revista școlii 21

49
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII Școala cu clasele I – VIII Nr. 1 T R I F E Ș T I Structura M I R O N C O S T I N Nr. 1 REVISTĂ ȘCOLARĂ 1

Upload: oanacodruta-brad

Post on 22-Jun-2015

783 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: Revista școlii 21

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 1 T R I F E Ş T I Structura M I R O N C O S T I N Nr. 1

REVISTĂ ȘCOLARĂ

Numărul 1, Anul I, Decembrie, 2010

De ce Micii cronicari?

1

Page 2: Revista școlii 21

Ne-am obişnuit – ne-a deprins astfel o tradiţie a istoriografiei – să folosim termenul de cronicari pentru o serie întreagă de autori de scrieri istorice, semnatari ai unor texte foarte greu(dacă nu chiar imposibil) de adunat într-un ansamblu omogen.

Citând doar câteva nume din seriile demult constituite din cronicari moldoveni, constatăm că apar convocaţi în acelaşi spaţiu, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin şi Ion Neculce – ca să nu-i mai amintim decât pe cei mai însemnaţi.

Cronicarii, boieri patrioţi, erau dominaţi de un sentiment acut al istoriei. Întoarcerea către propriul trecut, consolidarea legăturilor cu înaintaşii şi punerea în valoare a tradiţiilor naţionale – sunt forme de manifestare ale ideii de apartenenţă a prezentului la un curs comun al istoriei.

Scrisul cronicăresc s-a născut dintr-o necesitate stringentă : provinciile româneşti parcurseseră veacuri de istorie care riscau să fie înecate în uitare.

Prima intențţie a cronicarilor a fost aceea de a recupera trecutul: ca să nu se uite lucrurile şi cursul ţărâi.(Miron Costin)

În viziunea lor, un popor fără istorie, care-şi ignoră trecutul, nu va şti să-şi construiască prezentul şi nici să-şi imagineze viitorul. Aşadar istoria unui neam este purtătoarea unor valori educative şi scrierea ei devine o responsabilitate integral asumată. Eu oi da seamă de ale mele, câte scriu – spunea Miron Costin în De neamul moldovenilor, scrisă la sfârşitul vieţii şi rămasă neîncheiată din pricina cumplitelor vremi.

Patriotismul măsurat, dar fără echivoc, preocuparea faţă de originea noastră romanică, convingerea de sorginte umanistă că românii trebuie să iasă din întunericul neştiinţei, conştiinţa că scrisul lor rămâne dator să slujească adevărul, sentimentul unei continuităţi (prin contribuţia fiecăruia) a efortului de a scoate la ştirea tuturor istoria poporului român – sunt doar câteva din ideile, atitudinile şi sentimentele acestor mari cărturari, din rândul cărora se desprinde Miron Costin, ale cărui opere aduc un moment de început al artei narative în literatura noastră.

De neamul moldovenilor şi din ce ţară au eşit strămoşii lor este o lucrare polemică a marelui cronicar în care lămureşte originile neamului.

Cărturarul patriot susţine în scrierile sale tezele etnogenezei:romanitatea poporului român, latinitatea limbii române, continuitatea românilor în Dacia, unitatea poporului român.

El are convingerea că scrisul trebuie să slujească adevărul, că istoria şi literatura au un rol educativ, că a scrie este un act de răspundere în faţa istoriei.

Prin toate scrierile sale Miron Costin se dovedeşte cea mai luminată minte din ţara Moldovei.

Consultate de autorii sintezelor moderne de istorie naţională ca izvoare de primă mână, valorificate de cercetătorii fenomenului literar, care au găsit în ele secvenţe capitale ale năzuinţei de alcătuire şi şlefuire a scrisului artist, cronicile româneşti, mai cu seamă cele din veacul al XVII-lea, şi operele celor trei cărturari – Ureche, Miron Costin şi Neculce – sunt pilduitoare în acest sens şi au reprezentat contribuţii fundamentale la complexa strădanie de în stăpânire a limbii naţionale în cultură, la cizelarea tiparelor şi matricelor stilistice ale scrisului românesc.

Material propus de profesoara Ileana Gherghel

Bărboşii şi Brăniştenii Frânturi de istorie

2

Page 3: Revista școlii 21

Dacă ne întoarcem în timp, pe trepte de hrisov şi de cronică întâlnim, în secolul XV, pe valea pârâului Valea Neagră, veche arie de locuire, două sate: Brănişteni şi Bărboşi.

Atestat documentar la 4 august 1400, în timpul domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun, satul Brănişteni îşi are numele de la

Dragomir Brănişteriul. Braniştea era o porţiune de pădure care nu aparţinea satului, ci unui stăpân sau chiar domnului ţării. Pe acest teritoriu sătenii nu puteau intra (braniti provine din limba slavonă şi înseamnă a apăra) iar Dragomir era stăpânul braniştei sau o administra în interesul domniei.

În perioada următoare, satul va aparţine unor importanţi boieri şi dregători ai ţării Moldovei, la 23 august 1455 îi este întărit boierului Tador Limbă-dulce, unde îşi avea curtea, iar în 1520, vistiernicului Eremia, după cum aflăm dintr-un uric de la Ştefăniţă Voievod. În anul 1520, pe locul unei biserici din lemn, vistiernicul construieşte o frumoasă biserică de piatră. Pisania scrisă de ctitor reprezintă un fragment de cronică a acelor vremuri: "Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi săvârşirea Sfântului Duh robul lui Dumnezeu Eremia Vistiernic a făcut această biserică în numele Duminicii Tuturor Sfinţilor, în vremea blagocestivului şi de Hristos iubitorului domn Io Ştefan Voievod în anul 7082 (1520) luna iunie 11 şi când ocărmuia Mitropolitul Kir Teoctist".

Atestat documentar pentru prima dată în secolul al XV-lea, satul Bărboşi astăzi dispărut, a fost situat în partea de nord a satului Brănişteni, numele venind probabil de la Micul Bărbosul.

Pentru dreaptă şi credincioasă slujbă, satul îi este întărit la 23 august 1455 de către Petru Voievod lui Tador Limbă-dulce.

Cele două sate vor intra treptat în posesia familiei Costin, ai cărui membri au urcat cele mai înalte ranguri de la căpitani de oaste la dregători şi cărturari. Primul Costin care a cumpărat părţi în aceste sate a fost Iancu (Ioan), la 1630 a intrat în posesia a jumătate din satul Bărboşi. Fiii săi, Vasile şi Miron vor fi şi ei proprietari a celor două moşii.

Vasile a fost înmormântat în biserica din sat în anul 1685 după cum stă scris pe piatra de mormânt, existentă şi astăzi: „Această peatră o au făcut Velicico Costin Hatman, pe mormentul fratelui dumisale Vasile Costin, care s-au pristăvit cătră sălaşele vecinice în 7193, luna februarie, 20 zile”.

Cel mai cunoscut dintre Costini a fost cu siguranţă Miron, cronicar şi învăţat al vremii. El îl continuă pe Grigore Ureche scriind Letopiseţul Ţării Moldovei, alte lucrări fiind De neamul moldovenilor, Cronica polonă.

Miron conducea cancelaria domnească ocupând dregătoria de mare logofăt ceea ce a atras nemulţumirea duşmanilor săi. Aceştia l-au sfătuit pe domnul Constantin Cantemir să-l omoare pe Miron "ai vinovat, ori nevinovat să nu scapi, c-apoi încă a hi mai rău, şi de tine şi de noi". Miron Costin se afla la Bărboşi, unde se îngrijea de înmormântarea soţiei. Aceasta, Ileana Movilă, era fata lui Ion Movilă, nepoată de fiu a lui Simion Movilă domn al Moldovei şi pentru un timp al Ţării Româneşti. Petru Movilă, mitropolit de Kiev, îi era unchi.

Slujitorii l-au sfătuit să fugă, dar el a refuzat crezând că la Iaşi îşi va putea dovedi nevinovăţia. A fost decapitat în Piaţa Gâdelui din Roman (azi piaţa din faţa Hotelului Roman) într-un decembrie friguros a anului 1691. În acele vremuri tulburi nu a mai fost timp să i se

3

Page 4: Revista școlii 21

sape un mormânt, astfel încât a fost îngropat împreună cu soţia, în mormântul lui Vasile din biserica de la Brănişteni.

V. A. Urechia află aici în 1886 mormântul Costineştilor iar osemintele, au fost transferate peste doi ani la Iaşi, unde cronicarului i s-a înălţat şi un monument realizat de sculptorul de origine polonă Wladimir C. Hegel. Monumentul a fost inaugurat la data de 18 septembrie 1888 în prezenţa a 10.000 de participanţi, printre care şi membrii a două delegaţii de studenţi din Bucovina şi Polonia, sărbătorindu-se evenimentul sub sintagma "Naţiunea română este recunoscătoare".

La 8 iunie 1888 s-a încheiat un proces verbal la Brănişteni prin care preoţii Ioan Constantinescu, Ioan Tomescu şi 8 săteni din Brănişteni atestă sub semnătură că au procedat la deschiderea criptei Costineştilor şi au găsit acolo osemintele celor doi fraţi şi resturi de mătase din hainele lor.

Treptat locuitorii de pe moşia Bărboşi şi-au părăsit casele venind în satul Brănişteni aici fiind mai aproape de biserică. Prin moşteniri, vânzări şi cumpărări au ajuns proprietari în Brănişteni familiile: Neculai Stratulat, Ionică Hagiu, Grigore Buicliu (senator), Jorj Kapri, Nicolae Tăutu (preşedinte al Consiliului Judeţean Roman, Deputat).

Începuturile învăţământului se plasează în anul 1867, şcoala primară fiind în satul Brăniştenii de Jos, iar în anul şcolar 1886-1887 a fost frecventată de 13 elevi din cei 24 înscrişi. Un învăţător care întreaga viaţă şi-a dedicat-o şcolii a fost Toma Vasile venit de la Văleni.

