Capitolul I Conţinutul şi scopul recepţiei cantitative şi calitative

a loturilor de produse

I.1. Conceptul de recepţie a mărfurilor

Controlul calităţii produselor se face nu numai în sfera producţiei, dar şi în sfera circulaţiei mărfurilor (comerţului). Pe parcursul circuitului tehnic, mărfurile sunt supuse operaţiunilor succesive de ambalare, manipulare, încărcare-descărcare, transport, expediţie şi depozitare. În timpul efectuării acestora, pot apărea modificări cantitative şi calitative ale mărfurilor. Se impune, de aceea, pentru toate verigile prin care trec mărfurile în drumul lor de la producător la consumator, efectuarea recepţiei cantitative şi calitative a mărfurilor, cea mai importantă verificare a calităţii din punctul de vedere al comerţului.

controlul calităţii

recepţie recepţie

FURNIZOR UNITATE COMERCIALĂ EN

GROSS

UNITATE COMERCIALĂ

EN DETAIL

Recepţia mărfurilor pe parcursul circuitului tehnic

Recepţia mărfurilor are loc o dată cu trecerea mărfurilor furnizorului (întreprinderea producătoare) în proprietatea beneficiarului (întreprinderea comercială).

RECEPŢIA MĂRFURILOR este definită ca: ansamblul operaţiilor de identificare şi verificare cantitativă şi calitativă a mărfurilor, desfăşurate în prezenţa delegaţilor furnizorului şi beneficiarului, prin care se constată dacă lotul de marfă corespunde clauzelor contractuale sau calităţii prescrise.

Prin recepţie se verifică măsura în care calitatea reală corespunde calităţii contractuale sau calităţii prescrise. CALITATEA REALĂ: nivelul valorilor individuale ale caracteristicilor produselor, determinat la un moment dat pe parcursul circuitului tehnic.

1

CALITATEA CONTRACTATĂ: valorile individuale ale proprietăţilor mărfurilor asupra cărora s-a convenit între părţi, în cadrul unui contract. CALITATEA PRESCRISĂ: nivelul valorilor individuale ale proprietăţilor produselor, înscrise în standarde, norme, specificaţii. Se poate spune deci că prin recepţie se primeşte şi se acceptă sau se respinge un lot de marfă. ROLUL RECEPŢIEI: recepţia mărfurilor îndeplineşte rolul unui filtru care împiedică pătrunderea pe piaţă a produselor necorespunzătoare.

LEGISLAŢIA ÎN ROMÂNIA defineşte recepţia astfel: executarea în mod material şi efectiv a operaţiei de identificare calitativă şi cantitativă a produselor, operaţie efectuată de către delegaţii părţilor contractante, stabilite în contractele economice.

Când verificarea cantitativă şi calitativă a mărfurilor se face numai în prezenţa furnizorului, procesul se numeşte „autorecepţie”.

AUTORECEPŢIA: ansamblul de operaţiuni efectuate numai de către furnizor (beneficiarul nu se prezintă), manifestarea de voinţă a părţilor realizându-se în momentul în care beneficiarul acceptă produsele.

TIPURILE RECEPŢIEI MĂRFURILOR

1. RECEPŢIA CANTITATIVĂ: presupune preluarea mărfurilor prin cântărire, măsurare, numărare.

2. RECEPŢIA CALITATIVĂ:presupune verificarea proprietăţilor produselor (organoleptice, fizice, chimice, mecanice, etc.) prin metoda organoleptică şi prin metode de laborator.

I.2. Scopul şi obiectivele recepţiei mărfurilor

SCOPUL RECEPŢIEI MĂRFURILOR:1. verificarea modului în care furnizorii mărfurilor îşi îndeplinesc obligaţiile

asumate prin contractul de furnizare, în ceea ce priveşte cantitatea, calitatea, sortimentul, ambalarea, etc.;

2. verificarea măsurii în care organele de transport şi-au respectat obligaţiile asumate cu privire la menţinerea cantităţii şi calităţii mărfurilor pe parcursul efectuării transportului.OBIECTIVELE RECEPŢIEI MĂRFURILOR:

1. evitarea pătrunderii în reţeaua comercială a mărfurilor necorespunzătoare calitativ sau din punct de vedere al sortimentului;

2

2. evitarea formării, pe canalele de distribuţie a stocurilor supranormative care generează imobilizări de fonduri cu efecte negative asupra eficienţei economice a organizaţiei;

3. influenţarea directă a organizaţiilor producătoare în scopul producerii de mărfuri în conformitate cu standardele, normele tehnice;

4. stabilirea răspunderii materiale pentru pagubele înregistrate ca urmare a recepţionării mărfurilor care nu corespund cantitativ şi calitativ.

REZULTATELE RECEPŢIEI MĂRFURILOR:Informaţii cu privire la cantitatea şi calitatea lotului care contribuie la: reducerea sau creşterea severităţii controlului aplicat produselor, în funcţie de rezultatele recepţiei loturilor anterioare; compararea calităţii loturilor provenite de la diverşi furnizori.

I.3. Obligaţiile şi răspunderile părţilor implicate în procesul de recepţie

Obligaţiile furnizorului:1. respectarea riguroasă a calităţii produselor;2. pregătirea loturilor de mărfuri pentru livrare: ambalarea corespunzătoare a

mărfurilor, astfel încât acestea să reziste condiţiilor de transport. Ex.: mărfurile din sticlă (fragile) se ambalează în cutii de carton separate prin separatoare din carton ondulat sau carton fagure protejate cu paie, talaş, foiţe de hârtie; pe ambalaj se lipeşte o etichetă de avertizare pentru fragilitate.

3. Întocmirea documentelor de transport (scrisoare de trăsură, foaie de parcurs, conosament); se precizează natura mărfurilor, caracteristicile produselor, starea acestora în momentul predării.

4. Expedierea mărfurilor:]- programarea transportului de mărfuri;- verificarea mijlocului de transport pus la dispoziţie de cărăuş;- încărcarea mărfurilor în mijlocul de transport (folosirea raţională a spaţiului,

asigurarea stabilităţii mărfurilor);- expedierea mărfurilor la adresa destinatarului.

Răspunderile furnizorului:1. răspunde pentru daunele provocate de livrarea de produse necorespunzătoare calitativ, prin înlocuirea sau recondiţionarea produselor plata unor penalităţi;2. răspunde până în momentul predării mărfurilor câtre cărăuş sau către beneficiar pentru lipsurile cantitative sau calitative, cauzate de încălcarea obligaţiilor ce-i revin referitoare la ambalarea necorespunzătoare, la respectarea normelor de încărcare-manipulare, aşezare în mijloacele de transport.3. răspunde pentru completarea greşită a documentelor de transport (inexact, incomplet).

