relații monetar-financiare internaționale
DESCRIPTION
Relații monetar-financiare internaționale. Note de curs pentru învățământul la distanță. Autor: Conf.univ.dr . Ionela COSTICĂ. Cuprinsul cursului:. UI-1. 1.Cursul de schimb și piața valutară (noțiuni introductive) 1.1.Cursul de schimb, determinarea cotațiilor și arbitrajul - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
Relații monetar-financiare
internaționaleNote de curs pentru învățământul la
distanțăAutor: Conf.univ.dr. Ionela COSTICĂ
2
1.Cursul de schimb și piața valutară (noțiuni introductive)
1.1.Cursul de schimb, determinarea cotațiilor și arbitrajul1.2. Tranzacțiile valutare1.3. Curs de schimb bilateral (la vedere și la termen) versus curs de schimb efectiv
Cuprinsul cursului: UI-1
3
2. Regimurile de curs de schimb și evoluția Sistemului monetar internațional
2.1.Regimuri de curs de schimb2.2.Sistemul monetar internațional și istoria acestuia2.3. EURO și Sistemul Monetar European
Cuprinsul cursului: UI-2
4
3. Factori determinanți ai cursului de schimb și condițiile parității internaționale
3.1. Factori determinanți ai cursului de schimb3.2. Rata dobânzii și teoria parității ratei de dobândă3.3. Inflația și teoria parității puterilor de cumpărare3.4. Efectul Balassa-Samuelson
Cuprinsul cursului: UI-3
5
4. Balanța de plăți și echilibrul extern
4.1. Conturile balanței de plăți4.2. Balanța de plăți și înregistrările în
cadrul acesteia4.3. Echilibrarea conturilor balanței de
plăți
Cuprinsul cursului: UI-4
6
Cursul de schimb și piața valutară (noțiuni introductive)
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1
7
INTRODUCERE
1.
8
Piața valutară reprezintă piața unde orice monedă convertibilă poate fi preschimbată în orice altă monedă. Astfel că, pornind de aici, una dintre monede este considerată moneda națională, iar cealaltă monedă implicată în tranzacție este considerată moneda străină.Exemplu:
- pe piața valutară românească, RON este moneda națională, iar EUR este valuta. În condițiile în care un stat adoptă propria
monedă, asigurându-i și un anumit grad de convertibilitate, piața valutară există.
9
Cursul de schimb, determinarea cotațiilor și arbitrajul
1.1.
10
Definiţie:
1.1.Cursul de schimb, determinarea cotațiilor și arbitrajul
Exemplu: EUR/RON: 4,2540
◦Raportul de schimb dintre două monede
◦Preţul unei monede exprimat în altă monedă
◦Preţul unei valute stabilit în moneda naţională (Copeland) – dacă vorbim de cotaţia directă.
Moneda străină (MONEDA DE BAZĂ)
Moneda națională(MONEDA COTANTĂ)
11
Analizând cotația de mai sus, ceea ce se află după virgulă reprezintă puncte de bază
Un punct de bază (PIP) = 0,01% sau 0,0001
EUR/RON: 4,2540
IMPORTANT!!!- Pe piața valutară se lucrează cu 4 zecimale.- În cazul Yenului japonez cotațiile se stabilesc cu două zecimale.
12
1.1.a. Convenții internaționale și particularități privind cursul de schimb Stabilirea perechilor de cotaţii are la bază standardele internaționale:
ISO currency code 4217
Cele mai utilizate cotaţii sunt recunoscute pe piața FOREX ca fiind ”the majors”:
EUR/USDUSD/JPYGBP/USDAUD/USDUSD/CHFUSD/CAD
Unele perechi de cotaţii sunt recunoscute de participanţii de pe piaţă după ”poreclele”
”CABLE”(este vorba de cotația GBP/USD – comunicarea între Marea Britanie și SUA realizându-
se în primă fază prin intermediul cablului de comunicații
13
Cursul de schimb poate fi stabilit ca fiind: 1: numărul de unități din moneda națională ce
revin la o unitate de valută = COTAȚIE DIRECTĂ Exemplu: cotația de pe piața românească – stabilește câți
lei revin la 1 euroEUR/RON: 4,2865
2: numărul de unități de valută ce revin la o unitate din moneda națională = COTAȚIE INDIRECTĂ Exemplu: cotația de pe piața londoneză– stabilește
câți USD revin la 1 GBPGBP/USD: 1,2845
Natura cotației
14
Astfel că, având cotațiile de pe piața de la Frankfurt:
EUR USDEUR - 1,29USD 0,78 -
pentru un cetățean german, -EUR/USD: 1,29 reprezintă cotație indirectă- USD/EUR: 0,78 reprezintă cotație directă.
15
putem spune că EUR s-a apreciat, iar RON s-a depreciat.
Dacă analizăm tabelul de mai jos, RON
(29oct.2010)RON
(1nov.2010)EUR 4,2664 4,2771
O creștere a cursului de schimb reflectă o apreciere a monedei de bază (moneda străină – EUR în cazul nostru).
Grad de APRECIERE/ DEPRECIERE monedă de bază:
16
În condițiile în care pe piața românească cotațiile înregistrate au fost:
stabiliți:a) gradul de depreciere a leului față de EUR
Aplicație:
RON (29oct.2010)
RON (1nov.2010)
EUR 4,2664 4,2771
Rezolvare:
,adică:
17
Pe o piață valutară se tranzacționează mai multe valute, astfel că, din punct de vedere al țării pe teritoriul căreia ne poziționăm, se pune problema determinării cursului de schimb dintre monedele considerate străine. Exemplu:Dacă se situăm în Zona euro și avem cotațiile:
◦ EUR/USD: 1,369◦ EUR/GBP: 0,8496
din punct de vedere al unui locuitor în Zona Euro cotația încrucișată (CROSS RATE) vizează raportul de schimb dintre USD și GBP
1.1.b Cotațiile încrucișate și posibilitatea de arbitraj
18
Astfel că:-pe piața Uniunii Monetare Europene
înregistrăm: GBP/USD: 1, 6113-pe piața londoneză raportul de schimb
GBP/USD este de 1,6120Existența acestei diferențe între cotații
permite obținerea unui profit fără asumarea niciunui risc. Ca urmare, vorbim de ARBITRAJUL TRIUNGHIULAR
În slide-ul următor vă prezint mecanismul arbitrajului triunghiular.
19
Presupunem că dispunem de GBP: 1000. 1) se vând 1000 GBP la cursul de
GBP/USD1,6120 ⇒1612 USD. 2) 1612 USD sunt preschimbați în EUR, la
cursul: EUR/USD: 1, 369 ⇒ 1178 EUR 3) preschimbăm EUR în GBP la cursul EUR/GBP:
0,8496 ⇒1001 GBP
Figura 1.1.
GBP
EUR USD
1
2
3
20
După cum se poate observa, câștigul este foarte mic; pe piață posibilitatea realizării arbitrajului triunghiular este rar întâlnită deoarece: există costuri de tranzacționare (BID-
ASK SPREAD: diferența dintre cursul de cursul de cumpărare și cel de vânzare practicate pe piață) În exemplul nostru am făcut abstracție de existența acestor costuri
iar pe de altă parte, în condițiile existenței unei astfel de diferențe, chiar utilizarea arbitrajului duce la anularea acestor diferențe.
21
Tranzacțiile valutare
1.2.
22
Reprezintă piața unde se pot tranzacționa diferite monede (cumpărare/vânzare de valute)
Este cea mai dinamică piață din componența piețelor financiare, fiind considerată și cea mai mare, dacă avem în vedere volumul de tranzacționare (Conform BIS Triennial Central Bank Survey (2010)– volumul zilnic de tranzacționare depășește 4 trilioane USD).
Piața valutară (FOREX) – caracteristici
23
Cele mai importante centre financiare din punct de vedere al tranzacțiilor valutare sunt:
◦ Londra (36,7% din volumul mediu zilnic de tranzacționare)◦ New York (aproximativ 18%)◦ Tokyo (6,2%).
Reprezintă cea mai lichidă piață din lume, fiind supusă unor reglementări specifice, fiind o piață OTC (participanții negociază direct unii cu ceilalți, fără existența unei case de compensații sau a unei alte instituții);
Este o piață continuă. Astfel că la ora 1200 a meridianului zero sunt deja deschise pieţele valutare de la Frankfurt (ora 700) şi Londra (ora 900). La ora 900 a meridianului zero sunt deja închise pieţele de la Tokyo, Hong Kong şi Singapore. Piaţa de la New York se deschide la ora 1300, iar cea de la Chicago la ora 1400.
24
Schema de funcționare a pieței valutare:
0 4 8 12 16 20 24
Sydney
Singapore
Tokyo
Frankfurt
Londra
New York
25
Băncile centrale Băncile comerciale (care acționează atât în nume
propriu, dar și în numele și contul clienților) Companiile comerciale (care derulează operațiuni
comerciale internaționale și, automat au nevoie de valutele necesare tranzacțiilor, spre exemplu)
Alte instituții financiare (societățile de investiții etc.) Brokerii (operatorii care derulează operațiuni în numele clienților, în schimbul plății de către aceștia din urmă a unui comision) și dealerii (derulează tranzacții în nume propriu)
Participanții pe piața valutară sunt reprezentați de:
26
Cele mai tranzacționate monedeRank Currency ISO 4217 code
(Symbol) % daily share(April 2010)
1 United States dollar USD ($) 84.9%2 Euro EUR (€) 39.1%3 Japanese yen JPY (¥) 19.0%4 Pound sterling GBP (£) 12.9%
5-6 Australian dollar AUD ($) 7.6%5-6 Swiss franc CHF (Fr) 6.4%5-6 Canadian dollar CAD ($) 5.3%7 Hong Kong dollar HKD ($) 2.4%8 Swedish krona SEK (kr) 2.2%
9-10 New Zealand dollar NZD ($) 1.6%Other Currencies 18.6%
27
ECONOMICĂ - nevoia procurării valutei necesare derulării activității curente (spre exemplu, în cazul importatorilor, procurarea valutei pentru plata mărfurilor importate).
SPECULATIVĂ – diferențele de curs de schimb între diferite instituții, între diferite piețe la momente diferite ale zilei permit obținerea de profituri (cu sau fără asumare de riscuri: operațiuni speculative/ de arbitraj)
HEDGING – acoperirea împotriva riscului TEHNICĂ – intervențiile băncii centrale pentru a
susține cursul de schimb al propriei monede.
