reguli pentru un cavaler - librarie online pentru un... · 2018. 4. 17. · un cavaler spune,yi...
TRANSCRIPT
-
ErsaN Hewrr,
Reguflpentrvun cspqLexUrrtlaa scRrsoARE
e rur Srn Tnouas Lruuu Hawrn
Ilustraqii de Ryeu Hewr.n
Traducere din limba englezide ANnnu D6se
yHffiert
-
ItstaRegutiLot
I. Solitudinea (Pani de viesPar)
II. Smerenia (Pdnqiruq)IlL Recunoqtinqa (Piciorong)IV. MAndria (cocoq)
V. CooPerarea (gfute sSlbatice)
VI. Prietenia (Piqigoi codat)VII. Iertarea (Pui de raqe-mare)
VIII. Onestitatea (cucuvea)IX. Curajul (vinderel)X. Graqia (licar-de-rogoz)
XI. Ribdarea (oui de micileandru in cuib)
XII. DrePtatea (uliu-Pisirar)XI II. Gener ozitatea (loPitar)XIV. DisciPlina (stdrc-cenuqiu)
XV. Devotamentul (ciocinitoare-pestriqi-mare)
XVL Vorbirea (gugf, albastri)XVIL Credinqa (r6ndunici)
XVIII. Egalitatea (huhurez-mic)XIX. Iubirea (lebede mute)
XX. Moartea (craniu de mierli)
-
NOTA DESPRE AUTOR
Nominalizat de Paffu ori la Premiile Oscar, de doui
ori in calitate de scenarist gi de doui ori in calitate de
actor, Ethan Hawke a jucat in filmele Cercul poelilor
d,ispdruli,, Cu picioarele pe pd'mdnt, Gattaca ;i Zi de in-
struclie, precum gi-n trilogia inainte de rdsd'rit, regizatd
de Richard Linklater, respectiv in B oyhood', de acelaqi
regizor. Este autorul romanelor The Hottest State qi
Miercurea Cenu;ii. Triiegte in Brooklyn cu cei patru
copii ai sf,i qi cu ilustratoarea acestei cdrfi, Ryan Hawke'
-
Eohtvdneq
GAsr;rr timp pentru tine. CAnd cauli in-telepciunea si claritatea propriei minti, tice-rea e un instrument folositor. Vocea spirituluinostru e domoalS si nu poate fi auziti cdnde nevoitf, si concureze cu alte voci. Asa cume imposibil si-ti vezi reflexia in api tulbure,tot a;a si cu sufletul. tn ticere, putem simtieternitatea ce doarme inliuntrul nostru.
-
f,\dati, intr-o noapte fierbinte de august,Vbunicul si cu mine ne-am stabilit tabdralAngi o..urr. Mi-a spus atunci:
- De vreme ce te inviq arta rizboiului,
vreau si ;tii ci adevirata lupti se di intrecei doi lupi care triiesc in fiecare dintre noi.
- Doi lupi? l-am intrebat, aqezat lingi
foc, pe un bustean uscat.Ochii mei erau pironiqi la flicdrile care se
risuceau stingherite in aerul noplii.
- Unul dintre lupi e malefic, a continuatel. Este furia, invidia, licomia, arogarrta,mila de sine, vina, resentimentul, sentimen-tul de inferioritate, amigirea de sine, falsamAndrie.
A ficut o pauz5,, impungAnd jarul foculuicu un biq lung la care cioplise.
- Celdlalt e bun. E bucuria, iubirea, spe-
ranta, serenitatea, smerenia, mizericordia,
20
iertarea, empatia, generozitatea, dreptatea,compasiunea, credinta.
M-am gAndit cdteva clipe la ce mi-a spus,apoi l-am intrebat intr-o doari:
- Care dintre lupi va invinge?Scinteile dansau pe cerul nopqii in timpce bf,trAnul a privit tinti strf,lucirea orbitoarea fliclrilor si mi-a rispuns:
- Cel pe care-l hrlnesti.
-
II
EmBrr.lli.,o
SA lru oncI,Anr niciodati cI e;ti un cavaler,ci doar cornporti-te caatare. Nu e;ti mai bundecAt alqii;i alqii nu sunt mai buni decAt tine.
-
,l drd fierar, sabia cavalerului s-ar face !in-E aeri.Fari timplar, trisura domniqei s-ardesface in buciti. Firi maestrul zidar, cas-telul s-ar nirui. FirI cusitoreasi, regele armerge ctrlare spre biserici in pielea goali, caun smintit. Toate fiin{ele depind una de cea-lalti. Dacd n-ar exista rdme, solul ar sirdci,nu ne-ar mai oferi hran5, iar noi am muri.ingelegAnd cI depinde de tot ce e in jurulsiu, un cavaler e, inainte de toate, binevoi-tor. $tie civa avea nevoie de multi prieteni.Manierele nu sunt de lepidat. Politegea faceparte din meditaqia noastri zilr.icd, asupraegalitigii dintre oameni. Un cavaler spune,yi rog" gi,,mulqumesc". Nu se arunci nicio-dati singur in lupti. Bunitatea, compasiuneagi smerenia servesc drept flamura lui, subcare multi s-ar putea aduna.
24 25
Pentru bunicul, smerenia reprezenta unclement esengial pentru o viati mireati.Smerenia este abilitatea de a te vedea incontextul unei lumi mult mai mari. Stelelesunt mereqe. Ele sunt mereu acolo, indiferentdaci le vezi sau nu. Nizuie;te si fii aseme-nea pimAntului stropit de ploile lui martie,umed, deschis qi primitor.