3

Obligaţiile cărăuşului (transportatorului):1. primirea mărfurilor pentru transport;2. verificarea mărfurilor la primire: natura mărfurilor, numărul coletelor,

cantitatea, sigiliile aplicate;3. refuzarea primirii spre transport a mărfurilor ambalate necorespunzător,

fixate necorespunzător în mijlocul de transport;4. executarea transportului;5. asigurarea integrităţii mărfurilor pe parcursul transportului;6. predarea lotului de mărfuri la destinaţie (verificarea sigiliilor, semnele,

marcajele de pe mijloacele de transport.Răspunderile cărăuşului (transportatorului):

1. răspunde, din momentul preluării mărfurilor, pentru daunele provocate de avarierea mărfurilor sau pierderea acestora;

2. răspunde pentru folosirea mijloacelor de transport necorespunzătoare grupei respective de mărfuri;

3. răspunde pentru neanunţarea din timp a beneficiarului pentru a-şi primi marfa.Obligaţiile beneficiarului:

1. primirea mărfii şi verificarea identităţii acestora, supravegherea descărcării mărfurilor;

2. verificarea cantitativă;3. verificarea calitativă;4. înştiinţarea furnizorului pentru a participa la verificarea lotului în cazul

constatării unor deficienţe cantitative şi calitative.5. înştiinţarea cărăuşului dacă se constată că lipsurile sunt din vina sa;6. asigurarea integrităţii mărfurilor, a securităţii şi calităţii acestora.

Răspunderile beneficiarului:1. din momentul preluării mărfurilor de la cărăuş răspunde pentru degradarea calităţii mărfurilor pe parcursul transportului de la locul de descărcare la depozit.

4

Capitolul II Tehnologia realizării procesului de recepţie

II.1. Etapele procesului de recepţie

Procesul de recepţie a mărfurilor se realizează de către beneficiar (unitatea comercială cu ridicata sau cu amănuntul), cu sau fără participarea furnizorului (producătorului de mărfuri).

TEHNOLOGIA REALIZĂRII

PROCESULUI DE RECEPŢIE cuprinde 4 categorii de operaţiuni

ALTE OPERAŢIUNI CARE AU LOC SIMULTAN CU

RECEPŢIA

poate fi sediul beneficiarului sau sediul furnizorului; le sediul furnizorului este necesară prezenţa ambelor părţi. se alege sediul furnizorului, în cazul mărfurilor cu grad ridicat de complexitate, deoarece furnizorul dispune de aparatură complexă, necesară verificării calitative, sau în cazul în care se livrează cantităţi mari de mărfuri la intervale scurte de timp. 1. verificarea integrităţii şi stării igienico-sanitare a mijlocului de transport (prezenţa sigiliilor, eventualele avarii, salubritatea acestuia, documente care prescriu calitatea mărfurilor);2. verificarea documentelor (documente de contractare documente care însoţesc lotul de marfă);3. identificarea lotului de marfă şi verificarea cantitativă a acestuia;4. verificarea calitativă a lotului de marfă. 1. extragerea probelor elementare;2. mânuirea, pregătirea şi analiza probelor;3. întocmirea documentelor recepţiei;4. acceptarea sau respingerea lotului de mărfuri.

5

LOCUL EFECTUĂRII RECEPŢIEI

Recepţia mărfurilor este efectuată de către o comisie de recepţie. COMISIA DE RECEPŢIE: este o comisie formată din 3-5 membri, care are următoarele atribuţii:

- efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor;- urmăreşte evoluţia mărfurilor recepţionate pe toată perioada depozitării.

II.2. Conţinutul etapelor procesului de recepţie

Obiectul controlului de recepţie este lotul de produse.

LOTUL DE PRODUSE: cantitatea de produse de acelaşi fel, obţinute din aceleaşi materii prime, prin aceleaşi procedee tehnologice, având aceeaşi destinaţie, aceeaşi formă de ambalaj, aceeaşi dată de fabricaţie.

VERIFICAREA DOCUMENTELOR

Se verifică:1. documentele de contractare (contractul, anexele la contract, graficele de

livrări, specificaţiile);2. documentele de însoţire a lotului:

documente de livrare (factură, aviz de expediţie); documente de transport (conosament, scrisoare de trăsură, foaie de parcurs); documente de certificare a calităţii:

- certificat de calitate: document eliberat de furnizor, prin care acesta dovedeşte calitatea produsului; în acesta se menţionează încercările şi probele la care a fost supus produsul, în conformitate cu standardele, normele tehnice sau alte clauze prevăzute în contract;

- certificat de conformitate: document eliberat conform regulilor unui sistem de certificare, ce indică faptul că produsul îndeplineşte condiţiile stabilite printr-un standard sau late documente normative date;

- declaraţia de conformitate: declaraţia făcută de furnizor, prin care garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ;

- buletin de analiză: se eliberează pentru produsele alimentare, chimice şi cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate ale produsului;

- certificat de garanţie: precizează calitatea mărfurilor, conform prevederilor contractuale, are rol de confirmare a calităţii produsului, dar şi de garantare a acesteia pentru cumpărător.

6

3. documente care prescriu calitatea mărfurilor (standarde, norme tehnice, caiete de sarcini).

IDENTIFICAREA LOTULUI ŞI VERIFICAREA CANTITATIVĂ A ACESTUIA

Această etapă presupune:- verificarea identităţii lotului de marfă;- verificarea integrităţii coletelor;- verificarea ambalajelor, a etichetării, marcării;- verificarea datei de fabricaţie şi stabilirea părţii consumate din termenul

de valabilitate;- verificarea cantitativă prin cântărire, numărare, măsurare.

VERIFICAREA CALITĂŢII LOTULUI DE MĂRFURI

Această etapă are ponderea cea mai mare în activitatea comisiei de recepţie. Ea presupune o serie de operaţiuni, în urma cărora lotul este declarat corespunzător sau necorespunzător şi, ca urmare, este acceptat sau respins.

1. alegerea tipului şi a modului de verificare; 2. extragerea eşantioanelor; 3. verificarea propriu-zisă a calităţii; 4. interpretarea rezultatelor;

5. luarea deciziei de acceptare sau respingere.

Comisia de recepţie efectuează verificarea calităţii pe baza standardelor, care cuprind caracteristicile de calitate ale mărfurilor verificate, clasificarea deficienţelor acestora, precum şi procedura ce trebuie urmată în cazul constatării unor defecte. În funcţie de caracteristicile analizate (organoleptice sau de laborator), există următoarele tipuri de verificări:

1. verificarea calităţii prin atribute;2. verificarea calităţii prin măsurare.1. Verificarea calităţii prin atribute- presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicii atributive

(organoleptice), la fiecare produs analizat;- presupune stabilirea numărului de produse din eşantion care posedă sau

nu caracteristica atributivă respectivă, deci împărţirea produselor în corespunzătoare şi necorespunzătoare.