Motivația derulării tranzacțiilor pe piața valutară
28
OPERAȚIUNILE DE ARBITRAJ OPERAȚIUNILE SPECULATIVE (dețin cea mai mare pondere în volumul tranzacțiilor)
OPERAȚIUNILE DE HEDGING
Pieței FOREX îi sunt specifice:
29
Tipuri de tranzacții ce se pot derula pe piața FOREX
INSTRUMENTELE PIETEI VALUTARE
TRANZACTII VALUTAREPROPRIU-ZISE PRODUSE DERIVATE
- VALUTE VERSUS USD;
- TRANZACTII CROSS. - RANZACTII FORWARD DIRECTE
- SWAP FX- ARANJAMENTE
SINTETICE PE SCHIMB DE
VALUTE
- FUTURES PE VALUTE
- OPTIUNI PE VALUTE
SPOT
FORWARD
30
Cele mai simple operațiuni pe piața valutară impun cumpărarea/ vânzarea unei monede în schimbul altei monede.
Tranzacțiile:◦ destinate companiilor – vizează piața valutară
interbancară -WHOLESALE FOREX BUSINESS -
◦ destinate persoanelor fizice – RETAIL FOREX BUSINESS.
Indiferent de natura tranzacției, aceasta impune costuri de tranzacționare.
Tranzacțiile pe piața valutară
31
Indiferent de natura intermediarului, fie că este vorba de o bancă sau de o casă de schimb valutar, serviciile valutare impun costuri pentru solicitanți.
Astfel că, un prim cost este dat de natura tranzacției: cumpărare – vânzare.
Vorbim de BID – ASK spread Exemplu:
◦ BCR afișează următoarele cotațiiEUR/RON: 4,2300 – 4,3300
- 4,2300 - cursul la care BCR cumpără EUR în schimbul RON (BID RATE)-4,3300 – cursul la care BCR vinde EUR în schimbul RON (ASK RATE)
1. Un prim cost – BID-ASK SPREAD
32
Pornind de la exemplul nostru, Bid-Ask spread pe cazul BCR este:
Determinarea BID-ASK SPREAD
IMPORTANT DE ȘTIUT! Cu cât monedele sunt mai tranzacționate, cu
atât spreadul dintre cele două cotații este mai mic.
33
Se consideră următoarele cotații:Aplicație:
Currency Performance
Cotatie BID ASKEUR/RON 4,2300 4,3300EUR/USD 1,3691 1,3692EUR/JPY 113,02 113,32
Stabiliți spreadul dintre cotații și explicați nivelul acestuia.
Rezolvare:
Cursul de schimb (1.1.) Definiţie:
◦ Raportul de schimb dintre două monede◦ Preţul unei monede exprimat în altă monedă◦ Preţul unei valute stabilit în moneda naţională
(Copeland) – dacă vorbim de cotaţia directă.
Ex: EUR/RON: 4,2540 – 4,2770
Curs efectiv de schimb al valutei X (1) o medie ponderată a cursurilor de schimb
ale monedei X în monedele Y, Z, … etc. ponderarea realizându-se în funcţie de proporţiile deţinute de valutele avute în vedere în tranzacţiile comerciale internaţionale ale ţării monedei X. (trade-weighted exchange rate)
Curs efectiv de schimb al valutei X (2) Este un indice Creşterea cursului efectiv de schimb = o
cantitate mai mare de valute revine la 1 EUR
Pentru partenerii externi EUR = mai scumpă
Cursul de schimb (2)
In funcţie de natura tranzacţiei generate (market-maker):◦ curs de cumpărare
(BID)◦ curs de vânzare (ASK)
EUR/RON: 4,2532 – 4,2770
Cursul de schimb (3) In functie de numarul de monede la
care se face raportarea:◦ curs valutar determinat prin raportarea la o
singură monedă◦ curs valutar determinat pe baza unui cos de
valute (cazul DST).
Stabilirea cursului DSTValuta % Contribuţie Curs de schimb USD
echivalentEUR 34 0,4100 EUR/USD:1,39380 0,571458JPY 11 18,4000 USD/JPY:80,3900 0,228884GBP 11 0,0903 GBP/USD: 1,6066 0,145076USD 44 0,6320 USD/USD: 1 0,632000
SDR/USD: 1,577418
Cursurile de schimb luate în calcul:◦ Media dintre BID-ASK la închiderea pieţei
londoneze
In functie de metoda de determinare a cursului valutar: curs valutar bazat pe fixing; curs valutar bazat pe licitatie valutara;
curs valutar deteminat prin confruntarea cererii si a ofertei de valuta.
Stabilirea CV pe baza fixingului
Se dau următoarele ordine de tranzacţionare: ordine de vânzare:
◦ la cel mai bun curs: 2 milioane USD;◦ la curs limitat:
- USD/ROL: 360 975 mii USD;- USD/ROL: 400 1 200 mii USD;- USD/ROL: 425 2 500 mii USD;- USD/ROL: 430 1 000 mii USD;- USD/ROL: 450 500 mii USD.
ordine de cumpărare:◦ la cel mai bun curs: 2,4 milioane USD;◦ la curs limitat:
- USD/ROL: 360 1 200 mii USD;- USD/ROL: 400 1 400 mii USD;- USD/ROL: 430 920 mii USD;- USD/ROL: 450 500 mii USD.
Tipuri de ordine de tranzacţionare:
Tipuri:◦ LA CEL MAI BUN CURS (sau LA CURSUL PIEŢEI)◦ LA CURS LIMITAT
Caracteristici:◦ au prioritate în execuţie ordinele la cursul pieţei.
În funcţie de scadenţa pentru care se determină: curs valutar la vedere
◦Curs spot curs valutar la termen
◦ F = Cs + Fwd
RELAŢII ECONOMICE DE BAZĂ CE VIZEAZĂ CURSUL DE SCHIMB
(CONDIŢIILE PARITĂŢII INTERNAŢIONALE)
1
2
3
54
Unde:1 – reflectă paritatea acoperită a ratelor de dobândă2 – paritatea puterilor de cumpărare3 – reflectă relaţia internaţională a lui Fisher4 - eficienţa pieţei valutare5 – paritatea neacoperită a ratelor de dobândă
46
Regimurile de curs de schimb și evoluția Sistemului monetar internațional si european
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2
47
2. Regimurile de curs de schimb și evoluția Sistemului monetar internațional
2.1.Regimuri de curs de schimb2.2.Sistemul monetar internațional și istoria acestuia2.3. EURO și Sistemul Monetar European
Cuprinsul cursului: UI-2
48
Regimuri de curs de schimb
2.1.
Reflecta modalitatile pe baza carora se pot determina cursurile valutare pe diferite piete.
2.1. REGIMURI DE CURS DE SCHIMB
REGIMURI DE CURS DE SCHIMB Reflecta modul in care o tara isi gestioneaza propria moneda prin raportarea la alte valute, in contextul pietei valutare.
Sunt dependente de politica monetara a tarii.
Regimuri de curs de schimb: de iure/ de factor
Apariţia regimurilor intermediare a fost determinată de:◦teamă de flotare (caz în care cursul de schimb este flexibil doar de iure)
◦teama de ancorare (cursul de schimb este fix strict de iure)
Alegerea regimului de curs de schimb:Curs de schimb fix Curs de schimb flotant
AVANTAJE
riscul valutar aferent tranzacţiilor internaţionale şi investiţiilor străine se diminuează
autonomia politicii monetare
se poate evidenţia o reducere a costurilor aferente finanţării internaţionale
neutralizează impactul şocurilor externe, a şocurilor generate de economia reală şi impactul inflaţiei asupra competitivităţii operaţiunilor de export
se poate înregistra şi o reducere a ratelor de dobândă interne faţă de cele de pe piaţa internaţionalămenţinându-se stabilitatea în plan valutar, dar şi în plan monetar (diminuarea ratelor de dobandă) se realizeaza o reducere a ratei inflaţiei
DEZAVANTAJE
manifestarea unor crize financiare poate genera costuri ridicate pentru ajustare macroeconomica, conducând, în final la reducerea credibilităţii autorităţii monetare
lipsa unei discipline a băncii centrale
politica monetară proprie este dependentă de politica monetară aferentă ţării emitente a monedei ancore
efecte economice destabilizatoare ale speculaţiilor pe piaţa valutară
socurile externe generează presiuni puternice asupra economiei, generând costuri ridicate pentru menţinerea cursului de schimb
descurajarea comerțului internațional (comparativ cu situaţia practicării unui curs de schimb fix)
Clasificarea regimurilor de curs de schimb
Criteriile de clasificare:◦ flexibilitatea manifestată de autoritatea monetară faţă
de fluctuaţiile cursului de schimb (FMI)Fixed pegs
regimesIntermediate
group(Soft pegs)
Floating regimes(Flexible regimes)
DollarizationCurrency UnionCurrency board
Conventional fixed pegHorizontal BandCrawling pegCrawling band
Independent floatManaged float
A. Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (HARD PEGS REGIMES);
B. Regimuri bazate pe cursuri valutare flotante (FLOATING REGIMES);
C. Regimuri intermediare (INTERMEDIATE REGIMES)
TIPURI
cursul valutar ramane constant sau poate varia in jurul unor benzi inguste de variatie, netinand cont, insa de evolutiile celorlalte variabile macroeconomice.
Tipuri:- regimurile valutare ce nu dispun de un
emitent de moneda distinct, individual:- regimuri valutare bazate pe moneda altui stat
(dolarizarea, spre exemplu);- uniunile monetare.
- aranjamentele de forma consiliului monetar.
Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (HARD PEGS REGIMES)
Imposibilitatea unei autoritati monetare de a pune in circulatie propria moneda;
Cauze:◦ costurile de emisiune, ◦ lipsa instrumentelor care sa-i permita mentinerea
puterii de cumparare, ◦ gradul redus de dezvoltatre al economiei
Regimuri valutare bazate pe moneda altui emitent
Elementele unei UM:◦ definirea unei relatii fixe intre moneda tarilor
ce au aderat la uniune si moneda centrala (moneda uneia dintre tari sau o moneda noua);
◦ convertibilitatea si transferabilitatea monedelor tarilor membre intre ele;
◦ constiuirea unor rezerve valutare comune si gestionarea acestora la nivel central;
◦ reglementari valutare comune aferente relatiilor cu alte tari decat cele din cadrul uniunii.
