raport piata romaniei de fructe si legume proaspete si congelate final

The European Union’s Tacis Programme for Moldova

Support to Export Promotion and Investment Attraction in the

Republic of Moldova

PIATA DE LEGUME SI FRUCTE PROASPETE SI CONGELATE

DIN ROMANIA

MAI 2009

This project is funded by the European Union

A project implemented by GFA Consulting Group in consortium with IDI

Acest proiect este finantat de Uniunea Europeana

Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor

in Republica Moldova

EuropeAid/126810/C/SER/MD

Proiect implementat de un corsortiu condus de GFA Consulting Group

1

Cuprins

INTRODUCERE ......................................................................................

CAPITOLUL 1. PIATA FRUCTELOR SI LEGUMELOR PROASPETE..............

1.1 Volumul pietei...................................................................................

1.2 Valoarea pietei……………………………………………………………………………………………….

1.3 Caracteristicile pietei………………………………………………………………………………………

1.4 Sezonalitatea vanzarilor…………………………………………………………………………………

1.5 Segmentarea vietei………………………………………………………………………………………..

1.6 Productia…………………………………………………………………………………………………………

1.7 Tendintele pietei…………………………………………………………………………………………….

CAPITOLUL 2. PIATA DE LEGUME SI FRUCTE CONGELATE………………….

2.1 Volumul pietei…………………………………………………………………………………………………

2.2 Valoarea pietei……………………………………………………………………………………………….

2.3 Structura vanzarilor pe produse…………………………………………………………………….

2.4 Sezonabilitatea vanzarilor……………………………………………………………………………..

2.5 Segmentele…………………………………………………………………………………………………….

2.6 Productia…………………………………………………………………………………………………………

2.7 Tendintele pietei…………………………………………………………………………………………….

CAPITOUL 3. SISTEMUL DE DISTRIBUTIE………………………………………..

3.1 Structura retailului romanesc…………………………………………………………………………

3.2 Lantul de distributie distributie in Romania………………………………………………….

CAPITOLUL 4. COMERTUL: IMPORTUL SI EXPORTUL…………………………

Fructe si legume proaspete………………………………………………………………………..

4.1.1 Volumul si valoarea importurilor…………………………………………………………………

4.1.2 Structura importului……………………………………………………………………………………

4.1.3 Exportul de fructe si legume proaspete…………………………………………………….

4.2 Fructe si legume congelate…………………………………………………………………………

4.2.1 Volumul si valoarea importurilor......…………………………………………………………

4.2.2 Volumul si valoarea exportrilor…………………….…………………………………………….

CAPITOLUL 5. EVOLUTIA PRETURILOR……………………………………………

CAPITOLUL 6. ACCESUL PE PIATA.........................................................

CAPITOLUL 7. OPORTUNITATI SI CONSTRANGERI……………………………

7.1 Oportunitati…………………………………………………………………………………………………….

7.2 Constrangeri……………………………………………………………………………………………………

7.3 Concluzii………………………………………………………………………………………………………….

ANEXA 1 LISTA IMPORTATORILOR…………………………………………………

ANEXA 2 STATISTICA DE IMPORT…………………………………………………..

ANEXA 3 STANDARDELE UE……………………………………………………………

2

4

4

5

5

6

6

7

9

11

11

12

12

13

13

13

13

15

15

19

22

22

22

23

28

30

30

33

35

37

42

42

46

46

47

52

86






2

INTRODUCERE

Scopul acestui raport este de a oferi exportatorilor din Republica Moldova informatii

referitoare la piata de legume si fructe proaspete si congelate din Romania.

Obiectivul general al studiului este identificarea si evaluarea oportunitatilor de

export pentru fructele si legumele proaspete si congelate pe piata Romaniei. In

special, obiectivele cercetarii sunt:

Prezentarea pietei si a tendintelor de consum;

Prezentarea sistemului de distributie;

Analiza comertului exterior al Romaniei cu produsele investigate;

Prezentarea tendintei preturilor;

Prezetarea conditiilor de acces pe piata;

Identificarea oportunitatilor si constrangerilor petei;

Rezultatele cercetarii efectuate pot fi utilizate de catre companiile producatoare din

Moldova, in calitate de referinta in procesul de dezvoltare a strategiei de marketing

pentru piata Romaniei. De asemenea, rezultatele pot indica prioritatea masurilor

care trebuie intreprinse pentru sporirea vanzarilor si satisfacerii cererii de piata.

Metodologie

Considerand scopul acestui proiect, metodologia aplicata in acest studiu

corespunde cu metodele acceptate in lumea academica si serviciile de consultanta.

In asa fel, studiul este bazat in mare masura pe informatie primara pentru

identificarea si evaluarea situatiei pe piata conservelor de legume si fructe din

Romania.

Colectarea datelor

Acest studiu este bazat atat pe informatia primara, cat si pe cea secundara.

Colectarea informatiei secundare a inceput in faza initiala a realizarii studiului, cu

scopul de a identifica particularitatile pietei. Drept surse de informatie secundara

au fost folosite date furnizate de Institutul National de Statistica, Eurostat,

FAOSTAT, Patronatul producatorilor de fructe si legume – Prodcom, Ministerul

agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale al Romaniei, studii efectuate anterior de

cosnultant, studiile de retail audit efectuate de companiile specializate MEMBR

Romania si AC Nielsen, rapoarte si articole din presa, etc. Pentru colectarea datelor

primare au fost organizate o serie de interviuri in profunzime cu distribuitorii de

produse similare de pe piata Romaniei, managerii de achizitii din cadrul retelelor

internationale de magazine.

Prelucrarea si analiza datelor

Informatia colectata, atat cea secundara, cat si cea primara a fost studiata cu

atentie, iar datele statistice obtinute au contribuit la identificarea tendintelor pietei

de fructe si legume proaspete/congelate si dezvoltarii acesteia. Pe durata

prelucrarii informatiei, atentia sporita a fost atrasa asupra aspectului calitativ al

interviurilor, incercand astfel sa caracterizeze mai bine piata studiata si opiniile

reprezentantilor acesteia.






3

Barierele si limitarile studiului

Pe parcursul colectarii si analizei datelor anumiti factori au servit drept impediment

pentru studiu. In primul rand, datele statistice difera in functie de sursa de

informatie. In plus, e de mentionat faptul ca in unele cazuri datele fie lipsesc, sau

diferentele dintre diferite surse sunt foarte mari.

Un alt impediment consta in refuzul reprezentantilor din sector sa ofere informatii

detaliate, cu motivatia ca informatia este secreta. Unele companii chiar daca au

participat la interviuri au refuzat sa raspunda la asa intrebari ca: structura

vanzarilor pe produse, condititiile de lucru cu furnizorii, perspectivele de dezvoltare

etc.






4

CAPITOLUL 1: PIATA FRUCTELOR SI LEGUMELOR PROASPETE

1.1 Volumul pietei

Comparata cu tarile din UE Romania are o piata medie de consum pentru fructe si

legume proaspete, detinind in jur de 5% din piata UE. Consumul total (industrial si

uman) al fructelor si legumelor in anul 2007 a fost de 5.92 milioane tone. Cu o

populatie de 21.5 milioane de oameni acesta a fost echivalentul a 275.3 kg de

fructe si legume pe cap de locuitor. Din 2001 pana in 2007 consumul a crscut cu

40.96%.

Tabel 1.1 Consumul de fructe si legume proaspete pe cap de locuitor

Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Fructele

In 2007 piata fructelor proapste a totalizat 1.89 milioane tone, ceea ce a achivalat

cu 88.1 kg pe cap de locuitor. In perioada 2001 - 2007 consumul de fructe

proasete a crescut cu 83.16%. In strucutra consumului de fructe pepenii verzi si

galbeni detin 34%, merele 18%, strugurii 12%, prunele 11%, citricele 9%,

bananele 8%, perele, visinele, piersicele si nectarinele in jur de 1.5% fiecare.

Figura 1.1 Structura consumului de fructe, %

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00

Alte

Prune

Piersice

Visine

Caise

Pere

Mere

Pepeni

Struguri

Citrice

Fructe exotice

Banane


Legumele

Piata legumelor proaspete a totalizat in anul 2007 4.03 milioane tone, ceea ce a

achivalat cu 187.2 kg pe cap de locuitor. In perioada 2001 - 2007 consumul de

lgume proaspete a crescut cu 27.17%. Structura consumului de legume se przinta

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fructe 48.1 45.4 59.6 77.4 75.9 83.2 88.1

Legume 147.2 147.2 177.7 183.3 162.6 181.7 187.2

Total 195.3 192.6 237.3 260.7 238.5 264.9 275.3






5

in felul urmator: Varza 34%, tomate 19%, ceapa 10%, morcovii si adreii cate 9%,

castravetii 5%, usturoi 2%, restul revenidnu-le altor legume.

Figura 1.2 Structura consumului de legume, %

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00

Alte legume

Ardei

Morcovi

Varza

Usturoi

Ceapa

Castraveti

Tomate


1.2 Valoarea pietei

In anul 2007 valoarea toatla a pietei de fructe si legume proaspete era estimata la

700 ml. Euro, inregistrand o crestere de circa 15% fata de anul 2006. Pentru anul

2008 conform datelor preliminare se estimeaza ca valoarea pietei va atinge cifra de

1 miliard de Euro. In jur de 60% le revin legumelor proaspete si 40% fructelor.

Cresterea valorii pietei este determinata in primul rand de cresterea preturilor pe

piata interna.

1.3 Caracteristicile pietei

Oferta de legume si fructe de pe piata romaneasca poate fi structurata pe doua

categorii: productie autohtona si importuri. In cazul ofertei de fructe si legume

romanesti se inregistreaza doua perioade de varf : sezonul de vara si toamna. In

cazul productiei de import peroadele de varf sunt iarna-primavara. Oferta de fructe

si legume autohtone nu acopera intreaga perioada a anului, vara se inregitreaza

varf de crestere si iarna lipsa totala de produse.

Pata romaneasca are tendinta de orientare a consumului catre lgumele si fructele

produse pe plan local, considerate cu gust natural.

In ceaa ce priveste comportamentul de cumparare si consum al legumelor si

fructelor proaspete se observa o schimbare a mentalitatii romanilor – cumparatorul

este dispus sa plateasca mai mult pentru un produs de calitate, si in acelasi timp

este deschis fata de produsele noi si excentrice. Desi consumatorul roman era

cunoscut drept consumator traditionalist, in ultimii ani a crescut consumul de

anumite specialitati cum ar fi salata eisberg, varza chinezeasca, sparanghel,

andive, rosii cherry. Aceasta crestere se datoreaza atat dezvoltarii segmentului

gastro, emanciparii gusturilor clientilor, cat si a cresterii puterii de cumparare.

Exista cel putin doua categorii de consumatori : cei cu buget redus, care cauta






6

produse ieftine, unde aspecul nu mai conteaza foarte mult si consumatori cu buget

mare, care nu vor decat un produs impecabil.

Piata inregistreaza un trend ascendent sustinut, influentat intr-o oarecare masura

de cererea consumatorilor, dar si de aparitia si expansiunea lanturilor de retail

internationale sau dezvoltarea segmentului Horeca.

1.4 Sezonalitatea vanzarilor

Vanzarile de fructe si legume sunt neuniforme pe parcursul anului si au un caracter

sezonier pronuntat. In general consumul acestor produse este preponderent in

sezonul cald, perioada in care se inregistreaza cersteri de 70-80% fata de lunile de

iarna. Incepand cu luna mai procentul consumului de legume din productia interna

reprezinta 60%. In aceasta perioada ca mai mare pondere o au castravetii, rosiile,

varza timpurie si verdeturile. Consumul mai mare a acestor produse este sustinut

si de preturile relativ mici la care se vand fructele si legumele in perioada

respectiva.

1.5 Segmentarea pietei

Piata romaneacsa de legume si fructe proaspete poate fi divizata in trei

segmente principale: segmentul comertului cu amanuntul, segmentul HORECA si

sgmentul industriei prelucratoare. Cotele acestor segmente in vanzarile de fructe si

legume se prezinta in felul urmotor:

Segmentul comertului cu amanuntul detine o cota de 50% din volumul vanzarilor,

segmentul HORCA -30% si segmentul industriei prelucratoare 20%.

Sectorul Comertului cu amanuntul se divizeaza in trei mari grupe : comertul modern

reprezentat de marile lanturi de magazine, comertul traditional reprezentat de

magazinile individuale si pietele agricole.

Trebuie de mentionat ca toate trei grue sunt canale importante de vanzare a fructelor si

legumelor proaspete. Ponderea acestor canale este schimbatoare in functie de sezon.

Astfel, pietele detin o pondere insemnata in vanzari in perioada de vara-toamna, fiind

un canal important pentru comercializarea produselor autohtone. In ceea cepriveste

lanturile de magazine circa 70% din fructele si legumele proaspete comercializate prin

ele provin din import. Cauza fiind cerintele stabilite de aceste lanturi fata de calitatea

produselor atat din punct de vederea al aspectului, calibrarii, si ambalarii cat si din

punct de vedere al service-ului oferit de furnizor si anume livrea promta, care de obicei

se realizeaza odata la 2 zile, disponibilitatea permaneta a produselor din oferta precum

si gama de produse completa. Aceste cerinte de cele mai multe ori nu pot fi asigurate

de producatorii locali. Pondrea lanturilor de magazine in totalul vanzarilor de fructe si

legume creste in perioada de extrasezon. Comertul traditional, reprezentat in principal

de magazinele individuale deocamdata nu joaca un rol important in comertul cu fructe

si legume proaspete, problema fiind in principal de spatiile mici de care dispun pentru

expunerea produselor si conditiie de stocare. Totdata, in ultima perioada se observa o

activizare a acestui segment determinata in principal de cateva aspecte : in primul rand

proximititatea fata de consumator, necesitatea de a extinde gama de produse oferite in

special pe produsele de prima necesitate pentru a putea face fata concurentei lanturilor

mari de magazine, si in al treilea rand constientizarea importantei fructelor si legumelor

proaspete pentru cifra de afaceri si profitabilitatea business-ului.






7

Segmentul industriei prelucratoare este un « consumator » important de fructe si

legume paoraspete atat autohtone cat si de import in special in perioada cand productia

autohtania nu este disponibila in volume necesare. Ponderea acestui segment difera de

la an la an cauziele fiind multiple, lipsa de materie prima determinata de conditiile

climaterice nevavorabile, preturile inalte la materie prima ceea ce poate conduce la un

pret final ridicat pentru produsele finite. In cazurile respective intreprinderile din sector

fie apeleaza la importuri si atunci devin un cumparator important pentru producatorii

externi, fie isi micsoreaza volumul de productie daca oferta externa cu corspunde

cerintelor, fapt inregistrat in ultimii 2 ani.

In ceea ce priveste caracteristicile acestui segment el se caracterizeaza printr-un grad

inalt de concentratie, exista cateva intreprinderi mari care detin ponderea importanta

pe piata atat din punct de vedere a volumului de productie cat si din puncte de vederea

al achiztiilor de materii prime.

HORECA -Importanta sectorului Horeca a crescut in ultimii ani. Consumul in afara

casei a sporit odata cu cresterea veniturilor populatiei, mai ales in randul

persoanelor active, sau in cadrul familiilor fara copii unde ambii parteneri lucreaza.

Segmentul Horeca include de asemenea cantinele si unitatile institutionalizate cum ar fi

spitalele, peneticiarele, armata, scolile si universitatile. Trebuie de mentionat ca

produsele principale care se comercializeaza in sectorul dat sunt salatele, legumele de

baza (rosiile, castravetii, varza), precum si specialitatile cu ar fi andivele, conopida, etc.

Livrarea produselor se face fie direct, fie prin intermediul retelelor cach&carry, fie

produsele sunt achiiziionate in piete. In ceea ce priveste vanzarea catre unitatile

institutionalizate acestea se realizeaza prin intermediul licitatiilor.

1.6 Productia

Romania este unul din cei mai importanti producatori de fructe si legume din cadrul

Uniunii Europene plasandu-se in anul 2006 pe locul 6 cu aproape 5% din totalul

productiei UE in volum. Sectorul de legume si fructe proaspete detine o pondre mai

mare in totalul productiei agricole fata de media Uniunii Europene. In acelasi timp

productia este mult mai fluctuanta ca in Uniunea Europeana, cel mai probabil pe

fonul lipsei unei strategii de dezvoltare a sectorului. Productia locala este una

foarte fragmentata venind in proportie de 90% de la gospodarii private si numai

10% de la ferme si companii.

Fructele

In 2007 productia totala de fructe proaspete (inclusiv strugurii utilizati la productia

vinurilor) a fost estimata la circa 2.1 milioane tone.

Strugurii reprezinta cel mai important produs detinind o cota de 39% din volumul

productiei de fructe. Circa 75% din productia de struguri revin soiurilor tehnice

utilizate in producerea vinurilor, 25% le revin soiurilor de masa destinati

consumului uman.

Pepenii verzi si galebi (harbujii si zemosii) se plaseaza pe locul 2 in volumul

productiei de fructe cu o cota de circa 30% si cu un volum de circa 640 tone in anul

2007. Locurile trei si patru le revin merelor si prunelor cu 15% si respectiv 10%. In

total cele patru grupe de produse detin 95% din volumul productiei de fructe.






8

Din analiza evolutiei productiei de fructe in ultimii 5 ani se observa o scadere

continua per total grup produse, scaderea fiind influentata si de conditiile

meteorologice nefavorabile in perioada de vegetatie. Astfel, la momentul actual

productia autohona asigura doar 15% din necesarul de fructe al Romaniei (sursa

patronatul producatorilor de fructe si legume – Prodcom).

Tabel 1.2 Productia de fructe proaspete in Romania, 2003-2007, mii tone

2003 2004 2005 2006 2007

Total fructe, din care: 3880.3 3724.3 2796.8 3002.1 2100.3

Struguri* 1078 1230.4 505.8 912.4 821.3

Pepeni verzi si galbeni 764.6 765.1 691.8 641.8 640

Mere 811.1 1097.9 638.0 590.4 316.4

Prune 909.6 475.8 622.3 598.8 219.4

Cirese si visine 98.5 51 117.9 104.8 26.1

Pere 103.8 45.9 88.9 62.4 22.7

Capsuni 14.9 14.5 18.2 21.6 15.3

Piersici si nectarine 18.0 19.6 29.8 17.4 9.2

Caise si zarzare 42.6 20.7 52.4 38.8 6.8

Alte fructe 39.2 3.4 31.7 13.7 23.1 * Aceatsa categorie include srugurii de soiuri tehnice si de masa Nota : incude fructele pentru consumul direct si industrial Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Legume

Productia de legume proaspete a fost estimata in anul 2007 la nivelul de 3.2

milioane tone. Datele statistice indica faptul ca principalele legume cultivate in

Romania in ordinea cantitatii sunt varza (35%), rosiile (18%), ceapa (10%), ardei

(9%). Productia legumelor inregitreaza scaderi sau stationari din 1999 si pana in

present.

Tabel 1.3 Productia de legume proaspete in Romania, 2003-2007, mii tone

2003 2004 2005 2006 2007

Total legume: din care 3919.9 4008.8 2932.8 3497.1 3172.7

Varza 1019.2 919.1 1009.4 1106.0 1120.0

Tomate 818.9 1330.1 627.0 835.0 555.4

Ceapa uscata 350.4 332.8 363.6 390.7 312.2

Ardei 249.1 237.2 203.8 279.1 280.0

Morcovi 227.4 209.4 222.0 265.6 266.0

Castraveti 151.3 199.5 142.9 156.4 157.0

Usturoi uscat 76.5 65.9 68.4 64.2 65.0

Alte legume 1027.1 714.8 295.7 400.1 417.1 Nota: Include legume pentru consumul uman si industrial. Nu include pepenii verzi si galbeni. Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Fata de tarile din Europa Centrala si de Est, Romania se situeaza pe locul trei in

privinta suprafetei totale cultivate cu o suprafata de circa 600000 de hectare.

Aceasta o plaseaza cu mult inaintea urmatoarei clasate (Ungaria cu circa 140000

de hectare), dar cu mult in urma ocupantelor primelor pozitii, respectiv Rusia cu 5

milioane hectare si Polonia cu un million de hectare cultivate cu legume.






9

Chiard daca suprafata cultivata a crescut usor in ultimii cinci ani, productia

autohtona de legume a fost fluctuanta pe fonul unor evenimente meteorologice si a

unui management slab al activitatilor in agricultura. Astfel, Romania isi mentine

pozitia a treia in zona din punct de vedere al productiei totale, dar productia la

hectar este una slaba, sub Rusia si mult sub Ungaria si Polonia. La momentul

actual productia autohtona de legume acopera in jur de 70% din consum (sursa

patronatul producatorilor de fructe si legume – Prodcom).

1.7 Tendinte pietei

Volumul si calitatea fructelor si legumelor proaspete sunt direct dependente de

conditiile climaterice. Ulitimii ani se caracterizeaza prin perioade de secete sau ploi

ambundente care au inflientat negativ productia unor categorii de fructe si legume.

Aceste fluctuatii au inflenta directa asupra preturilor si asupra importurilor si sunt

dificil de prezis. Totdata, lipsa unei organizari a producatorilor locali in asociatii

profesionale, productivitatea scazuta determinata de un sistem de irigatii slab

dezvoltat, investitile insuficiente in sector vor determina si in continuare declinul

productiei autohtone, favorizand in acest fel importurile. Un alt aspect important al

secoturlui il reprezinta micsorarea numarului de producatori din cauza dificultatilor

pe care le intampina acestia in alinierea la reglementarile Europene.

Principalele puncte slabe ale sectorului enuntate chiar de reprezentantii acstuia

care pot fi « speculate » de producatorii externi sunt urmatorele:

Reducerea semnificativa a patrimoniului pomicol, faramitarea si dispersarea

suprafetelor cultivate cu legume ;

Lipsa tehnologiilor performante de cultivare si procesare ;

Randamnete scazute la hectar ;

Lipsa spatiilor de depozitare;

Suprafete pomicole in declin si abandonate ;

Grad scazut de asociere a fermierilor in grupuri de producatori ;

Costuri de productie ridicate.