Rezultatele verificării calităţii prin caracteristici atributive se exprimă în două moduri:

7

Etapele verificării calităţii lotului de

mărfuri:

prin fracţiune defectivă: raportul între numărul produselor defecte şi numărul total de produse verificate; prin numărul de defecte la 100 unităţi de produs.

2. Verificarea calităţii prin măsurare- presupune măsurarea caracteristicilor cantitative la fiecare produs dintr-un eşantion.

Pentru verificarea calităţii produselor prin atribute şi prin măsurare se folosesc metoda organoleptică şi metode de laborator. Metoda organoleptică (analiza senzorială) stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale mărfurilor (aspect, culoare, miros, gust etc.). Este o metodă rapidă, uşoară, prezintă însă dezavantajul subiectivităţii, deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora. Metodele de laborator stabilesc proprietăţile fizice, chimice, mecanice, microbiologice ale mărfurilor, cu ajutorul aparatelor şi instrumentelor de laborator. Se poate spune deci că, în timp ce verificarea prin atribute este simplă, economică, verificarea prin măsurare este laborioasă, presupune folosirea unui personal calificat. Ea este, în schimb, mai precisă. Verificarea calităţii lotului de marfă se poate realiza în două moduri:

verificarea 100% sau bucată cu bucată (metoda controlului integral); verificarea prin eşantionare (prin sondaj).

Alegerea uneia din cele două metode prezentate se face în funcţie de: natura mărfurilor, mărimea lotului, frecvenţa sosirii loturilor la recepţie, tipul încercărilor (distructive sau nedistructive), cheltuielile necesare.

1. Verificarea 100% (controlul integral)- presupune verificarea calităţii tuturor unităţilor de produse din lotul

respectiv.Se face în situaţiile în care:

loturile conţin puţine unităţi de produs; produsele au valoare individuală mare; produsele pot pune în pericol sănătatea consumatorilor sau funcţionarea unui ansamblu; se efectuează încercări nedistructive; natura mărfurilor nu permite prelevarea de eşantioane. Controlul integral prezintă o serie de dezavantaje:

- necesită cheltuieli mari, deoarece implică un număr mare de participanţi la recepţie, un număr mare de aparate şi mijloace de măsurare a caracteristicilor de calitate;

- necesită timp îndelungat;- este o metodă neaplicabilă în cazul determinărilor distructive (exemple de

determinare distructivă: în cazul încălţămintei se face verificarea

8

confecţionării: rezistenţa fixării tălpii, a tocului, a cusăturilor, verificarea calităţii materialelor);

- este o metodă neviabilă, deoarece persoanele care realizează recepţia obosesc prin efectuarea repetată a aceloraşi operaţiuni şi pot accepta produse neconforme sau pot respinge produse conforme

2. Verificarea prin eşantionare (prin sondaj)- presupune verificarea unui număr restrâns de unităţi de produs, care

alcătuiesc eşantionul.

Eşantionul este format din unul sau mai multe produse prelevate aleatoriu dintr-un lot; el furnizează informaţii asupra întregului lot, informaţii pe baza cărora se ia o decizie cu privire la lotul respectiv (acceptare sau respingere).

Eşantioanele trebuie să fie reprezentative, adică să aibă caracteristicile medii ale produselor care alcătuiesc lotul. Reprezentativitatea eşantioanele se asigură prin prelevarea lor după anumite metode statistice, care stabilesc mărimea eşantionului şi acordă şanse egale de a fi extrase tuturor produselor din lot. Rezultatele obţinute cu privire la eşantionul de mărfuri la nivelul lotului. Pentru examenul de laborator, în cazul anumitor produse se formează proba medie (pentru produsele în vrac). Proba medie este cantitatea de produs recoltată prin sondaj, din diferite puncte ale produsului sau lotului. Aceasta trebuie să fie reprezentativă. Importanţă deosebită prezintă modalitatea de recoltare a probelor, respectându-se prevederile standardelor, de către un personal competent. Verificare prin eşantionare este mai des folosită decât verificarea 100%, din cauza frecvenţei mari cu care loturile sosesc la recepţie şi a mărimii acestora. Metoda prezintă o serie de avantaje (volum de muncă mai mic, este ieftină şi rapidă), dar şi dezavantajul că nu oferă certitudini, ci prezumţii cu privire la calitatea lotului. Metoda se aplică în următoarele situaţii:

- când produsele sunt fabricate în serie;- când verificările necesită determinări distructive;- când costul verificărilor este mare în raport cu costul de fabricaţie.

Verificarea prin eşantionare este standardizată. Se folosesc standardele SR 3160-1984/1, 2, 3 şi STAS 3160-89/4. În funcţie de numărul eşantioanelor verificate se pot folosi trei variante ale metodei controlului prin sondaj:

1. eşantionare simplă (1 eşantion);2. eşantionare dublă (2 eşantioane);3. eşantionare multiplă (până la 7 eşantioane).

9

Pentru verificarea prin eşantionare trebuie explicată o serie de noţiuni, prezentate în standardele amintite. Decizia de acceptare, de respingere a lotului sau de continuare a eşantionării se ia pe baza cunoaşterii următoarelor elemente: numărul defectivelor, numărul de acceptare (A) şi numărul de respingere (R).

- defectiv - unitate de produs cu defecte;- număr de acceptare(A) – valoarea maximă a numărului de defective

găsite în eşantion, care permite luarea deciziei de acceptare a lotului;

- număr de respingere (R) - valoarea minimă a numărului de defective găsite în eşantion, care duce la decizia de respingere a lotului.

Numărul de acceptare şi numărul de respingere se află pe baza altor elemente, prezentate de standard. Acestea sunt: Volumul lotului (N) - numărul

de produse din lotul prezentat la recepţie;

Nivelul de control (Nc) - face legătura între volumul lotului şi cel al eşantionului;

Nivelul de verificare (Nv) - se stabileşte de către furnizor şi beneficiar, de comun acord.

Standardele prezintă trei niveluri uzuale de control (I, II, III) şi patru niveluri speciale (S1, S2, S3, S4). Cel mai des folosit este Nv II. Litera de cod (Lc) - face legătura între Nv şi volumul lotului; - se află într-un tabel prezentat de standard,

pe baza volumului lotului şi al nivelului de control.