- Fii umil sau vei fi umilit, obiEnuia sispunl bunicul. Un cavaler nu e niciodatiatAt de arogant incAt si creadl ci nu mairrre nimic de inviqat.
+.Ii plicea si-mi vorbeasci in timp ce neindreptam cilare spre una dintre numeroa-sele lui insirciniri, aproape instruindu-se pesine in timp ce mi instruia.
- CAnd oamenii vorbesc, asculti-i.Acesta era un aspect pe care-l sublinia
tot timpul.
- A;u cum tie iqi place si fii auzit si inte-lcs, la fel se intimpli cu toli ceilalti.
Fiind cel mai tAnir vl5star al unei fami-lii instirite, isi vizuse cei mai mulgi dintreliati si surori mistuiti de un fals sentiment de
-
indreptitire. Se a;teptau ca lumea si le oferetotul si cu totii au fost crunt dezamdgiqi cAndnu s-a intimplat asta. in loc sI fie recunos-cdtori pentru poneiul pe care il primeau deCr5"ciun, ei erau dezamigiti ci nu primiseriun armisar.
- Nimeni nu e mai neajutorat decAt co-pilul unui om bogat, obisnuia bunicul sdspuni. Fluxul gi refluxul oceanelor, soarelece ri.sare si apune, trecerea anotimpurilor,cresterea ;i descresterea lunii, nimic nu lee de ajuns.
- Dar tu? l-am intrebat odati. $i tu esticopilul unui om bogat.- Hmmmm, a mormiit el. Tu si fii recu-noscitor ci mi-am pierdut mare parte din
bani. Daci ii poti pierde lntr-un naufragiu,atunci nu sunt cu adevirat ai tii! a spusplesnindu-si saua si rizAnd ca pentru sine.Nu te astepta la nimic si te vei bucura detoate lucrurile!
Tiaversam o ripi din Hogwill Fells, doi-sprezece oameni cdlirind in formatie. Dimi-neaqa tdrzht am ajuns intr-un impas, un loc
26 27
in care drumul se desplrtea in trei ciriri.Am fi putut si alegem drumul care urca,acesta pf,rea frumos, incununat de o prive-liste glorioasf,, insi era inselitor ;i abrupt;drumul ce cobora, plin de noroi, sau potecadin mijloc, care era o combinaqie intre celedoui, av1nd porqiuni care urcau, altele carecoborau. Bunicul ne-a condus pe poteca dinmljloc. Cdnd s-a intAmplat si nu fiu sigur inviati pe ce drum s-o iau, mi-a prins intot-deauna bine s5-mi amintesc de acea alegere.
Ciluqul rneu mergea agale in urma luiTiiumf, armisarul bunicului.
- Care a fost vorba cea mai infeleapti pecare ai auzil-o de la regele Henric al VJea?l-am intrebat.
in acea perioadf, de inceput nu mi pu-team abqine si nu pun intruna intrebiri.
- Succes modest, mi-a rlspuns el.
- Ce vrei si spui?
- Aveam doar saisprezece ani cind l-amvizut ultima oard. pe marele rege, iar el mi-aspus ,,iqi urez succes modest".
- Nu infeleg.
-
- Nici eu n-am inteles.Bunicul mi-a ficut cu ochiul.Continudndu-ne drumul in acea dimi-
neati de primivari, am urcat si coborAt pepoteca sinuoasi pAni cAnd cailor nostri lis-a ficut sete. Dintr-odati, bunicul s-a opritla marginea rAului Hogwill. A aritat sprecdtiva pestisori.
- Yezi cit de liberi inoati gi salt[ peqriiaceia? Yezi cdt sunt de fericiqi?
A continuat si priveasci plevu;ca argin-tie si si rAdf, ca pentru sine. in acele primezile ale uceniciei mele, m-am intrebat adeseadaci nu cumva e doar un bitrdn nebun. Cusigurantd era unul excentric.
- Din moment ce nu esti un peste, l-amintrebat, provocAndu-l cu delicatete, cum destii ce anume ii face pe pesti fericiti?
Ceilalqi b[rbati aflati in spatele nosrruau rds, iar eu simqeam cum mi umflu de omindrie nelalocul ei.
- Din moment ce tu e;ti un p4i, iar eu suntun cavaler - mi-a intors-o bunicul - cum de qtiici eu nu stiu ce anume ii face pe pe;ti fericiti?
2829
- P2, asta asa este, am continuat. Dar,rlin moment ce sunt un paj umil si nu amposibilitatea de a gti ce-ar putea si ;tie uncavaler distins ca tine... nu rezulti oare cilu, un cavaler, n-ai de unde si $tii ce simteun pe;te oarecare?
Birbaqii au rAs uqor, dindu-mi incredere.
- Ia stai un pic! a spus bunicul descile-t:And de pe Tiiumf si scotAndu-si brusc ciz-rnele si ;osetele. Si ne intoarcem la intrebareainitialf,: mi intrebi de unde ;tiu ce anume iiIace pe peEti fericiqi? Potrivit termenilor in-trebirii tale, tu recunogti ci eu ;tiu ce anumeii face pe pesti fericiqi!
Pe moment, mi-a luat piutul.
- Yezi tu, a continuat bunicul, scufun-ddndu-qi piciorul bitrin gi obosit in apa rece,eu recunosc bucuria pe;tilor prin propriabucurie. Ne scildim in acelasi rAu.