revista presei/noiembrie 201… · web viewoltean a explicat astazi, in cadrul unei conferinte de...

14.11.2011

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI14 noiembrie 2011

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

14.11.2011

CUPRINS PRESA CENTRALĂ.......................................................................................................... 4

Teme similare...............................................................................................................4"Romania, te iubesc!": Daca nu facem ceva, va trebui sa trecem pe harta Romaniei si muntii de gunoi............................................................................................................4Se întâmplă în România. Au făcut grătar în Dunăre.....................................................8Știre mai veche:............................................................................................................9Auschwitz-ul din Turda: oraşul otrăvit zace pe un teren îmbibat cu tone de mercur şi insecticide....................................................................................................................9Alte știri......................................................................................................................10Statul roman inventariaza microhidrocentralele vechi si vrea sa le vanda la licitatie 10Teme internaționale...................................................................................................12Clima se schimbă spectaculos în 100 de ani: unele regiuni devin nelocuibile............12Gheaţa din zona arctică se va topi până în 2015........................................................14

PRESA LOCALĂ........................................................................................................14

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................14Lucrări finalizate pe malul stâng al râului Mureş........................................................14Lucrările de consolidare a digului de pe râul Mureş se apropie de finalizare............15Investiţie inaugurată de Borbely Laszlo......................................................................16Turbina şi “comorile” ei.............................................................................................16Restricţii în piaţa de vechituri....................................................................................17Teme de mediu...........................................................................................................1856 de zile fără ploi......................................................................................................18Concluziile întrunirii GIMPCRM la Roşia Montană.....................................................19Ecomediu şi Daruri de Crăciun - ultimele două expoziţii găzduite de Expo Arad.......21Expo Arad Internaţional a dat startul pregătirilor pentru Ecomediu şi Daruri de Crăciun.......................................................................................................................22Târgurile Ecomediu şi Daruri de Crăciun, la Expo.......................................................22

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

14.11.2011

PSD a organiziat o dezbatere publică cu privire la podul de la Pecica şi parcurile din Arad........................................................................................................................... 23100 de cercetaşi în pădure.........................................................................................23

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA........................................................24MAN LA DNA - Secretarul general al PDL neaga ca ar fi facut trafic de influenta pentru Mircea Man....................................................................................................24Şeful CJ Maramureş, pus la zid de DNA......................................................................25Ioan Oltean: Nu îmi amintesc ca Mircea Man să fi pus problema lui Flaviu Radu......27Deputatul Oltean: Mircea Man nu m-a rugat niciodata sa intervin pentru vreo numire in functie........................................................................................................28Teme de mediu...........................................................................................................28Incendiile de pădure stinse cu ajutorul elicopterului.................................................28Romplumbul încă aşteaptă decizia APM Cluj.............................................................29Primaria Bistrita nu a fost instiintata ca gunoaiele de la Nasaud merg la Beclean si apoi in Zavoaie!..........................................................................................................30

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI...............................................................30S-au trezit şi ecologiştii: "Promenada pe malul Crişului Repede nu trebuia făcută". .30După defrişări, mulţi ecologişti se-arată....................................................................32Ecologistul Togor: Pe când întubarea Crişului pentru motociclişti?!..........................33Verde în faţă: Cadastrul verde ale Oradei este fals!...................................................33Cer oprirea lucrărilor de amenajare a malului...........................................................34

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET...................................................................35Teme similare.............................................................................................................35Muha şi o firmă multinaţională vor să ridice o microhidrocentrală pe Bistriţa..........35ANIF canta prohodul: „Avem irigatii zero!”................................................................36

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ............................................................................38DEMERS. La invitaţia reprezentanţilor World Wide Found for Nature România, Ministrul Mediului vizitează pădurile virgine din zona Şinca.....................................38

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA.....................................................39Teme de mediu...........................................................................................................39

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

14.11.2011

Prefectul susţine microhidrocentralele......................................................................39Păstrăvul va dispărea din România!...........................................................................39Şeful Agenţiei de Mediu invită oraşele din Argeş să se înscrie într-un concurs..........40Peste 700 de argeşeni aşteaptă bani prin ”Casa Verde”............................................41

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................................42Teme de mediu...........................................................................................................42Voluntarii vor planta copaci în Timiş..........................................................................42Limitele de poluare în zona oraşului Moldova-Nouă au fost depăşite cu mult, atingând cote alarmante - arată Garda de Mediu Caraş-Severin...............................42

PRESA CENTRALĂ

Teme similare

"Romania, te iubesc!": Daca nu facem ceva, va trebui sa trecem pe harta Romaniei si muntii de gunoiLa coada Europei. Acolo suntem in materie de gunoaie si reciclare. Daca nu luam de urgenta masuri, manualele de geografie vor avea nevoie de modificari: va trebui sa ne trecem pe harta si muntii de gunoaie. Asta in ciuda insistentelor europenilor, care ne cer sa intram in randul lumii civilizate. La campionatul mondial de fotbal din Africa in 2010, noua echipe au purtat tricori confectionate din materiale reciclate, adica din gunoaie. De altfel, in occident, hainele din materiale reciclate au ajuns o moda. Noi mai avem cale lunga pana cand vom intra in randul lumii. Aruncam 99% din toate deseurile, fata de media europeana de 38%. Am transformat gropile de gunoi in munti de deseuri, pe care nu-i mai luam in seama. Suntem cei mai murdari din Europa, ne-o spun in fata occidentalii. La fiecare o suta de euro cheltuiti, romanii produc 10 kilograme de gunoi. Potrivit unui studiu intocmit de biroul de statistici al Uniunii Europene, Eurostat, in 2010 un roman a ajuns sa produca aproape 400 de kilograme de deseuri menajere, iar gunoiul a fost in intregime depozitat la gropile de gunoi, adevarate bombe ecologice. Specialistii in mediu sunt ingroziti. Cat despre refolosire, reciclam doar 1% din intreaga cantitate de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

14.11.2011

deseuri, ceea ce ne plaseaza pe penultimul loc pe lista rusinii intocmita de europeni. Ultimii sunt bulgarii, care arunca chiar tot. Primii sunt austriecii, care recicleaza 70% din tot ce inseamna deseuri. Din 2007 de cand am aderat la Uniune, ar fi trebuit sa respectam nenumarate termene care tin de legislatia de mediu. Ramnicu Sarat. Groapa de gunoi sporeste inca de pe vremea comunismului si va fi inchisa in anul 2017. Depozitul se lateste si se inalta de la o zi la alta, spre disperarea oamenilor care traiesc in cel mai toxic mediu posibil. Aerul, apa, solul, totul in jurul lor este poluat. Primaria ar trebui sa controleze depozitarea si sa reduca poluarea, potrivit legislatiei europene. Sa imprejmuiasca zona, sa sape in jurul gropii santuri pentru colectarea lichidului care rezulta din fermentarea deseurilor, numit levigat si sa aiba un sistem de evacuare a gazelor. Dezastrul de la Ramnicu Sarat se vede cu ochiul liber. Deseurile biodegradabile produc metan, care este un gaz cu puternic efect de sera, de 25 de ori mai puternic decat bioxidul de carbon si care contribuie la modificarile climatice. Levigatul balteste langa groapa de gunoi, iar raul Ramnicelu este atat de poluat incat animalele nu mai beau apa din el. Apa este neagra si face spume, de parca ar avea in ea detergent. Ce face Garda de Mediu, cea care ar trebui sa vegheze la respectarea legii, sa dea amenzi si sa ridice autorizatia de functionare a gropii? Nimic. Culmea mizeriei este ca primaria cheltuieste un miliard de lei vechi in fiecare luna pentru administrarea gropii si pentru ecologizarea ei. 1,1 miliarde de euro putem primi de la UE - fonduri nerambursabile - pana in anul 2013 pentru investitii in managementul deseurilor. Banii ne asteapta, numai ca proiectele trebuie sa treaca prin hatisul birocratic romanesc al licitatiilor si contestatiilor. Lipsa gropilor ecologice nu numai ca distruge mediul, dar ne va costa. Riscam o amenda de 200 de mii de euro pe zi. Pat Rat, Cluj. Rasare soarele peste rampa in care se depoziteaza zilnic 30.000 de metri cubi din gunoiul clujenilor. Groapa creste inca din anii 60 si ar fi ajuns dincolo de cer daca in jurul ei nu s-ar fi stabilit peste 300 de suflete. Ei sunt cei care "ciugulesc" zi si noapte tot ce vine la groapa. Ei sunt cei care fac practic un mare serviciu cetatenilor onorabili: colecteaza selectiv. Cauta PET-uri, metale, lemn, folie de plastic si tot ce mai poate fi vindut si reciclat. Depozitul de la Pata Rat se intinde pe18 hectare si trebuia inchis din anul 2010. Insa din alegeri in alegeri, politicienii locali si-au pasat problema si au ascuns gunoiul sub pres. In jurul gropii s-a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

14.11.2011

stabilit o intreaga comunitate. Unii locuiesc de doua sau trei generatii pe gunoaie. Si-au improvizat locuinte din resturile pe care le-au gasit si traiesc fara apa si fara curent electric. Pentru societate, ei nu exista, nu au acte, nu au identitate, nu au drepturi si unii dintre ei nu au iesit niciodata din rampa. Oameni, sobolani, caini si pasari depind de gunoiul nostru si mai ales de calitatea lui. Singurul care are grija de oamenii gunoaielor este un olandez, care conduce o fundatie umanitara si ii ajuta de 15 ani incoace. Unii mananca din gunoaie si se imbolnavesc grav. La suprafata se vad niste oameni care traiesc intr-o dezumanizare continua si castiga o paine murdara. In adanc, functioneaza legea junglei. Sclavii fac munca de jos. Cand vine masina de gunoi, ei se inghesuie sa fie primii si sa apuce ce este mai valoros. Cele mai cautate sunt PET-urile. Marfa ajunge apoi in cartierul Dallas, de la intrarea in rampa si este cumparata pe preturi de nimic de afaceristi. PET-urile de la Pata Rat ajung apoi la Greentech Buzau, cel mai important reciclator de mase plastic din Romania si al doilea din Europa. Greentech cumpara tona de peturi cu 600 de euro. Gabriel Vizitiu este unul dintre clientii Greentech si vine cu Mercedesul la groapa, la lucratorii sai. Cand a inceput afacerea a inteles repede ca gunoiul inseamna bani. Cu o investitie minima, cu o masina de presat si cateva utilaje, cu groapa aproape saturata de PET-uri si cu mana de lucru ieftina, Vizitiu a eliminat concurenta si si-a consolidat afacerea. La 600 de euro tona, castigul e pe masura. Muncitorii de pe groapa depind de Vizitiu. In timp ce oamenii gunoaielor nu exista pentru nimeni, olandezul a inceput sa le faca baraci si a infiintat si o gradinita in Dallas, condusa de sotia lui. In mijlocul unui ocean de mizerie, Bert a inventat o insula in care copiii de pe rampa deschid ochii spre o alta lume. O lume normala. Copiii primesc mancare si afla ca viata nu este facuta numai din gunoaie ca se poate trai si altfel. Brenda este o fetita desteapta si talentata, care locuieste intr-o cocioaba, cu un munte de gunoi in spate. Bert o ia in fiecare dimineata si o duce la gradinita. Pentru gradinita, Brenda isi pune cele mai bune haine si, desi e un copil, vrea sa fuga din groapa. Clujul va avea o noua groapa ecologica, o investitie de 55 de milioane de euro din care 39 de milioane vin de la UE. Proiectul a fost facut, banii au fost aprobati. O veste buna pentru clujeni, o veste proasta pentru copiii de la gradinita si pentru oamenii gunoaielor. Buzau. Deocamdata, in Romania, gunoiul este o mina de aur numai pentru firma Greentech,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

14.11.2011

care numai in anul 2010 a avut o cifra de afaceri de 60 de milioane de euro. Aici ajunge gunoiul de la Cluj. Investitia de 35 de milioane de euro este a unor oameni de afaceri taiwanezi, care stiu ca de pilda poti face un tricou din numai cinci PET-uri. Iar o tona de plastic reciclat inseamna de fapt o economie de 800 de litri de petrol brut. Toate PET-urile colectate in Romania ajung la fabrica din Buzau, unde sunt spalate, sortate, granulate si transformate in fibre de polyester. Marfa este vanduta apoi in toata Europa.O singura si foarte mare problema au cei de la Greentech: materia prima. PET-urile zac in toata tara, polueaza si-si vor schimba compozitia chimica abia peste 700 de ani. Cu toate acestea, ele inseamna bani, resurse! Paradoxal este ca desi suntem plini de PET-uri, afaceristii sunt nevoiti sa le importe din Germania. Daca s-ar baza pe colectarea selectiva aproape inexistenta in Romania, firma ar trebui sa opreasca utilajele. Directorul de la Greentech crede ca atunci cand este vorba de gunoi, numai amenzile ar mai putea sa ne civilizeze. Grav este ca si autoritatile asista cu nepasare la dezastrul ecologic. Roman. Raul Moldova, candva mandria regiunii, limpede si curat, este astazi mereu tulbure si cu greu mai prinzi un peste. Din lipsa de altceva, lumea face plaja langa ciorile care vin de pe groapa, iar vacile se adapa cu apa plina de levigat. Din 2009 si pana astazi, trei firme s-au succedat la administrarea gunoiului si niciuna nu a facut ceva ca sa reduca poluarea. Am ajuns pe groapa impreuna cu garda de mediu si noul administrator al depozitului. Radu Gheorghies, inspectorul Garzii de Mediu din Neamt, crede ca este inutil sa amendeze pe cineva, din moment ce oricum groapa se va inchide anul viitor, daca se va inchide. Unde este santul care ar trebui sa inconjoare dezastrul? Am mers in cautarea santului si administratorul Ciocan a incercat sa ne prezinte vechea albie a Moldovei drept lucrare facuta de mana omului. Cat despre puturi de captarea biogazului, nici vorba. Cind am ajuns noi, groapa fumega. Viata langa o groapa de gunoi le distruge oamenilor sanatatea. Cand s-au mutat nu stiau ca depozitul va lua o amploare atat de mare si ca va fi total scapat de sub control. Primaria, adica proprietarul depozitului, ar trebui la randul ei sa stie cum administeaza groapa firma Rosal. Primarul este insa multumit. Cum ar trebui sa arate de fapt o groapa ecologica? Piatra Neamt este primul oras din Romania care are un sistem de management al deseurilor. Proiectul a fost finantat in mare parte de Uniunea Europeana, prin guvernul Danemarcei. La Piatra

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

14.11.2011

Neamt oamenii au invatat cit de important este sa colecteze selectiv. Investitia a fost de 20 de milioane de euro, iar depozitul are o capacitatate de 400 de mii de metri cub. Deseurile reciclabile sunt balotate si vandute, iar cele organice sunt transformate in ingrasamant. Deseurile sunt compactate zilnic de un utilaj care a costat 200 de mii de euro, iar peste ele se astern un strat de pamant. Lichidul toxic rezultat din fermentarea gunoiului ajunge apoi intr-o statie de epurare complet automatizata si in urma unor procese chimice este transformat in apa curata. In plus, depozitul are si un sistem de concasare. Cladirile demolate, resturile de borduri sunt redate circuitului economic. Am intilnit insa si un om care intr-o zi s-a suparat pe cei care arunca totul la intamplare si s-a apucat de curatenie. De unul singur. Acum 5 ani, Bibanu, patronul unui restaurant de langa barajul Bicaz, a inceput cruciada impotriva PET-urilor de pe lac. Cu o plasa facuta din butuci, aduna PET-urile laolalta, le colecteaza si apoi le vinde cu un castig de 1.500 de euro pe luna. Dupa ce strange zilnic PET-urile aruncate de altii, Bibanu este mandru ca turistii nu mai admira gunoaiele. In concluzie, dincolo de nepasarea si de dispretul autoritatilor pentru mediul inconjurator, toti ne plangem de mizerie, de poluare, de calitatea apei si aerului, de epuizarea resurselor. Si cu toate acestea, tot noi poluam. Ar trebui sa invatam sa ne selectam gunoaiele. Altii o fac, ba chiar scot si profit. La urma urmei, sa nu uitam ca NOI traim in Romania. Si de noi depinde cum va arata in viitor. Curata, sau patata de propria noastra mizerie./PROTV, http://stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/romania-te-iubesc-daca-nu-facem-ceva-va-trebui-sa-trecem-pe-harta-romaniei-si-muntii-de-gunoi.html

Se întâmplă în România. Au făcut grătar în DunăreCâţiva români au încins un grătar în apele Dunării, profitând de nivelul scăzut al apei. Oamenii şi-au luat toate cele necesare, au întins masa în apă, iar grătarul au fost instalat în acelaşi loc. /Gândul, http://www.gandul.info/news/se-intampla-in-romania-au-facut-gratar-in-dunare-video-8967150

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

http://www.gandul.info/news/se-intampla-in-romania-au-facut-gratar-in-dunare-video-8967150

http://www.gandul.info/news/se-intampla-in-romania-au-facut-gratar-in-dunare-video-8967150

http://stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/romania-te-iubesc-daca-nu-facem-ceva-va-trebui-sa-trecem-pe-harta-romaniei-si-muntii-de-gunoi.html

http://stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/romania-te-iubesc-daca-nu-facem-ceva-va-trebui-sa-trecem-pe-harta-romaniei-si-muntii-de-gunoi.html

14.11.2011

Știre mai veche:

Auschwitz-ul din Turda: oraşul otrăvit zace pe un teren îmbibat cu tone de mercur şi insecticideDe zece ani, în inima oraşului Turda, pe ruinele fostei uzine chimice, copii şi adulţi respiră vapori de mercur şi praf cancerigen pentru câteva kilograme de fier vechi. După ce fabrica a fost abandonată, tone de substanţe au rămas la îndemâna localnicilor, sunt împrăştiate prin Turda şi purtate de vânt până pe autostrada Transilvania. O mare firmă privată şi-a asumat decontaminarea pe o sumă uriaşă şi, spun unii, dubioasă - 70 de milioane de euro. Emisiunea "În premieră" cu Carmen Avram a difuzat duminică, 6 Martie, un material incredibil despre pământul otrăvit cu tone de mercur din inima oraşului Turda. Terenul din centrul Turdei este plin de mercur şi zeci de alte substanţe cancerigene. Oamenii locului ignoră pericolul convinşi că nu li se poate întâmpla nimic rău. Nimeni nu le-a spus că e pericol de moarte. Pentru că ştiu ce se întâmplă acolo, experţii oficiali nu s-au deplasat la faţa locului, speriaţi că se vor îmbolnăvi. Fosta uzină chimică din Turda a fost falimentată şi distrusă în mod voit pentru că la faţa locului existau interese de milioane de dolari. Omul de afaceri arab care a cumpărat fabrica şi-a scos investiţia. Se pare că tonele de mercur rămase au fost vândute prin tranzacţii ilegale. În plus, poluarea cu mercur nu numai că este extrem de periculoasă, dar şi imposibil de controlat. Mai mult, în inima oraşului, în pământ, au fost uitate 60.000 de tone de insecticid. Comuniştii au aruncat substanţele la întâmplare, iar democraţia le-a permis să se răspândească. Consecinţele sunt dramatice. Substanţele se răspândesc în pământul pe care pasc vacile ajungând în laptele şi carnea consumate de populaţie.Emisiunea ”În Premieră”, cu Carmen Avram- ”Oraşul otrăvit”/ Antena 3

Alte știri

Statul roman inventariaza microhidrocentralele vechi si vrea sa le vanda la licitatieCompania Hidroelectrica lucreaza, in aceasta perioada, la o inventariere a microhidrocentralelor (MHC) care nu mai functioneaza, urmand sa decida ulterior soarta

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

14.11.2011

acestora, a anuntat Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Cele mai multe MHC din Romania au fost construite inainte de anul 1989 si sunt in patrimoniul Hidroelectrica. O mare problema intalnita la centralele hidro vechi este colmatarea acestora, care duce in final la intreruperea activitatii. In paralel cu disputa legata de noile proiecte de MHC, care ridica probleme de mediu, o alta chestiune sensibila este soarta centralelor vechi, scoase din exploatare. Tema centralelor hidroelectrice dezafectate a fost discutata si la intalnirea derulata, acum doua zile, la Bucuresti, intre ministrul Economiei, Ion Ariton, si delegatia companiei germane Karl Gruppe, specializata in domeniul energetic. Oamenii de afaceri germani s-au declarat interesati sa investeasca in sectorul hidroenergetic al Romaniei, in special in microhidrocentrale care sunt scoase din funcţiune. Ministrul Ariton le-a sugerat fie sa se asocieze cu compania Hidroelectrica pentru retehnologizarea unor MHC, fie sa participe la licitatiile pe care Hidroelectrica le va organiza pentru vanzarea MHC care nu mai functioneaza. O treime din puterea instalata se regaseste in centrale cu durata de viata depasita: Cele mai recente estimari arata ca potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil al Romaniei este de aproximativ 32.000 GWh/an. Potrivit proiectului de Strategie Energetica a Romaniei pentru perioada 2011-2035, autoritatile vor continua programul de realizare de centrale hidroelectrice cu punerea in functiune a circa 1.400 MW pana in 2035. Grupurile hidroenergetice cu durata de viata normata depasita totalizeaza in prezent o putere instalata de 2.000 MW, ce reprezinta circa 31% din puterea instalata totala. La sfarsitul anului 2010, capacitatea instalata a Hidroelectrica era de 6.438,11 MW. Din aceasta capacitate totala, o putere de 276,74 MW este instalata in 162 de centrale cu puteri mai mici sau egale cu 10 MW, adica in microhidrocentrale (MHC). ”Conform programului de investitii in derulare, se preconizeaza ca pana in anul 2015 sa se instaleze capacitati cu o putere totala de 225 MW, energia de proiect pentru anul hidrologic mediu al acestor capacitati fiind de 792 GWh”, a declarat, pentru „Green Report”, Dragos Zachia-Zlatea, director general adjunct Hidroelectrica. In patrimoniul companiei figureaza 93 de baraje de dimensiuni si importanta diferite. Tarnita-Lapustesti, proiect de peste un miliard de euro: Una dintre investitiile majore prevazute pentru asigurarea necesarului de servicii de sistem si modelarea curbei de sarcina este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

14.11.2011

constructia hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti. Proiectul reprezinta o prioritate a strategiei pe termen scurt si mediu de dezvoltare a sectorului energetic romanesc in perioada 2007-2020 aprobata prin hotarare de guvern. CHEAP Tarnita-Lapustesti este un obiectiv de interes national, avand un rol esential in reglajul frecventa-putere necesar odata cu intrarea in functiune in perioada 2015-2017 a grupurilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda. Hidrocentrala va fi construita la 30 km amonte de municipiul Cluj-Napoca, pe valea raului Somesul Cald. Proiectul este estimat la 1,164 miliarde de euro (fara TVA). Potrivit reprezentantilor Hidroelectrica, suma necesara constructiei va fi asigurata in proportie de 51% din fonduri proprii Hidroelectrica (participare cu aport de capital si finantare), iar restul de 49% de catre investitori strategici (prin finantare). Centrala va contine patru grupuri reversibile, turbina-pompa, cu o putere instalata de 4x250 MW, constructia fiind preconizata a se realiza in doua etape pe parcursul a opt ani (cinci ani - prima etapa; trei ani - a doua etapa), fie in sapte ani cu finalizarea celor patru grupuri intr-o singura etapa. Fiind o centrala cu acumulare prin pompaj, va asigura o crestere a sigurantei in functionarea sistemului electroenergetic. Energia apei si clima: Cu toate ca este considerata o resursa inepuizabila si sigura, hidroenergia nu este lipsita de necunoscute. Tendinta de schimbare a caracteristicilor climatice si instabilitatea regimului hidrologic reprezinta principalele provocari ale acestei piete. Evolutia debitelor afluente in sectiunile amenajate hidroenergetic influenteaza direct productia de energie a Hidroelectrica. ”Limitele de variatie ale debitelor (de la secetos extrem la foarte ploios) pentru fiecare sectiune amenajata sunt cunoscute. Ce se stapaneste mai putin de catre unitatile abilitate este prog-noza de aparitie pe termen mediu si lung a debitelor afluente, ramanand atributul managementului societatii gestionarea riscului hidrologic, ca detinatoare pe langa licenta de producere si a licentei de furnizare”, a precizat Zachia-Zlatea. Potrivit acestuia, productia Hidroelectrica in anii deosebit de secetosi poate avea valori de 13-14 TWh, in anii cu hidrologie normala se poate situa intre 15 si 17 TWh, iar in anii ploiosi energia poate atinge valori de 19-21 TWh. ”Valorile au aceste limite destul de largi de variatie functie de hidrologia diferitelor bazine amenajate si de stocarea sau destocarea din rezerva marilor amenajari. Acestea au o capacitate de stocare totala de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

14.11.2011

circa 3 TWh, ceea ce ofera posibilitatea de a stoca sau de a destoca in cursul unui an o cantitate de energie in limita de 1 TWh”, a mai spus reprezentantul Hidroelectrica. Controversa hidroenergiei: Beneficiile aduse de hidroenergie sunt incontestabile. Apa folosita pentru obtinerea energiei este gratuita, inepuizabila si nu produce deseuri. Cu toate acestea, energia obtinuta in marile centrale hidro nu este pe deplin verde. Ea afecteaza mediul in special in etapa constructiei centralelor, care necesita baraje ce perturba circuitul natural al raurilor si ecosistemele. Consecintele cele mai importante sunt legate de efectele indiguirilor si scaderea nivelului apei, modificarea debitului, precum si constructia de drumuri si linii electrice./Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/statul-roman-inventariaza-microhidrocentralele-vechi-si-vrea-sa-le-vanda-la-licitatie

Teme internaționale

Clima se schimbă spectaculos în 100 de ani: unele regiuni devin nelocuibile Episoadele de vreme extremă - valuri de căldură din ce în ce mai intense în Europa, secetă periodică în Africa, inundaţii din ce în ce mai devastoare pe insule - vor fi mult mai frecvente din cauza încălzirii climatice, iar diferenţele regionale se vor accentua, potrivit unui raport citat de AFP. Acest raport al Grupului de experţi interguvernamental pentru evoluţia climatului (Giec), discutat în această săptămână în Uganda şi care urmează să fie publicat în zilele următoare, este munca cea mai completă desfăşurată până în prezent în eforturile de măsurare a impactului pe care îl poate avea încălzirea climei asupra intensităţii şi frecvenţei fenomenelor climatice extreme. Potrivit celor mai pesimiste scenarii stabilite de acest organism ştiinţific de referinţă în ceea ce priveşte clima, unele regiuni ar putea deveni practic de nelocuit, avertizează versiunea provizorie a rezumatului raportului, obţinută de AFP. "Dacă dezastrele vor surveni din ce în ce mai frecvent şi/sau cu o amploare mai mare, unele regiuni vor deveni mai inadacvate ca zone de locuit sau de menţinere a activităţilor de subzistenţă", afirmă acesta. "În unele cazuri, emigrarea va deveni permanentă şi va putea introduce noi presiuni în noile zone de primire, pentru regiuni ca atolii", adaugă documentul. Versiunea definitivă a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.green-report.ro/stiri/statul-roman-inventariaza-microhidrocentralele-vechi-si-vrea-sa-le-vanda-la-licitatie



14.11.2011

rezumatului va fi dezvăluită vineri la Kampala, la încheierea unei reuniuni care a început luni în capitala ugandeză, cu circa zece zile înaintea deschiderii conferinţei anuale a ONU privind clima, prevăzută pentru perioada 28 noiembrie - 9 decembrie la Durban, în Africa de Sud. Pe un subiect sensibil, asupra căruia climatologii avansează prudent, analiza exhaustivă a mii de studii recente conchide că schimbarea climatică va creşte frecvenţa şi intensitatea valurilor de căldură, a cicloanelor şi secetei. Dar nu toate regiunile vor fi afectate cu aceeaşi intensitate sau în acelaşi mod, subliniază oamenii de ştiinţă. În plus, aminteşte raportul, vulnerabilitatea zonelor populate depinde mai degrabă de gradul de pregătire şi de capacitatea de a acţiona, decât de evenimentele naturale extreme în sine. Europa de vest pare să fie zonă de risc pentru valurile de căldură, mai ales pe ţărmurile Mediteranei. Vara lui 2003, când temperaturile caniculare au provocat moartea a aproximativ 70.000 de persoane pe tot continentul, ar putea să fie o vară obişnuită la jumătatea secolului XXI, apreciază Giec în document. Temperatura medie a planetei a crescut cu aproximativ 1 grad Celsius în secolul trecut. Oamenii de ştiinţă anticipează o creştere suplimentară de 1 până la 5 grade Celsius până în 2100, în funcţie de nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Statele Unite şi Caraibele ar urma să se confrunte cu uragane cu potenţial mai devastator decât în prezent din cauza rafalelor puternice de vânt şi ploilor mai intense, arată raportul. În micile state insulare, principala ameninţare o reprezintă creşterea nivelului mării, sursa eroziunii zonelor de coastă, poluarea apei, pierderea terenurilor agricole şi, în caz de furtună, creşterea riscului de inundaţii. Deja măsurabile, aceste impacturi se vor înrăutăţi "foarte probabil" pe măsura trecerii timpului. "În unele cazuri, ar putea fi necesar să se aibă în vedere o evacuare permanentă", apreciază rezumatul provizoriu al raportului. În Africa de Vest, modelele climatice prevăd mai multă secetă în regiunile unde malnutriţia este deja răspândită. În Asia de Sud şi Sud-Est, oamenii de ştiinţă se aşteaptă la o dublare a frecvenţei furtunilor violente. În estul continentului, canicula va fi din ce în ce mai intensă. Acest raport urmează să contribuie la conţinutul celui de-al cincilea mare raport Giec privind schimbările climatice, aşteptat în 2014, în timp ce ultimul datează din 2007. /Realitatea.net, http://www.realitatea.net/cum-se-schimba-clima-in-urmatorii-100-de-ani-canicula-in-europa-seceta-in-africa_886236.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.realitatea.net/cum-se-schimba-clima-in-urmatorii-100-de-ani-canicula-in-europa-seceta-in-africa_886236.html

http://www.realitatea.net/cum-se-schimba-clima-in-urmatorii-100-de-ani-canicula-in-europa-seceta-in-africa_886236.html

14.11.2011

Gheaţa din zona arctică se va topi până în 2015Habitatele urşilor polari zona arctică vor fi distruse în curând, avertizează un cercetător de la Universitatea Cambridge. Gheaţa din zona arctică se topeşte într-un ritm atât de rapid încât va dispărea în următorii patru ani, trage un semnal de alarmă oceanologul britanic Peter Wadhams, profesor la Universitatea Cambridge. Gheaţa se va forma la loc în fiecare iarnă, dispărând complet doar în timpul verii, iar urşii polari vor fi ameninţaţi cu dispariţia, scrie telegraph.co.uk. Deşi trăiesc pe uscat în timpul iernii, urşi polari se aventurează vara pe gheaţa arctică în căutarea prăzii./Realitatea.net, http://www.realitatea.net/gheata-din-zona-arctica-se-va-topi-pana-in-2015_885359.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Lucrări finalizate pe malul stâng al râului MureşMinistrul Mediului şi Pădurilor, Borbely Lazslo, a inaugurat astăzi o parte dintre lucrările finalizate pe malul stâng al râului Mureş, între barajele de priză unu şi doi. Până în toamna anului viitor, vor fi încheiate şi investiţiile pe celălalt mal al râului, potrivit reprezentanţilor Apelor Române. Lucrările pe malul stâng au fost finanţate atât de la Fondul Solidaritatea cât şi din Fondul de Mediu şi bugetul de stat. Valoarea totală a acestor investiţii este de aproximativ 5,6 milioane de lei. De asemenea, reprezentanţii Administraţiei Bazinale Mureş coordonează şi lucrările pe malul drept al Mureşului cu bani din surse proprii, în valoare de aproximativ 2,9 milioane de lei. Şeful Serviciului de Gospodărire a Apelor Mureş, Nicolae Bărbieru a dat detalii despre lucrările efective care s-au realizat şi se vor realiza în continuare.„Punerea în sigurantă a celor două baraje, realizate pe surse proprii şi lucrarea de reabilitare a lucrărilor cu rol de apărare respectiv supraînălţarea şi consolidarea digurilor de apărare, refacerea lucrărilor de apărări de maluri şi de stabilizare a albiei în plan transversal şi în final concomitent cu aceasta am reuşit să amenajăm coronamentul digurilor pentru zona de promenadă”, a spus Nicolae

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.realitatea.net/gheata-din-zona-arctica-se-va-topi-pana-in-2015_885359.html

http://www.realitatea.net/gheata-din-zona-arctica-se-va-topi-pana-in-2015_885359.html

14.11.2011

Bărbieru. Ministrul Mediului şi Pădurilor, Borbely Laszlo, a caracterizat anii 2010 şi 2011 ca fiind doi ani buni pentru investiţii: „ Ani buni înseamnă că din Fondul de mediu şi din bugetul de stat am reuşit să alocăm bani pentru investiţii de circa 1,3 miliarde de euro”. Ministrul şi-a manifestat încrederea că zona de promenadă amenajată pe dig va fi una preferată de tîrgumureşeni. „ O să vedeţi cum arată şi sper că va fi un loc preferat de tîrgumureşeni. Deja am văzut, am fost aici duminică şi a fost foarte multă lume pe acest dig”, a adaugat Borbély. Ministrul a mai răspuns acuzaţiilor unor lideri politici locali potrivit cărora Ministerul Mediului nu ar efectua investiţii în judeţul Mureş. Borbely a readus în discuţie faptul că în acest moment în judeţul nostru se află în desfăşurare 34 de obiective de investiii. Pentru anul următor ministrul a anunţat o uşoară creştere a bugetului alocat ministerului pe care îl conduce şi deasemenea o continuare a investiţiilor din judeţul Mureş. Tv Mureș MS - Damian Samoilă –

Lucrările de consolidare a digului de pe râul Mureş se apropie de finalizare au anunţat ministrul Mediului Borbely Laszlo şi reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Mureş. Lucrările de consolidare a digului şi barajului sunt însoţite de lucrări de decolmatare a aluviunilor, pentru o perioadă care nu poate fi estimată cu precizie datorită complexităţii şi amplorii lucrărilor, dar şi de construirea unei piste de biciclişti pe malul Mureşului. Acestea sunt primele lucrări de consolidare de mai bine de 30 de ani, iar astăzi au fost prezentate de ministrul Mediului Borbely Laszlo şi de directorul Apelor Române David Csaba. Investiţia se ridică la aproximativ 10 milioane de lei şi a fost demarată în 2009. Ministrul Borbely Laszlo a declarat că zona este spectaculoasă. Lucrările se vor finaliza până anul viitor în vară, când se vor împlini 100 de ani de la crearea Barajului de priză 1, a declarat directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş, Nicolae Bărbieru. Radio Mureș MS - Adela Moldovan –

Investiţie inaugurată de Borbely Laszlo Ministrul Mediului şi Pădurilor, Borbely Lazslo, a inaugurat vineri, 11 noiembrie, o parte din lucrările dintre barajele de priză unu şi doi de pe malul stâng al râului Mureş. Valoarea investiţiei este de aproximativ 5,6 milioane de lei, bani proveniţi din Fondul de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

14.11.2011

Mediu, bugetul de stat şi Fondul Solidaritatea. „O să vedeţi cum arată şi sper că va fi un loc preferat de târgumureşeni. Deja am văzut, am fost aici duminică şi a fost foarte multă lume pe acest dig”, a declarat Borbely Laszlo. Zi de Zi MS – Sandu Tudor -

Turbina şi “comorile” ei În baza comunicatului de presă din partea Administratiei Nationale "Apele Romane”, Administraţia Bazinală de Apă Mureş, l-am contactat pe domnul Călin Fokt, purtătorul de cuvânt al instituţiei, şi am aflat că lucrările la barajul vechi de pe Mureş se desfăşoară în trei etape. Este posibil ca din această cauză turbiditatea apei să fie crescută şi nu sunt motive de îngrijorare în privinţa debitului apei de reţea. Scăderea nivelului apei este compensată prin acţionarea mecanică (cu motopompă) pentru a fi introdusă în instalaţiile Uzinei de apă, spre a fi prelucrată. Concomitent cu lucrările de reparaţii la barajul de pe Mureş, prin oprirea apei din Turbină, se vor executa lucrări de decolmatare a canalului. Am fost la faţa locului şi credem că pot fi interesante unele din observaţiile noastre. După cum era şi normal să fie, în albia Turbinei se află multă depunere de nămol. Pe lângă acesta, mai exact, amestecat cu el, am observat o serie de alte obiecte, care, în mod uzual, nu au nicio legătură cu un curs al apei şi, în mod normal, nu ar trebui să se regăsească pe fundul apei. Dar cum se poate vorbi la noi de o stare de normalitate...? Pe lângă crengi, unele destul de mari, am observat mult pietriş. Să admitem că au ajuns în mod natural, sau poate accidental în albia Turbinei. Dacă adăugăm imaginii pietrişului din mâl o cantitate de-a dreptul impresionantă de prefabricate de beton ce se utilizează în construcţii, avem convingerea că ele n-au ajuns acolo întâmplător. Impresionant este totuşi numărul mare al anvelopelor inşirate în lungul Turbinei, începând cu cele de biciclete şi terminând cu cele pentru autobuze. Aparent, faptul ne-ar face să credem că firmele de vulcanizare s-au mutat pe malurile Turbinei şi refuză să semneze un contract de salubritate pentru a se scăpa de cauciucurile uzate. Totuşi, ele sunt departe de cursul apei, iar dacă totuşi au nimerit în canalul Turbinei, înseamnă că cineva le confundă cu substituente ale colacilor de salvare. Să le dăm un pont: anvelopele nu plutesc pe apă, se scufundă. Ca dovadă, iată, toate cauciucurile au ajuns la fund. Şi, fiindcă am fost sesizaţi la redacţie că în albia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

14.11.2011

Turbinei a fost aruncată până şi o caroserie de maşină, ei bine, n-am aflat-o. Am dat în schimb peste numeroşi "căutători de aur”, dornici să devină bogaţi peste noapte, în căutarea filoanelor de aur. Le dăm şi lor un pont: albia Turbinei nu este depozit de aur. Pot fi găsite în schimb ambalaje goale de conserve, din tablă, câte un şurub, cate o bucată de fier. Poate că tocmai asta se şi caută în mâl. Să sperăm că le-a meritat efortul. Printre lucrurile mai puţin obişnuite pe care le-am văzut la fundul apei, se află un aspirator, mai multe covoare, haine uzate şi colace. Cele din urmă nu erau de salvare, oricum, fiind în fundul apei şi-ar fi dezminţit menirea. Erau colace de la capacele W.C-urilor. Unele par să fie un set complet. Nu avem certitudinea că nu s-a scufundat nimeni cu ele dintr-o plutire ratată, să se aşeze pe ele. Indiferent de scuze şi interpretări, tot ceea ce se vede acum că a stat pe fundul apei demonstrează starea şi mentalitatea de mahala în care se bălăcăreşte societatea noastră. O stare de mâl, caracteristică nouă, prin care se identifică. Se vede bine, pe fundul apei. Turbina cu "comorile” ei ne-au dat de înţeles. Cuvântul liber MS – Viorel Conțiu –

Restricţii în piaţa de vechituri Revenim asupra restricţiilor de comercializare impuse în zona adiacentă Pieţei de Vechituri, respectiv pe digul administrat de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş, sens în care informăm din nou utilizatorii acestei pieţe, situată în str. Mureşului nr. 1A, că este interzisă desfăşurarea activităţii comerciale pe digul din vecinătatea ei, comerţul fiind permis doar în perimetrul Pieţei de Vechituri, pe platoul pieţei, cât şi pe drumul din faţa acesteia. Atenţionăm, pe această cale, că nu ne asumăm răspunderea pentru consecinţele ce decurg din nerespectarea măsurii dispuse, fapt ce va atrage sancţionarea celor vinovaţi, de către organele abilitate. De asemenea, subliniem faptul că, potrivit regulamentului intern al pieţei, comercianţilor le revine obligaţia de menţinere permanentă a curăţeniei la locul de vânzare şi în jurul acestuia, precum şi transportarea gunoiului, la părăsirea pieţei, la locurile special amenajate din incintă, în caz contrar, fiind aplicată măsura interdicţiei de a exercita comerţ în perimetrul pieţei. Cuvântul Liber MS – știri -

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

14.11.2011

Teme de mediu

56 de zile fără ploiDeşi se vorbeşte puţin despre seceta care ne bântuie, ea este totuşi mare. De 56 de zile, deci din 15 august, pământul n-a mai beneficiat de o ploaie semnificativă. Ca atare, solul, până spre adâncul lui, pare a fi uscat complet. Norocul nostru este ca tristul fenomen se întâmplă într-o perioadă în care nu avem vegetaţie în desfăşurarea sa biologică, pentru că altfel ar fi jale. Oricum, dacă la această dată cămările ne sunt pline, nu ştim ce ne aşteaptă la anul, pentru că seceta de acum vizează în mod direct culturile ce vor trebui să ne asigure hrana, la anul. Oricum, pâinea noastră cea de toate zilele din a doua parte a lui 2012 este pusă sub semnul întrebării. Şansele de a avea recoltă normală de grâu sunt foarte mici. Nu ştim dacă gospodarii noştri oficiali au în vedere acest lucru, procedând cu prudenţă la înstrăinarea stocului pentru pâine de care dispune ţara la această dată. După cum îi cunoaştem, putem să ne aşteptăm la cele mai urâte surprize. Deocamdată însă toată lumea tace. Să fie oare liniştea dinaintea furtunii? Furtuni nu dorim de niciun fel, însă tare bine ne-ar prinde nişte ploi, să zicem mocăneşti, măcar de o săptămână. Vazând cum norii, care au lipsit atâta vreme de pe bolta cerului, ne dau târcoale, speranţa a început din nou să crească în sufletele noastre. Două luni de secetă ne ajunge!Cuvântul Liber MS – Ioan Cișmas –

Concluziile întrunirii GIMPCRM la Roşia MontanăGrupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCRM) s-a reunit sâmbătă în cea de a V-a sesiune de lucru. Reuniunea este parte a procesului de monitorizare a cercetărilor arheologice şi a lucrărilor de restaurare a cladirilor istorice desfăşurate în localitate, în cadrul programelor de patrimoniu derulate de către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Pe lângă membrii GIMPCRM, Acad. Alexandru Vulpe, Preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române; Acad. Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO); Prof. Univ. Dr. Doc. Nicolae Gudea, Universitatea Babeş-Bolyai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

14.11.2011

din Cluj-Napoca; Conf. Univ. Dr. Vasile Moga, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia; Prof. Univ. Dr. Ioan Opriş, Universitatea Valahia din Târgovişte; Prof. Dr. Univ. Arh. Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti; Conf. Univ. Dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; Conf. Univ. Dr. Florin Anghel, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii Ovidius din Constanţa, la întâlnire au participat dr. Beatrice Cauuet, coordonatorul lucrărilor de cercetare arheologică, în vederea amenajării turistice, din Galeria Cătălina-Monuleşti, dr. Paul Damian, de la Muzeul Naţional de Istorie a României şi arh. Katalin Moscu, coordonator al lucrărilor de restaurare a clădirilor din centrul vechi al localităţii. Monitorizarea de sâmbata a vizat principalele şantiere de restaurare a patrimoniului construit aflate, în prezent, în derulare, respectiv cel al clădirii vechii şcoli şi vechiul sediu al Primăriei. Ambele clădiri presupun lucrări de restaurare foarte complexe, finalizarea lor fiind estimată pentru vara anului viitor când, în urma discuţiilor avute cu autorităţile locale, urmează a fi transformate în unităţi hoteliere. Proiectul este gândit ca un parteneriat între RMGC si Consiliul Local Rosia Montană şi îş propune să acopere un gol existent în localitate, prin lipsa unor spatii de cazare de calitate. Membrii GIMPCRM s-au declarat impresionaţi de calitatea lucrărilor de restaurare a clădirii vechii primării a localităţii, coordonate de arh. Mircea Sabau Tatar, şi recomandă demararea neîntârziată a procesului de întocmire a dosarului de clasare a clădirii ca monument istoric. Membrii GIMPCRM au vizitat si galeria Cătălina-Monuleşti unde, împreună cu dr. Beatrice Cauuet şi dr. Paul Damian, au analizat stadiului actual al lucrărilor de cercetare arheologică din subteran şi oportunităţile de amenajare spre vizitare a galeriei, precum şi situaţia depozitului de artefacte şi arhiva cercetărilor arheologice desfăşurate în zonă. Lucrarile de cercetare arheologică de aici au fost calificate de catre membrii grupului drept profesioniste si de foarte bună calitate. Specialiştii din cadrul GIMPCRM sprijină intenţia companiei miniere şi a coordonatorului lucrărilor de cercetare de a da galeriei o destinaţie turistică. Galeriile romane, medievale si moderne unde au fost descoperite artefacte din lemn destinate evacuarii apelor subterane urmeaza a fi amenajate pentru vizitare, inclusiv prin folosirea tehnicilor de replicare a artefactelor, în scopul de a oferi publicului accesul la toate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

14.11.2011

stadiile de evoluţie a procesului de exploatare a aurului pe care galeria Cătălina-Monuleşti le prezintă. Cu toate acestea, GIMPCRM îşi exprimă regretul că instituţiile de profil nu profită de prezenţa specialiştilor in arheologie miniera din Franta, în vederea formării unor specialişti români în arheologia mineră, eforturile individuale în acest sens fiind semnificative, dar nu suficiente pentru a creea o şcoală românească de profil. GIMPCRM îşi exprimă regretul cu privire la stoparea Programului Naţional de Cercetare ”Alburnus Maior”, având în vedere consecinţele negative pe care acest lucru l-a avut asupra continuităţii cercetărilor şi a circulaţiei informaţiei ştiinţifice şi susţine reluarea sa neîntârziată. În acelaşi context, GIMPCRM recomandă continuarea cercetărilor in zone precum Orlea şi Păru Carpeni, precum şi reluarea seriei de publicaţii ştiinţifice, prin intermediul căreia să fie diseminate rezultatele cercetărilor de la Roşia Montană, întreprinse atât de arheologii români, cât şi de cei străini. Aceasta cu atât mai mult cu cât, lucrările arheologice întreprinse aici au generat o direcţie majoră de cercetare, care stă la baza confirmării academice a unui grup consistent de tineri cercetători români. GIMPCRM recomandă, de asemenea, continuarea demersurilor pentru restaurarea, conservarea tuturor artefactelor descoperite in cercetarea arheologica si depozitarea/arhivarea conforma a acestora. GIMPCRM recomandă şi îşi oferă sprijinul pentru demararea lucrărilor de elaborare a unui proiect de reconstituire, cu ajutorul tehnologiei 3D, a galeriilor şi construcţiilor romane descoperite în Roşia Montană, precum şi a artefactelor descoperite în cursul cercetărilor, pentru a fi folosite în cadrul expoziţiei locale. O astfel de formă de reconstituire, pe cât de spectaculoasă, pe atât de fidelă, în opinia GIMPCRM este de natură să apropie tematica ştiinţifică de preocupările tinerei generaţii, ducând astfel la creşterea gradului de conştientizare publică a importanţei descoperirilor, în particular, dar şi a istoriei, în general. GIMPCRM constată că obiectivele intermediare de patrimoniu, asumate de către compania minieră în relaţia sa cu autorităţile române şi consemnate în Raportul Roşia Montană – stare de fapt şi perspective reale au fost îndeplinite, lucrările de cercetare, în vederea amenajării turistice, din galeria Cătălina-Monuleşti, precum şi acelea de restaurare a clădirilor din centrul vechi al localităţii fiind demarate, în condiţii tehnice excelente şi la cele mai bune standarde ştiinţifice./Citynews.ro - nesemnat -

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

14.11.2011

Ecomediu şi Daruri de Crăciun - ultimele două expoziţii găzduite de Expo Arad Expo Arad Internaţional a început pregătirile pentru ultimele două evenimente ale anului 2011, anunţă oficialii instituţiei„Ecomediu” – târgul internaţional de echipamente, utilaje, aparate pentru investigarea, analiza şi controlul calităţii apei, aerului şi solului, utilaje de salubritate, igienă urbană, energii neconvenţionale – se va desfăşura în perioada 23 – 25 noiembrie iar târgul „Daruri de Crăciun” îşi va aştepta vizitatorii între 15 şi 18 decembrie. Aflat la cea de-a IX-a ediţie, Ecomediu va reuni cele mai importante instituţii şi agenţi economici din domeniul protecţiei mediului, în vederea schimbului de informaţii şi experienţe bazate pe realizări concrete şi, în acelaşi timp, prezentarea de soluţii inteligente pentru implementarea unor strategii generale de mediu. În paralel cu expoziţia va fi organizată conferinţa internaţională „Practici şi experienţe în protecţia mediului”, care se adresează tuturor firmelor ofertante de tehnologii, echipamente, servicii, instituţiilor acreditate, specialiştilor, firmelor care s-au confruntat cu succes cu problemele de mediu, cele care consideră că pot transfera experienţă, precum şi autorităţilor locale care sunt interesate de un mediu mai curat. NEWS AR –

Expo Arad Internaţional a dat startul pregătirilor pentru Ecomediu şi Daruri de Crăciun A început febra pregătirilor pentru ultimele două târguri ce încheie calendarul anual al evenimentelor expoziţionale organizate de Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură. Primul dintre evenimentele ce marchează sfârşitul de an la Expo este Ecomediu. Ajuns la cea de-a IX-a, târgul internaţional de echipamente, utilaje, aparate de investigare, analiza şi controlul calităţii apei, aerului şi solului, utilaje de salubritate, igienă urbană şi energii neconvenţionale a fost programat de organizatori pentru intervalul 23-25 noiembrie. Potrivit informaţiilor furnizate de organizatori, „Ediţia Ecomediu din acest an va reuni cele mai importante instituţii şi agenţi economici din domeniul protecţiei mediului, în vederea schimbului de informaţii şi experienţe bazate pe realizări concrete şi în acelaşi timp prezentarea de soluţii inteligente pentru implementarea unor strategii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

14.11.2011

generale de mediu”. Conferinţa internaţională intitulată „Practici şi experienţe în protecţia mediului” urmează să se desfăşoare în paralel cu expoziţia. „Conferinţa se adresează tuturor firmelor ofertante de tehnologii, echipamente, servicii, instituţiilor acreditate, specialiştilor, firmelor care s-au confruntat cu succes cu problemele de mediu, cele care consideră că pot transfera experienţă, precum şi autorităţilor locale care sunt interesate de un mediu mai curat”, anunţă organizatorii. La mijlocul lunii cadourilor, cea de-a IX-a ediţie a Ecomediu va fi urmată de târgul ce încheie seria evenimentelor expoziţionale organizate sub egida Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură. Daruri de Crăciun, unul dintre cele mai îndrăgite evenimente ce se desfăşoară an de an sub cupola Expo Arad Internaţional, îşi aşteaptă vizitatorii timp de patru zile, în perioada 15-18 decembrie. Glasul Aradului AR – nesemnat -

Târgurile Ecomediu şi Daruri de Crăciun, la ExpoEcomediu se va desfăşura în perioada 23 – 25 noiembrie, iar târgul Daruri de Crăciun îşi aşteaptă vizitatorii între 15 şi 18 decembrie. Aflat la cea de-a IX-a ediţie Ecomediu – târgul internaţional de echipamente, utilaje, aparate pentru investigarea, analiza şi controlul caităţii apei, aerului şi solului, utilaje de salubritate, igienă urbană, energii neconvenţionale – va reuni cele mai importante instituţii şi agenţi economici din domeniul protecţiei mediului, în vederea schimbului de informaţii şi experienţe bazate pe realizări concrete şi în acelaşi timp prezentarea de soluţii inteligente pentru implementarea unor strategii generale de mediu. În paralel cu expoziţia va fi organizată conferinţa internaţională „Practici şi experienţe în protecţia mediului” care se adresează tuturor firmelor ofertante de tehnologii, echipamente, servicii, instituţiilor acreditate, specialiştilor, firmelor care s-au confruntat cu succes cu problemele de mediu, cele care consideră că pot transfera experienţă, precum şi autorităţilor locale care sunt interesate de un mediu mai curat. La târgul „Daruri de Crăciun” vizitatorii vor găsi, la fel ca în fiecare an, produse specifice sărbătorilor de iarnă. www.arq.ro AR – Corina Huțan –

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

14.11.2011

PSD a organiziat o dezbatere publică cu privire la podul de la Pecica şi parcurile din Arad Reprezentanţii PSD Arad, alături de colegii din PNL au organizat, astăzi, o dezbatere publică la care au participat preşedinţi ai ONG-urilor, dar şi reprezentanţi ai diferitelor instituţii şi ai societăţii civile. Invitatul special a fost Carmen Moldovan, deputat PSD, preşedinte al Forumului Naţional al Ecologiştilor. De asemenea, la întâlnire a participat şi deputatul Ciprian Luca. „Am dezbătut două probleme legate de municipiul şi judeţul Arad. Este vorba despre podul de la Pecica şi despre parcurile din Arad, care reprezintă o problemă. Poate cei care guvernează judeţul Arad vor ţine cont de ceea ce se discută aici”, spune Ciprian Luca. De asemenea, preşedintele Organizaţiei Judeţene PSD Arad, Dorel Căprar spune că aceste subiecte au fost alese în urma sesizărilor pe care le-au primit. /www.arq.ro AR –

100 de cercetaşi în pădure100 de tineri din cinci judeţe îşi vor da întâlnire la sediul Parcului Natural Lunca Mureşului Arad, în perioada 11 – 13 noiembrie, în câmpul regional intitulat „Insula” ediţia I-a. Tinerii cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani sunt membrii ai Organizaţiei Naţionale „Cercetaşii României” din Deva, Hunedoara, Timişoara, Oradea şi Arad. „Pe parcursul taberei, tinerii se vor bucura de ateliere educative, creative, de aventură, pentru dezvoltarea spiritului de echipă. „Ne dorim ca tinerii să ajungă acasă cu amintiri plăcute, prietenii noi şi cu lucruri noi învăţate”, a declarat Chita Emanuel, responsabil Comunicare şi Imagine CL Arad. Organizatorii evenimentului sunt cercetaşii din Centrul Local Arad „Phoenix”, cu susţinerea Parcului Natural „Lunca Mureşului”, Colegiile „Vasile Goldiş” şi „Dimitrie Ţichindeal” şi Bricostore Arad. Jurnalul Arădean AR - V.G. -

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

14.11.2011

MAN LA DNA - Secretarul general al PDL neaga ca ar fi facut trafic de influenta pentru Mircea Man Secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a reactionat astazi, 11 noiembrie, in privinta acuzatiilor de complicitate la cumparare de influenta care ii sunt aduse presedintelui Consiliului Judetean Maramures de catre procurorii anticoruptie. Liderul democrat-liberal, despre care s-a spus ca ar fi tocmai persoana pe langa care Mircea Man a intervenit pentru numirea in functie a directorului de la Administratia Bazinala Somes Tisa (ABST), sustine nu a avut niciodata o discutie pe o asemenea tema si ca informatiile care circula in prezent legat de cazul aflat in investigare la DNA Oradea sunt lipsite de substanta. Oltean a explicat astazi, in cadrul unei conferinte de presa sustinuta la Bistrita, ca, in perioada la care procurorii anticoruptie fac referire, el detinea doar functia de vicepresedinte in cadrul PDL si nu ar fi avut forta necesara pentru a interveni pentru avantajarea unei persoane. In plus, el a aratat ca maramureseanul Flaviu Radu, care se afla in functia de conducere de la ABST, era angajat in instituie ca adjunct inca de pe vremea liberalilor. „Ce sa discut cu Mircea Man... sa-l facem ministru?!” „In ce priveste Maramuresul, deocamdata avem o informatie totalmente lipsita de substanta. Nu stim decat ceea ce ati vazut si dvs., ca Mircea Man ar fi intervenit pe langa mine pentru numirea unui om intr-o functie pe care o detine din 2005. Deci, tin sa va spun ca Flaviu Radu este director adjunct al acestei companii din 2005”, a atras atentia Oltean. Secretarul general al PDL a subliniat totodata ca functia care l-a adus atat pe Mircea Man, cat si pe el in atentia procurorilor DNA este una politica si ca sefii de tipul lui Flaviu Radu „se numesc pe criterii politice, nu se numesc pe alte criterii”. Totusi, a insistat pe ideea ca maramureseanul de la ABST este „un foarte bun profesionist”, aratand ca si guvernarea liberala l-a mentinut din acest motiv in functie. „Ce sa discut cu Mircea Man daca omul era pe functie? Ce sa discut, sa il facem ministru, nu?! Nu am discutat! Era pe functie - a ramas pe functie. Nu-mi amintesc niciodata ca Mircea Man, la telefon sau in alte imprejurari, sa fi pus problema lui Flaviu Radu, care, va repet, este pe functia respectiva din 2005”. Oltean scoate in fata independenta justitiei: Ioan Oltean a adaugat ca daca doar acesta este substratul chemarii lui Mircea Man la DNA, el este „totalmente fara substanta”. „Singura noastra pretentie este ca

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

14.11.2011

justitia sa fie corecta”, a adaugat el, continuand ca ancheta facuta de catre procurori nu poate fi comentata, ci demonstreaza independenta justitiei. “As fi nesincer daca as nega sau daca nu v-as spune ca orice fel de demersuri de aceasta maniera n-ar avea efecte negative asupra PDL. Dar, in acelasi timp - va rog sa retineti - este pentru prima data cand un partid nu obstructioneaza justitia. Pentru prima data vorbim in Romania de o justitie libera”, a intors el discursul in favoarea democrat-liberalilor, explicand ca nici justitia si nici DNA nu au cum sa fie acum la mana unui presedinte sau a unei formatiuni politice aflate la guvernare, cu referire la informatiile conform carora anchetele derulate zilele acestea in Transilvania l-ar viza de fapt pe premierul Emil Boc,. Reamintim ca presedintele Consiliului Judetean Maramures a fost chemat zilele trecute la DNA Oradea pentru audieri. El a fost invinuit ca ar fi colaborat la cumparare de influenta imprena cu directorul ABST, Flaviu Radu, pentru a-l pune pe acesta in functie. Amandoi sustin ca informatiile procurorilor anticoruptie nu au fundament real si ca sunt nevinovati. Documentarea acestui material a fost realizata cu sprijinul jurnalistilor de la televiziunea bistriteana Direct TV. / emaramures

Şeful CJ Maramureş, pus la zid de DNAMircea Man, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş şi şeful filialei locale a PDL, a fost audiat de procurorii anticorupţie într-un caz de trafic de influenţă Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Mircea Man, este din nou în atenţia procurorilor DNA. După ce Man a fost pus sub acuzare pentru luare de mită, în 2010, într-un dosar ce vizează împrejurările încheierii de către Cosiliul Judeţean Maramureş a unui contract de achiziţie publică pentru reabilitarea unor drumuri judeţene, Man a fost chemat la audieri într-o nouă cauză. De această dată, el este învinuit de trafic de influenţă după ce ar fi intervenit, pe linie politică, pentru numirea unei persoane la şefia unei instituţii.„E mai mult o chestiune politică": Preşedintele CJ Maramureş a fost audiat miercuri, la DNA Oradea. „Vreau să vă spun că nu a avut nicio legătură cu cealaltă cauză decât tangenţial şi nu are nimic legătură cu mine. Da, este ceva legat de funcţionari publici, dar e o chestiune pe care nu vreau să o discut pentru că o să fie un punct de vedere oficial al DNA Oradea. Sigur că acuzaţia rămâne, dar o să o vedeţi exact cum scrie şi nu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

14.11.2011

vreau să o comentez acum", a spus Mircea Man. Acesta a mai precizat că în cauză nu este implicată în niciun fel instituţia pe care o conduce. „Pot să vă spun că nu are nicio legătură cu Consiliul Judeţean, nici cu mine ca şi persoană, ci, dacă vreţi, e mai mult o chestiune politică. E vorba că s-ar fi folosit cineva de influenţa mea politică. Este ceva la mijloc clar, faptul că sunt preşedinte de partid", a adăugat Mircea Man. Cercetat pentru trafic de influenţă: Chiar dacă procurorii DNA Oradea nu au prezentat încă un comunicat de presă şi nici nu au vrut să dea mai multe relaţii despre acest caz, surse din cadrul PDL Maramureş spun că Mircea Man a fost audiat într-un caz de trafic de influenţă. „Se presupune că ar fi intervenit la Bucureşti pentru numirea în funcţie a unui director. Mai multe informaţii nu pot să vă dau nici eu, urmează să ne întâlnim zilele acestea ca să ne spună şi nouă ce s-a întâmplat. Nu ştiu dacă este adevărat sau nu, dar sper să primim răspunsurile necesare", a declarat un membru PDL Maramureş. În aceeaşi zi, la DNA Oradea a fost chemat la audieri şi seful Direcţiei Apelor Someş-Tisa din Cluj, Radu Flaviu. Acesta a spus că a fost anunţat de procurori că este cercetat pentru cumpărare de influenţă.Cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Maramureş, Călin Matei (PSD) şi Emil Marinescu (PNL), nu cred că activitatea instituţiei pe care o conduc va fi afectată în vreun fel de noile acuzaţii aduse preşedintelui CJ. „Din câte am înţeles nu are legătură una cu alta. Atâta vreme cât Man va fi acuzat pe bază politică, Consiliul nu are de suferit. Nu pot să fac nicio afirmaţie atâta timp cât de această dată, preşedintele a fost chemat pentru acuzaţii care privesc partidul lor. Aici e pe cont propriu şi trebuie să se descurce", a spus Călin Matei. Învinuit de luare de mită Mircea Man a fost pus sub învinuire, anul trecut, împreună cu Beniamin Rus, administratorul firmei Selina, pentru luare de mită. Dosarul în care cei doi sunt învinuiţi vizează împrejurările încheierii unui contract de achiziţie publică pentru reabilitarea unor drumuri judeţene. Mircea Man este acuzat că a beneficiat de mai multe favoruri din partea firmei bihorene, printre care şi un weekend petrecut la una din pensiunile administratorului firmei Selina. Adevarul MM

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

14.11.2011

Ioan Oltean: Nu îmi amintesc ca Mircea Man să fi pus problema lui Flaviu Radu Secretarul general al Partidului Democrat Liberal, Ioan Oltean, menţionat în dosarul de trafic de influenţă în care este cercetat preşedintele Consiliului Judeţean Marmureş, Mircea Man, spune că nu a discutat niciodată cu acesta despre cazul lui Flaviu Radu Prezent la Bistriţa la o zi după ce s-a adus numele său în discuţie în dosarul traficului de influenţă în care inculpat este Mircea Man, deputatul Ioan Oltean spune că acuzaţiile aduse colegului său de partid sunt lipsite de substanţă. „În ceea ce priveşte Maramureşul avem deocamdată o informaţie lipsită de substanţă, nu ştim decât ce s-a dat în presă, cum că Mirecea Man ar fi intervenit pe lângă mine pentru a numi un om într-o funcţie pe care acesta o deţine din 2005. Pentru că, trebuie menţionat faptul că, Flaviu Radu este director încă din 2005 şi oricum acestea sunt posturi politice numite pe criterii politice, prin urmare nu văd de ce ar fi trebuit să intervin eu pentru el. Dacă acesta este totuşi fundamentul trimiterii lui Mirecea Man la Parchet, acesta este în totalitate fără subsanţă", a declarat Oltean. Întrebat dacă a discutat vreodată cu Mircea Man despre postul lui Flaviu Radu, Oltean spune că nu îşi aminteşte o astfel de discuţie. „Nu îmi amintesc niciodată ca Mircea Man, la telefon sau în alte împrejurări, să-mi fi pus problema lui Flaviu Radu", susţine Oltean. „Nu ştiu de ce s-a ajuns la mine , mai ales că în acea perioadă eu aveam doar funcţia de vicepreşedinte în partid şi nu aveam puterea de decizie de acum. dar probabil cei de la DNA au informaţii suficiente", adaugă vicepreşedintele Camerei Deputaţilor./ Adevarul BN

Deputatul Oltean: Mircea Man nu m-a rugat niciodata sa intervin pentru vreo numire in functieIoan Oltean sustine ca nu are nicio legatura cu scandalul in care este implicat Mircea Man, presedintele CJ Maramures. Secretarul general al PD-L neaga ca Mircea Man i-ar fi cerut ajutorul pentru ca un apropiat al sau sa fie numit sef intr-o institutie publica. “In ceea ce priveste scandalul in care este implicat Mircea Man, deocamdata informatiile pe care le avem sunt lipsite de substanta. Stim pana in prezent doar ca acesta ar fi intervenit pe langa mine pentru numirea unui om intr-o functie pe care o detine din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

14.11.2011

2005. Tin sa va spun ca Flaviu Radu este director al acestei institutii din anul 2005. Categoric, Mircea Man nu a intervenit pe langa mine niciodata pentru ca cineva sa fie numit intr-o functie. Nu imi amintesc niciodata ca Mircea Man la telefon sau in alte imprejurari sa fi pus problema numirii lui Flaviu Radu intr-o functie publica”, a explicat presedintele organizatiei judetene a PD-L BN, Ioan Oltean. Presedintele Consiliului Judetean Maramures, Mircea Man, a fost chemat la DNA Oradea pentru a da cateva declaratii. Conform rechizitoriului, acesta este acuzat de complicitate la trafic de influenta dupa ce in anul 2008 a intervenit pe langa Ioan Oltean pentru ca Flaviu Radu sa fie numit director al Directiei Apelor Somes – Tisa din Cluj. Ioan Oltean sustine ca pana in prezent nu a fost chemat la sediul Directiei Nationale Anticoruptie Oradea pentru declaratii pe aceasta tema. Bistrițeanul

Teme de mediu

Incendiile de pădure stinse cu ajutorul elicopteruluiElicopterul din cadrul Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Administraţiei şi Internelor a contribuit substanţial la lichidarea incendiilor de pe Valea Chiuzbăii şi Valea Şerpoaia. Condiţiile meteorologice au favorizat ridicarea de la sol a aparatului de zbor care s-a alimentat cu apă din acumularea Strâmtori-Firiza. Pentru stingerea incendiului de pe Valea Chiuzbăii au fost folosiţi 9.000 litri de apă care au fost deversaţi pe pantele abrupte ale muntelului, cu ajutorul instalaţiei din dotare. Apoi elicopterul s-a deplasat pe Valea Serpoaia, în comuna Suciu de Sus unde a intervenit pentru stingerea incendiului. Şi aici au fost utilizaţi 9.000 litri de apă (3000 proveniţi din acumularea Strâmtori-Firiza, iar 6.000 litri de apă din lacul Lighet). Un alt incendiu de vegetaţie uscată declanşat la ieşirea din localitatea Rohia spre Boiereni a fost lichidat tot cu ajutorul elicopterului MAI, prin devarsarea a 3.000 litri de apă provenită din lacul Lighet. Acţiunea aeriană de stingere a celor trei incendii a fost coordonată de comandantul Pichetului de Pompieri Târgu Lăpuş, locotenent Radu Bodea. Acesta a fost sprijinit la sol de către silvicultori şi membrii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă. /emaramures

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

14.11.2011

Romplumbul încă aşteaptă decizia APM ClujConducerea societăţii Romplumb încă aşteaptă un semn de viaţă de la APM Cluj în ceea ce priveste ridicarea suspendării autorizaţiei Integrate de Mediu. Liderul Cartel Alfa Maramureş, Florin Hossu a ţinut să remarce ca în acest moment se poartă la Bucureşti o serie de negocieri legate de acele plăţi compensatorii pe care oamenii ar urma să le primească din ziua în care societatea nu va mai funcţiona. „Negociem. Încă nu a venit decizia de la Agenţia de Protecţie a Mediului Cluj, dar nici nu mai avem încredere că se va schimba ceva. Aşteptăm finalizarea negocierilor pe problema protecţiei sociale. Discuţiile sunt la Bucureşti. Dar vreu să vă spun că dacă lucrurile nu vor merge aşa cum trebuie vom mai face şi alte proteste dacă va fi nevoie”, a declarat liderul de sindicat. De cealaltă parte, primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheş ţine să sublinieze ca APM Cluj nu dă dovadă de un comportament normal în ceea ce priveşte Romplumb. “ Mi se pare aberant într-un fel faptul că cei de la APM Cluj nu au rezolvat această chestiune. Şi nici măcar nu am spus ce fel de consultant, avizator, ce fel de specialist ar trebui să certifice documentaţia pe baza căreia se dă un aviz privind acordarea unui termen de 6 luni pentru repunerea în funcţiune. Cred că numai cineva rău-voitor poate gandi aşa ceva, pentru că să oferi încă 6 luni cu posibilitatea de a se retehnologiza, de a pune întreaga instalaţie în bună ordine pentru a nu polua, înseamnă o şansă de a reglementa situaţia. Nu cred că ar fi încurcat pe nimeni acest lucru”, a explicat edilul băimărean. /Citynews

Primaria Bistrita nu a fost instiintata ca gunoaiele de la Nasaud merg la Beclean si apoi in Zavoaie!Autoritatile locale nu au primit niciun act oficial prin care sa fie anuntate ca deseurile ce sunt transportate de la Nasaud la Beclean vor fi ulterior aduse la Bistrita. Reprezentantii municipalitatii nu sunt incantati de aceasta idee, insa asteapta sa vada ce se va intampla... Deseurile de la Nasaud sunt transportate incepand de sambata trecuta la Beclean. De acolo gunoaiele sunt incarcate in masini si aduse la Bistrita. “Informatia cu privire la faptul ca gunoiul de la Nasaud este transportat la Beclean si apoi urmeaza sa fie adus la Bistrita a ajuns la noi indirect. Nu am primit nicio instiintare oficiala despre acest lucru. Nici gunoaiele de la Beclean nu le-am primit cu drag si nu ne surade nici

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

14.11.2011

aceasta idee de a primi la Bistrita si deseurile de la Nasaud. Vom astepta sa vedem ce se intampla si vom vedea cum trebuie sa procedam in aceasta situatie”, a explicat purtatorul de cuvant al Primariei Bistrita, Mihai Rusti. Primarii din Nasaud si Beclean, Dumitru Muresan si respectiv Nicolae Moldovan au ajuns la un acord in ceea ce priveste depozitarea deseurilor de la Nasaud la groapa de gunoi de la Beclean. Intre cele doua primarii s-a semnat un contract pe o perioada de sase luni, cu posibilitate de prelungire in cazul in care nu va fi deschisa groapa de gunoi de la Tarpiu. Astfel, deseurile nasaudenilor vor fi depozitate incepand de acum la groapa de gunoi de la Beclean. De acolo deseurile sunt transportate la groapa de gunoi din Zavoaie. Pentru fiecare metru cub de gunoi dus la Beclean, Primaria Nasaud plateste 11,5 lei. . Bistrițeanul

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

S-au trezit şi ecologiştii: "Promenada pe malul Crişului Repede nu trebuia făcută"Preşedintele Centrului Regional pentru Supraveghere Ecologică, Mihai Togor, a acuzat vineri Primăria şi Administraţia Bazinală de Apă Crişuri că au făcut lucrări inutile la amenajarea malului Crişului Repede şi că încalcă avizele date în acest sens. Togor a făcut referire la lucrările ce se fac acum pe malul Crişului între fostul Centrul de Calcul şi podul Decebal. "Am constatat cu regret că Administraţia Bazinală de Apă Crişuri execută lucrări în dispreţul avizelor pe care le are", a declarat preşedintele, într-o conferinţă de presă. Numai că acuzele sale par defazate, întrucât vin la aproape două luni de când au început lucrările. Acuze din birou: Potrivit lui Togor, avizul presupunea doar curăţarea albiei de arbori şi arbuşti care prezintă un pericol, ori în zonă s-ar fi tăiat mai mulţi copaci. Câţi şi care, Togor n-a mai putut spune, pentru că, a recunoscut el, nici n-a fost în zonă să vadă ce şi cum. Totuşi, a declarat vehement că nu este de acord cu lucrările. "Nici nu era în discuţie să se facă în acest an acel tronson", a spus Togor. Ecologistul a acuzat atât tăierile de arbori, cât şi realizarea unei grinzi de beton pentru susţinere, în execuţie acum pe malul Crişului. "E o tâmpenie să excavezi, apoi să pui grindă de susţinere", a spus ecologistul.Astfel, CRSE a cerut Administraţiei Naţionale Apele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

14.11.2011

Române să suspende avizul dat pentru aceste lucrări şi să ceară refacerea terenului la stadiul iniţial, o sesizare depusă vineri, adică la mai bine de o lună de la demararea lucrărilor pe acest tronson. Pasivitate pe toată linia: Întrebat de ce reacţionează atât de târziu, Togor a dat din umeri. "Am dat dovadă de pasivitate, la fel ca orădenii", a motivat ecologistul, ca şi cum nu chiar asta ar fi treaba lui: să reacţioneze. Preşedintele CRSE a mai spus că din acelaşi motiv n-a sesizat autorităţile naţionale nici când s-au realizat lucrările de amenajare a celorlalte două tronsoane, chit că nici cu acestea nu este de acord. "Promenada nu era necesară, pentru că există una sus. Aceste lucrări sunt forţate, dar probabil trebuiau cheltuiţi aceşti bani", a spus Togor, lăsând să se înţeleagă că politicienii au vrut doar să-şi răsplătească partenerii sau prietenii afacerişti. Încercând să-şi justifice lipsa de reacţie, Togor a mai amintit că fiecare ecologist face parte şi din ONG-uri care au în supraveghere arii protejate din Bihor, acela fiind job-ul lor principal, aşa că nu le mai rămâne prea mult timp pentru a supraveghea verdele Oradiei. "Noi nu suntem aici opt ore pe zi să ne ocupăm de problemele de mediu ale oraşului. Sunt instituţii care cu asta trebuie să se ocupe. Noi intervenim când sunt probleme majore, cum e malul Crişului, cum sunt parcările ce se asfaltează în oraş, cum sunt tisele din faţa Teatrului. Dar unde e Călin Mocan, şeful Gărzii de Mediu? Instituţiile statului trebuie să-şi facă treaba", a spus Togor. Pasztor: Orădenii decid. Contactat de BIHOREANUL, directorul ABA Crişuri, Pasztor Sandor, spune că se aştepta la astfel de acuze. "S-au tăiat plopii perpendiculari pe apă şi trei salcii de care nu puteam lucra. În amonte chiar am deviat promenada, pentru a nu tăia nişte copaci", a declarat Pasztor, care a spus că le poate arăta ecologiştilor şi poze cu zona înainte de a începe lucrările, fotografii pe care le-a făcut tocmai pentru a putea răspunde celor care contestă lucrările. Cât despre grinda de susţinere, şeful ABA spune că ecologistul Togor are informaţii greşite. "Acolo nu s-a excavat, ci doar s-a pus piatră brută. Acum se toarnă o grindă, la fel cum e pe tronsonul de vizavi de Primărie, pentru susţinerea taluzului, că nu vrem să cadă peste orădeni", a spus Pasztor Sandor. Legat de acuza că promenada nici n-ar fi fost necesară, şeful ABA a spus că acest lucru îl stabilesc orădenii. "E plin de orădeni pe promenada de lângă Gojdu. Orădenii demonstrează ce trebuie făcut şi ce nu. Noi nu facem promenadă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

14.11.2011

pe ambele părţi ale râului, doar pe unul, tocmai pentru a fi mai eco", a completat directorul./EBihoreanul

După defrişări, mulţi ecologişti se-arată...Preşedintele Centrului Regional pentru Supraveghere Ecologică, Mihai Togor, a cerut Apelor Române să sisteze amenajarea malului între fostul Centru de Calcul şi Podul Decebal şi să impună refacerea zonei în forma iniţială. Sesizarea a depusă la mai bine de o lună de la demararea lucrărilor pe acest tronson. Preşedintele CRSE susţine că motivul pentru care organizaţia pe care o conduce a reacţionat atât de târziu este acela că "am dat dovadă de pasivitate, la fel ca orădenii". Acesta este, de altfel, motivul şi pentru faptul că ecologiştii nu au reacţionat atunci când a fost vorba de realizarea primelor două tronsoane ale promenadei, deşi şi acestea sunt considerate inutile. "Din moment ce este promenadă sus, nu văd de ce mai era nevoie de una jos. Probabil trebuiau cheltuiţi aceşti bani", a afirmat Togor. Un alt demers al CRSE a fost să trimită o adresă către Compania Naţională a Uraniului prin care a cerut demiterea directorului sucursalei Ştei, Florin Dobra, dar şi asigurarea unei paze militarizate pentru toate obiectivele de acest gen din ţară, ca urmare a furtului de uraniu. La finalul conferinţei de presă de ieri, preşedintele CRSE, Mihai Togor, a anunţat, ieri, că demisionează din funcţie, deoarece nu are timp suficient să se dedice conducerii organizaţiei, în condiţiile în care este şeful Departamentului de mediu din PSD Bihor, iar printr-un ONG pe care îl conduce administrează mai multe arii protejate. Mihai Togor a precizat că va rămâne preşedinte interimar până când consiliul director va organiza alegeri, iar apoi va fi doar membru al centrului./Crisana

Ecologistul Togor: Pe când întubarea Crișului pentru motocicliști?!Mihai Togor, preşedintele demisionar al Centrului Regional de Supraveghere Ecologică (CSRE) a anunţat astăzi (11 noiembrie) că a trimis o cerere către Administraţia Naţională a Apelor Române pentru întreruperea lucrărilor suplimentare care se efectuează pe malul Crişului, pe tronsonul Pod Decebal – Centrul de Calcul. „În cererea pe care am depus-o am specificat că aceste lucrări au fost realizate de Administraţia Bazinală Crişuri

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

14.11.2011

în dispreţul avizelor primite”, a spus Mihai Togor. Preşedintele CSRE.Ecologiştii cer atât întreruperea lucrărilor suplimentare, cât şi refacerea malului la forma iniţială, deşi lucrările sunt aproape finalizate.Ecologiştii sunt nemulţumiţi de tărerea arborilor de pe malul râului şi suţin că atunci când aceşti copaci au fost aleşi pentru tăiere ar fi fost necesar să fie şi un reprezentat al lor de faţă. Un al motiv care le-a trezit indignarea a fost realizarea grinzii de susţinere din beton. „Nu are logică să excavezi pământul, ca mai apoi să realizezi o grindă de susţinere”, spune Togor. „Un alt aspect de subliniat este că nu avem nevoie de promenadă, atâta timp cât exista deja una sus, care are şi piste pentru biciclete. Mai lipseşte să facem o promenadă în mijlocul Crişului, pentru motociclişti eventual, să fie mai interesant”, spune preşedintele CSRE.În cazul în care Administraţia Naţională Apelor Române nu răspunde favorabil cererii lor, ecologiştii spun că vor acţiona în instanţă./Bihor Stiri

Verde în faţă: Cadastrul verde ale Oradei este fals!Deşi susţin de ani de zile importanţa protejării spaţiului verde ecologiştii sunt convinşi că de cele mai multe ori, se luptă singuri cu morile de vânt. Pe lângă problemele sesizate în legătură cu lucrările pe malurile Crişului, ei trag un nou semnal de alarmă cu privire la spaţiile verzi din oraş.“Avem informaţii conform cărora recensământul spaţiilor verzi din Oradea a fost umflat mult faţă de realitate”, susţine ecologistul Paul Iacobaş.“Se pare că atunci când s-a făcut cadastru verde, au fost luaţi în considerare şi boscheţi de pe terenurile exterioare oraşului. Practic au fost trecute spaţii care nu fac parte din Oradea, în intravilan”, spune Iacobaş. “Când s-a făcut acest cadastru au fost luate în considerare şi păduri din zona metropolitană. Ori pădurea nu este un spaţiu verde din Oradea”, a completat Mihai Togor, preşedintele interimar al Centrului Regional de Supraveghere Ecologică Munţii Apuseni (CSRE). Întrebaţi de ce nu iau o atitudine mai vehementă faţă de problemele existente, ecologiştii susţin că obosesc câteodată să ia atitudine fără sprijinul opiniei publice.“Societatea civică din Oradea nu este formată doar din patru membri. Noi tragem semnale de alarmă, dar oamenii nu iau atitudine”, spune Andrei Acs, membru CSRE şi fost preşedinte al Ecotop Oradea.Un exemplu de soluţie pentru a salva spaţiile verzi din oraş în opinia lor, era reducerea parcărilor realizate din asfalt.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

14.11.2011

“Cetăţenii se bucură că au parte de parcări. Noi am spus şi când s-au realizat acestea şi spunem şi acum. Este în regulă să faci parcări, dar nu din asfalt, ci din dale înierbate, spre exemplu” a spus Mihai Togor. Ecologiştii au mai subliniat că cetăţenii sunt primii afectaţi de lipsa spaţiilor verzi din oraş, atâta timp cât copiii lor se joacă în noxe./Bihor Stiri

Cer oprirea lucrărilor de amenajare a maluluiCentrul Regional de Supraveghere Ecologică (CRSE) solicită Administraţiei Naţionale „Apele Române” suspendarea avizului acordat pentru lucrările de amenajare a malului Crişului Repede.Preşedintele CRSE, Mihai Togor, susţine că Administraţia Bazinală de Apă „Crişuri” nu a respectat prevederile avizului de gospodărire a apelor, semnat în noiembrie 2010, prin care erau aprobate doar lucrările efective de consolidare a malului, fără tăieri de copaci, fără a se turna beton sau amenaja vreo promenadă. Pe lângă suspendarea documentului, CRSE mai cere oprirea lucrărilor suplimentare, care se execută în prezent şi nu au fost prevăzute în aviz, dar şi readucerea malului la stadiul său natural. „Acum două zile au început să toarne grinzi de beton. Nu era vorba de aşa ceva! Considerăm că malul Crişului trebuie să fie verde. Cât despre lucrările care se fac la acel tronson, nici măcar nu erau planificate pentru acest an. Era foarte bine aşa, era înierbat, există şi o alee superioară care are şi pistă de biciclete, deci nu era cazul să mai amenajeze una”, crede Togor. Preşedintele CRSE recunoaşte că s-a „trezit” cam târziu şi nu a reacţionat nici atunci când s-a amenajat tronsonul din amonte de Pasarela Intelectualilor, nici când s-au tăiat copacii de pe mal. „Am fost un cetăţean pasiv, ca toţi orădenii. Fiecare dintre noi are în custodie arii protejate, iar administrarea lor ne ocupă tot timpul”, s-a scuzat preşedintele CRSE, anunţând totodată că se va retrage de la conducerea organizaţiei./ Spinul

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

14.11.2011

Teme similare

Muha şi o firmă multinaţională vor să ridice o microhidrocentrală pe Bistriţa■ Valoarea proiectului se ridică la circa 60 de milioane de euro, bani pe care partenerii firmei sucevene ar trebui să-i pună la bătaie. Banii pe care Uniunea Europeană îi pune la bătaie pentru sursele de energie verde au declanşat o ade-vărată nebunie, iar Suceava nu este ocolită de acest fenomen. Unul dintre cele mai importante proiecte vizează construcţia unei microhidrocentrale, cu o capacitate de 9,6 MWH. Locul vizat pentru această investiţie este râul Bistriţa, iar totul se bazează pe o cădere naturală între comunele Dorna Arini şi Crucea. La Sunători, pe raza comunei Dorna Arini, se va ridica un baraj care va permite captarea unui anumit debit din apele râului Bistriţa. De aici, printr-un tunel care va măsura 9,6 km, parţial prin munte, parţial pe la suprafaţă, apa va curge spre Crucea, unde trebuie construită microhidrocentrala propriu-zisă. Proiectul este vechi de 25 de ani şi a fost gândit de autorităţile comuniste în goana lor după energie, iar între timp a fost „dezgropat" de şeful companiei SC Muha SA Suceava. Una dintre problemele cu care Doru Muha se confruntă în realizarea acestei investiţii este legată de costuri. Mai exact, pentru a duce la final acest plan ar fi nevoie de circa 60 de milioane de euro. Pentru că reprezentanţii SC Muha SA Suceava nu dispun de această sumă, iar accesarea de fonduri europene pentru proiectele de energie verde nu sunt chiar o formalitate, s-au căutat alte soluţii. Un portughez, un englez, un italian şi un turc, posibilii parteneri ai firmei Muha. Compania cu care firma Muha a luat deja legătura pentru a asigura finanţarea are deja în derulare proiecte similare şi în alte ţări europene. Din companie fac parte persoane de mai multe naţionalităţi, printre care un portughez, un englez, un italian şi un turc. Aceştia şi-au arătat disponibilitatea de a investi la Suceava, pentru proiectul de pe râul Bistriţa, dar i-au impus lui Dom Muha o serie de condiţii. Una dintre acestea ar fi să deţină în proprietate terenul pe care urmează să fie ridicată viitoarea microhidrocentrală. Este vorba de un teren cu o suprafaţă de 95 de ari, situat pe raza comunei Crucea, dar care momentan se află în proprietatea Direcţiei Silvice Suceava. Pentru a deveni proprietar pe acest teren, reprezentanţii firmei Muha

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

14.11.2011

trebuie să urmeze o serie de paşi prevăzuţi de codul silvic. Mai exact, ar trebui să ofere la schimb o suprafaţă de trei ori mai mare decât cea pe care o primesc şi să achite o sumă de aproxima tiv cinci ori mai mare faţă de valoarea terenului. Deocamdată, aceşti paşi nu s-au făcut, astfel încât proiectul bate pasul pe loc. Un alt impediment sunt autorizaţiile pe care SC Muha SA Suceava trebuie să le obţină, inclusiv de la Consiliul Judeţean Suceava, şi pe care nu le are, deşi a depus o cerere în acest sens încă de la sfârşitul anului trecut. Monitorul de Suceava

ANIF canta prohodul: „Avem irigatii zero!”Pamant uscat, crapat, din care nu rasare nimic. La o palma adancime, nu mai exista apa in sol. E ceea ce specialistii numesc seceta pedologica. Fermierii urmaresc cu infrigurare prognozele. Daca nu va ninge, 2012 poate insemna sfarsitul. “Graul semanat in toamna asta n-a rasarit inca, dar mai sunt sanse sa rasara la iarna, sub zapada. Rapita, insa, e compromisa total pe circa 80 la suta din suprafetele cultivate”, arata Daniel Ciobanu, presedintele Asociatiei Judetene a Producatorilor Agricoli (AJPA) Bacau. Intr-o tara normala, cand e seceta se asigura necesarul de apa in mod artificial. La noi, nu e posibil. Specialistii unitatii judetene a Administratiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF) care, teoretic, ar trebui sa se ocupe de irigatii se declara neputinciosi. “Anul acesta am avut irigatii zero, arata George Ifrim, inspectorul sef al ANIF Bacau. S-a udat la Dienet si Tg. Trotus, dar e foarte putin, nesemnificativ. Sistemul e mort, putem sa-i cantam prohodul” Cauzele sunt complicate. Din 2004 pana in 2009, statul a acordat subventii pentru acoperirea cheltuielilor cu irigarea, apoi le-a sistat, dand vina pe normele UE. Mai mult, a trecut o parte dintre instalatii in administrarea fermierilor. Sistemul de irigatii - pompe si conducte - acopera 22.800 ha, din care 11.000 ha se afla, azi, in grija organizatiilor de udatori, iar restul a ramas la ANIF Bacau. ANIF e pe cale de disparitie: Sistemul de irigatii inseamna pompe si tevi, in mare parte ruginite, adanc ingropate in pamant. Acolo unde au fost achizitionate echipamente noi, ca la Damienesti, de exemplu, au fost furate, unele, iar altele, distruse. Din 2010, nu s-au mai acordat subventii. Statul nu e dispus sa modernizeze sistemul, iar fermierii nu au banii necesari. Multe dintre conducte si agregate au fost montate in 1974. “Cine sa investeasca in

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

14.11.2011

vechiturile astea?” se intreaba George Ifrim. Inspectorul sef arata ca in ’89 erau 1.500 de “arii de ploaie” in judet, iar acum au ramas 60.”Cu 60 de arii uzi 1.000 de hectare, nicidecum 22.800.” Guvernul vrea sa scape de instalatii, dar si de institutia care le administreaza. Desi ANIF Bacau nu are oameni nici sa pazeasca pompele, s-a anuntat o dura restructurare: “Stam cu securea deasupra capului, spune George Ifrim. Azi-maine trebuie sa vina organigrama. Vor pleca 75 la suta dintre angajati.” Formula dezastrului are trei elemente: o seceta grava, ale carei efecte se vor simti in 2012, lipsa irigatiilor si nepasarea Ministerului Agriculturii, care, in loc sa investeasca in irigatii, e preocupat sa desfiinteze ANIF. Apa in ferma, la hidrant! “Eu cred ca problema irigatiilor, in Romania, nu se va rezolva pana cand statul nu va lua masuri pentru a aduce apa in ferma, la hidrant, iar fermierul va plati ceea ce va consuma”, arata Ioan Chiriac, directorul DADR Bacau. Exact asta spun si fermierii: ca solutia e la Guvern, acesta avand si parghii, si resurse. Daniel Ciobanu, presedintele AJPA Bacau, arata ca multe dintre statiile de baza nu pot fi puse in functiune din cauza vechimii. Prin urmare, e nevoie de investitii majore in infrastructura de irigatii, iar de asta ar trebui sa se ocupe statul. E singura sansa de a ajunge la o agricultura performanta. “Ar trebui aplicat sistemul din Spania si Portugalia: statul realizeaza investitiile initiale, iar dupa punerea in functiune a sistemului, 30 la suta din cheltuieli sunt suportate de fermieri, iar 70 la suta de stat”, arata liderul AJPA. Strainii asigura, in acest fel, 5.000 de metri cubi de apa pe hectar si au productie constanta. E vorba, probabil, de tarlalele cu capsune si tomate, pe care muncesc romanii nostri. Nefiind dependenta de capriciile naturii, Spania face agricultura performanta. Agricultorii bacauani privesc cu teama si scepticism spre 2012: “Problemele se vor rezolva cand se vor putea face lucrari supraevaluate, asa cum se intampla in investitiile derulate de primarii, arata Daniel Ciobanu. Acum, nu se face nimic pentru ca nu se vrea!” /Desteptarea (Bacau)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

14.11.2011

DEMERS. La invitaţia reprezentanţilor World Wide Found for Nature România, Ministrul Mediului vizitează pădurile virgine din zona Şinca Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, va vizita mâine pădurile virgine de la Şinca. Acţiunea are loc ca urmare a unei invitaţii adresate de reprezentanţii Word Wide Found for Nature (WWF) România. Această organizaţie derulează Campania „Salvaţi pădurile virgine!”. Potrivit reprezentanţilor WWF, pădurile de la Şinca reprezintă un model de bune practici în privinţa administrării în regim „strict protejat” şi de interzicere a exploatării masei lemnoase. „În prezent, în 82% dintre pădurile virgine din România se poate exploata legal masa lemnoasă. Singurul mod în care se poate obţine interdicţia de a tăia copaci este negocierea cu autorităţile locale. Cele 300 ha de zonă împădurită de la Şinca au fost salvate numai în schimbul unor compensaţii, pe care noi le acordăm autoriţălilor locale, din cei 2% din impozitul pe venit, redirecţionaţi de către cetăţeni”, a declarat reprezentantul WWF, Alina Alexa. Ecologiştii vor „păduri strict protejate”: ONG-ul amintit vrea să obţină modificarea legislaţiei, astfel încât pădurile virgine să fie încadrate în categoria „pădurilor strict protejate”, în care intervenţia omului e limitată sau chiar interzisă. În acest sens, până anul viitor, WWF România va realiza un inventar al pădurilor virgine din ţară şi demersuri pentru încadrarea lor de către autorităţi în această categorie. Potrivit estimărilor inginerilor silvici ai WWF România, în judeţul Braşov sunt 10.000 ha de pădure virgină. /Transilvania Expres

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Teme de mediu

Prefectul susţine microhidrocentraleleCu ocazia galei de decernare a premiilor pentru „Topul firmelor argeşene” iniţiat de către Camera de Comerţ şi Industrie Argeş, omul de afaceri Gheorghe Badea a ţinut să tragă un semnal de alarmă cu privire la „hiene” din afara judeţului care încearcă să stopeze un proiect al său şi al partenerului său, Valentin Vişoiu, privind construcţia unor microhidrocentrale în zona montană a Argeşului.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

14.11.2011

„Energia verde este cea mai curată. Dar hienele au tăbărât pe noi, deşi am respectat legislaţia. Nu seacă nici râurile, nu se dărâmă nici malurile, ba chiar se întăresc, nu dispare nici fauna. Creăm noi locuri de muncă. În alte ţări, oamenii de afaceri sunt protejaţi, iar la noi încă mai sunt consideraţi pe acelaşi palier cu bişniţarii şi valutarii, după 20 de ani!”, a spus Gheorghe Badea, care a mai anunţat că va continua acel proiect. Şi prefectul Gheorghe Davidescu i-a dat asigurări în acest sens. „Construcţia de microhidrocentrale va continua. Mă voi asigura ca o investiţie de 30 de milioane de euro a unor investitori importanţi din judeţ să fie continuată”, a spus prefectul. Argesul http://www.ziarulargesul.ro/index.php/actualitate/oamenii-de-afaceri-i-au-ignorat-pe-politicieni.htmlEpitesti http://www.epitesti.ro/stiri/stiri/prefectul-davidescu-susine-proiectele-privind-microhidrocentralele.html

Păstrăvul va dispărea din România!Microhidrocentralele (MHC) nu reprezintă o ameninţare reală pentru peştii din apele de munte, susţin membrii Asociaţiei Române pentru Microhidroenergie, reuniţi joi într-o conferinţă la Bucureşti. În apele unde există păstrăvi, constructorii de MHC sunt obligaţi să amenajeze albia râului în trepte care să poată fi parcurse de peşti în ambele sensuri.Problemă reală este însă aceea că “în ultima sută de ani s-a creat un dezechilibru în privinţa păstrăvului din România. Păstrăvul va dispărea în mod natural, cu sau fără MHC”, consideră profesorul Dan Florescu, reprezentant al Hidroelectrica. Pentru Green Report, profesorul Florescu a explicat că dezechilibrul păstrăvului a fost creat de transportul pe apa al lemnului, de pescuitul necontrolat, precum şi de defrişările necontrolate. Info Curtea de Arges, http://www.infocurteadearges.ro/2011/11/11/pastravul-va-disparea-din-romania/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

http://www.infocurteadearges.ro/2011/11/11/pastravul-va-disparea-din-romania/

14.11.2011

Şeful Agenţiei de Mediu invită oraşele din Argeş să se înscrie într-un concurs Campania „Capitala Verde“ şi-a prelungit termenul de înscriere. Competiţia celor mai verzi oraşe din România, campania denumită „Capitala Verde a României“, iniţiată în 2010 de către Tuborg România, în parteneriat cu Ministerul Mediului şi Pădurilor, anunţă prelungirea termenului limită pentru înscrierea oraşelor în concurs. Astfel, dacă iniţial proiectele pentru cele mai verzi oraşe româneşti puteau fi înscrise până pe data de 1 decembrie, datorită solici-tărilor survenite din partea autorităţilor locale, cât şi complexităţii dosarelor de participare, termenul limită a fost extins de organizatori până pe data de 20 decembrie anul acesta. „Campania este un bun prilej pentru primăriile urbane să arate ce eforturi au făcut pentru a îmbunătăţi ca-litatea mediului înconjurător şi implicit calitatea vieţii din oraşele pe care le gestionează. Susţinem această competiţie deoarece credem cu tărie că atitudinile eco-sănătoase încep cu exemplele date de autorităţile locale şi sunt multe astfel de proiecte implementate de primării. Vreau să adresez invitaţia de înscriere în această competiţie tuturor oraşelor din judeţul Argeş, pentru a demonstra în primul rând preocuparea pentru protecţia me-diului.“, a declarat Zoltan Kalman, directorul Agenţiei Regionale de Mediu. Va fi desemnat un oraş câştigător, cel cu cel mai mare punctaj obţinut, în urma evaluării făcute de către juriul competiţiei, şi va fi desemnat „Capitala Verde a României“. Gala decernării premiilor va avea loc la Bucureşti, în luna februarie 2012. Oraşul câştigător va fi promovat la nivel naţional, pe tot parcursul anului 2012 şi va avea prioritate pentru dezvoltarea tuturor acţiunilor ulterioare desfăşurate cu sprijinul Ministerului Mediului şi Pădurilor./Top http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=19533:eful-ageniei-de-mediu-invit-oraele-din-arge-s-se-inscrie-intr-un-concurs&catid=3:subiectul-zilei&Itemid=4

Peste 700 de argeşeni aşteaptă bani prin ”Casa Verde” În perioada extrem de scurtă în care s-au primit dosare de finanţare prin programul ”Casa Verde”, 723 de argeşeni au făcut demersuri şi şi-au montat în locuinţe sisteme care folosesc energie regenerabilă. Tot atât de mulţi şi-au depus şi cererile de finanţare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=19533:eful-ageniei-de-mediu-invit-oraele-din-arge-s-se-inscrie-intr-un-concurs&catid=3:subiectul-zilei&Itemid=4



14.11.2011

la Administraţia Fondului de Mediu, prin intermediul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Piteşti. Banii urmează să sosească în judeţ pe la începutul anului viitor, dosarele fiind analizate la acest moment de reprezentanţii ministerului. Finanţări în 2011 pentru dosarele din 2010. Sorina Marin, directorul adjunct al ARPM Piteşti, spune că pentru sesiunea 1 iulie-31 decembrie 2010, numai 130 de dosare din cele 420 depuse au şi primit finanţarea de la minister. ”Pentru judeţul nostru, în cadrul primei sesiuni din 2010 a programului Casa Verde, din totalul de 420 de cereri de finanţare depuse, au fost aprobate un număr de 314 dosare. Doar 130 dintre acestea au primit şi finanţarea propriu-zisă, în sensul că banii au ajuns în conturile beneficiarilor”, explică Sorina Marin. Cât în ceea ce-i priveşte pe cei care s-au înscris în program în perioada 1 iunie-15 iulie 2011, dosarele sunt în analiză la momentul de faţă, urmând ca aprobările şi viramentul bancar să se facă abia la începutul anului viitor. ”Dosarele vor fi procesate în ordine alfabetică, în funcţie de judeţe, deci, cel mai probabil, cele de la Argeş vor fi analizate printre primele. La nivelul judeţului nostru, se află în lucru 723 de dosare de finanţare care au fost depuse la ARPM Piteşti”, încheie directorul adjunct. Obiectiv argesean http://ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/peste-700-de-argeseni-asteapta-bani-prin-casa-verde.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme de mediu

Voluntarii vor planta copaci în TimişTIMIŞ. Mişcarea „Plantăm fapte bune în România” deschide acţiunile de împădurire în judeţul Timiş. Astfel, în 19 şi 26 noiembrie, aproape 600 de voluntari din judeţul Timiş vor planta specii de frasin, ulm, salcâm şi stejar, pe terenuri agricole degradate aparţinând consiliilor locale Livezile şi Dudeştii Vechi. Sponsorul principal al mişcării „Plantăm fapte bune în România!” la nivelul judeţului Timiş este Continental Automotive Products. De asemenea, compania Doracim Oradea a oferit 10.000 de puieţi, Copacul de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/peste-700-de-argeseni-asteapta-bani-prin-casa-verde.html

http://ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/peste-700-de-argeseni-asteapta-bani-prin-casa-verde.html

14.11.2011

Hârtie Timişoara a oferit 2.500 de puieţi, iar compania Drufec Cons Timiş sprijină acţiunea cu unelte pentru voluntari. De asemenea, s-a alăturat acestui demers Facultatea de Horticultură şi Silvicultură, specializarea Silvicultură şi Peisagistică, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB) din Timişoara. (http://oradetimis.oradestiri.ro/voluntarii-vor-planta-copaci-in-timiș/actualitate/2011/11/13/)

Limitele de poluare în zona oraşului Moldova-Nouă au fost depăşite cu mult, atingând cote alarmante - arată Garda de Mediu Caraş-SeverinComisarul şef, Marius Cîrpeanu spune că săptămâna trecută, un vânt puternic a determinat poluare cu praf de pe haldele de steril abandonate de la fosta mină din localitate. Ulterior, au fost făcute măsurători la o distanţă de 40 de metri de societate şi s-a constatat că poluarea a depăşit de 73 de ori valorile maximele admise. Societatea Moldomin Moldova Nouă a fost sancţionată cu o sută de mii de lei iar monitorizarea continuă.(13.11.2011)(http://www.radiotimisoara.ro/index.php?page=HOME&subpage=PRIMA)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

revista presei/noiembrie 201… · web viewoltean a explicat astazi, in cadrul unei conferinte de...

Documents