revista booklook nr 18 / 2016

8/19/2019 Revista Booklook Nr 18 / 2016

1/52


2/52

10.01.2016 Ședința inaugurală a acestui an desfășurată ca de obicei în sala de lectură a Bibliotecii Județene

„Gheorghe Asachi” Iaşi. Aşa cum bine a scris domnul Dan Teodorescu, stimatul nostru coleg,efectivele Asociaţiei au sporit în anul 2015 cu peste 50%

Foto Elena Zanet

Noi scrisori olografe primi te de membri i ALPI, domnul Sorin Cotlarciuc și Mihai Haivas din parteadomnului M ihai Neagu, dire ctorul Bibliotecii Române din Freiburg. Mulțumim și de astă dată atât domniei

sale cât și bunului nostru coleg Dan Teodorescu precum și domnulu i Georg Barth din Pasau, cei care au făcut posibilă trimiterea unor volume către această bibliotecă, cea mai mare de acest gen din afara

granițelor țării.


3/52

ZÂMBETELE AU APĂRUT… LA FACEREA LUMII

EVA

Când şarpele întinse Evei mărul, îi vorbi

c-un glas ce răsună Dar s-a întâmplat că-i mai şopti apoi

şi ceva la ureche încet, nespus de încet,ceva ce nu se spune în scripturi.Nici Dumnezeu n-a auzit ce i-a

şoptit anume cu toate că asculta şi el. Şi Eva n-a voit să-i spună nici lui Adam.

De-atunci femeia ascundesub pleoape o taină

şi-şi mişcă geana parca-ar zicecă ea ştie ceva, ce noi nu ştim, ce nimenea nu ştie, nici Dumnezeu chiar.

Lucian Blaga

Ce e haosul? Ordinea care a fostdistrusă la Facerea Lumii.

Stanislaw Jerzy Lec

Pentru Adam, Raiul era acolo undeera şi Eva.

Mark Twain

A fost un moment când Adam a statprost cu paza de coastă şi aşa aapărut Eva.

David Boia

Adam şi Eva n-au avut lună de miere,ci de... mere.

Efim Tarlapan

Doar oxigenul produs de Pomul

ispitei a făcut ca Adam şi Eva să nu sesufoce în Rai.

N. Petrescu-Redi

Adam şi Eva au acoperit adevărul cufrunza căzută din pomul vieţii.

Mihai Enachi

„BOOKLOOK” – publicaţie trimestrială de umor DIRECTOR: Mihai Batog- Bujeniţă REDACTOR- ŞEF: Eugen Deutsch

SECRETAR DE REDACŢIE: Mihai Haivas COLEGIUL REDACŢIONAL: George Roca (Australia), Dorel Schor (Israel),

Georgeta Resteman (Bucureşti), Gheorghe Bălăceanu

ADRESA REDACŢIEI: Str. GEORGE COŞBUC nr. 19 IAŞI c.p. 700469; e-mail

[email protected] ; [email protected] Revista se distribuie gratuit. Atât redactarea cât şi colaborările sunt onorifice. Materialele din revistă pot fi preluate de către alte publicaţii cu specificarea sursei

şi comunicarea la redacţie.

Foto şi desene: sursa internet, autori necunoscuţi, cărora le mulţumim.

Acest număr al revistei este onorat de participarea cu lucrări ale maeştrilor graficieni:Costel Pătrăşcan, Cri sti Vecerdea, Gheorghe Bejenaru, Nicolae Vizi teu şi Doru GhiocelOlaş

Revista Booklook face parte din Asociaţia Revistelor, Publicaţiilor şi Editurilor

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Lucian+Blagahttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Lucian+Blagahttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Stanislaw+Jerzy+Lechttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mark+Twainhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=David+Boiahttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Efim+Tarlapanhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Efim+Tarlapanhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=N.+Petrescu-Redihttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mihai+Enachimailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mihai+Enachihttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=N.+Petrescu-Redihttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Efim+Tarlapanhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=David+Boiahttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mark+Twainhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Stanislaw+Jerzy+Lechttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Lucian+Blaga


4/52

AFTER THE BIG-BANG (Partea II-a)

5) ANTEDILUVIANĂ În vremurile-acele CREATORULOrganiza un alt sistem solarPrin universul multimilenarDorind a-şi diversifica decorul.

De-aceea urmărea ceva mai rar Ce se-ntâmpla pe Terra cu poporul

Ce îşi manifesta, se pare, dorul De fapte rele,… sigur fără har.

Privind, mult prea târziu e clar, pământul, C-o lume păcătoasă şi impură

Îşi spuse, foarte supăr at,PREA SFÂNTUL:

Cum n-am atins, precum se vede, scopulNu văd decât soluţia cea dură,

Şi-aceea, după mine, e… POTOPUL!

6) POTOPULCert, pentru un diluviu bun, se cereRezervă nesecată de lichide Spre-a nu se-ajunge şi la ploi acide Şi-i vorba doar de apă nu de… bere!

A fost nevoie deci a se decideCa norii să ajungă la putere (Au fost chemaţi chiar şi din alte sfere Ce poate c-au rămas de-aceea vide!)…

S-au pregătit deci mii de rezervoare, Destule pompe foarte performante,Cam peste-un milion de aspersoare

Dar înainte de potop se-ncearcă Prin scheme şi desene mai savante S-apară şi-o supapă… printr -o arcă!!

7) ARCAA face-o arcă e o provocare Ce-atrage o grămadă de-angaraleFiindcă vin grămezi de animale Necesitând chiar tone de mâncare…

Iar carnivorele pot fi fatale -Cum le hrăneşti e-o dură întrebare! –

Şi cine poate că ar fi în stare Să cureţe gunoaiele letale?

De ne gândim că fiarele pot naşte, Iar puii sunt fiinţe prea fragile, Năpasta categoric ne cam paşte!

Probleme deci se-adună în cununiDar se rezolvă – chiar şi fără pile! – Cam cât ai zice: „Peşte!”… prin minuni!!!

8) NOEPrintr-un decret de largă rezonanţă Fu declarat manager general – Dar şi îngrijitor şi amiral (!) – Cinstitul Noe de la… manutanţă.

Acesta, evident fiind pe val,Ştia că „job”-ul cere cutezanţă Fiind, desigur, sursă de speranţă Spre-a bate chiar recordul mondial.

De-aceea omul nostru s-a dopatCu un cupaj din vinuri foarte fine – Găsite-n podgoriile divine.

Apoi, plin de curaj s-a îmbarcat

Pe Arcă şi-a condus-o către maluri Pe… trei trasee oscilând prin valuri. EUGEN DEUTSCH


5/52

AFTER THE BIG-BANG (III)

9) PORUMBELUL

În Arcă mişunau şi aripate, Dar cum n-aveau pe unde să şi zboare Priveau doar prin hublouri către zare Simţindu-se, cumva… încarcerate!

Un porumbel, râvnind fără-ncetareO cale, chiar şi grea, spre libertate Din temniţa cu săli întunecate, Riscă şi-şi pregăti o evadare.

Cum, pare-se, potopul încetaseZbură, prin orizontu-acum senin,Spre-un pisc ce peste valuri se-arătase.

Era, se ştie, vârful AraratPe care chiar crescuse un măslin Ce profitase de un ar… arat!

11) TERRA NOVACând arca a ajuns pe-un loc solid,Conform c-un plan ce nu se pomenise,Niscai ascunse porţi au fost deschise Iar pasagerii-au dispărut rapid.

Pe baza unor scrieri din culise,Notate de un martor cert lucid,

În jur era, nu un tărâm lichid, Ci un pământ curat precum în vise.

Deci animalele salvate de potopAu ocupat terenul disponibilGonind spre libertate în galop.

Iar Noe, însetat precum se ştie, A căutat pe unde-a fost posibilUn loc propice spre-a sădi o vie!

10) SALVATORUL

A ciugulit pe fugă trei măsline, Desigur verzi, dar scumpe trufandale,Amicul porumbel găsi cu cale Să se întoarcă, plin de „veşti” senine.

Ştia: va fi primit cu osanale, Cu un surâs şi luminoase mine, Căci va schimba amarele destine Şi va intra în mituri epocale.

Crenguţa de măslin adusă-n cioc,Ce ar urma să fie răsădită Cu mare fast, îi va purta noroc;

Iar Noe, ce luptase c-un puhoi, În Arca sa cu grijă cătrănită, Va fi retrogradat… pe locul doi!

12) LUME NOUĂ… LUME VECHETrecuse-un secol după inundaţii; Erau acum noi oameni şi noi fiare, Ce încercau, cu multă-nverşunare, S-ajungă să primească mari ovaţii.

Înfierbântaţi tot de bătrânul soare,

Prinşi de dispute şi de altercaţii, De concurenţă şi de demonstraţii, Nu vieţuiau în pace şi onoare.

Cert, lumea nouă nu părea mai bună Decât cea veche, plină de oroare; Deci, demiurgul, în acea furtună,

Simţind că îşi ratase totuşi scopul Se întreba, c-un pic de remuşcare,„La ce mi- o fi servit, de fapt, potopul?!”

EUGEN DEUTSCH


6/52

JOCUL EVELOR POETICE

ADAM

Cu toate că se afla în rai,Adam se plimba pe alei preocupat şi tristPentru că nu ştia ce-i mai lipseşte.Atunci Dumnezeu a confecţionat-o

pe EvaDintr-o coastă a lui Adam.Şi primului om atât de mult i-a plăcut

această minune, Încât chiar în clipa aceea

Şi-a pipăit coasta imediat următoare,Simţindu-şi degetele frumos fulgerateDe nişte sâni tari şi coapse dulciCa de contururi de note muzicale.O nouă Evă răsărise în faţa lui.Tocmai îşi scosese oglinjoaraŞi se ruja pe buze."Asta e viaţa!" a oftat AdamŞi-a mai creat încă una.Şi tot aşa, de câte ori Eva oficialăSe întoarce cu spatele,Sau pleca la piaţă după aur,

smirnă şi tămâie,Adam scotea la lumină o nouă cadânăDin haremul lui intercostal.Dumnezeu a observatAceastă creaţie deşănţată a lui Adam.L-a chemat la el, l-a sictirit Dumnezeieşte,Şi l-a izgonit din rai

Pentru suprarealism.Marin Sorescu

VERSURI PE TABLOUL UNUIPRIMITIV

Adam se deşteaptă; îl arde lin coasta,Femeia din faţă senină-i zâmbeşte,Uimit, el se-ntreabă, ca-n vis, ce e asta?Bălaie şi goală, la ce foloseşte?

Deodată privirea în miez îşi ţinteşte,Stă gol de răsunet o clipă; din castăFiinţa-i un licăr de jinduri ţâşneşte...

Iar Eva, pătrunsă de dulcea săgeată, Vărsându-şi pe spate a pletelor unde, Îşi plimbă surâsul cu-o graţie-nceată,Pe sâni, peste coapse, pe trupu-i oriunde,Să afle ce taină-i deschisă... şi, iată,Ferindu-şi ruşinea cu palme plăpânde,Mai mult o arată decât şi-o ascunde.

Francois Villon

ADAM ŞI EVA

Să-ncepem, deci, cu începutul,Aşa cum ne-a-nvăţat natura: Adam a inventat sărutul, Să-i mai astupe Evei gura.

Elis Râpeanu:

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Marin+Sorescuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Marin+Sorescuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Francois+Villonhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Francois+Villonhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Elis+R%E2peanuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Elis+R%E2peanuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Elis+R%E2peanuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Francois+Villonhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Marin+Sorescu


7/52

PUŢINĂ METAFIZICĂ ŞI ASTRONOMIE

(din volumul „Pagini bizare”)La început – ziseră toţi comesenii laolaltă – nu este adevărat că: „Cuvântul a fost la

Dumnezeu. La început – afirmară ei cu tărie – mai înainte de orice „cuvânt” a fost „alfabetulsurdomut” căci nu este probabil ca materia cosmică, astrele, să fi învăţat chiar de la început agrăi ceva; că e prea posibil ca ele să nu fi fost în stare, la început, nici măcar să se ceară afară,şi nici chiar să zică „papá” sau „mamá”. Asemenea este foarte probabil – ziseră mai departecomesenii – că corpii cereşti s-au format nici din dărnicia lui Dumnezeu, nici din pofta lorproprie de a se invârti şi a se face numai pentru atâta lucru din nimic ceva, apoi din gazoasesolide; ci e prea posibil ca ele să nu fi fost nici create nici necreate; copii ai nimănui ieşiţi dincalcule reuşite sau greşite şi, cu chiu cu vai, în rate şi hrăniţi insuficient de Institutul„Maternitatea cerească” cu lapte contrafăcut cu apă gazoasă de lăptăresele Căii Lactee.