Viaţa oamenilor cu bucuriile şi necazurile ei a fost cuprinsă între revoltă şi jertfă. Nu au uitat să se revolte în 1830 prin Ilinca Ghinițoiu care a mers cu jalba la Iaşi pe jos şi nici în 1907 dar au dat şi tributul de sânge în cele două războaie mondiale dovadă fiind numele scrise cu sânge pe monument.

Din istoria acestor locuri personalitatea lui Miron Costin oşteanul, diplomatul, dregătorul, patriotul, cărturarul străluceşte precum o nestinsă făclie: „Nu este alta mai de folos în viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor”.

Dacă aţi citit cu atenţie, completaţi!1. Vistiernicul care a construit biserica din sat2. Primul Costin care a cumpărat părţi în Bărboşi3. Sat din partea de nord dispărut astăzi4. Întemeietorul satului Brănişteni5. Soţia lui Miron Costin6. Istoricul care a descoperit mormântul Costineştilor7. Oraşul unde a fost ucis Miron Costin8. Membru al familiei Costin înmormântat la Brănişteni9. Dregătoria ocupată de Miron Costin10. Capitala Moldovei în vremea aceea11. Femeia care a mers la Iaşi pe jos ducând jalba locuitorilor

Material propus de profesor Pavel Petrea

4

A

B

De la A la B – Numele cronicarului

Page 5: Revista școlii 21

Un sincer mulţumesc!

Viaţa şi munca de dascăl în arena şcolii m-a pus în situaţia de a lucra cu elevii, ajutat de colegi – învăţători, educatoare şi profesori, fără de care realizările mele ca veteran manager nu ar fi fost posibile.

Dintre toţi colaboratorii mei din Şcoala Nr.1 Miron Costin un loc aparte a fost ocupat de către doamna director Olga Rugina, pe care am cunoscut-o încă din 1972, când era studentă şi familia Duma Ironim şi Vochiţa avea în gazdă pe profesoara de chimie Mitruţa Munteanu. După

terminarea facultăţii de fizică – chimie, doamna profesoară Rugină Olga este repartizată ca titular la Şcoala Nr.1 Trifeşti, unde se formează ca un profesor desăvârşit ce a promovat cu succes toate treptele şi gradele didactice din învăţământul preuniversitar. Urmărindu-i evoluţia, am apreciat în mod cu totul deosebit caracterul practic – aplicativ al orelor de fizică şi chimie predate, anticipând parcă noile cerinţe ale învăţământului actual. Cultura generală solidă, calitatea de bun organizator şi gospodar nu puteau fi trecute cu vederea şi drept urmare, profesoara Olga Rugină conduce învăţământul din Miron Costin o perioadă îndelungată ce a ţinut până la pensionare. A fost pusă în situaţia de a se bate , în sensul bun al cuvântului, cu toată lumea, pentru a realiza ceea ce şi-a propus ca director împreună cu colectivul didactic din subordine. Dacă astăzi unitatea arată aşa cum arată, este şi meritul de necontestat al doamnei directoare Olga Rugină.

A fost iubită şi respectată de elevi, colegi şi părinţi şi le-a întors dragostea înzecit. Rămâneţi aproape de şcoală, doamnă profesoară Olga Rugină, pentru că aceasta mai

are nevoie de dumneavoastră. Profesor Constantin Gheorghe

Clădirea Şcolii Nr.1 Miron Costin construită în timpul directoratului doamnei Olga Rugină

Din creaţiile copiilor şi … nu numai

5

Page 6: Revista școlii 21

6

Toamna

A venit toamna bogatăPrin livezi şi prin câmpii,Fructele se coc îndată, Cântă glasuri de copii. (Sandache Beatrice – clasa a IV-a)

Toamna(acrostih)

Toamna e o zână mareOrişicine ştie asta!Anotimpul e-o mirare,Mamă a naturii este.Norii veseli pleacă acumAnotimpul cel mai bun. (Chelariu Fernando – clasa a IV-a)

Toamna

Vara repede-a trecutRândunelele se duc.Căldura ne părăseşte,Totu-n jur se vestejeşte.

Oamenii au adunatCe-n primăvară-au semănat.Iar hambarele sunt plinePentru iarna care vine. (Durea Ionela – Alexandra, clasa a IV-a)

Sosirea toamnei

Toamna iarăşi a sositCu alai de frunze, careacum parcă au murit;suflă vânt fără-ncetare.

Ploile vin iarăşi des, Păsările pleacă,Florile se vestejescInsectele tânjesc.

Îmi amintesc…Ieri ce frumos era!Dar astăzi nu mai e aşa… (Bortă Cosiela – clasa a V-a)

Page 7: Revista școlii 21

7

Iarna

E iarnă iarŞi în zadarO rază vreaCăldură să dea.

Un fulg de neaChiar aici şedea,În palma mea,Şi se topea.

Cad dintr-un nor,Pe pământ adormŞi ţes alb covor (Mircea Bogdan-clasa a IV-a)

Omul de zăpadă

Toţi copiii sunt în stradăŞi facem om de zăpadă.

L-am făcut aşa de bineSă placă la orişicine.I – am pus pălărie-n cap,Haine groase pe măsură,Din cărbune i-am pus gurăIar din morcov un năsuc.

Din doi nasturi i-am pus ochi.I – am mai pus şi-o măturăSă pară că … mătură.Dacă-l strig, el nu răspunde.Şade mut de îngheţatDe frigul venit în sat. (Manghiuc Angel – clasa a IV-a)

Toamnă, toamnă…

Toamnă rece şi bogată,Pleacă repede, îndată!Florile le ofileşti,Copacii vrei să-i goleşti,Păsările le alungi,Bruma, vântul le aduci.

Toamnă dulce şi bogată,Eşti frumoasă, fermecată,Alungi păsări călătoareŞi-aduci frigul ierni-n zare. (Mircea Oana –Veronica – clasa a V-a)

Page 8: Revista școlii 21

8

Degeţica

Nu ştiu ce vină am avutCând am venit pe-acest pământ!Sunt o fetiţă foarte mică,Răpită de lâng-a ei mămică.

Am întâlnit în drumul meu,Şi buni, şi răi, dar cel mai greuE – atunci când nimeni nu te-ajutăŞi te consideri clar . . . pierdută

După cum ştiţi, iubiţii meiBinele învinge mereu.Norocul nu m-a ocolitŞi viaţa grea a luat sfârşit.

Eu vă urez să fiţi cuminţi,Să scrieţi, bine să citiţi.De cei mai mari să ascultaţiŞi de iubirea lor să vă bucuraţi. (Învăţătoare Moroșşanu Carmen – Corina)

Page 9: Revista școlii 21

Să râdem împreună!

- Mătuşa revenită după doi ani în vizită, îl întreabă pe Costel:

- Mă mai cunoşti?- Da, tu eşti mătuşa care nici data trecută nu mi-a adus

nimic!

- Petrică, să-i spui mamei că trec mai pe seară pe la voi, să-i mulţumesc pentru cele 7 mere pe care mi le-a trimis prin tine.

- Bine, unchiule, dar ce-ar fi să-i mulţumeşti pentru 10 mere?

Un tânăr care şedea pe o bancă în sala de aşteptare a unei gări, mesteca gumă. Bătrânica de lângă el i se adresă după un timp:

- Este frumos din partea dumitale că ai plăcerea să vorbeşti cu mine, dar să știi că eu sunt surdă şi nu aud ce spui.

La ora de chimie:- Copile,spune-mi, ce este apa?- Apa este un lichid incolor,care devine negru,când ne spălăm pe mâini.

 Marioara către mama ei:

9

Page 10: Revista școlii 21

Prima condiţie a unei educaţii raţionale este tactul educatorului şi priceperea lui de a-şi apropia elevii. ( M.I.Kalinin – Despre educație)

Străduința oricărei educații e să formeze în om o fire tare, hotărâtă, statornică. Numai educația poate să ne mântuiască de barbarie și sălbăticie. ( J.G.Fichte – Cuvântări către națiunea germană)

A educa înseamnă a porni de la ceea ce este, cu scopul de a conduce spre ceea ce este mai bine.

(A.Ferriere - Şcoala activă)

- Mamă , doamna învăţătoare care ne-a venit de curând nu prea ştie să socotească . Ieri ne-a spus ca 5 nuci şi cu 5 nuci fac 10 nuci . Azi ne-a spus altfel : cică 6 nuci si cu 4 nuci fac 10 nuci .

- Ionele, spune-mi, din ce munţi izvorăşte Mureşul?- V-aş spune cu plăcere domnule profesor, dar nici eu nu ştiu.

Un nebun ţine în mână o umbrelă cu gaură. .Trece un om pe stradă şi îl întreabă:- De ce ai gaură în umbrelă?- Ca să văd când se opreşte ploaia!

Un ascultător întreabă la Radio Erevan:- Pisica neagra aduce sau nu ghinion?

Răspuns:- Depinde ce ești: om sau şoarece.

Gigel merge la dentist. Doctorul, politicos, îl întreabă:- Gigel, cu ce vrei să îţi plombez măseaua?- Cu ciocolată, domnule doctor!..."

Un oltean şi un moldovean stau de vorbă.- La voi morţii se îngroapă cu popă?- Nu, la noi popa rămâne afară."

Omul nu poate deveni om decât prin educaţie . O educaţie bună este izvorul întregului bine în lume. Omul lipsit de educaţie nu ştie să se servească de libertatea lui.