In ceea ce priveste dendintele de consum studiile comportamentului

consumatorului indica schimbari majore determinate de urmatorii factori :

Schimbarea structurii populatiei si anume se inregistreaza o crestere rapida a

numarului de persoane varstnice si o micsorare a numarului persoanelor

tinere ;

« Diluarea » familiilor – numarul prsoanelor in familii se diminueaza din cauza

numarului mai mic de copii. Mai mult, numarul familiilor de o persoana este in

crestere, care face acest grup foarte important pentru furnizorii de produse

alimentare ;

Cresterea veniturilor populatiei are influenta asupra stilului de vita si

preferintelor de consum. Chiar daca veniturile inregistreaza cresteri, piata

romaneasca de produse alimentare devine din ce in ce mai competitiva si

ajunge la saturatie, iar dinamica vanzarilor va fi determinata in cea mai mare

parte de directionarea consumatorilor catre produse noi.

In ceea ce priveste preferintele fata de alimente si nutritie tendintele sunt urmatoarele :






10

Siguranta produselor – produsele alimentare trebuie sa fie sigure, iar consumul

lor nu trebuie sa creieze riscuri pentru sanatate ;

Alimente sanatoase – continutul de grasimi, zahar si sare in produse alimentare

trebuie sa fie limitat ;

Consumul de fructe si legume proaspete – interesul fata de aceste produse este

in crestere, in special din cauza vitaminelor si antioxidantilor pe care aceste

produse le contin, care se presupune ca au proprietati de prevenire a bolilor

cardiace si cancerului ;

Convenienta – populatia devine din ce in ce mai activa atat din punct de vedere

al angajamentului lor in campul muncii cat si din punct de vedere al vietei

sociale. Ca rezultat tot mai putin timp ramane pentru prepararea mancarurilor.

De aceea cererea pentru produse semipreparate este in crestere.






11

CAPITOLUL 2. PIATA DE LEGUME SI FRUCTE CONGELATE

2.1 Volumul pietei

In ultimii ani piata romaneasca de fructe si legume congelate se afla pe un trend

ascendent fapt materializat prin accentuarea concurentei, sporirea calitatii

produselor diversificarea sortimentala si practicarea unor preturi competitive.

Evolutia pozitiva a economiei romanesti in ansamblul ei, sporirea veniturilor

consumatorilor, a nivelului de trai si educare a determinat o ascensine a numarului

de magazine si restaurante si implcit a gamelor de produse comercializate. Toate

acestea au generat un trend ascendent al vanzarilor de fructe si legume congelate.

Piata tinde spre atingerea nivelurilortarilor Uniunii Europene.

In conditiile in care producatorii de legume si fructe congelate activi pe piata locala

pot fi numarati pe degete, iar dintre acestia doar 2 au facilitati de productie locale

de dimensiuni mari, oferta de legume si fructe congelate este puternic influentata

de importuri, care acopera circa 85%- 90% din consum. Romania a devenit in

ultimii ani o piata de desfacere veritabila pentru astfel de produse de import, iar in

lipsa unui numar mare de producatori puternici autohtoni aceasta tendinta se va

mentine si in viitor. Tinand cont de tenditele de consum companiile din domeniu

apreciaza ca piata romaneasca are un important potential de exploatat si ca pe

viitor importurile vor domina si in continuare in conditiile in care consumatorii de

fructe si legume congelate devin din ce in ce mai atenti la calitatea produselor.

In primul rand trebuie de mentionat ca piata de consum pentru fructe congelate

este destul de mica in Romania si de accea reflectarea acesteia in statisticile de

consum nu se efectueaza. Astfel, in continuare piata fructelor si legumelor

congelate va fi analizata prin prisma legumelor.

In conformitate cu clasificarea Euromonitor gama de legume congelate include toate

legumele ambalate care au fost procesate inainte de ambalare. Procesarea se refera la

indepartarea cojilor sau pielitelor si taierea legumelor, obtinandu-se astfel un prodous

gata de preparare sau adaugare la alte ingrediente. In aceasta categorie sunt incluse

produsele monovegetale precum mazarea, porumbul, pastaile, etc., dar si mixurile de

legume sau mixurile pe baza de orez. Din aceasta categorie sunt exclusi cartofii

congelati, insa sunt incluse produsele precum morcovii in sos de ciuperci, conopida in

sos alb sau legume in sos de smantana.

Volumul pietei de legume congelate este estimat la circa 19000 tone in anul 2007

(figura 2.1). Dinamica vanzarilor totale de legume congelate in perioada 2003-2007

indica o crestere in volum intre 50% si 100% pe an. Evolutia spectaculoasa este

determinata atat de accesul facil in Romania al producatorilor din UE, dar si de evolutia

comportamentului consumatorilor din mediul urban. In ultima perioada mentalitatea

consumatorului a suferit modificari importante, acesta constientizand faptul ca

produsele congelate sunt foarte sanatoase si isi pastreaza proprietatile initiale. Astfel,

piata a crescut datorita cresterii gradului de informare a consumatorului referitor la

alimentatia sanatoasa. De asemenea, categoria produselor congelate a fost

impulsionata si de expansiunea marilor lanturi de magazine, care aloca spatii generoase

acestui segment de produse, devenind unul dintre principalii factori de imbold al

consumului.






12

Figura 2.1. Dinamica vanzarilor legumelor congelate in expresie naturala,

tone

3000

6000

19000

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

2003 2005 2007


Considerand consumul de legume congelate de 19000 tone in 2007, consumul mediu

per capita reprezinta 0.84 kg/loc. Pentru comparatie acest indicator la nivelul Uniunii

Europene este de 5.61 kg/loc. Cel mai mare consum este inregistrat in Franta de 9.8 kg

per capita anual.

2.2 Valoarea pietei

In anul 2007 valoarea pietei Romanesti de legume congelate a fost estimata la

circa 25 milioane de Euro. Dinamica pietei in valoare a inregitrat un ritm de

crestere similar celui inregistrat pentru vanzarulile in volum.

2.3 Structura vanzarilor pe produse

Amploarea pe care a avut-o in ultimii an retailul romanesc si orientarea

consumatorilor catre un stil de viata sanatos au imprimat un trend ascendant

vanzarilor de legume congelate. Principiul “cinci pe zi” adica cinci portii de legume

si fructe pe zi (recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii) este tot mai bine

intiparit in mintea consumatorului. Legumele congelate ofera solutii si atunci cand

diferite sortimente de legume nu sunt coapate inca.

Potrivit unu studiu de retail audit (realizat de agentia MEMBR Romania) in

intervalul decembrie 2007 – noiembrie 2008, grupa produselelor de baza, cum ar fi

mazarea, bamele si pastaile au inregistrat o cota de piata 42% din vanzarile in

volum si 38% din valoarea vanzarilor, in carul acestei categorii demarcandu-se

mazarea cu 64.5% vanzari in volum si 64.2% in valoare. Grupa mixurilor de

legume au inregistrat o cota de 41.5% in volum si 44.3% in valoare, din totalul ei

mixurile pe baza de orez detin 15,4% in volum si 16,4% in valoare, restul

revenindu-le amstecurilor de legume. Ultimul loc le-a revenit produselor speciale

(spanac, porumb, broccoli, ciuperci, varza de Bruxelles si altele) ponderea carorara

in total vanzari a fost de 16.5% in volum si 17.8% in valoare. In cadrul acestei

grupe vanzarile repreentative le inregistreaza produsele din spanac, porumb si

broccoli.






13

2.4 Sezonabilitatea vanzarilor

Sezonabilitatea vanzarilor se observa si la aceste produse, astfel vanzarile cresc cu

un ritm de pana la 200% in ultimile 2 luni ale anului si in perioada februarie-

martie, comparativ cu restul lunilor. Totodata, in ulimii ani se observa o tendinta de

crestere a vanzarilor si in perioada de vara, ceea ce inseamna ca consumatorul

devine fidel acestor produse in toata perioada a anului, varfurile ramanand totusi

intervalul octombrie- aprilie.

2.5 Segmentele

Din punct de vedere al segmentelor de piata acestea se grupeaza in doua mari

categorii carora li se adreseaza distribuitorii – segmentul retail si segmentul

HORECA Primul segment poate fi caraterizat astfel : clienti speciali – lanturi de

magazine internationale, cu o dezvoltare rapida (hipermarket, supermarket,

cash&cary) si magazine individuale, lanturile de magazine alimentare care ocupa

suprafete mici si comercializeaza o gama mai restransa de produse.

Segmentul de retail este in continua expansiune, datorita constientizarii de catre

comercianti a potentialului pietei romanesti, acestea intrecandu-se in lansarea de

noi produse si de ameliorarea imaginii produselor deja existente. Retailul modern

aduce circa 80% din vanzari.

Segmentul HORECA care cuprinde reteaua hoteliera si restaurante detine in jur de

20% din vanzari. Gama destinata sectorului HORCA contine legume congelate

ambulate la 1 - 2,5 kg.

2.6 Productia

Producatorii de legume si fructe congelate activi pe piata locala pot fi numarati pe

degete, iar dintre acestia doar 2 Frigorifer (Tulcea) si Legofruct (Timisoara) au

facilitati de productie de dimensiuni mari restul fiind companii mici. Totdata,

trebuie de mentionat faptul ca ambele societati si-au extins capacitatile de

productie destul de recent.

Frigorifer Tulcea in anul 2006, in urma procesului de modernizare si-a sporit

capacitatile de productie pana la 600 tone/luna. Analiza sotimentelor produse de

acest producator a evidentiat faptul ca legumele conservate detin 100% din

productia unitaii. In anul 2006 productia realizata la Frigorifer a fost de 2100 tone.

Urmand ca in urmatorii 5 ani productia anuala sa sporeasca pana la 10000 tone.

Legofruct si-a la lasat productia abia in luna martie a anului 2008. Capacitatea de

productie a acestei intreprinderi evaluata in functie de capacitatile de producte pe

ora, capacitatile de stocare si perioada utila de functioanare a fost estimata la 6000

tone/an. Pentru anul 2008 a fost planificat un volum de productie de 2000 tone.

Gama de produse a soceitatii include atat legumele cat si fructele congelate.

2.7 Tendintele pietei

Pe piata romaneasca se observa o tendinta de orientare dinspre categoria

legumelor si fructelor uscate (consrve de fucte si legume) catre cea a legumelor

congelate. Aceasta tendinta se va accentua treptat fiind determinata de politica






14

marilor magazine (exemplu crearea unor raioane specifice pentru produse fresh

ambalate) dar si de actiunile de informare desfasurate de producatori.

Modificarea stilului de viata va determina orientarea consumatorilor catre produse

comod, simplu si rapid de preparat. Consumatorii de legume congelate devin din ce

in ce mai atenti la calitatea produselor si la raportul pret/calitate, iar modalitatea

de abmalare si accesibilitatea vor fi factori importanti importanti in procesul de

cumparare.

Piata se va mari odata cu cresterea puterii de cumparare, a dezvoltarii lanturilor de

magazine precum si odata cu educarea consumatorilor si modificarea preferintelor

de consum. In viitor va creste consumul de legume congelate ca urmare a rimului

de viata tot mai alert.

In ceea ce priveste jucatorii de piata se estimeaza faptul ca pe piata vor ramane

doar concurentii puternici cu produse de calitate buna si foarte buna.






15

CAPITOUL 3. SISTEMUL DE DISTRIBUTIE

In Romania structura retailului poate fi grupat in doua categorii: comertul modern

(unde sunt incluse retelele internationale de magazine, cum sunt Metro, Carrefour

etc) si comertul traditional, care cuprinde restul tipurilor de magazine.

Raportul intre canalele de comert traditional si cel modern constituie in Romania

aproximativ 70/30, cu o parte mare a retailului modern in orase el fiind practic

absent in zonele rurale. Tendinta caracteristica tarilor Europei de Vest, unde retailul

modern detine pana la 80% din piata, si dezvoltarea continua a acestui sector in

Romania, indica faptul ca in urmatorii ani comertul modern va prevala asupra

comertului traditional.

3.1 Structura retailului romanesc

Chiar daca retailul modern romanesc este inca in urma celui din tarile Vest

europene, el se dezvolta cu ritmuri rapide. Retailul modern atrage tot mai multi

consumatori in detrimentul retailului traditional, chiar daca acesta joaca inca un rol

important in comertul cu bunuri de larg consum si in special cel al produselor

alimentare.

Infrastructura de comert cu produse alimentare a inregistrat mari schimbari in

ultimii ani, astfel ponderea retailului modern creste tot mai mult pe cand ponderea

retailului traditional este in descrestere.

Univers magazine food & non food 2006 2007

Hyper/Supermarketuri 403 543

Magazine alimentare ≤20 mp 32582 32574

Magazine alimentare 20 - 40 mp 33221 31626

Magazine alimntare > 40 mp 8992 9542

Chiscuri 5730 5001

Farmacii 5408 6078

Macelarii 780 815

Magazine din benzinarii 1463 1241

Magazine de cosmetice 1092 1103

Magazine cu hrana penru animale 1758 2024

Anul 2007 este considerat unul important in istroia comertului romanesc motivele

fiind : in primul rand expansiunea teritoriala a retailerilor a fost mai rapida ca

niciodata si in al doilea rand a inceput perioada de concentrare, prezenta mai

multor magazine din acelasi lant in acelasi oras deja nu mai este o noutate.

Comertul modern patrunde din ce in ce mai adanc in orasele mici, mai ales prin

intermediul discounterilor, care tintesc deja localitatile cu 15000 de locuitori.

In ceea ce priveste comertul traditional, datele Nilsen arata ca universul de

magazine este relativ stabil, cel putin pe segmentul magazinelor alimentare mai

mari de peste 20 mp. Chiscurile sunt intr-un regres puternic, dar se observa

aparitia unor magazine « specializate », precum cele de produse naturiste,

ecologice, macelariile, etc. ce capata tot mai mare importanta in ponderea

vanzarilor de FMCG.






16

Hypermarketuri

Conceptul Hypermarketurilor este de a aduce „totul sub un acoperis”, in magazine

fiind in vanzare de la paine si zarzavat, produse alimentare si bunuri de larg

consum, pana la carti, imbracaminte, mobilier, aparatura electrocasnica si obiecte

de gradinarit. Numarul de produse care este comercializat intr-un hypermarket

poate ajunge la 10,000. In afara de diversitatea produselor, un alt atu al unui

hypermarket este confortul clientului, cu spatii de vanzare moderne, bine iluminate

si cu acces direct la raft. Serviciile sunt asigurate de un numar mare de angajati –

peste 700 de fiecare magazin. De asemenea, in jurul hypermarketelor exista de

obicei magazine specializate (spre exemplu, la Carrefour exista Bricostore si

Mobexpert), toate acestea concentrandu-se intr-un centru comercial care sa

satisfaca toate exigentele consumatorilor.

Hypermarketurile reprezinta un format de magazine cu mare priza la publicul

romanesc, prin posibilitatile de alegere, serviciile si formele de divertisment

asociate acestuia. La nivel national, aceste magazine revendica, deja, aproximativ

14% din valoarea cheltuielilor din FMCG, cota care aproape s-a dublat fata de 2006

(8%).

Retea Numar de filiale 2007 Deschideri in 2008

Carrefour 9 8

Real 14 7

Kaufland 31 10

Auchan 3 3

Cora 3 1

Pic 4 3

Supermarketuri

Retelele de supermarket-uri se impart in doua categorii: (i) retele cu acoperire

nationala, care apartin in majoritate retailerilor internationali si (ii) retele cu

acoperire locala, la nivelul unui oras. La fel ca si restul tipurilor de retele

supermarketurile au continuat si ele procesul de extindere, dar nu intr-un ritm atat

de rapid. Acest format se straduie inca sa-si gaseasca pozitionarea optima intr-un

spatiu unde concurenta vine atat din partea hypermarketurilor, cat si a

magazinelor discount. Aceste magazine reprezinta cea mai "vanata" tinta de

achizitii, de catre formatele mari. In conditiile in care, in prima jumatate a anului

2007, hypermarketurile aveau o cota de piata aproape dubla fata de intreg anul

2006, raportat la aceeasi perioada, cota de piata a supermarketurilor a ramas

aproape constanta, 15% (cf. Clasificarii GfK, supermarketurile fiind definite ca

magazinele cu autoservire si cel putin doua case de marcat).


Billa 28 10

Mega Imge 20 6

Ethos 16 5

GMarket 7 4

Trident 5 4

La Furmi 15 4

Primavara 9 2

Wolf 4 2

Interex 10 6






17

Spar 14 11

Artima 21 -

Magazine Discount

Acest tip de magazine au un anume tip de furnizori si un anume public-tinta, care

adora chilipirurile. Sunt magazine cu marfuri mai putine, dar cu preturi mai mici

decat in supermarketuri sau alte tipuri de magazine. Preturile sunt insa mai mici,

ca la o lichidare de stoc permanenta, iar periodic, au oferte ultraspeciale, de

produse leader la preturi mici. O alta caracteristica a acestui tip de magazine este

numarul mare de vizitatori. Marfurile care sunt comercializate sunt in special cele

de larg consum (produse alimentare, legume, fructe, panificatie, lactate,

cosmetice, produse pentru menaj, imbracaminte).

Exista doua mari tipuri de magazine discount: hard si soft. Primul, asa cum ii spune

si numele, isi reduce oferta la mai putin de 700 - 800 de articole, marea lor

majoritate marci proprii, ponderea lor putand merge si pana la 90%. Magazinele nu

servesc altui scop decat aceluia de a oferi produse cu preturi cat mai mici,

sacrificand, astfel, ambianta, serviciile, merchandisingul etc. Soft-discount se

refera la un concept ceva mai prietenos, cu o oferta mai generoasa de produse,

chiar si pana la 1.500 de articole, si cu o selectie mult mai bogata de marci

nationale. Magazinele discount din Romania sunt mai aproape de conceptul soft-

discount, fie si numai pentru faptul ca, deocamdata, consumatorul roman nu prea

are incredere in produsele pe care nu le cunoaste, iubeste alegerea si vrea sa fie

rasfatat atunci cand face cumparaturi. Discounterii din Romania s-au adaptat

acestor obiceiuri si vor continua sa-si adapteze sortimentatia, dovada si actiunile

de rebranding, de remodelare a magazinelor sau de asociere cu macelarii sau

brutarii, ca puncte suplimentare de atractie catre magazine. De asemenea, unele

retele din Romania promoveaza conceptul de hypemarket discount (promovat de

Auchan si Kaufland), dar prin suprafata de vanzare si marimea sortimentatiei nu se

pot asimila tipului de discounter clasic explicat mai sus.

Cota magazinelor discount a ajuns la 5%, si s-ar putea dubla, in 2008, analizand

proiectele de expansiune ale jucatorilor de pe acest segment.


Pennny market 20 20

Profi 35 10

Plus discount 50 30

Minimax

discount

10 20

CASH&CARRY

Desi continua sa fie confundate cu hyper sau supermarketurile, magazinele

cash&carry si-au definitivat aria de activitate: micii comercianti si sectorul horeca.

De altfel, toate actiunile din ultima vreme ale celor doi operatori de cash&carry s-

au indreptat evident catre cucerirea si fidelizarea clientilor profesionisti, targetul

fiind cu precadere cel gastro, creditat cu cresteri spectaculoase in anii viitori.

Conform GfK, magazinele cash&carry (alaturi de alti distribuitori en-gross) au o

cota de piata de 5%, la nivel national.






18


METRO 23 0

Selgros 16 2

La nivel national, formatele de comert modern joaca un rol din ce in ce mai

conturat, acoperind in primele noua luni ale anului 2007 circa 38% din valoarea

bunurilor de larg consum. Cea mai spectaculoasa crestere au avut-o

hypermarketurile - de la 8% in 2006, la 14% in primele trei trimestre ale lui 2007.

Un aport special la aceasta crestere remarcabila l-a avut Kaufland, care a preluat

conducerea in top-ul principalilor retaileri. Hypermarketurile au castigat atragand

un numar mult mai mare de consumatori, cu aproximativ 70% mai multi decat in

primele noua luni ale anului 2006, astfel ca in perioada ianuarie-septembrie 2007,

jumatate din familiile din Romania au trecut pragul acestor magazine pentru

cumpararea bunurilor de larg consum. Frecventa mai mare de cumparare in

hypermarketuri vine sa aduca un plus de valoare, contribuind la saltul inregistrat in

cota de piata si, de asemenea, la ceea ce inseamna loialitatea fata de aceste

magazine.

Supermarketurile continua sa joace un rol important, cu o cota de 15%,

conservandu-si importanta pe piata. Magazinele discount au avut cea mai

spectaculoasa expansiune teritoriala, in special in orasele de marime mica si

medie, ceea ce a condus la o cota de piata de aproximativ 5%, respectiv cu 25%

mai mare fata de 2006. In schimb, au scazut considerabil formele de comert

traditional.

Tendintele retailului romanesc

In Bucuresti, comertul modern l-a devansat de mult pe cel traditional, ajungand la

o cota de piata de 70% din valoarea totala a bunurilor de larg consum, amintind de

structura comertului din tarile ceva mai dezvoltate. Hypermarketurile detin cea mai

importanta pondere dintre toate formele de comert, circa 38%, in crestere de la

30%, in 2006. Al doilea loc pe piata capitalei este adjudecat de supermarketuri,

caracterizate printr-o stabilitate a importantei in vanzarile de bunuri de larg

consum, pe fondul unei scaderi constante si consistente a buticurilor.

Ritmul de dezvoltare a comertului modern in Romania accentuat in ultimii ani se va

mentine si in anii urmatori. Cele mai mari cresteri numerice o inregistreaza retelele

de discount si hypermarketurile. Pentru anul 2008 au fost anuntate deschideri de

170 locatii noi.






