revista scolii cu cls - aiudonline.ro file3 proiectul tematic pe care îl derulăm deja de doi ani...
TRANSCRIPT
REVISTA ŞCOLII CU CLS. I REVISTA ŞCOLII CU CLS. I REVISTA ŞCOLII CU CLS. I REVISTA ŞCOLII CU CLS. I –––– VIII “AXENTE SEVER”, AIUD VIII “AXENTE SEVER”, AIUD VIII “AXENTE SEVER”, AIUD VIII “AXENTE SEVER”, AIUD
2
VALENŢELE EDUCATIVE ALE
PROIECTULUI TEMATIC
Prof. înv. primar: Dănilă Mariana şi Maier
Ana-Maria
Şcoala Gimnazială ,,Axente Sever” – Aiud,
jud: Alba
Procesul integrării României în
Uniunea Europeană pune şcoala românească
în situaţia de a se adapta la cerinţele
educaţiei europene, astfel încât elevii români
să devină mici cetăţeni în marea familie
europeană.
În aceste condiţii, schimbul de valori
culturale a devenit o realitate dominantă.
Cultura română interferează cu diversele
culturi tradiţionale europene. De aceea, ne-
am pus următoarele întrebări: Cu ce ne
prezentăm noi, românii, în faţa celorlalţi
europeni? Ce putem face pentru a nu ne
pierde identitatea naţională? În ce măsură
cunosc elevii noştri specificul culturii
populare româneşti şi creaţiile autentice ale
poporului român? Ce poate face şcoala
pentru a stopa uitarea şi pierderea datinilor,
obiceiurilor şi tradiţiei moştenite, valori care
ne fac unici în Europa? Încercând să aflăm
răspunsul la aceste întrebări, ne-am dat
seama că este posibilă conceperea şi
desfăşurarea unui program de educare a
tinerei generaţii în spiritul descoperirii,
cunoaşterii şi păstrării tezaurului culturii
populare româneşti. Astfel asigurăm
transmiterea artei şi tradiţiilor populare ca
pe nişte peceţi de identitate naţională în
diversitatea culturii internaţionale.
Modalitatea cea mai potrivită de
realizare a acestor deziderate este proiectul
tematic, deoarece acesta dă posibilitatea
unei abordări interdisciplinare a temei.
Activitatea elevilor se desfăşoară în mod
independent, individual sau în grup, într-un
timp mai îndelungat şi presupune un efort de
informare, investigare, proiectare, elaborare,
care se soldează în final cu prezentarea unui
produs finit.
3
Proiectul tematic pe care îl derulăm
deja de doi ani cu elevii claselor noastre este
,, Din meseriile bunicilor noştri”.
Obiectivele urmărite au fost:
• Dezvoltarea capacităţilor de
cunoaştere, înţelegere şi investigare a
mediului înconjurător
• Dezvoltarea curiozităţii pentru
descoperirea unor elemente ce
definesc cultura şi arta tradiţională
românească
• Îmbogăţirea vocabularului elevilor cu
cuvinte şi expresii noi legate de
tematica studiată
• Apropierea dintre şcoală şi instituţiile
publice în scopul atingerii
obiectivelor propuse
Pe parcursul derulării proiectului am
desfăşurat următoarele activităţi:
• Organizarea unui punct de informare
cu materiale documentare pe suport
fizic şi electronic;
• Fotografierea unor obiecte şi
obiective cu caracter tradiţional;
• Culegerea de legende, proverbe,
zicători, ghicitori, obiceiuri de la
bunici şi alte rude care trăiesc în sate;
• Redactarea de texte literare ( poezii,
compuneri ) legate de temă;
• Realizarea unei expoziţii cu obiecte de
meşteşug tradiţional adunate de elevi;
• Organizarea de vizite şi excursii la
muzee etnografice şi de folclor din
zonă;
• Desfăşurarea unor activităţi
recreative constând în jocuri de
mişcare şi de logică, dramatizări .