Nivelul de calitate - este numărul maxim de defecte la 100 acceptabil (AQL) unităţi de produs sau procentul maxim de (fracţiune defectivă maximă) produse defecte pentru care lotul este considerat acceptabil din punctul de vedere al calităţii medii a producţiei; - are 26 de valori, în funcţie de gravitatea defectelor pe care le-ar avea produsele; - se stabileşte de comun acord cu furnizorul, prin contract. Volumul eşantionului (n) - reprezintă numărul de exemplare extrase

din lot, supuse verificărilor.

1

Volumul eşantionului, numărul de acceptare şi numărul de respingere se află pe baza elementelor prezentate anterior, din tabelele 1, 2, 3, 4 prezentate de standarde:

Adoptarea deciziei referitoare la lotul de marfă

N(volumul lotului)

Decizia de

acceptare, respingere a lotului

sau continuar

e a eşantionă

rii Lc

(litera de cod) Se citeşte din

tabelul 1

R (numărul de respingere)

Nc(nivelul de

control) stabilit de furnizor şi beneficiar

AQL(nivel de calitate

acceptabil)

1

n (volumul eşantionului)

A (numărul de acceptare)

Pe de altă parte, volumul eşantionului, numărul de acceptare şi numărul de respingere se stabilesc în funcţie de gradul de severitate al controlului. Gradul de severitate al controlului se referă la exigenţa comisiei de recepţie.

Verificare normală

Grade de severitate Verificare severă

Verificare redusă

Verificarea normală

Verificarea severă

Verificarea redusă

- se foloseşte la începutul verificării;

- în funcţie de rezultate se poate trece la verificarea severă sau la cea redusă;

- se foloseşte când din cel mult 5 loturi de produse verificate normal, două au fost respinse;

- se poate reveni la verificarea normală, în cazul în care 5 loturi succesive au fost acceptate;

- se foloseşte când, 10 loturi de produse sau mai multe, verificate normal, au fost acceptate;- se revine la verificarea normală în cazul respingerii unui lot.

din 5 loturi, 2 respinse VERIFICARE NORMALĂ

5 loturi acceptate

VERIFICARE SEVERĂ

1

1 lot 10 loturi respins acceptate

VERIFICARE REDUSĂ

Trecerea de la un grad de severitate la altul

1. SCHEMA DE VERIFICARE PE BAZA UNUI SINGUR EŞANTION Eşantionarea simplă presupune prelevarea unui singur eşantion dintr-un lot de mărfuri. Unităţile eşantionului sunt verificate bucată cu bucată. Comisia de recepţie poate adopta una din următoarele decizii:

acceptarea lotului, dacă numărul defectivelor din eşantion (k) este mai mic sau egal cu numărul de acceptare (k≤A);

respingerea lotului, dacă numărul defectivelor din eşantion (K) este mai mare sau egal cu numărul de respingere (kR).

Verificare eşantion (n) Rezultat: k defective

Schema planului de eşantionare simplă

Exemplu:Plan de verificare pe baza unui singur eşantion – verificare normală.Se primeşte de la recepţie un lot de săpunuri de toaletă format din 2500 bucăţi; AQL=1, Nc=II.Ce decizie luaţi dacă se găsesc k = 3 produse defecte?Ce decizie luaţi dacă se găsesc k = 5 produse defecte?Rezolvare:

1

k ≤ A lotul se acceptă

k Rlotul se respinge

1. Aflarea Lc pe baza N şi Nc, utilizându-se tabelul 1 Lc = K.2. Aflarea n, A, R pe baza Lc şi AQL stabilit, utilizându-se tabelul planului simplu de control normal n = 125, A = 3, R = 4.3. Se analizează prin metode organoleptice şi de laborator eşantionul de 125 produse:a) dacă se găsesc d = 3 produse se constată că: k = A lotul se acceptă;b) dacă se găsesc 5 produse defecte: k > R lotul se respinge.

2. SCHEMA DE VERIFICARE PA BAZA A DOUĂ EŞANTIOANE

Primul eşantion prelevat este verificat bucată cu bucată, obţinându-se un prim număr de defecte.

Comisia de recepţie adoptă una din

următoarele decizii:

Al doilea eşantion va fi verificat ca şi primul,

bucată cu bucată

- acceptarea lotului, dacă numărul defectivelor din eşantion (k1) este mai mic sau egal cu numărul de acceptare (k1 ≤ A1);

- respingerea lotului, dacă numărul defectivelor din eşantion (k1) este mai mare sau egal cu numărul de respingere (k1 R1);

- extragerea celui de-al doilea eşantion din volumul lotului rămas, dacă numărul de defective este cuprins între numărul de acceptare şi cel de respingere A1 < k1 < R1.

- Comisia de recepţie adoptă una din următoarele decizii, în funcţie de totalul defectivelor constatate la verificarea celor două eşantioane:

- acceptă lotul, dacă numărul total de defective este mai mic sau egal cu numărul de acceptare (k1 + k2 ≤ A2);

1

- respinge lotul, dacă numărul total de defective este mai mare sau egal

cu numărul de respingere (k1 + k2 A2).

Verificare eşantion n1

Rezultat: k1 defective

k1 ≤ A1

lotul se acceptăA1 < k1 < R1 k1 R1

lotul se respinge

Schema planului de eşantionare dublă

Exemplu:Plan dublu de control-verificare normală.Se primeşte la recepţie un lot de pahare format din 2800 bucăţi care se verifică din punct de vedere organoleptic, aplicându-se planul de verificare prin eşantionare dublă, pentru verificarea normală. S-au stabilit: Nc = II şi AQL = 2,5.

1) Ce decizie luaţi dacă se găsesc k1 = 5; k2 = 2Rezolvare:1. Aflarea Lc pe baza N şi Nc, utilizându-se tabelul 1 Lc = K.

1

k1 + k2 ≤ A2

lotul se acceptăk1 + k2 R2

lotul se respinge

Verificare eşantion nII

Rezultat: k2 defectivek1 + k2

defective totale

2. Aflarea n, A, R pe baza Lc şi AQL stabilite, utilizându-se tabelul planului de verificare prin eşantionare dublă pentru verificare normală. n1 = 80 A1 = 3 A2 = 8 R1 = 7 R2 = 9 n2 = 80 Σn = 1603. Se analizează eşantionul n1 = 80 produse. Găsindu-se în primul eşantion k1 = 5 produse defecte (3 < k1 < 7) se trece la extragerea celui de-al doilea eşantion în care se găsesc k2 = 2 produse defecte

k1 + k2 = 5 + 2 = 7 < A2 lotul se acceptă2) Ce decizie luaţi dacă se găsesc în primul eşantion 8 produse

cu defecte? k1 = 8 > R1 lotul se respinge după prima treaptă de eşantionare.

3) Stabiliţi un număr de produse defecte care ar determina acceptarea lotului după prima treaptă de eşantionare?

