei o obinei numol dup ce ai inut in abur scindurile respective timp de 2-3 zile. CInd lemnul so Inmuiat, arculp suficient de mult copdtul lui, mult moi mult decit se curbeazd de reru/d la

confecionarea schiu/ui. Aceostd ape. raie se rea/izeazd destul de rreu ma nual, de oceea Yd i sfdtuim sd fo/osiJ; un dispozitiy de tipul celui .surerot In de.senul o/dturat.

Din ce lemn yor fi scindurile fala. .site 1 Fiind mal uor de prelucrat (arcuit), yom prefera lemnul de brad sau molid. (De remut cd scindurj/e yor fi orcUlte treptat, In decursul a 2-3 zUe, pind la obinerea formei dorite.)

A.lnd, rn sfl'1it, sclndu,ile cu "0-dul de curburd dorit, le oezdm unele linfd oltele (fiind ateni ca ele .sd se imbine foorte bine), dupd care le

UARIE

o SUGESTIE SI O INVITATlE

LA INGENIOZITATE Cele patru desene aliturate v prezint isto-

ria unei i nteresante evolUii tehnice : de la clasica bicicled. spre modernul schi-bob (prezentat, de altfel , foarte pe Iar, in primul numr al revis-tei noastre).

consoliddm cu ojutorul o 5---6 ipci dispuse tronsyersol. CInd suprafaeo de alunecare (sonio-toboron) este ,ota, o tragem 10 rindea. ;or apoi o con soli-

ddm ca in desenul final . Cu o ostfel de sanie, 1-3 oameni pot foce sp/en-d;de plimbdrj pe co'mele aco>eflte cu zdpad6. insd lipsite de orice v;ro) .

1971

1950

ARGUMENTE PENTRU W EEK-END

Week-end-ul pentru care pledAm reprezint o odihn activA. o evadare din viaa sedentarA la care ne oblig deseori profesiile noastre, o absolut

necesar i binevenit schimbare de ambianA , de mediu, de decor.

Conditiile minime ale week-end-ului se rezumA, practic, la douA:

1) SA ne organizm astf~ timpul incit zilele de simbAtA (dupaamiad) i duminica sA fie libere de orice alte activitAi;

2) SA ne organizam o mic baza materialA pen-tru practicarea acestui miniturism sAptAminal.

Rubrica l)oastr se va ocupa mal muft de a doua uconditie a week-end-ului. Deci unde, cind

i ucum (e foarte important i cu cine) vom pleca fn week-end

In ordine: a) Week-end-ul (contrar prejudectu aproape u-

nanim acceptate) nu inseamn doar o excursie la munte sau la marei ci o ieire in afara oraului, a decorului obinuit;

b) O retea 18rg de hoteluri , campinguri, moteluri i cabane va stau la dispoziie. (le vom publica a-dresele - numerele de telefon, condiiile de cazare). Rubrica noastr ins va pleda pentru turismul de o facturi mai sportivi (cort, rucsac, ascensiuni etc.);

c) 'nainte de a vorbi de echipamentul minim ne-cesar unui week-end, vom sublinia importana in-

firipr ii unui mic grup de pasionai (pentru ci week-end-ul - minltUrtSm sAptAminal - rAmine o pa-siune);

d) Echipamentul- in afara celui procurabil curent prin comert - poate fi confectionat de orice con-structor amator.

Am prezentat in numArul trecut schi-bobul. VA oferim in acest numAr o sanie etobogan i vom ajunge peste 2-3 numere s vI prezentam con-

strucia foarte simpla a unor aparent foarte compli-cate ambarcaiuni sportive.

Det8ind talonul eTehnium .. 2 i trimiindu-l pe adresa revistei - inscriindu-vl printre sustinAtorii rubricii noastre -, vA rugAm s ne comunicai: a) care sint constructiile sportive pe care ai dori sA le realizai in atelierul dv.; b) care sint traseelelt w8ek-end (direcii , am plasamente etc.) pe care le-ati recomanda colegilor dv. intr.o drumetie.

CEA MAI BUN CEAR PENTRU SCHIURI Prima bicicled de iarnl- perfect utilizabil i azi - pornea de la ideea inlocuirii roii din fai printr-o dlpici special (gen schi) i inB-

urarea roII din spate cu UI'1 lan de tipul celor folosite in timpul iernii la rOile d in spate ale automobilelor. (SolUia imaginat ind in anul 1892 !)

SolUia anului 1925 - desenul nr. 2 - se a-propie, dupl cum observai , de actualul schi-bob.

n,;;==ll 1925 Exlstl o cearl penltu schiuri utlllzabill oriCind " ori

cum? Flrllndoiall ci nu! Schiorli folosesc o gamll.rgl de sorturl, coreapunzitor ,ecomandate pentru o anumitA temperaturA a aerului. potrivit structurII zlpezll (uneo,i chl", ti In functie de grosim.a atratului de zlpadl).

Cele tr~ sorturi de c.arl (de fabricaie finlandezl) exla tenta In come" - Unive,.al Rex Spead, Slatom Combl ,1 Redox fii (doul categorII) - ,Ispund, in general. exl gentelor aceatui e.celent sport de iarnl.

Soluia anului 1950 ni se pare i ea atractiv. Firete, continum si recomandm (ca i in numrul trecut) schi-bobul anului 1970. Dar dac totui desenele noastre v sugerea:z o alta solUie, atuncI .. .