Pe parcursul desfăşurării activităţilor,
elevii celor două clase au fost puşi în situaţia
de a descoperi obiecte de artă populară, mai
vechi sau mai noi, în propria casă, dar şi din a
bunicilor. Apoi au fost fascinaţi de obiectele
vechi din colecţiile muzeelor vizitate. Au aflat
la ce foloseau, cum se realizau, cum se
ornamentau, ce unelte se foloseau pentru
realizarea lor. Deosebit de interesant a fost
faptul că au putut să compare tehnica
tradiţională de obţinere a vaselor de
ceramică, la roata olarului sau a covoarelor
ţesute la vechile războaie, cu tehnica
modernă utilizată într-o fabrică de porţelan
sau de covoare. Studiind materialele
documentare au aflat despre vechimea
olăritului şi ţesutului pe teritoriul de azi al
României şi au observat în imagini
diversitatea formelor, culorilor şi modelelor
ornamentale de pe aceste obiecte
tradiţionale.
O activitate atractivă pentru copii a
fost şi găsirea de curiozităţi despre ceramica
populară şi ţesut, a unor proverbe şi zicători
legate de meşteşuguri şi muncă. Elevii şi-au
valorificat creativitatea alcătuind poezii şi
compuneri despre activităţile desfăşurate, în
4
care şi-au exprimat impresiile şi emoţiile
trăite.
Expoziţia cu lucrările elevilor,
adevărate sărbători ale ochiului şi sufletului,
a avut o mare rezonanţă în sufletul copiilor,
stimulându-i la realizări deosebite.
Iată aspecte de la câteva activităţi:
Colecţia noastră de vase
Hai la joc!
Micii ţesători
5
LA FABRICA DE COVOARE
Mătuşa mea lucrează la Fabrica de covoare din oraşul Alba Iulia. Mi-a
povestit de multe ori că Ńesutul unui covor este un lucru minunat. De aceea am
vrut să văd cu ochii mei cum muncesc Ńesătoarele.
Ocazia s-a ivit când am făcut o vizită la locul de muncă al mamei mele.
Împreună cu ceilalŃi colegi şi doamna învăŃătoare, am pătruns cu emoŃie în
fabrică. Am fost conduşi prin diferite secŃii şi am văzut cum se produc firele de
lână, cum se vopsesc şi cum se răsucesc pe mosoarele mari. Cel mai mult m-a
impresionat războiul de Ńesut: era imens şi făcea mult zgomot. Am urmărit cu
mirare şi mândrie cum mama reuşea să îl stăpânească. Pe o parte intrau firele de
lână, mii de fire ordonate pe culori, iar pe cealaltă parte ieşea covorul cu modele
minunate. Noi, copiii, am rămas muŃi de uimire. Într-o sală mare erau expuse
sute de covoare având forme, modele şi culori diferite. Nu ne mai săturam
privindu-le.
Am înŃeles că realizarea unor obiecte utile şi frumoase le dă Ńesătoarelor o
satisfacŃie deosebită. Am învăŃat că trebuie respectată munca celor care produc
obiecte care ne fac viaŃa mai uşoară şi mai frumoasă.
COTOARĂ DRAGOŞ Clasa a IV-a C
6
COVORUL łĂRĂNESC
Ba o floare, ba un cuc, A tors lâna, Ba o rază din caldul soare, A vopsit- o , Pe covorul bunicii Cu furca a subŃiat- o Am regăsit. Şi pe fus a învârtit- o.
Pe război a aşezat- o, Fir cu fir a împletit- o, Cu măiestrie a urzit Şi- un covor frumos a izbutit.
PoruŃiu Marius Clasa a III– a B
Şcoala cu cls. I-VIII,,A. Sever” Loc: Aiud, Jud: Alba
7
ŞTERGARUL ROMÂNESC
Din loc în loc, Deasupra uşii, a ferestrei, Bunica a aşezat la loc de cinste Ştergarul cu modele iscusite. Firul roşu- i eroism, Galbenul e bogăŃia, Verdele e tinereŃea Şi albastru- i cerul senin.
Din culorile naturii Şi cu harnicele- i mâini, Ce minunăŃie A Ńesut bunica!
Florea Cătălin Clasa a III- a B
Şcoala cu cls. I-VIII,,A. Sever”
Loc. Aiud, Jud: Alba
8
IA
Un râu negru Şi un şnur
Şerpuiesc alene De la gât şi pân- la brâu.
Ici o floare, ici un punct, Negru, roşu- ori colorat
Îmi împodobeşte ia Portului tradiŃional.