Exemplu: k1 = 23. SCHEMA DE VERIFICARE PE BAZA UNOR EŞANTIOANE

MULTIPLE

Se pot preleva 7 eşantioane, în funcţie de informaţiile oferite de eşantioanele precedente. Se mai extrage câte un eşantion, când numărul cumulat de defective obţinut se află cuprins între numărul de acceptare şi numărul de respingere. Decizia de extragere a unui nou eşantion poate fi luată în cazul verificării primelor 6 eşantioane. În urma verificării eşantionului al şaptelea, comisia de recepţie ia decizia finală.

Verificare eşantion n1

Rezultat k1 defective

k1 ≤ A1

lotul se acceptă A1 < k1 < R1

k1 R1

lotul se respinge

Verificare eşantion nII

Rezultat: k2 defective k1 + k2

defective totale

k1 + k2 ≤ A1

lotul se acceptă A2 < k1 + k2 < R2

k1 + k2 R2

lotul se respinge

1

Verificare eşantion nvII

Rezultat: k7 defective k1 + k2 + k3 + k4 + k5 + k6 + k7

defective totale

k1 + k2 + k3 + k4 + k5 + k6 + k7 ≤ A7

lotul se acceptă

k1 + k2 + k3 + k4 + k5

+ k6 + k7 R7 lotul se respinge

Schema planului de eşantionare multiplă

Exemplu:Plan multiplu de control – verificare normalăSe primeşte la recepţie un lot de 8000 fructiere de cristal pentru care se stabilesc Nc = II şi AQL = 6,51. Ce decizie luaţi dacă se constată k1 = 5 k2 = 4 k3 = 3Rezolvare:1. Aflarea Lc pe baza N şi Nc, utilizându-se tabelul 1 Lc = L.2. Aflarea n, A, R, pe baza Lc şi AQL stabilite, utilizându-se tabelul planului de verificare prin eşantionare multiplă pentru verificare normală:

n1 = 50 A1 = 2 R1 = 9n2 = 50 A2 = 7 R2 = 14n3 = 50 A3 = 13 R3 = 19n4 = 50 Σn = 350 A4 = 19 R4 = 25n5 = 50 A5 = 25 R5 = 29n6 = 50 A6 = 31 R6 = 33n7 = 50 A7 = 37 R7 = 383. Se analizează primul eşantion n1 = 50 produse.Se găsesc k1 = 5 produse defecte se extrage al doilea eşantion.Se analizează al doilea eşantion n2 = 4 produse defecte k1 + k2 = 5 + 4 = 97 < k1 + k2 < 14 A2 < k1 + k2 < R2 se extrage al treilea eşantion.Se analizează al treilea eşantion n3 = 50 produse.Se găsesc k3 = 3 produse defecte.k1 + k2 + k3 = 5 + 4 + 3 = 12 k1 + k2 + k3 < A3 lotul se acceptă2. În ce situaţie lotul s-ar fi respins după a treia treaptă de eşantionare?Răspuns: dacă k1 + k2 + k3 R3

5 + 4 + k3 19 k3 10 (dacă s-ar fi găsit cel puţin 10 produse defecte) la a treia eşantionare.

1

3.În ce situaţie s-ar fi extras al patrulea eşantion?Răspuns: Pentru aceasta ar fi trebuit ca: A3 < k1 + k2 + k3 < R3

13 < 5 + 4 + k3 < 19 k3 = 5; 6; 7; 8; 9.

1

Literele de cod şi niveluri le de verificare

N Niveluri de verificare speciale Niveluri de verificare uzuale

S-1 S-2 S-3 S-4 I II III

2 la 8 9 la 15 16 la 25

AAA

AAA

AAB

AAB

AAB

ABC

BCD

26 la 50 51 la 90 91 la 150

ABB

BBB

BCC

CCD

CCD

DEF

EFG

151 la 280 281 la 500 501 la 1200

BBC

CCC

DDE

EEF

EFG

GHJ

HJK

1201 la 3200 3201 la 10000 10001 la 35000

CCC

DDD

EFF

GGH

HJK

KLM

LMN

35001 la 150000 150001 la 500000 500001 la peste

DDD

EEE

GGH

JJK

LMN

NPQ

PQR

Planurile de verificare prin eşantionare simplă pentru verificarea normală

LC n

AQL (VERIFICARE NORMALĂ)

0,010 0,015 0,025 0,040 0,065 0,10 0,15 O,25 0,40 0,65 1,0 1,5 2,5 4,0 6,5 10 15 25 40 65 100 150 250 400 650 1000

A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R

A

B

C

2

3

5

0 1

0 1

0 1

1 2

0 1

1 2

2 3

0 1

1 2

2 3

3 4

0 1

1 2

2 3

3 4

5 6

0 1

1 2

2 3

3 4

5 6

7 8

0 1

1 2

2 3

3 4

5 6

7 8

10 11

0 1

1 2

2 3

3 4

5 6

7 8

10 11

14 15

0 1

1 2

2 3

3 4

5 6

7 8

10 11

14 15

21 22

0 1

1 2

2 3

3 4

5 6

7 8

10 11

14 15

21 22

0 1

1 2

2 3

3 4

5 6

7 8

10 11

14 15

21 22

0 1

1 2

2 3

3 4

5 6

7 8

10 11

14 15

21 22

0 1

1 2

2 3

3 4

5 6

7 8

10 11

14 15

21 22

0 1

1 2

2 3

3 4

5 6

7 8

10 11

14 15

21 22

1 2

2 3

3 4

5 6

7 8

10 11

14 15

21 22

1 2

2 3

3 4

5 6

7 8

10 11

14 15

21 22

1 2

2 3

3 4

5 6

7 8

10 11

14 15

21 22

2 3

3 4

5 6

7 8

10 11

14 15

21 22

3 4

5 6

7 8

10 11

14 15

21 22

5 6

7 8

10 11

14 15

21 22

7 8

10 11

14 15

21 22

10 11

14 15

21 22

30 31

14 15

21 22

30 31

44 45

21 22

30 31

44 45

30 31

44 45

D

E

F

8

13

20

G

H

J

32

50

90

K

L

M

125

200

315

N

P

Q

500

800

1250

R 2000

Planurile de verificare prin eşantionare dublă pentru verificarea normalăL

CL

C

Eşa

ntio

nn

Σn

Esa

ntio

nare

nAQL (VERIFICARE NORMALĂ)

