revista murmurul jiltului nr 54

8/14/2019 Revista Murmurul Jiltului nr 54

1/16

REVIST A COLEGIULUI NAIONAL TEHNOLOGIC MTSARI - GORJ

Anul XIV Nr. 54 februarie 2010 16 PAGINI

AlegerileAlegerileprezidentialeprezidentiale20092009

Poetulcaun

Poetulca

un

arcspreostea

arcspreo

stea Viaa poart cu sine nenumrate ntre-bri. Odat cu primele cuvinte pe care lerostete, copilaul face cea mai mare desco-perire: ntrebarea. Tot ceea ce afl mai tr-ziu n via vine n urma adresrii celor maiimportante ntrebri. Cci ntrebrile ne ur-mresc de-a lungul ntregii noastre viei; nuputem tri fr ele. ns nu toate sunt la fel

de semnificative. Exist una care a furit ia influenat istoria gndirii omeneti. Sicare, dei a fost pus din cele mai vechi tim-puri, i pstreaz nc importana. Este ontrebare la care fiecare om trebuie s dearspuns, cel puin o dat n via: Cine sunteu? S fie aceasta o simpl ntrebare?Nicidecum; cci de rspunsul pe care l dpersoana respectiv depinde ntreaga sa via-. n clipa cnd rspundem la aceast n-trebare suprem Cine sunt eu? va ncepe sse arate fie frumuseea vieii noastre, fie de-gradarea ei. Si s nu credei c doar gndi-torii de profesie, teologii sau filosofii i punaceast ntrebare. Ci noi toi trebuie s timcare ne este rolul n lume, ce responsabilitateavem fa de ceilali i fa de noi nine.ncercnd s gsim rspuns la aceast ntre-bare, trebuie s remarcm c este categoricmai uor s afirmm cine sau ce nu suntemdect cine sau ce suntem.

De multe ori preferm s ne definim ncomparaie cu alte persoane, sub forma uneinegaii: ,,Eu nu sunt ca el. Eu nu procedez

aa. Eu sunt altfel. Si de multe ori prinaceasta vrem s spunem c suntem ,,maibuni. Este uor s compari nite lucruri saunite oameni i apoi s scoi n relief deose-birile. Dar este mult mai dificil s exprimin mod direct, afirmativ, cine i ce suntem.ntr-adevr, este important ca n rspunsulnostru s spunem i ce nu suntem, i la ce s

nu se atepte oamenii de la noi; ns restuleste chiar i mai important. Ori de cte orinu primesc un rspuns clar, persoanele dinjurul nostru vor cuta s gseasc singurirspunsul n ceea ce privete identitateanoastr. Dac nu ne prezentm clar loculsau identitatea, oamenii se vor gndi singurila nite rspunsuri, care vor reflecta, de fapt,propriile ateptri i interese. Prin urmare,cine suntem? n aceast lume care pune landoial toate valorile, standardele i ade-vrurile cunoscute, avem nevoie s putemsusine rspicat cine suntem. nsi lumea ncare trim ne provoac zilnic cu aceeai n-trebare: ,,Cine eti?. ns identitatea noas-tra nu este limitat la cartea de identitate pecare o purtam zilnic cu noi. Nu este limitatla ceea ce ar putea fi scris ntr-un CV. Nueste limitat la statutul nostru social, la ca-litile sau la studiile noastre. Cu altecuvinte,noi insine suntem o ntrebare n c-utarea Rspunsului.

Mdlina Ivan XII BIstoria unei localiti gorjenIstoria unei localiti gorjeneeMtsari file de monografiMtsari file de monografiee

n cutarea identitii

M IHA IEM INESCUMIHAIEMINESCU- 160 D E AN I --160DEANI-

22

445

6-76-7

SfolosimSfolosimcalculatorul...calculatorul...

COBUC LATISMANA 1010

MnstiriMnstiridindinOlteniaOltenia

1212

CREDINA...CREDINA...IUBIREAIUBIREA

MEAMEA 1616

1515

8-98-9


2/16

FEBRUARIE 20102

Murmurul Ji lului Nr. 54

UmilinO s v mngi n tcerei-o s pornesc spre miaznoapteCnd timpul revolut mi cereSecunde-n margine de fapte.

O s ceresc la poarta lumii,Soios i plin de-absurditate,Scuipat n ochi de toi milogii,Umil, rspunsurile toate

i copleit de resemnare,O s le cntr c-o prereCnd clipa cade-ameitoaren goluri pline de tcere

S-mi fie pinea, ca i trupul,Aceeai zilnic povar,Asupra mea s cad crimai vorba plin de ocar

Ateptareoapta apei susur ispit,Vntul serii bate-n valuri verzi,Cnt-n mare-o fat dezgolitnspre nesfrire sufletul s-i pierzi.

Luminat de clipa unei revelaii,Te opreti pe rmuri s atepi un vis,

Taina ce se las prins-n incantaii,Raza ce srut florile de iris.

Dar veghind asemeni unui far n zare,Moare-ncet lumina crud-n asfinit ;

Ostenit de vise i de ateptare,Ai uitat de tine i ai adormit.

i de-atunci milenii, ateptrii noastre,Vin s-aduc rnii trecerii prin viaRostul ce n rug poate vom cunoatenghenuncheai pe rmuri ntr-o diminea

PedeapsBlestem lumina s m ardi pomul vieii s m-nfrupteCu frunze moarte ce-or s cadDin ramurile putrezite;

Sfrit i spnzurat de cerurii prins c-s ho la drumul mare,S recunosc c-am luat asupra-mi

Pcate de la fiecare;

S fiu btut, n loc de pietre,Cu dou mii de ani ruine,S nu mai tiu ce-nseamn sete,De ce se face grul pine.

i, condamnat la venicie,Din oase raze s mi creasc,S nclzeasc pe oricineCe-ar vrea din nou ca s se nasc

Suflete albeNe-au czut zpezile pe umeriTroienind n suflete-nserare,Tu ncepi tristeile s-mi numeri,Eu triesc la tine-n srbtoare.

Ascultm cum url lupii-n noapteLuna-n geruri plini de disperare,

Stm la margine de timp i fapteSpnzurai dramatic de-o-ntrebare

Suntem luai de vise n robie,Nesfrirea-i alb de vedenii,Stm pe-acest pmnt de-o venicie,Suntem goi de sensuri, de sfinenii

Rtcim aiurea pe crri nebuneDe iluzii albe prinse-n ntmplare,Spre un cap de lume, fr nume,

Fr dor de nimeni, fr zare

TitanPlou cu raze si cu visTmduind orice proscrisDe lunga asteptare cei sngereaz rnile

nvins de arsiti si chemriBeau nesfrsitul plin de noriCa un titan necugetatDus de lumin spre pcat

Vslesc nebun pe marea caldCa un ghetar de foc cuprinsMi-e dor de creste,de zpadi de trii, i de abis

Las crma liber s-aleagUn vis nscut dintr-un blestemDoar candela rmne-n rugCu ochiul ei de untdelemn

SingurtateTe vei ruga n oapt n ceas de nseraren locuri linitite,nvluit n clipeCnd timpul doarme-n voie cuprins de resemnarentre ceasloave vechi,rmase necitite

Cnd cinii ling trotuare n furnicarul lumiii templul este iari un adpost de viteRcnesc n nopi de bezn prelung i rar nebunii

La ziduri i la psri de noapte,la morminte

Url pustiu-n mine,l plimb iar din altareIes tot la fel de singur i urc n vrf de cresteS-azvl spre venicie aceeai ntrebare

De ce nu pot ptrunde nebnuiri celeste?

n seara ta de rug te voi chema la minen labirintul vieii de tlcuiri sracS vezi cum car sfntul prpstiile-n lumeS vezi profetul beat n anul plin cu ap

Arunc cu pietre-n stele i vremurile-n noapteFioru-aduce-n mine veninul i extazulStau ntre gnduri goluri i raze printre oaptei simt cum Universul m umple de mirajul

TeluricBate-n rstimpuriClopotul inimiiCurg n descnturiDurerile lumii

Fumul uitriinvluie-n zareClipele-amareRostul de-a fi

Ruga i faptaCer cu iertareGruntele vieiiNetiutoare

Lumi nstelateCurg nspre huriCar furnicileHran n guri

Autoflagelarea, autosacrificialitatea reprezint pentru De Nobilis douci mntuitoare. Ceretor la poarta lumii, poetul izbutete a-i transcen-de condiia de umil purttor de har, inabil politic, dezavantajat economici inadaptabil social, revoltat civic. Pentru c poetul este i rmne ns i

purttorul de cuvnt al celor sensibili, umani i transumani (adic des-chii spre oamenii adevrai, nepervertii de diabolicul sim al banuluictigat rapace i necinstit), i revine lui sacra misiune compensatoare.

Rmnnd n discursul su liric tradiionalist, poetul din Axis Mundi rimeaz i ritmeaz credibil prozodic i motivat ontologic.Reuete deseori imagini de-o prospeime auroral. Un anume impuls va-ticinar iniial nu se prbuete n iluziile postmodernismului consumist iinutil parodic. Ideile i motivele poetice bine/atent conservate, n structu-rile transparente ale unui soi de romantism ntrziat, de simbolism i ex-

presionism tardomodernist, i ofer kairotice prilejuri de a iei din situai-ile limit cu care se confrunt eroic.

Patetic ori pur, trimbulind ori melancolic, De Nobilis declam trans-retoric, transfigureaz simbolic, convingnd c e poet: singuratic, autocon-

fesional, templier al unei diciuni ritualice, oficiant al unui ceremonialorfic i mai deloc narcisiac. O sisific lupt de titan necugetat l ajut

s-i transcead asprul regim al solitudinii creatoare. Ispitele unei herme-neutici aplicate, de tlcuiri srac, l modific fundamental din simplu ins

czut n istorie care baudelairiznd repetitiv nu se teme a rescrie mareapoezie la care ucenicete cu talent i veridic vocaie, desprinzndu-se n-cet i sigur ntr-o voce care are toate ansele a se personaliza distinct i

frumos.Teluric sau celest, doar n trecere sau neclintit ntr-o stabilitate clasi-

cizant, De Nobilis vrea nemurirea. ntre agonie i extaz, poeziile salesunt involuntar tributare unor ilustre modele dar i orgolios autocenzura-te nspre o claritate aproape cristalin. ntre cderea din vis i evadareanspre absolut acolo este intervalul n care se exprim emoional i stilisticcreatorul liric practicant n subsidiar al delirului suprarealist sau al meto-dologiei reduciei rostirii la esenial.

Unde performeaz ns De Nobilis? n lirica de notaie exact trans-lucid, similitudinal cumva cu un Laurian Stnchescu sau Lazr Popescu.

ntoarcerea pare a fi un text antologic. n sfrit ciclul Axis Mundicare d i titlul volumului este cea mai izbutit seciune a crii. Ca unarc spre o stea, poetul tnjete purificarea final, iluminarea, nzeirea.Preot pgn i/sau mag, el o citire d nspre Fire (Magul o bijuterierotund, plin de sens, cu btaie lung, cldit temeinic/durabil). i furatiremediabil de mirajul poeziei se resimte dureros din prea multa iubire

pentru ea, demiurg i rob totodat.Ion Popescu-Brdiceni

Poetul ca un arc spre o steaPoetul ca un arc spre o stea

AXIS MUNDI de Alensis de Nobilis


3/16

FEBRUARIE 2010 3

Murmurul Ji luluiNr. 54

Doar n trecere

NenscutStaun faa oglinzii

Cerul rsfrntPeste chipul meuSimt veniciaCurgndu-mi

Prin trupLinitea galacticmi destram fiinaCurg ca o pasrePeste ntinsuri

Nu tiuCe-i durereNici iubireNu simt

SuntDoar n trecereAiciPe pmnt

mpietrire

Departe celul

Pmntului latrFocuri disparSorbite de vatr

Steaua se stingei-n ap ngheaPlngeProfetul c-o hartn fa

Clepsidra e sparti gndul e ceaSe-ntunec razaSubire de via

Psri rmnn aerul tareMerg la plimbareClare pe zare

Lumina-i bolnavDe rai i de goluriO team concavDanseaz-ntre poluri

Se stinge se stingeLumina se stingeAm inima piatrZidit n snge

Lumea se-afundn nimicuri de ereRmne-o oglindS vnd tcere

AgonieCzut printre valuriCu fruntea-n nisipTe rogi i atepiRsritul

Cerul czutn bobul de rou,Timpu alunecPe-ntinderea mrii

Lacrimi n ochi,Murmur de oapte,Neputin zdrobitDe venicie

Se-apropie-o barc,Mai trece o pasre,Tu intri-ncetn agonie

Cderea din vis

Preot pgn al plcerilor crniiSfinesc nopilen care m tvalesc n iluziii rmn la fel de pustiu

Aceleai prbuiriRecderile-n sinePutreziciuni i absene

nsetat de abisM zbat n mocirl

Urlu c suntSpun lumii c eu

Memoria zilei

Sfrete n somn

Abia de mai tiuC totu-i la fel

EvadareVis chinuitor pentru fiinEvadarea nspre absolutZborul lin n fiecare noapteCa un har pe care l-am pierdut

nhmat la clipa pmnteanMai rsuflu doar pe la rspntiiS m uit la coast i la ranPe furi s nu m vad sfinii

DelirUrl-n noapte cinii i nebunii,Ceretorii-i numr avutul,Ne oprim din spusul rugciunii-nfiorai c o s-nceap rutul

n lumina lunii se aprindeSngernd n muguri rzvrtireUn profet la col de strad vindeO salvare pentru omenire.

Viaa st-ntre glorie i jalengnat-n crize de demen,i ntoarce ngeri de pe caleS acorde morii asistenCutnd la insuccese pricini,Se tot nasc biografii n grimprind cununile cu spiniSpre hristoi ce-atribuie chemri

Diavoli danseazCa iarbai vntulBuzele arsePe floareaDe iris

Stau stlp n lunn vrajaDe razeNoapteai visulncolciten trup

Linitea-i umedFiorii de lupLent curg

n mineDiavoli danseaz

Vorbesc cu psrileZborZbor tot mai susM nalPeste gunoaiePeste oamenii psri

Plutesc,PlutescDe parc abiaMai exist

n fiecare noapteAcest visCare doare

Am nceput

S vorbescCu psrilePoate

SeteUn strop de Univers a beaDin stele-n fulgerri de crini

S explodez uimit lumininit din orbitoare nea

Un somn extatic m desparteCu mii de ani de zborul frntDe-oglinzi cu ape tulburaten legea primului cuvnt

n inima mi cresc fisuriFiinarea-n raze-o s m rupSorbindu-mi trupul n abisuri

Ca pe a visului nluc

Se scurge-n mine galaxiai m transform n genezDe via ce pleznete gliai urc-n stele s pulseze

Axis mundi (1)Este-o noapte de-nceput de lume,Ape trec cu fit de arpe,Ard departe stele fr nume,La-nceput de via i de moarte.

Curge-n mine-o lent melodie,Sunt att de singur pe planetVreau s am n palm galaxie,Vreau s fiu copil clare pe comet.

Simt cum urc seva nspre ceruri,Latr-un cine-amarnic a pustie,Luna este ciobul spart de geruri,neleptul, o furnic n chilie.

Fr nume sunt i fr mineCade clipa n nemrginiri s moar,Curg lumini din stelele virgine,Eu m nasc pentru ntia oar

Pseudonim al poetului Cornel Blescu, nscut la data de 18

iulie 1975, n satul iacu, comuna Slivileti, judeul Gorj, al patrulea fiu din cei cinci ai lui tefan, muncitor i Eugenia,casnic.

coala primar n satul natal, clasa a patra i ciclul gimnazialn satul Bolboi din comuna cu acelai nume.Liceul Industrial nr. 3 CFR Craiova un trimestru, Liceul Industrial Minier dinlocalitatea Mtsari, judeul Gorj, pn la absolvire n 1993.

Din 1994 i pn n 2000 este miner la Exploatarea Jil-SudMtsari Gorj dup care se mut la Bucureti .ntre 2000 i 2001ocup funcii mrunte, nepltite, dup care este paznic (2001-2002), jandarm (2002-2005), agent de poliie.

Debut cu poezie n anul 1997 n revista Murmurul Jilului a Liceului Mtsari-Gorj unde devine colaboratorpermanent.n 1997 apare ca autor n volumul colectiv de poezieFereastra Sufletului antologie de poezie a scriitorilor gorjeni.n acest an este admis la Facultatea de Filosofie i Jurnalism aUniversitii Spiru Haret i ncepe colaborarea la cotidianul

Gorjeanul Trgu-Jiu unde semneaz articole de opinie,

reportaje, tiri.n 1998 public volumul de poezie Suferina Stelelor, Editura

Punct, Trgu-Jiu care este bine primit de public i critic, volumpublicat sub numele real.

Amn anul universitar 2000-2001 din lipsa banilor.Liceniat n Filosofie i Jurnalism n 2004.Masterat n Mass-Media i Comunicare 2004-2006. Este un singuratic, particip foarte rar la lansri de carte i

cenacluri literare, nemulumit de tendinele actuale din literatur.Din 2007 scrie i public poezie pe siteurile literare Noduri iSemne, Europeea, poezii.biz, Hermeneia, Vulcanul de poezie,Agonia, Hiperliteratura, cafeneaua.com i altele.

n august 2009 public volumul de poezie Axis Mundi laEditura Anamarol, Bucureti.

Pregtete al patrulea volum de poezie pentru luna noiembrie2009, Referendum.

n prezent triete n Bucureti, este cstorit i are un copil.

AlensisDeNobilisAlensisDeNobilisBIOGRAFIE


4/16

FEBRUARIE 20104


Odata cu aparitia poeziei emi-nesciene, o literatura noua a

inceput,o literatura cladita intr-unanumit stil,creata in constructiisonore superbe,cu un limbaj si omuzica cu totul diferita, noua.Prin tonalitatea ei ampla, aceastase dovedeste solida si cu o sugestieinca eficace si acest lucru ii confe-ra o originalitate. Calitatea poezieieminesciene ramane si astaziproaspata, intacta, neegalata denici un poet contemporan.

Tanara generatie se afla astazisub influenta poeziei lui MihaiEminescu. Ce a fost si ce a devenitEminescu este rezultatul poezieilui, a geniului inascut. Chiar dacaar fi fost crescut in Romania sau

Franta si nu in alte tari, Eminescuar fi fost acelasi, soarta lui nu s-arfi schimbat.

Nascut la 15 ianuarie 1850 insatul Ipotesti de langa Botosani, aprimit prima invatatura in gimna-ziul din Cernauti. A fost numit re-gizor scolar si bibliotecar la Iasi.Acolo a stat doar doi ani,din toam-na anului 1874,pana in toamnaanului 1876. Amintirea lui fata desatul moldovenesc este una foartestransa . La orice pas facut prinIasi este imposibil ca umbra poe-tului sa nu o zaresti sau sa nu-tirasara din toate colturile ulitelor

sau gradinilor.Teiul numit Teiul luiEminescu arata autenticitatea ca-drului eminescian . Acolo de ju-matate de veac generatiile de visa-tori, de tineri visatori se odihnescpe banca de sub ramurile lui stu-foase. Nicaieri, poate, prezenta luiEminescu nu se simte mai bine de-cat acolo, pe banca de sub teiul dinlegenda.

Dintre toate locurile prin carea fost Eminescu, redactiile unde alucrat el nu mai exista cum nu maiexista nici localurile de noapteprin care amintirea lui a plutitmulti ani, nici macar o placa de

marmura nu-I materializeaza exis-tenta. Toate acestea au cazut pra-da civilizatiei sau au intrat in ano-nimat. Dintre toate aceste cladiri

prin care Mihai Eminescu a umblatacum multi ani, nu a supravietuitdecat teiul,pe care l-am putea numide asemenea si teiul sfant,pe care

oricine il poate evoca intr-o poezieautentica, de legenda si de istorie.Copacul insusi poarta in ramurilesale amintiri eminesciene si ii ocro-teste memoria. Amintirea lui rama-ne semnificativ in Iasi pe banca desub teiul lui Eminescu. Insa si aiciare anumite zbuciumari morale,aresi amintiri neplacute,autorul MihaiEminescu. Acesta se confrunta cupolitica. I se face un proces de sus-tragere a mobilierului biblioteciifiind acuzat de furtul a doua scau-ne, un dulap nou si altul vechi, fo-losite in uz personal.

Opera poetica a lui Eminescuare o valoareatat istorica, ac-tuala, probabil si

viitoare. Valoareaexpresiei lui esteincomparabilacu a tuturor po-etilor dinaintealui. Inca nu s-anascut poetulcare sa-l intreacape luceafarulpoeziei roman-esti. Nu totul aramas intact incea mai bunaparte a operei

sale,s-au stersmulte cuvintePrin trecereatimpului aceastase incarca pro-babil pentru generatiile noi care

vin. Oricum in poezie Eminescu,ramane prima noastra valoare curadacini adanci in sensibilitatea ac-tuala, facand din marele poetaproape un mit.

Eminescu era omul cel mai sili-tor, vesnic citind, meditand, scri-ind. Era lipsit de orice interes ego-ist. La biblioteca isi imbogateamemoria . Elementul principal almemorarii amintirii poetului laIasi este dragostea lui cu VeronicaMicle, dragoste foarte putin cunos-cuta amanuntit.

El era prieten de asemenea si cuIon Creanga. Intre ei era o legaturafoarte stransa, plecau uneori si trei-patru zile de acasa si nu stia nimenide ei unde sunt sau ce au devenit.Mihai Eminescu l-a introdus peacesta la Junimea. Iata si o scri-soare din care ne dam seama ca IonCreanga isi facea cu adevarat grijipentru Eminescu :

Badie Mihai,Ce-I cu Bucurestiul, de ai uitat

cu totul lesul nostru cel oropsit?

O fi musai viata burlaceasca peacolo, dar nu se cade sa ne uiti preade tot. Veronica a fost azi pe lamine si mi-a spus ca si cu dansa

faci ca si cu mine. De ce?Ce rau ti-am facut noi?

De Craciun te asteptam sa vii.Tinca a pregatit de toate si mai ales

sarmalele cari tie iti placeau foar-te mult.

Eu am inceput, de, ca prostul,sa scriu, draga, Doamne, o came-die. Cand voi ispravi-o, nu stiu.Atata stiu,ca subiectul e copiat, asacum prea bine stii ca pot copia, eluat din viata de mahala unde staude cand am parasit Humulestii.

M-am intalnit cu fratele Conta.La Iesi ninge frumos de ast-noap-

te, incat s-a facut drum de sanie.Ciricl parca e mai frumos acum.Vino, frate Mihai, vino, caci fara

tine sunt strain.Te sarut pe frunte,

Ion Creanga.La fel cumMihai Eminescuera inconjurat deprieteni, asa si co-drul ii era ca unadevarat prieten.Pentru el codrulera un adevaratizvor al inspiratiei.In el se regasea cuadevarat. Isi doreasa moara la mar-ginea marii si co-drul sa-I fie aproa-pe cum spune si

in versurile Maiam un singur dor/In linistea serii/ Sama lasati sa mor/La marginea ma-

rii/Sa-mi fie somnul lin/ Si codrulaproape

Majoritatea poeziilor au ca temade inspiratie natura, ca de altfel siiubirea care la Eminescu este neim-plinita, el este mereu in asteptareaadevaratei Iubiri, pe care ajunsese laun moment dat sa o creada imposi-bila. Eminescu considera ca amorulera un lung prilej de durere, scriind

acest lucru in poezia Ce e amo-rul?, in versurile Ce e amorul?/E un lung / Prilej pentru durere/Caci mii de lacrimi nu-I ajung / Sitot mai multe cere.

A iubit natura din copilarie sisimtea ca o parte din el se regaseain ea. In opera sa se regasesc urmeputernice ale primilor ani de viatasi a copilariei sale cu traditii popu-lare si multimea de basme care l-aufermecat.

Trecut-au anii ca norii lungipe sesuri/Si niciodata n-or sa vieiara/Caci nu ma-ncanta azi cumma mascara/Povesti si doine, ghi-citori, eresuri/ Ce fruntea-mi decopil o-nseninara,/Abia-ntelese,pline de-ntelesuri .

Intr- adevar au tecut anii, dinnefericire si odata cu trecerea lors-a stins si Mihai Eminescu, dar nusi poezia acestuia pe care fiecaredintre noi o avem In sufletul nos-tru si o vom pastra mereu.

Viata lui Eminescu era nere-gulata, uneori se hranea doar cunarcotice si facea abuz de tutun side cafea. Petrecea nopti intregi ci-tind si scriind, zile intregi faramancare si apoi dupa miezul nop-tii manca fara masura si alegere:asa era viata lui Eminescu.

Bineinteles nu acesta viata i-acauzat nebunia,ci germenele de

nebunie inascut i-a acuzat aceastaviata.

De la nasterea sa si pana as-tazi a lasat o amintire de neuitat.Au trecut 160 de ani si el este incaprezent in inimile noastre datoritatalentului sau si geniului sau in-nascut. Din anul 1850 si pana as-tazi, Mihai Eminescu a ramas ace-lasi-poetul nepereche,poetul celmai poet, de neegalat, luceafarulpoezieie romanesti.

MUNTENU MIRABELACLASA A-X-A B

Desi au trecut 160 deani de la nasterea poetuluiMihai Eminescu si 121 de

ani de la moarteaacestuia, fenomenul

eminescian ramane siacum inca nou, unic.


5/16

FEBRUARIE 2010 5


Derivat din limba greac, cuvntul steganografie nseamnscriere ascuns, o colecie de tehnici, vom vedea, care mai decare mai originale, dedicate camuflrii unui mesaj astfel nct,chiar dac mediul de comunicaie este interceptat, existena

vreunui alt transport de informaie dect cel implicit al mediului

s fie nedetectabil. Steganografia este chiar mai veche dectcriptografia i nu este greu s nelegem de ce: subiectiv, irete-nia este mai rspndit dect inteligena, iar obiectiv, acum 2000de ani se punea problema trimiterii unei solii de tain, dar maipuin a criptrii textului de pe papirus. Herodot este printre pri-mii istorici care menioneaz o tehnic steganografica:Demeratus dorea s i avertizeze pe spartani ca Xerxes plnuiainvadarea Greciei. Pentru a nu avea surprize la grani, tabletade lemn acoperit cu cear folosit curent de curieri a fost rzu-it de stratul moale de cear, mesajul a fost incizat n lemn, iartableta a fost reacoperita cu cear, parnd nefolosita. Solul a sc-pat, altfel nu se auzea de el... Ulterior, tableta a fost nlocuitacu... capul solului: acesta era ras, pe piele se inscripiona mesajulapoi prul era lsat s creasc, acoperind complet literele. Solulprobabil mergea regulat pentru un tuns zero n regatul vecin!Inventarea cernelurilor simpatice, vizibile doar n ultraviolet saudup o developare, a deschis un capitol nou n spionaj, i scriso-rile inocente purtnd ntre rnduri date secrete au proliferat. Totn domeniul textului scris, ascunderea unui mesaj prin creareaunui text ale crui cuvinte ncepeau fiecare cu cte o liter amesajului original a fost o tehnic steganografica larg rspndi-t, mai ales prin intermediul anunurilor de mic publicitateprin care spionii aflai dincolo de linia frontului puteacomunica anunuri scurte. Germanii au mers mai de-parte, prin dezvoltarea tehnicii micropunctului princare o ntreaga pagin A4 era redus la dimensiuneaunui punct, aplicat ulterior pe un pliant oarecare saupe colul lentilei de la ochelari. O metod nrudita custeganografia este utilizat de cteva decenii n trans-misiile radio militare i mai recent i civile: frecvenade comunicaie este schimbat, printr-un algoritm pse-udo-aleator, de sute sau mii de ori pe secund. Dacinamicul asculta doar anumite frecvente, indiferentcare ar fi acestea, nu va putea detecta prezena vreuneicomunicaii, cci transmisiile cu spectru mprtiat(spread spectrum) produc semnale mult mai slabe de-ct zgomotul inerent prezent pe un canal radio.

CE OCHIUL NU VEDE I URECHEA NU

AUDE... Motivul pentru care acest articol apare n re-vista colii noastre este uor de intuit: toi folosim cal-culatorul i cu toii trebuie s fim de acord c prelucra-rea digital a adus un impuls extraordinar steganogra-fiei. Mediul preferat de transport a devenit imaginea -i, mai recent, sunetul din mai multe considerente: 1.Alterarea uoar a unui astfel de fiier nu este deran-

janta, uneori nici mcar perceptibil 2, inserarea/extragerea me-sajului ascuns este o sarcin banal din punct de vedere algorit-mic .3. Schimbul de imagini este o activitate extrem de rspn-dit i, ca atare, un mediu ideal pentru steganografie.Steganografia algoritmica folosete cel mai adesea drept suportfiiere imagine sau audio, speculnd imperfeciunile organelorumane de sim. O imagine obinuit n tonuri de gri (grayscale)utilizeaz un octet/pixel pentru pstrarea nivelului de gri.Considernd mesajul secret ca un ir de bii (nu de bytes/octet),am putea stoca fiecare dintre aceti bii n cel mai puin semni-ficativ bit (LSB) al fiecrui pixel. Astfel, nivelul de gri este modi-ficat cu cel mult o treapt (din maximum 256 posibile), modifi-

care prea mic pentru a fi sesizabila, mai ales n lipsa originalu-lui. n imaginea neleptului Yoda din Star Wars a fost ascunsprogramul PKLITE.EXE (din simplul motiv c s-a nimerit s fieprimul fiier de mrime potrivit pe care l-am gsit pe disc).Camuflarea este att de reuit nct primul impuls a fost s ve-rific dac nu cumva operaia a euat i am obinut tot imagineaoriginal. Fiierele grayscale sau cele indexate cu 256 de culoripot ascunde un numr de bii egal cu numrul pixelilor. O ima-gine RGB, avnd 3 octei/pixel, are o capacitate de stocare tripl.Atenie ns la formatul ales pentru transportul imaginilor, maiales prin Internet unde se dorete reducerea la minim a mrimiifiierului: un format popular pentru imagini RGB/grayscale esteJPEG pentru c ratele de compresie sunt foarte mari. FormatulJPEG este total contraindicat steganografiei bazat pe codarea ncel mai puin semnificativ bit din pixel, deoarece compresia uti-lizat de algoritmul JPEG este una care folosete aproximaii,imaginea decomprimat fiind diferit de cea original.

De-a v-ai ascunselea... Steganografia fiind destinat ascun-derii existenei unui mesaj, camuflarea trebuie neleas la nive-

lul ntregului proces i nu doar la nivelul rulrii unui program.Un mesaj de e-mail coninnd o imagine GF de 1000x1000 depixeli, destinat s ascund aproape un 1MB este suspect prinlungimea neobinuit. Pentru a defini o minim terminologie,

vom numi container mesajul aparent care este transmis i

mesaj chiar mesajul real, ascuns. Civa pai elementari suntnecesari pentru un James Bond aezat n faa unui PC. Alegereaunui container (grafic, audio, etc.) suficient de mare nct spoat nmagazina mesajul; Containerul s nu fie distorsionatsensibil de mesajul secret. De exemplu imaginile de sintez care

conin zone mai mari uniform colorate nu sunt adecvate, deoa-rece zgomotul introdus de mesaj va fi vizibil i poate atrageatenia unui ochi versat; Nu ntotdeauna o variaie de un bitproduce o modificare greu sesizabil! De exemplu, paleta de cu-lori a unei imagini indexate nu conine neaprat culori adiacen-te n spectru. Apusul de soare este vizibil afectat de ascundereafiierului WIN.INI prin introducerea unor pixeli albatri i ver-zi pe un fundal galben. Soluii sunt mai multe: ncercarea altorimagini, utilizarea unui format grayscale sau true-color sauadaptarea paletei. Nu v bazai exclusiv pe steganografie pentrua secretiza un mesaj! n criptografie exista principiul luiKerckhoff care se aplica perfect i n cazul de fa: n tentativa detrimitere a unui mesaj confidenial se pleac de la premisa cinamicul cunoate att procedeul, ct i detaliile de implemen-tare, singura surs de protecie a mesajului fiind cheia de cripta-re, cunoscut doar de utilizatorii autorizai. Fr aceasta cheie,inamicul nu trebuie s poat decripta mesajul, n cazul stegano-grafiei aceasta nsemnnd c n lipsa cheii existena unui mesajascuns s nu poat fi bnuita. Pentru c suportul s reziste laanaliza statistica, includerea mesajului nu trebuie s producmodificri fa de cele induse de zgomotul canalului/mediuluidin care provine suportul. De exemplu, ascunderea unor fiiere

n piesele de pe un CD audio trebuie s produc distorsiuni cuaceleai caracteristici statistice ca i cele datorate convertoruluianalog-digital folosit la nregistrarea audio original. Similar,transmisia prin radio n care datele sunt aparent parazii trebuies se conformeze modelului perturbaiilor radio reale. De aici, ontreaga teorie a dispersiei biilor mesajului n cadrul containe-rului i de analiz a containerelor pentru a avea la ndemnasuporturi pentru mesaje cu diferite caracteristici; Implicit n ca-drul spionajului, un alt strat de protecie este criptarea mesaju-lui. Dealtfel, unul din scopurile principale ale acestei operaiieste transformarea unui mesaj ntr-o secven aleatoare de datei de aceea criptarea este strns legat de pasul precedent.Subiectul criptografiei depete articolul de fa, dar, ca regul

general, folosii programe consacrate (de pild Pretty GoodPrivacy, disponibil pe Internet) i nu algoritmii originali, rapizii imposibil de spart inclui eventual n programul de stegano-grafie sau n produsele shareware. O msur suplimentar deprotecie este eliminarea din mesaj a antetului fiierului, carepermite identificarea aplicaiei cu care acesta a fost generat, m-rind astfel spaiul de cutare al celor care au interceptat comuni-caia. n practic va exist a ntotdeauna un compromis ntre cos-tul criptrii i nivelul de secretizare dorit; nainte de a trimitefiierul, verificai dac extragerea mesajului secret are loc frprobleme. Doar e vorba de mesaje importante, nu?

DINCOLO DE MULTIMEDIA. Pn acum am discutat cupredilecie despre suporturile grafice i audio, dar aceasta nunseamn nici pe departe ca acestea sunt unicele disponibile ste-ganografiei computerizate. Fiind vorba de ascunderea unor in-formaii, este vorba i de imaginaie n dezvoltarea unor tehnicinoi. De exemplu, datele pot fi pstrate n zonele neutilizate nmod normal al unui disc. Un text poate fi i el folosit drept con-

tainer. Am menionat deja cazul n care iniialele (sau tot a N-aliter, sau ultima etc.) cuvintelor dintr-un text formeaz mesajulsecret. O dezvoltare a sistemului este metoda prin care fiecruisimbol din alfabetul mesajului i se asociaz un set de cuvinte,ct mai larg posibil, containerul fiind un text scris cu cuvintele

din aceste seturi. Dezavantajele sunt datorate att cerinei unuidicionar de conversie, ct i caracterului cel mai adesea artifici-al al textelor obinute astfel. Aparenele mai pot fi salvate dactextul-container este prezentat drept poezie modern sau litera-tura experimental, dar impresia depinde i de gradul de famili-

aritate al asculttorului neautorizat. Este foarte posibil ca uncritic literar s nu fie de acord cu cele afirmate mai sus. O ideeingenioas a fost folosit la nceputul anilor 80, cnd din interi-orul guvernului Thatcher se scurgeau informaii confideniale.Pentru a se afla sursa, fiecare editor de text din Downing Street10 a fost configurat cu un mod de aliniere (justification) diferit.Dup ce documente interne au mai fost reproduse n facsimil npres, analiza spaierii dintre cuvinte i dintre linii a dus la iden-tificarea angajatului vinovat. Exemplul anterior dezvluie i outilizare mai panic a steganografiei: marcarea documente-lor. Aplicaia este direct legat de subiectul drepturilor de autorn lumea modern, n care o oper de art audio-vizuala poatefi creat i poate exist doar digital. Publicarea unei imagini peWeb permite oricui s o copieze i s o utilizeze n scopuri co-merciale la antipozi, fr ca autorul s poat avea un control.Soluia este varianta modern a filigranului (watermark): prinprocedee steganografice n oper de art este inclus informaiade copyright. Problema este chiar mai complex dect simplaascundere, cci aceast informaie trebuie s se pstreze invari-anta fa de prelucrrile uzuale la care poate fi supus lucrarea.Din acest motiv, semntura digital are caracteristici statisticedefinite, pe Internet existnd deja servere publice dedicate la

care artitii se pot nregistra i pot primi o semntur. Pusn faa unui produs audio-video de origine suspecta, uneditor al unei reviste poate extrage informaia de copyrightdin imagine i verific dac are ntr-adevr de a face cu ooper original. Ultima versiune a editorului AdobePhotoshop, include un plug-in produs de Digimarc desti-nat exact acestei marcri a imagini lor. Marcarea documen-telor nu se limiteaz doar la art: chiar i executabilele potfi marcate, prin tehnici similare celor folosite de viruii po-limorfici, pentru a depista persoana dintr-o organizaiecare duce n exterior software de uz intern sau pentru aurmri traseele prin care softul este copiat i difuzat de pi-rai.

DO IT YOUR SELF -Dupa atta teorie, vei dori pro-babil s ncercai practic unele dintre metodele de mai sus.Poate mai puin cea cu rsul n cap... Pe Internet vei gsi

mai multe programe de steganografie, n general axate peascunderea mesajelor n imagini, eventual fiiere audio.Am testat dou dintre ele, ambele freeware. Pe cei interesain evaluarea unui set mai mare de programe, i rog s seuite pe Web. Astfel de evaluri exista, dar sunt sub semnulcopyright-ului i nu le pot reproduce aici. Primul program

vzut se numete Hide & Seek 4.1 (De-a v-ai ascunselea,pe limba noastr) scris de C olin Maroney n 1994.Al doi-lea esteS-Tools 4.0 scris de Andrew Brown. Containerele pot f i imaginiGF sau BMP ori fiiere audio n format WAV.Exist i o meto-d care st la ndemna tuturor i care nu necesit softuri speci-alizate, ci d oar un pic de atenie. Deci, pe scurt vom procedaastfel; 1.Va trebui mai nti s facem extensiile fiierelor contai-ner/mesaj vizibile. Pentru asta vom da clic pe My computer=>Tools => Folder options => View => aici vom debifa Hide ex-tensions for known file types => Apsam Enter. Toate fiiereleau extensie din acest moment. Dup aceia putem s revenim is uurina scoatem fiierele container i mesaj pe Desktop.Voi folosi o fotografie drept container i aceasta se numete

Cosmos.jpg (are extensia.jpg!), iar ca mesaj, (fiierul pe care lvoi ascunde n fotografie), voi folosi un clip muzical - Desperado.Mp4.; 3. Voi arhiva fiierul mesaj (clic dreapta pe el => aleg apoi:Add to Desperado.rar in cazul n care folosesc Winrar, darmerge i cu alt arhivator -7zip etc); 4. Mergem n Start => Run=> scriem: cmd =>ok =>n linia de comand apruta scriem: cdDesktop =>Enter; 5.n nou linie de comand scriem s copieze(n binar) n fiierul container, fiierul mesaj , iar fiieruluirezultat i vom da un nume, dar va trebui s aibe extensia fiie-rului container adic.jpg. Altfel spus vom scrie: copy/BCosmos.jpg + Desperado.rar Cosmosul.jpg =>Apsam Enter.Vom primi rspunsul urmtor: Cosmos.jpg; Debifm opiuneala loc s nu ne ncurce la redenumiri de fiiere (eu aa fac!).; 2.Pentruesperado.rar; 1 files copied.Pe desktop trebuie s aparfiierul Cosmosul.jpg. Dac dm clic pe el i-l deschidem vom

vedea fotografia. Dac dm clic dreapta=>Redenumire=> i ischimbm extesia din jpg n.rar=>enter=>fiierul se transformntr-o arhiv rar => Clic dreapta => Extract files => obinemfiierul mesaj - Desperado. Mp4. Aceast tehnic poate fi folosi-

t i n scopuri bune, dar i n scopuri rele prin folosirea de fii-ere ce conin keyloggere sau servere de remote... Chiar aa, pu-tei fi absolut siguri c acest articol nu e doar un container pen-tru un mesaj ascuns? Mult succes!

Flavius Purcel XIIB (mate-info)

STEGANOGRAFIE !


6/16

FEBRUARIE 20106


Sunt un cetatean major cu dreptul dea decide si de a alege pe cineva pentru taranoastra. Anul 2009 am votat pentru primaoara, fiind fericita c-am putut alege unpresedinte pentru tara noastra. Pana acum votau alti, dar de anul acesta, multi tineri

au putut sa mearga la vot . A fost o batalieintre doi presedinti, amandoi doriti de tara,numai diferenta de cateva procente, dar infinal unul a iesit invingator, care sper safaca ce nu a facut pana acum, sa ajuteRomania, sa scape de saracie, sa dealocuri de munca, sa faca ce a promisinainte de alegeri. Campania electoralaprezidentiala, dupa parerea mea nu trebuiesa coste atatia bani, poate politicienii ar fitrebuit sa ajute oamenii din tara asta caren-au ce manca, care abia mai traiesc de peo zi pe alta. A fost o campanie cu multi baniaruncati pe afise, geci si mita, pentru caambii presdinti care vroiau sa conducaRomania au constatat ca e o batalieputernica intre ei. Vom vedea dacapresedintele, Traian Basescu o sa-si deainteresul pentru tara asta, nu doar candl-au ales oamenii dupa care uita lucrurile

promise. Ambii candidati din turul II,Mircea Geoana si Traian Basescu au promislucruri placute pentru care merita sa ii votam, sa-i alegem pentru tara asta, deaceea a fost si un rezultat foarte apropiatintre ei, pentru ca amandoi erau buni sa neconduca tara .Dupa promisiunile facute,ar trebui ca toata lumea sa aibe locuri de

munca si ce manca, dar nu se stie, dacapresedintele Romaniei o sa-si dea interesulsi sa se tina de promisiuni. La catevaprocente unul de celalat, Traian Basescu aiesit invingator. Balan Claudia .

Sunt cetatean major si am dreptul de adecide, pentru a alege un presedinte. Acumcateva luni am implinit varsta de 18 ani sisunt foarte bucuroasa deoarece sunt majorasi am dreptul la vot. Cred ca oricaruicetatean ii place sa mearga la vot pentru cain felul acesta are dreptul de a alege

presedintele pe care si-l doreste, chiar dacauneori nu iese candidatul pe care si-ldoreste.In ceea ce priveste campaniaelectorala, mie una imi place foarte mult,deoarece fiecare candidat spune ce ar face,daca ar iesi presedintele Romaniei. Deexemplu mie imi place cand se cearta e la oteleviziune si isi spun fel si fel de lucruri pecare le-ar face si pe care nu le-ar face. Fiecarecetatean are dreptul de a vota pe cine dorestesi pe care considera ei ca ar face ceva in taraasta. De asemenea Romania are nevoie deun presedinte care sa-i ajute pe romani .Taranoastra e cuprinsa de o criza financiara,asa ca are nevoie de un presedinte care salupte impreuna cu cetateni pentru pastratealocurilor de munca, dar si dorinta de a traiintr-o tara sigura. Boceanu Ana-Maria

Anul acesta am votat pentru primaoara si a fost o onoare pentru mine, de a

alege un nou presedinte pentru tara mea,insa nu a fost asa. iesind invingator totdomnul Traian Basescu. Am vrut oschimbare, deoarece actualul presedintenu a facut foarte multe lucruri bune pentru

tara noastra ai carei locuitori o duc din cein ce mai rau, fiind afectati de crizamondiala, cu un prim effect- crestereasomajului. Cred ca unele voturi au fostfurate, deoarece sondajele il favorizau peMircea Geoana 50, 4%, iar Traian Basescu

49, 6%, insa spre dimineata totul s-a

schimbat radical iesind invingator domnulTraian Basescu. As fi vrut sa iese presedinteMircea Geoana, deoarece cred ca ar fi pututsa ne scoata din criza mondiala si sa reducacresterea somajului, asigurand locuri de

munca atat la tara, catsi la oras.In legatura cucampania electorala,nu sunt de acord cumau procedat cei de laPartidul DemocratLiberal , acest iaamenintand oamenii,daca nu vor vota peTraian Basescu ca li sevor desface contractelede munca, vor reduce

d i n n u m a r u lmuncitorilor.De aceeaa m v r u t o no u aschimbare, dar nu afost sa fie. Sper ca inurmatorii 5 ani sa nefie mai bine.CiortanVasile

Eu sunt un cetatean major care aredrepturi depline de a alege, insa alegereamea nu inseamna ca este si a altora. Inprimul tur al alegerilor prezidentiale amfost de acord ca presedinte al Romaniei saiese Crin Antonescu, insa acest lucru a fostimposibil. Eu am dorit o schimbare, sa piceaceasta mafie care i-si pune pe functii doaroamenii lor, de aceea, eu am votat uncandidat care in trecutul lui nu a avut de aface cu politica. Aceasta campanie a fostuna murdara, c u santaje, cumpararea

voturilor contra unui sume de bani,amenintari punand viata in pericol apooliticienilor .S-au folosit jocuri decampanie in cazul PD-L, care au zis ca vormicsora numarul de parlamentari, insaacest lucru este imposibil, deoarececonstitutia nu se poate schimba, decat cuajutorul cetatenilor care trebuie sa fie maimare de 50% pentru a vota acest lucru.Traian Basescu, c andidatul PDL, a profitatde naivitatea poporului. dandu-le sperantaca va face ceva pentru poporul roman inmandatul trecu, insa nu a facut decatlucruri negative, dand jos oamenii capabilide pe anumite functii si punadu-si oameniilui .In algerile de anul acesta, in turul doiaceste fraude au crescut semnificativ, atatdin partea Partidului Democrat-Liberal catsi din partea PSD, care prin toatemijloacele au incercat sa castige. In acest an

a castigat partidul care a reusit sa fure catmai mult. Din punct de vedere politic, cinecandideaza corect la functia de presedinteal Romaniei, nu are nici o sansa de acastiga. In turul doi, eu as fi dorit, , ca

presedinte al Romaniei sa fi fost MirceaGeoana,, deoarece am fi putut avea partede o schimabare si poate ca ar fi reusit sascoata tara din criza aceasta, insa acesta apierdut la o diferenta foarte mica fata decontra-candidatul sau Traian Basescu.

Ciutureanu Adrian Pentru Romania 2009

este anul in care se desfasoara cele maiimportante alegeri prezidentiale din ultimii20 de ani .Nu spun asta pentru ca asa scriuziarele, ci pentru ca sunt cetatean major,cu dreptul de a fi ales sau a alege. Cuprinsade o criza financiara care pare a distrugeusor si sigur, stbilitatearomanilor, aceasta taraare nevoie de unpresedinte care sa lupteimpreuna cu cetateniip e n t r u p a s t r a r e alocurilor de munca sipentru dorinta de a traiintr-o tara sigura in carecopii sa aiba ocazia de ainvata, fara a fi nevoiti

a po i sa p l ec e instrainatate pentru a-siintretine la randul lorf a m i l i a . D a t o r i t anumarului mare destundenti care terminafacultatea, fara a fiprezenti la cursuri,Romania a devenit o tara in care, meritelela invatatura, rec unoscute international auscazut, vazand cu ochii. Romania nu arenevoie de un presedinte care sa dezbinepartidele, are nevoie de un presedinte caresa sustina si sa ajute romanii. Cei doicandidati la presedentie, Traiana Basescudin partea Partidului Democrat Liberal siMircea Geoana, din partea PartiduluiSocial Democrat, si-au putut demonstrapriceperea si convingerea in cele douasaptamani, care au despartit turul I, de

turul II, al alegerilor pentru functia depresedinte al Romaniei, In data de 06-11-2009, romanii mergand la vot in proportiede 57%. Ivan Madalina Sunt un cetateanmajor cu dreptul de a decide ce este maibun pentru Romania. Acum cand am ajunsla varsta la care sunt considerata la fel caparintii mei, o persoana care pot lua deciziifoarte importante pentru tara noastra, cugandul de a fi mai bine pentru toti cetateniiacestei tari. Nu stiu daca votul meu este celmai important si acela care poate sa decidace este mai bun pentru tara mea, dar pentrumine este foarte important ca pot sa iau sieu o decizie ca toti ceilalti romani. Privindcampania electorala prezidentiala, dupaparerea mea, este bine deoarece cu ajutorulaltor persoane putem auzi si noi informatiiprivind aceste alegeri, dar nu cred ca a fostforte bine ca s-au dat atatia bani, deoarece

consider ca un om nu poate sa fii influentat,deoarece el trebuia sa ia aceasta decizie ceeste mai bine pentru tara., Campaniaelectorala prezidentiala trebuia sa informezecetatenii cu privire la aceste alegeri.

Cuprinsa de o criza financiara care pare adistruge stabilitatea romanilor aceasta taraare nevoie de un presedinte care sa ajuteromanii. Cei doi candidati la presedentie,Traian Basescu din Partidul DemocratLiberal si Mircea Geoana din partea

Partidului Socia l Democrat s i-audemonstrat convingerea ca ei sunt buni lafunctia de presedinte care o sa-i revinaunuia dintre cei doi. Jujan Mihaela Caorice cetatean major cu dreptul de a decide,anul acesta am participat ca ceilalti cetatenila sectiile de votare pentru a vota candidatulfavorit in lupta de a conduce tara, pe operioada de 5 ani. Fiecare cetatean aredreptul de a vota pe cine considera el decuviinta si de a-si exprima opinia in fatatuturor. Odata cu alegerile prezidentiale inlupta de a alege presedintele Romanieie,oamenii spera intr-un viitor mai bun, traicat mai decent, mai multe locuri de muncapentru cei nevoiasi. Este pentru prima datacand am votat pentru presedinteleRomaniei, insa acum cand am reusit sa votez, am facut-o in speranta ca taranoastra va fi un exemplu pentru noi toti, ca

fiecare cetatean isi va putea castiga existentaintr-un mod cat mai cinstit, ca nu vor maiexista atatea conflicte intre oamenii si ca nuva mai exista violenta. Dupa parerea meapresedintele va avea posibilitatea ca inurmatorii 5 ani sa realizeze multe lucruri infolosul tarii noastre, sa faca din Romaniao tara producatoare, dar in acelasi timp vaavea si o responsabilitate foarte mare pentru

ca nu cred ca o tara se conduce usor si deasemenea fara responsabilitatea, Insa cusperanta si cu foarte multa incredere, totulva fi asa cum ne-am propus noi. Speram caalegerea pe care am facut-o la alegerileprezidentiale, sa fi fost una buna si nu reacu credinta intr-un viitor mai bun.MindrutiGabriela Alegerile pentru desemnareaunui nou presedinte al Romaniei din acestan, au fost oarecum spectaculoase si foartestranse, mai ales in turul II. Daca in turul Ise stia dinainte cine vor iesi invingatori, in

turul II rezultatul a fost neasteptat,marinarul nostrum, Traian Basescu,obtinand inca un mandat la carmaRomaniei. Ca in fiecare an, metodele de aconvinge romanii sa mearga la vot, sa voteze sau nu, un anumit partid, au fostvariate, legale sau mai putin legale. De latraditionala masa cu fasole si ciolan si panala mituirea unor cetateni de a sustine saunu, un partid politic, toate s-au desfasuratintr-o ordine fireasca si dupa bunul plac alorganizatorilor. S-au impartit de asemeneapliante, umbrele, cizme si alte lucruripentru a convinge romanul de a iesi la votpentru un anumit partid. Invingatorii inturul I, Traian Basesc u si Mircea DanGeoana, s-au pregatit intens pentru mareafinala. Desi se preconiza ca Traian Basescunu are nicio sansa in fata lui Geoana, acestaa resusit sa lupte si sa invinga cea mai mare

coalitie din ultimii 20 de ani, realizata dePSD, impreun a cu PC, PNG si PNL. Fatade alti ani, romnii au mers in numar marela vot, mai ales tineretul si au decis soartapresedintelui pentru urmatorii 5 ani.Seara


7/16

FEBRUARIE 2010 7


dupa inchiderea sectilor de votare, MirceaGeoana s-a bucurat prea devreme,autoproclamandu-se presedintele Romaniei.In final, Traian a castigat cu ajutorulromanilor, mai alses acelora din strainatatedetinand un procent de 50, 33% in fata luiGeoana, care a obtinut doar 49, 66%.Aceasta mica diferenta a insemnat cele70000 de voturi in plus, majoritatea venitedin diaspora . Aceste cifre ne-au fost

prezentate de BEC (Biroul Electoral Central), astfel ca Traian Basescu va mai sta infotoliul de la Cotroceni inca 5 ani. Acesta afacut si o declaratie ironica, spre deliciulmass-mediei : Un fleac, i-am ciruit! Dupaparera mea, ramanerea in functie a luiBasescu pentru inca 5 ani, constituie unpas inainte pentru Romania, sisper ca domnia sa, va puteascoate tara din criza si va schimbain linie soarta tarii: Sa traimbine! Motateanu CatalinAlegerile prezidentiale dinRomania din anul 2009 au avutloc la expirarea mandatuluiactualului presedinte al tarii,Traian Basescu. Acesta a fost pusla conducere tarii la data de 20decembrie 2004 si detine,potrivit Constitutiei, un mandat

de 5 ani. Acestea au fost primelealegeri prezidentiale din Romaniacare vor avea loc separat dealegerile legislative, primelealegeri prezidentiale care se vordesfasura odata cu un referendumsi primele alegeri prezidentialedin Romania, dupa aderarea laUniunea Europeana. S-au inscris12 candidati dintre care 3 independenti.Alegerile prezidentiale au avut loc pe 22noiembrie , niciunul dintre candidati nu aobtine 50% plus unu din voturi, atunci s-aorganizat un al doilea tur de scrutin pe 6decembrie. Primele doua locuri al alegerilorau fost ocupate de catre reprezentantulPartidului Demo crat-Liberar, TraianBasescu cu un procentaj de 32, 44% si celal Partidul Social Democrat, MirceaGeoana cu un procentaj de 31, 15%

(sondaje facute de Bec). Romanii care auimplinit varta de 18 ani au dreptul de a vota. Votul este direct, secret si liberoptional. Eu sunt un cetatea major cu dreptde vot, si ca cetatean al acestei tari am mersla vot la sectia de votare din localitatea measi spre surprinderea mea am asteptat lacoada pentru a vota. Matasarenii s-augandit ca si votul lor conteaza si s-au dus la vot cu gandul spre un viitor mai bun. Inprimul tur presedintele Traian Basescu adecis prin decret sa convoace in aceeasi cualegerile prezidentiale un referendumpentru a consulta poporul in privintareducerii de parlamentari de la 471 la 300 sila transformarea Parlamentului in unulunicameral. Referendumul a fost votat demai bn de 70% de catre cetatenii veniti la vot.Un rol important in alegerea sicunoasterea candidatilor il are campania

electorala unde sunt cheltuite sume maride bani, prin reclame la tv, afise,pancarde, obiecte uz personal datecetatenilor cu semnul partidului si numelecandidatului, dar in campanie electoralaare loc si prezentarea programei politice sispeak.ul in care candidatii spun ce dorescsa fac in urmatorii 5 ani la conducerea tarii.In data de 06 decembrie 2009 romanii auiesit din nou la vot.Votarea a inceput la ora7.00 si s.a incheiat la ora 21.00. La ora 21.30datorira sondajelor exit-poll pe primul locse clasa Mircea Geoana, anuntandu-se siproclamandu-se deja presedintele tarii, lafel facea si Traian Basescu declarand ca acastigat, si avea dreptate datorita voturilorvenite din strainate s-a clasat pe primul locspre dimineata dupa numararea in pararel a voturilor cu un punctaj de 50, 33% iarconcurentul sau cu un punctaj de 49, 66

%. Marinarul nostru Traian Basescu a luatpentru a doua oara la carma Romaniei,speram sa nu o scufune si sa o ne duca si penoi la mal, unde traim bine(sloganulnoului presedinte). Traian Basescu nu estechiar preferatul meu, doream poate o

schimbare, dar tot ce ne ramane de facut esa speram ca totul va fi bine.

Nebunu Dani Cu ocazia alegerilorprezidentiale din anul 2009, fiecare cetateanmajor are voie sa mearga la vot pentru a-siexercita acest drept .Fiecare persoana aredreptul de a vota pe cine doreste si de a-siexprima opinia cu privire la presedinteletarii. Anul acesta, presedintele tarii a fostales la o diferenta mica de puncte fata de

celelalt candidat. In urma acestor alegericandidatii au facut campania electorala,impartind tot felul de anunturi, afise,calendare si chiar obiecte pentru adetermina pe oameni sa ii voteze. Uniioameni au incercat sa fraudeze alegeriledand mita, iar altii au votat de mai multe

ori, riscand propria libertate.Tot in jurulcampaniei electorale a aparut un film latelevizor in care Traian Basescu lovea uncopil cu pumnul in fata. Desi el spunea canu l-a lovit si ca a fost un trucaj, aceastafapta l-a facut sa piarda multi sustinatori,dar in ciuda acestui fapt el a fost ales.Nicolovici Daniel Ma consider uncetatean major cu dreptul de a alege ceea cecred ca e mai bine pentru mine si tara mea.In ceea ce priveste campania prezidentiala

sunt oarecum nemultumita. Acestpresedinte care a fost ales pentru a douaoara, a mai avut un mandat in care nu afacut altceva decat sa nemultumeasca peunii cetateni. In acesti 5 ani de presedentienu a schimbat in bine cu nimic tara noastra.Sunt foarte multi oameni care lucreazain mina, la societatea sindicatului dinMatasari si carora li s-au luat sibonurile, dupa ce ca au un salariu denimic. Mai sunt si elevi care de cinciluni de zile nu si-au primit alocatia .Parerea mea despre presedinteleRomaniei nu este tocmai buna, a-si fifost mai multumita daca era schimbatcu Mircea Geoana, deoarece mi s-aparut mult mai diplomat si maiputernic pentru tara noastra, capabilde a conduce spre bine. Au trecut doardoua zile de la alegerile prezidentiale si

au aflat ca avem acelasi presedinte,acum nu avem altceva de facut decat samai asteptam 5 ani, speram sa facaceea ce a promis pentru tara noastra.Ceea ce m-a nemultumit la TraianBasescu a fost faptul ca atunci cand afost in campanie in fiecare judet, nu afacut altceva in afara de faptul ca a incercatsa arunce cu noroi in Mircea Geoana,vorbin despre datoriile si ce face celalt, nicide cum de tara noastra si cum traiescromanii. Ei se lupta pentru a castiga tara,iar altii pentru o bucata de paine.OlaruSilvia Eu sunt un cetatean major cudreptul de a decide, de a fi ales, sau aalege. Ca si cetatean al acestei tari am avutdreptul de a alege atat pentru binele meu .cat si pentru binele tarii. Aceste voturi aufost foarte importante ca si altele de altfel,pentru ca am avut de ales intre continuitate

sau schimbare. Din punctul meu de vedereaceste campanii electorale sunt o marecheltuiala de bani, deoarece eu consider catoate acele postere, panglici sunt inutile.Aceste campanii electorale sunt doar pentrua influenta oamenii sa aleaga anumite

partide. Aceste campanii au fost pline desantajuri de fraude electorale, cumparareaoamenilor pentru o anumita suma de bani,darea de umbrele, pixuri, zaharuri, fainasi altele doar pentru a vota un anumitpartid. Eu consider ca fiecare om are dreptulde a vota ce vrea, cum vrea si in ce fel, nusa fie influentati de alti. Si mai cred cafiecare cetatean trebuie sa-si impunadrepturile, pentru ca este o tara

democratica si suntem liberi sa alegem cedorim. Am ales, Traian Basescu, deoarececonsider ca este un om cu scaun la cap, stiece face si nu in ultimul rand mi-a placutideea cu reducerea numarului deparlamentari si formarea unicameralului,pentru ca sunt prea multi parlamentari.

Popescu Claudiu Pornind dela fraza sunt un cetateanmajor cu dreptul de a decide side a face o alegere, in anul2009, am votat si am avutdreptul de a lua o decizie, dea allege, nefiind influentatasau indrumata spre alegereaunui partid. Desi ambelepartide din acest an, au avutargumente pro si contra, ne-au incantat urechile cu multepromisiuni si au inceracat,

care mai de care, sa incantecetatenii cu anumite bunurialimentare sau materiale,Desigur parerea mea este ca,asa fac toti politicienii lainceput, isi dau interesulpentru cetateni pentru oanumita perioada de timp sianume, atata timp cat tin

algerile, iar pe urma se fac uitati de noi,de promisiunile facute, de tot ce au vorbitpana la alegerile prezidentiale si desigur,asa cum zice si o zicala vazandu-se cusacii in caruta, dau uitari promisiun ilefacute, facand pentru tara in care traim,cat mai putine lucruri bune, iar buzunarullor umflandu-se cu trecere zilelor.Scorulfinal din acest an, a fost unul uimitor,surprinzandu-ne pe toti de diferenta decateva procente. Intr-un final, s-a decis,

iesind la conducere Traian Basescu, vazandu-si visul implinit, noi cetatenii,speram totusi, ca ceea ce s-a vorbit, nus-a vorbit degeaba. Speram ca de la anul sane mearga mai bine, locuri de munca multmai multe, ajutorarea nevoiasilor, etc.

Daca ar face cate putin din fiecare, ceea cea promis, noi cetatenii am fii mai multdecat multumiti, ca am fost luati in seama.Rohozneanu Adriana Implinirea a 18 ania fost un pas inainte, obtinand dreptul dea fi votat, sau a putea exprima un votpentru tara mea si pentru o lume buna si cumai multa pace intre noi. Chiar daca nusunt de acord cu presedintele ales peurmatorii 5 ani, sper ca au cel care aastigat alegerile sa faca o tara mai unita si sane scape de datorii si de criza mondiala.Mi-as fi dorit enorm ca pe urmatorii 5 ani

sa se fi schimbat presedintele, pentru cacel care a fost ales, a mai fost ales unmandat in Romania si nu a facut mai nimicpentru tara noastra, in afara ca a fostintrodusa in Uniunea Europeana(UE).Acum nu mai putem face nimic, doar sa

speram ca va face ce a promis pentru taranoastra. Parerea mea ramane ca MirceaGeoana de la PSD, era cel mai buncandidat pentru presedentia tarii romanesti,deoarece e mult mai diplomat si maidestept decat Traian Basescu, un om carear fi fost capabil sa imbunatateasca traiulromanesc. Trebuie sa ne multumim si cu celcare a fost ales, pentru ca oricum nu maiputem face nimic si sa speram ca actualul

presedinte sa faca bine pentru tara noastra,nu numai pentru el si familile lor, cum facde obicei majoritatea politicienilor. SaftauGabriel Alegerile prezidentiale din anulacesta s-au desfasurat in doua tururi,deoarece candidatul Partidului DemocratLiberal, Traian Basescu si candidatulMircea Geoana, sustinut de Partidul SocialDemocrat, au reusit sa stranga in urmaalegerilor din data de 22-11-2009 numarulnecesar de voturi pentru a se desfasura aldoilea tur de scrutimi in 6 decembrie 2009.Perioada de doua saptamani dintre celedoua zile in care au avut loc alegeri, a fostinsotita de o campanie electorala mult maiextinsa, astfel incat intalneai mereureprezentanti ai celor doua partide peste totin drum, incercand prin diferite metode sate convinga ca omul pe care il sustin, estecel care trebuie sa aiba puterea in stat, insa

cum una din caractersticile votului estediscretia, nimeni nu poate sa afle pe cine votezi. La varsta pe care o am, desigur caas putea face parte dintr-un partid, darpolitica nu-i tocmai un domeniu ce macaracterizeaza, insa ca un simplu cetateanam fost la vot in ambele zile in care s-audesfasurat alegerile prezidentiale, lasand lao parte promisiunile candidatilor, am votat dupa propria constiinta. Dorintaoamenilor de a iesi un presedinte, persoanape care acestia au sustinut-o, le-a adus pefata emotii datorita scorului foarte stransintre cei doi candidati.Cand au fostnumarate toate voturile din Romania, catsi cele ale romanilor din strainatate, a fostanuntat presedintele tarii, acesta fiindTraian Basescu avand un procentaj de 50,3% si Mircea Geoana de 49, 7%. StetcoDanut In data de 22 noiembrie 2009 au

avut loc primele alegeri prezidentiale,Pentru mine a fost prima data cand am votat si mi s-a parut foarte important cacetatenii sa aleaga conducatorul Roamanieipe o perioada de 5 ani .Romanii s-au dus lavot intr-un numar destul de mare. Au votat

atat oamenii aflati in tara, catsi oamenii aflati in strainatate.In lupta prezidentiala aucandidat mai multe partidecum ar fi: PSD, PNL, PRM,PDL, PNG. UDMR, PNTCD,fiecare cu perspectivele lorcum ar fi : PSD-promitea ca vada locuri de munca, vacontr ibui la dezvol tareaRomaniei si multe alte lucruri,PD-L-promitea ca vor reducenumarul de parlamentari de la471 la 300. Fiecare partid avea

propriile decizii pentru caRomania sa se dezvolte. Inaintecu cateva saptamani toatepartidele care aveau candidatipentru presedentia Romaniei,au facut propaganda, fiecarepa r t id a v a nd c a t e u n

reprezentant .De-a lungul acestei campanii,acestia au mers prin localitati, au lipit afise,ba chiar unii au impartit pixuri, umbrele,caciuli, geci si cizme. La primele alegeriam votat de trei obiective : pentru alegereapresedintelui, pentru reducereaparlamentarilor la 300 si pentru formareaunei singure camere legislative.Din primelealegeri au iesit doua partide, deoarecediferenta de procentaje a fost foarte mica,adica PSD 31, 8% si PD-L34, 4% . Acestlucru a dus cele 2 partide in turul II care aavut loc pe 6 decembrie 2009, la acele

alegeri am ales doar pentru presedinteleRomaniei -un singur vot. In cel de al doileatur a iesit presedinte reprezentantulpartidului PD-L Traian Basescu.VilsanDumitru

continuare din pagina 6


8/16

FEBRUARIE 20108


continuare in pag. 9

Peisajul mpovrat de albul zpezii i al frigului in-sistent al Mtsariului a fost nnobilat, ieri, de un eveni-ment important n fapt, care vine s completeze actuali-tatea cu crmpeie de amintire din viaa acelor meleaguri,fie c este vorba despre oamenii care au sfinit locul cuexistena i faptele lor, fie c se amintete despre ntregulplan al fiinrii materiale i spirituale din zona mts-rean. Editat de Centrul Judeean pentru Conservareai Promovarea Culturii Tradiionale Gorj (CJCPCT),apariia volumului fiind posibil datorit sprijinului ma-terial oferit de Uniunea Sindical Mine-Energie Jil-Turceni i de senatorul Ion Rue, cartea intitulatMtsari file de monografie scris de fostul profesor

Ion Ddlu, nc simbol pentru comunitatea dinMtsari i pentru generaii de elevi care i-au pstrat ovie amintire. La realizarea acestei Monografii au contri-buit i Nicolae Racoceanu mpreun cu Matei Ioachim,nc dou personaliti locale iubitoare de lucru bine f-cut.La aceast lansare, care s-a desfurat n AmfiteatrulColegiului Tehnic Mtsari, instituie care a fost r idicatprin strdania i efortul, recunoscut de cei de azi, peloc gol aa cum se exprim n Prefaa volumului prof.Domnica Graur, au pariticipat reprezentani de laSindicatul Mine-Energie Jil-Turceni, senatorul IonRue, actuale i foste cadre didactice de la Colegiu, elevii reprezentani de la CJCPCT Gorj. De asemenea aufost prezeni i reprezentani de la Direcia Judetean deCultura. ntlnirea a fost moderat de directorulColegiului Tehnic, Ion Sceanu, mpreun cu prof.Luminia Ddlu, soia autorului monografiei, a crui

evocare, ca dascl i om devotat Mtsariului, a fost re-alizat n alocuiunile rostite de cei prezeni la eveni-ment. Gorjanul -29.01.2010 Viorel Surdoiu

Monografia localitiiMonografia localitiiMtsariMtsariMtsari-file de monografie,

scris de fostul profesor Ion Ddlu,un simbol al localitii gorjene, a fostlansat ieri n localitatea cu acelainume, n prezena mai multor invi-tai, printre care s-a numrat i sena-torul Ion Rue. Volumul a fost editatde Centrul Judeean pentruConservarea i Promovarea Culturii

Tradiionale Gorj i conine crmpeiedin viaa de zi cu zi a localitii. Larealizarea monografiei au contribuitNicolae Racoceanu i Matei Ioachim,iar lansarea a avut loc n AmfiteatrulColegiului Tehnic Mtsari. Peisajul

mpovrat de albul zpezii i al frigului insistent alMtsariului a fost nnobilat, ieri, de un eveniment im-portant n fapt, care vine s completeze actualitatea cucrmpeie de amintire din viaa acelor meleaguri, fie ceste vorba despre oamenii care au sfinit locul cu exis-tena i faptele lor, fie c se amintete despre ntregulplan al fiinrii materiale i spirituale din zona mts-rean, spune Viorel Surdoiu, reprezentant al CentruluiJudeean pentru Conservarea i Promovarea CulturiiTradiionale Gorj. Gorj Domino 28.01.2010.

Necesitatea unui proiect bineNecesitatea unui proiect binestructurat - Promovarea imaginiistructurat - Promovarea imaginiiculturale a Gorjuluiculturale a GorjuluiCu bun participare din par-

tea directorilor de aezminteculturale din jude, Seminarulmetodic organizat de CentrulJudeean pentru Conservarea iPromovarea Culturii TradiionaleGorj , n sala de conferine aMuzeului Judeean, s-a dovedito ntlnire nu doar formal, ciuna cu teme i dezbateri de bunaugur pentru activitatea cultura-l din acest an. La ntlnirea

moderat de Ion Cepoi, directorCJCPCT Gorj, a participat iVasile Rbu, vicepreedinte al

Consiliului Judeean, mpreun cu Alexandra Andrei,director Biblioteca Judeean i Sorin Lory Buliga, efulCentrului de Cultur i Art Constantin Brncui dinTrgu-Jiu.Programul acestui eveniment a debutat culansarea Revistei Jiului de Sus (publicaie a aezminte-lor culturale din judeul Gorj, nr. 8-9/2009 i a revisteide cultur Portal Miastra, nr.4/2009 aprute la EdituraCJCPCT Gorj. De asemenea a fost prezentat recentaapariie a volumului Mtsari, file de monografie rea-lizat de cel care a fost i rmne admirabilul dascl gor- jean Ion Ddlu. Au participat la acest seminar prof.Luminia Ddlu, soia autorului monografiei i repre-

zentani de la Sindicatul Mine-Energie Jil-Turceni.Seminarul a continuat cu prezentarea comunicrii -Cteva consideraii asupra strii culturii de tip neprofe-sionist din Judeul Gorj n perioada 2006 - 2009, n cares-a reiterat, conform legislaiei n vigoare i a nevoilorculturale ale comunitilor din teritoriu atribuiile fun-damentale de cercetare, conservare, protejare, transmi-tere, promovare i valorificare a culturii tradiionale aCJCPCT reliefate prin rezultate, din care v prezentmcteva: nfiinarea de Centre Culturale n zone de maretradiie Tismana, Crasna, Runcu, Hurezani; Cercetarespecific domeniului prin Tabra anual de cercetare et-nofolcloric; nfiinarea de muzee i colecii muzeale,realizate pn acum n 21 de localiti; editarea a peste15 monografii; revitalizarea meteugurilor tradiionaleprin organizarea de Trguri ale meterilor populari; con-servarea i promovarea muzicii populare tradiionaleprin organizarea de festivaluri specifice i amplificareamarilor festivaluri organizate n regie proprie Festivalulde literatur Tudor Arghezi, Festivalul de umor IonCnvoiu i Gorjfest, tabr i salon de arte vizuale etc.

Istoria unei localiti gorjeneMine, Liceul Tehnic din Mtsari, ncepnd cu ora

12.30, va fi gazda lansrii Monografiei acestei localitirealizat de Ion Ddlu i colaboratorii si, la care vorparticipa membrii ai administraiei locale, profesori i elevialturi de reprezentani ai Centrului Judeean deConservarea i Promovarea Culturii Tradiionale Gorj. Vor fi prezeni de asemenea, reprezentani ai USME Jil Turceni i senatorul Ion Rue, care au contribuit major lamaterializarea lucrrii deosebit de important pentru me-moria acestei zone gorjeneti.

Poeme albastre i muzic bun. Casa de Cultur aSindicatelor din Trgu-Jiu, Joi, 28 ianuarie 2010, de la ora19.30 va fi gazda unui spectacol Blues Poems proiect re-alizat de cunoscutul muzician Mike Godoroja i poetul DanMircea Cipariu.Un spectacol special pentru o curte cu prie-teni, aa cum a remarcat poetul Andrei Novac, cruia eve-nimentul i se datoreaz n mare msur. Intrarea liber!

Directorii aezmintelor culturale, prezeni laSeminarul metodic anual

Strategiile i politicile culturale n Gorj vor face obiectulntlnirii anuale a Consiliului Judeean, prin Centrul Judeean de Conservarea i Promovarea Culturii

Tradiionale Gorj, cu directorii de case de cultur i cmineculturale din jude. Seminarul metodic, definind parteneri-atul dintre administraia public i aezmintele culturale

locale, programat la nceputul fiecrui nou an, se va desf-ura vineri, 29 februarie, de la orele 10.00, la Sala deConferine a Muzeului Judeean Gorj. Programul acestuieveniment va debuta cu Lansarea Revistei Jiului de Sus(publicaie a aezmintelor culturale din judeul Gorj, nr.8-9/2009 i a revistei de cultur Portal Miastra, nr.4/2009aprute la Editura CJCPCT Gorj, aceste dou momente vorfi urmate de prezentarea Comunicrii cu titlul - Ctevaconsideraii asupra strii culturii de tip neprofesionist dinJudeul Gorj n 2009; strategii culturale 2010. Dup aceas-t prim parte, care va fi susinut de Ion Cepoi, director alCJCPCT Gorj, va avea loc Dezbaterea - Oportuniti inecesiti culturale n Gorj; parteneriatul dintre adminis-traia public i aezmintele culturale locale, n cadrulcreia vor avea intervenii oficialiti ale administraiei ju-deene, directori de instituii culturale judeene i directoride cmine culturale i case de cultur. La seciunea Atelier,a seminarului, coordonat de specialiti ai CJCPCT Gorj seva lansa Monografia comunei Mtsari, autori IonDdlau i colaboratorii si, n continuare prezentndu-se Agenda Cultural a Judeului Gorj pe anul 2010,Calendarul istoric i cultural al Gorjului 2010 i Proiectul

Strategii culturale pe termen scurt, mediu i lung n Gorj,autor al acestuia fiind Ion Cepoi.

Viorel SURDOIU


9/16

FEBRUARIE 2010 9


Totodat, a fostpus n discuieproiectul Strategii

culturale pe ter-men scurt, mediui lung n Gorj,realizat de ctreIon Cepoi. Petermen scurt imediu, conside-rm c toate cele3 programe cultu-rale derulate Programele cultu-rale multianualeRdcini, DupB r n c u i iCoordonarea imonitorizarea ac-tivitii aezmin-

telor culturale din jude trebuiecontinuate, aces-

tora, ns, fiind nevoie a li se aduga nc unul, anume:Promovarea imaginii culturale a Gorjului, care trebu-

ie s nceap de la nivelullocalitilor ctre capitalade jude, a subliniat n ex-

pozeul su Ion Cepoi.n ca-d r u l d e z b a t e r i iOportuniti i necesiticulturale n Gorj; partene-riatul dintre administraiapublic i aezmintele cul-turale locale, la invitaiavicepreedintelui CJ, VasileRbu, civa dintre directo-rii de Case i Cmine cultu-rale i-au prezentat ctevadintre propuneri i proble-me cu care se confrunt nactivitatea lor. Spre exem-plu s-a exprimat necesitateaunei sli de spectacole laMotru, Casa de cultur de la Petiani este nc neter-

minat, Casa de cultur din Novaci fr cldur i ne-voia de reabilitare a cldirii, Muzeul de la Arcani nueste ntr-o stare foarte bun, dar viceprimarul DanPupz i-a afirmat preocuparea pentru acest muzeu.De asemenea, a fost adus n discuie problema salari-

ilor i a statutului de oameni buni la toate cum suntconsiderai de ctre administraiile locale, cei care au

fost angajai n fapt s se ocupe de activitatea cultural.Vasile Rbu, n afara rspunsurilor pe care le-a oferit lantrebri promind c va merge n fiecare localitatepentru a se informa i a nelege mai bine situaiile.

Viorel Surdoiu Gorjanul 01.02 .2010

Mtsari file de monografiMtsari file de monografiee continuare din pag. 8

Ungureanu Dumitru: Exista oameni care nefac viata sarbatoare si sarbatori ce ne aducaminte de oameni minunati.Craciunfericit!*Istudor Ion:Fie ca lumina noptii deCraciun sa va daruiasca ceea ce oamenii nupot:sanatate, pace sufleteasca si prietenia luiDumnezeu.Sarbatori fericite! *MilosteanuGheorghe: Sarbatori fericite, multa sanatate,ca-i mai buna decat toate, bucurii cu toti ceidragi si un sincer la multi ani.*BucalaieGheorghe:Va doresc ca sarbatorile de iarnasa va aduca sanatate si fericire, implinireatuturor dorintelor si sanatate celor drag.Lamulti ani.*Paralescu Iustin: Craciun fericit sitot ce va doriti! *Simescu Eugen:NastereaMantuitorului si Anul Nou 2010 sa va aducabucurii, sanatate, prosperitate si implinireadorintelor de mai bine, alaturi de cei dragi.Craciun fericit! La multi ani! Cu stima.*Garbaciu Viorel: Bate-n poarta Anul Nou/Sa v-aduca drept cadou, /Inca un veac insanatate, /Bucurii nemasurate, /Pace-n sufletesi-n tara/Si o criza mai usoara!/La multi ani!*Buzianu Costel: La multi ani 2010!*Munteanu: La multi ani! Va doresc sa avetiparte de tot ce va doriti si fie ca Anul Nou safie unul mai bun.*Branzan Nicolae: Hura,Hura! *Dan Iulian:Un an de nota 10.La multiani! *Macarie Tiberiu:La multi ani cusanatate!Multumesc mult. *Cornea Catalin:La Multi Ani! *Mergea Nicolae: Sfanta zi deazi si Anul Nou sa va aduca sanatate sibucurii.La multi ani! *Cinciulescu Minel:Lamulti ani 2010, un an nou fericit si plin debucurii, sanatate si tot ce va doriti alaturi decei dragi.*Balescu Sevastian:Si in anul 2010sa aveti multa sanatate si fericire alaturi decei dragi.Ureaza cu drag si recunostiinta,Sevastian Balescu. *Dadalau Dorel: BonneAnnee de la Roumania.*Andra, Relu siLuminita Popescu:Buchet de artificii eu vatrimit in dar/Sampanie rece si clinchet depahar, /Petrecere frumoasa si La multi ani!Saaveti parte de multa iubire si un ocean defericire, toate visele sa vi se implineasca simult noroc ingerii sa va daruiasca.*Gabi si

Adi Popescu :La multi ani!*0749270958: Lamulti ani! *Purcel Puiu:Va doresc un an2010, asa cum vi-l doriti, cu multa sanatate,bucurii si multe impliniri.La multi ani!*Mitica Stoichitoiu:Anul 2010 sa va aducasanatate, fericire si numai bucurii.La multiani!*Panduroaica Ion:Sa ninga incet deasupracasei dumneavoastra cu fulgi de fericire, sava fie visele un zbor de implinire.Povaravietii sa fie car, cu sanatate si sufletul scladatin stropi de bunatate.Sa aveti oricand in drumun soare zambitor, mereu alaturi chipuri dragisi un inger pazitor.La multi ani!*SeverineanuMihai:Fie ca noul an sa va aduca multafericire, bucurii si impliniri.La multiani*Pecingina Ion:Noul an sa va aducabucurie, sanatate si spor in toate.Un an noufericit, alaturi de cei dragi.La multiani!*Vacaru Ion:Fie ca noul an care vine sava aduca dumneavoastra si familiei, multasanatate, fericire, bucurii si implinirea tuturordorintelor.La multi ani!*Tanasoiu Costel siLaura:La cumpana dintre ani, sa priviminainte cu speranta, inapoi cu iertare, in joscu ingaduinta si in sus cu dragoste.La multiani!*Godinel Catalin:De sfintele sarbatori sava ninga cu bucurii, sa fiti inzapeziti defericire, sa va inghete toate necazurile, dar sava ramana mereu sufletul cald sis a va pastratiinima de copil.La multi ani!*Ion Elena:Vadoresc un an nou-2010, cu multa sanatate,liniste in suflet si implinirea tuturordorintelor.La multi ani!*Adriana Tanasoiu:Vadoresc atatea clipe fericite cat fulgi de neaintr-o iarna ca-n basme.Un an nou mai buncu pace si liniste in suflet si cu multa dragostein inima.Un an plin de bucurii si impliniri.Lamulti ani!*Paralescu Iustin:La multi ani si totce va doriti!*Nebunu Vasile:La multi ani cusanatate, Domnul sa va dea de toate, poate unstrop de fericirie, poate unul de iubire, poateunul de noroc, poate toate la un loc.La multiani 2010! *Popescu Vasile:Anul 2010 sa vaaduca sanatate, fericire si multe impliniri.Lamulti ani!*Carcalicea Ion:Va uram un an noufericit si multa sanatate!*Bertea-Valea:Saaveti un an plin de impliniri, sanatate, fericiresi pace in suflet.La multi ani!*CeaoncaCornel:Multa sanatate si impliniri in noulan!La multi ani!*Stelu Pamfiloiu-Nasaud:Fiecare a zi a anului care incepe sava aduca spor in casa si in viata, iubire sicredinta.La multi ani!*Dragoiescu

Alexandru:Un an nou cu sanatate, bucurii siimpliniri .La multi ani!*LunganGheorghe:Bucurie, voie buna, fericire sinoroc va ureaza noul an, al dumneavoastraLungan.*Ungureanu Dumitru:Va dorim unan nou fericit si plin de impliniri.*BuiureaStefan:Dupa datina strabuna, un an nou cuvoie buna si la anu trai usor, sanatate si multspor.*Bucalaie Gheorghe:La multi ani, Noulan 2010 sa fie presarat cu realizariremarcabile , impliniri , sanatate,fericire.*Bunaiasu Grigore:Anul Nou sicredinta stramoseasca imi ofera prilejul de ava adresa sincere urari de sanatate, noroc sifericire dumneavoastra si celor dragi.La multiani!*Carmen Paduret:Un an linistit in carefantana sufletului sa va stropeasca cusanatate, iubire si iertare.La multiani!*Manolache Mihai:Cand clopotele vorsuna/vestiind ca anul sa sfarsit/Prin crengide brad si fulgi de nea, noi va uram din parteanoastra/un an nou si fericit.La multiani!*Geamanu Vasile:Spune-i anului ce vine,sa-ti aduca numai bine si mai spune-I sa itidea, tot ce vrea inima tafericire, sanatate simulti bani, La anu si la multi ani!*BalescuStefan:La multi ani si multa sanatate.Fie canoul an sa va aduca sanatate si implinireatuturo dorintelor.*Dutica Ion:La multi ani!*Pasare Ion:La multi ani!fericire si multebucurii, alaturi de cei dragi.*CristiRacoceanu:Din gama fulgilor de nea si din alor sclipire, eu va doresc tot ce-I ai drag, lamulti ani si fericire!*Fane Racoceanu:Laceas de an nou, Domnul sa va aduca bucurie,fericire langa cei dragi si liniste pe deplinsufleteasca. La multi ani! *Dadalau:Anul2010 sa va aduca sanatate, fericire si multnoroc.*Carabis Ion:Anul 2010 sa va aducamulta sanatate, satisfactie si bucurii.La multiani!*Predoiu Constantin:Acum cand roatatimpului a mai tesut un an, vadorim sa vabucurati , alaturi de cei dragi, de minuneavietii, asteptand clipele viitorului.Un an noufericit*Gheorghe Porumbel:Cand ultimilefile se rup din calendar, si inca se mai simtemireasma de Craciun, cu mare drag v-aducemun gand curat, in dar, urari de sanatate si unan nou mai bun *Cornea Catalin :Sa avetimulti ani buni, sanatate bucurie si binele celde folos celor dragi.Sarbatori fericite.*MijaVasile:Sarbatori fericite alaturi de cei dragi.La multi ani.*Adriana Butaru:Stralucirea

Sfintelor sarbatori ale craciunului si aleanului nou sa va aduca sanatate, pacesufleteasca si indeplinirea tuturor dorintelor,alaturi de cei dragi. *Munteanu Mirabela:Prasmuierea nasterii Domnului sa va aducanumai bucurii, sanatate si implinerea tuturordorintelor pentru dumneavoastra si ceiapropiati.Sa fiti calauzit, in tot ce faceti, delumina adevarului si increderea intr-o lumemai buna.La multi ani!*SeverineanuMihai:Fie ca sfanta taina a nasterii Domnuluisa va calauzeasca pasii si sa aduca pacesufleteasca si sanatate.La multi ani!*PospaiMircea:Sarbatoarea Craciunului sa va aducaliniste si bucurie sufleteasca, iubire siintelegere, sanatate si dorinte implinite alaturide cei dragi.*Alina Lupsoiu:Frumusteasarbatorilor de iarna sa va gaseasca in casaalaturi de cei dragi, Sa va aduca multasanatate si fericire, un an plin de realizari,multe impliniri si un calduros la multiani.*Dima Lori:Sanatate optimism, iubire siprosperitate sa fie coordonatele viitorului.Sarbatori fericite!*Martoiu Mihai:va dorimsanatate, liniste si impliniri.*GeamanuVasile:La casa de oameni buni, Dumnezeuface minuni, pune ingeri langa ea, sa le vadainima.Pace, un gand implinit si un Craciunfericit.La multi ani!Morosean Dan:In fiecarecutie de sub brad sa gasiti un vis frumos, infiecar glob, o dorinta implinita si in fiecarezambet de colindator, un miracol.Craciunfericit!*Cinciulescu Minel:Visele de azi sadevina realitate, sperantele de maineimpliniri, orice clipire un pas inainte, gandulbun si fericirea sa va insoteascamereu.*Barbieru Cornelia:Sarbatori fericite,cu sprenta intr-un an mai bun.Craciun fericitsi la multi ani!*Popescu Maria:Cu colinde deCraciun, va doresc un an mai bun, si cudragoste crestina, sa primiti in dar lumina,zurgalai de flori de gheata, sa va bucure deviata, multa noroc sa aveti in toate, la multiani cu sanatate.*Isfan Ion:Craciun fericit siun an nou plin de impliniri.La multiani!*Ilarie Pasareanu:Nasterea Domnului sava aduca sanatate, impliniri si bucurii.Craciunfericit si la multi ani!*Racovita Ion:Fie ca unfug de nea vessel sa bata in usa casei tale sisa iti aduca bucurii si lumina in seara sfantade Craciun.Craciun fericit si la multi ani!

Mesaje de sarbatoridomnului profesor Dumitru Ddlu

continuare in pag. 10


10/16

FEBRUARIE 201010


*Seva Balescu:Fiii Gorjului, sucursala Timis ureaza la totiCraciun fericit si an nou mai bun.Intalnirea pe 16 si 17

aprilie 2010 la Casa Armatei.*Grivei Gheorghe:Hristos s-a

nascut sa ne aduca lumina si bucurie in suflet.Sa va fie

Craciunul alb si senin, plin de lumina si pace.Craciun

Fericit! *Pecingina Ion:Cu ocazia sarbatorilor de iarna va

uram un Craciun fericit si un calduros la multi

ani!*Paraschiv Ion:Miros de brad, parfum de flori , bat in

ferestre uratori, clipesc pe cer mii de culori, fiti fericiti de

sarbatori acum si in anii urmatori.Sarbatori Fericite!*Cocarla Cornel: Sarbatori fericite, anul nou sa va aduca

sanatate, bucurii alaturi de cei dragi.*Panduroaica

Ion:Craciun Fericit plin de lumina si iubire, alaturi de ceidragi.*Alina Popescu:Craciun fericit!sarbatorile de iarna sa

va aduca liniste, pace sufleteasca si fericire alaturi de cei

dragi.*Buzuloiu Ion:Nasterea Domnului si anul nou 2010

sa va aduca lumina in suflet, sanatate si bucurii alaturi de

cei dragi.La multi ani!*Balan Roxana:Cu colinde de

Craciun va dorim un an mai bun, si cu dragoste crestina, saprimesti in dar lumina, zurgalai cu flori de gheata, sa va

bucure de viata, mult noroc sa aveti in toate, la multi ani cu

sanatate!*

Au mai fost primate urari de la :Popescu N. , Vasiliu C.,Purcel D., Trotea V. , Ciochia C. , Ghigulescu L. ,

Ghigulescu D. , Anutu G. , Scortariu M. , Stochitoiu T.,

Ceausescu T. , Cazan O. , Gorun A. , Balan G. , Balan C. ,

Baleanu V. , Balescu C. , Visan N., Popescu O. , Panfiloiu

N., Petrescu S. Statescu A., Bojinca M., Ceausescu I.,Garjoaba N., Balan N., Isac M., Branzan M., Radu D.,

Chisega M., Burciu N., Maruta C., Popescu M., Parvu M.,

Moraru I., Gorduza N., Badoi A., Calinoiu I., Stoichitoiu I.,

Racoceani C., Gosa C., Lupu T., Popescu C., Dadalau Gr.,

Dadalau R., Danescu G., Purcel N., Nebunu G., Corega

G., Fugaru E., Hinoveanu L., Dadalau N., Manoliu F.,

Ciuperceanu M. , elevi .

Tismana este un loc care a atras dintimpuri indepartate calatori si carturari.De la sirianul Paul de Alep, pe la 1657,

toti cei care au tre-cut pe aici: GrigoreAlexandresc u, Ion. Ghica, Anton Pann,Nicolae Iorga Alexandru Vlahuta. St. O.Iosif, Barbu Stefanescu Delavrancea, saumai recent. Marin Sorescu , au lasat pa-gini emotionante despre acest loc binecu-vantat. semanat de Domnul pe pamant.

Printre acestia George Cosbuc ocupaun loc aparte, fiind legat de Tismana caurmare a inrudirii sale cu editorul si libra-rul C.Sfetea a carui sora, Elena a devenitsotia poetului in anul 1895.

Editorul C. Sfetea a construit o vila laTismana, pe malul apei, mai sus de mana-stire, impresionat de frumusetea si salbati-cia peisajului dar si de importanta cultu-rala si istorica a manastirii, unde se gaseaucarti vechi si o atmosfera propice schim-bului de idei. In fiecare vara, cu prilejul

sarbatorii de la 15 august o multime de vi-zitatori veneau sa respire un aer mai curat,atat la propriu cat si in sens spiritual pur-tand aici discutii cu privire la viata publi-ca, politica din acele vremi sau purtanddiscutii aprinse pe teme literare. In mijlo-cul lor era tot timpul poetul GeorgeCosbuc, cumnatul familiei Sfetea, care seafla aici mai in fiecare vara.An de an seperindau la manastire fel de fel de persoa-ne si, cum multe dintre ele gaseau gazdui-re deosebita la Vila Sfetea, proprietarulacestei constructii a considerat ca era ne-cesar un registru, nu de evidenta contabi-la, ci, un registru in care vizitatorul sa-siexprime gandurile si sentimente. Astfel aluat fiinta acel registru pus la indemana vizitatorului incepand cu anul 1908.Registru despre care vorbeste intr-un ar-

ticol din ziarul Gorjeanul profesorulGeorge Carstoiu reluat apoi de profeso-rul Nicolae Tomoniu. Printre insemnarilescoase la lumina iata prima in care esteamintit numele poetului George Cosbuc:sculptorul Constantin Balacescu, cel carea ridicat in Tg-Jiu statuia lui T.Vladimirescu, scria la 15 august 1908:,.amfost in anul 1907-1908 si sper sa continuia veni in aceasta splendida localitate plinade aer, de liniste si de inspiratie. Numai eusi badea Gheorghe (Cosbuc) stim cat pre-tuieste vila lui Sfetea.Vara anului 1915 afost, cum dovedeste cartea de onoare a vi-lei Sfetea, un deosebit prilej pentru dis-cutii politice, literare, avand in centrul lorpe poetul George Cosbuc. Pe langaCastaldi, dr. Vasile Lucaciu, Milosescu,fratii Petre, Vasile si Gogu Hasnas si multi

altii, se afla si profesorul de la Universitateadin Bucuresti - Ramiro Ortiz.Cosbuc ridicase pe raul Tismana. mai

sus de vila, intr-un loc retras. strajuit defagi seculari, un chiosc , unde se retragea,scria poezii sau diverse articole, pe care le

COBUC LA TISMANAtrimitea revistei Albina sau altora din in-treaga tara. Aici traduce ..DivinaComedie a lui Dante Alighieri si tot aici

scrie comentariile la aceasta frumoasaopera. Aici poarta discutii pe marginea eicu profesorul Ramiro Ortiz in 1915, asacum mentioneaza criticul GeorgeCalinescu in Istoria literaturii romane sicum dovedesc fotografiile celor doi prie-teni facute la Tismana, la fantana Chihaiasau la fantana Basarabilor.Atunci RamiroOrtiz n-a notat nimic dar revenind pesteani, la 30 iulie 1922 in aceste locuri vanota amintirile de neuitat ale lungilor dis-cutii purtate cu poetul in mijlocul splen-dorilor naturii de la Tismana: ,,In aminti-rea zilelor petrecute la Tismana cu G.Cosbuc, In 1915, copiez aici sfarsitul co-memorarii mele a lui Dante Alighieri laAcademia Romana: ,,Cu toate ca ideilenoastre (despre interpretarea simbolica aDivinei comedii) erau divergente, ba une-

ori chiar diametral opuse, discutiile noas-tre pastrau seninatatea si calmul unor dia-loguri platonice si niciodata tanarul n-auitat respectul si cuvioasa admiratie ce sedatorau pletelor albe si geniului nemuritoral batranului intelept care-i faceau cinsteade a sta de vorba cu el; dupa cum, nicio-data batranul nu a abuzat fata de tanar, deautoritatea ce anii si numele lui glorios i-oconfereau. Procedeurile erau printrecele mai delicate. O carte uitata deschisape masa din gradina,cu cateva randuri in-semnate alaturi cu creionul reprezenta fe-lul obisnuit al tanarului de a sprijini opi-niile sale cu cele ale unor oameni mai cugreutate; niste insemnari adaugite de ba-tran langa randurile insemnate cu creio-nul era felul lui obisnuit de a raspundeatunci cand cu greu am fi putut sa ne inte-

legem printr-o discutie orala. Pastrez cusfintenie aceste carti cu insemnarile luiCosbuc si, cand le mai citesc. parca imiaduc aminte de acele clipe de neuitat, candin tacerea solemna a noptilor de vara,adancurile de umbra, care se deschideauin padure, acolo unde raza lunii calatoareprintre varfurile copacilor nu izbutea sapatrunda prin desul frunzis, lua inainteaochilor nostri infatisarea prapastiei infer-nale: muntele din fata lua forma sfantuluimunte al Purgatoriului si stelele sclipinddeasupra capetelor noastre ni se pareau ase invarti cu cereasca melodie, de careDante pomeneste in Paradis. Ramiro Ortiz Dar urmele lui George Cosbuc laTismana nu se opresc aici, ele ne conducsi la scoala din localitate, in registrele ca-reia gasim insemnari despre trecerea li-

brarului si editorului C. Sfetea si a poetu-lui G. Cosbuc. Primul, om de cultura darsi patriot constient de insemnatatea lectu-rii, a inzestrat scoala cu o biblioteca cupeste 1000 de volume, infiintata in anul1920, iar cel de al doi-lea a participat la

sedintele Cercului cultural de la Tismanafiind impresi-onat de vorbitori si de serba-re felicitandu-i pe organizatori .Ne putem

imagina cum in parcul din fata scolii, undeerau adunati parinti si co-pii, dascalii sco-lii si invitatii de onoare, dupa discursurileinvitatilor si a invatatorilor, elevii au pre-zentat un program de cantece si dansuripopulare gorjenesti si au recitat din poezi-ile lui G.Cosbuc. Si astazi la serbari eleviidin Tismana recita cu placere si cu talentdin poeziile ce ne vorbesc de lumea satuluide alta-data, dar care sunt atat de actualesi vii si astazi , precum Dusmancele,Mama, Numai una, lama pe ulita!

Prof.Mihaela Lupu , Director GrupScolar Industrial Tismana

Ma numesc Motateanu Catalin sim-am transferat de curand la ColegiulTehnic Matasari, o adevarata perla a in-stitutiei de invatamant liceal, care, chiardaca apartine mediului rural, sunt deparere ca, la ora actua-la, poate concura cot lacot cu multe dintre li-ceele din mediul ur-ban.Intr-o societatemoderna, in care sepune din ce in ce maimult pret, poate maimult decat altadata, pe valoare, pe principii,pe rezultate, intr-o so-

cietate moderna roma-neasca, in care invata-mantul se scalda incaintr-o mare de nereusi-te, intr-o astfel de soci-etate exista undeva,intr-o comuna din Gorj, un liceu unicatin Romania, Colegiul Tehnic Matasari.Situat intr-o localitate defavorizata dinmulte puncte de vedere, Colegiul TehnicMatasari se inalta maiestuos, ca o adeva-rata Coloana a Infinitului, fiind cladi-rea cea mai de pret, semeata si cea maides cautata din zona.Desi am venit dincadrul unui liceu urban, ColegiulNational Traian, cel mai bun liceu dinjudetul Mehedinti, unul dintre cele mai

bune din tara, renumit si in strainatate,m-am acomodat de minune la ColegiulTehnic din Matasari. Cei care m-au aju-tat sa ma integrez au fost, in primul randcolegii, dar si domnii profesori, care

m-au facut sa ma simt ca si cum as fi fostdintotdeauna elev al acestui liceu. Masimt foarte bine, alaturi de noii mei co-legi din cadrul clasei a XII-a B si tin sa lemultumesc mult pe aceasta cale. Nu stiu

daca peste ani, imi voi aminti exact ,asacum arata liceul : intrarea, scarile, claselesau, daca profesorii imi vor ramane inminte asa de rai sau de buni, cum ii amin suflet acum oare imi voi pastra pri-etenii de acum si va valora la fel de multprietenia lor ? Sau anii de liceu se vorcontura in jurul lor si a amintir ilor bunesi rele Oare ei vor reprezenta mitulanilor de acum ? Oare distanta ma vadesparti de ei, colegii mei alaturi de care

trec prin aventuri nebune ? Peste ani vamai ramane ceva din ceea ce sunt as-tazi?

Motateanu Catalin ,XII B

urmare din pag. 9


11/16

FEBRUAR

revista murmurul jiltului nr 54

Documents