restaurarea cupolei pronaosului...de turişti. de-a lungul secolelor, au fost perioade dnd edifi...

3
RESTAURAR EA CUPOlEI PR ONAOSULUI NICOLAE SAVA , DANIEL DUMIRACHE, OLIVIU BOLDURA _____ _ Din tot ce s-a întreprins pînă acum pe şa ntierul de res- taurare a ansamblului eL e pictură de la biser ica foste i mănă- stir i Humor, cupola pronaosu lui, neprevăzută î n planul i ni- ţial de lucru din vara anului 1972, a fost o lucrare mai , grea şi mai complexă dator ită problemelor noi ridicate şi ll'geJ1ţci ICiU ,c,aJr,e lSe tUm Ul l1e.a reTvevi a. Cum se prezenta si tuaţia de fap t? La o privire de ans amblu, de jos din bis,erică , datori distanţe i, întu nericulu i, pel iculei de fum şi praf, precum şi preell1�e[ p�nolf de pi 11Ij an, degofdar,ea plÎc,uuri i nu p,une:a fri aplectă cu jlulS'teve. Ri , di,oarlea aheJei şi :a;pwpierea ,de zona degradată au dezvăluit un spec tacol dezolant, car e ne p'u �n faţa pecioo,ului p'răhl� onle'i ,Oe11 , aJ,e ,a ClupoJe.i . Vom încerca să facem o descfi,ere a acest ei zone, aşa cum apărea l a rid icarea schel ei. n primul rî nd s-a făcut vizib ilă existenţa pî nzelor d e păianje n şi a depunerilor de p raf şi fum, care brăzdau cupo- la în toate direcţ i ile, estompînd desenu l şi culoarea (f ig. 1). Odtă î, depăDane aoesre plînze, au @părlUt desprin deri .adînci şi accentuate, pe mari pO rţiuni, ale p ictur ii. Zone de diferite d imens iuni se prăb]lş iseră. Impr ăştiate pe mai b ine ·de jumătat e Jin supraf aţă, găuri adînci ş i dese, de măr imi variab ile, str�pungeau strat ul de arriciato şi intonaco, crdnd punţi subţ ir i ş i fragile ale stratu ri lor de suport şi p ictură cre, dO .ta o n,ge uşoară , : ,e 'l11i işcLU 'nÎlsrdînd :să se prăbuşească. Fisuri mari ş i adînci desenau adevăr ate ar abescuri, pe intreaga suprafaţă, dar mai ales de-a lungul "gioatdor ". Stratul de arriciato era despr ins de z idăr ie - cu excep- ţia OÎto'lw, a πun,coe mai der , e:nlUe sp ' r,e ,ceml oupolei şi 1n zona horei î ngereşti - în unele porţiuni desprinde rea fiind de 2-3 cm. Puţinele puncte aderente şi autoport anţa siste- 1 mului de bolt ire , au făcut ca , pictura să n u se prăb uşească complet, pînă la da na i nterveI1lţiei. Imaginea pictată o reprezintă p e Maic a Domnului Or antă, într-u n disc î n degrade SU Sţinut, prin intermediul unor aKLhfi ş i e!,e în IdegraJde, ,de 12 lî' l1Ig,efli , formează o horă. Culori le în ge ner;].l s-au me nţinut bi ne, î n special albas- (fui ş i roşul. P ictura este clară, c it ib ilă, deşi prezintă exfo- lieri lin ai ales pe figuri, aureol e şi la mai toate tonurile d e ocru şi verde. aJre aJLl [t ,caude ce lU gene�a't dCe� Oifal ea pictlUrlÎi murale din cupolă? Monume ntu l a fos t şi es te folosit, în co nti nuare, c a bise- rică a satului, în care se oficiază slujbe cu o partic ipare ex- tr , em de ,niLI1erOa ă 'lun1eolfli, adă'ugî'IlIduse şi afluul ,contÎ. nIU de turişti. De-a lungu l secolelor, au fost perioade dn d edifi- ciul nu a fo t tntreţinut corespunzător, u neori fiind chiar com- plet părăsit. în acest f el au put ut acţion a distructiv o seri e de factori, pr intre care: - Lipsa unui acoperiş cor espunzător şi ănăto , ceea ce a poomlÎ's Ipei să se inf iJrez,e n zkdăr ie şi pe plÎ lc-mră. - In decursul timpu lui, dar mai ales în secolul nostru, în timpul celor două războaie mond iale, construcţ ia a su- portat t raLume, produse de explozi ile din apropiere. Din spu- sele loca lnic ilor, b iserica a fost folosită ch iar ca depozit de l11uniţi i, în imed iata ei apropiere fiind ampl as ată o b are rie de artiler ie. - - O altă c auză care a cus la traumatizare a picturilo r şi pe alocuri l a prăbuşirea celor d in cupola pro naosului a [OSt curăţi rea pereţi lor ş i bolţilor de pînzel e de păianj en, fum şi pr,a;f, f ' Ollos,llllcl u-'se pră j jni lgi .Ia capă un căr,o,r,a e h1gră- mădeau drpe. Se văd foarte clar zgirietmile pwduse de a- ceste prăjini. Aş;] . m arătam, punţile subţiri şi frag ile, care 2 3 http://patrimoniu.gov.ro

Upload: others

Post on 02-Feb-2021

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • R ESTAURAREA CUPOlEI PRONAOSULUI ______ NICOLAE SAVA , DANIEL DUMIl'RACHE, OLIVIU BOLDURA _____ _

    Din tot ce s-a întreprins pînă acum pe şantierul de restaurare a ansamblului eLe p ictură de la biserica fostei mănăstiri Humor, cupola pronaosulu i , neprevăzută în p lan u l i niţial de l ucru din vara anului 1972, a fost o lucrare mai ,grea ş i mai complexă datorită problemelor no i ridicate ş i lllI'geJ1ţci ICiU ,c,aJr,e lSe tUmlJ?Ull1e.a IinJreTve11lvi a.

