RAPORT PARTICIPANT CRISTIAN IULIA

Școala Gimnazială Măgura

Proiect KA101 - School education staff mobility: „Învățare creativă pentru o școală

inclusivă” (Creative learning for an inclusive school) Coordinator insp. Nicolae Valeriu-Tony Perioadă implementare-18 luni, începând cu 01-06-2017

Flux 3: ”Harmony and learning! Promoting harmony through class management

and mediation techniques to reduce early school leaving” 8-14 mai, Malta Participanți: prof. Nicolae Valeriu Tony, prof. Popescu Vasile Dan, prof. Cristian Iulia

Obiectiv general: dezvoltarea competențelor de comunicare și de mediere a

conflictelor din prisma managementului clasei de elevi.. Conținutul activităților:

jocuri interculturale, team-building, tipuri de comunicare, dinamica de grup,

metode nonformale de incluziune și medierea. Raportare pe cele 7 zile:

Ziua1

Deschidere curs – Întreabă-mă!. Fiecare participant spune un cuvânt care începe cu

prima literă a numelui său si face un gest care să îl definească și reține date despre ceilalți colegi.

Urmează o scurtă verificare în cerc.

Scopul cursului și așteptările:

Prin metoda palmei, fiecare dintre participant trebuie să scrie, plecând de la titlul

cursului care sunt obiectivele propuse, ce conținuturi se așteaptă să parcurgă, care vor fi

rezultatele si ce așteptări au de la acest curs. Acestea au fost expuse și discutate la nivelul

grupului. Rezolvarea sarcinilor implică creativitate de grup, organizare, cooperare și

comunicare, strâns legate de conceptul de „team-building”. Membrii grupului interacționează

și se cunosc, lucrează împreună. Mission impossible- este o metodă care presupune organizare la nivelul grupului de lucru și cooperare între membrii acestuia. Intr-un interval de 60 de minute, membrii a două grupe vor trebui să rezolve sarcinile propuse. Intrebările au rol în cunoașterea interpersonală, dar fac referire și la elemente culturale. Echipa care rezolvă sarcinile cel mai repede câștigă.

Formatorul propune spere a fi dicutat conceptul de cultură, multiculturalism și

interculturalism, la finalul brainstormingului, toți profesorii trebuind să prezinte cinci valori

care stau la baza educației interculturale în procesul de predare la clasă, justificându-și alegerea.

Ultima etapă, o activitate frontală, Pot of identity- stereotypes and prejudices in the

classroom. Au fost identificate stereotipuri și prejudecăți, fiind întocmită o listă, în finalul

activității acestea au fost ierarhizate în funcție de recurență în fiecare sistem educațional al

fiecărei țări.

Ziua2

Plecând de la conceptul de cultură și de la problema inadaptării se discută despre

comunicare și tipurile de comunicare. Formatorul prezintă un material despre acest concept și

despre tipurile de comunicare. Se continuă discuția despre cultură cu problema inadaptării,

identificând , în situații concrete apărute în școli, tipul de comunicare care poate fi abordat

pentru a fi rezolvată problema și bariere în comunicare. O mare parte a problemelor identificate

sunt în cazul elevilor de etnie rromă sai a imigranților.

Un prim exercițiu a fost organizat pe echipe. Fiecare echipă a trebuit să întocmească

profilul profesorului perfect, subliniind abilitățile de comunicare și având în vedere perfectarea

relației dintre cadru didactic și elev.

Cel de-al doilea exercițiu a fost mimarea unor fenomene meteo, implicând elemente ale

comunicării paraverbale. Unul dintre participanți mima, iar ceilalți repetau și identificau

fenomenul. In ceea ce privește barierele în comunicare, prin metoda ,, Hai să discutăm”, au fost

testată atenția distributivă și abilitățile de comunicare ale paticipanților, deoarece s-a lucrat în

perechi, membrii făcând parte din țări diferite. Aceștia trebuiau să discute, întrebările puse fiind

despre viața personală și profesională și, în același timp, să fie atenți la formator pentru a

identifica cuvântul cheie stabilit înainte și pentru a opri discuția.

În ultima parte fiecare grupă, formată din membrii unei țări a alcătuit un poster în care prezenta

școala, subliniind competențele pe care aceasta le dezvoltă prin prisma proiectelor europene

implementate și modul în care sunt dezvoltate relațiile cu comunitatea .

Ziua 3

Team-building. Dinamica grupului.

Ni se prezintă noțiunile teoretice legate de dinamica grupului, de metode și instrumente

care sunt utile în sarcinile care necesită lucrul în echipă, etapele cheie in dezvolatrea unei

echipe ale lui Tuchman, teoria lui Beblin privind rolurile într-o echipă și educația formală și

nonformală.

Prima sarcină practică de team-building a fost notarea pe o foaie de flip-chart a unor

cuvinte care să descrie conceptual de educație formală și nonformală, acestea fiind prezentate

într-un tur al galeriei. Au fost discutate soluțiile identificate și alese cele potrivite contextului

activității, fiind subliniat rolul activității formale și nonformale în educația individului.

