Rezervatia Iezerele Cindrelului situata in muntii Cindrelului; declarata arie protejata din anul 1961; Muchia lui Priboi a fost inclusa si ea in rezervatie in 2004, astfel ca suprafata totala a rezervatiei a ajuns la 609,6 ha; Iezerul Mare se gaseste la altitudinea de 1.999 m, ocupa 3 ha si are urmatoarele dimensiuni: 320 m lungime, 189 m latime, 13 m adancime; Iezerul Mic se gaseste la 1.946 m, are 80 m lungime, 58 m latime si o adancime de aproape 2 m; vegetatia din aceasta rezervatie abunda in jneapan, ienupar, muschi, bujor de munte; fauna cuprinde peste 20 de specii de pasari, ursi, capre negre, lupi si vulpi; este singura rezervatie din judetul Sibiu marcata si dotata cu inscrisuri conform uzantelor europene, prin piloni, borne, tabele toponimice, harti, indicatoare, totul fiind realizat gratie muncii voluntare a 30 de studenti sibieni.

Detalii Lacul fara fund situat in Parcul Public al orasului Ocna Sibiului, in imediata apropiere a statiei CFR; este cunoscut si sub numele de "Lacul Lemnelor" sau "Lacul Francisc"; s-a format pe locul fostei saline Francisc inchisa si abandonata din anul 1775; prin prabusirea tavanului salinei s-a creat un crater care in timp a acumulat apa; are un diametru de 40-50 m si o adancime maxima de 33-34 m; concentratia sarii in apa este de 318g/l la adancime, in timp ce la suprafata atinge doar 96g/l; pentru fenomenul de heliotermie care are loc aici,lacul a fost declarat rezervatie naturala.

Detalii Rezervatia faunistica Arpasel se afla in centrul sectorului glaciar central al masivului Fagaras, fiind marginita in est de muchiile Albotei, in vest de cele ale Buteanului-Netedu, in nord de limita superioara a padurii, respectiv de cele ale varfurilor Buteanu, Capra si Vartopul in sud; posibilitatea de a ajunge in rezervatie este de la calea ferata Sibiu - Brasov cu statia Arpasul de Jos; cu automobilul se poate ajunge din E68 -Soseaua Sibiu - Brasov - comuna Arpasul de Jos - apoi pe Transfagarasan - trasee marcate; acopera o suprafata de 736 ha; este constituita din paduri de rasinoase, iar la limita inferioara, paduri de rasinoase in amestec de foioase; capra neagra este cel mai des intalnita, apoi rasul, lupul, jderul, cerbul, cocosul de munte si capriorul.

Calcarele Cretacice de la Cisnadioara situate pe Valea de Argint, la aproximativ 1 km sud-vest de localitatea Cisnadioara; declarate monument al naturii de valoare paleontologica; au o vechime de 65 milioane de ani; locul este cunoscut si sub numele de "Piatra Broastei"; se intinde pe o suprafata de 0.9 ha; in cadrul lor exista o bogata microfauna acvatica: foraminifere, corali, gasteropode, lamelibranhiate, resturi de pesti, moluste; in aceste roci este sculptata stanca cu forma bizara alcatuita din conglomerate si calcare cretacice; inalta de 3-4 metri, este rezultatul eroziunii apelor curgatoare.

Rezervatia geologica Vulcanii noroiosi de la Hasag

situata in lunca paraului Visa, intre Hasag si Mandra, mai exact spus pe teritoriul comunei Loamnes; ocupa o suprafata de 1 ha; vulcanii sunt formati din trei cosuri, de marimi diferite, cel mai mare avand un diametru de 50 m si o inaltime de 6-8 m; din cauza presiunilor tectonice sarea fiind plastica,a fost impinsa spre suprafata formand cute diapire; la nord de Hasag se afla o alta grupa de masive diapire care insa nu apar la suprafata,dar care determina o dislocatie puternica; prin fisurile formate la suprafata solului se elimina gazul metan care antreneaza odata cu el o anumita cantitate de apa sarata care inmoaie marnele panonice transformandu-le in noroi care este impins afara; in prezent activitatea acestor vulcani in miniatura este inexistenta, dar potrivit specialistilor pot exista oricand surprize.