19

8 11 13 16 16 15

4 8 144

5

77

77

65

1312

1211

1010

4443

4343 41 35

66 6

49 7 65 4 4

10 9 8 5 6 7

21

21

1

1

332

2 15 4

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2002 2003 2004 2005 2006 2007

Altii

Vanzatori stradali

Magazine generale

Chioscuri

Buticuri

Agro&food

Cach&Carry/Engros

Discounteri

Hypermarketuri

Supermarketuri

3.2 Lantul de distributie distributie in Romania

In rezultatul efectuarii studiului de piata privind fructele si legumele

proaspete/congelate, au fost depistate urmatoarele canale si scheme de distributie:

1. Agent, Importator, Angrosist mare;

2. Distribuitor, Angrosist mediu;

3. Angrosist mic;

4. Retea de magazine en-detail; Punct de desfacere.

Figura 3.1 Structura canalelor de distributie si schemele posibile de

formare a canalelor de aprovizionare.

Analizand figura de mai sus putem conclude ca exista mai multe posibilitati de

desfasurare a unui canal de aprovizionare, ele grupandu-se in urmatorul mod:

Importator Angrosist mare

Distribuitor Angrosist mediu

Angrosist mic

RETEA DE

MAGAZINE EN-

DETAIL

PUNCTE DE DESFACERE






20

modul direct, prin eliminarea mai multor trepte de intermediere (de exemplu,

reteaua de magazine “Metro” se aprovizioneaza direct de la importatori sau

angrosisti mari); sau

modul indirect, prin parcurgerea intregului lant de intermediere (de exemplu,

tarabele de pe strazi/piete, care, de obicei, apeleaza la en-gross-istii mici, care

la randul lor se aprovizioneaza de la structurile superioare); nu este exclus insa

ca marfa de pe taraba sa fie achizitionata de la un angrosist mare sau mediu.

Principala schema care functioneaza este cea prin intermediul angrosistilor mari si

distribuitori nationali de fructe si legume importate (proaspete sau congelate), cu

vanzarea lor ulterioara. Relatia intre angrosisti/distribuitori si cumparatori poate fi

atat pe termen lung (ani), cat si pe termen scurt (sezonier) sau chiar de durata

unei singure tranzactii. Un fapt interesant este ca majoritatea firmelor en gross

medii si mici opereaza de multe ori sezonier, in extra sezon principalii “jucatori” pe

piata raman marii angrosisti si distribuitorii, deoarece castigurile lor sunt mai

semnificative si ei pot suporta preturile de import destul de inalte in extra sezon.

Detailistii de fructe si legume proaspete/congelate pot fi impartiti in urmatoarele

categorii:

Marii detailisti, ca supermarketurile MegaImage, Billa, Carrefour, Metro, etc.

Aceste supermarketuri au sectii specializate pentru legume si fructe

proaspete/congelate, bine aprovizionate si, la unele produse, cu preturi chiar mai

mici decat in pietile agro-alimentare in cazul fructelor si legumelor proaspete.

Explicatia ar fi ca politica de aprovizionare este una centralizata, iar negocierile de

pret au la baza cantitati mari, pentru intreaga retea. Supermarketurile fiind

organizate in retele / lanturi nationale, exista departamente specializate de

achizitii, de regula la Bucuresti, iar accesul furnizorilor in special celor noi este

relativ complicat.

Nu exista restrictii referitoare la un furnizor sau altul insa oferta trebuie facuta la

sediul central, la departamentul de achizitii, iar conditiile de indeplinit - referitoare

la aspecte precum: frecventa aprovizionarii, cantitati si termene de livrare - sunt

severe.

Magazinele independente

Magazinele de acest tip exista in numar mare, fiind vorba de magazine de cartier

(de proximitate) care vin sa suplineasca fie lipsa unei pieti sau a unui supermarket

dintr-o anumita zona, fie distanta mare pana la o piata agro-alimentara cea mai

apropiata.

Aceste magazine se aprovizioneaza, de regula, de la producatori locali sau chiar din

pietile agro-alimentare in sezonul cald si de la angrosisti/distribuitori in sezonul

rece.

Oferta de produse vizeaza cele mai uzuale fructe si legume in stare proaspata, dar

si fructe si legume congelate. Preturile practicate sunt de cele mai multe ori putin

mai ridicate decat cele din pietile agro-alimentare sau supermarket-uri, insa

comparabile cu acestea.






21

Chioscurile (tonetele) pentru comertul stradal (mai mult pentru fructele si legumele

proaspete)

In acest caz activitatea este desfasurata de mici comercianti - de regula, Persoane

Fizice Autorizate sau Asociatii Familiale - a caror oferta cuprinde, alaturi de alte

produse, cateva sortimente de legume si fructe in stare proaspata. Aprovizionarea

se face zilnic, aproape exclusiv din piata agro-alimentara.

Adaosurile comerciale pentru fiecare veriga a lantului de distributie sunt de cel

putin 10% in sezon si pot atinge 25-100% in afara sezonului. Importatorii pot

aplica un adaos intre 10 si 50 % din pretul de import, adaosul maximal este

practicat in general de catre societatile care se ocupa de importul si distributia

directa a produselor catre comertul cu amanuntul. Angrosistii si distribuitorii, de

obicei, adaoga 10-25%, dar acest adaos poate fi mai inalt sau mai jos in funcite de

serviciul oferit (ex. livrarea directa catre magazine). La nivel de retail adaosurile

variaza intre 50 si 60%. Insa in magazinele specializate sau chiar in anumite piete

agroalimentare (cum ar fi piata Dorobanti din Bucuresti), de segment inalt sau

single-line adaosurile pot atinge niveluil de 100%. Daca este implicat si un agent –

acesta mai pune intre 3 si 5% (de obicei agentii lucreaza in baza contractelor de

comision in acizitii fiind responsabili de efectuarea importurilor si livrarea directa a

marfurilor catre angrosisti sau distribuitori).

Cea mai reusita forma de colaborare intre producatorii de fructe si legume

proaspete/congelate din Republica Moldova ar fi semnarea contractelor pe termen

lung cu angrosistii mari sau distribuitorii nationali, care ar prevedea livrari regulate

de marfa (saptamanale, lunare) catre acestia.






22

CAPITOLUL 4. COMERTUL: IMPORTUL SI EXPORTUL

4.1 Fructe si legume proaspete

4.1.1 Volumul si valoarea importurilor

Romania importa cantitati considerabile de fructe si legume proaspete. Volumul

importurilor de fructe prevaleaza pe cel al legumelor. Una dintre cauze fiind

ponderea fructelor care se bucura de un consum sporit, cum ar fi bananele si

citricele ce nu sunt cultivate in Romania, cererea fiind acoperita exclusiv prin

importuri. In ceea ce priveste legumele, majoritatea varietatilor sunt, sau pot fi

cultivate in Romania, iar importul vine sa suplineasca eventualele lipsuri de pe

piata, in general in perioadele de extra-sezon. Conform datelor patronatului din

domeniu 75% din fructele si 25% din legumele comercializate pe piata Romaniei

provin din import.

Fructe

In 2007 importul de fructe proasete a fost de 479.09 mii tone in volum si 226.11

de milione euro in valoare. Din total import de fructe in volum 63% revin tarilor din

afara UE, restul fiind importate din tarile membre ale UE. Totodata trebuie de

mentionat ca ponderea importurilor din tarile membre a crescut seminificativ in

anul 2007, anul in care Romania a devenit stat membru al UE. Intre anii 2003-

2007 importurile de fructe au crescut atat in volum cat si in valoare.

Tabel 4.1 Importul fructelor proaspete in Romania, 2003-2007

valoarea in milioane €

Sursa : EUROSTAT

Tabel 4.2 Importul fructelor proaspete in Romania, 2003-2007

volum mii tone

2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 259.91 310.03 452.09 500.10 479.09

din care

Intra-EU 82.09 86.96 149.13 150.90 179.61

Extra-eu 177.81 223.07 302.96 349.20 299.48 Sursa : EUROSTAT

Legume

In 2007 importul de legume proaspete in Romania a constituit 194 mii tone in

valoare de circa 100 milioane Euro. 71% in volum si 63% in valoare reprezinta

importurile din tarile din afara UE.

2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 73.01 85.19 125.96 151.34 226.14

din care

Intra-EU 22.74 21.25 35.72 42.37 106.07

Extra-eu 50.27 63.94 90.24 108.97 120.07






23

Din 2003 pana in 2007 importul a crescut cu 338% in valoare si 17% in volum per

total. Situatia pe comunitati insa difera. Importurile intra comunitare au inregistrat

o scadere de 9% in volum pe cand cele din afara comunitatii au inrgitrat o crestere

de 32%.

Tabel 4.3 Importul legumlor proaspete in Romania, 2003-2007

valoarea in milioane €

2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 23 21 29 38 100

din care

Intra-EU 8 8 10 14 37

Extra-eu 15 13 19 24 63 Sursa : EUROSTAT

Tabel 4.4 Importul legumelor proaspete in Romania, 2003-2007

volum mii tone

2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 166 152 158 180 194

din care

Intra-EU 61 61 61 65 56

Extra-eu 105 92 98 114 139 Sursa : EUROSTAT

Cresterea importurilor de fructe si legume proaspete poate fi explicata prin mai

multi factori. Unii dintre ei sunt prezentati in continuare. Primul factor este

diminuarea productiei autohtone atat la fructe cat si la legume proaspete pe fonul

cresterii consumului intern. Un alt factor il reprezinta sezonabilitatea productiei si

imposibilitatea producatorilor locali de a asigura piata cu fructe si legume

paroaspete anul imprejur. Al treilea factor foarte important il reprezinta rolul

retelelor internationale care solicita produse de o anumita calitate si prezentare,

cerinte care la momentul actual nu pot fi satisfacute de producatorii interni.

Ponderea retelelor in comertul cu amanuntul a acestor produse creste de la an la

an. Industria de prelucrare a fructelor si legumelor de asemenea a devenit un

importator important al acestor produse, fapt datorat in principal de incapacitatea

producatorii agricoli locali sa asigure industria cu materia prima necesara cat si

costul ridicat al acesteia, determinat la randul sau de randamentul scazut in sector.

4.1.2 Structura importului

Fructe

Produsele principale importate sunt bananele 33% (din totalul importurilor de

fructe in valoare), citricele 31%, merele 10%, piersicile si nectarinele 8% si

strugurii 6%. In perioada 2003-2007 toate grupele de produse au inregistrat

cresteri.

Tabelele ce urmaza prezinta informatia referitor la importul principalelor grupe de

fructe in Romania.






24

Tabel 4.5 Importul principalelor grupe de fructe proaspete in Romania,

2003-2007, valoarea in milioane €

2003 2004 2005 2006 2007

Total fructe 73.015 85.194 125.963 151.344 226.145

din care

Banane 29.929 37.986 52.666 59.641 75.385

Fructe exotice 0.508 0.867 1.293 2.574 4.788

Citrice 34.074 34.775 41.821 54.952 69.493

Struguri 0.921 1.628 4.417 5.648 14.186

Pepeni verzi si galbeni 0.672 0.826 1.100 1.311 3.885

Mere 5.161 4.269 11.333 12.158 22.271

Pere 0.349 0.424 1.598 2.931 6.623

Caise 0.009 0.084 0.529 0.630 1.509

Visine si cirese 0.003 0.021 0.048 0.109 0.440

Piersice si nectarine 0.491 2.964 7.543 6.609 17.549

Prune 0.012 0.031 0.104 0.164 0.767

Pomusoare si alte fructe 0.885 1.319 3.511 4.617 9.248 Sursa : EUROSTAT

Tabel 4.6 Importul principalelor grupe de fructe proaspete in Romania,

2003-2007, volum in mii tone

2003 2004 2005 2006 2007

Total fructe 172.60 310.03 452.09 500.10 479.09

din care

Banane 87.3 109.7 143.2 154.3 156.4

Fructe exotice 1.1 1.4 1.7 3.3 4.2

Citrice 108.5 118.0 141.6 181.1 167.2

Struguri 4.2 8.9 18.3 19.4 19.1

Pepeni verzi si galbeni 7.0 9.0 9.5 9.9 18.9

Mere 45.4 41.1 86.0 78.3 54.0

Pere 1.5 1.9 6.1 9.8 10.9

Caise 0.1 0.4 2.1 2.2 2.4

Visine si cirese 0.0 0.1 0.2 0.2 0.4

2Piersice si nectarine 2.4 15.5 32.5 28.7 30.3

Prune 0.1 0.2 0.3 0.3 1.4

Pomusoare si alte fructe 2.6 3.9 10.5 12.5 13.7 Sursa : EUROSTAT

Urmatoarea sectiune prezinta fructele proaspete care pot avea un interes particular

pentru exportatorii din Republica Moldova.

Merele

Merele sunt cel mai important produs importat din cadrul « fructelor locale »

(fructe locale – cele care sunt cultivate si pe teritoriul Romaniei). In 2007 importul

de mere proaspete a fost de 54 mii tone cu o valoare totala de 22 miioane de euro.

In perioada 2003-2007 importul de mere in Romania a cresut cu 19% in volum si

circa 4 ori in valoare.






25

Principalele tari de import din spatiul intra-comunitar sunt Italia, Polonia, Austria,

Olanda, Ungaria care impreuna totalizeaza (85%) din importuri. Macedonia si

Moldova detin impreuna 94% din importurile valorice efectuate in Romania din

afara spatiului comunitar.

Persicele si nectarinele

In lista « fructelor locale » importate in Romania persicile si nectarinele se situeaza

pe locul 2, cu un volum al importului de 30 mii tone si cu o valoare de 17.5

milioane de Euro. Circa 55% din vlumul importului le revin piersicilor si restul

nectarinelor. In perioada 2003-2007 importul acestei grupe a inregistrat o crestere

semnificativa in jur de 12 ori in volum si de 35 de ori in valoare.

Principalele tari de import sunt : din spatiul intra-comunitar - Grecia, Italia si

Spania care impreuna detin 94% din importurile valorice, din spatiul extra-

comunitar Turcia si Serbia - detin 95%.

Strugurii

Se situeaza pe locul 3 in lista « fructelor locale » importate in Romania cu un volum

de 19 mii tone si valoare de 14 milioane de Euro. Importul strugurilor a crecut de

circa 4 ori in volum si de 15 ori in valoare in perioada 2003-2007.

Principalele tari de import sunt : din spatiul intra-comunitar - Grecia, Italia, Olanda

si Spania impreuna detin 93% din importurile valorice, din spatiul extra-comunitar

Turcia si Macedonia detin 95%.

Perele

Cu un volum de circa 10 mii tone si o vaoare de 6.6 milioane de Euro perele se

situeaza pe locul 5 in lista « fructelor locale » importate. In perioada 2003-2007,

importul perelor a inregistrat o crestere 7 ori in volum si 18 ori in valoare.

Principalele tari de import sunt Italia, Olanda, Grecia (cumulat 86%) din spatiul

comunitar ; Turcia si China detin 98% din importurile extra-comunitare.

Visinele, ciresele si caisele

Desi au avut cele mai mari cresteri a importului in perioada 2003-2007 de peste 30

ori in volum si 160 de ori in valoare, aceste fructe au o pondere neinsemnata atat

in volumul cat si in valoarea importului.

Legume

In 2007 importul de legume proaspete in Romania a constituit 194 mii tone cu

valoare de circa 100 milioane Euro. Din 2003 pana in 2007 importul a crescut cu

338% in valoare si 17% in volum per total.






26

Tabel 4.7 Importul principalelor grupe de legume prospete in Romania,

2003-2007, valoarea in milioane €

2003 2004 2005 2006 2007

Total legume 22.79 20.99 28.79 38.29 99.85

din care

Tomate 3.93 5.00 10.95 12.84 56.18

Legume aliacee (ceapa, usturoi, etc.) 13.54 10.76 7.54 9.94 9.73

Varza, conobida, gulii 0.53 0.52 1.31 1.81 3.33

Salata verde si cicoare 0.18 0.23 0.40 1.02 2.92

Morcovi, napi, sfecla rosie, radacini, etc. 2.93 2.01 3.67 5.08 7.10

Castraveti si cornisoni 0.23 0.40 0.59 0.94 5.63

Legum pastai (mazare, fasole, etc.) 0.01 0.03 0.03 0.04 0.41

Alte legume 1.43 2.04 4.30 6.62 14.55 Sursa : EUROSTAT

Tabel 4.8 Importul principalelor grupe de legume prospete in Romania,

2003-2007, volum in mii tone

2003 2004 2005 2006 2007

Total legume 166.13 152.46 158.14 179.69 194.30

din care

Tomate 28.87 40.16 52.70 51.43 71.06




Morcovi, napi, sfecla rosie, radacini, etc. 26.09 16.95 21.60 24.84 30.09




Tomatele

Sunt principalele legume prospaete importate in Romania. In 2007 importurile de

tomate au constituit 71.06 mii tone cu o valoare de 56,18 milioane Euro. Din 2003

pana in 2007 valoarea importurilor a crescut de circa 14 ori in valoare si 2.5 ori in

volum. In totalul importului de legume proaspete tomatele detin 37% din volum si

56% din valoare.

Principalele tari de import sunt Italia, Olanda, Ungaria, Polonia, Spania din cadrul

spatiului comunitar care detin 94% din importurile valorice si Turcia, Syria cu 97%

din importurile din afara spatiului comunitar.

Legumele aliacee (ceapa usturoi, etc.)

Reprezinta a doua principala grupa de import din gama de legume proaspete cu o

pndere totala in import de 22% in volum si 10% in valoare. In cifre absolute

importurile de legume aliacee au constituit in anul 2007 42.62 mii tone in valoare

de 9.73 milioane Euro. In peroada 2003-2007 importurile acestei grupe s-a

diminuat in volum cu 56% si in valoare cu 28%. In cadrul acestei grupe 88%

reprezinta importurile de ceapa si 11% - usturoi (in volum).






27

Principalele tari de import sunt din UE – Olanda, Polonia, Italia, Spania care detin

83% din importurile intra-comunitare si Egypt, Turcia si Ukarina cu 98% din

importurile extra-comunitare.

Brassicas (varza, conopida, gulii, etc.)

In 2007 aceastei grupe ia revenit 10% si 3% din importul de legume proaspete in

volum si respectiv in valoare. In cifre absolute aceasta reprezinta 18.44 mii tone cu

o valoare de 3.33 milioane Euro. In perioada 2003-2007 importurile acestei grupe

au crescut 3 ori in volum si de 6 ori in valoare. In cadrul acestei grupe 92%

reprezinta importurile de varza.

Principalele tari de import sunt Germania, Ungaria, Olanda, Italia, Polonia – 92%

din importurile comunitare si Bosnia-Herzegovina, Macedonia, Serbia si Turcia sunt

principalele tari de import din spatiul extracomunitar carora le revine 90% din

importurile respective.

Radacinoase (morcovi, napi, sfecla rosie pentru salata, etc.)

Chiar daca din punct de vedere a importurilor in volum aceasta grupa detine una

din cele mai mici cote – 1.22%, in valoare ea se plaseaza pe locurile fruntase cu

7%. Astfel, In anul 2007 importurile legumelor din aceasta grupa au constituit

30.09 mii tone in volum si 7.10 mln. Euro in valoare. In perioada 2003-2007

importurile de legume din aceasta grupa au crescut cu 15% in volum si 148% in

valoare. 86% din importurile grupei respective le revin morcovului.

Principalele tari de import sunt : Olanda, Polonia, Italia, Germania, Austria – 90%

din imorturile intra-comnuitare , Turcia -99% din cele extra-comunitare.

Castraveti si cornisoni

In 2007 importurile castravetilor si cornisorinilor au constituit 7.78 mii tone in

volum si 5.63 mln. Euro in valoare. Cota lor in totalul importului de legume

proaspte reprezinta 4% in volum si 6% in valoare. In periaoda 2003-2007

importurile acestei grupe au crescut de 6 ori in volum si 24 ori in valoare.

Principalele tari de import sunt Grecia, Ungaria, Italia, Spania, Olanda din spatiul

intra-comunitar cu o pondre de 93% din importuri si Turcia si Syria – din spatiul

extracomunitar cu 96% din importuri.

Legume pastai (curatate sau nu de pastai)

Grupa are o pondere nesemnificativa in importurile de legume proaspete atat in

volum cat si in valoare, astfel in 2007 importurile au constituit 0.46 mii tone in

valoare de 0.41 mln. Euro. In perioada 2003-2007 importurile au crescut de 6 ori

in volum si de 33 ori in valoare. In cadrul acestei grupe 53% din importul in volum

sunt detinute de fasole si 45% de mazare.

Principalele tari de import sunt Spania, Polonia, Ungaria, Germania, Bulgaria, ele

detin 80% in importurile intra-comunitare. Importurile extracomunitarea sunt

realizate in proportie de 93% din SUA.






28

Alte legume

Aceasta grupe include o gama foarte mare de legume cum ar fi sparanghel, telina,

ardei, vinete, trufe, spanac, etc. Importurile acestei grupe in anul 2007 au fost de

21.48 mii tone in volum si 14.55 mln. Euro in valoare. In perioada 2003-2007 s-a

inregistrat o crestere de 3 ori in volum si de 10 ori in valoare. Cele mai importante

produse din aceasta grupa sunt vinetele si ardeiul dulce care detin o pondere de

8.4% si respectiv 60% din importul grupei in volum.

4.1.3 Exportul de fructe si legume proaspete

Fructe

Exporturile de fructe proaspete in anul 2007 au fost de 25.77 mii tone in volum si

9.92 mln Euro in valoare. In perioada 2003- 2007 exporturile de fructe au fost

oscilante, singura crestere seminificativa inregistrand-se in anul 2007. Peste 95%

din exporturile de legume proaspete sunt orientate catre piata comunitarea.

Principalele produse de export il reprezinta strugurii, merele, fructele samburoase.

