raport științific 2017-2019 pn-iii-p4-id-pce-2016-0021 ......raport științific 2017-2019...
TRANSCRIPT
Raport științific 2017-2019 PN-III-P4-ID-PCE-2016-0021 Tragedii colective și individuale
în Europa romană de la Augustus la Dioclețian (27 a.Chr.-284 p.Chr.). Termenul de
”tezaur monetar” între eveniment istoric și secvențe ale vieții cotidiene
Pe durata perioadei de desfășurare a grantului de cercetare au fost respectate toate etapele
planului de realizare. Datorită bunei desfășurări a grantului obiectivele pe faze au fost depășite.
Colectarea datelor numismatice, epigrafice și literare s-a făcut conform cu tematica și aria
geografico-istorică și planul de realizare al grantului:
La ora actuală au fost incluse în baza de date, informațiile din foatele provincii romane din Europa:
Dacia, Moesia, Thracia, Illyricum, Pannonia, Achaia, Noricum, Raetia, Italia, Germania Britannia,
Gallia, Hispania, Lusitania
În urma acestor demersuri au fost încărcate peste 4150 de tezaure de pe teritoriul fostei
Euope romane, care vor permite, ulterior, extragerea de fenomene comune și specifice privind
tezaurizarea pe un anumit spațiu, într-un anumit segment cronologic și un anumit context
economico-istoric.
Paralel au fost selectate izvoarele literare și epigrafice care menționează momente de violență în
diferite părți ale Imperiului în diferite momente. Încărcarea acestor surse în aplicația GITRE
(acronimul grantului de cercetare) permite corelarea zonelor de concentrare a tezaurelor cu
menționarea momentelor de invazii/raiduri/războaie civile. Astfel: Surse epigrafice: - 42 intrări,
perioada Principatului, Europa latină; monumente care indică tragedii personale (latrones etc.), dar
și posibile tragedii colective,
‘border skirmishes’ (hostes),
zone montane
nepacificate/nesigure;
documentele epigrafice privind
războaiele cu dacii (Domițian și
Traian), provenite din lumea
romană; Surse literare: - 164
intrări, perioada Principatului,
Europa latină; sunt acoperiți toți
autorii majori și nu numai, extrase locația, data, atestarea conflictelor armate de toate felurile
(atacuri externe, ciocniri la graniță, războaie, războaie civile).
Rezultatele științifice au fost diseminate le evenimente științifice naționale și internaționale
și ăn publicații de
sine (monografii) și
în reviste științifice
de prestigiub
(recunoscute în baze
internaționale și
națională).
Datorită
acestor rezultate a
fost posibilă
organizarea unui
secțiunii
internaționale pe tema grantului la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie: ”‘War and
Peace’! Roman Coin Hoards in Archaeological Context – From Daily Life Episodes to Group
Tragedies”. În cadrul secțiunii au fost prezentate lucrări de actualitate care vor contribui cu
certitudine la ridicarea stabndardelor reultatelor finale ale grantului: Cristian Gazdac (Institute of
Archaeology, Cluj-Napoca): Group vs Individual Tragedies: The Meaning of Hoards with/without
Archaeological Contexts; Aleksander Bursche and Kyryło Myzgin (Uniwersytet Warszawski):
The Abtritus Battle and Roman Gold and Silver Hoards; Benjamin Hellings (Yale University Art
Gallery): What Happened with Neronian Gold?; Silke Hahn (Goethe-Universität Frankfurt):
Conflict, Abandonment or Inflation? The ‘Trouble’ and ‘Monetary’ Hypotheses of Coin Hoards
in Germania Inferior Revisited; Antoine Hostein (Ecole Pratique des Hautes Etudes, Paris),
Alexandre Burgevin (Institut National de Recherche en Archéologie Preventive), Pierre Nouvel
(Université de Franche-Comté): Des travaux de Blanchet au projet TréMoG. La lente prise en
compte des contextes dans l’étude des dépôts monétaires à travers l’exemple de la Gaule du
Centre-Est; Franz Humer (Archaeological Park Carnuntum): The Archaeological Evidence of
Some Roman Coin Hoards in Carnuntum.
