revista gpp nr. 3 o ੋ -...
TRANSCRIPT
An II
Nr. 3
Iunie
2010
Grãdiniþa cu Program Prelungit Nr. 2 Marghita
Jurnalul copilãriei
Revista Grãdiniþei cu Program Prelungit Nr. 2 Marghita
Desen realizat de Monti Serena (grupa pregãtitoare)
2
Centrul CRED Marghita ºi-a intrat în rol
Întrucât Proiectul are ca scop general îmbunãtãþirea calitãþii infrastructurii sistemului de educaþie preºcolarã,
îmbunãtãþirea serviciilor educaþionale oferite de grãdiniþã prin perfecþionarea competenþelor personalului care lucreazã în aceste
instituþii, dotarea cu materiale didactice ºi crearea de servicii educaþionale complementare grãdiniþei, pentru asigurarea unei
educaþii de calitate, centrate pe nevoile, interesele ºi potenþialul copiilor ºi familiilor acestora, activitatea CRED Marghita s-a
concretizat în:
I. Deschiderea oficialã a Centrului de Resurse pentru Educaþie ºi Dezvoltare, prin care am informat comunitatea de
existenþa CRED ºi de serviciile oferite, - 11.03.2010;
II. Am identificat serviciile pe care le vom oferi în cadrul CRED:
Servicii de educaþie, formare ºi perfecþionare:
1.cursul „Educãm aºa”, desfãºurat în perioada 1-6 februarie 2010, prin care au fost formate 43 educatoare ca instructori de
pãrinþi,
2.cursul „Educaþia Timpurie Incluzivã”, derulat în perioada 7-8 & 14-15 mai 2010, la care au participat un nr. de 28
educatoare din Marghita ºi sector.
Prin aceste cursuri au fost urmãrite:
- formarea abilitãþilor cadrelor didactice de a lucra în echipe de profesioniºti;
- formarea abilitãþilor cadrelor didactice de a se adapta eficient schimbãrilor legislative ºi implementarea noului
curriculum;
- facilitarea schimbului de experienþã între formatori ºi cadre didactice.
Servicii de dezvoltare de materiale educaþionale ºi informative pentru cadre didactice ºi pãrinþi:
- revista grãdiniþei „Jurnalul copilãriei”;
- tipãrirea a 43 manuale ºi confecþionarea a 43 de mape pentru educatoarele care au parcurs cursul „Educãm aºa”;
- asigurarea acordului pentru pãrinþi ºi a bateriei de teste pentru un nr. de 60 copii, care au fost testaþi în plus faþã de cei
cuprinºi în Proiectul “Modernizarea ºi adaptarea educaþiei preºcolare în vederea prevenirii fenomenului de pãrãsire timpurie a
ºcolii”.
Campanii de informare ºi diseminare, care le-am realizat pentru a atrage atenþia asupra unei probleme, pentru a
schimba sau menþine comportamente, pentru a asigura ºi promova comunicarea dintre grãdiniþe, comunitate ºi alte unitãþi
implicate în educaþia, îngrijirea ºi protecþia copiilor mai mici de 7 ani:
- campania pentru implementarea proiectului “Modernizarea ºi adaptarea educaþiei preºcolare în vederea prevenirii
fenomenului de pãrãsire timpurie a ºcolii”.
Sprijinirea educatoarelor în utilizarea resurselor informaþionale existente.
- Modele de proiecte tematice integrate;
- Expoziþii cu diferite materiale educaþionale;
- Procurarea unor materiale educaþionale de specialitate reviste;
- Ofertã de carte de la diferite edituri.
Alte tipuri de servicii:
• încheierea de Parteneriate Educaþionale cu:
- Poliþia Municipiului Marghita - “Micul Pieton”;
- Detaºamentul de Pompierii Marghita - “Copiii prietenii pompierilor”;
- Proiect de parteneriat interjudeþean - „Mici Români Europeni” între SO8, GRI Tãºnad, GPP Nr. 1 Tãºnad ºi UVVG
Arad Filiala Marghita 09.05.2010;
• organizarea unor schimburi de experienþã:
- Între Grãdiniþele din Marghita ºi Berettyoujfalu - Ungaria 22.04.2010;
- Întâlniri periodice cu specialiºtii.
prof. Maria Hurban
3
Considerãm cã învãþãmântul preºcolar are un rol esenþial în · au confecþionat drapelul UE ºi drapele ale þãrilor membre
formarea copiilor în spiritul valorilor europene, cã este necesar sã pe care le-au aºezat alãturi de drapelul României la “Colþul Europa”;
dezvoltãm conºtiinþa europeanã în rândul copiilor, sã-i învãþãm · au redat prin desene, picturi, construcþii, povestiri, ceea ce
despre aceste valori, sã punem bazele unor proiecte colaborative au înþeles despre Europa;
europene ºi sã integrãm dimensiunea europeanã în activitatea lor · au amenajat o expoziþie cu lucrãrile realizate de ei;
curentã, participând la simple activitãþi cu valenþe pedagogice. · copiii au fãcut desene pe asfalt.
Încolonaþi, cu steguleþe ºi baloane în mâini, preºcolarii din
grupa pregãtitoare ºi grupa mare cu educatoarele lor Rojan Daniela ºi
Ardelean Mariana, s-au pornit prin oraº, cu cântec ºi voie bunã, la
întâlnirea cu ºcolarii din cls. II-IV SBS sub îndrumarea d-nelor
învãþãtoare; împreunã au desfãºurat o serie de acþiuni comune cu
tematicã interculturalã în care au fost implicate personalitãþi locale:
Proiectul interjudeþean “MICI ROMÂNI EUROPENI”, în
care este implicatã ºi grãdiniþa noastrã, oferã copiilor posibilitatea
de a arãta tuturor contribuþia lor la acest eveniment, mãrindu-le
responsabilitatea ºi gradul de implicare la formarea lor ca cetãþeni
participanþi activi la viaþa socialã.