(Immanuel Kant – Tratat de pedagogie)

10

Page 11: Revista școlii 21

A educa înseamnă a-i face pe copii să-şi însuşească prin experienţă un sistem de valori care să le dea posibilitatea să se integreze în mod inteligent şi în mod moral într-o lume în rapidă prefacere. ( Robert Dottrens – A educa, a instrui)

Când închide ochii asupra anilor de educaţie din casă şi-şi pune nădejdea în minutele şcolii, fără să-şi dea seama că scrisul, cititul şi socoteala ajută numai jumătatea stângă a creierului, acele din capul locului osândeşte copilul şi-i primejduieşte viitorul. (Simion Mehedinţi – Altă creştere)

A educa pe om să se simtă fericit, îndeplinind acte și funcțiuni ce duc la fericirea generală, iată culmea artei de a educa. (A.S.Makarenko – Poemul pedagogic)

Rele apucături ale tinerilor vin adesea din reaua educaţie dată de părinţii lor.

(Moliere – Vicleniile lui Scapin)

Materiale propuse de învăţătoare Albina Otic

Cei 7 ani de-acasăSalutul reprezintă un prim semn al unei bune creşteri. După felul cum salutăm, cei din jurul

nostru îşi pot face o primă impresie despre noi. De câte ori nu auzim spunându-se despre unele persoane "Nici bună-ziua nu este în stare să zică", sau şi mai rău, "Bună-ziua căciulă, că stăpânul n-are gură." În privința salutului trebuie să respectăm nişte reguli. 1.Ce persoane vom saluta. Vom saluta toate persoanele cunoscute, indiferent de locul unde ne aflăm. Se întâmplă uneori să nu fim siguri că persoana întâlnită este o anumită persoană pe care o cunoaştem. Vom saluta şi în acest caz, chiar dacă nu ne cunoaşte, nu se va supăra. Vom saluta atunci când urcăm în autobuz sau la intrarea în diverse birouri ( ex. cancelaria şcolii, biroul directorului),când oprim o persoană pentru a cere o informație, vom saluta vânzătoarele din magazinele mici, şi în general, atunci când intrăm în încăperi în care sunt puține persoane. 2.Mimica în momentul salutului. Când salutăm trebuie să privim la persoana respectivă, încercând să zâmbim, sau măcar să nu fim încruntați. Chiar dacă suntem grăbiți sau preocupați de altceva, pentru 2 secunde, cât durează un salut, vom încerca să avem o față luminoasă. Nu vom ține mâinile în buzunare, dar nici nu vom gesticula exagerat. Un semn de proastă creştere este acela de a saluta cu gura plină sau, pentru băieți, cu căciula ( şapca ) pe cap. Dacă suntem în locuri aglomerate sau unde nu putem vorbi, putem saluta cu o uşoară aplecare a capului. Trebuie să fim siguri că persoana respectivă ne-a observat gestul. 3. Formule de salut. În limba română sunt foarte multe formule de salut, în raport cu momentul zilei şi cu persoana căreia adresăm salutul. Persoanelor adulte le vom spune: "Bună dimineața!" , "Bună seara!" , "Bună ziua!" , "Sărut-mâna!" , Între copii veți mai putea folosi "Salut!" ,

11

Page 12: Revista școlii 21

"Bună!" sau alte formulări stabilite de comun acord. "Sărut-mâna" se spune femeilor, părinților, bunicilor şi persoanelor foarte apropiate, față de care manifestăm un respect deosebit. Adulții obişnuiesc să-şi dea mâna când se salută. Copiii nu vor întinde niciodată mâna spre un adult în semn de salut, dar, dacă un adult întinde mâna spre un copil, acesta îi va răspunde în acelaşi fel. 4. Alte situaţii când salutăm. La intonarea imnului țării, la ridicarea sau la defilarea drapelului țării, ne vom ridica în picioare şi vom adopta o poziție decentă. Băieții şi bărbații vor avea capul descoperit. 5. Cum răspundem la salut. Vom răspunde întotdeauna la salut, indiferent de situație, este un gest total nepoliticos să nu răspundem la salut. Se vor respecta cam aceleaşi reguli ca atunci când salutăm, adică zâmbim uşor, nu ținem mâinile în buzunare, nu mestecam gumă sau mâncare, răspundem cu aceeaşi formulă cu care ni sa adresat cel care ne-a salutat ( sau o formulă asemănătoare ). Dacă se întâmplă să uităm să salutăm sau din diverse motive nu răspundem imediat la salut, ne vom cere scuze față de persoana respectivă. Știaţi că... - În timpurile trecute supuşii îşi salutau regele sau domnitorul făcând plecăciuni adânci sau chiar stând în genunchi? - În Turcia exista obiceiul ca supuşii să sărute vârful papucului sultanului? - După sărbătoarea de Paşti, creştinii se salută cu formulările "Hristos a înviat!" , "Adevărat a înviat!" , până la sărbătoarea de Înălțare, după care se folosesc formulările "Hristos s-a-nălțat!" , "Adevărat s-a-nălțat". (Învăţătoare Carmen Lupu)

Câștigă-ți frumusețea nu la înfățișare, ci la felul de viață. Thales

ThalesThales di Milet(624 – 546 î.e.n.) – considerat părintele ştiințelor, a fost filozof grec de origine feniciană care a adus contribuții importante şi la dezvoltarea matematicii şi astronomiei. Considerat primul dintre Cei Șapte înțelepți ai Antichității, Thales este întemeietorul celei mai vechi şcoli filozofice din Milet, şcoala ioniană care a dezvoltat ideea de

materialism în filozofie, reprezentând primii paşi în constituirea unei culturi ştiințifice.El a călătorit mult în Asia şi Egipt, a străbătut Chaldeea, făcând studii şi observații

asupra fixării solstițiilor şi revărsării Nilului, magnetismului, culturilor agricole; a studiat eclipsele de lună şi de soare şi a prezis cel dintâi prima eclipsă de soare din anul 585 î.e.n.

Thales a exclus Divinitatea ca izvor şi esență a lucrurilor din Univers, înlocuind-o cu o materie primordială şi esențială, apa. Pământul era conceput ca o navă ce plutea pe un ocean. Cel mai interesant lucru observat de istoricii vremii la Thales a fost modul în care acesta observa lumea şi reflecta asupra existenței umane şi a constituirii Universului, depăşind astfel condiția omului de ştiință. Thales afirma că : Dacă natura este una, atunci și cauza sau principiul lumii este unul. Și dacă părțile se nasc și mor, întregul este încă

12

Page 13: Revista școlii 21

indestructibil. Cel mai înțelept este Timpul, căci el descoperă toate; cel mai iute este Spiritul, căci el aleargă pretutindeni; cea mai tare este Necesitatea, căci ea domnește peste toate; Fericit e acela cate are trup sănătos, spirit iscusit și fire educată.

Thales şi discipolii săi au promovat curentul materialist, dezvoltând ştiințele prin studiul amănunțit asupra naturii. Deşi biblioteca din Alexandria a fost distrusă de mai multe ori în urma deselor războaie, pierzându-se astfel şi o impresionantă colecție de texte matematice, printre care şi cele ale lui Thales, totuşi ne rămân scrierile altor matematicieni şi istorici despre el ca Herodot, Proclus, Cicero, Seneca, Plinius cel Bătrân.

În matematică, Thales cunoştea că diametrul împarte cercul în două părți congruente sau că unghiul înscris într-un semicerc este drept. De asemenea, ştia că suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este cât măsura a două unghiuri drepte, precum şi congruența triunghiurilor precum şi teoria figurilor asemenea, teorie dezvoltată de el şi în care o teoremă îi poartă numele(Teorema lui Thales). A măsurat înălțimea unei piramide prin lungimea umbrei ei şi distanța dintre două puncte din care unul inaccesibil cu ajutorul proporționalității laturilor triunghiurilor asemenea. Însuşii faraonul Amasis rămăsese uimit de felul cum Thales măsurase înălțimile piramidelor, ajutându-se doar de o vergea înfiptă în pământ şi de câteva măsurători simple.

Pe mormântul său este o inscripție care spune : Aici, într-un mormânt strâmt zace marele Thales; totuși renumita sa înțelepciune a ajuns la ceruri

Scrisoare către cititori

Adevărurile matematice sunt veșnice. Si orice e veșnic, e divin. Deci, adevărurile matematice sunt divine.

(Grassman – matematician german de la mijlocul secolului al XIX-lea)

Iubite elev,

Vrei să fii iubit de părinți şi stimat de colegi,Semeni, prieteni şi neprieteni? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Vrei să gândeşti corect, clar şi limpede înorice situație şi la orice obiect ce-l învețila şcoală? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Vrei să fii deştept? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Vrei să manevrezi şi să foloseşti cât mai bine

13

Page 14: Revista școlii 21

calculatorul? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Vrei să ai noroc? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Vrei să ai bani în mod corect şi cinstit? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Vrei să fii fericit? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Vrei să te apropii de Dumnezeu? ÎNVAȚĂ MATEMATICĂ

Dacă aşa stau lucrurile, se ridică, în mod firesc, întrebarea: Cum se învață matematica? Matematica se învață învăţând bine teoria predată la ore de învățătorul sau profesorul tău de matematică şi rezolvând probleme (din manual, din diverse culegeri, din reviste etc.). Matematica se învață oarecum diferit de cum se învață celelalte materii. Ea cere: voinţă + răbdare + putere de concentrare. Înarmat cu aceste calități te vei apropia cu încredere de temuta matematică pe care treptat, treptat o vei înțelege şi care-ți va da satisfacție acum şi totdeauna. Odată însuşit spiritul matematic el te va însoți ca un veritabil tezaur în întreaga viață. Îți urez succes în învățarea şi însuşirea matematicii, acest veritabil DAR dat Omului de Dumnezeu. Materiale propuse de profesor Ioan Sărăcuţu

Cancerul din alimentele nesănătoase

Aţi observat cum o alimentaţie

nesănătoasă de genul “fast food”, “

junk food” slăbeşte organismul şi

înceţoşază mintea? În urma

consumului de produse de tip fast-

food care conţin numeroşi aditivi

cancerigeni simţim pe moment

senzaţia de saturaţie, dar la scurt

timp apare din nou sentimentul de

foame. În ultima vreme, în

România, E-urile cancerigene fac

ravagii. Aproximativ 70% dintre

bolile românilor sunt provocate de

14

Page 15: Revista școlii 21

alimente şi modul defectuos de hrãnire. Sarea, zahãrul şi oţetul sunt substanţe nelipsite din

mâncarea noastrã şi nu sunt periculoase şi fac preparatele mult mai apetisante. În ultimii 30 de

ani, în conţinutul multor produse alimentare au apãrut substanţe chimice, de sintezã, utilizate

în industria alimentarã. Aceastã categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive şi

induc multe boli grave. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetãri

Alimentare, evidenţiază într-un interviu că această creştere alarmantã a incidenţei diferitelor

forme de cancer e strâns legatã de avalanşa produselor alimentare bogate în E-uri nocive

consumate frecvent de români. Alimentele bogate în E- uri nocive sunt parizerul şi crenvuştii,

aşa-zisele băuturi răcoritoare şi preparatele conservate cu substanţe chimice , mai cu seamã

supele la plic sau preparatele afumate. Cu toţii avem celule canceroase în corp. Când este

diagnosticat cancerul, înseamnă că persoana respectivă are deficienţe nutriţionale multiple.