Discuțiile purtate în cadrul secțiunii au dus la concluzii privind modul de interpretare a
diferitelor tipuri de depozite monetare descoperite în context arheologic. Dacă fiecare tezaur
monetar trebuie conectat cu un eveniment istoric sau trebuie observate fenomene generale și
specifice ale distribuției tezaurelor la un moment dat.
În cadrul aceluiași eveniment, la secțiunea ”Postere”, s-au prezentat de către membrii
echipei de cercetare postere pe tema grantului: Petru Ureche - Patterns of hoarding: historical
events vs. daily life hazard – an open-acess web application connecting archaeology, numismatics
and epigraphy: Rada Varga - The reflection of personal and collective tragedy in Latin epigraphy.
Două articole publicate în reviste indexate in Web of Science: Living by the Coins on the Roman
Frontier. The Hoards and Single Finds Evidence at the Auxiliary Forts in Roman Dacia. Articolul
prezintă sistemul monetar roman imperial în secolele I-III p.Chr. care permite o analiză a teoriei
monetare și realitatea din descoperiri. Analiza descoperirilor monetare și a tezaurelor permit
identificarea unor episoade de viață cotidiană a soldatului roman pe frontieră: tranzacții,
aprovizionarea monetară, momente de primejdie.
C. Găzdac, R. Varga, P. Ureche, Hoards and tragedies in Roman Europe, Digital ancient history
and archaeology workshop, 14-15 June, Cluj-Napoca
Prezentare a bazei de date aferente proiectului, în cadrul unui workshop internațional de metode
digitale în studierea istoriei antice și arheologiei.
R. Varga, Abordări digitale ale prosopografiei romane provinciale, Sesiunea științifică anuală a
MNUAI, 26-26 Nov. 2018.
Prezentarea s-a axat pe direcțiile moderne existente în prosopografie, respectiv utilizarea bazelor
de date, a linked open data, a studiilor de rețea.
C. Găzdac: Viminacium (Serbia), Parcul Arheologic, Dacia vs Pannonia: Patterns of hoarding
Prezentarea a relevat pe baza bazei de date ale proiectului fenomene specifice și generale în cea ce
privește tezaurizarea monetară din cele două provincii în secolele II-III p.Chr.
C. Găzdac: Klagenfurt (Austria), Universitate: Roman Administration or Roman Control? Coin
circulation on the Middle and Lower Danube in the 4th century AD.
Prezentarea a demonstrat faptul că numărul mare de tezaure desoperite pe teritoriul fostei
provinciei romane Dacia este o altă formă de control a unor populații aflat la marginea granițelor
imperiului care cunosc funcția economică a monedei.
C. Găzdac: Atena (Grecia), Romanian Institute of Archaeology: General and specific patterns of
coin hoarding in the Roman provinces from the Balkans
Comunicarea a dem onstrat pe baza a peste 3000 de depozite monetare introduse în baza de date
că există o delimitare clară între diverse categorii de tezaure monetare. Valoarea de piață, contextul
de descoperire, aria geografică și segmentul cronologic, fiind factori fundamentali în separarea
categoriilor de tezaure după destinația lor.
C. Găzdac, P. Ureche, R. Varga: Cluj-Napoca (Romania), Universitate simpozion internațional:
The Dacian Wars of Trajan – the perspective of hoarding patterns.
Comunicaree a demonstrat existența unui tipar de tezaurizare în preajma războaielor dacice cu o
monedă republicană încă frecvent în circulație la începutul sec. II p.Chr.
R. Varga, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Colocviul tinerilor istorici: Prosopografia
centrelor urbane din Dacia Porolissensis
Comunicarea a avut ca obiect prezentarea unor cazuri epigrafice care indică existența unor
evenimente istorice care au afectat provincia Dacia Porolissensis.
Totodată, au fost analizate și prezentate aspecte privind tezaurizarea ca un indicator al statutului
social al proprietarului la scara individuală și comunitară: Brașov: Individual and collective
tragedies. Case study for the imperial monetary hoard from Gruia, Mehedinți County; Cluj-
Napoca: The coin hoard as a mark of a social statute. Myth or reality?