0,010 0,015 0,025 0,040 0,065 0,10 0,15 O,25 0,40 0,65 1,0 1,5 2,5 4,0 6,5 10 15 25 40 65 100 150 250 400 650 1000

A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R

A

•• • •

• • • • • •

• •B I 2 2

II 2 4 • 0 2 1 2

0 3 3 4

1 4 4 3

2 5 6 7

3 7 8 9

5 9 12 13

7 11 18 19

11 16 26 27

17 22 37 38

25 31 56 57

C I 3 3 II 3 6 •

0 2 1 2

0 3 3 4

1 4 4 3

2 5 6 7

3 7 8 9

5 9 12 13

7 11 18 19

11 16 26 27

17 22 37 38

25 31 56 57

D I 5 5 II 5 10 •

0 2 1 2

0 3 3 4

1 4 4 3

2 5 6 7

3 7 8 9

5 9 12 13

7 11 18 19

11 16 26 27

17 22 37 38

25 31 56 57

E I 8 8 II 8 16 •

0 2 1 2

0 3 3 4

1 4 4 3

2 5 6 7

3 7 8 9

5 9 12 13

7 11 18 19

11 16 26 27

17 22 37 38

25 31 56 57

F I 13 13 II 13 26 •

0 2 1 2

0 3 3 4

1 4 4 3

2 5 6 7

3 7 8 9

5 9 12 13

7 11 18 19

11 16 26 27

G I 20 20 II 20 40 •

0 2 1 2

0 3 3 4

1 4 4 3

2 5 6 7

3 7 8 9

5 9 12 13

7 11 18 19

11 16 26 27

H I 32 32 II 32 64 •

0 2 1 2

0 3 3 4

1 4 4 3

2 5 6 7

3 7 8 9

5 9 12 13

7 11 18 19

11 16 26 27

J I 50 50 II 50 100 •

0 2 1 2

0 3 3 4

1 4 4 3

2 5 6 7

3 7 8 9

5 9 12 13

7 11 18 19

11 16 26 27

K I 80 80 II 80 160 •

0 2 1 2

0 3 3 4

1 4 4 3

2 5 6 7

3 7 8 9

5 9 12 1

7 11 18 19

11 16 26 27

L I 125 125 II 125 250 •

0 2 1 2

0 3 3 4

1 4 4 3

2 5 6 7

3 7 8 9

5 9 12 13

7 11 18 19

11 16 26 27

M I 200 200 II 200 400 •

0 21 2

0 3 3 4

1 4 4 3

2 5 6 7

3 7 8 9

5 9 12 13

7 11 18 19

11 16 26 27

N I 315 315 II 315 630 •

0 2 1 2

0 3 3 4

1 4 4 3

2 5 6 7

3 7 8 9

5 9 12 13

7 11 18 19

11 16 26 27

P I 500 500II 500 10000 •

0 2 1 2

0 3 3 4

1 4 4 3

2 5 6 7

3 7 8 9

5 9 12 13

7 11 18 19

11 16 26 27

Q I 800 800 II 800 1600 •

0 2 1 2

0 33 4

1 4 4 3

2 5 6 7

3 7 8 9

5 9 12 13

7 11 18 19

11 16 26 27

R I 1 250 1250 II 1250 1250

0 2 1 2

0 33 4

1 4 4 3

2 5 6 7

3 7 8 9

5 9 12 13

7 11 18 19

11 16 26 27

Planurile de verificare prin eşantionare multiplă pentru verificarea normală

LC

LC

Eşa

ntio

nn

Σn

Esa

ntio

nare

n

AQL (VERIFICARE NORMALĂ)