· au vizionat filmuleþe PowerPoint prezentate de inspectorii
Primãriei ;
· au desfãºurat concursuri ºi jocuri distractive;
· au desenat mesaje cu gândurile lor pentru toþi copiii
Europei, pe care le-au legat de baloane ºi le-au lansat în prezenþa
oficialitãþilor;
Fericiþi, copiii au revenit la grãdiniþã ºi au povestit pãrinþilor,
bunicilor, ce frumos au petrecut de Ziua Europei!
Prin activitãþile realizate, copiii au dorit sã demonstreze
membrilor comunitãþii locale cã deºi sunt mici, au o mare dorinþã, ºi
anume, aceea de a face lumea în care trãim mult mai bunã. Ne dorim
o societate deschisã, democraticã în care ideile ,, nu au vârstã”.
Mizãm pe voi!
prof. Rojan Daniela
Scopul proiectului a fost acela de a desfãºura activitãþi care
sã conºtientizeze apartenenþa la marea familie europeanã, sã permitã
îmbunãtãþirea comunicãrii, a încrederii, a înþelegerii, a solidaritãþii ºi
a toleranþei reciproce, faciliteazã accesul liber la educaþie ºi
exprimare a copiilor prin intermediul activitãþilor multiculturale ºi
educative.
Promovarea colaborãrii educaþionale prin antrenarea
copiilor ºi a cadrelor didactice din cele 2 judeþe vecine: Satu Mare ºi
Bihor, într-un exerciþiu democratic de dezvoltare a capacitãþilor de
relaþionare, a dus la desfãºurarea unor activitãþi diverse cum ar fi:
· copiii au observat steagul Uniunii Europene ºi al celorlalte
state membre;
· au ascultat imnul Uniunii Europene;
· au citit imagini din cãrþi ºi reviste, au ascultat poveºti
despre copii din alte þãri ;
Copiii sãrbãtoresc Ziua Europei!
4
„Ziua Pãmântului” - eveniment simbol al
responsabilitãþii civice în protecþia mediului, a apãrut cu
scopul de a conºtientiza populaþia ºi factorii de decizie
privind necesitatea conservãrii resurselor naturale ale lumii.
Copiii de la G.P.P. nr. 2 Marghita ºi G.P.N. Cheþ au
marcat cu mic, cu mare acest eveniment prin diverse activitãþi
- Activitãþi practice dedicate pãmântului: plantare de
pomiºori ºi de flori în parcul grãdiniþei, îngrijirea spaþiilor
verzi din jurul grãdiniþei, igienizarea spaþiilor de joacã,
- Decorarea de pungi de hãrtie ºi comercializarea lor în
cadrul proiectului european Earth Day Groceries Project
(este un proiect european care a început în 1994, un proiect
de protecþie a mediului, în care copiii decoreazã pungi de
hârtie ºi cutii de carton pentru alimente cu mesaje ecologice,
pentru Ziua Pãmântului!)site-ul p@pi al Primãriei Marghita a pozelor de la acþiunile
noastre desfãºurate cu ocazia Zilei Pãmântului.
Acþiunile pregãtite ºi desfãºurate în grãdiniþa noastrã
pentru Ziua Pãmântului, derulate pe parcursul sãptãmânii 15 -
23 aprilie au contribuit la educarea copiilor în spiritul
responsabilitãþii civice pentru protejarea naturii ºi a mediului.
Copiii noºtri au înþeles aceste mesaje de protejare a mediului
pe care le-au transmis comunitãþii locale, au înþeles cã numai
protejând mediul putem salva Pãmântul ºi putem trãi într-o
lume curatã, fãrã poluare ºi fãrã deºeuri.
Þineþi minte cã nu doar azi e Ziua Pãmântului. Nu
este singura zi în care trebuie sã vorbim despre mediu, despre
ecologie, ºi despre implicarea în acþiunile comunitãþii. 22
aprilie, ca ºi Ora Pãmântului, e doar un prilej de reamintire cã
Pãmântul suferã din cauza noastrã ºi cã nu avem voie sã
rãmânem indiferenþi! - proiecþie de diapozitive ºi filme didactice despre Dacã azi ne educãm copiii în spirit ecologic, mâine
necesitatea protejãrii Pãmântului, prin care am informat copiii vom avea o TERRA mai curatã, mai verde, mai veselã ºi mai cu privire la lucrurile mãrunte pe care le pot face ei ºi semenii proaspãtã.lor pentru a reduce suferinþa Pãmântului.; NOUÃ CHIAR NE PASÃ!!!
- confecþionarea de postere cu mesaje ecologice de la
copii pentru Pãmânt; prof. Ardelean Mariana-Simona- desene ale copiilor pe teme ecologice pe care le-am
valorificat într-o expoziþie la un magazin din centrul oraºului;
- participarea cu desene ale copiilor la concursul
interjudeþean de creaþie plasticã pentru preºcolari “Daruri de
Ziua Pãmântului”, din Sebeº, Alba, unde copiii au obþinut
premii;
- vizitarea colþului ecologic din parcul ºcolii generale,
unde copiii ºcolari au expus lucrãrile lor din materiale
refolosibile, ecologice.
- lansare de baloane colorate ºi fluturaºi cu mesaje
ecologice;
- învãþarea Imnului Ecologiºtilor ºi trecerea în revistã a
principalelor evenimente, marcate în Calendarul
ecologiºtilor;
- postarea pe site-ul Earth Day Groceries Project ºi pe
Ziua Pãmântului sãrbãtoritã de micii ecologiºti de la G.P.P. Nr. 2 Marghita
5
Ziua de 22 aprilie 2010 a fost o zi de sãrbãtoare în toatã lumea.