Că admiţând că ele se învârtesc numai din propriul lor gust, apoi este greu de presupuscă ele fac aceasta în mod cu totul dezinteresat, fără nici o intenţie de procopseală. Parcă ar fichiar puţin comic să te învârteşti în veci de veci gratuit şi numai pentru a te vedea alţii…

- Cum, interese meschine, egoiste la corpii cereşti? protestă plebea ideologică, naivă,care aştepta rezultatul afară, în curte.

Şi totuşi ei aveau şi nu dreptate să se teamă astfel… În adevăr, cine a putut mai întâi obliga materia şi forţa cosmică să fie ceva, când ele

însele, la rândul lor, desfiinţându-se, dându-şi demisia, ar fi putut obliga pe acel „cine” să nufie nimic?!...

Şi iarăşi, cine din noi se mai poate plânge că forţa primordială, cauza cauzelor, nu poatefi niciodată atinsă, descoperită, când toţi se căznesc să apuce la început dinapoi, şi nimeni nua încercat să o învăluie, pentru clipa de faţă, să o prindă măcar odată pe flanc?

Şi care e rostul să ţii morţiş să descoperi vreo cauză, şi încă numai una singură şi ceadintâi, când toate cauzele sunt din nenorocire şi efecte şi dau din ele efecte îndrăcit de multipleşi de încâlcite.

Deci la ce bun să vrei numai o singură cauză, o forţă iniţială care vrem (trebuie) să fie şigeneratoare, când ea însăşi ţine cu atâta încăpăţânare să dea din ea numai multiplicitate; aresetea mulţimilor, a încâlcelei şi a contradicţiei; îi trebuie multe milioane de oameni, de muşte,de bureţi, de jivine, de astre, şi acestea încă cu preţul suferinţelor lor. Îi trebuie şi „peştele -

cufăr” şi „peştele-fierăstrău” şi are setea numărului, a distanţelor şi iuţelilor mari, fără rost şinecesitate…

(Urmează o variantă a finalului schiţei:) Şi oare merită osteneala să ţii să descoperi numai o singură cauză şi cea dintâi, când ea

însăşi ţine cu atâta îndărătnicie să dea numai multiplicitate, încâlceală şi contradicţie? Aresetea mulţimilor , distanţelor mari, fără rost şi necesitate.

URMUZ (Demetru Dem. Ionescu-Buzău) Cel mai original reprezentant al avangardei româneşti,

precursor al suprarealismului şi al literaturii absurdului.


8/52

EPIGRAMIŞTII ŞI CREAŢIA LUMII

Olimpiu Radu:

La facerea lumi i

În creaţia divină A pătruns şi Necuratul. Dumnezeu făcu lumină, Iar Satana... kilowattul..

Nicolae Bunduri: Facerea Lumi iPrea Sfântul a creat o lumeŞi-a doua vine după-aceea,Dar noi românii - de renume -Trăim deja în Lumea-a Treia.

Iulian Bostan

: De la Adam şi... Proverbele, constat,Din Biblie-şi trag seva; La mărul lăudatSă nu te duci cu... Eva!

Gheorghe Chirilă: Eva"Mărite Doamne, o dorinţă am: Să-l pedepseşti amarnic pe Adam, Că prea e urâcios şi îngâmfat!" Şi Dumnezeu i-l dete de bărbat.

Eugen Albu : Adam şi Eva Când lui Adam, întâiul om,I s-a făcut, pesemne, foame, I-a dat chiar Ea un măr din pom, De-atunci, cred, Evele sunt poame.

Dan Norea: Adam

De n-ar fi fost străbuna Eva, La mere când călcat-a greva,Împinsă de şerpescul grai ... Ne plictiseam şi azi în rai.

Mitică Ion: Fapt reprobabil

Când pe Adam l-a-mperecheat

Cu Eva, cu aşa un gest Chiar Dumnezeu a-ncurajatPrimul... incest.

Aurel Iancu: Eva

Când din coasta lui AdamDomnul i-a-ntrupat făptura, Vai, ce fericiţi eram, Dacă nu-i făcea şi gura!

Ioan Filimon: De când Adam

De când Adam furase mărul Şi Eva a gustat din el, Minciuna este adevărul, Ascuns de ruj şi de rimel.

Corneliu Costăchescu:

Adam despre Eva Sunt de-un gând acum muncit,La posibile năpaste: Eva cum ar fi ieşit De-i dădeam vreo două coaste?

Marian Popescu:

Păcatul Dacă Eva şi Adam Nu erau goniţi din Rai, Noi şi astăzi mai trăiam Fără soacre! Şi ce trai!

Florea Ştefănescu: Reproş Demiurgului (privitor l a Eva)

S-o faci bună de nevastă I-ai rupt lui Adam o coastă ; Făceai bine Doamne sfinte De-i rupeai şi-un pic de minte.

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Olimpiu+Raduhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Olimpiu+Raduhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Nicolae+Bundurihttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Nicolae+Bundurihttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Iulian+Bostanhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Iulian+Bostanhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Gheorghe+Chiril%E3http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Gheorghe+Chiril%E3http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Eugen+Albuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Eugen+Albuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Dan+Noreahttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mitic%E3+Ionhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mitic%E3+Ionhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Aurel+Iancuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ioan+Filimonhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Corneliu+Cost%E3chescuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Corneliu+Cost%E3chescuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Marian+Popescuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Florea+%AAtef%E3nescuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Florea+%AAtef%E3nescuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Florea+%AAtef%E3nescuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Marian+Popescuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Corneliu+Cost%E3chescuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ioan+Filimonhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Aurel+Iancuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mitic%E3+Ionhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Dan+Noreahttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Eugen+Albuhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Gheorghe+Chiril%E3http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Iulian+Bostanhttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Nicolae+Bundurihttp://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Olimpiu+Radu


9/52

visuri de primăvară

berze purtând visuri de primăvară: prunci ai luminii.

alb contra albă: un ghiocel în atac,neaua-n derivă.

război cu iarna; SPĂRGĂTOARE DEGHEAŢĂ:omătuţele.

nou sport olimpic:primăvara lansează discul soarelui.

striptease-ul Terrei:

PE-ARIPILE VÂNTULUIşapte cojoace.

ploaie cu soare;picături de luminădin ţurţuri topiţi.

boabe de rouă pe un inel de raze;logodna zânei.

zboruri de fluturi; în părul primăverii flori de mireasă.

ploaie de raze;un cireş îşi deschide umbrela de flori.

fulg de nea uşor

pe-o petală de cireş topit de amor.

ramuri de cais:cocarde prinse la pieptde primăvară.

azur infinitcerul în mii de oglinzide albăstrele.

natură vie: prinse-n HORA UNIRIIalbine şi flori.

rând de albine:lansarea parfumuluiNADA FLORILOR.

clopoţel sunând; începe prima oră de botanică.

flori multicolore; în iarba verde-un afiş: “PROASPĂT VOPSIT”.

trilul viorii;privighetoarea-ncântă mici flori viorii.

un picior de plai;dezgolite zâneledansând printre flori.

noi orizonturi;exploratori: cocoriibeţi de lumină.

tinerel anul;nu a împlinit decâto pr imăvară.

schimb de ştafetă; la firul de sosire

e prima… vara.

EUGEN DEUTSCH


10/52

SENRYU – DIALOGURI II)

DAN NOREA

În vârf de munte

în vârf de munte -agăţat de o coardă am ajuns pe culmi

ce aer curat! în vârf de munte merge-oţigară bună

pe-un picior de plai -o unguroaică urcând pe Moldoveanul

La gura sobei

la gura sobei -moşul bea ţuica rece, nevasta fiartă

la gura sobei -pe trunchiul vechiului măr Adam plus Eva

la gura sobei -bunica fraţilor Grimm cenuşăreasă

Zilele babei

nouă cojoace expuse la vânzare -zilele babei

scârţâie gheaţa sau încheieturile?zilele babei

vinvremuri greletoate pungile goale -

zilele babei

EUGEN DEUTSCH

În vârf de munte

în vârf de munte – pentru a fi în ton cu elfumez doar Carpaţi

în vârf de munte – din vârful picioarelorpot zgâria norii

în vârf de munte – de acolo orice drumduce doar în jos

La gura sobei

la gura sobei – moşul înghite în sec baba vorbeşte

la gura sobei – soaţa vorbeşte cu foc soţul n-o-nghite

la gura sobei – din cenuşă răsare Pasărea Phoenix

Zilele babei

zilele babei – moşu-a scos la vânzarecojoacele vechi

zilele babei – la cabana din Bucegise face striptease

zilele babei – fetiţele fac nudism

în Caraibe


11/52

A DOUA VENIRE

Culae era considerat prostul satului, o chestiunecare, aici la Gropeni, nu este în nici un fel o înjosire, cu

atât mai mult cu cât deşteptul satului nu a existatniciodată.

Prin urmare, până la această vârstă, optsprezeceani, făcuse ceva şcoală, nu mai mult decât majoritatea,apoi fusese angajat văcar. Sătenii au ei o intuiţie cândeste vorba de asemenea munci de răspundere. Într-adevăr, Culae era cinstit, în limite rezonabile desigur,nu mai harnic decât alţii, iar vitele îl plăceau foartemult considerându-le perfect compatibile cu el. O

singură problemă apăruse. Cea mai importantă laaceastă vârstă. Fetele nu voiau să iasă cu el la horă (acesta este un eufemism!)fiindcă era zdrenţăros şi puţea a balegă de vacă. Dacă mirosul ar fi fost de oaie, altaera situaţia. Dar aşa… E drept că îşi mai rezolvase problemele fireşti de unulsingur, sau în compania unor văduve care avuseseră chiar cuvinte de laudă pentruel, însă, aşa cum ştim, văduvele nu sunt chiar cele mai altruiste persoane din lume,iar la capitolul posibilităţi materiale el era la fel cu îmbrăcămintea. Foartezdrenţăros!

Poate din această cauză îşi dorea ca odată împlinită vârsta de optsprezeceani să se înscrie în armată şi după ce va primi bonetă cu stemă şi bocanci cutureatcă, ştia bine, nici o fată nu-i va rezista.

Până atunci însă, îşi urmărea printre ostreţele gardului o verişoară care, nuse ştie de ce, făcea zilnic, pe la ora prânzului, baie în bucătărie cu uşa deschisă.

Baie este mult spus! Mai degrabă semăna cu o şedinţă foto, dar nimeni înGropeni nu auzise de aşa ceva. După presupusa baie fata se culca, tot în bucătărie,parţial acoperită cu un cearşaf. Mai mult pe cap ca să nu răcească. Suficient ca înmintea bietului băiat să se nască un plan. Unul simplu fără nici un fel de strategii.Trebuia evitată doar mama fetei, respectiv mătuşa, un băboi de cam treizeci şi cevade ani, care putea doborî un bou cu pumnul. Cu toate acestea, mai mereu, se

plângea de dureri de cap şi de faptul că Filică al ei era interesat numai decârciumă, spre deosebire de alţi bărbaţi care… Toate muierile o compătimeau pefaţă, iar pe la spate o bârfeau că nu-i mai ajunge. În fine, precum vedem, este vorbade entertainment-ul rural, unul ceva mai subtil decât cel urban.