0,010 0,015 0,025 0,040 0,065 0,10 0,15 O,25 0,40 0,65 1,0 1,5 2,5 4,0 6,5 10 15 25 40 65 100 150 250 400 650 1000

A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R

ABC

• •

•

• • • • • •

• • • • •

• • • • •

• • • • •

• • • • •

• • • • •

• • • • •

• • • • •

• • • • •

• • • • •

D I 2 2 II 2 4 III 2 6 IV 2 8 V 2 10 VI 2 12 VII 2 14

•

# 2 # 2 0 2 0 3 1 3 1 3 2 3

# 2 0 3 2 3 1 4 2 4 3 5 4 5

# 3 0 4 1 4 2 5 3 6 4 6 6 7

# 4 1 5 2 6 3 7 5 8 7 9 9 10

0 4 1 6 3 8 5 10 7 11 10 12

13 14

0 5 3 8 6 10 8 13 11 15 14 17 18 19

1 7 4 10 8 13 12 17 17 20 21 23 25 26

2 9 7 14 13 19 19 25 25 29 31 33 37 38

4 12 11 19 19 27 27 34 36 40 45 47 53 54

6 16 17 27 29 39 40 49 53 58 65 68 77 79

E I 3 3 II 3 6 III 3 9 IV 3 12 V 3 15 VI 3 18 VII 3 21

• # 2 # 2 0 2 0 3 1 3 1 3 2 3

# 2 0 3 2 3 1 4 2 4 3 5 4 5

# 3 0 4 1 4 2 5 3 6 4 6 6 7

# 4 1 5 2 6 3 7 5 8 7 9 9 10

0 4 1 6 3 8 5 10 7 11 10 12

13 14

0 5 3 8 6 10 8 13 11 15 14 17 18 19

1 7 4 10 8 13 12 17 17 20 21 23 25 26

2 9 7 14 13 19 19 25 25 29 31 33 37 38

4 12 11 19 19 27 27 34 36 40 45 47 53 54

6 16 17 27 29 39 40 49 53 58 65 68 77 79

F I 5 5 II 5 10 III 5 15 IV 5 20 V 5 25 VI 5 30 VII 5 35

• # 2 # 2 0 2 0 3 1 3 1 3 2 3

# 2 0 3 2 3 1 4 2 4 3 5 4 5

# 3 0 3 1 4 2 5 3 6 4 6 6 7

# 4 1 5 2 6 3 7 5 8 7 9 9 10

0 4 1 6 3 8 5 10 7 11 10 12

13 14

0 5 3 8 6 10 8 13 11 15 14 17 18 19

1 7 4 10 8 13 12 17 17 20 21 23 25 26

2 9 7 14 13 19 19 25 25 29 31 33 37 38

G I 8 8 II 8 16 III 8 24 IV 8 32 V 8 40 VI 8 48 VII 8 56

• # 2 # 2 0 2 0 3 1 3 1 3 2 3

# 2 0 3 2 3 1 4 2 4 3 5 4 5

# 3 0 3 1 4 2 5 3 6 4 6 6 7

# 4 1 5 2 6 3 7 5 8 7 9 9 10

0 4 1 6 3 8 5 10 7 11 10 12

13 14

0 5 3 8 6 10 8 13 11 15 14 17 18 19

1 7 4 10 8 13 12 17 17 20 21 23 25 26

2 9 7 14 13 19 19 25 25 29 31 33 37 38

H I 13 13 II 13 26 III 13 39 IV 13 52 V 13 65 VI 13 78 VII 13 91

• # 2 # 2 0 2 0 3 1 3 1 3 2 3

# 2 0 3 2 3 1 4 2 4 3 5 4 5

# 3 0 3 1 4 2 5 3 6 4 6 6 7

# 4 1 5 2 6 3 7 5 8 7 9 9 10

0 4 1 6 3 8 5 10 7 11 10 12 13 14

0 5 3 8 6 10 8 13 11 15 14 17 18 19

1 7 4 10 8 13 12 17 17 20 21 23 25 26

2 9 7 14 13 19 19 25 25 29 31 33 37 38

J I 20 20 II 20 40 III 20 60 IV 20 80 V 20 100 VI 20 120 VII 20 140

• # 2 # 2 0 2 0 3 1 3 1 3 2 3

# 2 0 3 2 3 1 4 2 4 3 5 4 5

# 3 0 3 1 4 2 5 3 6 4 6 6 7

# 4 1 5 2 6 3 7 5 8 7 9 9 10

0 4 1 6 3 8 5 10 7 11 10 12

13 14

0 5 3 8 6 10 8 13 11 15 14 17 18 19

1 7 4 10 8 13 12 17 17 20 21 23 25 26

2 9 7 14 13 19 19 25 25 29 31 33 37 38

Planurile de verificare prin eşantionare multiplă pentru verificarea normală

LC

LC

Eşa

ntio

nn

Σn

Esa

ntio

nare

n

AQL (VERIFICARE NORMALĂ)

0,010 0,015 0,025 0,040 0,065 0,10 0,15 O,25 0,40 0,65 1,0 1,5 2,5 4,0 6,5 10 15 25 40 65 100 150 250 400 650 1000

A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R A R

K I 32 32 II 32 64 III 32 96 IV 32 128 V 32 160 VI 32 192 VII 32 224

• # 2 # 2 0 2 0 3 1 3 1 3 2 3

# 2 0 3 2 3 1 4 2 4 3 5 4 5

# 3 0 3 1 4 2 5 3 6 4 6 6 7

# 4 1 5 2 6 3 7 5 8 7 9 9 10

0 4 1 6 3 8 5 10 7 11 10 12 13 14

0 5 3 8 6 10 8 13 11 15 14 17 18 19

1 7 4 10 8 13 12 17 17 20 21 23 25 26

2 9 7 14 13 19 19 25 25 29 31 33 37 38

L I 50 50 II 50 100 III 50 150 IV 50 200 V 50 250 VI 50 300 VII 50 350

• # 2 # 2 0 2 0 3 1 3 1 3 2 3

# 2 0 3 2 3 1 4 2 4 3 5 4 5

# 3 0 3 1 4 2 5 3 6 4 6 6 7

# 4 1 5 2 6 3 7 5 8 7 9 9 10

0 4 1 6 3 8 5 10 7 11 10 12 13 14

0 5 3 8 6 10 8 13 11 15 14 17 18 19

1 7 4 10 8 13 12 17 17 20 21 23 25 26

2 9 7 14 13 19 19 25 25 29 31 33 37 38

M I 80 80 II 80 160 III 80 240 IV 80 320 V 80 400 VI 80 480 VII 80 560

• # 2 # 2 0 2 0 3 1 3 1 3 2 3

# 2 0 3 2 3 1 4 2 4 3 5 4 5

# 3 0 3 1 4 2 5 3 6 4 6 6 7

# 4 1 5 2 6 3 7 5 8 7 9 9 10

0 4 1 6 3 8 5 10 7 11 10 12 13 14

0 5 3 8 6 10 8 13 11 15 14 17 18 19

1 7 4 10 8 13 12 17 17 20 21 23 25 26

2 9 7 14 13 19 19 25 25 29 31 33 37 38

N I 125 125 II 125 250 III 125 375 IV 125 500 V 125 625 VI 125 750 VII 125 875

• # 2 # 2 0 2 0 3 1 3 1 3 2 3

# 2 0 3 2 3 1 4 2 4 3 5 4 5

# 3 0 3 1 4 2 5 3 6 4 6 6 7

# 4 1 5 2 6 3 7 5 8 7 9 9 10

0 4 1 6 3 8 5 10 7 11 10 12 13 14

0 5 3 8 6 10 8 13 11 15 14 17 18 19

1 7 4 10 8 13 12 17 17 20 21 23 25 26

2 9 7 14 13 19 19 25 25 29 31 33 37 38

P I 200 200 II 200 400 III 200 600 IV 200 800 V 200 1000 VI 200 1200 VII 200 1400

• # 2 # 2 0 2 0 3 1 3 1 3 2 3

# 2 0 3 2 3 1 4 2 4 3 5 4 5

# 3 0 3 1 4 2 5 3 6 4 6 6 7

# 4 1 5 2 6 3 7 5 8 7 9 9 10

0 4 1 6 3 8 5 10 7 11 10 12 13 14

0 5 3 8 6 10 8 13 11 15 14 17 18 19

1 7 4 10 8 13 12 17 17 20 21 23 25 26

2 9 7 14 13 19 19 25 25 29 31 33 37 38

Q

I 315 315 II 315 630 III 315 945 IV 315 1260 V 315 1575 VI 315 1990 VII 315 2205

• # 2 # 2 0 2 0 3 1 3 1 3 2 3

# 2 0 3 2 3 1 4 2 4 3 5 4 5

# 3 0 3 1 4 2 5 3 6 4 6 6 7

# 4 1 5 2 6 3 7 5 8 7 9 9 10

0 4 1 6 3 8 5 10 7 11 10 12 13 14

0 5 3 8 6 10 8 13 11 15 14 17 18 19

1 7 4 10 8 13 12 17 17 20 21 23 25 26

2 9 7 14 13 19 19 25 25 29 31 33 37 38

R I 500 500 II 500 1000 III 500 1500 IV 500 2000 V 500 2500 VI 500 3000 VII 500 3500

# 2 # 2 0 2 0 3 1 3 1 3 2 3

# 2 0 3 2 3 1 4 2 4 3 5 4 5

# 3 0 3 1 4 2 5 3 6 4 6 6 7

# 4 1 5 2 6 3 7 5 8 7 9 9 10

0 4 1 6 3 8 5 10 7 11 10 12

13 14

0 5 3 8 6 10 8 13 11 15 14 17 18 19

1 7 4 10 8 13 12 17 17 20 21 23 25 26

2 9 7 14 13 19 19 25 25 29 31 33 37 38

EŞANTIONARE SIMPLĂ EŞANTIONARE DUBLĂ EŞANTIONARE MULTIPLĂ

k ≤ A => lot acceptat k > R => lot respins

n1 volumul primului eşantion

k1+ k2 ≤ A2 => lot acceptat k1+ k2 > R2 => lot respins

k1 ≤ A1 => lot acceptat k1 > R1 => lot respins A1< k1 < R1 => se extrage al doilea eşantion

k1+ k2 ≤ A2 => lot acceptat k1+ k2 > R2 => lot respins A2< k1 + k2 < R2 => se extrage al treilea eşantion

n volumul eşantionului n1 volumul primului eşantion

k1 ≤ A1 => lot acceptat k1 > R1 => lot respins A1< k1 < R1 => se extrage al doilea eşantion

n2 volumul celui de-al doilea eşantion

n2 volumul celui de-al doilea eşantion

n7 volumul celui de-al şaptelea eşantion

N(Volumul lotului)