Deficienţele pot să apară din cauze genetice, a noxelor din mediul înconjurător, a alimentaţiei

şi stilului de viaţă greşite. Pentru a preîntâmpina deficitele nutriţionale multiple, este necesară

schimbarea dietei şi administrarea de suplimente nutritive, ceea ce va duce la întărirea

sistemului imunitar. O metodă foarte bună de luptă împotriva celulelor canceroase este de a

le infometa, adica a se evita alimentele de care acestea au nevoie pentru a se multiplica: zahăr,

laptele şi produsele lactate, ph acid,cafeaua.

E-urile periculoase sunt „vinovate“ de rãspândirea bolilor cardiovasculare, ale

tubului digestiv şi a alergiilor. Cei mai mulţi consumatori cumpără des produse de tip fast-

food pentru a-şi stinge senzaţia de foame, dar aceasta dispare doar pe moment şi pe

suprafaţa corpului lor apar straturi adipoase. Cele mai sigure victime ale obezităţii sunt copiii.

Copiii supraponderali sunt confruntaţi cu o serie întreagă de provocări psihologice şi sociale.

Copiii sunt deschişi şi direcţi, iar terenul de joacă poate deveni un loc nemilos. Copiii

supraponderali îşi fac prieteni mai greu şi probabilitatea de a avea dificultăţi

comportamentale şi de învăţare este mai mare. Tinerii supraponderali au adesea niveluri

ridicate ale colesterolului ceea ce constituie un semnal pentru multe boli fatale. Probabilitatea

ca ei să prezinte intoleranţă la glucoză este mai mare şi sunt mai predispuşi la a face diabet.

Diabetul de tip 2 întâlnit înainte numai la adulţi creşte în ritm vertiginos în rândul

adolescenţilor. Copiii obezi prezintă o predispoziţie de nouă ori mai mare de a face

hipertensiune arterială, ceea ce la un adult poate conduce la atac de cord. Apneea din timpul

somnului, care poate cauza probleme neuro - cognitive se întâlneşte la unul din zece copii

obezi. La ei se întâlnesc mult mai multe probleme legate de oase. Un tânăr obez are toate

şansele de a devein un adult obez, aşadar cu un risc mai mare de a fi confruntat cu probleme

de sănătate pe tot parcursul vieţii.

15

Page 16: Revista școlii 21

Societatea de consum a zilelor noastre favorizează publicitatea agresivă şi determină

apariţia pe piaţă a  alimentelor cu un cost de producţie mic, însă umflat de banii cheltuiţi pe

reclame. Aceste alimente au valoare nutritivă îndoielnică, aditivi alimentari îndelung criticaţi

de nutriţionişti şi urme de pesticide, erbicide şi alte tipuri de substanţe chimice folosite intens

în agricultura industrială. Majoritatea companiilor care ne furnizează mâncarea sunt în goană

după profit, fără a da atenţie răspunderii morale.

Există o ALTERNATIVĂ>> produsele alimentare  certificate ecologic (bio).  Costul

lor de producţie este mai mare datorită tehnicilor speciale care nu folosesc  substanţele

chimice  în agricultură şi nici aditivii alimentari în procesarea mâncării, dar aceste

produse respectă standarde stricte de producţie, procesare şi chiar comercializare. 

Eticheta bio, sau eticheta “acest produs nu te omoară încet”, este o garanţie a calităţii.

Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi, în special cei numiţi emulgători,

cunoscuţi omului obişnuit sub denumirea de E-uri. Multe dintre aceste E-uri s-au

dovedit a fi periculoase pentru om. Cercetătorii au întocmit liste pozitive şi negative

cu E-urile conţinute în produsele alimentare. Se spune cã suntem ceea ce mâncãm, iar

acest adevãr este dovedit de statistici.

E-uri bune şi E-uri rele

Există E-uri bune şi E-uri rele şi fără să ne dăm seama, şi

pe unele, şi pe altele le mâncăm în fiecare zi. Se impune

întrebarea: cum putem deosebi "prietenii" de "duşmani"?

În privinţa E-urilor, se poate spune că nu substanţele

sunt periculoase, ci cantitatea şi numărul lor. Pentru

copiii până la 1 an, nutriţioniştii recomandă numai

aditivii naturali.

Când cercetăm etichetele de pe produse la secţiunea

ingredient, trebuie să înţelegem, cu cât într-un aliment

sunt mai mulţi aditivi, cu atât produsul este mai nociv şi

nu trebuie oferit copiiilor sub 3 ani. Copiii sunt mai sensibili decât adultii. Din nefericire,

piaţa dulciurilor pentru copii este şi cea mai bogată în E-uri.

16

Page 17: Revista școlii 21

Pentru ca micii degustători sunt greu de convins, iar culoarea învelişului alimentelor, a

produselor reprezintă primul element care îi atrage. De aceea, sucurile, budincile, jeleurile

sunt pline de coloranţi nu tocmai inofensivi.

E 123, spre exemplu, este interzis în multe ţări civilizate, dar la noi este permis în

anumite produse şi, mai grav, producătorii nu respectă legislaţia deoarece îl mai strecoară şi în

bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brânzeturi topite şi creme de brânză. Din aceeaşi

categorie fac parte şi E 110 şi E 102. Aceştia sunt coloranţi prezenţi mai ales în dulciuri şi

prafuri de budincă. Aproape toate sucurile conţin E 330, o substanţă care cauzează o serie de

afecţiuni ale cavităţii bucale.

Recomandări pentru cei mici

Lista aditivilor permişi în produsele destinate copiilor este restricţionată şi admite doar

substanţe cât mai naturale. Din rândul acestora fac parte acidul lactic (E 270), pentru sugarii

sănătoşi, lecitina (E 322), care e întâlnită şi în ciocolată, acidul fosforic (E 338), pectinele

(E440), caragenon (E 407).

Alimentele care pot fi date copilului, după înţărcare, pot conţine acidul acetic (E 260),

carbonaţii (E 500), care se găsesc în biscuiţi, cereale şi pesmeţi.

Sunt permise mono şi digliceride (E 471) şi acidul tartric (E 334). La produsele pe baza

de fructe şi care au un conţinut redus de zahăr, sunt permişi citraţii (E 333) şi fosfaţii (E 341).

17

Page 18: Revista școlii 21

În momentul când alegem o dietă pentru copii este bine să ţinem cont de piramida alimentelor şi de numărul de calorii necesare unui copil pentru a se descurca la şcoală şi pentru a fi sănătos.

Necesarul zilnic de calorii şi substanțe nutritive pentru copii şi adolescenți

Necesarul zilnic de calorii şi substanţe nutritive pentru copii şi adolescenţi

  Adolescenţi

  Copii Băieţi Fete

  1 – 3ani

4 – 6ani

7 – 10ani

11 – 14ani

15 – 19ani

11 – 14ani

15 – 19ani

  1 2 3 4 5 6 7

 

Calorii (kcal)

- necesar mediu

1.300 1.800 2.400 3.100 3.500 2.600 2.800

18

Page 19: Revista școlii 21

- variaţii posibile funcţie de caracteristicile grupului

900 - 1.800

1.300 - 2.300

1.700 - 3.300

2.200 - 3.700

3.000 - 3.900

1.800 - 3.000

2.000- 3.000

Proteine totale

- necesar mediu

44 - 51 g 61 - 70 g

82 - 94 g 106 - 121 g

120 - 137 g

89 - 101 g

96 - 109 g

- variaţii posibile în nivelul caloric

31 - 70 g 44 - 90 g

58 - 129 g

75 - 144 g

102 - 152 g

61 - 117 g

68 - 117 g

- % din valoarea calorică

14 - 16% 14 -16%

14 - 16% 14 -16% 14 - 16%

14 - 16% 14 - 16%

Proteine animale

- necesar mediu

31 - 36 g 40 - 46 g

49 - 56 g 52 - 55 g

60 - 69 g

49 - 55 g 48 - 54 g

- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric

22 - 49 g 29 - 59 g

35 - 77 g 41 - 79 g

51 - 76 g

34 - 64 g 34 - 59 g

- % din cantitatea proteinelor totale

70% 65% 60% 55% 50% 55% 50%

 

Proteine vegetale

- necesar mediu

13 - 15 g 21 – 24 g

33 - 38 g 54 - 66 g

60 - 69 g

40 - 46 g 48 - 55 g

- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric

9 - 21 g 15 - 31 g

23 - 52 g 34 - 65 g

51 - 76 g

25 - 55 g 34 - 58 g

- % din cantitatea proteinelor totale

30% 35% 40% 45% 50% 45% 50%

 

