revista accente nr. 30 (pdf)

8/16/2019 Revista ACCENTE nr. 30 (PDF)

1/16

NR. 30

KÓSA ANDRÁS LÁSZLÓ

INTERVIU Directorul Institutului Balassi – Institutul Maghiar din București


2/16


3/16

"Se manifestă un interes pentru cunoașterea mai profundă a culturii maghiare"

Ciprian Măceșaru: Stimate Dom-nule Director Kósa András László,

Institutul Balassi are o bogată șiremarcabilă activitate. De la artacoloniei de la Baia Mare la arta luiVasarely, de la muzică clasică la mu-

zică jazz sau indie pop, de la fotografie la film și așa mai departe, toateau fost prezentate grație eforturilordumneavoastră și ale echipei pe careo conduceți. La ce să ne mai așteptămîn următoarele luni?

Kósa András László: Într-adevăr,Institutul Balassi – Institutul Ma-

ghiar din București are o activitatefoarte bogată și variată. Culturamaghiară și diversele teritorii ar-tistice din peisajul contemporan

3

George Enescu. În vederea mar-cării Anului Bartók, la începutullunii am organizat o serie de con-certe susținute de Corul bărbătescSzent Efrém (Sfântu Efrem Sirul),ce au avut loc la Sfântu Gheorghe,

Târgu Mureș și București. Imediatdupă acest turneu se desfășoară lasediul institutului nostru și la Pala-tul Cantacuzino (Muzeul GeorgeEnescu) a 12-a ediție a Festiva-lului Muzicii Maghiare , deve-nit în decursul anilor unul dintre brandurile Institutului Maghiar dinBucurești. Festivalul Muzicii Ma-

ghiare este un eveniment muzicalcare se adresează tinerilor interprețide muzică clasică și care, pe lângăpopularizarea compozitorilor ma-

maghiar sunt apreciate pe planinternațional, iar institutul nostruîși propune ca prin activitățile salesă prezinte într-o gamă cât mai lar-gă realizările și succesele diferite-lor domenii din cultura maghiară,

prezentându-le publicului românnu doar în București, ci și în țară. Așa cum probabil v-ați obișnuitdeja, săptămânal avem mai multeevenimente, nu doar în incinta se-diului nostru, ci și în alte locuri dinBucurești, precum și în alte oraședin țară.2016 este Anul Bartók , an come-

morativ în care sărbătorim 135 deani de la nașterea binecunoscutuluicompozitor Bartók Béla, care aveao relație de prietenie deosebită cu

INTERVIU KÓSA ANDRÁS LÁSZLÓ:


4/16

4

desigur, nu numai. În primăvaraasta aproape în fiecare săptămânăa avut loc câte un festival de filmcu participare internațională con-

sistentă, iar sălile de cinema caregăzduiesc aceste evenimente, SalaHoria Bernea din cadrul MȚR,sau Cinematograful Elvire Popescudin cadrul Institutului Francez s-auumplut. Deci publicul bucureșteanare o astfel de interacțiune cu cul-turile străine, printre care desigur șicu cea maghiară. Publicul nu doar vine la evenimentele organizate denoi la institut, ci este interesat și deserviciile bibliotecii. Lumea vinesă citească, să consulte publicațiilede specialitate din Ungaria, cărți șimateriale audiovizuale. Se manifes-tă un interes deosebit și față de cur-surile noastre de limba maghiară. Avem trei grupe de diferite nivele lacare participă constant cei interesați

să învețe limba maghiară, pentru căsunt mulți care au deja o experiențăcu maghiara din Transilvania saudin firmele multinaționale. Sunt șimulți studenți care colaborează custudenți maghiari. Toate acesteadovedesc nu doar succesul eveni-mentelor organizate de institut, ciși că se manifestă un interes pentru

cunoașterea mai profundă a culturiimaghiare, iar noi dorim să păstrămaceastă deschidere.

CM: Institutul Balassi a venit în sprijinul Teatrului Nottara, a cărui clădi-re a fost închisă publicului, punându-ila dispoziție sala sa multifuncțională.Un remarcabil gest de solidaritate.

Cum decurge această inedită cola-borare? Care sunt reacțiile spectato-rilor?

ghiari, își propune să descopere șisă promoveze tinere talente, și săîmbogățească repertoriul acestoracu opusuri aparținând literaturii

muzicale maghiare. În continuareamanifestărilor legate de Anul Bar-tók, la toamnă vom prezenta o la-tură mai puțin cunoscută a compo-zitorului aniversat, în cadrul serateiBartók și jazzul , punând accentulpe deschiderea lui Bartók Bélafață de influențele noi, respectândtotuși tradițiile. Ca un evenimentconex acestui concert vom avea șio expoziție foarte intersantă despreBartók Béla.O altă aniversare importantă esteîn domeniul cinematografiei ma-ghiare: anul acesta se împlinesc120 de ani de la prima proiecţie a