Tabel 4.9 Exportul principalelor grupe de fructe proaspete in Romania,

2003-2007, volum in tone

2003 2004 2005 2006 2007

Total Export 18309 12979 48 11701 25767

din care

Banane 2 2 40 24 38

Fructe exotice 7 14 1 9 73

Citrice 106 169 4 229 408

Sruguri 957 3389 0 85 917

Pepeni verzi si galbeni 1277 377 0 1317 227

Mere, pere si gutui 908 193 1 641 19776

Caise, cirese, visine, piersice si nectarine 13312 7414 0 8270 3311

Pomusoare si alte fructe 1741 1423 2 1125 1018 Sursa : EUROSTAT

Tabel 4.10 Exportul principalelor grupe de fructe proaspete in Romania,

2003-2007, valoarea in mii €

2003 2004 2005 2006 2007

Total Export 7544 6081 38 6489 9916

din care

Banane 2 2 20 17 28

Fructe exotice 16 29 3 19 108

Citrice 67 110 3 130 285

Sruguri 285 795 1 77 1074

Pepeni verzi si galbeni 90 39 0 148 87

Mere, pere si gutui 233 92 1 169 4743

Caise, cirese, visine, piersice si nectarine 5082 2941 1 3398 1906

Pomusoare si alte fructe 1769 2075 10 2532 1684 Sursa : EUROSTAT






29

Legume

In anul 2007 exporturile de legume legume proaspete au fost de 12.75 mii tone in

volum si 29.09 mln Euro in valoare. In perioada 2003- 2007 exporturile de legume

au fost oscilante ingesitrand o crestere de 22.6% in volum si 61.43% in valoare.

Totodata trebuie de mentionat ca incepand cu anul 2005 exporturile de legume s-

au diminuat in volum, cresterea mentinandu-se in valoare. Peste 95% din

exporturile de legume proaspete sunt orientate catre piata comunitarea. Principalul

produs de export il reprezinta castravetii si cornisonii.

Tabel 4.11 Exportul principalelor grupe de legume prospete din Romania,

2003-2007 valoarea in milioane €

2003 2004 2005 2006 2007

Total legume 18.02 20.19 23.51 23.13 29.09

din care

Tomate 0.33 0.27 0.20 0.09 0.42

Legume aliacee (ceapa, usturoi,

etc.) 0.02 0.01 0.02 0.01 0.14



Morcovi, napi, sfecla rosie,

radacini, etc. 0.01 0.01 0.02 0.02 0.01


Legum pastai (mazare, fasole,

etc.) 0.01 0.01 0.48 0.55 0.28


Tabel 4.12 Exportul principalelor grupe de legume prospete din Romania,

2003-2007 volum mii tone

2003 2004 2005 2006 2007

Total legume 10.40 9.57 15.10 16.57 12.75

din care

Tomate 0.80 0.47 0.36 0.13 0.20




Morcovi, napi, sfecla rosie, radacini,

etc. 0.01 0.03 0.03 0.06 0.04









30

4.2 Fructe si legume congelate

4.2.1 Volumul si valoarea importurilor

Fructe congelate

In anul 2007 importul de fructe congelate a fost de 639.8 tone cu o valoare de

827.1 mii euro. Cota fructelor congelate in totalul importurior de produse congelate

(fructe si legume) fiind de 3% in volum si 5% in valoare. In perioada anilor 2003-

2007 importurile de fructe congelate au inregistrat o crestere constanta cu o medie

anuala de 62% in volum si 50% in valoare. Pietele principale de import sunt tarile

membre ale Uniunii Europene cota carora atat in imporul valoric cat si imporul in

volum este de peste 96%. Importurile din spatiul comuintar practic s-a dublat in

anul 2007 dupa ce Romania a devenit membru al UE si au fost eliminate

contingentele tarifare care erau in vigoare pana la momentul dat. Importurile din

afara Comunitatii au inregistrat un trend descendent in perioada anilor 2003-2007.

Tabel 4.13 Importul fructelor congelate in Romania, 2003-2007

volum tone

2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 99.3 190.9 299.8 357.7 639.8

din care

Intra-EU 58.4 111.5 199.5 316.4 626.3


Tabel 4.14 Importul fructelor congelate in Romania, 2003-2007

valoarea in mii €

2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 169.0 224.5 358.5 470.2 827.1

din care

Intra-EU 104.3 165.6 262.8 418.4 791.8


In ceaa ce prveste categoriile de fructe congelate cele mai importante sunt

capsunile, fragii si fructele de padure (zmeura, mure, tec.) care impreuna

totalizeaza peste 20% din importurile in volum si 25% in valoare. In perioada

anilor 2003-2007 cea mai mare crestere au inregistrat-o fructele de padure

importul carora a crescut in mediu pe an cu 74% in volum si 57% in valoare, peste

media inregitrata pe total produse. Alte fructe congelate imporatate sunt fructele

tropicale, ciresele si visinele.

Principalele tari de import din spatiul comunitar sunt Ungaria, Polonia, Belgia,

Germania, Grecia care impreuna detin 80% din totalul importurilor valorice. Din

afara spatiului comunitar Serbia a fost singura tara de import in anul 2007.






31

Tabel 4.15 Importul principalelor grupe de fructel congelate in Romania,

2003-2007 volum tone

2003 2004 2005 2006 2007

Total fructe 99.3 190.9 299.8 357.7 639.8

din care

Capsuni si fragi 45.9 35.7 45.5 43.3 52.8

Zmeura, mure, etc. 10.6 27 39.6 77.2 78.2

Altele 42.8 128.2 214.7 237.2 508.8 Sursa : EUROSTAT

Tabel 4.16 Importul principalelor grupe de fructel congelate in Romania,

2003-2007 valoarea in mii €

2003 2004 2005 2006 2007

Total fructe 169.0 224.5 358.5 470.2 827.1

din care

Capsuni si fragi 80.13 64.15 53.61 56.35 94.99

Zmeura, mure, etc. 19.4 30.02 47.56 87.73 114.47


Legume congelate

Cu o cota de peste 95% in valoare si 97% in volum legumele congelate reprezita

de departe cea mai importanta grupa din aceasta categorie de produse. In anul

2007 importurile de legume congelate au fost de 18.76 mii tone in valoare de circa

16 milioane de Euro. In perioada anilor 2002-2007 importurile au inregistrat o

crestere constanta cu o medie anuala de 44% in volum si 47% in valoare. Ca si in

cazul fructelor tarile principale de import sunt cele din spatiul comunitar care detin

o cota de peste 92% atat in valoare cat si in volum. De remarcat este faptul ca

aderarea Romaniei la UE nu a influentat negativ asupra importurilor extra-

comunitare de legume congelate ca in cazul fructelor. In anul 2007 importurle de

legume congelate din tarile extra-comunitare practic s-au dublat comparativ cu

anul 2006.

Tabel 4.17 Importul legumelor congelate in Romania, 2003-2007

volum tone

tone 2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 4447.2 5396.9 8626.7 12399.4 18760.9

din care

Intra-EU 4330.6 5182.5 7817.2 11623.5 17243.5







32

Tabel 4.18 Importul legumlor congelate in Romania, 2003-2007

valoarea in mii €

mii euro 2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 3491.4 4506.7 6924.4 10995.0 16234.9

din care

Intra-EU 3395.0 4224.5 6312.8 10256.5 15269.6


In ceea ce priveste importul pe produse structura lui este urmatoarea : din

produsele « monoprodus » mazarea cu o cota de 22.4% in volum si 24% in valoare

se plaseaza pe primul loc in total import si este urmata de fasole pastai (9.19% in

volum ; 9.7% in valoare), spanac (6% in volum si 5.5% in valoare), amestecurile

de legume detin o cota de 23% in volum si 31% in valoare. Trebuie dementionat

ca in perioada 2003-2007 cotele acestor produse in totalul importului au fost relativ

stabile inregistrand insa o scadere lenta in detrimentul grupei « alte produse » care

include astfel de produse cum ar fi anghinare, sparanghel, broccoli, ciuperci.

Cresterea cotei acestor produse in total importului reprezinta o cetificare a faptului

ca are loc o schimbare a mentalitatii la nivel de consumator, acesta orientandu-se

spre produse cu o valoare adaugata inalta.

Tarile principale de import din cadrul spatiului comunitar sunt Belgia (42%),

Polonia (25%), Ungaria (12%), Italia (8%) Germania (4%). Cele mai importante

tari de import extra-comunitare sunt China (40%), Serbia (28%), Egypt (14%),

Macedonia (11%) si Moldova (6%), care impreuna totalizeaza peste 90% din

importurile extracomunitarea in valoare. Trebuie de mentionat ca ponderea

Moldovei in imortul extra-comunitar al Romaniei de legume congelate s-a diminuat

semnificativ. In anul 2005 Moldova detinea o cota de 26% din importurile

respective. Principalele produse importate din Moldova constituie mazarea si

porumbul dulce.

Tabel 4.19 Importul principalelor grupe de legume congelate in Romania,

2003-2007, volum tone

2003 2004 2005 2006 2007

Total legume 4447.2 5396.9 8626.7 12399.4 18760.9

din care

Mazare 1061.0 1305.1 2449.9 2873.8 4203.1

Fasole 362.1 572.6 937.4 1530.8 1725

Alte legume pastai 82.4 3.2 48.7 20.7 5.9

Spanac 394.9 448.3 733.5 1074.3 1128.9

Porumb dulce 219.2 186.8 334 435.2 531.5

Alte legume 885.2 1064.8 1252.7 2190.3 6708.7

Amestecuri de legume 1442.4 1816.1 2870.5 4274.3 4457.8 Sursa : EUROSTAT






33

Tabel 4.20 Importul principalelor grupe de legume congelate in Romania,


2003 2004 2005 2006 2007

Total legume 3491.4 4506.7 6924.4 10995.0 16234.9

din care

Mazare 778.3 1007.6 1824.7 2388.3 3913.0

Fasole 274.63 426.2 695.77 1208.56 1471.78

Alte legume pastai 69.19 1.91 32.73 13.82 5.93

Spanac 287.81 333.1 531.99 801.17 892.54

Porumb dulce 192.97 181.38 294.69 412.46 471.11

Alte legume 662.13 958.8 1086 2280.92 5172.46

Amestecuri de legume 1226.3 1597.8 2458.6 3889.75 4308.06

Sursa : EUROSTAT

4.2.2 Volumul si valoarea exportrilor

Fructe

In comparatie cu importul produselor congelate (fructe si legume) unde ponderea

cea mai mare o detin legumele congelate, in export principala grupa de produse

sunt fructele congelate care detin o cota de 73% in volum si 56% in valaore. In

perioada 2003-2007 exporturile au inregistrat o tendinta oscilanta. 99% din

exporturi sunt orientate spre piata comunitara.

Tabel 4.21 Exportul principalelor grupe de fructe congelate din Romania,

2003-2007 volum tone

2003 2004 2005 2006 2007

Total fructe 4246.8 4825.9 4385.7 5081.5 5805.5

din care

Capsuni si fragi 60.1 42.2 40.9 62.4 82.7

Zmeura, mure, etc. 1500.3 670 383.5 969.9 1017.2


Tabel 4.22 Exportul principalelor grupe de fructe congelate din Romania,


2003 2004 2005 2006 2007

Total fructe 3768.4 3659.5 5163.3 10519.5 9486.8

din care

Capsuni si fragi 155.15 83.94 111.53 90.79 105.52

Zmeura, mure, etc. 1472.17 658.99 338.83 1192.17 1373.27







34

In ceaa ce priveste legumele congelate se poate mentiona importanta lor in

valoarea exporturilor (44%). La fel ca si la fructe congelate exporturile de legume

au inregistrat o tendinta oscilanta in ultimii 3 ani inregistrandu-se o scadere a

acesto-ra. Principalele piete de export sunt tarile din cadrul Uniunii Europene pe

seama carora revine in jur de 99% din exporturi.

Tabel 4.23 Exportul principalelor grupe de legume congelate din

Romania, 2003-2007, volum tone

tone 2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 1450.2 2724.7 3446.0 1621.6 2170.7

Mazare 0.3 0.2 0.7 17.9 0.0

Fasole 0.6 0.1 0.1 0 0

Alte legume pastai 0 0 0.1 0 9.3

Spanac 0.4 0.6 1.3 8.9 0

Porumb dulce 8.2 31.1 14 25.4 41.6

Alte legume 1438 2691.1 3425.9 1556.8 2095.8

Amestecuri de legume 2.7 1.6 3.9 12.6 24 Sursa : EUROSTAT

Tabel 4.24 Exportul principalelor grupe de legume congelate din

Romania, 2003-2007 valoarea in mii €

2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 6073.3 10585.6 14036.1 6393.7 7320.6

Mazare 0.4 0.2 1.0 10.4 0.0

Fasole 0.89 0.2 0.12 0 0

Alte legume pastai 0 0.05 0.08 0 5.73

Spanac 0.48 0.91 1.98 12.47 0

Porumb dulce 4.65 15.41 6.77 12.69 7.81

Alte legume 6062.8 10566.14 14020.2 6332.95 7236.9

Amestecuri de legume 4.12 2.69 5.94 25.2 70.13 Sursa : EUROSTAT

Din analiza comertului exterior al Romaniei de fructe si legume proaspete si

congelate rezulta ca Romania este un importator net al acestor produse, singurul

produs unde exportul prevaleaza importul sunt fructele congelate. Totdata, trebuie

de mentionat ca la toate grupele de produse s-au inregistrat cresteri semnificative

in perioada analizata, iar rolul tarilor extra-comunitare este destul de insemnat in

aprovizionarea pietei romanesti in special cu fructe si legume proaspete.

Cresterea importurilor de fructe si legume congelate, in special a celor din urma

este determinata in primul rand de cererea sporita pentru aceste produse

inregitrata pe piata romaneasca, care la momentul dat din lipsa aproape in

totalitate a productiei autohtone nu poate fi acoperita decat din importuri. Insa,

trebuie de mentionat ca strategiile de dezvoltare a producatorilor care se

materialiezeaza in primul rand prin investiile facute in anii 2007- 2008 urmaresc

cresterea volumului productiei autohtone pana la 10000 tone pana in anul 2010,

ceea ce preprzinta in jur de 50% din volumul actual al pietei.






35

CAPITOLUL 5. EVOLUTIA PRETURILOR

Preturile atat a fructelor si legumelor variaza in functie de soi, clasa de calitate,

tara de origine, perioada de comercializare si lungimea lantului de distributie. La

fructele congelate persista aceleasi elemente, factorii aditionali care pot influenta

nivelul preturilor fiind compozitia produsului (compozitia mixajelor), gramajul, tipul

de ambalaje utilizate.

In graficile de mai jos sunt prezentate cu titlu de exemplu evolutia lunara a

preturilor la merele si strugurii de masa, produse care sunt exportate de catre

producatorii moldoveni pe piata romanesca.

Figura 5.1 Dinamica preturilor medii lunare la mere proaspte €/kg

0.180.22 0.21 0.20 0.19 0.16 0.18 0.18

0.37 0.390.47

0.610.55 0.56 0.57 0.55 0.53

0.610.69

0.78

0.880.94

0.89

0.720.68 0.65 0.63 0.64 0.65 0.67

0.76

0.93

0.79

0.000.100.200.300.400.500.600.700.800.901.00

2007

09

2007

10

2007

11

2007

12

2008

01

2008

02

2008

03

2008

04

2008

05

2008

06

2008

07

2008

08

Mere - Extra-EU Mere - Intra-EU Mere - Romania (la producator)

Sursa : Eurostat, Ministerul Agriculturii si Padurilor

Figura 5.2 Dinamica preturilor medii lunare la strugurii de masa €/kg

0.35 0.35 0.36 0.27 0.24 0.23 0.23 0.33 0.31 0.28 0.310.53

0.68

1.00 1.00

1.38

2.72

2.27

1.60 1.581.40 1.36

1.17

0.820.88 0.911.18

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

2007

09

2007

10

2007

11

2007

12

2008

01

2008

02

2008

03

2008

04

2008

05

2008

06

2008

07

2008

08

Struguri de masa - Extra - EU Struguri de masa - Intra - EU

Struguri de masa - Romania

Sursa : Eurostat, Ministerul Agriculturii si Padurilor






36

Analiza evolutiei preturilor la produsele selectate reflecta tendinta de crestere a

preturilor in perioada de extrasezon si tendinta de revenire a lor la nivelul initial la

inceputul anului de marketing ulterior, ajustarile nivelului preturilor la inceputul

noului an de marketing (in domeniu agriculturii – luna septembrie) depind de

volumul productiei agricole obtinute in anul respectiv si de costurile acesteia.

Totodata, trebuie de remarcat faptul ca atat la mere cat si la strugurii de masa

preturile producatorilor locali (la poarta fabricii) sunt superioari celor de import.

Cele mai mici preturi le au produsele importate din tarile extra-comunitare. Acestea

insa la momentul intrarii produselor in spatiul comunitar sunt ajustate prin

intermediul taxelor de import specifice care sunt aplicate produselor respective.

Pentru a obtine preturile la zi sursele de informatii cele mai frecvent utilizate sunt

internetul (ex. pe pagina web a ministerului agriculturii si padurilor din Romania

www.madr.ro sunt publicate preturile lunare la produsele agricole de baza, colecate

din diferite puncte de comercializare – piete agricole, supermarketuri, magazine

mici, etc.). Totodata trebuie de mentionat ca de obicei este dificil de determinat

preturile pentru produse in functie de calitati, etc. de aceea cele mai utile surse de

informatii pot fi chiar importatorii si comerciantii produselor respective.






37

CAPITOLUL 6. ACCESUL PE PIATA

Importul bunurilor pe piata UE este reglementat de un set complex de legi,

regulamente si standarde. Aceste reglementari se refera la tarife, la securitatea

alimentelor, dar si la aspectele de calitate. In plus, insasi jucatorii de pe piata

fructelor si legumelor a elaborat un numar de standarde si cerinte.

Taxele vamale

Pentru a cunoaste care rata a taxei de import se aplica este necesar de cunoscut

daca produsului se ofera sau nu vre-o preferinta. Esential este de cunoscut codul

vamal al produsului in Sistemul Armonizat. Este posibil de obtinut o rata redusa

sau mai mica in caz daca produsul ste exportat dintr-o tara care are semant acord

de comert preferential cu Uniunea Europeana.

Regulile de origine

Produsele originare din tarile cu diferite shceme preferentiale pot beneficia de rate

reduse doar in cazul in care aceste au for „obtinute integral” in tara befeciara.

Regulile de origine constata faptul ca toate fructele si legumele sunt considerate ca

fiind „obtinute integral” intr-o tara, daca ele au fost recoltate in tara anumita.

Pentru a demonstra ca regulile de origine au fost respectate, exportatorul trebuie

sa prezinte un „Certificat de Origine”.

Este responsabilitatea exportatorulu sa asigure ca cerintele referitoare la origine

sunt respectate. Este foarte important ca toate documentele sa fie perfectate si

prezentate, doarece inainte de import autoritatile vamale vor verifica daca bunurile

satisfac regulile de origine. Daca bunurile nu sunt abilitate pentru tratament

preferential, importatorul este obligat sa plateasca rata totala a taxei de import.

Reglementarile de import

Reglementarile Uniunii Europene la importul fructelor si legumelor se refera la:

calitate, ambalaj, marcaj, etichetare, informatie cu privire la nutritie, aditivi si

controlul securitatii alimentare. Acetse reglementari sunt obligatorii si un

exportator trebuie sa le respecte pentru a putea vinde produsele pe piata UE.

Aditional, importatorii, distribuitorii si retelele de magazine deseori isi stabilesc

propriile standarde specifice care se refera la calitate, transport, ambalaj, etc.

Standardele de calitatea si gradare

UE a stabilit standardele de comercializare pentru calitate si gradare pentru un

numar de fructe si legume proaspete, actualmente ele sunt 40 (vezi tabelul).

Standardele de comercializare a UE

Standardele de comercializare a UE pentru produce proaspete aplicate pentru

urmatoarelor fructe si legume

Fructe Legume

Mere Anghinare

Caise Asparagus

Avocado Vinete

Cirese Fasole

Struguri Varza de Bruxelles

Kiwi Varza

Lamaie Morcovi






38

Mandarine Conopida

Pepeni Telina

Nectarine Dovlecei

Portocale Castravete

Piersici Usturoi

Pere Salata verde Iceberg

Prune Praz

Mandarine satsuma salata verde Endives

Capsuni Ciuperci (cultivate)

Pepene verde Ceapa

Mix de fructe Mazare

Spanac

Salate

Ardei dulce

Tomate

Cicoare

Mix de legume

Sursa: Regulamentul UE No48/2003

Standardele de comercializare includ specificari referitoare la calitatea minima,

clasificarea, marimile, ambalajul si marcajul. Produsele care nu respecta aceste

standarde nu pot intra pe piata UE. In plus, mai este necesar un Certificat de

Conformitate, emis de un organ oficial de control.

Pentru aceste produse, care nu sunt incluse in standardelor de comercializare UE,

se aplica standardele ONU. Chiar si in cazul in care acestea nu sunt obligatorii, ele

pot fi privite ca un ghid a ceea ce este considerat cerinte minime.

Totodata, trebuie de mentionat ca in ultima perioada Comisia Europeana la

solicitarea producatorilor de fructe si legume proaspete revizuieste anumite cerinte

calitative impuse produselor comercializate in reteaua comerciala. Ca exemplu

poate servi decizia Comisiei de a permite comercializarea merelor proaspete

„neuniforme” in reteaua de comert cu amanuntul totodata cu conditia specificarii

clare ca aceste produse sunt destinate prelucrarii. Astfele de decizii urmeaza sa fie

adoptate si pentru alte produse.

Siguranta alimentelor

Importurile de fructe si legume proaspete/congelate in UE trebuie sa fie in

conformitate cu dispozitiile generale si spesifice, destinate sa prevena riscurile

pentru sanatatea publica.

O lege alimentara de baza, intrata in vigoare din 2005, include procedurile generale

in ceea ce priveste siguranta alimentara si trasabilitatea produselor alimentare.

Alte acte normative se refera la igiena si substantele contaminante din alimente.

Exista, de asemenea, dispozitii speciale privind alimente modificate genetic.

Importurile de produse proaspete de asemenea, trebuie sa respecte reglementarile

pentru nivelurile maxime de reziduri pentru un numar mare de pesticide.

Mai multe fructe si legume proaspete, pot fi importate in UE doar cu conditia ca un

certificat fitosanitar, eliberat de o autoritate de protectie a plantelor din tara de

cultivare, este prezentat la importul de la punctul de intrare. La sosire, un organ






39

national de protectie a plantelor, este autorizat sa faca o inspectie pentru a se

asigura ca lotul este liber de carantina la pesticide si este in conformitate cu

reglementarile actuale ale tarii importatoare. Pentru procedura de inspectie se

achita o taxa speciala de protectie a plantelor, platita de catre importator.

In plus, daca fructele si legumele proaspete/congelate sunt comercializate ca fiind

organice, ele trebuie sa fie in conformitate cu regulamentele UE privind produsele

ecologice.

Etichetarea alimentelor

Toate produsele alimentare comercializate in Uniunea Europeana trebuie sa fie

conforme cu regulile UE de etichetare, atat generale cat si dispozitiile nationale

specifice,

Regulile generale care sunt aplicabile pentru produsele proaspete/congelate

stabilesc ca toate etichetele trebuie sa contina denumirea produsului, cantitatea

neta, data de valabilitate minima (“de consumat inante de” sau “de utilizarea pina

la” data), conditii speciale de pastrare sau de utilizare, numele si adresa

producatorului, a ambalatorului sau importatorului, locul de origine, instructiuni de

utilizare, iar pentru produsele ambalate – marcajul pe bax.

Cerintele Suplimentare de piata

Transportare

Nu exista regulamentele oficial ale UE cu privire la transportare. Este, prin urmare,

responsabilitatea producatorului sau importatorului sa se asigure ca produsele

sunt transportate astfl ca sa ajunga in UE in stare buna. De regula, esentiala este

transporturea rapida si sigura, precum si conditiile climatice optime pe toata durata

de transportarii.

Cerintele fata de ambalaj

Cerintele fata de ambalajul si marcarea fructelor si legumlor proaspete sunt

stabilite de standardul privind conditiile generale de ambalare, marcare, depozitare

si transport STAS 6952-83. Astfel, el prevede:

ambalajele utilizate pentru manipularea, transportul, depozitarea si desfacerea

fructelor proaspete pot fi: lazi, cosuri, pungi, cutii si stelaje;

desfacerea fructelor si legumelor proaspete prin intermediul unitatilor de

prezentare si autodeservire se poate face in ambalaje de desfacere adecvate

produselor, ca de exemplu: pungi simple sau perforate, plase, sacose, etc.;

accesorii de ambalaj pot fi: platouri alveolare, cosulete, etichete, copertine,

benzi adezive sau autoadezive, capse, clame, capitonaje, etc.;

ambalajele si accesoriile de ambalaj trebuie sa asigure aerisirea si racirea

produselor ambalate, sa fie noi sau reciclate, curate, fara mirosuri straine si sa

nu modifice caracteristicile de calitate ale produsului ambalat;

fiecare ambalaj trebuie sa contina produse de acelasi soi, specie (daca este

cazul), calitate si calibru, omogene din punct de vedere al gradului de maturare

si al starii fitosanitare.






40

Ambalajele sunt marcate cu etichete sau direct pe laturile ambalajelor.

Ambalajele de manipulare, transport si depozitare se vor marca cu urmatoarele

mentiuni:

denumirea unitatii producatoare a fructelor si/sau a unitatii distribuitoare;

denumirea produsului (daca produsul nu este vizibil din exterior);

denumirea soiului (daca este cazul);

calitatea si numarul standardului pentru produsul dat;

calibrul (daca este necesar);

masa neta;

numarul de ambalaje de desfacere (pungi, legaturi, etc.) si continutul net al

unui ambalaj de desfacere.

Ambalajele de desfacere se vor marca cu urmatoarele mentiuni:

denumirea unitatii care pune produsul in distributie;

denumirea produsului (daca produsul nu este vizibil din exterior);

denumirea soiului (daca este cazul);

calitatea si numarul standardului pentru produsul dat;

calibrul (daca este necesar);

continutul net nominal (fara indicarea erorii tolerate);

data ambalarii;

pretul continutului net nominal.

Marcarea se face utilizand materiale usor vizibile, care sa nu se stearga si sa nu

se difuzeze in suportul pentru marcare.

Tipul si volumul ambaljelor difera in funcite de produsele comercializate si

beneficiarul acestora (reteaua de comert cu amanuntul sau HORECA).

Astfel, dupa tipul materialului utilijat pentru ambalarea fructelor si legumelor

proaspete pe piata se disting 3 categorii ambalaje din carton, plastic si ladite de

lemn. Numarul de straturi in ambalaj 1-4. In genral pentru produsele premium se

folosesc ambalaje de lemn cu un singur sau doua straturi in care fructele si

legumele sunt amplasate in celule separate. Pentru produsele de masa produsele

sunt amplasate in mai multe straturi pana la patru per cutie. De asemenea, unele

produse pot avea ambalaje individuale cum ar fi spre exemplu stugurii care pot fi

ambalati aditional in pungi de polietilena (cate un stugure per punga). Dupa

greutate ambalagele difera in fuctie de produs astfel pentru mere sunt preferate

lazile de lemn de 12 kg cu celule pentru fiecare fruct sau lazile telescop din carton

de 18 kg (pentru produsele de masa).; pentru piersici si nectarine se prefera ladite

de lemn de pana la 12 kg cu celule; pentru struguri pot fi utilizate lazi de lemn sau

plastic si cutii de carton cu greutatea intre 4 si 8 kg, pentru produsele premium

ambalarea individuala (punga hartie sau plastic) este obligatorie; rosiile, ardeii sunt

ambalati in ladite de lemn, plastic, sau cutii de catron cu greutate de la 3 pana la

10 kg.

Fructele si legumele congelate in general sunt ambalate in pungi de plastic cu

greutatea cuprinsa intre 450 gr. si 1 kg in cazul produselor destinate retelei de

comert cu amanuntul si ambalaje de 2.5kg in cazul celor destinate retelei HORECA.

Aspectele calitatii

In deneral, piata europeana stabileste cerinte foarte inalte privind calitatea

fructelor si legumelor proaspete/congelate. Dar si alte aspecte ale calitatii sunt

importante precum : managementul, siguranta livrarilor, responsabilitatea sociala






41

si aspectectele de mediu. Acest lucru este demonstrat si de faptul ca in ultimii ani

mai multe standarde internationale au devenit vitale pentru cumparatorii europeni

de produce proaspete/congelate. Cele mai pe larg aplicate sunt :

-HACCP, analiza riscurilor punctelor critice de control, pentru standardele de buna

gestionare a calitatii

-Seria ISO 9000, standarde de management al calitatii si de asigurare a procesului

de productie

- Seria ISO 14000, a standardelor de management de mediu

- Seria ISO 22000, a standardelor de management al sigurantei alimentare

- Seria ISO 26000, orientarea pentru responsabilitate sociala (numit si ISO SR)

- SA 8000, standard pentru responsabilitate sociala

- BRC standard global, standard de management al sigurantei alimentare

- EurepGAP (Good Agricultural Practice), standarde pentru cele mai bune practici

agricole

Adoptarea acestor standarde, sau lucrul cu sistemele similare de calitate, cel mai

probabil, in viitorul apropiat va fi o conditie obligatorie pentru a concura cu succes

pe piata Europena a fructelor si legumelor/congelate.

In plus, importatorii individuali, grupurile de retaileri etc., ar putea avea propriul lor

set de de specificatii de calitate. Acestea includ adesea manipularea cu produsul

intre recoltare si livrare, precum si procedurile de ambalare si de transport. Prin

urmare, se recomanda de verificati intotdeauna cu cumparatorul cerintele

referitoare la toate tipurile de calitate, precum si alte probleme conexe.






42

CAPITOLUL 7. OPORTUNITATI SI CONSTRANGERI

Piata fructelor si legumelor proaspete/congelate ofera atat oportunitati cat si

constrangeri pentru exportatorii din Republica Moldova. In general oportunitatile

sunt determinate in primul rand de tendintele de crestere a consumului produselor

respective si de incapacaitatea producatorilor autohtoni de a acoperi cererea

existenta, fapt pentru care Romania a devenit un importator net atat de fructe si

legume proaspete cat si de cele congelate. Pe termen lung aceasta situatie ar

putea insa sa se schimbe prin consolidarea sectorului Romanesc de crestere a

fructelor si legumelor si de procesare a acestora, realizarea investitiilor in special

din fondurile Europene in sisteme de irigatii, capacitati de stocare si procesare,

ceea ce va duce la sporirea concurentei pe piata si cresterea gradului de dificultate

de penetrare a acesteia in special pentru producatorii de talie mica. De altfel,

conditiile naturale (clima, suprafete agricole, etc.) ale Romaniei si disponibilitatea

fondurilor pentru sectorul respectiv ofera premise serioase pentru readucerea tarii

pe locurile fruntase din regiune in comertul cu fructe si legume proaspete sau

procesate, situatie care se inregistra pana in anul 1989.

7.1 Oportunitati

Din analiza structurii consumului a rezultat ca urmatoarele produse ar putea sa se

vanda cu succes pe piata Romaniei:

Fructe proaspete - mere, struguri, piersici si nectarine;

Legume proaspete – tomatele, ardei, ceapa, varza si produse de nisa (andive,

rosii cerry, etc.);

Produsele congelate – legume si mixuri

Fructele proaspete

Merele: in ceea ce priveste aceste produse trebuie de mentionat ca majoritatea

consumatorilor din Romania atrag o atentie mai mica denumirii de soi si mai mult

culorii si dimensiunilor acestora. In general, clasificarea dupa culoare este facuta

prentru merele ieftine, care sub aceste denumiri si sunt comercializate «mere

galbene», «mere verzi», «mere rosii ». Denumirea soiurilor apare la produsele

“premium”, cele mai populare sunt Jonathan si Idared dupa care urmeaza Golden

Delicios, Jonagold, Golster, Granny Smith, Starkinson, etc. In functie de dimenisuni

merele se clasifica in mici cu diametrul de pana la 70 mm, medii 70-90 mm si mari

peste 90 mm. In general merele de dimensiuni mici se comercializeaza in pietele

agricole si in magazinele de cartier. In retelele (supermarket-uri, hypermarket-uri)

se comercializeaza merele de dimensiuni mari si medii. Dimensiunile, pe langa alte

caracteristici influenteaza sensibil pretul merelor – cele cu diametru mai mare sunt

mai scupe. Ambalajele preferate de catre toti comerciantii sunt laditele de lemn cu

un singur strat, preferabil cu celule care ofera un aspect general agreabil menit sa

atraga atentia consumatorului. Laditele de lemn unistrat cu celule se utililiza pentru

ambalarea merelor de calitate superioara. Pentru cele de calitate mai joasa sunt

utilizate cutii de carton in care merele sun aranjate in mai multe straturi. Aspectele

calitative cum ar fi calibrarea, selectia dupa culoare, lipsa defectelor (pete, lovituri,

forme diferite, daunatori etc.) sunt importante pentru toti comerciantii, acestea

insa sunt obligatorii in cazul in care se doreste comercializarea lor in retelele de

magazine. Totodata, trebuie de mentionat ca incepand din 1 iulie 2009 prin

Directiva Comisiei Europene comerciantilor cu amanuntul (supermarket-uri, etc.) li

s-a permis comercialziarea merelor nestandarde, care de obicei se folosesc la

prelucrare cu conditia ca pe eticheta sa fie mentionat ca merele respective sunt






43

« pentru prelucrare ». Acesta decizie a fost adoptata de Comisie luand in

consideratie urmatoarele aspecte : pentru obtinerea unui produs de calitate fara

defecte sunt necesare lucrari si tratamente speciale in perioada de vegetatie ceea

ce creste costul produselor, iar tratamentele chimice la care sunt supuse

diminueaza considerabil caracteristicile lor nutritive.

Barierele care pot diminua posibilitatile de export a merelor se refera la preturile

minime de import stabilite pentru merele de origine extra-comunitara, fapt care

scade considerabil avantajele competitive ale producatorilor din Moldova. Din

analiza preturilor medii de import versus pretul minim de import in perioada de

analiza a rezultat faptul preturile merelor introduse pe piata Romaniei din cadrul

Comunitatii (ex. Polonia, Ungaria) se situeaza sub cele stabilite pentru exporatorii

din tarile extra-comunitare. La moment singura oportunitate pentru producatorii

din Moldova este exportul de produse premium destinate retelelor de magazine,

care insa trebuie sa respecte cerintele de calitate, ambalare, etc. prezentate

anterior. De asemenea, se impune monitorizarea efectelor care poate sa le produca

Directiva Comisiei Europene referitoare la merele nestandarde care ar putea

deschide calea si pentru pentru merele din Republica Moldova. Cea mai buna

perioada de comercializare este intervalul dintra lunile ianuarie-iunie, atunci cand

de pe piata dispare practic productia autohtona. Competitorii majori pentru

producatorii din Moldova sunt exportarorii din Polonia, Ungaria, Italia, Macedonia.

Strugurii: Reprezinta un produs care inregistreaza o crestere a consumului peste

media generala si care intr-o proportie insemnata este acoperita din importuri.

Imprturile sporesc in fiecare an la fel se extind si sursele de aparovizionare.

Principalele caracteristici la care atrag atentia consumatorii sunt culoarea si

dimensiunile strugurilor. Sunt preferati strugurii cu bobite mari si dulci. Soiurile

populare sunt de Hamburg, Cardinal, Muscat, Red globe, Victoria, Crimson, etc.

Strugurii trebuie sa fie ambalati in ladite din lemn sau plastic, cutii de carton, in

care strugurii sunt asezati intr-un singur strat. In afara de ambalagele mari fiecare

strugure trebuie sa fie ambalat in punga de plastic in special in cazul in care

acestea se comercializeaza in retelele de magazine. Din puncte de vedere al

calitatii cerinta de baza este ca bobitele sa fie intacte, fara defecte, iar ciorchinii de

dimensiuni si greutate relativ egale, aceste cerinte obligatorii pentru

comercializarea lor in supermarket-uri. Din analiza preturilor medii de import si

celor minime impuse rezulta ca marea parte a strugurilor importati sunt peste

preturile minime impuse ceea ce reprezinta o oportunitate pentru exportatorii din

Moldova. Principalii concurenti sunt : Grecia, Turica, Africa de Sud, Olanda, Italia,

Franta, Spania, Ungaria, Chile, Polonia, Slovenia. Ce mai buna perioada de

comercializare este intervalul cuprins intre lunile ianuarie-iulie, cand preturile de

import sunt maximale, determinate in primul rand de importurile efectuate din

Africa de Sud, Chile, etc. Cu conditia respectarii cerintelor de calitatea si capacitatii

de a livra strugurii in perioada ianuarie-iulie acest produs pare a avea un potential

mare de export pentru producatorii din Republica Moldova.

Piersicile si nectarienele: La fel sunt produse care inregitreaza un ritm de

consum sporit si care intr-o proportie considerabila este acoperit din importuri

(circa 70%). Aspectele importante pentru consumatori sunt dimensiunile, culoarea,

forma si gustul fructului. Se prefera produsele de culori intense. Soiurile importante

sunt Redhaven pentru piersici si Stark Red Gold pentru nectarine. Cerintele de

calitate care trebuie respectate se refra la calibrare, lipsa deterioarilor produsului.

Pe piata se disting 2 tipuri de ambalage – cu 2 si cu 4 straturi, cu celule. Un factor

imortant care determina achizitia este pretul. Cele mai ieftine produse sunt cele

autohtone care se pozitioneaza pe segmentul de jos al pietei. Din produsele de






44

import cele mai ieftine sunt piersicile si nectarinele importate din Serbia si Turcia.

Totodata, jucatorul de baza pe piata Romaniei este Grecia a carei produse in

functie de pret se pozitioneaza in segmentul de mijloc. Alti jucatori importanti sunt

Italia, Spania. Din punct de vedere al pretului de import cele originare din spatiul

Comunitar sunt introduse in Romania la preturi mai mari decat preturile minime

stabilite pentru importurile din afara spatiului Comunitar, ceea ce creaza

oportunitati si pentru exportatorii din Republica Moldova. Perioada in care se

inrgistreaza cele mai mari importuri sunt este cuprinsa intre lunile iunie-august.

Alte fructe care pot fi exportate pe piata Romaniei sunt perele, ciresele, visinile si

caisele. Desi inregistreaza cel mai mare ritm al importului in perioada analizata si

respectiv al consumului, ponderea lor in totalul produselor comercializate este

nesemnificativa, fiind considerate produse de nisa (mai putin perele).

Legmele proaspete

Tomatele : Sunt principalul produs de import din categoria legumelor.

Consumatorii disting produsele in functite de forma (rotunde, sub forma de pruna,

para, etc.), dimensiuni si culioare (galbene, verzi, rosii), soirile nu au nici o

semnificatie. Tomatele de culoare rosie de dimensiuni medii sunt cele mai mult

prefertate de consumatori. Ambalajele solicitate de comercianti sunt ladite lemn,

carton sau plastic in cu o greutate intre 5-10 kg. Cerintele de calitate care trebuie

indeplinite se refera la calibrare, sortare dupa soi, culoare, uniformitatea

produselor, fara deterioarari. Principalii concurenti sunt Turicia, Olanda, Polonia,

Spania, Italia, Spania, Ungaria. La fel ca si la fructe se aplica preturi minime de

intrare, insa considerand ca conditiile de impunere vamala pentru tomatele din

Moldova sunt similare celor din Turcia, care este unul dintre principalii exportatori

de tomate pe piata Romaniei putem concluziona ca si pentru producatorii

Moldoveni aparent exista oportunitati pe aceasta piata. Conditiile de baza insa pe

care trebuie sa le indeplineasca se refera la capacitatea lor de livrare anul imprejur

si la respectarea standardelor de calitate.

Ceapa : Alt produs cu o pondere insemnata in import si respectiv consum.

Diferentierea produselor se face in functie de culoare (ceapa galbena, rosie),

soiurile sunt mai putin importante. De obieci se comercializeaza in plase pana la 20

kg pentru comerciantii engros, in reteaua de comert la fel se utilizeaza in calitate

de ambalaj plase dar cu o greutate a produslui mai mica intre 1-2 kg in functie de

retea. La fel ca si la alte produse trebuie sa fie respectate cerinte referitoare la

calibrare sortare dupa culoare, dar si de umiditate. De obieci reambalarea este

facuta de importator. Concurentii principali sunt Polonia, Italia, Spania, Olanda,

Turcia, Egypt, Ucraina. Pentru Republica Moldova concurentii principali sunt cei din

afara spatiului comunitar. Avantajele producatorilor din Moldova fata de acestia ar

fi distanta si preferintele tarifare de intrare pe piata (in special fata de produsele

importate din Ukraina). Sezonalitatea importurilor nu are caracter pronuntat, ele

scad in perioadele in care pe piata apar produsele autohtone.

Arediul dulce: Reprezinta un produs cu consum constant in timpul anului, cu o

crestere in perioada de vara datorita disponibilitatii produsului si preturilor

atractive. Cosnumatorii clasifica produsele in funcite de culoare (rosu, galben,

portocaliu, verde). Cererea cea mai mare o au ardeii de culoare rosie, iar cea mai

mica cea de culoare verde (culoare predominanta la producatorii din Moldova).

Ambalajele uzuale utilizate sunt cutiile de carton sau laditele din lemn/plastic.

Pentru retail produsele sunt ambalate in caserole. Pe langa culoare si dimensiuni






45

pretul este alt factori principal de achizitie. Cerintele de calitate care trebuie sa fie

respectate sunt similare celor aplicate si altor produse (sortare dupa dimensiuni,

culoare, tec.). Perioada ce mai buna de comercializare este cuprinsa intre lunile

noiembrie-mai cand se inregistreaza cele mai mari preturi si cand productia

autohtona pract lipseste.

Alte legume de interes pentru export sunt morcovul, vinetele, precum si produsele

de nisa cu ar fi guliile, andivele, conopida, rosiile cherry.

Legumele congelate

In cadrul acestei grupe de produse se disting doua categorii - produsele

monovegetale din care cea mai mare cerere o are mazarea; si mixurile din care

cele cu orez se situeaza pe primul loc. Preferintele tarifare, proximitatea fata de

piata, conditiile naturale locale, tendintele pietei Romanesti ofera oportunitati bune

producatorilor din Republica Moldova pentru lansarea pe piata a produselor care

pot fi competitive atat din punct de vedere al pretului cat si din punct de vedere al

calitatii. Cererea pentru aceste produse este relaitv constanta anul imprejur, o

crestere a vanzarilor se inregistreaza in perioada sarbatorilor si postului.

Producatorii din Moldova pot opta pentru livrarea produselor preambalate pentru

retail sau sectorul Horeca sau pot livra produsele in vrac (ambalaje mai mari) catre

societatile producatoare, pentru a fi ulterioar ambalate sub brandu-l acestora,

evitandu-se astfel costurile aditionale legate de promovarea produslelor respective,

care de altfel sunt necesare pentru obtinerea succesului pe piata.

Fructele congelate

Din informatiile obtinute in urma discutiilor cu distribuitorii produselor congelate

cererea pe piata Romaniei pentru fructe congelate este minimala si nu prezinta

interes pentru acestia.

Perioada de comercializare

Cea mai benefica (profitabila) perioada de comercializare a produselor din import

sunt lunile din extrasezon (noiembrie- iunie, in functie de produs) pentru fructele si

legumele proaspete si anul imprejur pentru legumele congelate. In celelalte luni

productia autohntona este in abundenta pe piata la preturi sub cele pe care le pot

oferi producatorii din Moldova (din cauza preturlor minime de import impuse) ceea

ce face oferta lor necompetitiva.

Intrarea pe piata

Se recomanda ca intrarea pe piata sa se faca prin intermediul importatorilor care

au formata o retea de distributie si logistica adecvata. Ajustarea produselor si

formarea portofoliului sa fie facuta in funcite de recomandarile importatorilor,

precum si in functie de segmentul de piata catre care doreste sa se orienteze

exportatorul (retele de supremarket-uri, magazine mici, HORECA). Lanturile de

magazine ofera oportunitati sporite pentru furnizorii care pot asigura livrarile

constante anul imprejur si au o oferta larga de produse. In cazul in care

producatorul considera ca poate satisface cerintele lanturilor de magazine, livrarea

catre acestia poate fi realizata direct prin intermediul unei societati proprii

inrgistrate in Romania, astfel evitandu-se o parte din verigile din lantul de

distributie. Totodata, trebuie de avut in vedere ca exportatorii care doresc sa intre

pe aceasta piata vor trebui sa concureze cu cei care deja opereaza pe ea si pentru






46

a reusi trebuie sa aiba avantaje coparative in tremni de pret, calitate, termene de

livrare sau perioada de livrare.

7.2 CONSTRANGERI

Principala constrangere pentru producatorii din Moldova se refera la capacitatea de

livrare a acestora atat ca volum, gama de produse, nivel de calitate cat si

disponibilitatea produselor mai ales in perioada de extrasezon. Atat importatorii

mari cat si retelele de magazine prefera sa lucreze cu un numar limitat de furnizori

care pot sa-i serveasca eficient (la timp, an imprejur, conform calitatilor stabilite, si

gama de produse extinsa). Pentru producatorii din Moldova, care in majoritatea

parte sunt exportatori mici cu game de produse limitate singura posibilitate de a

creste capacitatea lor de livrare atat ca volum cat si ca gama poate fi realizata prin

unirea fortelor si formarea grupurilor de exportatori, astfel crescand posibilitatea de

a atrage atentia cumparatorilor importanti. Ignorarea acestui fapt poate duce la

limitarea posibilitatilor de export decat catre importatori mici care opereaza pe

segmente/arii limitate de piata, in general in segmentul « econom » (preturilor

mici). Pe termen lung insa si segmentul respectiv urmeaza sa se consolideze ceea

ce va duce la disparitia importatorilor mici si respectiv la pierderea pietei de

desfacere pentru exportator.

Alte constrangeri cu care pot sa se confrunte exportatorii moldoveni sunt preturile

minime de import si standardele de calitate impuse.

7.3 CONCLUZII

Concluzia generala a studiului este ca la momentul actual piata Romaniei poate

deveni o piata strategica pentru producatorii din Republica Moldova. Avantajele

principale ale acesteia fiind dimensiunile, nivelul si tendintele condumului cat si

proximitatea, factor important pentru proudsele perisabile. Pentru a reusi pe piata

o atentie sportita trebuie acordata aspectelor calitative si anume sortarii, calibrarii,

ambalarii produselor, respectarii standardelor. Se recomanda ca intrarea pe piata

sa fie facuta prin formarea aliantelor dintre producatorii din Moldova si importatorii

mari din Romania pentru formarea portofoliului de produse si ajustarea lor la

cerintele pietei. Importatorii fiind principala sursa de informatii referitoare la

multitudinea de aspecte pe care trebuie sa le indeplineasca producatorii din

Moldova. In acest fel riscurile si costurile de intrare pe piata vor fi minimizate.






47

ANEXA 1 LISTA IMPORTAORILOR

In continuare sunt prezntati unii din principalii jucatori de pe piata fructelor si

legumelor proaspete si congelate

Fructe si legume proaspete

1. Interfruct

Adresa : Sos. de Centura Dreapta 4A, Afumati / Ilfov, Romania

Telefon : +40-21-3522248, 3522249, 3522250, 3522251

Fax : +40-31-8174799, +40-21-3522252

E-mail : [email protected]

Domeniul de activitate : Importul si distributia fructelor si legumelor proaspete, in

jur de 120 de articole.

Descrierea : Societatea isi desfasoara activitatea intr-un depozit de 3000 de m.p.

divizat in mai multe spatii frigorifice. Produsele sunt achizitionate atat pe piata

interna in sezon, cat si de pe piata externa in extrasezon. Societatea dispune de

linii de sortare si ambalare a fructelor si legumelor (tari si delicate) in ambalaje de

dimensiuni mici pentru reteaua de retail. Distributia produselor se face pe tot

teritoiul Romaniei. Canalele de distributie acoperite HORECA, toate retelele

internationale atat de tip hypermarket cat si de tipul supermarket-urilor de cartier.

2. Asil 2000 Trading

Adresa : Soseaua Bucuresti - Urziceni, nr. 1A, SUMARKET, Judetul Ilfov.

Tel/Fax : +40213690909

Domeniul de activitate : Importul si distributia fructelor si legumelor proaspete,

toate tipurile de fructe si legume.

Descrierea : Societatea isi desfasoara activitatea intr-un depozit modern, omologat

HACCP. Produsele sunt achizitionate in principal de pe piata externa. Pietele de

import sunt Polonia, Bulgaria, Chile, Paraguay, Brazilia, Turcia, Italia, Spania,

Austria, Republica Sud Africana, Egypt, etc. Vanzarea produselor se face catre

angrositi si distribuitori regionali de pe tot teritoriul Romaniei.

3. Atacret

Adresa : Soseaua Borsului, Oradea, judetul Bihor, Romania

Telefon : 0259/463988, 0259/470007, 0259/470472, 0259/479945

Domeniul de activitate : Importul si distributia fructelor si legumelor proaspete.

Descrierea : Este o societate de marime medie care se ocupa de importul si

distributia fructelor si legumelor proaspete in special in zona de Vest a Roamniei.

Clientiicompaniei sunt micii angrositi cat si reteaua de retail si horeca din zona

acoperita. Gama de produse include toate tipurile de fructe si legume proaspete.

mailto:[email protected]






48

4. Romfruit Comex

Adresa : str. Poetului, nr.97-1 Arad, Romania

Telefon :+40-(257)-270633

Fax : +40-(257)-270633

E- mail :[email protected]

Domeniul de activitate: importul si distributia fructelor si legumelor proaspete.

Descriere : Este o societate care dispune de logistica proprie necesara pentru

importul, depozitarea sortarea si distribuita fructelor proaspete. Aria de acoperie –

toata Roamnia. Livreaza catre marea parte a retelelor internationale din Romania.

Produsele comercializate includ toata gama de fructe si legume. In afara de retelele

da magazine, clientii societatii sunt comerciantii en-gross, pietele de gross si

distribuitorii.

5. Livcom Impex

Adresa : Sos. Pantelimonnr.119 bl.205 sc.A, ap.28, sector 2, Bucuresti,

Romania

Telefon : +40-21-250.64.73/ 250.19.27


. Domeniu de activitate: Distributia de fructe si legume proaspete

Descrire : Societatea se ocupa de distributia de fructe si legume proaspete pe raza

municipiului Bucuresti. Reteaua de distributie include clientii din sectorul HORECA.

Compania este unul dintre cei mai mari furnizori pentru sectorul respectiv. Dispune

de logistica proprie (spatii frigorifice si masini pentru trasportul produselor). Gama

de produse include toate tipurile de fructe si legume care sunt solicitate in sectorul

respectiv. Produsele sunt achizitionate atat pe piata interna cat si pe piata externa.

6. Grup XL Company

Adresa : Calea Chisinaului, nr. 35, Iasi, Romania

Telefon : 0232 227 282,

Fax : 0232 224 554,


Deomeniu de ativitate : importul si distributia de fructe si legume proaspete.

Descriere : Activitatea de baza a societatii se desfasoara pe raza a patru Judete in

zona de Nord-Est Romaniei. In fiecare judet au dost construite depozite proprii

frigorifice cu suprafete cuprinse intre 600 si 1500 m.p. Depozitele sunt divizate in

celule frigorifice ecologice cu contol electronic al atmosferei. Gama de produse

include toate tipurile de fructe si legume achizitionate de la producatorii locali si

importate din urmatoarele tari : Siria, Slovenia, Spania, Turcia, Ungaria, Austria,

Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Macedonia, Olanda, Grecia, Polonia, Italia.

Produsele sunt disribuite direct de catre companie catre reteau de retail si Horeca

din din cele 4 judete. Este unul dintre cei mai importanti comercianti a acestor

produse din zona de Est a Romaniei.







49

7. Turanto Trading Company

Adresa : Str. Baltagului, nr. 19 Piatra-Neamt, Judetul Neamt, Romania

Telefon/Fax : +4.0233233401

Telefon/Fax : +4.0233233408


Deomeniu de ativitate : importul si distributia de fructe si legume proaspete.

Descriere : societatea se ocupa cu importul si distributia in principal a fructelor

proaspete. Gama de produse include toate tipurile de fructe atat autohtone cat si

exotice. Distributia produselor pe raza judetului Neamt reteaua HORECA si retail.

8. Farcas Company

Adresa : Str Ion Anestin, nr. 3, bl. 91 A1, sc. 1, ap. 47, Craiova

Telefon/Fax : 0040 351 172 368

Domeniul de activitate : importul si distributia de fructe si legume proaspete

Descriere : Este o companie cu caputal privat ondata in anul 2008. La momentul actual a ajuns

unul din comerciantii importanti de fructe si legume proaspete din Zona Olteniei. Oferta

companiei include toate fructele si legumele de baza : mere, pere, struguri, rosii, catraveti, ceapa, cartofi, etc. Achizitia produselor se face atat de pe piata locala cat si din importuri.

Clientii companiei sunt micii angrositi si comerciantii cu amanuntul independenti. Este o companie in plina ascensiune.

9. Abbara trading Co

Adresa : Str. Barsei nr. 2, Voluntari, judetul Ilfov, Romania

Telefon : +4021 352 94 42

Fax : +4021 352 94 42


Domeniul de activitate : importul si distributia fructelor si legumelor proaspete

Descrirea : Companie cu capital privat de 12 ani pe piata de fructe si legume

proaspete din Romania. Produsele sunt importate din din Europa, Asia, Africa de

Sud, dar siachizitionate in Romania. Dispune de de depozit cu camre frigorifice de

cu suprafata de stocare de 1300 mp. Distributia se realizeaza pe tot teritoriul

Romaniei. Clientii companiei sunt societatile de distributie – in jur de 50 de

companii si retelele de hypermarket-uri si supermarket-uri precum Auchan, Cora,

Interex, Kaufland, La Fourmi, Mega Image, Minimax, Plus Discount, Real. 10. Sachiri RO

Adresa : Sos. Colentina 58 Bucuresti, Romania Telefon/Fax : +40212401519

Domeniul de activitate : importul si distributia fructelor si legumelor proaspete







50

Legume si fructe congelate

1. Agroalim distribution

Adresa : Calea Vitan, nr. 242, Corp C17, Sector 3, Bucuresti, Romania

Telefon : +4021 200 63 00

Fax : +4021 200 63 01


Domeniu de activitate : importul si distributia de produse congelate si refrigerate.

Descriere : Este lider national in distributia de produse congelate si refrigerate.

Detine cel mai mare depozit frigorific din Romania, in cadrul caruia a fost creata si

o intreprindere de congelare a fructelor si legumelor (Frigorifer, Tulcea). Are

formata o retea proprie de distributie pe tot teritoriul Romaniei care include spatii

de depozitare, masini de livrare, etc. (13 depozite frigorifice) cu o capacitate totala

de depozitare de circa 25000 tone de produse congelate si refrigerate. Societatea

ofera serviciile sale producatorilor autohtoni cat si celor externi in distributia

produselor congelate si refrigerate pe tot teritoriul Romaniei, depozitarea

produselor congelate, support de marketing pentru promovarea brandurilor.

2. Impex Bock

Adresa : Str. 9 Mai nr.3, Arad, Romania

Telefon : +40 257281177

Fax : +40 257210211

Domeniul de activitate : distributia de produse alimentare

Descriere : Este o companie romano-germana infiintata in 1994, avand ca obiect

de activitate, importul si distributia de produse alimentare premium. Portofoliul

companiei include produse congelate si produse ambientale, produse de calitate,

branduri recunoscute international. Sediul central al firmei este in Arad, de unde

este coordonata intreaga activitate de import si distributie la nivel national.

Reteaua de distributie acopera 38 de judete, peste 80 de orase si peste 1200 de

clienti. Intreaga activitate de distributie este coordonata din 5 centre de distributie

Arad, Bucuresti, Brasov, Iasi si Constanta. Logistica include de 50 de vehicule

(camioane frigorifice, microbuze si autoturisme) si de aprox. 800 de lazi frigorifice,

plasate la clientii companiei.

3. Macromex

Adresa :Strada Mihai Eminescu, Nr. 27, Bucureşti, Sector 1

Telofon :+40212066900

Fax :+40212066999

Domeniul de activitate :Importul si distributia produselor alimentare congelate si

refrigerate.

Domeniul de activitate : Comapnia este specializata in comercializarea produselor

alimentare congelate si refrigerate. Portofoliul de produse include legume si fructe

congelate, carne congelata, peste congelat. Importa produse congelate atat

ambalate cat si in vrac care ulterior le ambaleaza sub marca proprie Gatrononimia.






51

Distributia produselor se face la nivel de retele de magazine. Pe segmentul

legumelor congelate societatea este unul din liderii pe piata.

4. Legofruct

Adresa : Dumbravita, judet Timis , Romania

Telefon: :+40 256244296

Fax :+40 256369001


Domeniul principal de activitate : productia si distributia de legume si fructe

congelate

Descriere : Este una din 2 cei mari producatori de fructe si legume congelate de pe

piata Romaniei. Materia prima utilizata este atat de provenienta autohtona cat si de

import (poate fi un cumparator pentru fructele si legumele proaspete).

Comercializarea produselor se realizeaza printr-o retea propire de distributie, care

acopera tot teritoriul Romaniei. Portofoliul de produse include fructe si legume

congelate, mixuri de legume, etc.

5. Nordic import export

Adresa : Calea Vitan, nr. 240A, sector 3 Bucuresti, Romania

Telefon : +40213464557

Fax : +40213464556

Domeniul de activitate : Importul si distributia produselor alimentare

Descriere : Este unul dintre cei mai mari importatori si distribuitori de produse

alimentare din Romania. Portofolul include atat produse destinate consumatiei

directe cat si produse intermediare (semipreparate, materii prime) destinate

sectorului productiv (cofetarii, patiserii, etc.). Este unul din jucaorii inportanti in

domeniul comercializarii fructelor si legumelor congelate. Dispune de o logisica si

distributie proprie la nivel de Bucuresti prin care sunt deseriti clientii HORECA,

retail traditional si retelele de magazine. Distributia la nivel national se realizeaza

prin intermediul distribuitorilor zonali.






52

ANEXA 2 STATISTICA DE IMPORT

Grupa de produse

Tari Valoarea ( mii EURO ) Cantitatea ( tone )

2005 2006 2007 2005 2006 2007

08061090

Struguri proaspeti (excl.struguri de masa)

Total import 143.37 269.76 1199.81 608.4 838.1 1727.1

Argentina 0.6 1.1

Brazilia 4.74 3.1

Lebanon 0.19 0

Macedonia 6.71 24.72 37.1 102.7

Republica Moldova 28.94 3.03 37.62 140.6 18.3 117.9

Serbia 0.02 0.2

Africa de Sud 0.61 1.8

Turcia 4.03 0.2 26.81 23.2 0.8 79.7

Ukraina 7.01 18.7

Total EXTRA-EUR27 45.82 3.23 96.18 206.9 19.1 319.2

Grecia 58.74 135.45 693.24 296.9 426.9 1132.2

Ungaria 122.73 27.66 368.8 11.6

Italia 36.99 8.35 364.95 98.8 23.3 248.4

Olanda 0.22 0.1

Spania 1.82 17.56 5.8 15.6

Total INTRA-EUR27 97.55 266.53 1103.63 401.5 819 1407.9






53

Grupa de produse

Tari Valoarea (mii EURO ) Cantitatea ( tone )

2005 2006 2007 2005 2006 2007

08061010

Struguri de masa proaspeti

Total import 4273.6 5378.5 12986.07 17693 18576 17357

Antigua and Barbuda 1.49 3.66 4 11.3

Argentina 22.68 48.76 13.32 68.6 109.7 36.7

Australia 1.68 4

Brazil 5.99 4.99 13.7 13

Chile 101.56 179.89 5.71 284.6 432.1 18.7

China 0.02 0.1

Ecuador 1.97 4.7

Egypt 0.95 7.22 27.61 0.5 17.8 52.5

India 16.54 4.74 45.3 15.9

Israel 1.03 0.6

Jordan 5.06 15.6

Lebanon 4.35 25.52 62.97 10.4 77.1 175.2

Macedonia 130.18 122.83 332.1 697.5 1185.4 1592.3

Moldova 64.31 48.2 70.9 276.2 213.4 218

Montenegro 3.44 8.4

Morocco 0.58 2.9

Namibia 2.19 6.55 5.5 14.1

Panama 1.52 4.9

Peru 1.62 5.84 9.6 13.5

Saudi Arabia 0.48 2.68 2.2 6.9

Serbia 4.63 15.4

South Africa 147.71 330.06 80.41 369.7 715.6 80.8

Syrian Arab Republic 1.82 15.25 0.3 5.4 58 0.6

Turkey 1801.17 1200.17 1497.56 8157.6 4916 3385.5

Ukraine 6.75 18

Zimbabwe 1.43 4.5

Total EXTRA-EUR27 2294.9 2023.1 2110.44 9928.7 7843.3 5618

Belgium 123.72 68.6

Czech Republic 1.16 0.7

France 0.32 30.32 0.7 17

Germany 509.06 483.6

Greece 1053.57 1130.37 3123.83 5292.7 5106.2 4497

Hungary 9.9 11.66 48.5 8.2

Italy 871.01 2166.61 4566.43 2256.2 5479.9 4936.9

Malta 7.64 4.6

Netherlands 0.25 1294.89 0.8 730.9

Poland 10.2 27.3

Slovenia 3.93 77 14.7 142.7

Spain 53.82 44.36 1119.72 214.4 82.3 821.5

Total INTRA-EUR27 1978.7 3355.4 10875.63 7764 10732 11739






54

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

08071100

Pepeni verzi proaspeti

Total import 700.21 830.56 2361.7 6389.1 7034.4 14284.4

Albania 1.13 24.2

Azerbaijan 1.95 18

Bosnia and Herzegovina 0.05 1.5 1.6 29.3

Brazil 10.94 7.8 0.21 32.9 29.6 1.2

Chile 0.19 0.6

Costa Rica 5.89 11.96 25.7 24.8

Dominican Republic 0.21 0.2

Ecuador 15.12 5.24 47.1 14.3

Egypt 55.36 17.76 28.43 403.8 185.9 150.4

Guatemala 0.98 0.06 3.9 0.2

Honduras 2.92 7.2

Iran 3.51 39.5

Israel 0.05 0.5

Jordan 128.41 145.23 215.38 1295 1363.6 1617

Macedonia 23.17 22.89 103.85 228.7 634.1 1150.8

Mexico 0.07 0.01 0.3 0

Panama 3.31 16.85 11.5 33.3

Peru 0.26 2.9

Serbia 123.75 1796.5

Syrian Arab Republic 3.6 5.13 36.7 56.6

Turkey 246.8 167.13 335.13 2366.9 1836 2562.8

Ukraine 14.08 80

Countries and territories not specified 8.37 9.12 190.6 234

Total EXTRA-EUR27 505.44 414.08 824.28 4654.3 4477.9 7406

Belgium 0.69 0.9

Bulgaria 13.37 131.5


France 1.21 2.7

Germany 24.4 53.1

Greece 187.77 347.51 867.8 1670.4 2329.3 4782

Hungary 0.06 258.06 0.5 1206.7

Italy 1.71 52.1 181.61 26.5 199.6 378.5

Netherlands 114.94 157.8

Poland 1.48 10

Slovenia 3.48 5.2

Spain 5.23 16.87 48.96 37.4 27.6 124.7

Total INTRA-EUR27 194.77 416.48 1537.42 1734.8 2556.5 6878.4






55

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

08071900

Pepeni galbeni proaspeti (excl.pepeni verzi)

Total import 393.05 472.04 1470.69 3096.2 2854.1 4631

Brazil 39.27 42.07 0.6 85.5 97.6 1.8

Chile 0.19 0.6

Costa Rica 8.01 26.67 19.6 40

Dominican Republic 0.06 0.3

Ecuador 0.32 0.37 0.9 0.6

Egypt 1.57 1.38 9.1 10.1

Honduras 1.96 13.31 3.5 21.9

Israel 2.05 0.11 9.9 1

Jordan 2.08 1 2.54 19.7 8.5 20.5

Korea ,Republic of 0.02 0

Macedonia 0.59 0.73 0.29 4.9 8.7 2.8

Mexico 0.02 0.1

Morocco 0.27 2.43 1.6 2.7

Panama 2.78 6.28 6.1 14.3

Serbia 0.27 4.5

Turkey 313.43 253.17 416.53 2861.2 2397.6 3351.5

Venezuela 0.25 0.7

Vietnam 0.22 0.5

Zimbabwe 0.06 0.2

Countries and territories not specified 0.4 1.85 5 61.8

Total EXTRA-EUR27 373.27 349.65 420.23 3028.6 2665.6 3381.1

Austria 7.74 3.1

Belgium 4.35 18


France 0.03 0.95 0.53 0.1 0.7 0.2

Germany 30.13 33

Greece 27.85 87.96 39.7 199.2

Hungary 12.87 26.1

Italy 6.8 78.62 451.51 31.4 100.7 418.1


Portugal 0.03 0

Slovenia 2.85 5.1

Spain 12.95 14.94 77.78 36.1 47.4 119

Total INTRA-EUR27 19.78 122.39 1050.46 67.6 188.5 1249.9






56

Grupa de

produse Tari

Valoarea (mii EURO ) Cantitatea ( tone )

2005 2006 2007 2005 2006 2007

080810

Mere proaspete

Total import 11333.2 12158 22271.04 85985 78331 53991.3

Argentina 26.78 42.48 15.28 118.9 142.7 21.2

Bosnia and Herzegovina 1.18 10.7

Brazil 1.45 2.36 3.3 14

Chile 62.29 67.35 59.43 207.5 299.9 82.4

China 32.17 35.22 30.73 86.7 134.4 47.5

Costa Rica 0.47 0.7

Croatia 4.06 17.7

India 0.1 0.3

Iran 2.23 9.7

Israel 0.01 0

Lebanon 0.73 0.2

Macedonia 15.58 872.93 1493.3 80.5 9428 7252.9

Moldova 1898.9 1677.61 1299.27 25103.6 15811.5 7043.2

New Zealand 18.76 0.34 73.9 2

Nicaragua 0.58 1.7

Panama 0.23 0.3

Serbia 59.03 264.2

Serbia and Montenegro 13.29 155.2

South Africa 4.73 1.74 18.8 8.3

Switzerland 4.73 17.5

Syrian Arab Republic 0.23 4.08 1 7.8

Turkey 89.92 72.79 106.27 388.3 411.9 218.3

Countries and territories not specified 39.76 220.89 427.8 2270.5

Total EXTRA-EUR27 2207.4 3004.5 3067.39 26676 28572 14937.5

Austria 609.1 1192.77 2248.87 2967.2 6952.1 3698.5

Belgium 151.39 122.07 306.14 728.1 512.5 513.8


Czech Republic 2.18 127.93 8.2 430.3

France 85.48 122.74 25.22 324.7 507.8 28.1

Germany 212.15 126.47 535.77 902.2 512.6 1014.8

Greece 156.44 184.35 945.12 823.3 971 1835.8

Hungary 937.44 1376.31 3287.28 7200.6 9564.9 6886.3

Ireland 0.53 0.9

Italy 1211.2 2820.82 6104.78 4899.5 10794.2 10506.6

Netherlands 778.36 331.75 1524.26 3301.8 1500 1809.1

Poland 4915.56 2599.57 3348.75 37843.9 17112.7 10525.6

Portugal 2.6 16.4

Slovenia 39.76 27.35 348.35 195.6 203.9 1138.7

Spain 26.72 249.56 362.02 114.2 1127.8 390.8 Total INTRA-EUR27 9125.78 9153.8 19203.65 59309 49760 39053.8






57

Grupa de

produse Tari


2005 2006 2007 2005 2006 2007

080820

Pere si gutuie proaspete

Total import 1598.07 2930.9 6623.22 6133.5 9795.7 10933

Antigua and Barbuda 0.56 0.51 2.7 2.1

Argentina 105.09 23.27 402.8 80.6

Chile 38.6 17.14 128.7 57.5

China 159.35 123.27 195.16 567.9 442.8 445.6

Colombia 0.41 0.41 0.2 0.3

Costa Rica 0.34 1.4

Côte d'Ivoire 0.18 0.9

Guatemala 0.01 0

Israel 0.04 0

Japan 1.13 0.9

Jordan 3.95 19

Lebanon 2.73 3.46 9.3 10.3

Macedonia 0.03 0.3

Saudi Arabia 0.36 0.72 1.4 0.6

Serbia 4.62 16.6

South Africa 49.99 8.21 17.17 155.1 30.7 22.5


Syrian Arab Republic 0.09 0.3

Turkey 671.41 272.58 622.71 2783.1 1359.8 1808

United States 0.3 0.45 1 1.7


Total EXTRA-EUR27 1035.43 451.03 839.66 4082.3 1992 2292.7

Austria 0.54 9.64 2.7 17.7

Belgium 10.46 7.57 206.63 24.7 29.2 357.4

Bulgaria 0.52 1.9


France 2.75 15.47 3.8 9.7 71 5.6

Germany 0.37 17.85 180.69 1.8 84 198.1

Greece 19.58 133.16 424.69 91.2 553.5 770.7

Hungary 94.73 2.85 104.51 498.6 14.2 120

Italy 302.99 1922.19 3185.89 913.2 5642 4542.4

Netherlands 102.27 155.4 1249.92 386.6 613.6 1897.3

Poland 0.42 19.74 6.71 2.2 88.2 23.7

Portugal 35.82 84.1

Slovenia 8.58 66.74 38.7 153.9

Spain 29.07 196.48 247.42 123.2 666.6 405.9

Total INTRA-EUR27 562.64 2479.8 5783.56 2051.2 7803.7 8640.3






58

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

08091000

Caise proaspete

Total import 528.6 629.51 1509.04 2148.4 2191.9 2421.9

Australia 0.02 0.01 0 0

Chile 0.24 0.62 0.7 0.1

Egypt 0.47 1.9

Jordan 0.26 1.1

Lebanon 0.26 0.1

Macedonia 0.14 1.8

New Zealand 0.1 0.44 0.1 0.6

Saudi Arabia 0.23 1

Serbia 8.95 28

South Africa 0.64 1.57 0.08 1.1 2.3 0.2


Turkey 184.66 242.66 434.89 774.9 958.6 751.1


Total EXTRA-EUR27 191.63 262.11 443.92 806.7 1018.5 779.3

Bulgaria 12.92 19

France 1.01 0.61 4 1

Germany 8.96 14

Greece 322.5 257.63 862.82 1287.4 957.5 1483.4

Hungary 1.76 0.44 11.5 0.8

Italy 36.82 107.8 77.6 78.8


Poland 3.64 2

Slovenia 9.12 12.8

Spain 13.46 70.58 37.65 50.3 125.8 28.4

Total INTRA-EUR27 336.97 367.4 1065.12 1341.7 1173.4 1642.6






59

Grupa de

produse Tari


2005 2006 2007 2005 2006 2007

080920

Cirese proaspete

Total import 47.94 108.73 439.5 184.5 235 379.9

Argentina 0.6 1.45 0.5 1.2

Australia 0.61 0.52 0.5 0.5

Chile 0.77 2.48 6.21 1.7 1.6 0.7

Lebanon 0.4 0.1

Moldova 2.84 1.98 19.9 17

New Zealand 0.23 0.2

Norway 0.01 0

Serbia 47.93 154.9


Syrian Arab Republic 0.26 16.96 0.9 19

Turkey 31.54 11.32 83.16 111.2 41.9 80

United States 0.01 0


Total EXTRA-EUR27 45.26 20.95 154.26 178 90.7 254.6

Belgium 0.79 0.2

Bulgaria 0.66 0.7

France 0.09 0.02 0.2 0

Germany 10.96 5.9

Greece 1.43 12.36 60.5 5 34.2 62.7

Hungary 1.02 2.9 7 1.7

Italy 0.97 17.9 110.21 1.1 12.8 37.2

Netherlands 0.09 92.77 0 7.6

Poland 26.96 60.9

Slovenia 0.76 0.7

Spain 0.1 29.54 5.67 0.2 29.4 8.6

Total INTRA-EUR27 2.68 87.78 285.24 6.5 144.3 125.3






60

Grupa de

produse Tari


2005 2006 2007 2005 2006 2007

080930

Piersice proaspete incl.nectarine

Total import 7543.24 6609.4 17549.1 32505 28672 30330.9

Argentina 15.99 8.49 9.3 18.4

Australia 0.08 0.2

Brazil 0.02 0.1

Chile 19.78 20.18 0.13 34 40.8 0.2

China 2.17 2.2

Egypt 22.09 6.43 21.69 27.3 23.1 15

Israel 0.42 0.6

Jordan 0.32 51.71 1.5 184.4

Lebanon 0.52 0.2

Macedonia 21.74 70.34 40.38 97.2 760.4 140

Morocco 0.63 1.3

Peru 0.03 0

Saudi Arabia 6.34 3.28 30.5 16.4

Serbia 933.3 3285.2

South Africa 1.64 3.96 0.13 3.5 2.8 0.1

Switzerland 0.27 0.3 1.4 1.2


Turkey 867.36 819.16 697.15 3897.3 3410.7 1255.6

Zimbabwe 0.04 0.08 0 0.1


Total EXTRA-EUR27 1548.02 1504.2 1692.78 6951.5 10339 4696.1


Denmark 0.47 0.3

France 0.08 144.63 0.2 130

Germany 388.98 410.8

Greece 5217.13 3521.55 9876.45 22508.6 13969.4 18140.9

Hungary 1.04 34.45 3.1 45.8

Italy 520.7 906.97 3105.74 2091 2665.9 3937.6

Malta 0.13 0.1


Poland 0.79 0.91 3 1.6

Slovenia 51.71 96.9

Spain 256.52 675.58 1911.54 950.4 1694.9 2712.4

Total INTRA-EUR27 5995.22 5105.1 15856.3 25553 18333 25634.8






61

Grupa de

produse Tari


2005 2006 2007 2005 2006 2007

080940

Prune si porumbe proaspete

Total import 104.07 164.42 766.65 335.3 301.8 1420

Argentina 1.73 6.18 5.4 9.2


Chile 19.08 36.15 26.6 37.9

Egypt 0.12 0.1

Israel 0.29 0.6

Lebanon 0.34 0.1

Macedonia 11.29 77.6

Moldova 1.03 9

Saudi Arabia 0.01 0.03 0 0.1

Serbia 61.36 492.6

South Africa 4.83 2.26 0.07 8.6 5.2 0.1



Turkey 18.49 6.06 4.75 63.8 23.8 6.2

Zimbabwe 0.12 0.39 0.3 0.8

Countries and territories not specified 2.22 11.1

Total EXTRA-EUR27 48.71 51.97 84.76 128.1 80.2 636.3

France 0.1 0.2

Germany 18.41 27.7

Greece 29.65 18.7 244.56 109.9 74.6 342.7

Hungary 4.73 10.64 31 12.1

Italy 10.11 65.21 183.68 29.3 81 194.2

Netherlands 0.8 174.89 0.6 127.7

Poland 1.16 9.1

Slovenia 3.08 3.8

Spain 15.6 22.91 45.47 68 34.2 66.4

Total INTRA-EUR27 55.36 112.45 681.89 207.2 221.6 783.7






62

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

08101000

Capsuni proaspete

Total import 891.27 1167.3 2753.29 2965 3479.7 4922.5

Egypt 29.19 26.35 66.52 20.7 15.5 24.2

Israel 0.52 0.23 0.9 0.4

Jordan 0.01 0

Morocco 0.57 1.9

New Zealand 0.08 0.1

Serbia 23.42 73.1


Turkey 796.93 859.3 1476.37 2764.8 3004.3 4181.7

Countries and territories not specified 0.89 14.7 4.4 76

Total EXTRA-EUR27 831.37 900.67 1566.31 2810.3 3096.3 4279

Austria 3.5 2.2

Belgium 0.01 0

France 0.59 0.8

Germany 0.48 14.15 0.2 8.3

Greece 11.38 52.23 686.6 42.1 172.3 427

Hungary 15.94 6.4

Italy 4.82 117.63 298.61 16.3 64.6 139

Netherlands 3.86 23.61 136.6 6.7 17.5 23.7

Poland 1.55 0.42 9.2 1.6

Portugal 0.01 0

Slovenia 10.32 10.2

Spain 38.27 72.22 20.67 80.4 127.2 25.9

Total INTRA-EUR27 59.9 266.59 1186.98 154.7 383.4 643.5






63

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

081020

Zmeura,mure,dude si hibrizi ai acestora proaspete

Total import 6.19 6.68 233.31 3.2 4.7 18.3

Brazil 0.04 0

Chile 0.36 0.15 0.3 0.1

Guatemala 0.1 0

Mexico 0.8 1.18 0.04 0.5 0.9 0

Tanzania 0.03 0

Turkey 0.11 0.4

United States 0.06 0.02 0.1 0

Total EXTRA-EUR27 1.36 1.38 0.15 0.9 1 0.4

Austria 1.79 1.1

France 0.12 0

Germany 0.35 0.3

Italy 0.36 160.73 0.1 13.1

Netherlands 1.89 3.41 71.96 0.7 2.6 4.5

Poland 0.04 0.1

Spain 1.11 1.53 0.4 1

Total INTRA-EUR27 4.83 5.3 233.16 2.3 3.7 17.9

Grupa de

produse Tari


2005 2006 2007 2005 2006 2007

081030

Coacaza neagra, alba sau rosie si agris proaspat

Total import 1.98 2.85 0 1.2 2.5 0

Chile 0.09 0.58 0.1 0.4

Colombia 0.04 0

South Africa 0.01 0

Total EXTRA-EUR27 0.14 0.58 0.1 0.4

Netherlands 1.84 2.24 1.1 2.1

Spain 0.03 0

Total INTRA-EUR27 1.84 2.27 1.1 2.1






64

Grupa de

produse Tari


2005 2006 2007 2005 2006 2007

081040

Afine si alte fructe alte fructe din genul vaccinium proaspete

Total import 4.87 5.98 111.3 2.2 3 19.4

Argentina 0.14 1.02 0.1 0.7

Australia 0.14 0.09 0.1 0.1

Chile 0.37 1.16 0.01 0.2 1 0

Colombia 0.05 0

Costa Rica 0.01 0

New Zealand 0.14 0.05 0.1 0

South Africa 0.02 0.02 0 0

United States 0.55 2.85 0.1 0.6

Uruguay 0.02 0.17 0 0.1


Total EXTRA-EUR27 4.44 5.37 0.01 2.1 2.5 0

France 0.05 0

Germany 8.28 12.2

Italy 0.03 67.63 0 5

Netherlands 0.22 0.48 35.33 0.1 0.5 2.2

Spain 0.21 0.1 0 0

Total INTRA-EUR27 0.43 0.61 111.29 0.1 0.5 19.4






65

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

07020000

Tomate in stare proaspata sau refrigerata

Total import 10946.2 12842 56184.7 52695 51429 71059.9

Argentina 0.01 0


Egypt 17.11 1.02 21.02 109.7 1.3 29.4

Israel 2.58 11.33 64 5.4 32 76

Jordan 229.18 589.62 904.77 1351.2 2395.3 1668.5

Lebanon 0.31 0.1

Macedonia 66.36 7.78 46.16 419.9 84.7 249.2

Moldova 150.47 5.47 11.25 753.7 45.5 19

Montenegro 1.62 7.9

Morocco 14.97 39.97 57.8 144.1

Senegal 3.23 1.79 4.6 3.4

Serbia 118.29 516.6

Syrian Arab Republic 3577.02 4814.16 10114.93 17662.8 19820.9 10695.9

Turkey 5988.66 6727.62 36204.74 28380.1 27530.5 45693.5

Ukraine 9.89 18


Total EXTRA-EUR27 10071.2 12210 47599.4 48854 50078 59520.9

Austria 2.75 2.78 11 1.5

Belgium 9.78 0.08 51.56 38.8 0.2 80


Cyprus 0.26 0.2


France 39.61 56

Germany 9 73.65 18 84.2

Greece 13.16 175.7 25.8 281.3

Hungary 10.99 814.5 40.7 872.7

Italy 109.61 367.71 3778.26 401.4 668.4 3955.5

Netherlands 131.97 48.49 854.26 230.6 96.2 634.9

Poland 438.73 4.72 978.02 2536.4 43.3 2207.2 Slovenia 8.49 1.6 110.97 36.7 5.8 253

Spain 153.14 196.34 1618.3 526.5 511.6 2792

Sweden 0.31 0.3

Total INTRA-EUR27 875.03 632.1 8585.24 3840.6 1351.3 11539






66

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

07032000

Usturoi in stare proaspata sau refrigerata

Total import 2545.86 3121.4 2367.7 9519.6 11209 4669.2

China 2538.91 3067.05 1499.18 9511.7 11055 4071

Egypt 13.55 34.59 42.5 146.5

Iran 21.81 69.8

Israel 0.4 0.1

Moldova 0.4 1

Serbia 0.01 0

Syrian Arab Republic 3 9.6

Turkey 0.17 5.83 0.5 18.6

Total EXTRA-EUR27 2539.08 3112 1533.78 9512.2 11197 4217.5

Austria 5.65 20

Czech Republic 0.33 10.2 0.1 5.2

Germany 20.21 17

Greece 59.32 41.4

Hungary 81.37 50.9

Italy 6.45 1.3 15.35 7.3 0.6 8.8

Netherlands 0.01 604.14 0 284

Poland 35.32 22.5

Spain 8.05 2.36 12.1 1.9

Total INTRA-EUR27 6.78 9.36 833.92 7.4 12.7 451.7






67

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

07031019

Ceapa in stare proaspata sau refrigerata

Total import 3356.98 5176.4 5280.55 37419 48900 34972.1

Argentina 1.26 0.17 1.1 0.7

Australia 0.19 0.31 0.4 1.5

Bosnia and Herzegovina 2.7 27.58 2.27 45 597.4 21

China ,People's Republic of 17.79 96

Croatia 22.1 8.07 184 44

Egypt 451.25 771.37 917.75 3679.4 7736.1 9406.5

Iran 0.47 5

Israel 0.05 0.18 0 0

Lebanon 3.67 36.9

Macedonia 15.55 22.85 19.05 77.9 367.3 210.1

Mexico 0.34 1.5

Moldova 68.22 63.35 628.9 384.4

Serbia 35.04 389


South Africa 0.03 0.1


Turkey 263.07 606.28 1173.95 1770.4 5742.5 10013.5

Ukraine 73.38 489.22 915.2 5538.2


Total EXTRA-EUR27 751.14 1649.6 2726.49 5830.8 17353 26102.7

Austria 785.58 887.14 493.61 10680.5 8759.9 1960.6

Belgium 22.52 7.21 43.49 210 66.5 135

Bulgaria 4.24 25.34 4.2 41.6 113.3 59.3

Czech Republic 0.6 73.04 3 232.7

Denmark 1.64 0.9

France 13.16 29.92 220 116.6

Germany 172.24 433.62 258.69 3691.6 3607.6 917.7 Greece 8.04 95.78 28.4 423.9

Hungary 35.26 98.54 21.25 547.6 916.1 56.3

Ireland 1.02 1.2

Italy 16.16 110.29 277.32 60 181.8 309.3

Malta 0.7 0.8

Netherlands 388.06 529.76 961.43 3122.9 3378.5 3006.6

Poland 1164.68 1395.06 320.07 12998.7 14372.5 1753.8

Portugal 0.56 2.5

Spain 3.31 1.35 1.82 12.7 3.7 11.3

United Kingdom 0.03 0

Total INTRA-EUR27 2605.84 3526.8 2554.06 31589 31547 8869.4






68

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

07041000

Conopida si conopida broccoli in stare proaspata sau refrigerata

Total import 147.03 359.54 971.29 536.1 829.6 1224.7


Chile 0.01 0.1

Israel 3.38 3.1

Jordan 6.32 28.38 3.63 27.1 87.4 11.7

Macedonia 0.96 8.9

Serbia 3.5 21.8

South Africa 0.01 0


Turkey 43.83 33.28 25.63 211.3 149.2 131.6


Total EXTRA-EUR27 51.77 65.89 35.73 248.7 244.3 184.8

Austria 0.08 0

Belgium 1.03 0.03 1.4 0

Czech Republic 1.21 44.99 4.8 27.1

Denmark 1.79 1.6

France 14.99 39.92 2.19 47.3 118.4 3.9

Germany 8.32 61.81 78.77 12.4 85.5 54.1

Greece 0.36 9.55 18.57 1.1 10.8 29.2

Hungary 0.04 0.29 42.82 0.1 0.7 48.1

Italy 39.2 147.5 480.31 129.9 281.5 544.5

Netherlands 7.98 2.09 198.42 18.1 5.9 215

Poland 6.83 2.9 58.49 29.1 8.4 100.7

Slovenia 5.32 12.1

Spain 15.3 29.59 3.78 43.2 74.1 3.6

Total INTRA-EUR27 95.26 293.65 935.56 287.4 585.3 1039.9






69

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

07049010

Varza alba si varza rosie in stare proaspata

sau refrigerata

Total import 1111.71 1268.4 1946.71 10918 11302 16341


Croatia 11.39 112.6

Egypt 0.2 0.7

Jordan 0.05 0.54 0.31 0.2 2.5 0.6

Kosovo 12.54 180.9

Lebanon 0.07 0

Macedonia 235.43 214.39 462.32 2349.8 2952.4 5634.1

Moldova 126.49 64.13 18.5 1024.3 387.4 176

Serbia 106.06 1607.3


South Africa 0.01 0


Turkey 4.79 0.2 13.82 27 2 99.8


Total EXTRA-EUR27 453.87 288.93 861.17 4863 3557.8 12368.4

Austria 17.18 0.8 173 10

Bulgaria 3.37 5.13 1.83 21 19 23

Czech Republic 31.97 111

France 0.01 0.14 0 0.4

Germany 34.74 52.24 154.19 212.1 241.8 353.7

Greece 7.49 2.27 56.91 41 22 280.2

Hungary 45.44 93.73 70.71 636.5 761.1 290.8

Italy 3.6 20.15 4.56 17 88.9 18.2

Netherlands 150.14 163.58 231.21 895.9 911 638.6

Poland 388.06 631.9 531.74 4037.3 5648.9 2245.2 Portugal 0.01 0

Spain 7.8 9.56 2.42 21.4 41.1 11.9

Total INTRA-EUR27 657.84 979.5 1085.54 6055.2 7744.2 3972.6






70

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

07051100

Salata verde in stare proaspata sau

refrigerata

Total import 279.85 453.12 808.24 444.7 657.2 997.3


Brazil 0.11 0.2

Chile 0.3 0.9

China 0.09 0.1

Costa Rica 0.02 0.1

Egypt 2.29 1.56 3.57 2.6 1.4 3.7

Israel 0.13 0.63 0.1 0.5

Macedonia 0.84 4.1

Turkey 0.17 0.78 21.32 1.1 0.7 23.3


Total EXTRA-EUR27 2.7 8.43 25.73 4 26.7 31.1

Austria 0.09 0.3

Belgium 9.15 0.07 11.65 15.2 0.1 9.2


Denmark 0.29 0.3

France 2.38 2.95 0.05 4.3 5.4 0

Germany 24.99 7.79 9.94 30 7.2 14.9

Greece 3.98 4.2

Hungary 53.79 109.11 35.91 53 102 45.3

Italy 10.26 62.71 315.4 36.3 108.1 380.1

Netherlands 23.39 52.13 254.49 53.9 103.7 196.3

Poland 26.64 3.38 16.21 68.2 5.1 71.9

Slovenia 13.16 28.6

Spain 126.46 206.26 118.28 179.5 298.6 213.8 Total INTRA-EUR27 277.15 444.69 782.51 440.7 630.5 966.2






71

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

07061000

Morcovi si napi in stare proaspata sau

refrigerata

Total import 2714.06 3889.7 4908.67 16679 19550 25976.6

Egypt 0.42 2.1

Jordan 0.04 0.03 0.5 0.5

Macedonia 0.24 0.08 3 0.5

Moldova 9.5 1.14 0.11 76.5 7.3 0.5

Serbia 1.35 11.2

South Africa 0.04 0

Syrian Arab Republic 218.15 441.23 22.13 1106.3 2277.3 210

Turkey 2092.38 2658.03 2824.33 12531.7 13702.3 18109.4


Total EXTRA-EUR27 2320.47 3102.1 2848 13719 16011 18331.6

Austria 61.92 166.37 295.98 548.1 783.8 1247.2

Belgium 18.89 77.79 52.99 69.4 166.8 192.3

Czech Republic 1.95 1.04 103.65 15 8 365.5

France 0.01 0

Germany 29.5 37.84 131.46 121.3 72.5 329

Greece 53.95 45.88 125.8 147.6

Hungary 14.4 9.84 38.34 122.8 64.8 104.4

Italy 24.67 95.29 299.08 120.9 181.9 654

Netherlands 86.15 92.87 608.15 483.4 367.9 2453.8

Poland 155.19 243.9 484.88 1474.6 1752.6 2150.1

Slovenia 0.19 1

Spain 0.92 8.75 0.07 4.3 15.4 0.1

Total INTRA-EUR27 393.59 787.65 2060.67 2959.8 3539.5 7645






72

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

07070005

Castraveti in stare proaspata sau

refrigerata

Total import 585.05 943.83 5547.54 2798.2 5113.8 7590.8


Egypt 0.12 0.1

Jordan 3.04 11.84 71.22 17.9 60 90.4

Lebanon 0.04 0

Macedonia 11.38 2.71 1.75 68.4 18 8.4

Moldova 0.53 6.73 6.5 40

Serbia 0.06 0.6


Turkey 392.9 589.04 2332.97 2009 3555 3462.7

Total EXTRA-EUR27 454.55 704.53 2684.41 2320.2 4231.4 3928.8

Austria 0.21 8.65 1.3 7.8

Bulgaria 0.31 0.3


France 26.2 29.6

Germany 87.13 102.1

Greece 40.11 64.85 1374.3 164.2 385.6 1896.8

Hungary 12.42 3.1 347.56 41.5 3.5 485.9

Italy 3.09 9.62 420.69 9.6 36.1 422.4

Netherlands 57.08 194.25 181.4 207

Poland 16.43 5.02 54.7 22.9

Slovenia 12.91 22.4

Spain 58.45 104.44 380.64 208 274.5 458.9

Total INTRA-EUR27 130.5 239.3 2863.13 478 882.4 3662






73

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

07070090

Cornisoni in stare proaspata sau

refrigerata

Total import 4.77 0.13 82.27 36.7 0.4 190.9

Jordan 1.89 4

Lebanon 0.34 0.2

Macedonia 5.18 43.8

Serbia 0.24 1.2

Turkey 8.66 18.4

Total EXTRA-EUR27 0.34 15.97 0.2 67.4

Bulgaria 30.1 45.2

Germany 34.02 72.7

Greece 0.44 2.3

Italy 0.13 0.4

Poland 4.43 36.5

Spain 1.74 3.3

Total INTRA-EUR27 4.43 0.13 66.3 36.5 0.4 123.5






74

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

07081000

Mazare pisum sativum in stare

proaspata sau refrigerata

Total import 10.98 1.82 140.37 30.4 1.5 206.1

Argentina 0.24 0.8

Colombia 0.02 0

Egypt 0.15 0.06 0.1 0.1

Guam 0.02 0

Guatemala 0.25 0.36 0.02 0.3 0.4 0

Kenya 0.13 0.5 0.2 0.6

Lebanon 0.1 0

Moldova 3.02 20.2

Morocco 0.04 0

Peru 0.35 0.2

South Africa 0.01 0


Turkey 0.06 0.4

Zimbabwe 0.15 0.08 0.1 0.1

Total EXTRA-EUR27 4.13 1.41 0.05 22.1 1.4 0.1

Austria 0.84 1

Belgium 1.78 2.1

Bulgaria 17.5 46.8

Germany 46.44 42.3

Greece 16.52 20

Hungary 36.5 86.8

Italy 2.65 0.1


Poland 4.23 4.48 5.2 3.9 Spain 0.41 0.1

Total INTRA-EUR27 6.85 0.41 140.32 8.3 0.1 206






75

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

07082000

Fasole (Vigna spp., Phaseolus spp.) in

stare proaspata sau refrigerata

Total import 16.7 37.68 262.59 70.2 156.6 243.6

Argentina 1.12 3.9

Egypt 1.62 5.08 1.7 3.6

Guatemala 0.01 0

Jordan 0.74 0.95 0.32 3.3 4 0.4

Kenya 0.01 0

Lebanon 0.06 0

Moldova 1.96 9.37 18.3 39

Morocco 0.03 0

South Africa 0.07 0.5


Thailand 0.04 0

Turkey 1.98 0.92 0.56 8.1 3.6 1.2

United States 15.35 36.6

Total EXTRA-EUR27 7.6 16.59 16.27 35.8 51.6 38.4

Germany 0.14 0.2

Greece 0.34 1.36 0.4 6.2

Italy 0.01 1.64 4.26 0.1 2.1 2.5

Netherlands 0.02 1.27 0.1 0.3

Poland 8.85 16.9 46.08 33.5 99 105.2

Slovenia 1.27 1.7

Spain 0.22 2.07 192.08 0.7 3.3 89.3

Total INTRA-EUR27 9.1 21.09 246.32 34.4 105 205.2






76

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

07093000

Vinete in stare proaspata sau refrigerata

Total import 358.87 528.74 1236.41 1055 1141.3 1811.5


Jordan 29.37 68.52 26.71 84.3 132.2 52.5

Macedonia 20.14 195.1

Moldova 2.85 0.64 15 6

Morocco 0.12 0.3

Serbia 6.39 68.2

South Africa 0.01 0


Thailand 0.06 0

Turkey 115.12 93.35 97.82 257.7 207.6 221

Countries and territories not specified 13.23 133

Total EXTRA-EUR27 189.82 178.66 164.08 708.8 384.8 668.3

Austria 2.88 3.1

Belgium 0.04 1.07 0.1 1.1

Bulgaria 14.82 20

France 3.09 2.8

Germany 47.44 55.5

Greece 8.6 14.15 20.59 14.7 24.5 36.7

Hungary 1.32 35.04 2.2 30.5

Italy 33.57 133.15 494.18 85.7 305.4 557.8

Netherlands 36.7 45.26 146.28 65.1 99.4 109.5

Poland 6.23 10.5

Slovakia 0.41 1.2

Slovenia 7.23 13.9 Spain 67.77 157.52 314.12 147.9 327.2 331.1

Total INTRA-EUR27 169.05 350.08 1072.33 346.2 756.5 1143.2






77

Grupa de produse

Tari Valoarea ( EURO ) Cantitatea ( tone )

2005 2006 2007 2005 2006 2007

07096010

Ardei dulce in stare proaspata sau

refrigerata

Total import 2086.41 3173.8 7550.37 8028.2 9023.6 11595.4


Côte d'Ivoire 0.03 0.1

Egypt 2.86 1.38 13.78 2.2 2.6 33.4

Israel 15.8 33.67 18.01 54.3 81.2 75.8

Jordan 76.14 162.93 249.87 324.9 557.5 668.4

Macedonia 1.99 0.01 35.74 7.9 0.1 155.9

Mexico 0.01 0

Moldova 14.99 6.55 80.2 33.5

Morocco 10.61 7.06 28.7 24.1

Serbia 121.71 770.7


Thailand 0.07 0

Turkey 1160.5 1496.49 1888.51 4259.3 4871.8 5741.5

Ukraine 4.38 4.23 17.7 30


Total EXTRA-EUR27 1567.16 1867.3 2476.83 6558.2 6296.8 7996.6

Austria 0.27 4.84 0.8 2.9

Belgium 1.18 1.08 0.7 2.3 2.1 0.3

Bulgaria 8.21 57.2


France 8.29 4.5

Germany 361.7 212.9

Greece 58.48 90.95 483.79 175.8 214.2 476.4

Hungary 137.59 103.78 405.46 500.8 333.6 353.8 Italy 53.66 228.05 1525.92 150.3 552.5 1079.2

Malta 0.33 0.2

Netherlands 114.57 177.38 1203.68 219.8 277.7 619.2

Poland 9.78 93.97 42.3 95.4

Portugal 5.04 14.4

Slovenia 46.97 58.6

Spain 143.72 700.27 829.47 377.9 1332.3 534.8

Total INTRA-EUR27 519.25 1306.6 5073.54 1470 2726.8 3598.8






78

Grupa de

produse Tari

Valoarea ( mii EURO ) Cantitatea ( tone )

2005 2006 2007 2005 2006 2007

071021

Legume pastai, curatate sau nu de pastai congelate

Total import 1824,7 2388,3 3913,01 2449,9 2873,8 4203,1

China 314,53 499,8

Egypt 0,75 0,32 1 0,4

Moldova ,Republic of 109,27 63,91 4,99 228,2 107,7 7,5

Serbia 27,1 35

Countries and territories not specified 28,36 54,5

Total EXTRA-EUR27 138,38 64,23 346,62 283,7 108,1 542,3

Austria 3,16 3,06 3,8 3,8

Belgium 918,72 1275,91 1874,53 1121,8 1500,7 1930

Bulgaria 29,96 36,99 138,13 43,3 49,9 161,5

Czech Republic 12,6 13,1

Germany 4,31 45,6 56,62 5,8 55,5 59,9

Greece 0,03 16,77 64,45 0 19,4 78,4

Hungary 264,24 402,8 358,52 358,6 515,2 394,8

Italy 0,69 2,4

Netherlands 6,72 6,6

Poland 394,59 541,43 1053,78 517 619,3 1013,7

Slovakia 1,52 0,35 1,9 0,4

Sweden 71,29 115,9

Total INTRA-EUR27 1686,3 2324,1 3566,39 2166,2 2765,7 3660,8

Grupa de

produse Tari


2005 2006 2007 2005 2006 2007

071022

Fasole congelate

Total import 695,77 1208,6 1471,78 937,4 1530,8 1725

China 54,86 96

Croatia 0,23 0,3

Egypt 0,97 0,47 79,89 1,7 0,6 149

Serbia 72,38 103

Serbia and Montenegro 1,76 2,2

Countries and territories not specified 10,8 37,2 21,9 80

Total EXTRA-EUR27 68,62 37,67 152,27 122,1 80,6 252

Belgium 321,99 584,19 755,25 401,3 729,2 879,6

Bulgaria 17,67 29 43,16 25 40,5 54,8


Germany 2,06 25,35 32,05 2,5 28,3 30,6

Greece 0,03 0

Hungary 120,69 249,13 181,54 165,7 322 197,3

Italy 1,54 2,47 2,1 2,7


Poland 164,71 281,68 268,74 220,8 328,1 264,7

Total INTRA-EUR27 627,15 1170,9 1319,51 815,3 1450,2 1473






79

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

071029

Alte legume congelate

Total import 32,73 13,82 5,93 48,7 20,7 5,9

Egypt 11,9 9,14 18,2 14

Syrian Arab Republic 0,08 1,2

Total EXTRA-EUR27 11,9 9,22 18,2 15,2

Belgium 4,67 4,3

Hungary 0,63 0,7

Italy 0,3 0,2


Poland 20,83 3,98 30,5 4,8

Slovakia 0,62 0,7

Total INTRA-EUR27 20,83 4,6 5,93 30,5 5,5 5,9

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

071030

Spanac, ghizdei (spanac de Noua Zeelanda) ș i loboda congelate

Total import 531,99 801,17 892,54 733,5 1074,3 1128,9

Egypt 4,96 2,19 8,4 4

Total EXTRA-EUR27 4,96 2,19 8,4 4

Austria 11,58 20,2

Belgium 392,37 526,19 639,79 524,2 707,7 812,6

Bulgaria 3,94 2,92 4,2 9,5 5,8 4

Czech Republic 33,87 25,59 60,5 34,5

France 13,57 28,6 12,41 11,2 24 10,5

Germany 6,6 30,02 38,38 21,4 49,3 63

Hungary 28,79 42,47 48,87 36,2 51,1 59,5

Italy 0,63 0,49 0,8 0,5


Poland 81,25 132,78 108,39 121,7 169,3 120

Slovakia 0,51 1,5 0,9 1,8

Total INTRA-EUR27 527,03 798,98 892,54 725,1 1070,3 1128,9






80

Grupa de

produse Tari


2005 2006 2007 2005 2006 2007

071040

Porumb dulce congelat

Total import 294,69 412,46 471,11 334 435,2 531,5

China 31,11 50

Israel 0,01 0

Jordan 0,15 0,3

Moldova 32,91 3,99 55,3 6

Countries and territories not specified 23,75 50

Total EXTRA-EUR27 56,66 4 31,26 105,3 6 50,3

Belgium 58,15 84,34 111,61 50,2 76,9 109,2

Bulgaria 12,99 3,5 6,76 12,8 3,5 6,3

Czech Republic 0,43 9,01 0,4 10,4

France 45,33 44,26 7,54 36,4 31,8 5,1

Germany 2,24 15,38 24,28 2,9 18,6 25,1

Greece 0,04 18,24 0 20,8

Hungary 66,46 171,37 139,72 88,8 230,6 205,9

Italy 1,16 2,82 1,1 0,8

Poland 52,82 87,6 63,18 37,6 66,2 48,6

Slovakia 0,42 56,69 0,1 49

Total INTRA-EUR27 238,03 408,46 439,85 228,7 429,2 481,2






81

Grupa de

produse Tari


2005 2006 2007 2005 2006 2007

071080

Alte legume

Total import 995,82 1834,8 3489,54 980,1 1606,6 5577,1

Chile 5,33 2,4

China 35,28 16,28 24,14 41,6 18,8 39,3

Croatia 0,3 0,5

Egypt 10,76 87,11 51,8 14,6 133 89,6

Iran 0,01 0

Macedonia 41,87 110,03 106,77 84,6 183,8 180,4

Moldova 17,74 36,17 18,12 35,8 49,9 35,7

Serbia 12,57 13,7


Turkey 2,63 7,6

Countries and territories not specified 196,28 325,37 45,7 92,1

Total EXTRA-EUR27 305,06 580,29 213,4 230,7 480 358,7

Belgium 328,21 562,2 751 308,5 507,3 699

Bulgaria 63,8 49,47 146,44 145,2 114,9 2927,2


France 16,07 26,06 12,4 16,6

Germany 2,96 2,07 12,91 14,9 1,4 5,4

Greece 144,79 112

Hungary 38,63 53,24 250,89 50,3 70,9 202,3

Italy 0,68 3 1128,89 0,3 2,9 540,7

Netherlands 24,52 66,53 98,98 28,3 84,8 95,5

Poland 217,14 385,28 673,21 195,4 265,9 588,6

Portugal 4,6 2,8

Slovakia 0,14 0,49 0,1 0,4

Slovenia 0,55 0,8

Spain 14,82 6,5

United Kingdom 116,54 66

Total INTRA-EUR27 690,76 1254,5 3276,14 749,4 1126,6 5218,4






82

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

071090

Amestecuri de legume

Total import 2458,63 3889,8 4308,06 2870,5 4274,3 4457,8

China 1,84 1,4

Croatia 1,02 1,5

Egypt 3,65 2,34 5,8 3,2

Moldova 4,72 30,6 8,4 52,9

Serbia 146,79 202



Total EXTRA-EUR27 16,46 8,9 177,39 22,7 13 254,9

Austria 8,41 0,2

Belgium 1122,34 1625,82 1783,34 1219,4 1744 1856,4

Bulgaria 82,31 52,01 94,37 129,6 70,3 110,7


France 23,53 29,77 1,52 18,3 21,8 1

Germany 6,7 103,02 142,62 9 106,8 137,6

Greece 0,1 0,1

Hungary 489,92 838,46 656,02 595,5 1020,2 637,8

Italy 0,35 0,68 0,5 0,3


Poland 709,64 1220,48 1309,83 870,3 1287,9 1331,1

Slovakia 4,59 4,35 5,8 4,1

Spain 7,28 6,7 9,93 5,1 4,5 6,2

Sweden 12,22 6

Total INTRA-EUR27 2442,17 3880,9 4130,67 2847,8 4261,3 4202,9






83

Grupa de

produse Tari


2005 2006 2007 2005 2006 2007

200490

Alte legume si amestecuri de legume (preparate cu otet)

Total import 90,13 446,09 1682,92 272,6 583,7 1131,6

China 3,02 0,62 0,09 1,7 0,5 0

Egypt 1,52 2,8

Iran 0,03 0,17 0,1 0,3

Japan 0,35 0

Lebanon 1,88 2,6

Mexico 0,08 0

Moldova 0,28 27,97 1,98 0,3 59,9 2

Peru 0,25 0,1

Syrian Arab Republic 0,98 0,36 2,5 1,8

Thailand 35,76 45,3

Turkey 2,77 1,03 6,54 11 3,4 11,9

United States 0,07 0,1


Total EXTRA-EUR27 9,63 32,04 44,37 18,4 69 59,2

Austria 0,75 0,3

Belgium 17,79 13,5

Bulgaria 17,7 30,8

Denmark 0,47 0,6

France 0,25 7,07 0 7,9

Germany 13,42 53,23 49,83 8,6 38 36,9

Greece 697,65 380,2

Hungary 15,5 10,9 373,18 34,3 6,5 224,1

Italy 4,74 4,46 9,95 3 1,5 4,4

Netherlands 26,99 16,06 35,17 184,4 82 55

Poland 15,27 325,57 381,38 22,7 384,9 285,5

Slovakia 0,47 0,5

Spain 0,04 0,97 28,76 0 0,4 22,9

Sweden 2,61 17,62 1,4 9,8

United Kingdom 4,54 0,76 1,2 0

Total INTRA-EUR27 80,5 414,05 1638,55 254,2 514,7 1072,4






84

Grupa de

produse Tari


2005 2006 2007 2005 2006 2007

081110

Capș uni, fragi

Total import 53,61 56,35 94,99 45,5 43,3 52,8

Egypt 3,65 0,93 5 1,6

Serbia 5,93 2,2

Countries and territories not specified 2,46 5,81 1 2,4

Total EXTRA-EUR27 6,11 6,74 5,93 6 4 2,2

Belgium 24,34 14,15 18,24 14,4 9 8,7

Bulgaria 9,6 12

France 0,47 0,3

Germany 3,4 2,2

Hungary 31,89 21,5

Italy 2,02 1

Poland 13,56 32,05 36,44 13,1 28,1 19,1

Slovakia 0,01 0

Total INTRA-EUR27 47,5 49,61 89,06 39,5 39,3 50,6

Grupa de

produse Tari


2005 2006 2007 2005 2006 2007

081120

Zmeura, mure, dude, hibrizi ai acestora, albe sau rosii si agrise

Total import 47,56 87,73 114,47 39,6 77,2 78,2

Moldova 0,33 0,5

Serbia 12,53 4,9

Countries and territories not specified 7,95 13,11 3,5 5,2

Total EXTRA-EUR27 7,95 13,44 12,53 3,5 5,7 4,9

Austria 2,45 1

Belgium 18,46 17,24 20,79 8,1 7,3 8,3

Bulgaria 0,2 0,2


Germany 0,75 0,3

Hungary 13,91 28,92 26,84 24,6 48,6 31,4

Italy 0,39 0

Netherlands 0,01 0

Poland 7,24 26,06 51,27 3,4 14,4 32,4

Total INTRA-EUR27 39,61 74,29 101,94 36,1 71,5 73,3






85

Grupa de produse


2005 2006 2007 2005 2006 2007

081190

Altele fructe congelate

Total import 257,3 326,08 617,61 214,7 237,2 508,8

China 16,45 15,81 24 24

Egypt 1,2 1,8

Moldova 13,54 40

Serbia 16,8 6,4

Sri Lanka 0,01 0

Turkey 1,61 1

Countries and territories not specified 50,46 14,2 25 6,6

Total EXTRA-EUR27 81,65 31,63 16,8 90,8 31,6 6,4

Austria 4,15 15,61 1,5 7,3

Belgium 77,92 58,47 87,32 37,9 28,5 40,5

Bulgaria 58 83,2

France 13,47 10,4

Germany 20,55 112,79 10,2 75,5

Greece 55,66 69,1

Hungary 74,98 106,84 171,62 68,8 95 172,3

Italy 0,94 0,1

Netherlands 0,1 37 0 13,7

Poland 22,33 104,21 48,4 16,9 70,4 30,3

Spain 0,42 0,3

United Kingdom 0,13 0

Total INTRA-EUR27 175,65 294,45 600,81 123,9 205,6 502,4






86

ANEXA 3 STANDARDELE UE






87






88






89






90






91






92






93






94






95






96






97






98






99






100






101






102






103






104






105






106






107






108






109






110






111






112






113

raport piata romaniei de fructe si legume proaspete si congelate final

Documents

prezentarea pietei si

legume si fructe congelate

fructe si legume congelate

fructe si legume prodcom

oportunitati si constrangeri

legume si fructe din

cat si cea primara

cat si pe cea secundara