MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Colegiul Politehnic din Chiinu

Catedra Sisteme informaionale

Disciplina: Retele de calculatoare

Lucrare practic nr.2

Tema: Configurarea unui router

A efectuat studentul gr. I 0110:

Melnic Lilia

A verificat prof.:

Romanciuc Vera

Chiinu 2013

Scopul lucrarii:

Descriere rutarii statice si dinamice si configurarea router-ului.

Rutarea statica

Pentru ca rutarea ntre router-ele dintre mai multe retele sa fie eficienta, router-ele trebuie sa cunoasca ID-urile (adresele) celorlalte retele sau sa aiba configurata o ruta implicita (default). ntre mai multe retele interconectate, tabelele de rutaretrebuie sa fie facute astfel nct traficul sa urmeze totdeauna o cale optima. Felul n care aceste tabele de rutare sunt construite face de fapt diferenta dintre rutarea statica si rutarea dinamica.

Procesul de rutare n care tabela de rutare se construieste manual se numeste rutare statica. Administratorul de retea, avnd cunostinte despre topologia sistemului retele i 14114s1822o nterconectate, construieste manual tabela de rutare a fiecarui router si oactualizeaza, scriind toate rutele n aceasta.

Rutarea statica functioneaza bine pentru putine retele intreconectate, dar nu sunt indicate n cazul n care exista multe retele intreconectate sau care se modifica. Router-ele statice nu sunt tolerante la erori. Timpul ct o configuratie manuala a unui router static este valida este infinit, dar cu toate acestea, rutarea statica nu este indicata si nu poate rezolva problemele ce apar prin nefunctionarea unui router sau prin ntreruperea unei conexiuni.

Rutarea dinamica

Rutare dinamica are loc atunci cnd router-ele discuta cu router-ele adiacente informndu-se reciproc asupra retelelor la care este conectat fiecare dintre ele. Router-ele trebuie sa comunice folosind un protocol de rutare. ntr-un sistem cum este Internetul sunt folosite diverse protocoale de rutare. Internetul este organizat sub forma unei colectii de sisteme autonome (Automonous System-AS), fiecare fiind administrat de catre o singura organizatie. De multe ori, o corporatie sau un campus universitar definesc un sistem autonom. De exemplu, backbone-ul NSFNET formeaza un sistem autonom, deoarece toate rutele din acest backbone se afla sub un control administrativ unic. n cadrul fiecarui sistem autonom poate fi selectat propriul protocol de rutare ce asigura comunicatia ntre router-ele din cadrul respectivului AS. Acesta este numit "interior gateway protocol" (IGP) sau "intradomain routing protocol". Cel mai popular IGP a fost "Routing Information Protocol" (RIP). Un protocol de tip IGP mai nou este "Open Shortest Path First" (OSPF). Acesta a fost dezvoltat cu intentia de a nlocui protocolul RIP. n prezent, n Internet sunt utilizate ambele protocoale n functie de conditiile specifice ale fiecarui AS.

Concluzii:

In urma efectuarii acestei lucrari practice am studiat ca exemplu o retea PRP in topologia Inel, am gasit avantajele si dezavantajele.