Cea de-a doua sarcină a fost o sarcină de grup, Dracula has risen from the grave, o

sarcină ce implică o bună distribuire a sarcinilor, o bună colaborare între membri pentru a

identifica soluția corectă și pentru o încadrare corectă în limita de timp. Această metodă

dezvoltă abișlitățile de comunicare și negociere la nivelul grupului, dar și între grupuri, deoarece

rezolvarea sarcinii presupunea obținerea unor informații cheie de la cealaltă grupă. Timpul

atribuit rezolvării a fost de o oră.

Ziua 4

Această zi a fost dedicată vizitelor unor obiective turistice importante din Malta și

cunoașterii istoriei țării prin vizitarea unor obiective istorice : Malta as an outdoor

education resource.

Ziua 5

Aceasta s-a concentrat pe creativitate în slujba incluziunii prin metode nonformale în

mediul formal și extrascolar. S-a definit conceptul de creativitate, pe scurt, punerea unor idei

noi în practică. Detalii legate de aceste noțiuni au urmat, flexibilitatea în gândire, recombinare

idei și introspecție (intuiție). Pentru inceput au fost prezentate metoda exploziei stelare si cea

inimă, mână și cap. Acestea au fost îmbinate intr-o activitate, pe grupe. Fiecare grupă a

reprezentat una dintre cele trei coordonate a celei de-a treia metodă, urmând ca ținând cont de

întrebările exploziei stelare, să formuleze întrebări plecând de la aceeași situiație : un elev

imigrant nu se acomodează și nu se integrează în colectiv, creând probleme la orele de curs.

Astfel, grupa Heart a formulat întreberile :

Cine a avut aceleași sentimente ca acest elev dintre ceilalți membrii ai clasei ?

Cum le stimulez emotiile pozitive ?

De ce refuză să își arate emoțiile ?

Când își arată sentimentele ?

Unde se simt în siguranță ?

Grupa Hand a formulat întrebările :

Cine le poate demonstra că este bine să te implicit în activitățile colective?

Cum putem demonstra prin exemple că integrarea este în beneficiul elevului ?

De ce nu se implică în activitățile școlare?

Când trebuie acționat ?

Unde sunt cei mai mulți factori implicați în progresul elevului ?

Grupa Head a formulat întrebările :

Cine beneficiază de schimbarea ccomportamentului elevului?

Cum realizez activități care să îl atragă ?

De ce resurse am nevoie pentru a realiza aceste activități?

Când pot realiza aceste activități ( în timpul orelor de curs/ timpul liber) ?

Unde pot desfășura aceste activități ?

La sfârșitul prezentării au fost discutate situațiile și au fost propuse spre a fi înlocuite

unele întrebări pentru a obține rezultate mai bune.

Ziua 6

Această zi a avut ca temă managementul conflictului, tehnici de gestionare, de mediere și

negociere a conflictului. Au fost discutate cazuri reale de conflict, datorate neintegrării și

neadaptării, unul dintre cadrele didactice prezente fiind psiholog în unitatea școlară. Acesta a

expus diverse modalități de abordare a conflictului din prisma psihologiei. Principala metodă

abordată a fost jocul de rol, având aceeași situație de abordat, însă din puncte de vedere diferite :

comportament agresiv, pasiv, pasiv-agresiv și asertiv. In fiecare scenetă au fost implicate trei

cadre didactice, având rolurile: profesor, părinte și elev, din scenetă reieșind tipurile de

comportament. La finalul exercițiului s-au purtat discuții despre cea mai des întâlnită situație și

modalități de negociere și mediere pentru a rezolva conflictul.

Ziua 7

Aceasta a fost dedicată schimbului intercultural concretizat prin efectuarea unei vizite la

o școală primară.

Activitatea a fost planificată anterior și a avut un real succes, fiind benefică pentru ambele

părți, deoarece am vizionat fragmente de lecții de la fiecare clasă după ce ne-a fost detaliat sistemul

de învățământ din Malta. Așadar,fiecare clasă avea dotări corespunzătoare nivelulului de vârstă, dar

și specificului materiei. Experiența a fost frumoasă și benefică, gazdele noastre fiind interesate în

această diseminare internațională.

O altă activitate a fost prezentarea unui proiect din fiecare unitate școlară și schitarea unui

proiect: One page proposal, dar si a unui logo pentru proiect.

Ziua s-a încheiat cu prezentarea de mâncăruri specifice țărilor participante la curs, în

genul turul galeriei și cu dezbaterea asemănărilor și deosebirilor referitoare la obiceiuri

culinare și nu numai și, nu în ultimul rând, cu înmânarea certificatelor.

Modalități de diseminare:

Consiliul profesoral; Cercuri pedagogice; Reuniune proiect KA2 (nivel internațional);

Site-ul școlii: https://www.scoalagimnazialamagura.ro/; Ghidul proiectului „ÎNVĂTARE CREATIVĂ PENTRU O ȘCOALĂ INCLUZIVĂ”; Articole în revista școlii și în presa locală.

Sustenabilitate

aplicarea noilor tehnici de lucru la clasă și asigurarea transferului de cunoștințe la nivelul

comunității educaționale; promovarea ghidului proiectului la nivel județean ;

implementarea unui nou proiect Erasmus+ KA2 : Experience for inclusion.