Pe lângă evidența numismatică, conform obiectivelor prezentului grant de cercetare, analiza
izvoarelor epigrafice și a surselor literare a permis creionarea unor realități prosopografice pe
anumite arii geografice și anumite segmente cronologice pe baze digitale: Alba Iulia, Abordări
digitale ale prosopografiei romane provinciale; Cluj-Napoca, Comunități, statute și ideologie
politică în Dacia romană. O abordare metodologică
Analiza bazei de date a permis prezentarea fenomenului de tezaurizare la nivel individual și
comunitar și posibile cauze de ascundere și de nerecuperare la o multitudine de evenimente
academice naționale și internaționale: Valencia (Spania): Collective and individual tragedies
revealed by coin hoarding in Roman Empire; Trieste (Italia): Small hoard, large hoard? The
categories of hoards by size on the Middle and Lower Danube; Deva: Tragedii colective și
individuale reflectate de procesul tezaurizării în provinciile romane de la Dunărea de Mijloc și de
Jos; Câteva date despre un posibil fragment dintr-un tezaur monetar roman din colecţia
numismatică „Alexandru Borza”; Brașov: Tezaurul monetar roman de la Ulpia Traiana
Sarmizegetuza.
A.-I. Pázsint, R. Varga, Conflict at the borders: negative interactions between communities,
Migrations and identity in European history: communities, connections, conflicts (Humboldt-
Kolleg), 26-28 Sept. 2019, Iași
Prezentarea se axează pe confruntările de graniță atestate, atât literar cât și epigrafic, și pe rolul lor
în modelarea societății și a formelor ei de expresie. Este bazată pe concluziile celor două articole
descrise mai sus.
R. Varga, Economia epigrafiei rurale în Dacia romană, Mediul rural în Dacia și Moesia Inferior,
12 Aprilie 2019, Cluj-Napoca
Prezentarea încearcă să determine care erau detaliile materiale ale epigrafiei rurale din Dacia
romană : care erau posibilitățile materiale ale celor ce ridicau monumnete de piatră, ce justifica
aceste costuri la nivel de statut, care erau prețurile monumentelor etc.
C. Găzdac: Viena, Universitate (Austria) 2019: Invasions and coin hoards. Reality or myth?
O prezentare de sinteză la conferință internațională, prin care utilizarea aplicației online a grantului
a permis relevarea unor zone și segmente cronologice de tezaurizare frecventă clare conectate de
evenimente majore istorice (conflicte armate). Pe baza aceleiași aplicații, aplicarea filtrelor de
căutare a datelor indicat o confirmare a acestor evenimente istorice de către sursele epigrafice și
literare
C. Găzdac: Ruse, Muzeu (Bulgaria) 2019: Hoarding between Historical Events and Daily Life.
Pe baza documentării, cercetărilor, constituirii bazei de date, aplicației online și a analizei
comparative pe regiuni segmente cronologice, această prezentare de sinteză pe tema gratului a
evidențiat tiparele de tezaurizare pe timp de pace și de război, precum și cazurile de ascundere
deliberată, depunere votivă și pierdere accidentală
C. Găzdac: Cluj-Napoca, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, 2019: Urban vs rural. Unde
preferau să-și îngroape tezaurele? Un demers statistic
O prezentare de sinteză pe baza rezultatelor finale ale grantului de data aceasta indicându-se zonele
de tezaurizare în funcție de mediu social: urban, militar, rural. S-a demonstrat faptul că marea
majoritate a tezaurelor ascunse în mod deliberat provin din mediul rural cu precizarea că ele au
fost găsite în preajma drumurilor romane, cea ce indică o dinamică accentuată, cauzată, în cazul
orizonturilor de tezaure de evenimente istorice.
C. Găzdac: Iași, Universitate 2019: 5th International Conference on Roman Danubian Provinces:
Living by the Hoards! General and Specific Patterns of Hoard in Roman Europe during 1st–3rd
Centuries AD
Prezentare de sinteză pe baza rezultatelor finale ale grantului în care tezaurizarea monetară este
analizată pe teritoriul Europei romane prin relevarea cazurilor de tezaurizare ca indicator social și
economic; tezaurul ca reper de eveniment violent la scară largă sau individuală/locală.