Lipide totale

19

Page 20: Revista școlii 21

- necesar mediu 

49 - 60 g 58 – 68 g

65 – 77 g 83 – 100 g

94 – 113 g

70 – 84 g 75 – 90 g

- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric

34 - 77 g 

42 - 87 g

46 - 106 g 

71 - 119 g 

81 - 126 g

49 - 87 g 

54 - 97 g 

- % din valoarea calorică

35 - 40% 30 - 35%

25 - 30% 25 - 30%

25 - 30%

25 - 30% 25 - 30%

   

Lipide animale

- necesar mediu

37 - 45 g 44 - 51 g

49 - 58 g

58 - 70 g

60 - 79 g

50 - 59 g 53 - 63 g

- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric

26 - 58 g 

32 - 65 g 

35 - 80 g 

50 - 83 g 

57 - 88 g 

37 - 68 g 

38 - 68 g 

- % din cantitatea lipidelor totale

75% 75% 75% 70% 70% 70% 70%

Lipide vegetale

- necesar mediu

12 - 15 g 14 - 17 g

16 - 19 g 25 - 30 g

28 - 47 g

20 - 25 g 22 - 27 g

- variaţii posibile în funcţie de nivelul calorica

8 - 19 g  10 - 22 g

11 - 26 g 

21 - 36 g 

24 - 38 g 

11 - 29 g 

16 - 29 g 

- % din cantitatea lipidelor totale

25%  25% 25% 30% 30% 30% 30%

Glucide

- necesar mediu 

143 - 168 g

220 - 240 g

322 - 351 g

416 - 454 g

470 - 521 g

349 - 380 g

376 - 410 g

- variaţii posibile în funcţie de nivelul caloric

100 - 222 g 

174 - 309 g 

228 - 483 g 

295 - 541 g 

402 - 571 g

241 - 439 g 

268 - 439 g 

20

Page 21: Revista școlii 21

- % din valoarea calorică

45 - 53%

50 - 55%

55 - 60%

55 - 60%

55 - 60% 55 - 60%

55 - 60%

E-urile bune sunt vitamina E naturalã, E 306 care este antioxidant puternic (prezent în ficat,

ouã, peste, soia);- vitamina C naturalã – acidul scorbic – E 300 antioxidant puternic- clorofila

E 140 – colorant natural - lecitina E 322 – antioxidant natural - pectina E 440 – gelifiant

natural - caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o algã marinã.

Alte vitamine , factori de nutriţie de origine vegetală indispensabili bunei funcţionări a vieţii

omului sunt: vitaminele liposolubile alcătuite din carbon, hidrogen şi oxigen (vitamina A,

vitamina D, vitamina E, vitamina K) şi vitaminele hidrosolubile formate din carbon, hidrogen,

oxigen, azot ( complexul de vitamine B – B1, B2, B6, B12, B15, vitamina C, vitamina P,

vitamina PP şi acidul folic).

Vitamina A se găseşte în sânge în cantitate de 150 unităţi internaţionale la 100 ml. Necesarul

organismului este de 1,5 mg pe zi sau 5000 unităţi internaţionale pe zi.

Vitamina D se găseşte sub zece forme distincte. Normal în sânge se găseşte în cantitae de

66-165 unităţi internaţionale la 100 ml. Necesarul organismului este de 100 unităţi

internaţionale pe zi.

Vitamina E se găseşte normal în sânge în cantitate de 1 mg%. Nevoia nu este cunoscută

precis, ea variind în funcţie de compoziţia raţiei alimentare.

Vitamina K – necesarul organismului este în cantitate de 0,1 g pe zi.

Vitamina B1 se găseşte normal în organism în cantitate de 4 – 10 gama%, necesarul de raţie

alimentară fiind 1,5 mg pe zi.

Vitamina B2 se găseşte normal în sânge în cantitate de 3 gama%. Necesarul în alimentaţie

este de 1,8 -3 mg pe zi.

Vitamina B6 – necesarul în alimentaţie este de 2-3 mg pe zi.

Vitamina PP – necesarul în alimentaţie este de 12 – 18 mg pe zi.

Acidul folic este necesar în cantitate de 0,5 -1 mg pe zi.

21

Page 22: Revista școlii 21

Vitamina B12 se găseşte normal în sânge în cantitate de 320 microgama la 1000.

Vitamina C se găseşte normal în sânge în cantitate de 0,3 -2,1 mg%. Necesarul în alimentaţie

este de 75 mg pe zi.

Vitamina P – necesarul în alimentaţie este de 3 g pe zi.

"Nu există dragoste mai sinceră decat dragostea faţă de mâncare" , spunea George Bernard

Shaw. Însă, aş adăuga că trebuie să mâncăm pentru a trăi şi nu să trăim pentru a mânca!

Cum îşi poate asigura copilul  necesarul zilnic nutriţional: 

Cercetătorii susţin următoarele:

Copiii cu vârsta între 1-3 ani,  au nevoie de 500 miligrame de calciu zilnic. Copiii cu vârsta între 4-8 ani au nevoie de 800 miligrame pe zi.

Copiii cu vârsta între 9-13 ani au nevoie de 1300 miligrame pe zi.

Calciu este soluţia pentru a avea oase sănătoase şi puternice, din copilărie până la maturitate. Potrivit unor experţi, calciul lipseşte din dieta multor copii şi acest lucru este mai evident când ei încep să consume băuturi cum ar fi sucurile acidulate şi sintetice.

Sursele de calciu sunt:

o ceaşcă de iaurt conţine 380 mg o ceaşcă de lapte  - simplu sau cu ciocolată – conţine aproximativ 300 mg

o ceaşcă de suc de portocale sau mere îmbogăţit cu calciu conţine între 300 şi 350 mg

o felie de brânză are între 202-272 mg

o ceaşcă cu lapte de soia îmbogăţit cu calciu are 257 mg

o felie de caşcaval  (mozzarella) conţine 183 mg

o jumătate de ceaşcă de macaroane cu brânză conţine 181 mg

o jumătate de ceaşcă de îngheţată conţine în jur de 75 mg

o jumătate de ceaşcă de budincă conţine 150 mg

o bucată de pizza cu brânză conţine 117 mg

2 biscuiţi graham conţin 100 mg

2 smochine conţin în jur de 49 mg

Necesarul zilnic de fier al copilului

22

Page 23: Revista școlii 21

Copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 8 ani au nevoie de 10 mg de fier zilnic. Fetele între 11 şi 14 ani au nevoie de 15 mg; băieţii de aceeaşi vârstă au nevoie de 12 mg zilnic. Fierul ajută la dezvoltarea creierului. Organismul uman asimilează cu uşurinţă fierul dn carnea de vită. Asimilarea fierului din vegetale, cum ar fi spanacul sau cerealele se face mai greu. Cercetătorii susţin ca după ce consumaţi aceste alimente, este bine să consumaşi şi unele produse bogate în vitamina C, cum ar fi portocale, căpşuni, ardei, papaya, broccoli, grapefruit, roşii, mango şi cartofi.

Dacă se specifică faptul că o porţie asigură 100% din necesarul zilnic recomandat de fier, mai exact 18 mg. , care reprezintă doza zilnică necesară pentru un adult.

Surse de fier:

o jumătate de ceaşcă de cereale conţine 18 mg. o jumătate de ceaşcă de făină de ovăz conţine 6 mg.

o jumătate de ceaşcă de spanac fiert conţine 3 mg.

o bucată de carne de mărimea unui pachet de cărţi de joc conţine 2 mg.

un hamburger de mărime medie conţine 2 mg.

jumătate de piept de pui conţine aproximativ 1 mg.

un ou mare conţine 6 mg.

Necesarul zilnic de zinc al copilului:

Copiii între 2 şi 8 ani au nevoie de 10 mg de zinc zilnic. Fetele între 9 şi 14 ani au nevoie de 12 mg, iar băieţii de aceeaşi vârsta au nevoie de 15 mg zilnic. Copiii care nu primesc suficient zinc, pot prezenta stagnări în creştere.

Surse de zinc:

o bucată de carne de mărimea unui pachet de cărţi de joc conţine între 4 şi 6 mg un hamburger de mărime medie conţine 4 mg.

o jumătate de ceaşcă de fasole fiartă conţine 2 mg.

un sfert de ceaşcă de nuci conţine 1 mg.

un sandwich cu ton conţine 8 mg.

o lingură cu unt de arahide conţine 5 mg.

o lingură cu seminţe de floarea soarelui conţine 5 mg.

un gălbenuş de ou conţine 4 mg.

Necesarul zilnic de vitamina D al copilului

Copiii între 2 şi 13 ani au nevoie de 200 UI (unitati internaţionale), sau echivalentul a 5 mg. zilnic. Vitamina D este numită şi vitamina soarelui deoarece organismul uman o produce

23

Page 24: Revista școlii 21

atunci când pielea este expusă razelor soarelui. Copilul  are nevoie zilnic de 200 UI din vitamina D, din surse alimentare, mai ales iarna. Vitamina D contribuie la absorbţia de către organism a mineralelor, cum ar fi calciul.

