UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR

PROIECT

LA

RESURE SI DESTINATII TURISTICE

PIATA TURISTICA A ROMANIEI

STUDENTA: PREDA MONALISA ANUL II FR MTC

PIATA TURISTICA A ROMANIEI

Cuprins:

1) Introducere 2) Situatie economica 3) Evolutia dinamica a venitului 4) Alte fenomene

1) Prezentarea pietei turistice din Romania

Turismul si-a constituit in timp o piata proprie definita prin factori cu manifestare specifica si determinanti de natura economica, sociala, politica si motivationala. Piata se inscrie ca un element de referinta al oricarei activitati economice, atat in etapa prealabila, a elaborarii programului (dimensiunea si structura activitatii), cit si in desfasurarea ei corecta si apoi in procesul final al verificarii rezultatelor. Piata reprezinta astfel o sursa de informare, un teren de confruntare si un barometru al realizarilor si al sanselor viitoare.Turismul Romanesc incerca sa-si dezvolte, o data cu integrarea in Uniunea Europeana criterii de cunoastere definitorii la nivel global, privind calitatea serviciilor oferite si a obiectivelor naturale sau culturale de care dispune in prezent. Acesta incercare este determinata de faptul ca Romania a incetat sa mai fie o destinatie turistica atractiva din cauza concurentei a ofertei limitate infrastructurii si serviciilor necorespunzatoare, potrivit strategiei de

dezvoltare a turismului romanesc publicata de Autoritatea Nationala pentru Turism ( ANT). Potrivit strategiei, oferta turistica romaneasca se confrunta cu mai multe probleme. Toate tipurile de programe oferite de Romania intampina o concurenta acerba pe pietele vest- europene, in timp ce destinatiile concurente ofera o gama variata de facilitati, pentru toate categoriile de turisti. De asemenea, oferta romaneasca este relativ limitata, restransa la cateva statiuni, iar in cadrul acestora doar la cateva hoteluri. Serviciile sunt inferioare celor de pe destinatii concurente precum Bulgaria, Turcia, Grecia sau Cipru, in timp ce agrementul nu se ridica la nivelul ofertei din alte tari. La aceste probleme se adauga infrastructura tehnico-rutiera necorespunzatoare, lipsa unor hoteluri de comfort superior in marile orase si in statiunile turistice de interes international. Din punct de vedere al raportului calitate-pret, Romania a incetat sa mai fie o piata turistica atractiva. Intrarea in Europa a adus, fara indoiala, mai multa forfota, mai multa circulatie si asta ne prinde bine. Totodata se simte ca tot mai multi romani isi permit macar un concediu pe an, desi procentul celor care-si permit in comparatie cu cei care-si petrec concediul acasa este inca mic. Promovarea turistică este cel puţin la fel de importantă ca şi calitatea serviciilor oferite, însă nu mai importantă decât aceasta. Practic, este nevoie de un mix echilibrat între calitate şi promovare, una fără cealaltă neaducând rezultate bune pe termen lung.Diversitatea variabilelor de piata, precum si multitudinea formelor de manifestare a factorilor pietei turistice, limiteaza posibilitatea de cunoastere aprofundata a acesteia, devenind astfel necesara studierea in detaliu a caracteristicilor pietei turistice, precum si a elementelor componente ale acesteia: cererea si oferta turistica.

Conceptele de cerere si consum turistic sunt:

Desi intre cererea turistica si consumul turistic exista o mare asemanare, aceste doua concepte nu pot fi suprapuse total. Astfel, definitiile oficiale releva continutul diferit al celor doua categorii:- „cererea turistica este formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii, pentru alte motive decat prestarea unor activitati remunerate la locul destinatiei”;- „consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de cererea turistica pentru achizitionarea unor noi servicii si bunuri legate de motivatia turistica”;

Cererea turistica reprezinta, asadar, totalitatea cerintelor manifestate sau nemanifestate inca, pentru apropierea de produsele turistice, pe cand consumul turistic este forma de materializare a cererii.

