reteta beton&mortar
TRANSCRIPT
1. STABILIREA COMPOZIŢIEI PENTRU BETOANE DE CLASĂ C 8/10
Compoziţia betoanelor de clasă mai mică decât C 8/10 se se stabileşte conform datelor din tabelul B.1.
Betoane de clasă C 8/10Tabelul B.1
Clasa betonului
Domeniul de utilizare
max
agregat
Dozaj ciment**
minim[Kg/m3]
Total agregat (uscat)[Kg/m3]
Apa (orientativ)
[l/m3]
C 2,8/3,5umplutură sau egalizare
31 115 2055 160
71 105 2115 140
C 4/5 fundaţii31 150 2020 160
71 135 2085 140
C 6/7,5*fundaţii sau elevaţii
31 180 1990 160
71 160 2060 140
* Aceste clase de beton nu se găsesc în normele europene** Independent de tipul de ciment
Proporţia dintre diferitele sorturi de agregat se adoptă astfel încât agregatele să se încadreze în limitele prevăzute în tabelele aferente.
ALEGEREA COMPOZIŢIEI se va face prin încercări preliminare, urmărindu-se realizarea rezistenţelor cerute. În acest scop se prepară două amestecuri de beton de minimum 30 l.
- primul amestec având compoziţia de bază stabilită anterior;- al doilea amestec având dozajul de ciment sporit cu 20 kg/m3 faţă de cel al compoziţiei
de bază, menţinând constant cantităţi de apă şi agregate.
Din fiecare amestec se confecţionează minimum 6 epruvete. Confecţionarea şi păstrarea epruvetelor se face conform STAS 1275-88.
Epruvetele se încearcă la 7 zile, iar pe baza rezultatelor obţinute se adoptă dozajul de ciment care la această vârstă asigură o rezistenţă cel puţin egală cu clasa betonului.
2. STABILIREA COMPOZIŢIEI PENTRU BETOANE DE CLASĂ C 8/10
2.1 Tipul de ciment se alege din tabelele B.2, B.3 şi B.4 în funcţie de:- clasa de expunere- clasa betonului- tipul betonului- masivitatea betonului
1
Materiale pentru construcţii
Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat şi beton precomprimat, turnat monolit, aflat în clasa de expunere 1 şi 2a.
Tabelul B.2
Nr. crt.
Condiţiile de executare şi/sau caracteristicile elementelor
Clasa de beton
Tipul de beton
Tipul de ciment
0 1 2 3 4
1
Elemente sau construcţii cu grosimi mai mici de 1,5 m executate în afara perioadei de timp friguros
C 4/5C 8/10
simpluII/B, II/A,
IV/A,V/A, 32,5
C 12/15C 16/20
C 18/22,5armat
I/A, II/A32,5
C 20/25C 25/30C 28/35
armat
I 32,5II/A-S, II/A-L,
II/A-V,32,5 R/42,5
C 30/37C 32/40C 35/45 armat/
precomprimat
I 42,5 (R)
C 40/50C 45/55C 50/60
I 52,5
2Elemente de construcţii masive având grosimea egală sau mai mare de 1,5 m
C 12/15 simpluH II/A-S, H II/B-S,
III/A 32,5
C 16/20C 18/22,5
armatH I, H II/A-S,
32,5
C 20/25C 25/30C 28/35
armat H I 32,5/42,5
C 30/37C 32/40C 35/45 armat/
precomprimat
H I 42.5
C 40/50C 45/50C 50/60
H I 52,5
Observaţie :Pentru executarea elementelor cu grosimi mai mici de 1,5 m, pe timp friguros, se
recomandă utilizarea cimenturilor cu întărire rapidă (R).
2
2
Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat şi beton precomprimat, turnat monolit, aflat în clasele de expunere 2b şi 3.
Tabelul B.3
Nr. Crt.
Condiţiile de executare şi/sau caracteristicile elementelor
Clasa de beton
Tipul de beton Tipul de ciment
0 1 2 3 4
1Elemente sau construcţii cu grosimi mai mici de 1,5 m
C 16/20 simplu II/A-S, 32,5 (R)
C 16/20C 28/35
armatI 32,5 (R)
II/A-S 32,5 (R)
C 30/37C 32/40C 35/45 armat/
precomprimat
I 42,5 (R)
C 40/50C 45/55C 50/60
I 52,5 (R)
2Elemente de construcţii masive având grosimea egală sau mai mare de 1,5 m
C 16/20 simplu H II/A-S 32,5
C 16/20C 28/35
armat H I 32,5
C 30/37C 32/40C 35/45 armat/
precomprimat
H I 42.5
C 40/50C 45/50C 50/60
H I 52,5
Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat şi beton precomprimat, turnat monolit, aflat în clasele de expunere 4 şi 5.
Tabelul B.4
Nr. crt.
Natura agresivităţii
Gradul de agresivitate
Tipul de ciment pentru:
simplu armat
0 1 2 3 4
1Agresivitate de dezalcalizare
slabăII/A-S32, (R)/42,5
II/A-S32,5 (R)/ 42,4
2Agresivitate carbonică
slabă II/A-S 32,5/42,5II/A-S 32,5(R)/42,5 (R)
Intensă sau foarte intensă
I 42,5 I 42,5(R)
3Agresivitate sulfatică
foarte slabăII/A-S, II/A-V, II/B-S 32,5/42,5
H I, H II/A-S32,5/42,5
intensă sau foarte intensă (toate cazurile)
SR II/B-S, SR II/A-S 32,5/42,5
SR I32,5/42,5
3
Materiale pentru construcţii
0 1 2 3 4
4Agresivitate magneziană
slabă H II/A-S 32,5/42,5H II/A-S, SR II/A-P32,5/42,5
intensă sau foarte intensă
SR II/A-S32,5/42,5
SR I32,5/42,5
5Agresivitate a sărurilor de amoniu
slabă H II/B-S 32,5/42,5 H II/A-S 32,5/42,5
intensă sau foarte intense
SR II/B-S32,5/42,5
SR II/A-S32,5/42,5
6 Agresivitate bazicăslabă H II/A-S 32,5/42,5 H I 32,5/42,5
intensă SR II/A-S 32,5/42,5 SR I 32,5/42,5
Observaţie :Cimentul de clasă 42,5 se utilizează la beton de clasă egală sau mai mare de C 30/37.
2.2 Valoarea maximă a raportului A/C se alege din tabelul B.5 în funcţie de clasa betonului şi clasa cimentului. Această valoare nu va fi mai mare decât cea prevăzută în tabelul B.6 (se alege valoarea mai mică).
Tabelul B.5
Clasa betonuluiClasa cimentului
32,5 42,5 52,5
C 8/10 0,75
C 12/15 0,65
C 16/20 0,55 0,65
C 18/22,5* 0,53 0,62
C 20/25 0,50 0,60
C 25/30 0,45 0,55 0,60
C 28/35* 0,40 0,50 0,55
C 30/37 0,47 0,53
C 32/40* 0,45 0,590
C 35/45 0,40 0,47
C 40/50 0,45
C 45/55 0,42
C 50/60 0,40
* Clase de beton care nu se găsesc în normele europene
Raportul A/C maxim
Valoarea maximă a raportului A/C pentru realizarea clasei betonului, se stabileşte în funcţie de clasa cimentului şi gradul de omogenitate al betonului, conform tabelului B.5, cu următoarele precizări:
- valorile din tabel sunt valabile pentru gradul II de omogenitate al betonului; pentru gradul I valorile cresc cu 0,05, iar pentru gradul III scad cu 0,05;
- în cazul utilizării agregatelor de concasaj, valorile din tabel se măresc cu 10%;
4
4
- în cazul accelerării întăririi betonului prin tratare termică, ţinând seama de reducerea rezistenţei finale, valorile raportului A/C prevăzute în tabel, vor fi considerate valabile pentru gradul I, urmând ca pentru gradul II să fie diminuate cu 0,05.
Valoarea maximă a raportului A/C pentru asigurarea cerinţelor de durabilitate, în funcţie de clasa de expunere, nu va depăşi valorile din tabelul B.6.