Sub genericul „Sunt ºi eu prieten al naturii” am sãrbãtorit ºi noi
„Grãdiniþa cu Program normal Cheþ” Ziua Mondialã a Pãmântului.
Cu aceasta ocazie prichindeii,alãturi de doamnele educatoare: Pop
Marcela ºi Bolduþ Simona au învãþat cã pentru a creºte sãnãtoºi ºi voinici
trebuie sã protejeze pãmântul ºi bogãþiile sale. Noi am sãrbãtorit aceastã zi,
prin acþiuni de curãþenie în curtea grãdiniþei, activitãþi practice ºi desene.
Copiii au fost impresionaþi de „Scrisoarea Pãmântului catre copii”,
drept pentru care o facem cunoscutã tuturor celor care vor sã salveze
Pãmântul:
„Dragi copii,
Sunt foarte bolnav.Mã ameninþã din ce în ce mai multe pericole. Mi
se risipesc bogãþiile. Îmi mor animalele. Îmi dispar plantele. Oamenii se
îmbolnãvesc sau suferã de foame. Stratul de ozon care mã apãrã de razele
puternice ale Soarelui se subþiazã. Mã acoperã gunoaiele. Este atât de
murdar in jur!
Ajutaþi-mã!”
Am învãþat cã toþi putem fi Prieteni ai Naturii dacã respectãm
urmãtoarele reguli:
1. Aruncã resturile de mâncare la coºul de gunoi.
2. Nu rupe florile din parcuri ºi grãdini.
3. Când mergi în excursii ,nu lãsa murdar în urma ta.
4. Nu distruge cuiburile pãsãrelelor.
5. Planteazã mãcar o floare sau un copac.
6. Nu da drumul tare la televizor.
7. Îngrijeºte florile.
8.Îngrijeºte animalele.
prof. Bolduþ Simona
CALENDARUL ECOLOGISTULUI• 2 februarie - Ziua Zonelor Umede• 22 martie - Ziua mondiala a protecþiei apelor• 27 martie - Ziua internaþionalã a apei• 1 aprilie - Ziua internaþionalã a pãsãrilor• 15 aprilie - Ziua pãdurii• 22 aprilie - Ziua Pãmântului• 5 iunie - Ziua mondialã a mediului• 8 iunie - Ziua mondialã a oceanelor• 16 septembrie - Ziua internaþionalã a ozonului• 4 octombrie - Ziua internaþionalã a protecþiei animalelor
• 6 octombrie - Ziua mondialã a habitatului
RÃMAS BUN, GRÃDINIÞÃ DRAGÃ!
Suntem grupa mare pregãtitoare de la Grãdiniþa cu program normal Cheþ, educatoare Pop Marcela. Ne place mult la grãdiniþã, împreunã cu doamna educatoare desfãºurãm o mulþime de activitãþi, învãþãm lucruri folositoare si interesante.
Trebuie sã mãrturisim cã ne va fi foarte greu sã ne despãrþim de ,,grãdi” atât de doamnele educatoare, cât ºi de locul acesta minunat în care am învãþat multe lucruri.
Inspecþiile la grupã din acest an ne-au demonstrat cã suntem pregãtiþi sã pãºim pe porþile ºcolii cu multã încredere.
Promitem însã cã vom preda” ªtafeta prieteniei “ colegilor noºtri de la grupa micã-mijlocie.
prof. Pop Marcela
Ziua Pãmântului... la Grãdiniþa din Cheþ
6
Noi suntem grupa cea mai micã: „Grupa fluturaºilor”, 21 de
copii veseli ºi zglobii ca ºi cei ai cãror nume îl purtãm.
Când am pãºit pentru prima datã pragul grãdiniþei, nu am
simþit însã aceastã veselie, din cauza emoþiilor pe care le aveam,
emoþii fireºti la început de orice drum. Sfioºi, strângând puternic
mâna mamei, unii cu lacrimi în ochi, ne-am apropiat de uºa
fermecatã a sãlii de grupã, unde fluturi ºi floricele ne întâmpinau cu
coloritul lor minunat, parcã îndemnându-ne sã trecem mai departe
pentru a descoperi frumuseþile vieþii din grãdiniþã.
prima oarã la concursul naþional „Isteþel”, prilej cu care ne-am
evaluat cunoºtinþele ºi deprinderile însuºite în grupa micã, fiecare
dintre noi fiind premiaþi cu o diplomã.
Jucãriile din sala de grupã ºi surâsul cald ºi primitor al
doamnelor educatoare: Sabãu Susana ºi Szakacs Daniela, ne-au
ajutat sã ne acomodãm mai uºor ºi sã descoperim pas cu pas lumea
minunatã a copilãriei.
ªi astfel, am lãsat grijile despãrþirii deoparte ºi ne-am lãsat
cãlãuziþi în tainele poveºtilor, poeziilor ºi jocurilor.
Întrucât suntem o grupã dinamicã ºi dornicã de a ºti cât mai
multe lucruri despre mediul care ne înconjoarã, ne-am însuºit multe
cunoºtinþe despre fructe ºi legume, despre pãsãri cãlãtoare, despre
flori ºi despre soare. Am mai învãþat sã ne jucãm împreunã, sã
cântãm, sã dansãm, sã pictãm ºi multe, multe altele. Noi credem cã am gãsit în grãdiniþa noastrã un mic univers al
copilãriei, unde seriozitatea este îmbinatã cu umorul, unde utilul este
însoþit de plãcut, unde prietenia, respectul ºi colaborarea îºi dau
mâna în dorinþa de a putea dãrui o a „doua familie” tuturor celor care
pãºesc pragul grãdiniþei în speranþa cã paºii lor vor fi cãlãuziþi spre
luminã, bucurie ºi pace.
prof. Szakacs Daniela
educ. Sabãu Susana
Chiar ºi Moº Crãciun a auzit de hãrnicia noastrã ºi a venit la
noi la grãdiniþã sã ne vadã ºi sã ne rãsplãteascã pentru strãdaniile
noastre cu multe daruri.
Pentru a le arãta ºi pãrinþilor tot ceea ce am învãþat, i-am
invitat la serbarea închinatã mamelor, ocazie cu care am recitat
poezii, am cântat ºi am dansat.
Tot în acest an ºcolar 14 copii dintre noi am participat pentru
Cu emoþii în grupa micã
7
Zilele liniºtite, senine, încãrcate de bucuria florilor de
primãvarã, ne îmbia sã ieºim din sala de grupã ºi sã ne jucãm, printre
straturile de flori, în curtea grãdiniþei.
Dupã fiecare joc ne odihneam ºi stam la sfat pe bãncile din
curtea grãdiniþei. Atunci începeau întrebãrile.
- Copacii au prieteni?
- Sigur cã da, pãsãrelele, care îºi fac cuibul în desiºul
frunzelor sau vin când plouã, când e vânt ºi se adãpostesc în coroana
copacului.
- De ce copacii sunt prieteni cu pãsãrelele?
- Pentru cã acestea mãnâncã viermiºorii care rod scoarþa
copacului fãcându-i mult rãu.
- Dar florile ºi firele de iarbã au prieteni?
- Bineînþeles, picãturile de rouã, care le împodobesc cu
boabe mici ºi limpezi ca mãrgelele.
- Dar dumneavoastrã aveþi prieteni?
- Da, pe toþi copii din grupa noastrã.
Atunci, o fetiþã cu ochii ei mari ºi vioi, privindu-mã atent, mi-
a ºoptit:
- Eu nu am prieteni, cu mine nu se joacã nimeni!
- Ce copil ai dori sã fie prietenul tãu?
- Toþi copii din grupa mea.
Am chemat toþi copiii mai aproape de mine ºi i-am întrebat
dacã vor sã fie prieteni cu toþii. Ei mi-au dat un rãspuns afirmativ, iar
eu le-am propus sã cântãm cântecul ,,PRIETENI'' apoi le-am explicat
ce înseamnã cuvântul prieten.
ªi ...au devenit prieteni.
Colegii au avut grijã sã o introducã pe fetiþã în jocurile lor.
Aºa s-au închegat multe prietenii în grupa mijlocie A.
Oricum, numai noi, adulþii, educatoarele, ºi numai cu
dragoste ºi sensibilitate, putem reuºi sã nu lãsãm copiii sã se zbatã
neputincioºi între izolare ºi dorinþa de a evada din ea.
prof. Gut Mirela
educ. Maghiar Doina
CE ESTE COPILÃRIA? COPILUL - “COMOARA PÃRINTELUI”
Copilãria-i o razã de soare, E un boboc ce creºte mare
E primul ºi cel din urmã cuvânt, ªi seamãnã precum o floare.
E þesutã-n aur ºi-n mãrgãritare, De-l ocroteºti cum se cuvine
Copilãria-i o adiere de vânt. ªi îl iubeºti cum ºtii de bine
El sigur te va respecta
Copilãria-i un zâmbet, un vis, e veselie ªi multã dragoste îþi va arãta.
E pasãrea ce-alunecã-n zare, Mângâie-l ºi alintã-l neîncetat,
ªi-un gând pribeag de-o veºnicie, Împacã-l mereu când e supãrat.
Copilãria-i o suavã floare. Sãrutã-l dulce când e somnoros,
Fii fericit când e bucuros
Copilãria nu trebuie rãpitã, ªi dã-i speranþa cã-ntr-o bunã zi,
Cãci e primul nostru cuvânt. Aºa ca tine- mare el va deveni.
ªi o comoarã prea greu gãsitã, Pãrinte drag, tu nu uita:
Copilãria-i o adiere de vânt... Copilul e “COMOARA TA”.
Prietenie
8
Într-o zi însoritã ºi cãlduroasã am auzit o poveste frumoasã
pe care o spunea Zâna Primãverii care locuia încã pe pãmânt în
grãdina de flori de liliac, lacrimioare, narcise, lalele ºi alte minunate
flori. Ea spunea cã aici, în Þara Florilor este o albinã, Albina
Nectarina, care toata ziua strânge nectar ºi este foarte harnicã. A
hotãrât cu surorile ei sã rãmânã aici sã-ºi gãseascã o casã goalã
pentru toate albinuþele. Au locuit împreunã fericite într-un stup mare
în grãdina cu flori ºi copaci înfloriþi. Aici au trãit fericite pânã la
adânci bãtrâneþi, alãturi de prietenele lor Gâzele care cântau ºi
dansau bucuroase toatã ziulica.
Dupã ce am ascultat cu atenþie ºi plãcere povestea albinuþei,
ne-am întors în sala de grupã dornici sã povestim ºi noi.
Copiii cunosc multe poveºti ºi le place mult sã povesteascã.
S-au urcat in trenuleþul poveºtilor, s-au încolonat unul dupã altul ºi
am pornit împreunã în lumea poveºtilor scrise de Ion Creangã. ªi-au
împãrtãºit unul altuia impresii, pãreri despre poveºtile pe care le
ºtiau, au povestit secvenþe din ,,Capra cu trei iezi”, ,,Ursul pãcãlit de Suntem ,,Grupa Florilor” ºi ne place mult sã muncim ºi sã vulpe”, ,,Punguþa cu doi bani”.
