relațiile diplomatice dintre p

8/16/2019 Relațiile Diplomatice Dintre P

1/6

Rela iile diplomatice dintre P.C.I i P.C.R. între anii 1973 – ț ș1975

Deschiderea par ială a arhivelor sovietice i a altor surse surse provenite din uropaț ș

!rientală a permis" chiar dacă în termeni lacunari" cunoa terea lo#ică a pro$lemei care seș

con%runtă cei doi poli de putere" &.'.( i 'niunea &ovietică. Par iala declasi%icare aș ț

documentelor secrete" %oarte numeroase" a %a)ei ini iale a Ră)$oiului Rece" în anii 197*" auț

permis de asemenea o în ele#ere mai clară a dinamicii interne a rela iilor dintre $loculuiț ț

sovietic" i mi carea comunistă interna ională în timpul cri)elor" din anul 195+ în 'n#aria"ș ș ț

după care în anul 19+," invadarea Cehoslovaciei" anul 19+9 China" i cel din anul 19,* înș

Polonia1. 'n moment nea teptat cu privire la Partidele Comuniste din uropa -est i cea deș ș

st" în rela ia cu 'niunea &ovietică" provenită din discu iile $ilaterale pe mar#inea întălnirilor ț ț

mem$rilor Pactului de la -ar ovia" care a avut loc la oscova pe / decem$rie 19,9" întreș

ihail 0or$aciov i secretarul #eneral al Partidului Comunist Romn 2icolae Ceau escu.ș ș

Conversa iile dintre cei doi lideri a %ost preluată i sistemati)ată întrun cadru istorio#ra%icț ș

numit Cold War International History Project " una din institu iile mari americane implicate înț

a traduce în lim$a en#le)ă" materialele din arhivele sovietice4" din uropa de st i ărileș ț

ecomuniste. Comunicatul nu are o proven ă directă" dar a %ost preluată de un volumț

romnesc" scris de omul politic er$an &ăndulescu" care reconstruie te Revolu ia Romnă dinȘ ș ț

anul 19,9" ca %iind parte a unui complot or#ani)at de '.R.&.&3. (cest lucru su#erea)ă o

oarecare precau ie în utili)area mărturiilor. Cu toate aceastea" dincolo de ori#inea iț ș

inte#ritatea documentului" care nu se poate veri%ica în arhive" di%icila conversa ie dintrețliderul sovietic i secretarul #eneral al P.C.R.ului" 2icolae Ceau escu" relevă un pasa6 destulș ș

de interesant" asupra rolului pe care îl 6oacă P.C.Iul" în rela iile cu partidele comunisteț /.a dialo#ul dintre cei doi lideri" au asistat cei doi primmini tri" att cel sovietic ct i celș ș

romn" i a avut ca i scop principal" datorită insisten elor lui 2icolae Ceau escu" promovareaș ș ț ș

1 . 8ramer" The Early Post- Stalin Succession Struggle and the Upheavals in East- Central Europe: Internal

External in!ages in Soviet Policy "a!ing " în #urnal o$ Cold War Studies" vol I" anul 1999" nr" 4" 3.2 Daniel Pommier -incelli" a rela%ioni tra P&C&I e P&C&' all(ini%io degli anni Settanta& )*+,-*+,./0 în

Co1unis1o e Co1unis1i& Il 1odello 'u1eno edi ie în#ri6ită de 0he." ndrescu" 0. (ltaro))i" "ț Atti del

convegno di Messina, 3-4 maggio 2004, ditura (ccent" Clu62apoca" 4**5" p. 4*3"3 I2ide1" p.4*/.

4 " &ăndulescu"Ș 3ece12rie *+4+: ovitura de Stat a con$iscat 'evolu ia 'o15n6ț " ditura !me#a Press"

ucure ti" 199+" p. 5+.ș


2/6


3/6

cre terea Partidului Comunist Italian" capa$il să determine o politică eternă %oarte $ună i săș ș

intervină cu o putermină credi$ilitate pe scena interna ională" dea lun#ul celor cinspre)eceț

ani 197419,/9. 2u este destul de clar în ce circumstan e se re%erea 0or$aciov" dar cel maiț

pro$a$il i cel mai relevant i recent ca)" a %ost o conver#en ă a po)i iilor în cadrul mi căriiș ș ț ț ș

comuniste interna ionale" între Partidul Comunist Romn i Partidul Comunist Italian în lunaț șaprilie a anului 19,*. :n acel moment " împreună cu Partidul Comunist din Iu#oslavia i alteș

partide comuniste" romnii i italienii re%u)ă invita ia la con%erin a interna ională de pace de laș ț ț ț

Paris" or#ani)ată de Partidul Comunist al 'niunii &ovietice i Partidul Comunist


4/6

epresie" atunci cnd erlin#uer vi)itea)ă Romnia în luna decem$rie a anului 19,3 13. :nsă

acastă 6udecată a a6uns la maturitate de către liderii partidului" împotriva involu iei re#imuluiț

romnesc la începutul anilor 197*" i este imo$ili)ată întro lectură atentă a condi iilor interneș ț

i a po)i iei interna ionale a Romniei. :n cadrul acestei rede%iniri a rela iilor cu Romnia dinș ț ț ț

acel an se sta$ile te un protocol de cola$orare care" în ciuda lipsei de precau ie i retoricăș ț șacestui tip de document" sta$ile te un teren comun pentru discu iile dintre cele două păr iș ț ț 1/.

Protocolul prevedea sta$ilirea unor rela ii de durată" cimentată de o vi)iune comună i oț ș

conver#en ă a intereselor pe pro$leme" cum ar %i de)armarea dar i con%erin a privindț ș ț

securitatea europeană" un schim$ permanent de dele#a ii ale liderilor na ionali" precum i aț ț ș

oamenilor din mediul universitar care să întărească rela iile culturale" dar i un pro#ram deț ș

vacan ă" pentru #rupuri ce au %ost selectate de liderii %iecărui partid în parteț 15.Protocolul avea o dimensiune de %ormalitate i o retorică" care spun %oarte pu in despreș ț

natura rela iilor politice cu Romnia i vi)iunea comuni tilor italieni" condi iilor din ară" însăț ș ș ț ț

ima#inea mai mare" vine dintro serie de rapoarte con%iden iale care sunt trimise începnd cuț

primăvara anului 1973" cu intervale %recvente la sec iune eternă a partidului comunistț

italian1+" trimise editorul )iarului" (unita" &ilvano 0oruppi.ploatarea stării unui or#an de imprimare corespondent străin al unui partid %rate" descrie

per%ect condi iile socioeconomice i a politicilor romne ti cu o mare $o#ă ie de detaliu i cuț ș ș ț ș

o atitudine critică puternică.(ceste două op iuni" care provoacă discon%ort i înrăută irea condi iilor de via ă aleț ș ț ț ț

popula iei se datorea)ă ini iativelor personale ale lui Ceau escu" care necesită de asemenea"ț ț ș

cea mai mare parte a partidului.e#ea cu privire la case este o a%irmare de a testa puterea personală a lui Ceau escu maiș

ales că" în de)$aterea din Parlament" liderul a intrat în con%lict cu vechiul lider sovietic

0heor#he (postol.

De asemenea" lipsa de de)$atere a doi lideri de top ca prim ministru 0heor#he aurer iș

mil odnăra indică o răsturnare internă a partidului la dictura personală a lui Ceau escu.ș șRapoartele ulterioare 0oruppi eviden ia în mod continuu e ecurile plani%icării economiceț ș

romne ti" pro$lemele tot mai mari în rela ia dintre romni i minotă ile etnice" urcase spre oș ț ș ț

dictatură a$solută17. :ntre timp" în timpul aniilor 1973197/ are loc proiectarea unor o$iective

importante în politica eterna a Partidului Comunist" întlnirea cu re6nev" în data 14 i 13ș

martie 1973 la oscova" care preci)ea)ă vi)iunea italiană a destinderii dinamice" Con%erin aț

13 &. Pons" (Italia e il PCI nella Politica estera dell(U'SS di ;re%nev" ditura


5/6

partidelor comuniste din uropa de -est" în ianurie 197/ la ruelles" care serve te luiș

erlin#uer i echipei sale de conducere un rol destul de important pentru a i consolida un polș ș

întro s%eră a comunismului occidental" care acceptă o orientare politică po)itivă european.:n ultimele luni a dus la ideea unei Con%erin e a partidelor comuniste europene" care punț

su$ semnul între$ării elementele %undamentale ale vie ii mi cării comuniste interna ionale caț ș ț

ale#erile străine în politică" rela iile cu 'niunea &ovietică i rela iile interneț ș ț 1,.ste cel mai pro$a$il că" din cau)a notelor #rele trimise la Partidul Comunist Italian din

ucure ti i prioritatea acordată de echipa lui erlin#uer" dar i altor o$iective politiceș ș ș

eterne. a s%r itul anului 1973 e%ul sec iei eterne a partidului &er#io &e#re se re%erea laș ș ț

modul în care întro întălnire cu am$asadorul romn" acesta a %ost intruit să su$linie)e

interesul lui Ceau escu întro întălnire cu erlin#uer în prima parte a anului viitor" i vi)itaș ș

acestuia la scurt timp în Romnia. (re loc întlnirea la ucure ti între &er#io &e#re" iș ș

omolo#ul său" (ndrei te%an" care pun condi iile preala$ile pentru or#ani)area con%erin eiȘ ț ț

interna ionale" respectarea principiilor din anul 19+9" adică" căutarea unită ii i protec iaț ț ș ț

dreptului la %iecare parte pentru a de)volta o cercetare autonomă a socialismului iș

inter)icerea atacurilor asupra păr ilor a$senteț 19. (ndrei su$linia)ă interesul lui Ceau escu de aș

avea o conversa ie"ț chiar i pentru o %iș " cu erlin#uer înaintea con#resului partidului"

pro#ramat pentru luna octom$rie.

(vand in vedere %aptul ca si in anul precedent nici un

tovara al o%iciului politic nu sa trans%erat in Romania"ș

ca nici in anul precedent" acest %apt ar

putea %i luat ca un %apt politic Cri)a a i)$ucnit în data de 11 aprilie 197/" unde 0orrupi trimiteo notă alarmantă" unde preci)ea)ă că romnii sunt irita i" pentru două mari pro$leme" ei suntț

convin i că nu mai eistă rela iile ecelente ale trecutului vă amintesc de 19+," cu inva)iaș ț

Cehoslovaciei" i cea de a doua mare pro$lemă" acest lucru se consideră că acest lucru aș

început să coincidă cu vi)ita lui erlin#uer la oscova. Romnii nu puteau accepta %aptul că

nici erlin#uer i ;ortorella @ (ldo ;ortorella" directorul )iarului italian 'nitaA" nu auș

acceptat invita ia de a veni în Romnia. Cri)a este re)olvată rapid" de asemenea" pentru că seț

apropia con%erin a paneuropeană" care a inut pnă în iunie 197+" po)i iile romne ti iț ț ț ș șitaliene conver# în diverse pro$leme. (cestea includ men inerea unei po)i ii în cadrulț ț

identită ii mi cării comuniste interna ionale" chiar dacă sunt în $locuri di%erite" căutarea deț ș ț

independen ă maimă %a ă de '.R.&.& în de)voltarea socială i po)i iile de politică eternăț ț ș ț 4*.Cri)a se re)olvă" cu toate aceastea" politica italiană" trece printro eaminare de o politică

reală" împotriva păr ii romne. (cestă considera ie este ela$orată de 0ior#io 2apolitano"ț ț

mem$ru marcant al $iroului de conducere al Partidului Comunist Italian" care este responsa$il

18 I2ide1" p. 59*.19 I2ide1" p. 591.20 &." Pons" a rivolu%ione glo2ale& Storia de la co1unis1o interna%ionale *+*,-*++*" ditura inaudi" ;orino"

4*14" p. 34+.


6/6

cu pro$leme culturale. 2apolitano" după o discu ie în $irou" cu privire la oportunitatea uneiț

vi)ite" pleacă în Romnia împreună cu Renato 0uttuso" o%icial pentru discu ii le#ate deț

politica culturală. :n raportul său detaliat la s%r itul călătoriei" 2apoletano" scria că romniiș

au %ost convin i că P.C.I a răcit în mod deli$erat rela iile cu ei. >usti%icările o%erite deș ț

2apolitano" la imposi$ilitatea de a %ace o vi)ită în Romnia a lui erlin#uer sar datora uneidi%icultă i" însă te%an (ndrei responsa$il pe eterne" răspunde" că nu au %ost motive deț Ș

presti#iu" ci un interes întrun schim$ de opinii la un nivel înalt41. 2apolitano se întlne te la area 2ea#ră" cu 2icolae Ceau escu" care îi epune vi)iuneaș ș

romnească a rela iilor interna ionale i a rela iilor dintre cele două partide. l se hrăne te oț ț ș ț ș

hotărre ne#ativă asupra opiniei i mi carea de masă în ările din uropa de -est" el crede căș ș ț

e%orturile depuse pnă în pre)ent insu%iciente pentru a a6un#e la o con%erin ă privindț

securitatea europeană" i a men ionat că reuniunile Pactului de la -ar ovia" eistă di%icultă i înș ț ș ț

acceptarea conceptului de depă ire a $locurilor comuniste" pentru Ceau escu" împreună cuș ș

P.C.I" tre$uie continuată" un viitor mai unitar" la nivel mondial a uropei" în loc să se insiste

asupra numai setărilor care se divid în uropa de -est" st i cea centralăș 44. Partea cea mai

interesantă parte a documentului stă în re%lec iile lui 2apolitano care a urmat să se întălneascăț

cu Ceau escu. 2apolitano întămpină di%icultă i în a da o situa ie economică i socială clară înș ț ț ș

Romnia. a %el de con%u)ă este situa ia i în partid. 0orrupi" men ionea)ă" însă nu pare să i seț ș ț

dea prea mult credit pentru evaluările sale. De i pare mai convin#ător este am$asadorul Italieiș

la ucure ti" care a vor$it despre tendin a dinastică a pre edintelui Romn.ș ț șPe o cri)ă de evaluare politică se eprimă o hotărre care pune în um$ră permanent

preocupările privind dictatura dect avanta6e tactice că Partidu Comunist Italian se poate tra#e

întro rela ie po)itivă cu romnii" cred ca din toate acestea deriva o pro$lemă serioasă pe careț

nu putem i#nora toate celelalte aspecte ale pro$lemei romne ti" i mai ales po)i iaș ș ț

interna ională a Romnia. 2apolitano su#erea)ă o strate#ie de împăciuire către Partidulț

Comunist Romn" pre#ătirea pentru con#res pentru partid" i de a trimite un lider autoritar"ș

0iancarlo Pa6etta" su#erea)ă că" liderii romni să i eprime preocupările cu PartidulșComunist Italian" cu privire la de)voltarea %amiliei Ceau escu i să suporte po)i ia italiană înș ș ț

următorul con#res al Partidului Comunist Romn.

21 I2ide1" p. 347.

22 (. -arsori 0 8lle origini di un 1odello sociale euopeo& a Co1unit? europea e la nascita di una politica sociale *++-*+,." în -entunesimo &ecolo" no. 9" 4**+" p. 17.

relațiile diplomatice dintre p

Documents