Canionul Mihaileni situat in apropierea localitatii Mihaileni; incepe din locul cunoscut sub numele "Mestecenii lui Dragan" si se desfasoara de-a lungul malului stang al paraului Calva; cunoscut si sub denumirea de "Rapa lui Brod"; aria protejata are statut de rezervatie geologica si peisagistica; flora este reprezentata de formatiuni ierboase, pajisti, arbusti si tufisuri; legenda spune ca aici este salasul puilor de lup; este rezultatul unei eroziuni puternice a sedimentelor nisipoase de varsta pliocena; are o lungime de 0,5 - 0,6 km si o inaltime a peretilor laterali cuprinsa intre 6 si 25 m; drumul spre acest loc este accesibil doar la picior. Parcul Natural Cindrel se afla la limita sud-vestica a teritoriului administrativ al judetului Sibiu; ocupa o suprafata de peste 9.000 ha, acoperind cele mai spectaculoase forme de relief din arealele celor doi masivi muntosi, Cindrel si Lotru, ce fac parte din grupa muntilor Parang a Carpatilor Meridionali; in cadul sau se gasesc 12 caldari glaciare, unele abia conturate, altele bine reliefate, ca de exemplu Iezeru Mare, Iezeru Mic si Gropota; reteaua hidrografica este reprezentata de raul Sadu, ce curge spre est, si raul Frumoasa, ce curge spre vest; din cele doua Iezere se formeaza in aval raul Cibin; un punct de interes il reprezinta turbaria de pe Platoul Diavolului, la peste 2.100 m altitudine, prin flora si fauna acestui spatiu; in limita nordica a parcului se afla Rezervatia Iezerele Cindrelului, iar sub 1.800 de m se intinde vegetatia forestiera care imbraca versantii, reprezentata de jneapan, afin, smardar; in refugiile Canaia si Sub Iezere se poate practica turismul, desi nu exista dotari corespunzatoare.

Parcul Natural Dumbrava Sibiului

situat la 4 km de centrul orasului, in directia sud-vest, de-a lungul soselei care merge spre Rasinari; ocupa o suprafata de aproximativ 1.000 ha; este traversat de paraul Trinkbach, care formeaza pe cursul sau trei lacuri de origine antropica: unul la Muzeul Tehnicii Populare si doua in Gradina Zoologica; mai mult de jumatate din arboretele de aici depaseste 100 de ani, iar cateva zeci de exemplare de stejar depasesc 200 de ani; diversitatea arbustilor este data de paducel, porumbar, lemnul cainelui, maces, crusin; flora ierboasa a padurii include branduse, orhidee, opaita (specie endemica), salata iepurelui, iarba albastra, pufulita, iar cca. 400 ha din inima parcului se constituie in rezervatie de seminte (selectate) de stejar, gorun si pin; aici traiesc caprioare, veverite, arici, mistreti, soareci, vulpi, dar si specii de pasari precum pitigoiul mare, mierla, presura, ciocanitoarea mare, gaita, turtureaua, bufnita, pupaza, cucul, cinteza, sticletele, vrabia, corbul; Parcul Natural Dumbrava Sibiului este renumit si pentru Muzeul Civilizatiei Populare ASTRA, care este cuprins in arealul sau; in anul 1754, Martin von Seeberg a solicitat Magistratului Sibiului ca "fiecare padure sa fie impartita in zece parti egale si fiecare parte sa fie taiata anual si fasonata in stanjeni, iar acolo unde lipsesc copaci si exista loc gol, fiecare fiu de taran care a implinit 10 ani sa planteze in primavara urmatoare doi puieti de stejar, sa-i inconjoare cu gardulet si sa-i ingrijeasca pana cand se casatoreste".