Gradul de omogenitateGradul de omogenitate se apreciază astfel:
- pentru staţiile de betoane în funcţiune, se consideră gradul de omogenitate din luna precedentă pentru tipuri sau clase de beton similare, determinat din tabele;
- pentru staţiile noi, se apreciază în funcţie de nivelul de dotare şi calitatea sorturilor de agregate, urmând a fi calculat în funcţie de rezultatele obţinute în prima perioadă de preparare a betonului;
În cazul în care betoanele trebuie să îndeplinească condiţii speciale, în ceea ce priveşte gradul de impermeabilitate, nu se admite ca raportul A/C să depăşească valorile:
- 0,6 pentru gradul de impermeabilitate P410:
- 0,55 pentru gradul de impermeabilitate P410, în cazul betoanelor simple expuse la
agresivitate;- 0,50 pentru gradul de impermeabilitate P8
10;- 0,45 pentru gradul de impermeabilitate P12
10.
Cerinţe minime de asigurare a durabilităţii pentru beton, în funcţie de clasele de expunereTabelul B.6
Clasa de expunere
Clasa de betonmin.
Grad de impermeabi-litate min.
Grad de gelivitate,
min.
Agregate rezistente la
îngheţ-dezgheţ
Aer antrenat
Raport A/C max.
1 C 12/15 P4 - - - 0,65*
2a C 16/20 ** P4 - - - 0,50
b C 18/22,5 P8 G 100 (150) DA DA 0,45
3 C 25/30 P12 G 150 DA DA 0,40
4
a C 20/25 P8 - - - 0,45
b1 C 25/30 P12 G 100 DA DA 0,40
b2 C 25/30 P12 G 150 DA DA 0,40
5
a C 18/22,5 P8 - - - 0,50
b C 18/22,5 P8 - - - 0,50
c C 18/22,5 P12 - - - 0,45
d C 25/30 P12 - - - 0,45
Notă :* pentru betonul simplu nu există condiţie;** se poate adopta clasa de beton minim C 12/15, cu condiţia împlinirii simultane a celorlalte cerinţe minime pentru asigurarea durabilităţii.
5
Materiale pentru construcţii
Observaţie:În clasele de expunere 1-5 dacă se îndeplineşte condiţia de impermeabilitate minimă P12, precum şi celelalte condiţii minime de asigurare a durabilităţii, se poate alege pentru betonul precomprimat, clasa minimă de beton C 20/25 sau C 25/30, funcţie de tipul de armături utilizate.
2.3 Clasa de consistenţă se determină din tabelul B.7 în funcţie de:- elementul în care se toarnă betonul- tasarea dorită
Tabelul B.7
Nr. Crt.
Tipul de elementeClasa de
consistenţăTasare(mm)
1Fundaţii din beton simplu sau slab armat, elemente masive
T2 sauT3
30107020
2Fundaţii din beton armat, stâlpi, grinzi, pereţi structurali
T3 sau T3/T4702010020
3Idem, realizate cu beton pompat, monolitizări
T4 12020
4Elemente de monolitizări cu armături dese sau cu dificultăţi de compactare, elemente cu secţiuni reduse
T4/T5 15030
5Elemente pentru a căror realizare tehnologia de execuţie impune betoane foarte fluide
T5 * 18030
* Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianţi.Observaţie:Betoanele având clasa de consistenţă mai mare de T3, se transportă cu autoagitatoare.
2.4 Apa de amestecare A0 se alege din tabelul B.8 în funcţie de:- clasa betonului;- clasa de consistenţă.Aceasta valoare se va corecta cu cantitatea ac, conform notelor de sub tabel:
A = A0 + ac
Cantitatea orientativă de apă de amestecareTabelul B.8
Clasa betonului
Cantitatea de apă (AI) – l/m3,Pentru clasa de consistenţă:
T2 T3 T3/T4 T4
C 8/10 160 170 - -
C 8/10 ... C 20/25 170 185 200 220
C 25/30 185 200 215 230
6
6
Valorile privind cantitatea de apă de amestecare prevăzute în tabel sunt valabile în cazul agregatelor de balastieră 0,31mm.