Variantele verificării calităţii prin eşantionare

k1+ k2+…+ k7 ≤ A7 => lot acceptat k1+ k2+…+ k7 > R7 => lot respins

Tehnologia realizării procesului de recepţie

PROCESUL DE RECEPŢIE

1. verificarea mijloacelor de transport prezenţa sigiliilor eventualele avarii starea igienico-sanitară

2. verificarea documentelor documente de contractare documente de însoţire a lotului (livrare, transport, de atestare a calităţii) documente care prescriu calitatea mărfurilor

3. verificarea cantităţii verificarea identităţii lotului verificarea integrităţii coletelor verificarea ambalajelor, a marcării şi etichetării verificarea datei de fabricaţie cântărire, măsurare, numărare

1. verificarea calităţii verificarea calităţii prin atribute verificarea calităţii prin măsurare verificarea 100% (bucată cu bucată) verificarea prin eşantionare (prin sondaj)

FURNIZOR

LOT DE MĂRFURI LIVRATE

BENEFICIAR

LOT DE MĂRFURIRECEPŢIONAT

LOT DE MĂRFURI ACCEPTAT

LOT DE MĂRFURI RESPINS

returnarea

lo

tulu

i pe

ntru

în

locu

irea

cu

un

lo

t co

resp

unză

tor

reco

ndiţ

iona

rea

lotu

lui

reso

rtar

ea

măr

furi

lor

cu

redu

cere

a pr

eţul

ui

de

vânz

are

de c

ătre

fur

nizo

r

refu

zare

a m

ărfu

rilo

r câ

nd

furn

izor

ul

nu

acce

ptă

înlo

cuir

e

II.3. Situaţiile în care se folosesc cele trei tipuri de eşantionări: simplă, dublă şi multiplă

În practică există anumite situaţii care impun alegerea uneia din cele trei scheme de verificare.

- când nu există posibilitatea extragerii mai multor eşantioane din acelaşi lot, în mai multe etape;- când verificarea calităţii mai multor eşantioane presupune timp îndelungat, deoarece examinarea mărfurilor presupune încercări de durată, executate simultan pentru toate produsele;- când nu există persoane specializate care să verifice lotul prin alte metode.

- când schema de verificare pe baza unui eşantion nu poate fi utilizată din cauza numărului mare de produse ce trebuie examinate sau din cauza costului ridicat de examinare;- când schema de verificare pe baza unor eşantioane multiple nu poate fi folosită , din cauza duratei mari de examinare a unui eşantion sau a dificultăţii extragerii mai multor eşantioane.

- când verificarea calităţii se face prin încercări distructive;- când timpul de prelevare a unui eşantion este scurt;- când costul examinării unui produs este ridicat.

Schema de verificare pe baza unui singur

eşantion se foloseşte în următoarele situaţii:

Schema de verificare pe baza a două eşantioane

se foloseşte în următoarele situaţii:

Schema de verificare pe baza eşantioanelor

multiple se foloseşte în următoarele situaţii:

II. 4. Procesul-verbal de recepţie

Constatările în legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate într-un proces-verbal. Acesta prezintă calitatea reală a mărfurilor. Pe baza procesului-verbal, calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau cu cea contractată, putând fi inferioară sau, uneori, chiar superioară acestora. Procesul-verbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia de recepţie şi poate fi invocat de furnizor, de beneficiar sau de transportator. El este deci un mijloc de probă.

-data şi locul efectuării recepţiei;-componenţa comisiei de recepţie;-metodologia de verificare a calităţii lotului de mărfuri;-deficienţele calitative constatate;-cauzele deficienţelor constatate (transportul sau ambalarea necorespunzătoare, proces tehnologic cu deficienţe, etc.);-urmele de distrugeri de sigilii, sustrageri, scurgeri.

În situaţia în care lotul de marfă e găsit necorespunzător, comisia de recepţie înştiinţează furnizorul.

- returnarea lotului de marfă furnizorului, în vederea înlocuirii acestuia cu altul, corespunzător;- recondiţionarea lotului, cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată în culpă;- resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară, cu reducerea preţului de vânzare, de către furnizor;- refuzarea mărfurilor, când acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu acceptă înlocuirea lor.

Procesul-verbal cuprinde următoarele

elemente:

Se stabileşte una din următoarele situaţii :

Capitolul III Efectele juridice şi economice ale recepţiei loturilor de produse

se constată dacă furnizorul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale cu privire la cantitate, calitate, sortiment, termene de livrare; confirmarea livrării mărfurilor contractante (furnizorul este astfel eliberat de obligaţiile asumate prin contract); stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului în cea a beneficiarului (transferul patrimonial); stabilirea momentului în care este angajată răspunderea furnizorului pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu întârziere a acestora, sau pentru executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale; evidenţierea datei de la care începe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri (perioada în care furnizorul are obligaţia de a repara sau înlocui mărfurile defecte); stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată valorii mărfii de către beneficiar; eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport.

EFECTE JURIDICE:

EFECTE ECONOMICE:

PENTRU COMERŢ:

evitarea pătrunderii în sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare din punct de vedere calitativ (nu sunt conforme cu standardele, normele tehnice, fişele tehnice);evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de fonduri, încetinirea vitezei de circulaţie, a mărfurilor, creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii;asigurarea gestiunii corecte a produselor.

stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară, corespunzătoare prescripţiilor standardelor, normelor tehnice.

beneficiarul îşi asumă riscul pentru viciile aparente, iar furnizorul pentru viciile ascunse (ce apar în timpul consumului sau utilizării); Se asigură astfel protecţia consumatorilor, respectarea drepturilor acestora:a) dreptul de a fi protejaţi împotriva

riscului de a achiziţiona produse care ar putea să pericliteze viaţa, sănătatea, securitatea consumatorilor;

b) dreptul de a fi informaţi corect, complet asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor;

c) dreptul de alegere liberă a mărfurilor, dintr-o gamă variată de produse de calitate.

PENTRU PRODUCŢIE:

PENTRU CONSUMATOR: