raport privind impactul asupra mediului pentru …arpmbc.anpm.ro/upload/13710_4369.pdf · efectele...

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

PENTRU

“Construire imobil S+P+1E comercial +12E

rezidenţial” Bacău, Judeţul Bacău

BENEFICIAR: S.C. MAGENTA REZIDENŢIAL PATRU S.R.L.

ELABORATOR: S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.L.

Aprilie 2010

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenţial" Bacău, judetul Bacău


SC House Construct Inv est Env ironment SRL

Bd. Theodor Pallady nr. 50, sector 3, Bucureşti Tel: 0314 253 023, Fax: 0314 253 024 E-mail: [email protected]; office@env ironmental-expert.eu; www.expert-mediu.eu

1

CUPRINS

1 INFORMAŢII GENERALE 6

1.1 Titularul proiectului 6

1.2 Autorul lucrării 6

1.3 Denumirea proiectului 9

1.4 Descrierea proiectului 9

1.4.1 Baza legală 9

1.4.2 Lucrările de bază 10

1.4.3 Descrierea soluţiei 11

1.4.4 Regimul tehnic 12

1.4.5 Durata etapei de funcţionare 39

1.4.6 Informaţii privind producţia care se va realiza ş i a resurselor

folosite in scopul producerii energiei

39

1.4.7 Informaţii despre materii prime, substanţe sau preparate

chimice

39

1.4.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici, care afectează

mediul, generaţi de activitatea propusă

40

1.4.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică 41

1.4.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul

proiectului ş i indicarea alegerii uneia din ele

41

1.4.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor

pentru alternativele la proiect

42

1.4.12 Informaţii despre documentele / reglementările existente privind planificarea / amenajarea teritorială in zona amplasamentului proiectului

43

1.4.13 Informatii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura existentă

43

1.4.14 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura existentă

43

2 PROCESE TEHNOLOGICE 61

2.1 Procese tehnologice de producţie 61

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi a

echipamentelor

61





2

2.1.2 Valorile maxime admise prin tehnicile propuse de titular şi prin

cele mai bune tehnici disponibile (tabel 2.1.)

62

2.2 Activităţi de dezafectare 62

2.2.1 Echipamente, instalaţii, utilaje, clădirile ce urmează a fi

dezafectate : descriere

62

2.2.2 Substanţe conţinute / stocate (inclusiv azbest şi PCB) 63

2.2.3 Tehnologia de dezafectare aferentă 63

2.2.4 Măsuri, echipamente şi condiţii de protecţie 63

3 DEŞEURI 63

3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi

reciclarea acestora (tabelul 3.1)

63

4 IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

66

4.1 APA 66

4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului 66

4.1.2 Alimentarea cu apă 69

4.1.3 Managementul apelor uzate 75

4.1.4 Prognoza impactului 77

4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului 79

4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul "Apa" 81

4.2 AERUL 82

4.2.1 Date generale 82

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi 84

4.2.3 Prognozarea poluării aerului 88


4.2.5 Hărţi şi desene la capitolul "Aer" 92

4.3 SOLUL 93

4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compoziţia

granulometrică, permeabilitatea, densitatea)

93

4.3.2 Condiţile chimice din sol (pH, cantitatea de material organic-humus, etc), activitate biologică, poluarea în zonă. Acestea se prezintă diferenţiat după tipul de folosinţă actuală a terenului : teren agricol, zonă forestieră, zonă industrială, etc

94





3

4.3.3 Vulnerabilitatea şi rezistenţa solurilor dominante 95

4.3.4 Tipuri de culturi pe sol in zona respectivă 95

4.3.5 Poluarea existentă; tipuri de poluanţi şi concentraţii 95

4.3.6 Surse de poluare a solurilor : surse de poluare fixe sau mobile ale activităţii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice, microbiologice, radiaţii), tipuri şi cantităţi / concentraţii estimate de poluanţi

95

4.3.7 Prognozarea impactului 97


4.3.9 Hărţi la capitolul "Sol” 101

4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI 101

4.4.1 Caracterizare generală 107

4.4.2 Impactul prognozat 108


4.4.4 Hărţi la capitolul "Subsol" 109

4.5 BIODIVERSITATE 109

4.5.1 Caracterizare generală 109



4.5.4 Hărţi şi desene la capitolul „Biodiversitate” 118

4.6 PEISAJUL 120

4.6.1 Informaţii generale 120



4.6.4 Hărţi la capitolul „Peisaj” 122

4.7 MEDIUL SOCIAL ş i ECONOMIC 122

4.7.1 Impactul potenţial al activităţii propuse asupra caracteristicilor demografice, populaţiei locale

123

4.7.2 Măsuri de diminuarea impactului 126

4.8 CONDITII CULTURALE ş i ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

126

4.8.1 Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor etnice ş i culturale

126

4.8.2 Impactul potenţial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice

126





4

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR 127

5.1 Decrierea alternativelor: amplasamentul alternativ, alt moment pentru demararea lucrărilor, alte soluţii tehnice şi tehnologii, măsuri de ameliorare a impactului asupra mediului, etc., cu indicarea motivelor care au condus la alegerea făcută

127

5.2 Analiza mărimii impactului , durata reversibilităţii, viabilitatea ş i eficienţa măsurilor de ameliorare pentru fiecare alternativă a proiectului şi pe fiecare componentă de mediu

128

6 MONITORIZARE 128

7 SituaţiI DE RISC 129

7.1 Riscuri naturale (cutremur,inundaţii, secetă, alunecări de teren, etc.)

129

7.2 Accidente potenţiale (analiza de risc) 129

7.3 Analiza posibilităţii apariţiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de graniţele ţării

129

7.4 Planuri pentru situaţii de risc 129

7.5 Măsuri de prevenire a accidentelor 129

8 DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR 129

9 REZUMAT FAĂRĂ CARACTER TEHNIC 130

9.1 DESCRIEREA ACTIVITĂŢII 130

9.2 METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI şi dacă există incertitudini semnificative despre proiect ş i efectele sale asupra mediului

131

9.3 IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI 132

9.4 IDENTIFICAREA ŞI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE IMPACTUL

134

9.5 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU

134

9.6 CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

148

9.7 PROGNOZA ASUPRA CALITĂŢII VIETII, STANDARDULUI DE VIAŢĂ ŞI ASUPRA CONDIŢIILOR SOCIALE IN COMUNITĂŢILE AFECTATE DE IMPACT

139

9.8 ENUMERAREA, DUPA CAZ, A ALTOR AVIZE, ACORDURI OBŢINUTE

139

10 BIBLIOGRAFIE – BAZE LEGALE 141

11 ANEXE 146





5

DATELE DIN LUCRARE SUNT PROPRIETATEA INTELECTUALĂ A ELABORATORULUI, UTILIZAREA LOR

FĂRĂ ACORDUL ACESTUIA ESTE INTERZISĂ.

PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATĂ NUMAI PE

BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZIŢIE DE CĂTRE BENEFICIAR ŞI PRIN OBSERVAŢII DIRECTE LA FAŢA

LOCULUI DE CĂTRE ELABORATORII LUCRĂRII. INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU

CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZIŢIA

ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.





6

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. TITULARUL PROIECTULUI Titularul proiectului : SC MAGENTA REZIDENŢIAL PATRU SRL

Adresa : Calea Vitan, nr.108, bl.V35, ap.3, camera 2, sector 3, Bucureşti

Persoana de contact : Dumitru Darlaiane

1.2. AUTORUL LUCRĂRII Numele : S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.L.

– titular lucrare

Bulimar Laurenţiu – M.Sc. Ing. Specialist Energii Neconvenţionale;

Mănescu Mihai Florin – Drd. Ing. Energ. Prot. Mediului;

Mărunţelu Nicolae – Dr. Ing. Substanţe periculoase şi explozivi,

inscris in RNSPM, poziţia 107;

Bădescu Iulia Simona – Biolog, Drd. Ingineria Mediului

Nadolu Virgil Dorin – Ing. Automatizări şi energetică;

Radu Ştefan Robert – Ecolog, inscris in RNSPM, poziţia 113;

Pahon Anca Mariana – Biolog, inscris in RNSPM, poziţia 114;

Vasile Andreea – Biolog, inscris in RNSPM, poziţia 115;

Turlea Mirela – Consilier juridic.

Colaborator Petrescu Traian – expert evaluator de mediu, inscris in

RNSPM, poziţia 108.

Adresa: Bvd. Theodor Pallady, nr. 50, sector 3, Bucureşti; Tel: 0314 253

023, Fax: 0314 253 024

Atestare pentru elaborarea studiilor de mediu figura 1 ş i figura 2

Persoana de contact: Laurenţiu Bulimar, Tel: 0722 575 687





7

Figura 1. Certificat de inregistrare elaborare RM, RIM, BM, RA





8

Figura 2. Certificat de inregistrare elaborare RS, EA





9

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI „CONSTRUIRE IMOBIL S+P+1E COMERCIAL+12E REZIDENTIAL” având ca

locaţie municipiul Bacău, judeţul Bacău.

1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI Scopul şi importanţa obiectivului de investitie Investiţia doreşte să participe la acoperirea necesarului de locuinţe din

Municipiul Bacău şi la dezvoltarea comercială a zonei.

Documentaţia are ca scop evaluarea impactului pe care il are asupra mediului

construirea unui imobil rezidenţial şi comercial. Construirea acestuia se va face cu

respectarea prevederilor certificatului de urbanism nr 34 din 15.02.2010. Imobilul va

avea regimul de inaltime D+P+M+12 E.

Obiectivul propus va fi amplasat pe un teren in suprafata de 2500 mp, in strada

Pictor Aman, nr.33, municipiul Bacău, in conformitate cu prevederile PUZ/2007 al

Municipiului Bacău.

1.4.1. Baza legală

Regimul juridic

Terenul de amplasament este situat in intravilanul municipiului Bacău.

Terenul este proprietate particulară conform contractului de vânzare cumparare nr.

1105/2008.

Regimul economic

Folosinţa actuală a terenului situat in intravilanul municipiului Bacău în strada

Pictor Aman, nr. 33 este de teren curţi – construcţii. Funcţiunea aprobată prin

PUZ/2007 este zonă locuinţe şi funcţiuni complementare, inclusă in UTR 9 din cadrul

PUG/2000, conform certificatului de urbanism nr.34 din 15.02.2010.

Terenul se află in zona “A” de impozitare.

Regimul tehnic

Conform PUZ/2007 şi a certificatului de urbanism nr.34 din 15.02.2010 se va

construi un ansamblu comercial şi rezidenţial. Se vor prevedea drumuri de acces,

alei pietonale, parcări in sistem Klaus, reţele edilitare, spaţii verzi.

POT max = 75%, CUT = 7%, Hmax = +47, 80 m.





10

Organizarea de şantier se organizează la limita terenului proprietate privată a

beneficiarului şi numai dacă este necesar, cu avizul primăriei, se va desfăşura in

extensie pe terenul consiliului local, pe zona limitrofă terenurilor de tenis de câmp,

longitudinal acestora.

Descrierea funcţională

Terenul analizat (cu suprafaţa de 2500 mp) este proprietate privată a SC

MAGENTA REZIDENTIAL PATRU SRL, conform contractului de vânzare-cumparare

nr. 1105/2008 şi este situat in Str. Pictor Aman, nr.33, Municipiul Bacău, judeţul

Bacău.

Terenul este situat in sud-estul Municipiului Bacău şi are următoarele

vecinătăţi:

- La nord: teren Primăria Bacău;

- La est: teren Primăria Bacău;

- La sud: teren Primăria Bacău;

- La vest: teren Primăria Bacău.

Terenul in prezent este liber de construcţii. Terenul de amplasament nu este

denivelat, neavând pante accentuate.

Accesul la imobil se face din strada Mărăşesti, situată la aproximativ 400 m

distanţă.

1.4.2. Lucrările de bază

Construcţia prezintă următoarele funcţiuni:

DEMISOL:

158 locuri de parcare in sistem Klaus (parcări etajate)

o scară şi patru lifturi acces nivele superioare

spaţii tehnice

PARTER:

3 căi de acces pentru locuinţe

Spaţii comerciale

Spaţii depozitare

Grupuri sanitare





11

MEZANIN:

Spaţii comerciale

Spaţii depozitare

Grupuri sanitare

NIVEL CURENT

holuri acces

15 apartamente 2 camere


PENTHOUSE

Holuri acces


Finisaje interioare:

- pardoseli din gresie ş i parchet;

- faianţă in grupurile sanitare şi bucătărie;

- var lavabil la pereţi ş i tavane;

- balustrade din oţel la scările de acces ş i la balcoane;

- tâmplărie interioara din lemn şi aluminiu;

- compartimentări interioare din gips-carton;

- tavane false din gips-carton.

Finisaje exterioare:

- placări decorative;

- socluri placate cu granit;

- tâmplarie din aluminiu (cu bariera termica) + geam termopan;

- gresie antiderapanta la podeste şi terase;

- balustrade din otel la podeste şi terase; - luminator la spaţiul comercial.

1.4.3. Descrierea soluţiei Realizarea practică a investiţiei presupune realizarea următoarelor lucrări:

- Construirea unui imobil comercial şi rezidenţial

- Conectarea la reţele tehnico-edilitare.





12

Infrastructura blocului este alcătuită dintr-o fundaţie pe piloţi, compusă din

piloţi înglobaţi complet în teren şi un radier de solidarizare. Radierul este din beton

armat de tip dală groasă cu grosime constantă şi este dispus sub pereţii structurali

din beton armat de la demisol. Grosimea radierului este de 180 cm.

Piloţii sunt de tip foraţi cu diametru mare (108 cm), sunt realizaţi din beton

armat şi sunt dispuşi sub forma unei reţele rectangulare având interaxul de 280 cm

pe o direcţie şi de 295 cm pe cealaltă direcţie. Piloţii sunt verticali, au secţiunea

transversală constantă şi lungimea de 18 m.

Infrastructura spaţiului comercial este alcătuită din fundaţii continue sub

elevaţii din beton armat, având stâlpii suprastructurii poziţionaţi la intersecţiile

elevaţiilor.

Suprastructura blocului este alcătuită din structura metalică. Acoperişul este de

tip terasă orizontală cu placă din beton armat.

Alte amenajări

- alei pietonale ş i carosabile

- spaţii verzi

Clasa de importanţă a construcţiei (conform regulamentului aprobat prin HG

766/1997): C

Clasa de importanţă (potrivit reglementărilor tehnice): III

1.4.4. Regimul tehnic Date şi indici care caracterizează investiţia proiectată

Regimul de inălţime strict a construcţiilor implicate D+P+M+12E

Ateren = 2500,00 mp

Aconstruită = 1796,77 mp

Adesfăşurată = 23078,92 mp

Hnivel = +3,15 m; 4,50 m

Hmax = +47,80 m

Bilanţ teritorial

P.O.T. MAX = 75%





13

C.U.T. = 7

Suprafaţa drumuri de acces, alei pietonale, parcări = 12%

Suprafaţa spaţii verzi = 13%

Suprafaţa de spaţii verzi se va suplimenta cu zone verzi amenajate de către

beneficiar la solicitarea agenţiei de mediu, in conformitate cu legislaţia in vigoare.

Utilităţi prevăzute

Imobilul va fi prevăzut cu instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare pentru

ape menajere şi pluviale, incălzire cu centrale termice individuale pe spaţii,

alimentate cu gaze naturale, alimentare cu energie electrică curenţi tari. Utilităţile

vor fi asigurate prin branşamente la reţelele publice existente in vecinătatea

amplasamentului, cu respectarea avizelor emise de către furnizori ş i a proiectelor

speciale ce vor fi elaborate de către aceştia.

Descrierea detaliată a instalaţiilor proiectate se face in memoriile tehnice de

specialitate ş i sunt ilustrate in schemele de principiu din proiect.

SOLUTII PRIVIND ASIGURAREA EXIGENTELOR MINIME DE CALITATE

A. Cerinta A - rezistenţa şi stabilitatea structurii

Clădirea are o formă poligonală relativ neregulată în plan, înscriindu-se într-un

dreptunghi cu dimensiunile maxime 109,4 x 33,3 m.

Pe verticală, construcţia se dezvoltă pe D+P+M+12E.

Parametrii de calcul specifici amplasamentului sunt:

• Clasa de importanţă 3(111) conform CR 0-2005 şi PI00-1/2006;

• Amplasamentul se află în zona de hazard seismic cu acceleraţia maxima a

terenului pentru proiectare ag = 0,28g; Tc = 0,7 s, conform PI00-1/2006;

• Zona climatică III, conform C107-2005;

• Presiunea de referinţă a vântului 0.5 Kpa, conform NP-082-04;

• Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă 2,5 KN/m2, conform CR 1-1-

3-2005;

• Adâncimea de îngheţ 0,80-0.90 m de la suprafaţa terenului, conform STAS

6054/77.





14

Conform studiului geotehnic întocmit pentru amplasament de către S.C.

GEOSTUD S.R.L. BACĂU. ing. geol. Vasile Mircea:

— perimetrul analizat se prezintă ca o suprafaţă cvasiorizontală, fără denivelări

semnificative;

— nu au fost interceptate prin lucrările de prospecţiune executate zone de

alunecare, hrube sau alte deranjamente naturale sau artificiale, stabilitatea

generală şi locală fiind asigurate, fără pericol de inundaţii;

— conform STAS 6054 - 77, amplasamentul studiat este străbătut de

geoizoterma de 0°C, care în zona Municipiului Bacău trece la adâncimea de -

0.80 - 0,90 m, C.T.N.;

— structura litologică amplasamentului este constituită dintr-un complex coeziv

prăfos la partea superioară, cu dezvoltare până în jurul adâncimii de -1,50 m

C.T.N., un complex necoeziv (nisipuri şi nisipuri cu pietriş cu rare intercalaţii de

bolovănişuri), iar în baza coloanei litologice apare al treilea complex masiv,

plastic vârtos constituit din argile mărnoase grezoase, cu dezvoltare până în

talpa forajelor;

— caracterizând geotehnic pământurile din amplasament, acestea sunt

pământuri coezive cu plasticitate mare, local mijlocie, de Ia umede la practic

saturate, plastic vârtoase la tari la suprafaţă, sensibile la umezire - pachetul

prăfos de la suprafaţă şi pământuri necoezive, cu curba continuă,

granulozitate de la foarte uniformă la neuniformă şi îndesare medie;

— nivelul apei subterane interceptat în foraje Ia data execuţiei acestora

(octombrie-noiembrie 2008), este situat în jurul adâncimii de -2,60 m C.T.N.,

fiind influenţat de regimul de precipitaţii;

— în conformitate cu STAS 3300/2-85 calculul terenului de fundare şi

dimensionarea definitivă a fundaţiilor se va putea face utilizând Pconv - 300

kPa.

DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENŢĂ A CLĂDIRII

Construcţia este alcătuită din patru tronsoane, separate prin rosturi de

tasare/seismice: tronsoanele 1, 2 şi 3, se dezvoltă pe D+P+M+12E şi tronsonul 4,

care se dezvoltă pe D+P+M.





15

Infrastructura este alcătuită din radier de tip placă şi grinzi din beton armat

dispuse pe două direcţii având stâlpii suprastructurii amplasaţi la intersecţiile

grinzilor.

Suprastructura este alcătuită din cadre metalice spaţiale contravântuite

centric cu diagonale în V dispuse după direcţiile principale ale construcţiei. Stâlpii

cadrelor sunt în formă de cruce de Malta alcătuiţi din 2 profile sudate de tip HEB /

HEA. Grinzile principale ale cadrelor sunt din profile tip HEA, iar grinzile secundare

sunt din profile tip IPE.

Planşeul peste demisol este din beton armat monolit cu grosimea de 20 cm.

Planşeele suprastructurii sunt din plăci compuse din tablă cutată-beton cu grosimea

de 16 cm (10 cm + înălţimea cutelor). Prinderea planşeelor din tablă cutată-beton de

grinzile cadrelor metalice se va realiza prin conectori metalici.

Acoperişul este de tip terasă.

Tipul clădirii: civile-publică inaltă, cu funcţiunea principală clădire de locuit;

DS+ P+Mez+12 E; H max =47,80 m; Hnivel = 3,10 m; Hmezanin, parter = 4,50m;

Hnivel subsol = 3,50 m, V =90.339 mc.

Sc = 1796,77 mp, Sd = 21671 mp.

B. Cerinta B - siguranţă in exploatare Privind asigurarea cerintelor de siguranţă in exploatare a imobilului proiectat

s-au prevăzut urmatoarele:

- la faza proiect tehnic de executie cu detalii, in documentaţie se prezintă şi

programul de urmărire şi supraveghere a stării tehnice a construcţiei, elaborat

conform Normelor metodologice indicativ P 130-97, aprobat cu Ord.

M.L.P.A.T. nr. 109/N/01.08.1997;

- măsuri conform normativ CE 1-95;

- proiectarea scărilor de acces care leaga toate nivelele constructiei s-a facut

cu respectarea prevederilor din STAS 2965, iar balustrada şi parapetele sunt

proiectate conform STAS 6131;

- acoperisul de tip terasă are panta maximă de 2%;





16

- destinaţia clădirii fiind de locuit cu apartamente şi spatii pentru servicii, in

proiect s-a prevăzut rampa de acces pentru utilizatori la spaţii servicii-

comerciale (panta 8 %) şi măsuri speciale pentru persoane cu handicap

locomotor, inclusiv uşă specială de acces la parter, conform cerintelor din

normativul NP 051/2001 (rampa de acces la intrare, locuri de parcare in

parcajul de la demisol, uşi de intrare cu lăţimea de 0,80–1,00 m, balustrade la

scara şi logii – balcoane cu h = 0,90 m.);

- la exterior, la intrarea la spaţiile de servicii- comerciale, rampa de acces in

imobil pentru persoane handicapate locomotor va fi finisată cu mozaic spălat

antiderapant, iar pardoselile se vor executa cu plăci din piatra

naturală/compozită, antiderapantă;

- rampa exterioară de acces pentru parcajul de la demisol va avea panta de

8% şi va fi prevăzută cu sistem de degivrare pentru timp de iarnă.

Siguranţa la instalaţiile electrice

Este asigurată pr in util izarea paratrăsnetului, a instalaţiilor de protecţie prin legare la pământ şi a prizei de pământ.

Instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului pentru obiectivul analizat constituie

un ansamblu complet de elemente care servesc la preluarea supratensiunilor de

origine atmosferică şi transmiterea acestora la pământ

S-a calculat un nivel întărit II pentru protecţia împotriva trăsnetului

Instalaţia se compune din:

- elementele de captare a trăsnetului: paratonier cu dispozitiv de amorsare

amplasat pe corpul central la 5 m deasupra cotei cele mai înalte şi care va avea

raza de protecţie de 65M.

- conductoare de coborâre (formate din platbanda OL-Zn 25x4mm) şi

elemente de conectare la priza de pământ:

- priza de pământ

Priza de pământ

Se utilizează priza de pământ comună, ce va fi utilizată atât pentru protecţia

împotriva trăsnetului cât şi pentru protecţia contra atingerilor accidentale.





17

Priza de pământ va fi formată dintr-o platbandă OL-Zn 40X4mm amplasată pe

exteriorul clădirii, îngropată la 0,8 m sub pământ. Fiecare stâlp de pe conturul clădirii

se va lega la platbanda menţionată mai sus prin intermediul unor conexiuni din

platbanda OL-Zn 40x4 mm. Deoarece se utilizează o priză comună, se va verifica

valoarea rezistenţei de dispersie, ce nu trebuie să depăşească 1ohm. în cazul în

care această valoare nu este respectată se vor lua măsuri pentru reducerea valorii

sub cea impusă, prin executarea unor prize secundare ce vor fi legate la priza

principală.

Legaturile intre coborâri şi priza de pământ artificială se fac in cutii de

conexiuni (piese de separaţie) ingropate la nivelul solului.

In cazul in care valoarea de dispersie a prizei de pământ este mai mare de

1ohm acesta se va completa cu electrozi verticali pana la realizarea valorii R<1

Ohm.

Dimensionarea echipamentului de protecţie:

Alegerea caracteristicilor materialelor, aparatelor şi echipamentelor electrice

s-a făcut ţinând cont de:

-parametrii regimului de funcţionare (tensiune, curent, putere, frecvenţa, etc);

-categoria sau categoriile în care se încadrează încăperea, spaţiul sau zona

respectivă din punct de vedere al pericolului de incediu şi din punct de vedere al

pericolului de electrocutare;

-caracterul specific al instalaţiei electrice respective, cu respectarea

prescripţiilor tehnice şi normativelor în vigoare.

Protecţia instalaţiilor electrice: 1. Protecţia circuitelor electrice împotriva supracurenţîlor şi

scurtcircuitelor Se utilizează întrerupătoare automate pentru protecţia coloanelor principale şi

individuale.

2. Măsuri de protecţie împotriva tensiunilor de atigere şi de pas:

Măsurile de protecţie împotriva tensiunilor de atingere şi de pas prevăzute

sunt în conformitate cu normativele şi standardele în vigoare. Instalaţia electrică va





18

fi realizată având nulul de lucru şi nulul de protecţie separate, începând de Ia FDCP

în schemă TN-CS

Pentru instalaţia electrică proiectată în cadrul acestei documentaţii se va

realiza protecţia prin legare la nul - ca mijloc de bază, cu respectarea STAS

6616/83.

Ca mijloc suplimentar se utilizează protecţia diferenţială. Toate părţile

metalice ale instalaţiilor şi aparatelor electrice se leagă la nulul de protecţie.

3. Măsuri de protecţie împotriva supratensiunilor atmosferice:

Clădirea are proiectată o instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului. La

nivelul acoperişului, există o reţea de captare cu ochiuri de max 15 m (Nivel de

protecţie Normal III), Pentru conductoarele de coborâre se utilizează platbanda OL-

Zn 25x4mm. Priza de pământ va avea valori de max. 1 Ohm, şi este de tip natural

(utilizându-se armătura radierului de fundaţie, precum şi a grinzilor de fundaţie).

Dacă valorea măsurată pentru priza de pământ depăşeşte 1 Ohm, se va suplimenta

cu o priză artificială până ia atingerea valorii obligatorii.

C. Cerinta C – siguranţa la foc La proiectarea noii constructii s-a tinut cont de prevederile art. 1.1.2. din

Normativul de siguranta la foc a constructiilor P 118-99. Masurile de protectie la foc

sunt cuprinse in scenariul de siguranta la foc care face parte din proiect.

Constructia de tip “civilă-publică inaltă” (obisnuită, cu regim normal de

inăltime având pardoseala ultimului nivel folosibil sub 50 m fata de terenul accesibil

autovehiculelor de intervenţie) constituie un singur compartiment de incendiu şi este

amplasată la distanţele normate ( > 6,00 m. şi) faţă de vecinătăţii conform art. 1.2.9 /

P 118-99. Timpul estimat de propagare a incendiului la clădirile vecine este 180

minute.

Densitatea sarcinii termice de incendiu a obiectivului analizat este sub 420

Mj/mp ceea ce, ceea ce, conform art. 2.1.2. din Normativul P 118/99 face ca riscul

de incendiu sa fie considerat mic. Timpul minim de aprindere: 10 minute





19

Timpul de atingere a fazei de incendiu generalizat: se apreciază la 120

minute.

Stabilitatea la foc se estimeaza potrivit prevederilor normelor generale de

apărare impotriva incendiilor şi reglementărilor tehnice.

In funcţie de destinaţia spaţiilor ( parcaje autoturisme), conform art. 2.1.3.

din Normativul PI 18/1999, şi conform NP 24-97 pentru spatiile şi încăperile

subterane destinate parcării autoturismelor, riscul de incendiu es te mare.

Volum (locuinţe+birouri) - cu risc mic = 42.765 + 7425 = 50190 mc

Volum (spaţiu comercial*) - cu risc mijlociu = 8439 mc

Volum (parcare) - cu risc mare = 7.313 mc

Volum total incăperi= 65.942 mc

(30% din 65.942 mc = 19783 mc) -» Pentru intreg compartimentul de

incendiu se considera RISC MIC de pericol de incendiu.

* conform ari. 4.2.43 spatiile comerciale sunt considerate cu risc mare de

incendiu insă atunci cand sunt prevăzute cu instalaţii automate de stingere a

incendiilor sunt considerate cu risc mijlociu de incendiu.

Stabilitatea la foc a fost estimată in funcţie de:

a. rezistenţa la foc a principalelor elemente de construcţie

- Stâlpi metalici în formă de cruce de Malta alcătuiţi din 2 profile sudate de tip

HEB / HEA, 50 x 60 cm, clasa C0 (CAI) de combustibilitate cu rezistenta la foc

minim 21/2 h;

- Pereţi exteriori şi interiori din beton la demisol clasa de combustibilitate C0

(CAI) cu rezistenţa la foc peste 4 ore;

- Pereţi exteriori din panouri sandwich cu grosimea de 25 cm (tablă+vată

minerală+tablă) clasa de combus tibilitate C0 (CAI) cu rezistenţa la foc peste

21/2 h;

- Planşeu din beton armat monolit demisol clasa C0 (CAI) de combustibilitate

cu grosimea de 20 cm şi rezistenţa la foc minim 2 ore;

- Planşeu din plăci compuse din tablă cutată-beton cu grosimea de 16 cm (10

cm + înălţimea cutelor) la celelalte nivele, clasa C0 (CAI) de combustibilitate

şi rezistenţa la foc minim 2 ore;





20

- Compartimentări interioare cu pereţi din gips-carton de 10 cm cu rezistenţa la

foc minim 30 minute;

- Acoperiş autoportant din beton tip terasă cu invelitoare hidroizolată şi

termoizolată clasa C0 (CAI) cu rezistenţa la foc peste. 21/2 h

- Ascensoarele cu care va fi dotata clădirea vor avea puţuri de ascensoare

proprii, separate de restul construcţiei prin pereţi C0 (CAI) rezistenţi la foc

minim 2 ore, in care sunt admise numai goluri de acces din nivelurile

construcţiei.

- La nivelurile supraterane ale clădirilor înalte, golurile de acces in scările de

evacuare se protejează cu încăperi tampon realizate cu pereţi şi planşeu C0

rezistente la foc minim 60 minute şi prevăzute cu uşi etanşe la foc minimum

30 de minute.

Conform NP 24-97 atunci când parcajele subterane pentru autoturisme

sunt dispuse la subsolurile clădirilor inalte, trebuie sa îndeplinească condiţiile

de încadrare la nivelul I de stabilitate la incendiu. In acest caz performaţele

pentru elementele de construcţie ale parcajului subteran vor fi conform art.

III.C.2.3,5.b din NP 24-97:

- pereţi clasa C0 de combustibilitate cu rezistenţa la foc minimum 4 ore şi

planşee clasa C0 de combustibilitate cu rezistenţa la foc 3 ore

- stâlpi clasa C0 de combustibilitate cu rezistenţa la foc minim 4 ore

- pereţi despărţitori neportanţi cu rezistenţa la foc 60 minute

b. gradul de rezistenţă la foc a construcţiei sau compartimentului de

incendiu

Conform art. 4.1.1. din Normativul P118/1999 clădirile inalte, gradul de

rezistenta la foc a construcţiei: I - conform prevederilor art. 2.1.8. - 2.1.9. din

Normativul P118/1999.

Limitarea apariţiei şi propagării focului şi fumului in interiorul construcţiei:

a. compartimentarea antifoc şi elementele de protecţie a golurilor

funcţionale din elementele de compartimentare:





21

Clădirea se constituie intr-un singur compartiment de incendiu cu suprafaţa

construită de 1796,77 mp.

b. măsurile constructive adaptate la utilizarea construcţiei:

Dat fiind faptul ca obiectivul face parte din clădiri civile-publice, materialele şi

elementele de construcţie fac parte din clasa CO (CAI) de combustibilitate şi sunt

rezistente la foc, se asigură condiţiile de corelaţie intre gradul de rezistenţă la foc (I),

aria construită (1796,77 mp) şi numărul de niveluri (D+P+Mez+12E) stabilite in

Normativul P118/1999 atr. 3.2.4. (max. 2500 mp).

c. sistemele de evacuare a fumului şi, dupa caz, a gazelor fierb inţi:

Casele de scări vor avea la ultimul nivel trape de evacuare a fumului cu

suprafaţa minimă de 1 mp cu deschidere automata prin comanda de la nivelul de

acces in scara, in caz de incendiu pentru a se asigura evacuarea fumului conform art.

2.5.30 aliniatul 3 din PI 18/1999. La nivelul inferior (demisol) care deţine parcare auto

cu sistem de distribuţie automată, evacuarea fumului se va face prin ins talaţii

automate cu deschidere la temperaturi mari. De asemenea, golurile de la demisol vor

fi libere, nu vor avea montate geamuri pentru a putea fi asigurată evacuarea naturală

a fumului in caz de incendiu.

La parcajul pentru autoturisme este obligatorie asigurarea evacuării fumului in

caz de incendiu prin sistemele:

- tiraj natural-organizat;

- tiraj mecanic;

- alte sisteme de evacuare a fumului din parcajele subterane pot fi utilizate

numai dacă sunt incluse in reglementări tehnice de specialitate sau sunt agrementate

tehnic;

- suplimentar, pentru dirijarea fumului spre gurile de evacuare pot fi utilizate

sisteme de tip jet/impuls fan.

In funcţie de amplasarea şi conformarea fiecărui parcaj subteran, se pot utiliza

şi combinaţii ale sistemelor menţionate de evacuarea a fumului in caz de incendiu, cu

respectarea prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.

Evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat este admisă pentru parcările

subterane cu maximum doua niveluri, daca pentru fiecare nivel de parcare





22

deschiderile de admisie a aerului şi cele de evacuare a fumului asigura suprafaţa

minima de 12 dm2 pentru fiecare autoturism. Distanta dintre gurile de admisie a

aerului şi cele de evacuare a fumului poate fi de maximum 75,00 m.

Gurile de evacuare a fumului in sistem natural-organizat sau tiraj mecanic se

dispun alternat, in asa fel incat sa asigure acoperirea satisfăcătoare a spaţiului ce se

desfumeaza şi debitele necesare stabilite in normativ.

Gurile de admisie a aerului se montează la partea inferioara a spaţiului care se

desfumează (cu partea lor superioară Ia maximum 1,00 m de pardoseală),

racordandu-se direct sau prin tubulaturi la deschideri in exterior sau ventilatoare. Uşile

directe spre exterior sunt considerate admisii de aer.

Gurile de evacuare a fumului se montează la partea superioară a spaţiului care

se desfumează (in treimea superioară a pereţilor sau in planşeu), racordandu-se

direct sau prin tubulaturi Ia ventilatoarele rezistente la foc. In rampele interioare de

circulaţie auto ale parcajelor se interzice montarea gurilor de evacuare a fumului.

d. instalarea de bariere contra fumului (uşi etanşe la fum etc.)

La nivelurile supraterane ale clădirilor inalte, golurile de acces in scările de

evacuare se protejează cu incaperi tampon care asigura împiedicarea propagării

fumului conform prevederilor Normativului PH8/1999, realizate cu pereţi şi planseu

CO rezistente la foc minim 60 minute şi prevăzute cu uşi etanşe la foc minimum 30 de

minute.

In acest sens golurile de acces la casele de scări şi cele de evacuare se vor

proteja prin uşi cu geam, etanşe la fum, prevăzute cu sisteme de autoinchidere sau

închidere automată conform prevederilor art. 2.6.23- N.S.I. P118/1999. Casele de

scări vor fi închise şi vor avea incăperi tampon care vor comunica cu culoarele de

evacuare prin uşi etanşe la fum.

Conform art. 2.5.2,e din NP24-97 la parcajele etajate (in acest caz sistem

Klaus) pentru autoturisme es te obligatorie protecţia cu incăperi tampon a golurilor de

acces la scările de evacuare cu uş i rezistente la foc minim 30 minute, echipate cu

incăperi tampon la scările interioare de evacuare prevăzute cu uş i rezistente la foc

minimum 45 minute ş i echipate cu dispozitive de autoinchidere.

e. sistemele şi instalaţiile de detectare, semnalizare şi stingere a

incendiului





23

Obiectivul va fi dotat cu instalaţie de semnalizare a incendiilor tip I cu acoperire

parţială (la parcarea auto subterană de la demisol, la parter şi la mezanin) ş i va

consta din detectoare de incendiu şi declanşatoare manuale, respectiv elemente

standard SR EN 54:

- echipament de control ş i semnalizare

- detectoare de fum

- detectoare de gaz

- declanşatoare de alarmă

- dispozitiv de semnalizare acustică şi optică pentru fiecare nivel (cu semnal

sonor de minim 90 dB la o distanţă de 1 m)

- circuite necesare conexiunilor cu echipamente cu cabluri de cupru cu

întârziere mărită la propagarea focului

Detectoarele se vor monta in spatiile unde nu s-a prevăzut iluminat natural şi

nu se poate realiza o desfumare naturală.

Detectoarele de gaz vor fi montate la fiecare apartament precum ş i la

centralele termice corespunzătoare spaţiilor de birouri şi spaţiului comercial.

Declanşatoarele manuale de alarmă ş i dispozitivele de semnalizare acustică şi optică

se vor monta către ieşirile de evacuare pentru a facilita declanşarea unei alarme in

cazul de apariţie a unui incendiu nesesizat de detectoare şi pentru o alarmare

eficientă a întregului obiectiv.

Alimentarea cu energie electrică a instalaţiei de semnalizare se va realiza,

conform I 18/2-02 art. 7.1 şi art. 7.2.1., de la două surse independente (de bază şi de

rezervă - baterii de acumulare).

La proiectarea instalaţiei de semnalizare a incendiilor ş i stabilirea parametrilor

de funcţionare trebuie respectate cerinţele specifice din documentaţia producătorului

furnizată împreună cu echipamentele.

Clădirea va avea asigurată închiderea automată a uşilor de protecţie a golurilor

de acces la ascensoare, la toate nivelele clădirii, care va avea loc in momentul dării

alarmei sau când temperatura atinge 90°C la partea lor superioară, având prevăzute

acţionări manuale conform art. 4.1.20. din Normativul P118/1999.





24

f. măsurile de protecţie la foc pentru instalaţiile de ventilare – climatizare

Ventilatoarele de evacuare a fumului in caz de incendiu vor fi rezistente Ia foc

la 400°C timp de 120 minute, clasa F40o 120, respectiv F200 120, in cazul prevederii

sprinklerelor, conform SR EN 12101-3 -Sistem pentru controlul fumului şi căldurii

(gazelor fierbinţi). Ventilatoarele se alimentează din sursa de bază şi sursa de

rezervă, potrivit prevederilor reglementărilor specifice.

g. măsurile constructive pentru faţade, pentru 'împiedicarea propagării focului

la părţile adiacente ale aceleiaşi clădiri

Pereţi exteriori panouri sandwich cu izolaţie din vată minerală cu grosimea de

25 cm clasa C0 (CAI) de combustibilitate şi rezistenţă la foc peste 2>h ore, pereţi

exteriori din beton cu grosimea de 30 cm la demisol clasa C0 (CAI) de

combustibilitate şi rezistenţa la foc peste 4 ore.

Limitarea propagării incendiului la vecinătăţi:

Pentru asigurarea limitării propagării incendiului la vecinătăţi se precizează:

a. Distantele de siguranţă sau măsurile alternative:

- la nord-est - teren S.C. CONIMPULS S.A. ; BLOC nr. 94 P+10, S.N.P.

Petrom GRFI-II dist= 28,0 m; teren Primăria Bacău;

- la sud-est - teren Primăria Bacău;

- la nord-vest - Universitatea George Bacovia GRF HI, dist. = 13,0 m

- la sud-vest - str. Pictor Aman

Distanţa minimă admisă pentru o construcţie cu gradul HI de rezistenţă la foc

faţă de construcţiile cu gradul II de rezistenţă la foc este de 6 m - conform art 2.2.2.

din PI 18/1999. In consecinţă sunt respectate distanţele de siguranţă pe toate laturile

construcţiei.

b. Măsurile constructive pentru limitarea propagării incendiului la faţade şi

pe acoperiş

- Pereţi exteriori din panouri metalice tip sandwich (tabla+vata

minerala+tabla) cu grosimea de 25 cm clasa de combustibilitate CO (CAI) cu

rezistenta la foc peste 21/2 ore;





25

- Planşeu din beton armat monolit demisol clasa C0 (CAI) de combustibilitate

cu grosimea de 20 cm şi rezistenţă la foc minim 2 ore;

- Planşeu din plăci compuse din tablă cutată-beton cu grosimea de 16 cm (10

cm + înălţimea cutelor) la celelalte nivele, clasa C0 (CAI) de combustibilitate şi

rezistenţă la foc minim 2 ore;

c. Dupa caz, măsuri de protecţie activă:

Obiectivul va fi dotat cu instalaţie de semnalizare a incendiilor la demisol,

parter ş i mezanin, respectiv cu detectoare de fum optice. De asemenea, la centralele

termice vor fi montate gazanalizoare cu limita inferioară de sensibilitate 2% CH4 in

aer, care sa acţioneze asupra robinetului de închidere a conductei de alimentare cu

gaze naturale aferente.

Evacuarea utilizatorilor:

A. Pentru căile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se precizează:

a. alcătuirea constructiva a căilor de evacuare, separarea de alte funcţiuni prin

elemente de separare la foc şi fum, protecţia golurilor din pereţii ce le limitează: Căile

de evacuare vor fi alcătuite din pereţi din materiale incombustibile clasa C0 de

combustibilitate cu rezistenţa la foc peste 2 1/2 ore (pereţii) şi 1 1/2 ora (planşeele).

b. măsuri pentru asigurarea controlului fumului:

La parcajul etajat in sistem Klaus pentru autoturisme de la demisol, admisia de

aer şi evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat se realizează prin goluri dispuse

alternat, care comunică direct sau prin tubulaturi cu exteriorul, prin:

a) canale verticale distincte fiecărui nivel de parcare, cu aria egala cu a gurilor

aferente, separate cu pereţi rezistenţi la foc El 120 la trecerea prin alte

niveluri ale parcării subterane sau prin alte destinaţii;

b) canale verticale colectoare, cu aria dimensionata sa preia necesarul de

evacuare şi respectiv de admisie, canale separate cu pereţi El 180 la

trecerea prin celalalt nivel de parcare sau prin alte destinaţii, având gurile de

evacuare a fumului protejate cu voleţi rezistenţi la foc El 60 ş i respectiv

etanşi la foc E 60 la gurile de admisie a aerului. Toti voleţii vor avea

acţionare automată in caz de incendiu.





26

Evacuarea fumului in caz de incendiu prin tiraj mecanic se asigură pentru

parcaje ş i compartimente ale acestora, prin guri de evacuare a fumului ş i guri de

admisie a aerului, amplasate alterant, asigurandu-se un debit de extracţie a fumului

de minimum 600 mc/ora/autoturism. Pentru parcajele şi compartimentele care nu sunt

echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiului, debitul de extracţie a fumului

va fi de minimum 900 mc/ora/autoturism.

Casele de scări ale obiectivului vor avea la ultimul nivel trape de evacuare a

fumului cu suprafaţa minimă de 1 mp cu deschidere automată prin comanda de la

nivelul de acces in scară, in caz de incendiu pentru a se asigura evacuarea fumului

conform art. 2.5.30 aliniatul 3 din PI18/1999.

c. tipul scărilor, forma şi modul de dispunere a treptelor:

Evacuarea persoanelor de la etaje in caz de incendiu se va face pe case de

scări, respectiv pe scara din beton cu doua rampe ş i podest intermediar cu mana

curentă metalică. De la nivelul parterului ş i al mezaninului evacuarea se face pe scara

din beton drepta cu podest intermediar cu 13 trepte 17,5 x 28 cu 2 rampe de coborâre

şi una de urcare.

d. geometria cailor de evacuare:

Culoarele de evacuare sunt rectangulare şi au lăţimea de 150 şi 160 cm.

- la demisol - casa scării cu doua rampe cu mana curentă metalică ş i podest

intermediar cu lăţimea de 1,40 m cu trepte drepte 10 trepte 17 x 28 cm

- la parter: o scara din beton dreapta cu lăţimea rampei de 240 cm

- la mezanin: 4 case ale scării drepte din beton cu mana curentă metalică cu

doua rampe şi podest intermediar, o scară din beton cu 13 trepte in trei rampe cu

podest intermediar

- etaje curente şi penthouse: 6 case de scări cu scări drepte cu doua rampe şi

podest intermediar cu mana curentă metalică.

e. timpii/lungimile de evacuare:

Conform tabel 4.2.16 din Normativul P118/1999, pentru clădirile inalte cu

gradul I de rezistenţă Ia foc dar sub 50 m, lungimea maxima a căii de evacuare este

de 15 m atunci când evacuarea se face pe o direcţie şi de 35 m cand evacuarea se

face pe doua direcţii opuse. In cazul de faţă lungimea maxima a căii de evacuare este

de 30 m la demisol, 25 m la parter şi mezanin, la nivelelele curente ş i penthouse 15 m





27

pentru sectoarele cu o direcţie de evacuare şi 20 m pentru sectoarele cu două direcţii

de evacuare.

Timpul normat de evacuare este de 88 secunde pentru două direcţii de

evacuare şi 38 secunde când evacuarea se face intr-o direcţie. Timpul real de

evacuare la o viteza normată de evacuare de 0,4 m/s este de 75 secunde la demisol,

63 secunde la parter şi mezanin, la nivelelele curente şi penthouse 38 secunde pentru

sectoarele cu o direcţie de evacuare şi 50 secunde pentru sectoarele cu doua direcţii

de evacuare.

Parcajul de la demisol va avea asigurată evacuarea persoanelor conform art.

III.C.2.5.1.a. din NP24-97, respectiv lungimea maximă a căii de evacuare va fi sub 40

m pentru construcţiile cu gradul I de rezistenţă la foc.

Sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Normativul PI 18/1999 in ceea ce

priveşte timpii şi lungimile de evacuare.

f. numărul fluxurilor de evacuare:

Fluxurile de evacuare de la etajele 2-13 (locuinţe) Capacitatea maxima este de

648 persoane. N total = 648 ; C = 70 ;

Evacuarea se va face separat pe fiecare dintre cele 3 tronsoane:

- tronsonul 1-79 apartamente x 3 persoane = 237 persoane

F = 237 /70 = 3,38 - 4 fluxuri

Caile de evacuare asigura evacuarea a patru fluxuri, lăţimea minima necesară

fiind de 2,10 m conform art. 2.6.60 din PI 18-99.

- tronsonul 2 -103 apartamente x 3 persoane = 309 persoane

F = 309 / 70 = 4,41 - 5 fluxuri

Căile de evacuare asigură evacuarea a cinci fluxuri, lăţimea minimă necesară

fiind de 2,50 m conform art. 2.6.60 din PI 18-99.

- tronsonul 3 - 3 4 apartamente x 3 persoane = 72 persoane

F = 72 / 70 = 1,03 - 2 fluxuri

Caile de evacuare asigura evacuarea a doua fluxuri, lăţimea minima necesara

fiind de 1,10 m conform art. 2.6.60 din P118-99.





28

Fluxurile de evacuare de la parter (spaţiu comercial)

Numărul maxim de clienţi se calculează a fi o persoana la 5 mp (pentru

centrele comerciale cu o suprafaţa de minim 500 mp). Pentru suprafaţa utilă de

749,91 mp, numărul de persoane va fi de 150.

N = 150; C = 70;

F = 150 / 70 = 2,14 - 3 fluxuri

Căile de evacuare asigură evacuarea a trei fluxuri, lăţimea minimă necesară

fiind de 1,60 m conform art. 2.6.60. din PI 18-99.

Fluxurile de evacuare de la mezanin (birouri) Numărul maxim de utilizatori este

de 95 persoane. N = 95 ; C = 70 ;

F = 9 5 / 7 0 = 1,36 - 2 fluxuri

Căile de evacuare asigură evacuarea a două fluxuri, lăţimea minimă necesară

fiind de 1,10 m conform art. 2.6.60. din PI 18-99.

Fluxurile de evacuare de la demisol (parcări) Numărul maxim de utilizatori este

de 95 persoane. N = 5 ; C = 70 ;

F = 5 / 70 = 0,07-1 flux

Căile de evacuare asigură evacuarea unui flux, lăţimea minima necesară fiind

de 0,80 m conform art. 2.6.60 din PI 18-99.

g. existenta iluminatului de siguranţă, tipul şi sursa de alimentare cu energie

electrică de rezervă:

La casele de scări iluminatul va fi asigurat atât in mod natural cât ş i in mod

artificial.

Obiectivul va fi dotat cu instalaţie de iluminat de siguranţă a căilor de evacuare

tip 4 cu sursă proprie de energie şi autonomie de funcţionare 1 1/2 h.

Parcajul de la demisol, inclusiv rampele şi scările de evacuare vor fi prevăzute

cu ins talaţie de iluminat de siguranţă de evacuare, realizată şi alimentată

corespunzător reglementărilor tehnice de specialitate care să permită asigurarea unui

nivel minim de iluminat necesar reperării căilor de parcurs in orice situaţie şi marcării

hidranţilor de incendiu, efectuarea operaţiilor necesare asigurării siguranţei

persoanelor şi desfăşurarea intervenţiilor in caz de nevoie.





29

h. prevederea de dispozitive de siguranţă la uşi:

- la parcajul pentru autoturisme este obligatorie protecţia cu încăperi tampon a

golurilor de acces la scările de evacuare cu uş i rezistente la foc minim 30 minute,

echipate cu incăperi tampon la scările interioare de evacuare prevăzute cu uşi

rezistente la foc minimum 45 minute ş i echipate cu dispozitive de autoinchidere.

i. timpul de siguranţă a căilor de evacuare şi, dupa caz, a refugiilor:

- căile de evacuare sunt alcătuite din materiale clasa C0 de combustibilitate cu

rezistenta la foc peste 2 1/2 ore.

j. marcarea căilor de evacuare: Se va face conform STAS 297.

Pentru facilitarea circulaţiei persoanelor in parcaj şi recunoaşterea uşoară a

căilor de evacuare, se prevăd marcaje ş i indicatoare vizibile, conform art. III.C.2.5.1.b

din NP24-97.

Securitatea forţelor de intervenţie:

A. Amenajările pentru accesul forţelor de intervenţie in caz de incendiu in

clădire şi incintă, pentru autospeciale şi pentru ascensoarele de incendiu

Accesul forţelor de intervenţie in caz de incendiu se va face dinspre str. Pictor Aman

şi dinspre aleile carosabile din apropierea incintei S.C. CONIMPULS S.A.

Conform art. 4.1.22. din Normativul P118-1999 in clădirile înalte cel puţin unul

dintre ascensoare, uşor accesibil, va fi realizat conform cerinţelor asigurării

operaţiunilor de intervenţie in caz de incendiu.

B. Caracteristicile tehnice şi funcţionale ale acceselor carosabile şi ale cailor de

Intervenţie a autospecialelor, proiectate conform reglementărilor tehnice,

regulamentului general de urbanism şi reglementărilor specifice de aplicare,

referitoare la:

a. numărul de cai de acces: 2

b . dimensiuni/gabarite: - str. Pictor Aman- 7 m

- aleea carosabilă dinspre aleile carosabile din apropierea incintei S.C. CONIMPULS

S.A.

Conform art. II.4.3.2. din NP 24-97 parcajele trebuie sa aibă asigurat un drum

carosabil care să permită accesul autospecialelor de intervenţie.

C. pentru ascensoarele de pompieri se precizează:





30

a. tipul, numărul sl caracteristicile acestora: 3, ascensoarele pentru

intervenţie in caz de incendiu vor asigura capacitatea de transport a 3-5 servanţi cu

echipamentul respectiv, vor avea o capacitate de minim 500kg. Vor asigura astfel

accesul pompierilor la toate nivelurile clădirii, fiind echipate cu dispozitive de apel

prioritar al acestora in caz de incendiu.

b. amplasarea şi posib ilităţile de acces, sursa de alimentare cu energie

electrică de rezervă: vor fi alimentate de la două surse, una

dintre ele fiind reprezentată de un generator de electricitate.

c. timpul de siguranţă a ascensoarelor de pompieri: 2 ore de la izbucnirea

incendiului.

Echiparea şi dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor

A. Se precizează nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de

apărare împotriva incendiilor:

- instalaţia de protecţie împotriva descărcărilor electrice atmosferice

(paratraznet) conform prevederilor Normativ I 20/2000.

B. Pentru sistemele, instalaţiile şi dispozitivele de semnalizare, alarmare şi

alertare in caz de incendiu se specifică:

a. Tipul şi parametrii funcţionali specifici investiţiei respective: obiectivul va fi

dotat cu instalaţie de semnalizare a incendiilor tip I cu acoperire parţială

b. Timpul de alarmare prevăzut: 2 min.

c. Zonele protejate/de detectare la incendiu: parcajul auto* de la demisol,

spatiile comerciale, birouri

* parcajele cu capacitatea peste 100 autoturisme se echipează cu sistem de

alarmare a persoanelor din parcaj şi de alertare a serviciului mobil de pompieri cf. art.

III.C.2.7.4. din NP24-1997

C. Pentru sistemele, instalaţiile şi dispozitivele de limitare şi stingere a

incendilor au fost prevăzute:

Tipul şi parametrii funcţionali: - clădire civilă publică cu funcţiune principală

clădire de locuit şi funcţiune secundară spaţiu comercial şi birouri):

- conform NP 086-05 art. 4.1./C din anexa 3 se prevede instalaţie de stins

incendiu cu hidranti interiori (Qh=2X2,5 l/s) o conform art. III.C.2.3.10.1. din NP 24-

1997 şi cf art. 7.1. din NP086-05 la parcajele subterane pentru mai mult de 50 de





31

autoturisme amplasate intr-un singur volum şi indiferent de numărul autovehiculelor

atunci când sunt dispuse in sau sub clădiri inalte

- conform art. 8.2. din NP086-05 instalaţii de drencere (perdele de apă) se

impun pentru protecţia golurilor scărilor rulante.

- Pentru stingerea din exterior reţeaua de hidranţi exteriori alimentaţi de la

rezervorul proiectat va asigura un debit Qie=25 l/s.

Hidranti interiori Conform Normativ NP 86/2005 pentru o clădire cu destinaţia -clădire de locuit

din categoria -inaltă, indiferent de aria construită şi numărul de niveluri sunt necesari

hidranţi interiori.

Conform NP 086-05 art. 4.1,/c din anexa 3 pentru clădiri cu volum mai mare de

25000 mc, sunt necesari hidranţi interiori cu dublu jet, fiecare cu Q= 2 x 2,5 l/s =5 l/s.

S-au prevăzut hidranţi interiori 0 2" şi coloana 0 3" cu doua jeturi simultane 2 x

2,5 l/s.

Sprinklere Sprinklerele vor fi dispuse la demisol, in spaţiul destinat parcării auto in sistem

Klaus, pe toata suprafaţa acestuia, asigurând intensitatea de stingere de minimum

0,12 l/s/m2. Sprinklerele se montează pe conductele de distribuţie şi pe ramificaţiile

acestora, dar se recomandă să se monteze maximum 6 sprinklere pe fiecare ramură.

Sprinklerele se amplasează la distanţe egale intre ele, pe conducte (distribuitoare) ale

reţelei, având diametre constante.

Dimensionarea instalaţiei de sprinklere se face conform breviar de calcul

anexat. Debitul necesar pentru funcţionarea instalaţiei de sprinklere trebuie asigurat

un debit de 30 l/s, pentru o durată de funcţionare de 1 oră. Astfel se vor monta un

număr de 169 sprinklere astfel: sectorul I -47 , sectorul II - 63, sectorul III - 59.

Hidranţi exteriori

Conform STAS 1478/90, tabel 20, pentru clădiri cu volum mai mare de 50000

mc şi gradul de rezistenţă la foc l-ll, debitul pentru incendiu exterior este Q= 25 l/s.

Deoarece reţeaua orăşenească nu poate asigura debitul şi presiunea necesare

la incendiu exterior se va prevedea un rezervor cu capacitatea V= 400 mc.





32

Pentru asigurarea debitului ş i presiunii necesare la incendiu exterior in camera

vanelor rezervorului se va amplasa un grup cu două pompe (1A+1R) cu

caracteristicile q= 2x90 mc/h, H= 70 mCA.

Alimentarea cu apă a rezervorului se va face cu conducta PEHD 0 110 mm. De

la rezervor, alimentarea hidranţilor exteriori se va face cu conducta PEHD 0 160 mm.

Pe reţeaua de incendiu exterior se vor amplasa conform planului de situaţie 2

grupuri x 3 hidranţi de incendiu (2 dubli ş i unul şimplu) care vor asigura un debit de 25

l/s.

Coloane uscate

Deoarece clădirea este inaltă s-a prevăzut coloană uscată 0 3", cf. NPO 86-05

cap.5,5.2.

Coloana uscată este o instalaţie fixă, rigidă ce s-a amplasat in interiorul

obiectivului, utilizată numai de serviciul de pompieri.

Racordul de tip B pentru alimentarea coloanei uscate s-a amplasat pe peretele

exterior clădirii ş i s-a obturat cu un racord infundat, la baza coloanei s-a prevăzut un

ventil de reţinere ş i un robinet de golire.

Racordul de alimentare cu apă al coloanei uscate s-a amplasat la 1,5 m de sol

la o înclinare de 45° faţă de verticală, la loc vizibil, separat de orice alt racord.

Racordul de alimentare s-a notat cu "coloana uscata".

Traseul coloanei uscate este vertical ş i s-a amplasat pe casa scării aparent.

Coloana uscată are diametrul Dn 3" mm, iar racordurile pentru furtun de tip C,

pe fiecare nivel al clădirii.

Înaintea racordului pentru furtun se prevede un robinet. Racordurile pentru

furtun se marchează cu inscripţia "racord incendiu".

Conform NP 086/2005 art. 5.17 şi art. 5.18, presiunea de încercare a

coloanelor uscate va fi Pi= 25 bar, iar coloana uscată se va executa din ţevi metalice

din oţel, protejate anticoroziv.

Drencere Se impun pentru protejarea golurilor de la scările rulante, dintre parter şi

mezanin, respectiv a golului in placă la +4,5 m. Pe un perimetru de 28 m se impune

un număr de 28 de drencere care vor asigura un debit de 0,2 l/s. Instalaţia de

drencere cu acţionare manuală şi automată.





33

b. Timpul normat de funcţionare:

Tii= 10 min hidranţi interiori şi 1 ora sprinklerele şi 1 ora drencere; Tie= 1h

hidranţii exteriori*.

Conform art. 4.3.3.2.2.f. din Normativul 1478/1990 când alimentarea cu apă a

rezervorului se face dintr-o reţea exterioară existentă care asigură debitul şi presiunea

necesară in caz de incendiu, dar care funcţionează cu intermitenţă, se prevede un

rezervor care să asigure funcţionarea timp de 10 minute a hidranţilor interiori şi timp

de 60 de minute a hidranţilor exteriori.

c. Zonele, încăperile, spaţiile, instalaţiile echipate cu astfel de mijloace de

apărare împotriva incendiilor: s-au prevăzut hidranţi interiori 0 3" (coloana) şi 0 2"

(racordul) cu două jeturi simultane pe toate nivelurile clădirii.

D. Pentru stingătoare, alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte şi mijloace

de intervenţie se specifică:

a. Tipul şi caracteristicile de stingere asigurate: stingătoare tip P6 cu praf şi

C02, stingătoare transportabile tip P50, panou de incendiu.

Pentru parcaj se vor prevedea

- stingătoare portative tip P6;

- ladă de nisip cu lopeţi;

- stingătoare transportabile.

b. Numărul şi modul de amplasare in funcţie de parametrii specifici:

Pentru parcaj, la demisol, se vor prevedea conform art. III.C,2.3.10.i. din NP24-

97:

- 1 stingător portativ tip P6 cu praf ş i C02 la 10 maşini şi maximum 150 m2 arie

construită- in total 16 stingătoare

- o ladă de nisip cu capacitatea de 100 I (de preferinţa mobilă), prevăzută cu

lopată ş i amplasată, de regulş, in imediata vecinătate a rampei de acces;

- 4 stingatoare transportabile P50 (unul la 50 de autovehicule) dispuse astfel

incat să poată fi utilizate pentru intervenţie.

La spaţiul comercial de la parter şi la birourile de la mezanin, conform

Normativului PI 18/1999, se vor dota cu un stingător portativ cu praf ş i C02 sau





34

echivalentul acestuia pentru o arie construită de 250 m2, dar minimum 2 stingătoare

pe nivel.

- la spaţiul comercial - Sc= 2125,74 mp - 9 stingătoare tip P6 sau echivalent

- la birouri - Sc = 1870,20 mp - 8 stingatoare tip P6 sau echivalent

c. cantitatea de materiale combustibile/ volumul de lichide combustibile,

suprafaţa, destinaţia, clasa de incendiu etc. - nu este cazul

Condiţii specifice pentru asigurarea intervenţiei in caz de incendiu

Obiectivul va fi dotat cu un rezervor de incendiu cu un volum de 400 mc.

Acesta va asigura necesarul de apă pentru funcţionarea hidranţilor interiori ş i exteriori

pentru intervalul de timp normat (10 minute in cazul hidranţilor interiori ş i 1 ora in

cazul celor exteriori şi a sprinklerelor).

Rezerva intangibilă pentru incendiu exterior

Pentru asigurarea debitului ş i presiunii necesare la incendiu exterior in camera

vanelor se vor amplasa grupuri de pompare dupa cum urmează:

- grup pompare şi staţie de hidrofor pentru consum sanitar cu 2 pompe

(1A+1R) 0=21,6 mc/h, H=55 mCA

- grup pompare incendiu interior (hidranti interiori) Qii =18 mc/h, H= 60 mCA

- grup pompare incendiu exterior Qie = 90 mc/h, H= 60 mCA

- grup pompare sprinklere Qsprinklere= 108 mc/h, H = 40 mCA Q drencere=

14 mc/h, H= 40 mCA

b. poziţionarea racordurilor de alimentare cu energie electrică, gaze şi, după

caz, alte utilităţi:

- întrerupător general care se montează înaintea tabloului general;

- racordurile de apă, electricitate şi gaze la reţeaua orăşenească se vor face

conform planului de situaţie anexat.

Măsuri tehnico-organizatorice

A. Condiţiile şi măsurile necesar a fi luate potrivit reglementarilor tehnice, In

funcţie de situaţia existentă:





35

• Se va dota obiectivul cu 33 stingatoare tip P6 cu praf şi C02 (sau echivalent) şi 4

stingătoare transportabile P50 amplasate conform prevederilor scenariului de

securitate la incendiu.

• Obiectivul va fi dotat cu instalaţie de semnalizare a incendiilor tip I cu acoperire

parţială;

• Casele de scări vor avea la ultimul nivel trape de evacuare a fumului cu suprafaţă

minimă de 1 mp cu deschidere automată prin comandă de la nivelul de acces in

scară, in caz de incendiu pentru a se asigura evacuarea fumului conform art.

2.5.30 aliniatul 3 din PI 18/1999.

» In casele de scări nu vor fi amenajate spatii de lucru, depozitare, ori cu alte

destinaţii conform art. 2.6.29 - N.S.F. - P118/1999.

• In spaţiul aferent centralelor termice se vor monta detectoare automate de gaze cu

limită inferioară de sensibilitate 2% CR» in aer, care sa acţioneze asupra

robinetului de închidere a conductei de alimentare cu gaze naturale aferente,

conform prevederilor "Normelor tehnice privind proiectarea şi executarea

sistemelor de alimentare cu gaze naturale" nr. 58/2004;

• Instalaţiile electrice aferente construcţiilor vor fi corespunzătoare riscului şi

destinaţiei potrivit reglementarilor tehnice de specialitate; pentru diminuarea

riscului de incendiu, circuitele electrice vor fi prevăzute cu dispozitive de protecţie

diferenţiale conform prevederilor normativului 17/2002.

La nivelul inferior (demisol) care deţine parcare in sistem Klaus evacuarea

fumului se va face prin instalaţii automate cu deschidere la temperaturi mari.

Se va dota obiectivul cu hidranţi interiori: s-au prevăzut hidranţi interiori 0 3"

(coloana) şi racord 0 2" cu doua jeturi simultane 2 x 2,5 l/s şi coloană uscată 0 3"

Instalaţia de sprinklere proiectată va fi permanent sub presiune conform art.

7.5 din NP 86-05.

Obiectivul va fi dotat cu ins talaţie de iluminat de siguranţă a cailor de evacuare

şi a hidranţilor cu sursă proprie de energie şi independenţă de funcţionare 2 1/2 h.

Obiectivul va fi dotat cu instalaţie de semnalizare a incendiilor tip I cu acoperire

parţială;





36

Ascensoarele cu care va fi dotată clădirea vor avea puţuri de ascensoare

proprii, separate de restul construcţiei prin pereţi C0 (CAI) rezistente a foc minim 2

ore, in care sunt admise numai goluri de acces din nivelurile construcţiei. In cazul

defectării sau opririi, ascensoarele vor fi astfel realizate incât să permită aducerea

cabinelor la un palier de acces apropiat, iar in caz de incendiu toate cabinele vor fi

aduse automat la parter.

B. Modul de încadrare a construcţiei sau amenajării in nivelele de

performanta prevăzute de reglementările tehnice şi, dupa caz, se stabilesc masuri

pentru îmbunătăţirea parametrilor şi a nivelelor de performanţă pentru securitatea

la incendiu, după caz:

Construcţia se încadrează in prevederile tehnice ale Normativului PI 18/1999.

C. Condiţiile sau recomandările care trebuie avute in vedere la

întocmirea documentelor de organizare a apărării împotriva incendiilor, aferente

construcţiei sau amenajării respective:

- Menţinerea permanentă in stare de funcţionare a mijloacelor de primă

intervenţie (respectiv a stingatoarelor şi hidrantilor interiori şi exteriori);

- Menţinerea in permanenţă a accesului liber la mijloacele de stingere a

incendiilor respectiv la stingatoare şi hidrantii interiori şi exeriori;

- Conform art. III.C.2.1.3. din NP 24-97 in interiorul spaţiilor subterane

destinate parcării autoturismelor se interzice completarea sau scoaterea de

carburant din rezervoarele autoturismelor ori transvazarea lichidelor

combustibile; fumatul şi utilizarea focului deschis sub orice formă; repararea

sau efectuarea lucrărilor de întreţinere a autoturismelor indiferent de natura

defecţiunilor acestora, cu excepţia schimbării roţilor; parcarea autoturismelor in

afara spaţiilor special destinate ş i marcate in acest scop, cum sunt rampele

auto şi circulaţiile din parcaj; utilizarea in alte scopuri a spaţiilor destinate

parcării subterane a autoturismelor; accesul in parcajul subteran a

autoturismelor cu substanţe inflamabile, explozive, radioactive sau corozive, in

afară de carburanţii şi lubrifiantii din echiparea autoturismelor.

- Pentru facilitarea circulaţiei persoanelor in parcaj şi recunoaşterea

uşoară a căilor de evacuare, se prevăd marcaje şi indicatoare vizibile.





37

- Realizarea sistemului operativ de observare şi anunţare a incendiului,

precum ş i de alertare in cazul producerii unui astfel de eveniment;

- Supravegherea, întreţinerea şi acţionarea instalaţiei de protecţie

împotriva incendiilor la parcare, se asigură de către operatorul parcajului care

răspunde de asigurarea condiţiilor de securitate la incendiu;

- Instruirea la angajare (şi periodică) a personalului privind acţionarea in

caz de incendiu, cu sarcini precise pentru fiecare persoana in parte, in funcţie

de ipoteza de intervenţie;

- întocmirea, aprobarea şi difuzarea actelor de autoritate prin care se

stabilesc răspunderi pe linia apărării împotriva incendiilor;

- întocmirea şi afişarea in locuri vizibile a planurilor de evacuare;

- Organizarea intervenţiei, in caz de incendiu de către salariaţi;

- Verificarea periodică a instalaţiei electrice şi de legare la pământ.

D. Cerinta D - igiena şi sănătatea oamenilor, refacerea şi protectia mediului

Conditiile de igienă şi sănătate ale locatarilor imobilului şi a persoanelor care

vor lucra in spaţiile pentru comert şi servicii, sunt asigurate in ceea ce priveste

microclimatul prin respectarea prevederilor din STAS 6472.

Prin destinaţie, clădirea va indeplini condiţiile de asigurare a purităţii aerului

conform prevederilor din normativul - NP 008.

- debitul minim de aer proaspăt reprezintă 20% din debitul de aer vehiculat. Acesta

reprezintă mai mult de o reîmprospătare pe oră şi o raţie de 300 mc/h pe

persoană;

- concentraţiile maxime admise, de nocivităţi sunt:

bioxid de carbon CO2 - 2,5 g/mc;

monoxid de carbon CO - 10 mg/mc;

Radon - 140 Bg/mc pe aer;

formaldehidă - 4 mg/mc;

pulberi în suspensie - 1 mg/mc





38

- temperatura şi umiditatea aerului refulat, limitează proliferarea microorganismelor

(de tip Leigionella).

Nivelul de zgomot se va incadra in prevederile din STAS 6156 şi nu va

depaşi 45-50 db conform "Normativ privind proiectarea şi executia masurilor de

izolare fonica şi a tratamentelor acustice in cladiri", indicativ C 125-05 (revizuire C

125-1987).

Nivelele de iluminare naturală şi artificială, pentru funcţiunile de locuinţă sau

spaţii pentru servicii şi comert, sunt asigurate conform prevederilor din STAS 6221,

respectiv STAS 6646. La spatiile pentru servicii nivelul iluminatului artificial va fi de

500 luxi pe planul de lucru şi 150-300 luxi in spatiile anexa. In apartamente

iluminatului artificial va fi de 300 luxi.

Clădirea va fi dotata cu băi, grupuri sanitare, bucătării, conformate şi

dimensionate cu respectarea prevederilor din STAS 1478.

E. Cerinta E - izolare termică şi hidrofugă şi economie de energie

Pentru stabilirea conditiilor de izolare termică s-a intocmit calculul

coeficientului global de izolare termica “G”, conform prevederilor Normativului C

107/1-97, calcul care face parte din proiect.

Pentru a limita consumul de energie în exloatare se vor utiliza:

♦ ventilatoare cu randamente - η = 60 80%;

♦ compresoare ermetice cu - η = 95 97%;

♦ compresoare semiermetice - η = 90 * 95%;

- se prevăd canale de aer, din tablă zincată cu rugozitate redusă, piese speciale cu

rezistenţe locale reduse ( cu raze de curbură mari);

- canale de aer tratat, se izolează termic cu vată minerală sau de sticlă cu

coeficientul de transmisie a căldurii A < 0,04 w/ mk.Randamentul izolaţiei va fi

peste 75%.

F. Cerinta F - Protecţia la zgomot

Nivelul de zgomot din spaţiile tehnice de ventilaţie

- pentru centrala de tratare a aerului 65dB ( A ):





39

- agregatul producere apă răcită 85dB ( A ), în exterior: Viteza aerului la circulaţia

prin canale este limitată la 8 m/s;

- Valorile maxime ale vibraţiilor:

- longitudinale:

♦ acceleraţia la frecvenţa de 8 Hz: 80 dB;

♦ tăria la frecvenţa de 8 Hz: 1 vibrar;

- transversale:

♦ acceleraţia la frecvenţa de 2 Hz: 74 dB;

♦ tăria la frecvenţa de 2 Hz: 7 vibrar;

Limitarea vibraţiilor se face prin montarea pe fundaţii din beton prin

intermediul suporturilor amortizoare livrate odată cu utilajele, de către producătorul

agregatelor.

La nivelul intregului imobil protecţia la zgomot este asigurată prin utilizarea

unei structuri de metal, a geamurilor termopan, a panourilor fonoizolante pentru

faţadă si terasă, a pereţilor fonoizolanţi intre apartamente.

De asemenea, accesul autoturismelor in zona obiectivului va fi restricţionat.

1.4.5. Durata etapei de functionare

Funcţionarea estimată de minimum 50 ani.

1.4.6. Informatii privind producţia care se va realiza şi a resurselor

folosite in scopul producerii energiei Obiectivul nu este destinat producţiei ci spaţiilor de locuit iar resursele folosite

pentru producerea energiei termice sunt gazul natural şi curentul electric.

1.4.7. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice

Materile prime prevăzute pentru construcţia şi dotările obiectivului analizat

vor fi numai cele aprobate de legile in vigoare privind materialele şi substantele

permise pentru constructia de blocuri de locuit. Se estimează că vor fi utilizate următoarele cantităţi de materii prime:

- Beton: aproximativ 3000 mc;





40

- Metal: aproximativ 600 tone;

- Geam termopan: estimat 3600 mp.

Betonul necesar realizării construcţiei va fi adus cu betonierele, nu va fi

preparat pe amplasament.

1.4.8. Informatii despre poluanti fizici şi biologici, care afecteaza mediul,

generati de activitatea propusă Estimarea nivelului de zgomot datorat obiectivului

Ca poluant fizic se poate considera zgomotul produs de intensificarea

activităţii in zonă, atat in perioada de construcţie a obiectivului cât şi in perioada de

funcţionare a acestuia in mică măsură, din cauza intensificării traficului.

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Numar surse

de pouare

Poluare maxima permisa

Poluare calculata produsa de activitate

Masuri de

eliminare/

reducere a poluarii

Pe zona obiectivului

Pe zone de

protectie / restrictie aferente obiecti-

vului

Pe zone rezidentiale de recreere sau alte

zone protejate Fara

masuri de

eliminare/

reducere a poluarii

Cu implemen-

tarea masurilor de

eliminare/ reducere a

poluarii

Zgomot pe timpul

constructiei

Utilitare auto

specif ice construc-

tiilor şi transpor-tului de

mater iale

Maxim 3 65 dB 60-80 - - -

Lucrarile de

constructii se vor face in afara

orelor de odihna

ale populatiei,

se vor folosi

antifoane

Estimarea nivelului de zgomot datorat lucrărilor de construcţie Utilajele de santier produc zgomot. Nu produc insă şi vibraţii semnificative.

Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90db.(A), valorile

mai mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, vole şi autogredere.





41

Autobasculantele care deservesc şantierul şi străbat localităţile pot genera

niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referinţă de 24 ore, de cca. 50

dB(A).

STAS-ul nr. 10009-88 (Acustică urbană) – tabelul nr. 3 – admite un nivel de

zgomot intre 60 db(A) – pt. strazi de categoria IV- şi de 75- 85 db(A) - pentru strazi

de categoria I.

Trebuie amintit şi faptul ca Institutul de Sănătate Bucureşti a desfăşurat o

acţiune de monitorizare care a evidenţiat o dinamică ascendentă a nivelurilor de

zgomot de la valorile medii de 50 db(A) la inceputul anilor 1980, pana la aproximativ

70 db(A) in anul 2000 (extras din lucrarea „Gestiunea deseurilor urbane”, pag. 10,

autori dr. ing. Alexei Atudorei şi prof. dr. ing. Ioan Paunescu).

Atât pentru muncitori, cat şi pentru trecătorii care se află la mică distanţă,

zgomotul produs de aceste utilaje este poluant.

Estimarea nivelului de zgomot datorat traficului

Pentru evaluarea zgomotului generat de traficul rutier s–a stabilit densitatea

medie a circulaţiei rutiere pe baza numărării autovehiculelor, efectuattă la intervale

bine precizate de timp. Sursele de zgomot in cazul obiectivului sunt cele produse de pornirea/oprirea

şi funcţionarea motoarelor autovehiculelor ş i de la autoutilitarele care descarcă

marfa.

Toate instalaţiile ş i utilajele folosite vor fi omologate conform normelor in

vigoare şi produc un nivel acustic de maxim 35–40 dB, iar zgomotul provenit de la

motoarele autovehiculelor se incadrează in limite normale asigurând in acest fel

incadrarea in normele europene privind zgomotul şi calitatea aerului.

Circulaţia din zonă se incadrează in categoria tehnica II, de legatură, pentru

care limita admisă de norme la bordura trotuarului ce mărgineste carosabilul, in

timpul zilei, este de 70 dB(A).

Nivelul de zgomot echivalent continuu estimat pe baza densităţii circulaţiei la

bordura trotuarului ce mărgineste carosabilul este de 80 dB(A). Valoarea a fost

calculată pentru o circulaţie intensă pe timpul zilei. Nivelul echivalent continuu

{dB(A)} la limita investiţiei este estimat sub 65 dB(A) in cursul zilei, iar Nivelul

echivalent continuu {dB(A)} datorat traficului rutier este de 80 dB(A) in cursul zilei.





42

1.4.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică

NU ESTE CAZUL

1.4.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea alegerii uneia dintre ele

Cererea tot mai mare de apartamente şi dezvoltarea continuă a pieţei

imobiliare a determinat crearea de noi zone rezidenţiale, tratate peisagistic cu spaţii

verzi intercalate şi modern dotate.

Zona in care va fi amplasat imobilul comercial şi rezidenţial se caracterizează

ca fiind o zona construită, aici aflandu-se clădiri cu funcţiunea de spaţii de

invăţamânt, locuinţe colective cu regim mare de inălţime, precum şi zone cu spaţii

verzi amenajate.

Criteriile care au stat la baza alegerii alternativei de amplasare a viitorului

ansamblu rezidenţial din strada Pictor Aman, nr 33, apartinând de localitatea Bacău,

judetul Bacău au fost:

amplasamentul este situat in intravilanului existent al municipiului Bacău, iar

funcţiunea de locuinţe ş i servicii se incadrează in funcţiunea zonei – zonă

locuinţe şi funcţiuni complementare;

de asemenea, este o zonă in care sunt prezente reţele tehnico-edilitare

(ansamblul rezidenţial poate beneficia de extinderi ale acestor reţele: reţea

alimentare cu apă, reţea canalizare, reţea alimentare cu gaz metan, reţea

telecomunicaţii, reţea alimentare cu energie electrică);

este situat intr-o zonă in care terenurile sunt construibile şi stabile;

In situaţia neimplementării planului, amplasamentul işi va pastra funcţiunea

actuală.

In situaţia implementării planului, obiectivul studiat va contribui la

dezvoltarea zonei şi la asigurarea necesarului de locuinţe din zona analizată.

1.4.11. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru

realizarea alternativelor la proiect

Nu este cazul.





43

1.4.12 Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă,

valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate,

zone de protecţie sanitară Terenul are funcţiunea actuală de curţi-construcţii şi funcţiunea aprobată prin

PUZ / 2007 de zonă locuinţe şi funcţiuni complementare, inclusă in UTR 9 din cadrul

PUG / 2000.

Terenul este proprietate particulară conform contractului de vânzare –

cumpărare nr. 1105 / 2008.

In prezent terenul este liber de construcţii. Terenul se află in vecinătatea

reţelelor tehnico- edilitare.

Pe amplasament nu există valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii

naturale/zone protejate, zone de protectie sanitară. In vecinătatea amplasamentului

este Universitatea Bacovia.

1.4.13. Informaţii despre documentele / reglementările existente privind

planificarea / amenajarea teritorială in zona amplasamentului proiectului

S-a eliberat certificat de urbanism nr. 34 / 15.02. 2010.

Terenul are funcţiunea actuală de curţi-construcţii şi funcţiunea aprobată prin

PUZ / 2007 de zonă locuinţe şi funcţiuni complementare, inclusă in UTR 9 din cadrul

PUG / 2000.

In prezent terenul este liber de construcţii. După realizarea proiectului

procentul de ocupare al terenului (P.O.T) va fi maxim 75%, iar coeficientul maxim de

utilizare al terenului (C.U.T) va fi 7.

Regimul de inălţime strict a obiectivului analizat va fi D+P+M+12E.

Realizarea acestei investiţii nu va afecta dezvoltarea spaţială a localităţii

Bacău; astfel localitatea va dobândi o zonă de locuinţe colective cu regim mare de

inălţime şi servicii cu un grad ridicat de urbanitate.

1.4.14. Informatii despre modalităţile propuse pentru conectarea la

infrastructura existentă

1.4.14.1. Alimentarea cu apă potabilă a. Alimentarea cu apa rece





44

In cadrul obiectivului, apa rece va fi utilizată pentru consumul menajer, pentru

nevoile igienico – sanitare şi gospodăreşti şi pentru prepararea apei calde menajere.

Alimentarea cu apă a obiectivului se va face prin intermediul unui branşament

la reţeaua de alimentare cu apă existenta în zonă.

DETERMINAREA NECESARULUI DE APĂ

Debite caracteristice Consumatori specifici:

- 216 apartamente in blocuri x 3 persoane/apt. = 648 persoane

- 160 persoane in spaţii comerciale

- 95 persoane in birouri

Debit specific:

- locatari: 170 l/zi/pers - conform STAS 1478/90-Tab. 4, pct. 1

- persoane in spaţii comerciale: 40 l/zi/pers - conform STAS 1343-

1/2006

- persoane in birouri: 50 l/zi/pers - conform STAS 1343-1/2006

Calculul debitului zilnic mediu -Qzi med

Q zi med =1/1000 x 648 x 170 [mc/zi]= 110,16 mc/zi



Qzi med total = 121,31 mc/zi Determinarea debitului zilnic maxim - Qzi max

Qzi max=Q zi med x Kzi [mc/zi]

Kzi valoarea maxima a abaterii valorii consumului zilnic= 1,35

Qzi max = 110,16 mc x 1,35 = 148,72 mc/zi

Qzi max = 6,4 mc x 1,35 = 8,64 mc/zi





45

Qzi max = 4,75 mc x 1,35 = 6,41 mc/zi

Qzi max total = 163,77 mc/zi

Determinarea debitului zilnic minim - Qzi min

Q minim zilnic= Qzi max x 0,3 [mc/zi]

Qzi min= 148,72 x 0,3 = 44,62 mc/zi

Qzi min= 8,64 x 0,3 = 2,59 mc/zi

Qzi min= 6,41 x 0,3 = 1,92 mc/zi

Qzi min total= 49,13 mc/zi

Determinarea debitului orar maxim de apă – Q0 max

Qorar max=1/h x Qzi max x Ko [mc/h]

Ko= 2,8 - valoarea maximă a abaterii valorii consumului orar

Qorar max =1/24 x 148,72 x 2,8 = 17,35 [mc/h]

Qorar max =1/16 x 8,64 x 2,8 = 1,51 [mc/h]

Qorar max =1/10 x 6,41 x 2,8 = 1,79 [mc/h] Qorar max total = 20,65 [mc/h]

DETERMINAREA CERINŢEI DE APĂ POTABILA Qs

Qs zi med. = Q zi med. X Ks X Kp[mc/zi]

Qs zi max. = Q zi max. X Ks X Kp[mc/zi]

Qs zi min. = Qzi min. X Ks X Kp[mc/ZÎ]

unde:

Ks = 1,02 => coeficient care ţine seama de nevoile sistemului de alimentare cu apă;

Kp = 1,15 => coeficient care ţine seama de pierderile de apă prin reţele (reţele

vechi);

- locatari :

Qs zi med = 110,16 x 1,02 x 1,15 = 129,22 [mc/zi] = 1,49 l/s

Qs zi max.= 148,72 x 1,02 x 1,15 = 174,45 [mc/zi] = 2,02 l/s

Qszimin = 44,62 x 1,02 x 1,15 = 52,34 [mc/zi] = 0,61 l/s

Qs o max= 17,35 x 1,02 x 1,15 = 20,35 [mc/h] = 5,65 l/s

-spaţi i com ercia le :





46

Qs zi med. = 6,4 x 1,02 x 1,15 = 7,51 [mc/zi] = 0,13 l/s

Qs zi max.= 8,64 x 1,02 x 1,15 = 10,13 [mc/zi] = 0,17 l/s

Qs zi min = 2,59 x 1,02 x 1,15 = 3,04 [mc/zi] = 0,05 l/s

Qs o max= 1,51 x 1,02 x 1,15 = 1,77 [mc/h] = 0,49 l/s

-b i rouri :

Qs zi med =4,75 x 1,02 x 1,15 = 5,57 [mc/zi] = 0,15 l/s

Qs zi max= 6,41 x 1,02 x 1,15 = 7,52 [mc/zi] = 0,21 l/s

Qs zi min = 1,92 x 1,02 x 1,15 = 2,25 [mc/zi] = 0,06 l/s

Qs o max= 1,79 x 1,02 x 1,15 = 2,09 [mc/h] = 0,58 l/s

-cerinţa totală:

Qs zi med.= 142,30 [mc/zi] = 1,77 i/s

Qs zi max= 192,10 [mc/zi] = 2,4 l/s

Qs zi min = 57,63 [mc/zi] = 0,72 l/s

Qs o max= 24,21 [mc/h] = 5,65 l/s

Blocul de locuinţe (12 etaje), birouri şi spatii comerciale este prevăzut cu

demisol cu capacitate pentru 158 autovehicule.

La parter s-a propus amenajarea spatiilor comerciale, iar Ia mezanin s-au

prevăzut birourile.

b. Alimentarea cu apă caldă

Alimentarea cu apa caldă necesară pentru consum menajer se va face de la

centrala termică proprie fiecărui apartament, amplasată in cadrul bucătăriei şi care

va fi prevazută din punct de vedere economic in proiectul de instalaţii termice.

Pentru zona comercială formată din spaţii modulare destinate magazinelor de

parter şi mezanin alimentarea cu apă caldă se va face de la o sursă termică

proprie, amplasată la parter cu destinaţia de centrală termică in care se montează

două cazane de perete cu tiraj forţat şi cameră etanşă, model VIESSMANN, tip

VITODENS 200-W, având puterea termică de 105 kw fiecare.

c. Evacuarea apei uzate menajere Scurgerea apelor uzate menajere se va realiza cu tuburi din polipropilenă,

etanşate cu garnituri din elastomeri.





47

Coloanele menajere vor fi mascate în ghene. Ele vor fi ventilate (ventilaţie

primară) în exteriorul clădirii, fiind prelungite peste cota terasei cu 50 cm.

Pe coloanele de scurgere menajeră s-au prevăzut piese de curăţire din 2 în 2

nivele, la parter şi la ultimul nivel. În demisol, pe distribuţia de canalizare se prevăd

piese de curăţire după ramificaţii. Trecerea colectoarelor de canalizare prin elevaţia

blocului către căminele de vizitare se va face prin piese de trecere etanşe tip ,,B"

Coloanele menajere, care nu pot fi scoase pe terasă vor fi ventilate secundar

în coloanele alăturate.

Dimensionarea conductelor de apă s-a făcut conform STAS 1478.

Dimensionarea conductelor de ventilaţie s-a făcut conform STAS 1795.

Stabilirea debitelor de apă de incendiu s-a făcut în conformitate cu STAS

1478 şi NP 086-05.

Dimensionarea conductelor de canalizare menajeră şi pluvială, s-a făcut

conform STAS 1795.

La adoptarea soluţiilor tehnice au fost respectate cerinţele exigentelor

legislaţiei în vigoare.

d. Evacuarea apei meteorice Evacuarea apelor pluviale de pe terase se va face cu sifoane de terasă şi prin

tuburi de polipropilenă şi vor fi colectate în demisol de unde vor fi evacuate la

exterior.

Pentru siguranţă în exploatare, la etajul 6, coloanele menajere şi pluviale vor

avea deviaţii realizate cu coturi la 45°.

Pe coloanele pluviale exterioare s-au prevazut de asemenea piese de

curăţire pentru intervenţie in caz de infundare.

In funcţie de soluţia de record avizată de către Regia de Apă şi Canal se va

stabili soluţia finală aferentă intregului ansamblu.

1.4.14.2. Alimentarea cu energie termică şi gaze Alimentarea cu gaze naturale a receptorilor se realizează din reţeaua gaze

naturale presiune redusa 3 existentă pe strada Pictor Aman, prin extinderea ei

până la obiectiv . Pentru partea de locuinţe se vor monta trei branşamente la capătul





48

lor trei regulatoare, iar la partea de magazine se montează un post de reglare

măsurare.

Din P.R. alimentarea cu gaze naturale a receptorilor din bloc se realizează

cu ajutorul instalaţiei de utilizare gaze naturale presiune joasă comună, montată

aparent pe casa scării prin montarea in plan vertical a doua coloane G0. Din

coloana G0, alimentarea receptorilor din fiecare apartament se realizează cu

ajutorul instalaţiei de utilizare gaze naturale-presiune joasă montată aparent pe

ziduri, stâlpi, grinzi. Măsurarea consumului de gaze naturale pe fiecare apartament

se realizează cu ajutorul unui contor volumetric tip G 4.

Debitul de gaze naturale necesar funcţionarii cazanului model VISION DUAL

este de 2,70mc/h.

Debitul de gaze naturale necesar funcţionării cazanului model VIESSMANN

tip VITODENS 200 - W este de 12,12 mc/h.

Admisia aerului necesar arderii şi evacuarea gazelor arse se realizează in

doua situaţii funcţie de amplasarea bucătăriei şi centralei termice in planul imobilului

şi anume :

- Prima situaţie admisia aerului necesar arderii gazului şi evacuarea

gazelor arse se realizează din exterior, cu ajutorul unui cos de fum coaxial

100/60, ce face parte din furnitura cazanului.

- A doua situaţie admisia aerului necesar arderii gazului din cazan se

realizează din coridorul interior , printr-o tubulatura 60, montată pe

cazan, iar evacuarea gazelor arse se realizează printr-o tubulatura 60,

montata pe cazan şi racordată la canalul de evacuare gaze 300 canal

care in plan vertical va traversa fiecare bucătărie şi va depăşi acoperişul

blocului cu 0,5 metri.

Debitul de gaze naturale necesar funcţionarii maşinii de gătit tip aragaz este

de 1,05 mc/h.

Evacuarea gazelor de ardere se va realiza prin montarea unei prize de

evacuare gaze arse 10 * 10 cm, protejată cu plasa de sârmă, racordată la canalul





49

de evacuare gaze, cu dimensiunile de 20* 20 cm, canal care in plan vertical va

traversa fiecare bucătărie şi va depăşi acoperişul blocului cu 0,5 metri.

Soluţia de alimentare a noului consumator cât ş i debitul de gaze necesar, va fi

aprobată de către E ON GAZ ROMÂNIA - Centrul Operaţional BACĂU.

Punerea in funcţiune a receptorilor din bucătărie şi centrala termică se

realizează pe baza unui proiect la faza de dosar preliminar ce va fi întocmit de o

firma ce proiectează instalaţii de gaze naturale, agrementată de ANRE, iar proiectul

va fi avizat de către E ON GAZ ROMÂNIA - Centrul Operaţional BACĂU.

Debitul total de gaze naturale pe fiecare apartament va fi de 3,75 mc/h,

destinat pentru incălzirea spaţiilor şi prepararea hranei, nominalizat pe următorii

receptori:

- 1 maşina de gătit tip aragaz : Q = 1,05mc/h;

- 1 centrală termică cu tiraj forţat : Q = 2,70 mc/h ;

TOTAL DEBIT APROBAT : Q = 3,75 mc/h ;

Proiectul instalaţiei de utilizare gaze naturale de joasă presiune cuprinde :

- instalaţia exterioară, montată aparent pe ziduri ş i grinzi in sistematizare orizontală

ş i stâlpi in sistematizare verticală, cuprinsă intre regulatorul existent şi robinetul de

incendiu a contorului proiectat de la fiecare apartament, la inălţimea de montaj

conform schemei izometrice anexate;

- instalaţia interioara intre robinetul de incendiu a contorului proiectat şi receptorii

legali aprobaţi.

Receptorii sunt din import sau din producţia internă şi conform cărţii tehnice

anexate funcţionează la presiunea de alimentare de 200 - 300 mm CA.

Condiţii pentru introducerea instalaţiilor de gaze.

Încăperea unde sunt amplasaţi receptorii (C.T.- bucătărie) şi unde se introduc

gaze naturale corespunde prevederilor din NORME TEHNICE PENTRU

PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE

NATURALE - 2004, indicativ NT-DPE - 2004, privind volumul minim, raportul

volumic, suprafaţa de vitrare, asigurarea aerului necesar arderii ş i evacuarea

gazelor arse şi a eventualelor scăpări de gaze .





50

Evacuarea gazelor naturale arse de la aragaze se face prin grila de evacuare

10 * 10 cm, amplasată la inălţimea Hp = 2,35 m.

Admisia aerului necesară receptorului cu flacără deschisă (aragaz), se

realizează din exterior prin montarea unei prize de aer in peretele exterior la

înălţimea de 20 cm de la pardoseală şi va fi protejată cu plasă de sârmă.

Evacuarea eventualelor scăpări de gaze şi admisia aerului necesar arderi, se

va realiza prin execuţia unei variante din proiect. Se interzice montarea de

dispozitive de inchidere a secţiunii de ieşire a gazelor arse conform art. 8.32 din NT

- DPE -2004. De asemenea se interzice evacuarea gazelor direct in poduri.

Conform art. 8.22 din NT - DPE - 2004 , NU ESTE ADMISĂ:

- montarea conductelor pentru alte instalaţii in canale pentru conductele de

gaze;

- intersecţia canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte

instalaţii.

Pentru calcularea necesarului de gaze s-a ţinut cont de cantităţile necesare

pentru instalaţiile de incălzire şi pentru instalaţiile de ventilaţie şi climatizare.

Instalaţie de ventilaţie şi climatizare

Pentru spaţiile comerciale de la parterul şi mezaninul imobilului sunt

prevăzute următoarele sisteme:

1. climatizarea locală a spaţiilor, folosind climatizoare de tubulatură, cu

funcţionare cu agent termic apă caldă pentru încălzirea aerului, cu agent de

răcire apă rece pentru răcirea aerului.

2. ventilaţia se realizează cu ajutorul unor Centrale de tratare aer cu

recuperatoare de căldură, care asigură evacuarea aerului viciat şi aportul de

aer proaspăt, precum şi asigurarea unei temperaturi minime interioare in

spaţiile comune.

Climatizoarele de tubulatură sunt dimensionate să asigure climatizarea locală pentru

fiecare din spaţiile comerciale, asigurând încălzirea sau răcirea aerului. Acestea

sunt alimentate:

- cu agent termic apă caldă cu Ttur =70°C; Tretur =60°C, in regimul de încălzire;

- cu agent de răcire apă rece cu Ttur =7 °C; Tretur=12 °C, in regimul de răcire.





51

Fiecare aparat de climatizare va fi racordat printr-o tubulatura la canalele

principale de aer de la centralele de tratare a aerului. Aerul viciat va fi extras din

spaţiile comune printr-o reţea de canale de ventilaţie racordate la modulul de

evacuare al centralelor de tratare a aerului.

Materialele utilizate la executarea instalaţiilor

- Canalele de aer se execută din tablă de oţel zincat protejate termic cu cochilii

din polistiren sau plăci rigide din vată minerală sau de sticlă, caserate pe folii de

aluminiu armate cu fibre de sticlă. Specificul amplasamentului impune realizarea

protecţiei termoizolaţiei cu folii de aluminiu de 0,8 mm.

- Consolele, suporţii se vor executa din profile din oţel laminate, protejate

anticorosic prin grunduire şi voPSIre.

- Centralele de tratare aer, agregatul de răcire apă ca şi celelalte accesorii ale

instalaţiei sunt de ultimă generatie, respectă normele de protecţie a mediului fiind

ecologice.

Manipularea materialelor se va realiza cu respectarea normelor de tehnica

securităţii muncii şi in aşa fel încât sa nu se deterioreze.

Instalaţii de incălzire şi ventilaţie

Pentru imobilul COMERCIAL ŞI REZIDENŢIAL cu regim de inaltime: demisol,

parter, mezanin, unsprezece etaje + penthouse (D + P + MZ + 11E + PTH), trebuie

asigurat confortul termic prin realizarea instalaţiilor interioare de incălzire şi ventilaţii.

Spaţiul de la demisol este destinat parcărilor auto şi nu necesită asigurarea

confortului termic. Spaţiu comercial al imobilului este format din parter şi mezanin cu

destinaţie magazine, necesitând realizarea instalaţiilor interioare de incalzire şi

ventilaţii. Spaţiu rezidenţial este destinat locuinţelor cu regim de inăltime 11 etaje +

penthouse totalizând 205 apartamente, pentru care confortul termic se realizează

separat pe apartament.

Pentru spaţiul comercial confortul termic se realizează de la o sursă termică


doua cazane de perete in condensatie cu tiraj forţat şi camera etanşă, model

VIESSMANN, tip VITODENS 200 - W, având puterea termică de 105 kw fiecare.

Centrala termică produce agent termic 70/60°C, iar transferul termic se realizează

pe fiecare nivel cu ventiloconvectoare de plafon necarcasate, montate in tavan fals.





52

Instalaţia de climatizare este compusă din :

- 4 recuperatoare de căldură rotative cu D aer = 3500 mc/h/buc

- 4 baterii de incălzire - incălzire, 4 x 25 kw;

- 2 agregate frigorifice - răcire, 2 * 75 kw ;

- tubulară introducere aer proaspăt cu anemostate având D aer = 4 x 3500

mc/h;

- tubulatura evacuare aer viciat cu grile de ventilaţie având D aer = 4x 3000

mc/h;

Pentru spaţiul rezidenţial confortul termic se realizează individual pe fiecare

apartament de la o sursă termică proprie prin amplasarea unei centrale termice

murale in fiecare bucătărie.

Agentul termic 85/65°C va fi produs de un cazan, ce funcţionează cu gaze

naturale la presiunea gazului din sistem de 20 mbar.

Cazanul este de tip mural cu camera etanşă şi tiraj forţat ş i va fi amplasat in

bucătărie, intr-un spaţiu ce corespunde condiţiilor impuse de normativul 113 şi NT-

DPE -01/2004.

Agentul termic produs va fi folosit pentru incălzire şi preparare apă caldă de

consum. Agentul termic va fi produs de un cazan model de referinţă HERMAN, tip

VISION DUAL 24 SE, având puterea termică utilă: minimă / maximă de 9,1 kw /

23,9 kw şi un randament de 93,4%, ce produce agent termic pentru incălzire şi

instant preparare apă caldă de consum.

Necesarul de căldură pentru fiecare încăpere a obiectivului cu corpuri statice,

s-a determinat in conformitate cu SR 1907/1, SR 1907/2, pe baza datelor din

proiectul de arhitectură şi a temperaturilor interioare de calcul prevăzute in standard,

clădirea incadrandu-se in zona III de temperatură (te = - 18°C) şi in zona III eoliană.

Rezistenţa termică a elementelor de închidere ale încăperilor, date prin temă, s-a

determinat conform STAS 6472/3 şi Normativ C107.

Transportul agentului termic la corpurile de încălzire statice, se realizează

perimetral, montaj îngropat, cu conducte tur - retur din ţeavă de polietilenă

reticulată, izolată model REHAU.





53

Protecţia conductei cu izolaţie va avea dublu rol şi anume de izolator şi

posibilitatea dilatării conductei funcţie de variaţiile de temperatură.

Transferul de căldură in incăperi va fi asigurat de corpuri statice din oţel model

ECORAD cu două rânduri, iar in băi corpuri statice de tip port prosop, dimensiunea

lor va fi funcţie de incărcarea termică pe incăpere.

Pentru o echilibrare hidraulică bună a instalaţiei, pe legăturile tur-retur la

corpurile de incălzire, se montează câte un robinet de reglaj. Îmbinarea tubului

multistrat şi a fitingurilor de tip REHAU se realizează cu racorduri prin presare sau

filetare.

Materialele utilizate vor avea caracteristicile ş i toleranţele prevăzute in

standardele de stat sau in normele interne ale unităţilor producătoare.

In punctele cele mai coborâte se prevăd robineţi de golire, iar in punctele cele

mai înalte se prevăd aerisitoare (dezaeratoare automate).

Se va asigura panta corespunzătoare la instalaţia de distribuţie.

Se utilizează armături de sectorizare şi golire cu ventil sferic şi mufe.

Instalaţia interioară de incălzire se va supune la proba la rece şi la cald

conform cap.23 din 113-2002. Presiunea de lucru la instalaţia de incalzire este de 3

bari.

Probele se vor efectua inaintea izolării termice a elementelor instalaţiei şi

dupa închiderea completă a clădirii.

1.4.14.3. Alimentarea cu energie electrică

Instalaţiile proiectate includ instalaţii de forţă, instalaţii de iluminat şi prize,

curenţi slabi (telefon-întemet, TV. interfon). Se utilizează conductoare de cupru, în

execuţie îngropată.

Tablourile electrice de distribuţie vor fi executate conform schemei electrice

de distribuţie puse la dispoziţie de proiectant. Plecările spre receptori (circuite) sunt

protejate cu întrerupătoare automate. Pentru asigurarea protecţiei împotriva

şocurilor electrice se va executa şi măsura priza de pământ naturală şi artificială, cu

valoare de max. 1 Ohm.

La priza de pământ se vor racorda nulul de protecţie pentru tablourile

electrice, nulul de lucru şi protecţie al reţelei. Tabloul electric de distribuţie va fi

realizat cu grad de protecţie IP34.





54

Pentru circuitele de iluminat şi forţă se prevede protecţia la scurtcircuit cu

întrerupătoare automate cu protecţie magnetotermică.

In cadrul clădirii există următoarele categorii de circuite: sistem de iluminat

normal, sistem de iluminat de siguranţă.

Sunt prevăzute sisteme de iluminat specifice. Lămpile se vor monta pe baza

planurilor de montaj.

Instalaţiile electrice de joasa tensiune cuprind:

1. Instalaţii electrice pentru iluminat şi prize în apartamente,

2. Instalaţii electrice în spaţiile comune;

3. Instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului şi priza de pământ;

4. Instalaţii electrice aferente spaţii comerciale şi de birouri;

Instalaţiile electrice de curenţi slabi cuprind:

5. Sistem televiziune prin cablu;

6. Circuite internet şi telefon,

7. Interfon;

8. Instalaţii avertizare incendiu

Memoriul tehnic pentru instala ţi ile electrice nu include racordul electric

şi branşamentele de curenţi slabi .

Tablouri electrice proiectate:

FBE (parter) - firidă de branşament, este la exterior, în zona de acces (se va

face conform avizului de racordare ce se va obţine de către beneficiar).

FDCP- Este tabloul de distribuţie, cu funcţiile de protecţie şi măsură a energiei

electrice, realizat cu două secţiuni separate (măsură şi protecţie). Pentru fiecare

scara de bloc se va prevedea cate un FDCP. Pentru alimentarea spaţiilor

comerciale se va prevedea un FDCP separat.

TECOM - tablou de utilităţi comune pentru scara de locuinţe

TGSC - tablou general comune pentru spaţiile comerciale

Tablouri electrice individuale - (In fiecare apartament).

Tablourile electrice vor fi dispuse astfel:

- Tabloul FBE va fi montat la intrarea in clădire;





55

- Tabloul FDCP va fi montat în interiorul clădirii la parter;

- Tabloul TECOM şi TESPC va fi montat în interiorul clădirii, la parter

- Tablou TER aferent rezervor

- Tabloul individual de apartament va fi amplasat în interiorul fiecărui

apartament, deasupra uşii de intrare.

In cazul apartamentelor în camera de zi s-au proiectat in general două locuri

de lampă (general loc de masă şi odihnă) cu comandă din puncte independente şi

în băi s-a proiectat un loc de lampă, cu aparat special pentru mediu umed (băi),

amplasat la oglindă.

Pentru casa scării s-au proiectat aparate de iluminat pentru fiecare etaj tip

aplici de tavan sau echivalent echipate cu surse economice tip PL-T, sau echivalent.

Instalaţiile electrice de iluminat vor fi realizate din conductoare FY protejate

în tuburi IPEY sau echivalente pozate îngropat. Se utilizează conductoarele de

cupru de 1,5 mmp pentru iluminat iar legăturile conductoarelor vor fi realizate numai

în doze, cu cleme corespunzătoare.

Iluminatul de siguranţă de evacuare pentru zona casei scării va fi de tipul

1.A. Se va realiza cu luminoblocuri cu autonomie individuala de 90 minute. Acestea

se vor alimenta UPS şi vor fi de tipul MENŢINUT, fiind permanent in funcţiune

Hidranţii vor fi marcaţi cu luminoblocuri cu autonomie de 90 minute şi vor avea

inscripţionate litera H. Alimentarea acestora este identică cu cea a iluminatului de

evacuare.

Instalaţii pentru alimentarea prizelor:

Circuitele de prize din apartamente sunt racordate din tablourile individuale,

prin siguranţe automate cu protecţie diferenţială de 30 mA.

Schema de distribuţie şi calcul adoptată este de tip magistrală cu o coloană.

Circuitele de priză nu prezintă particularităţi deosebite. Se utilizează conductoarele

de cupru de 2,5 mmp pentru prize.

În bucătării s-au proiectat patru prize pentru maşina de spălat, frigider, alte

electrocasnice, etc.

Prizele se vor monta la o înălţime de 30 cm acolo unde nu sunt specificate

alte cote de montaj.





56

Comutatoarele şi întrerupătoarele pentru iluminat se vor amplasa la h=0,8 m-

1,5 m. Distanţele de montare dintre prize şi elementele metalice legate la pământ

vor respecta prevederile cuprinse în normativul 17 pct. 5.2.26.

Instalaţii electrice de curenţi slabi:

În interiorul fiecărui apartament s-au proiectat circuite de telefonie-internet,

cablu TV şi interfon. Aceste circuite sunt pozate îngropat.

S-a proiectat instalarea unui interfon, cu posturi în fiecare apartament.

Iluminatul pe spaţiile comune, casa scării, holuri se va face din tabloul de

utilităţi comune TECOM, câte unul pentru fiecare scară in parte. Din tabloul de

utilităţi comune se vor mai alimenta :

- Unitatea centrală a interfonului;

- Sistemul de televiziune prin cablu ;

~ Sistemul de internet şi telefon ;

- Liftul.

Pentru sistemul de telefon-internet, tv s-a prevăzut cate o plecare separată

pentru fiecare din tabloul de utilităţi comune. Aceasta va fi repartizată la un anumit

etaj care se va preciza de către furnizorul de internet-telefon, respectiv cablu.

Liftul se va alimenta din tablou de utilităţi comune înaintea disjunctorului

general. Pentru siguranţa la incendiu fiecare lift in parte a fost prevăzut cu dubla

alimentare, cea de bază din TECOM şi una de rezervă de la un generator propriu

pentru fiecare lift in parte. Generatorul va fi echipat cu tablou de comandă şi

automatizare astfel incât la căderea tensiunii acesta va intra automat in funcţiune.

Fiecare lift va avea inclus in furnitura lui un tablou automat (livrat de furnizorul

liftului) care trebuie pe lângă funcţiunile lui normale să poată primi un semnal de la

centrala de avertizare incendiu, astfel incât la apariţia unui incendiu liftul să se

deplaseze la parter, rămânând acolo cu uşile. Trecerea in regimul normal de

funcţionare se va putea face numai manual de la tabloul de utilaj, astfel incat să se

elimine posibilitatea de pornirea a liftului in cazul unui incendiu.

Alimentarea cu energie electrică a spatiilor comerciale se va face printr-

un tablou electric tip FDCP. Pentru zona comună ş i spatiile tehnice s-a prevăzut un

tablou general care se va alimenta separat din firida de branşament. Distribuţia





57

circuitelor in zonele comune se va face in cablu tip CYYF (cu intârziere mărită la

propagarea flăcării) pozat pe pod de cablu montat in tavanul fals.

Iluminatul in spatiile comune se va realiza cu corpuri de iluminat montate

incastrat in tavanul fals, echipate cu surse economice. Comanda de aprindere a

iluminatului pentru zona comună a spatiilor comerciale se va face centralizat de Ia

camera de supraveghere, sau direct de pe tabloul electric prevăzut pentru iluminat,

prin butoane de comandă.

Se vor prevedea circuite electrice de prize pentru curăţenie alimentate in

cablu CYYF (cu întârziere mărită la propagarea flăcării) pozate pe pod de cablu

montat in tavanul fals.

Din tabloul general al spatiilor comune se vor alimenta :

- Unităţile de climatizare de pe terasa magazinelor;

- Centralele termice murale aferente magazinelor;

- Tabloul electric de iluminat şi prize aferent spatiilor comune.

Iluminatul de siguranţă de evacuare pentru spaţiile comerciale va fi de tipul

1.A se va realiza cu luminoblocuri cu autonomie individuală de 90 minute. Acestea

se vor alimenta UPS şi vor fi de tipul MENŢINUT, fiind permanent in funcţiune .

Hidranţii vor fi marcaţi cu luminoblocuri cu autonomie de 90 minute şi vor avea

inscripţionate litera H. Alimentarea acestora este identică cu cea a iluminatului de

evacuare.

In camera centralei termice, camera tabloului general, camera centralei de

avertizare incendiu, camera tehnică a grupurilor de pompare hidranţi respectiv

sprinklere se vor prevedea corpuri de iluminat pentru continuarea lucrului, echipate

cu kit de siguranţă cu autonomie de 180 minute.

Pentru alimentarea cu energie electrică a parcărilor se va prevedea un

tablou distinct contorizat separat. Iluminatul in parcare se va realiza cu corpuri de iluminat tip TCW215 sau

similar cu grad de protecţie IP65. Instalaţia de iluminat va fi de tip etanş realizată in

cablu CYYF pozat aparent pe tavan sau pe pod de cablu. Atât dozele cât şi

corpurile de iluminat se vor echipa cu presetupe de etansare astfel incât să fie

păstrat gradul de protecţie de IP65. Aprinderea iluminatului se va face de la

detectoare de mişcare cu unghi de 360 grade care vor comanda contactoarele





58

aferente circuitelor din zona deservită de acestea. In cazul in care acestea vor avea

defecte a fost prevăzut şi câte un întrerupător general amplasat unul in zona de

intrare in parcare cu automobilul şi unul in zona de intrare in parcare din casa scării.

In cazul dispariţiei tensiunii normale o parte din corpurile de iluminat normal

au fost prevăzute şi cu kituri de siguranţă astfel incat traseul de circulaţie sa fie

iluminat parţial, acestea vor fi marcate pe plan distinct.

Iluminatul de siguranţă de evacuare pentru parcare va fi de tipul 1.A se va

realiza cu luminoblocuri cu autonomie individuală de 90 minute. Acestea se vor

alimenta UPS şi vor fi de tipul MENŢINUT, fiind permanent in funcţiune. Hidranţii vor

fi marcaţi cu luminoblocuri cu autonomie de 90 minute şi vor avea inscripţionate

litera H. Alimentarea acestora este identică cu cea a iluminatului de evacuare.

Cablurile de alimentare a circuitelor de iluminat de siguranţă vor fi rezistente

la foc timp de 90 minute, traseele acestora vor fi distincte de cele ale iluminatului

normal.

INSTALAŢIA DE SEMNALIZARE LA INCENDIU

Sistemul de detecţie şi semnalizare a incendiului are rolul de a supraveghea

obiectivului din punct de vedere al apariţiei accidentale sau intenţionate a unui focar

de incendiu.

Instalaţia de semnalizare la incendiu cuprinde:

• centrala avertizare incendiu adresabilă cu 6 zone;

• detectoare optice adresabile de fum;

• detectoare de monoxid de carbon;

• detectoare de gaz;

• declanşatoare manuale de alarmă;

• dispozitive de alarmă la incendiu;

• cablu transmisie semnal cu rezistenţă mărită la foc.

La stabilirea numărului de detectoare s-a avut in vedere aria de acoperire a

unui detector care este de minim de 80 mp.

Conform Normativ 118/2-2002 (funcţie de categoria de importanţă, riscul de

incendiu, număr ocupanţi, categoria pericol de incendiu) se va folosi tipul de





59

acoperire totală pentru parcare şi spaţii comerciale şi parţial pentru scara fiecărui

bloc in parte.

Centrala de avertizare la incendiu va avea incorporate mai multe module:

- modul de alimentare cu sursă de rezervă;

- modul comunicaţii la distanţă;

- modul alarmă la incendiu;

- modul comanda relee.

Amplasarea centralei se va face la parter in camera de supraveghere din zona

spaţiilor comerciale.

Detectoarele se vor monta pe tavanul incăperilor.

Declanşatoarele de alarmă manuale ş i dispozitivele de alarmare la incendiu

se vor monta către ieşirile principale de evacuare pentru a facilita declanşarea unei

alarme in cazul apariţiei unui incendiu nesesizat de detectoare ş i pentru o alarmare

eficienta a întregului obiectiv. Conexiunile intre echipamente se vor realiza cu cablu

rezistent la foc 4x1,5 pozat aparent in tavanele false şi in tuburi de protecţie la

montajul ingropat in zid.

Instalaţia de avertizare la incendiu va fi executată de firme specializate şi

autorizate pe domeniul respectiv.

Paratrăsnet, instalaţii de protecţie prin legare la pământ şi priza de

pământ Instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului constituie un ansamblu complet de

elemente care servesc la preluarea supratensiunilor de origine atmosferică şi

transmiterea acestora la pământ

S-a calculat un nivel întărit II pentru protecţia împotriva trăsnetului.

Instalaţia se compune din:

- elementele de captare a trăsnetului: paratonier cu dispozitiv de amorsare

amplasat pe corpul central la 5 m deasupra cotei cele mai înalte şi care va avea

raza de protecţie de 65 M.

- conductoare de coborâre (formate din platbandă OL-Zn 25x4 mm) şi

elemente de conectare la priza de pământ:

- priza de pământ





60

Dimensionarea echipamentului electric

Alegerea caracteristicilor materialelor, aparatelor şi echipamentelor electrice

s-a făcut ţinând cont de:

- parametrii regimului de funcţionare (tensiune, curent, putere, frecvenţă, etc);

- categoria sau categoriile în care se încadrează încăperea, spaţiul sau zona

respectivă din punct de vedere al pericolului de incediu şi din punct de vedere al

pericolului de electrocutare;

-caracterul specific al instalaţiei electrice respective, cu respectarea

prescripţiilor tehnice şi normativelor în vigoare.

Protecţia instalaţiilor electrice: a) Protecţia circuitelor electrice împotriva supracurenţilor şi scurtcircuitelor

Se utilizează întrerupătoare automate pentru protecţia coloanelor principale şi

individuale.

b) Măsuri de protecţie împotriva tensiunilor de atigere şi de pas:

Măsurile de protecţie împotriva tensiunilor de atingere şi de pas prevăzute

sunt în conformitate cu normativele şi standardele în vigoare. Instalaţia electrică va

fi realizată având nulul de lucru şi nulul de protecţie separate, începând de Ia FDCP

în schemă TN-CS.

Pentru instalaţia electrică proiectată pentru acest obiectiv se va realiza

protecţia prin legare la nul - ca mijloc de bază, cu respectarea STAS 6616/83.

Ca mijloc suplimentar se utilizează protecţia diferenţială. Toate părţile

metalice ale instalaţiilor şi aparatelor electrice se leagă la nulul de protecţie.

c) Măsuri de protecţie împotriva supratensiunilor atmosferice:

Clădirea are proiectată o instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului. La

nivelul acoperişului, exis tă o reţea de captare cu ochiuri de max 15m (Nivel de

protecţie Normal III), Pentru conductoarele de coborâre se utilizează platbanda OL-

Zn 25x4mm. Priza de pământ va avea valori de max. 1 Ohm, şi este de tip natural

(utilizându-se armătura radierului de fundaţie, precum şi a grinzilor de fundaţie).

Dacă valorea măsurată pentru priza de pământ depăşeşte 1 Ohm, se va suplimenta

cu o priză artificială până la atingerea valorii obligatorii.





61

2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE In cadrul proiectului nu se vor desfăşura procese de producţie. Dupa finalizarea

lucrărilor de constructie imobilul va fi folosit pentru activităţi casnice, comerciale şi de

recreere.

2.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi

echipamentelor necesare; alternative avute in vedere Ansamblul de locuinţe proiectat, unitar din punct de vedere funcţional şi

arhitectonic are o infrastructură alcătuită dintr-o fundaţie pe piloţi inglobaţi complet

in teren şi un radier de solidarizare din beton armat de tip dală groasă cu grosimea

constantă. Radierul este dispus sub pereţii structurali din beton armat de la

demisol. Grosimea radierului este de 180 cm.

Piloţii sunt de tip foraţi cu diametru mare (108 cm), sunt realizaţi din beton

armat şi sunt dispuşi sub forma unei reţele rectangulare având interaxul de 280 cm

pe o direcţie şi de 295 cm pe cealaltă direcţie. Piloţii sunt verticali, au secţiunea

transversală constantă şi lungimea de 18 m.

Infrastructura spaţiului comercial este alcătuită din fundaţii continue sub

elevaţii din beton armat, având stâlpii suprastructurii poziţionaţi la intersecţiile

elevaţiilor.

Suprastructura blocului este alcătuită din structura metalică. Acoperişul este de

tip terasă orizontală cu placă din beton armat.

Alte amenajări:

- Alei pietonale şi carosabile;

- Spaţii verzi.

Construirea blocurilor şi a parcajelor corespunzătoare, nu implică

desfăşurarea unui proces tehnologic.

Din acest punct de vedere putem face referire doar la procesele tehnologice

desfăşurate in timpul lucrărilor de construcţii, ce constau in:

a) Decopertarea terenului ;





62

b) Cofrarea, realizarea armăturilor, turnarea betonului ş i vibrarea betonului

armat, decofrarea. Aceste lucrări reprezintă realizarea structurii de rezistenţă.

c) Inchiderea exerioară.

d) Inchiderea interioarelor.

e) Turnarea şapelor şi realizarea pardoselilor.

f) Montarea tâmplăriei.

g) Realizarea structurilor teraselor circulabile şi necirculabile.

h) Montarea instalaţiilor ş i echipamentelor electrice, termice ş i sanitare.

i) Amenajarea spatiilor exterioare: a drumului de acces, a parcărilor ş i a

spaţiilor verzi.

Circulaţia pe verticală este asigurată de 3 scări. Fiecare casă a scării este

dotată cu scară şi lift. Accesul se va face controlat in clădire, existand posibilitatea

de a intra atât din exterior cât şi din parcare.

Spaţiile care nu vor fi ocupate de construcţii sau de căi de acces vor fi

inierbate şi vor fi amenajate peisagistic/ambiental.

In cadrul imobilului regăsim garsoniere, apartamente de 2 camere şi

apartamente de 3 camere; pe langa acesta sunt şi 6 tipuri de penthouse-uri.

Parterul in suprafaţă de 2125,74 mp va fi amenajat pentru spatii comerciale,

iar mezaninul (1870,20mp) pentru birouri.

Activitatea de asigurare in timpul exploatării Funcţionarea in siguranţă a lifturilor, verificarea periodică a balustrăzilor,

siguranţa impotriva incendiilor, activitatea de protecţie impotriva intruziunii şi

efractiei vor fi asigurate de firme specializate in domeniile respective.

2.1.2. Valorile maxime admise prin tehnicile propuse de titular şi prin

cele mai bune tehnici disponibile

Nu este cazul.

2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE 2.2.1. Echipamente, instalaţii, utilaje, clădiri ce urmează a fi dezafectate

Nu este cazul, terenul este liber de construcţii.





63

2.2.2. Substanţe conţ inute / stocate ( inclusiv azbest şi PCB )

Nu este cazul.

2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferentă

Nu este cazul.

2.2.4. Măsuri, echipamente şi conditii de protectie

Nu este cazul.

3. DESEURI

3.1. GENERAREA DEŞEURILOR, MANAGEMENTUL DESEURILOR, ELIMINAREA ŞI RECICLAREA ACESTORA

In perioada de construcţie, se vor produce deşeuri din construcţii, cu titlul de

cod “17” şi subtitlurile 17.01 - 17.09, conform H.G. nr. 856/2002. Deşeurile rezultate

din activitatea de construcţie nu se depozitează, ci vor fi transportate zilnic la rampa

Nicolae Bălcescu.

La fiecare punct de lucru materialele se vor depozita in cuve sau vor fi

acoperite pentru a impiedica emisiile de praf şi de pulberi.

In fiecare zonă de lucru vor exista containere pentru deşeuri. Imediat după

generarea lor, deşeurile vor fi depozitate in containerele de la punctele de lucru. In

niciun caz acestea nu vor fi depozitate direct pe sol.

La sfârşitul fiecărei zile de lucru deşeurile vor fi strânse in containerul central

aflat in organizarea de şantier. Containerul central va fi preluat de societatea de

salubritate pe baza contractului incheiat şi vor fi transportate către rampa Nicolae

Bălcescu.

In perioada de funcţionare

Managementul deşeurilor menajere constituie o problema de mare actualitate

din cauza faptului că volumul lor creşte proporţional cu creş terea numărului de

locuitori şi a nivelului lor de trai. Datorită faptului că aceste deşeuri au o mare

varietate in ceea ce priveşte substanţele organice şi anorganice existente in

conţinutul lor, iar procesul lor de degradare este dificil de urmărit, unele dintre ele





64

fiind nebiodegradabile (peturi), ele pot declanşa un proces de poluare a aerului, apei

şi solului ducând, uneori la infecţii şi afectând sănătatea publică.

De aceea, este necesar, să se efectueze o activitate de precolectare şi

sortare a deseurilor, acţiune premergătoare colectării. Această activitate constă intr-

o colectare primară ş i sortare a deşeurilor menajere de la locul de producere, in

recipienţi mici, amplasaţi in spaţii speciale şi o precolectare secundară in care

conţinutul recipienţilor mici este deversat in recipienţi mai mari ecologici, constând in

pubele sau containere, care se depozitează in puncte de colectare de unde sunt

recoltate şi transportate de unitati specializate. Colectarea deşeurilor se va face

selectiv, conform legislatiei in vigoare. Administratorul obiectivului va avea obligaţia

să pună la dispoziţie, containerele specializate, inscripţionate ş i colorate diferit,

conform codului de culori legal.

Deşeurile rezultate in cadrul obiectivului provin in cea mai mare parte din

zona apartamentelor şi a zonelor comerciale fiind de tipul hârtie, cartoane, pungi,

folii, gunoi menajer, iar pe zona intregului obiectiv rezultă deşeuri din cadrul

procesului de curăţenie.

Deşeurile provenite de la apartamente vor fi depozitate intr-o zonă specială

de stocare temporară a deşeurilor, iar apoi acestea se vor colecta de către unitatea

specializată de salubritate a zonei, prin contractul incheiat de aceasta cu

beneficiarii. Zona de stocare a fost astfel dimensionată incât să permită depozitarea

tuturor deşeurilor produse până la preluarea acestora de către unitatea de

salubrizare orăşenească şi de asemenea va fi amenajată astfel incât să permită

colectarea pe categorii a deşeurilor produse (PET-uri, hârtie, cartoane, materiale

plastice, doze aluminiu, deşeuri menajere biodegradabile, etc.).

Se estimează că in perioada de construcţie şi de exploatare a obiectivului vor

fi produse următoarele cantităţi de deşeuri:

Nr. crt.

Tip reziduuri cantitate estimata metoda de tratare proiectata

1. reziduuri de tip menajer nesortate

90mc/luna dupa presare-balotare

ridicate de unitate de gospodarie comunala specializata conf. contract

2. hartie, ambalaje carton 90 mc/luna dupa presare-balotare

ridicate de unitate de gospodarie





65

comunala specializata conf. contract

3. ambalaje de mase plastice, macinate, presate-balotate

900 tone/an ridicate de unitate de gospodarie comunala specializata conf. contract

4. reziduuri din separatorul de produse petroliere ( platforme de parcare, platforme carosabile)

400 kg/an ridicate de unitate de gospodarie comunala specializata conf. contract

5. becuri si alte reziduuri cu continut Hg

150 buc/an ridicare de o firma specializata pe baza de contract

6. pamant vegetal rezultat din lucrarile de sapaturi (faza de executie constructii-santier)

cca. 5300 mc conform proiect

se utilizeaza in totalitate la lucrarile de umpluturi si amenajari exterioare ale incintei

7. reziduuri de carton, ambalaje (faza de executie constructii-santier)

100 tone ridicare de o firma specializata pe baza de contract

Colectarea deşeurilor se va face selectiv. Deşeurile de tip ambalaje vor fi

colectate si balotate in „mori – prese” prevăzute la parterul zonei comerciale, vor fi

containerizate şi predate unei societăţi de salubrizare. Vara, in reziduurile menajere

se va adauga hipoclorură de calciu.

Beneficiarul are următoarele obligaţii:

- să incheie contract cu o societate specializată, care prevede colectarea,

transportul şi neutralizarea deşeurilor menajere de la obiectiv;

- să-şi asigure dotarea necesară precolectării deşeurilor produse in

intervalul dintre două ridicări conform ciclulului de ridicare;

- sa menţină in stare de curăţenie spaţiul destinat depozitării, fiind interzisă

arderea lor direct in recipienţii de colectare precum şi aruncarea lor lângă

recipienţi, in căminele de canalizare ori depozitarea lor pe terenuri virane sau

pe domeniul public;





66

- să incheie contract de prestări servicii cu o societate specializată. In baza

acestui contract, prestatorul se obligă să asigure servicii de curaţenie şi

intreţinere a curăţeniei zilnice (interioară şi exterioară) pentru spaţiile din

cadrul ş i din afara obiectivului precum ş i pentru parcarea subterană.

- să asigure calea de acces pentru mijloacele de transport astfel incât distanţa

maximă dintre acestea ş i locul de depozitare a recipienţilor să nu depăşească

10 m.

- se recomandă folosirea de pubele inscripţionate cu iniţialele societăţii

prestatoare a serviciului de salubritate şi menţiunea “GUNOI” urmată de

eventualele precizări cu privire la natura acestuia: menajer, hârtie, plastic etc.

sau un desen sugestiv indicând destinaţia.

- să spele recipienţii după golire şi să-i dezinfecteze cel putin o dată pe lună.

Spaţiile de precolectare trebuiesc de asemenea dezinfectate in aceleaşi

condiţii.

- să asigure o permanentă stare de curăţenie ş i ordine, pe căile de acces

interioare, pe străzile ş i trotuarele din jurul incintelor precum ş i pe celelalte

terenuri pe care le deţin.

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE

REDUCERE A ACESTORA 4.1. APA 4.1.1. Condiţiile higrogeologice ale amplasamentului

Din punct de vedere hidrogeologic amplasamentul obiectivului analizat se

află situat intr-o zonă cu aport acvifer important, alimentarea principală a pânzei de

apă subterană făcându-se prin infiltraţie laterală din râul Bistriţa, alte surse de

alimentare fiind precipitaţiile atmosferice, izvoarele de la baza terasei I a căror apă

se varsă direct in pânză.

Resursele de apă ale judeţului Bacău sunt constituite din apele de suprafaţă –

râuri interioare, lacuri naturale şi artificiale şi într-o măsură mai mică, din apele

subterane. Resursele teoretice de apă de suprafaţă sunt de 1310 milioane mc, dintre





67

care 470 milione mc utilizabile, iar resursa teoretică de apă freatică 170 milioane mc

(140 milioane mc utilizabile), conform raportului privind starea mediului in judeţul

Bacău in 2008.

Principalele cursuri de apă care alcătuiesc reţeaua hidrografică a judeţului

Bacău sunt: Siret ( cu o lungime pe teritoriul judeţului Bacău de 145 Km), Bistriţa (

cu o lungime pe teritoriul judeţului de 40 Km), Trotuş ( cu o lungime pe teritoriul

judeţului de 118 Km ), Tazlău ( cu o lungime pe teritoriul judeţului de 59 Km ),

Berheci (cu o lungime pe teritoriul judeţului de 70 Km) şi Zeletin ( cu o lungime pe

teritoriul judeţului de 59 Km).

Râul Siret strǎbate judeţul pe direcţia nord–sud, are un debit mediu

multianual de 70 mc/s la intrarea în judeţ şi 137 mc/s la ieşire, colecteazǎ apele

Bistriţei, Trotuşului şi afluenţilor acestora pe partea dreaptǎ şi ale Tutovei,

Pereschivului, Zeletinului, Berheciului, Rǎcǎtaului. Râul Bistriţa strǎbate judeţul

Bacǎu pe direcţia NV–SE, şi se varsǎ în Siret în aval de Bacǎu, având un debit

mediu 66 mc/s.

Râul Trotuş are o suprafaţǎ bazinalǎ de 3.960 kmp pe teritoriul judeţului

Bacǎu şi un debit mediu de 37 mc/s la ieşirea din judeţ. Principalii sǎi afluenţi sunt:

Asǎu, Ciobanuş, Uz, Slǎnic, Caşin, Oituz, Tazlǎu etc.

Lacurile de pe teritoriul judeţului Bacău au luat naştere ca urmare a

amenajărilor antropice pe Siret, Uz şi Bistriţa. Singurul lac natural este lacul Bălătău

situat pe Izvorul Negru – afluent al Uzului.

Principalele lacuri artificiale pe râul Bistriţa sunt: Gârleni – 2,30 Kmp, Bacău I

(Lilieci ) - 3,2 Kmp, Bacău II - 3,2 Kmp

Pe râul Siret au fost amenajate lacurile de acumulare: Galbeni, Răcăciuni şi

Bereşti, iar pe Uz se află amenajat lacul Poiana Uzului - 3,34 Kmp.

Pe amplasament nu sunt cursuri de apă. In vecinătatea amplasamentului trece

Râul Bistriţa, la aproximativ 1,1 km.

4.1.1.1. Starea apelor subterane: dinamica, compoziţia chimică, tipuri şi

concentraţii de poluanţi; evaluarea contaminării – obligatoriu pentru straturile freatice şi după caz, pentru cele de medie şi mare adâncime





68

Regimul natural al apelor subterane a suferit, în timp, o serie de modificări

cantitative şi calitative. Modificările cantitative au fost cauzate in primul rând de

folosirea apelor subterane ca sursă de apă potabilă şi industrială, executării unor

lucrări hidrotehnice şi hidroameliorative, iar modificările calitative au fost cauzate de

acţiunea factorilor poluatori (naturali şi antropogeni).

Resursele de apă, în special cele din acviferele freatice, prezintă un risc

ridicat de poluare. Creşterea concentraţiilor poluanţilor din apă in unele zone ale

judeţului Bacău a dus la imposibilitatea folosirii acestor surse pentru alimentarea cu

apă a populaţiei. Depoluarea surselor de apă din pânza freatică este extrem de

anevoioasă, necesitând investiţii foarte mari, de timp şi bani.

Apa subterană este localizată atât in formaţiunile cuaternare cât şi in cele

sarmaţiene apărând sub forma a două pânze.

Lucrările de prospecţiune executate in perimetrul studiat, au interceptat

acviferul freatic la adâncimi de circa - 2,60 m. C.T.N., dar el poate varia pe verticală

in funcţie de regimul hidric al zonei.

Acest lucru va trebui luat in calcul atât in timpul execuţiei lucrărilor de investiţii

cât mai ales in perioada exploatării acestora.

Pe baza acestor considerente, se recomandă urmărirea variaţiei cotei apei

subterane, prin două puţuri de observaţie, iar in cazul producerii unei creşteri

neprevăzute, se vor executa nişte canale de drenaj exterior sau o captare prin

puţuri.

Hărţile cu hidroizohipse care au fost executate in zonă, indică o direcţie de

curgere a apelor subterane aproximativ nord - est spre sud - vest, apărând rare

abateri de la această orientare, influenţate de gârliţele apărute in urma alimentării

acestora cu apă din izvoarele de la baza terasei I.

Ţinând cont de faptul că nivelul acvifer freatic se poziţionează la adâncimi

care pot intra in contact cu fundaţiile viitoarei lucrări de investiţii prin variaţia

acestuia pe verticală, au fost inventariate mai multe probe de apă care au fost

recoltate din vecinătatea amplasamentului.

Rezultatele analizelor probelor de apă au fost comparate cu prescripţiile

stabilite pentru agresivitatea apei prin STAS 3349 / 1 - 1983.





69

Tabel centralizator cu rezultatul analizelor probelor de apă şi stabilirea agresivităţii

cf. STAS 3349 / 1979

Din analiza rezultatelor probelor de apă recoltate, in conformitate cu

prevederile Anexei A din STAS 3349 / 1979, se recomandă utilizarea unui beton cu

grad de impermeabilitate P8, având marca minimă a betonului B 250, sortimentul de

ciment recomandat este M 30, iar dozajul minim de ciment pentru agregatele de 0 -

16 m.m. este 430 Kg. / m.c. şi pentru agregatele de 0 - 31,5 m.m. este de 390 Kg. /

m.c.

4.1.2. Alimentarea cu apă In cadrul obiectivului, apa rece va fi utilizată pentru consumul menajer, pentru

nevoile igienico – sanitare şi gospodăreşti şi pentru prepararea apei calde menajere.

Alimentarea cu apă a obiectivului se va face prin intermediul unui branşament

la reţeaua de alimentare cu apă existenta în zonă.

4.1.2.1. Caracteristici cantitative ale sursei de apă in secţiunea de prelevare:

debit mediu, debit mediu lunar / zilnic cu diverse asigurari (95%,80%,etc.)

DETERMINAREA NECESARULUI DE APĂ

Debite caracteristice Consumatori specifici:

- 216 apartamente in blocuri x 3 persoane/apt. = 648 persoane

- 160 persoane in spatii comerciale

- 95 persoane in birouri

Debit specific:

- locatari: 170 l/zi/pers - conform STAS 1478/90-Tab. 4, pct. 1





70

- persoane in spaţii comerciale: 40 l/zi/pers - conform STAS 1343-1/2006

- persoane in birouri: 50 l/zi/pers - conform STAS 1343-1/2006

Qzi med total = 121,31 mc/zi Qzi max total = 163,77 mc/zi Qzi min total= 49,13 mc/zi Qorar max total = 20,65 [mc/h] DETERMINAREA CERINŢEI DE APĂ POTABILA Qs

Qs zi med.= 142,30 [mc/zi] = 1,77 l/s

Qs zi max= 192,10 [mc/zi] = 2,4 l/s

Qs zi min = 57,63 [mc/zi] = 0,72 l/s

Qs o max= 24,21 [mc/h] = 5,65 l/s

4.1.2.2. Instalaţii hidrotehnice: tip, presiune, stare tehnică Clădirea face parte din construcţii inalte, având Sc= 1.796,77 mp, V= 90.339 mc.

Conform STAS 1478, cap 3.1.3.1., tabel 5/1, Qii= 5 l/s şi numărul jeturilor in

funcţiune simultană este 2 cu debitul specific 2,5 l/s. Conform NP086-05:

- cap. 4.1,/c - clădiri inalte şi 4.1/g - parcaje sau garaje subterane -clădirea se dotează

cu hidranti interiori;

- cap. 4.36/b -se asigură 2 jeturi in funcţiune simultană;

- cap. 5.2. -se prevăd coloane uscate la clădiri civile publice inalte;

- cap. 6.17b şi 6.17i -construcţia se dotează cu instalaţii cu hidranti exteriori;

- cap. 7.1/h -echipare cu instalaţii automate de stingere a incendiilor pentru garaje şi

parcaje cu mai mult de 50 autovehicule;

- cap. 8.2./d -se prevede perdea de drencare;

- anexa nr. 3 -numărul jeturilor in funcţiune simultană pentru instalaţii cu hidranti

de incendiu interiori este:

- clădiri inalte -2;

- garaje, parcaje subterane -2 pentru V= 6.289 mc;





71

- spatii comerciale (parter) -2 pentru V= 8.085 mc;

- birouri (mezanin) -1, pentru V= 8.085 mc.

Instalaţii cu sprinklere NP086-05 cap. 7.1./h -garaje şi parcaje subterane

pentru mai mult de 50 de autovehicule.

n -nr. de sprinklere prevăzute sa funcţioneze simultan montate in aria de

declanşare A-determinat

qik= a√H (l/s)

a -coeficient de debit (Anexa B, tabel 17)

Hi -presiunea disponibila la orificiu (mCA) (Anexa B, tabel 17)

- sprinkler inox, orificiu =12 mm, H 10 mCA, a= 0,355

qik= 0,355 √15= 1,37 l/s

As -aria de declanşare -tab.9/1; As= 215 mp

is -intensitatea de stingere is (l/s -mp); is= 0,07 l/s-mp, dar se considera is= 0,12

l/smp conform NP024 -97 cap III c.2.3.10.3 Ap -aria protejata de 1cap sprinkler

- Sector 1: 42 x 12,7 = 533 mp --+ 47 capete sprinklere

- Sector 2: 35 x 5,7= 199,50 mp

44.5 x 11.5 = 511.75 mp

= 711,25 mp —► 63 capete sprinkler

- Sector 3: 23 x 4,5 = 103,5 mp

22,2x5,5 = 122,10 mp

= 662,6 mp → 59 capete sprinklere

In total = 169 buc





72

Art. 7.11. -se prevede o rezervă de capete sprinklere de 30 buc.

V= 90.339 mc, Sc= 1.796,77 mp, Hsubsol= 3,50 m, V= 6.289 mc, Qis= 30 l/s

Conform STAS 1478 cap 4.3.3.2,i/f, Ti= 10 min ->Qii şi Te=1 ora-*Qie

- CALCULUL VOLUMULUI REZERVORULUI -

Conform SR 1343/1-2006, volumul de apă necesar pentru asigurarea

debitelor hidranţilor interiori şi exteriori este:

Vi= 0,6-nj-Qii-Ti + 3,6-Qie-Te + 3,6-QisTs (mc)

unde:

Vi - volumul de apă înmagazinat (mc)

Vi= 0,6x2x2,5x10 + 3,6x25x1 + 3,6x30x1= 228 m3 Vi= 228 m3

Necesarul de apă pentru consumul la utilizator pe durata stingerii incendiilor:

Vcons= a-Qor maxTe (m3), unde:

Vcons - volumul consumat la utilizator a=1; Te= 3 ore;

Qor max= 20,65 (m3/h); Vcons= 1 20,65-3= 61,95 mc Vcons= 6 1,95 mc

Volumul rezervei intangibile: VRI= Vi + Vcons (m3)

VRP 228 + 61,95= 289,95 mc VR|= 289,95 mc

Refacerea rezervei de apă după incendiu:

QRI= VRI/ TRI x 24 mc /zi

TRI= 24 h

QRI = 289,95/ 24 x24 = 289,95mc/ zi = 3,35 l/s

Conform STAS 4165-88, volumul rezervorului din beton armat se calculează astfel:

Vrez= Vcomp+ VRI (1)

Vcomp= 3 x Vcons max zi (m3)

a= 0,5 (tabel 1 - n< 5000 locuitori) Qs zi max= 192,10 (m3/zi); VComp=0,5 -192,10 =

96,05 m3





73

Vrez= 96,05 + 289,95= 386 m3 (1)

=> Volumul rezervorului va fi de 400 mc.

Alimentarea cu apă rece a imobilului se va face prin branşament la reţeaua

stradală. La intrarea în demisol, se va prevedea robinet de trecere.

La baza coloanelor de apă rece s-a prevăzut câte un robinet de trecere.

Conducta de distribuţie din demisol şi coloanele de apă rece se vor executa

cu ţevi zincate.

Coloanele de apă rece au fost dispuse în spaţiul comun - hol.

Lângă fiecare apartament se va monta contorul de apă Dn 20 mm robinete de

trecere într-un dulap de mascare cu uşiţă.

De la contor, în apartament, conductele de apă rece sunt distribuite cu

distribuitoare (pentru apa rece şi apa caldă sanitară) prin ţevi multistrat tip PEXAL

cu protecţie ignifugă prin şapă, fără îmbinări în zona îngropată.

Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor s-au prevăzut coloane 3" şi câte

doi hidranţi interiori 2" pe nivel.

La demisol, pe conducta de intrare se prevede robinet trecere şi clapetă de

reţinere şi racord la limita clădirii cu două racorduri fixe tip ,,B" în nişă cu geam. Pe

acest racord s-a prevăzut un robinet de trecere şi clapeta de reţinere.

Au fost prevăzute două coloane uscate pentru incendiu interior 3". La limita clădirii s-a prevăzut racord fix tip ,, B" iar în demisol ventil de reţinere

şi robinet de golire.

La nivele, pe racordul la coloană uscată se va monta racord fix tip „C" şi

inscripţie „RACORD INCENDIU". La exterior lângă racordul tip ,,B" se va monta

indicatorul ,,COLOANA USCATĂ".

Echiparea şi dotarea PSI s-a făcut conform „Normativ pentru proiectarea,

executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor" NP086-05.

b. Alimentarea cu apă caldă Alimentarea cu apă caldă necesară pentru consum menajer se va face de la

centrala termică proprie fiecărui apartament, amplasată in cadrul bucătăriei şi care

va fi prevazută din punct de vedere economic in proiectul de instalaţii termice.

Pentru zona comercială formată din spaţii modulare destinate magazinelor de

parter şi mezanin alimentarea cu apă caldă se va face de la o sursă termică





74


două cazane de perete cu tiraj forţat şi cameră etanşă, model VIESSMANN, tip

VITODENS 200-W, având puterea termică de 105 kw fiecare.

Posibile descărcări accidentale de substanţe poluante in corpurile de

apă

In conditiile respectării proiectelor de construcţii şi instalaţii nu vor fi poluări

accidentale ale apelor, iar poluările accidentale cauzate de pierderi de ulei sau

combustibili survenite pe suprafetelor betonate din parcările subterane, vor fi

neutralizate cu ajutorul unor firme specializate.

4.1.2.3. Motivarea metodei propuse de alimentare cu apă

Metoda aleasă este cea mai favorabilă din punct de vedere al protecţiei

mediului deoarece nu implică lucrări suplimentare pentru realizarea unei alte surse

de apă.

4.1.2.4. Măsuri de imbunătăţire a alimentarii cu apă

Consumul de apă se va contoriza şi se vor impune măsuri pentru evitarea

risipei de apă.

Trebuie asigurată zona de protecţie sanitară de 3 m de o parte şi de alta a

conductelor de distribuţie apă din incinta obiectivului. Eventual, in aceste zone

terenul se va acoperi cu material demontabil (dale, pavele).

4.1.2.5. Indicatii privind calitatea apei folosite: indicatori fizici, chimici şi

biologici Apa utilizată respectă parametrii fizico-chimici şi biologici.

4.1.2.6. Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de productie,

daca este cazul

Nu este cazul.

4.1.2.7. Alti utilizatori de apă curenti sau prognozati in zona de impact a

activitatii propuse

Pe amplasamentul studiat nu se preconizează apariţia unor noi utilizatori de

apă.





75

In vecinatate amplasamentului studiat există şi vor mai apărea şi alţi

utilizatori de apă.

4.1.3. Managementul apelor uzate

Obiectivul propus necesită asigurarea evacuării la canalizare a apelor menajere de

la consumul obiectivului cât şi a apelor meteorice, de pe acoperişul clădirii.

Apele uzate din cadrul obiectivului provin de la grupurile sanitare, lavoare, CT

din clădire. Evacuarea apelor uzate menajere produse in cadrul obiectivului, se va

realiza printr-o reţea de polipropilenă ignifuga, PP 110 mm la canalizarea existentă

în zonă.

Scurgerea apelor meteorice se va face în sistem de colectare a apelor

pluviale.

DEBITUL DE APE UZATE MENAJERE Conform STAS SR 1846-1:2006 debitele de ape uzate menajere

caracteristice care se evacuează în reţeaua de canalizare se calculează cu relaţia:

Qu = Qs [mc/zi, mc/h]

Quzimed.= 142,30 [mc/zi] = 1,77 l/s

Quzimax.= 192,10 [mc/zi] = 2,4 l/s

Quzimin - 57,63 [mc/zi] = 0,72 l/s

Quomax= 24,21 [mc/h] = 5,65 l/s

Sistemul de colectare a apelor uzate

Scurgerea apelor uzate menajere se va realiza cu tuburi din polipropilenă

etanşate cu garnituri din elastomeri.

Coloanele menajere vor fi mascate în ghene. Ele vor fi ventilate (ventilaţie

primară) în exteriorul clădirii, fiind prelungite peste cota terasei cu 50 cm.

Pe coloanele de scurgere menajeră s-au prevăzut piese de curăţire din 2 în 2

nivele, la parter şi la ultimul nivel. în demisol, pe distribuţia de canalizare se prevăd

piese de curăţire după ramificaţii. Trecerea colectoarelor de canalizare prin elevaţia

blocului către căminele de vizitare se va face prin piese de trecere etanşe tip ,,B"

Coloanele menajere, care nu pot fi scoase pe terasă vor fi ventilate secundar

în coloanele alăturate.





76

Dimensionarea conductelor de apă s-a făcut conform STAS 1478.

Dimensionarea conductelor de ventilaţie s-a făcut conform STAS 1795.

Stabilirea debitelor de apă de incendiu s-a făcut în conformitate cu STAS

1478 şi NP 086-05.

Dimensionarea conductelor de canalizare menajeră şi pluvială, s-a făcut

conform STAS 1795.

La adoptarea soluţiilor tehnice au fost respectate cerinţele exigenţelor

legislaţiei în vigoare.

Evacuarea apei meteorice

Evacuarea apelor pluviale de pe terase se va face cu sifoane de terasă şi prin

tuburi de polipropilenă şi vor fi colectate în demisol de unde vor fi evacuate la

exterior.

Pentru siguranţa în exploatare, la etajul 6, coloanele menajere şi pluviale vor

avea deviaţii realizate cu coturi la 45°.

Pe coloanele pluviale exterioare s-au prevazut de asemenea piese de

curăţire pentru intervenţie in caz de infundare.

In funcţie de soluţia de record avizată de către Regia de Apă şi Canal se va

stabili soluţia finală aferentă intregului ansamblu

Locul de descărcare a apelor neepurate/epurate: in canalizarea

orăşenească, in staţia de epurare sau direct in receptori naturali, etc.

Apele ajung in canalizarea orăşenească.

Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare

a altor obiective economice NU ESTE CAZUL.

Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti Apele uzate evacuate de la acest obiectiv vor avea calitatea solicitată de

NTPA 002 din H.G. 188/2002 modificată şi completată de H.G. 352/2005, pentru

evacuarea in reţele de canalizare a oraşului.





77

Instalaţii de preepurare şi / sau epurare, dacă există: capacitatea staţiei

şi metoda de epurare folosită

Nu este cazul.

Gospodarirea nămolului rezultat

NU ESTE CAZUL.

4.1.4. Prognoza impactului În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii

În timpul execuţiei normale a lucrărilor de amenajare nu se poate produce nici

un fel de impact major asupra factorului de mediu "apă". Dar daca materialele de

construcţii vor fi depozitate în vrac, pot fi spălate de apele pluviale, putând polua

solul, subsolul, apele subterane. De aceea se recomandă ca materialele in vrac să

fie depozitate în spatii închise sau acoperite.

Prin împrejmuirea şantierului cu panouri de protecţie se evita poluarea apelor

de suprafaţă sau a solurilor din vecinatatea amplasamentului.

Spălările de utilaje şi mijloace de transport ale şantierului, dacă se fac în

organizarea de şantier şi nu la staţii special amenajate pentru astfel de operaţiuni,

pot produce ape impurificate cu substanţe de tip petrolier, gen carburanţi şi uleiuri.

Apele uzate menajere provenite de la organizarea de şantier şi de la punctele

de lucru sunt considerate drept surse potenţiale de poluare, care pot fi mult

diminuate sau eliminate printr-o buna organizare a lucrărilor.

Este important de menţionat faptul ca lucrările de execuţie au un caracter

temporar, astfel încât eventualele influenţe asupra apelor sunt limitate în timp.

În timpul funcţionării obiectivului

Alimentarea cu apă a obiectivului se va face prin conducte racordate la

reţeaua orăşenească iar evacuarea apelor uzate prin racordarea la reţeaua de

canalizare din zonă a oraşului.

Ţinând cont de faptul ca apele menajere vor fi evacuate în sistemul de

canalizare, apele pluviale vor fi colectate în bazine de retenţie înainte de fi deversate

în sistemul de canalizare, se consideră că activitatea de exploatarea a obiectivului

nu are impact asupra factorului de mediu apă.





78

În condiţiile respectării proiectelor de construcţii şi instalaţii nu vor fi poluări

ale apelor, iar eventualele poluări accidentale cauzate de pierderi de ulei sau

combustibili ce pot surveni pe suprafeţele betonate din parcările subterane vor fi


4.1.4.1. Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice şi

hidrogeologice ale amplasamentului proiectului

Nu este cazul.

4.1.4.2. Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de

schimbări previzibile ale condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale

amplasamentului Nu este cazul.

4.1.4.3. Calitatea apei receptorului după descarcarea apelor uzate, comparativ

cu conditiile prevăzute de legislaţia de mediu in vigoare. Ţinând cont de faptul ca apele uzate sunt descărcate in canalizare, de unde

vor ajunge la staţia de epurare, putem spune ca acestea corespund condiţiilor

prevăzute de legislaţia de mediu in vigoare.

4.1.4.4. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apă şi asupra zonelor de coastă, provocat de apele uzate generate şi evacuate

Nu este cazul.

4.1.4.5. Folosinţe de ape (zone de recreere, prize de apă, zone protejate, alţi utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate

Nu este cazul.

4.1.4.6. Posibile descărcări accidentale de substanţe poluante in corpurile de apă (descrierea pagubelor potenţ iale)

De la reţeaua de canalizare interioara, apele uzate sunt transmise in reţelele

orăşeneşti şi de aici la staţiile de epurare. Nicio instalaţie sanitară nu afectează in

vreun fel mediul inconjurator şi nu există nicio deversare de ape uzate menajere in

terenul incintei sau in corpurile de apă aflate in apropiere.

4.1.4.7. Impactul transfrontiera Nu este cazul, zona analizată este situată la distanţă mare faţă de frontieră.





79

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii

- Materialele de construcţie in vrac se vor depozita in spaţii inchise sau

vor fi acoperite pană vor fi utilizate;

- Şantierul va fi imprejmuit cu panouri de protecţie pentru a impiedica

antrenarea materialelor de construcţie depozitate de catre apele pluviale sau de

catre vânt;

- Spălarea utilajelor de construcţie şi a mijloacelor de transport se va face

numai in cadrul organizării de şantier sau in spaţiile special amenajate;

- Apele uzate vor fi colectate şi preluate de reţeaua de canalizare a oraşului.

Nu se admite trecerea conductelor de apă potabilă prin căminele de vizitare

ale canalizării, prin canalele de evacuare a apelor uzate, prin haznale şi puturi

absorbante.

Sunt interzise legăturile ocazionale sau permanente intre conductele de apă

potab ilă şi alte conducte.


Apele uzate menajere vor fi colectate şi apoi vor ajunge impreună cu cele

pluviale in reţeaua de canalizare a municipiului Bacău.

Pentru diminuarea impactului obiectivului asupra factorului de mediu apă, se

recomandă:

- asigurarea funcţionării corecte a tuturor instalaţiilor;

- supravegherea sistemului de colectare şi evacuare a apelor uzate

menajere şi pluviale;

- alimentarea cu apă potabilă a obiectivului se face prin racord la reţeaua

de apă potabilă existentă in zonă ;

- consumul de apă se va contoriza şi se vor impune măsuri pentru evitarea

risipei de apă;

- asigurarea zonei de protecţie sanitară de 3 m de o parte ş i de alta a

conductelor de distribuţie a apei din incinta obiectivului. Eventual, in aceste zone

terenul se va acoperi cu material demontabil (dale, pavele);

- pentru asigurarea protecţiei impotriva zgomotului in s taţia de hidrofor se





80

prevăd postamente pentru pompe cu un strat de plută pentru preluarea

vibraţiilor şi a zgomotelor.

4.1.5.1. Măsuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apă

Nu este cazul.

4.1.5.2. Alte măsuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apă şi a

zonelor de mal ale acestora In timpul constructiei materialele de construcţii in vrac, care pot fi spălate de

apele pluviale ş i pot polua solul, subsolul ş i apele subterane trebuie depozitate in

spatii inchise sau acoperite. 4.1.5.3. Zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrologică in

jurul surselor de apă, lucrărilor de captare, al construcţiilor şi instalaţiilor de

alimentare cu apă potabilă, zăcămintelor de ape minerale utilizate pentru cură internă, al lacurilor şi nămolurilor terapeutice, conform Hotărârii de Guvern

nr.101 / 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi

mărimea zonelor de protecţie sanitară

Nu este cazul. 4.1.5.4. Măsuri de prevenirea poluărilor accidentale ale apelor

Măsuri de prevenire a poluărilor accidentale ale apelor

În timpul construcţiei obiectivului În ceea ce priveşte punctele de lucru, acestea trebuie dotate cu wc-uri

ecologice sau racordate la reţeaua de canalizare menajeră din zonă. Nu se pot

accepta fose vidanjabile, întrucât la terminarea lucrărilor vor fi foarte greu de

dezafectat, iar normele în vigoare interzic construcţia foselor septice.

Depozitele intermediare de materiale de construcţii în vrac trebuie amenajate

( acoperite ) pentru a evita antrenarea lor de către precipitaţii sau vânt.

Spălările de utilaje şi mijloace de transport ale şantierului sunt interzise în

organizarea de şantier, ele trebuie efectuate la staţii special amenajate pentru astfel

de operaţiuni.

În timpul funcţionarii obiectivului În vederea diminuării impactului apelor uzate provenite din parcările

subterane, al apelor pluviale impure, şi al apelor menajere se vor lua măsurile





81

constructive prevăzute prin proiect, respectiv trecerea celor pluviale prin bazinele de

retenţie şi efectuând o preepurare prealabilă înaintea deversări acestora în reţeaua

de canalizare orăşenească.

De asemenea se vor respecta cu stricteţe modalităţile de izolare a bazinelor

de retenţie ape pluviale precum şi etanşeitatea întregii reţele de canalizare din

obiectiv.

4.1.6. Hărţi şi desene la capitolul “ APĂ”

4.1.6.1. Plan de situatie, cu indicarea surselor de alimentare cu apă, reţele de

alimentare, staţii de tratare a apelor uzate, locul de evacuare a apelor uzate, centuri şi zone de protecţie a corpurilor de ape de suprafaţă, zone de protecţie

sanitară şi perimetre de protecţie hidrologică

Nu este cazul.

4.1.6.2. Pentru obiectivele/proiectele din agricultură – amplasamente ale

utilizării de nămoluri şi ingrăşăminte naturale, amplasamente propuse pentru

prelevarea de probe şi efectuarea de măsuratori asupra apelor de suprafaţă Nu este cazul.

4.1.6.3. Plan de situatie, cu indicarea cladirilor existente sau planificate sa fie

demolate, retele de utilitati, depozitarea substantelor periculoase şi a

deşeurilor, zone recuperate şi reutilizate Nu este cazul.





82

4.2. AERUL 4.2.1. Date generale

Judeţul Bacău se încadrează într-o unitate climatică de nuanţă continentală,

cu ierni reci şi veri călduroase şi cu o predominare a circulaţiei atmosferice dinspre

nord şi nord - vest. Relieful, prin înălţime, fragmentare şi expunere introduce însă

numeroase nuanţe locale.

Vânturile predominante sunt cele dinspre nord - vest şi nord , dar nu lipsesc

nici cele dinspre es t şi sud-est. Culoarul Siretului favorizează o dirijare mai mult nord

– sud a curenţilor atmosferici. In timpul iernii, viteza vântului poate depăşi 70 km /

h, viteza medie având valori de până la 6 m / s

Pentru caracterizarea climatică a judeţului Bacău se iau în considerare

principalele elemente: temperatura aerului şi precipitaţiile măsurate la cele două

staţii meteorologice din judeţ: Bacău şi Târgu Ocna.

Temperatura medie multianuală este in jurul valorii de 9,2 grade Celsius, luna

cea mai călduroasă fiind iulie (21,2 º C), iar luna cea mai rece ianuarie, cu

temperatura medie de – 4,1 º C, rezultând o amplitudine termică anuală de 25,2 º C.

Numărul zilelor de vară este relativ redus cca 86 de zile cu temperaturi mai mari de

25 º C, iar numărul mediu al zilelor cu ingheţ este de 126 pe an.

Din punct de vedere termic, prin măsurătorile efectuate, anul 2008 a avut o

valoare medie de 10.6º C ( Bacău ) şi 10.6º C (Târgu Ocna ), fiind considerat din

acest punct de vedere an normal.

Temperatura ambientală şi precipitaţiile atmosferice în anul 2008 sunt

prezentate în tabelul urmator:

Judeţ Bacău

Temperatura ambientală Precipitaţii atmosferice

(l/an) Media anuală

Maxima anuală/Data înregistrării

Minima anuală/Data înregistrării

Staţia meteorologic

ă Bacău

10,6°C 37,0°C/16.08.2008 -23,2°C /05.01.2008 600,9

Staţia meteorologic

ă Târgu Ocna

10,6°C 35,1°C/15.08.2008 -21,8°C/05.01.2008 626,1





83

Comparativ cu anul 2007, în anul 2008 se constată o scădere a temperaturii

medii anuale măsurată la cele două staţii meteorologice din judeţul Bacău.

13,4

10,6 11,310,6

0

24

68

1012

14gr

ade

Cel

sius

Bacău Tg.. Ocna

Temperatura medie anuală

2007 2008

Temperaturile medii anuale măsurate la cele două staţi i meteorologice din judeţul Bacău.

Maxima absolută de temperatură a anului 2008 măsurată la staţia

meteorologică Bacău şi înregistrată pe data de 16 august a fost mai mică decăt

maxima absolută a ultimilor 100 ani ( care s-a înregistrat în anul 2007 şi avea

valoarea de 40,3°C ). De asemenea, maxima absolută de temperatură a anului 2008

măsurată la staţia meteorologică Tg. Ocna şi înregistrată pe data de 16 august este

mai mică decât maxima absolută a ultimilor 100 ani ( care s -a înregistrat în anul

2007 şi avea valoarea de 39,7°C ).

Minima absolută a anului 2008 măsurată la staţia meteorologică Bacău şi

înregistrată pe 5 ianuarie a fost mult mai ridicată decât minima absolută a ultimilor

100 ani ( care s-a înregistrat în anul 1954 şi avea valoarea de – 32,5 °C ). De

asemenea minima absolută a anului 2008 măsurată la staţia meteorologică de la Tg.

Ocna a fost mai ridicată decât minima absolută a ultimilor 100 ani ( care s-a

înregistrat în anul 1985 şi avea valoarea de – 26,7°C ).

Nivelul precipitaţiilor

Valoare medie multianuală a precipitaţiilor din zona confluenţei râurilor Bistriţa

si Siret este de cca 542 mm/ an, existând diferenţe intre sezonul cald ( 82,8 mm –

luna iunie) şi cel rece (24 mm- luna februarie). Fenomenele orajoase şi aversele

sunt frecvente in lunile iulie-august.





84

Valorile medii multianuale ale precipitaţiilor fiecărei luni evidenţiază un maxim

pluviometric in intervalul mai-august şi minime in lunile decembrie – martie.

In anul 2008, la Bacău precipitaţiile au depăşit media multianuală în lunile

aprilie, iunie, iulie, octombrie şi decembrie cu 20 - 50 l/mp, iar lunile februarie,

august, septembrie şi noiembrie au fost cu 15 - 40 l/mp sub media multianuală.

Cantitatea anuală de precipitaţii a depăşit media multianuală cu aproximativ 50 l

/mp, deci anul a fost mai ploios decât un an normal.

În ultima decadă a lunii iulie 2008 (24 - 27) s-au înregistrat cantităţi mari de

precipitaţii mai ales în nordul ţării ( Rădăuţi -186,2 l/mp şi Suceava -190,3 l/mp ),

care au dus la creşterea debitului râului Siret şi ca urmare a acestui fapt în judeţul

Bacău a fost afectată localitatea Săuceşti, unde s-au semnalat pagube materiale

însemnate în urma revărsării Siretului.

4.2.2. Surse de poluanti generati

In perioada lucrărilor de construcţii

Sursele de impurificare a atmosferei vor fi reprezentate de:

excavarea pământului;

manevrarea materialelor de construcţie (nisip, pietriş, ciment, var);

traficul auto.

Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de

suprafaţă.

Principalele utilaje care se folosesc in mod normal pe şantier sunt:

excavatoare, vole, buldozere, autogredere, finisoare, autobasculante.

Aceste utilaje pot funcţiona in câteva loturi de şantier, grupate cate 2-3 la o

pozţie de lucru (dar lucrând alternativ), deci dispersate in diferite zone. Există deci

un decalaj in spaţiu.

Există şi un decalaj in timp, lucrările fiind executate după un grafic care ţine

cont de mulţi factori (de exemplu posibilitatea de a face săpături in anumite zone

doar in perioadele aprobate de municipalitate, existenţa materialelor şi a forţei de

muncă, intreruperea circulaţiei in anumite zile din săptămână ş i la anumite ore, etc.).

Utilajele de santier produc şi zgomot. Nu produc insă ş i vibraţii semnificative.





85

Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90db.(A), valorile



niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referinţă de 24 ore, de cca. 50

dB(A).

STAS-ul nr. 10009- 88 (Acustica urbana) - tabelul nr. 3- admite un nivel de

zgomot intre 60 db(A) - pt. străzi de categoria IV- şi de 75- 85 db(A) - pentru străzi

de categoria I.

Atat pentru muncitori, cat şi pentru trecătorii care se află la mică distanţă,


In perioada funcţionării obiectivului

Sursele de impurificare a atmosferei aferente obiectivului de investiţii studiat

vor fi:

Centralele termice de apartament

Parcările subterane

Traficul din zonă

Instalaţia de climatizare

Centralele termice

Clădirea este echipată cu centrale termice pe gaze naturale pentru fiecare

apartament.

S-a prevazut câte o centrală termică murală individuală pentru fiecare

apartament, amplasată in bucatarie.

Principalele elemente componente ale unei microcentrale sunt:

a) la apartamente :

- cazan mural echipat cu pompa de circulaţie, elemente de siguranţă (vas de

expansiune inchis şi supape de siguranţă);

- coş de fum de tip ventuză.

Garsonierele şi apartamentele cu doua camere (apartamentele care au dpdv.

consumatori acm. o bucatarie şi o baie) au fost prevazute cu centrale termice

murale cu schimbător de căldură incorporat.

b) la birouri şi spaţii comerciale:





86

- cazan mural echipat cu pompa de circulaţie, elemente de siguranţă (vas de

expansiune inchis şi supape de siguranţă) şi schimbator cu plăci pentru prepararea

apei calde menajere;

- cos de fum de tip ventuză;

Cazanele functionează cu gaze naturale şi prepară agentul termic, apa caldă

de incălzire cu temperatura 70/600 C ;

Evacuarea gazelor de ardere se face direct catre exterior prin cos de fum de

tip ventuză.

Parcările subterane In incinta amplasamentului analizat vor fi amenajate parcari la demisolul

clădirii cu 158 spaţii de parcare in sistem Klaus.

Se face menţiunea ca toate autovehiculele vor fi prevăzute cu motoare tip

minim EURO 3.

Emisii de poluanţi specifici gazelor de esapament: oxizi de azot, oxizi de

carbon, oxizi de sulf, compuşi organici volatili, particule cu conţinut de metale.

La parcajul pentru autoturisme este obligatorie asigurarea evacuării fumului in

caz de incendiu prin sistemele:

- tiraj natural-organizat;

- tiraj mecanic;

- alte sisteme de evacuare a fumului din parcajele subterane pot fi utilizate

numai daca sunt incluse in reglementări tehnice de specialitate sau sunt

agrementate tehnic;

- suplimentar, pentru dirijarea fumului spre gurile de evacuare pot fi utilizate

sisteme de tip jet/impuls fan.

In funcţie de amplasarea si conformarea fiecărui parcaj subteran, se pot

utiliza si combinatiii ale sistemelor menţionate de evacuarea a fumului in caz de

incendiu, cu respectarea prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.

Evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat este admisă pentru parcările

subterane cu maximum două niveluri, dacă pentru fiecare nivel de parcare

deschiderile de admisie a aerului şi cele de evacuare a fumului asigură suprafaţa





87

minima de 12 dm2 pentru fiecare autoturism. Distanţa dintre gurile de admisie a

aerului si cele de evacuare a fumului poate fi de maximum 75,00 m.


dispun alternat, in asa fel incat sa asigure acoperirea satisfăcătoare a spaţiului ce se

desfumeaza si debitele necesare stabilite in normativ.

Gurile de admisie a aerului se montează la partea inferioară a spaţiului care

se desfumează (cu partea lor superioară Ia maximum 1,00 m de pardoseală),

racordandu-se direct sau prin tubulaturi la deschideri in exterior sau ventilatoare.

Uşile directe spre exterior sunt considerate admisii de aer.

Gurile de evacuare a fumului se montează la partea superioară a spaţiului

care se desfumează (in treimea superioară a pereţilor sau in planşeu), racordandu-

se direct sau prin tubulaturi Ia ventilatoarele rezistente la foc. In rampele interioare

de circulaţie auto ale parcajelor se interzice montarea gurilor de evacuare a fumului.

Traficul auto

O sursă secundară de impurificare a atmosferei, o constituie gazele de

eşapament de la autovehicule care circulă pe accesele carosabile din apropierea

amplasamentului.

Poluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de

compuşi diferiti. Au fost evidenţiati in urma unor studii recente peste 150 de compuşi

şi grupe de compuşi.

Masurarea tuturor acestor poluanti este imposibilă şi de aceea, evidenţierea

se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii

umane sau care sunt consideraţi buni indicatori.

Acesti poluanţi, care sunt urmăriţi in mod curent atunci cand se doreş te

evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi in

mai multe categorii:

gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul

pulberi: pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai

mic de 10 µm sau decat 2,5 µm, fumul negru

componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice

aromatice, plumb.





88

compuşi organici volatili : benzen, butadienă.

Impactul cel mai mare apare in zonele construite şi cu artere de trafic

supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.

Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute in zonele cu artere

de trafic străjuite de clădiri inalte sub formă compactă, care impiedică dispersia.

Gazele de esapament ale acestor autovehicule nu constituie un pericol major

de impurificare a atmosferei din zonă, pentru ca acestea nu funcţionează continuu,

fiind direcţionate către parcări unde staţionează.

Instalaţia de climatizare:

Pentru a asigura parametrii interiori corespunzători unui microclimat intern de

confort pe tot timpul verii, sunt prevăzute următoarele sisteme:

1. climatizarea locală a spaţiilor, folosind climatizoare de tubulatură, cu funcţionare

cu agent termic apă caldă pentru încălzirea aerului, cu agent de răcire apa rece

pentru răcirea aerului.

2. ventilaţia se realizează cu ajutorul unor centrale de tratare aer cu recuperatoare

de căldură, care asigură evacuarea aerului viciat şi aportul de aer proaspăt,

precum şi menţinerea unei temperaturi minime interioare in spaţiile comune.

Climatizoarele de tubulatură sunt dimensionate să asigure climatizarea locală

pentru fiecare din spatiile comerciale, asigurând încălzirea sau răcirea aerului.

Emisiile care pot sa apară din instalaţiile de răcire sunt constituite din

eventuale pierderi de freon. Având in vedere ca toate instalaţiile sunt noi, nu se

estimează pierderi de lichid de răcire in primii doi ani de la inceperea activităţii.

Orice eventuale scăpări prin neetanşietăţi, după aceasta dată, vor putea fi

cuantificate din completarile ce se vor face in instalaţie.

4.2.3. Prognoza poluării aerului

În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii

Sursele de impurificare a atmosferei sunt reprezentate de utilajele de şantier,

manevrarea materialelor de construcţie (nisip, pietriş, ciment, var) şi de traficul auto;

Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de

suprafaţă.





89

Factorul de mediu "aer" va fi influenţat în timpul execuţiei lucrărilor cu utilajele

de şantier care funcţionează cu motorină. Aceste utilajele de şantier vor emite în

timpul funcţionarii SOx, CO, NOx, particule şi hidrocarburi.

Conform Ordinului nr. 462/1993, factorii de emisie pentru motoarele Diesel

sunt, în kg/1000 L, următoarele: SOx - 3,24; CO - 27,00; NOx - 44,40; particule -

1,56; hidrocarburi - 4,44.

În conditiile unei desfăşurări de forţe ale unităţii constructoare se apreciază

un consum de motorina specific de 30 l/h.

Au rezultat emisii pe care le-am comparat cu limitele maxim admise prin

susmenţionatul Ordin:

- SOx 97,20 g/h fata de 5.000 g/h

- CO 810,00 g/h limita nespecificată

- NOx 1.322,20 g/h fata de 5.000 g/h

- particule 46,80 g/h fata de 500 g/h

- hidrocarburi 133,20 g/h fata de 3.000 g/h

Rezultă ca aceste concentraţii sunt foarte mici în comparaţie cu concentraţiile

maxim admise.

Principalele utilaje care se folosesc în mod normal pe şantier sunt:

excavatoare, vole, buldozere, autogredere, finisoare, autobasculante. Acestea pot fi

utilizate decalat in spaţiu şi timp.

Utilajele de şantier produc zgomot, insă nu produc şi vibraţii semnificative.

Nivelul de zgomot este variabil, în jurul valorii de pana la 90db.(A), valorile



niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referinţa de 24 ore, de cca. 50

dB(A).

Atât pentru muncitori, cat şi pentru trecătorii care se afla la mica distanta,


În timpul funcţionarii obiectivului Impactul asupra aerului este datorat emisiilor de la centralele termice,

parcările subterane şi de la autovehiculele care tranzitează străzile apropiate.





90

Prin construcţia Ansamblului Rezidenţial se apreciază o intensificare a

traficului în zona studiată ceea ce ar mări concentraţia în atmosfera a emisiilor

provenite de la autovehicule, fără a depăşi însă limitele impuse.

Emisiile de poluanţi specifici gazelor de eşapament sunt: oxizi de azot, oxizi

de carbon, oxizi de sulf, compuşi organici volatili, particule cu conţinut de metale.

Gazele de eşapament ale acestor autovehicule nu constituie un pericol major

de impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu funcţionează continuu.

Este important de precizat ca în special în zona amplasamentului studiat,

conditiile meteorologice de dispersie a poluanţilor în aer sunt foarte bune, astfel nu

vor apare concentraţii mari de poluanţi în aer care sa afecteze semnificativ calitatea

acestuia.

Pentru evacuarea emisiilor gazelor de eşapament de la autovehiculele din

parcarea subterană s-au prevăzut trape la partea superioară a demisolului.

Impactul datorat emisiilor generate de centralele termice este redus deoarece

acestea vor fi echipate cu arzătoare cu NOx redus.

În timpul funcţionării, modificările asupra factorului de mediu aer nu sunt

semnificative.


Se vor lua măsuri de reducere a nivelului de praf pe durata construcţiilor.

În timpul perioadei de execuţie a lucrărilor, pentru evitarea dispersiei

particulelor de praf, ciment, var etc. în atmosferă, materialele de construcţie

trebuiesc depozitate în locuri special amenajate şi ferite de acţiunea vântului.

Materialele de construcţii pulverulente se vor manipula în aşa manieră încât

sa reducă la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curenţii atmosferici.

Din punct de vedere al protecţiei calităţii aerului în zona de influenţă a

obiectivului, proiectul prevede o serie de măsuri precum: instalaţii de captare şi

evacuare dirijată a poluanţilor generaţi de activităţile de preparare a hranei şi de

sursele staţionare de ardere. Aceasta categorie de măsuri, care semnifică

eliminarea surselor nedirijate, prezintă, pe lângă avantajul îmbunătăţirii parametrilor

de dispersie, următoarele avantaje: protejarea calităţii aerului la locurile de muncă,

crearea posibilităţilor de efectuare a măsurătorilor la emisie în perioada de





91

funcţionare şi crearea posibilităţilor cost-eficiente de punere sub control a emisiilor în

cazul constatării unor neconformări cu legislaţia în vigoare la momentul respectiv.

Referindu-ne la nivelul zgomotului, acesta se poate diminua prin luarea unor

măsuri, în principal următoarele:

- Pentru reducerea acestei poluări sonore utilajele vor trebui sa fie dotate cu

amortizoare de zgomot, captatoare de zgomot, difuzoare şi amortizoare

pentru ventilatoare;

- O alta posibilitate de diminuare a zgomotului este obligarea constructorilor de

a lucra, un număr cât mai mic posibil de ore/zi, într-un program cu interdicţii în

orele de odihnă ale locatarilor din zonele învecinate şantierelor (de ex. un

program de lucru între orele 8-12 şi 16-20).

- se vor lua măsuri de izolare cu panouri absorbante fonic, daca după

începerea lucrărilor şi efectuarea măsurătorilor de zgomot se depăseste

nivelul maxim admis prin lege;

- pentru diminuarea zgomotului produs în timpul funcţionarii obiectivului, toate

clădirile ce se vor construi vor fi antifonate.

Conform tabelului nr. 5 din STAS nr. 10009-88, care se refera la acţiuni

izolate, se admite o corecţie de 10% pentru o perioada de lucru de max. 1,5 ore,

ceea ce conduce la majorarea plafoanelor sus menţionate de la 60 la 66 dB(A) pt.

străzi de categoria IV pana la 82,5- 93,5 dB(A) pentru străzi de categoria I.

4.2.4.1. Solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului (reducerea poluării, epurarea gazelor emise, imnbunătăţirea parametrilor de emisie,etc.)

Soluţia tehnică aleasă pentru eliminarea noxelor din parcările de la demisol:

Pentru reducerea poluării a fost adoptată următoarea soluţie pentru

eliminarea noxelor din parcările de la demisol:


dispun alternat, in aşa fel incât să asigure acoperirea satisfăcătoare a spaţiului ce se

desfumează şi debitele necesare stabilite in normativ.

Gurile de admisie a aerului se montează la partea inferioară a spaţiului care

se desfumează (cu partea lor superioara Ia maximum 1,00 m de pardoseală),





92

racordandu-se direct sau prin tubulaturi la deschideri in exterior sau ventilatoare.

Uşile directe spre exterior sunt considerate admisii de aer.

Gurile de evacuare a fumului se montează la partea superioară a spaţiului

care se desfumează (in treimea superioară a pereţilor sau in planşeu), racordandu-

se direct sau prin tubulaturi Ia ventilatoarele rezistente la foc. In rampele interioare

de circulaţie auto ale parcajelor se interzice montarea gurilor de evacuare a fumului.

4.2.4.2. Instalaţii propuse pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor

evacuate) şi eficienţa lor

Nu este cazul.

4.2.4.3. Măsuri de diminuare a poluării in conditii de dispersie nefavorabile

Nu este cazul.

4.2.4.4. Zone de protecţie sanitară (ZPS); marimea ZPS in concordanţă cu normativele; modificarea ZPS, luându-se in considerare impactul proiectului

asupra sănătăţii şi mediului

Nu este cazul.

4.2.4.5. descrierea ZPS – informaţii despre zone rezidentiale/ zone cu receptori sensibili şi despre alte activităţi existente sau propuse in zona de

impact

Nu este cazul.

4.2.5. Hărţi şi desene la capitolul “ AER ”





93

4.3. SOLUL 4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante ( tipul, compoziţia granulometrică,

permeabilitatea, densitatea)

Fondul funciar este descris prin doi indicatori majori:

- dimensiunea categoriilor de teren;

- schimbările apărute in utilizarea terenurilor.

In judeţul Bacău, in perioada 2000 – 2008 a crescut suprafaţa ocupată de

terenuri arabile şi a scăzut cea ocupată de paşuni, fâneţe, vii şi livezi, conform

datelor din tabelul următor.

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Bacău, în perioada 2000-

2008 Nr. crt

Categoria de folosinţã

Suprafaţa (ha) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

1. Arabil 184.730 184.715 183.392 184.113 184.742 186.856 186.845 186.845 186.845 2. Păşuni 87.999 88.323 87.101 88.360 88.122 86.548 86.500 86.500 86.505 3. Fâneţe şi pajişti

naturale 41.458 40.992 39.988 40.366 40.157 39.557 39.557 39.557 39.557

4. Vii 7.764 7.611 7.596 7.571 5.126 5.130 5.148 5.148 5.148 5. Livezi 3.391 3.476 3.414 2.661 1.675 1.686 1.727 1.727 1.722

TOTAL

AGRICOL 322.889 325.342 325.117 321.491 323.071 319.822 319.777 319.777 319.777

Aceste terenuri sunt incadrate in 5 clase de calitate. 34,4% din terenuri sunt

incadrate in clasa III şi 41,9 % in clasa IV.

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Bacău Nr. crt.

Specif.

U.M. (ha)

Clase de bonitare ale solurilor I II III IV V Total (ha)

1 Arabil ha 13.079 43.535 62.593 56.427 11.211 186.845 2 Paj işti ha 1.268 6.930 37.692 63.668 16.504 126.062 3 Vii ha 10 319 1.205 2.636 978 5.148 4 Liv ezi ha 0 182 787 632 121 1.722

5 Total ha 14.357 50.966 102.277 123.363 28.814 319.777

Folosinţă

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

ha % din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă ha

% din total

folosinţă Arabil 4.630 2,5 33.328 17,8 73.482 39,3 63.477 34,0 11.928 6,4 Paj işti 630 0,5 6.429 5,1 34.163 27,1 67.317 53,4 17.523 13,9

Vii 10 0,2 319 6,2 1.205 23,4 2.636 51,2 978 19,0 Liv ezi 0 0 182 10,6 787 45,7 632 36,7 121 7

TOTAL 5270 1,6 40.258 12,6 109.637 34,3 134.062 41,9 30.550 9,6





94

Conform studiului geotehnic realizat de SC GEOSTUD SRL structura

li to logică a amplasamentulu i este consti tui tă din tr-un complex coeziv prăfos

la partea superioară, cu dezvol tare până in jurul adâncimii de - 1 ,50 m

C.T.N., un complex necoeziv (nisipuri şi nisipuri cu pie triş cu rare in tercalaţii

de bolovanisuri), ia r in baza co loanei li tologice apare al tre ilea complex

masiv, plastic vi rtos constitui t din argile mărnoase grezoase, cu dezvol tare

pana in talpa forajelor

Caracterizând geotehnic pământurile din amplasament, acestea sunt

pământuri coezive cu plastici ta te mare, local mijlocie , de la umede la practic

saturate, plas tic vartoase la tari la suprafaţă , sensibile la umezire - pachetul

prăfos de la suprafaţă şi pământuri necoezive, cu curba continua,

granulozi ta te de la foarte uni formă la neuni formă şi indesare medie.

Nivelu l apei subterane in terceptat in foraje la data execuţiei aces tora

(Octombrie - Noiembrie 2008), este si tuat in jurul adâncimii de - 2 ,60 m.

C.T.N., fiind in fluenţat de regimul de precipi ta ţii .

Fundarea se va face direct in s tra tul natural de fundare cons ti tui t din

formaţiuni poros - permeabile (pie trişuri cu nisipuri şi rar bolovanisuri ), cu

structura naturală

Adâncimea de fundare va fi de - 2 ,30 m . C.T.N. incluzând şi

incastrarea obligatorie de minim 0,20 m in stra tul recomandat pentru

fundare, cf. Normativu lui P 10 - 1986 privind pro iectarea şi execuţia lucrărilor

de fundaţii di recte la construcţii .

Ca sistem de fundare se recomandă fundarea di rectă in teren natural

prin fundaţi i izolate cu bloc şi cuzinet de beton armat sub s tâlpi , legate prin

grinzi de fundare, sau sistem de fundare cu radier genera l.

4.3.2. Condiţii chimice din sol (pH, cantitatea de material organic- humus,etc.), activitate biologică, poluarea in zonă. Acestea se prezintă

diferenţiat după tipul actual de folosinţă al terenului: teren agricol, zonă

forestieră, zonă industrială, etc. Principalii indicatori chimici care caracterizează solurile: pH, cantitatea de

material organic – humus, azot, fosfor şi potasiu.





95

Suprafeţele afectate de salinizare s-au dublat in judeţul Bacău in perioada

2003-2008, de la 1365 ha până la 3004 ha in 2008. La nivelul judeţului a crescut

suprafaţa afectata de acidifiere, de la 80138 ha in 2003 la 83,190 ha in 2008.

Majoritatea solurilor din judeţ au o reacţie slab alcalină. Solurile moderat

alcaline ocupă un procent foarte redus din suprafaţa judetului.

Din analiza datelor extrase din studiile efectuate pe solurile din judet se poate

aprecia ca majoritatea terenurilor se regăsesc in intervale mijlocii (85,5%) şi mari

(4%) de aprovizionare cu humus.

Aplicarea ingrăşămintelor este un factor important, care determină creş terea

productivităţii plantelor şi a fertilităţii solului, dar cu riscul de a creş te nivelul de

impurificare a mediului ambiant, provocand dereglarea echilibrului ecologic (mai cu

seama prin acumularea nitraţilor), in cazul in care sunt folosite fără a se lua in

considerare natura solurilor, necesităţile plantelor şi condiţiile meteorologice locale.

In categoria produselor pentru protecţia plantelor sunt incluse substanţele

chimice utilizate pentru combaterea buruienilor – erbicidele, pentru combaterea

insectelor dăunătoare – insecticidele, pentru combaterea diferitelor boli fungice –

fungicidele, bactericidele şi virucidele. 4.3.3. Vulnerabilitatea şi rezistenţa solurilor dominante

Solurile corespund la doua categorii de folosinte:

- Folosinte sensibile;

- Folosinte mai putin sensibile.

In cadrul categoriei de soluri cu folosinţe sensibile au fost monitorizate soluri

agricole şi zone de agrement aflate sub influenta unor potenţiale surse de poluare:

trafic rutier intens, depozite de deşeuri, activităţi industriale. Pe amplasamentul

analizat nu sunt soluri cu folosinţă sensibilă sau mai puţin sensibilă.

4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectivă Nu este cazul, pe amplasamentul analizat nu se practică culturi.

4.3.5. Poluarea existentă; tipuri de poluanţi şi concentraţii

Nu este cazul.

4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale

activităţii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice,





96

microbiologice, radiatii), tipuri şi cantităţi / concentraţii estimate de

poluanţi

In timpul construcţiei obiectivului Sursele de poluare pentru sol/subsol in faza de construcţie a obiectivului, pot

fi reprezentate de:

- depozitarea necorespunzătoare a materialelor de construcţie;

- unele deseuri menajere care pot fi aruncate in zona lucrărilor sau in

vecinătate, in locuri nepermise;

- scurgeri accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defecţiuni la

motoarele sau cutiile de viteze ale autovehiculelor, cu care sunt transportate

materialele şi materiile prime folosite;

- de asemenea, asa cum am aratat la factorul de mediu apa, există şi

posibilitatea de impurificare a solului cu ape uzate menajere in cazul când nu

se rezolva aşa cum este legal şi normal prin racordarea la canalizarea

menajeră orăşenească a organizarii de santier şi a punctelor de lucru. La

aceste puncte de lucru există şi posibilitatea montarii de wc-uri ecologice;

- tranzitarea sau staţionarea autovehiculelor in zone necorespunzatoare poate

provoca tasarea sau distrugerea solului.

In timpul funcţionarii obiectivului

Poluarea poate afecta procesele de regenerare ale solului, ceea ce poate

avea efecte asupra plantelor şi animalelor. Aceste efecte pot fi determinate de:

- acţiunea apelor rezultate din igienizarea incintelor;

- acţiunea poluanţilor atmosferici, prezenţi in aer, care pot fi antrenaţi de apele

pluviale sau care se pot depune prin sedimentare gravitaţională pe sol;

- scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defecţiuni ale

autovehiculelor care vor aproviziona obiectivul şi antrenarea acestora de

către apele pluviale;

- sursele potentiale de poluanţi pentru sol sunt apele uzate menajere, sau

unele deşeuri menajere care pot fi aruncate in locuri nepermise.





97

4.3.7. Prognoza impactului

4.3.7.1. Suprafaţa, grosimea şi volumul stratului de sol fertil care este decopertat in timpul diferitelor etape ale implementării proiectului; locul

depozitării temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul

prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului

Conform studiului geotehnic realizat pentru amplasamentul studiat, grosimea

stratului fertil este de 0,20 m. Vor fi decopertaţi 1796,77 mp iar solul excavat va fi

depozitat temporar in locaţiile indicate de Primăria Bacău.

Excavatii se vor face pana la cota – 3 m şi vor fi excavaţi aproximativ 359,354

mc de sol fertil şi 5040,646 mc sol nefertil. Depozitarea solului se va face separat pe

cele doua categorii: fertil şi nefertil.

4.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luându-se in considerare tipurile dominante de sol; impactul fizic; acumulari şi migrari de poluanti de

sol

In timpul executiei lucrărilor de construcţii

Prin realizarea obiectivului analizat, intreaga suprafaţă de teren va fi

decopertată de vegetaţie. Acest fapt poate avea drept consecinţă, o degradare a

microbiontei din sol şi implicit a calităţii solului. Intre rădăcinile plantelor şi

microoganisme exis tente in sol, se realizează o relatie de simbioză, care are un rol

important in circuitul materiei in natură şi păstrarea echilibrului ecosistemelor.

In urma realizării fundaţiilor clădirilor va rezulta pământ de excavaţii, care

poate fi refolosit la amenajarea spaţiilor verzi, folosind solul vegetal separat de

celelalte componente; restul (ce nu poate fi utilizat) va fi depus in locurile indicate de

Primăria Municipiului Bacău.

Şanturile necesare amplasarii conductelor şi cablurilor pentru branşamentul

la reţelele tehnico-edilitare se realizează prin excavarea stratului vegetal şi a

materialului care depăşeste cotele proiectate. Pământul rezultat se poate folosi

pentru realizarea unor terasamente sau se evacuează din zonă.

De asemenea, o buna execuţie a conductelor şi colectoarelor de canalizare

menajeră va face imposibilă sau va reduce mult probabilitatea apariţiei unor avarii

cu deversări de ape uzate menajere care ar polua solul.





98

Amplasarea pe şantier a unor depozite temporare de carburanţi şi lubrefianţi

poate produce pierderi pe sol.

Se interzice efectuarea pe şantier a unor reparaţii de utilaje sau mijloace de

transport, care de obicei se soldează cu scăpări de carburanţi şi lubrefianti pe sol.

Obligarea constructorilor de a folosi numai acele mijloace de transport a

materialelor şi a deşeurilor ce se vor evacua de pe santier, care sa fie prevăzute cu

mijloace de protecţie impotriva impraş tierii lor pe traseele de circulaţie din localităţile

străbătute.

In cazul adoptării soluţiei tehnice de excavare a depozitului existent, in

vederea executării unei fundaţii de adâncime pentru clădirile inalte ale

amplasamentului, in timpul operaţiunilor de excavaţie şi punere in operă sub zona

de infiltrare/sub nivelul apei, pot fi poluate straturile geologice intermediare, aflate

sub depozitul de moloz până la placa sarmatică.

In cazul respectării tehnologiilor de execuţie a lucrărilor, a racordării la

sistemul de canalizare menajeră al zonei, a organizării de şantier şi a punctelor de

lucru, factorul ‘sol’ nu va fi afectat de poluare.


Asupra factorul de mediu „sol-subsol” se răsfrâng direct sau indirect efectele

poluării celorlalţi factori de mediu, modificându-i compoziţia şi proprietăţile bio-fizico-

chimice iniţiale, îngreunând ritmul de regenerare a acestuia.

Aceste efecte pot fi determinate de:

- acţiunea deşeurilor menajere din activităţi comerciale, depozitate

necorespunzător;

- acţiunea poluanţilor atmosferici, prezenţi în aer, care pot fi antrenaţi de apele

pluviale sau care se pot depune prin sedimentare gravitaţională pe sol;

- scurgeri accidentale de produse petroliere, în urma unor defecţiuni ale

autovehiculelor care vor tranzita şi vor aproviziona obiectivul şi antrenarea

acestora de către apele pluviale;

- apele uzate sau unele deşeuri menajere care pot fi aruncate în locuri

nepermise





99

4.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de activitatea

propusa (proiect)

In timpul realizării lucrărilor de construcţie se vor realiza excavaţii. Pământul

rezultat va fi depozitat temporar in spaţiile indicate de Primăria Municipiului Bacău.

4.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor

Nu se poate pune problema apariţiei eroziunii deoarece obiectivul se află la

distanţe considerabile faţă de zonele afectate de eroziune, iar proiectarea fundaţiilor

s-a realizat ţinând cont de calitatea şi distribuţia straturilor de sol intâlnite la diferite

adâncimi in urma forajelor executate.

4.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densităţii solurilor

In cadrul zonei active a fundaţiilor intră stratul de nisip care este considerat

practic incompresibil. Stratul de nisip care este stratul portant face parte, după tipul

terenului din terenuri „bune de fundare” conform STAS-3300/2/85.

4.3.7.6. Impactul transfrontiera

Nu este cazul, zona analizată este situată la distanţă mare de frontierele ţării.

Potenţialul impact se manifestă numai pe locaţia studiată.

4.3.8. Masuri de diminuare a impactului

In timpul construcţiei obiectivului - este interzisă amplasarea pe şantier a unor depozite temporare de carburanţi şi

lubrefianţi, de unde se pot produce pierderi pe sol.

- este interzisă efectuarea pe şantier a unor reparaţii de utilaje sau mijloace de

transport, care de obicei se soldează cu scurgeri de carburanţi şi lubrefianţi pe

sol;

- în cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol se recomanda colaborarea cu

firme de depoluare, specializate în astfel de intervenţii.

- pentru efectuarea lucrărilor de construcţie se recomandă folosirea de mijloace de

transport a materialelor şi a deşeurilor prevăzute cu mijloace de protecţie

împotriva împrăştierii lor pe traseele de circulaţie, conform normelor impuse prin

lege;





100

- de asemenea, o bună execuţie a conductelor şi colectoarelor de canalizare

menajeră va face imposibilă sau va reduce mult probabilitatea apariţiei unor

avarii cu deversări de ape uzate menajere care ar polua solul şi subsolul;

In timpul functionării obiectivului

- asigurarea funcţionării în parametrii proiectaţi a tuturor echipamentelor

obiectivului;

- aplicarea unor măsuri eficiente de filtrare pentru reţinerea particulelor în

suspensie;

- betonarea/asfaltarea aleilor carosabile, iar la limita dintre alei şi spaţiul verde se

vor amenaja borduri, pentru limitarea acţiunii apelor pluviale potenţial

contaminate;

- staţionarea autovehiculelor se va face numai în zona parcării amenajate;

- amenajarea unei platforme betonate pentru depozitarea recipienţilor de colectare

a deşeurilor;

- preluarea ritmica a deşeurilor rezultate de pe amplasament, evitarea depozitării

necontrolate a acestora;

- colectarea apelor pluviale de pe amplasamentul parcării şi preepurarea într-un

separator de produse petroliere;

- interzicerea spălării, efectuării de reparaţii la mijloacele de transport în incinta

parcării obiectivului;

- intervenţia promptă cu material absorbant în cazul scurgerilor de produse

petroliere pe sol;

- se recomandă amplasarea de mărci tensometrice atât în fundaţie, ziduri de

sprijin cât şi în sol pentru a monitoriza permanent eventualele tasări şi alunecări

de pământ care ar putea secţiona instalaţiile producând scurgeri;

- în ceea ce priveşte pământul excavat ce va rezulta ca urmare a necesităţii

realizării fundaţiilor noilor clădiri, acesta va putea fi reutilizat parţial la umpluturi,

restul urmând sa fie transportat şi depozitat fie la o rampă de deşeuri inerte fie

utilizat ca şi umplutură în alte locaţii indicate de Primăria Bacău. În nici un caz

însă nu se va utiliza pentru umpluturi sol vegetal;

- apariţia fenomenului de eroziune este împiedicată prin lucrările de

stabilizare/consolidare prevăzute în proiect;





101

- în cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol se recomandă colaborarea cu

firme de depoluare, specializate în astfel de intervenţii.

4.3.9. Hărţi la capitolul “ SOL “

Harta tipurilor de sol din România

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI 4.4.1. Caracterizare generală

4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compoziţie,

origini, condiţii de formare

Din punct de vedere geologic zona analizată (municipiul Bacău) aparţine

flancului extern, necutat, al avanfosei carpatice. Din acest depozit aflorează

depozite de vârstă neogenică ( din Miocen şi Pliocen) şi cuaternară (Pleistocen).





102

Pleistocenul inferior este reprezentat prin aluviuni grosiere ale terasei comune

Siret – Bistriţa, care este delimitată la vest de Hermeiuş şi a cărei altitudine relativă

este de 170 – 180 m.

Pleistocenul mediu este reprezentat de depozite loessoide de pe teresa de

170 – 180 m (a căror grosime este de 2 – 8 m), de aluviunile grosiere ale terasei de

100 - 120 m ( 4 – 6 m grosime) de pe dreapta Siretului şi a Bistriţei. Nivelul superior

al acestui orizont este reprezentat de depozite loessoide aparţinând terasei de 100 –

120 m ( 3 - 15 m grosime ) şi de nisipuri şi pietrişurile terasei de 60 – 70 m ( 6 - 8 m

grosime).

Pleistocenul superior este reprezentat de depozitele loessoide ale terasei de

60 – 70 m, prin depozitele aluvionare grosiere, prin depozitele loessoide aparţinând

terasei de 20 -35 m şi prin aluviunile grosiere ale terasei de 2 – 8 m.

Din Holocenul Inferior sunt prezente depozite aparţinând terasei de 3 – 5 m,

iar Holocenul Superior este reprezentat de depozitele aluvionare ale luncilor.

Consideraţii geomorfologice

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul analizat aparţine Subcarpaţilor

Tazlău – Caşin. Structura tectonică a acestora a determinat alcatuirea lor (două

subunităţi geomorfologice distincte): ulucul depresionar şi culmile înalte extreme.

Ulucul depresionar este reprezentat de Depresiunea Tazlău – Caşin şi de

Depresiunea Cracău – Bistriţa, delimitate de cumpăna de ape dintre Bistriţa şi

Tazlaul Mare. Această subunitate are aspectul unei culmi joase, fragmentată de

câteva înşeuări largi.

Depresiunea Cracău – Bistriţa ocupă un teritoriul redus din suprafaţa judeţului

Bacău, intre interfluviul Bistriţa –Tazlău (la vest) şi falia pericarpatică (în est) care

trece la est de Buhuşi şi traversează valea Bistriţei intre Racova şi Buda. Relieful

subcarpatic propriu – zis este reprezentat de interfluviile largi şi platourile orientate

pe direcţia vest –est care se regăsesc pe malul drept al Bistriţei. Altitudinea acestor

platouri coboară de la 450 – 500 m (la cumpăna de ape cu Tazlăul) pînă la 400 –

350 m in est.

Zona analizată este traversată de raul Bistriţa, care are in sectorul

subcarpatic şi in cel de podiş, până la confluenţa cu Siretul o vale largă de peste 2





103

km lăţime la nivelul treptei de 2 – 4 m altitudine relativă. In acest sector râul Bistriţa a

format numeroase terase, dintre care cea mai înaltă cu a altitudine relativă de 160 –

170 m apare pe ambele maluri. După confluenţa cu râul Racova, terasele sunt din

ce in ce mai joase, pâna la nivelul de 35 – 40 m la Capul Piscului.

Ce rcetarea geotehnică s -a făcut pâna la o grosime a formaţiun ilor

geologice, care să asigure cunoaş terea proprietăţilor esenţiale a le terenului

de fundare in l imita zonei de in fluenţă (zona activă) a construcţiei calcula tă

in conformita te cu prevederile Ind icativului NP 074 / 2007.

Cercetarea geotehnică a terenului de fundare s-a realizat in faza de

cercetare geotehnică pentru proiectare.

Pentru a fi satis făcute cerin ţele STAS 1242 / 1 - 1991 s-au

executat pe amplasamentul vi itoare i cons trucţii doua şanţuri geotehnice cu

adâncimi de -2,00 m . C.T.N. şi trei fora je geotehnice manuale de.

prospecţiune ( FI, F2 şi F3 Magenta ), cu adâncimi cuprinse in tre - 5 ,00 şi -

10,00 m . C.T.N., in vederea confirmări i continui tă ţii stra ti ficaţiei .

Au fos t pre levate un număr de 4 ( patru ) probe tulburate, analizate

macroscopic şi supuse incercă rilo r geotehnice speci fice categoriei

geotehnice determinate in conformita te cu anexa E din Indicativul NP 074 /

2007, la un laborator de Grd. II a tes tat I.S.C. S.C. Hidrocons trucţia S.A.

Bacău.

Pentru exempli ficarea modului de determinare a caracteris tici lor fizico

- mecanice ale pământurilor şi stabili rea orientativă a capacităţii portante de

calcul a terenului de fundare, au fost executate pe amplasament un număr

de doua incercari de penetrare d inamica cu con - P.D.U.

In vederea aplicări i metodei şi in terpretarea rezul ta te lor a fost utili zat

Normativul C 159 - 1989 „Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de

fundare prin metoda pene trării cu con, penetrare sta tică, penetrare dinamică,

vibropenetrare".

In diagrame de corelare se evidenţiază o in fluenţă redusă a

adâncimii critice, pana la aprox. - 0 ,50 m. de la C.T.N., d in cauza cruste i tari

a solulu i vegeta l.





104

Pana la adâncimi de circa - 2,00 m., au fost s trăbătute formaţiuni

prăfoase compacte, cu grad de indesare mediu.

La cote cuprinse in tre - 1 ,80 ş i - 2,30 m . C.T.N., se semnalează

creş terea rezistente i de penetrare ca urmare a interceptării stratului necoeziv

de p ie trişuri cu nisipuri , cu rezis tenţă mai mare decât s tra tu l superior.

Apa subterană, cantonată imediat după interceptarea stra tulu i poros

permeabil , a dus la scăderea rezistenţei la penetrare, consecinţă a creşterii

accentuate a umidi tă ţii in zona respectivă .

In stratul de pietriş cu nisip, pe toata grosimea aces tuia , apar

in tercala ţii şi lentile de nisipu ri , in dreptul cărora se observă scăderea

accentuată a rezistenţei la penetrare.

La adâncimi cuprinse in tre -4 ,80 şi - 5,10 m . C.T.N., se cons tată o

creş tere bruscă a rezistenţei la penetrare, cauzată de in terceptarea

formaţiunilor sarmaţiene bazale, constituie din argi le mărnoase grezoase.

Gradul rid icat de compactare şi coeziune precum şi umidi tatea scăzuta a

acestora concură la rezis tenţa mare la penetrare.

Clasificarea şi identificarea pământurilor din amplasament s - a

făcut conform STAS 1243 - 88 şi este prezentată in continuare :

- la suprafaţa pe o grosime de circa 0,20 m. apare un teren ferti l;

- sub terenul ferti l, apare un complex coeziv, cu grosimi de cca. 1 ,00

- 1 ,50 m ., reprezentat de un pachet preponderent pră fos (prafuri argiloase şi

prafuri nisipoase argiloase), cons ti tui t din pământuri cu plas ticita te mijlocie şi

mare (Ip = 17,6 - 27,8 %), plastic vârtoase la tari (Ic = 0,80 - 1), umede (Sr =

0,54 - 0 ,78), cu compresibili ta te medie şi mare (M2.3 = 9709 - 13887 kPa) şi

tasari specifice cuprinse intre zp2 = 1,93 - 4 ,43 cm/m, sensibile la umezire

(im3 = 1 ,84 - 2,26 cm /m), puţin permeabile (estimare pentru K = 10 - 5 cm /s),

foarte sensibile la ingheţ.

- la adâncimi variabile cuprinse intre - 1 ,30 m . ( FI Magenta ) şi

- 1 ,50 m . ( F3 Magenta ) apare complexul necoeziv ( nisipuri , nisipuri cu

pietriş şi pietrişuri cu nisip ) consti tui te d in pamânturi cu curba continuă , cu

granulozi ta te de la foarte uni formă la neuni formă ( Un = 3,4 - 20 ), indesare

medie ( SPT 23 - 29 Iov / 30 cm . ), cu compresibil i ta te medie (*M2.3 = 22000





105

- 36000 kPa) şi tasari speci fice cuprinse in tre *p2 = 0,8 - 1 ,6 cm /m,

permeabile (estimare pentru K = 10- 4 – 10- 3 cm/s). * valori aşimilate, din

rezu ltatele testelor e fectuate pe materiale asemănătoare.

- la adâncimi cuprinse in tre - 4 ,80 şi - 5,10 m . C.T.N. au fost

in terceptate formaţiuni geolog ice reprezentate prin argile mărnoase

grezoase, compacte, plas tic virtoase, vinete.

4.4.1.2. Structura tectonică, activitatea neotectonică, activitatea seismologică

Conform STAS 11100/1-93, zona s tudia tă es te cuprinsă in gradul V I I I

de intensitate seismică.

- coeficient seismic ag=0,28 g

- perioada de colt Tc=0,7 sec.

Categoria geotehnică a amplasamentului a fost stabilită in conf. cu prev. din

Normativ NP 074/2007 - Categoria 2, Riscul geotehnic aferent - Moderat

4.4.1.3. Protecţia subsolului şi a resurselor de apă subterană

Nu este cazul

4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor Nu este cazul

4.4.1.5. Calitatea subsolului

Nu este cazul

4.4.1.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar şi comprehensiv, preconizate, detectate

Nu este cazul

4.4.1.7. Condiţii de extragere a resurselor naturale Nu este cazul

4.4.1.8. Relaţia dintre resursele subsolului şi zonele protejate, zonele de

recreere sau peisaj Nu este cazul

4.4.1.9. Condiţii pentru realizarea lucrărilor de inginerie geologică

Condiţii de fundare:





106



care se dezvoltă pe D-i-P+M.


dispuse pe două direcţii având stâlpii suprastructurii amplasaţi Ia intersecţiile

grinzilor.


centric cu diagonale în V dispuse după direcţiile principale ale construcţiei. Stâlpii

cadrelor sunt în formă de cruce de Malta alcătuiţi din 2 profile sudate de tip HEB /

HEA. Grinzile principale ale cadrelor sunt din profile tip HEA, iar grinzile secundare

sunt din profile tip IPE.

Planşeul peste demisol este din beton armat monolit cu grosimea de 20 cm.

Planşeele suprastructurii sunt din plăci compuse din tablă cutată-beton cu grosimea

de 16 cm (10 cm + înălţimea cutelor). Prinderea planşeelor din tablă cutată-beton de

grinzile cadrelor metalice se va realiza prin conectori metalici.

Urmarind caracteristicile geotehnice ale terenului din zona activă a fundaţiilor,

se recomandă fundarea directă cu fundaţii izolate cu bloc şi cuzinet de b. a. sub

stâlpi, legate prin grinzi de fundare. Fundarea se va face direct in stratul natural de

fundare constituit din formaţiuni poros - permeabile (pietrişuri cu nisipuri şi rar

bolovanisuri), cu structura naturală.

Adâncimea de fundare va fi de - 2,30 m. C.T.N. incluzând şi incastrarea

obligatorie de minim 0,20 m. În stratul recomandat pentru fundare, cf. Normativului

P 10 - 1986 privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de fundaţii directe la construcţii.

Ca sistem de fundare se recomandă fundarea directă in teren natural prin

fundaţii izolate cu bloc şi cuzinet de beton armat sub stâlpi, legate prin grinzi de

fundare, sau sistem de fundare cu radier general.

4.4.1.10. Procese geologice – alunecări de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecărilor de teren

In cadrul s tudiului geotehnic rea lizat pe amplasament nu au fost

in terceptate prin lucrări le de prospecţiune executate zone de alunecare,





107

hrube sau al te deranjamente naturale sau ar ti ficiale , stab ili ta tea genera lă şi

locală fiind asigurate, fără pericol de inundaţi i.

Conform STAS 6054 - 77, amplasamentul studia t este s trăbătut de

geoizoterma de 0 C, care in zona Municipiului Bacău trece la adâncimea de -

0 ,80 - 0 ,90 m. C.T.N.

4.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate

Nu este cazul 4.4.2. Impactul prognozat

In timpul execuţiei lucrărilor de construcţii

Sursele de poluare pentru subsol in faza de constructie a obiectivului, pot fi

reprezentate de:

- scurgeri accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defecţiuni la

motoarele sau cutiile de viteze ale autovehiculelor, cu care sunt transportate

materialele şi materiile prime folosite;

- există şi posibilitatea de impurificare a solului cu ape uzate menajere in cazul

când nu se rezolva aşa cum este legal şi normal prin racordarea la

canalizarea menajeră orăşenească a organizării de santier şi a punctelor de

lucru. La aceste puncte de lucru există şi posibilitatea montării de wc-uri

ecologice.

O buna executie a conductelor şi colectoarelor de canalizare menajeră va

face imposibilă sau va reduce mult probabilitatea apariţiei unor avarii cu deversări

de ape uzate menajere care ar polua solul şi subsolul.

In timpul funcţionării obiectivului In cadrul acestui obiectiv, probabilitatea poluării subsolului este extrem de

redusă, având in vedere ca activitatea care se va desfăşura, prin specificul ei, nu va

cauza poluări semnificative ale subsolului.

In cazul unor scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor

defecţiuni ale autovehiculelor ce tranzitează sau stationează pe amplasament

acestea pot fi antrenate in circuitul apelor pluviale.

4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice

Nu este cazul





108

4.4.2.2. Impactul schimbărilor in mediu geologic asupra elementelor de mediu

– condiţii hidro, reţeaua hidrologică, zone umede, biotipuri, etc. produse de

proiectul propus Nu este cazul


Nu este cazul

4.4.3. Măsuri de diminure a impactului In timpul construcţiei obiectivului

- este interzisă amplasarea pe şantier a unor depozite temporare de carburanţi

şi lubrefianţi.

- este interzisă efectuarea pe şantier a unor reparaţii de utilaje sau mijloace de

transport, care de obicei se soldează cu scăpări de carburanţi şi lubrefianţi

- obligarea constructorilor de a folosi numai acele mijloace de transport a

materialelor şi a deseurilor ce se vor evacua de pe santier, care sa fie

prevăzute cu mijloace de protecţie impotriva impraş tierii lor pe traseele de

circulaţie din localităţile străbătute.

- de asemenea, o buna execuţie a conductelor şi colectoarelor de canalizare

menajeră va face imposibilă sau va reduce mult probabilitatea apariţiei unor

avarii cu deversări de ape uzate menajere care ar polua solul şi subsolul.

In timpul funcţionării obiectivului - betonarea/asfaltarea aleilor carosabile, iar la limita dintre alei şi spatiul verde

se vor amenaja borduri, pentru limitarea acţiunii apelor pluviale potenţial

contaminate;

- amenajarea unei platforme betonate pentru depozitarea recipienţilor de

colectare a deşeurilor;

- preluarea ritmică a deşeurilor rezultate de pe amplasament, evitarea

depozitării necontrolate a acestora;

- colectarea apelor pluviale de pe amplasamentul parcării şi preepurarea intr-

un separator de produse petroliere;

- amenajarea şi intretinerea corespunzătoare a zonelor de spaţiu verde

aferente obiectivului;





109

- intervenţia promtă cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse

petroliere pe sol;

- se recomandă amplasarea de mărci tensometrice atât in fundaţie, ziduri de

sprijin cât şi in sol pentru a monitoriza permanent eventualele tasări şi

alunecari de pământ care ar putea secţiona instalaţiile producând scurgeri.

4.4.4. Harti şi desene la capitolul “ SUBSOL”

Nu este cazul.

4.5. BIODIVERSITATE

4.5.1. Caracterizare generală

Pe teritoriul judeţului Bacău se regăsesc 60 de habitate naturale de interes

naţional şi 12 tipuri de habitate de interes comunitar. In cadrul acestora sunt

prezente 7 specii de plante de interes comunitar şi 34 specii de plante de interes

naţional, 217 specii de animale de interes comunitar şi 70 de specii de animale de

interes national, conform raportului privind starea mediului in judeţul Bacău în 2008.

Însă aceste specii cu valoare conservativă nu se regăsesc şi in perimetrul

analizat, zona fiind puternic antropizată. In prezent in zona aflată intre Universitatea

Bacovia şi terenurile de sport sunt 86 de arbori şi arbuşti ornamentali, intre care şi 4

nuci (Juglans regia), specie protejată prin legea pomiculturii (legea 348 /2003).

Vegetaţia lemnoasă este compusă din arbori din specii diferite proveniţi din

plantaţii artificiale: salcâmi, castani, tei, tuia, pini, 4 nuci şi un stejar. Pe

amplasament mai sunt prezenţi şi arbuşti ornamentali (Spiraeea, Forsitia) sub formă

de gard viu sau grupuri izolate.

4.5.1.1. Informaţii despre biotipurile de pe amplasament: păduri, mlaştine, zone umede, corpuri de apă de suprafaţă – lacuri, rauri, heleşteie - şi nisipuri

Zona studiată este amplasată in intravilanul municipiului Bacău intr- o zonă in

care nu există ecosisteme acvatice sau terestre care să poată fi afectate de

realizarea obiectivului.

Pe amplasament nu sunt prezente păduri, mlaştini, zone umede sau corpuri

de apă de suprafaţă. Zona este puternic antropizată. In perimetrul analizat nu sunt





110

habitate sau specii protejate, cu excepţia a 4 exemplare de nuc (Juglans regia).

Pentru a respecta prevederile legii pomiculturii, după finalizarea lucrărilor de

construcţie vor fi plantate 20 exemplare de nuc ( câte 5 pentru fiecare exemplar

tăiat).

4.5.1.2. Informaţii despre flora locală: vârsta şi tipul pădurii, compoziţia pe

specii

Pe amplasament nu sunt prezente păduri. Flora locală este reprezentată in

principal din plante mărunte şi din 86 de arbuşti şi arbori ornamentali, dintre care 4

exemplare sunt nuci (Juglans regia), specie protejată de legea 348/2003 (legea

pomiculturii).





111

Vegetatia ierboasă de pe amplasament este caracterizată prin plante ruderale

cum sunt: păpădia- Taraxacum officinalis, coada şoricelului- Achillea millefolium ,

traista ciobanului- Capsella bursa-pastoris; in general, in ceea ce priveşte vegetaţia

ierboasă zona are un aspect de buruieniş .

Taraxacum officinalis

4.5.1.3. Habitate ale speciilor de plante incluse in Cartea Roşie; specii locale

şi specii aclimatizate; specii de plante cu importanţă economică, resursele acestora; zone verzi protejate; păşuni.

Pe amplasament nu sunt prezente plante incluse in Cartea Roşie sau in

anexele Directivei Habitate. Zona este puternic antropizată. Pe amplasament nu

sunt prezente habitate sau specii protejate. Plantele din perimetrul analizat sunt

plante ornamentale, neprotejate cu excepţia celor 4 exemplare de nuc.

Pentru a respecta prevederile legii pomiculturii, după finalizarea lucrărilor de

construcţie vor fi plantate 20 exemplare tinere de nuc ( câte 5 pentru fiecare

exemplar tăiat). Acestea trebuie sa aibă provenienţa certificată.

4.5.1.4. Informatii despre fauna locală; habitate ale speciilor de animale incluse in Cartea Roşie; specii de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile,

nevertebrate, vânat, specii rare de peşti

Fauna locală este foarte saracă, zona fiind puternic antropizată nu reprezintă

un habitat prielnic pentru dezvoltarea speciilor.

Fauna locala este reprezentată de păsări şi rozătoare.





112

In cadrul deplasarilor efectuate pe teren au fost identificate următoarele specii

de păsări: Carduelis carduelis (sticlete), Aegithalos caudatus (pitigoi codat),

Columba palumbus (porumbel gulerat), Emberiza hortulana (presură de gradină),

Corvus corone corone (cioara neagră), Corvus corone cornis (cioara grivă),

Dendrocopos syriacus (ciocănitoare de gradini), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic),

Parus lugubris (piţigoi de livadă), Passer domesticus (vrabie de casă), Streptopelia

decaocto (gugustiuc) şi Turdus merula (mierlă).





113

4.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru creştere, hrană,

odihnă, iernat.

Nu este cazul. Zona analizată este situată la distanţă mare faţă de

principalele rute de migrare.

De asemenea, din cauza faptului că este puternic antropizată, zona studiată

nu este folosită ca loc pentru creştere, hrană, odihnă sau iernat de nicio specie

migratoare sau sedentară, cu excepţia speciilor comune in oraşe, in parcuri şi

grădini.

4.5.1.6. Informaţii despre specile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii

care se recoltează in mod obişnuit, resursele acestora Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de ciuperci.

4.5.2. Impactul prognozat

In timpul construcţiei obiectivului Marea majoritate a vegetaţiei existente pe amplasament va fi indepartă pe

perioada de constructie a ansamblului, urmând a fi inlocuită ulterior cu plantaţii. In

acest fel, apreciem o menţinere a suprafeţei de spatiu verde faţa de cea existentă,

fapt ce reiese şi din planurile arhitecturale. La finalizarea lucrărilor de construcţie vor

fi plantate 20 de exemplare tinere de nuc.

Fauna locală reprezentată in special de păsări va fi afectată pe perioada

realizării lucrărilor de construcţie şi igienizare a zonei, dar se va deplasa in zonele

verzi din vecinatatea amplasamentului şi va reveni după finalizarea lucrărilor de

construcţie.

In timpul funcţionării obiectivului

In prezent, spaţiul neconstruit de pe amplasament este ocupat de vegetaţie

ruderală şi de arbori şi arbuşti ornamentali, iar aspectul predominant este de spaţiu

verde neingrijit.

In timpul funcţionării obiectivului nu va exista impact asupra biodiversităţii.

Obiectivul analizat va contribui la imbunătăţirea aspectului peisagistic al

zonei, printr-o arhitectura urbană corespunzatoare, acordandu-se o importanţă

deosebită spaţiului verde din cadrul ansamblului, prin: realizarea de spaţii verzi cu o

suprafaţă de circa 250 mp in care se va incadra obiectivul. De asemenea, aleile





114

pietonale, trotuarele, terasele şi balcoanele clădirii vor fi mobilate cu gradene

movibile cu flori şi arbusti ornamentali.

4.5.2.1. Modificări ale suprafeţelor de păduri, mlaştini, zone umede, corpuri de

apă ( lacuri, rauri,etc.) şi plaje, produse de proiectul propus

Prin realizarea proiectului propus nu se vor inregistra modificări ale

suprafeţelor funcţionale din cadrul amplasamentului. Pe amplasament nu sunt

prezente păduri, zone umede, corpuri de apă de suprafaţă şi plaje.

Prin PUZ/2007, CL Bacău a aprobat schimbarea funcţiunii din spaţiu verde şi

zonă de agrement in zonă de locuire şi funcţiuni complementare.

4.5.2.2. Modificarea suprafeţei zonelor impădurite (%ha) produsă din

cauza proiectului propus; schimbări asupra vârstei, compozitiei pe specii şi a

tipurilor de pădure, impactul acestor schimbări asupra mediului Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente păduri.

4.5.2.3. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in

Cartea Roşie

Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de plante incluse in

Cartea Roşie.

4.5.2.4. Modificarea/ distrugerea populatiei de plante

Nu este cazul, pe amplasament sunt prezente in general specii ruderale.

Exemplarele de nuc şi arbuştii ornamentali vor fi replantaţi in spatiile verzi care vor

incadra obiectivul sau in locaţiile indicate de Primăria Municipiului Bacău.

4.5.2.5. Modificarea compozitiei pe specii; specii locale sau aclimatizate,

răspândirea speciilor invadatoare

Nu este cazul, după finalizarea lucrărilor de construcţie amenajarea spaţiilor verzi se

va face cu speciile prezente iniţial pe amplasament.

4.5.2.6. Modificări ale resurselor speciilor de plante cu importanţă economică

Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii cu importanţă economică.





115

4.5.2.7. Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea

solului, modificarea condiţiilor hidrologice, etc.) şi impactul potenţial asupra

mediului Nu este cazul.

4.5.2.8. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in

Cartea Roşie

Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de animale incluse in Cartea

Roşie.

4.5.2.9. Alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibieni,

reptile, nevertebrate Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de mamifere, peşti,

amfibieni, reptile.

Păsările prezente pe amplasament nu vor fi afectate de realizarea proiectului

propus. Acestea se vor deplasa pe perioada realizării lucrărilor de construcţie in

zonele similare invecinate.

4.5.2.10. Dinamica resurselor de specii de vânat şi a speciilor rare de peşti; dinamica resurselor animale

Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de vânat sau specii

rare de peşti.

Dinamica resurselor animale prezente pe amplasament (păsări) nu se va

modifica, efectivele acestor specii nu vor fi afectate de realizarea lucrărilor de

construcţie sau de exploatarea obiectivului propus.

4.5.2.11. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare

Nu este cazul, zona analizată este situată la distanţă mare faţă de principalele rute

de migrare.

4.5.2.12. Modificarea / reducerea spatiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, contra frigului

Nu este cazul, zona nu este folosită ca loc pentru adăposturi, odihnă, creştere sau

contra frigului.

4.5.2.13. Alterarea sau modificarea speciilor de ciuperci / fungi; modificarea

celor mai valoroase specii de ciuperci





116

Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de ciuperci sau fungi.

4.5.2.14. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident

Nu este cazul.


Nu este cazul, amplasamentul analizat este situat la distanţă mare faţă de frontieră,

aproximativ 101 km măsuraţi in linie dreaptă. Impactul cauzat de realizarea

proiectului propus este temporar şi reversibil şi se manifestă până la o distanţă de

maxim 200 - 300 m de limita amplasamentului.


Se recomandă depozitarea materialelor de construcţie în spaţii special

amenajate, ferite de acţiunea vântului şi a ploii şi pe cât posibil în afara spaţiilor verzi

pentru a se menţine cât mai mult spaţiu verde inclusiv în perioada de construcţie a

obiectivului.

Deoarece scurgerile accidentale de carburanţi pe sol afectează calitatea

solului şi, implicit, împiedica buna dezvoltare a covorului vegetal, recomandăm

intervenţia în cel mai scurt timp cu materiale absorbante, de către firme specializate

în depoluare şi de asemenea refacerea spaţiului verde iniţial.

În urma efectuării lucrărilor de fundare a construcţiilor, stratul de sol fertil

(pana la o adâncime de aproximativ 20 cm) trebuie decopertat şi depozitat separat

fata de restul solului excavat. Solul fertil rezultat se va folosi in intregime pentru

efectuarea lucrărilor de reamenajare în cadrul amplasamentului studiat.

Se recomandă menţinerea unui număr cât mai mare din exemplarele deja

existente pe amplasament şi plantarea de specii autohtone pentru a menţine în

mare măsură actuala compoziţie de specii din flora existentă.

Se recomandă inventarierea exemplarelor de plante lemnoase ce necesită a

fi tăiate în vederea construcţiei obiectivului, astfel încât în momentul refacerii şi

amenajării spaţiului verde sa se planteze un număr de exemplare de 5 ori mai mare

decât cele tăiate. Daca perimetrul amplasamentului nu permite plantarea tuturor

exemplarelor, se vor folosi alte spaţii indicate de Primăria Bacău.





117

Se propune beneficiarului sa aibă în vedere posibilitatea realizării la nivelul

ultimului etaj, a unor grădini suspendate, asa-numitele roof-gardens, care în

România sunt practic inexistente dar care în alte state au mare succes tocmai

datorita lipsei tot mai acute de vegetaţie. În continuare sunt prezentate imagini cu grădini suspendate amenajate pe

diferite clădiri din lume:

4.5.3.1. Măsuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbări ale

suprafeţelor impădurite, mlaştinilor, zonelor umede – deltei, corpurilor de apă (lacuri, rauri, etc.) şi plajelor

Nu este cazul.

4.5.3.2. Protecţia şi reconstrucţia resurselor biologice Pe amplasament nu sunt prezente specii cu valoare conservativă. Exemplarele de

Juglans regia prezente pe amplasament vor fi replantate in alte locaţii sau pentru

fiecare exemplar tăiat vor fi plantate câte 5 exemplare tinere in alte locaţii.

4.5.3.3. Protectia şi reconstructia speciilor incluse in Cartea Roşie

Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii incluse in Cartea Roşie.

4.5.3.4. Măsuri de protectie şi restaurarea rutelor de migrare

Nu este cazul, amplasamentul este situat la distanţă mare faţă de principalele

rute de migraţie. In cazul in care zona ar fi fost traversată de o rută de migraţie,

realizarea proiectului propus nu ar fi dus la modificarea acestei rute, zona fiind

puternic antropizată. De asemenea, inălţimea maximă a imobilului propus nu va

depăşi inălţimea celorlalte clădiri din zonă.

4.5.3.5. Măsuri de protecţie şi reducerea degradării florei Nu este cazul, după finalizarea lucrărilor de construcţie pe amplasament vor fi

amenajate spaţii verzi. O parte din cele 20 de exemplare de nuc necesare pentru

inlocuirea celor 4 nuci prezenţi pe amplasament vor fi plantate in limita spaţiului

disponibil pe spaţiile verzi care vor incadra viitorul imobil, iar celelalte in locaţiile

indicate de Primăria Municipiului Bacău.





118

4.5.3.6. Măsuri de protecţie sau reconstrucţie a adăposturilor pentru animale

Nu este cazul, pe amplasamentul analizat nu există adăposturi pentru animale.

4.5.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii Exemplarele de Juglans regia prezente pe amplasament vor fi replantate in

spaţiile verzi care vor incadra viitorul imobil sau pentru fiecare exemplar tăiat vor fi

plantate câte 5 exemplare tinere. Replantarea ierbii nu este necesară.

Vor fi amenajate spaţii verzi in suprafaţă de 250 mp. De asemenea aleile

pietonale, trotuarele, terasele şi balcoanele vor fi mobilate cu gradene movibile de

flori şi arbuşti ornamentali.

4.5.3.8. Măsuri de protejare a faunei acvatice in timpul prelevării apei Nu este cazul, nu se vor face prelevări de apă. Apa potabilă necesară alimentării

imobilului va fi preluată din reţeaua de alimentare cu apă a municipiului Bacău.

4.5.3.9. Alte măsuri pentru reducerea impactului asupra biodiversităţii Nu este cazul.

4.5.4. Hărţi şi desene la capitolul “ BIODIVERSITATE ”





119

Sursa: Migraţia păsărilor, Ludovic Rudescu, 1958

4.6. PEISAJUL 4.6.1. Informaţii generale

Zona analizată este situată in intravilanul minicipiului Bacău, in partea sud-

estică a acestuia. În prezent terenul este liber de construcţii, nu este denivelat,

neavând pante accentuate.

Zona analizată este complet antropizată, terenul pe care se va construi

viitorul obiectiv este situat intre Universitatea Bacovia şi terenurile de sport. In

prezent pe acest teren sunt arbori şi arbuşti ornamentali. Terenul pe care se va

construi imobilul rezidenţial şi comercial are aspect de parc degradat. Nu au fost

făcute lucrări de igienizare a zonei astfel incat nu poate fi folosită ca zonă de

recreere. O parte din arborii şi arbuştii prezenţi pe amplasament vor fi folosiţi pentru

realizarea spaţiilor verzi după finalizarea lucrărilor de construcţie, iar restul vor fi puşi

la dispoziţia Primăriei Municipiului Bacău pentru a fi transplantaţi in alte zone verzi

ale oraşului.

4.6.2. Impactul prognozat Nu se va modifica aspectul zonei analizate. Prin PUZ/2007 CL al Municipiului

Bacău a hotarât schimbarea funcţiunii terenului din spaţiu verde şi zona de

agrement in zonă de locuire şi funcţiuni complementare.

Realizarea proiectului va avea impact vizual asupra peisajului pe perioada

executării lucrărilor de construcţie. După finalizarea acestora, deşeurile vor fi

indepărtate, dispărând şi impactul vizual. Lla alegerea designului viitorului imobil s-a

ţinut cont de caracteristicile zonei, imobilul ce urmează a fi construit se va incadra in

peisaj.

In cadrul proiectului sunt prevăzute spaţii verzi. De asemenea, aleile

pietonale, terasele şi balcoanele clădirii vor fi mobilate cu gradene movibile de flori şi

arbuşti ornamentali.

4.6.2.1. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea terenului;

implicarea acestor schimbări asupra peisajului; explicarea utilizării terenului pe amplasamentul propus





120

Nu se va modifica destinaţia actuală a terenului. Prin PUZ/2007, CL al

Municipiului Bacău a hotărât ca destinaţia terenului pe care va fi construit imobilul

rezidenţial şi comercial să fie de zonă de locuire şi funcţiuni complementare.

Nu se vor modifica tipurile de peisaj.

4.6.2.2. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat şi cel din

zonele urbanizate (drumuri, suprafeţe construite), schimbări ale acestui raport Realizarea proiectului propus va duce la scăderea nesemnificativă a

raportului dintre teritoriul natural şi cel antropizat. Imobilul se va construi pe un teren

cu o suprafaţă de 2500 mp, suprafaţa construcţiei fiind de 1796,77 mp, POT 71,

87%.

Zona analizată este puternic antropizată.

4.6.2.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentării biotipului, valoarea estetică a peisajului, inclusiv cel de transfrontiera

Realizarea proiectului analizat nu va duce la fragmentarea biotipului, pe

amplasamentul studiat nu exista habitate sau specii protejate, zona fiind puternic

antropizată.

4.6.2.4. Relatia dintre proiect şi zonele protejate (rezervaţii, parcuri naturale,

zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de

protectie şi stadiul folosirii lor Nu este cazul, in vecinatatea amplasamentului nu există zone protejate.

4.6.2.5. Relatia dintre proiect şi zonele naturale folosite in scop recreativ

( păduri, zone verzi, parcuri in zonele impădurite, campinguri, corpuri de apă); impactul prognozat asupra acestor zone şi asupra folosinţei lor

Pe amplasament nu sunt păduri, campinguri, corpuri de apă. Terenul pe care

se va realiza proiectul este incadrat ca zonă pentru locuinţe şi alte funcţiuni.

Realizarea imobilului pe acest teren nu va duce la scăderea suprafeţei de spaţii

verzi aferente fiecărui locuitor al municipiului Bacău.


In timpul constructiei, nu este permisă depozitarea materialelor in grămezi şi

nici crearea de zone cu deşeuri.





121

Pentru a evita poluarea fondului peisagistic, deşeurile trebuie colectate

selectiv şi depozitate in spaţii special amenajate, urmând ca la un interval prestabilit

sa fie ridicate de firme specializate.

4.6.4. Hărţi şi desene la capitolul “ PEISAJ ”

4.7. MEDIUL SOCIAL şi ECONOMIC Prezentul obiectiv constă în construirea unui ansamblu rezidenţial ce va

conţine 216 unităţi locative, ce vor intra în circuitul imobiliar al judeţului Bacău.

Obiectivul, va însemna un răspuns printr-o ofertă variata de spaţii de locuit în

fata cerinţelor pieţei imobiliare dintr-un oraş aflat în plina expansiune urbanistică şi

demografică.

Prin efectuarea lucrărilor de construcţie se contribuie la dezvoltarea

infrastructurii din domeniul construcţiilor la nivelul municipiului, incluzând şi locurile

de muncă oferite de aceasta ramură.

De asemenea, se apreciază şi un nou aport financiar pentru oraşul Bacău

reprezentat de taxele şi impozitele încasate de instituţiile locale.

4.7.1. Impactul potential al activităţii propuse asupra caracteristicilor demografice, populaţiei locale

Realizarea proiectului analizat va conduce la satisfacerea cererii de locuinţe

in această zonă a municipiului Bacău, dar nu va conduce la creşterea numărului de

locuitori la nivelul municipiului.

4.7.1.1. Numărul de locuitori in zona de impact, schimbări de populaţie

Nu se vor produce schimbări demografice dupa finalizarea proiectului. Nu va

creşte numărul de locuitori in zona analizată.

4.7.1.2. Locuitori permanenti şi vizitatori; tendinte de migrare a locuitorilor

Nu se vor inregistra tendinţe de migrare a locuitorilor in zona analizată.

4.7.1.3. Caracteristicile populaţiei in zona de impact ( distribuţia dupa vârstă,

sex, educaţie, dimensiunea familiei, grup etnic )





122

Conform recesământului din 2002, populaţia municipiului Bacău atingea

175500 locuitori, dintre care:

- 173,041 români;

- 1,605 rommi;

- 191 maghiari;

- 83 germani;

- 80 ceangăi;

- 53 italieni.

Din populaţia totală a municipiului, 153,849 locuitori sunt ortodocşi, 19,094

romano- catolici, iar restul alte confesiuni.

4.7.1.4. Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor economice locale,

piaţa de muncă, dinamica şomerilor În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii

Impactul negativ asupra aşezărilor umane este redus şi are un caracter limitat

în timp, fiind cauzat de zgomotul utilajelor de pe şantier şi a pulberilor sedimentabile.

Operaţiunile de pe şantier care produc zgomote vor trebui programate astfel

încât sa se respecte orele legale de odihnă. Nivelul pulberilor sedimentabile trebuie

redus prin stropirea permanentă a fronturilor de lucru.

Prevenirea unui impact vizual neplăcut pentru locuitori, se realizează prin

obligarea muncitorilor de pe şantier de a purta uniforme aspectuoase şi de a se

îngriji de aspectul utilajelor de pe şantier şi al mijloacelor de transport şi de a se

îngrădi toata incinta şantierului cu panouri de înălţime minimă 2 m, vopsitete şi

inscripţionate adecvat.

Exista şi un efect pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de muncă, pe

şantierul de construcţie, dar şi pentru activităţi conexe ce se vor efectua în afara

şantierului.


Apreciem ca investiţia va avea un impact pozitiv asupra economiei locale,

exprimându-se prin:

- dezvoltarea şi diversificarea infrastructurii comerciale şi turistice;





123

- creşterea bugetului local prin taxele şi impozitele încasate;

- diminuarea ratei şomajului în zona prin crearea de noi locuri de muncă.

Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor şi activităţilor economice

locale, piaţa de munca, dinamica şomerilor

Din acest punct de vedere impactul proiectului este unul pozitiv, întrucât prin

realizarea acestei investiţii se vor crea locuri de muncă temporare şi permanente în

multe domenii de activitate, în construcţii, igiena alimentară şi desfacerea

produselor, paza şi protecţie, activităţile de prestări servicii către populaţie.

Standardul ridicat al calităţii viitorului imobil rezidenţial şi comercial va

conduce de asemenea la îmbunătăţirea condiţiilor de viată şi de confort.

Efectul obiectivului asupra activitatilor economice este benefic datorita măririi

şi diversificării ofertei imobiliare, ceea ce are drept rezultat creşterea numărului de

tranzacţii în acest domeniu.

4.7.1.5. Investiţii locale şi dinamica acestora

Nu este cazul, realizarea proiectului nu necesită investiţii locale.

4.7.1.6. Preţul terenului in zona aflată in discuţie ( rezidentială, comercială, zone industriale ) şi dinamica acestuia

Terenul pe care se va construi imobilul comercial şi rezidenţial este

proprietate privată a beneficiarului. Realizarea acestui proiect nu va duce la

creşterea preţului de achiziţie a terenurilor din vecinătatea acestuia. După finalizarea

imobilului ar putea exista fluctuaţii in ceea ce priveşte preţul de achiziţie al

apartamentelor din zona respectivă.

4.7.1.7. Impactul potenţia l asupra activităţilor economice ( agricultură,

silvicultură, piscicultură, recreere, turism, transport, minerit, construcţia de

locuinţe cu unul sau mai multe etaje, comert en gross şi en detail )

După finalizarea lucrărilor de construcţie va fi disponibil un imobil rezidenţial

şi comercial. Finalizarea lucrărilor şi deschiderea centrului comercial va conduce la

creşterea activităţilor economice din zona analizată.

4.7.1.8. Impact potenţial asupra condiţiilor de viaţă din zonă





124

Pe perioada de realizare a lucrărilor de construcţie populaţia din zona

analizată ar putea fi afectată din cauza emisiilor de praf şi a zgomotului aferent

lucrarilor.

Dupa finalizarea lucrărilor, va creşte nivelul de trai al populaţiei din această

zonă.

4.7.1.9. Public posibil nemulţumit de existenţa proiectului

Ar putea exista public nemulţumit de existenţa proiectului din cauza

zgomotului şi a emisiilor de praf din perioada lucrărilor de construcţie.

Pentru a evita aceste situaţii se vor folosi tehnici şi materiale moderne de

construcţie.

4.7.1.10. Informaţii despre rata imbolnăvirilor la nivelul locuitorilor

Prin realizarea proiectului analizat nu va creşte rata imbolnăvirilor la nivelul

locuitorilor Municipiului Bacău. Nu vor exista emisii care sa pună in pericol sănătatea

populaţiei.

4.7.1.11. Impact potenţial al proiectului asupra condiţiilor de viaţă ale

locuitorilor ( schimbări asupra calităţii mediului, zgomot, scăderea calităţii

hranei ) Mediul va fi afectat nesemnificativ in perioada de execuţie a proiectului, după

finalizarea acesteia, mediul va reveni la starea iniţială (impactul fiind temporar şi

reversibil).

Intensitatea zgomotului va creşte numai pe perioada de realizare a lucrărilor

de construcţie. Zona analizată nu este folosită pentru producerea hranei, prin

urmare nu se pot inregistra modificări la nivelul calităţii hranei.

4.7.2. Masuri de diminuare a impactului

In perioada de realizare a lucrărilor de construcţie

Impactul este temporar şi reversibil, dar pentru reducerea acestuia până la

eliminare se vor lua următoarele măsuri: se vor folosi tehnici şi materiale moderne

de construcţie, lucrările se vor realiza numai in anumite perioade pentru a evita

perioadele in care populaţia rezidentă s-ar putea odihni.

Pe perioada de exploatare a obiectivului





125

Impactul asupra mediului socio-economic este pozitiv (creşterea nivelului de

trai al populaţiei, dezvoltarea activităţilor comerciale). Nu trebuie adoptate măsuri

pentru diminuarea impactului asupra mediului socio-economic.

4.8. CONDITII CULTURALE şi ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

4.8.1. Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor etnice şi culturale

Realizarea proiectului nu va avea impact asupra condiţiilor etnice şi culturale

de pe amplasament.

4.8.2. Impactul potenţial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu

cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice

Pe amplasament nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau

monumente istorice. Obiectivele existente in vecinătatea amplasamentului nu vor fi

fectate de realizarea lucrărilor de construcţie sau de exploatarea obiectivului propus.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 5.1 Descrierea alternativelor: amplasamentul alternativ, alt moment pentru

demararea lucrărilor, alte soluţii tehnice şi tehnologii, măsuri de ameliorare a

impactului asupra mediului etc. cu indicarea motivelor care au condus la alegerea facută

S-a ajuns la varianta prezentată in ceea ce priveş te atât regimul de inălţime al

clădirii cât şi modalitatea de amplasare a acesteia in cadrul parcelei, tinându-se cont

de necesitatea respectării prevederilor legale din regulamentul de urbanism

referitoare la forma, dimensiunile construcţiilor, modul de amplasare a acestora şi

distanţele faţă de vecinătăţi.





126

Cererea tot mai mare de apartamente şi dezvoltarea continua a pietei

imobiliare a determinat crearea de noi zone rezidentiale, tratate peisagistic cu spaţii

verzi intercalate şi modern dotate.

Zona studiată se caracterizează ca fiind o zonă construită, aici aflându-se

clădiri pentru invăţământ, clădiri cu funcţiunea de dotări turistice, locuinţe colective

cu regim mare de inălţime, precum şi zone cu spatii verzi amenajate.

Criteriile care au stat la baza alegerii alternativei de amplasare a viitorului

imobil rezidenţial şi comercial din strada Pictor Amann, nr.33 au fost:

amplasamentul este situat in intravilanului existent al localităţii Bacău, iar

fucţiunea de locuinţe şi servicii se incadrează in funcţiunea zonei - unităţi

industrie, depozite şi sedii de firme;

de asemenea, este o zonă in care sunt prezente reţele tehnico-edilitare

(imobilul rezidenţial poate beneficia de extinderi ale acestor retele: apă-

canalizare, gaz metan, telecomunicaţii, energie electrică);

este situat intr-o zonă in care terenurile sunt construibile şi stabile;

funcţiunea dominantă a zonei permite realizarea funcţiunii de locuire.

5.2 Analiza mărimii impactului, durata reversibilităţii, viabilitatea şi eficienţa măsurilor de ameliorare pentru fiecare alternativă a proiectului şi pe

fiecare componentă de mediu

NU ESTE CAZUL.

6. MONITORIZARE Pentru evitarea oricăror accidente se impune o atenţie deosebită, luarea de

măsuri corespunzătoare şi alegerea metodelor celor mai adecvate în legătură cu

executarea acestor lucrări, acordarea de asistentă tehnică din partea autorităţilor

competente.

În perioada executării lucrărilor se impune monitorizarea calităţii aerului şi a

nivelului de zgomot în zonele adiacente organizării de şantier. Dacă se vor inregistra

depăşiri ale valorilor maxime admise de legislaţia in vigoare se recomandă folosirea

de panouri fonoizolante.





127

În vederea identificării posibilelor efecte negative asupra mediului generate

de funcţionarea obiectivului, se recomandă măsurători în emisie la coşul centralelor

termice şi la evacuarea aerului din parcarea subterană, cu frecventă trimestrială.

Se recomandă amplasarea de mărci tensometrice atât în fundaţie, ziduri de

sprijin cât şi în sol pentru a monitoriza permanent eventualele tasări şi alunecări de

pământ care ar putea secţiona instalaţiile producând scurgeri.

Se recomandă supravegherea strictă a materialului de umplutură care se va

folosi pe terenul analizat.

Se va urmări, de asemenea, monitorizarea evoluţiei calităţii factorilor de

mediu mai ales în perioada de construire a obiectivului, dar şi în perioada de

funcţionare.

7. SITUATII DE RISC 7.1 Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecări de teren etc.)

Proiectul analizat este conceput să suporte nivelul de seismicitate

caracteristic judeţului Bacău (Categoria geotehnică 2 de risc geotehnic

moderat) . De asemenea, este dotat cu toate instalatiile necesare, pentru a rezista

in fata accidentelor naturale, conform normelor de protectie impuse.

In zona in care se va dezvolta obiectivul analizat nu au fost inregistrate

alunecări de teren.

7.2 Accidente potenţ iale (analiza de risc)

Posibile descărcări accidentale de substanţe poluante in corpurile de apă

In condiţiile respectării proiectelor de construcţii şi instalaţii nu vor fi poluări

accidentale ale apelor, iar poluările accidentale cauzate de pierderi de ulei sau

combustibili survenite pe suprafeţele betonate din parcările subterane, vor fi






128

7.3 Analiza posibilitatii apariţiei unor accidente industriale cu impact

semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo

de graniţele ţării

Nu este cazul. 7.4. Planuri pentru situaţii de risc Nu este cazul.

7.5. Măsuri de prevenire a accidentelor

Nu este cazul.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR Nu este cazul.

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC 9.1. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII

Investiţia presupune realizarea unui imobil rezidenţial şi comercial in

Municipiul Bacău, pe strada Pictor Aman, nr.33.

Imobilul va fi construit pe un teren cu o suprafaţă de 2500 mp, Aconstruită = 1796, 77 mp. Hmax a construcţiei este de 47,80 mp, P.O.T.max = 75 %, C.U.T.= 7%.

Regimul maxim de inălţime este D+P+M+12E.



care se dezvoltă pe D+P+M.


dispuse pe două direcţii având stâlpii suprastructurii amplasaţi la intersecţiile

grinzilor.





129


centric cu diagonale în V dispuse după direcţiile principale ale construcţiei.

Acoperişul este de tip terasă.

Imobilul va fi conectat la reţelele tehnico-edilitare existente in vecinătatea

amplasamentului.

S-au pravăzut ganguri de trecere pe direcţie transversală. Prin aceste

ganguri se asigură o circulaţie cat mai fluentă in ansamblu in general cât şi accesul

in demisolul blocului unde se află parcările rezidenţilor.

In imobil regăsim apartamente de locuit, care se incadrează in 3 tipologii:

garsoniere, apartamente de 2 camere şi apartamente de 3 camere; şi 6 tipuri de

penthouse- uri.

La parter şi mezanin au fost prevăzute spaţii pentru birouri şi magazine.

Realizarea acestei investiţii nu va duce la poluarea mediului, impactul negativ

asupra mediului este nesemnificativ, temporar şi reversibil şi se manifestă numai in

perioada lucrărilor de construcţie. Prin aplicarea măsurilor propuse in cadrul

raportului se va diminua până la dispariţie impactul negativ asupra mediului astfel

inact nu va exista impact rezidual.

Impactul pozitiv al realizării proiectului este mult mai important: se vor crea

noi locuri de muncă, se vor vira taxe şi impozite către bugetul local şi va creşte

nivelul de trai al locuitorilor din zonă.

9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI şi DACĂ

EXISTA INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT şi EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI

Pentru evaluarea impactului s-a folosit matricea de impact propusă de ghidul

SEA.

Este evident faptul ca orice activitate umană aduce modificări asupra stării

actuale a factorilor de mediu. Aceste modificări pot fi vizibile sau mai puţin vizibile,

pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative să nu existe, sau să fie diminuate,

astfel incat efectele lor asupra mediului să aibă consecinţe cât mai mici posibile.

S-au luat in considerare următorii factori de mediu :

- apă;





130

- aer;

- sol şi subsol;

- floră şi faună;

- aşezările umane ş i sănătatea populaţiei

ş i impactul fiecăreia dintre lucrările prevăzute in cadrul proiectului asupra acestor

factori pe termen scurt, mediu şi lung.

Nu există incertitudini referitoare la realizarea proiectului, impactul negativ

al implementarii proiectului este temporar si reversibil, se manifesta in general in

perioada de realizare a lucrărilor de constructie. Mediul va reveni la starea iniţială

după finalizarea lucrărilor de construcţie, cu excepţia spaţiilor care vor fi ocupate de

construcţii.

Impactul pozitiv este mult mai important, se manifestă şi persistă pe termen

lung.

9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI Pentru evaluarea impactului obiectivului studiat asupra mediului a fost utilizată

matricea de impact:

Componenta mediului

Element cheie 1

ITS

I TM

ITL

Element cheie 2

ITS

ITM

ITL

Element cheie 3

ITS

ITM

ITL

Aer/clima

Emisii de poluanţi in perioada

construcţiei

- 0 0

Apa

Nu vor exista emisii de poluanţi care să afecteze apele de suprafaţă sau cele subterane

0 0 0

Sol Modificarea

structurii solului in

- 0 0 Tasarea

terenului in timpul

- 0 0 Destinaţia terenului

se

+/- 0 0





131

perioada lucrărilor de construcţie. Acesta va reveni la

forma initială imediat după

terminarea lucrărilor.

lucrărilor schimbă numai intr-un

procent foarte mic:

din suprafaţa

totala detinuta

vor fi ocupati de constructie numai 1796,77

mp

Deşeuri

Deşeurile vor fi

colectate si transportate catre rampa

Nicolae Balcescu.

Nu vor duce la

poluarea aerului,

apei sau a solului

0 0 0

Posibilele scăpări de uleiuri sau carburanţi

vor fi neutralizate cu ajutorul unor firme

specializate in depoluări.

+/- 0 0

Biodiversitate

Dislocarea parţială a păsărilor

de pe amplasame

nt in perioada

constructiei

- 0 0

Pe amplasament

nu exista specii sau habitate protejate

care sa fie afectate. Speciile

ornamentale existente vor fi replantate in alte locatii indicate de

primaria Bacau.

-/+

0 0 0 - -

Sănătate

Nu vor exista

emisii de poluanţi care să

afecteze sănătatea

umană

0 0 0

Zgomotul va fi diminuat

prin folosirea de utilaje

performante si prin

antifonarea clădirilor

astfel incât nu va fi afectata

sănătatea locuitorilor

0 0 0

Peisaj Executarea - 0 0 Nu se va 0 0 0 După + + +





132

lucrărilor de construcţie poate avea

impact vizual

asupra peisajului, dar acesta

va fi diminuat

prin montarea de garduri de 2 m in

jurul santierului

/+

schimba aspectul

general al zonei. Pentru

noul imobil se vor adopta

soluţi i constructive astfel incât

acesta sa se incadreze in

peisaj.

finalizarea lucrărilor

vor fi amenajate

spaţii verzi (250

mp). Aleile

pietonale, trotuarele, terasele si balcoanele clădiri i

vor fi amenajate

cu gradene movibile cu flori si arbuşti

ornamentali.

Patrimoniu cultural

Patrimoniul cultural nu va fi afectat

de implementa

rea proiectului

0 0 0

Mediu socio-economic

Crearea de noi locuri de muncă

++ + +

+

Virarea către bugetul local

de taxe şi impozite

+ + +

Imbunătăţirea

condiţiilor de trai.

0 + +

Legenda + impact pozitiv, - impact negativ, 0 neutru (fără impact), ? incert, +/- minor, ++/-- major ITS= impactul pe termen scurt ITM=impactul pe termen mediu ITL= impactul pe termen lung Din analiza matricei de impact se poate observa că impactul negativ asupra

mediului este minim, in general se manifestă in perioada de construcţie a imobilului.

După terminarea lucrărilor de construcţie mediul revenind la situaţia iniţială. In timpul

exploatării obiectivului nu există impact negativ, ci doar impact pozitiv: imbunătăţirea

condiţiilor de trai ale locuitorilor, crearea de noi locuri de muncă, virarea de taxe şi

impozite către bugetul local. După aplicarea măsurilor recomandate in cadrul

raportului nu va exista impact rezidual asupra mediului.





133

Impactul pozitiv al obiectivului este mult mai important: sunt create noi locuri de

muncă, sunt virate taxe către bugetul local, se imbunătăţesc condiţiile de trai.

9.4. IDENTIFICAREA şi DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE IMPACTUL

Terenul pe care va fi realizat obiectivul este amplasat in intravilanul municipiului

Bacău, pe strada Pictor Amann, nr. 33., in vecinătatea Primăriei Bacău şi a

Universităţii Bacovia. Terenul este plat, fără pante majore şi in prezent liber de

construcţii.

Impactul cauzat de realizarea proiectului este temporar şi reversibil şi va fi

resim ţit numai pe amplasamentul proiectului sau până la 200-300 m de limita

amplasamentului.

9.5. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU

Pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor adverse asupra

factorilor de mediu recomandăm adoptarea următoarelor măsuri: 9.5.1 Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor

adverse asupra factorului de mediu apă

- punctele de lucru trebuie dotate cu wc-uri ecologice sau racordate la

reţeaua de canalizare menajeră din zonă; nu se pot accepta fose vidanjabile;

- materialele de construcţii în vrac trebuie depozitate în spaţii închise sau

acoperite;

- spălările de utilaje şi mijloace de transport ale şantierului sunt interzise în

organizarea de şantier, acestea se vor face in spaţii special amenajate;

- izolarea corespunzătoare a bazinelor de retenţie ape pluviale precum şi

etanşeitatea întregii reţele de canalizare din cadrul obiectivului;

- asigurarea funcţionării corecte a tuturor instalaţiilor;

- supravegherea sistemului de colectare şi evacuare a apelor uzate menajere

şi pluviale;





134

- consumul de apă se va contoriza şi se vor impune măsuri pentru evitarea

risipei de apă;

- asigurarea zonei de protecţie sanitară de 3 m de o parte şi de alta a

conductelor de distribuţie apă din incinta obiectivului. Eventual, în aceste zone

terenul se va acoperi cu material demontabil (dale, pavele).

9.5.2 Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu aer

- materialele de construcţie trebuie depozitate în locuri special amenajate şi

ferite de acţiunea vântului.

- materialele de construcţii pulverulente se vor manipula în aşa manieră încât

să reducă la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curenţii atmosferici;

- utilajele vor trebui sa fie dotate cu amortizoare de zgomot, captatoare de

zgomot, difuzoare şi amortizoare pentru ventilatoare;

- obligarea constructorilor de a lucra, un număr cât mai mic posibil de ore/zi,

într-un program cu interdicţii în orele de odihnă ale locatarilor din zonele învecinate

şantierelor (de ex. un program de lucru între orele 8-12 şi 16-20);

- izolarea cu panouri absorbante fonic, dacă după începerea lucrărilor şi

efectuarea măsurătorilor de zgomot se depăseste nivelul maxim admis prin lege;

- pentru diminuarea zgomotului produs în timpul funcţionării obiectivului, toate

clădirile ce se vor construi vor fi antifonate.

9.5.3. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu sol-subsol

- este interzisă amplasarea pe şantier a unor depozite temporare de

carburanţi şi lubrefianti, de unde se pot produce pierderi pe sol;

- este interzisă efectuarea pe şantier a unor reparaţii de utilaje sau mijloace

de transport, care de obicei se soldează cu scurgeri de carburanţi şi lubrefianti pe

sol;

- în cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol se recomandă colaborarea

cu firme de depoluare, specializate în astfel de intervenţii;





135

- asigurarea funcţionării în parametrii proiectaţi a tuturor echipamentelor

obiectivului;

- staţionarea autovehiculelor se va face numai în zona parcării amenajate;

- amenajarea unei platforme betonate pentru depozitarea recipienţilor de

colectare a deşeurilor;

- preluarea ritmica a deşeurilor rezultate de pe amplasament, evitarea

depozitării necontrolate a acestora;

- colectarea apelor pluviale de pe amplasamentul parcării şi preepurarea într-

un separator de produse petroliere;

- interzicerea spălării, efectuării de reparaţii la mijloacele de transport în

incinta parcării obiectivului;

- se recomandă amplasarea de mărci tensometrice atât în fundaţie, ziduri de

sprijin cât şi în sol pentru a monitoriza permanent eventualele tasări şi alunecări de

pământ care ar putea secţiona instalaţiile producând scurgeri;

- în ceea ce priveşte pământul excavat ce va rezulta ca urmare a necesitaţii

realizării fundaţiilor noilor clădiri, acesta va fi reutilizat integral la umpluturi. În nici un

caz însă nu se va utiliza pentru umpluturi sol vegetal;

9.5.4. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor adverse asupra biodiversităţii

- depozitarea materialelor de construcţie în spaţii special amenajate, ferite de

acţiunea vântului şi a ploii şi pe cât posibil în afara spaţiilor verzi pentru a se menţine cât

mai mult spaţiu verde inclusiv în perioada de construcţie a obiectivului;

- menţinerea unui număr cât mai mare din exemplarele deja existente pe

amplasament şi plantarea de specii autohtone pentru a menţine în mare măsură

actuala compoziţie de specii din flora existentă;

- deoarece scurgerile accidentale de carburanţi pe sol afectează calitatea

solului şi, implicit, împiedică buna dezvoltare a covorului vegetal, recomandam

intervenţia în cel mai scurt timp cu materiale absorbante, de către firme specializate

în depoluare şi de asemenea refacerea spaţiului verde iniţial;





136

- inventarierea exemplarelor de plante lemnoase ce necesită protecţie si

urmează a fi tăiate în vederea construcţiei obiectivului, astfel încât în momentul

refacerii şi amenajării spaţiului verde să se planteze un număr de exemplare de 5 ori

mai mare decât cele tăiate. Daca perimetrul amplasamentului nu permite plantarea

tuturor exemplarelor, se vor folosi alte spaţii indicate de Primăria Bacău.

9.5.5. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor adverse asupra aşezărilor umane şi a sănătăţii populaţiei

- programarea operaţiunilor de pe şantier astfel încât să se respecte orele

legale de odihnă;

- stropirea permanentă a fronturilor de lucru pentru menţinerea nivelului redus

de pulberi sedimentabile;

- îngrădirea incintei şantierului cu panouri de înălţime minimă 2 m, vopsite şi

inscripţionate adecvat;

- folosirea utilajelor în condiţii normale de exploatare din punct de vedere

tehnic.

9.5.6. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor adverse asupra mediului social şi economic, peisajului, patrimoniului cultural

- montarea de panouri înalte de cel puţin 2 m care să delimiteze spaţiul de

şantier;

- efectuarea tuturor proceselor tehnologice necesare execuţiei obiectivului în

spaţiul delimitat al organizaţiei de şantier;

- colectarea selectivă a deşeurilor, depozitarea lor în spatii special amenajate

şi ridicarea lor la intervale regulate de timp de către firme specializate.

9.5.7. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor

zgomotelor şi vibraţiilor - montarea corecta a tuturor instalaţiilor (centrale termice, pompe, frigidere,

ventilatoare, etc) şi în limita posibilităţilor pe sisteme de amortizare a vibraţiilor;

- folosirea de echipamente garantate de producător privitor la intensitatea

zgomotelor produse;

- montarea în planşee, pereţi, pardoseli a materialelor fonoabsorbante;





137

- împrejmuirea incintei pe timpul construcţiei;

- se recomandă folosirea tuturor utilajelor în condiţii normale de exploatare;

- programarea operaţiunilor de pe şantier astfel încât să se respecte orele

legale de odihnă.

9.6. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Din analiza matricei de impact, rezultă că impactul asupra mediului este

nesemnificativ şi reversibil, se manifestă numai in perioadă de realizare a lucrărilor

de construcţie. După aplicarea măsurilor de reducere a impactului nu va exista

impact rezidual.

Este mult mai important impactul pozitiv al realizării proiectului: se vor asigura

noi locuri de muncă şi va creşte nivelul de trai al populaţiei.

9.7. PROGNOZA ASUPRA CALITĂŢII VIEŢII, STANDARDULUI DE VIAŢĂ şi ASUPRA CONDIŢIILOR SOCIALE IN COMUNITĂŢILE AFECTATE DE IMPACT

După finalizarea lucrărilor de construcţie, va creşte calitatea vieţii şi a

standardului de viaţă in zona analizată. Pe perioada de realizare a lucrărilor de

construcţie va creşte numărul locurilor de muncă disponibile.

9.8. ENUMERAREA, DUPA CAZ, A ALTOR AVIZE, ACORDURI, SAU DOCUMENTE OBŢINUTE

Certificat de urbanism nr. 34/15.02.2010

Aviz Regia Autonomă de Gospodărire Comunală – Bacău nr.22/29.01.2009

Aviz Direcţia Servicii Publice a Primăriei Municipiului Bacău nr.15/19.02.2010





138

Notificare favorabila Directia de Sănătate Publică a Judeţului Bacău,

nr.150/22.02.2010

Aviz E.ON Gaz Distribuţie nr. 1121/22.03.2010

Aviz CET SA Bacău nr. 817/25.02.2010

Aviz Romtelecom nr. 4685/23.02.2010





139

IN URMA ACESTOR CONCLUZII, SE PROPUNE ELIBERAREA ACORDULUI DE MEDIU PENTRU OBIECTIVUL: CONSTRUIRE IMOBIL S+P+1E

COMERCIAL +12E REZIDENŢIAL" BACĂU,

JUDETUL BACĂU

10. BIBLIOGRAFIE

LUCRĂRI DE SPECIALITATE:

Rojanschi V., Bran F., 2002: Politici şi strategii de mediu;

Rojanschi V., Bran F., Diaconu Ghe. 2002: Protecţia şi ingineria mediului;

Suler J., 2005: Metode de fundamentare pentru elaborarea şi implementarea

strategiilor de urbanizare;

Moldoveanu A. M., 2005: Poluarea aerului cu particule;

Popescu Maria, Popescu Miron, 2005: Ecologie aplicată;

Bruun B., Delin H., Svensson L., Şinger A., Zetterson D., 1999, Păsările din

România şi Europa, Hamlyn Guide;

Ciocarlan V., 2000 Flora ilustrată a României. Pteridophyta et

Spermatophyta;





140

Ciochia V., 1984, Dinamica şi migraţia păsărilor

Donita N., popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S., Biris, 2005,

Habitatele Romaniei;

Gheorghe Dihoru, Gavril Negrean, Cartea Roşie a plantelor vasculare din

Romania, Editura Academiei Române, 2009

Meghea Aurelia, Vaşiliu Cristina, Metode analitice de monitorizare a mediului:

curs la distanţă curs;

Moldovan Zenovia, 2007, Legislatie şi monitorizare de mediu;

Popovici M., 2002, Atlas Botanic;

Risnoveanu, Geta, 1999, Metode şi tehnici in ecologia populaţiei;

Rudescu L., Migraţia pasarilor

Ianos I., Pumain D., Racine J. B., 2000: Integrated urban systems and

sustainability of urban life

Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie şi protecţia ecosistemelor;

Pumnea O., s.a. 1994: Protecţia mediului ambiant;

Rosu A., 1980: Geografia fizică a României;

Mutihac V., 1990: Structura geologică a teritoriului României;

Păunescu I., Atudorei A., 2002: Gestiunea deşeurilor urbane;

Bica loan, 2000: Elemente de impact asupra mediului;

Voicu Victor, 2002: Combaterea noxelor in industrie;

Godeanu S., 2004: Ecotehnie;

Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat;

Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats

(2003).

La elaborarea lucrării s-au avut in vedere reglementarile specifice din

domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram:

Legi

Legea Protecţiei Mediului nr. 265 din 29.06.2006 din M. Of. 586 din

06.07.2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protecţia mediului;

Legea Energiei Electrice nr.13 din 09.01.2007 (actualizată);





141

Legea Apelor nr. 107/ 1996; Publicata in MO Partea I nr. 244/08.10.1996;

Legea nr. 426/2001 privind regimul deşeurilor; Publicat in MO, Partea I nr.

411 din 25 iulie 2001;

Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

458/2002 privind calitatea apei potabile; Publicat in Monitorul Oficial, Partea I

nr. 582 din 30 iunie 2004;

Legea nr. 316 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de

igienă şi sănătate publică; Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 592 din 1

iulie 2004;

Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice

periculoase; Publicat in MO, Partea I nr. 635 din 05/09/2003

Legea nr. 645/7 decembrie 2002 pentru aprobarea OU nr. 34/2002 privind

prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării; Publicat in MO, Partea I

nr. 901 din 12 decembrie 2002;

Hotarari de guvern

HG 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte

publice şi private asupra mediului

H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din

surse regenerabile de energie;

HG 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deseurilor; Publicat in M. Of. 394

din 10.05.2005;

HG 170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;

HG 173/13.03.2000 cu privire la gestiunea şi controlul bifenililor policlorurati şi

ale altor compuşi similari; Publicat in MO, Partea I nr. 131 din 28 martie 2000;

HG 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor şi deseurilor de

ambalaje, publicat in M. Of. 639 din 20.07.2005;

HG 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor şi aprobarea listei

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; Publicat in MO, Partea I

nr. 118 din 23 august 1999;

HG 1057/18.10.2001 privind regimul bateriilor şi al acumulatorilor care contin

substante periculoase; Publicat in MO, Partea I nr. 446 din 08.08.2001;





142

HG 1097/25 octombrie 2001 privind constituirea şi functionarea Comitetului

interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului in

politicile şi strategiile sectoriale la nivel national; Publicat in MO, Partea I nr.

707 din 7 noiembrie 2001;

HG 459 din 19.05.2005 infiintarea, organizarea şi functionarea Agentiei

Nationale pentru Protectia Mediului, publicat in M. Of. Nr. 462 din 31.05.2005;

HG 1143 din 18.09.2007 priivnd instituirea de noi arii naturale protejate

HG 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala

avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in

Romania

Ordonante de Urgenţă

OUG nr. 16 din 26.01.2001 privind gestionarea deseurilor industriale

reciclabile;

OUG nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul

integrat al poluarii, publicat in M. Of. nr. 1078 din 30.11.2005;

OUG nr.78 din 16.06.2000 privind regimul deseurilor; Publicat in Mo, Partea I

nr. 283 din 22 iunie 2000;

OUG nr. 196 din 22.12.2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

73/2000 privind fondul pentru mediu, publicata in M. Of. Nr. 1193 din

30.12.2005;

OUG nr 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a floorei şi faunei salbatice;

Ordine

Ordinul 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului

asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu;

Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului;

Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – Conditii tehnice privind protectia atmosferei;

Ordinul MAPPM nr. 184/1997 – Procedurile de realizare a studiilor de impact

şi a bilanturilor de mediu;





143

Ordinul MAPPM nr. 756/1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii

mediului;

Ordinul MAPM, MTLLP, MIC nr. 2/211/118/15 aprilie 2004 - Aprobarea

procedurii de reglementare şi control al transportului deseurilor pe teritoriul

Romaniei;

Ordinul MAPPM nr. 1182/18 decembrie 2002 - Aprobarea “Metodologiei de

gestionare şi furnizare a informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile

publice pentru protectia mediului”; publicat in MO Partea I nr. 331 din 15 mai

2003;

Ordinul MAPPM nr. 1018 din 19.10.2005 privind infiintarea Secretariatului

tehnic pentru gestiunea şi controlul compuşilor desemnati, in cadrul Directiei

de gestiune a deseurilor şi substantelor chimice periculoase, publicat in M.

Of. nr. 966 din 01.11.2005;

Ordinul MAPM nr. 95 din 12.02.2005 privind definirea criteriilor care trebuie

indeplinite de deseuri pentru a se regaşi pe lista specifica unui depozit şi pe

lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri,

publicat in M. Of. nr. 194 din 08.03.2005;

Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena şi a

recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

Ordinul nr. 56/25 martie 2004 (CNCAN) privind aprobarea Normelor

fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive;

Ordinul nr. 776 din 05.05.2007 priivnd declararea siturilor de importanta

comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in

Romania;

STAS-uri

STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate;

STAS 10009/1988 – Acustica urbana;

Conventii

Conventie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la informatie,

participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justitie in probleme de mediu

Publicat in MO al Romaniei Partea I, nr. 224 din 22.05.2000





144

11. ANEXE

Plan de situatie (incadrare in zonă)





145

raport privind impactul asupra mediului pentru …arpmbc.anpm.ro/upload/13710_4369.pdf · efectele...

Documents