C. Găzdac: Klagenfurt, Universitate, 2019: Collective and individual tragedies in the light of
hoarding the area of Central and Eastern Roman Europe
Comunicare de sinteză în care sunt reluate vechile descoperiri și reinterpretate prin noile
metodologii. Concluziile comunicării arată o imagine total schimbată în cea ce privește
tezaurizarea ca cantitate monetară economisită și ascunsă deliberat față de ansambluri monetare
depuse cu caracter votiv și pierderile cotidiene de bani.
PUBLICAȚII
Carte
C. Găzdac, M. Neagoe: Individual or collective tragedy? The Roman Imperial Hoard from Gruia
(Mehedinți County), 2018, Oxford, Archaeopress.
Cartea apărută la această editură de prestigiu din străinătate prezintă în cele mai mici detalii, unul
dintre cele mai mari tezaure de epocă romană descoperite în România. Peste 1500 de monede de
argint au fost analizate, descrise și fotografiate piesă cu piesă, iar interpretarea a arătat că tezuaurul
respectiv era o adevărată avere în epocă, iar ascunderea tezaurului se încadrează în orizontul de
tezaure provocat de războiul carpic a lui Philip I la Dunărea de Jos între anii 245-247.
Articole
C. Găzdac, Patterns of hoarding in the Roman provinces from the Middle and Lower Danube (2nd-
3rd c. AD), în M. Cacamo-Caltabiano, M. Puglisi: Proceedings of the XV International
Numismatic Congress, 2018, Taormina, 879-884.
R. Varga: Life in the cities of Northern Dacia. A prosopographical perspective, in D. Deac (ed.),
Dacia Porolissensis. A Province at the Fringes of the Roman Empire, Archaeopress, 2018.
Articolul prezintă spectrul social al vieții cotidiene în Dacia Porolissensis. Pe baza evidenței
epigrafice sunt prezentate cazuri de diverse status-uri sociale și ocupații profesionale.
R. Varga, Observations on the prosopography of the urban centers of Dacia Porolissensis, Acta
Musei Napocensis, 55/I, 2018, 45-61.
Pe baza comunicării ținute în prealabil, articolul constituie o analiză a societății din centrele urbane
ale Daciei, punând accent pe relațiile prosopografice și detaliile biografice – acolo unde este cazul.
Înțelegerea în detaliu a societății provinciale, a structurilor ei și a elementelor pe care ea le valoriza
este fundamentală pentru înțelegerea intrinsecă a surselor (epigrafice, numismatice, arheologice)
pe care acea societate le-a creat. Studiul a revelat, dincolo de deosebiri, o unitate de expresie destul
de ridicată a Daciei Porolissensis.
Găzdac C. (2018): The coin assembly as a votive deposit in Iron Age. The case of coins in the
ritual complex at the Dacian fortress of Costești-Cetățuie (Hunedoara County, Romania), Journal
of Ancient History and Archaeology 5/3, 56-65 (DOI: 10.14795/j.v5i3.333)
Articolul analizează un depozit monetar descoperit în interiorul unei arii sacrii de la o citadelă
dacică – Costești-Cetățuie. Pe baza catalogului detaliat, a celor mai apropiate analogii, a
distribuției tipurilor monetare, a iconografiei se indică funcționalitatea acestui depozit monetar.
Caracterul votiv primează în fața funcției economice a monedei datorită mediului de depozitare și
a altor artefacte specifice asociate în același context arheologic. Se demonstrează ca acest fenomen
întâlnit la Costești este parte dintr-un fenomen mai larg întâlnit și la alte comunități înainte de
cucerirea romană sau din primii ani de după eveniment.
R. Varga, A.-I. Pázsint, The Reflection of Personal and Collective Tragedies in Ancient Sources.
1. Personal Tragedies in Roman Epigraphy, JAHA, 5/4, 2018, 22-31.
Articolul analizează modul în care episoadele violente la scară mică/personală se reflectă în
epigrafie. Am analizat atestările de latrones, briganzi, atacuri ale piraților. Analiza a revelat o
preponderență a surselor în partea de limbă latină a Imperiului, față de cea greacă, și o
preponderență a atacurilor și incidentelor violente în zona muntoasă, Balcanică.
R. Varga, A.-I. Pázsint, The Reflection of Personal and Collective Tragedies in Ancient Sources.
2. Collective Tragedies in Roman Epigraphy, JAHA…
Articolul continua cercetarea anterioară, însă de data aceasta ne-am axat pe sursele epigrafice care
atestă conflicte pe scară mai largă, războaie, confruntări cu hostes/barbari din afara granițelor.
Corelarea cu sursele literare a făcut analiza interesantă și valoroasă, redând imaginea unor zone
ale Imperiului dominate de conflicte și violență chiar și în perioadele de ‘pace’.
Găzdac C., Pollhammer, E. Melchart, W. (2019): The Roman Metropolis Carnuntum Reveals
More Gold Coins, Journal of Ancient History and Archaeology 6/2, 70-72 (DOI:
10.14795/j.v6i2.401)
Articol care prezintă noi descoperiri de monede imperiale romane de aur care pe baza identificării
locului și condițiilor de descoperire s-a demonstrat că ele nu au aprținut unui tezaur dispersat dar
că valoarea lor intrinsecă poate să le ofere statut de tezaur prin prisma puterii de cumpărare în
epocă
Găzdac, C. (2019): Das Erdbeben von Carnuntum – Münzfunde im Archäologischen Kontext, in
Konecny, A., Humer, F. and Decker, K. (eds.): Das Carnuntiner Erdbeben im Kontext. Bad
Vöslau, 119-125.
Articolul prezintă cazuri de descoperiri monetare în context arheologic a căror prezență în sol nu
se datorează unei ascunderi sau depuneri deliberate ci a unei pierderi cauzate de un fenomen
natural – seism.
Cărți sub tipar:
C. Găzdac, O. Oargă: The Roman hoard from Ulpia Traiana Sarmizegetuza.
Cartea va prezenta cazul unui tezaur imperial roman a cărui descoperire se datorează tendințelor,
din păcate, delicvente, de recuperare din sol a artefactelor antice. Cazul tezaurului de la Ulpia
Traiana se înscrie pe această direcție. Din punct de vedere al tematicii grantului, tezaurul este
important întrucât indică existența unei locuiri în zona Ulpiei Traiane în preajma cuceririi romane
Volumul dedicat tematicii grantului Tragedii colective și individuale în Europa romană care va
include peste 20 de studii ale unor specialiști români și străini din Europa și SUA, în limba engleză.
Volumul abordează toate aspectele care fac subiectul acestui proiect de cercetare.
Volumul dedicat tezaurului roman imperial de la Desa (jud. Dolj): ”The Roman Imperial Coin
Hoard from Desa (Dolj County, Romania)”. Publicarea acestui tezaur se înscrie pe linia
metodologică a grantului de re-valorificare a vechilor descoperiri în lumina noilor standarde de
cercetare. Noua catalogare și interpretare a acestui tezaur expune într-o lumină nouă orizonturile
de tezaure incheiate ca urmare a unui eveniment istoric major -răboiul carpic (245-247).
Volumul dedicat monedelor cuplului de uzurpatori imperiali, Regalianus și Dryantilla:
”Ugly and famous. The coins of imperial usurpers, Regalianus and Dryantilla”. Aflate printre cele
mai rare monede ale numismaticii imperiale romane – datorită perioadei de două luni de ”domnie”
în anul 260 p.Chr. -, prezența lor în cadrul tezaurelor din Imperiul Roman indică faptul că au avut
o valoarea lor de piață acceptată de tezaurizare. Totodată, area geografică de distribuție a acestor
tezaure relevă faptul că monedele au avut o arie restrânsă de circulație, practic, doar pe teritoriul
Pannoniei Superior (azi, părți din austria, Ungaria, Croația) sau dincolo de granița imperiului dar
în imediata apropriere a ei.
Articole sub tipar:
C. Găzdac: Patterns of Coin–Hoarding in Roman Dacia, în Coin Hoarding in the Roman Empire,
Oxford University Press, Oxford (sub tipar)
Articol de sinteză vast (40 de pagini) care prezintă aspectele tezaurizării în Dacia romană de la
cucerirea romană la abandonarea provinciei de către romani.
Un rol fundamental în toate etapele planului de realizare a grantului de cercetare l-a jucat
aplicația gratuită online GITRE. De la crearea, asamblarea, punerea online și continua aducere la
zi, această a aplicație a permis decisiv formularea preliminară și finală a rezultatelor științifice
privind fenomenologiei tezaurizării monetare în Europa romană
Acest instrument de lucru utilizează atât informația oferită de tezaurul monetar cât și pe cele
provenite din sursele epigrafice și literare antice pentru a crea tiparul fenomenului de tezaurizare,
oferiiind utilizatorului posibilitatea de filtrare a informației între evenimentul istoric și episodul de
viață cotidian
Aplicația a plecat de la harta de bază oferită de Google maps page cu adăugarea unor puncte
pentru a creiona forma actuală. În momentul de față, aplicația ilustrează granițele Imperiului
Roman și cele dintre provincii, precum și terenul și punctele de interes: tezaure, inscripții, surse
literare. Aceste ultime categorii sunt notificate prin simboluri reprezentative. Odată activat
cursorul pe un tezaur se va releva tipul de container utilizat, date despre structura tezaurului,
bibliografie, terminus post quem.
Nucleul acestei aplicații este baza de date, care a cunoscut mai multe faze de dezvoltare.
Inițial s-au creat trei baze de date distincte, care, în final, într-una comună care include toată
infomația necesară realizării obiectivelor grantului de cercetare.
Provocările avute pe parcursul dezvoltării bazei de date și a aplicației în sine au fost:
1. Modul de afișare pe hartă a infomației provenite din sursele literare antice și epigrafice
pe hartă pentru a o corobora cu cea oferită de tezaurele studiate în funcție de aria
geografică și segmentul cronologic;
2. Ce fel de informație să fie extrasă din fiecare tip de sursă și afișată de către aplicație;
3. Definirea criteriilor de filtrare;
4. Uniformizarea și inter-relaționarea infomațților oferite de către membri echipei de
cercetare.
Formatul ales pentru baza de date a fost șișier de tipul Comma Separated Value (CSV),
adus la zi permanent și interpretat în mediul de tipul MySQL și PHP.
Ca diseminare, metodologia acestei aplicații online a fost prezentată specialiștilorăn cadrul
unor conferințe internaționale:
1. The Dacian Wars of Trajan – the perspective of hoarding patterns at Trajan: Power and
Ideology. The 18th International Conference of the Department of Ancient History and
Archaeology, Babeş-Bolyai University Cluj, November 17th-18th 2017, Cluj.
2. Patterns of hoarding: historical events vs. daily life hazard – an open-acess web application
connecting archaeology, numismatics and epigraphy at Roman Archaeology Conference,
RAC/TRAC Edinburgh, 12-15 April 2018
Hoards and tragedies in Roman Europe at Digital Ancient History and Archaeology Workshop,
14-15 June 2018, Cluj-Napoca.
Subiectul acestui grant de cercetare este unul care atras dintotdeauna nu doar interesul
cercetătorilor dar și pe cel al publicului. Tezaurul monetar a fost perceput atât ca un simbol al
bogăției și puterii cât și al tragediei umane. Generații întregi de cercetători au avut doar o percepție
contemporană asupra acestor depozite monetare ca nefiind recuperate de cei care le-au ascuns
datorită unor evenimente istorice de violență majoră (războaie, invazii).
Proiectul de cercetare demonstrează că analiza pe baza unor criterii bine stabilite – valoarea în
epoca respectivă a depozitului monetar; contextul de descoperire; distribuția geografică; segmentul
cronologic - tezaurele monetare pot fi asociate și cu alte cauze/funcționalități: tragedie individuală
(e.g. incendiu local); depunere votivă (e.g. ofrandă de construcție, ofrandă templu) pierdere
accidentală de bani (valoare foarte mică a depozitului monetar).
Proiectul de cercetare a venit cu un demers în premieră. Înainte de toate, datorită specificului temei
de cercetare – tezurul monetar – proiectul nu s-a limitat la o arie restrânsă/micro-zone ci plecând
de la criteriul local a analizat o unitate geografico-istorică largă – Europa romană.
La finalul acestui grant de cercetare, se poate afirma că piramida schemei metodologice a jucat un
rol fundamental. Cercetarea a plecat de la nivelul individual (Loc(al), iar aplicând principiul
interdisciplinarității s-au putut analiza fenomene generale și specifice la nivelul provinciilor,
sintetizându-se în final informațiile privind aspectele tezaurizării monetare în Europa romană.
provincie
Loc
provincie provincie
Loc Loc Loc Loc Loc
Europa
romană
Pe baza criteriilor menționate mai sus tezaurele pot oferi de acum o altă viziune socio-
economică. Se va putea discuta de acum despre capacitatea socio-economică a proprietarului
tezaurului în funcție de mediul în care a fost descoperit ansamblul monetar (e.g. urban militar,
rural; funcționalitatea ansamblului monetar (e.g. avere personală; depunere votivăș pierdere
cotidiană de bani).
Totodată, cartarea tezaurelor evidențiază și aspecte metodologice care ignorate pot duce la
concluzii istorice false. Astfel, se evidențiază zone cu frecvență ridicată de descoperire a tezaurelor
(e.g. România, Bulgaria, Franța, Marea Britanie) sau din contră zone care la prima vedere indică
regiuni nemonetizate. Aici intervine analiza pe regiune cu concluzii legate de existența unui hiatus
monetar datorită lipsei habitatului uman (zone geografice improprii locuirii umane) dar și zone în
care frecvența scăzută a tezaurelor este rezultatul unei publicării sărace a evidenței numismatice
(e.g. Kosovo, Albania).
Trebuie menționat că din punct de vedere al surselor epigrafice și literare utilizate pentru
dezvoltarea bazei de date și utilizarea acestora în cadrul analizei fenomenului de tezaurizare in
contextul tragediilor individuale și colective statistica indică:
• Surse epigrafice: - 110 intrări, perioada Principatului, Europa romană
- monumente care indică tragedii personale (latrones etc.), dar și tragedii
colective, ‘border skirmishes’ (hostes), zone montane
nepacificate/nesigure (astea sunt între cele 2 categorii de mai sus)
- documentele epigrafice privind războiaele cu dacii (Domitian și Traian),
provenite din toată lumea romană
• Surse literare: - 172 intrări, perioada Principatului, Europa romană
- sunt acoperiți toți autorii majori și nu numai, extrase privind locația, data,
atestarea conflictelor armate de toate categoriile (atacuri externe, ciocniri de
graniță accidentale, războaie, războaie civile)
O contribuție capitală a acestui proiect este faptul că elaborararea unei baze de date extrem
de largi urmată de cartarea interarctivă a datelor pune la dispoziția cercetătorului și publicului
posibilitatea de a decide singuri legătura dintre ascunderea de tezaure și evenimente violente
istorice majore sau alte cauze. Aplicația online permite selectarea zonelor geografice și
segmentelor cronologice din Europa romană pentru observa zonele de frecvență de tezaurizare la
un anumit moment. În premieră, aplicația online oferă posibilitatea certificării de momente de
violență majoră prin evidența epigrafică și literară (autori antici) a evenimentelor respctive.
Practic, utilizarea concomitentă a evidențelor numismatice, epigrafice arheologice și literare
antice, împreună metode topografice, cartografice și de IT au condus convergent la evidențierea
comportamentului uman legat de criteriul socio-economic (tezaurul) în viața cotidiană (timp de
pace) și în fața unui pericol major colectiv (timp de război).
Prin demersurile sale acest proiectul de cercetare aduce o utilitae importantă. Metodele de
lucru, și interdisciplinaritatea sa poate fi aplicată la toate perioadele istorice și în toate zonele care
au cunoscut economie monetară. Această utilitate este posibilă datorită a două aspecte științifice
importante abordate în cadrul proiectului de cercetare: reanalizarea vechilor descoperirii prin
aplicarea noilor metodologii și interpretări și aplicarea acestora direct asupra noilor descoperiri.