Ateptlm propunerile dv. 1892

I totu,l : a) Care eate ceara d. schiuri pe car. o foloalti atunci

cind temperatura aerului coboarl sub - S-C7 b) Cum proc.ctatl ,1 c. unaoar. aj recomanda schlorl

lor incepAtori atunci dnd IIpadaliae par. foarte poroasl? c) Dar cind temperatura rulul e d.asupra 11,11 ~7 d) Cunoa,tei vreo reeU originali d. cea'" pentru

achluri? Celui mai bun ,Ispuns insotit de cuponul . Tehnium.

_ un abonam.nt gratuH pe un an .

t . - o OI"'n'" ..aul'-* ~zI pentru 'ntr.,'n.,.. (,1 r.nt/,., .. , ,'u.', ,. car. o of.,./m dnfJl

.ugtt~ d,,.,./UOI c:onwCJc:tOlI am.t1 'nt.,.eNll" de!fCO(-re, .. ."tu", o DU" tehn/d proprie.

3. - Frelll Rudolf fi G.,.hMd Koc:zhll ,I...u con.trult dill f~r. "hl un IM:ht In-zestrat cu doul ca-t .. ".. Cel doi (,." w luc:r. timp de 3 ani h ac..utI MTllMrc lunlll da " m, fi au .:lplm."Ul-o IMle-lu", lnam~ de a por-ni Inlr-o crouw. I."td ,. , _'M

. - p.t .. O,xIC' nu e. deelt un bmodu obI",un. O tnk' cut mpl .... 1,.". c:eM douI 'lTU" tH 1.lIt#fI conlin. Tnsl un mont-f; .1ronic:, "un.",. cu "'1 .... II r:llvi rcl HWtlMll C'OftSlIIrJ mod ..... u"., rlldJ.t1! IlIfr"Ofi/ .,.lIlt. de ,. U'l Cur.llt modulat lJIfOdus ,. ..",.".,. .. Intr-UII mJcrofon. CIMI c/(l.., .. /Ii". cu un utf. de .... cOw .. ' o IItI perao.nl. c .... ~ /fII~ .,...t, ...u d.n IIrfrN """". facial/ui 'nrr.o.u modulM. Ac:au dot!l(iCat rh dlspozlthul ~ic " c""."tul .a. "."sm,. '''''-0 c..cl ,~ c .. permit. asc:ulIM .. plfII ,. o dlsUrtU" un ll/lolrNlUu P /UmIUle. A .. anUlui uupn ~."nu6u, ,MIlO o/NJlluHfO con.,.. ... ,. uereU dOM cei c ~ utili. ~ pot comulla Iiltre el.

UNACVARIU timp ne oferi suficient spatiu de lucru, de experiment ,1 observa'le. I"gAduin-du-ne si pAtrundem felativ uor 1n spa-tele peretelui. In care a fost lnzldlt. Cel mai bine se preteazA acestui scop u,orul, mai exact. spatiul pe care ni-I ofer' o uA la care se poate renunta. Intre ramele u,iI se poate fixa foarte u,or $1 de loc Incomod un acvariu .

. -

"'"

, .

~ ~

.

- DE APAR

MENT Foarte multa lume renuntA. se pare,

la prezenta acvarlululln apartament din motive estetIce, acuzind amplasarea sa dificilA sau tehnica de Intretinere propriu-zisA li acvariulul deseori in-comodant!. Nici chiar ac"arlile montate In dulapuri nu sint considerate o soluie ideali, deoarece pentru curlttrea lor periodicA, pentru montarea tuburilor de iluminat etc. spatiul atribuit S8 dove-dette destul de limitat. Acvariul ideal din punct de vedere estetic este cel a-parent zidit (Incastrat) In perete. Priv it din fatA, acest acvariu ne dA impresia unui tablou viu. natural" In acel a'

.. ~ Dup cwm se poate observa din Ima-gine, un asemenejl bazin se poate mon-ta i tntrun apartament obinult. flrA a fi necesar si facem gAuri mari In pereti SEtU s zidim masiv etc.

Accesoriile tehnice ale acvaflului sTnt mascate de o placA (PFL) care poate ti decoratA dupA cum dorim. eventual cu un tapet care Imita un zid din c3rAmizi sau pietre etc. Placa de PFL se montea-zA pe armAturA de scInduri (schelA). Desenul arat un astfel de stelaj la un bazin de 1 m.

Baza zidului este ieitA cu numai foarte putin In afarA (mai IatA) decit bazinul. pentru a nu face risipA de spa-tiu. In ce privete interiorul acestei con-structii, ne vom asigura ca podeaua sA fie cptu,itA cu o toale mare de plastic pentru a feri de apA parchetul. AceastA foaie se fixeaz (vezi figura) pe laturi de scheletul de lemn. pentru ca In cazul in care se sparge acvariul apa sA nu se

Imor,Ue In casa. Suportul acvariului va fi. In orice caz. o rama rigid cu su-

pori de melal, conslrulbllA. In general, la un atelier. lnAltimea acestor suporti este de 1.15 m. Intre acest suport de metal i bazinul acvarlulul este bine

TU-RO-ME-TRU

(UAAWtE DIN fAG. 181 sau echiv~lent; Instrumentul indicator - 015 ... 2 mA. cu rezistenta Inlernt de 50 .. 100 n. Turometrul din figura 3 cuprinde doul tranzistoare. care formeazt un circuit basculant monostabll. La conectarea allmenttril turometrulul. motorul fiind o-prit. tranzistorul TI' a cirui bazA este polarizatt prin rezistenta R. de la mlnusul sursei de tensiune. IntrA In conductle la saturatie. Tensiunea sa emitor-colector. de 0.2-0.4 V. mentlne tranzistorul T. blocat pr