unui film la Budapesta, respectiv

de la deschiderea primului cine-

matograf , și, nu în ultimul rând,

de la realizarea primului film înUngaria, cu ocazia sărbătorilor

milenare. În colaborare cu Cine-mateca Română, proiectăm lunarcâte un film din cele mai semnifi-cative creații ale cinematografieimaghiare. Publicul bucureștean– și nu numai, pentru că vom aveaproiecții și la Cluj, Odorheiu Se-

cuiesc, Oradea, Sfântu Gheorghe,Târgu-Mureș – va avea ocazia să vi-zioneze niște perle cinematograficedin trecutul filmului maghiar, filmerealizate de Janovics Jenő, JancsóMiklós, Makk Károly, cu artiști ca Jávor Pál, Kabos Gyula etc. Dar îndomeniul celei de-a șaptea arte nune concentrăm doar asupra trecu-

tului, ci ne pregătim și de a zeceaediție a Săptămânii Filmului Ma-ghiar la București , care va avealoc în luna noiembrie a acestui an,

când vor fi prezentate cele mai noiproducții ale industriei cinemato-grafice maghiare, producții care înultima vreme câștigă trofee la mai

toate festivalurile de film din lume.Spațiile noastre expoziționale suntdeschise deopotrivă pentru artiștiideja afirmați și recunoscuți, cât șipentru tinerii artiști talentați, încurs de afirmare. Continuăm colaborarea cu Centrul de Artă Tran-silvăneană din Sfântu Gheorghe,cu care organizăm expoziții aleartiștilor maghiari din Transilva-

nia secolului 20. Consider impor-tantă prezența inovației ca formăde manifestare culturală și în acestsens organizăm prelegeri, expozițiiși mese rotunde, cum ar fi prezen-tarea unor start-up-uri maghiare desucces internațional (Prezi, Litra-con, Ustream) sau colaborarea cuDesign Week de la Sfântu Gheor-

ghe – expoziția lor se poate vizitaluna aceasta la Institut.

CM: Sunteți o persoană jovială, iarlucrul acesta s-a văzut imediat ceați ajuns la conducerea institutului.Funcția înaltă pe care o dețineți nuconstituie un obstacol în calea cuivacare dorește să comunice cu dumnea-

voastră. Pentru un tip timid ca minerecunosc că această calitate pe care odețineți mi-a fost de mare ajutor. Vămulțumesc! Cum considerați, dupăcei câțiva ani de când conduceți In-stitutul Balassi, răspunsul publiculuiromân? Aveți rezultatele dorite?

Kósa András László: Da. Publi-

cul român este foarte deschis că-tre descoperirea altori culturi prinevenimentele care sunt organizatede către institutele diplomatice, și


5/16

Kósa András László: Este oreacție naturală din partea noastrăde a ne ajuta partenerii la nevoie. Astfel, când am aflat de problemele

Teatrului Nottara am știut imediatcă trebuie să-i sprijinim activitatea. Avem această minunată și cochetăsală de evenimente aici la Institut șile-am propus să vină la noi, să adap-teze spectacolele la oportunitățilepe care noi le putem oferi. Artiștii,regizorii, actorii, personalul tehnic,cu toții cred că se simt ca acasă îninstitutul nostru și au adaptat ime-diat și cu ușurință piesele din reper-toriul lor la sala oferită de noi. Fapteste că spectacolele lor se joacă cucasa închisă, ceea ce dovedește

că și publicul reacționează pozi-

tiv la acest gest al nostru. Și desi-gur, am și început discuțiile despreeventuale noi cooperări cu TeatrulNottara.

CM: În final, vă rog să ne recomandațiun film, o carte, un artist sau un mu-zician de dată recentă din Ungaria.

Kósa András László: În zileleacestea toată lumea vorbește des-pre filmul Fiul lui Saul , dar eu aș vorbi despre niște fenomene mai

puțin cunoscute și care ar merita săfie aduse mai aproape de publiculromân ”consumator de cultură”. Da-torită premiului Oscar , industriafilmului maghiar a ajuns în centrulatenției cineaștilor și cinefililor, dareu aș menționa o peliculă care deasemenea merită să intre în cine-matografele din România, și anume

filmul Liza, zâna-vulpe , film care acâștigat multe premii internaționaleși care a fost filmul de deschidere laSăptămâna Filmului Maghiar la

București în noiembrie 2015. Fil-mul tratează subiectul într-o mani-eră atât de diferită de trendurile ac-tuale, încât sunt convins că ar avea

mare succes și în cinematografeledin România.În ce privește cartea preferată, amputea vorbi de romanul Rugul, deDragomán György , carte care aapărut recent în limba română șial cărei autor este foarte cunoscutpublicului cititor român. Poate estesurprinzător, dar eu aș recomandao carte nu tocmai nouă, o carte carea apărut în anul 1980 la EdituraKriterion: Erdélyi lakoma (Festintransilvan), alcătuită de Kövi Pál ,cunoscut în lume de la Restauran-tul Four Seasons din New York, PalKovi, cum este cunoscut în State, afost un fel de Puskás sau Bartókal gastronomiei maghiare. Eatratează grastronomia ca rezultat al