Surse de vitamina D:

o felie de somon de dimensiunea unui pachet de cărţi de joc conţine 155 UI o ceaşcă de lapte (gras, parţial degresat sau degresat) conţine 98 UI

un gălbenuş de ou conţine 90 UI

o felie de brânză conţine 69 UI

o linguriţă cu margarină conţine 34 UI

Necesarul zilnic de vitamina A al copilului

Copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 3 ani au nevoie de 400 micrograme de vitamină A zilnic. Copii între 4 şi 6 ani au nevoie de 500 micrograme zilnic. Copiii între 7 şi 10 ani au nevoie de 700 micrograme zilnic. Fetele cu vârsta de 14 ani au nevoie de 800 micrograme zilnic, iar băieţii de aceeaşi vârstă au nevoie de 1000 micrograme zilnic. Vitamina A protejază organismul împotriva infecţiilor şi reduce riscul apariţiei cancerului. Această vitamină este un catalizator implicat în maturizarea celulelor şi a ţesuturilor, asigură sănătatea părului, unghiilor şi pielii copilului . Zvonurile legate de morcovi şi alte alimente bogate în vitamina A, sunt adevărate : sunt esenţiale pentru nişte ochi sănătoşi. Copilul  îşi poate asigura necesarul de vitamină A prin consumul de morcovi, de legume şi fructe colorate în galben şi portocaliu. 6 miligrame de betacaroten – care se găseşte într-un morcov mare – sunt convertite în 2000 micrograme de vitamină A în organism. Prea multă vitamină A din produse de origine animală, cum ar fi ficatul, poate determina probleme de sănătate. Nutriţioniştii recomandă aportul de vitamin A prin consumul de legume şi fructe.

Surse de vitamină A:

un morcov de dimensiune medie conţine cca 2000 mcg. O jumătate de ardei capia conţine 339 mcg

O jumătate de ceaşcă de cereale conţine între 141 (Cheerios) şi 250 mcg (Total)

O ceaşcă de lapte conţine 139 mcg.

Un ou conţine cca 84 mcg.

O jumătate de ardei verde conţine cca 37 mcg.

O felie de somon de dimensiunea unui pachet de cărţi de joc conţine 11 mcg.

Necesarul de vitamină C

Copiii între 1 şi 3 ani au nevoie de 15 mg. de vitamină C zilnic. Copii cu limitele de vârstă cuprinsă între 4 şi 8 ani au nevoie de 25 mg. zilnic. Copii între 9 şi 13 ani au nevoie de 45 mg. zilnic. Vitamina C ajută la formarea celulelor roşii ale sângelui, la dezvoltarea oaselor şi ţesuturilor. Totodată ajută la întărirea gingiei şi întăreşte vasele de sânge, reducând învineţirea

24

Page 25: Revista școlii 21

în cazul căzăturilor sau rănilor. Vitamina C ajută la cicatrizarea rănilor, întăreşte sistemul imunitar şi previne apariţia infecţiilor.

Ajută la producerea de colagen de către organism, catalizează absorbţia fierului din alimente, mai ales din legume. Această vitamină se găseşte în foarte multe alimente, de aceea deficienţa ei este foarte rară.

Surse de vitamină C:

o jumătate de ardei capia conţine 142 mg. o ceaşcă cu suc de portocale conţine cca 100 mg

o jumătate de papaya conţine 94 mg.

o portocală de dimensiune medie conţine 70 mg

o jumătate de ceaşcă cu broccoli conţine 62 mg.

5 căpşuni întregi conţin 51 mg.

o jumătate de grapefruit conţine 47 mg.

un mango conţine 16 mg.

o jumătate de roşie conţine 12 mg.

o jumătate de ceaşcă cu spanac conţine 9 mg.

o jumătate de cartof copt conţine 8 mg

(Material propus de profesor Oana Barbu)

25

Page 26: Revista școlii 21

Să învăţăm…jucându-neStatuile egiptene s-au spart. Găsiţi-le perechea!

Găseşte 7 deosebiri!

26

Ştiaţi că . . .

Atât bărbaţii cât şi femeile egiptene purtau machiaje elaborate. Machiajul pentru ochi era in general verde (făcut din cupru) sau negru (făcut din plumb). Egiptenii credeau ca machiajul are puteri vindecătoare.

Page 27: Revista școlii 21

Materiale propuse de învăţătoare Carmen Lupu

Pe malurile Senei

27

Page 28: Revista școlii 21

Materiale propuse de profesoară Rodica Dramu

My favourite country

I love the English language , so among my tourist destinations , the English speaking countries are a priority.And the first one that comes to my mind is the United States of America. The USA is a big and interesting country , not only because of its scenery , but also because of the people living there. If I were to describe it in one word , that would be “diversity”. From the East Coast to the West Coast , I would love to visit the famous American cities – New York , Chicago , Washington , Los Angeles , San Francisco , Huston and Las Vegas.America has also got some of the most beautiful mountains , lakes , planes , valleys and ocean views in the world. I would like to see the Grand Canyon and have a ride on a mustang , as well as visit Mount Rushmore where the faces of the four American presidents are carved into stone. Finally , I would like to go to visit the Native American’s Reservation , where the native people are trying tp preserve their traditional way of living and to pass on to the next generation their rich culture , their language and their beliefs.A visit to the USA will be a great opportunity to encounter another way of life and a different culture , as well as to improve my English.

Written by your penfriend!

Tongue twisters

Faster

Peepo peeps at his peers

Pears appear to be in tearsPlums among the pears

Peter loses precious stones.  What's up Mr. Jones?

28

Page 29: Revista școlii 21

Peter throws pebbles in the pondDucks and ducklings swim and bond

A fistful of brown plumsBrown prunes in fists with crumbs

Plums and prunes, Fists of raspberry,How many plums can your hand carry?

Materiale propuse de profesor Daniela Diaconu

Despre Moş Nicolae

Mi s-a sugerat să scriu câteva rânduri despre Moş Nicolae(pentru revista şcolii) şi am preferat să mă îndrept mai degrabă spre Sfântul Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie, zi în care toată lumea îşi aduce aminte cel puțin de dărnicia recunoscută a sfântului, identificat cu Moş Nicolae.Dacă privim icoana sa, îi descoperim chipul blând, ochii săi privindu-ne cu blândețe şi, în acelaşi timp, parcă îndemnându-ne să fim cu luare aminte. Ne dăruieşte veşnica binecuvântare cu mâna sa dreaptă ridicată spre cer, arătând de unde ne vine tot ajutorul. Și dacă pentru cei mici ochii Sfântului Nicolae din icoană cu blândețe, bucuroasă când ei sunt cuminți şi iarăşi

una tristă când sunt obraznici, aidoma ochii lui privesc pe noi, cei mari, cu aceeaşi blândețe veselă ori îndurerată.

Despre viața Sfântului Nicolae toți cunoaştem câte ceva, mai ales din minunile sale. Știm că s-a născut, conform tradiției, prin anul 270 d.Hr., într-o familie de oameni bogați (tatăl – Teofan, mama – Nona),în localitatea Patara din ținutul Lichia, Asia Mică. Din tinerețe ți-a arătat dragostea de cele sfinte, credința, postul, rugăciunea, bunătatea, milostenia caracterizându-l si de aceea, până în zilele noastre, el este chip al virtuților acestora. După trecerea la cele veşnice a părinților săi, tânărul Nicolae a dăruit averea săracilor şi s-a retras la mănăstirea Sion(înființată chiar de unchiul său), a devenit preot, apoi şi episcop în Mira Lichiei, fiind un bun pastor al credincioşilor săi. Era un model pentru aceştia, blând, fără de răutate şi smerit, ferindu-se de îngâmfare. Îmbrăcămintea sa era simplă, hrana pustnicească, numai odată pe zi, seara. Toată ziua asculta nevoile celor ce veneau la dânsul, iar uşile lui erau deschise tuturor. Sărmanilor le era tată, săracilor milostiv; ajutător celor năpăstuiți; și tuturor mai mare făcător de bine.

29

Page 30: Revista școlii 21

Este unul din marii ierarhi făcător de minuni şi mult iubit de întreg poporul credincios. Dintre minunile sale, amintesc pe cea în care a ajutat trei fete, salvându-le de la sărăcie şi mai ales de la căderea în păcat, învierea celor trei copii omorâți de un hangiu, salvarea de la naufragiu a unor corăbii, scăparea unor condamnați pe nedrept, tămăduirea multor oameni, orbi, surzi, paralizați, muți.

A avut şi de suferit, în vremea împăratului Dioclețian (mare persecutor), fiind trimis în temniță, dar, după Edictul de la Milan(313 d.Hr.) s-a reîntors în scaunul episcopal din Mira, fiind ajutat de Binefăcătorul său, de fapt, al nostru, al tuturor, Dumnezeu. A trecut la cele veşnice, conform Tradiției, la 6 decembrie 342 d.Hr.,dar au rămas sfintele sale moaşte – drept dovada că Dumnezeu există şi că este izvor de sfințenie, drept dovadă că Sfântul Nicolae nu este un simplu personaj.

Multe ar fi de spus despre Sfântul Nicolae! Am încercat doar să creionez în câteva cuvinte, gânduri, imaginea Sfântului Nicolae – prietenul copiilor şi nu numai al lor. Să nu uităm că fiind în Rai, se roagă acolo lui Dumnezeu, fiind mijlocitor pentru noi! Chipul său blând, lumina feței din icoană ne rămân mângâieri în vremurile destul de grele prin care trecem. Aşteptându-l pe Moşul Nicolae, îl regăsim, măcar în suflet, pe Sfântul Nicolae – făcătorul de minuni!

30

Page 31: Revista școlii 21

Profesoară Simona Olariu

Naşterea DomnuluiNaşterea Domnului

Deprinderea de a saluta cu mare bucurie Naşterea lui Iisus Hristos, deDeprinderea de a saluta cu mare bucurie Naşterea lui Iisus Hristos, de a-L întâmpina cu urări, daruri, colinde, petreceri, este străveche şia-L întâmpina cu urări, daruri, colinde, petreceri, este străveche şi

cunoscută tuturor popoarelor europene. Caracterul esențial alcunoscută tuturor popoarelor europene. Caracterul esențial al sărbătorii este bucuria şi încrederea cu care omul întâmpină Naştereasărbătorii este bucuria şi încrederea cu care omul întâmpină Naşterea

Domnului, trecerea de anul vechi la cel nou, începutul unei noi perioade , aDomnului, trecerea de anul vechi la cel nou, începutul unei noi perioade , a unei noi etape în viața oamenilor.unei noi etape în viața oamenilor.

Din iubirea fără sfârşit a lui Dumnezeu Tatăl, L-a trimis în lume pe Fiul Său iubit,Din iubirea fără sfârşit a lui Dumnezeu Tatăl, L-a trimis în lume pe Fiul Său iubit, Hristos, Hristos, să se nască și să crească,să se nască și să crească, iar prin suferințele, moartea şi Învierea Sa iar prin suferințele, moartea şi Învierea Sa să sesă se mântuiască.mântuiască.

Soseşte din nou Crăciunul! Trăim iarăşi voia bună legată de acest mate praznic alSoseşte din nou Crăciunul! Trăim iarăşi voia bună legată de acest mate praznic al creştinătății. Da, este oarecum umbrit de situația materială a multora! Cu toate acestea necreştinătății. Da, este oarecum umbrit de situația materială a multora! Cu toate acestea ne facem, ca întotdeauna, speranțe şi gânduri de viitor, pregătim casele de sărbătoare, meselefacem, ca întotdeauna, speranțe şi gânduri de viitor, pregătim casele de sărbătoare, mesele festive, primim, oferim mici daruri…dar este oare, numai sărbătoarea unor pregătiri? Saufestive, primim, oferim mici daruri…dar este oare, numai sărbătoarea unor pregătiri? Sau încercăm să facem în primul rând o pregătire sufletească prin post, rugăciune, milostenie,încercăm să facem în primul rând o pregătire sufletească prin post, rugăciune, milostenie, Spovedanie, Împărtăşanie pentru a – L putea primi în ieslea sufletului nostru pe Pruncul IisusSpovedanie, Împărtăşanie pentru a – L putea primi în ieslea sufletului nostru pe Pruncul Iisus Hristos? Încercați să răspundeți cu sinceritate la această întrebare măcar vouă înşivă.Hristos? Încercați să răspundeți cu sinceritate la această întrebare măcar vouă înşivă.

Crăciunul este important în primul rând pentru că, în fiecare an, el ne aminteşte înCrăciunul este important în primul rând pentru că, în fiecare an, el ne aminteşte în mod deosebit că Dumnezeu este cu noi, că S-a întrupat într-un Prunc Sfânt – Dumnezeumod deosebit că Dumnezeu este cu noi, că S-a întrupat într-un Prunc Sfânt – Dumnezeu

Omul, născut în ieslea boilor. Ne oferă din nou prilejul negrăiteiOmul, născut în ieslea boilor. Ne oferă din nou prilejul negrăitei bucurii de a ne afla, sufleteşte, lângă staulul din Betleem,bucurii de a ne afla, sufleteşte, lângă staulul din Betleem, împreună cu păstorii, cu magii, cu îngerii şi de a ne închinaîmpreună cu păstorii, cu magii, cu îngerii şi de a ne închina dumnezeiescului Prunc.dumnezeiescului Prunc.Dragi copii, Pruncul Iiisus a luat chipul vostru, al copiilor, şi aDragi copii, Pruncul Iiisus a luat chipul vostru, al copiilor, şi a mântuit neamul omenesc. În voi vedem semnul iubirii luimântuit neamul omenesc. În voi vedem semnul iubirii lui Dumnezeu! Voi puteți fi cei care să – L mărturisiți prin cuvinteleDumnezeu! Voi puteți fi cei care să – L mărturisiți prin cuvintele şi faptele voastre, voi puteți fi cei care să aduceți celorlalțişi faptele voastre, voi puteți fi cei care să aduceți celorlalți vestea Naşterii Sale prin colinde, prim umblarea cu steaua,vestea Naşterii Sale prin colinde, prim umblarea cu steaua, momente în care vă asemănați cu îngerii care, în noaptea sfântămomente în care vă asemănați cu îngerii care, în noaptea sfântă au cântat primul colind au cântat primul colind Mărire între cei de sus lui Dumnezeu, Și Mărire între cei de sus lui Dumnezeu, Și

pe pământ pace, între oameni bună voire!pe pământ pace, între oameni bună voire!Probabil cei mai mulți ştiu amănunte despre Naşterea Sa, deşi pentru unii aceasta nuProbabil cei mai mulți ştiu amănunte despre Naşterea Sa, deşi pentru unii aceasta nu

reprezintă decât o simplă povestioară. De aceea, în câteva rânduri, reamintesc câteva lucrurireprezintă decât o simplă povestioară. De aceea, în câteva rânduri, reamintesc câteva lucruri despre acest eveniment sfânt.despre acest eveniment sfânt.

31

Descoperă câte ferestre are ghetuţa lui Moș Nicolae

Page 32: Revista școlii 21

Despre Naşterea Domnului ştim că a avut loc în al 14-lea an al domniei cezaruluiDespre Naşterea Domnului ştim că a avut loc în al 14-lea an al domniei cezarului Octavian August(31 î.Hr. – 14 d.Hr.), pe când guvernator al SirieiOctavian August(31 î.Hr. – 14 d.Hr.), pe când guvernator al Siriei era Quirindus. Împăratul a dat poruncă locuitorilor din Țaraera Quirindus. Împăratul a dat poruncă locuitorilor din Țara Sfântă să se înscrie fiecare în oraşul natal. Sfânta Fecioara MariaSfântă să se înscrie fiecare în oraşul natal. Sfânta Fecioara Maria şi bătrânul Iosif au plecat din Nazaret la Betleem, pentru că deşi bătrânul Iosif au plecat din Nazaret la Betleem, pentru că de acolo era neamul lor. Când au ajuns era seară şi oraşul era dejaacolo era neamul lor. Când au ajuns era seară şi oraşul era deja plin de oameni. Nu au mai găsit nici un loc unde să seplin de oameni. Nu au mai găsit nici un loc unde să se odihnească. Au plecat la marginea oraşului. Acolo au găsit unodihnească. Au plecat la marginea oraşului. Acolo au găsit un adăpost într-un staul. În liniştea nopții, în acel loc, Fecioaraadăpost într-un staul. În liniştea nopții, în acel loc, Fecioara Maria L-a născut pe Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.Maria L-a născut pe Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Atunci o stea mare şi luminoasă a apărut pe cer şi o mulțime deAtunci o stea mare şi luminoasă a apărut pe cer şi o mulțime de

îngeri a cântat cu bucurie. Trei păstori din apropiere au fost înconjurați de o lumină cereascăîngeri a cântat cu bucurie. Trei păstori din apropiere au fost înconjurați de o lumină cerească şi înştiințați de un înger să meargă să se închine Pruncului Iisus. Trei crai de la Răsărit, careşi înştiințați de un înger să meargă să se închine Pruncului Iisus. Trei crai de la Răsărit, care au văzut steaua luminoasă, au venit să se închine şi ei. Aceştia i-au dăruit aur, smirnă şiau văzut steaua luminoasă, au venit să se închine şi ei. Aceştia i-au dăruit aur, smirnă şi tămâie. tămâie.

Ne apropiem cu paşi grăbiți de această mare sărbătoare a întregii lumi creştine, aNe apropiem cu paşi grăbiți de această mare sărbătoare a întregii lumi creştine, a fiecărei familii. Purtând în inimi şi în cugete bucuria acestei sfinte sărbători, vă doresc tuturorfiecărei familii. Purtând în inimi şi în cugete bucuria acestei sfinte sărbători, vă doresc tuturor să o petreceți cu pace, sănătate şi alese bucurii, potrivit datinilor străbune. Să rugămsă o petreceți cu pace, sănătate şi alese bucurii, potrivit datinilor străbune. Să rugăm împreună pe Mântuitorul Nostru Iisus Hristos să ne dăruiască toate cele ce ne sunt de folos,împreună pe Mântuitorul Nostru Iisus Hristos să ne dăruiască toate cele ce ne sunt de folos, bucurându-ne de sărbătoare întru mulți ani!bucurându-ne de sărbătoare întru mulți ani!

(Profesoară Simona Olariu)(Profesoară Simona Olariu)

Obiceiuri de CrăciunObiceiuri de Crăciun

Începând din seara de 24 decembrie şi până pe 25 decembrie, prinÎncepând din seara de 24 decembrie şi până pe 25 decembrie, prin sate şi oraşe există obiceiul umblatului cu colindatul. Astfel copii şisate şi oraşe există obiceiul umblatului cu colindatul. Astfel copii şi tineri, îmbrăcați de sărbătoare, merg pe la casele oamenilor şi cântătineri, îmbrăcați de sărbătoare, merg pe la casele oamenilor şi cântă

"Buna dimineața la Moș Ajun,Ne dați ori nu ne dați",si daca cei din casa le deschid uşa spre a le împărți colindeți, încep să cânte mai departe:"Am venit si noi odată La un an cu sănătate,Și la anul să venimSănătoşi să vă găsim.Ne dați, ne dați,Ori nu ne dați"

Cu acest prilej gazda le împarte colindețe: covrigi, nuci, mere, colăcei. În ajunul Crăciunului, ca şi în ajunul Anului Nou în toate provinciile româneşti, copiii formează grupuri si pornesc pe la casele gospodarilor cântând cântece ce au refrenuri ca: "Florile dalbe", "Leru-i ler", "Ziurel de ziuă", ori "Valerim" şi "Veler Doamne".