    Cum se prezenta situaţia de fapt? La o privire de ansamblu, de jos din b is,erică, datorită

    distanţei, întunericului, pel iculei de fum şi praf, precum şi preZJell1�e[ p�nZJel.Lolf de păii aJ11Ij an, degofaJdar,ea plÎc,uurii nu p,une:a fri aplliecIDa;tă cu jlulS'teve. Ri,di,oarlea aheJ.ei şi :a;pwpierea ,de zona degradată au dezvăluit un spectacol dezol ant, care ne p'uooa �n faţa pecioo'l,ulliui p'răhl�şhrâ.i z;onle'i ,Oe11t1I',aJ.,e ,a ClupoJe.i .

    Vom încerca să facem o descfi,ere a acestei zone, aşa cum apărea l a ridicarea schelei .

    ,In primul rînd s-a făcut vizibi lă existenţa pînzelor de păianjen ş i a depunerilor de p raf şi fum, care brăzdau cupola în toate direcţiile, estompînd desenul şi culoarea (f ig. 1 ) .

    OdaJtă î'l1,depăl1Dane aoesre plînze, au atpărlUt desprinderi .adînci şi accentu ate, pe mari pOrţiuni , ale p ictur i i . Zone de d iferite dimensiuni se prăb].lşiseră. Imprăştiate pe mai bine ·de jumătate Jin suprafaţă, găur i adînci şi dese, de mărimi variabi le, str�pungeau stratul de arriciato şi intonaco, crdnd punţi subţiri ş i fragi le ale straturi lor de suport şi pictură caJre, dOaJr .ta o ,aroi:n,gJeIe uşoară, : ,e 'l11iişcaJLU 'nÎlsrdînd :să se prăbuşească.

    Fisuri mari şi adînci desenau adevărate arabescuri, pe intreaga suprafaţă, dar mai ales de-a l ungul "giornatdor".

    Stratul de arriciato era desprins de zidărie - cu excepţia OÎto'lw,a piun,coe mai aJder,e:nlUe sp'r,e ,cemIml oupole i şi 1n zona horei îngereşti - în unele porţ iuni desprinderea f i ind de 2-3 cm. Puţinele puncte aderente şi autoportanţa s i s te-

    1

    mului de boltire, au făcut ca ,pictura să nu se prăbuşească complet, pînă la dana i nterveI1lţ ie i .

    Imaginea pictată o reprezintă pe Maica Domnul ui Orantă, într-un disc în degrade SUSţinut, prin intermed i ul unor aKLhfi şi e!,e în IdegraJde, ,de 1 2 lî'l1Ig,efli ,oc formează o horă.

    Culori le în gener;].l s-au menţinut b ine, în special a lbas(fui ş i roşul . P ictura este clară, citibilă, deşi p rezintă exfolieri lin ai a les pe figuri , aureo le şi la mai toate tonuri le de ocru şi verde.

    aJre aJLl [OISt ,cau:ZJde ce laJU gene�a't dC\)e.r�Oifa,[lea pictlUrlÎi murale din cupolă?

    Monumentu l a fost ş i este folosit, în continuare, ca biserică a satu lu i , în care se oficiază s lujbe cu o participare extr,em de ,niLId11erOa ă 'lun1eolfli , adă'ugî'IlIdu.Jse şi aflux,ul ,contÎ.nQIIU de turi şti. De-a lungul secolelor, au fost perioade dnd edificiul nu a fo t tntreţinut corespunzător, uneori fiind chiar complet părăsit. în acest fel au putut acţiona d istructiv o serie de factori, printre care :

    - Lipsa unui acoperiş corespunzător şi ănăto , ceea ce a poomlÎ's IGlipei să se inf i !tJrez,e ,in zkdărie şi pe plÎlc-mră.

    - In decursul timpului, dar mai ales în secolul nostru, în timpul celor două războaie mondiale, construcţia a suportat traLume, produse de exploziile din apropiere. Din spusele localnic ilor, biserica a fost folosită chiar ca depozit de l11uniţ i i , în imediata ei apropiere fi ind ampl asată o barerie de arti lerie.

    -- O altă cauză care a c us la traumatizarea picturi lor şi pe alocuri la prăbuşirea cel or d in cupola pronaosul ui a [OSt curăţirea pereţi lor şi bolţi lor de pînzele de păian jen, fum şi pr,a;f, f'Ollos,llllclu-'se pră jjni lllmgi .Ia capă un căr,o,r,a ,se h1grămădeau drpe. Se văd foarte clar zgirietmi le pwduse de aceste pră j in i . Aş;]. cum arătam, punţile subţiri şi frag i le, care

    2

    3

    http://patrimoniu.gov.ro

  • slIisţQ:neaJu ,supr:afeţde mai ma!l"[ de pilloU\.IIl',ă dooprlinse, se mÎ'şcaiU la o. atingere uşeară. Or, cu prăjina s-lau ru!pt tecmai aceste punţi, ducind la prăbuşirea picturii.

    - COI11!delMulr,a,e rleeJuka;tie din vaiporii resrpir,aţiei alU 'a,cţio11lat d

  • 10

    http://patrimoniu.gov.ro