îngrijim grãdina de flori, sã stãm de vorbã cu ele în fiecare zi din Am continuat cu jocul de rol unde copiii au mânuit siluetele sãptãmânã: confecþionate ºi decorate de ei, interpretând roluri alese.
"Luni în grãdiniþa mea Sub influenþa jocului se formeazã, se dezvoltã ºi se S-a ivit o viorea. restructureazã întreaga activitate psihicã a copilului. Copilul Marþi, a rãsãrit bujorul dobândeºte numeroase cunoºtinþe despre mediu, se dezvoltã Cãruia-i dusesem dorul… procesele psihice ca percepþia, reprezentarea, memoria, imaginaþia, Miercuri vine garofiþa gândirea.Scânteindu-ºi cununiþa. Un copil care nu ºtie sã se joace este ,,un adult care nu ºtie sã Joi, pansele s-au deschis gândeascã”Sub zãnaticul cais. educ. Portelechi EugeniaVineri , galbene lalele, prof. Paca NadiaÎnflorit-au blând ºi ele.
Sâmbãtã, lângã un tei,
Vezi un pâlc de stânjenei.
Iar duminicã, în zori,
Margarete ºi cicori,
Prin seninul adierii
Þes cãmaºa primãverii."
Pe feþele noastre se citeºte multã bucurie când vedem
grãdina mereu înfloritã.
"Dacã nu le îngrijim
ªi-n grãdinã nu muncim
Toate-ncet vor dispãrea
ªi-o sã plângã ,,Domnul Soare”.
Cu rãbdare creºte mare
Orice plantã, orice floare
Tot muncind eu voi avea
Cea mai mândrã grãdinã. "
cântat pânã acum despre iepuraºi ºi alte cântece de primãvarã, am
aflat cã Ion Creangã de la Humuleºti a scris pentru noi “Capra cu trei
iezi” ºi alte poveºti. ªtiaþi cã lupul din povestea Caprei a venit ºi-n
povestea Scufiþei?
Atunci când rãspundem corect sau lucrãm bine, doamnele
educatoare ne dau buline. Pânã acum eu am douã roºii ºi una
portocalie. Promit sã fiu atent ºi sã adun cât mai multe buline roºii
Eu sunt Gabriel ºi sunt mândru cã sunt acum la grãdiniþã. pânã la sfârºitul anului.
Prima zi a fost minunatã. Aici le-am gãsit pe doamnele educatoare
Manciu Ioana, Pop Dana ºi mulþi copii. Cu toþii vom fi colegi de Cu drag, Gabriel, din grupa mijlocie B
grupã. Ne vom juca ºi vom învãþa poezii, cântece ºi poveºti. Am (grupa Ciupercuþelor)
Grupa florilor în lumea poveºtilor
Gânduri de grãdinar la început de drum
9
Fiºe culese de educ. Sabãu Susana
10
11
Vine o vreme când copilul tãu trebuie sã încheie primul ciclu educaþional din viaþa lui, în cazul sãu, învãþãmântul preºcolar, cu alte cuvinte, va fi absolvent de grãdiniþã. Dupã aceastã primã etapã de studii, urmeazã ºcoala primarã, dar cu siguranþã cã îþi pui fireasca întrebare: când este momentul sã îþi trimiþi micuþul, cu ochii cârpiþi de somn ºi spatele încovoiat de greutatea ghiozdanului, la ºcoalã? Din fericire, ultimul an de grãdiniþã este considerat ca un an pregãtitor pentru ºcoalã, o perioadã de adaptare ºi de trecere a copilului, de la statutul sãu de þânc, la cel de “copil în toatã puterea cuvântului”. Te întrebi ce se întâmplã de fapt cu copilul tãu ºi în ce mod este el pregãtit sã meargã la ºcoalã. De ce trebuie sã se pregãteascã sã înveþe când în mod firesc, tu ºtiai cã ºcoala este locul unde copilul începe sã înveþe?
Grãdiniþa este veriga iniþialã a învãþãmântului Învãþarea de tip ºcolar îºi are rãdãcinile în preuniversitar, cu sarcini instructiv-educative pentru activitatea desfãºuratã la nivelul grupei pregãtitoare, pregãtirea preºcolarilor în vederea integrãrii ºi în care activitatea se împleteºte cu jocul ºi adaptãrii optime în viaþa de ºcolar. În grupa mare manipularea obiectelor. Dacã jocul este o activitate pregãtitoare jocul se îmbinã cu activitãþi de învãþare, liberã, spontanã, bazatã pe comunicarea nemijlocitã copilul fiind obligat sã-ºi însuºeascã literele ºi ºi pe simpatie interpersonalã, învãþarea este o numeraþia, iar ºcoala, mai exact clasa I, vine sã activitate obligatorie, cu un program bine stabilit ºi fixeze noþiunile câºtigate la nivelul grupei cu o dozare susþinutã a efortului, cu operaþii pregãtitoare. mãsurate prin raportare la un etalon (calificative),
Momentul intrãrii în ºcoalã presupune un asistatã de adult care intervine, supravegheazã, anumit nivel de dezvoltare psiho-fizicã. Aptitudinea observã.pentru ºcolaritate presupune dobândirea unor Deºi sarcinile ce revin grupei pregãtitoare capacitãþi, abilitãþi ºi deprinderi. Copilul are sunt de importanþã covârºitoare pentru viitoarea aptitudine pentru ºcolaritate când dovedeºte cã poate adaptare ºcolarã, pãrinþii trebuie sã se implice în sã facã faþã exigenþelor ºcolare, evitându-se astfel formarea copilului lor. Sunt foarte mulþi pãrinþi care eºecul. considerã cã numai grãdiniþei sau ºcolii îi revine
Fenomenul integrãrii copilului în activitatea sarcina de a instrui ºi educa copilul. Sau existã o ºcolarã este un fenomen complex, în analiza cãruia categorie de pãrinþi care spun cã mai importantã este trebuie sã se þinã cont de: „ºcoala vieþii”. Alþi pãrinþi în schimb, se implicã prea
- vârsta cronologicã mult în activitatea instructiv-educativã, exagerând.- maturitatea ºcolarã Grãdiniþa, ºi apoi ºcoala, nu sunt simple - conþinutul instruirii în clasa I laboratoare în care se formeazã copilul, ci sunt niºte Pentru realizarea maturitãþii ºcolare este instituþii specializate ºi competente în domeniul
necesarã pregãtirea copilului preºcolar în plan educaþiei, care urmãresc atingerea unor obiective cognitiv, afectiv, volitiv. prin metode ºi mijloace specifice conform unor
Grupa pregãtitoare are scopul de a finaliza principii. În sistemul românesc de educaþie, copiii cu dezvoltarea psihicã (gândirea, memoria, vârste cuprinse între ºase ºi ºapte ani, frecventeazã imaginaþia) jocul didactic fiind cel prin care se grupa pregãtitoare care face exact ce indicã ºi realizeazã sarcini de învãþare, modalitãþile de denumirea, adicã îi pregãteºte pe copii pentru ºcoalã.învãþare a silabelor ºi literelor fiind atractive, recreative, dezvoltând la copii interesul ºi motivaþia prof. Rojan Danielapentru activitatea de învãþare.
Grupa pregãtitoare, punte de legãturã între grãdiniþã ºi ºcoalã
12
Am constatat cã sunt pãrinþi care petrec mult 10. Aºteptând oaspeþi. Pentru organizarea
timp cu copiii lor, cãutând activitãþi cât mai variate. unui eveniment, fiecare membru al familiei va
Aceste activitãþi stimuleazã activitãþile sociale ale primi sarcini concrete (decorarea casei sau a mesei,
copilului, spiritul de iniþiativã, dezvoltã senti- cumpãrãturi, gãtit, ornarea produselor alimentare,
mentul de apartenenþã al acestuia. Deoarece se primirea oaspeþilor etc.).
apropie vacanþa de varã, vã propunem câteva 11. Lumea necuvântãtoarelor. Orice animal e
sugestii pentru petrecerea împreunã cu copiii bine sã fie acceptat ca un „membru” al familiei.
dumneavoastrã a timpului liber: Îngrijirea animalelor de casã (câine, pisicã, peºti,
1. Pictatul pe faþã ºi corp. Folosind vopseluri broscuþe, pãsãri, hamsteri etc.) dezvoltã asumarea
speciale, vã puteþi bucura alãturi de copii de responsabilitãþilor individuale, stimuleazã dezvol-
imaginaþia ºi creativitatea lor. tarea afectivã. Mai mult, chiar, este bine sã
2. În grãdinã. Pentru cei care beneficiazã de o transmitem copiilor un mesaj pozitiv faþã de orice
„bucatã de pãmânt”, îngrijirea plantelor (flori, altã formã de viaþã din univers (îngrijirea mediului
legume etc.) poate fi o modalitate plãcutã de natural).
relaxare þi o posibilitate de comunicare afectivã. 12. Abilitãþi practice. Realizaþi produse utile
3. Colecþia familiei. Puteþi colecþiona, (ghivece, scaune, suporturi, rafturi, farfurii, vaze
împreunã cu copiii dvs., cele mai variate obiecte, etc.) din diferite materiale (lemn, sticlã, ceramicã,
lucru care contribuie la dezvoltarea spiritului de lut etc.). Ele vor fi folosite pentru uzul personal sau
echipã în familie. vor fi oferite în dar.
4. Campionatele familiei: cãrþi, remy, table, 13. Teatru (teatru de pãpuþi pentru cei mici,
ºah, scrabble, puzzle, „Nu te supãra, frate!”, Piticot, joc de rol, scenarii, carnaval, karaoke pentru ceilalþi
Monopoly etc. Orice joc trezeºte la copii spiritul de copii). Teatrul permite reflectarea unor stãri
competiþie, stimuleazã ambiþia ºi voinþa. emoþionale (pozitive sau negative), descãtuºarea
5. Concursuri pe teme din desene animate. unor inhibiþii proprii. Stimuleazã creativitatea ºi
Mai ales pentru copiii mici povestea, jocul, plaseazã persoanele în situaþii de viaþã cu rol
animaþia sunt metode utile pentru stimularea educativ.
imaginaþiei ºi a proceselor de cunoaºtere. Implicarea pãrinþilor în jocul copiilor lor are
6. În bucãtãrie. Acordaþi-vã timp pentru a un rol deosebit de important pentru dezvoltarea
inventa împreunã tot felul de reþete culinare. trãsãturilor de personalitate ale copiilor, aºadar, nu
7. Voluntariatul. Implicaþi-vã împreunã, ezitaþi sã petreceþi cât mai mult timp în compania
pãrinþi ºi copii, în activitãþi de voluntariat, iniþiate copiilor, participând activ la jocurile lor.
de diverse organizaþii neguvernamentale, în folosul Prof . Ardelean Mariana Simona
comunitãþii (acþiuni pentru: copiii strãzii, bãtrâni,
persoane cu nevoi speciale, bolnavi cronici etc. sau
diverse campaniii de prevenire).
8. Produse artistice. Realizaþi împreunã
diverse produse artistice (colaje pe diverse teme,
afiºe, desene, ornamente, obiecte artizanale,
podoabe de pom, cântece, poezii, origami etc.). Cu
unele dintre acestea puteþi chiar decora casa.
9. Colþul vesel. Realizaþi un mic panou,
plasat la vedere, pe care sã puteþi nota diverse
mesaje, enunþuri, însemnãri, caricaturi, desene
pentru membrii familiei. Acestea dau culoare zilei.
Cum sã petrecem timpul liber cu copiii noºtri
13
Copiii din grãdiniþa noastrã sunt foarte isteþi ºi dornici de cunoaºtere, astfel au participat la multe concursuri la care au câºtigat premii, prieteni ºi multã experienþã de viaþã:
· Octombrie 2009 - concursul revistei Filip „Carnavalul legumelor vesele”, unde copiii Tamaº Rareº, ªandor Rucsandra, Ioniþã Radu ºi Monti Serena (gr. pregãtitoare) au câºtigat, cu lucrarea colectivã “Legumele-mi zâmbesc”;
· Decembrie 2009 - copiii au trãit momente unice prilejuite de sosirea moºului în grãdiniþã la toate grupele din Marghita ºi Cheþ;· 24.02.2010 - Moldovan Natalia din grupa mare B a luat premiul II la Festivalul Cultural Internaþional „Special Kids” ediþia a III-a,
desfãºurat la Oradea;· 8.03.2010- toate grupele din Marghita ºi Cheþ au sãrbãtorit Ziua Mamei prin cântece, poezii ºi dansuri; · 14.04.2010 - 60 de copiii din grupele mijlocii, mari ºi pregãtitoare au participat la concursul internaþional „Smarty”;
· 22.04.2010 „Ziua Pãmântului”- a fost sãrbãtoritã de toþi copiii din grãdiniþã prin decorare de pungi de hârtie, plantare de pomi, expoziþii cu lucrãri ale copiilor la magazinul Sebicom, desene pe asfalt, concursuri, etc;
· În aprilie 2010 - participarea cu desene la expoziþia concurs „Daruri de Ziua Pãmântului” Sebeº, Alba, unde copiii Criºan Daria, Stretea Alexandra, Boºca David, Csilik Akos, Baius Xintia, Molnar Ariana, Vereº Jemina ºi ªandor Rucsandra au obþinut premiile II ºi III;
ªTIRI DIN GRÃDINIÞÃ...Ne mândrim cu ei...
14
· În mai 2010 - participarea la concursul de desene „Primãvara în sãrbãtoare”, la Buzãu a copiilor Gavrilaº Iulia, Stretea Alexandra, Criºan Daria, Nagy Bianka, Denko Laszlo, Farcaº Julia (gr. Mare A) ºiVereº Jemina, Molnar Ariana, Ioniþã Radu, Baius Xintia, Kadar Gabriel ºi Bozga Loredana (gr. pregãtitoare);
· În 9 mai 2010, copiii grupelor mari ºi pregãtitoare din grãdiniþã au marcat „Ziua Europei”, atât în grãdiniþã, cât ºi la ªcoalã, unde au obþinut diplomã de „Mici Români Europeni” în cadrul proiectului derulat în parteneriat cu ªcoala cu clasele I-VIII Marghita ºi Universitatea „Vasile Goldiº” filiala Marghita;
· În 15.05.2010 - copii din grupa mare A (Stretea Alexandra, Criºan Daria, Gavrilaº Iulia, Denko Laszlo, Varga Edina) ºi pregãtitoare (Vereº Jemina, Naghi Ionuþ ºi Monti Serena), au realizat ºi trimis desene de Ziua Europei la concursul de desene organizat de Centrul de informare a Comisiei Europene din România ;
· În 21.05.2010 - s-a desfãºurat în grãdiniþã concursul de evaluare finalã a cunoºtinþelor „Isteþel”, la care au participat 5 grupe de copii;
· În 30.05.2010 - copiii din grupa mare A ºi pregãtitoare au trimis desene la concursul naþional ”Copilãrie leagãn fericit” din Neamþ;· 01.06.2010 - copiii din grupa mare A ºi pregãtitoare au participat cu desene la concursul internaþional „Copilãrie, lumea mea de vis”
de la Suceava ;
15
....la aºa copii, e nevoie de niºte educatoare pe mãsurã, preocupate de îmbunãtãþirea actului educaþional, dupã cum urmeazã:
· 26-27.09.2009 educatoarele grupelor mari ºi pregãtitoare din grãdiniþã (Ardelean Mariana, Oros Elisabeta, Rojan Daniela, Filimon Corina, Paca Nadia ºi Portelechi Eugenia) au participat la demararea parteneriatului educaþional interjudeþean „Frumoasã eºti patria mea” realizat cu grãdiniþele din Marghita ºi o grãdiniþã din
Simpozionul Interjudeþean ”Educarea inteligenþei emoþionale ºi sociale”;
· 22.04.2010 directoarea grãdiniþei, Hurban Maria, a participat la un schimb de experienþã cu o grãdiniþã din Ungaria, pentru a pune bazele unui parteneriat între grãdiniþele din Marghita ºi cea din Berettyoujfalu;
· 23-25.04.2010- educatoarele Ardelean Mariana ºi Rojan Daniela au susþinut lucrãri la Conferinþa Naþionalã ”Urmele dascãlului în universul copilului”, desfãºuratã la Cluj;
Moneasa; · 24.04.2010 - Ardelean Mariana, Rojan Daniela, Portelechi · 29.09.2009- În cadrul Proiectului PRET, educatoarele: Eugenia, Szakacs Daniela ºi Gut Mirela au participat cu lucrãri la
Hurban Maria, Ardelean Mariana ºi Rojan Daniela, au participat la cursul de formare CRED;
· În perioada 09.10-06.11.2009- educatoarea Ardelean Mariana a participat la programul de specializare pentru formatori naþionali;
· 19-21.10.2009- educatoarea Gut Mirela a urmat cursul de formare „Educaþie moral religioasã”;
· 19.12.2009 - Revista grãdiniþei noastre ”Jurnalul copilãriei” a câºtigat premiul I la expoziþia Naþionalã de reviste ºcolare „Anelisse” de la Iaºi;
· 02.02.-05.02.2010- dir. Hurban Maria a participat la cursul de formare „Educaþia incluzivã în grãdiniþã”;
Conferinþa Internaþionalã „Calitatea educaþiei în mileniul III” desfãºuratã la Universitatea „VasileGoldiº”, filiala Marghita;
· 29.04.2010 educatoarele Ardelean Mariana ºi Rojan Daniela au susþinut lucrãri în cadrul Simpozionului Naþional ”Noile educaþii o ºansã pentru viitor” , desfãºurat la Oradea ;
· 1-2.05.2010 educatoarele Ardelean Mariana ºi Rojan Daniela au participat la cursul de „Iniþiere în construcþia ºi promovarea imaginii unitãþii ºcolare ºi a imaginii personale”, desfãºurat la Stâna de Vale;
· În zilele de 07-08. 05. 2010 ºi 14-15.05.2010 toate educatoarele din grãdiniþã au participat la modulele I ºi II ale cursului cu tema „Educaþie timpurie incluzivã”, care s-a desfãºurat în grãdiniþa
· 19-20.02.2010 a avut loc Simpozionul Naþional noastrã;
”Excelenþa sa educatoarea” la care au participat cu expoziþie de · În lunile aprilie ºi mai 2010 toate educatoarele din
mãrþiºoare educatoarele Manciu Ioana, Pop Dana, Gut Mirela, grãdiniþã, în calitate de instructori de pãrinþi au derulat cu pãrinþii
Maghiar Adriana;cursul „Educãm aºa!”.
· 24.02.2010- educatoarele Portelechi Eugenia, Paca Nadia, Culese de educ. Oros Elisabeta ºi prof. Filimon Corina
Manciu Ioana ºi Pop Dana au participat la Festivalul Cultural Internaþional „Special Kids” ediþia a III-a;
Mai multe noutãþi din activitatea noastrã, puteþi gãsi accesând · 4-5.03.2010- educatoarea Gut Mirela a participat la
site-ul municipiului Marghita www.marghita.ro secþiunea culturã - Simpozionul Naþional „Dascãlul, apostol al neamului”;
educaþie ºi pe adresa www.ovidan.ro secþiunea grãdiniþe.· 25.03.2010- educatoarea Gut Mirela a participat la
De la noi din grãdiniþã...
Jurnalul
copilãriei
Revistã editatã de Grãdiniþa cu Program Prelungit Nr. 2 Marghita l ISSN 2066-4915
Colectivul de redacþie:
Tehnoredactare:
Colectare materiale:
director Hurban Maria, prof. Ardelean Mariana, prof. Rojan Daniela
Ardelean Mariana ºi Rojan Daniela
prof. Ardelean Mariana, prof. Filimon Corina, prof. Gut Mirela,
prof. Hurban Maria, educ. Maghiar Adriana, prof. Manciu Ioana, educ. Oros Elisabeta,
prof. Paca Nadia, educ. Pop Dana, educ. Portelechi Eugenia, prof. Rojan Daniela, educ.
Sabãu Susana, prof. Szakacs Daniela, prof. Bolduþ Simona, prof. Pop Marcela
În toamna anului 2006 pãºeau pentru prima datã mândrie, noi le-am conturat trãsãturile de caracter, de sfioºi ºi timizi pragul grãdiniþei noastre albinuþele de grupã personalitate, pregãtindu-i pentru viaþã ºi viitor.micã. Însã timiditatea ºi uneori plânsul, au fost risipite Acesta este viaþa grãdiniþei: un caleidoscop ce încetul cu încetul, cu multã rãbdare ºi cãldurã sufleteascã de reflectã într-un infinit de culori ºi nuanþe ipostaze ale cãtre noi, educatoarele. Aceasta a fost o etapã importantã copilãriei ca stare de spirit ºi etapã a trecerii noastre prin din viaþa grupei mici, iar micile stângãcii au fost înlocuite timp.prin formarea deprinderilor esenþiale. Urarea pe care noi educatoarele acestei grupe le-o
Cu aceste cunoºtinþe am pãºit împreunã pragul facem este :grupei mijlocii, mai înþelegãtori, mai receptivi la toate cunoºtinþele dãruite cu pricepere ºi dragoste de cãtre Sã ai curajul sã spui DA !doamnele educatoare. Activitatea noastrã a continuat la Sã ai curajul sã spui NU !grupa mare ºi pregãtitoare prin îmbogãþirea bagajului de ªi-n fiecare clipã grea cunoºtinþe, prin dezvoltarea capacitãþii copiilor de a Sã fii mereu acelaºi TU!descoperi, de a inventa, de a crea. Sã ºtii sã crezi când alþii te înºealã,
Mai au un pas mic de albinuþe, dupã care vor deveni Sã te ridici când alþii te doboarã ºcolari, moment aºteptat de ei cu sufletul la gurã, cu emoþii Sã poþi pãstra ce alþii vor s-alunge,ºi-ntrebãri. Sperãm cã atunci când vor pleca de la noi, ne vor Sã ºtii sã râzi, când sufletul îþi plângeface cinste în clasele primare, chiar ºi mai departe. ªi cald tu sã rãmâi chiar dac-afarã ninge !
Pentru ei cuvântul grãdiniþã a însemnat timiditate, « Aceasta-i arta de-a învinge ! »lacrimi, îndrãznealã ºi voioºie. Pentru noi este o mare
Despre noi... retrospectivã - grupa pregãtitoare