Într-una din zile, Culae, nemaiputând rezista tentaţiilor, ignoră oricepericol şi se strecură abil ca o pisică în patul fetei, la spatele acesteia. Cum fata,Mioriţa deci, dormea somnul adânc al celor fără de păcat, încercă discret să seintroducă în problematică. Destul de greu şi poate nici nu ar fi reuşit dacă fata,prin somn desigur, nu s-ar fi mişcat în aşa fel încât izbânda a devenit posibilă.Bucuria succesului l-a făcut să explodeze, la propriu, în doar câteva secunde, apoia încercat, la fel de abil, să se extragă din situaţie. Numai că, mâna ca o gheară aMioriţei i s-a înfipt în… în… mă rog, i s-a înfipt puternic şi vocea ei şoptită i-aporuncit: - Nu pleca, dacă nu vrei să ţi le rup!


12/52

Îngrozit de perspectiva urâtă a unei mutilări care i-ar fi anulat completşansele de a deveni soldat, se supuse ordinului fără a crâcni şi bine a făcut,deoarece Mioriţa a trecut la atac şi a dovedit multe şi chiar admirabile cunoştinţe,inclusiv în dificila artă a echitaţiei.

S-au despărţit destul de greu jurându-şi să se întâlnească zilnic la aceeaşioră, dar cu mare grijă, fiindcă scorpia de mă-sa era cu ochii-n patru ca nu cumvasă-şi piardă fecioria, bunul ei cel mai de preţ.

Cam aşa s-au petrecut lucrurile timp de o săptămână însă într-o marţi (treiceasuri rele!), pe când Culae se furişa spre locul faptelor, o lumină puternică i-aizbucnit în faţă trântindu-l la pământ. De fapt nu era o simplă lumină , ci însuşipumnul mătuşii care-l izbise între ochi. Până să se dezmeticească mai luă câtevapicioare în coaste, plus un ceaun în cap. Era convins că va muri lipsit de gloriacâmpului de luptă aşa că, încercă o eschivă elegantă băgând câteva răgete de

genul:- Daa, di ci dai bre, tanti, ci ţ-am făcut!? Îngrozitoarea mătuşă îl luă de urechi şi îl ridică în aer. Zadarnic se mai

zbătea Culae fiindcă bestia-l duse, nemiloasă, prin aer, tocmai în camera din faţă,aia pentru musafiri, unde mirosea foarte frumos a busuioc. Doar că, lui numai deasta nu-i ardea! Cu mucii în barbă împletiţi cu lacrimi aştepta moartea cea maichinuitoare cu putinţă deşi nici nu putea să şi-o imagineze. În consecinţă, sughiţăşi muţi brusc la auzul întrebării puse cu voce cam guturală de apriga mătuşă întimp ce-şi dădea rochia jos:

- Şi, ia spune, măi, derbedeule, cum ai făcut, arată

-mi cum, că te dau cucapul de toţi pereţii şi-ţi scot şi ochii din cap, boule!

Tot spaima de mutilare acţionă şi de data asta. Se aruncă disperat în hăul întunecat ce se deschidea hulpav, amarnic străjuit de jungla părului negru şi creţ almătuşii. Era totuşi cu antrenamentele la zi aşa că, la sfârşit, aceasta se declarădestul de mulţumită de explicaţiile primite. Se dovedi şi bună la suflet deoarece, lareluări, îi mai arătă pe unde nu fusese prea convingător şi mai ales cum se potobţine şi alte efecte folosind aceleaşi dotări. Ca să nu mai vorbim de faptul că, aşaca un supliment, îl învăţă şi că sânii nu constituiau doar o sursă de hrană cum ştiael de la vaci. Acum, ţâţele cât bostanii oferiţi cu generozitate de mătuşică, deşi îl

cam sufocau, se dovediră a fi cu mult mai mult. A fost doar un singur moment maidelicat, atunci când Saveta, mătuşa, s-a aşezat cu spatele către el, iar Culae, care eraun tâmpit, a început să râdă şi i-a spus că o are ca Sulfina, o viţică pe care el oadmira foarte mult. Un dos de palmă i-a zdruncinat măselele, dar nu şi pofta deviaţă, însă mai târziu, mătuşa l-a mai iertat o dată şi el se simţea parcă răzbunatfiindcă o făcuse să geamă de parcă ar fi călcat-o cu tractorul. Au terminat lucruriletârziu în noapte, abia după ce l-au dus pe unchiul Filică în casă, deoarece eforturilelui de a ajunge acolo se terminaseră în coteţul porcului de unde nu mai ştia să iasă.

Viaţa lui Culae deveni astfel destul de grea fiindcă dimineaţa trebuia să o

împace pe Mioriţa care de la o vreme era cam bosumflată, iar seara trudea din greucu exigenta sa mătuşă care se dovedea a fi foarte severă în privinţa calităţiiserviciilor. Dar, cum alternativa era o bătaie soră cu moartea, bietul tânăr sestrăduia din toate puterile să nu cumva să greşească. După cam două luni de


13/52

eforturi, mergea împleticit şi afişa în obraji frumoasa culoare a şteviei. Ca să fimsinceri şi fata, dar şi mătuşa, erau foarte zgârcite când venea vorba de mâncare, căla altele erau darnice până peste poate. Iar murăturile cu mămăligă oferite ca festindupă îndeplinirea obligaţiilor nu asigurau nici hrana unui biet şoricel, darămite aunui tânăr solicitat din plin.

Aşa se explică în bună măsură faptul că, după vreo patru luni, când ambelefemei au declarat că sunt gravide, Culae a dispărut, lăsând o scrisoare (vorba vine) în care explica detaliat cum a murit el pe front, luptând cu nemţii.

Însă acum altele erau priorităţile celor două femei. Saveta rezolvă problemaspunând tuturor că Filică al ei se purta, de la o vreme, ca un adevărat armăsar, iarbiata de ea abia-i mai putea face faţă, ca să nu mai vorbim că una-două o deranjadin muncă şi ce să mai spun, cumnatelor, nici la sfânta masă n-are astâmpăr!

Perfect! Filică umbla cu pieptul scos ca un cocoş mândru de isprăvile sale

deşi nu-şi aducea aminte de nimic. Dar nici nu se face să-ţi contrazici nevasta. Cu Mioriţa lucrurile nu erau tot aşa de simple, însă fata a mărturisit cutimiditate că într-o noapte i s-a arătat un fel de lumină care pornea de la candelă şipeste o lună a avut semne că rămăsese grea. Nici nu se punea problema de păcat!Mama ei jura că fetiţa este curată mai ceva decât era la naştere. Obişnuiţi cu astfelde miracole foarte frecvente în satul lor, gropenarii nici nu s-au sinchisit. Saveta î nsă, ca să fie sigură de succes, l-a contactat şi pe părintele Dimitrie. S-a pregătitcum ştia mai bine, a luat un kil de ţuică, un curcan, plus o damigeană de vin şi aplecat să se spovedească. Părintele, om în putere şi cu mare har, avea şi el un of la

inimă. Coana preoteasă cu casa plină de copii şi o grămadă de treburi, tot mai desamâna propunerile părintelui făcându-l pe acesta să dea în păcatul hulirii. Aşa că,atunci când Saveta începu să se destăinuie, iar ţâţele cât polobocul dădeau să iasădin rochia înflorată, părintele nu mai huli, însă intră în alt păcat. Unul mult maiuşor şi foarte interpretabil. Acela al preacurviei. Ei, dar cine poate spune ce înseamnă prea…

Cert este că în duminica următoare bunul părinte a ţinut o predicăminunată despre naşterea fără păcat, una care urma să se întâmple chiar aici laGropeni, dacă se vor mai face danii la biserică, iară femeile vor fi plăcuteDomnului prin împlinirea menirii lor pe pământ. Curgeau lacrimile şuvoi şi Saveta

era sigură că înţelesese perfect chestia cu importanţa menirii ei. Plină de surâsuri cu multiple înţelesuri, Mioriţa învârtea şi ea în minte nişte

planuri pentru viitorul apropiat, dar şi pentru unul ceva mai îndepărtat, foarteasemănătoare cu cele ale bunei sale mame.

În consecinţă, fericiţii gropenari considerându-se a fi nişte aleşi, profitarăde momentul istoric, părăsiră complet proastele obiceiuri ale muncii şi se dedicară,trup şi suflet, sărbătoririi viitorului eveniment. Nici nu le era prea greu fiind eiobişnuiţi cu asemenea greutăţi.

Doar de neisprăvitul de Culae nu a mai auzit nimeni nimic. V-am spus că

este un dobitoc! A ratat, mare idiot, şansa de a intra în rândul sfinţilor ca tatăvirtual al pruncului ce urma să vină pe lume prin imaculată concepţiune.

Mihai Batog-Bujeniţă


14/52

SONETE BOOKlOOK-AŞE

SONETUL FULGULUI DE NEA

Plecat din înalturi cu trup diafanSunt doar o steluţă în Sfântul CrăciunApoi peste-ntreaga natură depun Hlamida cea pură a Noului An.

Sunt viaţa ce vine şi semnul cel bunBlestem pentru-acel ce-i în rele avanŞi-adună din viscol averi de ghiolbanDe-ngheaţă o lume cu ochiu-i nebun…

Şi lacrimă am fost pe trup răstignit

Dar şi bucurie în timp nesfârşit… Pe-obraz de copil sunt dulce sclipire,

În vorbe de-amanţi doar o amăgire… Iar dacă de voi, cei mai mulţi, sunt privitMă credeţi ca leafa ce iute-aţi topit.

SONETUL VÂNTULUI

Speranţe-adie-n vânt de primăvară Că s-or ivi, timid, iar ghioceii,Că-n piaţă se vor ieftini şi mieii, Iar ciorile-au plecat în altă ţară.

Vedea-vom vaci bălţate cu viţeii Ieşiţi din grajduri pe tăpşan, afară, Să pască iarbă crudă, vag amară, Şi veseli să îşi sune clopoţeii...

Femei visând o dulce-abandonare,

Ce numai din priviri pot să te tune Şi de infarct rapid provocatoare...

Dar cred că voi vedea şi lăcrămioare Diseară când iubitei îi voi spuneCe tare-mi bate vântu-n buzunare!

Mihai Batog-Bujeniţă

M.B.B. surprins de paparazzi într-un moment delicat, puţin după plata impozitelor


15/52

DE CITIT ŞI PENTRU PRIMARI

UN BOIER LA BECIUL DOMNESC

Azi mi-e sufletul cernit

Căci un corb mi-a povestitCă un mândru armăsar, Care s-a ales primar,Fost-a dovedit... măgar.

Cu alură de boier, Cult, deştept, cam pişicher,Morgă, poleit blazon, Cu aspect fără zorzon, Educat în stil cazon,

El obrazul şi-a mânjit

Soclu-i este scorojitDe paraua nemuncită – Dicţionaru-i zice mită – Ce-i pretinsă şi primită.

Jale-mi e şi rău mă doare Să constat cu-ngrijorare:De votezi primar cu şcoală Sau zevzec cu ţeasta goală,

Nu te-alegi cu vreo scofală.

”Goagălul” sau chirurgia N-au obraz! Şi omeniaTot pe-arginţi a fost vândută;Cinstea este o redută, De prea mulţi acum pierdută.

La morală mă opresc, Nu ştiu ce să povestesc. Cu primari corupţi şi hoţi,Orice-ai face, zău, nu poţiSă-ţi duci viaţa ca pe roţi.

Carmen Antoaneta Marcean

FABULA PĂRERII Cu-amicii-n crâşmă stând şi bându-şi berea,

Şi-a dat Ion văcarul cu părerea: Cum că primaru-i pare-o secătură, Aşijderea cu-ai lui supuşi când fură.

Nu bănuia că-n micul lor sobor,Printre convivi, e-o coadă de topor, Un lucru slab, un pui de turnător.

Din ziua-aceea a-nceput calvarul -Războiul primăriei cu ciurdarul, În care făr’ să-l lase să se scuze Şi fără probe, i-au adus acuze,

Primarul reproşându-i aşadar Că nu prea-şi face slujba de văcar, Că-o văduvă mereu s-a plâns, săraca, De pe imaş, că-i fuge-acasă vaca Şi-o droaie de săteni l-au reclamatCă mulge lapte-n câmp şi-l vinde-n sat,Ba chiar că-o juncă dată dispărută A fost de el tăiată şi vândută; Deci toate-aceste fapte-n mod normal,Ar face din ciurdar un caz penal,Dar el – locală autoritate – Uitate-i face marile păcate Şi-i dă s-aleagă – om de omenie – Să plece-n lume, ori în puşcărie.