Regimuri valutare bazate pe crearea uniunilor monetare
Aderarea la o Uniune Monetară (cazul nostru UME) este determinată de existenţa unor anumite avantaje:◦ pieţele naţionale aferente ţărilor membre devin mai integrate ca
urmare a reducerii costurilor de acoperire împotriva riscului valutar;
◦ grad ridicat de transparenţă a pieţelor din punct de vedere al preţurilor (fiind exprimate în aceeaşi monedă se pot face mult mai uşor comparaţii între ţări);
◦ dacă moneda UM este o monedă internaţională, aceasta poate fi impusă cu uşurinţă în tranzacţiile internaţionale, diminuîndu-se astfel riscul valutar (a se vedea cazul Euro);
◦ ţările ce aspiră să adere la o UM, trebuie să se alinieze la aceasta şi din punct de vedere al ratei inflaţiei (care, în cazul UM tinde să fie redusă), ceea ce va genera o creştere a credibilităţii politicii monetare.
Uniunea monetară (avantaje)
pierderea autonomiei politicii monetare a băncii centrale, precum şi a celei de curs de schimb;
chiar dacă în plan fiscal nu se vorbeşte de o decizie centralizată, există restricţii care îngrădesc activitatea unei ţări (spre exemplu nivelul max. al datorie publice, în cazul criteriilor de convergenţă la UME);
se poate înregistra şi o creştere a şomajului (generată de mutarea activităţii în zonele unde preţul forţei de muncă este mai mic) şi, în acelaşi timp şi agravarea unor dezechilibre macroeconomice pe fondul liberei circulaţii a capitalurilor şi a forţei de muncă.
Uniunea monetară (dezavantaje)
Optimum currency areas are groups of regions with economies closely linked by trade in goods and services and by factor mobility. (Krugman, P. R. & Obstfeld, M.)
Literatura de specialitate evidenţiază trei criterii generale ce definesc o zonă monetară optimă:◦mobilitatea factorilor de producţie;◦gradul de deschidere al economiei;◦gradul de diversificare al producţiei
ZONELE MONETAR OPTIME
Criterii ce trebuie îndeplinite pentru a adera la o zonă monetară optimă: Mobilitatea factorilor de producţie Gradul de deschidere a economiei; Gradul de diversificare a producţiei Integrarea financiară Existenţa unor rate de inflaţie similare Flexibilitatea preţurilor şi a salariilor Integrarea politică
autoritatea monetara este obligata sa asigure mentinerea unui curs valutar fix pentru propria moneda fata de o valuta puternica de pe piata internationala, valuta ce devine si principalul element de rezerva.
emisiunea monetara a propriei monede trebuie sa fie in stransa corelatie cu nivelul rezervelor detinute si, bineinteles cu nivelul fixat al cursului valutar
Ţări ce au adoptat consiliul monetar:◦Hong Kong (1983),◦Argentina (1991), ◦Estonia (1992), ◦Lituania (1994), si ◦Bulgaria (1997)
CONSILIUL MONETAR
determinarea cursului valutar are la baza confruntarea fortelor pietei valutare:◦ fara a presupune interventia autoritatilor (free
floating) sau ◦ in conditile unei interventii a autoritatii monetare,
dar fara a impune o anumita directionare a pietei, predeterminata. (managed free floating).
REGIMURI VALUTARE BAZATE PE CURSURI VALUTARE FLOTANTE
1) flotarea controlata stricta a cursului valutar;
2) ancorarea valutara (soft peg);
REGIMURI VALUTARE INTERMEDIARE
Presupune:◦a) ancorarea fixa conventionala (conventional
fixed peg), ancorarea vizand fie o valuta, fie un cos de valute;
Ancorarea valutara (soft peg) 1
◦ b) crawling peg – caz in care cursul valutar ancorat este periodic ajustat fata de moneda sau monedele ancora. Ajustarea se face cu un anumit procent (de regula de nivel scazut), procent determiat:- fie in functie de evolutia cursului valutar pe piata
(forward / backward looking),- fie in functie de evolutia unor principale variabile
macroeconomice precum diferentialul dintre tinta de inflatie si rata inflatiei previzionate in ceea ce priveste relatiile cu principalii parteneri externi, diferentialul dintre nivelul cursului valutar determinat pe piata valutara oficiala si cea paralele (spre exemplu cea a caselor de schimb valutar).
Ancorarea valutara (soft peg) 2
◦ c) banda orizontala de variatie (horizontal band) – caz in care cursul valutar este lasat sa varieze cu o marja de cel putin ± 1% fata de un curs valutar oficial fixat formal sau de fapt de autoritatea monetara.
◦ d) crawling band Spre deosebire de banda orizontala de variatie, care se mentine pe o perioada indelungata de timp, in cazul acestui tip de regim valutar, se realizeaza o ajustare periodica a cursului valutar oficial (cel fixat) cu un anumit procent (de nivel destul de mic), ajustare determinata de modificarile intervenite la nivelul economiei reale, modificari ce determina presiuni asupra cursului valutar.
Ancorarea valutara (soft peg) 3
Regimuri valutare in Romania
Unde:- 1 – ancorare conventionala a cursului valutar fata de
un cos de valute;- 2 – flotare adminstrata strict (tightly managed
floating);- 3 – backward - looking crawling peg- 4 - forward – looking crawling peg- 5 - forward – loking crawling band- 6 – flotare administrata - 7 – flotare
69
Sistemul monetar internationale
2.2.
2.2. SISTEMUL MONETAR INTERNAŢIONAL
1. SISTEMUL MONETAR INTERNATIONAL2. FONDUL MONETAR INTERNATIONALA şi
BANCA MONDIALĂ
CONFERINTA MONETARA INTERNATIONALA DE LA GENOVA (ITALIA, 1922)
Dezbaterile din cadrul acestei conferinţe au fost orientate in directia adoptarii unui nou etalon, etalonului aur-devize , ca solutie a iesirii din criza.
Realizarea de rezerve de catre autoritati sub forma de aur si de valute convertibile in aur
CONFERINTA MONETARA SI FINANCIARA A NATIUNILOR UNITE (BRETTON WOODS -1944)
Participanti: 45 tari. Conferinta a fost organizata pe 3 comisii:
◦ I – stabilirea articolelor acordului privind constituirea FMI – Condusa de H.D. White (USA);
◦ II – stabilirea articolelor acorsului privind constituirea BIRD- Condusa de J.M.Keynes (Marea Britanie);
◦ III – stabilirea reglementarilor in planul cooperarii monetare internationale – Condusa de Eduardo Suarez (Mexic)
Perioada de desfasurare 1 – 22 iulie 1944
Principii de funcţionare ale Sistemului Monetar Internaţional
1. ASIGURAREA STABILITATII ETALONULUI MONETAR
2. ASIGURAREA FUNCTIONARII UNUI REGIM VALUTAR PE CURSURI DE SCHIMB FIXE
3. STATUTUL MONEDELOR TARILOR PARTICIPANTE DIN PUNCT DE VEDERE AL CONVERTIBILITATII
4. CONSTITUREA REZERVELOR MONETARE OFICIALE
5. ASIGURAREA ECHILIBRULUI EXTERN
1. ASIGURAREA STABILITATII ETALONULUI MONETAR
acceptarea unanimă a etalonului aur-devize,
mai precis AUR - USD
2. ASIGURAREA FUNCTIONARII UNUI REGIM VALUTAR BAZAT PE CURSURI DE SCHIMB FIXE
determinarea unor paritati fixe;paritatile erau ajustabile;erau acceptate marje de variatie fata de USD, de +/- 1% fata de paritatea fixa
3. STATUTUL MONEDELOR TARILOR PARTICIPANTE DIN PUNCT DE VEDERE AL CONVERTIBILITATII
CONVERTIBILITATEA DOLARULUI; CONVERTIBILITATEA CELORLALTE MONEDE; Asigurarea statutului de convertibilitate
presupunea:◦ desfiinţarea restricţiilor în domeniul plăţilor şi
transferurilor internaţionale;◦ obligaţia băncii centrale emitente de a-şi cumpăra
propria monedă deţinută de o altă bancă centrală străină, la cererea acesteia, dacă suma respectivă provenea din operaţiuni valutare curente
4. CONSTITUREA REZERVELOR MONETARE OFICIALE
Asigurarea convertirii sumelor solicitate
Asigurarea intervenţiilor pe piaţă ale autorităţilor monetare
5. ASIGURAREA ECHILIBRULUI EXTERN
Echilibrul balantei de plati era asigurat prin echilibrul fiecarui cont in parte
Acordul de la Washington (Smithsonian Agreement)
era un acord comercial si monetar; condamna regimul cursurilor valutare
flotante, impunand sistemul „paritatilor ajustabile”:◦ definirea noilor paritati fixe:
- devalorizarea USD fata de aur cu 7,89%;- reevaluarea celorlalte monede puternice fata de dolar
(GBP +7,48%, FRF +8,57%, DEM si CHF +13,57%, JPY +16,88%);
◦ restabilirea regimului bazat pe cursuri fixe (+/-2,25%) – Tunelul valutar;
la nivelul FMI urmau sa se poarte discutii care sa conduca la restructurarea sistemului monetar international.
ABANDONAREA SISTEMULUI MONETAR DE LA BRETTON WOODS
modificarea oficială a statutului aurului, prin aceasta abolindu-se fixitatea preţurilor pentru aur;
legalizarea principiului schimburilor flotante;
transformarea parţială a FMI în organism de asistenţă
Legalizarea principiului schimburilor flotante
statele membre ale FMI erau obligate să adopte politici macroeconomice care să conducă la asigurarea stabilităţii preţurilor;
referinţa la aur, în ceea ce priveşte paritatea monetară, era eliminată, aranjamentele monetare generale vizând fie ancorarea de DST, fie de o altă monedă;
FMI era obligat să supravegheze politicile valutare ale ţărilor membre;
se impuneau aranjamente de schimb valutar stabile, dar ajustabile;
marjele de fluctuaţie erau stabilite la +/- 4,5%, acestea putând fi modificate în funcţie de evoluţiile economice, dar mai ales de dezechilibrele fundamentale din domeniul plăţilor.
2. FONDUL MONETAR INTERNATIONAL
a luat nastere la 29 decembrie 1945, cand 29 de tari au ratificat statutul acestuia.
FMI si-a inceput activitatea din 1 martie 1947. Avea in vedere cooperarea monetara
internationala si asigurarea mentinerii echilibrului extern al tarilor membre.
Formarea resurselor financiare
Membri: 186 tari;Staff-ul: 2478 membri din 143 tari;Resursele formate pe baza cotei de participare: 325 miliarde USD (31 martie 2009)
CONTRIBUTIA LA CONSTITUIREA RESURSELOR FMI
25% -aur (până în 1979); de la această dată locul aurului a fost preluat de DST sau alte valute forte.
75% - moneda naţională
ROLUL CONTRIBUTIEI LA FMI
atribuirea unui număr de voturi:◦ 250 de voturi, indiferent de mărimea
subscrierii + cate un vot suplimentar pentru fiecare parte din cotă ce echivalează cu 100.000 DST. - SUA - 371.743 voturi (16,83%) - România -10.552 voturi (0,49%)
acces la finanţare (anual 100% la 300% contributie);
alocări gratuite de DST
Atribuirea numărului de voturi
SUA - 371743 voturi (16,77%); Japonia - 133378 voturi (6,02%); Germania - 130332 voturi (5.88%); Franta - 107635 voturi (4.86%); Marea Britanie
- 107635 voturi (4.86%);La acestea se adauga 19 grupe de decizie
(16 grupe efective si 3 tari: China, Emiratele Arabe, Federatia Rusa)
Atribuirea numărului de voturi
Romania nu dispune de drept individual de vot, fiind inclusa in grupa coordonata de Olanda.◦ Armenia 1170◦ Bosnia si Hertegovina 1941◦ Bulgaria 6652◦ Croatia 3901 ◦ Cipru 1646 ◦ Georgia 1753 ◦ Israel 9532 ◦ Macedonia 939◦ Moldova 1482 ◦ Olanda 51874 ◦ Romania 10552 ◦ Ucraina 13970
OBIECTIVELE FMI (1)
stabilirea si mentinerea unui sistem de schimb monetar international bazat pe cursuri valutare stabile si, implicit, promovarea cooperarii monetare internationale;
asigurarea functionarii comertului international pe fondul eliminarii oricaror restrictii;
apararea si promovarea expansiunii echilibrate a comertului si a productiei, avand in vedere, in acelasi timp, si asigurarea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca;
finanţarea deficitelor temporare ale balanţelor de plăţi ale ţărilor membre;
coordonarea în plan guvernamental pentru adoptarea unei politici care să conducă la echilibrarea balanţelor de plăţi;
acordarea de asistenţă tehnică în plan valutar; acordarea de credite pentru susţinerea cursurilor
valutare ale monedelor naţionale; realizarea unei supravegheri ferme a politicilor
valutare ale ţărilor membre; stabilirea unui sistem multilateral de plăţi între
ţările membre care să elimine, pe cât posibil, restricţiile valutare care influenţează comerţul internaţional
OBIECTIVELE FMI (2)
ACTIVITATEA FONDULUI MONETAR INTERNATIONAL
OPERATIUNI CURENTE:◦TEHNICA TRAGERILOR;◦TRANSA REZERVEI.
ASITENTA FINANCIARA
Asistenţa financiară propriu-zisă
distincţie clară între natura deficitelor balanţei de plăţi:◦ din punct de vedere al perioadei de manifestare:
- temporare sau durabile (reversibile sau ireversibile);◦ din punct de vedere al caracterului acestora:
- Structurale (impun programe de ajustare)- Conjuncturale (impun programe de stabilizare).
Finalitatea finanţării:◦ajustarea lentă a economiilor ca urmare
a şocurilor macroeconomice;◦generează deblocarea altor finanţări
externe;◦poate asigura prevenirea crizelor.
Formă nouă de finanţare: Linia de credit flexibilă
Flexibilizare a finanţării
Acordarea finanţării echivalează cu acceptul din partea beneficiarului a programului de ajustare a politicilor economice şi financiare care să conducă la eliminarea cauzelor care au generat dezechilibrele.
Acceptarea condiţiilor echivalează cu acordarea garanţiei de rambursare a creditului
Condiţii pentru acordarea finanţării
Toate condiţiile sunt incluse în:◦ scrisoarea de intenţie;◦ memorandumPentru cazul Romaniei a se vedea:
http://www.imf.org/external/np/loi/2009/rou/090809.pdfCondiţii:- măsuri prealabile (de realizat inaintea acordării) – programul de măsuri
propus de ţara beneficiară;- îndeplinirea criteriilor:
- cantitative (ex: un anumit nivel al rezervelor internaţionale, un plafon al activelor interne nete ale BC, un plafon al împrumuturilor de stat);
- structurale (pot viza ameliorarea funcţionării sistemului financiar, reforma sistemului de securitate socială...)
- clauze de consultare în ceea ce priveşte inflaţia;- evaluarea periodică a programului.
Facilităţi de credit: ◦ PREFERENŢIALE (Pentru ţări cu venituri reduse):
- Facilitatea de Crestere Economica si Reducere a Saraciei- Facilitatea privind Socurile Externe
◦ NEPREFERENŢIALE- Acorduri stand-by;- Facilitatea Extinsa - Facilitatea de Suplimentare a Rezervelor - Facilitatea de Finantare Compensatorie
Asistenţă financiară de urgenţă (sustine refacerea economiilor in urma dezastrelor naturale si a conflictelor, uneori la dobanda preferentiala)
Finanţarea FMI:
FMI SI ROMANIA
Romania a devenit membra FMI la 15 decembrie 1972.
Participarea Romaniei la FMI se ridica la 1.030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala.
Puterea de vot a Romaniei este de 10.552 voturi sau 0,49% din total.
Romania a acceptat obligatiile prevazute in Articolul VIII ale Statutului FMI referitor la convertibilitatea de cont curent la 25 martie 1998.
FMI şi România
TipulAcordului
DataAprobarii
Dataexpirarii saurezilierii
Suma aprobata(milioane SDR)
SumaTrasa(ml.SDR)
Stand-by 10/03/75 10/02/76 95.0 95.00 Stand-by 09/09/77 09/08/78 64.1 64.10 Stand-by 06/15/81 01/14/84 1,102.5 817.50 Stand-by 04/11/91 04/10/92 380.5 318.10 Stand-by 05/29/92 03/28/93 314.0 261.70 Stand-by 05/11/94 04/22/97 320.5 94.30 Stand-by 04/22/97 05/21/98 301.5 120.60 Stand-by 08/05/99 02/28/01 400.0 139.75 Stand-by 10/31/01 10/15/03 300.0 300.00 Stand-bypreventiv
07/07/04 07/07/06 250.0 0Nefinaliz.
Stand-by 05/04/2009 03/15/2011 11,443.0 4,370.00
Romania: Acordul Stand-By2009
Acces: 11,443 miliarde DST.Durata: 24 luni.Etapizare:
- 4,37 miliarde DST au fost disponibilizate dupǎ aprobarea acordului de cǎtre Consiliul Director pe data de 4 mai 2009.
- A doua transa, conditionata de finalizarea prime evaluari = in valoare de 1,718 miliarde DST.
- Urmǎtoarele şase tranşe trimestriale sunt conditionate de finalizarea evaluarilor trimestriale urmatoare incepand cu 15 decembrie 2009 si sfarsind cu 15 martie 2011, vor fi in suma de 5,355 miliarde DST.
◦Criterii cantitative de performanţǎ- un plafon pentru variaţia activelor externe nete.- un plafon al arieratelor interne ale bugetului general
consolidat- un plafon pentru soldul cash al bugetului general
consolidat- un plafon al garanţiilor bugetului general consolidat- neacumularea de arierate la datoria externa.
◦Tinta cantitativa indicativa- Cheltuielile curente primare ale bugetului general
consolidat.◦O marja de consultare în jurul ratei
inflatiei (det. pe baza preturilor de consum la 12 luni).
◦Preconditii- aprobarea masurilor fiscale convenite pentru 2009,
inclusiv a bugetului rectificat pe 2009.
CONDITIONALITATI
Obiective structurale◦ aprobarea legislatiei revizuite privind salarizarea unitara in sectorul
public. Pana la 30 octombrie 2009.◦ prezentarea in Parlament a legislatiei responsabilitatii fiscale si
intocmirea unui plan de implementare a acesteia. Pana la 30 noiembrie 2009.
◦ aprobarea amendamentelor la legislatia bancara si la legislatia de lichidare pentru a consolida cadrul de restructurare a bancilor, consultare cu FMI. Pana la 31 martie 2010.
◦ aprobarea legislatiei revizuite a pensiilor. Pînǎ la 31 decembrie 2009.◦ aprobarea bugetului convenit pentru 2010. Pana la 31 decembrie
2009.◦ aprobarea reformelor administratiei fiscale. Pana la 31 martie 2010.◦ aprobarea reformelor in domeniul finantelor autoritatilor publice si
IS. Pana la 30 iunie 2010
MAI MULTE INFORMAŢII PE:http://www.fmi.ro/index.php?programs&pid=5&lg=ro
Sistemul Monetar European
2.3.
101
SISTEMUL MONETAR EUROPEAN
1. Etapele constituirii SME2. Uniunea Monetară Europeană
şi condiţii de aderare3. Banca Centrală Europeană
Etape
1. Constituirea (în anii ’50) a:◦ Comunităţii Economice a Cărbunelui şi Oţelului◦ Comunităţii Europene a Energiei Atomice◦ Comunităţii Economice Europene
2. 1967 – fuziunea celor 3 = Comunitatea Ecoomică Europeană (Tratatul de la Roma)
Tratatul de la Roma realizarea unei uniuni vamale prin intermediul
căreia ţările CEE să fie protejate de concurenţa celorlalţi participanţi de pe piaţă;
asigurarea circulaţiei libere a capitalurilor, forţei de muncă;
realizarea unei politici agrare la nivelul comunităţii, care se protejeze producătorii Comunităţii de restul producătorilor de pe piaţă ce obţin produsele agricole la preţuri mult mai mici.
In plan valutar Aparitia şarpelui valutar prin intermediul
căruia se urmăreau:◦ evoluţiile monedelor din cadrul SME faţă de
dolarul american (marja de fluctuaţie fiind de +/-2,25%);
◦ marjele de fluctuaţie ale monedelor din cadrul SME între ele (marja de fluctuaţie admisă fiind de +/- 4,5%).
Consiliul Monetar de la Bruxelles (1978) Crearea SME Ţări participante: Franţa, Germania, Belgia,
Italia, Danemarca, Olanda, Luxemburg şi Anglia
Adoptarea monedei europene ECU Susţinerea cursului valutar al propriei
monede viza intervenţii directe pe piaţă ale autorităţii monetare emitente
Etapa I - ERM I Elementele aranjamentului:
◦ ECU – monedă compozită ◦ Stabilirea mecanismului de schimb valutar (Curs
valutar fix bazat pe un curs plafon şi planşeu)◦ Crearea European Monetary Cooperation Fund
(1973) – rol important în menţinerea sub control a ratelor de schimb
Structura ECUCurrency 13.03.1979-
16.09.198417.09.1984-
21.09.198921.09.1989-
31.12.1998BEF 9.64% 8.57% 8.183%DEM 32.98% 32.08% 31.955%DKK 3.06% 2.69% 2.653%ESP - - 4.138%FRF 19.83% 19.06% 20.316%GBP 13.34% 14.98% 12.452%GRD - 1.31% 0.437%IEP 1.15% 1.20% 1.086%ITL 9.49% 9.98% 7.840%LUF - - 0.322%NLG 10.51% 10.13% 9.98%PTE - - 0.695%
Raportul Delors (1988) Consiliul European mandateaza aşa-
numitul Cimitet Delors pentru elaborarea proiectului privind UME.
Aprobrarea Raportului Delors – 1989◦realizarea UME în 3 etape:
- 1. reducerea discrepanţelor dintre ţările membre (la nivelul politicilor macroeconomice), eliminarea restricţiilor privind integrarea financiară, intensificarea cooperării monetare
- 2. constituirea cadrului instituţional al UME şi asigurarea convergenţei economice
- 3. stabilirea parităţilor fixe şi trecerea la moneda unică
Tratatul de la Maastricht (1992)
amendamente şi adnotări pe cele trei Tratate adoptate iniţial, Comunitatea Economică Europeană devenind din acest moment Comunitatea Europeană.
prevederi referitoare la autorităţile politice şi juridice;
prevedere referitoare la politica valutară comună;
reguli speciale privind politica socială.
Calendarul adoptării EURO1. 1 noiembrie – 31 decembrie 19932. 1 ianuarie 1994 – 1 ianuarie 19993. 1 ianuarie 1999 – 1 ianuarie 20024. 1 ianuarie – 1 iulie 2002
Caracteristici:◦ stoparea monetizării deficitelor bugetare◦ eliminarea restricţiilor privind circulaţia
capitalurilor între ţările membre◦ lărgirea cooperării dintre băncile centrale◦ libera utilizare a ECU
Eveniment:◦ Intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht
1. 1 noiembrie – 31 decembrie 1993
2. 1 ianuarie 1994 – 1 ianuarie 1999
Crearea Institutului Monetar European (predecesorul BCE)
Austria, Finlanda si Suedia devin membre UE◦ Rol: asigurarea trecerii la moneda unică - Euro
Eveniment: Selecţia ţărilor ce au fost incluse in Zona Euro: Austria, Belgia, Franţa, Finlanda, Germania, Italia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania
Stabilirea denumirii monedei europene Consiliului European de la Madrid (1995) Propuneri:
◦ „ducat”, „ecu”, „florin”, „franc”◦ sau cea de utilizare a euro ca prefix la valute
existente (de exemplu „euromarca”) Decizie: simplu ”EURO”
3. 1 ianuarie 1999 – 1 ianuarie 2002 Constituirea Zonei Euro şi adoptarea
monedei unice EURO ECB ia locul Institutului Monetar European Eveniment: din 4 ianuarie 1999 tranzacţiile
pe piaţa financiară nu se mai derulează în monedele statelor membre UME
4. 1 ianuarie 2002 – 1 iulie 2002 Încheierea procesului de punere în circulaţie
a monedei europene Eveniment: 1 iulie 2002 monedele ţărilor
membre UME nu mai au capacitate liberatorie
Convergenţa nominală un grad înalt de stabilitate a preţurilor
finanţe publice solide un curs de schimb stabil rate scăzute și stabile ale dobânzilor pe termen lung
Criteriile de convergenţăCRITERIUL CONDIŢIA DE ADERARE
DEFICITUL BUGETAR
Raportul între deficitul bugetar prevăzut sau efectiv şi PIB nu poate depăşi 3%, doar dacă: - raportul a fost diminuat în mod substanţial şi constant tinzând către nivelul impus; - depăşirea nivelului impus este temporară şi excepţională, fiind, însă, în apropierea nivelului impus.
FINANŢELE PUBLICE
DATORIA PUBLICĂ
Raportul între datoria publică şi PIB nu poate depăşi 60%, iar dacă nu, acest raport trebuie să tindă către nivelul impus.
INFLAŢIA Asigurarea stabilităţii preţurilor, rata medie a inflaţiei, observată pe o perioadă de 1 an, să nu depăşească cu mai mult de 1,5% pe cele aferente a 3 ţări cu cele mai bune performanţe.
MECANISMUL VALUTAR
Pe parcursul a doi ani moneda analizată să nu fi înregistrat devalorizări puternice care să genereze grave tensiuni.
RATA DOBÂNZII PE TERMEN LUNG
Rata dobânzii pe termen lung (observată pe o perioadă de un an) să nu depăşească cu mai mult de 2% cele mai bune 3 performanţe în domeniu.
Criteriile de convergentă: http://www.ecb.int/pub/pdf/conrep/cr1998en.pdf
1 ianuarie 1999
1 ECU = 1 EUROUSD/ECU = 1.1042128
(1 ian.1999) 1 EURO =40.3399 Belgian francs1.95583 Deutsche Mark
340.750 Greek drachmas166.386 Spanish pesetas
6.55957 French francs0.787564 Irish pounds
1,936.27 Italian lire40.3399 Luxembourg francs
2.20371 Dutch guilders13.7603 Austrian schillings
200.482 Portuguese escudos5.94573 Finnish markkas
Cronologia integrării europene: UEAnul Organizatia Nr ţări participante Tări participante
1952 - Comunităţii Economice a Cărbunelui şi Oţelului
- Comunităţii Europene a Energiei Atomice 6
Belgia, Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg,Olan
da1958 - Comunitatea Economică Europeană
1973
Extinderea CEE3
Danemarca, Irlanda, Marea Britanie
1981 1 Grecia
1986 2 Spania ,Portugalia
1986 CEE devine Uniunea Europeană
12
1995
Extindere UE
3 Austria, Finlanda, Suedia
2004 10Cehia, Estonia, Cipru, Letonia,
Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia
2007 2 RomaniaBulgaria
Banca Centrală Europeană - Rol Definirea politicilor la nivelul Eurosistemului Stabilirea, coordonarea şi monitorizarea operaţiunilor de
politică monetară la nivelul Eurosistemului Emisiune monetară – stabileste strategia in acest sens,
coordonează şi monitorizează emisiunea monetară Intervenţii pe piaţa forex alături de băncile centrale
naţionale Asigură cooperarea monetară internaţională şi
europeană Monitorizează riscurile financiare Coordonează gestionarea rezervelor valutare la nivelul
Eurosistemului Asigurarea sistemului de decontare la nivel european
Factori determinanți ai cursului de schimb si conditiile paritatilor internationale
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3
130
3. Factori determinanți ai cursului de schimb și condițiile parității internaționale
3.1. Factori determinanți ai cursului de schimb3.2. Rata dobânzii și teoria parității ratei de dobândă3.3. Inflația, teoria parității puterilor de cumpărare si cursul real de schimb3.4. Efectul Balassa-Samuelson
Cuprinsul cursului: UI-3
131
Factori determinanti ai cursului de schimb
3.1.
132
133
Cursul de schimb de echilibru se modifică in timp ca urmare a modificarii curbei cererii si a ofertei.
Factorii care determina modificarea curbelor cererii si a ofertei de valuta pot fi grupati in:◦ Factori economici (ce vizează activitatea economica,
comerciala – trade-related factors), precum:- diferentialul de inflatie- diferentialul de venit- Implicarea statului pe piata valutara
◦ Factori financiari, precum:- Diferentialul de rata de dobanda- Retsrictii impuse pe piala legate de circulatia capitalurilor
Factori determinanti
DIFERENTIALUL DE INFLATIE:◦ Ce se intampla daca inflatia din Romania
creste substantial comparativ cu zona Euro? Creșterea inflatiei in Romania conduce la:
◦ COMERCIAL:- Creșterea cererii romanesti pentru bunuri din zona Euro
si scaderea cererii europene pentru bunuri din Romania (ca urmare a cresterii preturilor pe piata romaneasca)
◦ MONETAR:- Cresterea cererii de euro de pe piata romaneasca in
defavoarea monedei nationale, ceea ce conduce la deprecierea RON.
134
Factori economici
DIFERENTIALUL DE VENIT◦ Cresterea PIB mai rapid in Romania, decat in Zona
euro conduce la creșterea veniturilor populatiei din zona vizata ⇒ cresterea veniturilor genereaza o stimulare a consumului ceea ce va conduce la cresterea cererii romanesti. In conditiile in care oferta interna (pe termen scurt nu este elastica, ca urmare nu se poate modifica), acoperirea deficitului de oferta genereaza majorarea importurilor ⇒ cresterea cererii romanesti de produse din zona euro.
135
Factori economici
IMPLICAREA STATULUI◦ Existenta deficitului bugetar, situatia
finantelor publice, determina statul sa devina participant activ pe piata monetara si valutara:- Pe piata monetara: imprumuturi pentru acoperirea
deficitelor zilnice - Pe piata valutara: preschimbarea valutei obtinuta
din imprumuturi externe◦ Impunerea de restrictii in plan comercial
(bariere comerciale, modificari de accize si taxe)
136
Factori economici
RATA DE DOBANDA, CREDITUL SI MASA MONETARA◦ Modificarile ratei de dobanda de pe piata determina
modificarea comportamentului investitorilor. In conditiile in care rate de dobanda de pe
piata romaneasca este mult mai mare decat cea din zona Euro, leul romanesc este mult mai atractiv decat moneda europeana ⇒
- PE TERMEN SCURT:- Creste cererea de lei ⇒aprecierea monedei
nationale
137
Factori monetari
⇒
EVOLUTIA RATELOR DE DOBADA la nivelul unei economicii și EVOLUTIA MASEI MONETARE (controlul acesteia) CERC VICIOS AL POLITICII MONETARE:- din punct de vedere al fluxurilor financiare:
- INTRARI DE CAPITAL- din punct de vedere al politicii monetare:
- ANTICIPARI PRIVIND CRESTEREA PRESIUNILOR INFLATIONISTE
Luarea în considerare a ratei reale a dobanzii
138
Factori monetari
⇒
Cercul vicios al politicii monetare
Expansiunea bazei monetare si a agregatelor monetare
(Cresterea M)
Intrari de capital
Dobanzi interne mari (accentuarea diferentialului
de dobanzi)
Presiune pe curs de schimb (aprecierea monedei nationale)
Interventii ale BC pe piata valutara
Cresterea ratei de dobanda
Operatiuni de sterilizare a mesei
monetare
Presiuni inflationiste
Cursul de schimb este influentat si de alti factori, precum:◦ factori militari;◦ factori politici;◦ factori psihologici;◦ factori legati de situatie economica mondiala (o
criza internationala influenteaza puternic tarile in curs de dezvoltare si, mai ales tarile cu o economie deschisa, de talie mica – Cazul Romaniei)
140
Alti factori
Rata dobanzii si teoria paritatii ratelor de dobanda
3.2.
141
Teoria paritatii ratelor de dobanda a foat conceptualizata pentru prima data de J.M Keynes:◦Cursul de schimb la termen tinde sa se ajusteze la paritatea ratelor de doband
sau◦Modificarea cursului de schimb al unei valute este determinat de diferentialul ratelor de dobada
142
Initiator:
Piata valutara = ECHILIBRU atunci cand pe piata monetara depozitele aferente tuturor monedelor genereaza aceeasi dobanda (determinata cu aceeasi unitate de masura)
Altefel spus: indiferent de moneda in care realizam plasamentul, rezultatul acestuia este acelasi.
143
Conditiile de echilibru:
CONDITIA DE EGALITATE A RATELOR DE DOBANDA EVALUATE CU ACEEASI UNITATE DE MASURA
PENTRU DEPOZITELE DENOMINATE IN ORICE VALUTA
Conditii de valabilitate:◦ depozite perfect substituibile◦ prezinta acelasi risc;◦ prezinta aceeasi maturitate
144
Paritatea ratelor de dobanda =
Daca presupunem ca avem 2 depozite:◦ unul in RON◦ si unul in EUR, aplicarea conditiei de echilibru presupune:
145
Teoria:
𝒊𝑹𝑶𝑵= 𝒊𝑬𝑼𝑹+∆(%)𝑺𝒆
unde:
∆(%)𝑺𝒆 = 𝑺𝟏 − 𝑺𝟎𝑺𝟎
Modificarea anticipata a cursului spot in momentul 1 fata de momentul 0. (apreciere/ depreciere)
146
Teoria: Situatii:
◦ daca investitorul anticipeaza o apreciere a monedei nationale (in cazul nostru RON), atunci:
◦ daca investitorul anticipeaza o depreciere a monedei nationale (in cazul nostru RON), atunci:
Argument: Investitorul trebuie sa fie incurajat sa investeasca intr-o moneda care se anticipeaza ca se va deprecia (pentru a se mentine puterea de cumparare)
Piata valutara = ECHILIBRU atunci cand se verifica TEORIA PARITATII RATELOR DE DOBANDA
Teoria paritatii ratelor de dobanda reprezinta o conditie de echilibru atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.
147
Conditia de echilibru
Pe piata romaneasca iRON = 7,5%, iar iEUR = 3,5%. Daca se anticipeaza o depreciere a RON de 8,2%, atunci:◦ Rezultatul plasamentului in EUR (evaluat in RON) va
fi: iEUR + Δ(%)Se = 3,5% + 8,2% = 11,7%
Ca urmare piata valutara este dezechilibrată, ceea ce va determina:- cresterea cererii pentru moneda EUR si o scadere a cererii pentru moneda nationala
148
Exemplu:
Pornind de la exemplul anterior, in conditiile in care pe piata valutara este dezechilibrata, plasamentul realizat intr-o moneda este diferit de plasamentul realizat in alta moneda.
Ca urmare, exista posibilitatea ca un activ financiar sa fie mai atractiv decat un produs similar.
149
PARITATEA NEACOPERITA A RATELOR DE DOBANDA
Astfel ca, daca , pe piata exista oportunitati de arbitraj nevalorificate, exista elemente de incertitudine.
Ca urmare, in relatia
Se = este singurul element incert, generator de riscuri
Ca urmare, plasamentul in RON este cert, in timp ce plasamentul in EUR = incert. ⇒ TEORIA PARITATILOR NEACOPERITE ALE RATELOR DE DOBANDA
150
UIP
Eliminarea restrictiilor in ceea ce priveste libera circulatie a capitalurilor ⇒ necesitatea acoperirii impotriva riscului.(ELIMINAREA INCERTITUDINII LEGATE DE CURSUL VALUTAR LA TERMEN)
Ca urmare:
unde:
151
CIP = paritatea acoperita a ratelor de dobanda
Altfel spus, randamentul inregistrat pe piata valutara trebuie sa fie egal cu randamentul inregistrat pe piata monetara (diferenta dintre ratele de dobanda).
Daca:◦ F < S0 ⇒ DISCOUNT (deprecierea valutei)◦ F > S0 ⇒ PREMIUM (aprecierea valutei)
152
CIP
In conditiile in care anticiparile privind evolutia cursului de schimb la termen determina un nivel al cursului de schimb egal cu cel determinat in momentul t0 (F), PIATA VALUTARA ESTE EFICIENTA
153
UIP = CIP ?
Preturile reflecta toata informatia disponibila si, in consecinta, nu exista oportunitati de profit neexploatate
154
Piata eficienta:
Daca unii participanti de pe piata detin informatii care nu sunt disponibile tuturor si, ca urmare, nu sunt incluse in cursul forward.
Daca - relatie de echilibru:◦ toate anticiparile legate de evolutia cursului de
schimb ar trebui incluse in cursul Fwd◦ oricine ar dori sa cunoasca nivelul viitor al
cursului de schimb spot, ar putea sa foloseasca informatia legata de nivelul cursului Fwd (disponibila pe piata)
155
Autor: E. FAMA (1970) – evidentiaza eficienta pietei de capital
Conditii:◦ exista un numar suficient de agenti rationali ce
urmaresc maximizarea profitului;◦ inexistenta barierelor de tranzactionare sau a
costurilor de tranzactionare◦ agentii ajusteaza instantaneu preturile astfel incat
sa includa toate informatiile ajunse pe piata;◦ agentii sunt neutrii la risc
156
Teoria petei eficiente
SLABA- Preturile din momentul prezent reflecta toate informatiile in preturile anterioare
SEMI-FORTE- Preturile include informatiile trecute si
informatia publica disponibila la momentul respectiv (inflatie, somaj, nivel al ratei de dobanda)
FORTE- Preturile includ informatiile trecute, cat si
informatia publica si privata prezenta.
157
Grade de eficienta:
Rata inflatiei, teoria paritatii puterilor de cumparare si cursul real de schimb
3.3.
158
Indiferent de piata pe care ne situam, pretul aceluiasi produs, evaluat cu aceeasi unitate de masura este acelasi.
Autor:◦GUSTAV CASSEL (1918)
La baza acestei teorii se afla LEGEA PRETULUI UNIC
159
Teoria paritatii puterilor de cumparare
Daca doua bunuri, pe doua piete diferite, sunt identice, atunci vor avea acelasi pret (evaluat cu aceeasi unitate de masura)
Ca urmare, pe termen lung, cursul de schimb tinde catre nivelul de echilibru determinat conform relatiei de mai sus (arbitraj).
160
Legea pretului unic
Spre deosebire de Legea pretului unic, teoria PPP vizeaza un cos reprezentativ de produse.
TEORIA PPP:◦ Reflecta egalitatea dintr pretul in RON al cosului
de consum repreznetativ din Romania si pretul in lei al cosului de consum din zona EUR
◦ In aceste conditii, puterea de cumparare a RON este aceeasi, atat in Romania, cat si in Zona Euro.
161
Teoria PPP
Cresterea preturilor in Romania ⇒ scade puterea de cumparare a RON ⇒ o depreciere proportionala a monedei nationale
⇒ scade cererea din ZE pentru bunurile romanesti, deprecierea monedei nationale si, deci, alinierea cursului de schimb la nivelul determinat pe baza PP
162
ABSOLUTA:
Determinarea SPPP ridica probleme, deoarece indicii de pret:◦ nu contin aceleasi informatii la nivelul celor doua
tari analizate.◦ difere ca modalitate de deteminare (indice cu
baza fixa, cu baza in lant) RELATIVA:
163
Forme ale PPP
Piete financiare sunt perfecte:◦ absenta controlului administrativ;◦ absenta costurilor de tranzactionare;◦ absenta fiscalitatii
Pietele bunurilor sunt perfecte; Structura consumului este identic
In conditiile in care inflatia este foarte mica in tara cu care se face comparatia, relatia PPP se poate aproxima ca fiind:
164
Ipoteze ale teoriei:
Modificarea relativa a cursului de schimb (la termen) este determinata de diferentialul de inflatie dintre cele doua tari
Ca urmare, daca inflatia in Romania creste, comparativ cu ZE, moneda nationala se va deprecia.
165
Teoria PPP
Existenta barierelor comerciale Structurarea bunurilor in comercializabile si
necomercializabile Practicile monopoliste si oligopoliste
(preturile fiind stabilite diferit, in fucntie de piata)
Diferente in ceea ce priveste masurarea indicilor de pret.
166
De ce cursul de schimb se abate de la nivelul deteminat pe baza PPP?
De multe ori se aprecieaza ca evolutia cursului nominal de schimb influenteaza competitivitatea externa a unei tari. Elementul pe baza caruia putem aprecia acest aspect este, insa, CURSUL REAL DE SCHIMB.
= cursul nominal de schimb ajustat cu nivelul preturilor inregistrate in cele doua tari care se compara.
= reflecta pretul relativ al unui cos de bunuri
167
Cursul real de schimb
Cand moneda nationala se depreciaza, suntem tentati sa spunem ca exporturile cresc si importurile scad si, ca urmare, economia romaneasca devine mai competitiva pe piata externa, conducand, astfel, la reducerea deficitului de cont curent.
Afirmatia este adevarata doar pe termen scurt (preturile aferente tranzactiilor internationale fiind fixe).
Importurile si exporturile sunt influentate, in realitate, de evolutia lui Q
168
Q versus S si competitivitatea externa
Competitivitatea unei economii pe piata externa este influentata de modul in care evolueaza preturile pe cele doua piete care se compara.
Deci evolutia soldului contului curent este influentata atat de cursul nominal de schimb, cat si de evolutia preturilor pe cele doua piete.
169
Q versus S si competitivitatea externa
Scaderea cursului real de schimb ⇒ pretul cosului european de bunuri este mai mic comparativ cu cel romanesc. Bunurile europene sunt mai ieftine decat cele romanesti:⇒ sunt stimulate importurile romanesti din ZE
⇒ creste puterea de cumparare a leului in ZE.
⇒ creste deficitul de cont curent
170
Aprecierea reala
Efectul Balassa - Samuelson
3.4.
171
Autori (1):Bela Balassa:
◦economist maghiar (1928 – 1991)◦doctorat in economie obtinut la Yale University
◦profesor in cadrul Universitatii Johns Hopkins
Autori (2):Paul Anthony Samuelson (1915-2009)◦Nascut in 1915 (Indiana -SUA)◦Doctorat in cadrul Universitatii Harvard (unde a avut ca profesori pe Schumpeter, Leontief)
◦Din 1947 profesor la MIT
Paul Anthony Samuelson (2)Premiul Nobel pentru Economie (1970) – primul american care a câştigat acest premiu
“for the scientific work through which he has developed static and dynamic economic theory and actively contributed to raising the level of analysis in economic science".
Efectul Balassa- Samuelson (1)
Modelul cunoscut sub denumirea de “Efectul Balassa- Samuelson”
(sau Efectul Harrod–Balassa–Samuelson sau
Efectul Ricardo–Viner–Harrod–Balassa–Samuelson–Penn–
Bhagwati
Efectul Balassa- Samuelson (2)a fost realizat independent de cei doi economisti în 1964 ca alternativă la teoria parităţii puterilor de cumpărare, privind modul de determinare pe termen lung a cursului de schimb.
De ce un nou model? Pentru a explica diferenţele de preţuri ce
se înregistrează pe două pieţe diferite şi mai exact, pentru a explica de ce nivelul preţurilor este mai mare în cazul ţărilor dezvoltate decât în cazul ţărilor în curs de dezvoltare
Critica teoria PPP, deoarece aceasta nu ţine cont de structura bunurilor şi serviciilor la nivelul unei economii şi, ca urmare, nici de variaţiile diferite de preţuri la nivelul acestora
De ce un nou model? (2) Ulterior modelul privind efectul Balassa
Samuelson vine să explice şi alte aspecte care vizează ţările în curs de dezvoltare comparativ cu cele dezvoltate:◦tendinţa de apreciere în termeni reali a monedelor ţărilor în curs de dezvoltare ca urmare a evoluţiei preţurilor T şi NT
◦Inflaţia mai ridicată în ţările în curs de dezvoltare faţă de cea din ţările dezvoltate
Ipotezele modelului: Economia unei ţări este împărţită în două
sectoare: ◦TRADEBLES (T)◦NONTRADEBLES (NT)
Preţurile în sectorul T sunt influenţate de piaţa internaţională (în condiţiile în care fenomenul de globalizare este tot mai manifest)
Salariile din cele două sectoare tind să se egalizeze
Explicarea diferenţei de preţuri dintre doua economii cu grade diferite de dezvoltare (1)
Preţurile în sectorul T din ambele economii care se compară (una dezvoltată – ex. Zona Euro, alta în curs de dezvoltare – ex. România) sunt asemănătoare◦ DE CE? (derularea operatiunilor de comert
exterior) Productivitatea muncii în cele două ţări este
diferită (WTD>WTCD) ◦Care este efectul asupra preţului forţei de muncă în cele două
ţări?
Explicarea diferenţei de preţuri dintre doua economii cu grade diferite de dezvoltare (2)
WT(RO) < WT(ZE), dar ca urmare a competitiei internationale si pe masura asigurarii convergentei, diferenţialul de productivitate în domeniul T se diminuează
Pe piaţa forţei de muncă, indiferent de gradul de dezvoltare, se manifestă tendinţa de egalizare a preţului acesteia, indiferent de sectorul economic.
CAUZE:Competiţia internaţională;Infuzia de capital străin şi tehnologie (FDI)
Explicarea diferenţei de preţuri dintre doua economii cu grade diferite de dezvoltare (3)
Ca urmare, dacă:- PT (TD)≈ PT (TCD)
şi- PNT (TD)> PNT (TCD)
atunci, diferenţele majore dintre cele două ţări din punct de vedere al preţurilor nu se vor înregistra la nivel tradeble, ci la nivel nontradeble.
Tendinţa de egalizate a salariilor între cele două sectoare este dată de:
Investiţiile străine directe care pot duce la creşterea productivităţii şi în sectorul NT
Creşterea nivelului de trai care conduce la creşterea cererii de produse NT
DAR WNT nu poate depăşi WT, iar creşterile salariale vor fi mai mari în sectorul T decât în cel NT.
Tendinţa de egalizate a salariilor între cele două sectoare este dată de: (2)
2 factori esenţiali:◦mobilitatea forţei de muncă:- din sectoarele cu salarii mai mici (NT)
către cele cu salarii mai mari (T)◦puterea sindicatelor- presiuni pentru creşterea salariilor cât
mai aproape de cele din sectorul T- acoperirea prin salarii a creşterilor
anticipate de preţuri
Efectele egalizării ST≈ SNT
Cheltuielile în sectorul NT sunt trecute pe costuri → creşterea preţurilor în sectorul NT (noi presiuni inflaţioniste)
Concluzie:◦Cu cât diferenţialul de W este mai mare între T şi NT cu atât creşterea preţurilor pe segmentul NT va fi mai mare → creşterea inflaţiei în ţara vizată (creşterea IP)
BALANTA DE PLATI SI ECHILIBRUL EXTERN
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4
188
4. Balanța de plăți și echilibrul extern
4.1. Conturile balanței de plăți4.2. Balanța de plăți și înregistrările în
cadrul acesteia4.3. Echilibrarea conturilor balanței de
plăți
Cuprinsul cursului: UI-4
189
Conturile balantei de plati
4.1.
190
Definitie: Tablou sintetic sub formă contabila, care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare şi monetare intervenite între rezidenţii unei economii şi restul lumii, pe parcursul unui interval de timp (de regulă 1 an) (FMI _ Manualul privind BP)
Evidenţiază toate tranzacţiile care au loc, la un moment dat, între rezidenţii unei ţări şi restul lumii.
Înregistratrea operaţiunilor în balanţa de plăţi are la bază principiul înregistrării în partidă dublă;
Se înregistrează două grupe mari de tranzacţii:◦ cu bunuri şi servicii (CONTUL CURENT);◦ cu active (CONTUL DE CAPITAL SI FINANCIAR).
Evindeţiază fluxurile financiare aferente relaţiilor internaţionale ale unei economii cu restul lumii.
Caracteritstici:
Structura balantei de plăți - 2009 (mil EUR)
Credit Debit Net 1. CONTUL CURENT 44055 48968 -4913 A Bunuri și servicii 36148 43311 -7163
- Bunuri 29084 35955 - 6871 - Servicii 7064 7356 -292
B Venituri 1188 3090 -1902 C Transferuri curente 6718 2568 4150
2. CONTUL DE CAPITAL ȘI FINANCIAR
76672 70789 5883
A Contul de capital 992 346 646 B Contul financiar 13435 9885 3550 3. ERORI ȘI OMISIUNI (NET) - 969 -969
Reflectă tranzacţiile cu bunuri şi servicii ale unei economii cu restul lumii, la acestea adăugându-se veniturile şi trasferurile curente generate de operaţiunile aferente celui de-al doilea cont al balanţei de plăţi
CONTUL CURENT (1)
Structura Contului Curent:◦Bunuri şi servicii (Balanţa comercială);
◦Venituri (Balanţa veniturilor);
◦Transferuri curente (Balanţa transferurilor curente)
CONTUL CURENT (2)
Reflecta BALANŢA COMERCIALĂ A UNEI ŢĂRI
Tranzacţiile cu bunuri = COMERŢUL VIZIBIL
Tranzacţiile cu servicii = COMERŢUL INVIZIBIL
Tranzacţiile cu bunuri şi servicii
Reprezentate de exporturi (CREDIT) şi importuri (DEBIT)
Până nu demult, multe dintre ţări înregistrau în BP importurile la preţurile CIF, iar exporturile la preţurile FOB → la nivelul economiei mondiale TOTAL IMPORTURI ≠ TOTAL EXPORTURI
Armonizarea la nivel mondial → înregistrarea tranzacţiilor la preţul FOB
TRANZACŢIILE CU BUNURI
Contul curent România 2009
Credit Debit Net 1. CONTUL CURENT 44055 48968 -4913 A Bunuri și servicii 36148 43311 -7163
- Bunuri 29084 35955 - 6871 - Servicii 7064 7356 -292
B Venituri 1188 3090 -1902 C Transferuri curente 6718 2568 4150
Soldul ( - ) al balanţei ieşirile de valută din România > intrările de valută
Pentru 2008 situația era:
Balanţa comercială
Ponderea exportului în PIB 24,6% Ponderea importurilor în PIB 38,6% Ponderea deficitului balanței comerciale în PIB 14,0% Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi 63,8% Gradul de deschidere a economiei 63,3%
Componente: ◦ transporturile◦ turism- călătorii◦ alte servicii:
- servicii de comunicaţii - servicii între filiale - servicii informatice - servicii juridice, consultanţă contabilă, managerială - servicii financiare - servicii de publicitate, marketing şi sondaje publice - servicii în construcţii - servicii de arhitectură, inginerie şi alte servicii tehnice
Balanţa serviciilor (1)
Sumele înregistrate pe CREDIT reflectă încasările României din serviciile realizate în plan extern, în timp de sumele înregistrate pe DEBIT reflectă plăţile efectuate de România către exterior.
Spre exemplu, dacă avem în vedere un student al ASE plecat cu mobilitate Erasmus, cheltuielile efectuate de acesta la nivelul ţării unde a obţinut mobilitatea se înregistrează pe DEBITUL Balanţei SERVICIILOR
Balanţa serviciilor (2)
Cuprinde:◦ venituri din muncă ◦ venituri din investiţii directe (profit)◦ venituri din investiţii de portofoliu (dividende)◦ venituri din alte investiţii de capital (dobânzi)
Creditul = ÎNCASĂRI ALE REZIDENŢILOR ROMÂNI DIN STRĂINĂTATE
Debitul = ÎNCASĂRI ALE NEREZIDENŢILOR ÎN ROMÂNIA (sau, altfel spus, plăţi ale României către străinătate)
Balanţa veniturilor
TRANSFERURI ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE◦ Sunt reprezentate, în cazul României, de:
- CREDIT: Fondurile europene primite de la Bugetul UE - Fonduri de preaderare- Fonduri structurale- Fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală
- DEBIT: plăţi ale României către UE (contribuţia acesteia – spre exemplu)
TRANSFERURI PRIVATE◦ Cea mai mare parte: transferurile celor care
lucrează în străinătate
BALANŢA TRANSFERURILOR CURENTE
Reflectă toate tranzacţiile internaţionale ale economiei vizate (în cazul nostru România) cu active financiare;
Evidenţiază modificarea activelor financiare şi a datoriei ţării vizate faţă de exterior.
2. CONTUL DE CAPITAL ŞI FINANCIAR
Contul de capital: include transferuri de capital ce nu au la bază, de regulă, o contraprestaţie (transferuri de drepturi de proprietate)
Contul financiar: include cele mai importante componente:
- Investiţiile- Împrumuturile- Activele de rezervă
CONTUL DE CAPITAL ŞI FINANCIAR (2)
La rândul lor, componentele contului financiar sunt:◦ ACTIVE: reflectă modificările apărute în:
- investiţiile rezidenţilor în străinătate, - achiziţionarea de titluri de valoare externe,- derivate financiare, - plasamente în depozite la băncile din străinătate,- împrumuturi şi rezerve oficiale.
◦ PASIVE: reflectă:- investiţiile nerezidenţilor în România, - depozitele nerezidenţilor,- derivatele financiare, - creditele şi împrumuturile atrase
- Credit → creştere a investiţiilor realizate de nerezindeţi în România (spre exmplu) → (+) resurse în România
- Debit → diminuare a activelor financiare deţinute de nerezidenţi în România (o repatriere a resurselor financiare ale nerezindeţilor) →(-) resurse
Contul financiar
Întrările de capital → aport de capital din exterior (creştere a datoriilor către exterior) → se înregistrează pe CREDIT
Ieşirile de capital → scădere a datoriilor către export → se înregistrează pe DEBIT
Soldul final: Credit –Debit → şi reflectă:◦ (+) intrări de capital (creşterea datoriilor faţă de
exterior)◦ (-) ieşiri de capital (scădere a datoriilor faţă de
exterior
CONTUL DE CAPITAL ŞI FINANCIAR
Componentă importantă a contului financiar şi de capital.
Potrivit reglementărilor în vigoare, investiţiile străine se impart în:◦ Investiţii directe◦ Investiţii de portofoliu
INVESTIŢII STRĂINE
Reflectă o relaţie investiională de durată, între o entitate rezidentă şi o entitate nerezidentă;
de regulă, implică exercitarea de către investitor a unei influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.
Investiţia străină directă
În funcţie de natura capitalului:◦ Capital social vărsat şi rezervele ce revin unui
investitor nerezident ce deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei societăţi rezidente;
◦ Creditele dintre investitorul străin nerezident şi societatea rezidentă;
◦ Profitul reinvestit.
Investiţii străine directe
Investițiile străine: ◦ DIRECTE ◦ DE PORTOFOLIU
Investiţia străină directă: ◦ relaţie investiţională de durată, între o entitate
rezidentă şi o entitate nerezidentă; ◦ implică exercitarea de către investitor a unei
influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.
Investițiile străine în România
Beneficiază de:◦ noi tehnologii, ◦ de capital, ◦ produse,◦ tehnici de organizare și de management, ceea ce
impulsionează creșterea economică.
Rolul FDI pentru țările gazdă:
Beneficii:◦au rolul de a transmite cunoștințe și
tehnologii între țări, contribuind la realizarea convergenței între țări
◦crearea de noi locuri de muncă în sectoarele productive,
◦atragerea altor investiții ◦sporirea potențialului de a exporta
Rolul FDI pentru țările gazdă:
De ce?Care sunt efectele creșterii fluxurilor financiare generate de noi FDI?
FDI nu sunt intotdeauna benefice
În condiții de criză ⇒ mutarea investițiilor în alte țări
Creșterea FDI generează creșterea lichidității din economie ⇒presiuni inflaționiste și, în același timp, pe termen scurt, apreciere a monedei naționale ⇒ apreciere în termeni reali ⇒ probleme la nivelul contului curent (creșterea importurilor)
FDI nu sunt intotdeauna benefice
capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unui investitor nerezident care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei întreprinderi rezidente
creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta şi întreprinderea în care a investit
profitul reinvestit de către nerezident. capitalurile din companiile rezidente asupra cărora
investitorul nerezident exercită o influenţă semnificativă pe cale indirectă : ◦ capitalurile proprii ale asociatelor şi filialelor rezidente ale
întreprinderii rezidente în care investitorul nerezident deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris.
FDI (1):
În funcție de contribuţia fluxului de participaţii străine la capital :◦Greenfield (0,6%)◦Fuziuni şi achiziţii (1,1%)◦Dezvoltare de firme (98,3%)
FDI (2)
Structura FDI / proveniență investitori
21.80%
18.10%
13.40%8.50%
6.60%
31.60%
OlandaAustriaGermania FranțaGreciaAlte țări
Fluxul FDI in perioada 2003-2009
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
10000
Balanta de plati si inregistrarile in cadrul acesteia
4.2.
220
Înregistrarea se face în partidă dublă:
Credit BP = Credit BP
ACTIVELE ⇔ CREANȚE, iar PASIVELE = DATORII
Contabilizarea operațiunilor aferente balanței de plăți:
Debit Credit
⇗ A⇘ P
⇘ A⇗ P
Debit CreditIMPORTURI EXPORTURI
⇘DATORIILOR
FINANCIARE
⇗DATORIILOR FINANCIARE
⇗ACTIVELOR DE REZERVĂ
⇘ ACTIVELOR DE REZERVĂ
Exportul de bunuri
Realizarea unui export presupune:- scădere a activelor reale ale economiei românești- creștere a creanțelor României față de străinătate
Decontarea exportului presupune:-scad creanțele României față de străinătate- cresc activele financiare externe românești
Un austriac cumpara de pe piata romaneascu un autoturism Dacia Logan, la pretul de 5500 Euro, cursul de schimb fiind EUR/RON: 4,3. Ca urmare, suma platita in lei este de: 23650 lei
Credit Debit
Vânzarea unui autoturism Dacia Logan (Contul current – Export de bunuri)
23650 RON
Cresc activele financiare externe ale Romaniei (Contul de capital si financiar)
23650 RON
Importul de bunuri
Realizarea unui import presupune:- creștere a activelor reale ale economiei românești- creștere a datoriilor României față de străinătate
Decontarea importului presupune:- scad datoriile României față de străinătate- scad activele financiare externe românești
Un student, cumpără din Germania, cu plata prin card de credit, un laptop Toshiba, in valoare de 650 EUR, cursul EUR/RON: 4,3. Suma echivalenta in lei este de 2795.
Credit DebitCumparare laptop Toshiba (Contul current –Import de bunuri)
2795 RON
Plata din contul de card detinut la BRD (scad activele financiare externe -Contul de capital si financiar)
2795 RON
Plata cazării de către un student român ca urmare a mobilității Erasmus:
Import de servicii
Debit – Cont curent Credit – Cont de capital și financiar
Plata cazării în cadrul campusului universitar străin
(import de servicii)
Scad activele financiare externe
Cont curentDEBIT CREDIT
Importuri ExporturiExporturi – Importuri< 0 ⇒
DEFICITExporturi – Importuri >0 ⇒
EXCEDENT
Soldul contului curent
Exportul net = Exporturi - Importuri
Intrările de capital = aport de capital străin pe piața românească (credit) și echivalează cu o creștere a datoriilor României față de exterior.
Ieșirile de capital = țara vizată își plătește datoriile față de străinătate (debit)
Contul de capital și financiar
Debit Cont de capital și financiar
CreditCont de capital și financiar
Cresc investițiile de portofoliu ale românilor în străinătate
Scad activele financiare externe
Investiție de portofoliu pe piața externăUn investitor român cumpără de la Londra acțiuni:
Imprumuturi obținute de România de la FMI
Debit Cont de capital și financiar
CreditCont de capital și financiar
Active de rezervă BNR Credite și împrumuturi de la FMI
teoretic:Soldului CC + Soldul CCF = 0
Practic, echilibrarea se realizează prin intermediul contului de Erori și omisiuni (ca urmare a decalajelor generate de înregistrările în balanța de plăți).
practicSoldului CC + Soldul CCF = Soldul CEO
La finele anului:
Balanta de plati a Romaniei (situatia neta)
Balanta de plati a Romaniei (ian-oct.2010) Credit Debit Contul curent (A+B+C) - 4939
A. Bunuri și servicii - 5379 B. Venituri - 2006 C. Transferuri curente +2446
Contul de capital si financiar + 4489
A. Contul de capital + 236 B. Contul financiar + 4253
a. Investitii directe + 2007 b. Investitii de portofoliu + 798 c. Derivative financiare - 17 d. Alte investitii de capital + 5088 e. Active de rezerva ale BNR - 3622
Erori si omisiuni + 450
Echilibrarea conturilor balantei de plati
4.3.
231
CC = CCF +CEO CC= +4489 + 450
Deficitul de cont curent a fost acoperit astfel:◦ 40,6% prin resursele atrase prin investitiile straine
directe◦ 16,2 % investitii de portofoliu◦ 43,2 % prin intermediul imprumuturilor straine si
a rezervelor valutare ale BNR
Echilibrarea contului curent
Evidențierea factorilor de influență ai contului curent pornește de la evidențierea componentelor PIB.
1) Y = C+G+I+(Ex-Im)2) Y=T+C+S⇒Ecuația echilibrului economic general
(G-T)+(I-S)=(Im-Ex)DEFICITELE GEMENE
Cum poate fi echilibrat contul curent?
Factori determinanți ai contului curent la nivel macroeconomic
CC = S – I – (G-T)
Pentru a diminua deficitul de cont curent trebuie:◦stimulate economiile private ◦reduse investitiile interne◦redus deficitul bugetar
Sau, altfel spus: