1

Raport ştiin ţific

privind implementarea proiectului în perioada ianuarie – decembrie 2015

Grantul CNCS – UEFISCDI, proiectul PN-II-ID-PCE-2011-3-0064, cu titlul: Armatele imperiale şi românii (1848-1849). Mărturii militare secrete din arhivele

ruseşti şi austriece

În anul 2015 s-a aprobat un buget de 110.603 lei, cu realocarea bugetului restant

(232.190,79 lei) în etapa 6 (2016). Având în vedere bugetul disponibil, am derulat

următoarele activităţi în cadrul grantului:

1. Mobilităţi

S-a realizat o deplasare externă la:

* Sankt Petersburg, în Federaţia Rusă, şi la Chişinău, în Republica Moldova (7-16 iunie

2015, Tatiana Onilov), cu scopul de a se cerceta, pe de o parte, documentele de arhivă

din cadrul Arhivei de Istorie de Stat a Rusiei (РГИА – Российский Государственный

Исторический Архив) din Sankt-Petersburg, iar pe de altă parte, resursele documentare

edite care se află la Biblioteca Națională a Rusiei din același oraș, ca şi la Biblioteca

Națională din Chişinău.

Am efectuat deplasări interne la:

1. * Bistriţa (25 martie 2015, Ela Cosma şi Daniela Deteşan), unde am participat la

workshopul „Dezbateri ascunse. Istoriografia română şi maghiară în coliziune”, organizat

2

de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Institutul de

Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca.

2. * Sfântu Gheorghe (27-28 martie 2015, Ela Cosma şi Daniela Deteşan), unde am

participat la Simpozionul „Basarabia – un destin al istoriei moderne până în

contemporaneitate” şi Masa rotundă „Sursele informatice online utile şi în cercetarea

monografică”, organizate de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Episcopia

Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”,

Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, cu 2 comunicări şi 2 prezentări de cărţi.

** Ela Cosma, Documente militare paşoptiste în Arhiva Electronică de

la Institutul de Istorie al Academiei din Cluj-Napoca, comunicare;

** Daniela Deteşan, Documente consulare paşoptiste în Arhiva Electronică de

la Institutul de Istorie al Academiei din Cluj-Napoca, comunicare;

** Ela Cosma, prezentarea celor două volume de documente Armatele imperiale

austro-ruse şi românii la 1848-1849. Documente militare, vol. I Descrieri

generale şi militare, şi vol. II Corespondenţă şi rapoarte militare, ediţie critică

coordonată de Ela Cosma, volum întocmit de Ela Cosma, Daniela Deteşan,

Angela Stîcalin-Colin, Tatiana Onilov, traduceri în limba engleză Horia Cosma,

Editura Argonaut - Cluj-Napoca, România, Symphologic Publishing – Gatineau,

Canada, 2012, 286 p. + 22 ilustraţii + 356 p.;

** Daniela Deteşan, prezentarea volumui bilingv de studii Armies, Commanders,

Leaders in Transylvania (1848-1849) / Armate, comandanţi, conducători în

Transilvania (1848-1849), volum de studii coordonat de Ela Cosma, ediţie

bilingvă englezo-română, traduceri în limba engleză de Ela Cosma, Horia Cosma,

Cristian Ivaneş, Tatiana Onilov, Victoria Onilov, Editura Argonaut - Cluj-Napoca

(România), Symphologic Publishing – Gatineau (Canada), 2013, 450 p. + 23

ilustraţii.

3. * Cluj-Napoca (12 mai 2015, Ela Cosma şi Daniela Deteşan), participare la Zilele

Academice Clujene, Simpozionul “95 de ani de la înfiinţarea Filialei din Cluj a

Academiei Române”, organizator Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca,

cu 2 comunicări:

3

** Ela Cosma, Valorificarea izvoarelor paşoptiste prin Arhiva Electronică de la

Institutul de Istorie al Academiei din Cluj-Napoca – Documente militare,

comunicare

** Daniela Deteşan, Sursele online ale Arhivei Electronice de la Institutul de

Istorie al Academiei din Cluj-Napoca – Documente consulare, comunicare

4. * Făgăraş (10-11 septembrie 2015, Ela Cosma şi Daniela Deteşan), unde am participat

la Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice, Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, cu

2 comunicări:

** Ela Cosma, Cine au fost românii colibaşi? Mărturii din secolele XVIII-XIX,

comunicare

** Daniela Deteşan, Acte notariale din Transilvania la jumătatea secolului XIX.

Conţinut şi tipologie, comunicare

5. * Izvoru Mureşului, 2-3 octombrie 2015 – participare la Sesiunea naţională de

comunicări ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie”,

organizatori: Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, Centrul

de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Miercurea Ciuc, Episcopia Ortodoxă a

Covasnei şi Harghitei, Liga Cultural Creştină „Andrei Şaguna” şi Asociaţia „Ştefadina”

din Bucureşti, cu 2 comunicări:

** Ela Cosma, Maierii Sibiului în documente paşoptiste, comunicare

** Daniela Deteşan, O prioritate arhivistică în era digitizării. Exemplul Săliștei la

mijlocul secolului al XIX-lea, comunicare.

2. Studii în revistă BDI

În revista instituţiei-gazdă, publicată indexată în baze de date internaţionale, s-au

publicat următoarele studii, cu acknowledgementul grantului:

1. * Ela Cosma, Editarea documentelor la Institutul de Istorie „George Bariţiu” al

Academiei Române din Cluj-Napoca. Documentele germane, în: „Anuarul Institutului de

Istorie ‚George Bariţiu’ din Cluj-Napoca”, tom LIV, 2015, p. 362-379, ISSN 1584-4390.

4

2. * Aurel Răduţiu, Nicolae Sentivani în revoluţia românilor de la 1848, în: „Anuarul

Institutului de Istorie ‚George Bariţiu’ din Cluj-Napoca”, tom LIV, 2015, p. 107-118,

ISSN 1584-4390.

3. Studii predate spre publicare în reviste ştiin ţifice

1. * Ela Cosma, Izvoare istorice străine despre colibaşi în secolele XVIII-XIX, va apărea

în „Anuarul Arhivelor Mureşene – Serie Nouă”, nr. IV (VIII), Târgu Mureş, 2015, ISSN

1583-1337.

2. * Daniela Deteşan, O prioritate arhivistică în era digitizării. Exemplul Săliștei la

mijlocul secolului al XIX-lea, va apărea în „Anuarul Arhivelor Mureşene – Serie Nouă”,

nr. IV (VIII), Târgu Mureş, 2015, ISSN 1583-1337.

3. * Ela Cosma, Cine au fost românii colibaşi? Mărturii din secolele XVIII-XIX, va

apărea în Anuarul Muzeului Ţării Făgăraşului “Acta Terrae Fogarasensis”, nr. IV,

Făgăraş, 2015.

4. * Daniela Deteşan, Acte notariale din Transilvania la jumătatea secolului XIX.

Conţinut şi tipologie, va apărea în Anuarul Muzeului Ţării Făgăraşului “Acta Terrae

Fogarasensis”, nr. IV, Făgăraş, 2015.

4. Studiu publicat în volum

* Ela Cosma, Arhiva Electronică de Istorie Modernă şi Revoluţia de la 1848-

1849, în vol.: „Transilvania în modernitatea românească. De la mişcarea naţională, la

autodeterminare şi integrare. In honorem Gheorghe Iancu”, coord. Angela Rus, Ottmar

Traşcă, Virgiliu Ţârău, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2015, p. 72-93.

5

5. Carte de autor bilingvă (româno-engleză)

În baza traducerii în limba engleză efectuate de Marcela Ganea (activitate

decontată în cadrul grantului), este în curs de publicare volumul semnat de:

* Daniela Deteşan, În lege şi în afara ei. Românii din Transilvania la mijlocul

secolului al XIX-lea / In Law and Out of Law. The Transylvanian Romanians in the

Middle of the 19th Century, ediţie bilingvă româno-engleză, Editura Argonaut - Cluj-

Napoca (România), Symphologic Publishing – Gatineau (Canada), 2015, 200 pagini

6. Ediţie critică de memorialistică săsească paşoptistă

După apariţia volumului Elei Cosma, Împăratul călător şi ardelenii în memoriile

lui Michael Conrad von Heydendorff cel Bătrân, cu ediţie critică şi traduceri din limba

germană de Ela Cosma, indici întocmiţi de Simona Bala şi Ela Cosma, colecţia Biografii

Istorice Transilvane IX, Editura Argonaut – Cluj-Napoca (România), Symphologic

Publishing – Gatineau (Canada), 2014, 723 pagini, ISBN 978-973-109-585-1, ISBN 978-

0-9920148-6-5, demersul de restituire a memorialisticii familiei săseşti Heydendorff din

Mediaş continuă cu volumul:

* Michael Conrad von Heydendorff der Ältere - Tagebuch (1848-1849) / Michael

Conrad von Heydendorff cel Tânăr - Jurnal (1848-1849), editori Ela Cosma şi Hansotto

Drotloff, ediţie critică de documente, ediţie bilingvă germano-română, colecţia Biografii

Istorice Transilvane X, Editura Argonaut - Cluj-Napoca (România), Symphologic

Publishing – Gatineau (Canada), 2015, 400 pagini

Aşadar, publicaţiile realizate în cadrul grantului nostru ID-0064 în anul 2015

includ 2 studii publicate în revistă BDI, 4 studii predate spre publicare în reviste

ştiinţifice, 1 studiu publicat în volum, 1 carte de autor bilingvă (româno-engleză), 1 ediţie

critică bilingvă (germano-română).

6

7. Exploatarea izvoarelor documentare ruseşti

Exploatarea extensivă a izvoarelor primare inedite de limbă rusă, a presei ruseşti

de epocă şi a literaturii de specialitate mai vechi şi mai noi, activitate începută în anii

precedenţi, continuă prin documentarea realizată de Tatiana Onilov la Arhiva de Istorie

de Stat a Rusiei (РГИА – Российский Государственный Исторический Архив) şi la

Biblioteca Națională a Rusiei din Sankt-Petersburg, Biblioteca Naţională a Republicii

Moldova din Chişinău (iunie 2015); de asemenea, prin contribuţia cumulată a Angelei

Stîcalin-Colin şi a colaboratorului grantului Aleksander Stykalin, cercetător ştiinţific I la

Institutul de Slavistică şi Studii Balcanice al Academiei Ruse de Ştiinţe din Moscova,

care au întreprins depistare şi colectare de documente la Arhiva Istorico-Militară

Rusească (Российский Госүдарственный Военно-Исторический Архив) din capitala

Federaţiei Ruse (februarie, aprilie şi octombrie 2015).

8. Actualizarea şi îmbogăţirea Arhivei Electronice de Documente de Istorie

Modernă şi a Bibliotecii Electronice

În fine, baza de date foarte importantă creată, în cadrul grantului, prin Arhiva

Electronică de Documente de Istorie Modernă şi Biblioteca Electronică, a fost şi este

permanent îmbogăţită şi lărgită, prin adăugarea de noi materiale arhivistice, bibliografice

şi ilustrative.

Redăm, mai jos, câţiva Indcatori de rezultat (2011-2015) ai grantului ID-0064.

15 noiembrie 2015, Director proiect,

Cluj-Napoca Ela Cosma

7

8

“ARMATELE IMPERIALE ŞI ROMÂNII.

MĂRTURII MILITARE SECRETE DIN ARHIVELE RUSEŞTI ŞI AUSTRIECE

(1848-1849)”

PN-II-ID-PCE-2011-3-0064

INDICATORI DE REZULTAT (2011-2015)

• PUBLICAŢII

• Articole publicate în reviste ISI 8

• Articole publicate în reviste BDI 7

• Cărţi de autor publicate 4 (+ 1 în curs de publicare)

• Ediţii critice de documente 3 (+ 1 în curs de publicare)

• Volume de studii publicate 1

• Studii publicate în volume 29

* Studii publicate în reviste ştiinţifice (4 în curs de publicare)

• ALTE REZULTATE ŞTIINŢIFICE

• Arhiva Electronică de Documente de Istorie Modernă

• Biblioteca Electronică de Documente de Istorie Modernă

• Workshop-uri şi lansări de publicaţii 3

* Sesiuni de comunicări, prezentări publicaţii grant 5

• Reconstituire istorică (Historical Reenactment) 2

• Arhive externe consultate 8

• Biblioteci externe consultate 8

• Arhive şi biblioteci interne consultate 4 + 5

• Limbile documentelor şi limbile moderne folosite 5

9

10

11

12

13

EDITAREA DOCUMENTELOR LA INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI ŢIU” AL ACADEMIEI ROMÂNE DIN CLUJ-NAPOCA.

DOCUMENTELE GERMANE (Rezumat)

Ela Cosma,

Institutul de Istorie „George Bari ţiu” din Cluj-Napoca

Sarcina principală, asumată prin tradiţie de Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, este prelucrarea şi editarea documentelor de istorie medievală, premodernă, modernă şi contemporană. Instituţia noastră duce mai departe 5 din totalul de 7 colecţii de documente publicate astăzi sub egida Academiei Române: 1. Documenta Romaniae Historica. Seria C. Transilvania (în lucru vol. XVII, 1386-1390); 2. Conscripţia fiscală a Transilvaniei din anul 1750 (în lucru vol.VII ); 3. Izvoarele Răscoalei lui Horea, cu două serii: A. Diplomataria (în lucru vol. XII) şi B. Izvoare narative; 4. Documente privind Revoluţia de la 1848 în Ţările Române. C. Transilvania (în lucru vol. XI, 6-31 iulie 1848); 5. Mişcarea naţională a românilor din Transilvania, 1849-1918 (în lucru vol. vol.VII/1, 16 iulie 1863 - 19 noiembrie 1865).

Precizia metodologică constituie o prioritate a muncii noastre, întrucât respectivele colecţii editează documente în limba română, latină, maghiară şi germană, acestea din urmă reprezentând 30-40% în cadrul ultimelor 2 colecţii menţionate. După o scurtă trecere în revistă a preocupărilor metodologice desfăşurate din 1961 cu scopul creării unui sistem coerent şi unitar de norme de editare şi publicare a documentelor istorice, studiul analizează etapele principale ale acestui proces: depistarea documentelor inedite; selecţia documentelor; specificarea antetului şi a sursei; transcrierea documentelor germane; traducerea documentelor în română; regestele documentelor; editarea documentelor; ediţia critică şi editorii volumelor şi colecţiilor de documente. Anexa ilustrează „Instrucţiunile pentru transcrierea documentelor germane”, elaborată de Gustav Gündisch şi Carl Göllner ante septembrie 1962, când normele respective au fost adoptate de către Institutul de Istorie din Cluj.

Cuvinte-cheie: editarea documentelor istorice, documente germane, colecţii de documente, norme metodologice, Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca.

14

EDITING DOCUMENTS AT THE „GEORGE BARI ŢIU” INSTITUTE OF HISTORY OF THE ROMANIAN ACADEMY IN CLUJ-NAPOCA.

THE GERMAN DOCUMENTS (Abstract)

Ela Cosma,

„George Bariţiu” Institute of History, Cluj-Napoca

The main task assumed by tradition by the „George Bariţiu” Institute of History in Cluj-Napoca is processing and editing documents of mediaeval, premodern, modern and contemporary history. Our institution carries on 5 of the total 7 document collections being actually published today under the aegis of the Romanian Academy: 1. Documenta Romaniae Historica. Series C. Transylvania (vol. XVII, 1386-1390); 2. The Fiscal Conscription of Transylvania from 1750 (vol.VII); 3. The Sources of Horea’s Uprising, in 2 series: A. Diplomataria (vol. XII) and B. Narrative Sources; 4. Documents of the 1848 Revolution in the Romanian Lands. C. Transylvania (vol. XI, 6-31 July 1848); 5. The National Movement of the Transylvanian Romanians, 1849-1918 (vol.VII/1, 16 July 1863 - 19 November 1865). Methodological precision is a priority of our work, as these collections edit Romanian, Latin, Hungarian and German language documents, while the latter represent 30-40% of the last 2 collections mentioned. After a brief review of the methodological preoccupations unfolded since 1961 in order to create a coherent, unitary system of norms regarding document transcription and publishing, the study analyses the most important steps and issues observed in this process: the discovery of previousley unpublished documents; the documents’ selection; specifying the en-tête and the source; the transcription of German documents; the documents’ translation into Romanian; the regesta (documents’ abstracts); editing the documents; the critical editions and the editors of the document volumes and collections. The annex illustrates the „Instructions for the transcription of the German language documents”, worked out by Gustav Gündisch and Carl Göllner before September 1962, when the respective norms were adopted by the Institute of History from Cluj.

Keywords: editing historical documents, German documents, document

collections, methodological norms, „George Bariţiu” Institute of History in Cluj-Napoca.

15

EDITAREA DOCUMENTELOR LA INSTITUTUL DE ISTORIE

„GEORGE BARI ŢIU” AL ACADEMIEI ROMÂNE DIN CLUJ-NAPOCA.

DOCUMENTELE GERMANE *

Ela Cosma,

Institutul de Istorie „George Bari ţiu” din Cluj-Napoca

Colecţiile editate de Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca îşi

asumă, prin tradiţie, ca activitate de bază prelucrarea şi editarea documentelor istorice din

epoca medievală până în epoca contemporană.

În fapt, Institutul nostru duce mai departe 5 din totalul celor 7 colecţii

documentare (!), publicate actualmente (2014) în România sub egida Academiei, şi

anume:

• Documenta Romaniae Historica. Seria C. Transilvania (în lucru vol.

XVII, 1386-1390);

• Conscripţia fiscală a Transilvaniei din anul 1750 (în lucru vol.VII );

• Izvoarele Răscoalei lui Horea, cu două serii: A. Diplomataria (în lucru

vol. XII) şi B. Izvoare narative;

* This work was supported by a grant of the Romanian National Authority for Scientific Research, CNCS – UEFISCDI, project number PN-II-ID-PCE-2011-3-0064, project title: “The Imperial Armies and the Romanians. Secret Military Testimonies from the Russian and Austrian Archives (1848-1849)”, project leader: Ela Cosma. Lucrarea este realizată cu sprijinul Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică, CNCS-UEFISCDI, prin proiectul PN-II-ID-PCE-2011-3-0064, titlul proiectului: “Armatele imperiale şi românii. Mărturii militare secrete din arhivele ruseşti şi austriece (1848-1849)”, director de proiect: Ela Cosma.

16

• Documente privind Revoluţia de la 1848 în Ţările Române. C.

Transilvania (în lucru vol. XI, 6-31 iulie 1848);

• Mişcarea naţională a românilor din Transilvania, 1849-1918 (în lucru

vol. vol.VII/1, 16 iulie 1863 - 19 noiembrie 1865).1

Celor 5 colecţii de documente, Institutul „George Bariţiu” le adaugă alte trei

colecţii: un Glosar de termeni şi expresii din documentele latine privind istoria medie a

României (în lucru vol. II, literele D-H), Bibliografia istorică a României (din care

Institutul a publicat XIII vol.) şi seria de corespondenţă George Bariţ şi contemporanii

săi (care va fi reluată şi continuată cu volumul XI).

Toate colecţiile amintite fac apel, cel puţin sporadic, la documente germane.

Acestea sunt prezente masiv, în proporţie de 30-40%, în volumele colecţiilor de

Documente privind Revoluţia de la 1848 în Ţările Române. C. Transilvania şi în

Mişcarea naţională a românilor din Transilvania, 1849-1918.

În aceste condiţii, alături de documentele române şi maghiare, cele de limbă

germană reprezintă o prioritate pentru cercetătorii Sectorului de Istorie Modernă de la

Institutul „George Bariţiu”.

Pentru precizarea şi actualizarea metodologiei de lucru, în 22-23 noiembrie 2011

s-a desfăşurat atelierul de lucru de Paleografie aplicată. Secolele XVIII-XIX în Europa

Centrală şi Răsăriteană. Acesta şi-a propus să dezbată un set de norme care să orienteze

prelucrarea şi editarea documentelor de limbă latină, română, rusă, germană, maghiară,

cu scrierile aferente specifice epocii moderne, folosind alfabetul latin, alfabetul chirilic,

alfabetul de tranziţie, literele gotice.2

1 Despre colecţiile de documente editate de Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, vezi siteul oficial, http://www.history-cluj.ro/Istorie/Ro. Celelalte 2 colecţii de documente sunt editate de Institutul „Nicolae Iorga” al Academiei Române din Bucureşti, respectiv: Documenta Romaniae Historica, seria B, Ţara Românească ( în 2010 a apărut vol. XXXIX, 1654); Călători străini despre ţările române în secolul al XIX-lea, serie nouă (în 2009 a apărut vol. V, 1847-1851). 2 Manifestarea, organizată cu sprijinul Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică, CNCS – UEFISCDI, prin proiectul PN-II-ID-PCE-2011-3-0064, cu titlul: Armatele imperiale şi românii (1848-1849). Mărturii militare secrete din arhivele ruseşti şi austriece, s-a desfăşurat sub egida Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, la Institutul de Istorie “George Bariţiu”, în zilele de 22-23 noiembrie 2011. Referate au fost susţinute de: membrul corespondent al Academiei Române Nicolae Edroiu, directorul Institutului de Istorie “George Bariţiu” din Cluj-Napoca (Paleografie şi colecţii documentare la Institutul de Istorie “George Bariţiu” ); prof. univ. Mihai-Răzvan Ungureanu, de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (Paleografie româno-chirilică de sec. XVIII-XIX); academician Ioan-Aurel Pop, directorul Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române din Cluj-Napoca (Paleografie latină); cercetător superior Ion

17

Repere metodologice

În realitate, de-o jumătate bună de secol încoace, practica devansează teoria,

întrucât la nivel intern aceste norme sunt deja aplicate la întocmirea riguroasă, ştiinţifică a

colecţiilor documentare ale Institutului nostru.

Imboldul a fost dat într-o şedinţă a Academiei Române, din 6 decembrie 1961, în

care s-a discutat necesitatea şi oportunitatea adoptării unui sistem coerent şi unitar de

transcriere a textelor româneşti din secolele trecute. Grupul de iniţiativă, prezidat de

academician Alexandru Rosetti, a fost format din lingvişti şi specialişti în istoria limbii

române.

În urma discuţiilor s-a redactat un referat, publicat un an mai târziu în revista

„Limba română” 3, care oferă câteva recomandări cu caracter general. Daniela Deteşan

expune pe larg, într-un studiu4, iniţiativa academică din 1961-1962.

Bănuim că demersul pornit de la cel mai înalt for ştiinţific al ţării a avut un impact

pozitiv mai extins, impulsionând preocupări similare şi la alte instituţii ale Academiei. În

septembrie 1962, colectivul de documente medievale al Institutului de Istorie din Cluj a

întocmit nişte instrucţiuni amănunţite privitoare la documentele latine, care vizau:

despărţirea în alineate, completarea prescurtărilor şi a omisiunilor, semnalarea greşelilor,

datarea conjecturală, punctuaţia, traducerea, bibliografia ediţiilor anterioare etc..

La momentul respectiv, existau nişte principii pentru transcrierea textelor

germane, redactate de Gustav Gündisch5 pentru documente până în secolul XVI şi de

Varta, conducătorul Departamentului de Istorie Modernă de la Institutul de Istorie al Academiei din Chişinău (Paleografie ruso-chirilică); c.ş. II Ela Cosma, Institutul de Istorie “George Bariţiu” din Cluj-Napoca (Paleografie germană de secol XIX); c.ş. III Varga Attila, Institutul de Istorie “George Bariţiu” din Cluj-Napoca (Paleografie maghiară de secol XIX); c.ş. I Dumitru Suciu, conducătorul Departamentului de Istorie Modernă de la Institutul de Istorie “George Bariţiu” din Cluj-Napoca (Editarea critică a izvoarelor istoriei moderne); c.ş. III Daniela Deteşan, Institutul de Istorie “George Bariţiu” din Cluj-Napoca (Pentru o transcriere unitară a onomasticii, toponimiei, instituţiilor, funcţiilor administrative şi militare). 3 „Principii de transcriere a textelor româneşti”, în Limba română, Bucureşti, XI, nr. 5, 1962, p. 577–581. 4 Daniela Deteşan, Between Theory and Practice. Editing of the Transylvanian Romanian Historical Documents (1848-1900), în: “Transylvanian Review”, Cluj-Napoca, Vol. XXI, No. 4, Winter 2012, p. 33-42. 5 Gustav Gündisch (1907-1996), istoric medievist al saşilor transilvăneni, custode al Muzeului Brukenthal din Sibiu, director al Arhivei naţiunii săseşti din acelaşi oraş, bibliotecar și consilier cultural în cadrul Consistoriului Bisericii Evanghelice din România, a continuat editarea colecţiei Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen (Carte de documente despre istoria germanilor din Transilvania), vol. 4 (1937), vol. 5 (1975) şi vol. 6 (în colaborare cu Herta Gündisch); este coordonatorul

18

Carl Göllner6 pentru documente din secolele XVII-XIX. Cei doi cercetători saşi activau

la Sibiu, însă Instrucţiunile pentru transcrierea documentelor în limba germană au

circulat şi au fost folosite de Institutul clujean de istorie, sub forma unui manuscris

dactilografiat de 2 pagini, ce precizează elementele de mai sus într-o notă de subsol.

Redăm, în anexă, importantele precizări consemnate de Gustav Gündisch şi Carl

Göllner.7

Aşadar, revenind la momentul amintit, în 1962 membrii colectivului de istorie

medie de la Institutul de Istorie din Cluj au redactat un document complex, intitulat

Norme privitoare la alcătuirea şi editarea Seriei C. Transilvania din Documenta

Romaniae Historica, cuprinzând următoarele secţiuni: I. Selecţia documentelor; II. Texte

integrale. Regeste. Menţiuni; III. Ordinea documentelor; IV. Transcrierea textelor latine;

V. Traducerea în limba română a documentelor; VI. Referinţele arhivalice, diplomatice şi

bibliografice; VII. Rezumatele documentelor; VIII. Indici; IX. Ilustraţia (1+22 pagini

dactilografiate).

Un material inedit ulterior, ce trădează viziunea şi cunoştinţele filologice ale lui

Ioan Chindriş, se referă la Normele tehnice unice de redactare a colecţiei George Bariţ şi

contemporanii săi (15 pagini dactilografiate), abordând probleme ca: A. Transcrierea

textelor; B. Colaţionarea; C. Redactarea notelor; D. Dactilografierea materialului; E.

Ilustraţiile; F. Completări. Primul volum a seriei de corespondenţă a lui George Bariţiu a

fost tipărit în 1973.

Din perioada anilor ’70 provin şi aşa-numitele Instrucţiuni pentru colectivul de

documente Problema naţională (5 pagini dactilografiate + 1 pagină manuscris cu notele

vol. 6 din Istoria saşilor din Transilvania, 1458-1473, pe care l-a redactat în colaborare cu Herta Gündisch, Gernot Nussbächer și Konrad Gündisch (1981), iar în 1991 a apărut și volumul 7, referitor la anii 1474-1486, avându-l ca redactor pe Konrad G. Gündisch. 6 Carl Göllner (1911-1995), istoric modernist al saşilor ardeleni, redactor-şef al revistei „Forschungen zur Volks- und Landeskunde” de la Sibiu, director al Centrului de Studii Socio-Umane din acelaşi oraş, este autorul a numeroase cărţi, dedicate: biografiilor săseşti (Samuel von Brukenthal: sein Leben und Werk in Wort und Bild, 1977; Siebebürgisch-sächsische Persönlichkeiten; Porträts, 1981; Adolf Schullerus: sein Leben und Wirken in Wort und Bild, 1986), graniţei militare austriece (Regimentele Grănicerești din Transilvania 1764-1851, 1973; Die siebenbürgische Militärgrenze: ein Beitrag zur Sozial- und Wirtschaftsgeschichte 1762 – 1851, 1974; Die siebenbürgische Militärgrenze, 1974), istoriei saşilor în anii revoluţiei paşoptiste (Die Siebenbürger Sachsen in den Revolutionsjahren 1848 - 1849, 1967; Geschichte der Deutschen auf dem Gebiete Rumäniens, Band 1, 12. Jh. - 1848, 1979; Die Siebenbürger Sachsen in den Jahren 1848-1918, 1998), dar şi etnografiei săseşti (Siebenbürgisch-sächsisches Heimatbuch, 1975; Im Kreislauf des Jahres, 1987). 7 Vezi, Instrucţiunile pentru transcrierea documentelor în limba germană, în anexă.

19

lui Simion Retegan). În ciuda prelucrării unui număr mare de documente, înainte de 1989

acestui colectiv nu i s-a permis, de fapt, editarea documentelor româneşti privitoare la

mişcarea naţională. Aşa se face că vol. I din Mişcarea naţională a românilor din

Transilvania a putut fi publicat, la Editura Academiei, abia în 1996. Ulterior s-au adăugat

Normele privind publicarea corpusului de documente Mişcarea naţională a românilor

din Transilvania între 1848-1918 (8 pagini tehnoredactate computerizat) şi Reguli de

transcriere a textelor (după S. Retegan, „Satul”8, „Mi şcarea” vol. I) (1 pagină

tehnoredactată computerizat).

Concepţii şi norme aplicate în redactarea colecţiei de documente intitulată

Revoluţia de la 1848 din Ţările Române. C. Transilvania, document semnat de Bodor

Marghioala (5 pagini tehnoredactate computerizat), face apel la deceniile 7 şi 8 ale

secolului XX, când a prins contur ideea colecţiei de documente paşoptiste, lansată prin

volumul I apărut în 1977. Până în zilele noastre, volumele acestei serii respectă modelul

următor: 1. Cuvânt introductiv; 2. Lista prescurtărilor; 3. Regestele în limba română,

urmate de traducerea lor în limba germană; 4. Documentele propriu-zise şi traducerea lor;

5. Indicele de localităţi şi de persoane.

În urmă cu câţiva ani (după 2006), colectivul de istorie premodernă a enunţat

principiile ce stau la baza colecţiei privind Izvoarele Răscoalei lui Horea. Corpusul de

documente, al cărui prim volum a fost publicat în 1982, este structurat pe două serii:

Seria A. Diplomataria şi Seria B. Izvoare narative. Principiile se referă la: I. Selecţia

documentelor; II. Ordinea documentelor în volum; III. Transcrierea documentelor; IV.