Vedeţi cum cu-o părere la un ţoi Ajunge-n drum un preacinstit cowboy?

MORALA - i tot legată de părere: De ce ţi-o dai, când nimeni nu ţi-o cereŞi – mai ales – cu martori, la o bere?!

Gheorghe Şchiop


16/52

CULTURALĂ

Ascultă, amice... Ai două minute la dispoziţie? Vreau să-ţirelatez un caz din lumea teatrului, a artiştilor. Nu dau nume, că nu

asta contează, e vorba de un cunoscut al meu care, ţine-te bine, adivorţat de trei ori. Ce zici de asta? Că-i o performanţă? Mersifrumos... Asta nu ar fi nimic, or mai fi şi alţii care... Numai cădânsul a divorţat de trei ori de aceeaşi femeie...! Aud? Nu te miri?Păi, cum dracu', domnule?! Ca să divorţeze de trei ori de aceeaşifemeie înseamnă că s-a şi însurat de trei ori cu aceeaşi femeie, nu-iaşa? Spune şi dumneata, un om normal se însoară de trei ori? Nicimăcar de două ori! Dar, în fine... Să admitem că viaţa e o scenă,teatrul e o viaţă. Ce poţi să faci? Nimic!

Acum, despre scriitori mai ştii ceva? De pe şantierele literare... Dacă nu, îţirelatez eu o noutate. Nu-ţi spun numele tipului că nu are rost, omul e celebru şi aşa,tradus în canadiană, tradus în austriacă... Vrei să ştii cine îl traduce? Ţine -te bine, că aici epoanta: nevastă-sa! Stai, domnule, că nu glumesc, ştiu prea bine că vorba asta are două

înţelesuri... Dar femeia e licenţiată în limbi străine. Numai că ştii cum se întinde un zvon.Nu ştiu ce cucoană snoabă află de traduceri, înţelege ce vrea ea, îi spune alteia verde, vezică madam soţia scriitorului îl înşeală cu un canadian şi un austriac în ediţie bilingvă.Treaba se aude, vorbe, vorbe, dacă îţi spun că s-au prezentat în instanţă, ai să mă crezi?Asta e situaţia, literatura e o artă grea, plină de riscuri, mai ales dacă citeşti...

Am şi noutăţi din artele plastice. N-o să-ţi spun exact despre cine se vorbeşte înpropoziţiune, pentru că s-ar putea să-l identifici după nume. Pe scurt, omul primeşte ocomandă, primăria vrea să pună în parc un grup statuar, nu figurativ, ci modern,

abstract. Crezi poate că treaba asta e simplă? Nuuu... Există o fază de concepţie, o fază dedecepţie, una de excepţie şi una de recepţie... Evident, omul nostru lucrează greu, lipseştede acasă, soţia îl înţelege dar se şi necăjeşte pentru că tipul nu mai este tânăr, poate săfacă, ferească Dumnezeu, un ulcer duodenal la stomac, sau o tensiune mare, sau chiar oretenţie de urină. Aşa că, într-o seară, ce se gândeşte soţia sculptorului: Hai să-i fac osurpriză, să apar în atelier fără să-l anunţ şi să-l încurajez cu o laudă, cu o părere bună, cuun sandvici dietetic...

Cred că ai înţeles ce s-a întâmplat. Doamna intră în atelier pe nesimţite, pentru căavea o cheie ca să poată face curat, şi când aprinde lumina, artistul era acolo şi o tânără înpielea goală era tot acolo... A încercat el să explice că fata e model şi nimic mai mult, dar

poate îmi explici ce nevoie era de model, când lucrarea e un fel de arc de triumfrăsturnat, cu o bilă care se învârteşte... Ca să nu mai vorbim că era întuneric când lucra,de nu se vedea om cu persoană.

Cât priveşte cinematografia... Ce anume? Nu mai ai timp şi răbdare, o sădiscutăm altă dată? Mă rog, mă rog... Toată lumea e la fel, nu mai am pretenţ ii de lanimeni... Dacă îl scoţi pe om din politică, din sport sau din bursă, nu ai ce discuta cu el!Degeaba încerc eu să aduc vorba despre lumea teatrului, despre scriitori, despre oamenide artă şi cultură... Nimic nu ajută. Capitalismul a schimbat societatea, cultura nu maiinteresează.. Aleluia!

Dorel Schor


17/52

-

Desen de Costel Pătrăşcanu


18/52

RAPORT CĂTRE ŞEFUL REGIONALEI CFR

În noaptea de 20 spre 21 aprilie anul acesta s-au produs multeîntâmplări despre care fac raport, neapărat să ştiţi şi dumneavoastră cum

a fost, să nu cadă spectrul de şomaj numai pe mine, singurul cap defamilie care sunt, cu doi copii în plată şi unul scăpat – bogdaproste – laajutorul lui de handicapat.

Trenul accelerat 6403 din direcţia Galaţi, cu respect vă raportez, atrimis vorbă la Mişcare că are întârziere 130 de minute. Eu, care eram peterasament cu steagu-n mână, am ascultat cu răbdare toate cele ce le-aspus mulţimea de populaţie care cumpărase bilete şi m-au strâns în colţul

de răsărit al sălii de aşteptare de unde au început să mă intenţioneze cu tot felul de vorbe.Că, lua-v-ar dracu pe toţi, vreau să spun că l-a bagat şi pe domnu' ministru în aceeaşi oală, că salarii

ştiţi să cereţi degeaba, să ne faceţi pe noi să stăm prin gări, avem şi noi treburi nu ne ducem la plimbări.

Vă raportez că nu i-am crezut doar era spre duminică şi doar, numai noi stăm la serviciu şi la datorieîn sfânta zi de odihnă. Că la capitaliştii ăia, vin ceferiştii şi -şi cer iertare numa' dacă se-ntârzie trenuldoua minute. Raportez, i-am intrebat: "Şi cine vă opreste, bre, să vă duceţi la ei?".

Un băiat cu pletele strânse coc la spate a ricoşat obraznic de mi s-a suit tot sângele pe cap: "Voi, bă,tâmpiţilor, că dacă am pleca cu containerele voastre, am ajunge la graniţă peste cinci ani!".

Vă raportez iar din nou, n-avea dreptate, că eu într -o pauză de linişte am calculat cu tot cu marjă deîntârzieri că într -o săptămână ajunge neapărat. Şi au început după aia să gesticuleze dând din mâini cu

biletele în faţa mea să-mi scoată ochii nu alta. Numa' doi n-aveau bilet şi eu chiar am vrut să-i intrebde ce da' mi-a fost frică să nu torn gaz în foc ştiţi cum se spune.

Apoi au început să-şi aducă aminte de starea împuţită a trenurilor: "mama voastră de naşi! hoţi ladrumul mare ce sunteţi!", cu respect vă raportez că aşa au nominalizat ei. Şi pentru că eu m-amimplimentat din când în când în discuţii că mă-nţelegeţi, nu puteam sta ca mortu' cu lumânarea în

mână s-a încălzit treaba. Raportez că am simţit cu instinctul şi am încercat să -mi fac retragerea că să-i liniştesc instantaneu.

Dar tocmai când să mă evaporezez şi eu s-a întâmplat să intre un bătrânel cu două valize-n mânătranspirat şi roşu la faţă ca racul care a început să răcnească într -una că el vine tocmai de la Crasna pe

jos şi trenul nu l-a ajuns din urmă. Eu, mi-am dat seama că vrea să vadă lumea că e în puteri la vârstalui, da' ce vină avem noi cefereul la problema asta?

L-am trimis să-şi cumpere pastică de aia albastră dar în spirit din glumă aşa şi numa' văd că vinespre mine o namilă de domn că înainte să-mi pierd cunoştinţa chiar mă gândeam că ar fi bine să-langajaţi, ajunge să umble la ceas fără afurisita de scară care se zgâlţâie din încheieturi şi am căzut deatâtea ori de pe ea. Când a ajuns în faţa mea m -a plesnit scurt de câteva ori. Şi de aici, cu respect văraportez că nu mai pot să raportez nemaiştiind desfăşurările din jur.

M-am trezit la spital că mă dusese frânarul Flocea, care având serviciul de zi şi fiind beat de noapte,adormise în vagonul de avarie şi apoi a fost martor la cele întâmplate. Mă impresionez că a dormit peciocanul de manevre că i-a ramas un semn sângeros în barbă şi doctorul chiar ne-a întrebat care pecare l-a adus dar şi-a dat seama în cele din urmă că eu aveam o leziune deasupra sprâncenei de unde seşiroia sânge. A trebuit apoi, să dau la doctor partea dumneavoastră de atenţie din personalul deFrecăţei pe care m-aţi pus naş si tare mult m-aţi ajutat cu asta, aşa o inimă de bou mare ce aveţi, de v -ar ţine Dumnezeu sănătos, că unde să mai găsim noi ceferiştii locali aşa o specie de şef, un tată ca omamă pentru toţi sărmanii! Din concediul medical de trei zile cu care m-a tratat vă scriu acum, săvedeţi ce s-a întâmplat. Cred că v-aţi dat seama că sunt fără umbră de vină sau ruşine asupra mea şi acefereului la toate cele ce s-au petrecut.

Vă salut cu respectul care se vede clar şi din raport, să trăiţi!

Pentr u conformi tate, Ina Simona Cîrlan-Scaietina


19/52

FABULE DE PE PLAIURI BUCOVINENE

ŞORICELUL

Un şoricel cu ochii gămălie Visa s-ajungă în Academie. Astfel încât, pe o fereastră Intră-ntr-o bibliotecă vastă Şi-ncepu să roadă câte una Cărţile. Înfulecând întruna. Când le dădu gata, vai! pe toate,Zise, îndreptându-se de spate:După ce am studiat pe îndelete Cu sârg atâtea opere complete,Vreau să fiu – am ros tone de hârtie! –

Celebru membru în Academie.Ce vorbeşti? îl întrerupse un motan, Eu te-aştept să te-ngraşi, de-un an!Cărţile nu se rod cu dinţii, Se „rod” cu baierele minţii!

Morala:În Academie se intră cu capul, Vă asigur! Nu cu dinţii şi stomacul!

PUTEREA DRAGOSTEICică odată, pe-o toloacă,

Ţapul se-ndrăgosti de-o vacă, Dar nu aşa, amor nebun!

Nici n-am cuvinte să vă spun! Picioarele-i păreau de lut Când o privea în ochi, pierdut ...

Şi mai tot timpul împreună, Şi pe sub soare şi sub lună, Ţapul, un exemplar frumos, Se-alese cu un tic nervosPe care-l observase turma întreagă:

În loc să behăie-ncepu să... ragă! ...

MOTANULMotanul făcu pe îndelete Fel de fel de socoteli completePunând „miar” lângă „miar” Câştigul, de va fi primar. Adunând şi posibilul ciubuc, Aprobă suma, mişcând din năsuc Şi constatând că-n patru aniSe umple, neică, de bani, Trase o mulţime de sforiDe-i păcăli pe-alegători. Apoi, instalatÎn postul visat,

Fără măcar să citească Începu să iscălească – Semidoct cum era – Actele de-a valma,Astfel că din primărie Ajunse în puşcărie.

Morala:Boul se duce la apă cu lanţul, Iar prostul… cu semnătura!

PÂRÂUL ŞI BOLOVANII Pârâul curgea de ani şi ani Ocolind stânci şi bolovani. Un firicel de apă, subţirel, Ducând cu el prin munţi un cântecel Abia şoptit. Dar când ploi după ploi Veneau peste păduri, el în şuvoi Se năpustea şi-n calea saCa un mistreţ turbat râma.

Ce faci aşa un zgomot infernal ? Îl întrebă un bolovan banal.