Oferta si productia turistica:

Oferta turistica, categorie corelativa a pietei turistice, constituie, in multe situatii, mobilul determinant al efectuarii actului turistic.Distinctia care trebuie evidentiata intre oferta si productia turistica porneste de la definirea celor doi termeni. Astfel, oferta turistica este reprezentata de cadrul si potentialul natural si antropic, echipamentul de „productie” a serviciilor turistice, ansamblul bunurilor materiale si serviciilor destinate consumului turistic, forta de munca specializata in activitatile specifice, infrastructura turistica si conditiile de comercializare (pret facilitati).Productia turistica este data de ansamblul de servicii care mobilizeaza forta de munca, echipamentul turistic si bunurile materiale si care se materializeaza intr-un consum efectiv.

2) Situatie economica

Strategia sintetizeaza principalele cauze datorita carora, comparativ cu celelalte tari Central si Est Europene, Romania se prezinta modest in ceea ce priveste performantele economice ale industriei turismului: lipsa unui program de actiuni coerent si stabil privind dezvoltarea turismului si lipsa fondurilor de investitii destinate dezvoltarii, modificarii si reabilitarii infrastructurii generale si specifice, ca urmare a procesului lent si complicat al privatizarii, aplicarii unei fiscalitati neadecvate, inexistenta unor facilitati in domeniul creditelor bancare. Totodata, reforma sectorului turistic a demarat tarziu, chiar daca anumite incercari de reforma economica au fost facute de la inceputul anilor 90, insa durata de aplicare a lor s-a intins pe o perioada foarte mare de timp. Pe piata romaneasca sunt practicate dobanzi bancare foarte ridicate si deci neatractive, in paralel cu deprecierea permanenta a monedei nationale, precum si persistenta unei rate ridicate a inflatiei. Turismul din tara noastra sufera si prin durata mare necesara reconstitutuirii proprietatii private in cazul activelor nationalizate, scaderea puterii de cumparare a populatiei si reordonarea prioritatilor si reorientarea

unei parti a cererii turistice interne catre destinatii externe. Romania poate miza pe resursele sale naturale si culturale, pe imbunatatirea conditiilor si serviciilor de cazare si nu numai si nu in ultimul rand pe modernizarea infrastructurii, pentru a facilita accesul in zonele cu potential turistic, dar si pe o activitate de prezentare interna si internationala a potentialului turistic. Asadar prin site-uri pot fi promovate serviciile turistice si astfel profiturile pot ramane in tara contribuind la cresterea locurilor de munca si la dezvoltarea economica.

3) Evolutia dinamica a venitului

Turismul reprezinta in 2006, 10,6 % din PIB-ul mondial, si oferind 230 milioane de locuri de munca. Destinatiile din tarile in curs de dezvoltare au reprezentat 40,3 % din piata turismului in 2005, iar numarul calatorilor din tarile mai putin dezvoltate s-a triplat intre 1990 si 2005. Piata insa s-a adaptat din mers crizei: furnizorii au scazut substantial tarifele (companiile aeriene au scazut tarifele pentru biletele de avion, insa si hotelierii au operat modificari tarifare importante). Piata agentiilor de turism din Romania ramane foarte fragmentata, dar in 2008 pot avea loc modificari la varful topului. Primele trei agentii de turism din Romania detin aproape 20% din piata, care anul acesta va creste cu circa 20% pana la 800 mil. euro, conform estimarilor reprezentantilor pietei.Happy Tour, liderul pietei, vizeaza anul acesta o crestere a afacerilor de 20%, pana la 56 mil. euro. In primul semestru din 2008, agentia a realizat venituri de 27,5 mil. euro.Cea de-a doua agentie de turism din Romania, Paralela 45, are in vedere afaceri de pana la 42 mil. euro in 2008, in crestere cu circa 8% fata de 2007. In primele 6 luni din 2008, compania a inregistrat venituri de 20 mil. euro. Ca urmare a maturizarii pietei, este posibil ca in anul 2009 agentiile de turism sa nu mai inregistreze cresteri asa de mari ale afacerilor.Asadar, tarifele s-au micsorat in 2009 si din acest motiv numarul romanilor care au calatorit nu s-a diminuat substantial. Insa au devenit mult mai atenti si mai selectivi in alegerea agentiei turistice, dar si in fata agentului de turism de la care doresc servicii de calitate la preturi cat mai mici. Se mai poate vorbi insa si de o alta modificare a comportamentului consumatorilor de servicii turistice: timpul alocat unei vacante s-a diminuat considerabil (in loc de o medie de 10 - 12 zile, in 2009 romanii au petrecut 6 - 7 zile in vacanta).

Ce au avut insa de castigat cei mai mari jucatori de pe piata de turism din Romania? Paradoxal, desi pachetele turistice si-au micsorat pretul, desi romanii au petrecut mai putine zile in concediu ca in alti ani, desi cumparatorii sunt mai atenti si mai pretentiosi, jucatorii importanti au castigat credibilitate si cota de piata. In concluzie, in anul 2009 piata de turism din Romania s-a maturizat. Jucatorii slabi au pierit, lasand loc agentiilor care au supravietuit crizei si care s-au adaptat noilor cerinte ale pietei. Situatia economica dificila prin care trece economia mondiala se resimte fara indoiala si in turismul romanesc, astfel ca in luna ianuarie 2010, comparativ in luna ianuarie 2009, atat sosirile cat si inoptarile in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, au inregistrat o scadere cu 8,3 %, respectiv cu 10, 6 %. Comparativ cu luna ianuarie 2009, in luna ianuarie 2010 s-au inregistrat scaderi la punctele de frontiera atat la sosirile vizitatorilor straini – 5,0 % cat si la plecarile in stainatate ale vizitatorilor romani – 5,3 %.. Pana in 2010 vor fi un milion de turisti pe an, daca rata de crestere anuala va fi de 4,1 % potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului (World Tourism Organisation).O provocare pentru piata de turism din 2010 este segmentul corporate. Competitia intre jucatori se va muta si pe aceasta nisa. Vor castiga cei care stiu sa negocieze cel mai bine tarifele cu furnizorii, cei care vor oferi servicii de calitate, cei care au disponibilitate 24 h/24 pentru clientii lor. Este un segment care merita toata atentia agentiilor de turism deoarece volumul cererii este mare, deoarece intotdeauna vor fi companii care inregistreaza cresteri ce se reflecta si in volumul calatoriilor intreprinse, deoarece este un segment care aduce castig independent de variabile sezoniere.In acelasi timp si companiile au tot interesul sa contracteze o agentie de turism pentru serviciile de business travel: tarife negociate mult mai mici, disponibilitate 24 h/24 (jucatorii de pe piata de turism care si-au dezvoltat servicii de call center vor avea de castigat pe nisa corporate), consultanta pentru serviciile de travel.Valoarea totala a cererilor de finantare depuse pe Axa 5 a Programului Operational Regional pana la inceputul anului 2010 si care vizeaza structuri de primire turistica cu functiuni de cazare este de  aproximativ 983 milioane lei. Dintre acestea, au fost semnate contracte care vizeaza proiecte de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare in valoare de aproape 258 milioane lei. Interesul este foarte mare, dar nu toate proiectele au avut calitatea necesara pentru a primi finantare europeana. Drumul a fost deschis, de acum speram in proiecte cat mai bune si intr-o implementare incununata de succes.Acest lucru nu inseamna ca ne resemnam, este o buna ocazie

pentu noi ca autoritate de reglementare sa ne intrebam ce putem face pentru a impulsiona turismul, dar si pentru operatorii din turism sa isi analizeze avantajele comptitive pe care se pot baza si punctele slabe care trebuie eliminate din ofertele noastre. Cu siguranta turismul romanesc trebuie sa faca eforturi pentru a deveni competitiv la nivel european si mondial. Lucrurile se imbunatatesc insa, rata de crestere a veniturilor din turism fiind una peste media europeana pentru Romania.

4) Alte fenomene: Turismul din Romania

In primul rand, cred ca abordarea turismului in Romania s-a facut pana acum destul de haotic, fara o gandire integrata si o planificare strategica. Am vrut sa atragem turisti pentru destinatiile noastre si cam atat, fara o idee clara ce i-ar face pe ei sa isi doresca acest lucru, ce ii retine sa vina si care dintre aceste lucruri se pot remedia, ce ar trebui sa primesca in timpul sejurului pentru a se intoarce acasa incantati si cu dorinta de a reveni. Evident ca infrastructura, fie ca vorbim de cea de transport sau cea a unitatilor de cazare, reprezinta o problema in Romania sa afirmi asta a devenit deja un cliseu. Lipsa unei strategii concertate de fidelizare a turistilor si degradarea structurilor de cazare, a infrastructurii in general au fost cauzele pierderii acestei piete. Promovarea turismului romanesc este de fapt intr-o faza de pionierat. Rezultatele se vor vedea in scurt timp. In 2009 am fost prezenti la peste 60 de manifestari expozitionale de turism in tara si strainatate, am desfasurat campanii autdoor si TV. Prioritatea startegica a anului 2009 a fost demararea constructiei brandu-lui turistic al Romaniei si in acest moment am selectat compania care va construi brandul turistic al Romaniei si am incheiat contractul. Finantarea este asigurata prin Programul Operational Regional – Domeniul Major de Interventie ,, Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii, in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica. Brandul turistic al Romaniei va fi realizat pana in luna mai si presupune elaborarea de studii pentru stabilirea imaginii curente a tarii noastre pe pietele sursa de turism, determinarea avantajelor competitive ale Romaniei comparativ cu alte destinatii, identificarea celei mai bune pozitionari a Romaniei ca destinatie turistica, conceptualizarea, crearea si proiectarea

identitatii vizuale a brandului, liniile directoare pentru implementarea si pentru strategia de comunicare. Continuam si promovarea prin mijloacele clasice: prezenta la targuri si manifestari expozitionale, campanii autdoor, radio si TV, parteneriate cu marii tour-operatori. Romanii prefera sa mearga in destinatiile interne deja consacrate. Noi incercam sa promovam si alte zone interesante si sa contracaram caracterul sezonier puternic al turismului local, prin sejururi la preturi reduse sau sejururi de weekend. Avem in vedere promovarea eco-turismului si a turismului cultural. Nu uitati insa de turismul balnear, un domeniu in care nu concuram cu nicio tara din Europa sub aspectul resurselor de care dispunem.

Litoralul Romanesc

Turismul hotelier

Din punct de vedere al oaspetelui, serviciul hotelier este o experienta, determinata de raportul calitate-pret, atmosfera si personal. Prin urmare, serviciul hotelier reprezinta suma a tot ce i se intampla clientului in contact cu o tranzactie sau o serie de tranzactii.

Caracteristicile serviciilor din cadrul unui hotel

Serviciile hoteliere constau dintr-o activitate sau o suma, o succesiune de activitati ale uneia sau mai multor persoane in vederea satisfacerii exigentelor oaspetelui. Dintre caracteristicile serviciilor hoteliere sunt remarcate urmatoarele: intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea sau eterogenitatea si perisabilitatea.

Clasificarea serviciilor hoteliere

Din punct de vedere al importantei pentru client si pentru existenta unitatii ospitaliere, serviciile hoteliere se impart in doua mari categorii si anume:- Servicii de baza, adica acele servicii care satisfac necesitatile primordiale ale oaspetelui, cum ar fi necesitatea de adapost si cea de hrana;- Servicii complementare, adica serviciile care satisfac exigentele (dorintele, gusturile preferentiale) care, eventual, pot completa prestarea serviciilor.Din aceasta clasificare se poate deduce cu usurinta faptul ca serviciile hoteliere de baza sunt reprezentate de cazare si masa, iar cele suplimentare, restul serviciilor oferite de un hotel. Prima categorie presupune cu obligativitate plata contravalorii serviciilor prestate; cea de-a doua categorie este alcatuita, din acest punct de vedere, din subcategoriile:- Servicii complementare „cu plata”, respectiv serviciile suplimentare pentru efectuarea carora clientul plateste o suma de bani, în valoare absoluta sau sub forma de taxa, separat de serviciile de baza;- Serviciile complementare „fara plata”, acele servicii suplimentare a caror contravaloare este inclusa în serviciile de cazare.În realitate, toate serviciile hoteliere sunt platite: cele de baza cu o repetitivitate accentuata (tariful de cazare inmultit cu numarul de zile hoteliere; micul dejun la fel; demipensiunile sau pensiunile complete înmultite si ele cu numarul de zile hoteliere); serviciile complementare cu plata, la cerere; serviciile complementare fara plata prin diferentierea tarifelor de la o categorie la alta, de la un contract la altul.

Hotel din statiunea Costinesti

Dormitor in inchinta hotelului

Bibliografie