interferențelor naționalităților dinTransilvania, stil de viață sănătosde mare actualitate în zilele noas-tre. Ar merita o traducere în limbaromână.Pe plan sonor pot recomandaformația Four Bones , un cvar-tet de tromboane care va susțineun turneu incitant în România, la

sfârșitul verii.Până la urmă nu pot să trec de fap-tul că zilele acestea s-a deschis ceamai mare expoziție cu lucrări dePicasso la Budapesta. Merită sămergeți la Budapesta pentru câtevazile și să vizitați această expozițiede la Galeria Națională, situată încetatea din Buda, cu o vedere mi-

nunată către Dunăre și Pesta.Dacă totuși nu ajungeți la Budapes-ta, să treceți în vara asta prin Mier-curea Ciuc, unde la 7 mai s-a des-

chis o expoziție minunată dedicatămarelui pictor maghiar Csontváry

Kosztka Tivadar. Un pictor cares-a născut în același an cu Van Goghși care a devenit pictor deși dețineao diplomă de farmacist. Nu aremulte lucrări, dar este unul din ceimai importanți pictori maghiari.Lucrările lui Csontváry ajung pen-tru primă oară în Transilvania.

_________________

Programele Institutului Balassi –Institutul Maghiar din Bucureștipot fi consultate pe: www.ccu.ro

5

Csontváry Kosztka Tivadar Autoportret (cca. 1900)


6/16


7/16

NR. 30

VIOLETA SAVU

pg. 6


8/16


9/16ISSN 2393 – 2732, ISSN-L 2393 – 2724

3

ţa din afara iadului. Yeonmi tie săpovestească simplu, dar cu mesaj, imarchează regăsirea speranţei prinpasaje care-ţi provoacă un zâmbetamar. „Eu nu am băut niciodată lap-te în Coreea de Nord! Nici măcarnu am tiut că vaca dă lapte până cenu am fugit din ţară.”O carte ocantă i de neuitat. Aacum este i discursul lui YeonmiPark din urmă cu mai puţin de doiani, de la One Young World Summit din Dublin – cum a notat ea, „un felde ONU al tinerilor lideri”. Urmă-riţi-i discursul pe YouTube – vreo 8minute, cu tot cu lacrimi – i nu veţiezita să-i citiţi cartea.

Yeonmi Park (împreun cu

Maryanne Vollers),Drumul ctre libertate. Autobiografia unei refugiatedin Coreea de Nord,Editura Polirom, 2015Traducere de Ioana Aneci

EVADARE DIN IAD

Dacă-ţi făceai probleme unde teduci când mori, află că în iad n-aicum. Doar dacă nu cumva lai vor- bă să fii transportat în Coreea deNord. Pentru că lasciate ogni spe-ranza, voi ch'entrate pare să fi fost oexpresie scrisă de Dante pentru a-iservi drept deviză dinastiei Kim,din a cărei ogradă Yeonmi Park areuit să evadeze într-un mod in-credibil.Se spune că viaţa bate filmul. Chiaraa! Ce a trăit această fetiţă – pen-tru că, dei între timp a trecut de 20de ani, tot a fetiţă arată – este greude închipuit i de crezut. E greu deimaginat pentru că nu ai cum să sim-ţi ce simte un cetăţean al Coreei deNord, limitat la maximum, în timp,

spaţiu i gând. Practic, conform po- vetii incredibile narate de Yeonmi,în Coreea de Nord te nati cu un soide virus care-ţi truchează realitatea.Este vorba nu doar despre plăsmu-ire, ci mai ales despre îndobitocire. Ai impresia că eful statului e Dum-nezeu, iar fiul lui e Iisus, că ei doiau puteri supranaturale i că îţi pot

citi gândurile, că soarele răsare da-torită lui Kim Ir Sen, iar naterea luiKim Jong Il „a fost marcată de uncurcubeu dublu i de o nouă steastrălucitoare pe bolta cerească”. Casă reueti să scapi din aa ceva, trebuie nu doar să-ţi păstrezi un dramde normalitate încă nepervertită, cii să-ţi alimentezi cu această fărâmă

curajul de a te împotrivi statuluicare te strivete ca pe un gândac.Lui Yeonmi i-au judecat i închispărinţii i i-au distrus copilăria.

Frumosul din viaţa ei se reduceala ieirile în natură, alături de soraei mai mare, Eunmi, când aveaprilejul să-i potolească foamea cugângănii i plante sălbatice. Sărăcie,teroare, tăcere. Cam aa a descrieiadul din care mai întâi Eunmi, iarapoi Yeonmi i mama ei, i într-unfinal, tatăl, reuesc să fugă, fiecareîn felul său, fiecare cu sacrificiul săuuria.Cartea lui Yeonmi Park nu este doardespre sine i despre familia ei. Me-sajul acestei fetiţe este adresat lumiiîntregi, pentru ca poporul ei lăsat înurmă să aibă o ansă. Când era înCoreea de Nord, Yeonmi era învăţa-tă că trebuie să-i ţină gura, că pânăi păsările i oarecii aud oaptele.

Aa cum explică spre finalul măr-turiei sale, s-a hotărât să-i scrie cusinceritate povestea pentru a-i ajutape fraţii ei nord-coreeni. Dei liberăi oarecum la adăpost acum – cât desigur poţi să fii astăzi de securitateata?, are informaţii că este urmărităîndeaproape i totui preferă să vor- bească pentru salvarea unei naţiuni

care cândva a urmat calea „roie”,spre deosebire de jumătatea de suda Coreei, care a urmat calea „ame-ricană”.Nu e nimic propagandistic aici, cidoar redarea unor realităţi, crudăîn nord, aparent normală în sud.Simbolistic, pentru Yeonmi, unireacelor două jumătăţi se va produce

atunci când ea va reui să îngroapeurna cu cenua tatălui ei în nordulîn care s-a născut i de unde au fugitcu toţii pentru a vedea cum e via-

Constantin PITEA


10/16

Omul şi animalulSAU DESPRE ÎNCHIDERILE

CARE DESCHIDTrebuie să ai superbia unui marefilosof pentu a încerca, într-uneseu cu puţin peste o sută de pa-gini, să abordezi una dintre temele“grele” ale filosofiei, cel puţin dela Aristotel încoace, i anume pro- bema relaţiei dintre om i animal.Dar Giorgio Agamben tocmai astaface, iar rezultatul este un text fini pătrunzător, care paradoxal, ră-mâne accesibil i iniţiatului, i pro-fanului. Pe urmele lui Heidegger iBenjamin (la primul face referirechiar titlul cărţii, întrucât omuleste, pentru Heidegger, fiinţa-în-

deschis, das Da-sein), Agambendesfăoară o analiză fenomenolo-gică care, departe de a încerca de-celarea unei naturi umane opuseesenţei animale (care natură uma-nă?), încearcă mai degrabă o de-scriere fenomenologică a articula-ţiei originare care separă omul deanimal, eliberând umanitatea, dar

numai cu preţul păstrării în miezulei a opacităţii trăirii animale. În-tr-adevăr, pentru Agamben, ca ipentru Heidegger, nu există o “na-tură umană”, ci numai rezultatuldestinal i istoric al unei negocierioriginare. Istoria, înţeleasă ca is-torie a Omului, a devenit posibilănumai atunci când, în interiorul fi-

inţei bipede, prin medierea limba- jului, omul s-a separat de animal,neputându-se totui desprinde deel. Este ceea ce Agamben numete

mecanismul antropologic: “meca-nismul antropologic al umanismu-lui este un dispozitiv ironic, careconfirmă absenţa la Homo Sapi-ens a unei naturi proprii, ţinând-osuspendată între o natură cereascăi una pământească, între animali uman, suspendându-i deci i fi-inţa venic între mai puţin i maimult decât ea însăi. ”Mecanismulantropologic nu este ceva ce a sur- venit la un moment dat în istoriaculturală a omului, dimpotrivă,este chiar evenimentul care faceposibilă istoria umană. Doar prin

despărţirea de animalul din interi-orul său i păstrarea lui într-o inde-finită stare de suspensie este posibil ceva de tipul istoriei. Agambenurmărete strălucit i savuros câte- va dintre avataruri le acestei istorii,de la separarea aristotelică dintre viaţa vegetală i cea de relaţie,până la nici astăzi încheiata luptă

cu maimuţa darwinismului.Cu adevărat profunde i delecta- bile sunt paginile dedicate descri-erii mecanismului antropologicpe urmele analizei heideggerienea raportului dintre Dasein, fiinţacare are pe a fi-în-lume ca posibi-litate însei a existenţei i animalul“sărac de lume” sau al cărui raport

cu lumea este descris de indigenţă. Animalul, situat între piatra fărălume (weltlos) i Dasein-ul careeste în lume, întreţine cu lumea

un raport intermediar care însă

nu mijlocete. La mijlocul dru-mului între piatră i om, felul dea fi al animalului nu reuete să fieun termen mediu i îi păstreazăeterogenitatea radicală. Totui, înabsenţa raportării la animal, nuexistă antropogeneză. Antropo-geneza se realizează însă prin ne-medierea unei strângeri i a unui

a-lăsa-să-fie i nu prin rezolvareafără rest a dialecticii. Animalulnu este închis (el reacţionează laacei factori din mediu care îl fac săiasă din el însui, sau dezinhibito-rii), nu este nici deschis, întrucâtdezinhibitorii nu i se relevă nicio-dată ca fiinţare. Modul său de a fieste acapararea care nu deschide

niciodată o lume. Omul reuetesă fie fiinţa în deschis (Da-sein)doar în măsura în care înţelege isuspendă totodată relaţia animală

Doru CSTIAN

4


11/16

cu dezinhibitorul din mediu. Întrecerea de la indigenţa de lume aanimalului la deschiderea proprieomului, cei doi, omul i animalulse întâlnesc i se întrezăresc o clipăîn starea revelatoare a posibilizării:plictisul. “Plictisul profund apareatunci drept operatorul metafizicprin care se realizează trecerea dela indigenţa de lume la lume, dela ambient la lumea umană.” Ast-fel, antropogeneza se poate realizanumai prin suspendarea i dezvă-luirea indigenţei de lume a anima-lului. Nu putem rămâne oamenifără a duce animalul cu noi, în mij-locul adevărului (aletheia) se aflămereu uitarea (lethe): “Giuvaierulîncastrat în centrul lumii umane

i al propriei sale Lichtung nu edecât acapararea animală: uimirea“că fiinţa este” nu e decât sesizarea“cutremurului esenţial” provocat vieţuitorului de faptul expuneriisale într-o non-dezvăluire… Lup-ta fără ieire dintre dezascunderei ascundere, descoperire i aco-perire care definete lumea umană

este lupta intestină dintre om ianimal.”Glosele filosofice la Heidegger vorfi cu siguranţă mult gustate, însăadevăratul oc apare la final prinaceea că autorul ia cât se poate deîn serios teza sfâritului istoriei, re- vizitându-l pe Hegel prin Kojève.În secolul XX ne-am despărţit de

istorie, dar i de umanitatea rezul-tată din mecanismul antropogene-tic. Lipsa oricărui proiect cu ade- vărat “uman”, redă, în post-istorie,

pe animal omului i pe om anima-lului, văduvindu-i pe amândoi detensiunea care i-a legat de-a lungulîntregii istorii culturale a omenirii.Un aer crepuscular se lasă pestesingurul proiect post-istoric rămasla îndemâna omului: “Forţele isto-rice tradiţionale – poezie, religie,filosofie – care, atât în perspectivahegelo-kojèviană, cât i în cea a luiHeidegger, ţineau treaz destinul is-torico-politic al popoarelor au fostde mult transformate în spectaco-le culturale i în experienţe priva-te, pierzându-i orice eficacitateistorică. În faţa acestei dispariţii,singurul proiect care mai pare săpăstreze o oarecare seriozitate esteasumarea i “gestionarea integra-

lă” a vieţii biologice, adică a înseianimalităţii omului. Genomul,economia globală, ideologia uma-nitară sunt cele trei faţete solidareale acestui proces în care umanita-tea post-istorică pare să-i asumepropria fiziologie drept mandatunic i apolitic.”De o profunzime revelatoare i de

o intensitate ca de thriller polţist,eseul lui Agamben este totodatăsclipitor i zguduitor. Îndrăznescsă spun, una dintre micile cărţimari ale filosofiei contemporanepe care, prin urmare, o recomandcu căldură.

5

FRICA În clipa în careFrica ne stăpâneteŞi Dumnezeul din miezul nostru A plecat

Noi devenimPantofii care ateaptăÎn dulapulUnei Femei paralizate

VÂNTUL

VântulCând întâlnete în drumul săuPalmieriLe mângâie frunzele.

Unde nu există palmieri Vântul trece mai departeFără a atinge nimicCa unii oameni

Riri Sylvia MANOR


12/16

6

Violeta SAVU (n. 1973, Bacău)este redactor la Revista „Ateneu”și membră a Uniunii Scriitorilordin România, Filiala Bacău.

Volume publicate:„Refugii în liric” (2004),„Atocmiri” (2006),„Din depărtare el mă vedeafrumoasă” (2011), „Franjuri”(2016). În luna aprilie, în cadrulFestivalului Internaţionalal Recitalurilor Dramatice"Valentin Silvestru", a câştigatPremiul III (la secţiuneaDramaturgie-Monodramă) cupiesa de teatru „Clara şi Robert.Hârtie cu portative”, piesăinspirată din vieţile marilor

artişti Clara şi Robert Schumann.

Nu mai sunt Sonia,sunt Lola Blau- poem inspirat de un recital

al actriţei Maia Morgenstern

Tu nu vei şti. Aseară femeia tam-a îmbrăţişat. Ea nu ştie.Mi-a sărutat obrajii. I-am întorssărutările. Apoi cândnu mă mai vedea mi-amsărutat mâinile şi le-am lipitde obraji.

Aseară femeia ta era Lola Blau.Cânta şi dansa, te aştepta şisuspina. Pe scena întunecoasă,a fluierat şi a visat. Acelaşidans şi pentru Fuhrer. Joculnu te-a salvat. Ea a plâns şi

a băut, a făcut

pe ea în văzul tuturor. Dar nute-a uitat. Lola Blau a rămassă te aştepte pe un scaun alb.Îmbrăcată în rochie mulată,stacojie. Cu trenă din dantelăneagră, neagră…

Eu mă odihnesc într-un fotoliuroşu.Nu te aştept. Nu dansez. Nu fluier.Nu cânt. Eu sunt adevărata,însingurata,inimitabila Lola Blau.

Tu nu vei şti. Aseară femeia tam-a îmbrăţişat. Ea nu ştie.Mi-a sărutat obrajii. I-am întorssărutările. Apoi cândnu mă mai vedea mi-am

acoperit obrajii cu palmele.

POEZIE

Imaginea de pe coperta volumului FRANJURI (Ed. Tracus Arte, 2016),preluată i pe coperta acestui număr al revistei Accente, este realizată deartistul fotograf Mia Nazarie (n. 31 octombrie 1982). Pe lângă fotogra-fia artistică, Mia Nazarie excelează în grafică pentru calculator, grafică

pentru mass-media i grafică publicitară, crearea de printuri care potinclude ilustraţii, coperte de carte, computer art etc. A făcut pictură de vitraliu pentru Biserica „Sf. Dumitru” din Bacău. Din iunie 2014 s-a mu-tat în Franţa, în localitatea Perpignan, unde a deschis o firmă de auto-entrepeneure, produsele principale fiind de fotografie.Participări cu lucrări personale la expoziţii de artă: Salonul Interna-ţional de Artă fotografică, Bacău, 2012, 2013, 2015; Anualele FilialeiU.A.P. Bacău, Atelier 35, Erotica, Saloanele Moldovei, Saloanele de pei-saj. Expoziţii la Galeria „Hello ART” („Glamour à trois”, aprilie 2015).

VIOLETA SAVU


13/16

O dat şi înc o dat

Eram acasă la tata, cu două zileînainte de a se

întâmpla ce urma să se-ntâmple...Stăteam de vorbăaproape ca într-o vizită obişnuită.Pleopele le simţeamfoarte uscate, iar în braţe parcă îmiturnase cinevaplumb. Am rugat femeia lui să-mifacă o cafea. Amrugat-o de două ori. A rugat-o şitata. El s-a ridicat de pescaun, a pus în ibric zahărul, cafeauaproaspăt râşnită,apa rece. Nu m-a lăsat să măapropii. Când cafeauadădea în clocot, ridica ibricul în aer.După fracţiunide secundă, îl aşeza iarăşi pe flacără. „O dată şi încă odată” a zis. Acum, când prepar o

cafea îi respect ritualulîntocmai. „O dată şi încă o dată.” „Ai vreo întrebarepentru mine?” rostise când a turnatcafeaua fierbinte înceştile de porţelan. O tăcereodihnitoare ne-a absorbit.Mama, puţin înainte de a muri,parcurgea cu greu

distanţa de la toaletă până la cameraei. Trebuia să treacăprin holul lung şi îngust. Eratoamnă, pe o măsuţă defantezie, în fructiere ţineam mereionatane. Avea durerimari, s-a oprit. „Ce merefrumoase!” a zis. Într-o zis-a prăbuşit, s-au răsturnat

fructierele, una dintre ele asuferit mici daune. N-am aruncat-o.Ciobită într-o partenu mă împiedică să aşez merele în

ordinea de atunci.În primul an, nu am găsit mere prea bune. Începândcu a doua toamnă, tabloul merelor

roşii se apropia deperfecţiunea din trecut. O dată şiîncă o dată, dragămamă, atât de mult aş vrea să teîmbrăţişez.Pentru tata, acum aş avea oîntrebare: „Ai aflat câtde frumoase sunt merele mamei?”

Pictur modern,un cal şi o ap

Nu putem alungi în desen caii şimarea pehârtie mult nu se întinde. Însă oimpresiede libertate o evocă un cal alergând,cucoama în vânt, pe malul unei mări

volburânde. Propun să renunţăm laaceastă imagine banală. Vom păți ironii: iată carpetadin odaia mătuii.Totui avem o comandă de untablou,clientul îşi doreşte un cal şi o apă.În stil modern am putea nuanţa

strălucireadurerii. Cu valurile oglindite înochii unui calprăbuşit pe nisip. Mâna dreaptă astăpânuluiapasă pe tâmplă. Vom desena treielemente.Mănuşa neagră a bărbatului, coamatranspirată

a animalului şi, indubitabil,revolverul. Sau focul. Doar focul.

7

Ai uitat să râzi (Editura Nemi-ra, 2016), volumul lui BogdanMunteanu, poate fi consideratatât colecție de povestiri, cât i(cu ceva îngăduință) roman, unroman care palpită, abia desenat,

în materia povestirilor. Perso-najele din unele bucăți reapar înaltele, creându-se astfel nite firecare leagă multe dintre insuleleacestei cărți.

Scrise într-un stil limpede, poves-tirile lui Bogdan Munteanu au, îngeneral, o prospețime seducătoa-

re. Există însă i câteva îngroări,precum i zone de monotonie.

Autor dezinhibat, modern, Bog-dan Munteanu va reui, sper, săatragă spre lectură mulți tineri,dar i, cu cele mai bune poves-tiri ale sale, cititori dintre cei maiexperimentați.

Ciprian Măcearu

SEMNAL


14/16

DUMINICă, 22 MAINirvana – Beyond Self (1)

19:00, Sala ”G. Enescu” a UNMBTrio MaXeMaProgram: T. Takemitsu, A.Zimmerlin, D. Dediu

LUNI, 23 MAIGulliver – Beyond Culture (1)

17:00, Aula UCMR Bianca Manoleanu (soprană),Remus Manoleanu (pian)Program: P. Bentoiu, C. Țăranu,E. Terényi, T. GrigoriuUllyses – Beyond Tradition (1)

19:00, Sala ”G.Enescu” a UNMBOrchestra Concerto a UNMB

Bogdan Vodă (dirijor),Mikko Raasakka (clarinet bas)Program: V. Baciu, A. Dumitrescu,T. Olah Matrix – Beyond Nature (1)

21:00, Auditorium UNMBMatthias Ziegler (flaute)UAKTI-Flute-Solo-Program(partener: Pro Helvetia)

MARțI, 24 MAIGulliver (2)

17:00, Sala ”G. Enescu” a UNMBMarius Ungureanu (violă)feat. Verona Maier (pian) i Alexandru Matei (percuție)Program: W. von Aichelburg, A. Zimmerlin, E. Denisov, L. Berio

Matrix (2)19:00, Studioul de operã UNMB VisEle Gam - Visual-Electro-Game Ansamblul de percuție Game, c

ond. muzicală Alexandru Matei Visual Artist: Alexandru PataticsDan Bujor (light design), Dan Alexandru (inginer de sunet),Cătălin Crețu (live electronics)Program: S. Androne, C. Crețu, M.Măniceanu, M. Murariu, A. SibianuO producție a CMeM

MIERCURI, 25 MAI17:00, Colegiul Noua EuropăNietzsche versus Wagner, Wagner versus Nietzsche – prof. dr. KarolBerger (Stanford University/ SUA)Nirvana (2)

Sala ”Auditorium” a UNMB,16.00

Barrie Webb (trombon)Program: C. K. Yokoyama –Requiem…ad vitam aeternam(p.a.r.)Ullyses (2)

17:00, Auditorium UNMB,Cvartetul Solartis - Sabin Penea, Ana Maria Marian, Laura Zecheru, Andrei Nițescu

Program: C. D. Georgescu, B. Vodă, V. Munteanu, F. ZabelPartener: MNGEUllyses (3)

19:00 Societatea Românăde Radiodifuziune,Studioul Mihail JoraOrchestra de Cameră RadioCristian Oroanu (dirijor)

Diana Mo (vioară), MirceaMarian (violoncel), Sergiu Cârstea(trompetă), Antonela Bârnat(mezzosoprană)

Program: D. Buciu, U. Vlad, L.Dănceanu, L. Teodorescu-Ciocănea

JOI, 26 MAI

17:00, Colegiul Noua EuropăIn Search of Medieval Music in Africa - Anna Maria Busse Berger(University of California, Davis/SUA)Gulliver (3)

17:00, Sala ”G. Enescu” a UNMB Ansamblul ArchaeusLiviu Dănceanu(conducerea muzicală)Program: D. Voiculescu,Ş. Niculescu, H. Rădulescu,G. Ciobanu, A. Vieru, P. Bentoiu, A. StroeUllyses (4)

19:00, Ateneul RomânOrchestra Filarmonicii”George Enescu”Peter Ruzicka (dirijor)

Florian Mitrea (pian)Program: P. Ruzicka, W. A. Mozart,G. Enescu

VINERI, 27 MAI13.00, Colegiul Noua EuropăConcert de bossa-nova - ChicoMello (Brazilia/Germania) Matrix (3)

16:00, Mediateca UNMB et.3Partita Radicale Ars Subtilior (happening, 45’)Partener: Institutul Goethe,BucuretiGulliver (4)

17:00, Aula UCMR Christian Naş şi Antal Sandor (viole)Program: G. Ligeti, G. Kurtág,

N. Teodoreanu, M. Marbe, M.Brumariu, M. Hollós, K. ÁrpádParteneri: Institutul Balassi -Bucureti, Editio Musica Budapest

8


15/16

i Nemzeti Kulturális AlapNirvana (3)

17:00, Studioul de Operă UNMBSonoMania

Diana Rotaru(conducerea muzicală)Irina Ungureanu, Veronica Anuşca(soprane)Cristina Lilienfeld, SmarandaGăbudeanu (dansatoare)D. Rotaru – În trup - operăde cameră (p.a.)Libret: C. Măcearu; coregrafie:C. Lilienfeld; scenografie: A. Albani; asistent scenografie:T. Dobrovolschi; video: S. Bocsok, A. Uurelu; lumini: M. EigemannUllyses (5)

19:00, Societatea Românăde Radiodifuziune,Studioul Mihail JoraOrchestra Națională Radioi Corul Academic Radio

Gheorghe Costin (dirijor),Ciprian Țuțu (dirijorul corului)Emil Vienescu (clarinet),Sorin Petrescu (pian)Program: Do. Rotaru, A. Iorgulescu, A. Vieru Matrix (4)

21:00, Mediateca UNMB,sala Aquarium

Music box: Sound Installationsand Video-music A german sound - o expozițiemobilă de artă sonorăcontemporanăProducător: Deutscher Musikrat,cu sprijinul Goethe-Institut BucuretiCuratori: S. Fricke i J. S.Sistermanns; cuvânt de deschidere:

J. S. SistermannsSound art installationC. Ciuclea: SIGNAL. 8 MINUTES AFTER - curator: C. Crețu

Video-musicG. Costinescu: One MinuteTribute: 9/11/2001G. Costinescu: Tai-Chi on the

Hudson – pentru cvartetşi animaţieM. Vosganian: Saturnian -“Lord of the rings” - pentru mediuelectronic i foto/video design

SÂMBăTă, 28 MAI9:00, ”D. Lipatti”, UNMBSimpozion internațional demuzicologie. Repere în muzicaromânească: Anatol Vieru, DorelPacu i Cristina Rădulescu-Pacu.Coordonator tiințific: Olguța LupuGulliver (5)

11:00, Aula UCMR Claudia Codreanu (mezzosoprană),Diana Vodă (pian)Program: A. Rațiu, D. Vodă, D.Constantinescu, O. Lupu, D. Schein

15:00, Mediateca UNMB,Sala de proiecție Workshop cu compozitorul Yinam Leef (Israel)Nirvana (4)

17.00, Studioul de operã al UNMB,Trio ContrasteIon Bogdan Ştefãnescu (flaute),Doru Roman (percuție),

Sorin Petrescu (claviaturi) V. Dinescu: Nosferatu (1922)de F. W. Murnau(film mut cu muzicã live)Ullyses (6)

19:00, Sala ”G. Enescu” a UNMB Ansamblul AdHOCMatei Pop (dirijor)Program: A. Mihalcea, H. Holliger,

A. Pop, T. Herdlicska, R. Moser, A.Băcan, S. Wirth, C. Bence-Muk Concert realizat în cadrul proiectului"Academia Sighişoara"

Matrix (5)

21.00, Aula UCMR Postumanism (50')Deranj artistic temporar de Irinel

Anghel; Performance retrofuturistcu 3 iniţieri perturbante Artiti: "13" - Irinel Anghel & friendsI. Anghel (voce, performance),P. Dunca (dans, performance),D. Szederjessi (percuţie), C.Torsan (instrumente de suflat), V. Podeanu (chitară electrică),D. Nemeş-Bota (obiecte desuflat), A. Sima (electronics),M. Cîtu (electronics), BogdanFrigioiu (chitară electrică), V.Gherghel (live video), S. Ulubeanu(soundbox, performance), B. Dima(acordeon, performance) D. Stancu(performance)

DUMINICă, 29 MAIGulliver (6)

11:00, Sala ”G. Enescu” a UNMB Ansamblul pAs cLassiqueMircea Pădurariu (dirijor)Program; C. Țăranu, M. Ciobanu,C. Cârneci, S. Lerescu, G. BalintGulliver (7)

Ateneul Român, ora 17.00Corul Madrigal – Marin Constantin Anna Ungureanu (dirijoare)

Program: Folclor suedez, A.Õhrwall, M. Constantin, O. Gjeilo,S. Ulubeanu, C.A. Petrescu, H.Badings, G. Cudalbu, V. Miskinis,P. OlofsonNirvana (5)

19:00, Sala ”G. Enescu” a UNMBProfil-Sinfonietta.Tiberiu Soare (dirijor)

Program: C. Mello, C. Ioachimescu,O. Nemescu, Y. Leef

Mai multe detalii pe CIMRO.RO

9


16/16

În luna mai a anului 2006 lua natere „Raftul Denisei“, prima i singuracolecție de literatură personalizată din România, coordonată de DenisaComănescu.

„Sper să se impună prin frumusețea ei, prin originalitate i printr-oimensă plăcere a lecturii. Sper să fie branată la marile titluri ale zilei, să fiedinamică i accesibilă, într-un cuvânt, cool. Voi aeza aici numai cărțile pecare le iubesc“, mărturisea atunci coordonatoarea colecției.

Printr-un portofoliu bogat, dedicat literaturii universale, cu precădereactuală, cu peste 300 de titluri apărute în decursul a 10 ani, „Raftul Denisei“a confirmat din plin promisiunile editoarei, impunându-se ca una dintrecele mai importante colecții de pe piața de carte din România.

Editura Humanitas Fiction marchează în 2016 aniversarea unui deceniu deliteratură de cea mai bună calitate în „Raftul Denisei“. Evenimentele acestuian prilejuiesc întâlniri cu îndrăgiți autori publicați în această colecție, cumar fi Alessandro Baricco i Katja Petrowskaja, care vor veni la Bucureti laînceputul verii. Baricco îi va lansa pe 18 mai romanul Mireasa tânără , iarPetrowskaja, pe 15 iunie, volumul de povestiri Poate Estera.

Alte cărți în pregătire:

Anthony Doerr - Toată lumina pe care n-o putem vedea(Premiul Pulitzer 2015)Boualem Sansal - 2084. Sfârșitul lumiiKafka - Scrisoare către tata W. B. Yeats - Rosa AlchemicaRicardo Piglia - Pentru Ida BrownPaula McLain - Zbor în jurul soarelui

revista accente nr. 30 (pdf)

Documents