Păi, din deal şi până-n valeÎmi staţi zeci şi zeci în cale. De n-aţi fi voi, nu aş urla,

Nici malurile n-aş surpa. De nu mi-ar sta nimeni în drum,Poate c-aş fi şi eu mai bun…

Morala:Dragilor, să ştiţi: urletul puhoaielor Izvorăşte din tăcerea pietroaielor.

Gheorghe Vicol, Vatra Dornei


20/52

DECALRAŢII BINE VENITE DAR ŞI BINE PRIMITE

DECLARAŢIA UNUI BARMAN Te savurez ca pe o bere blondă... Şi sunt în stare să-ţi dedic şi-o odă, De vrei să mi te faci ,,comodă” Şi fără fiţe, căci aşa-i la modă…

Te savurez ca pe-un coniac Metaxa,Deşi cam ştiu că vine-apoi şi taxa… Dar, dacă în secret tu mă mai vrei,

Ţi-l dau pe gratis în al meu ,,bordei”…

Te-aş savura ca pe o ,,Tămâioasă”,Aşa cum eşti şi tu... Dar eşti frumoasă... Sau poate, ca pe-o Grasă de Cotnari, Mai veche de cinci ani, deşi nu pari...

Ar merge şi un vin de Odobeşti, Să-mi spui că doar pe mine mă iubeşti, Sau să aleg un vin de Murfatlar, Să m-ameţească el sau al tău har...

Sau poate-un Biter – vezi că am şi fler! – Căci eşti amară, plină de mister, Iar eu acum, mahmur, încă mai sper, Că mâine de nevast-am să te cer…

DECLARAŢIA UNEI BERI

Eu sunt sorbită pe-ndelete,Şi de băieţi, chiar şi de fete… Pentru că am un gust amar, Mă vreau sorbită cât mai rar…

Dar eu sunt bună la şuete, La petreceri deochete,Şi sunt şi bună la un bar, Într-o cutie sau pahar.

Dar cel mai bine e la sticlă,

Că spuma nu mi se ridică, Aşa cum mi-o ridic la halbă, Că-mi fac un guler, parcă-s babă...

Pot fi şi neagră, chiar şi brună, În jurul meu toţi se adună, Iar dacă sunt un pic blondină, Sunt ca regina în stupină,

Căci toţi roiesc în jurul meu Şi mă tot dau pe gât mereu,

Le umflu burta de vikingi,Până le rup curele, chingi…

Am rupt şi câteva chimire… Şi asta nu tre’ să vă mire, Că le-am golit întâi de baniCu: ,,Sănătate! La Mulţi Ani!

Eu doar îmi pun o etichetă, Fie că-s blondă sau brunetă, Rămân ca şi-un politicianPrezentă-n viaţă, an, de an...

Doru Melnic

Dimineaţa unui cetăţean onest care a citit cu atenție,dar şi cu multă încredere, declara ţ i i le de mai sus.


21/52

Dintr-o istori e subiectiv/anecdotică a teatrului românesc

AVARII CARE NU L-AU JUCAT PE HARPAGON...Motto: Si non e vero...

Lumea teatrului e plină de histrioni care-auvisat roluri celebre: toţi vor să joace Hamlet – vorba poetului; dar şi Oedip, Othello, Solness,Voiniţki, Ver şinin, Caţavencu, Miroiu, GeluRuscanu, Ianke, Aneta Duduleanu ş.a.m.d.

Ei bine, azi vom vorbi despre cei care n-auapucat Harpagon pe scenă şi au compensat,trăindu-l în viaţă. Scâr ţarii teatrului românesc.

O să-ncep cu cel mai absurd/incredibil

dintre ei, G. Lungoci, de la Timişoara. Stăruia într -una, la Primărie, să i se dea un apartament încentru. Dar nu oricare, unul anume. Azi aşa, mîineaşa, ca să scape de asalturile lui, când s-a eliberat, is-a repartizat.

Secretul? Acel apartament avea geamul celmare spre un felinar care se aprindea, cum dădea întunericul. Deci, omul nostru, s-adebranşat de la energie electrică şi citea sau naiba ştie ce făcea, la lumina generoasă afelinarului...

V-ar ţine brăcinarii să faceţi aşa ceva? Pe mine, nu!

Alt caz care este singular, credeţi-mă: cei care vor în turneu. De ce? Oameniinormali preferă deplasările de-o zi, turneelor de-o lună, pentru a cheltui mai puţin şi-a stacu familia. Nu şi actorii noştri...

Am cunoscut trei-patru care ju bilau, la gîndul că pleacă-n turneu lung, prin ţară.De ce? Primeau diurnă! Diurna nu era grozavă, dar pentru arghirofili era mană cerească!

Să vă explic: diurna era doar 18 lei. În mod normal, o zi de turneu te costaminimum 40 de lei. Ei se descurcau... cu 12; 6 lei îi puneau la CEC, zilnic ! Deci, o lunăde turneu însemna leafa întreagă, plus 180 de lei bonus.

Cum se putea trăi cu 12 lei/zi, în deceniul şapte? EI puteau!Dimineaţa: o por ţie de ochiuri – 1,75 lei; un iaurt – 50 bani; o chiflă - 25 bani; un

ceai - 35 bani. Micul dejun – 2,85 lei. Prînzul: o ciorbă la autoservire era 1,80; o chiflă,25 de bani; sare-gratis; apă din cană – gratis; o prăjitură ieftină (Corăbioară) - 85 de bani.Prînzul – 2,90 lei. Seara... dezmăţ! Se bea un tur ţ – 1,50; o fasole bătută – 1,75; o chiflă -0,25; 100 telemea – 1 leu; o savarină - 1,25; în total, ieşea masa pe-o zi sub 12 lei!Economie de la diurnă – 6 lei, zilnic! Plus leafa intactă! Norocoşi ipochimeni!

Să nu mai vorbim de cei care plecau în turneu pe litoral, cu spectacole: noroc porcesc! Stăteau moca, îşi luau şi familia, uneori, veneau încărcaţi cu mîncare şi băutură... ce mai, life tată!

Azi e puţin mai greu: turneele – au dispărut, mesele ieftine – la fel... puţiniiharpagoni care mai sunt mor repede, de inimă rea...

Bogdan ULMU


22/52


23/52

15.01.2016 ZIUA DE GLORIE A CULTURII NAŢIONALE ŞI A POETULUI MIHAI EMINESCU SĂRBĂTORITĂ DE MEMBRII ASOCIAŢIEI „PĂSTOREL”

IAŞI

Cum evenimentele au fost multe, membrii Asociaţiei s- au împărţit pe echipe şi au promovatcultura şi spir i tul caracter istic în mai mul te locur i:

*Domnii Sorin Cotlarciuc şi Vasile Larco au fost prezenţi la Chişinău la festivalul organizat decolegii noştri din Republica Moldova;

*La Vaslui au susţinut recitaluri de poezie, epigramă, dar şi interesante comunicări despre Eminescu şi cultura naţională următorii: Dumitru V. Marin, Val Andreescu, Mihai Haivas, EmilGnatenco, Gheorghe Bălăceanu şi Mihai Batog - Bujeniţă. Au fost prezenţi pe parcursul întregii zileîn trei licee, împreună cu cadrele de conducere ale instituţiilor, precum şi unele dintre oficialităţileoraşului;

*În Iaşi a avut loc manifestarea: Trecut - au anii, organizată de Asociaţia „Universul Prieteniei” , preşedinte doamna Rodica Rodean, la care, din partea ALPI, au participat: Elena Mândru, NinaGonţa (membre şi ale AUP), Dan Teodorescu, Mihai Caba şi Nicolae Stancu.

15.01.2016 ora 11.00, Vaslui , Colegiul Economic " Anghel Rugina" . Di rector: DanielaPopescu.

Foto Anca Moldovan


24/52

15.01.2016, ora 13.00 Vaslu i , L iceul Teoretic " M ihai Kogalniceanu". Director: Cătăli n I gnat.

Foto Anca Moldovan

15.01.2016 ora 16.00 Vaslui , Li ceul Tehnologic " I on Mincu" . Dir ector: Ovidiu L isevici.Foto Anca Moldovan


25/52

15.01.2016 Iaşi. Evenimentul: TRECUT - AU ANII organizat de Asociaţia” Universul Prieteniei” pentru a cinsti Ziua Culturii Naţionale la care au participat şi membri ALPI, s-a bucurat de un succesbinemeritat şi de o participare de excepţie: actorul Petre Ciubotaru, actriţa Ina Paladi, actorul Bogdan

Cantauz, violonistul George Moldovan , grupuri corale, dar şi doamna senator M ihaela Popa.Foto Rodica Rodean

05.03.2016 Muzeul Uni ri i - Iaşi. O parte dintre colegii şi prietenii AUP şi ALPI care, în cadrulevenimentului: Povestea unei femei de succes, au omagiat şi apreciat prestaţia colegei noastre conf .

univ. dr. Corneli a Ursu


26/52

16.01.2016 Primăria din Benidorm, Costa Blanca, Spania. Publicaţia de limbă română: OccidentulRomânesc a acordat distinsei noastre colaboratoare, doamna Gabri ela Sonnenberg, premiul de

excelenţă Mihai Eminescu pe 2016 în cadrul galei de premiere a campaniei: Noi susţinem Excelenţa!Au mai parti cipat la eveniment: doamna ministru pentru români i din diaspora, secundul ambasadorului

de la Madrid, prezentatori de la Radio Bucureşti, români din Spania, Germania, Portug alia, I talia, Austria, etc… Din toată inima felicitări!

15.01.2016 Costeşti, Republica Moldova. Colegii Sorin Cotlarciuc şi Vasile Larco împreună cualţi invitaţi la festivalul organizat de prietenii din Chişinău Foto Rodica Rodean


27/52

30.01.2016 Muzeul Uni ri i- Iași. Colega şi prietena noastră Nina Gonţa îşi lansează cărţile şi îşi prezintă opera literară. Aici, alături de prof.univ.dr.Mihai Păstrăguş, poetul Horia Zilieru,

moderatorul M ihai Batog- Bujenţă şi preşedintele USR Iaşi Casian Maria Spi ridon. Foto Elena Mândru

11 .02.2016 Muzeul Mihail Kogălniceanu Iași, director:doamna Mihaela Tudose. Membri AUPși ALPI care au organizat sau au participat la evenimentul: Copiii în lumea artelor.


28/52

14 .02.2016 Ședința publică a Asociației. De data aceasta cu dedicație pentru toate doamnele dinviața nostră, cele fără de care noi, bărbații, am fi lipsiți de rost pe lume.

Foto Elena Zane

25.02.2016 Biblioteca Judeţeană Botoşani. Întâlnire de suflet între membrii ALPI şi membrii cenacluluibotoşenean „Ion Pillat”. Prilej cu care colega noastră, doamna Elena Mândru, a debutat ca epigramistă

în faţa unui public exigent dar şi entuziasmat. Îi dorim succes pe mai departe!


29/52

03.2016 Eveniment de excepţie în Iaşi. Comunitatea Evreilor din Iaşi a organizat dezvelirea plăcii

comemorative în memoria celor înhumaţi în vechiul cimitir (datat 1400) dar şi inaugurarea Pieţii

Pri eteniei Româno-I sraeliene. Au participat: ambasadoru l I sraelul ui , doamnaTamar Samash, Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, domnul Aurel Vainer, primarul interimaral Iaşului, domnul Mihai Chirica, precum şi domnul Abraham Ghiltman, Presedintele CEI. Din partea

APLI a fost invitat Mihai Batog- Bujeniţă, directorul Asociaţiei.


30/52

Sâmbătă 12.04.2016. Muzeu Unirii Iaşi. Pe partea stângă (privit din faţă), o parte dintre membrii ALPI care au participat la evenimentul cultural organizat de colegii noştri bucovineni. Lansarea a trei

cărţi din care ”Purgatoriul unui proscris” a colegului nostru Sorin Cotl arciuc.Foto Rodica Rodean

18.03.2016 Târgu Frumos. Sala de protocol a primăriei. Eveniment de excepţie! Lansarea

volumului: „Personaje în derapaje” a colegului şi prietenului nostru Liviu Sergiu Manolache. O participare numeroasă cu un frumos recital de epigrame dar şi cu multe vorbe de laudăbinemeritate


31/52

DINTRE SUTE DE CREAŢII

FATA BĂTRÂNĂ Dânsa, chiar, arată bine, Însă e atât de rea, Că nici umbra nu s-ar ţineLa plimbare după ea!

LOTERIE POLITICĂ La noi corupţii-s arestaţi,Întruna cu dosare plouă,

Dar prea puţini sunt condamnaţi...Vreo 6, doar, din 49!

EPITAFUL ALTRUISTULUIFiindu-mi veşnicia-n faţă, Doresc să fiu convingător; Renunţ la Raiul cu verdeaţă, Ştiind că nu-s... rumegător!

HILARITATEGluma poate fi părtaşă

Când momentul se iveşte:Râsul sănătos „îngraşă” Şi slăbeşte cel… mânzeşte!

ARMA UMORULUI (pantum)Epigrame scriu de-o viaţă,

Lupt cu viciul, cu dezmăţul,Tuturor le spun în faţă, Însă nu lovesc cu băţul.

Lupt cu viciul, cu dezmăţul,Ironia prinde bine,Însă nu lovesc cu băţulOmul ştie de ruşine.

Ironia prinde bine

Când în horă este banul, Omul ştie de ruşine,

Nu şi politicianul.

Când în horă este banul, Mulţi lucrează ne-ntrerupt,

Nu şi politicianulCel ce-i lacom şi corupt.

Mulţi lucrează ne-ntrerupt,

Harnicul tot sărăceşte,Cel ce-i lacom şi coruptLoc prin viaţă îşi croieşte.

Harnicul tot sărăceşte,Vreau să-ndrept tot ce nu-i bun,Loc prin viaţă îşi croieşte,Cu tărie pot să spun.

Vreau să-ndrept tot ce nu-i bun,

Vorba nu-i de suprafaţă, Cu tărie pot să spun... Epigrame scriu de-o viaţă.

Vasil e Larco


32/52

D- ALE LU’ CULIŢĂ

* Poetul s-a însurat la beţie, cu ,,muza” ce avea un costum, cât o frunză deviţă de vie. *Când te prefaci că munceşti, te poţi preface că şi mănânci? *O banalitate are toate premisele pentru a nu rămâne - anonimă. *Culmea hazului: clovn înecat în lacrimile de râs ale spectatorilor…. *Beţivul conchise: apa ia forma corpului, alcoolul pe cea a capului. *Iubim femeile ca pe nişte cărţi, numai să nu fie ,,citite” şi de alţii. *Ca să înveţi alfabetul iubirii, e suficient o lună… de miere?*Spune-mi pe cine ai mai scuipat, să- ţi spun dacă a meritat. *Greşeala nepedepsită e un pas înainte pentru a face alta. *Ceea ce se poate face se şi desface? *Când spui: să moară capra vecinului, poţi fi luat drept… ţap ispăşitor. *Creierul e în pas cu moda feminină, mai puţin ori mai mult… go *Între mine şi duşman stau prietenii, care sigur vor fi de partea lui.


33/52

SCRISOARE DESCHISĂ UNUI VIP

Atunci când medicii s-au prezentat la conferinţa de presă, pentru a informa opinia publică despre starea ta de sănătate după

operaţie – tu ai cerut-o, fiindcă pe opinia publică o doare-n patrusprezece părţi egale de starea ta de sănătate ante şi post-operatorie – s-a stârnit o hilaritate grozavă, o uimire peste margini,fiindcă medicii, după ce au epuizat termenii latineşti de specialitateau aruncat bomba: ai fost operat la ambii genunchi stângi, fiindcăamândouă mâinile din spate, deprinse doar cu alergatul spre mijloculcoloanei, erau stângi, de unde şi mersul tău între două parantezedeschise, spre bucuria arcului de cerc folosit în scopuri paşnice. Nu

mă mir că ai două picioare stângi, cum nu mă mir că reuşeşti la patru intervenţii televizate, lacâte-un post de nişă, să însăilezi o frază, în rest te exprimi eliptic, fiindcă aşa eşti tu eliptic şi

plin de incultură generală; sunt convins că într -o zi ai să ajungi să te citezi pe tine însuţi, ca peun mare clasic în viaţă, dar până atunci opinia publică va afla că nu există nimic drept în tine,şi de aceea poate şi existenţa ta este o stângace încercare de a te justifica doar ca o cifră înstatistici, număr în partidul tău, care te ţine fiindcă i-ai înnebuni cu revenirile tale, cu bătăile înuşă, sau cu lamentaţiile patetice şi umede.

Sper că te afli bine, sănătos şi că genunchii tăi încep să se vindece şi să se pregătească pentru o nouă competiţie sportistă, alergare pe genunchi, târâşul fiind felul tău personal de a interpreta capacitatea zborului, existentă la oameni chiar şi teoretic, prin idealurişi idei însufleţitoare. Ultima oară când ţi-am călcat pragul te-am găsit la televizor distrându-tede mama focului cu desene animate; asta eşti tu, un consumator, dar şi un personaj de deseneanimate, care în mulţime pocneşte de scrobeala importanţei sale, însă în intimitatea bârloguluiconjugal devine un om pur, simplu şi cu ecou.

Sper ca micile mele rânduri să te găsească într -o convalescenţă activă, pentru căurmează timpuri grele şi noi, în care votul uninominal va fi o piatră de încercare chiar şi pentrumembrii familiei tale care te iubeşte până la loc comanda şi ar vrea să te vadă făcând schimbcu Robinson Crusoe pe o insulă pârâtă, plină de capre şi oi, aduse acolo vineri…

Cornel Udrea

Desene de Doru Ghiocel Olaş


34/52

De la Gagu cetire

VIATA, PE REPEDE INAINTE! (SAU "CE CAUT EU IN VIATA MEA?")( scurtă biografie – într - o veselie!)

Naşterea: Oraş sau sat – Ţipat – Palmă la fund dat – “E băiat!” Alimentaţia: Ţâţă – Griş cu tărâţă – Lapte – Răcnete-n noapte –

Scâncete – Scutece – Suc – Mai târziu, vin de butuc – Friptane - Chiolhane –Belele - Cafele – Vărsături – Murături – Iaurt – Luat din scurt – Câte-un borşacruţ – Ceiuţ – Din nou sugar – Proteza-n pahar – Şi toate-l dor – „Nevastă,mor!”

Ţinuta: Puţa goală – Pe oală – La părinţi rugi - Blugi – Persing –Dressing - Geacă de piele – Inele – Scurtă – Burtă – Ciorap - Fes pe cap – Izmene – Somn pe lagene – Şoşoni – Mortăciune-n pantaloni!

Pasiuni : Suzetă – Trotinetă – Maimuţe - Maşinuţe – Biciclete – Brichete - Fete –Dansante ceaiuri – Fut...bol! – Precum curtezanii – Tocat banii – Orgii dansante – Amante – Cu

timpul, lecuit – Pescuit – Table în parc – Nepoţi în ţarc – „Hai, hai, bunelu’!” - Plimbat căţelu’ –La fund iar ud – „Babo, n-aud!” – Sictir! – Cimitir...

Sexul : Puţa-n ţărână - Vână - Bârnă - Atârnă... Sănătatea: Lăptos – Căcăcios – Şi bă... şi-n os băţos! – Forţos – Sănătos - Maţu' gros –

Burtos – Pântecos – Apoi... mers anevoios - Găunos - Bolnăvicios – Greu de scos - Numai piele şios! – Din nou, pişăcios – Grele toamne – Popa: „Dă, Doamne!” – Pomană cu vin – Amin!

Evoluţia: Micuţ – Pătuţ - O fâţă - Ţâţă – Apoi, ţâţă de mâţă! – Puritan - Băitan – Vlăjgan- Golan – Ginerică – Soacră mică – Soaţă – Piaţă – Soţie – Călărie – Tăvăleală – Călăreală - Lugu-Lugu - Ceac-Pac! – Trei copii fac – Apoi, bunic – Ăla mic, mai nimic – Putinţă, din părţi – Scriemcărţi!

Ananie Gagniuc

Desen de Cristinel Vecerdea-Criv


35/52

LICĂ(RIRI) DE SPIRIT

COMPARAŢIE: Oamenii căsătoriţi, (Să mă ierte feminiştii), Când au soacră-s lămuriţi Cât de blânzi sunt teroriştii.

POLITICIENII:

Îndoieli aici nu-ncap:Mulţi aleşi ne mint frumos, Că, deşi nu-l au la cap,Toţi au scaun… puturos.

SOLUŢIE: N-avem căldură-n bloc, iar gerulMă-mpinge-n plină bătrâneţe, Să-mbrăţişez caloriferul, Că altfel riscă să îngheţe.

ZODIE COMUNĂ După taxe-am constatatCă purtăm toţi un blestem, Doar o zodie avem:Suntem vărsători… la stat!

UNUI EPIGRAMISTConfraţii întru epigramă Îl ştiu că e săgetător,

De-aceea îl privesc cu teamă, Când scoate tolba… cu umor!

COMPATIBILITATE

Ei, doi capricorni, se pareCă au căsnicie lungă, Fi’ndcă le-a fost teamă tare Între ei să se împungă.

SIMBIOZĂ Văzând o damă-n Bucureşti, Făcând trotuarul, am aflat Că are ascendentu-n peşti, Şi toate zodiile-n pat!

VIRGINITATECu reproş, bărbatu-n pat,I-a spus că l-a tras pe sfoară, Dar mireasa i-a juratCă a fost şi e fecioară!

CONFRUNTAREAÎn orice zodie-s mişei, Dar dac-ar fi o confruntare,

Prefer să-nfrunt chiar nişte lei Decât berbeci cu capul tare!

ALEGERE NEFERICITĂ Am crezut că e bărbat Şi-am votat, cu mâna noastră, Un primar berbec în sat;Dar berbecu-i… oaie proastă!

GHINIONDin concediul de la mareI-a venit ei ghinionul,C-a-nţepat-o scorpionulŞi-acum e cu burta mare.

FRIVOLAŢinea cu leul să se plimbe, Şi-n timp l-a luat chiar de bărbat, Dar nu a ezitat să-l schimbeCând leul… s-a depreciat!

Lică Pavel


36/52


37/52

EPIGRAME DIN LITERATURA LATINĂ Selecţie DIN EPIGRAMI Ş TI I LUMII ( mică antologie a epigramei străi ne)

Autor: Aurel I ordache

INSINUARE?!Despre fata ce mi-e dragă, vorbesc unii pe furiş,Cum că seamănă cu-Atena... E de rău sau e de bine?! Vor cumva să mă flateze? Vor să-şi bată joc de mine? E zeiţa-nţelepciunii, dar se uită cam ... cruciş.

VRĂJITOAREA Iubita mea e-o vrăjitoare: pe toţi ia pus la punct în viaţă; Amicilor s-arată şchioapă, cu nasul lung şi cu albeaţă; Pe mine, fiindcă mă iubeşte, mă-nvăluie doar cu privirea Şi-o văd întocmai cum îmi place... sublimă ca desăvârşirea.

Lucretius (Titus Lucretius Carus), 98-55 î.de Ch.

POEŢIITu ne-ai dat o cărticică. Nouă ani s-o scrii ai stat.Şi n-am profitat de dânsa fiindcă s-a epuizat.Concurentul tău la glorii scrise într -un an sau doiUn volum cu mult mai mare şi cu mult mai multe foi.Îi stau cărţile-n vitrină şi-i mai mulţumit, s-o ştii,Că de ele-or să profite generaţii de... scrumbii.

Catul ( Calus Valer ius Catul lus), 87-52 î. de Ch.

FOAMEA

La această masă-ntinsă, parcă sunt în Paradis... Văd pe taleru-mi din faţă o naiadă ca un vis. Să nu-mi pui în el bucate, vreau sub pleoape-n veci s-o-nchidFoamea inimii, de-mi satur, pe cealaltă o desfid.

CONSTANŢĂ Într-o cască ostăşească, doi hulubi frumoşi, vioiŞi-au clădit simbolic cuibul... Dragoste fără... război?!

DILEMĂ Vinul, baia şi femeia - căile pierzării grele... Dar gândeşte-te o clipă: ce-ar fi viaţa fără ele?!

MISOGINISME un trandafir femeia, şoaptă de parfum divin... Ia-l să-ţi parfumeze viaţa şi, pe loc, ai dat de... spin.

Petronius (Caius Petronius Arbiter), 20-66 , scri itor latin,trăieşte în timpul împăratului Nero.

LUI AVITUSCitind aceste versuri, găsi-vei printre eleŞi bune şi mai slabe, şi foarte multe rele;Avitus, eu ţi-oi spune, cinstit, nu pe departeCă doar aşa, nu altfel, se poate scrie-o carte!

Marţial

CADRAN SOLAR(Unui năsos) Când ieşi prin soare, nu-nţelegi prea bineDe ce se ţin atâţia după tine: Peste cadranul gurii tale, nasulLe-arată tuturora... cât e ceasul

Marcus Ulpius Traianus, 98-117(Împărat roman)

POET ŞI ... POETPoeţi de-o viaţă, însă ce destine! Luând chiar faima voastră ca model,

Prea mare-i satul nostru pentru tine,Iar ţara e prea mică pentru... el.

CERTITUDINECând vei muri – să mori e inerent – Spre groapă te-or boci mergând cu toţii...Vrei să te plângă sincer şi nepoţii?

Nu le lăsa nimic prin testament.

UNUI POETPoemul ce-l reciţi acumE luat din propriul meu volum,Dar îl reciţi aşa de rău Că-ncep să cred că este... al tău.

MAI ŞTII?!Patru prietene-i muriră... O ursită, cred, l-apasă, D-aia-l prezentai soţieiŞi-l invit mereu la masă.

FĂRĂ GRIJĂ Trei dinţi aveai în faţă, gălbiori,

Dar ţi i-ai rupt tuşind de două ori; Acum eşti fericit: chiar de te-astupă, O nouă tuse n-are ce să-ţi rupă.

GREŞEALA PĂGUBAŞULUIPe un amant, surprins în pat,Deşi tot nasul i-a mâncat,L-a prins din nou şi-a reflectat:

– Desigur că e vina mea... Amantul nu mai revenea,Dacă-i mâncam... ce trebuia.

Mar ţ ial , Marcus Valer ius, 40-104

Arheolog de serviciu: prof. M ihai H aivas


38/52

PILUL ELE DOCTORULUI… ÎN PSIHOLOGIE

LA INTRAREA ÎN UE

Cînd s-au decis de ne-au primitÎn cercul lor select, de sus,Au spus cu toţii: „Bun venit!” Şi România... s-a cam dus!

INVITAŢIE - RECLAMĂ

La Casa Brâncuşi de veniţi, Serviţi răcituri minunate Din toate, de care doriţi... Dar nu din Guvern, din păcate!

FEMEIA

Femeia-i slăbiciunea meaŞi-o ştiu şi alţii foarte bine, Fiindcă-ntotdeauna eaÎşi ia tăria de la mine!

FEMEILE SUNT FAVORIZATE

Din criza de pensionare – Luând în seamă deficitul – Bărbaţii ies mai greu, se pare… Că nu le scade doar venitul.

8 MARTIE

La mulţi bărbaţi e ziua-n careMai pot femeii să-i trezească, Emoţii mari şi chiar mirare... C-au reuşit să-şi amintească!

NOI VENITURI LA BUGET

Propunem ca acest GuvernSă ia impozit în natură

Din tot produsul brut internCe-i scos... din ce-am băgat în gură!

RECIPROCITATE

La griji, necazuri şi nevoi, Am tot primit, lăsaţi sudalma; E timpul să mai dăm şi noi... Că tare ne mănâncă palma!

ÎN TOAMNA VIEŢII

Omida, depăşindu-şi trista soartă Prin craci uscaţi cu frunza ruginită, Se străduie deşi-i aproape moartă, Să intre într -o… perjă stafidită!

ÎN PRAG DE NOAPTE

A râs de un vecin vreo săptămână Ce-i despuiase soaţa-ntr-un ocol,Cum rupse fuga cu nădragii-n mână Convins că a văzut pe dracu’ gol!

ÎI DOARE ŞI PE GUVERNANŢI

Ei ştiu că-s dări şi traiu-i dur,Dar prea îi acuzăm în grabă

Că au un interes obscur Şi-i doare-n... ultima silabă.


39/52

INSPIRATE DIN VÂRFURI DE PENIŢE CLASICE

Eminesciene ROMÂNIA DEZAMĂGITĂ DE U.E.

„Ş i te-ai dus dulce minune”

Şi-a murit speranţa noastră, Soarta ţări-i cam „albastră” În dorita Uniune!

EMINESCU DESPRE POEZIAACTUALĂ

„ A scrie versuri e u şor ”,A spus-o Geniul... mustrător, Dar astăzi cred c-ar zice: crimă E versul fad, lipsit de rimă!

SPERANŢE DEŞARTERomânilor, v-aţi păcălit: Salvarea ţării-n U.E.„ Era pe când nu s-a zărit, Azi o vedem şi nu e!”

CRED NUMAI ÎN DNA„ Eu nu cred nici în Iehova” , Nici în Ponta, Dragnea, Şova, Nici în Udrea şi-Alinuţa, Nici în Klaus... ci-n Codruţa!

Bacoviană DEZASTRU DEMOGRAFIC

ROMÂNESC„ În ţara asta plină de umor” , Dar ocolită zilnic de noroc, O undă de tristeţe-şi face loc:Puţini se nasc şi mulţi sunt cei ce mor!

Topârceniene

CRONICĂ DE TOAMNĂ ,,S-a ivit pe culme toamna" ,Zâna „gogonatelor ”,Spaim-aleşilor şi DoamnaPrezidenţiatelor!

GUVERNĂRI DEZASTRUOASE „Astfel turmă după turmă” Cu partide de corupţi,Vin şi pleacă, iar la urmă, Pantalonii-n fund ni-s rupţi!

Minulesciene PĂCĂLEALĂ

Pentru clipe de iubire,„Cheia ce mi-ai dat aseară”,Pe furiş, la despărţire,Falsă este, domnişoară!

CELEI CARE MINTE„ Eu ştiu c-ai să mă-n şeli chiar mâine” ,

Deşi mă-ndopi cu jurăminte, Dar poţi s-o faci şi pentru-o pâine:Te-am înşelat cu mult-nainte…

Argheziene TESTAMENT

„ Nu- ţi voi lăsa drept bunuri după moarte Decât un nume adunat pe-o carte”,Sperând că n-o să-i rupi autografulŞi s-o arunci la tomberon cu vraful.

AVERTISMENT„Durerea noastră surdă şi amară” O veţi simţi netrebnici guvernanţi,Când revărsată peste-ntreaga ţară, Nu veţi scăpa, chiar oferind talanţi!

Mihai Haivas


40/52

PERECHI… PERECHI

GUVERNELE DIN UMBRAPENITENCIARELOR

Cu demnitarii condamnaţiDe organismul care-i cerne,De sunt puţin cosmetizaţiSe pot forma vreo trei guverne.

PROSPECTELE UNORMEDICAMENTE

După ce sunt procurate

Scumpe, de la farmacie,Pot fi lesne lecturate,Doar de cei de meserie!

PEŞTELE DIN ACVARIUÎl preferi drept companie,Când soţia nu-ţi dă pace: Colorat e - cum se ştie -Şi din fericire... tace!

BĂTRÂNII CU PENSII MICI

Cei incluşi în grupa careLeacuri caută-n spitale,Vor o pensie mai mareŞi pomeni electorale.

NESIMŢIREA CELOR CUAJUTOR SOCIAL

Chiulangii, dar buni de muncă, Invadând toţi primăria Şi primind pomana, spun că:

„E mişto în România!” Aurel Baican

SCRIITOR DE DUPĂ GRATII În arest, băgat baronul, Vrând să iasă la liman Scris-a repede-un roman:„Cum se fură milionul”.

GÂNDURI DE DIVOR Ţ Cu soacra nu mă-mpac delocŞi spre divor ţ m-aş duce glonţ,Că-n timp ce dânsa-i mare-n clonţ

Ar vrea să fiu mai mic... în cioc!

MINCIUNA COSTĂ În căsnicie o minciună Desigur, are şi un cost,Când declanşează o furtună Soţia ce te ia la rost.

REMARCĂ Prietenul adevărat

Loial, corect, neprefăcut, Exclus să fie cumpărat... Deja-i vândut!

MINTEA CEA DE PE URMĂ... Atunci când s-a căsătorit, Ce-i fericirea a aflatŞi cugetând, s-a dumiritCă prea târziu s-a deşteptat.

Dumitru I vas


41/52

DORINŢA EPIGRAMISTULUI Vreau să fiu apreciat

Şi să am – vă spun curat – Poante bune, fel de fel,Cum avea şi Păstorel!

DESTAINUIRE TÂRZIECând ne plimbam la asfinţitPrin parcul cel umbrit de tei,Pe loc te-ai şi îndrăgostit... De banii mei!

UNUI CHEFLIU

Mai ieri era bărbat frumos, Înalt, activ şi curajos,Făcând spre vârsta-a treia saltul,El bea vârtos, să pară altul.

CONSTATARETrăind la casă ori la bloc, Observ că viaţa nu stă-n locŞi toate cele au un rostDe eşti deştept sau eşti un prost!

AMINTIRE Eram voinic şi fără teama,Cum este-un tânăr ce-i iubit,Acuma uit de ce-am venitŞi „treaba aia” cum se cheamă?

FALŞI CREDINCIOŞI Pe orice cale o apuci,Îi vezi făcând şi mii de cruci,Şi chiar acel ce-ţi este rudă ,

Uşor te vinde ca o Iudă!Vasil e Ungura şu

CÂND NU AJUNGI LA STRUGURI...Spui, când nu ajungi la ţel:

„ Nici n-am vrut prea tare!” Şi nu recunoşti de felCă n-ai fost în stare.

CÂINELE CARE LATRĂ NU MUŞCĂ Deşi cunosc părerea: „De latră nu te muşcă”,Eu îmi rezerv plăcerea Să-l ştiu cu lanţ la cuşcă.

CU O FLOARE NU SE FACE PRIMĂVARĂ

Numai cu o floare,Mie mi se pare,Că devii un vraci Draga de-o împaci!

VEZI PAIUL DIN OCHIUL ALTUIADin ochiul altuia vezi paiul,Dar bârna ta din ochi n-o vezi,Fiindcă totdeauna crezi Că eşti perfect şi meriţi Raiul!

CALUL DE DAR NU SE CAUTĂ LA DINŢIOrice lucru ai primit, Nu-l lua la socotit, Nu-ntreba cât valorează, Doar intenţia contează!

DACĂ TĂCEAI FILOZOF RĂMÂNEAI Tăcerea-n multe-mprejurări E socotită o valoare: Nu poţi greşi în exprimare,

Nici acuzat că spui măscări. Georgeta Paula Dimitr iu


42/52

FRIG ŞI GHEAŢĂ ÎN TRENURIÎnspre sport făcând viraj, CFR-i de milioane:Pe culoare în vagoane,

Poţi să faci chiar patinaj. DE SECOLE JAPONEZII FAC BAIE

Ce atâta hărmălaie, Adevărul toţi îl ştiu:Şi la noi se face baie,Dar în vin sau în rachiu!

PROMISIUNE RUSEASCĂ PRIVINDTEZAURUL ROMÂNESC DE LA

MOSCOVA

Aur, că aveţi la noi, Nu e nici un echivoc:Vi-l trimitem înapoiCând aduceţi altu-n loc!

CANDR ARE 6000 DE ANGAJAŢI( Solu ţ ie pentru tronsonul : Sibiu- Orăştie)De-ar veni cu toţi grămadă Şi-ar zidi câte-un pietroi,Găuri în autostradă Se vor umple... „unu-doi”.

UNOR BĂRBAŢI DORNICI DE SEXFluviul vieţii nu e paşnic:Foarte mulţi bărbaţi se batŞi se luptă-adesea straşnicPentru-n fund... cât mai bombat.

ÎN JAPONIA SE POATE DORMI PESTRADĂ

Chiar fiind cumva abulicPoţi să vezi, de eşti atent:

Şi la noi se doarme-n public Nu pe stradă... ’n Parlament.

Constantin Profi r

PENAL CU BANI EUROPENIMedelin, cel cu-o vioară Ce ar vrea să şi-o-nsuşească, Umblă cu „vopsita cioară”,

Bani străini să tot ciupească! ŞOC LA CONSULTAŢIE

Merg la doctor să-i explicUnde şi cam ce mă doare; Când mi-a spus de suma-n plicAm căzut brusc din picioare!

SPECTATORI PĂCĂLIŢIArtiştii n-au ureche muzicală, Iar vocea nu mai este importantă,

Ajunge doar prezenţa mai dansantă Şi ţeapa, la sfâr şit, e colosală!

ABSENTEISM PARLAMENTARLa şedinţe-n Parlament,Zici că a trecut taifunul: Prea puţini răspund prezent, Iar adesea... nu-i niciunul!

STICLEŢI ÎN STOLURIPrimăvara'ndat-apare,Păsări fac pe cer ocoluri, Ne trezim din hibernareMulţi, în cap, cu zeci de stoluri.

IDILĂ-N PARCÎi vezi pe-o bancă scrijelită Înghesuiţi ca doi nerozi:Ea veselă îndrăgostită, Iar el mai trist, gândind la plozi.

Debut în epigramă: Elena Mândru


43/52

PĂSTOREL: POEZII MAI PUŢIN CUNOSCUTE

PASTIŞĂ - În genul Co şbuc -

Era la masă, la Agata. Toasturi, glume, gălăgie Şi toţi pe râs şi chef porniţi.Era atâta veselie,Că până şi Ririka, fataCea mai tăcută şi serioasă Dintre convivii ameţiţi,Văzând că sunt plăceri pe lume, Gândi că viaţa e frumoasă Şi se dedă la glume.

Pahar după pahar golea, Şampania cu gust sorbind-o.Eu nu ştiu cum o fi găsind-o,Dar, de ce-i da, ea tot mai vrea,Şi bea tot înainte, bea,Topind băuturica, Că pân'şi Dan se minuna,Vedea şi-a crede nu-i veneaCă bea atât Ririka!

Ce chef, ce râs, ce veselie!Un chef pornit, îl poţi opri?„O, Doamne, cât vom mai trăi Aşa mereu să fie!” Aşa-şi ziceau convivii toţi,Paharul închinându-l.De-acum, opreşte-i dacă poţiŞi de te lasă gândul. Bătrânul Dan a ridicat Înspre tavan privirea-i bună,

Greoi din scaun s-a sculatŞi după datina străbună, A zis: ,,Cât păr e-n capul meu,Atâtea sticle-aş vrea să beu, C-aşa e legea strămoşească: În cupe să-ţi îneci amarul!Şi-acum cu toţii sus paharulŞi-Agata să trăiască!"

Dar totul are un sfâr şit.

Începi frumos, sfâr şeşti urât,Căci doar pe lume nu-i nimicaEtern, nici mai aşa, nici rău, nici bun. Şi-acuma ce să vă mai spun? S-a întâmplat, nu prea ştiu cum,Dar s-a-mbătat Ririka.

SONET PE RIME DATEAmorul e otravă-ntr-o găluşcă, Holeră, ciumă, tifos, scarlatină,

Iar nu cum scriu poeţii: mandolină, Căci Cupidon, dacă nu latră, muşcă.

Decât amor, mai bine bea stricnină Şi, după ce vei da paharul duşcă, N-ai să te mai agiţi ca fiara-n cuşcă Sau ca febrilul fără aspirină.

În Talpa Iadului sau într-o zână, În fond, e-aceeaşi brânză cu smântână Cu zâmbetul senin şi gând macabru.

Dar dacă ştii să-i pui puţin piperSub înstelatul bolţii candelabru,S-o guşti, dar cu surâsul lui Voltaire.

Autor: AL. O. TEODOREANU(Păstorel

) Din volumul : PĂSTOREL

- Epigrameşialte r ime vesele, Edi ţ ie de RODICA PANDELE, Ed. Humanitas, 1997

Selec ţie realizată de M IHAI HAIVAS


44/52

PRIETENI DIN STREHAI A

FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU CANDIDATA

A venit la interviuŞi văzând-o chiar pe viuI-a şoptit pe-un dulce ton:Tot dosarul ţi-e… beton!

UNUI AMANT FEROCEGânduri nu avea ascunseŞi nici la femei oprire,La Dermato el ajunse,Că n-avea… acoperire!

RISC ASUMAT PE PLAJĂ El socoate că nu-i greu,Un prilej n-ar vrea să piardă, Cu amanta lui mereu,Poate, chiar, să se şi „ardă”!

O ASISTENTĂ PE CINSTE Dânsa este asistentă, Spun atât, doar n-o să predic: Dup-o analiză-atentă,

Spun că-n dragoste e medic!EA TINERICĂ, EL GALANT

Uşor fetiţa l-a sedus, Când bani în palmă el i-a pus,Iar bătrânelul, că-i de vină, E astăzi cu… penicilină!

APRECIERE LA BALO femeie e-un tezaur,Cu-aşa buze dulci de aur,

Ea cu tine se distrează Până când te ruinează! Vasil e Vul pa şu

HAIKU DE NOAPTE

în valuri de fumca o mireasă goală noaptea se pierde

***femeia plângevalul trece de gleznă tinereţea ei ***

buchet de razepescăruşul culege stele de gheaţă ***

pe plajă moare secunda fericirii

noapte albastră ***

îl strânge lanţul

în mijlocul pădurii lupii tac foamea***din ape tulburi

imperiul meu renaşte explozie gri

Any Drăgoianu


45/52

CAVALUL LUI VAL

FABULA CUCULUI

Într-un oarecare huci,O familie de cuciStă pe-o creangă mâncând nuci.

Zice cucului, o cucă, - Dă-mi te rog şi mie-o nucă...Vezi, de foame, sunt năucă.

Cu orgoliul soţului Cucul spuse, privind şui: - Ba, mai pune- ţi pofta-n cui!

Ţi-am tot dat şi-au râs de mine!Când mergi prin cuiburi străine. Mă înşeli şi mi-e ruşine!

Ca nevastă tu nu ştii Să ai grijă de copii

Şi faci multe... d atorii!

- Gata! Totu-i terminat! N-am nevastă , n-ai bărbat! Cum am fost, rămân... bogat!

MORALA: Printre noi sunt mulţi bărbaţi Înşelaţi şi - ncornoraţi Care nu pot să se „rupă”

Cum s- a „rupt” cucul de... cucă.

VULPOIUL ŞI VULPIŢA

Demifabulă pentru Andutza

Povestea mamaia Tiţa, Nepoţeilor , AndreeaŞi zglobiului Gheorghiţă ,Că vulpoiul şi vulpiţa Nu furau, pe vremea-aceeaŞi nici nu mâncau ... cărniţă, Doar ciuperci de prin pădure, Iarbă, frunze, fragi şi mure!

Dar vulpoiul, mai şiret Şi mai pofticios din fire, A-nceput de la o vreme, Pe furiş, încet -încet, Nimănui nedând de ştire, A fura , făr’ a se teme, De la ea şi din vecini Puişori, cocoşi, găini!

De-atunci el şi-a lui vulpiţă

Fură-n fiecare noapte Fără nici măcar s-o fiarbă, Ei mănâncă d oar cărniţă, Nu beau apă , ci doar lapteŞi-au uitat să pască iarbă! Dar ieri-noapte, câinii toţi Prins-au pedepsind pe hoţi,

Şi cu blana ferfeniţă Având colţi înfipţi în spată, I-alungară în pădure. - Chiar aşa, mamaie Tiţă?! - Uite-aşa păţesc, nepoată, Toţi acei ce vor să fure!

MORALĂ: Dacă este printre voi, Unul care vrea să fure, Cum fura acel vulpoi, Alungaţi - l în pădure!

VAL ANDREESCU


46/52

IN MEMORIAMI oan Târziman 1934-2015

Profesiune: Medic primar.Membru al Academiei Libere „Păstorel” Iaşi.

Membru al Uniunii Epigramiştilor din România.

Colegul şi prietenul I oan a prins în acestînceput de an expresul spre

Cenaclur i le Eterne.Fie- i calea plină de lumină!

SPAŢIU ŞI TIMPE dragostea un sentimentCe doar în oameni se-nfiripă,

Se-ntinde cât un continentŞi se restrânge într-o clipă.

DRAGOSTEAMergând pe-a dragostei potecă, Azi se remarcă o distanţă: Iubind o parte ca-n romanţă, Iar alţii ca în discotecă.

PREZENTATOAREA DE MODĂ Când ea pe scenă se arată Şi spectatorii o văd toată, O întrebare-ţi vine-n minte:Ce-nseamnă azi îmbrăcăminte?

ACTIVIST, DEVENIT OM DE AFACERICita, când el privea spre Est,Din „Capital”, din „Manifest”, Nu-i de mirare, astăzi „după” Tot capitalu-l preocupă!

UNEI BIGOTE CARE A PĂCĂTUIT Atâtea clipe s-au topit,Precum în lumânare ceara,Cum oare de s-a rătăcit, De turma Domnului, Mioara?

GINECOLOGUL CĂTRE ORELIST Noi am fost colegi mereuSă ne facem de folos, Ambii am trudit greu:

Tu mai sus şi eu mai jos!

ANALOGIAAi surprize dacă omul Este comparat cu pomul

Şi surprins tu bagi de seamă, Că nu-i om, ci este poamă!

APARENŢELE ÎNŞEALĂ Diva, mulţi ar vrea să spună, Nu-i ca Eva cea străbună, Astăzi dânsa vrea s-ofereDouă silicoane, mere!

MĂRTURISIRE DE GINECOLOG A spus credinţa populară Că meseria e-o brăţară. Deci eu consider, de aceea,Că meseria mea-i femeia!

REFORMA ARMATEIE cert că vom avea, se pare, Un număr mic de militari; Există-n schimb în compensareArmata de pensionari.

UNUI MEDIC BALNEOLOG Nu imită, zău, confraţii… E original în rol: Nu indică operaţii,Ci te bagă… în nămol!

SPERANŢE DE PENSIONARTrăindu-şi viaţa, ceas cu ceas, Un singur dor i-a mai rămas: S-ajungă undeva, anume,

Să poată spune „Altă lume!”


47/52

Marţi… (u)şoare

IubiteiCând te privesc în faţă, scumpa mea, Afirm şi eu năstruşnica idee Că-i mai uşor să mori pentru-o femeie,Decât, o Doamne, să... trăieşti cu ea!

Lord Byron , (trad. Aurel Iordache ) În pragul transplantului

Femei ce toată viaţa v-am iubitIertându-vă greşeala şi minciuna, Aduceţi de urgenţă numai una Din inimile ce v-am dăruit!

Victor MacareviciIstoria unei invenţii

Prea multe calităţi avea femeia Şi ne-ar fi fost prea mare bucuria,Nemeritată, poate, de aceea Se spune că s-a inventat... soţia!

Veron EneCavalerism

Când omul fuse gata să se-nece,Nevasta lui ţipă sfâşietor Şi - înspre ea - s-au năpustit vre-o zeceSă-i dea, femeii, primul ajutor!

Mircea TrifuForţe

Căderile de ape-au forţă mare, Cum n-au avut pe vremea lor nici zeii!Dar, dintre toate, pururea mai tare

A fost şi este... lacrima femeii! Alexandru Devechi

EleLacrimi de femei înseamnă Deseori şi prevestire: Când cer rochii, giuvaeruri,Plânsul lor îţi dă de ştire!

Giordano

Geneză Înţelepţii-aflară cheia: Dumnezeu făcu femeia! Mai contează, oare, fleacul Că i-a dat ideea dracul?

Zeno TurdeanuCe e femeia?

revista booklook nr 18 / 2016

Documents