Pojar Lidia Clasa a III- a B
Şcoala cu cls. I-VIII,,A. Sever” Loc: Aiud, Jud: Alba
9
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, APOSTOLUL ROMÂNILOR
Sfântul Apostol Andrei mai este numit şi ,,Ocrotitorul românilor” . El s-a născut
în Betsaida ,un orăşel de pe marginea lacului Ghenizaret.Înainte de a fi Apostol al
Domnului Iisus Hristos ,el a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul.
Biserica cinsteşte pe Sfântul Andrei cu numele ,,Sfântul,măritul,întru tot
lăudatul Apostol Andrei , cel dintâi chemat” .Întâlnindul pe Mântuitorul ,Sfântul
Andrei este convins că Mesia este Hristos cel aşteptat. Sfîntul Andrei a devenit primul
ucenic chemat să primească multele şi minunatele daruri pe care le-a trnsmis
Mântuitorul Iisus Hristos .
După Pogorârea Duhului Sfânt ,Sfântul Andrei a călătorit pentru a răspândi
Evanghelia –vestea cea bună a Domnului.El a juns şi pe teritoriul Ńării noastre în
Dobrogea unde a predicat Cuvântul lui Dumnezeu ,a botezat,a întemeiat prima
Biserică, a sfinŃit pe primii slujitori ai Bisericii lui Hristos.
10
Aşa cum este consemnat în scrierile istorice, Sfântul Andrei ar fi venit în
Dobrogea, în anul 60 p.Hr. şi s-a oprit cu ucenici săi în localitatea Ioan Corvin, unde
la marginea satului într-o pădure a aflat o peşteră pe care a folosit-o ca loc de
sălăşluire şi rugăciune. Locul a rămas în memoria dobrogenilor şi se numeşte ,,
Peştera Sfântului Apostol Andrei”. Peştera este situată la aproximativ 3 km S-E de
şoseaua ConstanŃa-Ostrov .
Sfântul Sinod al Biserici Ortodoxe Romane a hotărât în anul 1995 ca
sărbătoarea Sfântului Andrei să fie însemnată cu cruce roşie în calendarul bisericesc,
numind în anul 1997 pe Sfântul Andrei ca "Ocrotitorul României", iar ziua de 30
noiembrie a fost declarată sărbătoare bisericească naŃională.
Buta Ioana, clasa a VII-a A
11
Proiecte Comenius derulate de Şcoala Gimnazială «Axente Sever» din
Aiud Se împlinesc deja zece ani de când Şcoala Gimnazială “Axente Sever”
din Aiud se implică, cu succes, îndrăznesc a spune, în proiectele Comenius
pentru elevi. Iată, în date şi cifre, cele 4 proiecte ale şcolii noastre:
1. 2002-2005 Proiect şcolar (multilateral) împreună cu Franţa, Italia,
Germania şi Spania. În cadrul acestui proiect 15 elevi şi 6 cadre
didactice au avut ocazia de a se deplasa în ţările partenere (Spania şi
Franţa) pentru schimburile cu elevi.
2. 2005-2006 Proiect lingvistic împreună cu Franţa. Deşi început sub
bune auspicii, proiectul nu a fost finalizat din cauze obiective
(epidemia de gripă aviară din România), şcoala franceză renunţând la
schimbul de elevi preconizat.
3. 2010-2012 Proiect Comenius bilateral, împreună cu «Instituo
Comprensivo no. 1» din Bologna, Italia. Încheiat în aceasta vară,
proiectul a fost un succes pentru ambele şcoli şi el a favorizat
deplasarea a 12 elevi şi 6 cadre didactice la şcoala parteneră.
Prieteniile legate cu această ocazie, buna colaborare dintre şcoli şi
experienţa dobândita de noi toţi, sunt un exemplu de bună practică în
domeniul proiectelor şcolare internaţionale.
12
4. 2012-2014 Proiect Comenius multilateral, alături de Spania şi Italia.
Abia început, proiectul nostru are ambiţia de a dovedi că o şcoala
mică, aşa cum este a noastră, poate fi un exemplu de colaborare şi
cooperare în domeniul educativ, că, dacă te implici cu dăruire şi
pasiune într-o activitate, ea îşi va arăta roadele şi te va răsplăti. În
cadrul acestui nou proiect, 8 elevi şi 5 cadre didactice se vor deplasa
în Spania şi Italia.
Prof. Marcela Hădărig
13
CARNAVALUL TOAMNEI
Natura îi încântă pe copiii mici. De îndată ce ies afară, descoperă o
lume fascinantă care creează multe subiecte de discuŃie. La clasa pregătitoare
A, derularea proiectului “De vorbă cu toamna !”, a constituit un prilej propice
pentru copii de a observa natura, toamna, de-a descoperi vrednicia
anotimpului, de-a se putea exprima, de a construi cele mai frumoase opere de
artă pe care le oferă natura cu multă creativitate şi imaginaŃie.
14
Pentru că fiecare elev este bun şi creativ în felul său, clasa pregatitoare
A a propus organizarea în cadrul proiectului amintit, un carnaval intitulat
“Carnavalul toamnei”.
În speranŃa că toamna se poate simŃi de fiecare copil atât în cuvânt, cât
şi în culoare, carnavalul ne-a condus pe tărâmul fanteziei şi al imaginaŃiei
literare şi artistice.
Spectacolul a demonstrat că elevii pot să-şi atingă proporiile
potenŃialităŃi şi să-şi manifeste creativ şi adaptiv unicitatea încă de această
mică vârstă.
Înv. Han Otilia
15
Din compunerile elevilor noştri
Crăciunul Cristea Răzvan Cl. a II-a B
Crăciunul se sărbătorește în fiecare an în data de 25 Decembrie. În seara aceea s-a născut Isus Hristos. În Ajun, oamenii se pregătesc luând ornamente pentru brad: globuri, beteală, bomboane și altele. Tot în Ajunul Crăciunului se colindă. Colindătorii merg din casă în casă pentru a primi mere, cozonaci, bomboane și alte bunătăți. În noaptea aceea vine și Moș Crăciun pentru a ne aduce cadouri. Îl așteptăm cu nerăbdare!
16
La carnaval Mărgărit Andreea
Cls. a II a B
La carnavalul de anul acesta, copiii s-au îmbrăcat cu fel de fel de costume frumoase. Alina s-a costumat în prinŃesă, iar Tudor în crocodil. Doamna învăŃătoare avea o rochie verde. Un băiat mai mare ne-a pus muzică rock şi am dansat mult. Florina a dansat cu Alex, iar Daniela cu Raul. Elena şi Marius se învârteau în cerc. Sala era decorată foarte frumos, cu baloane şi flori agăŃate pe pereŃi. Copiii din clasa a III-a au venit să danseze cu noi. La sfârşit, doamna învăŃătoare ne-a dat sucuri şi prăjituri. PărinŃii au venit prea repede după noi! În noaptea aceea am dormit foarte bine şi am visat numai despre carnaval…
17
Cea mai ghinionistă zi
Într-o zi, când am ieşit cu câinele meu Jack la plimbare , am vrut să sar peste o baltă şi am căzut în ea. Fiindu-mi ruşine, am plecat acasă. În drum spre casă, Jack a observat o pisică pe care a vrut să o fugărească. Văzând că nu îl las s-a smucit din lesă şi m-a tras după el. Norocul meu a fost că era un copac în apropiere, iar pisica s-a urcat în el. Când s-a oprit, l-am luat pe Jack şi l-am dus acasă să îl spăl. Odată ajunşi acasă i-am pregătit baia. Am vrut să-l pun în cadă, dar acesta s-a smucit şi am cazut în apă. Aceasta a fost cu sigurantă cea mai ghinionistă zi a mea.
My unluckiest day
One day, when I went for a walk with my dog Jack, I wanted to jump over a puddle and I fell into it. Being ashamed, I went home. On the way home, Jack has seen a cat which wanted to chase. Seeing that I hold him tight he snatched the leash and pulled me after him. My luck was that it was a tree nearby, and the cat climbed him. When he stopped, I took Jack and I went home to wash him. Once at home I prepared the bath. I wanted to put him in the bathtub, but he snatched and I fell into the water. This was definitely my most unlucky day.
Bunea Sebastian, cls. a V a B
18
Colectiv de redacŃie:
Sofia Trînc Casandra Ioan Nataşa Bardi
La acest nr. au colaborat :
Mariana Dănilă Marcela Hădărig Ana-Maria Maier
Delia łălnar Iulia Radu Han Otilia
Şi elevii:
Mărgărit Andreea Cristea Răzvan Cotoară Dragoş
Pojar Lidia Florea Cătălin PoruŃiu Marius
Bunea Sebastian Buta Ioana
Tehnoredactare computerizată şi editare:
© C a s a n d r a I O A N
Dec 2012