Normele de grafie, ortografie, punctuaţie şi cifre prezente în act; V. Traducerea în limba

română a textelor maghiare; VI. Referinţe arhivistice, diplomatice şi bibliografice; VII.

Rezumatele documentelor; VIII. Indici; IX. Ilustraţia (8 pagini tehnoredactate

computerizat).

În 2008, secretarul ştiinţific al Institutului Susana Andea, şeful colectivului de

istorie medie, a iniţiat o campanie de actualizare a regulilor cu aplicare internă, utilizate

în instituţia noastră. S-au redactat materiale de către Ládislau Gyemánt, Anton Dörner şi

Remus Câmpeanu (documente latine de istorie premodernă), Bodor Marghioala

8 Simion Retegan, Satul românesc din Transilvania, ctitor de şcoală. 1850-1867, Editura Echinox, Cluj, 1994, 291 p.

20

(documente maghiare paşoptiste) şi Ela Cosma (documente germane paşoptiste), Simion

Retegan şi Mirela Andrei (documente române postpaşoptiste). Aceste ultime referate

redactate computerizat, ca şi cele dactilografiate mai vechi, se află în arhiva

secretariatului Institutului, respectiv în arhiva colectivelor, şi nu au fost încă publicate.

Cu cât materialele sunt mai vechi, cu atât mai nesigure sunt datarea lor şi atribuirea

numelui autorilor.

Preocupările teoretice amintite mai sus nu s-au concretizat în studii publicate.

Până în momentul de faţă, există o singură excepţie fericită oferită de articolul Danielei

Deteşan din 2012, care se plasează Între teorie şi practică. Editarea documentelor

istorice româneşti din Transilvania (1848-1900).9

Munca de cercetare a documentelor istorice în general, şi a celor germane în

particular, presupune parcurgerea câtorva etape, de la descoperirea documentelor până la

valorificarea lor.

Depistarea documentelor

Aceasta înseamnă descoperirea de documente noi, inedite, aflate în arhive şi

biblioteci din ţară ori din străinătate.

Cele mai valoroase sunt izvoarele primare. Se compun cu precădere din

documentele de arhivă, scrise de mână în cea mai mare parte.

În ierarhia valorică urmează corespondenţa şi memorialistica – în general în

formă manuscrisă; de asemenea, articolele din presa de epocă (după secolul XVIII),

evident produse tipărite. Acestea sunt găzduite îndeobşte de biblioteci.

Izvoarele secundare ale unei cercetări istorice, adică literatura de specialitate şi

referinţele bibliografice, sunt utilizate pentru pregătirea şi informarea istoricilor şi

paleografilor, dar ele nu compun substanţa volumelor de documente.

În schimb, se admite prelucrarea critică a unor documente publicate anterior în

vederea reeditării lor.

9 Daniela Deteşan, Between Theory and Practice. Editing of the Transylvanian Romanian Historical Documents (1848-1900), în: “Transylvanian Review”, Cluj-Napoca, Vol. XXI, No. 4, Winter 2012, p. 33-42.

21

Depistarea se circumscrie următoarelor elemente: 1. tematica; 2. aria; 3.

cronologia; 4. exhaustivitatea. De pildă, colecţia de Documente privind Revoluţia de la

1848 în Ţările Române. C. Transilvania indică în titlu tematica abordată (revoluţia de la

1848) şi aria de cuprindere (Ţările Române şi, mai specific, Transilvania). Actualmente

se află în lucru vol. XI, al cărui subtitlu precizează cronologia: 5-31 iulie 1848, ceea ce

înseamnă că volumul include documente datând din zilele menţionate. În ceea ce priveşte

exhaustivitatea, aceasta presupune epuizarea materialului documentar referitor la un

anumit subiect, desigur, un deziderat greu de atins în realitate. Oricând se vor putea ivi

documente relevante care au fost excluse anterior procesului de selecţie, sau chiar fonduri

arhivistice întregi, încă necercetate.

Depistarea de documente este pentru istoric o aventură la fel de mare ca

descoperirea unui sit pentru un arheolog sau a unei geografii necunoscute pentru un

explorator. “În fine, dar nu în cele din urmă, trebuie menţionat sentimentul unic de

satisfacţie care însoţeşte descoperirea unor documente militare secrete din anii 1848-

1849, a unor jurnale de campanie originale, rapoarte autentice scrise de generali ai

armatei ruse şi scrisori veritabile iscălite de ţarul Nicolae I.”10

Selecţia documentelor

Reversul depistării documentelor îl reprezintă selecţia lor. Este un procedeu

necesar, dar care, în anumite circumstanţe, poate dobândi conotaţii negative.

Pentru perioada medievală, unde textele sunt mai rare şi mai preţioase, selecţia

impune următoarele: “Textul de bază al fiecărui document cuprins în colecţie îl constituie

originalul actului (inclusiv pentru acele documente ce au mai fost editate) sau, în lipsa

acestuia, al transumptului sau al copiei sale; dacă actul nu s-a păstrat în niciuna din aceste

forme, se ia în considerare menţiunea (sau menţiunile) lui în actele contemporane.”11

10 Tatiana Onilov, Ramona Preja, Russian Military Sources and Archives about the Romanian Lands in 1848-1849, în: “Transylvanian Review”, Cluj-Napoca, Vol. XXI, No. 4, Winter 2012, p. 29. 11 Norme privitoare la alcătuirea şi editarea Seriei C. Transilvania din Documenta Romaniae Historica, stabilite de colectivul de istorie medie de la Institutul de Istorie din Cluj, I. Selecţia documentelor, în: Arhiva colectivului.

22

Pentru epoca premodernă şi modernă, selecţia este necesară “datorită volumului

mare de material [documentar] existent”12. Adesea un document circulă în numeroase

variante: ordine guberniale trimise Magistratului oraşelor transilvane, diverse circulare,

anunţuri ş.a., care vor fi enumerate într-o notă de subsol, în vreme ce volumul editat va

conţine un singur document de tipul respectiv.

Selecţia documentelor se justifică doar atunci când are o motivaţie strict

ştiinţifică. Practicată din raţiuni de cenzură, de oportunitate politică sau de orice altă

natură decât profesională, selecţia documentelor duce la excluderea unor piese

importante, care nu vor vedea lumina tiparului. Omiterea documentelor datorită unei

selecţii arbitrare este primul pas spre falsificarea istoriei.

De pildă, cenzura şi autocenzura au funcţionat în cazul volumelor I-IV de

Documente privind Revoluţia de la 1848 din Ţările Române. C. Transilvania, publicate

între 1977-1982 în timpul vechiului regim. Ca urmare, au fost selectate documente

sociale şi politice, ce concordau cu ideologia politică dominantă a vremii, subliniind rolul

maselor populare şi al ţărănimii în procesul revoluţionar, precum şi teza înfrăţirii

popoarelor. În schimb, au fost excluse de la apariţie documente care relevau însemnătatea

personalităţilor şi a elitelor, a unor clase sociale indezirabile (intelectualitatea, clerul), dar

şi istoria conflictuală a revoluţiilor naţionale română şi maghiară desfăşurate în Ardeal în

anii paşoptişti, ori legăturile românilor transilvăneni cu românii din Bucovina şi

Basarabia, teritorii aflate până astăzi în afara hotarelor fireşti ale statului român.

Specificarea antetului şi a sursei

La prelucrarea documentelor se impune respectarea unor cerinţe elementare.

Regulile uzuale în cadrul colectivului de editare a documentelor paşoptiste de la

Institutul de Istorie “George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, consemnate

de Bodor Marghioala, arată că documentul este precedat de un antet:

„Documentul este precedat de locul şi data emiterii lui. [Antetul cu locul şi data] Se

află în partea stângă şi este scris cu bold. În cazul în care fie locul, fie data, fie ambele

12 [Principiile ce stau la baza colecţiei privind Izvoarele Răscoalei lui Horea], editate de colectivul de istorie premodernă de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj, după 2006, în: Arhiva colectivului.

23

lipsesc din documentul original, datarea ne aparţine şi este pusă în paranteză pătrată. În

asemenea cazuri, în[tr-o] notă se explică criteriile după care ne-am ghidat în datare.”13

Pentru chestiuni legate de identificarea locului şi de stabilirea datei în concordanţă cu

calendarul gregorian, a se vedea precizările aduse de studiul Danielei Deteşan.14

Conform uzanţelor din cadrul colecţiei paşoptiste, documentul este urmat de

trimiterea la sursa arhivistică:

„Fiecare document are la sfârşit un aparat critic. Se indică în acest aparat: sursa

arhivistică de unde provine documentul; titlul periodicului sau al lucrării unde a mai fost

eventual publicat; dacă este original, concept, copie, imprimat sau circulară. În cazul

acelor documente, care ne-au parvenit mai demult şi se află sub formă de fotocopii

numerotate în Fototeca colectivului de redactare a volumelor, se menţionează şi numărul

acestora.”15

În versiunea pe care o propun, şi pe care o aplic în anexele documentare sau în ediţiile

de documente publicate, antetul conţine şi specificarea sursei arhivistice sau

bibliografice, respectiv:

a) Locul emisiei documentului, data emisiei documentului;

b) Emitentul (expeditorul) documentului către destinatar (cine către cine trimite

documentul), limba documentului;

c) Sursa din care e preluat documentul, cu indicarea precisă a cotelor arhivistice şi a

datelor bibliografice.

Versiunea aceasta pare mai convenabilă, întrucât indică de la bun început toate datele

necesare pentru identificarea completă a documentului. Ea permite ataşarea, la finele

documentului, a notelor pe care le conţine documentul însuşi. Asupra notelor voi reveni.

Atât în forma enunţată de Bodor Marghioala, cât şi în varianta propusă de mine,

antetul exclude regestul. Totuşi există volume de documente, care prezintă, la începutul

fiecărui document, locul şi data emiterii sale, continuate printr-un scurt rezumat al

13 Bodor Marghioala, Concepţii şi norme aplicate în redactarea colecţiei de documente intitulată Revoluţia de la 1848 din Ţările Române. C. Transilvania, p. 3., în: Arhiva colectivului. 14 Daniela Deteşan, Between Theory and Practice. Editing Transylvanian Romanian Historical Documents (1848-1900), în: vol. cit., p. 37-37. 15 Bodor Marghioala, op. cit., p. 5.

24

documentului. Metoda este practicată mai ales atunci, când documentul în limba originală

nu este însoţit de traducerea sa în limba română.16

În cazul Documentelor privind revoluţia de la 1848 în Ţările Române. C.

Transilvania, pe de o parte, documentul din limba originală este urmat de traducerea sa în

limba română, iar pe de altă parte, regestelor li se acordă un statut privilegiat, după cum

detaliez mai jos.

Transcrierea documentelor germane

Transcrierea documentelor germane se face din grafia cu litere gotice în cea latină, cu

fidelitate faţă de original.

Regulile de bază ale transcrierii textelor germane se referă la:

a) redarea literală (buchstabengetreue Wiedergabe) a textului, cu excepţiile de mai

jos:

u/v

În textele latine, ca şi în cele germane, u este redat numai vocalic, v doar consonantic,

iar vv este înlocuit cu w.

i/j/y

Sunt redate literal, cu păstrarea combinaţiei ij şi ji (= y), iar y va fi transcris ca atare.

s/ ſ /ß/ßs/sz

ſ lung se transcrie s, ß şi ßs se transcriu ss, sz se transcrie conform originalului.

cz/tz

În cazurile în care nu se distinge clar între cz şi tz, se va transcrie tz.

b) scrierea cu majuscule şi minuscule (Gross- und Kleinschreibung)

Principiul general este al scrierii cu minuscule (litere mici).

Majuscule se folosesc la începutul propoziţiei, şi la nume proprii.17

16 Vezi în: Ion Varta, Revoluţia de la 1848 în Ţările Române. Documente inedite din arhivele ruseşti, Editura Arc, Chişinău, 1998, documentele în limbile rusă şi franceză sunt precedate de un antet cu un mic rezumat în limba română, dar nu sunt urmate de traducerea lor românească. 17 Acestea sunt normele transcrierii textelor germane vechi, general recunoscute şi valabile, fiind redate de Gerold Ritter, Lektor. Transkription von mittelalterlichen Quellentexten computergestützt üben. Ein Unterrichtsprogramm für angehende HistorikerInnen, lucrare de licenţă, Universitatea din Zürich, Facultatea de Filosofie, Seminarul de Istorie, mai 1992, p. 74.

25

În ce priveşte transcrierea documentelor germane din secolele XVII-XIX, iat ă opinia

lui Carl Göllner: “Grafia textelor originale, care de obicei e cu totul arbitrară, va fi

modificată potrivit ortografiei moderne, respectîndu-se însă particularităţile specifice ale

secolului respectiv.”18

Câteva din modificările vizate de istoricul citat, la care aderăm şi noi, se referă la:

eliminarea „îngrămădirii nejustificate de consoane” (unnd�und); transcrierea lui de ſ

prin s; înlocuirea lui v accidental cu u (vnd�und); transcrierea substantivelor cu

majuscule şi a adjectivelor ori verbelor cu minuscule; modernizarea punctuaţiei.

Aceasta din urmă însă nu trebuie să rupă frazele foarte lungi şi stufoase, specifice

epocii, în propoziţii scurte şi inteligibile, ci doar să aplice semnele de punctuaţie aflate în

circulaţie în zilele noastre, care nu coincid întotdeauna cu semnele de punctuaţie folosite

în secolele trecute.

Aderăm la recomandările lui Carl Göllner cu privire la păstrarea grafiei cu th în loc de

t (Theil, nu Teil), C în loc de K (Commission, nu Kommission).

Respingem alte sugestii de modernizare ortografică, insistând asupra necesităţii de a

se transcrie aşa cum scrie în document, cu păstrarea particularităţilor limbii din epoca

respectivă. Exemplele lui Göllner, de a transcrie Soldat şi nu Zsoldadt, Zins în loc de

Czintz, ni se par neinspirate. Optăm pentru păstrarea grafiei (greşite) a textului original,

pentru neînlocuirea lui Zs sau Sz cu S (corect), a lui Cz sau Tz cu Z (corect), pentru că

asemenea greşeli în texte de limbă germană trimit adesea la autori negermani, putând

oferi elemente suplimentare cu privire la emitenţi şi la mediul de circulaţie a actelor.

Din aceleaşi considerente, ne raliem la păstrarea unor vocale ce denotă particularităţi

provinciale (Gewöhr în loc de Gewehr, Gebihr în loc de Gebühr, Heiser în loc de

Häuser), sau anacronisme ce dau savoare cuvintelor (seyn, nu sein).

În fond, beneficiile aduse de actualizarea ortografică şi ortoepică unor texte ale epocii

moderne, pentru a le spori lizibilitatea şi a da cursivitate lecturii, sunt mai mici decât

dezavantajele produse de modernizarea documentului istoric, tocmai prin eliminarea

elementelor sale unice şi distinctive.

18 Instrucţiuni pentru transcrierea documentelor în limba germană, recomandările lui Carl Göllner pentru secolele XVII-XIX. Vezi Anexa.

26

În acest sens, este mai înţelept să admitem recomandările circumspecte ale lui Gustav

Gündisch, şi să le aplicăm asupra tuturor textelor germane, atât medievale, cât şi

moderne, iar transcrierea lor să se facă „f ără nicio modificare în ceea ce priveşte

vocalismul şi consonantismul”.19 Inconsecvenţele scribilor, neconcordanţele, erorile se

pot semnala, de la caz la caz, prin notele de subsol ale editorului.

Şi, apropo de erori, iată ce scrie Gerold Ritter despre aşa-zisa „corectare a

‚greşelilor’” ( Berichtigung von „Fehlern”) în cazul documentelor de limbă latină:

„Trebuie pornit de la principiul că în text nu există ‚greşeli’. Scopul celui sau celei

care prelucrează [documentul] nu poate fi acela de ‚a corecta’ textul.” (Ziel des

Bearbeiters / der Bearbeiterin kann nicht sein, den Text zu ‚korrigieren’.)

Plecând de la această premisă, sunt valabile următoarele:

1. Greşelile evidente, respectiv greşelile din scăpare, cum ar fi litere scrise greşit,

silabe şi cuvinte dublate din greşeală, vor fi corectate fără comentarii. Toate celelalte

greşeli, care nu au fost amendate de scribul însuşi, vor apărea în forma lor din text.

2. În notele critice se vor comenta greşelile care atestă folosirea unei versiuni primare

ori omisiunea unor pagini, precum şi acele greşeli care fac textul de neînţeles pentru un

cititor nespecializat.

3. Semnul de exclamare în paranteză rotundă (în sensul de ‚sic’) se va pune numai

când există pericolul unei neînţelegeri (greşeală de tipar, greşeală de citire), nici într-un

caz în legătură cu particularităţi ortografice care apar regulat.

4. Modificările din text trebuie păstrate, şi îndeosebi nu trebuie corectate ca fiind

greşeli ale scribilor ‚proasta latină’ (‚schlechtes Latein’), construcţiile neobişnuite,

‚fanteziile’ ortografice ş.a.m.d.

În anumite cazuri importante, cuvinte ale scribului ‚l ăsate afară’ (‚ausgelassen’) sau

‚uitate’ pot fi introduse în text, fără comentarii, în paranteze drepte.”20

Dilema transcriere fidelă versus modernizare este proprie şi textelor româneşti,

maghiare ş.a., mai cu seamă în documentele datând din zorii modernităţii, din perioada

formării limbilor naţionale. În „Nota asupra ediţiei” sale dedicate Satului românesc din

19Instrucţiuni pentru transcrierea documentelor în limba germană, recomandările lui Gustav Gündisch pentru texte de până în secolul XVI. Vezi Anexa. 20 Gerold Ritter, op. cit., p. 78-79.

27

Transilvania, ctitor de şcoală (1850-1867), Simion Retegan precizează referitor la

documentele româneşti: „Transcrierea, ghidată după principiul interpretativ, a respectat

strict formele de limbă ale epocii, toate variantele fonetice şi lexicale regionale, toate

caracteristicile graiului ţărănesc, însă ortografiate potrivit normelor actuale. [...] Cele mai

multe din actele volumului sunt foarte apropiate de limbajul ţărănesc, cuprind expresii

populare sau exprimări arhaice care le dau uneori savoarea unor adevărate monumente de

limbă.”21

Traducerea documentelor

Traducerea în limba română a originalelor nu se face ad literam, ci trebuie să aibă

sens, exprimând conţinutul originalului fără a se îndepărta prea tare de forma acestuia.

Textele traduse se încadrează în normele generale ale limbii române prevăzute de

DOOM.22 În particular, practica legată de documentele istorice face necesară stabilirea

unor convenţii care să reglementeze traducerea unitară în limba noastră a textelor scrise

în mai multe limbi ale documentelor. Cazul Documentelor privind Revoluţia de la 1848

în Ţările Române. C. Transilvania este unul ilustrativ, deoarece volumele colecţiei

alătură documente din trei limbi: română, maghiară şi germană, cele străine fiind însoţite

de traducerea lor în limba română.

Exemplul oferit de colecţia Documentelor privind Revoluţia de la 1848 în Ţările

Române. C. Transilvania este, într-adevăr, fericit şi ideal, devreme ce toate documentele

sunt tipărite şi în versiunea românească. Pentru că demersul acesta implică un efort

deosebit, puţine sunt volumele de documente23, şi mai puţine colecţiile de documente

care se supun integral acestui travaliu de traducere.

21 Simion Retegan, Satul românesc din Transilvania, ctitor de şcoală (1850-1867), Editura Echinox, Cluj, 1994, p. 37. 22 Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ed. Ioana Vintilă-Rădulescu, ediţia a doua augmentată şi revizuită, Bucureşti, 2005. 23 Un alt exemplu îl oferă ediţia bilingvă de documente intitulată Armatele imperiale austro-ruse şi românii la 1848-1849. Documente militare / The Imperial Armies and the Romanians in 1848-1849. Military Documents, ediţie critică coordonată de Ela Cosma, volum întocmit de Ela Cosma, Daniela Deteşan, Angela Stîcalin-Colin, Tatiana Onilov, traduceri în limba engleză Horia Cosma, Editura Argonaut - Cluj-Napoca, România, Symphologic Publishing – Gatineau, Canada, 2012, vol. I Descrieri generale şi militare /General and Military Descriptions, 286 p. + 22 ilustraţii, vol. II Corespondenţă şi rapoarte militare / Military Reports and Correspondence, 356 p.. Sunt traduse în limba română toate documentele cuprinse în cele două volume, cu originale în limbile rusă, franceză, germană, română.

28

Referindu-ne strict la traducerea documentelor, facem câteva observaţii referitoare la

prescurtări admise şi nepermise, la regimul majusculelor şi minusculelor în limba

română, şi la punctuaţie. Astfel, propunem:

a) Folosirea prescurtărilor

- Prescurtări admise: nr. (număr), c.c. (cezaro-crăiesc);

- Eliminarea prescurtărilor în text: nu com. (ci comună), dv. sau dvs.

(dumneavoastră), d-l (domnul), fl. (florini), cr. (crăiţari), ft. sau frt. (forinţi), m.c.

(monedă convenţională), ş.a.;

b) Folosirea majusculelor şi minusculelor

- Majuscule se folosesc la instituţii: Casa domnitoare (de Habsburg),

Comandamentul militar suprem (al Transilvaniei, al Banatului), Comisariatul suprem al

Transilvaniei, Consiliul orăşenesc (al Clujului) sau Sfatul oraşului Cluj sau Magistratul

Clujului, Curtea imperială, Dieta transilvană, Guberniul transilvan, Magistratul

(braşovean, al Braşovului), Ministerul Afacerilor Externe (Străine), Ministerul Cultelor şi

Învăţământului, Ministerul de Finanţe, Ministerul de Interne, Ministerul de Război etc.,

Pământul Săsesc, Principatele Române, Principatul Transilvaniei (Marele Principat),

Tabla regească (de la Târgu Mureş), Trezoreria transilvană, Ţările Române, Universitatea

naţională săsească ş.a..

- Minuscule se folosesc la funcţii, ranguri, grade militare, titluri, cum ar fi:

cancelar (al Rusiei etc.), comandant (militar suprem, general, de regiment etc.), comisar

(suprem, provincial, gubernial, guvernamental, civil, militar etc.), comite (suprem, al

saşilor, vicecomite), excelenţa (sa, voastră etc.), general (maior, colonel, locotenent-

colonel, căpitan etc.), împărat, jude (suprem, regesc, nobiliar, scăunal, prim-jude,

vicejude), înălţimea (sa, ta), maiestatea sa, măria (sa, ta etc.), ministru (prim-ministru,

primul ministru, ministrul de Interne etc.), palatin (al Ungariei), uniune, ţar etc..

- Observaţii: Guberniul transilvan - dar cu minuscule în prescurtarea: nr.gub. (număr

gubernial), Magistratul (braşovean, al Braşovului) – dar cu minuscule în prescurtarea: nr.

mag. (număr magistratens), nr. prez. (număr prezidial).

c) Modificarea punctuaţiei, cu ruperea documentului tradus în propoziţii şi fraze mai

scurte şi inteligibile.

29

Susţinem poziţia exprimată de Simion Retegan, cu privire la problemele deosebite

ridicate de punctuaţie: „De multe ori, cum se întâmplă de altfel şi la alte categorii de texte

din această epocă [secolul XIX], întreg actul alcătuieşte, de la început până la sfârşit, o

singură masă lingvistică fără niciun fel de semne de punctuaţie. În funcţie de înţelesul

propoziţiilor şi frazelor, care uneori comportă mai multe interpretări, am fost siliţi să

operăm unele modificări de punctuaţie, pe care am căutat însă să le restrângem la strictul

absolut necesar.”24

Regestele

Regestul, adică rezumatul documentului, începe invariabil cu notarea locului şi datei

de provenienţă a documentului. Urmează neapărat precizarea emitentului şi a

destinatarului, şi opţional limba documentului. În cele mai multe situaţii, conţinutul

documentului este redat sintetic, printr-o frază rezumativă, care conţine ideile principale

ale textului.

Regeste „clasice”, scurte sunt utilizate în volumele de Documente privind Revoluţia

de la 1848 în Ţările Române. C. Transilvania. Explicaţia caracterului laconic al

regestelor trebuie căutată în următoarele: fiecare document original (în germană şi

maghiară) beneficiază de o traducere românească, care permite contactul direct al

cititorului cu documentul integral; regestele în limba română sunt publicate, într-o

secţiune separată, înaintea corpusului de documente, slujind informării şi orientării

preliminare – aidoma unui “Cuprins” mai detaliat; regestele în limba română se bucură de

un statut privilegiat, fiind traduse în limba germană, astfel că aceste regeste se publică în

două limbi, în română şi germană.

Se mai practică, de asemenea, folosirea regestelor la începutul documentelor, atunci

când acestea nu sunt urmate de traducerea în limba română. Volumele mai vechi ale

uriaşei Colecţii Hurmuzaki redau documentele în limba lor originală (franceză, germană,

rusă, greacă ş.a.), fără a le traduce în româneşte; de aceea, fiecare document în parte este

24 Simion Retegan, op. cit., p. 37 (“Nota asupra ediţiei”).

30

introdus sumar prin prezentarea unor elemente de conţinut, care au fost denumite

“regest”.25

Şi alte ediţii de documente mai vechi, semnate de Ion I. Nistor26, ori mai recente,

editate de Ion Varta27, plasează tot în antetul documentulor străine regestele în limba

română, care ţin locul traducerii (într-o oarecare măsură).

Există excepţii, în care editorii optează pentru regeste mai ample.

Documente privind Unirea Principatelor II. Rapoartele consulului Austriei din Iaşi

(1856-1859), volum coordonat de Andrei Oţetea, reproduce documentele în limba

originală, germană sau franceză, fără a le traduce în română, dar acestea sunt precedate

de rezumate ample. Mai mult decât atât, anexele la documente au propriile lor regeste, iar

la finalul volumului mai apare o listă a documentelor, ce indică doar locul şi data emisiei,

numele emitentului şi al destinatarului.28

25 De pildă, Colecţia Hurmuzaki, vol. XIX, partea I, 1922, redă în documentul XII, p. 15, pe marginea exterioară a paginii elementele de loc şi dată: “Viena, 1782, 5 Iulie”, iar în text, după numărul documentului, o scurtă prezentare: “Kaunitz către Domnul Ţerii Româneşti, Nicolae Caragea, despre numirea lui Raicevich de agent diplomatic la Bucureşti.” Urmează documentul în limba franceză, fără traducere. Prezentarea documentului se regăseşte şi în “Cuprinsul documentelor” de la finele tomului. Aceeaşi procedură este utilizată în toate volumele Colecţiei Hurmuzaki. În “Prefaţa” volumului XIX, partea II, 1938, Ion I. Nistor denumeşte scurta prezentare de la începutul fiecărui document ca fiind un “regest”: “Fiecare raport [consular] este precedat de un regest în limba română cu arătarea datei şi locului redactării.” Documente privitoare la Istoria Românilor, culese de Eudoxiu de Hurmuzaki, sub auspiciile Ministerului Instrucţiunii şi ale Academiei Române,vol. XIX, partea I, corespondenţa diplomatică şi rapoarte consulare austriace (1782-1797), publicate după copiile Academiei Române de Ion Nistor, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Bucureşti, 1922; Documente privitoare la Istoria Românilor, culese de Eudoxiu de Hurmuzaki, sub auspiciile Ministerului Instrucţiunii şi ale Academiei Române,vol. XIX, partea II, corespondenţa diplomatică şi rapoarte consulare austriace (1798-1812), publicate după copiile Academiei Române de Ion Nistor, cu indice alfabetic al numelor de persoane şi localităţi pentru volumele XIX / I şi XIX / II, cu două stampe în text, Institutul de Arte Grafice Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1938. 26 În Corespondenţa lui Coronini. Acte şi Rapoarte din Iunie 1854 – Martie 1857, Institutul de Arte Grafice Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1938, în antetul documentului 141, p. 181, editorul Ion I. Nistor notează: “Bujukdere, 4 octomvrie 1854. Bruck către Coronini despre conflictul cu Derviş Paşa în chestia rechemării lui Ştirbei şi cu Omer Paşa în chestia colaborării armatelor turco-austriace în Principate.” Acest antet ţine loc de regest, urmând documentul în limba originală, fără traducere în limba română. Cuprinsul volumului reproduce toate documentele cu antetul lor. 27 Varta, Ion, Revoluţia de la 1848 în Ţările Române. Documente inedite din arhivele ruseşti, Editura Arc, Chişinău, 1998. Ion Varta, Tatiana Varta, Moldova şi Ţara Românească în timpul domniilor regulamentare. Documente inedite din arhivele din Federaţia Rusă, Ucraina şi R. Moldova, Editura Cartdidact, Chişinău, 2002. Ambele volume conţin documente în limbile rusă şi franceză, introduse de un antet cu numele destinatarului şi al expeditorului, cu data şi locul unde au fost emise, precum şi de rezumatul în limba română al documentului, care include ideile principale. 28 Documente privind Unirea Principatelor II. Rapooartele consulului Austriei din Iaşi (1856-1859), redactor responsabil academician Andrei Oţetea; culegerea documentelor, studiul introductiv, rezumatele şi notele de Dan Berindei, Academia Republicii Populare Romîne, Institutul de Istorie [din Bucureşti], Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Bucureşti, 1959.

31

O situaţie asemănătoare se regăseşte în cazul celor două volume de documente

militare paşoptiste, aparţinând unei ediţii critice bilingve româno-engleze intitulate

Armatele imperiale austro-ruse şi românii la 1848-1849. Documente militare / The

Imperial Armies and the Romanians in 1848-1849. Military Documents. Rostul regestelor

ample este explicat în „Nota asupra ediţiei”, prin „ideea de a dubla traducerea

documentelor originale în limba română printr-o cât mai extinsă prezentare a conţinutului

lor în limba engleză”.29

Editarea documentelor

Editarea documentelor istorice, inclusiv a celor germane, se referă la aparatul

critic al volumului, respectiv la regimul notelor, al indicilor onomastici şi topografici,

astfel:

1. Notele din documentele originale sunt adăugate la sfârşitul documentelor

respective.

Numerotarea lor se va face conform originalului: cu asterisc (*, ** etc.), cifre

arabe de numerale cardinale (1, 2, 3, 4 etc.) sau ordinale (1°, 2°, 3°, respectiv primo,

secundo, tertio etc.), cu cifre romane scrise cu majuscule (I, II, III) sau minuscule (i, ii, iii

etc.).

Documentul original manuscris poate conţine note care explicitează termeni, note

care detaliază referiri la evenimente sau persoane, completări şi adăugiri ulterioare ale

autorului scrisorii sau ale emitentului actului (în cazul unor concepte). Documentele ce

reproduc articole din presa de epocă pot conţine note ale redacţiei sau observaţii ale

editorilor.

Plasarea acestor note la finele documentului este firească, sugerând legătura lor

intrinsecă cu textul istoric.

2. Notele editorului sunt puse la subsolul paginii.

29 Documente militare / The Imperial Armies and the Romanians in 1848-1849. Military Documents, vol. I Descrieri generale şi militare /General and Military Descriptions, ediţie critică coordonată de Ela Cosma, volum întocmit de Ela Cosma, Daniela Deteşan, Angela Stîcalin-Colin, Tatiana Onilov, traduceri în limba engleză Horia Cosma, Editura Argonaut - Cluj-Napoca, România, Symphologic Publishing – Gatineau, Canada, 2012, p. 16.

32

Au un rol multiplu. Pe de o parte, sunt note explicative sau de completare a

conţinutului documentului.

Pe de altă parte, notele editorului indică forma şi starea documentului. Ele pot

exprima caracteristici ale textului, indica lipsuri sau fragmente ilizibile, corecta erori

survenite în documentul original.

Notele critice ale editorului enumeră variantele şi versiunile unui document, fac

trimiteri bibliografice sau arhivistice la alte izvoare istorice şi istoriografice, compară

ediţii şi metode de editare.

3. Aranjarea cronologică a regestelor se face în cazul în care volumul de

documente conţine o rubrică specială de regeste.

Are loc unificarea regestelor în limba română, făcând apel la criteriul cronologic.

4. Traducerea regestelor se efectuează, în anumite cazuri (exemplificate mai sus),

într-o limbă de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană), pentru a asigura

mai buna receptare a volumului de documente şi circulaţia sa externă.

5. Aranjarea cronologică a documentelor constituie, conform afirmaţiei lui Bodor

Marghioala, „principiul cel mai recomandabil, şi la ora actuală”, în vederea pregătirii

pentru tipar a volumului de documente.

Cu referire la editarea documentelor paşoptiste, autoarea citată observă că

principiul cronologic se pliază deosebit de bine la cantitatea mare de material

documentar. De asemenea, el are avantajul că „permite gruparea referirilor la un anumit

eveniment şi, în acelaşi timp, dă o imagine de ansamblu asupra procesului revoluţionar în

diferite perioade de desfăşurare”. Acelaşi principiu se menţine chiar şi atunci când un

document are mai multe anexe din date diferite; anexele sunt prezentate într-una sau mai

multe note, cu menţionarea datei exacte şi a sursei arhivistice a fiecărei anexe.30

Dacă două documente diferite poartă aceeaşi dată, ordinea lor este dată de rangul

emitenţilor. Documentele emise de forurile centrale imperiale (de la Viena, Buda) au

întâietate faţă de documentele emise de forurile provinciale (Cluj, Sibiu) sau locale

(comitatense, scăunale, districtuale, orăşeneşti, săteşti etc.); iar documentele oficiale sunt

redate în faţa documentelor private (corespondenţă, epistole).

30 Bodor Marghioala, op. cit., p. 2.

33

Astfel sunt pregătite pentru publicare documentele dispuse cronologic, fiecare

document prezentând transcrierea originalului urmată de traducerea românească.

6. Indicii onomastici fac trimitere la numele de persoane, cu indicarea numărului

paginii din volum.

Sunt consemnate toate formele lingvistice în care este redat fiecare nume, atât în

limba originală, cât şi în traducere.

Ordonarea numelor de persoane se face alfabetic, în funcţie de numele de familie,

despărţit prin virgulă şi urmat de prenume: „Bărnuţiu, Simion”, „von Friedenfels,

Eugen”. În cazul numelor maghiare, numele de familie nu este despărţit prin virgulă de

prenume: „Petöfi Sándor”.

Ordonarea se poate face conform prenumelui numai când în text lipseşte numele

de familie, iar acesta nu poate fi nici dedus: „Ion, locuitor din Galda de Sus”.

Sub niciun chip nu se permite ordonarea alfabetică a antroponimelor după

particulele nobiliare sau după titlurile nobiliare. Astfel, în indice nu poate figura:

„Baronul Anton von Puchner” (la litera B), nici „Von Puchner, Anton, baron” (la litera

V), ci corect este: „von Puchner, Anton, baron” (la litera P, a numelui de familie).

Probleme ridicate de identificarea numelor de persoane, abrevierile de

antroponime şi porecle, cu semnificaţia şi, cel mai adesea, cu conotaţia lor negativă, sunt

analizate cuprinzător în amintitul studiu semnat de Daniela Deteşan.31

7. Indicii toponimici înşiră toate localităţile, provinciile, ţările, toate toponimele şi

hidronimele menţionate în documentele editate.

Cea mai ştiinţifică modalitate de redare a toponimelor vizează transcrierea lor în

conformitate cu originalul şi traducerea lor conform apartenenţei actuale de stat a

respectivelor oraşe, comune, sate.

De aceea, de pildă, toponimele germane sau maghiare din documentele ruseşti

referitoare la Transilvania sunt traduse în limba română; altele maghiarizate sau

31 Daniela Deteşan, op. cit., p. 37-39.

34

germanizate din documente vizând Slovacia, Banatul Sârbesc, Ucraina, Polonia sunt

redate în forma oficială a statului căruia îi aparţin respectivele localităţi în prezent.32

Cât priveşte toponimele ce exprimă locul de emitere al documentelor, în volumele

de Documente privind Revoluţia de la 1848 în Ţările Române. C. Transilvania, în

secţiunea de regeste, acestea sunt editate în toate cele trei limbi de circulaţie în Ardeal

(română, germană, maghiară). În exemplul: “Sighişoara (Schäßburg, Segesvár)”, forma

principală este în limba română, limba oficială actuală a statului de apartenenţă, iar în

paranteză se redau formele în limbile germană şi maghiară.

Negreşit, însă, toate formele lingvistice ale toponimelor trebuie să se regăsească

în indici. Pentru denumirile din alte limbi trimiterea se face la forma românească a

toponimului: “Schäßburg vezi Sighişoara”, unde se indică toate paginile la care apare

toponimul respectiv în oricare din formele sale lingvistice.

Editarea critică şi editorii volumelor de documente

Conform definiţiei formulate recent: “Prin ediţie critică de izvoare cu dificultate

deosebită de editare se înţelege publicarea unui volum care conţine surse documentare

relevante pentru cel puţin o disciplină din domeniul umanist, ale căror origini nu au

restricţie temporală dacă provin din manuscrise, dar care sunt anterioare anului 1800 în

cazul unor texte tipărite, iar editarea a implicat cel puţin 2 dintre următoarele activităţi: 1.

(re)stabilirea textului prin confruntarea critică a mai multor variante; 2. (re)traducerea

textului din original şi editarea lui bilingvă, prin folosirea unor cunoştinţe

paleografice/epigrafice/lingvistice rare (prin care se înţelege apelul la limbile proprii

civilizaţiilor antice sau medievale, sau ale modernităţii timpurii); 3. elaborarea unui

studiu introductiv contextualizator sau a unor note explicative ample.”33

Din exemplele oferite mai sus, deducem că Documentele privind Revoluţia de la

1848 în Ţările Române. C. Transilvania, ca şi celelalte colecţii de documente publicate

32 Pe această bază au fost alcătuiţi indicii ediţiei critice Armatele imperiale austro-ruse şi românii la 1848-1849. Documente militare / The Imperial Armies and the Romanians in 1848-1849. Military Documents, vol. I-II, 2012. 33 Definiţia aparţine Autorităţii Contractante, CNCS-UEFISCDI, Planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare 2007-2013, PN II, Program IDEI, Subprogram Proiecte de Cercetare Exploratorie, “Pachetul de informaţii” , 2011, nota 3, p. 13-14.

35

de Institutul de Istorie “George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca

reprezintă ediţii critice de izvoare cu dificultate deosebită de editare.

În ce priveşte copy-right-ul, deontologia profesională cere ca persoanele care

alcătuiesc o ediţie de documente, chiar o ediţie critică, să se declare editori, nicidecum

autori. Se admit formule de genul: „volum alcătuit de...” sau „volum întocmit de...”, dar

statutul rămâne cel de editor.

Este adevărat că editorii sunt autorii notelor explicative şi ai indicilor. Mai mulţi

editori sau coordonatorul ediţiei semnează adesea studiul introductiv, care îi are, de

asemenea, drept autori.

Cu toate acestea, pe coperta unei ediţii de documente nu se scrie numele

editorilor. Ei sunt trecuţi pe pagina de gardă, sub titlul volumului.

Circumscrierea termenilor nu este întâmplătoare, nici inutilă. În zilele noastre

asistăm la o cuantificare exagerată a domeniilor de specialitate şi de înaltă competenţă.

Faptul în sine nu ar fi negativ, dacă ar fi dublat şi de evaluarea calitativă corespunzătoare.

Aplicaţii, atestări, concursuri apelează cu toatele la note şi punctaje, pentru a departaja

rezultatele obţinute în domeniul ştiinţelor umaniste şi sociale. În mod paradoxal, o carte

din cărţi (un volum de autor) va avea un punctaj superior unei cărţi … din documente

(ediţii documentare), iar un autor de carte va fi mai bine punctat decât un editor al unui

volum de documente.

Munca palpitantă şi plină de satisfacţii aplecată asupra prelucrării şi editării

documentelor istorice nu este nici pe departe apreciată aşa cum ar merita.

Rostul acestor rânduri finale este de a evidenţia semnificaţia şi valoarea colecţiilor

de documente, ca izvor şi tezaur din care se adapă istoria şi istoriografia. Chiar dacă

cununa de lauri revine demersurilor interpretative, teoretizante şi generalizante, în spatele

autorilor cu drepturi depline şi succes de scenă trebuie să stea rodul muncii de paleografie

şi editare a textelor vechi. Altminteri se construiesc castele pe nisip.

În primă şi ultimă instanţă, istoria se reflectă în mod autentic prin documentele

sale. Interpretările istoriografice sunt perisabile, documentele istorice rămân…

36

ANEXĂ

INSTRUCŢIUNI

PENTRU TRANSCRIEREA DOCUMENTELOR ÎN LIMBA GERMAN Ă ∗∗∗∗

Gustav Gündisch,

Carl Göllner

I. Pînă în sec. XVI

1) Transcrierea textelor germane din această perioadă se va face fără nicio

modificare în ceea ce priveşte vocalismul şi consonantismul. Se va respecta deci ſ în loc

de s; cz sau tz în loc de z; v în loc de u; y pentru i sau j etc.

2) Litere majuscule se vor folosi numai la începutul frazei şi la numele de

persoane şi locuri. Nu se vor folosi majuscule la alte cuvinte, chiar dacă ele sunt scrise în

text cu litere mari.

3) Dacă vocalele închise (Umlaut) ö sau ü în text sînt redate cu oe sau ue, se va

păstra, pe cît posibil, această particularitate.

4) Se va moderniza punctuaţia textelor; se va proceda însă cu precauţie pentru a

nu modifica înţelesul exact al frazei.

5) La textele de după anul 1550 se va trece la o simplificare a îngrămădirii de

consoane. Acolo însă unde din punct de vedere lingvistic îngrămădirea de consoane

denotă o nuanţă dialectală, aceasta trebuie păstrată. De exemplu, se va transcrie vatter în

∗ Nota Institutului de Istorie din Cluj, după septembrie 1962: „Pentru textele germane pînă în sec. XVI, indicaţiile au fost întocmite de G. Gündisch; pentru textele din sec. XVII-XIX, de C. Göllner. Pentru alte indicaţii metodice, comune cu cele referitoare la documentele latine (despărţirea în alineate, completarea prescurtărilor şi a omisiunilor, semnalarea greşelilor, datarea conjecturală, punctuaţia, traducerea, bibliografia ediţiilor anterioare etc.), se vor folosi instrucţiunile mai amănunţite privitoare la acestea din urmă, întocmite de colectivul de documente medievale al Institutului de Istorie din Cluj, în septembrie 1962.“

37

loc de vater, întrucît denotă o pronunţare scurtă a unui cuvînt, care în limba

“neuhochdeutsch” se pronunţă lungindu-se vocala a.

II. Secolele XVII-XIX

Grafia textelor originale, care de obicei e cu totul arbitrară, va fi modificată

potrivit ortografiei moderne, respectîndu-se însă particularităţile specifice ale secolului

respectiv.

Astfel:

1) Îngrămădirea nejustificată a consoanelor nu va fi redată. De exemplu, se va

transcrie und şi nu unnd; Heer şi nu Hheer; Soldat şi nu Zsoldadt.

2) În loc de ſ se va transcrie întotdeauna s.

3) Cz şi tz se vor înlocui în transcriere cu z. De exemplu, se va scrie Zins în loc de

Czintz.

4) Grafia curentă th în loc de t se va păstra. De exemplu, se va respecta forma

Theil în loc de ortografia actuală Teil.

5) Grafia curentă C în loc de K se va păstra. De exemplu, Commission în loc de

Kommission, Concurrenz în loc de Konkurrenz.

6) Lungirile arbitrare cu h [din forme anacronice] se vor elimina. De exemplu, se

va scrie Meer în loc de Mehr. Dar să se adauge şi lungirea cu h, după ortografia modernă.

De exemplu, sehr în loc de ser.

7) Substantivele se vor transcrie cu majuscule, iar adjectivele şi verbele cu

minuscule. Aceasta uşurează citirea textelor, acelaşi scrib începînd în aceeaşi propoziţie

un substantiv cu literă mică, iar un adjectiv cu literă mare, ca în propoziţia următoare să

scrie acelaşi substantiv cu literă mare şi acelaşi adjectiv cu literă mică.

8) La vocale se va folosi forma respectivă din text, ea denotînd unele

particularităţi provinciale. Se va respecta deci în transcrierea textelor Gewöhr în loc de

Gewehr, Gebihr în loc de Gebühr, Heiser în loc de Häuser. Acolo unde autorul foloseşte

y în loc de i, să se respecte această vocală. Deci se va păstra Sklaverey în loc de Sklaverei.

9) Folosirea accidentală a lui v în loc de u nu se va respecta la transcriere. Se va

scrie deci und şi nu vnd.

10) Se va moderniza punctuaţia.

38

39

ACADEMIA ROMÂN Ă

Institutul de Istorie „George Bari ţiu”

Daniela Deteşan

ÎN LEGE ȘI ÎN AFARA EI.

ROMÂNII DIN TRANSILVANIA

LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA

*

IN LAW AND OUT OF LAW.

THE TRANSYLVANIAN ROMANIANS

IN THE MIDDLE OF THE 19TH CENTURY

English translation by Marcela Ganea

ARGONAUT PUBLISHING SYMPHOLOGIC PUBLISHING

Cluj-Napoca – România Gatineau – Canada

40

*

Acest volum este finanţat printr-un grant al Autorit ăţii Naţionale pentru Cercetare

Ştiin ţifică, CNCS-UEFISCDI, nr. proiect PN-II-ID-PCE-2011-3-0064, titlu proiect:

„Armatele imperiale şi românii. M ărturii militare secrete din arhivele ruseşti şi

austriece”, director de proiect: Ela Cosma

*

This volume was supported by a grant of the Romanian National Authority for

Scientific Research, CNCS-UEFISCDI, project number PN-II-ID-PCE-2011-3-0064,

project title: „The Imperial Armies and the Romanians. Secret Military Testimonies

from the Russian and Austrian Archives”, project manager: Ela Cosma

41

Cuprins

Prezentare ... ...

1. Influența Codului Napoleonian asupra legislației matrimoniale din Transilvania

2. ”Născut din pat nelegiuit” în Transilvania ... ...

3. ”Numai zestrea-i fu pe plac?” Norme, tradiții și obiceiuri din ”Mărginimea

Sibiului” și Năsăud ... ...

4. Modele familiale și viață cotidiană în Câmpia Transilvaniei ...

5. Familia în afara căsătoriei, consecință a vulnerabilității sociale? ...

6. Procese matrimoniale din protopopiatul ortodox Săliște ...

7. Testamente țărănești românești. O comparație între două regiuni (Alba și Bistrița)

8. Poziția femeii în legislația succesorală românească ... ...

9. Transmiterea patrimoniului la copiii ilegitimi ... ...

10. Pattern-uri ale mortalității din comitatul Cluj ... ...

Contents

Presentation ... ...

1. The Influence of the Napoleonian Code on Matrimonial Legislation from

Transylvania ... ...

2. ”Born of a Lawless Bed” in Transylvania ... ...

3. ”Only Dowry Took His Fancy?” Norms, Traditions and Customs in Mărginimea

Sibiului and Năsăud ... ...

4. Family Patterns and Allday Life in Câmpia Transilvană ...

5. The Out of Wedlock Family, a Consequence of Social Vulnerability? ...

6. Matrimonial Lawsuits in the Orthodox Archpriest Parish District of Săliște

7. Romanian Peasant Testaments. A Comparison between Two Areas (Alba and

Bistrița)

8. The Woman’s Place in the Romanian Inheritance Legislation ...

9. Transmission of Patrimony to Children Born out of Wedlock

10. Patterns of Mortality in the Cluj County ... ...

42

Prezentare

Cartea cuprinde 10 articole științifice în limba română cu traducere în limba

engleză, grupate în jurul unei teme generale. Reprezintă o incursiune ”în lege și în afara

ei”, din perspectivă matrimonială și succesorală. Protagoniștii sunt românii din

Transilvania la mijlocul şi în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Demersul

este analitic și sintetic.

Tematica abordată este pe cât de originală și inovativă, pe atât de actuală. După

1989, studiile semnate de Ioan Bolovan, Sorina Bolovan, Corneliu Pădureanu, Bogdan

Crăciun, Crinela Holom relevă în istoriografia română o direcție clară de cercetare

academică, axată pe studierea istoriei familiei și demografiei istorice.

Cele 10 studii aduc un plus de informaţii necesare, pentru a oferi repere de analiză

asupra unei realităţi culturale complexe dintr-o provincie plurietnică și multiconfesională.

Articolele aruncă o lumină nouă şi aduc o înţelegere suplimentară, mai adâncă, asupra

familiilor din Câmpia Transilvaniei, Mărginimea Sibiului, districtul Năsăud sau zona

Munților Apuseni.

Sursele istorice inedite folosite în analiză au fost selectate din arhive laice

(Arhivele Statului din Alba-Iulia, Bistrița, Cluj-Napoca și Sibiu) și ecleziastice (Arhiva

Mitropoliei Ardealului din Sibiu, Arhiva Protopopiatului Ortodox Român Săliște, Arhiva

Parohiei Ortodoxe Sânger). Prin punerea lor în circulaţie se elucidează circumstanţele şi

factorii determinanţi în formarea familiilor în afara căsătoriei, modul cum se împărțea

zestrea la căsătorie, dar și patrimoniul defuncţilor, traiectoriile şi mecanismele

patrimoniale, cuantumul şi compoziţia averilor ţărăneşti, oferindu-se explicaţii despre

felul în care averea trecea de la o persoană la alta, respectiv de la o generaţie la alta, şi

despre regimul succesoral care funcţiona în Transilvania.

43

O atenție deosebită s-a acordat analizei mortalității, realizată cu ajutorul

programului SPSS (Statistical Package for the Social Sciences), pe un eșantion format din

4 comunități rurale (Aiton, Apahida, Frata, Mociu) și una urbană (Turda) din comitatul

Cluj. S-a construit o bază de date electronice, care surprinde evoluţia fenomenului în

intervalul 1850–1900, înregistrându-se sezonalitatea mortalităţii, distribuţia mortalităţii

pe sexe și grupe de vârstă, cauzele mortalităţii.

Cartea îmbină izvoarele istorice cu metodologia şi procedeele, folosite în studiul

demografiei istorice şi al istoriei familiei pe plan european, naţional şi local.

Valoarea volumului provine nu doar din caracterul inedit al documentelor, care

pun în evidenţă o serie de aspecte definitorii privind formarea şi disoluţia familiei la

românii din Transilvania în epoca modernă, ci şi din raportarea comportamentului real al

indivizilor la cadrul juridic prescris de biserică şi de stat, în legi şi canoane specifice. Nu

au fost neglijate aspecte speciale, precum condiția femeii sau a copiilor ilegitimi în

legislația și practica succesorală.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, familia românească din Transilvania a

suferit modificări vizibile, atât ca urmare a mobilităţii populaţiei, cât şi sub impactul

introducerii legislaţiei laice. La fel ca în Vechiul Regat ori în alte spaţii culturale, până la

Primul Război Mondial s-a menţinut decalajul dintre norme şi practici, între legiferările

bisericii şi statului, pe de o parte, şi comportamentul oamenilor, pe de altă parte.

Lucrarea se adresează atât specialiştilor în domeniile demografiei şi antropologiei

istorice, sociologiei şi istoriei bisericii, științelor juridice și economice; cât şi, în egală

măsură, studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor, tuturor celor interesaţi de viaţa

cotidiană a comunităţilor locale româneşti analizate în cele ce urmează.

Daniela Deteşan

44

Presentation

The book includes 10 studies, in Romanian language with their English

translation, grouped around a central topic. It represents an insight into „the law and out

of law”, from the perspectives of matrimony and inheritance. Its protagonists are the

Romanians from Transylvania in the middle and second half of the 19th century. Our

research tends to be both analytic and synthetic.

The topic is equally original, new and up to date. After 1989, the studies signed

by Ioan Bolovan, Sorina Bolovan, Corneliu Pădureanu, Bogdan Crăciun, Crinela Holom

reveal in Romanian historiography a clear direction of academic research, focused on the

history of family and on historical demography.

Our 10 studies bring additional requisite information, in order to render analysis

markers regarding a complex cultural reality from a pluriethnical and multiconfessional

province. They shed a new light and understanding on the Romanian families living in

Câmpia Transilvaniei (Transylvanian Plain), Mărginimea Sibiului, the district of Năsăud

or the area of the Munții Apuseni (Western Carpathians).

The unpublished historical sources we have used in our analysis come from lay

archives (the State Archives in Alba-Iulia, Bistrița, Cluj-Napoca and Sibiu) and

ecclesiastic archives (the Transylvanian Metropolitan Archive in Sibiu, the Romanian

Orthodox Archpriest Archive in Săliște, the Orthodox Parish Archive in Sânger). By

including them in the scientific investigation we try to elucidate the circumstances and

factors which determined the shaping of the out of wedlock families, the way the dowry

was distributed at marriage, but also the patrimony of the deceaseds, the patrimonial

trajectories and mechanisms, the quantum and composition of the peasant fortunes,

offering explanations about the way in which the fortune passed through and through,

45

from generation to generation, and about the inheritance regime that functioned in

Transylvania.

A special attention was granted to the analysis of mortality, realised by means of

the SPSS program (Statistical Package for the Social Sciences), on a sample made up of 4

rural communities (Aiton, Apahida, Frata, Mociu) an an urban one (Turda) from the Cluj

county. We have built up a basis of electronic data, detecting the evolution of the

mentioned phenomenon during 1850–1900, by recording the seasonality of mortality, its

distribution according to gender and age groups, the causes of mortality.

This book rejoins the historical sources with the methodology and proceedings

used in the study of historical demography and in the history of family, on European,

national and local level.

The value of our research derives not only from the unprecedented character of

the documents, highlighting a series of aspects defining the formation and dissolution of

the family among the Transylvanian Romanians in the modern age, but also from

reporting the real behavior of the individuals to the juridical frame prescribed by church

and state through peculiar canon laws. We did not neglect special aspects, like the

condition of women or that of children born out of wedlock in the inheritance legislation

and practice.

In the second half of the 19th century, the Romanian family from Transylvania

underwent noticeable changes, as a result both of the population mobility, and of the

introduction of lay legislation. As well as in the Romanian Kingdom or in other cultural

areas, until the First World War the postponement was maintained between norms and

practice, between the enactments of the church and state, on one side, and the people’s

behavior, on the other side.

Our work addresses to scientists in the fields of historical demography and

anthropology, sociology and church history, juridic and economic sciences; and, at the

same time, to students and post-graduates, to all those interested in the allday life of the

Romanian rural communities that we are about to analyse.

Daniela Deteşan

46

Arhivele de Stat ale Rusiei din Sankt Petersburg (foto: Tatiana Onilov, iunie 2015)

47

_____________________________________________________________________

Biografii istorice transilvane X * Siebenbürgische Historische Biographien X

_____________________________________________________________________

Michael Conrad von Heydendorff der Ältere,

Tagebuch (1848-1849)

*

Michael Conrad von Heydendorff cel Tânăr,

Jurnal (1848-1849)

48

Transylvanian Historical Biographies X

_____________________________________________________________________

Michael Conrad von Heydendorff Junior,

Diary (1848-1849)

with attached documents

Critical edition by Ela Cosma and Hansotto Drotloff

49

ACADEMIA ROMÂN Ă

Institutul de Istorie “George Bari ţiu”

Michael Conrad von Heydendorff der Ältere,

Tagebuch (1848-1849)

mit einem Anhang von Urkunden

Kritische Ausgabe von Ela Cosma und Hansotto Drotloff

*

Michael Conrad von Heydendorff cel Tânăr,

Jurnal (1848-1849)

cu anexe documentare

Ediţie critică de Ela Cosma şi Hansotto Drotloff

EDITURA ARGONAUT , Cluj-Napoca - România

SYMPHOLOGIC PUBLISHING , Gatineau – Canada

50

This volume was supported by a grant of the Romanian National Authority for Scientific

Research, CNCS-UEFISCDI, project number PN-II-ID-PCE-2011-3-0064, project title:

„The Imperial Armies and the Romanians. Secret Military Testimonies from the Russian

and Austrian Archives”, project manager: Ela Cosma

The series Biografii istorice transilvane

is coordinated by ELA COSMA

“George Bariţiu” Institute of History in Cluj-Napoca

The cover of the series Biografii istorice transilvane:

ADRIANA BOGDAN, “George Bariţiu” Institute of History in Cluj-Napoca

*

Acest volum este finanţat printr-un grant al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică,

CNCS-UEFISCDI, nr. proiect PN-II-ID-PCE-2011-3-0064, titlu proiect: „Armatele imperiale şi

românii. Mărturii militare secrete din arhivele ruseşti şi austriece”, director de proiect: Ela Cosma

Colecţia Biografii istorice transilvane

este coordonată de ELA COSMA,

Institutul de Istorie “George Bariţiu” din Cluj-Napoca

Coperta colecţiei Biografii istorice transilvane:

ADRIANA BOGDAN, Institutul de Istorie “George Bariţiu” din Cluj-Napoca

51

Inhaltsverzeichnis

Einführung der Herausgeber

1. Bilder aus dem öffentlichen und privaten Leben in Siebenbürgen in der Zeit

1750-1850 im Spiegel der nachgelassenen Papiere der Familie Conrad von

Heydendorff. Ein Forschungsprojekt der Heimatgemeinschaft Mediasch

(Hansotto Drotloff) ... ... ... ...

2. Tagebuch des Michael Conrad von Heydendorff des Jüngeren (1786-1857)

(Hansotto Drotloff) ... ... ... ...

3. Die vollständige kritische Edition des 1848-1849er Heydendorffschen

Tagebuchs samt Urkundenanhang

(Ela Cosma) ... ... ... ...

4. Die siebenbürgisch-sächsische Revolution von 1848-1849. Eine historische

Instandsetzung und eine Chronologie

(Ela Cosma) ... ... ... ...

*

Michael Conrad von Heydendorff der Jüngere, Tagebuch (1848-1849)

(Vor dem Sturm. Klausenburger Landtag, Pester Reichstag 1848)

Januar 1848

1848, den 1. Jänner ... ... ...

52

Den 11ten Jänner 1848 [ - die Versammlung der Mediascher Stadt- und Stuhls-

Kommunität]

Februar-März 1848

[11. Januar – 10. März 1848 – Heydendorffs Erkrankung, 10.-23. März 1848 –

Wiederaufnahme seines Amtes] ... ... ...

[Aufstellung der sächsischen Nationalmiliz] ... ... ...

April 1848

Den 12ten April ... ... ...

Den 14ten April [ - Beschluß der Sächsischen Nationsuniversität zur

Anerkennung der Rumänen] ... ... ...

Den 22ten April ... ... ...

Den 30ten April ... ... ...

Mai 1848

Der 4te Mai ... ... ...

Den 5ten Mai 1848 [ - Besuch des Gouverneurs Teleki nach Hermannstadt und

die Unionsfeindlichkeit der Hermannstädter] ... ... ...

Den 6ten Mai [ - Empfang des orthodoxen Bischofs Andrei Şaguna in

Hermannstadt] ... ... ...

Den 15ten Mai [ - die Versammlung und die Petition der Rumänen in Blasendorf]

Den 18ten Mai [ - Versammlung der Hermannstädter Stadt- und Stuhls-

Kommunität] ... ... ...

[Vor dem 18. Mai 1848 – offenes Sendschreiben an das Sachsenvolk]

Den 21ten Mai [ - Fahnenzug der Mediascher griechisch-katholischen Rumänen,

den Erzpriester Ştefan Moldovan an ihrer Spitze] ... ...

Der 22te Mai [ - Gerücht über die Überrumpelung der Szekler]

Und so wurde dann den 29ten Mai [ - Eröffnung des Klausenburger Landtags]

[Am 30. Mai 1848 – die Zwangsunion Siebenbürgens mit Ungarn wurde

ausgesprochen] ... ... ...

[30. Mai 1848 – Bericht der sächsischen Landtagsdeputierten infolge ihrer

abgegebenen Erklärung bezüglich der Union Siebenbürgens mit Ungarn]

53

[31. Mai 1848 – Rechtfertigung des Hermannstädter Landtagsabgeordneten

Konrad Schmidt] ... ... ...

Juni 1848

[Juni 1848] ... ... ...

[Zusammenfassung der wichtigsten inn- und ausländischen Ereignisse]

Den 12ten Juni [ - Fahnenweihe bei der Mediascher Bürgergarde]

Juli 1848

Den 2ten Juli 1848 [ - Heydendorffs Pensionsgesuch] ...

Den 5ten Juli [ - Eröffnung des ungarischen Reichstags] ...

Den 29ten Juli ... ... ...

August 1848

Den 12ten bis 15ten August [ - die Versammlung der sächsischen Jugend in

Mediasch] ... ... ...

Den 20ten August ... ... ...

[17. August 1848 – Erlaß des ungarischen Ministers des Innern an den

Sachsengrafen Franz von Salmen] ... ... ...

Der 20te bis 26te August [ - die Verhaftungen des Bălăşescu und Laurian]

September 1848

Den 2 7ber [September] ... ... ...

[Namenslisten der in 9 Klassen eingeteilten Abgeordneten im ungarischen

Reichstag zu Pest] ... ... ...

Fortsetzung der [ungarischen] Reichstagsverhandlungen ...

[Kossuths Reden im ungarischen Reichstag] ... ...

Den 4ten 7ber [September] ... ... ...

[6., 8. und 9. September 1848 – die ungarische Delegation zum Kaiser]

[11. September 1848] ... ... ...

[19. September 1848 – Resignation der 6 Sachsendeputierten aus dem ungarischen

Reichstag] ... ... ...

[18. September 1848] ... ... ...

[27. September 1848 – Ermordung des Generals Lamberg in Ofen]

Geschichtlicher Hergang der Versammlung der Romanen in Blasendorf [13.-28.

54

September 1848] ... ... ...

Protokoll der Blasendorfer Volksversammlung ... ...

(Der Bürgerkrieg in Siebenbürgen 1848-1849:

a) Brodelnde Unruhe bei Sachsen und Rumänen gefolgt von ersten Kampfhandlungen;

b) Abenteuerliche Flucht nach Hermannstadt;

c) Einzug Bems in Hermannstadt;

d) Rückkehr nach Mediasch)

Oktober 1848

[3.-5. Oktober 1848 – hohe kaiserliche Beschlüße, veröffentlicht in der „Wiener

Zeitung“] ... ... ...

Den 8. Oktober [ - Waffenübung der Hermannstädter Bürgergarde in

Neppendorf] ... ... ...

[16. Oktober 1848 – Szeklerversammlung und – proklamation in Agyagfalva]

[18. Oktober 1848 – General Puchners Proklamation] ...

Den 17. Oktober ... ... ...

[24.-26. Oktober 1848 – Gefecht der Mediascher Nationalgarde mit den von

Berzenczei geführten Szekler Infanteristen] ... ... ...

[Aufstellung und Zusammensetzung des sächsischen Jäger-Bataillons]

November 1848

[1. November 1848 – Kampfhandlungen] ... ... ...

Den 8ten 9ber [November] d. Js. ... ... ...

[7., 13. und 11. November 1848 - Auszüge aus dem Hermannstädter

„Siebenbürger Volksfreund“, No. 84 vom 5. Dezember 1848] ...

[7. November 1848 – Manifest des Kaisers Ferdinand] ... ...

[13. November 1848 – Proklamation des Fürsten Windischgrätz]

[11. November 1848 – Worte der Trauer gesprochen von Samuel Fritsch, erster

Stadtprediger in Mediasch] ... ... ...

[10., 12. und Mitte November - Verschiedene Neuigkeiten aus dem

„Siebenbürgischen Volksfreund“, No. 84 vom 5. Dezember 1848]

[12. November 1848 – Oberkönigsrichter des Haromszeker Stuhls an die k.k.

55

Militärbehörden Siebenbürgens] ... ... ...

[16. November 1848 – F.M.L. Puchner an die Szekler Stuhlsdeputierten]

[30. November 1848 – Puchners Proklamation] ... ...

[Die Wiener Oktober-Revolution und die Ereignisse in Siebenbürgen im

November 1848] ... ... ...

Dezember 1848

Den 2ten Dezember [Abdankung des Kaisers Ferdinand]

[2. Dezember 1848 – Abdankungsschreiben des Kaisers Ferdinand]

[2. Dezember 1848 – Manifest zur Tronbesteigung des Kaisers Franz Joseph]

[7. Dezember 1848 – Rede des Ladislaus Madarasz]

[7. Dezember 1848 – der Hermannstädter Magistrat an die Sächische

Nationsuniversität] ... ... ...

[9. Dezember 1848 – Vorstellung der Sächsischen Nationsuniversität an

den Kaiser] ... ... ...

[Anfang Dezember 1848 – Kundmachung Carl Urbans]

[7.-8. Dezember 1848 – Gefechte] ... ... ...

[11. Dezember 1848 – Brief F.M.L von Heydte an k.k. F.M.L. Gedeon und an

Obrist Sombori] ... ... ...

[11. Dezember – Antwort des Königsrichters Horváth des Háromszeker

Stuhls] ... ... ...

[Nach dem 18. Dezember 1848 – Auftauchen Bems in Siebenbürgen;

Gefechte bei Klausenburg, Bistritz und Aiud] ... ...

[22. Dezember 1848 – Kaiserliches Reskript an die Sächsische Nationsuniversität]

[25. Dezember 1848 – Kaiserliches Reskript an die sächsische Nation]

[25. Dezember 1848 – Adresse der Sächsischen Nationsuniversität an Kaiser

Franz Joseph] ... ... ...

[28. Dezember 1848 – Adresse der Sächsischen Nationsuniversität an Kaiser

Ferdinand] ... ... ...

[Dezember 1848 – Beschluß des ungarischen Reichstags]

[25.-31. Dezember 1848 – Über die ungarische Einnahme Klausenburgs,

Avram Iancu und seine Rumänen, Windischgrätz und Kossuth; Heydendorffs

56

Besorgniß zu Ende dieses schadenvollen Jahres] ... ...

Januar 1849

Den 1sten Januar 1849 ... ... ...

Den 3ten Januar ... ... ...

Den merkwürdigen 16ten Januar ... ... ...

Den 17. Jänner d. Js. [ - Heydendorffs Flucht beginnt]

Den 25ten Jänner ... ... ...

Februar 1849

[11. Februar 1849] ... ... ...

[12. Februar 1849 - Heydendorffs Flucht endet] ... ...

[Kriegsnachrichten vom 1., 2., 9. und 15. Februar 1849 aus Siebenbürgen]

[Bukarester Erlaß] ... ... ...

[Andere Gefechte vom 5. und 22. Februar 1849] ... ...

März 1849

[3. März 1849] ... ... ...

[11. März 1849 – Besetzung Hermannstadts durch General Bem]

[12. März 1849 – Proklamation Bems an die Einwohner von Hermannstadt]

[13.-15. März 1849] ... ... ...

[17.-19. März 1849] ... ... ...

[23. März 1849 – Besetzung Kronstadts durch die ungarischen Truppen]

[24. März 1849 – eine Bekanntmachung Csánys] ... ...

[24. März 1849 – weitere 4 Bekanntmachungen Csánys] ...

[26. März 1849] ... ... ...

April 1849

[1. April 1849 – Bems Brief an Omer Pascha; Bems Proklamation an die

Bewohner Siebenbürgens; die Zuschrift desselben an den Hermannstädter

Magistrat] ... ... ...

Den 8ten April ... ... ...

Unter dem 10ten April [Csánys und Berdes Verfügungen]

[12. April 1849 – Bems Proklamation an die rumänischen Grenzer]

[Weitere Neuigkeiten] ... ... ...

57

[Ungarns Unabhängigkeitserklärung vom 14. April 1849]

[19. und 22. April 1849 - Österreichische und ungarische

Bekanntmachungen] ... ... ...

Der 18te April ... ... ...

[19. April] ... ... ...

[20. April] ... ... ...

[28. April] ... ... ...

(Schicksalhafte Ereignisse um Stephan Ludwig Roth)

Mai 1849

Den 1sten Mai [in der ungarischen Nationalversammlung zu Debrecen]

[10. Mai 1849 – Bekanntmachung des Moses Berde] ...

Der 11te Mai 1849, Todestag des Meschner Pfarrers Stephan Ludwig Roth

[Nachrichten aus Ungarn] ... ... ...

[12. Mai 1849 – Manifest und Aufruf des Kaisers Franz Joseph an die Völker

Ungarns] ... ... ...

Den 17ten d. Mts. ... ... ...

[31. Mai – der rumänische Landsturm bei Karlsburg] ...

[Ermordung des Königsrichters Filtsch aus Reußmarkt] ...

Juni 1849

[5. Juni 1849 – Bekanntmachung Bems an die Bewohner Siebenbürgens]

[8. Juni 1849 – Armee-Befehl Bems] ... ... ...

[11. Juni 1849 – Rundschreiben des Moses Berde] ...

[19.-20. Juni 1849 – Kämpfe zwischen General Lüders und General Bem]

[19. Juni 1849 – Proklamation General Lüders an die Bevölkerung

Siebenbürgens] ... ... ...

[11. und 19. Juni 1849 – Proklamationen des k.k. Obersten Franz von

Dorsner an die Bevölkerung Siebenbürgens] ... ...

Juli 1849

Den 2ten Juli ... ... ...

Den 19ten Juli [die Ungarn verlassen Hermannstadt] ...

[23. Juli 1849 – Verordnung des k.k. Obersten Franz von Dorsner an die

58

Bevölkerung Siebenbürgens] ... ... ...

Den 24ten Juli [1]849 ... ... ...

[30. und 31. Juli 1849 – in Schäßburg] ... ...

August 1849

[Anfang August – Niederlagen der ungarischen Armee] ...

[3. August 1849 – Bekanntmachung des F.M.L. Clam-Gallas im Hauptquartier

Miercurea Ciuc an die Soldaten] ... ... ...

[4. August 1849 – Bekanntmachung des F.M.L. Clam-Gallas an die Sachsen]

[3. August 1849 – Rückkehr der Kinder Heydendorffs aus der Bukarester

Flucht; russische Offiziere auf Quartier bei Heydendorff] ...

[Befreiung der Karlsburger Festung] ... ... ...

[Feiern in Hermannstadt und Kronstadt] ... ... ...

Den 15ten August [ - Proklamation des F.M.L. Clam-Gallas in Schäßburg]

Den 15ten August [ - Geburtstagsfeier des Kaisers Franz Joseph in Hermannstadt]

Den 20ten August [ - Fuerbrunst in Mediasch] ... ... ...

[Cholera in Mediasch] ... ... ...

Den 26ten August [ - beim Empfang des Militär-Gouverneurs von Siebenbürgen,

F.M.L. Ludwig von Wohlgemuth] ... ... ...

[Wohlgemuths Proklamation] ... ... ...

Den 30ten August [ - Besuch des Sachsengrafen Franz von Salmen nach

Mediasch] ... ... ...

September 1849

Den 1sten 7ber [September] ... ... ...

Den 3ten 7ber ... ... ...

Den 6ten 7ber [Tod des Stuhlsrichters Joseph Schuster] ...

[Militär- und Zivilorganisation Siebenbürgens] ... ...

Den 6ten 7ber [Abreise Lüders aus Hermannstadt und Dankschreiben Hasfords]

Den 10ten September [1]849 [Zuschrift des k.k. Zivilkommissärs Eduard von

Bach hinsichtlich eines an St.L. Roths unmündige Kinder zu bezahlenden

Erziehungsbeitrags] ... ... ...

[18ten September 1849 - Kundmachung Wohlgemuths] ...

59

[21. September 1849 – Kundmachung zur Einführung der provisorischen

Verwaltung in Siebenbürgen] ... ... ...

[29. September 1849 – allerhöchste Bewilligung eines Anlehens von mindestens

50.000 fl. an die sächsische Nation] ... ... ...

Oktober 1849

[Erschießung des Grafen Battyányi] ... ... ...

[6. Oktober – Arader Kriegsgericht] ... ... ...

[10. Oktober – Pester Kriegsgericht] ... ... ...

[15. Oktober – Hermannstädter Kriegsgericht] ... ...

[18. Oktober 1849 – Klausenburger Kriegsgericht] ... ...

Den 10ten 8ber ... ... ...

Den 12ten 8ber ... ... ...

[20. Oktober 1849 – Kaiserliches Reskript] ... ... ...

[21. Oktober 1849 – Über Heydendorffs Gehalt] ... ...

[Traubenernte Heydendorffs] ... ... ...

[24. Oktober 1849 – russisches Denkmal in Kronstadt] ...

November 1849

[1. November 1849 - Amnestie] ... ... ...

[3.-4. November 1849 – Über die ungarische Emigration] ...

[5. November 1849 – Antwort des Grafen Radetzki an die Sachsen]

[10. November 1849 - Nachrichten] ... ... ...

[15. November 1849 – Wohlgemuths Verordnung] ...

[20. November 1849 – Wohlgemuths Verordnung] ...

Dezember 1849

[12. Dezember 1849 – Einberufung der sächsischen Nationsuniversität]

[17. Dezember 1849 - Debatten der sächsischen Nationsuniversität]

[26. Dezember 1849 – Wohlgemuths Verordnung] ...

[Heydendorffs Betrachtungen am Jahresende 1849] ...

Stephan Ludwig Roth ... ... ...

*

60

Michael Conrad von Heydendorff Junior, Diary (1848-1849)

1. Contents ... ... ...

2. Abstract ... ... ...

*

Namens und Ortsverzeichniße

1. Namensverzeichnis ... ... ...

2. Ortsverzeichnis ... ... ...

*

Inhaltsverzeichnis der in der Sammlung der Siebenbürgischen Historischen

Biographien bisher erschienenen Bände ... ... ...

61

Cuprins

Introducerea editorilor

1. Scene din viaţa publică şi privată în Transilvania anilor 1750-1850, în oglinda

scrierilor familiei Conrad von Heydendorff. Un proiect de cercetare iniţiat de

Comunitatea Saşilor din Mediaş

(Hansotto Drotloff) ... ... ...

2. Jurnalul lui Michael Conrad von Heydendorff cel Tânăr (1786-1857)

(Hansotto Drotloff) ... ... ...

3. Ediţia critică completă a jurnalului paşoptist al lui Heydendorff, cu anexa sa

documentară

(Ela Cosma) ... ... ...

4. Revoluţia săsească de la 1848-1849. O reparaţie istorică şi o cronologie

(Ela Cosma) ... ... ...

*

Michael Conrad von Heydendorff cel Tânăr, Jurnal (1848-1849)

(Înaintea furtunii. Dieta de la Cluj, Dieta din Pesta, 1848)

Ianuarie 1848

1848, 1 ianuarie ... ... ...

La 11 ianuarie [- adunarea comunităţii oraşului şi scaunului Mediaş]

62

Februarie-martie 1848

[11 ianuarie – 10 martie 1848 - îmbolnăvirea lui Heydendorff, 10-23 martie 1848

– reluarea slujbei] ... ... ...

[Înfiin ţarea miliţiei naţionale săseşti] ... ... ...

Aprilie 1848

În 12 aprilie ... ... ...

În 14 aprilie [- decizia Universităţii naţionale săseşti de recunoaştere a românilor]

Mai 1848

În 5 mai 1848 [- vizita guvernatorului Teleki la Sibiu şi antiunionismul sibienilor]

În 6 mai [- întâmpinarea episcopului ortodox Andrei Şaguna la Sibiu]

În 15 mai [- adunarea şi petiţia românilor de la Blaj] ... ...

În 18 mai [- adunarea comunităţii orăşeneşti şi scăunale din Sibiu] ...

În 21 mai [- procesiunea românilor greco-catolici din Mediaş, în frunte cu

protopopul Ştefan Moldovan] ... ... ...

22 mai [- ştirea despre atacul prin surprindere al secuilor] ...

Astfel că în 29 mai [- deschiderea Dietei din Cluj] ... ...

[În 30 mai 1848 – proclamarea uniunii forţate a Transilvaniei cu Ungaria]

[30 mai 1848 – raportul deputaţilor dietali saşi în urma declaraţiei depuse

referitoare la uniunea Transilvaniei cu Ungaria] ... ...

[31 mai 1848 – justificarea deputatului dietal din Sibiu, Konrad Schmidt]

Iunie 1848

[Iunie 1848] ... ... ...

[Rezumatul celor mai importante evenimente interne şi externe]

La 12 iunie [- sfinţirea steagului gărzii cetăţeneşti din Mediaş]

Iulie 1848

La 2 iulie 1848 [- pensionarea lui Heydendorff] ... ...

La 5 iulie [- deschiderea Parlamentului ungar] ... ...

La 29 iulie ... ... ...

August 1848

Între 12 şi 15 august [- adunarea de la Mediaş a tineretului săsesc]

În 20 august ... ... ...

63

[17 august 1848 – dispoziţia Ministerului ungar de Interne către comesul saşilor

Franz von Salmen] ... ... ...

Zilele de 20-26 august [- arestările lui Bălăşescu şi Laurian]

Septembrie 1848

În 2 7brie [septembrie] ... ... ...

[Listele cu numele deputaţilor la Parlamentul ungar de la Pesta, împărţiţi în 9

clase] ... ... ...

Continuarea dezbaterilor parlamentare [ungare] ... ...

[Cuvântările lui Kossuth din Parlamentul ungar] ... ...

În 4 7brie [septembrie] ... ... ...

[6, 8 şi 9 septembrie 1848 – delegaţia maghiară la împărat] ...

[11 septembrie 1848] ... ... ...

[19 septembrie 1848 – retragerea celor 6 deputaţi saşi din Parlamentul ungar]

[18 septembrie 1848] ... ... ...

[27 septembrie 1848 - uciderea generalului Lamberg la Buda]

Evoluţia istorică a adunării românilor de la Blaj [13-28 septembrie 1848]

Protocolul adunării populare de la Blaj ... ... ...

(Războiul civil din Transilvania la 1848-1849:

a) Neliniştea, în fierbere la saşi şi români, e urmată de primele acţiuni de luptă;

b) Fuga aventuroasă la Sibiu;

c) Intrarea lui Bem în Sibiu;

d) Întoarcerea la Mediaş)

Octombrie 1848

[3-5 octombrie 1848 – înalte dispoziţii imperiale publicate în „Wiener Zeitung“]

În 8 octombrie [- exerciţiul gărzii civile sibiene la Turnişor] ...

[16 octombrie 1849 – adunarea şi proclamaţia secuilor de la Lutiţa]

[18 octombrie 1848 – proclamaţia generalului Puchner] ...

În 17 octombrie ... ... ...

[24-26 octombrie 1848 – confruntarea gărzii naţionale săseşti din Mediaş cu

infanteriştii secui conduşi de Berzenczei] ... ... ...

64

[Înfiin ţarea şi componenţa batalionului de vânători saşi] ... ...

Noiembrie 1848

[1 noiembrie 1848 – acţiuni belice] ... ... ...

În 8 9brie [noiembrie] anul curent ... ... ...

[7, 13 şi 11 noiembrie 1848 – extrase din ziarul sibian „Siebenbürger

Volksfreund“, nr. 84 din 5 decembrie 1848] ... ... ...

[7 noiembrie 1848 – manifestul împăratului Ferdinand] ... ...

[13 noiembrie 1848 – proclamaţia prinţului Windischgrätz] ...

[11 noiembrie 1848 – cuvinte de doliu, rostite de Samuel Fritsch, prim-predicator

orăşenesc din Mediaş] ... ... ...

[10, 12 şi jumătatea lui noiembrie – varii noutăţi din „Siebenbürgischer

Volksfreund“, nr. 84 din 5 decembrie 1848] ... ... ...

[12 noiembrie 1848 – judele regesc suprem al scaunului Trei Scaune către

autorităţile militare c.c. ale Transilvaniei] ... ... ...

[16 noiembrie 1848 – generalul Puchner către deputaţii scăunali secui]

[30 noiembrie 1848 – proclamaţia lui Puchner] ... ...

[Revoluţia de la Viena din octombrie şi evenimentele din Transilvania din

noiembrie 1848] ... ... ...

Decembrie 1848

La 2 decembrie [- renunţarea la tron a împăratului Ferdinand] ...

[2 decembrie 1848 – scrisoarea împăratului Ferdinand la renunţarea sa la tron]

[2 decembrie 1848 – manifestul împăratului Franz Joseph la urcarea pe tron]

[7 decembrie 1848 – cuvântarea lui Ladislaus Madarasz] ...

[7 decembrie 1848 – Magistratul Sibiului către Universitatea naţională săsească]

[9 decembrie 1848 – adresa Universităţii naţionale săseşti către împărat]

[Începutul lui decembrie 1848 – proclamaţia lui Carl Urban] ...

[7-8 decembrie 1848 – confruntări armate] ... ... ...

[11 decembrie 1848 – scrisoarea generalului von Heydte către generalul Gedeon

şi colonelul Sombori] ... ... ...

[11 decembrie – răspunsul judelui regesc Horváth din Trei Scaune]

[După 18 decembrie 1848 – apariţia lui Bem în Transilvania; luptele de la

65

Cluj, Bistriţa şi Aiud] ... ... ...

[22 decembrie 1848 – rescript imperial către Universitatea naţională săsească]

[25 decembrie 1848 – rescript imperial către naţiunea săsească]

[25 decembrie 1848 – adresa Universităţii naţionale săseşti către împăratul Franz

Joseph] ... ... ...

[28 decembrie 1848 – adresa Universităţii naţionale săseşti către împăratul

Ferdinand] ... ... ...

[Decembrie 1848 – decizia Parlamentului ungar] ... ...

[25-31 decembrie 1848 – despre cucerirea maghiară a Clujului, Avram Iancu

şi românii săi, Windischgrätz şi Kossuth; îngrijorarea lui Heydendorff la

finele acestui an păgubos] ... ... ...

Ianuarie 1849

La 1 ianuarie 1849 ... ... ...

La 3 ianuarie ... ... ...

Ciudatul 16 ianuarie ... ... ...

La 17 ghenarie anul curent [ - începe refugiul lui Heydendorff]

La 25 ghenarie ... ... ...

Februarie 1849

[11 februarie 1849] ... ... ...

[12 februarie 1849 – se termină fuga lui Heydendorff]

[Ştiri din războiul din Transilvania de la 1, 2, 9 şi 15 februarie 1849]

[Decret emis la Bucureşti] ... ... ...

[Alte confruntări armate din 5 şi 22 februarie 1849] ...

Martie 1849

[3 martie 1849] ... ... ...

[11 martie 1849 – ocuparea Sibiului de către generalul Bem]

[12 martie 1849 – proclamaţia lui Bem către locuitorii Sibiului]

[13-15 martie 1849] ... ... ...

[17-19 martie 1849] ... ... ...

[23 martie 1849 – ocuparea Braşovului de către trupele maghiare]

[24 martie 1849 – o proclamaţie a lui Csány] ... ... ...

66

[24 martie 1849 – alte 4 proclamaţii ale lui Csány] ...

[26 martie 1849] ... ... ...

Aprilie 1849

[1 aprilie 1849 – scrisoarea lui Bem către Omer Paşa; proclamaţia lui Bem către

locuitorii Transilvaniei; adresa aceluiaşi către Magistratul Sibiului]

La 8 aprilie ... ... ...

Sub data de 10 aprilie [dispoziţiile lui Csány şi Berde] ...

[12 aprilie 1849 –proclamaţia lui Bem către grănicerii români]

[Alte ştiri] ... ... ...

[Declaraţia de independenţă a Ungariei din 14 aprilie 1849]

[19 şi 22 aprilie 1849 – proclamaţii austriece şi maghiare]

La 18 aprilie ... ... ...

[19 aprilie] ... ... ...

[20 aprilie] ... ... ...

[28 aprilie] ... ... ...

(Evenimente fatidice în jurul lui Stephan Ludwig Roth)

Mai 1849

La 1 mai [în adunarea naţională maghiară de la Debrecen] ...

[10 mai 1849 – proclamaţia lui Moses Berde] ... ...

11 mai 1849, ziua morţii preotului din Moşna, Stephan Ludwig Roth

[Veşti din Ungaria] ... ... ...

[12 mai 1849 – manifestul şi chemarea împăratului Franz Joseph către popoarele

Ungariei] ... ... ...

În data de 17 luna curentă ... ... ...

[31 mai – Landsturm-ul românesc la Alba-Iulia] ...

[Uciderea judelui regesc Filtsch din Miercurea Sibiului] ...

Iunie 1849

[5 iunie 1849 – proclamaţia lui Bem către locuitorii Transilvaniei]

[8 iunie 1849 – ordin de armată emis de Bem] ...

[11 iunie 1849 – circulara lui Moses Berde] … …

67

[19-20 iunie 1849 – luptele dintre generalul Lüders şi generalul Bem]

[19 iunie 1849 – proclamaţia generalului Lüders către populaţia

Transilvaniei] ... ... ...

[11 şi 19 iunie 1849 – proclamaţiile colonelului c.c. Franz von Dorsner către

populaţia Transilvaniei] ... ... ...

Iulie 1849

La 2 iulie ... ... ...

La 19 iulie [- ungurii părăsesc Sibiul] ... ... ...

[23 iulie 1849 – ordonanţa colonelului c.c. Franz von Dorsner către

populaţia Transilvaniei] ... ... ...

La 24 iulie 1849 ... ... ...

[30 şi 31 iulie 1849 – la Sighişoara] ... ... ...

August 1849

[Începutul lui august – înfrângerile suferite de armata maghiară]

[3 august 1849 – proclamaţia generalului Clam-Gallas către soldaţi, dată în

cartierul general de la Miercurea Ciuc] ... ... ...

[4 august 1849 – proclamaţia generalului Clam-Gallas către saşi]

[3 august 1849 – revenirea copiilor lui Heydendorff din refugiul de la

Bucureşti; ofi ţerii ruşi aflaţi în cvartir la Heydendorff] ...

[Eliberarea cetăţii Alba-Iulia] ... ... ...

[Serbările victoriei la Sibiu şi Braşov] ... ... ...

La 15 august [ - proclamaţia generalului Clam-Gallas din Sighişoara]

La 15 august [ - sărbătorirea zilei de naştere a împăratului Franz Joseph la Sibiu]

La 20 august [ - incendiu în Mediaş] ... ... ...

[Holera la Mediaş] ... ... ...

La 26 august [ - întâmpinarea guvernatorului militar al Transilvaniei, generalul

Ludwig von Wohlgemuth] ... ... ...

[Proclamaţia lui Wohlgemuth] ... ... ...

La 30 august [ - vizita comitelui saşilor Franz von Salmen la Mediaş]

Septembrie 1849

La 1 7brie [septembrie] ... ... ...

68

La 3 7brie ... ... ...

La 6 7brie [- moartea judelui scăunal Joseph Schuster] …

[Organizarea militară şi civil ă a Transilvaniei] ... ...

La 6 7brie [- plecarea lui Lüders din Sibiu şi scrisoarea de mulţumire a lui

Hasford] ... ... ...

La 10 septembrie 1849 [- adresa comisarului civil c.c. Eduard von Bach,

referitoare la plata unei alocaţii pentru educaţia copiilor minori ai lui Stephan

Ludwig Roth] ... ... ...

[18 septembrie 1849 – proclamaţia lui Wohlgemuth] ...

[21 septembrie 1849 – proclamaţie referitoare la introducerea administraţiei

provizorii în Transilvania] ... ... ...

[29 septembrie 1849 – preaînalta aprobare a unui credit de minim 50.000 de

florini către naţiunea săsească] ... ... ...

Octombrie 1849

[Împuşcarea contelui Battyányi] ... ... ...

[6 octombrie – tribunalul de război din Arad] ... ... ...

[10 octombrie – tribunalul de război din Pesta] ... ... ...

[15 octombrie – tribunalul de război din Sibiu] ... ... ...

[18 octombrie 1849 – tribunalul de război din Cluj] ... ...

La 10 8brie [octombrie] ... ... ...

La 12 8brie ... ... ...

[20 octombrie 1849 – rescript imperial] ... ... ...

[21 octombrie 1849 – despre salariul lui Heydendorff] ...

[Recolta de struguri a lui Heydendorff] ... ... ...

[24 octombrie 1849 – monumentul rus de la Braşov] …

Noiembrie 1849

[1 noiembrie 1849 - amnistie] ... ... ...

[3-4 noiembrie 1849 – despre emigraţia maghiară] ...

[5 noiembrie 1849 – răspunsul contelui Radetzki către saşi] …

[10 noiembrie 1849 - ştiri] ... ... ...

[15 noiembrie 1849 – ordonanţa lui Wohlgemuth] ...

69

[20 noiembrie 1849 – ordonanţa lui Wohlgemuth] ...

Decembrie 1849

[12 decembrie 1849 – convocarea Universităţii naţionale săseşti]

[17 decembrie 1849 – dezbaterile Universităţii naţionale săseşti]

[26 decembrie 1849 – ordonanţa lui Wohlgemuth] ...

[Consideraţiile lui Heydendorff la sfârşitul anului 1849] ...

Stephan Ludwig Roth ... ... ...

*

Michael Conrad von Heydendorff Junior, Diary (1848-1849)

1. Contents ... ... ...

2. Abstract ... ... ...

*

Indici de nume şi locuri

1. Indice de nume ... ... ...

2. Indice de locuri ... ... ...

*

Cuprinsul volumelor apărute până acum în colecţia Biografii Istorice Transilvane