Cantităţile de apă se vor corecta prin reducere sau stropire, după cum urmează:- reducere 10% în cazul agregatelor 0- 71 mm;- reducere 5% în cazul agregatelor 0 - 40 mm;- reducere 10 – 20% în cazul folosirii de aditivi;- spor 10% în cazul folosirii pietrei sparte;- spor 20% în cazul agregatelor 0 - 7 mm;- spor 10% în cazul agregatelor 0 - 16 mm;- spor 5% în cazul agregatelor 0 - 2 mm.
2.5 Dozajul de cimentCu formula C = A/[A/C], se calculează dozajul de ciment care nu trebuie să fie mai mic
decât dozajul minim dat în tabelul B.9, deci se alege valoarea mai mare.
Dozajul minim de ciment pentru asigurarea cerinţelor de durabilitate
Tabelul B.9
Clasa de expunere
Regim de agresivitate
Dozajul minim de ciment (kg/m3) pentru:
Beton simplu Beton armat
1a - 150 250
b - 180 275
2a - 200 290
b - 300 325
3 - 325 365
4
aS 300 325
I 350 390
b
S 300 325
I325 365
ANA AS ANA AS
5
a FS 225 (180) 2401) 260 2701)
b S 300 (280)3301)
3002) 3253601)
3402)
c I 350 (280)3302)
3103) 3903652)
3503)
d
FI-1
350 (+) (280)
4102)
3703)
390 (+)
4502)
4103)
FI-24102) (+)
4103)
4502) (+)4503)
FI-3 4103) (+) 4503) (+)
NOTAŢII :A.N.A. – ape naturale agresive, cu excepţia celor cu agresivitate sulfurică şi apa Mării Negre.
7
Materiale pentru construcţii
A.S. – agresivitate sulfurică1) ciment II A-S,2) ciment H I; HII A-S,3) ciment SR I; SR II A-S, (+) măsuri suplimentare de protecţie,( ) valorile din paranteze se vor adopta pentru betoane suport sau de egalizare.
Dozajele de ciment sunt valabile în cazul folosirii agregatelor de râu 0 - 31 mm. Pentru agregatele de carieră (piatră spartă) dozajul se măreşte cu 5%. Pentru agregate de 0 - 16 mm, dozajele se sporesc cu 10%, iar pentru agregatele de 0 - 71 mm se reduc cu 10%. În cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor, se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferior celor din tabel, pe bază de reglementări tehnice speciale sau cu avizul unui institut de specialitate.
În cazul folosirii de aditivi reducători de apă, cu avizul unui institut de specialitate şi acordul proiectantului, se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare celor rezultate din tabel, respectându-se următoarele condiţii:a. agresivitatea sulfurică - intensă şi foarte intensă (1, 2, 3)
Reducerea dozajului de ciment va fi de 5 – 15%, funcţie de aditivul utilizat; Dozajul de ciment nu va fi mai mic de 350 kg/m3 pentru betoanele armate, respectiv
310 kg/m3 pentru betoanele simple.b. alte agresivităţi – reducerea dozajului va fi de până la 5% în cazul agresivităţii slabe, respectiv până la 10% în cazul agresivităţilor intense şi foarte intense.c. nu se va depăşi limita prevăzută pentru raportul A/C.d. consistenţa betonului, la locul punerii în operă, va corespunde unei tasări de cel puţin 7 cm.
2.6 Cantitatea de agregatCantitatea de agregat se calculează cu relaţia:
Densitatea aparentă a agregatelor este dată în tabelul B.10.Tabelul B.10
Tipul de rociDensitatea aparentă - ag
kg/dm3
Silicioasă (agregate de balastieră) 2,7
Calcaroase 2,3 – 2,7
Granitică 2,7
Bazaltică 2,9
- ag se ia din tabelul B.10;- c = 3 kg/l;- a = 1 kg/l;- P = 20 l/m3 în mod obişnuit, în cazuri speciale se alege din tabelul B.11.
Tabelul B.11
Dimensiunea maximă a agregatelor (mm) 7 10 16 20 31 40 71
Aer antrenat % (0,5) 6 6 5 5 4,5 4 3,5
8
8
2.7 Zona de granulozitate a agregatului se alege din tabelul 12 în funcţie de:- dozajul de ciment ”C” - clasa de consistenţă / tasare
Granula maximă a agregatelor
Dimensiunea maximă a granulei agregatelor se stabileşte în funcţie de dimensiunea cea mai mică a elementelor, distanţa dinte barele de armătură şi stratul de acoperire cu beton a armăturilor, aplicând relaţiile:
- max 1/4 D- max d – 5 mm- max 1,3 c- în cazul porilor se aplică max 1,3 D- în cazul recipienţilor şi a monolitizărilor se ia max 1,3 D
D – dimensiunea cea mai mică a elementului structurald – distanţa dintre barele de armătură (cu excepţia cazului grupării barelor)c – mărimea stratului de acoperire cu beton
Granulozitatea agregatului total
Curba de granulozitate a agregatului total se stabileşte astfel încât să se încadreze, funcţie de dozajul de ciment şi consistenţa betonului, în zona recomandată conform tabelului B.12.
Zonele de granulozitate recomandate
Tabelul B.12
Clasa de tasareDozajul de ciment (kg/m3)
200 200-300 300-400 400
T2 I I (II) I (III) III
T3, T3/T4 I I (II) II (III) III
T4, T4/T5, T5 - I I (II) II (III)
Observaţie:Zonele indicate în paranteze se adoptă cu precădere, dacă la încercările preliminare se constată că amestecul de beton nu prezintă tendinţă de segregare.
Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0 – 7 mmTabelul B.13
Limita% trecerii în masă prin sită sau ciur
0,2 1 3 7
Max. 12 40 70 100
Min. 3 25 54 95
Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0 – 16 mm
9
Materiale pentru construcţii
Tabelul B.14
Zona Limita% trecerii în masă prin sită sau ciur
0,2 1 3 7 16
IMax. 11 45 60 80 100
Min. 3 35 51 71 95
IIMax. 8 35 50 70 100
Min. 2 25 41 61 95
IIIMax. 6 25 40 60 100
Min. 1 15 30 50 95
Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0 – 20 mmTabelul B.15
Zona Limita% trecerii în masă prin sită sau ciur
0,2 1 3 (5) 7 20
IMax. 10 40 55 75 100
Min. 3 30 46 66 95
IIMax. 7 30 45 65 100
Min. 2 20 36 56 95
IIIMax. 5 20 35 55 100
Min. 1 10 25 45 95
Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0 – 31 mmTabelul B.16
Zona Limita% trecerii în masă prin sită sau ciur
0,2 1 3 7 16 31
IMax. 10 40 50 70 90 100
Min. 3 31 41 61 81 95
IIMax. 7 30 40 60 80 100
Min. 2 21 31 51 71 95
IIIMax. 5 20 30 50 70 100
Min. 1 10 20 40 60 95
Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0 – 40 mmTabelul B.17
Zona Limita% trecerii în masă prin sită sau ciur
0,2 1 3(5) 7 (5) 20 40
IMax. 10 30 45 60 80 100
Min. 3 21 36 51 71 95
IIMax. 7 25 35 50 70 100
Min. 2 16 26 41 61 95
IIIMax. 5 15 25 40 60 100
Min. 1 5 15 30 50 95
10
10
La prepararea betoanelor se poate adopta o curbă de granulozitate discontinuă în domeniul 3 - 7 mm sau 3 – 16 mm. În aceste cazuri se va asigura încadrarea agregatului total pentru treceri până la 3 mm inclusiv, în zona I de granulozitate.
2.8 Dacă agregatul conţine apă – este umed – se va corecta cantitatea de apă de amestecare, cu apa conţinută în agregat (Aag)
Ac = A - Aag,la fel corectându-se şi cantitatea de agregat
2.9 Calcularea agregatului pe sorturi – metoda sorturilor
Metoda se utilizează când la staţia de beton avem agregate pe sorturi adică: 0 – 1; 1 – 3; 3 – 7; 7 –16; 16 – 31. În practică se admite ca primele două sorturi 0 – 1 şi 1 – 3 să fie amestecate, formând sortul 0 – 3.
Etapele de calcul sunt:
1) Se impune curba granulometrică a agregatului pe care dorim să o obţinem (de regulă aceasta este curba granulometrică ideală obţinută ca medie aritmetică a limitelor minime şi maxime ale zonei de granulozitate).
2) Se calculează procentele din fiecare sort după relaţiile:
%sort (0 – 1) = Ts1 – 0%sort (1 – 3) = Ts3 – Ts1
%sort (3 – 7) = Ts7 – Ts3
%sort (7 – 16) = Ts16 – Ts7
%sort (16 – 31) = Ts31 – Ts16
Tsi = trecerea prin ciur (sită) 1, 3, 7, 16, 31;
3) Se calculează cantităţile în kg din fiecare sort necesare preparării unui amestec optim de agregate (A.O.A. – amestecul sorturilor astfel încât volumul de goluri să fie minim).
Exemplu de calcul:Pentru prepararea a 10m3 de beton greu avem nevoie de 23000kg de A.O.A. care să se
încadreze în zona I de granulozitate.Să se calculeze cantităţile de agregat din fiecare sort care trebuiesc comandate.
1. CURBA GRANULOMETRICĂ IDEALĂ PENTRU ZONA I ESTE:0,2 1 3 7 16 31
(10+3)/2=6,5 (40+31)/2=35,5 45,5 65,5 85,5 100
11
Materiale pentru construcţii
2. Procentele din fiecare sort vor fi:(0 – 1)% = 35,5 – 0 = 35,5% = 0,355(1 – 3)% = 45,5 –35,5 = 10% = 0,10(3 – 7)% = 65,5 –45,5 = 20% = 0,20(7 – 16)% = 85,5 –65,5 = 20% = 0,20(16 – 31)% = 100 –85,5 = 14,5% = 0,145
3. Cantităţile de agregat ce trebuiesc comandate sunt:m0 – 1 = 23000 · 0,355 = 8165 kgm1 – 3 = 23000 · 0,10 = 2300 kgm3 – 7 = 23000 · 0,20 = 4600 kgm7 – 16 = 23000 · 0,20 = 4600 kgm16 – 31 = 23000 · 0,145 = 3335 kg
TOTAL: 23000 kg
2.10 a) Pentru verificarea rezistenţelor mecanice se prepară câte 3 amestecuri de beton de minimum 30 de l fiecare, pentru fiecare din următoarele compoziţii:
- compoziţia de bază rezultată din calculele prezentate la punctele 2.1.....2.8;- o compoziţie suplimentară având dozajul de ciment sporit cu 7% dar minim 20 kg/m3,
menţionându-se cantităţile de apă şi agregat ale compoziţiei de bază:- a doua compoziţie suplimentară având dozajul de ciment redus cu 7% dar minim 20
kg/m3 (numai dacă dozajul nu este sub cel minim admis), menţinându-se cantităţile de apă şi agregat ale compoziţie de bază;
b) din fiecare amestec se confecţionează minimum 4 epruvete, rezultând în total câte 12 epruvete pentru fiecare compoziţie. Confecţionarea, păstrarea şi încercarea epruvetelor se vor efectua conform STAS 1275-88;c) câte 6 din epruvetele confecţionate pentru fiecare compoziţie se încearcă la vârsta de 7 zile. Se adoptă compoziţia preliminară pentru care, cu dozajul minim de ciment, rezistenţa betonului la vârsta de 7 zile e cel puţin egală cu valoarea indicată în tabelul B.18.
Rezistenţa la compresiune la 28 de zile pentru încercări preliminareTabelul B.18
Clasa betonuluifck preliminară (N/mm2)
Cilindru CubC 8/10 8 10C 12/15 12 15C 16/20 16 20C 20/25 20 25C 25/30 25 30C 30/37 30 37C 35/40 35 40C 40/50 40 50C 45/55 45 55C 50/60 50 60C 55/67 55 67C 60/75 60 75C 70/85 70 85
12
12
Observaţie:Valorile sunt valabile pentru gradul II de omogenitate
d) Pentru gradul I, respectiv III de omogenitate la valorile prevăzute în tabelul B.18 se scade, respectiv se adaugă valoarea , conform tabelului B.19.
Tabelul B.19
Clasa betonului (N/mm2)- cilindru -
(N/mm2)- cub -
C 8/10 – C 20/25 2,5 3
C 28/35 – C 35/45 3 4
C 40/50 – c 50/60 4 5
e) În cazurile urgente, se poate adopta preliminar compoziţia betonului pe baza rezistenţei la vârsta de 7 zile, dacă aceasta atinge cel puţin următoarele procente din rezistenţa la 28 de zile prevăzută în tabelul B.18:
- 55% pentru cimenturile tip H, II B, SR;- 65% pentru cimenturile tip II A, I;- 75% pentru cimenturile tip R;
f) Compoziţia astfel stabilită se va corecta pe baza rezultatelor încercărilor la vârsta de 28 de zile.
13
MORTAR
Dozaje uzuale pentru mortare de zidărie preparate cu var – pastăTabelul 1
Marca mortarului şi notaţia
Tipul mortarului
Materiale necesare pentru 1 m3
Ciment Kg Var pastă Nisip
32,552,5
m3 kg m3 kg42,5
M 10 Z var - ciment 117 112 0,100 130 1,23 1660
M 25 Z ciment - var 165 157 0,100 130 1,23 1660
M 50 Z ciment - var 230 219 0,090 115 1,18 1600
M 100 Z ciment - var - 275 0,060 75 1,18 1600
M 100 Z ciment - 325 - - 1,18 1600
Dozaje uzuale pentru mortare de tencuială cu var – pastăTabelul 2
Marca mortarului şi notaţia
Tipul mortarului
Materiale necesare pentru 1 m3
Ciment kg Var pastă Nisip
32,542,50
m3 kg m3 kg52,50
M 4 T var - - 0,375 500 1,15 1400
M 10 T var - ciment 145 138 0,250 325 1,20 1500
M 25 T var - ciment 180 171 0,200 260 1,20 1500
M 50 T ciment - var 290 275 0,085 110 1,25 1550
M 100 T ciment - var - 370 0,045 60 1,25 1550
M 100 T ciment - 385 - - 1,25 1550
Dozaje uzuale pentru mortare de zidărie preparate cu var hidratatTabelul 3
Marca mortarului şi notaţia
Tipul mortarului
Materiale necesare pentru 1 m3
Ciment kg Var hidratat Nisip
32,552,5
m3 kg m3 kg42,5
M 10 Z var - ciment 117 112 0,100 130 1,23 1660
M 25 Z ciment - var 165 157 0,100 130 1,23 1660
M 50 Z ciment - var 230 219 0,090 115 1,18 1600
M 100 Z ciment - var - 275 0,060 75 1,18 1600
M 100 Z ciment - 325 - - 1,18 1600
14
Dozaje uzuale pentru mortare de tencuială preparate cu var hidratatTabelul 4
Marca mortarului şi notaţia
Tipul mortarului
Materiale necesare pentru 1 m3
Ciment kg Var hidratat Nisip
32,542,50
m3 kg m3 kg52,50
M 4 T var - - 0,375 500 1,15 1550
M 10 T var - ciment 145 138 0,250 325 1,20 1500
M 25 T var - ciment 180 171 0,200 260 1,20 1500
M 50 T ciment - var 290 275 0,085 110 1,25 1550
M 100 T ciment - var - 370 0,045 60 1,25 1550
M 100 T ciment - 385 - - 1,25 1550
Consistenţe recomandate diferitelor mortare utilizate în construcţii:
Tabelul 5
Tipul mortarului
LucrareaConsistenţa
(cm)
Mortare pentru zidărie
- din cărămizi pline sau blocuri de beton uşor- din cărămizi cu goluri sau blocuri ceramice cu goluri- din blocuri pe piatră sau blocuri de beton compact- din blocuri mici sau blocuri B.C.A.
8 – 137 – 84 – 7
11 – 12
Mortare pentru
tencuieli care se execută
MANUAL
Executate pe zidărie de blocuri mici sau B.C.A.
pentru şpriţpentru grundpentru tinci
12 – 139 – 1112 – 14
Executate pe alte tipuri de zidării
pentru şpriţpentru grundpentru tinci
11 – 138 – 9
12 – 14
MECANIC Executate pe orice fel de zidării 10 – 12
15