În unele locuri, în noaptea Crăciunului putem întâlni şi cântarea religioasă cunoscută sub numele de Vicleimul sau Irozii, la care participă copiii. Aceasta dramă religioasă ne înfățişează misterul Naşterii Domnului în toate fazele sale. Personajele dramei sunt Irod şi ceata sa de Vicleim, un ofițer şi soldați îmbrăcați în portul ostaşilor români, trei crai sau

32

Page 33: Revista școlii 21

magi: Melchior, Baltazar si Gaspar, un cioban, un prunc şi, în unele părți, o paiață. Vicleimul apare la noi pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este apuseană şi se leagă de misterul celor trei magi ai evului mediu. Introdus de timpuriu în Germania şi Ungaria, a pătruns la noi prin saşii din Transilvania. Din prima forma a Vicleimului, prezentarea magilor si dialogul lor, s-au dezvoltat pe rând, prin activitatea micilor cărturari, trei tipuri principale,

în cele trei mari ținuturi: Muntenia, Moldova si Ardeal.

Începând cu Ignatul şi sfârşind cu zilele Crăciunului, prin alte părţi, începând cu zilele Crăciunului, iar prin altele obişnuindu-se numai în ziua de Sfântul Vasile, exista obiceiul ca flăcăii să umble cu turca, capra sau brezaia.

Ca si la celelalte jocuri cu măşti practicate în timpul sărbătorilor de iarna, şi în jocul caprei şi-au făcut loc, pe lângă măştile clasice

(capra, ciobanul, ţiganul, butucarul), măştile de draci şi moşi care, prin strigăte, chiote, mişcări caraghioase, măresc nota de umor şi veselie, dând uneori o nuanţă de grotesc. Jocul "caprei" (uciderea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor - invocat şi evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei". Aceasta se pare că îşi are originea în obiceiurile românilor şi elinilor: fie in jocurile şi cântecele desfăşurate în jurul altarelor păgâne de preoţii sau cântăreţii travestiţi în dobitoace cu ocazia sărbătorilor date pentru cinstea zeilor, ori în versurile satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie in amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele unor păsări răpitoare. Capra joaca după fluier, iar la terminare, unul din flăcăi; apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, începe să vornicească. Flăcăii joaca pe stăpâna casei, pe fete ş i chiar servitoare, daca sunt acasă, şi apoi mulţumind se îndepărtează.

De la Crăciun şi până la Bobotează copiii umblă cu steaua, un obicei vechi ce se întâlneşte la toate popoarele creştine. Acest obicei vrea să amintească steaua care a vestit naşterea lui Isus şi i-a călăuzit pe cei trei magi. Cântecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantină ortodoxă, altele din literatura latină medievală a Bisericii Catolice, câteva din literatura de nuanță Calvină şi multe din ele, chiar din tradițiile locale.

Micul cor al stelarilor, care intră în casă în zilele Crăciunului, cânta versuri religioase despre naşterea lui Isus: "Steaua sus răsare"; "În oraşul Vitleem"; "Trei crai de la răsărit".

Confecţionează singur ornamente pentru pomul de Crăciun!Confecţionează singur ornamente pentru pomul de Crăciun!

Globulețul se realizează din fâşii de hârtie colorată peGlobulețul se realizează din fâşii de hârtie colorată pe ambele fețe, late de aproximativ 1 centimetru.ambele fețe, late de aproximativ 1 centimetru.

33

Page 34: Revista școlii 21

Felicitarea se realizează din hârtie colorată care se pliază, se decupează şi apoi seFelicitarea se realizează din hârtie colorată care se pliază, se decupează şi apoi se ornează. ornează.

Foloseşte-ți imaginația!Foloseşte-ți imaginația!

Ce ziceţţi de nişte ornamente …comestibile?

Ornamentele rotunde şiOrnamentele rotunde şi brăduţul sunt obţinute prinbrăduţul sunt obţinute prin împletirea în trei a aluatuluiîmpletirea în trei a aluatului obiţnuit de pâine. Colaculobiţnuit de pâine. Colacul obţinut se unge cu albuşobţinut se unge cu albuş

bătut spumă, iarbătut spumă, iar ornamentele suntornamentele sunt obţinute din aluat coloratobţinute din aluat colorat

cu colorant alimentar.cu colorant alimentar.

Celelalte forme pot fi făcute chiar din aluat deCelelalte forme pot fi făcute chiar din aluat de turtăturtă dulce. Iată reţeta:dulce. Iată reţeta:

Aluat Aluat 4 ouă4 ouă

470g miere470g miere470g faină470g faină

4 linguri zahăr4 linguri zahăr1/3 linguriţă bicarbonat1/3 linguriţă bicarbonat

1 linguriţă scorţişoară1 linguriţă scorţişoară1 lingură şi jumătate de rom1 lingură şi jumătate de rom1 lingură şi jumătate de ulei1 lingură şi jumătate de ulei

1 pahar jumătate nuci măcinate1 pahar jumătate nuci măcinatePreparare : se bat ouăle întregi până devin foartePreparare : se bat ouăle întregi până devin foarte spumoase, se adaugă încet zahărul şi bicarbonatul.spumoase, se adaugă încet zahărul şi bicarbonatul. Mierea se încălzeşte şi se toarnă uşor peste primaMierea se încălzeşte şi se toarnă uşor peste prima compoziţie. Se adaugă aromele, uleiul şi făina. Dupăcompoziţie. Se adaugă aromele, uleiul şi făina. După ce se lasă la odihnit 2-3 ore, la rece, se întinde o foaiece se lasă la odihnit 2-3 ore, la rece, se întinde o foaie de 2 cm, se taie forme şi se coc la foc potrivit până sede 2 cm, se taie forme şi se coc la foc potrivit până se

rumenesc. Când sunt reci se ornează cu o glazură obţinută din zahărrumenesc. Când sunt reci se ornează cu o glazură obţinută din zahăr pudră, apă şi puţin albuş de ou. Poftă bună!pudră, apă şi puţin albuş de ou. Poftă bună!

(Materiale propuse de învăţătoare Carmen Lupu)(Materiale propuse de învăţătoare Carmen Lupu)

HalloweenHalloweenHalloween sau Hallowe'en este o sărbătoare care se celebrează în

noaptea de 31 Octombrie.

34

Page 35: Revista școlii 21

Povestea spune că, în această zi, de 31 octombrie, spiritele persoanelor care au murit în ultimul an se întorc pe pământ în căutarea unor corpuri vii pentru a le poseda pe perioada anului viitor, acesta fiind singura speranţa de a avea o viaţă după moarte.

Celţii considerau ca toate legile spaţiului si timpului sunt suspendate în această zi, permiţându-le spiritelor să interacţioneze cu cei vii. Cei vii nu doreau să fie posedaţi. Astfel, în noaptea de 31 octombrie, sătenii stingeau focurile din casele lor, pentru a le fi frig şi pentru a deveni astfel nedoriţi. Aceştia se îmbrăcau în tot felul de costume caraghioase şi participau la parade gălăgioase în cartierul lor, încercând să fie cat mai distructivi posibil pentru a speria spiritele ce veneau în căutarea celor vii.

Activităţile de Halloween includ "trick-or-treating" expresie tipic americana, survolarea împrejurimilor de către fantome, foc în aer liber, petreceri de costume, vizitarea "caselor bântuite", a sculpta dovleci (jack-o'-lantern), a citi povesti de groaza si a viziona filme horror.

Costumele de Halloween sunt cele tradiţionale de monştrii cum ar fi: vampiri, stafii, scheleţi, vrăjitoare si demoni. Costumele de asemenea au ca tema si altceva decât tradiţionalul horror, cum ar fi personaje de televiziune, din filme sau altele domenii

Istoria Halloween-ului începe in timpuri străvechi, demne de un un film cu elfi, spiriduşi si focuri aprinse de celţi în pădurile întunecate ale Irlandei. Să vedem aşadar câteva dintre simbolurile acestui eveniment care continua să-şi câştige adepţi pe toate meridianele.

Cel mai cunoscut simbol al Halloween-ului este, fârâ îndoială, dovleacul. Originile sale se trag din tradiţii irlandeze vechi de secole. Însă pe lângă legendele şi credinţele milenare, mai exista un imaginar născut din amalgamul filmelor americane, a căror latura comerciala a creat aceasta imagine întunecată si misterioasa.

Lumea cinematografiei include schelete, poveşti cu fantome, magie, monştri mitici, vampiri, vulturi, case bântuite, mumii, păianjeni, extratereştri, pisici negre, demoni si alţi reprezentanţi ai întunericului si necunoscutului primejdios. Culorile oficiale ale Halloween-ului sunt portocaliul si negrul, însă pentru efecte speciale se folosesc si alte culori, verde, roşu, purpuriu, etc. Vrăjitoarele şi măturile lor sunt mână-n mână. În fond, o vrăjitoare călare pe matură, o siluetă neagră în lumina lunii, este una dintre imaginile clasice ale lumii. O explicaţie mai plauzibila poate fi cea a anotimpului în care are loc sărbătoarea Halloween-ului. Mătura folosea gospodinelor pentru înlăturarea resturilor de frunze si a apei acumulate ca urmare a ploilor. Pe de alta parte, în timpul Sabatului Vrăjitoarelor, femeile obişnuiau să sară peste mătură. Cu cât se reuşea o săritură mai înaltă, cu atât recolta avea sa fie mai bogata, matura fiind si simbol al fertilităţii.

Deşi considerată o sărbătoare păgână, Halloween-ul este serbat şi în ţara noastră, fiind o sărbătoare plină de veselie care încheie oarecum ciclul sărbătorilor de toamnă. (Material propus de profesor Ovidiu Sârghi)

35

Page 36: Revista școlii 21

Colaboratorii revistei

Profesor Gheorghe Constantin

Profesor Gherghel Ileana

Profesor Sărăcuțu Ioan

Profesor Petrea Pavel

Profesor Dramu Rodica

Profesor Olariu Simona

Profesor Diaconu Daniela

Profesor Barbu Oana

Profesor Sârghi Ovidiu

Învățătoare Otic Albina

Învățătoare Moroşanu Corina

Redactor

Învățătoare Carmen Lupu

36