Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; nscut la 20 martie 1820, Brlad, Moldova, astzi n Romnia i decedat la 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite i al statului naional Romnia. A participat activ la micarea revoluionar de la 1848 din Moldova i la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 i al rii Romneti, nfptuindu-se astfel unirea celor dou principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susinut activitate politic i diplomatic pentru recunoaterea unirii Moldovei i rii Romneti de ctre Puterea suzeran i Puterile Garante i apoi pentru desvrirea unirii Principatelor Romne pe calea nfptuirii unitii constituionale i administrative, care s-a realizat n ianuarie 1862, cnd Moldova i ara Romneasc au format un stat unitar, adoptnd oficial, n 1862, numele de Romnia i formnd statul romn modern,[1] cu capitala la Bucureti, cu o singur adunare i un singur guvern.[2]

Cuza a fost obligat s abdice n anul 1866 de ctre o larg coaliie a partidelor vremii, denumit i Monstruoasa Coaliie, din cauza orientrilor politice diferite ale membrilor si, care au reacionat astfel fa de manifestrile autoritare ale domnitorului.