raport de mediu targsoru vechi - …arpmag.anpm.ro/upload/28434_raport mediu targusoru vechi.pdf ·...

RAPORT DE MEDIU Comuna Targsoru Vechi

RAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIURAPORT DE MEDIU

ACTUALIZARE ACTUALIZARE ACTUALIZARE ACTUALIZARE PLAN PLAN PLAN PLAN

URBANISTIC GENERALURBANISTIC GENERALURBANISTIC GENERALURBANISTIC GENERAL COMUNA TARGSORU VECHICOMUNA TARGSORU VECHICOMUNA TARGSORU VECHICOMUNA TARGSORU VECHI

JUDETUL PRAHOVAJUDETUL PRAHOVAJUDETUL PRAHOVAJUDETUL PRAHOVA

FEBRUARIE 2011


BENEFICIAR: PRIMARIA/CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI TARGSORU VECHI,

JUDETUL PRAHOVA

SEF PROIECT: ING. IOAN ENACHE Pozitia 65 si 133 Registrul National conform Ord.Nr.1026 /2009 al MMGA

COLABORATORI:

ING. MIHAELA BUTUFEI

CHIM. RUSANDICA STOICA ING. MARIUS COJOACA


CUPRINS INFORMATII GENERALE CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORARE PUG SI A RAPORTULUI DE MEDIU CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI AOBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG 1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG 1.2 Propuneri de organizare urbanistica 1.3 Relatia cu alte planuri si programe

CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG 2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 2.1.1. Deccrierea fizico-geografica a comunei Targsoru Vechi 2.1.2. Factorul de mediu ”Apa” 2.1.3. Factorul de mediu ”Aer” 2.1.4. Factorul de mediu ”Sol” 2.1.5. Schimbări climatice 2.1.6. Factorul de mediu “Biodiversitate” 2.1.7. Zgomotul 2.1.8. Sanatatea populatiei 2.1.9. Peisajul 2.1.10. Monumente istorice şi arhitectura 2.2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G. CAPITOLUL 4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL CAPITOLUL 5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG 5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar, international


5.2. Obiective de mediu, tinte, indicatori CAPITOLUL 6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG 6.1. Metodologia de evaluare utilizata 6.2. Evaluarea obiectivelor propuse prin PUG 6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin PUG asupra asupra obiectivelor de mediu relevante CAPITOLUL 7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA CAPITOLUL 8. MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG 8.1. Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului 8.2. Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei 8.3. Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului 8.4. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei 8.5. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii, vegetatiei, peisajului 8.6. Masuri de protectie impotriva riscului natural 8.7. Masuri de protectie impotriva riscului antropic 8.8. Masuri de protectie a patrimoniului cultural CAPITOLUL 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTEREA VARIANTEI OPTIME CAPITOLUL 10. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG-ULUI CAPITOLUL 11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC CAPITOLUL 12. CONCLUZII SI RECOMANDARI Bibliografie

ANEXE - Plan de incadrare in teritoriu - Plan de incadrare in zona - Atestatele (conf. Registru National) ale elaboratorului Raportului de

Mediu


INFORMATII GENERALE

Denumirea proiectului : ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA TARGSORU VECHI – JUDEŢUL PRAHOVA Amplasamentul zonei studiate: Judetul Prahova, Targsoru Vechi Proiectant general P.U.G.: S.C. BLOM ROMANIA S.R.L. TARGOVISTE Proiectanţi de specialitate: Birou Individual de Arhitectura Jelea Aurora Elena Beneficiarul proiectului: PRIMĂRIA COMUNEI TARGSORU VECHI Amplasare Jud. Prahova – Comuna Targsoru Vechi Compusa din satele: - Strejnicu, Targsoru Vechi, Zahalnaua, Stancesti Suprafata: 4953.55 ha Populatie: 9258 locuitori Vecinatati: la nord, oraşul Ploieşti şi comuna Ariceşti Rahtivani; la sud şi vest, comunele Măneşti şi Ariceşti Rahtivani;

la est comuna Brazi şi oraşul Ploiesti

Fig. 1 Amplasament


� CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P.U.G. SI A RAPORTULUI DE MEDIU

Planul urbanistic general al comunei Targsoru Vechi a fost elaborat de S.C. BLOM ROMÂNIA Târgovişte, în conformitate cu prevederile legale: � Lege nr. 350 din 06/07/2001 - privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; � Lege nr. 351 din 06/07/2001 - privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi; � Ordin nr. 13 din 10/03/1999 - pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid

privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general", indicativ GP038/99;

� Lege nr. 50 din 29/07/1991 - privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor;

� Ordin nr. 91 din 25/10/1991 - pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare şi a conţinutului documentaţiilor prevăzute de Legea nr. 50/199;

� Hotărâre nr. 525 din 27/06/1996 - pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism;

� Alte acte legislative şi normative apărute, cu implicatii directe asupra domeniului urbanismului;

Raportul de mediu s-a realizat în baza cerinţelor Directivei SEA (Directiva

Consiliului European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legislaţia românească de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe.

Conţinutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Metodologia utilizată în evaluarea strategiei de mediu include şi recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăriei Apelor şi Agenţia Naţionala de Protecţie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 şi "Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism" (MMDD, 2007).


CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG 1.1. Scopul si obiectivele principale ale PUG

Prezentul Plan Urbanistic General îsi propune conturarea unor directii de dezvoltare în politica de construire si amenajarea teritoriului comunei, pe o perioadă de 5 - 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor functionale, potentialul uman si sursele de muncă, populatia si aspectele sociale, fondul construit, organizare circulatiei, echiparea edilitară si conservarea si protectia mediului. PUG a fost elaborat în scopul:

Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatilor;

Utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor urbanistice; Evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia în folosul

localitatii; Cresterea calitatii vietii, cu precadere în domeniile locuirii, dotarilor aferente

locuirii si serviciilor; Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica; Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism si autorizatiilor de construire; Corelarii intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spatiului.

Obiectivele PUG-ului sunt: • transpunerea în plan spaţial a obiectivelor dezvoltării promovate de administraţia

locală în corelare cu principiile dezvoltării durabile; • stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al

comunei Târguşoru Vechi; • stabilirea modului de utilizare a terenurilor; • delimitarea zonelor afectate de servituţi publice; • modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare; • precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite,

amenajate şi plantate;

� In ceea ce priveste necesitatile ale populatiei

• construirea si repararea podurilor si podetelor; • împietruirea si asfaltarea drumurilor de pamânt; • construirea si amenajarea corespunzatoare a trotuarelor (ca îmbracaminte si

latime) în zonele cu trafic pietonal semnificativ; • sistematizarea verticală a arterelor de circulatie rutieră din reteaua secundară în

anumite zone; • evacuarea apelor pluviale, prin amenajarea corespunzătoare a santurilor; • sporirea numarului de traversări santuri si repararea celor existente;


• dezvoltarea si modernizarea retelei de alimentare cu apă; • înfiintarea retelei de canalizare si a statiei de epurare si tratare a apelor uzate; • completarea cu elemente de organizare verticală si orizontală a circulatiei,a

străzilor si intersectiilor de străzi din reteaua principală de circulatie; • amenajarea de parcuri si locuri de joacă pentru petrecerea timpului liber pentru

copii si adulti;

� În ceea ce priveste circulatia sunt necesare :

• modernizarea retelei principale de circulatie, a drumurilor comunale si a strazilor satesti;

• reparatii împietruiri, profilări si consolidări santuri; • împietruiri la unele tronsoane de străzi din pământ concomitent cu profilarea si

consolidarea santurilor aferente; • modernizarea tronsoanelor de străzi a localitătilor.

� Optimizarea relatiilor în teritoriu

• valorificarea amplasării şi integrarea în reţeaua de localităţi la nivelul judetului

Prahova; • colaborarea cu localităţile învecinate pentru realizarea unor obiective legate de

valorificarea potenţialului natural şi protecţia mediului cum ar fi folosirea resurselor de apă, gospodărirea deşeurilor, zone de agrement, trasee turistice tematice;

• asigurarea legaturilor rutiere necesare între satul de reşedinţă şi trupurile componente;

• controlul modului de folosinţă a teritoriului, corecta gestionare şi oprirea tendinţelor de folosire excesivă a acestuia (balastiere);

• corecta realizare a extinderii localităţii prin realizarea în prealabil a studiilor infrastructurii şi utilităţilor necesare pentru evitarea disfuncţionalităţilor;

• respectarea zonificării functionale a intravilanului localităţii;

� Agricultura

Agricultura va fi în continuare o activitate foarte importantă datorită evoluţiei naturale şi a mediului economico-social. Conform PATJ Prahova, agricultura trebuie să se bazeze pe: cultivarea cerealelor, fructe, legume, carne şi lapte. În domeniul agricol pot fi dezvoltate unele proiecte cu finanţare europeană:

• deoarece comuna beneficiază de importante luciuri de apă se pot dezvolta proiecte legate de aquacultură;

• fermele vegetale şi animale pot primi sprijin pentru dezvoltare constând în construcţii, utilaje şi aparatură, foarte utile pentru creşterea productivităţii;

• posesorii de terenuri neasociaţi se pot asocial şi înscrie în registrul agricol pentru a putea beneficia de subvenţii;

• se pot dezvolta ferme cu caracter ecologic, care să prelucreze produsele de origine animala şi(sau) vegetală, pe plan local. Aceşti producători se pot asocia ca


să poată vinde astfel de produse la preţuri bune şi mai ales, ca să poată pătrunde în marile magazine, este foarte important să fie cunoscuţi. Astfel de produse pot fi servite turiştilor, care vor veni la pensiunile locale. Trebuie să existe şi un mic magazin de unde turistul, atunci când pleacă, să poată cumpăra astfel de produse. Pentru o mai bună promovare, produsele ecologice, pot fi promovate prin internet;

• se pot dezvolta astfel de proiecte în domeniul apicol, prin comercializare de miere ecologică;

• se pot dezvolta ferme care să valorifice plante aromatice, foarte apreciate în gastronomie;

• deoarece în ultimul timp există o cerere mare de biocombustibili pe piaţă, apreciem că nu trebuie ratată o astfel de oportunitate şi trebuie cresută suprafaţa cultivată cu rapiţă şi cu porumb. În apropiera culturilor de rapiţă şi de floarea soarelui pot fi amplasate mai multe familii de albine, astfel beneficiile pot fi multiple;

• suprafeţele destinate culturii de viţă de vie pentru struguri de masă şi pentru vin pot creşte. Se mai primesc subvenţii pentru astfel de proiecte;

• înfinţarea unor plantaţii viticole, cu specii valoroase ce au dat rezultate la INCD pentru viţa de vie Valea Călugărească;

• îmbunătăţirea raselor de bovine, porcine şi ovine, ca principala cale de creştere a productivitatii. Fermele de creştere a caprinelor şi ovinelor, pot performa dacă colaborează cu institutul de profil din ţară, pentru a putea beneficia de experienţa acestora. În plus, prin acccesarea fondurilor europene, fermele se pot moderniza (săli de muls moderne, utilaje modern, spaţii de depozitare, utilaje pentru depozitarea şi păstrarea laptelui);

• în funcţie de cererea venită din piaţă, se pot creşte bovine pentru carne sau lapte; • construirea unui spaţiu de depozitare multi-funcţional; • lucrări de protecţie contra eroziunii solului şi a inundaţiilor.

Amplasamentul teritoriului de studiu în imediata vecinătate a municipiului Ploieşti conferă acestei comune un avantaj comparativ pe piaţă. Avantajul este oferit de costurile mai mici de transport faţă de alţi competitori, astfel producătorul agricol local are posibilitatea de a-şi vinde produsele la preţuri mai mici faţă de concurenţă.

Valorificarea legumelor s-ar putea efectua prin Centrul de preluare, sortare şi valorificare a legumelor din bazinul legumicol al judeţelor Prahova, Ilfov şi Ialomiţa ce va fi deschis la Gherghiţa, respective la Parcul Industrial Ciorani-investiţia se va desfăşura pe o suprafaţă de 24 ha. şi necesită 12 milioane euro. Un grup de investitori a vizitat pe 12 noiembrie 2009 locaţia, la invitaţia Primăriei Ciorani şi a Consiliului Judeţean Prahova.

� Industria

• este de aşteptat să apară investitori importanţi, în special în satul Strejnicu, în

apropiere de viitoarea autostradă Bucureşti-Ploieşti-Braşov; • oportunităţi sunt în industria alimentară la prelucrarea şi conservarea legumelor, la

prelucrarea produselor lactate.


� Constructii

• pe termen mediu se vor produce mutaţii, în ceea ce priveşte locuirea. Fiind în periurban, tot mai mulţi ploieşteni vor dori să se stabilească în Târgşorul Vechi, ori să-şi petreacă week end-urile, într-un mediu sănătos, curat, să beneficieze de peisaje deosebite. În plus, accesul la autostradă şi la şoseaua de centură garantează deplasarea rapidă pe axa nord-sud şi/sau în jurul municipiului Ploieşti;

• se vor construi pensiuni turistice şi agroturistice, moteluri şi restaurante. Se vor amenaja locuri de agreement în apropierea motelurilor;

� Comert

• pe termen mediu, activitatea comercială se va intensifica. Este probabil să apară spaţii logistice, mari firme de distribuţie;

• activitatea comercială internă, se va adapta cereri. Consumul se va urbaniza deoarece este o zonă tampon, periurbanul;

� Turism

• teritoriul de studiu, find amplasat în intravilan, în imediata apropiere a municipiului

Ploieşti, va cunoaşte o creştere a reşedinţelor secundare, cerere venită din partea ploieştenilor. Se vor înfinţa pensiuni pentru cei ce vor să-şi petreacă sfârşitul de săptămână la Târgşoru Vechi. În apropierea noilor căi rutiere pot apare moteluri, restaurante şi spaţii de agrement;

• se poate dezvolta ecoturismul, Târgşorul Vechi are vestigii istorice de o mare valoare, aerodrome, păduri, există posibilitatea de a se practica cicloturismul (această formă de turism respectă principiile turismului durabil), acesta privit din punct de vedere economic, social şi de mediu;

• Principiile ecoturismului:ecoturismul contribuie activ la conservarea patrimoniului natural şi cultural, ecoturismul include comunităţile locale în activităţi de planificare, dezvoltare şi operare şi contribuie la bunăstarea lor, ecoturismul implică explicaţii complete şi interesante pentru vizitatori, privind resursele naturale şi culturale; ecoturismul este destinat în special vizitatorilor individuali precum şi grupurilor de mici dimensiuni. Târgşorul Vechi poate fi inclus într-un circuit naţional ce priveşte locurile pe unde a trecut şi trăit domnitorul Vlad Ţepeş. Acest traseu ar putea include Mănăstirea Comana (judeţul Giurgiu), Sighişoara, Târgşoru Vechi şi alte oraşe medievale;

• turism ecumenic şi religos la Mănăstirea Turnu. Se pot construi unele spaţii pentru turiştii veniţi pentru sărbătorile religioase. Hrana ecologică a turiştilor poate fi asigurată din ferma mănăstirii. Cu acest prilej se pot vinde anumite produse ecologice;

• se pot organiza anumite festivităţi cu ocazia zilei comunei (muzică medievală şi religioasă, costume şi obiceiuri din perioada când Târgşoru Vechi era un târg renumit, întreceri sportive, etc.);

• pentru agrement este propusă spre amenajare zona râului Prahova (sursa: Primăria Târgşoru Vechi).


• există pentru Polul de creştere Ploieşti programe şi proiecte menite să conducă la realizarea unor lucrări de conservare şi de punere în valoare a siturilor arheologice şi de schimb de experienţă în domeniul managementului siturilor arheologice (SI-6A-2a şi SI-6A-3a).

� Organizarea circulaţiei

• se vor moderniza străzile existente prin refacerea îmbrăcăminţii rutiere (asfaltarea

sau cel puţin împietruirea celor de pământ); • se vor amenaja trotuare de-a lungul tuturor străzilor (inclusiv pe cele secundare,

cel puţin pe o parte a străzi), conform STAS 10144/90; • intersecţiile se vor moderniza, de asemenea reprezentând o prioritate cele dintre

drumul naţional DN 1A şi drumul comunal DC 105 (în Stănceşti), precum şi intersecţiile DN 1A cu străzile localităţii (în Stănceşti şi Zahanaua);

• pentru asigurarea vizibilităţii şi creşterea siguranţei circulaţiei, mai ales având în vedere existenţa traficului greu (transport de marfă) şi a celui de tranzit, se vor amenaja, de asemeni, şi intersecţia dintre drumurile judeţene DJ 129 şi DJ 140 (în Strejnicu), precum şi intersecţiile drumurilor judeţene cu străzile localităţii;

• se propune ca îmbrăcămintea străzilor în zonele de intersecţie să se realizeze cu denivelări mici în suprafaţa premergătoare intersecţiei, astfel încât viteza autovehiculelor să se reducă la intrarea în traficul de pe drumurile principale;

• se vor asigura spaţiile de parcare în concordanţă cu prevederile regulamentului general de urbanism, pentru unităţi de utilitate publică în terenurile proprii, în afara domeniului public, iar pentru locuinţe in cadrul loturilor personale, constituind o prioritate cele din cadrul zonei centrale.

• de-a lungul străzilor se va asigura acces la fiecare funcţiune urbană; • se vor amenaja refugii în staţiile de transport în comun; • de asemenea, se vor amenaja şi treceri pentru pietoni pe traseul drumului naţional

DN 1A. • se va avea în vedere îmbunătăţirea iluminatului stradal, pentru desfăşurarea

traficului în condiţii de siguranţă.

� Alimentarea cu gaz

Prin realizarea investitiei de alimentare cu gaz, se vor inlocui combustibilii folositi in prezent ceea ce conduce la:

• sporirea confortului; • reducerea cheltuielilor privind asigurarea combustibilului necesar; • protectia fondului forestier prin diminuarea taierilor pentru lemne de foc; • diminuarea poluarii aerului, stiut fiind faptul că gazele arse provenite de la gazele

naturale contin mai putine noxe decat cele rezultate din arderea combustibililor solizi;


� Alimentare cu energie electrică

• la nivelul comunei Targsor Vechi necesarul energetic al consumatorilor actuali poate fi asigurat de actualele capacitati energetice. Ca urmare, principalele lucrari de investitii necesare au ca scop o crestere a sigurantei in exploatare prin modernizari si retehnologizari ale instalatiilor energetice. De asemeni, dezvoltarea urbanistica viitoare a localitatii va impune necesitatea unor amplificari ale capacitatilor energetice (extinderi de retele, instalari de noi posturi de transformare).

� Telecomunicaţii

• in comuna Targsoru Vechi este necesara o extindere a retelei existente si in zonele in prezent netelefonizate. Avand in vedere ca prin actualul PUG se prevede o extindere a intravilanului, vor fi necesare instalari de noi posturi telefonice in zonele destinate locuirii;

• Directia de Telecomunicatii Prahova va stabili solutiile optime de racordare a noilor abonati;

� Alimentarea cu caldura

• imbunătătirea asigurării încălzirii locuintelor se va realiza odata cu executarea

retelelor de distributie si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale, fiecare familie având posibilitatea să beneficieze de încălzirea sobelor cu gaze;

• astfel, se vor elimina unele operatiuni de folosire a combustibilului solid -transport, depozitare, tăiere, cenusă, etc., realizându-se în acelasi timp si un confort termic sporit în încăperi;

• clădirile social culturale vor beneficia si ele de aceleasi avantaje ca si locuintele individuale;

� Gospodarie comunala • In conformitate cu prevederile PJGD Prahova pana cel tarziu in anul 2013 rata de

racordare la serviciul de salubrizare in mediul rural (deci si comuna Targsoru Vechi) va fi de 100%.

• In conformitate cu PRGD Regiunea 3 Sud Muntenia, coeficientul de colectare selectiva a deseurilor va fi de 20% in mediu rural pana in anul 2012.


1.2. Propuneri de organizare urbanistica

Actualizarea Planului Urbanistic General al Comunei Targsoru Vechi urmareste, prin introducerea in cadrul documentatiei de urbanism existente a constrangerilor si permisivitatilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea conditiilor de autorizare a noilor constructii, crearea premiselor spatiale pentru desfasurarea activitatilor economice si sociale in acord cu obiectivele de dezvoltare judetene. De asemenea vor fi accentuate implicatiile dezvoltarii urbanistice asupra sistemului de circulatii si a retelei de infrastructura edilitara, fiind conturate masurile pentru dezvoltarea armonioasa a localitatii.

� SITUATIA EXISTENTA

Comuna Târgşoru Vechi este aşezată în partea de sud vest a judeţului Prahova, la aproximativ 2 km vest de municipiul Ploieşti – reşedinţa judeţului Prahova. Comuna este aşezată în câmpia piemontană a Ploieştilor, între altitudinile de 140 şi 180 m faţă de nivelul mării. Suprafaţa comunei este de 4953.55 ha, conform măsurătorilor topometrice efectuate de SC Blom România SRL.

In prezent, pe teritoriul comunei există 18 trupuri de intravilan precum si cateva balastiere. Trupuri de intrailan sunt:

Resedința de comuna sat Strejnicul Trei sate componente: Târgșoru Vechi, Zahanaua și Stancești. Alte trupuri independente: gara Crângu lui Bot, unitatea militară, rezervația

arheologica Mânastirea Turnu și ferma alăturată, ferma de porci și stația de epurare aferenta (în prezent dezafectate), atelierul de confecții răchită, sediul pepinierei Beizadele, cantonul silvic, penitenciarul, frontul de captare apă bruta Termobrazi și frontul de captare apă bruta Petrobrazi, cimitirul propus lângă Stăncești, un trup de locuințe langă Stăncești, un PUZ aprobat pentru activități productive pe DN1A și două PUZ-uri pentru locuințe în lungul drumului DJ 140, spre gară. Trebuie ținut cont că teritoriul comunei este străbătut de numeroase magistrale de transport utilități, ceea ce limitează folosința terenurilor. Relatiile in teritoriu

DN 1 – Strejnic - Târgşoru Vechi, DN 1A - Zahanaua - Stănceşti Calea ferată neelectrificata Târgovişte – Ploieşti prin gara Grângul lui Bot.

Repere istorice

Prima menţionare a Târgşorului ca localitate este într-un hrisov din 6 august 1413 dat de Voievodul Mircea cel Bătrân ce cuprinde acordarea unor privilegii domneşti negustorilor. Cu aceasta începe perioada de înflorire a cetăţii Târgşor. Construit pe o movilă naturală, străjuită de ziduri puternice şi înconjurată de pârâul Leaot, oraşul era un bun adăpost pentru domnitori, boieri şi negustori. Însemnătatea lui a crescut datorită poziţiei sale pe drumul comercial ce lega Braşovul şi Europa Apuseană de Constantinopol, determinând voievozii să construiască aici o curte domnească.


Domnitorul Vladislav al II-lea locuieşte o perioadă la Târgşor unde ridică o biserică în anul 1447. Marele voievod Vlad Ţepeş (1448, 1456-1462, 1476), de asemenea, lasă mărturie peste veacuri aici, la Târgşor, o frumoasă biserică în interiorul curţii domneşti.

Perioada cea mai frumoasă a Târgşorului este legată de voievodul Neagoe Basarab (1512-1521) care locuieşte la Târgşor unde ridică o biserică (după cum spune cronica) ale cărei ruini se mai vedeau încă pe la jumătatea veacului al XX-lea. Cele mai multe hrisoave ale acestui voievod sunt emise de la Târgşor.

Ca urmare a comerţului înfloritor negustorii de aici ridică în anul 1536 lângă ruinele termei romane o biserică care va rămâne nepictată, cunoscută mai târziu ca Biserica Albă având ocrotitori pe Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfântul Mare Mucenic Pantelimon.

Continuând tradiţia marilor domnitori voievodul Mihnea Turcitul construieşte la Târgşor o biserică în anul 1589, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, din care se mai păstrează doar peretele dinspre miazăzi.

Căzută în ruină şi uitare, biserica ridicată de Vlad Ţepeş este restaurată în anul 1671 de Antonie Vodă din Popeşti (1669-1672) care, fiind bătrân şi simţindu-şi sfârşitul aproape, o sfinţeşte înainte de a fi repictată, adăugându-i un nou hram: Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Constantin Brâncoveanu (1688-1714) a cărui soţie era nepoata lui Antonie Vodă rânduieşte zugrăvirea bisericii domneşti din Târgşor.

Potential economic

Econimia comunei Targsoru Vechi are caracter agrar. Fondul funciar este format din teren arabil, pasuni, livezi, paduri.

In comuna dotarile pentru invatamant sunt reprezentate de 2 gradinite, 2 scoali generale. Alte tipuri de dotari sunt: 1 dispensar medical, 1 punct farmaceutic si 3 cabinete individuale.

Sintetic, economia comunei poate fi caracterizata ca fiind dominata de activitatile agricole diversificate care cuprind principalele componente de cultura a plantelor si de crestere a animalelor si de activitati tertiare elementare, normale pentru nivelul de dezvoltare al unui spatiu rural.

Activitati agricole

Majoritatea populatiei desfăsoară activităti agricole, principala ramură fiind agricultura în comuna Târgşoru Vechi, în anul 2005 se cultivau: grâu, orz, porumb, floarea soarelui, mazăre, fasole, sfeclă de zahăr, cartof, rapiţă, in ulei, in fuior, lucernă. În comună există o amenajare piscicolă, cu un luciu de apă în suprafaţă de 16,62 ha, în satul Târgşoru Vechi.

De asemenea, Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva Prahova deţine o pepinieră silvică în comună, pepiniera Beizadele.

În cadrul mănăstirii Turnu se practică apicultura. Mierea obţinută este comercializată prin intermediul bisericii.


Cresterea animalelor

Sectorul zootehnic beneficiază de condiţii de climă şi de relief favorabile, specifice zonei de câmpie. Suprafaţa ocupată de păşuni de 173 ha. reprezintă 4,50% din suprafaţa agricolă. În ceea ce priveşte creşterea animalelor, se observă trecerea acestora în proprietate privată, în perioada de timp, până la care există întrgistrări. Sunt crescute exclusiv sau majoritar în gospodăriile populaţiei următoarele specii: porcine, ovine şi bovine.

Populatia

Comuna Targsoru Vechi este una dintre cele 90 comune ale judetului Prahova. Conform legii 351/2001 privind aprobarea Sectiunii IV a PATN, Targsoru Vechi cuprinde o localitate de rangul IV, respectiv satul retedintă de comună si 4 localităti de rangul V, respectiv satele componente.

Elementele si nivelul de dotare ale localitătilor rurale de rang IV si de rang V sunt redate astfel: Rangul IV este atribuit satelor resedintă de comună. Dotările minime obligatorii necesare în vederea servirii tuturor satelor din cadrul comunei respective sunt:

• sediu de primărie; • grădinită, scoală primară si gimnazială; • dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic; • postă, servicii telefonice; • sediu de politie si de jandarmerie; • cămin cultural cu bibliotecă; • magazin general, spatii pentru servicii; • teren de sport amenajat; • parohie; • cimitir; • statie/haltă C.F. sau statie de transport auto; • dispensar veterinar; • sediu al serviciului de pompieri; • puncte locale pentru depozitarea controlată a deseurilor; • alimentare cu apă prin cismele stradale;

Rangul V este atribuit satelor componente ale comunelor si satelor apartinând municipiilor sau oraselor. Existenta unor dotări publice sau comerciale si dimensiunea acestora sunt determinate de numărul de locuitori si de specificul asezării. Dotările minime obligatorii în satele având peste 200 de locuitori sunt:

• scoală primară; • punct sanitar; • magazin pentru comert alimentar si nealimentar;

Aceste dotări sunt necesare si în cazul satelor având o populatie de până la 200 de locuitori, când satele respective sunt izolate, situate la distantie de peste 3-5 km fată de satul cel mai apropiat care dispune de astfel de dotări.


Numărul si evolutia populatiei Tabel 1. Evoluţia comparativă a populaţiei judeţului Prahova şi a comunei Târgşoru Vechi în perioada 2002 - 2008

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Comuna Targsoru Vechi 8716 8775 8816 8861 9001 9137 9258

Judetul Prahova 835745 832558 829026 827512 823509 821013 817632 Sursa datelor: INSSE, Baza TEMPO - Online - 2009

Structura pe sexe si varsta Tabelul 2. Populaţiei pe sexe – comuna Târgşoru Vechi şi judeţul Prahova Anul Total Masculin Feminin

2007 9137 4608 4529 Comuna Targsoru Vechi 2008 9258 4697 4561 2007 821013 398174 422839 Judetul Prahova 2008 817632 396229 421403

Sursa datelor: INSSE, Baza TEMPO - Online - 2009

Tabelul 3. Structura populaţiei pe principalele grupe de vârstă şi sexe Grupe de vârstă comuna Târgşoru Vechi 0 –14 ani 15 – 59 ani 60 şi peste

Femei 952 2522 815 Bărbaţi 1002 2688 620 Total 1954 5210 1435

Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002

Forta de muncă

Datele puse la dispoziţie de Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 privind distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă din anul 2002 arătau că, deşi în comuna Târgşoru Vechi proporţia populaţiei în vârstă de muncă (15-59 ani) era de aproximativ 60,6%, salariaţii comunei reprezentau doar 3,3% din populaţia totală. La nivelul anului 2000 populaţia ocupată reprezenta 24,7% din populaţia totală a comunei – 2057 persoane.

Numărul salariaţilor înregistrează o creştere semnificativă în perioada 2002 – 2007, ajungând în 2007 la 454 salariaţi.

Tabelul 4. Evoluţia ponderii salariaţilor în total populaţie, 2002 - 2007

Comuna Târgşoru Vechi

2002 2003 2004 2005 2006 2007

Populaţie totală 8716 8775 8816 8861 9001 9137 Salariaţi 286 379 336 351 378 454

Sursa datelor: INSSE, Baza TEMPO - Online – 2009


După cum se poate uşor observa, numărul mediu de salariaţii din comună, nu oferă o imagine asupra ocupării populaţiei comunei. În anul 2006, populaţia activă din comuna Târgşoru Vechi era de 3769 persoane (conform datelor primite de la Primăria Târgşoru Vechi). Profilul comunei trasat din punct de vedere al ocupaţiei populaţiei a fost industrial-agrar 60,44% din total. Numărul persoanelor aflate în căutarea primului loc de muncă, în anul 2006, a fost de 276 persoane, adică rata şomajului (şomerii/populaţia activă*100) a fost de 7,32% .

Tabelul 5. Ocupatia populatiei

Activitatea Comuna Strejnicu Stâncesti Târgşoru Vechi Zahanaua

Total 3769 2408 288 981 92

Agricultură 836 404 95 316 21

Piscicultură 1 0 0 0 1

Ind. extractivă 14 7 5 2 0

Ind. prelucratoare 1442 997 103 304 38

Eng. el, gaze, apa 175 120 10 38 7

Construcţii 264 198 13 52 1

Comerţ, restaurant 235 178 11 40 6

Ttransporturi 184 109 12 58 5

Serv. financiare 3 3 0 0 0

c-d+s informatice 39 23 2 13 1

Administraţie,asig sociale 151 81 14 49 7

Invăţământ 49 36 1 12 0

Sănătate 53 44 3 5 1

Cultura, sport, turism 14 10 0 4 0

Alte servicii 33 26 1 6 0

Pers aflate in cautare de muncă

276 172 18 82 4

sursa:Primăria Târgşoru Vechi, anul 2006

La nivelul anului 2002 salariaţii comunei Târgşoru Vechi se distribuiau pe principalele sectoare ale economiei naţionale astfel: 28,4% erau ocupaţi în sectorul primar, 16,6% în sectorul secundar şi 55% erau salariaţi din sectorul terţiar. Datele furnizate de Fişa localităţii 2003 reflectă distribuţia salariaţilor pe principalele activităţi ale economiei naţionale. Cel mai mare număr de salariaţi îl regăsim în industria prelucrătoare – 87 salariați, în învățământ – 77 salariați, în transport şi depozitare, poştă şi comunicaţii – 60 salariaţi și în agricultură – 56 salariaţi.


Tabelul 6. Distribuţia populaţiei ocupate şi a salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale Activităţi ale economiei naţionale Salariaţi 2003 Agricultură 56 Industrie prelucrătoare 87 Construcţii 6 Comerţ 24 Transport şi depozitare, poştă şi comunicaţii

60

Administraţie publică 20 Învăţământ 77 Sănătate şi asistenţă socială 16 Alte activităţi 33 TOTAL 379 Sursa datelor: Fişa Localităţii - 2003, INSSE Bucureşti

Tabelul 7.Societati existente Denumire societate Domeniu de activitate Comuna(sat) Micri SRL morărit Strejnicu

Banipor SRL prelucrarea produselor din carne Strejnicu

Liamar Pan SRL fabrică de pâine Strejnicu

Skamar SRL comert Targsoru Vechi M&D Newmob Design SRL comert Strejnicu

Creafres SRL fabrică de parchet din panouri Strejnicu

Scale ST SRL fabrică elemente de dulgherie Strejnicu

Precizia CNC Mecanica Fină fabrică elemente metalice Strejnicu

Repo Serv SRL comert Strejnicu

Anydam Construct SRL comert Strejnicu

Ramit Trade Impex SRL fabrică elemente din beton Strejnicu

Arkansas Impex SRL fabrică elemente de construcţii Strejnicu

Ritin Prod SRL comert Strejnicu

Alysan Prod SRL fabrică de ferestre şi uşi metalice Strejnicu

Butan Gas Filiala Prahova fabrică elemente de ridicat unităţi industriale

Târgşoru Vechi

Circulatia

Comuna, aflată în sud-vestul jud. Prahova, la cca. 5 km de reşedinţa judeţului,

Ploieşti, are în componenţă patru sate (Strejnicu, care este reşedinţa comunei, Târgşoru Vechi, Stănceşti şi Zahanaua), dispersate în teritoriu şi legate între ele prin intermediul drumului naţional secundar DN 1A (Bucureşti – centura Ploieşti – Vălenii de Munte – limita jud. Braşov (Săcele) – DN 1), care trece prin satele Zahanaua şi Stănceşti şi prin intermediul drumului judeţean DJ 129 Ploieşti – Strejnicu – Târgşoru Vechi – DJ 101G


(între Măneşti şi Cocorăştii Grind), în lungime de 10 km. Lungimea drumului naţional în cuprinsul satelor comunei este de 1,91 km (1 km în Zahanaua şi 0,91 km în Stănceşti).

Legăturile comunei în teritoriu se realizează: - prin intermediul drumului naţional DN 1A (menţionat mai sus), cu capitala ţării şi

cu reşedinţa de judeţ, precum şi cu Braşovul, - prin intermediul drumului judeţean DJ 140 care face legătura reşedinţei de

comună, Strejnicu, cu localităţile învecinate din est (com. Aricești Rahtivani) şi din sud-vest (com. Brazi), în lungime de 6 km,

- prin intermediul drumului comunal DC 105 care uneşte rutier Târgşoru Vechi cu DN 1A, în lungime de 3.5 km.

Pe teritoriul comunei trece calea ferată magistrala Bucureşti - Ploieşti – Braşov (linie dublă principală electrificată) şi calea ferată simplă secundară neelectrificată Ploieşti - Târgovişte, cu staţie la Ploieşti Vest şi cu haltă la Crângul lui Bot, la aprox. 5 km de Târgşorul Vechi, sat Strejnicu.

Drumul naţional DN 1A este în totalitate modernizat, având îmbrăcăminte asfaltică şi profil compus din parte carosabilă de 7.00 m, acostamente de 1.50 m şi şanţuri de 0.75 m, fiind agrementat la trafic greu, pe acesta desfăşurându-se şi traficul de tranzit Bucureşti – centura Ploieşti – Vălenii de Munte, spre Braşov, precum şi traficul de tranzit Bucureşti – centură Ploieşti – DN 1 – Valea Prahovei, restul străzilor necesitând modernizare şi amenajări de profil (cu excepţia traseului drumurilor judeţene DJ 129 şi DJ 140, din satele Strejnicu şi Târgşoru Vechi).

DN 1A traversează albia râului Prahova în satul Stânceşti printr-un pod cu lungimea de 242 m şi lăţimea de 6.00 m, aflat în stare bună, dar cu lăţime insuficientă.

Comuna Târgșoru Vechi are o rețea de drumuri locale în lungime de 42,5km. Reţeaua stradală are formă neregulată şi este în proporţie de aprox. 50% nemodernizată.

Toate loturile gospodăreşti, ca şi unităţile economice, administrative, sociale, culturale etc. au acces direct la căile de circulaţie, dar parcarea autovehiculelor se face în principal de-a lungul străzilor, afectând negativ, în mod semnificativ, fluenţa traficului, în special pe drumul naţional DN 1A şi pe drumurile judeţene DJ 129 şi DJ 140.

Scurgerea apelor pluviale se realizează de-a lungul străzilor, prin şanţuri care uneori sunt colmatate; în caz de precipitaţii abundente apele băltind până la evaporare.

Intersecţiile străzilor cu DN 1A şi cu drumurile judeţene DJ 129 şi DJ 140 sunt neamenajate; cu toate acestea traficul se desfăşoară fără mari disfunctionalităţi, dimensionarea şi infrastructura axei majore de circulaţie fiind satisfăcătoare în raport cu traficul existent din intravilan.

Cu excepţia direcţiei nord - sud, adică traseul drumului naţional DN 1A ce tranzitează două din cele patru sate componente ale comunei, traficul local de pe străzile satelor componente este de mică şi foarte mică anvergură, inclusiv pe traseul celor două drumuri judeţene, fiind constituit din deplasările locale.

Transportul în comun se efectuează în principal pe ruta DN 1A, prin Zahanaua şi Stănceşti, spre Ploieşti (şi de aici spre Bucureşti sau spre Vălenii de Munte şi Braşov, sau spre Valea Prahovei).


Servicii financiar-bancare si postale Trei din cele patru sate ale comunei au oficii poştale. Este vorba despre satele:

Strejnicu, Stânceşti şi Târgşoru Vechi Servicii financiar bancare sunt oferite de numai doi operatori: un IFN, ce se ocupă şi

de brokeraj bancar şi de un broker de asigurări. Ambele societăţi se află la inceput de activitate.

� Intravilan existent. Zone functionale. Bilant teritorial.

Intravilanul existent este cel stabilit prin Planul Urbanistic General al comunei Targşoru Vechi, SC Consproiect SA Ploieşti, 1997, la care se adaugă PUZ-urile aprobate ulterior acestuia.

În componenţa intravilanului existent intră trupurile reprezentând localitatea de reşedinţă, Strejnicu, localităţi componente, satele Targsoru Vechi, Zahanaua şi Stanceşti, precum şi unităţi economice izolate, unităţi de gospodărie comunală şi echipare edilitară, unităţi cu destinaţie specială, alte terenuri destinate amenajărilor urbanistice.

Situatia suprfeţelor intravilane existente, pe trupuri de intravilan se prezinta astfel: Satul de reşedinţă, Strejnicu are un intravilan aprobat existent de 253,23 ha, reprezentate de: SAT STREJNICU

STREJNICU ZONA

ha %

LOCUINTE 209,70 82,81 INSTITUTII SI SERVICII PUBLICE 5,92 2,34

UNITATI PRODUCTIVE 5,00 1,97 CAI DE COMUNICATIE, DIN CARE 29,00 11,45

DRUMURI 25,30

CAI FERATE

AERIENE 3,70 GOSPODARIE COMUNALA, DIN CARE: 2,21 0,87 CONSTRUCTII TEHNICO - EDILITARE 0,95

CIMITIRE 1,26

DESTINATIE SPECIALA


SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT 1,40 0,55

TOTAL intravilan existent 253,23 100,00 SATELE TARGSORU VECHI SI ZAHANAUA

TARGSORU VECHI ZAHANA

ZONA ha % ha %

LOCUINTE 113,70 85,73 29,58 68,25 INSTITUTII SI SERVICII PUBLICE 2,31 1,74 0,22 0,51 UNITATI PRODUCTIVE DIN CARE: 5,98 13,80

INDUSTRIE, DEPOZITE

AGROZOOTEHNICE 5,98 CAI DE COMUNICATIE RUTIERE 13,20 9,95 GOSPODARIE COMUNALA, DIN CARE 0,70 0,53 CONSTRUCTII TEHNICO - EDILITARE

CIMITIRE 0,70 0,26 0,60

DESTINATIE SPECIALA SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT 2,02 1,52 1,32 3,05

TOTAL intravilan existent 132,63 100,00 43,34 100,00 SAT STANCESTI

STANCESTI

ZONA ha %

LOCUINTE 30,65 82,37 INSTITUTII SI SERVICII PUBLICE 1,03 2,77 UNITATI PRODUCTIVE DIN CARE: INDUSTRIE, DEPOZITE AGROZOOTEHNICE

CAI DE COMUNICATIE 3,90 10,48 GOSPODARIE COMUNALA, DIN CARE: 0,73 1,96 CONSTRUCTII TEHNICO - EDILITARE


CIMITIRE 0,73

DESTINATIE SPECIALA SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT 0,90 2,42

TOTAL intravilan existent 37,21 100,00

In afara trupurilor principale, reprezentate de satele componente ale comunei,

exista o serie de trupuri ce se strecoara printre magistralele de transport de electricitate, gaze, petrol si apa bruta. Aceste trupuri au functiuni foarte diverse, de la locuinte, la rezervaţia arheologica Mânăstirea Roşu la puţurile de apă brută necesare platformei industriale a comunei Brazi:

trupuri independente, PUZuri aprobate ZONA

ha %

LOCUINTE 38,48 15,92 INSTITUTII SI SERVICII PUBLICE 28,41 11,76

UNITATI PRODUCTIVE 27,58 11,41 CAI DE COMUNICATIE, DIN CARE 125,40 51,89 DRUMURI 12,80 CAI FERATE 6,70 AERIENE 105,90 GOSPODARIE COMUNALA, DIN CARE 0,58 0,24 CONSTRUCTII TEHNICO - EDILITARE 0,23 CIMITIRE 0,35

DESTINATIE SPECIALA 20,65 8,54 SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT

TOTAL intravilan existent 241,68 100,00 In zonele reprezentând spaţiile verzi, sport agrement au fost introduse si cursurile

şi suprafetele de apa, considerate spaţii verzi publice ce trebuiesc amenajate. Spatii verzi si sport

Spatiile verzi din comuna Targsoru Vechi ocupa 7.54 % din suprafata intravilanului existent.


Locuinte Zonele ocupate cu locuinte sunt pe primul loc procentual din suprafata

intravilanului. Fondul de locuinte din comuna Targsoru Vechi este compus numai din case. Locuinte si forme de proprietate

Indicatori 2007 Proprietate private 2432 Proprietate publica 38 Locuinte total numar 2470

Gospodarire comunala

Fosta groapa de gunoi din comuna a fost desfiintata si ecologizata. In locul acesteia se va amenaja spatiu verde. In prezent comuna este arondată depozitului ecologic de deșeuri menajere BOLDEŞTI SCĂIENI și este deservită de S.C. SALUB S.A. PLOIEŞTI.

Majoritatea locuitorilor comunei si agentii economici au incheiate contracte individuale pentru ridicarea gunoiului menajer cu S.C. SALUB S.A. Ploiesti. Pana la sfarsitul anului 2013 rata de racordare la serviciile de salubrizare in comuna Targsoru Vechi va fi de 100% conform prevederilor PJGD Prahova. In comuna exista patru cimitire, câte unul în fiecare sat, dar suprafaţa lor a devenit insuficienta. Turismul

Spaţiul geografic al comunei Târgşoru Vechi cuprinde elemente de mare valoare ale fondului turistic natural şi antropic, se evidenţiază prin prezenţa a diverse forme de turism ce se completează reciproc în cadrul diferitelor categorii de destinaţii turistice (turism de circulaţie, turism de odihnă şi recreere, agroturism, turism de vânătoare şi pescuit sportiv, turism cultural-istoric şi religios, turism ştiinţific, turism rutier şi feroviar, turism de week-end, cicloturism, etc.), ecoturism. Comuna Târgşoru Vehi prezintă interes turistic din mai multe puncte de vedere:

• comuna este atractivă pentru cei ce vor să evadeze din municipiul Ploieşti şi să-şi construiască o locuinţă secundară şi/sau o pensiune turistică rurală sau agro-turistică;

• comuna este potrivită pentru odihnă şi agrement deoarece dispune de două corpuri de pădure şi de suprafeţe importante cu luciuri de apă (turism sportiv de pescuit). Se poate pescui pe ape curgătoare (Prahova confluient cu Viroaga, Viişoara confluient cu Teleajăn). De asemenea pădurea şi malul ape sunt locuri potrivite pentru a observa comportamentu păsărilor şi animalelor (birdwatching);

• comuna Târgşorul Vechi se află pe traseul turistic denumit “Drumul voievozilor”, alături de alte comune situate în partea de sud a judeţului Prahova, în zona de câmpie (Gherghiţa, Balta Doamnei, Gorgota, Poienarii Burchii, Tinosu, Cocorăştii


Colţ, Ariceştii Rahtivani, Filipeţtii de Pădure, unde se intersectează cu “ Drumul Vinului”). Acest proiect lansat de Academia Română pune în valoare traseele străbătute de oştile voievozilor Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Matei Basarab şi Antonie Vodă. Traseul porneşte de la Mănăstirea Dealul, judeţul Dâmboviţa;

• turism ecumenic şi religios la mănăstirea Turnu, vechea ctitorie (singura certă) a domnitorului Vlad Ţepeş, restaurată de Antonie Vodă, redeschisă după 1997 de Biserica Ortodoxă Română. Din ultimele cercetări a rezultat că, Târgşoru Vechi a fost curte domnească, un prosper centru comercial aşezat pe drumul ce lega odinioară Braşovul de Constantinopol. Cele mai spectaculoase monumente aparţin perioadei medievale: curtea domnească şi târgul medieval. Dintre monumentele de arhitectură religioasă aflate în târgul medieval amintim: Biserica de pe incinta domnească, ctitorită de Antonie Vodă din Popeşti, Biserica atribuită lui Vadislav al II-lea (1447-1456), Biserica Albă-ctitorie a breslelor de meşteşugari, Biserica Roşie-ctitorită de Mihnea Turcitul pe la 1579, este afectată de distrugeri, conacul familiei Moruzi-realizat la începutul secolului XX, în stil neoromânesc, se află în stare relativ bună de conservare;

• la Aeroportul Gheorghe Bănciulescu, situate la nord de satul Strejnicu, au loc atractive activităţi recreative de aviaţie sportivă, aeroplanorism şi paraşutism;

Învăţământ

În anul 2008 erau 26 de săli de clasă şi cabinete şcolare. Şcolile din Târgşoru Vechi dispuneau de un număr de 7 calculatoare, in anul 2007. În anul 2008, numărul calculatoare s-a dublat, ajungând la 14.

Conform informaţiilor primite de la Institutul Naţional de Statistică, în comuna Târgşoru Vechi situaţia cu privire la numărul unităţilor de învăţământ, în anul 2008, a fost următoarea: total unităţi şcolare 4, din care:

• 2 grădiniţe cu program normal; • 2 scoli generale destinate invăţământului primar şi gimnazial;

Sănătate

Cauzele care pot afecta sănătatea umană sunt în principal:

• venituri mici, în unele cazuri sub pragul de sărăcie care nu asigură un nivel de trai corespunzător;

• calitatea apei potabile;

• calitatea aerului;

• gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor;

Dintre acestea, lipsa locurilor de muncă și unui venit corespunzător care cauzează sărăcie se manifestă cel mai frecvent. Sub aspect calitativ, apa potabilă din sistemul de distribuție centralizat dar și din sursele locale este corespunzătoare; se poate detemina ca o disfuncționalitate cu efect negativ asupra sănătății umane faptul că nu toate gospodăriile sunt legate la sisteme centralizate de distribuție apă potabilă.


Infrastructura pentru sănătate, comuna Târgşoru Vechi dispune de 1 dispensar, 1 farmacie umană şi 3 cabinete medicale individuale. Aceste unităţi sanitare sunt deservite de 3 medici, 2 farmacişti, 3 asistente medicale.

Serviciile în domeniul veterinar sunt asigurate de 1 medic veterinar, 2 tehnicieni veterinari, care profesează în cadrul unui cabinet veterinar (sursa: Primăria Târgşoru Vechi).

Din anul 2009, în cadrul Mănăstirii Turnu amplasată în Târgşoru Vechi, în anexa Casei Moruzi, funcţionează un cabinet stomatologic, care oferă persoanelor nevoiaşe din comună asistenţă medicală stomatologică gratuită. Ceilalţi locuitori ai comunei pot beneficia de tratamente medicale la preţuri rezonabile.

În viitorul apropiat, în cadrul aceluiaşi centru medico-social, se va deschide un cabinet medical individual destinat practicării medicinei de familie.

În cadrul Mănăstirii Turnu, au loc şedinţe de consiliere pentru deţinuţii de la Penitenciarul din Ploieşti, ce privesc reintegrarea socială a acestora. Cultură

Conform Institutului Naţional de Statistică, în comuna Târşoru Vechi, în anul 2008

existau 3 biblioteci, din care 1 bibliotecă era publică. Una dintre biblioteci se află la Strejnicu.

Trei dintre monumentele istorice de pe teritoriul administrativ al comunei Târgşoru Vechi au fost propuse pentru grupa A, la excepţional: Mănăstirea Turnu-ruine, Biserica Albă şi Rezervaţia arheologică. Aceste monumente vor fi monumente de mare valoare istorică naţională şi universală.

Pe drumul ce leagă municipiul Ploieşti de Strejnicu, a fost ridicată o troiţă ce comemorează asasinarea în noiembrie 1940, a marelui istoric şi om politic Nicolae Iorga. Resurse de teren

Conform destinaţiei terenurilor, bilanţul categoriilor de folosinţă este dominat de

terenurile agricole care ocupă o suprafaţă de 84,39% din suprafaţa totală a comunei. La categoria curţi construcţii au fost considerate atât intravilanul aprobat al PUG

actual cât şi PUZ-urile aprobate ulterior. Teritoriul comunei se întinde pe o suprafaţă de cca. 4.953,55 ha din care intravilan cca. 338,5 ha. In agricolul existent este inclus şi terenul afectat de pistele de decolare şi antrenament ale aeroclubului Gh. Banciulescu. Suprafata agricola – 4180.11 ha

1. Arabil – 3844.58 2. Vii si pepiniere viticole – 1.03 3. Livezi si pepiniere viticole – 14.98 4. Pasuni – 314.27 5. Fanete – 5.25

Siprafete neagricole – 773.44 ha

1. Paduri – 195.67 2. Ape si balti – 73.21


3. Curti constructii – 338.43 4. Drumuri – 109.59 5. Neproductiv – 56.54

� Zone cu riscuri naturale si antropice

Pericolele naturale sunt acele elemente ale mediului înconjurător, dăunătoare omului si cauzate în general de fortele exterioare lui. În conditiile în care pericolul reprezintă cauza, iar riscul - posibilitatea de producere a respectivului pericol, dezastrul este definit ca un eveniment ce produce mari pierderi materiale si umane si prejudicii aduse mediului.

În sensul prezentei documentatii prin riscuri naturale se întelege: alunecări de teren, terenuri mlăstinoase, scurgeri de torenti, eroziuni de maluri, zone inundabile si altele. Pentru terenurile propuse a fi introduse in intravilan nu exista riscuri de a se produce astfel de fenomene. Risc seismic

Conform SR 11.100/1-93 comuna Târgsoru Vechi se incadreaza in zona seismica de gradul 81 (opt) pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei perioade de revenire de minimum 50 de ani.

Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100 / 1 - 2006 teritoriul cercetat prezinta o valoare de vârf a acceleratiei terenului ag = 0.28 g, pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani.

In timpul cutremurului din 1977 au fost semnalate avarieri la constructiile vechi, fara structura de rezistenta corespunzatoare.


Fig. 2 Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a

unui cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an. Riscul seismic creste atunci cand energia seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie.

Fig. 3


Risc de instabilitate A fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea printr-un tub potentialului si

probabilitatii de producere a alunecarilor de teren din „Ghid pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de intervente asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatare a constructiilor, refacere si protectie a mediului”, indicativ GT006-97, caseta 17 si este practic 0 in cea mai mare parte a terenului.

Risc de inundabilitate

In perioadele cu precipitatii abundente este inundata o suprafata din apropiere de râul Prahova, din dreptul satului Stancesti, in apropierea podului. Pâraiele Leaotu si Viisoara prezinta un debit controlat prin barajul de le Nedelea si nu s-au semnalat fenomene de inundabilitate datorate acestora.

Riscuri antropice

Pe teritoriul comunei a functionat o deponie de deseuri menajere, la limita sudica a intravilanului satului Stejnic, inchisa in prezent.

Fig. 4 Deponie de deseuri menajere inchisa

De asemenea in extravilanul dintre satele Stejnic si Târgsoru Vechi, apare o excavatie cu adâncimea de cca 5.00 — 7.00 m, datorata unei balastiere particulare sistata in prezent. Zona va fi redata circuitului agricol, iar in eventualitatea pentru viitor a extinderii intravilanului, zona va prezenta terenuri dificile de fundare.


Fig. 5 Balastiera inchisa Teritoriul comunei este traversat de conducte de titei gazolina : - Conducta de titei Ticleni — Ploiesti cu Dn 10 3/4” F1, Rafinaria Astra si rafinaria Brazi; - Conducta de titei Ticleni — Ploiesti cu Dn 10 3/4” F2, Rafinaria Astra; - Conducta de gazolina Ticleni — Ploie[ti cu Dn 6 5/8” F1, Rafinaria Brazi; - Conducta de gazolină Ţicleni — Ploieşti F2 Dn 6 5/8” in conservare; Magistralele de gaze Strejnic Conducta Dn = 250 mm, PE din SRM P Strejnic;

Zone bune de construit ocupă cea mai mare suprafaţă în intravilanul din cadrul comunei Târgşoru Vechi. Cu toate acestea datorită particularităţilor pe care le prezintă fiecare amplasament, particularităţi greu de cuantificat la această scară, se recomandă consultarea unui geolog, în cazul unor investiţii ulterioare importante.

Zone bune de construit cu amenajari speciale însumează în primul rând zonele

inundabile datorate precipitaţiilor excesive, dar şi zonele cu drenaj natural insuficient din extravilanul localităţilor. Amenajările ce urmează a fi executate, constau din lucrări de drenare a apelor pluviale printr-un sistem de canale de desecare. Ridicarea cotei amplasamentului viitoarelor construcţii prin adăugarea de umpluturi controlate este de asemeni o soluţie în zonele inundabile.

Zone improprii amplasarii constructiilor sunt reprezentate prin zonele de curs

ale reţelei hidrografice din zonă şi traseele canalelor de desecare, funcţionabile sau colmatate. Tot improprii amplasării construcţiilor, sunt şi zonele cu riscuri antropice adiacente conductei de gaze, din apropierea reţelelor electrice de medie şi mare tensiune şi de pe suprafaţa gropii de gunoi din dreptul satului Strejnic.


� Echipari tehnico - edilitare

Reţeaua hidrografică

Teritoriul administrativ al comunei se înscrie în bazinul hidrografic Ialomiţa - Buzău. Reţeaua hidrografică de pe teritoriul comunei este formată din râul Prahova, care curge în partea de sud-vest şi sud a comunei formând limită administrativă naturală cu comunele Măneşti şi Cocorăştii Colţ. Râul are debit permanent, variind în funcţie de anotimp şi precipitaţii. În perioadele cu precipitaţii abundente şi de lungă durată s-au înregistrat debite excepţionale, care au generat ieşiri din matcă cu inundarea unor terenuri relativ întinse în satele Stăneşti şi Zahanaua. Pentru apărarea împotriva inundaţiilor în satul Stănceşti sunt realizate lucrări de apărări de maluri pe o distanţă de cca. 500m în amonte de podul rutier existent peste DN 1A Ploieşti – Buftea.

Râul Leaotul este de fapt un canal de derivaţie, cu priză în râul Prahova, în zona satului Nedelea din comuna Ariceştii Rahtivani şi debuşare tot în râul Prahova în zona confluenţei cu râul Teleajen. Are o lungime de cca. 40km şi un debit variabil funcţie de cel al Prahovei. Acesta asigură apă pentru irigaţii.

În vatra satului Târgşoru Vechi îşi are obârşia pr. Viişoara cu un debit redus în cursul superior, crescând datorită izvoarelor situate pe toată lungimea sa, până la vărsare în râul Prahova. Tot în satul Târgşoru Vechi, în partea de sud în zona de traversare a lui DN 1A peste pr. Viişoara, pe malul drept, se află un heleşteu.

Alimentare cu apa Alimentarea cu apă a locuitorilor din comuna Târgşoru Vechi se face în sistem

centralizat în satul Strejnicu. Celelalte sate ale comune, Târgşoru Vechi, Stăneşti şi Zahanaua, se alimentează din pânza freatică, prin intermediul fântânilor săteşti.

Sursa de apă a sistemului din Strejnicu este apa subterană, captată prin două puţuri forate, amplasate în intravilanul satului. Un foraj se alfă la Primărie, iar celălalt se află la şcoală. Debitul total prelevat este de 8,4 l/s, 4,4 l/s forajul de la Primărie şi 4,0 l/s forajul de la şcoală. Lângă fiecare foraj se află câte un rezervor cu capacitatea de 300m3 şi o staţie de pompare a apei în reţeaua de distribuţie. Acestea formând două gospodării de apă, una în curtea Primărie, iar cealaltă în vecinătatea şcolii.

Reţeaua de distribuţie are lungimea de cca. 8,2km, deservind aproximativ jumătate din populaţia satului.

Apele uzate menajere rezultate din folosirea apei sunt vărsate la suprafata terenului, neexistând o canalizare care să le preia. În fiecare gospodărie există un closet uscat de tip rural de la care apa se infiltrează în sol si din când în când depunerile sunt vidanjate. Apa de ploaie se scurge liber la suprafata terenului în santurile existente si după aceea în panza freatica. Prin deversarea apelor uzate direct la suprafata solului, apele netratate poluează întreg mediul înconjurător: aerul, solul si în final degradează calitatea apei.

Conform aquis-ului comunitar privind capitolul 22 (protectia mediului înconjutator) semnat la aderarea în U.E., România a solicitat o perioada de tranzitie de 15 ani, pâna în anul 2022 privind calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/EC).


Afluenţii de pe partea stângă ai râului Prahova (pârâul Leaotu şi valea Viişoarei) în această zonă au un curs de la nord vest către sud est. Aceşti afluenţi au un traseu canalizat şi se alimentează din râul Prahova din dreptul localităţii Nedelea.

Zona este traversată de o serie de canale de desecare – irigaţie, parţial colmatate şi dezafectate.

Nivelul pânzei freatice în zona Târgşoru Vechi se află la adâncimi variabile cuprinse în general între 25 şi 27m.

Din studiile hidrologice efectuate, rezultă că, pentru comuna Târguşorul Vechi, acviferul situat la 25 - 30m se caracterizează prin nepotabilitate şi nu poate fi recomandat pentru captare prin viitoare foraje destinate alimentării cu apă a comunei.

Retea de canalizare si epurare ape uzate

Actualmente nu exista un sistem de canalizare si epurare ape uzate menajere si nici o evidenta a modului actual de eliminare a acestora de pe amplasament. Apele uzate menajere se elimina fie prin colectare in fose septice sau bazine vidanjabile fie prin deversare direct pe sol si preluare prin santuri cu descarcare in emisar fara asigurarea unor conditii igienico-sanitare deosebite, putand contribui la poluarea apelor de suprafata care tranziteaza comuna si la impurificarea solului local.

Conform aquis-ului comunitar privind capitolul 22 (protectia mediului inconjurator) semnat la aderarea in U.E., Romania a solicitat o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022 privind epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EEC).

Alimentarea cu gaze Alimentarea cu gaze a localităţilor din comuna Târguşoru Vechi (Strejnicu,

Târguşoru Vechi, Ştănceşti) se realizează prin racordarea la conductele de transport de înaltă presiune care traversează localitatea, prin intermediul staţiilor de reglare măsurare predare (SRMP) înaltă / medie / redusă presiune.

Operator de gaze în comună este GDF ENERGY ROMANIA SC DISTRIGAZ SUD RETELE SRL – Direcţia Regională Centru de Distribuţie – Punct de lucru Ploieşti.

Lungimea reţelei de distribuţie a crescut continu între anii 2000 şi 2009, reflectând astfel creşterea numărului abonaţilor în prezent la 826, dar şi posibilitatea de extindere a reţelelor de gaze pentru alimentarea unor consumatori din noile zone de dezvoltare. Conform datelor de la Primăria com. Târgşoru Vechi, asigurarea locuinţelor cu gaze naturale este în prezent pe total de 60%, fiecare dintre satele componente având următoarea acoperire: Strejnicu 90%, Târgşoru Vechi 25%, Ştănceşti 40%, Zahanaua 0%.

Consumatorii din locuinţele individuale alimentate cu gaze folosesc în general pentru încălzire sobele, dar şi centralele termice moderne, cu puteri termice adaptate necesarului de energie termică. Totodată, gazele naturale sunt folosite şi pentru prepararea hranei.

In locuinţele care nu sunt alimentate cu gaze naturale, încălzirea se face cu sobe alimentate cu combustibil solid (lemne şi cărbuni), iar prepararea hranei cu butelii de aragaz.


Alimentare cu caldura Principalele sisteme de încălzire (sursa termică, combustibili folosiţi), analiza

critică a stării şi capacităţilor instalaţiilor termice existente. In conformitate cu SR 1907/1-1997, comuna Târgşoru Vechi este amplasată în

zona climatică II, temperatura exterioară de calcul pentru perioada de iarnă fiind t ext. = – 15oC, şi în zona eoliană IV, viteza vântului de calcul fiind v = 4 m/s.

Ca peste tot în România în prezent, alimentarea cu energie termică este din ce în ce mai interdependentă de alimentarea cu gaze naturale, aceasta fiind evidenţiată de creşterea numărului consumatorilor de gaze naturale, precum şi de înfiinţarea de noi distribuţii de gaze naturale şi de amplificarea sistemelor de transport şi distribuţie.

Creşterea consumului total de gaze naturale, precum şi a procentului livrat populaţiei din cantitatea totală reflectă, pe de o parte, faptul că apropierea de Municipiul Ploieşti a contribuit la apariţia de noi consumatori cu posibilităţi financiare, evidenţiindu-se şi creşterea ponderii consumatorilor rezidenţiali faţă de cei din sectorul terţiar şi din sectorul industriei şi depozitării.

In comuna Târgşoru Vechi, majoritatea clădirilor de utilitate publică sunt alimentate cu căldură de la centrale termice proprii, care folosesc gazele naturale, centrale dotate cu echipamente moderne, cu funcţionare automată, având randament ridicat şi grad redus de poluare, care pot livra agenţi termici conform cerinţelor de confort, programului de funcţionare, precum şi posibilităţilor fiecărui utilizator.

Consumatorii din locuinţele individuale alimentate cu gaze folosesc în general pentru încălzire sobele, dar şi centralele termice moderne, cu puteri termice adaptate necesarului de energie termică. Totodată, gazele naturale sunt folosite şi pentru prepararea hranei.

In locuinţele care nu sunt alimentate cu gaze naturale, încălzirea se face cu sobe alimentate cu combustibil solid (lemne şi cărbuni), iar prepararea hranei cu butelii de aragaz.

Teritoriul administrativ al comunei este străbătut pe direcţia vest – est de o serie de fascicule de conducte, astfel:

• la nord de satul Strejnicu – o conductă de transport gaze naturale de înaltă presiune DN 400 mm (Ø 16”) – pe traseul Brătăşanca (com. Filipeştii de Târg) –Ploieşti

• între satul Strejnicu şi satele Târgşoru Vechi şi Zahanaua – o conductă gazolină DN 150 mm (Ø 6 5/8”) pe traseul Ploieşti – Piteşti

• între satele Târgşoru Vechi şi Zahanaua şi satul Ştănceşti – o conductă gazolină DN 150 mm (Ø 6 5/8”) pe traseul Ploieşti – Piteşti şi 2 conducte de transport gaze naturale de înaltă presiune DN 500 mm (Ø 20”) pe traseul SRMP I (Staţia de comandă vane) Măneşti – Ploieşti

Amplasarea acestor conducte de transport pe teritoriul administrativ al comunei şi, mai ales în intravilan, creează o serie de servituţi, terenurile aflate în zona de siguranţă de conductelor având interdicţie de construcţie.


Alimentare cu energie electrica Surse de alimentare, amplasare staţii de transformare, trasee linii electrice (pe

tensiuni), amplasamente şi capacităţi ale posturilor de transformare, indicatori de consum.

Reteaua de transport de inalta tensiune Teritoriul administrativ al comunei Targsoru Vechi (compusa din localitatile

Strejnicu, Targsoru Vechi, Zahana si Stancesti) este strabatut de o serie de linii de transport de inalta tensiune, linii ce deservesc statia de transformare de sistem Brazi Vest (400/220/110 kVA) ce se afla amplasata in imediata vecinatate a comunei.

LEA 400 kV Brazi Vest – Domnesti; LEA 400 kV Brazi Vest – Darste; LEA 220 kV Brazi Vest – Floresti; Conform Normei Tehnice privind delimitarea zonelor de protectie – siguranta

aferente capacitatilor energetice (ordinul ANRE nr4/09.03 2007) latimea culoarelor de protectie pentru liniile de 400 kV, 220 kV, 110 kV si 20 kV sunt de 75 m, 55 m, 37m si respectiv 24m.

Reteaua de distributie de medie tensiune Necesarul de energie electrica pentru comuna Targsoru Vechi este asigurat din

Sistemul Energetic National prin intermediul urmatoarelor linii aeriene de medie tensiune: LEA 20 kV Electromecanica, linie racordata la statia de transformare Columbia

(110/20 kV); LEA 20 kV Targsoru Nou, linie racordata la statia de transformare Tatarani

(110/20 kV); LEA 20 kV Manesti, linie racordata la statia de transformare Pastarnacu (110/20

kV); Liniile de 20 kV Targsoru Nou si Manesti sunt interconectate cu separare (pe

teritoriul localitatii Stancesti) ceea ce permite alimentarea in siguranta a consumtorilor celor doua linii in caz de avarie.

In localitatile Strejnicu si Targsoru Vechi sunt cate 4 posturi de transformare: • Strejnicu : 1 PTA 100 kVA; 2 PTA 250 kVA; 1 Pta 400 kVA • Targsoru Vechi: 1 PTA 100 kVA; 2 PTA 160 kVA; 1 PTA 250 kVA).

Localitatile Zahanaua si Stancesti sunt alimentate de cate un post de transformare aerian de de 160 si respectiv 250 kVA. Majoritatea acestor posturi permit o amplificare a puterii pana la 400 kVA, putand sa preia intr- o prima faza surplusul de putere pentru alimentarea unor noi consumatori. Liniile aeriene de 20kV sunt echipate cu conductori OlAl de sectiuni 30 si 50 mmp si sunt pozate pe stalpi de beton-medie tensiune tip CONEL.

Reteaua de distributie de joasa tensiune Reteaua de joasa tensiune este de tip aerian si este pozata pe stalpi de beton

pentru joasa tensiune tip CONEL. Pe acesti stalpi sunt instalate atat circuitele destinate alimentarii consumatorilor casnici cat si cele pentru iluminatul public. Se utilizeaza


conductori de sectiuni cuprinse intre 35 si 95 mmp. Lungimile liniilor de joasa tensiune sunt in limite normale, nexistand caderi de tensiune semnificative.

Alimentarea retelelor de joasa tensiune se face in general radial din posturile de transformare. Acestea sunt de tip aerian (in zona rurala). In reteaua de joasa tensiune s-a urmarit sa se creeze bucle intre doua posturi de transformare, functionarea fiind de tip radial.

Reteaua de iluminat public este echipata cu lampi cu vapori de mercur sau sodiu. Strazile au prevazute retele de iluminat public in proportie de 95%.(Strejnicu – 40 km; Targsoru Vechi – 11 km; Stancesti – 6 km; Zahanaua – 5 km).

Telecomunicatii

Reţele de telefonie existentă, staţii de telefonie, reţele majore ale cablurilor de

telefonie fixă, relee radio, CATV; Comuna Targsoru Vechi judetul Prahova, este deservita de o centrala telefonica

digitala, amplasata in zona centrala a comunei, ce asigura serviciile de telecomunicatii pentru cca 500 abonati. ROMTELECOM are pozata in localitatile comunei o retea de cabturi telefonice aeriene si subterane, de importanta locala, interurbana si internationala. Cablurile telefonice subterane, sunt amplasate in canalizatie principala si secundara la 0,6-1,2 m adancime si In sapatura, la 0,6-1,0 m adincime, iar cele aeriene sunt amplasate pe stalpii retelei electrice pe stalpi ROMTELECOM.

Comuna are acoperire GSM pentru principalii operatori de telefonie mobila. Locuitorii au acces si la reteaua de Internet si de televiziune pe cablu (CATV).

� VARIANTA PROPUSA IN PUG

Zonificarea teritoriului. Intravilan propus. Bilanţ teritorial

Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare şi în baza strategiilor de dezvoltare si a studiilor de fundamentare au fost introduse noi suprafeţe în intravilanul existent.

Alta modificare în folosinta terenurilor o constituie rezervarea terenului necesar viitoarei autostrăzi Bucuresti – Ploiesti – Brasov.

Nu au fost afectate terenurile cu destinasie forestieră. Folosinsa suprafeselor terenurilor de pe teritoriul comunei se modifică astfel:

STREJNICU

Intravilan existent Intravilan propus

ZONA

ha % ha % Locuinte 209.70 82.81 358.47 64.51 Institutii si servicii publice 5.92 2.34 12.32 2.22 Unitati productive 5.00 1.97 6.00 1.08 Cai de comunicatie din care 11.45 26.08

- drumuri 25.30 35.30


- cai ferate 6.70 - aeriene 3.70 109.60

Gospodarire comunala din care 0.87 0.65 - constructii tehnico-edilitare 0.95 2.35 - cimitire 1.26 1.26

Destinatie speciala 20.65 3.72 Spatii verzi,sport agrement 1.40 0.55 3.00 0.54 Total intravilan 253.23 100,00 555.65 100.00

TARGSORU VECHI

ZAHANAUA TARGSORU VECHI SI ZAHANAUA


ZONA

ha % ha % ha % Locuinte 113.70 85.73 29.58 68.25 186.49 76.18 Institutii si servicii publice 2.31 1.74 0.22 0.51 5.40 2.21 Unitati productive din care 13.80 7.76

- industrie, depozite 19.00 - agrozootehnice 5.98 -

Cai de comunicatie rutiere 13.20 9.95 24.40 9.97 Gospodarie comunala, din care: 0.53 1.06 0.43

- constructii tehnico-edilitare 0.50 - cimitire 0.70 0.26 0.60 0.96 - destinatie speciala -

Spatii verzi, sport, agrement 2.02 1.52 1.32 3.05 8.04 3.28 Total intravilan 132.63 100.00 43.34 100.00 244.79 100.00

STANCESTI


ZONA

ha % ha % Locuinte 30.65 82.37 51.80 71.94 Institutii si servicii publice 1.03 2.77 2.13 2.96 Unitati productive din care 11.11

- industrie, depozite 8.00 - agrozootehnice -

Cai de comunicatie 3.90 10.48 7.50 10.42 Gospodarie comunala, din care: 1.96 2.17

- constructii tehnico-edilitare 0.50


- cimitire 0.73 1.06 Spatii verzi, sport, agrement 0.90 2.42 1.01 1.40 Total intravilan 37.21 100.00 72.00 100.00

TRUPURI INDEPENDENTE


ZONA

ha % ha % Locuinte 38.48 15.92 11.00 11.04 Institutii si servicii publice 28.41 11.76 28.40 28.50 Unitati productive 27.58 11.41 44.25 44.40 Cai de comunicatie, din care: 51.89 12.84 - drumuri 12.80 12.80 - cai ferate 6.70 - - aeriene 105.90 - Gospodarie comunala, din care 0.24 2.68 2.69 - constructii tehnico-edilitare 0.23 - - cimitire 0.35 - - destinatie speciala 20.65 8.54 0.53 0.53 Spatii verzi, sport, agrement - Total intrav. propus 241.68 100.00 99.66 100.00

� Dezvoltarea activităţilor economice Agricultura

Agricultura va fi în continuare o activitate foarte importantă datorită evoluţiei naturale şi a mediului economico-social. Conform PATJ Prahova, agricultura în polul de creştere agricultura trebuie să se bazeze pe: cultivarea cerealelor, fructe, legume, carne şi lapte.

În domeniul agricol pot fi dezvoltate unele proiecte cu finanţare europeană: • deoarece comuna beneficiază de importante luciuri de apă se pot dezvolta

proiecte legate de aquacultură; • fermele vegetale şi animale pot primi sprijin pentru dezvoltare constând în

construcţii şi utilaje şi aparatură, foarte utile pentru creşterea productivităţii; • posesorii de terenuri neasociaţi se pot asocial şi înscrie în registrul agricol pentru

a putea beneficia de subvenţii; • se pot dezvolta ferme cu caracter ecologic, care să prelucreze produsele de

origine animal şisau vegetală, pe plan local. Aceşti producători se pot asocia ca să poată vinde astfel de produse la preţuri bune şi mai ales, ca să poată pătrunde în marile magazine, este foarte important să fie cunoscuţi. Astfel de produse pot fi servite turiştilor, care vor veni la pensiunile locale. Trebuie să existe şi un mic


magazine de unde turistul, atunci când pleacă, să poată cumpăra astfel de produse. Pentru o mai bună promovare, produsele ecologice, pot fi promovate prin internet;

• se pot dezvolta astfel de proiecte în domeniul apicol, prin comercializare de miere ecologică. Biserica este un început bun;

• se pot dezvolta ferme care să valorifice plante aromatice, foarte apreciate în gastronomie;

• deoarece în ultimul timp există o cerere mare de biocombustibili pe piaţă, apreciem că nu trebuie ratată o astfel de oportunitate şi trebuie cresută suprafaţa cultivată cu rapiţă şi cu porumb. În apropiera culturilor de rapiţă şi de floarea soarelui pot fi amplasate mai multe familii de albine, astfel beneficiile pot fi multiple;

• suprafeţele destinate culturii de viţă de vie pentru struguri de masă şi pentru vin pot creşte. Se mai primesc subvenţii pentru astfel de proiecte;

• înfinţarea unor plantaţii viticole, cu specii valoroase ce au dat rezultate la INCD pentru viţa de vie Valea Călugărească;

• îmbunătăţirea raselor de bovine, porcine şi ovine, ca principal cale de creştere a productivitate. Fermele de creştere a caprinelor şi ovinelor, pot performa dacă colaborează cu institutul de profil din ţară, pentru a putea beneficia de experienţa acestora. În plus, prin acccesarea fondurilor europene, fermele se pot moderniza (săli de muls moderne, utilaje modern, spaţii de depozitare, utilaje pentru depozitarea şi păstrarea laptelui);

• în funcţie de cererea venită din piaţă, se pot creşte bovine pentru carne sau lapte; • construirea unui spaţiu de depozitare multi-funcţional; • lucrări de protecţie contra eroziunii solului şi a inundaţiilor.

Din 2011 comuna Tîrgşoru Vechi va scăpa de poluare cu nutrienţi proveniţi din zootehnie. Este vorba de un împrumut guvernamental de la Banaca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare denumit “Proiect privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi”. Este vorba despre suma totală de 328.500 euro pentru întreg judeţul Prahova, din care din surse externe se vor asigura 311.425 euro. Consiliul judeţean va contribui cu 14.650 euro, iar Consiliul Local Târgşoru Vechi cu 2.450 euro. Conform planului de implementare elaborate de Unitatea de Management, măsurile propuse pentru Târgşoru Vechi vor fi implementate din 2011 (sursa:www.ziaruldeprahova.ro-30 iunie 2009).

Amplasamentul teritoriului de studiu în imediata vecinătate a municipiului Ploieşti conferă acestei comune un avantaj comparativ pe piaţă. Avantajul este oferit de costurile mai mici de transport faţă de alţi competitori, astfel producătorul agricol local are posibilitatea de a-şi vinde produsele la preţuri mai mici faţă de concurenţă.

Valorificarea legumelor s-ar putea efectua prin Centrul de preluare, sortare şi valorificare a legumelor din bazinul legumicol al judeţelor Prahova, Ilfov şi Ialomiţa ce va fi deschis la Gherghiţa, respective la Parcul Industrial Ciorani-investiţia se va desfăşura pe o suprafaţă de 24 ha. şi necesită 12 milioane euro. Un grup de investitori a vizitat pe 12 noiembrie 2009 locaţia, la invitaţia Primăriei Ciorani şi a Consiliului Judeţean Prahova


Industria

• este de aşteptat să apară investitori importanţi, în special în satul Strejnicu, în apropiere de viitoarea autostradă Bucureşti-Ploieşti-Braşov;

• oportunităţi sunt în industria alimentară la prelucrarea şi conservarea legumelor, la prelucrarea produselor lactate.

Constructii

• pe termen mediu se vor produce mutaţii, în ceea ce priveşte locuirea. Fiind în periurban, tot mai mulţi ploieşteni vor dori să se stabilească în Târgşorul Vechi, ori să-şi petreacă week end-urile, într-un mediu sănătos, curat, să beneficieze de peisaje deosebite. În plus, accesul la autostradă şi la şoseaua de centură garantează deplasarea rapidă pe axa nord-sud şi/sau în jurul municipiului Ploieşti;

• se vor construi pensiuni turistice şi agroturistice, moteluri şi restaurante. Se vor amenaja locuri de agreement în apropierea motelurilor;

Comert

• pe termen mediu, activitatea comercială se va intensifica. Este probabil să apară spaţii logistice, mari firme de distribuţie;

• activitatea comercială internă, se va adapta cereri . Consumul se va urbaniza deoarece este o zonă tampon, periurbanul.

Turism

În PIDU, partea a III-a: Profilul spaţial şi arii de intervenţie, în funcţie de potenţialul

fiecărei comune, se trasează un profil zonal, astfel Târgşoru Vechi, se află în zona a II-a, alături de Ariceştii Rahtivani, Brazi şi Bărcăneşti-o zonă cu un potenţial touristic deosebit. Acest fapt va conduce la specializarea funcţională a acestei zone.

• teritoriul de studiu, find amplasat în intravilan, în imediata apropiere a municipiului Ploieşti, va cunoaşte o creştere a reşedinţelor secundare, cerere venită din partea ploieştenilor. Se vor înfinţa pensiuni pentru cei ce vor să-şi petreacă sfârşitul de săptămână la Târgşoru Vechi. În apropierea noilor căi rutiere pot apare moteluri, restaurante şi spaţii de agreement;

• se poate dezvolta ecoturismul (Ecoturismul este forma de turism, care se potriveşte cel mai bine cu aspiraţiile de dezvoltare ale comunităţii locale, deoarece prin definiţie, prin ecoturism înţelegem: o formă de turism practicată în arii naturale, al cărui scop il reprezintăcunoaşterea şi aprecierea naturii şi culturii locale, care presupune măsuri de conservare şi asigură o implicare activă, generatoare de beneficii pentru populaţia locală). Târgşorul Vechi are vestigii istorice de o mare valoare, aerodrome, păduri, există posibilitatea de a se practica cicloturismul (această formă de turism respectă principiile turismului durabil, acesta privit din punct de vedere economic, social şi de mediu. Principiile ecoturismului:ecoturismul contribuie active la conservarea patrimoniului natural şi cultural; ecoturismul include comunităţile locale în activităţi de planificare,


dezvoltare şi operare şi contribuie la bunăstarea lor, ecoturismul implică explicaţii complete şi interesante pentru vizitatori, privind resursele natural şi culturale, ecoturismul este destinat în special vizitatorilor individuali precu şi grupurilor de mici dimensiuni. (sursa: Nistoreanu Puiu-coordonator, Ecoturism şi turism rural, Editura ASE, 2003);

• Târgşorul Vechi poate fi inclus într-un circuit naţional ce priveşte locurile pe unde a trecut şi trăit domnitorul Vlad Ţepeş. Acest traseu ar putea include Mănăstirea Comana (judeţul Giurgiu), Sighişoara, Târgşoru Vechi şi alte oraşe medievale;

• turism ecumenic şi religos la Mănăstirea Turnu. Se pot construi unele spaţii pentru turiştii veniţi pentru sărbătorile religioase. Hrana ecologică a turiştilor poate fi asigurată din ferma mănăstirii. Cu acest prilej se pot vinde anumite produse ecologice;

• se pot organiza anumite festivităţi cu ocazia zilei comunei (muzică medievală şi religioasă, costume şi obiceiuri din perioada când Târgşoru Vechi era un târg renumit, întreceri sportive, etc.);

• pentru agrement este propusă spre amenajare zona râului Prahova (sursa: Primăria Târgşoru Vechi); Există pentru Polul de creştere Ploieşti programe şi proiecte menite să conducă la

realizarea unor lucrări de conservare şi de punere în valoare a siturilor arheologice şi de schimb de experienţă în domeniul managementului siturilor arheologice (SI-6A-2a şi SI-6A-3a).

Putem vorbi de turism, pe termen mediu-lung, dacă se rezolvă problemele de infrastructură urbană (se rezolvă problema apei şi a canalizării, a alimentării cu gaze, problema trotuarelor în toată comuna, dacă se vor construi parcuri în Strejincu, Stânceşti şi Târgşoru Vechi, piaţă agro-alimentară, unităţi de prestări servicii pentru populaţie).

Servicii publice

Lucrări care sunt în curs de execuţie sau au fost executate sau vor fi executate pe

termen mediu: • drumul judeţean DJ 140 Strejnic a fost acoperit cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară,

pe distanţa de 3 km, valoarea lucrării fiind de 1.414.800 lei. Pe DJ 156 Crângul lui Bot s-au acoperit cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară 2,24 km, costul lucrărilor fiind de 1.841.000 lei;

• s-au pus plombe şi îmbrăcăminti asfaltice pe o lungime de 2,71 km, pe DJ 129, în valoare de 600.200 lei;

• în viitorul apropiat urmează să se amenajeze o staţie de transfer a deşeurilor, în cadrul unui proiect de management al deşeurilor ce se dezvoltă la nivel judeţean;

• cei 1.500 m.p. disponibili în cadrul fostei unităţi militatre pot fi folosţi pentru incubatoare de afaceri, ori pentru asistenţă socială, pentru persoanele aflate în suferinţă;

• grădiniţa din Târgşoru Vechi tocmai a fost reabilitată; • în satul Târgşoru Vechi se va amenaja o parcare; • la Strejnic apa va veni din sursa Paltinu, iar pentru celelalte sate apa va proveni

de la sursa Moara Vulpeni şi din foraje locale;


• reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi extinderea acestuia se va realiza conform O.G.R. 7/2006; Proiectul SII-1A-2a şi SII-1A-3a vizează tocmai extinderea reţelei de alimentare cu

apă şi canalizare în Polul Ploieşti. În ceea ce priveşte mediul, programul SI-7A-2 se referă la măsurile necesare

pentru protejarea şi conservarea patrimoniului natural. Terenurile degradate, cele improprii agriculturii, cele neutilizate vor fi pregătite

spre a intra în circuitul economic. În ceea ce priveşte veniturile pe cap de locuitor, comuna Târgşoru Vechi ocupa în

2007 un onorant loc 71, cu 353,6 lei şi se estimează ca în anul 2012 să ajungă la 632,4 lei şi comuna să ocupe locul 48 la acest indicator. Sanatate

Prin Programul SI-2A-2 se doreşte asigurarea infrastructurii de sănătate în Polul

de creştere Ploieşti, pentru toţi locuitorii. Investiţiile publice în domeniul sanitar coraborate cu investiţile în Centrul medico-social al Mănăstirii Turnu vor conduce la oferirea unor servicii medicale de calitate în Târgşoru Vechi.

Pentru persoanele de vârsta a III-a, pentru persoanele singure este nevoie de sprijin, de personal calificat. Invatamant

Unul dintre proiectele Polului de creştere se referă la consilierea profesională a

tinerilor, după aptitudini, dar şi după oferta de joburi disponibile din acest teritoriu zonal, după domeniile de interes.

� Masuri în zonele cu riscuri naturale Zone afectate de cutremure de pământ

Condiţiile de amplasare şi conformare a construcţiilor în raport cu gradul de seismicitate, distanţele dintre clădiri, regimul de înălţime, sistemul tehnic constructiv, tipul fundaţiilor şi adâncimea de fundare sunt diferite de la o zonă la alta şi ele se stabilesc pe baza proiectelor executate de către specialişti atestaţi.

Funcţie de condiţiile geotehnice specifice pe zone, proiectarea construcţiilor ce urmează a se executa sau a construcţiilor existente ce necesită lucrări de consolidare se va face în conformitate cu prevederile normativului P 100/2005 şi a OG. Nr. 20/1994.

Zone afectate de inundabilitate şi zone mlăştinoase

Se recomandă urmărirea în timp şi întreţinerea în condiţii de funcţionare prin decolmatarea ori de câte ori este necesar a traseului canalelor Leaotu şi Viişoara.

La amplasarea construcţiilor în apropierea cursurilor de apă se va respecta distanţa impusă de Legea Apelor pentru zona de protecţie.


Nu se vor amplasa construcţii pe traseul canalelor de desecare funcţionabile sau colmatate, pentru a se evita obturarea lor.

Zone supuse riscului antropic

Zone afectate de trasee de utilităţi (reţele electrice) şi conducte de gaze. La propunerile de dezvoltare a teritoriului intravilan se va ţine cont de traseele de

utilităţi şi zonele de protecţie ale diferitelor obiective din zonă, mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare iar la autorizarea proiectelor de construcţie se va solicita avizul dela instituţiile competente (Electrica S.A., Distrigaz, etc.).

� Dezvoltarea echiparii edilitare. Propuneri

Gospodărirea apelor

Principalele reglementări privind Gospodărirea Apelor din teritoriul administrativ al comunei se referă la:

• realizarea lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă, precum şi întreţinere lucrărilor existente, astfel încât să se combată, la minimum posibil, efectul unor viitoare inundaţii;

• consolidarea malurilor cursurilor de apă de pe teritoriul comunei pentru înlăturarea periolului inundaţiilor şi a eroziunii solului;

• păstrarea şi instituirea, după caz, a zonelor de protecţie sanitară pentru lucrările hidrotehnice existente sau viitoare. Astfel, pentru aducţiunea de apă potabilă de la Movila Miresii către Brazi se păstrează o distanţă minimă de protecţie sanitară cu regim sever de 10,0m de o parte şi de alta a celor două conducte; 3,0m de o parte şi de alta a derivaţiilor de apă brută care străbat teritoriul comunei;

• păstrarea şi instituirea, după caz, a distanţelor de protecţie a cursurilor de apă şi a lacurilor naturale. Pentru cursurile naturale de apă distanţa prevăzută este de 5,0m, iar pentru cursurile de apă amenajate distanţa este de 3,0m de la piciorul digurilor;

• instituirea zonelor de protecţie sanitară şi hidrologică la forajele de apă subterană propuse pentru dezvoltarea alimentării cu apă în sistem centralizat în toate satele comunei;

Distanţele de protecţie propuse sunt conforme cu HG 930/2005 - Norme speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică şi legea nr. 112/2006, lege care completează legea nr. 107/1997- Legea Apelor. Alimentare cu apă

Soluţia de alimentarea cu apă a locuitorilor se face (la cerinţa beneficiarului - Primăria comunei), prin cişmele amplasate în curţi, pentru 50% din locuitori, restul prin instalaţii interioare de apă rece. În aceste condiţii, a rezultat următoarea soluţie de alimentare cu apă a locuitorilor comunei:


• pentru satul Strejnicu: sursa este apa subterană, prelevată prin 2 foraje de medie adîncime, cu H=80,0m şi q=3,0 l/s pe foraj. Unul dintre foraje este amplasat în gospodăria de apă de la şcoală, împreună cu rezervorul existent de 300m3

capacitate şi staţia de pompare existentă, iar celălalt la cca. 200,0m depărtare. Acest foraj ocupând o suprafaţă definitivă de 640m2.

• pentru satele Târgşoru Vechi şi Zahanaua, sursa este tot apa subterană. Acestea au sistem centralizat de apă comun. Gospodăria de apă se află în satul Târgşosu Vechi şi cuprinde 1 foraj de medie adâncime, cu H=80,0m şi q= 3,5 l/s, un rezervor de apă semiîngropat cu capacitatea de 200m3 şi D= 9,7m, o staţie de clorinare şi una de pompare a apei în reţeaua de distribuţie. Suprafaţa definitivă ocupată de această gospodărie este de 1600m2;

• pentru satul Stănceşti sursa de apă este tot apa subterană prelevată printr-un foraj de medie adâncime, cu H=80,0m şi q=3,0 l/s. Gospodăria de apă a satului cuprinde forajul, un rezervor de apă cu capacitatea de 100m3 şi D= 7,7m, o staţie de clorinare şi una de pomapre a apei. Suprafaţa definitivă ocupată de această gospodărie este de 1390m2. Având în vedere faptul că zona în care este propusă gospodăria de apă este vulnerabilă la inundaţii în perioadele cu precipitaţii puternice, proiectul prevede înălţarea amplasamentului cu cca. 1,50m de pietriş bine compactat.

Reţeaua de distribuţie a apei, în toate satele, este din ţevi de polietilenă de înaltă densitate, cu diametre cuprinse între 50 - 125mm. Lungimea totală este de 38,8km. Este amplasată pe drumurile principale din sate, în afara părţii carosabile. Este echipată cu hidranţi de incendiu exteriori supraterani, cu cămine de vizitare în care se montează vane de linie, de golire şi robineţi de aerisire. Lucrările de subtraversare a drumului naţional se vor face pe sub podeţele existente, prin ataşare de acestea, cu acordul Companiei Drumuri Naţionale şi al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Rutieră. Drumurile judeţene vor fi subtraversate prin şanţ deschis, cu conductele reţelei protejate cu tuburi de oţel. În satul Târgşoru Vechi, pr. Viişoara va fi supratraversat prin conductă de oţel de protecţie. În zona traversării, malurile pârâului vor fi apărate cu lucrări hidrotehnice specifice (gabioane).

Pentru acoperirea cerinţelor de apă şi stocarea apei potabile sunt necesare extinderi ale sistemului de alimentare cu apă astfel:

• Strejnicu: 2 foraje şi 1 rezervor de 400m3 capacitate;

• Târgşoru Vechi, Zahanaua: 1 foraj şi 1 rezervor de 150m3 capacitate;

• Stănceşti: 1 foraj şi 1 rezervor de 50m3 capacitate.

Forajele şi rezervoarele vor fi amplasate pe terenurile aflate în proprietatea Primăriei. Zonele de protecţie sanitară cu regim sever, până la definitivarea printr-un studiu hidrogeologic, sunt cele prevăzute în HG 930/2005 şi anume:

• 50m amonte şi 20m aval de foraj, pe direcţia de curgere a apei subterane, 20m în lateral de o parte şi de alta a forajului;

• 20m distanţă de la zidul exterior al rezervoarelor;


Reteaua de distributie va realizata din tuburi de PEID si va fi echipata cu camine de vane pentru golire, aerisire, sectorizare. De asemenea, va avea cismele stradale si hidranti supraterani pentru incendii exterioare. Trecerile peste cursurile de apa si subtraversarile drumurilor judetene se vor face conform normativelor in vigoare. Detalierea solutiilor se va realiza la fazele de documentatii tehnice pentru realizarea investitiilor de alimentare cu apa.

Trebuie mentinut ca autoritatile locale ale comunei trebuie sa respecte termenul privind calitatea apei destinate consumului uman(Directiva 98/83/EC) pe care Romania si le-a asumat la aderarea in U.E. conform aquis-ului comunitar privind capitolul 22(protectia mediului inconjurator).

Canalizare

Pentru canalizarea apelor uzate menajere există un studiu de fezabilitate „Sistem de canalizare menajeră în satul Strejnicu, comuna Târgşoru Vechi, judeţ Prahova”, realizat de SC MID INSTALL 2003 SRL în anul 2009. Documentaţia prevede canalizare menajeră a apelor din sat Strejnicu şi evacuarea lor în reţeaua de canalizare a mun. Ploieşti. Reţeaua de canalizare este dimensionată astfel încât să preia, prin extindere, toate locuinţele şi instituţiile publice ale satului. Pe traseul viitoarei reţele de canalizare sunt propuse trei staţii de pompare ape uzate, staţii care vor asigura curgerea gravitaţională a apei prin reţea. Volumele staţiilor de pompare şi conductele de refulare sunt dimensionate astfel încât să poată prelua debitele de ape uzate menajere pentru întreaga populaţie a satului.

Traseul viitoarei reţele de canalizare, către evacuarea în reţeaua mun. Ploieşti, subtraversează drumuri judeţene (DJ 129 şi DJ 140) de patru ori, o dată drumul naţional DN1 şi o dată calea ferată. Subtraversările sunt conforme cu prevederile din STAS 9312, astfel tuburile de PVC şi PEID vor fi montate la adâncimi de peste 1,5m în axul drumului sau al căii ferate, în ţeavă de protecţie din oţel.

Pentru canalizarea apelor uzate din celelalte sate, documentaţia actuală de PUG propune un sistem divizor de canalizare. Apele uzate menajere vor fi canalizate prin reţele din PVC şi dirijate prin curgere gravitaţională către o staţie de epurare. Acolo unde terenul nu permite, curgerea gravitaţională va fi asigurată cu ajutorul pompelor. Debitele de apă uzată menajeră estimate sunt de 250,8 m3/zi (2,9 l/s) pentru satele Târgşoru Vechi şi Zahanaua, şi de 31,1m3/zi (0,36 l/s) pentru Stănceşti. Statia de epurare se afla pe un teren aflat in proprietatea Primariei, teren care se afla in zona vulnerabila la inundatii. In acest caz, la executia statiei se vor lua masuri de aparare impotriva inundatiilor (inaltarea amplasamentului statiei, realizarea de aparari de maluri in zona amplasamentului).

În satul Strejnicu, apele uzate provenite din extinderile de intravilan propuse în PUG, vor fi evacuate în reţeaua de canalizare a satului.

Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale comunei trebuie sa respecte termenul privind epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EEC) pe care Romania si l-a asumat la aderarea in U.E. conform aquis-ului comunitar privind capitolul 22(protectia mediului inconjurator).


Gospodarire comunala

Fostele gropi de gunoi menajere din comuna au fost desfiintate si ecologizate si se va amenaja spatii verzi in locul acestora.

In prezent majoritatea locuitorilor din comuna cat si agentii economici locali au incheiat contracte individuale pentru ridicarea gunoiului menajer cu S.C. SALUB S.A. PLOIESTI, comuna fiind arondata la depozitul ecologic de deseuri menajere de la Boldesti Scaieni.

Odata cu actualizarea PUG autoritatile locale trebuie sa aiba in vedere si urmatoarele aspecte:

• conform PRGD – Regiunnea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 20% in mediu rural (deci si in comuna Targsoru Vechi) pana in anul 2012;

• conform PJGD - Prahova pana cel tarziu in anul 2013 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul rural va fi de 100%;

• conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul rural trebuie sa ajunga la 55% in perioada 2008-2038 (in anul 2008 a fost de 70%);

• conform PJGD – Prahova, recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013;

• colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD – Prahova;

• colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova;

• deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri);

Alimentare cu energie electrică

La nivelul comunei Targsor Vechi necesarul energetic al consumatorilor actuali poate fi asigurat de actualele capacitati energetice ca urmare, principalele lucrari de investitii necesare au ca scop o crestere a sigurantei in exploatare prin modernizari si retehnologizari ale instalatiilor energetice. De asemeni, dezvoltarea urbanistica viitoare a localitatii va impune necesitatea unor amplificari ale capacitatilor energetice (extinderi de retele, instalari de noi posturi de transformare). REABILITAREA RETELELOR ELECTRICE

Reabilitarea retelelor de distributie de medie tensiune • Modernizarea LEA MT cu nivel de uzura ridicat prin introducerea conductoarelor

din aliaje de aluminiu sau compozite;


• Instalarea de noi posturi de transformare in zonele unde s-au constatat fluctuatii ale nivelului de tensiune ;

Reabilitarea retelelor de distributie de joasa tensiune

• Inlocuirea stalpilor ce prezinta un grad de uzura ridicat. Se vor inlocui cu precadere stalpii de lemn existenti in zonele periferice;

• Inlocuirea cablurilor cu uzura de peste 80% si modernizarea retelei subterane de iluminat public;

• Inlocuirea conductoarelor de sectiune mica, caracterizate prin caderi mari de tensiune cu conductoare de sectiune superioara;

• Inlocuirea retelei de joasa tensiune aeriene echipata cu conductoare de tip clasic neizolate, cu o retea cu conductoare izolate, torsadate;

Telecomunicaţii

• In comuna Targsoru Vechi este necesara o extindere a retelei existente si in zonele in prezent netelefonizate. Avand in vedere ca prin actualul PUG se prevede o extindere a intravilanului, vor fi necesare instalari de noi posturi telefonice in zonele destinate locuirii.

• Directia de Telecomunicatii Prahova va stabili solutiile optime de racordare a noilor abonati.

Evolutia populatiei

Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi în trei categorii principale: elemente demografice – posibilităţile de creştere naturală a populaţiei funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor de natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia probabilă a mortalităţii, de comportamentul specific al femeilor faţă de natalitate, de numărul de copii dorit etc. posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care le pot oferi acestea; gradul de atractivitate al comunei ca o consecinţă directă a numărului şi calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de echipare edilitară a localităţii. Raportat la elementele descrise prognoza demografică pentru comuna Târgşoru Vechi a fost realizată dintr-o perspectivă tendenţială care presupune constanţa mortalităţii, fertilităţii şi migraţiei, în sensul menţinerii aceloraşi tendinţe specifice perioadei 2002 – 2006. Prognoza demografică realizată în această variantă, pentru comuna studiată este redată în tabelul de mai jos:

Tabelul 8 Estimarea populatiei

Anul 2008 2012 2016 2020 Populatia stabila 9258 9516 9831 10156

Deşi tendinţa identificată este de creştere a volumului populaţiei, datorită faptului că aceasta nu se datorează doar mişcării naturale, ci şi celei migratorii se impune orientarea politicilor locale spre populaţia tânără prin măsuri care să susţină natalitatea:

• stimularea încadrării în muncă a tinerilor;


• creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor cu copii – învăţământ, sănătate, consiliere familială;

• susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor; Dar şi spre populaţia vârstnică prin măsuri care să conducă la creşterea speranţei

de viaţă a populaţiei comunei şi la creşterea calităţii vieţii acestora, precum: • asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea serviciilor de

asistenţă socială; • încurajarea persoanelor aflate în preajma vârstei de pensionare sau care au

depăşit vârsta de pensionare să rămână active, în câmpul muncii sau desfăşurând activităţi individuale, suplinindu-şi astfel veniturile familiale;

• creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor destinate persoanelor vârstnice. De asemenea trebuie avute în vedere măsuri care să stimuleze dezvoltarea socio-

economică a comunei, precum: • diversificarea ofertei privind locurile de muncă prin atragerea de investiţii locale, • diversificarea activităţilor economice ale comunei şi instituirea unor programe de

formare profesională, creşterea gradului de ocupare a populaţiei comunei şi creşterea numărului salariaţilor în sectorul secundar şi terţiar,

• promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep să administreze o afacere.

Reglementari, permisiuni si restrictii

Prin regulamentul aferent P.U.G. -ului se stabilesc conditiile si măsurile urbanistice privind amenjarea complexă a comunei :

• promovarea lucrărilor si operatiunilor urbanistice care contribuie la organizarea structurii localitătilor;

• respectarea zonificării teritoriului localitătilor urmărindu-se functiunile stabilite si relatiile dintre diversele zone functionale;

• limitele intravilanului si folosirea ratională a teritoriului; Activitatea de construire în cadrul localitatii se va face:

• pe teren liber (din vatra de sat si din lotizări); • prin restructurarea fondului existent degradat fizic sau moral; • prin renovarea fondului construit; • prin schimbarea de destinatie.

La realizarea constructiilor se vor avea în vedere regulile de bază privind ocuparea

terenului, reguli cuprinse în acte normative (legi sau normative departamentale) Se vor avea in vedere :

• pastrarea si protejarea mediului natural, precum si depistarea si dimensionarea surselor de poluare în scopul îmbunătătirii factorilor de mediu (Legea nr. 9/1993 privind protectia mediului înconjurator si alte ordine emise de catre Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului);

• conservarea, restaurarea, reabilitarea si protejarea patrimoniului construit;


Conditii de amplasare, echipare si conformare a cladirilor

- caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni) - amplasarea clădirilor faţă de aliniament - amplasarea clădirilor faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor - amplasarea clădirilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă. - circulaţii şi accese - staţionarea autovehiculelor - înălţimea maximă admisibilă a clădirilor - aspectul exterior al clădirilor - condiţii de echipare edilitară - spaţii plantate - împrejmuiri

Amplasarea constructiilor în teren

Retrageri minime obligatorii fata de aliniament: Atunci cand în planul unitatilor teritoriale de referintă apar una sau mai multe

intersectii sau în cazul cand apar obiective de interes public, retragerea minimă obligatorie este de 3 - 5 m în scopul asigurarii vizibilitatii;

Se recomandă ca în fiecare situatie în parte să se asigure continuitatea fronturilor stradale si integrarea în caracterul arhitectural general al străzii.

În zona centrală valorile indicilor de referintă POT si CUT pot fi mai ridicate decât în celelalate zone.

În această zonă cladirile pot avea un regim de înaltime de maxim P + 1. De asemenea,se prevede o îmbunatătire a valorilor indicilor existenti în celelalte zone prin construire, terenuri libere, regimul maxim de înaltime la care se poate ajunge în aceste zone fiind de P + 1.

Regim de înaltime

Se va respecta în general înaltimea medie a clădirilor învecinate. Aspectul exterior al cladirilor

• Se va respecta caracterul general al zonei si armonizarea cu aspectul clădirilor învecinate; • Se va urmări îmbunătătirea aspectului arhitectural al clădirilor si aspectul urbanistic al zonelor în care sunt amplasate.


Parcaje

Toate parcajele aferente oricăror functiuni, se vor asigura în afara spatiului drumului public, în conformitate cu Normativul pentru proiectarea parcajelor de autoturisme. Împrejmuiri

Pentru asigurarea unei imagini de calitate a frontului stradal, se recomandă ca administratia locala să propuna modul de împrejmuire din materiale accesibile.

Împrejmuirile realizate spre aliniament vor fi de preferintă transparent, pe un soclu opacde 0,20 - 0,50 m (putând fi eventual dublate de un gard viu). Exceptiile pot fi reprezentatede functiunea clădirilor (obiective speciale, etc) sau de modul traditional de realizare aîmprejmuirilor din diferite zone.

Împrejmuirile realizate pe limitele laterală si posterioară a cladirii vor fi de preferintăopace, înaltimea minimă considerată necesară pentru protectia proprietăti fiind de 2 m. Reglementări propuse

Statiile de epurare propuse, gospodăriile de apă, depozitele de deseuri vor avea zonă de protectie sanitară.

Se impun interdictii temporare de construire în zonele rezervate pentru constructii de locuinte pe terenuri apartinând primăriei, zone care necesită întocmirea de Planuri Urbanistice de Detaliu. Obiective de utilitate publică.

Pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică propuse sunt necesare: • listarea obiectivelor de utilitate publică şi identificarea terenurilor necesare. • identificarea regimului juridic al terenurilor rezervate acestora (conform Legii

213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia): Terenurile de pe teritoriul comunei pot apartine de:

Domeniul public • terenuri aparţinând domeniului public al statului, al judeţelor, al unităţilor

administrativ-teritoriale; Domeniului privat

• terenuri aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale

Proprietate privată • terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice. • Domeniului privat si terenurile proprietate privată sunt terenuri supuse

circuitului civil


Asupra terenurilor actionează o serie de servituti urbanistice ce poate face posibila crearea unui mediu propice dezvoltării personale si a afacerilor, dar si protectia patrimoniului natural si construit.

Servituţile de utilitate publică ce afectează destinaţia terenurilor:

• servituţi privind protejarea patrimoniului (natural şi construit) • servituţi privind protecţia sănătăţii oamenilor, a echipării edilitare, a magistralelor

de transport utilităţi şi a căilor de comunicaţie.

In vederea realizării noilor obiective de utilitate publică terenurile sunt supuse circulaţiei juridice a terenurilor între deţinători, care poate fi astfel:

• terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public; • terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul privat ; • terenuri aflate în domeniul public destinate cedării administraţiei, concesionării

sau închirierii; • terenuri aflate în domeniul privat destinate schimbului.

Priorităti de interventie. Fond construit

• extinderea intravilanului pentru funcţiunile rezidenţială şi activitati productive; • modernizarea şi dezvoltarea reţelei de instituţii publice şi dotări; • construire sediu nou primărie; • consolidarea şi refacerea chiliilor şi a stăreţei mânăstirii Turnu; • construirea unei piete agro-alimentare in localitatea Strejnicu;

Nivel de dezvoltare economica

• promovarea investiţiilor din domeniul industriei uşoare în cadrul polului de crestere Ploiesti;

• implementarea unei strategii integrate de dezvoltare de către comunitatea locală şi constituirea grupului de acţiune locală

• dezvoltarea zonelor cu potenţial economic şi a activităţilor productive cu caracter nepoluant,

• comuna este prefigurata cu un potenţial turistic deosebit, alături de Ariceştii Rahtivani, Brazi şi Bărcăneştiin cadrul PIDU Ploiesti

• trecerea de la agricultura convenţională la cea ecologică • infiinţarea centrului medico-social al mănăstirii Turnu • accesarea de fonduri europene în cadrul programul naţional de dezvoltare rurală

(PNDR) • creşterea competitivităţii sectorului agricol • promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care

încep să administreze o afacere.


Evolutia populatiei si potential demografic

• stimularea încadrării în muncă a tinerilor, • creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor cu copii – învăţământ,

sănătate, consiliere familială, • susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere

de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor;

• creşterea speranţei de viaţă a populaţiei comunei şi creşterea calităţii vieţii acestora;

• asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială,

• incurajarea persoanelor aflate în preajma vârstei de pensionare sau care au depăşit vârsta de pensionare să rămână active, în câmpul muncii sau desfăşurând activităţi individuale, suplinindu-şi astfel veniturile familiale,

• creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor destinate persoanelor vârstnice. • diversificarea ofertei privind locurile de muncă prin atragerea de investiţii locale, • diversificarea activităţilor economice ale comunei şi instituirea unor programe de

formare profesională, • creşterea gradului de ocupare a populaţiei comunei şi creşterea numărului

salariaţilor în sectorul secundar şi terţiar

Infrastructura tehnica si de transport

• modernizarea străzilor existente; • deviere DJ 129 în dreptul sitului arheologic “Turnu” • străzi propuse pe trasee noi în zonele de dezvoltare • amenajarea principalelor intersecţii • asigurarea spaţiilor de parcare pentru unităţi de utilitate publică. • amenajarea de refugii în staţiile de transport în comun; • amenajarea de treceri pentru pietoni pe traseul DN 1A • îmbunătăţirea iluminatului stradal, • îmbunătăţirea traseelor deficitare ca elemente geometrice; • alimentarea cu apă a locuitorilor prin cişmele amplasate în curţi şi prin instalaţii

interioare de apă rece. • racordarea la reţeaua de canalizare a satului Strejnicul la municipiului ploieşti. • canalizarea apelor uzate din celelalte sate în sistem divizor de canalizare. • reabilitarea retelelor de distributie de medie tensiune • reabilitarea retelelor de distributie de joasa tensiune • utilizarea resurselor regenerabile de energie

Mediu

• amenajare de spaţii plantate cu rol de protecţie/agrement • reconversia funcţională a zonelor cu activităti poluante (ecologizarea funcţională)


• reabilitarea terenurilor dupa exploatarea balastierelor • asigurarea şi respectarea condiţiilor determinate de zonele şi distanţele minime de

siguranţă, exploatare şi protecţie • regularizarea şi amenajarea a malurilor râului Prahova urmărirea în timp şi

întreţinerea în condiţii de funcţionare a canalelor Leaota şi Viişoara prin decolmatarea periodică a acestora;

• interzicerea amplasării oricărui tip de construcţie pe traseul canalelor de desecare, funcţionabile sau colmatate

• diminuarea surselor de poluare • recuperarea terenurilor degradate • educarea în spirit ecologic a membrilor comunităţii; • monitorizarea teritoriului comunei pentru evitarea depozitelor spontane şi

necontrolate de deşeuri menajere; • realizarea unei platforme ecologice de colectare selectivă a deşeurilor • controlul pasunatului. • extinderea reţelelor de alimentare cu apa potabila şi infiintarea retelelor de

canalizare în comuna Târgşoru Vechi.

1.3. Relaţia cu alte programe şi planuri relevante

Planul Urbanistic General al Comunei Targsoru Vechi a fost elaborat având în vedere Strategia Judeteana, precum si prevederile POS Mediu, care reprezinta unul din cele mai importante documente de programare si care contribuie la implementarea strategiilor nationale si sectoriale de mediu, cu respectarea prioritatilor de dezvoltare nationale dupa cum au fost stabilite în Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) si a prioritatilor strategice pentru fondurile structurale si de coeziune stabilite în Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR). Planul Urbanistic General se bazeaza pe obiectivele si prioritatile strategice stabilite în documentele/strategiile judetene si nationale:

� Planul National de Actiune pentru Mediu; � Planul Local de Actiune pentru Mediu Prahova; � Strategia de Dezvoltare Durabila a României orizont 2025; � Planul de Dezvoltare Durabila a Judetului Prahova în perioada 2007-2013 � Master plan judetul Prahova privind apa-apa uzata � Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor; � Planul Regional de Gestionare a Deseurilor - Regiunea 3 Sud Muntenia � Planul National de Gestiune a Deseurilor 2007 - 2013; � Plan judetean de gestionare a deseurilor – Prahova (2006 -2013) � POS Mediu 2007-2013; Obiectivele POS sunt: � Îmbunatatirea accesului la infrastructura de apa prin asigurarea serviciilor de

alimentare cu apa si canalizare în majoritatea zonelor urbane pâna în 2015; � Ameliorarea calitatii solului prin îmbunatatirea managementului deseurilor si

reducereanumarului de zone poluate istoric în minimum 30 de judete pâna în 2015;


� Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi cu cele noi preluate de localitati pâna în 2015;

� Protectia si îmbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implementarii retelei NATURA 2000;

� Reducerea riscului de dezastre naturale prin implementarea masurilor preventive în cele mai vulnerabile zone pâna în 2015;

� Strategia nationala privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sisteme de producere si distributie centralizate;

� Strategia cu privire la serviciile publice de încalzire urbana; Strategia de dezvoltare durabila a serviciilor publice de salubrizare si a managementului integrat al deseurilor solide;

� Strategia Nationala pentru accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice;

� Strategia Nationala pentru protectia impotriva inundatiilor; � Strategia Nationala pentru protectia atmosferei

CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLENENTARII PUG 2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

Evaluarea starii actuale a mediului s-a facut pe baza informatiilor si a datelor disponibile în momentul elaborarii Raportului de mediu. Conform HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care sunt avuti în vedere în cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe sunt: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora,solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural si arheologic, peisajul, gestionarea deseurilor, infrastructura rutiera. 2.1.1. Descrierea fizico-geografică

Comuna Târgşoru Vechi este aşezată în partea de sud vest a judeţului Prahova, la aproximativ 2 km vest de municipiul Ploieşti – reşedinţa judeţului Prahova.

Comuna se compune din 4 sate: Strejnicu, Târgşoru Vechi, Zalhanaua şi Stănceşti.Teritoriul administrativ al comunei Târgşoru Vechi se învecinează cu :

• la nord, oraşul Ploieşti şi comuna Ariceşti Rahtivani; • la sud şi vest, comunele Măneşti şi Ariceşti Rahtivani; • la est comuna Brazi şi oraşul Ploieşti.

Teritoriul administrativ al comunei se înscrie între următoarele coordinate geografice: 44051’04’’ - 44055’8’’ latitudine Nordică şi 25051’18.4’’ - 25059’22.8’’, longitudine estică


Amplasarea in judet a comunei Targsoru Vechi

Fig. 5 Incadrarea in judet a cominei Targsoru Vechi Numeroasele descoperiri arheologice sunt edificatoare pentru atestarea

continuitatii de viata şi civilizatie pe teritoriul actual al judeţului Prahova. Paleoliticul si Neoliticul este bine reprezentat în aria localitatii Târgşorul Vechi. Perioada trecerii de la Neolitic la Epoca bronzului (2500 — 2000 îHr.), corespunzătoare separarii triburilor de pastori de cele de agricultori şi aparitiei patriarhatului, este atestata prin vestigiile gasite în zona. Din epoca ocupatiei romane a Daciei au ramas vestigiile unor castre care asigurau paza drumului ce lega centrul Daciei cu regiunile de SE ale acesteia. Continuitatea de locuire a populatiei autohtone daco-romane este atestată de descoperirile care dateaza din sec. 3 pâna în sec. 10.

Dupa încetarea migratiilor popoarelor barbare sec. 14 care au frânt temporar procesul de dezvoltare a obştilor, o mare parte a populaţiei teritoriului prahovean s-a stabilit în centre importante printer care figureaza si oraşul Târgşorul Vechi.

În secolele 15 - 16, localitatea Târgşorul Vechi a fost un timp reşedinţa scaunului domnesc (Neagoe Basarab). În secolele 17 — 18, când activitatea comerciala devine foarte activa, s-au dezvoltat numeroase localitati printre care si Târgsor Vechi.

Din punct de vedere morfologic Comuna Târgsoru Vechi se situeaza din punct de vedere geomorfologic in marea unitate de relief Câmpia Româna, subunitatea Câmpia Piemontana a Ploiestilor erodata de albia râului Prahova. Câmpia Piemontana a Ploiestilor formata din terasa inferioara a râului Prahova, prezinta un relief cu cote


cuprinse intre 195 m si 151 m ce scad de la nord vest catre sud est cu o panta medie de 0.7 — 0.8 %. Albia majora a râului Prahova limiteaza teritoriul comunei la vest si are o latime de cca. 200 - 300 m si maluri erodate inalte de 1.50 — 2.00 m.

Din punct de vedere hidrografic, zona cercetata se situeaza in bazinul hidrografic al râului Ialomita, bazin ce primeste ca afluent din zona comunei Târgsoru Vechi - râul Prahova, cu care conflueaza pe teritoriul judeaului Ialomita.

Fig. 6 Cursul meandrat al raului Prahova si albia majora.

Râul Prahova are in zona cercetata, un traseu orientat de la nord vest la

sud est puternic meandrat ca urmare a procesului de subsidenta intens din zona. Afluentii de pe partea stânga ai râului Prahova (pârâul Leaotu si valea

Viisoarei) in aceasta zona au un curs de la nord vest catre sud est. Acesti afluenti au un traseu canalizat si se alimenteaza din râul Prahova din dreptul localitatii Nedelea. Zona este traversata de o serie de canale de desecare - irigatie, partial colmatate si dezafectate.

Din punct de vedere geologic zona studiata se situeaza in partea externa a avantfosei carpatice a Carpatilor Orientali. Aceasta structura este mascata in suprafata de depozitele cuaternare - holocene ce se dispun peste depozite cuaternare mai vechi de vârsta pleistocen inferior - romanian.

Holocenul inferior – este constituit din depozite aluvionale depuse in timp de raurile Prahova si Teleajen, sub forma unor conuri de dejectie cu stratificatie incrucisata ce se extind in adancime pana la 20 – 30 m.

Holocenul superior – pe terasa joasa a raului Prahova, depozite tinere, alcatuite la partea superioara din argile prafoase, argile nisipoase si nisipuri argiloase, iar spre baza din pietrisuri cu stratificatie torentiala si lentile subtiri de nisipuri grosiere si marunte sau nisipuri argiloase. Grosimea acestor depozite aluvionale este de 2,0 – 5,0 m si sunt dispuse transgresiv peste argilele de varsta pleistocen mediu si superior.


Fig.7 Depozite de varsta holocen superior

Din punct de vedere hidrogeologic, pe teritoriul comunei Targsoru Vechi au fost identificate in puturi rurale sau foraje hidrogeologice stratele acvifere freatice si strate acvifere de medie si mare adâncime. Stratele acvifere freatice sunt situate la nivelul depozitelor aluvionare aleterasei joase si inferioare si se situeazs la adâncimi variabile incepând cu 6.00 min zona satelor Târgsoru Vechi, Stajncesti si Zalhanaua si la peste 25.00 m in dreptul satului Stejnic se caracterizează prin nepotabilitate şi nu poate fi recomandat pentru captare prin viitoare foraje destinate alimentării cu apă a comunei. In perioadele cu precipitatii abundente este inundata o suprafata din apropiere de râul Prahova, din dreptul satului Stancesti, in apropierea podului. Pâraiele Leaotu si Viisoara prezinta un debit controlat prin barajul de la Nedelea si nu s-au semnalat fenomene de inundabilitate datorate acestora.

Clima Este temperat continentală, cu următoarele caracteristici:

• temperatura medie anuală : 10,6°C • temperatura minimă absolută : +30°C • temperatura maxima absoluta :39,4°C

Temperatura medie multianuală a aerului în luna ianuarie sunt de +2°C, iar cea din luna iulie este de 20°C.

Iarna circulaţia aerului este mai intensă, iar contranstul termic al diferitelor mase de aer este mare, de aceea temperatura aerului prezintă diferenţieri diurne importante faţă decelelalte anotimpuri. In intervalele de ger, în diferite zile din luna ianuarie, media zilnică a scăzut de la -3°C, -7°C până la -25°C. Formaţiunile de îngheţ au o durată medie de 100 zile / an.

Vara, încălzirile excesive conduc la medii zilnice de 30-31°C. Temperaturile în perioada caldă a anului intensifică proesul de evaporaţie, influenţând regimul hidrologic.

Volumul şi intensitatea precipitaţiilor influenţează regimul hidrologic şi hidrogeologic. Apa provenită din precipitaţii constituie principala sursă a alimentării cursurilor de apă din zona şi a acviferelor freatice. Precipitaţiile emdii anuale sunt repartizate pe anotimpuri astfel:


• iarna – 100mm; • primăvara – 130mm; • vara – 195mm; • toamna – 120mm.

Precipitaţiile au efecte hidrogeologice şi hidrologice sensibile când depăşesc 20mm/zi. Zilele cu precipitaţii mai mari de 20mm sunt rare şi nu depăşesc 6 zile /an. In perioada rece a anului parte din precipitaţiile căzute sub formă solidă se acumulează formând straturi de zăpadă, acăror rezervă de apă alimentează acviferele freatice în intervalurile cu temperaturi pozitive din perioada de iarnă, şi, mai ales în peroada de primăvară.

Durata stratului de zăpadă depinde nu numai de menţinerea temperaturii aerului şi solululi sub 0°C , ci şi de căderea cantitatea precipitaţiilor sub formă de zăpadă. Prima zi cu strat de zăpadă se semnalează în medie în decadele I şi II ale lunii decembrie, iar ultima zi cu zăpadă în prima decadă a lunii martie. Numărul anual al zilelelor cu strat de zăpadă variază între 30 şi 40 zile pe an.

Vânturile sunt predominante din sectorul nord – est, cu componentele sale pe direcţiile E (12,9%), NE (12,6%) şi N (9,8%), precum şi dinspre SV (9,6%).intensitatea medie a vântului este de 2,8 – 3,1m/s, iar conform STAS 10101/90, presiunea de bazăma vântului stabilizată la 10m înălţime este corespunzătoare zonei „B”

Directia predominanta a vânturilor este cea nord estica (14.9 % (14.9 %) si estica (13.3%). Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 25.8 %, iar intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are valoarea de 2.3 — 3.1 m/s


Fig. 8 Roza vanturilor 2.1.2. Factorul de mediu “Apa”

Poluarea apei se poate produce în mod accidental, dar de cele mai multe ori

datorită îndepărtării necontrolate a diverselor deşeuri sau reziduuri lichide sau solide. Sursele de poluare a apei sunt multiple, cel mai frecvent însă ele sunt reprezentate de reziduurile comunale, industriale şi agrozootehnice. Factorii care au condus la poluarea apei pot fi grupaţi în factori demografici, reprezentaţi, de numărul populaţiei dintr-o anumit zonă; factori urbanistici, corespunzători dezvoltării aşezărilor umane care utilizează cantităţi mari de apă, pe care le deversează în natură sub formă de ape uzate intens impurificate; factori industriali reprezentaţi de nivelul de dezvoltare economică şi industrială. Poluarea apelor, deşi este un fenomen general, poate fi grupată în mai multe tipuri, astfel:

• poluarea fizică, cu precădere cea termică sau cea determinată de elemente insolubile plutitoare sau sedimentabile. Acest tip de poluare este caracteristic, în general zonelor dezvoltate din punct de vedere industrial;

• poluarea chimică, este reprezentată de pătrunderea în apă a unor substanţe chimice diverse, de la cele organice uşor degradabile până la cele toxice cu persistenţă îndelungată;

• poluarea biologică – bacteriologică, legată în mod direct de prezenţa si activitatea omului. Efectul cel mai des întâlnit produs de poluarea chimică a apei constă îninfluenţa

diverselor substanţe poluante asupra proceselor biologice care se petrec în apele naturale. Astfel, echilibrul ecologic al diferitelor biocenoze din apă este atât de sensibil încât schimbări infime, dar persistente, în compoziţia apei pot duce la perturbări profunde şi cu consecinţe nebănuite. Se poate produce astfel o distrugere a microorganismelor din apă şi ca urmare oprirea sau încetinirea proceselor naturale de autoepurare. Poluarea chimică produce mari dificultăţi in procesul de tratare a apei deoarece instalaţiile de epurare se dovedesc ineficiente în eliminarea poluanţilor chimici, mai ales în concentraţii scăzute.


Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova a supravegheat în anul 2007 calitatea apelor de suprafaţă din punct de vedere fizic, chimic şi biologic cu o frecvenţa trimestrială în vederea stabilirii evoluţiei impactului activităţii industriale şi turism pe principalele cursuri de apă din judet.

La nivelul anului 2006, evoluţia calităţii apelor curgătoare a fost urmărită şi înregistrată în 33 secţiuni amplasate pe cursurile principale de râuri cât şi izvoare, secţiuni incluse în Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor în România.

Alimentările cu apă pentru activităţile economice şi pentru populaţie sunt asigurate din surse de suprafaţă sau subterane, în funcţie de condiţiile locale, de potenţialul zonei.

Cantităţile de apă prelevate din subteran în anul 2006 s-au diminuat faţă de anii 2004-2005, iar cele din sursele de suprafaţă sunt comparabile cu cele din 2005 şi ceva mai mari faţă de 2004. In anul 2006, nivelurile piezometrice nu au avut variaţii spectaculoase, pecipitaţiile înscriindu-se în valorile medii normale cu un exces în perioada mai-august de cca 60%. Informaţiile existente se referă în general la zona de sud-est a judeţului, acolo unde se află cantonată resursa subterană si majoritatea forajelor de observaţie şi cercetare hidrogeologică din Reţeaua Naţională aflate în atenţia S.G.A. Prahova.

Râul PRAHOVA Se încadrează în clasa a II-a de calitate de la izvoare până în zona Floreşti, unde

valorile unor indicatori de calitate depăşesc limitele clasei aI II-a, după care trece în clasa de calitate a III-a şi rămâne astfel până la vărsare.

În anul 2006, S.G.A. Prahova a urmărit calitatea apei subterane recoltate dintr-un număr de 41 de foraje de observaţie, situate pe teritoriul judeţului Prahova (parte integrantă din reţeaua de monitoring al apelor subterane la nivel naţional), 7 izvoare şi 4 fronturi de captare a apei subterane din reţeaua de potabilizare. Determinările fizico-chimice au fost eşalonate pe campanii de recoltare, analizându-se următorii indicatori: pH, turbiditate, azotiţi, azotaţi, azot amoniacal, coductivitate electrică, oxigen dizolvat, calciu, magneziu, alcalinitate, duritatea totală, permanentă şi temporară, sodiu, potasiu,cloruri, sulfaţi, bicarbonaţi, fosfati, reziduu fix la 105 oC, fier total, mangan, aluminiu, CBO5 şi substanţe organice oxidabile (CCOMn \ indice de permanganat).

Compoziţia apelor subterane, aferentă forajelor studiate, cu amplasamentul acviferului sub 50 m, este mult influenţată de compoziţia solurilor, regimul hidrografic, relief, condiţii meteorologice şi de activităţile umane (industrie, agricultură, activităţi turistice, lucrări de infrastructură). Dintre forajele studiate, unele prezintă valori medii anuale ce depăşesc limitele admise prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată cu Legea 311/2004. Cele mai seminificative depăşiri sunt la indicatorii: cloruri, sulfaţi, azot amoniacal, azotiţi, fier total, mangan şi turbiditate.

Teritoriul administrativ al comunei se înscrie în bazinul hidrografic Ialomiţa - Buzău. Reţeaua hidrografică de pe teritoriul comunei este formată din râul Prahova, care curge în partea de sud-vest şi sud a comunei formând limită administrativă naturală cu comunele Măneşti şi Cocorăştii Colţ. Râul are debit permanent, variind în funcţie de anotimp şi precipitaţii. În perioadele cu precipitaţii abundente şi de lungă durată s-au înregistrat debite excepţionale, care au generat ieşiri din matcă cu inundarea unor terenuri relativ întinse în satele Stăneşti şi Zahanaua. Pentru apărarea împotriva inundaţiilor în satul Stănceşti sunt realizate lucrări de apărări de maluri pe o distanţă de cca. 500m în amonte de podul rutier existent peste DN 1A Ploieşti – Buftea.


Râul Leaotul este de fapt un canal de derivaţie, cu priză în râul Prahova, în zona satului Nedelea din comuna Ariceştii Rahtivani şi debuşare tot în râul Prahova în zona confluenţei cu râul Teleajen. Are o lungime de cca. 40km şi un debit variabil funcţie de cel al Prahovei. Acesta asigură apă pentru irigaţii.

În vatra satului Târgşoru Vechi îşi are obârşia pr. Viişoara cu un debit redus în cursul superior, crescând datorită izvoarelor situate pe toată lungimea sa, până la vărsare în râul Prahova. Tot în satul Târgşoru Vechi, în partea de sud în zona de traversare a DN 1A peste pr. Viişoara, pe malul drept, se află un heleşteu.

Starea apelor de suprafaţă

Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordin nr. 161 din 16/02/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitătii apelor de suprafată în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova a supravegheat în anul 2007 calitatea apelor de suprafaţă din punct de vedere fizic, chimic şi biologic cu o frecvenţa trimestrială în vederea stabilirii evoluţiei impactului activităţii industriale şi turism pe principalele cursuri de apă din judet.

La nivelul anului 2006, evoluţia calităţii apelor curgătoare a fost urmărită şi înregistrată în 33 secţiuni amplasate pe cursurile principale de râuri cât şi izvoare, secţiuni incluse în Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor în România.

Alimentările cu apă pentru activităţile economice şi pentru populaţie sunt asigurate din surse de suprafaţă sau subterane, în funcţie de condiţiile locale, de potenţialul zonei.

Râul Prahova se încadrează în clasa a II-a de calitate de la izvoare până în zona Floreşti, unde valorile unor indicatori de calitate depăşesc limitele clasei aI II-a, după care trece în clasa de calitate a III-a şi rămâne astfel până la vărsare.

Ape subterane

Alimentarea cu apă a locuitorilor din comuna Târgşoru Vechi se face în sistem centralizat în satul Strejnicu. Celelalte sate ale comune, Târgşoru Vechi, Stăneşti şi Zahanaua, se alimentează din pânza freatică, prin intermediul fântânilor săteşti.

Sursa de apă a sistemului din Strejnicu este apa subterană, captată prin două puţuri forate, amplasate în intravilanul satului. Un foraj se alfă la Primărie, iar celălalt se află la şcoală. Acestea formând două gospodării de apă, una în curtea Primărie, iar cealaltă în vecinătatea şcolii.

2.1.3 Factorul de mediu “Aer”

La poluarea atmosferei contribuie în special activităţile industriale, traficul rutier,centralele termoelectrice şi termice, instalaţiile de încălzit pentru locuinţeşi incineratoarele de reziduuri.

Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorită capacităţii sale limitate de a absorbi şi de a neutraliza substanţele eliberate continuu de activităţi umane. Trebuie să precizăm că, aerul atmosferic este unul din factorii de mediu


dificil de controlat, deoarece poluanţii, odată ajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi nu mai pot fi captaţi pentru a fi epuraţi-trataţi. Pătrunşi în atmosferă, poluanţii pot reacţiona chimic cu constituenţii atmosferici sau cu alţi poluanţi prezenţi rezultând astfel noi substanţe cu agresivitate mai mare sau mai mică asupra omului sau mediului. Compoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului, emisiile de noxe gazoase, pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu, ca: poluarea urbană, ploile acide, modificarea climei. Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea următoarelor aspecte: poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale schimbarilor climatice.

Pe teritoriul comunei nu exista un sitem de monitorizare a calitatii aerului. Comuna se afla totuşi în raza de influenţă a municipiului Ploieşti. Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce

favorizează transportul poluantilor în mediu. Poluarea aerului are multe şi semnificative efecte adverse asupra sănătătii populatiei şi poate provoca daune florei şi faunei în general. Din aceste motive acordăm o atentie deosebită activitătii de supraveghere şi de îmbunătătire a calitătii aerului.

Din punctul de vedere a calitătii aerului se poate aprecia că aceasta este ”bună”. Nu sunt surse majore de poluare a aerului. Având în vedere specificul localitătii, capacitătile productive industriale și ocupatia majoritătii populatiei, în principal în sectorul agricol, principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în consideratie sunt:

• activitătile de creștere a păsărilor și animalelor în gospodăriile populatiei, de la care se emană amoniac și metan prin fermentarea dejectiilor.

• arderea combustibililor pentru prepararea hranei și încălzirea locuintelor (dioxid

• de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot); • surse mobile (autoturisme, mașini de trasport și utilaje agricole)

generatoare de oxizi de carbon, oxizi de sulf și oxizi de azot; • depozitările necontrolate de deșeuri, generatoare de oxizi de carbon și

metan; În localitate nu există o ”statie fixă de monitorizare a calitătii aerului” pe

considerentul că nu sunt surse de poluare fixe. Acest aspect este confirmat și de încadrarea localitătii conform cu Ordinul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 348/2007 ca zonă nepoluată, în care nu există surse antropice de poluare.

In 2009 calitatea aerului în municipiul Ploieşti a fost monitorizată prin măsurători orare sau zilnice în 14 statii (6 statii automate şi 8 statii manuale).

În urma analizelor efectuate în perioada ianuarie - decembrie 2009 comparativ cu perioada ianuarie - decembrie 2008 se observă: o creşteri ale valorilor medii anuale măsurate ale poluantilor: aldehidă formică, amoniac, hidrogen sulfurat. o scăderi ale valorilor medii anuale măsurate ale poluantilor: dioxid de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, PM10.


Nivelul zgomotului

Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv generator de zgomot sunt precizate în STAS 10009 - 88 şi prevăd, la limita unei incinte industriale, valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS - ul amintit), iar ceea ce priveste amplasarea clădirilor de locuit (tabelul 2.5 din acelasi STAS), aceasta se va face în asa fel încât să nu depăşească valoarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii, măsura la 2 m în fatada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1 - 79. De asemenea, tot în STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANĂ - Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior al străzii, măsurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, stabilite în functie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului).

Din evaluările efectuate rezultă următoarele aspecte: - principala sursă de zgomot este reprezentată de traficul rutier, de basculantele de

mare tonaj care tranzitează localitatea; - activitatea economică (comert) contribuie într-o mai mică măsură la poluarea

sonoră directa, dar indirect (prin transporturi mai ales cu vehicule grele) îşi aduce contributia sa.

2.1.4. Factorul de mediu “Sol”

Solul, prin pozitia, natura si rolul sau este un component al biosferei si

produs al interactiunii dintre mediul biotic si abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfasoara o viata intensa si în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.

Solul este o resursa naturala practic neregenerabila. El joaca un rol crucial pentru activitatile umane si supravietuirea ecosistemelor. Costurile degradarii solului sunt foarte ridicate si generate, în principal, de catre societate, nu de catre cei care folosesc terenul. Solurile determina productia agricola si starea padurilor, conditioneaza învelisul vegetal, precum si calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor si a apelor subterane, regleaza scurgerea lichida si solida în bazinele hidrografice si actioneaza ca o geomembrana pentru diminuarea poluarii aerului si a apei prin retinerea, reciclarea si neutralizarea poluantilor, cum sunt substantele chimice folosite în agricultura, deseurile si reziduurile organice si alte substante chimice. Solurile, prin proprietatile lor de a întretine si a dezvolta viata si de a se regenera, filtreaza poluantii, îi absorb si îi transforma. Poluarea solului

Activităţile economice productive sau gestionarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a acestor deşeuri, prezintă deficienţe, astfel încât atât calitatea factorilor de mediu cât şi impactul asupra sănătăţii populaţiei sunt supuse unor riscuri majore. Efectuarea lucrarilor asupra solului conform cerintelor tehnice (tehnologiilor specifice ) poate avea un impact negativ asupra mediului, cum ar fi :

- fenomenele de tasare secundara sunt datorate actiunii traficului mecanic al tractoarelor si masinilor agricole , mai ales pe solurile cu texturi grele. In judetul Prahova,


fenomenul afecteaza o suprafata de cca. 43.580 ha , solurile tasate necesitind lucrari de scarificare si afinare adinca. efectele negative asupra starii fizice a terenurilor datorate executarii lucrarilor de mobilizare ( araturilor) in mod repetat si la aceleasi adincimi , prin aparitia hardpanului –cu influente deosebit de nefavorabile asupra regimului aerohidric din sol

- în zona colinara, araturile care nu se efectueaza paralel cu curbele de nivel, favorizeaza declansarea eroziunii de suprafata fiind necesare masuri in directia prevenirii si limitarii acestui fenomen. aplicarea de ingrăşăminte chimice , produse industrial, fara suport autorizat (cartarea agrochimica ), poate produce acidifierea solului, datorita folosirii ingrasamintelor cu reactie fiziologic acida in doze mari si repetate (azotat si sulfat de amoniu ).

O sursă de poluare a solului cu metale grele, o constitue gazele de eşapament de la motoarele autovehiculelor ce folosesc drept combustibil benzină şi motorina al cărui efect se remarcă, mai ales, pe o fâşie de 0 – 7 m lătime de-a lungul ambelor părti carosabile ale şoselelor.

Presiuni relevante

O altă categorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea avea efecte asupra râurilor o constituie balastierele. Efectele lor se materializează, în general, prin modificarea formei profilului longitudinal, în variabilitatea depozitelor din albia râului şi în procesele de degradare - mai ales eroziune. Având în vedere importanţa acestei activităţi desfaşurată de regulă în albiile minore ale cursurilor de apă, precum şi implicaţiile unei exploatări neraţionale asupra râurilor şi această presiune trebuie supusă inventarierii şi monitorizării.Aceste balastiere funcţionează într-un temei legal şi ar trebui să se conformeze autorizaţiilor şi avizelor emise (respectând cantităţile, termenele de exploatare, perioada de refacere a materialului aluvionar din albie).Astfel, conform articolului 33, alineatul (2) din Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, se precizează:“Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, băţtilor, prin exploatări organizate, se acordă de autoritatea de gospodarire a apelor numai în zone care necesită decolmatare, reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenţa exploatarii asupra cursului de apă şi pe baza avizului şi autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu avizul deţinătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă.

Pe de altă parte, în România în această perioadă se conturează clar o tendinţă de dezvoltare şi se construieşte foarte mult, deci cerinţa din punct de vedere economic este foarte mare şi poate uneori este depăşită cantitatea prevăzută în autorizaţiile şi avizele emise. Până ce aceste probleme vor fi reglementate şi depăşite, ca o primă măsură ce trebuie aplicată este aceea de a se se întări controlul asupra acestor exploatări, asupra respectării legislaţiei existente, de către cei ce sunt în măsură să aplice legea.În cazul extragerii balastului şi nisipului din albiile minore ale cursurilor de apă, această presiune poate conduce la efecte negative importante, de natură:hidraulică, constând în modificarea regimului natural al curgerii apei şi implicit al transportului de aluviuni;morfologică, constând din declanşarea şi/sau amplificarea unor procese de eroziune şi/sau depunerea aluvionară în sectorul de influenţă abalastierei;hidrogeologică,


constând din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacentă;poluantă, constând din alterarea calităţii apelor de suprafaţă ca urmare a deversărilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor;a afecta lucrările de amenajare, de protecţie sau de traversare a albiei, putând afecta siguranţa şi eficienţa funcţionării acestora sau altor infrastructuri inginereşti destinate captării apei sau peisajele.De asemenea, această presiune poate avea un impact semnificativ negativ mai ales în cazurile în care condiţiile specifice impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor nu sunt respectate, impact negativ semnificativ manifestat asupra secţiunilor optime de scurgere;

• regularizării şi igienizării râului în zona de exploatare; • păstrării talvegului natural al râului; • respectării perimetrelor de exploatare; • volumele de balast extrase să nu depaşească volumele depuse prin aport

la viituri, etc.

În urma inventarierii balastierelor din cadrul spaţiului hidrografic Buzău Ialomiţa, în anul 2006 a fost extras un volum mediu de balast de 2 282 536 mc. Tot în aceeaşi categorie de alte presiuni se pot înscrie şi exploatările forestiere, în cazul în care acestea se fac haotic, nerespectând prevederile legale, efectul lor materializându-se asupra stabilităţii terenului (prin apariţia eroziunii, formarea de torenţi, alunecări de maluri, amplificarea viiturilor, scăderea ratei de realimentare a straturilor 114acvifere etc). Sperăm că situaţia se va îmbunătăţi odată cu demararea acţiunilor de reîmpădurire, ale căror efecte cu siguranţă vor fi resimţite în perioada următoare.Şesurile aluvionare şi terasele dezvoltate în subzonele în care fundamentul este constituit din depozite romaniene şi pleistocen inferioare, sunt destul de bine individualizate, dat în aceste subzone râurile pierd cantităţi însemnate de apă prin nisipurile şi pietrişurile ce constituie

Monitorizarea calitatii solului

Agentia pentru Protectia Mediului Prahova, monitorizează calitatea solurilor, din punct de vedere al continutului de metale grele (Cd, Pb, Zn, Ni, Cu), din imediata vecinătate a principalelor artere de circulatie din Municipiul Ploieşti, Valea Prahovei şi Valea Teleajenului, astfel:

- In Municipiul Ploiesti, în 7 puncte de monitorizare: Hipodrom, Gara de Sud, Liceul Mihai Viteazu, Catedrala Sf. Ioan, Intersectie Mihai Viteazu, Restaurant Nord, Cablu Romanesc;

- Pe DN1-Valea Prahovei, în 6 puncte de monitorizare: Băicoi (Paralela 45), Câmpina, Comarnic, Sinaia, Buşteni şi Azuga.

- Pe Valea Teleajenului, în 5 puncte de monitorizare: Moara Domneasca, Pod Blejoi, Gura Vitioarei, Maneciu şi Cheia.

DN1 – Valea Prahovei În urma monitorizării calitătii solului din punct de vedere al continutului de metale

grele, în cele 6 puncte de monitorizare de pe DN1 – Valea Prahovei, valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii: nichel şi cupru valorile masurate depăşesc


valorile normale din sol. Pentru indicatorii: plumb, zinc si cadmiu valorile medii masurate se incadreaza in valorile normale - conform Ordinului Ministerului Mediului 756 / 1997.

NICHEL

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

Baicoi Campina Comarnic Sinaia Busteni Azuga

Con

c. [m

g/kg

sub

st.

usca

ta]

Valoare medie anuala CMA

PLUMB

0

5

10

15

20

25

Baicoi Campina Comarnic Sinaia Busteni AzugaCon

c. [m

g/kg

sub

st. u

scat

a]


ZINC

0

20

40

60

80

100

120


Con

c. [

mg/

kg s

ubst

. us

cata

]



CUPRU

05

1015202530354045


Con

c. [m

g/kg

sub

st.

usca

ta]


CADMIU

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2


Con

c. [m

g/kg

sub

st. u

scat

a]


Valorile medii anuale masurate pentru indicatorii nichel, plumb, zinc, cupru, cadmiu.Pe teritoriul comunei nu exista sitem de monitorizare a calitătii solurilor.

Pentru o comuna cu un caracter agricol preponderent, utilizarea terenurilor sugereaza foarte bine profilul economic al ei si localitatilor sale.

2.1.5. Schimbari climatice Schimbările climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activitătile

umane care determină schimbarea compozitiei atmosferei globale şi care se adaugă la variabilitatea naturală a climei observate pe o perioadă de timp comparabilă.

Majoritatea comunitătii stiintifice a lumii este de acord ca pot fi deja observate schimbări climatice determinate de activitătile antropice ce produc emisii de GHG (gaze cu efect de seră) prevăzute de protocolul de la Kyoto sunt: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), peroxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HCF-uri), perfluorocarburi (PCF-uri), şi (hexafluorură de sulf) SF6.

Efectele sunt vizibile mai ales cu creşterea temperaturii medii globale cu 0,6 ± 0,2 0C de la momentul când a început să fie monitorizată (anul 1860). Alti indicatori care evidentiază schimbările climatice sunt topirea accelerată a ghetarilor în timpul verii şi o creştere cu 10 – 20 m a nivelului mării în secolul al XX-lea.

Deşi aceste fenomene pot părea nesemnificative la prima vedere, efectele lor asupra vietii pot deveni extrem de grave. Se consideră că schimbările climatice vor


determina intensificarea frecventei aparitiei evenimentelor meteorologice extreme şi modificarea modelelor precipitatiilor la scară globală ducând la inundatii şi secete. Mai mult, datorită conditiilor meteorologice, pot apărea modificări ale ecosistemelor locale şi chiar ciclurile globale ale apei pot fi tulburate.

Efecte asupra agriculturii

În ultimul deceniu, perioadele de secetă şi inundatii au devenit mai frecvente, cu efecte negative asupra productivitătii agricole, în special la grâu şi porumb.

Efecte asupra silviculturii Aproape un sfert din suprafata României este reprezentată de zone împădurite, care adăpostesc un număr mare de specii şi ecosisteme. Impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor din România a fost analizat cu ajutorul mai multor modele climatice globale. În zonele împădurite joase şi deluroase se preconizează o scădere considerabilă a productivitătii pădurilor după anul 2040 datorită creşterii temperaturilor şi scăderii volumului precipitatiilor.

Efecte asupra gospodăririi apelor Consecintele hidrologice ale creşterii concentratie de CO2 în atmosferă sunt semnificative. Modelarea acestora a fost realizată în România, punându-se accent pe principalele bazine hidrografice. Rezultatele arată efectele probabile ale modificărilor în volumul precipitatiilor şi în evapo-transpiratie.

Efecte asupra aşezărilor umane Sectoarele industrial, comercial, rezidential, tertiar şi de infrastructură (inclusiv alimentări cu energie şi apă, transporturi şi depozitarea deşeurilor) sunt vulnerabile la schimbările climatice în diferite moduri. Aceste sectoare sunt direct afectate de modificarea temperaturii şi precipitatiilor, sau indirect prin impactul general asupra mediului, resurselor naturale şi productiei agricole. Sectoarele cele mai vulnerabile fată de efectele schimbărilor climatice sunt: constructiile, transporturile, exploatările de petrol şi gaze; turismul şi industriile aflate în zone costiere. Alte sectoare potential afectate sunt: industria alimentară, prelucrarea lemnului, industria extilă, productia de biomasă şi de energie regenerabilă. 2.1.6. Factorul de mediu “Biodiversitate”

Vegetaţia nu suferă modificări majore şi nu este afectată de surse de poluare majore. Vegetaţia poate fi afectată local in cadrul gospodăriilor particulare prin deversare accidentală de ape menajere sau depozitare necontrolată de gunoaie menajere.

Pădurea este parte intrinseca a mediului de viata a societaţii omeneşti care are şi un important rol de creare si conservare a acestui mediu. Impreuna cu alte tipuri de ecosisteme terestre padurea intra in alcătuirea mediului de viaţa terestru, in care traieşte si se dezvoltă societatea omenească.

Prezenţa şi înfatişarea pădurii imprimă nota caracteristică multor zone climatice iar defrişarea ei masivă poate duce la schimbări radicale de relief, ale caracteristicilor


termice si hidrice ale teritoriilor în cauza, ale solurilor, la o modificare pronunţata a mediului in ansamblu. Acest lucru este legat de rolul deosebit de mare pe care îl are pădurea în evoluţia reliefului , în formarea insuşirilor stratului de aer de lîngă sol si a solului insuşi precum şi în conservarea acestora de-a lungul unor perioade lungi de timp.Pe teritoriul comunei nu s-au efectuat monitorizari sau observaţii privind calitatea vegetaţiei.

Flora şi fauna Teritoriul comunei Targsoru Vechi face parte din subzona pădurilor de stejar

penduculat în amestec cu şleaul de câmpie (la contactul cu vegetaţia din Câmpia Inalta).Vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin păduri de stejar penduculat (Quercus penduculata), gorun (Quercus Petraea), fag (Fagus Silvatica), carpen (Carpenus Betulus) şi ulm (Ulmus foliaceca). Se mai întâlnesc exemlare de Quercus cerris (cerul), Quercus frainette (gîrniţă), Tilia cordata (teiul), Fraxinus excelsior (frasin) şi mesteacăn. Dintre arbuşti amintim jugastru (Hacer campestre), porumbar (prunus spinosa), măceşul (rosa canina), sângerul (Cornus sanguinea), cornul (cornus mos), alunul (corzlus evellane), cătina roşie şi albă (tamaris galice). Vegetaţia ierboasă dezvoltată natural este reprezentată prin grupări de ierburi mezoxerofile în care intră păişul (Festuca valtesica şi Festuca pseudoxina).

Covorul vegetal descris mai sus constituie mediul de viaţă al multor vietăţi. În această localitate fauna este reprezentată prin animale ca: vulpea (vulpes vulpes), iepurele (lepus), lupul (canis lupus), viezurele (Males Males), dihor (Putoris Putorius), şoarecele de câmp (Microtus arvalis), cârtiţa (Talpa europanea), nevăstuica (Mustela Nivalis).Dintre păsări menţionăm: turturica (Stertopelia turtur), rândunica (Hirundo rustica), piţigoiul (Parus major), privighetoarea (Luscinia megarhznchos), cucul (Cuculus canarus), pupăza (Upupa Epops), sticletele (Corduelis Corduelis).

Inlocuirea vegetaţiei spontane cu culturi dirijate scopului uman a condus la restrângereaariilor unor specii de vieţuitoare.

Speciile ierboase spontane intalnite in lungul drumurilor, santurilor si pasunilor sunt reprezentate prin: pir (agropyrum repens), palamide (cirssium arvense), troscotul (poligonum aviculare), rapita salbatica (sinapsis arvensis), laptele cucului (euphorbia cyparissias), romanita (matricaria camomilla), neghina (agrostemma githago). In lunca se adauga mohorul (setaria viridis), patlagina (plantago lanciolata).

Pasunile sunt alcatuite din specii ierboase putin valoroase din punct de vedere nutrific, reprezentate de laptele cucului, coada soricelului (achillea millefolium), ghizdeiul (lotus corniculatus), paiusul de livada (festuca sulcata). Ca specii de cultura, tinand seama de conditiile pedo-climatice, ce mai bine se cultiva: graul, porumbul, secara, fasolea, sorgul, lucerna, zarzavatul.

Pe teritoriu comunei Targsoru Vechi se afla 3 platani care sunt de aproximativ 100 ani si care sunt protejati pentru vechimea lor si mai ales ca prezenta lor face parte din sitului arheologic. Platanul este un arbore exotic, cu înălţimi de până la 30 m şi diametre de până la1 m. Este specie hibridă. Înrădăcinarea este puternică, cu ramificaţii laterale lungi.

Tulpina este scurtă, groasă, destul de dreaptă,iar coroana are ramuri groase întinse, fiind larg dezvoltată. Scoarţa se exfoliază în plăci mari, lăsând la cădere scoarţa internă albgălbui; la exemplarele bătrâne se formează un ritidom mărunt crăpat.


Lujerii sunt bruni-verzui, geniculaţi, glabri. Muguri alterni, 6-10 mm, conici, cenuşii, îndepărtaţi de ax, cu 1 solz, ascunşi în teaca frunzei; cicatricea înconjoară mugurele la bază, iar deasupra formează o linie stipelară. Frunze mari, 12-25 cm, palmat-lobate, cu 3-5 lobi triunghiulari întregi sau rar dinţaţi, sinusurile cam 1/3 din jumătatea laminei; înfrunzeşte târziu, prin mai. Flori monoice, inflorescenţele femele grupate câte 1-2 pe un peduncul lung şi apar odată cu frunzele. Fructul este compus (poliachenă) de 2-3 cm cu un peduncul de 15 cm, se coace toamna şi rămâne peste iarnă pe arbore.

Platanul este pretenţios faţă de sol, crescând viguros pe soluri fertile, afânate, reavene chiar umede (similar cu plopii). Are un temperament de lumină.

Fig. 9 Platan

2.1.7. Zgomotul

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, jumatate din populatia europeana traieste într-un mediu poluat fonic. In acelasi timp, o treime din populatia Europei este deranjata de nivelurile de sunet in timpul somnului. Expunerea prelungita la zgomot poate conduce la probleme serioase de sanatate culminând chiar cu boli cardiovasculare sau ale aparatului endocrin. De asemenea, expunerea prelungita la zgomot poate provoca dificultati de concentrare si comunicare, stres, tulburari ale somnului, irascibilitatate conducând la scaderea productivitatii muncii sau la aparitia unor probleme comportamentale. Nu în ultimul rând, zgomotul poate cauza si


deprecieri sau aprecieri nerealiste ale valorii proprietatilor, prin încurajarea migratiei dinspre zonele centrale aglomerate si poluate fonic catre zonele rezidentiale.

Conform Ordinului nr. 536/iulie 1997 al Ministrului Sanatatii, limitele maxime pentru nivelurile de zgomot în cartierele de locuinte sunt:

- 50 dB(A), în timpul zilei între orele 6.00. si 22.00 valoare masurata la 2 metri distanta de fata de cladirii;

- 40 dB(A) în timpul noptii (între orele 22.00 – 6.00), valoare masurata la 2 metri distanta de fatada cladirii.

Valorile maxime ale zgomotului pentru strazi sunt stabilite prin Standardul STAS 10009-88 "Acustica urbana", în conformitate cu intensitatea traficului corespunzatoare fiecarei strazi. 2.1.8. Sanatatea populatiei

Bolile cronice au o multitudine de factori favorizanţi şi declanşatori, nu pot fi incriminaţi numai factorii de mediu (aer, apă, sol) şi nici nu se poate determina în ce masură aceştia sunt responsabili de producerea şi agravarea bolilor.

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de :

• calitatea aerului, • alimentarea cu apă potabilă, • colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură, • zgomot, • habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc.), • calitatea serviciilor oferite populaţiei.

Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator.

Efectele asupra sănătătii după expunerea la poluanţii iritanţi sunt diferite funcţie de perioada de expunere şi de natura poluantului. Astfel pot apărea efecte acute sau acutizări ale bolilor cronice, după expunere de scurtă durată, până la efecte cronice după expuneri de lungă durată la nivelele de poluare iritativ moderată.

În funcţie de impactul asupra sănătăţii umane, se disting următoarele tipuri de poluanţii: iritanţi, asfixianţi toxici specifici, alergizanţi, cancerigeni chimici şi fibrozonanţi.

• poluanţii iritanţi – sunt rezultatul poluării aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf, dioxid de azot, clor, amoniac, substanţe oxidante etc. Bolile provocate de aceşti poluanţi sunt asociate modificărilor la nivelul căilor respiratorii, producând hipersecreţie de mucus şi alterarea activităţii cililor vibranţi, precum şi afectarea alveolelor pulmonare, cum ar fi bronşita, emfizemul pulmonar, astmul bronşic, infecţii respiratorii acute.

• poluanţii asfixianţi – sunt rezultatul emisiilor în aer a monoxidului de carbon (CO), dioxidului de carbon, hidrogenului sulfurat, etc. Dintre aceştia, cel mai periculos este monoxidul de carbon, rezultat al unor arderi incomplete ale combustibililor şi carburanţilor folosiţi în sursele staţionare (ca de exemplu: sobe) şi mobile, procese industriale etc. Impactul CO asupra organismului poate fi acut sau cronic.


• poluanţi toxici specifici – aceşti poluanţi acţionează fiecare numai asupra anumitor organe şi sisteme ale organismului uman. Cei mai frecvent întâlniţi sunt plumbul, fluorul, mercurul şi cadmiul. Caracteristic acestora este acumularea lor, în timp, în organismul uman.

Poluanţii toxici sistemici, de tipul metalelor grele, îşi exercită acţiunea asupra diferitelor organe şi sisteme ale organismului uman, efectul fiind specific substanţei în cauză.

Poluanţii cancerigeni organici şi anorganici prezintă un mecanism de acţiune insuficient descifrat. Există însă suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-i considera substanţe cu pericol mare pentru sănătate, substanţe fără prag (care în orice cantitate constituie pericol cancerigen).

• poluanţii alergizanţi – pot fi naturali (polenul, fungii, produşi volatili rezultaţi din anumite vegetale etc.) sau artificiali, care provin în special din industriile textilă şi chimică. Impactul acestor poluanţi este reprezentat prin o serie de boli respiratorii alergice.

În cazul poluării aerului, aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este afectat. Este de menţionat faptul că morbiditatea prin afecţiuni ale aparatului respirator la copii ridică în prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecinţe importante asupra capacităţii lor biologice. Populaţia infantilă reprezintă categoria cu risc la îmbolnăviri mai crescut datorită particularităţilor biologice (organism în creştere, sistem imunitar insuficient dezvoltat).

Legatura cauzala dintre morbiditatea/mortalitatea specifica prin boli posibil asociate poluarii aerului si datele de monitorizare-nivelul poluantilor din aer- pot fi puse in evidenta prin studii epidemiologice populationale prin metodele comparatiei si corelatiei statistice.

Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în judeţul Prahova în anul 2009 la nivelul judeţului nu s-au efectuat astfel de studii. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate În funcţie de impactul asupra sănătăţii umane, se disting următoarele tipuri de poluanţii:

• compuşi organohalogenaţi şi substanţe care pot forma astfel de compuşi în mediu acvatic,

• compuşi organofosforici, • compuşi organostanici, • substanţe şi preparate sau produşi de degradare ai acestora, care s-a dovedit că

au proprietăţi cancerigene sau mutagene sau proprietăţi care pot afecta tiroida, reproducţia sau alte funcţii endocrine în/sau prin mediu acvatic,

• hidrocarburi persistente şi substanţe toxice organice persistente sau care se pot bioacumula,

• cianuri, • metale şi compuşii lor, • arsenic şi compuşii lor, • biocide şi produse de protecţia plantelor, • materii în suspensie, • substanţe care contribuie la eutrofizare (nitraţi şi fosfaţi), • substanţe care au o influenţa nefavorabilă asupra bilanţului de oxigen (care poate

fi măsurat folosind parametri ca CBO5, CCO-Cr).


• Sursele de poluare a apei pot genera maladii infecţioase şi maladii neinfecţioase datorită prezenţei în apă a unor poluanţi biologici, respectiv poluanţi chimici:

• maladiile infecţioase transmise prin apă de bacterii pot fi: holera, febra tifoidă, dizenteria,

• maladii infecţioase transmise de viruşi: poliomielita, hepatita virală, conjunctivita de bazine de îmbăiere,

• paraziţi care generează amibiaza, cea mai răspândită parazitoză de natură hidrică, lambliaza, tricomoniaza.

Maladiile care se datorează unor substanţe chimice existente în apă (minerale, toxice, radioactive) pot fi:

• guşa endemică, întâlnită în regiunile submontane şi care dă naştere la complicaţii nervoase şi endocrine, boli cardiovasculare, datorate lipsei de calciu şi magneziu din apa potabilă;

• intoxicarea cu nitraţi şi nitriţi prezenţi în apă din ce în ce mai mult datorită industrializării şi chimizării agriculturii; nitriţii pătrund în sânge şi în combinaţie cu hemoglobina formează methemoglobina, rezultând un deficit de oxigen. Maladia, cunoscută sub numele de cianoză infantilă este des întâlnită la copii.

• alte substanţe toxice ca plumbul, mercurul, cadmiul, pesticidele, pot avea efecte grave asupra sănătăţii umane.

În Judeţul Prahova Agentia de Protectie a Mediului, Garda de Mediu si AN “Apele Romane” controleaza respectarea parametrilor de calitate impusi prin autorizatia de gospodarire a apelor si de mediu.

Conform HGR 974/2004 DSP nu mai monitorizeaza calitatea apei brute intrate in statiile de tratare in vederea potabilizarii

Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate

Problema deşeurilor a devenit tot mai acută datorită gestionării deficitare şi impactului negativ tot mai pronunţat asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului înconjurător.

Impactul depozitării deşeurilor menajere sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresaţi fiind solul, aerul, apele (de suprafaţă şi subterane). Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări necorespunzătoare a deşeurilor.

Deşeurile constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită conţinutului lor în substanţe toxice care contribuie la eutroficare (în special nitraţi şi fosfaţi) şi au o influenţă nefavorabilă asupra bilanţului de oxigen, precum şi metale grele (plumb, cadmiu, mercur), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate, PBC. Deşeurile de tip sanitar şi veterinar au conţinut de agenţi patogeni.

Deşeurile pot fi vectori importanţi în răspândirea infecţiilor. Deşeurile provenite din diferite surse conţin foarte des o gamă variată de microorganisme printre care şi agenţi patogeni răspânditori de boli infecţioase (viruşi, bacterii, ouăle diverşilor helminţi etc.). În condiţii prielnice, agenţii patogeni pot trăi în deşeuri timp îndelungat (zile, luni) de unde pătrund în sol, apă, putând provoca astfel infecţii şi prin contact direct.

În condiţii naturale, fără o neutralizare, unii agenţi patogeni din deşeuri rămân în viaţă timp îndelungat (luni şi chiar peste un an) în special ouăle diverşilor helminţi şi sporozoare. Agenţii patogeni semnalează în deşeuri numai posibilitatea infecţiilor, iar


deşeurile respective sunt considerate ca medii de propagare a infecţiilor. Pentru apariţia îmbolnăvirilor şi în special a epidemiilor, în afara pătrunderii în organismului uman a agenţilor patogeni, sunt necesari şi alţi factori cum ar fi receptivitatea organismului, numărul suficient al agenţilor patogeni.

Deşeurile, în special cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită conţinutului lor în substanţe toxice precum şi metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate.

Incendiile de la depozitele de deşeuri pot avea efect negativ asupra stării de sănătate a populaţiei – gazele eliberate din arderea deşeurilor pot provoca iritarea căilor respiratorii, fumul provoacă dificultăţi în respiraţie.

Gospodărirea deşeurilor în general şi a deşeurilor menajere în special constituie una din problemele majore de mediu cu care se confruntă autorităţile locale.

Se consideră că impactul asupra sănătăţii umane este semnificativ datorită pericolului de producere a unor boli infecţioase prin consumul de apă potabilă provenită din stratul freatic afectat de infiltrări ale levigatului. Gradul de contaminare microbiologică a factorilor de mediu: apă, aer, sol în zona depozitelor de deşeuri genereaza riscuri pentru sănătatea umană, cu precădere în cazul celor amplasate în zona limitrofă localităţilor şi cursurilor de apă.

Îmbunătăţirea calităţii vieţii presupune şi o strategie de gestionare a deşeurilor conform normelor europene, care să presupună un grad ridicat de reciclare şi valorificare a deşeurilor.

Efectele radiaţiilor electromagnetice de tip hertzian asupra stării de sănătate

Acestea sunt generate de antenele de tip GSM. Staţiile de bază pentru telefonia mobila sunt de tip macrocelular, fiind plasate la o

înălţime între 15 şi 50 m faţă de sol şi sunt destinate comunicaţiilor pe distanţe de câţiva km.

Câmpurile electromagnetice pot provoca în anumite condiţii de expunere dereglări ale sistemului cardiovascular, ale sistemului nervos central cu senzaţie de greutate în cap, oboseală, iritare, stări de frică, insomnii şi pierderea parţială a memoriei şi, cum este cazul frecvenţelor de la 100 kHz până la 10 GHz, stres termic generalizat al corpului şi o încălzire localizata excesivă a ţesuturilor aflate în lângă staţie. Aceste efecte acute sunt în esenta instantanee pentru expunerile de scurta durata.

Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 1193/29.09.2006 prevede un nivel admis al intensitatii câmpului electric de 41,25 V/m în cazul emiterii în câmpul de frecventa de 900 MHz (Orange, Vodafone), respectiv de 49,7 V/m, in cazul frecventei de 1 800 MHz (Cosmote).

Studiile indică o distanţă minimă de 2 m faţă de staţiile de bază.

Efectele poluării sonore asupra stării de sănătate Zgomotul este un factor ce influenteaza factorul uman şi fauna. Este produs de

surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni. Poluarea sonoră provoacă la nivelul organismului uman o serie întreagă de efecte, începând cu uşoare oboseli auditive până la stări nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv.


Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor din Inspectoratele de Sănătate Publică, finalizat în 2000, semnalează în general manifestări ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic intens, pentru grupa de vârstă de 15 - 64 de ani, pentru tulburările de somn (maxim 49 %), cefalee (maxim 56 %), ameţeli (maxim 25 %), pe un fond ridicat prezent si pentru zona rezidentială, care înregistrează niveluri de zgomot superioare celor de confort.

Agresiunea datorată zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant. Zgomotul are o acţiune complexă asupra organismului în functie de frecvenţă, tărie şi poziţia surselor. Contribuţia cea mai mare la poluarea fonică o au autovehiculele cu motoare cu ardere internă in localitati. Determinările sonometrice au evidentiat dependenta intensităţii poluării sonore de regimul de functionare a motoarelor autovehicolelor, astfel că valorile maxime sunt înregistrate datorită turării motoarelor la demararea acestora în intersectii precum şi în perioade meteorologice nefavorabile care îngreunează circulaţia rutieră şi implicit amplifică solicitarea motoarelor. Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei

Înmulţirea excesivă a numărului de animale fără stăpân, îndeosebi câini şi pisici în zonele urbane, poate reprezenta un risc pentru sănătatea populaţiei.

Animalele abandonate au putut influenţa starea de sănătate a populaţiei prin agresarea fizică a oamenilor. Nu sunt date referitoare la numărul persoanelor vaccinate antirabic.

Pe raza localităţii se pot identifica câini fără stăpân care creează disconfort şi constituie un risc pentru sănătatea persoanelor care vin în contact.

Câinii pot fi o sursă de infecţie şi de infestaţie parazitară pentru om. Există peste 100 de boli infecţioase şi parazitare care sunt comune omului şi câinelui. Dintre toate bolile, cea mai periculoasă pentru condiţiile din ţara noastră este turbarea, numită şi rabie. Se caracterizează clinic prin simptome nervoase extrem de grave (tulburări senzoriale, furie, tendinţa de a muşca, paralizii etc.). Este produsă de către virusul rabic, care se găseşte în cantitate mare în creier şi în saliva animalelor turbate. Saliva acestor animale poate conţine virusul turbării chiar cu 10 zile înainte de apariţia primelor semne clinice de boală.

Sensul dezvoltării durabile al aşezărilor umane îl constituie asigurarea unui mediu sănătos şi coerent sub raport funcţional şi cultural, la nivelul localităţilor urbane şi rurale, precum şi al reţelei de localităţi în teritoriu, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse ale capitalului natural.

Responsabilitatea pentru calitatea mediului în zone urbane şi pentru luarea măsurilor necesare remedierii sau îmbunătăţirii calităţii acestui mediu revine autorităţilor locale.

Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspiraţii umane: necesitatea dezvoltării economice şi sociale, dar şi protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului, ca singura cale pentru bunăstarea atât a generaţiilor prezente, cât şi a celor viitoare.

Prinderea şi transportul câinilor fără stăpân de pe străzile, din pieţele şi parcurile din judeţul Prahova, sancţionarea proprietarilor de câini care circulă cu aceştia pe domeniul public fără botniţă şi lesă costituie o necesitate.


Pentru aplicarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân consiliul local are obligaţia de a asigura personal de specialitate pentru evidenţa, supravegherea, asistenţa medicală veterinară şi efectuarea unor acţiuni sanitare veterinare prevazute de legislaţia sanitara veterinară. 2.1.9. Peisajul

Comuna este aşezată în câmpia piemontană a Ploieştilor. Din acest punct de

vedere, se disting: • peisajul natural:

o subcarpatic, o de câmpie.

• peisajul antropic: o urban, o agro-industrial.

Câmpia Ploieştilor este o campie de tip piemontan, relativ plana, slab fragmentata cu vai si terase slab individualizate. Campiile piemontane s-au format la iesirea unor rauri (Arges, Ialomita, Dambovita, Prahova, Buzaul, Ramnicul Sarat, Putna) dintr-o zona mai inalta (piemontul Getic sau Subcarpatii Curburii), unde datorita nivelului de baza local şi rupturii de pantă are loc o depunere bruscă a aluviunilor mari, transportate în reţeaua hidrografică sub forma unor câmpii de împrăştiere (sau delte continentale) cu aspect piemontan.

Peisajul natural al aşezării a fost modificat datorită acţiunii omului, fiind umanizat integral prin căile de comunicaţie create, activitatea industrială şi agricolă.

Pitorescul natural poate fi compromis de: • starea malurilor şi digurilor, • gradul de salubritate a malurilor, • starea rampelor şi containerelor de deşeuri • platformele neamenajate de deşeuri, • construcţiile neterminate, dezafectate sau în stadiu avansat de degradare, • intensitatea traficului rutier, • circulaţia autovehiculelor cu defecţiuni la sistemul de combustie, • depozitele de materiale de pe locurile publice, • construcţiile arhitecturale care fac notă discordantă cu fondul natural, • lucrările de infrastructură neterminate sau executate cu superficialitate, • cablurile aeriene electrice sau de comunicaţie, • starea precară a spaţiilor verzi şi elementelor de vegetaţie de pe acestea, • arborii tăiaţi sau rupţi de pe marginea drumurilor sau pădurilor, • parcelele de teren necultivate sau cu învelişul de sol degradat, • locurile virane neamenajate, • animalele fără stăpân, • mirosurile degajate de materialele organice deteriorate, de complexele

zootehnice, la procesarea tehnologică a unor materii prime sau ape uzate, de depozitele de deşeuri menajere, zootehnice, industriale.


PUG cuprinde actiuni care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor de

Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradiţiilor locale şi fondului natural aflat în proximitate.

2.1.10. Monumente istorice si arhitectura

Trei dintre monumentele istorice de pe teritoriul administrativ al comunei Târgşoru

Vechi au fost propuse pentru grupa A, la excepţional: Mănăstirea Turnu-ruine, Biserica Albă şi Rezervaţia arheologică. Aceste monumente vor fi: monumente de mare valoare istorică naţională şi universală (sursa: Planul local de acţiune pentru mediu-Judeţul Prahova, 2007).

Pe drumul ce leagă municipiul Ploieşti de Strejnicu, a fost ridicată o troiţă ce comemorează asasinarea în noiembrie 1940, a marelui istoric şi om politic Nicolae Iorga.

In zona de vest-nord-vest a perimetrului rezervaţiei se află conacul familiei Moruzi, monument realizat la începutul sec. XX, în stil neoromânesc, aflat într-o stare de conservare bună. Familia Moruzi, ultimii proprietari ai locului, au întemeiat aici, încă de la începutul secolului, o fermă de cultură a plantelor şi creştere a animalelor după modelul celor apusene, care conferă obiectivului calitatea de complex de arheologie industrial-agrară.

Rezervaţia arheologică de la Târgşoru Vechi, situată la cca. 10 km. vest-sud-vest de Ploieşti, se plasează, prin importanţa monumentelor de pe cuprinsul său, alături de binecunoscutele rezervaţii arheologice de la Histria, Sarmisegetusa Regia, Sarmisegetusa Ulpia Traiana, Păcuiul lui Soare etc., iar pentru Muntenia este singurul obiectiv din această categorie; importanţa şi unicitatea monumentelor de la Târgşoru Vechi a fost semnalată la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea de

Gheorghe Tocilescu şi Alexandru Zagoritz, fiind apoi confirmată de studiile lui C.C.Giurescu (1924) şi Nicolae Iorga (1939).


Fig. 10 Biserica Antonie Voda

Fig. 11 Rezervatie arheologica Targsoru Vechi


Fig. 12 Ruinele conacului Cantacuzino (1680-1690), Filipeştii de Pădure Cercetările arheologice întreprinse aici, din anul 1956, de un colectiv de arheologi

condus de prof. Gheorghe Diaconu, au dovedit că zona Târgşorului, cu precădere teritoriul acoperit de rezervaţie, a început să fie locuită din paleoliticul superior şi neolitic (culturile Cris, Boian, Gumelniţa); aşezări sau necropole au fost semnalate din epoca bronzului (culturile Glina, Monteoru, Tei), prima şi a doua epocă a fierului (civilizaţia traco-geto-dacică şi dacică clasică), epoca romană (un castru cu thermele sale), secolul II-III p.Ch. (o aşezare a dacilor liberi); s-a descoperit o mare necropolă birituală din secolul III-IV p.Ch. (din care au fost cercetate până în prezent circa 470 de complexe funerare), aşezări daco-romane (secolul V-VII p.Ch.) şi vechi româneşti (secolele VII-IX p.Ch.), pe ambele maluri ale pârâului Leota, care străbate rezervaţia.

Târgul medieval şi reşedinţa domnească, vestigii cu cea mai mare întindere şi consistenţă, sunt semnalate în documente la începutul secolului al XV-lea, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (Novum Forum – Târgul Nou, 6 august 1413); arheologic este dovedit că existau încă din secolul al XIV-lea; din târgul medieval şi reşedinţa domnească, în afara zidului de incintă şi a locuinţelor de 2târgoveţ, s-au păstrat, vizibile deasupra solului, ruinele edificiilor religioase, ctitorii ale breslelor de meşteşugari: biserica din timpul lui Vladislav II (1447-1456), biserica Albă (1535-1540), biserica Roşie


(1579) şi biserica ctitorită pe incinta domnească de Antonie Vodă (1669-1671), probabil pe locul alteia mai vechi, ridicată de Vlad Ţepeş. După 1670, Antonie Vodă înfiinţează o mănăstire în jurul bisericii domneşti de pe incintă. Toate aceste monumente sunt reprezentative pentru repertoriul de modele specific arhitecturii medievale din Muntenia; târgul domnesc de la Târgşor a decăzut odată cu ridicarea

Ploieştilor, dispărând cu totul în secolul al XIX-lea, iar după 1850 dispare şi mănăstirea.În prezent această importantă concentrare de monumente istorice şi arheologice aparţine şi este administrată de Mănăstirea Turnu, înfiinţată în anul 1998.

Conform Listei Nationale a Monumentelor Istorice aprobată în 2004, pe teritoriul

comunei Targsoruu Vechi, figurează 16 pozitii in lista judetului Prahova monumente de arhitectură:

205 PH-I-s-B-16215 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La moară” Epoca bronzului 206 PH-I-s-A-16216 Situl arheologic de la Târgşoru Vechi sat Târgşoru Vechi; "La

Mănăstire” 207 PH-I-m-A-16216.01 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” sec. XV - XVII

Epoca medievală 208 PH-I-m-A-16216.02 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” sec. V - VII

Epoca migraţiilor 209 PH-I-m-A-16216.03 Necropolă sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” sec. IV

Epoca daco- romană 210 PH-I-m-A-16216.04 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” sec. II Epoca

romană 211 PH-I-m-A-16216.05 Necropolă sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” sec. II - III

Epoca romană 212 PH-I-m-A-16216.06 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” Hallstatt târziu 213 PH-I-m-A-16216.07 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” Latčne 214 PH-I-m-A-16216.08 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” Epoca

bronzului 215 PH-I-m-A-16216.09 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” Neolitic 216 PH-I-m-A-16216.1 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” Neolitic timpuriu 217 PH-I-m-A-16216.11 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” Eneolitic 877 PH-II-m-B-16773 Biserica "Sf. Pantelimon" a Mănăstiri Turnu - sat Târgşoru

Vechi; În situl arheolog a lui Antonie Vodă reconstruită pe ruine Târgşor 1669 - 1672, 1997-2001

878 PH-II-m-A-16774 Ruinele bisericii Albe sat Târgşoru Vechi; comuna În situl arheolog Târgşor 1570

879 PH-II-m-A-16775 Ruinele bisericii lui Mihnea Turcitul - Biserica Roşie sat, Târgşoru Vechi; În situl arheolog Târgşor sf. sec. XVI

1060 PH-IV-m-B-16934 Cele două pisanii ale bisericii vechi sat Stănceşti; În biserica nouă sec. XVI, 1720

Orice interventie asupra monumentelor de arhitectură din comuna Targsoru Vechi, se face numai în conditiile stabilite de Legea 422/24 iulie 2001 “Legea privind protejarea monumentelor istorice” si a Listei Monumentelor Istorice actualizate si a listei monumentelor istorice dispărute publicată în publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004.


2.2. Evolutia probabila în situatia neimplementarii masurilor

din Planul Urbanistic General. Analiza alternativei ”0” (neimplementarea planului) se bazează pe gradul

actual de cunoastere și reliefează efectele asupra mediului pe care le va avea nerealizarea măsurilor propuse prin plan.


Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării măsurilor din Planul urbanistic general Factori de mediu

Aspect identificat Propunere P.U.G. Efecte în cazul

neimplementării propunerii

- se face în sistem centralizat în satul Strejnicu.

- celelalte sate ale comune, Târgşoru Vechi, Stăneşti şi Zahanaua, se alimentează din pânza freatică, prin intermediul fântânilor săteşti.


Strejnicu: 2 foraje şi 1 rezervor de 400m3 capacitate;

Târgşoru Vechi, Zahanaua: 1 foraj şi 1 rezervor de 150m3 capacitate; Stănceşti: 1 foraj şi 1 rezervor de 50m3 capacitate

1.Apa

- reteaua de canalizare este inexistenta

În anul 2009 s-a realizat, o „Documentaţie tehnică pentru obţinerea Certificatului de Urbanism. Obiectiv de investiţii: Sistem de canalizare menajeră în satul Strejnicu, comuna Târgşoru Vechi, judeţul Prahova”, faza Studiu de Fezabilitate - sistemu de canalizare impune si construirea unei statii de epurare a apelor uzate

Se va deteriora calitatea apelor de suprafaţă şi se va compromite calitatea freaticului.

2.Aer

La poluare atmosferei contrbuie: - activitatile industriale, activitati de crestere a animalelor in gospodariile populatiei - treficul rutier - centrale termoelectrice si termice - instalatii de incalzit pentru locuinta - incineratoare de reziduuri. - depozitarile necontrolate de deseuri generatoare de oxizi de carbon, metan

Modernizarea infrastructurii rutierece traversează teritoriul administrative, inlocuirea combustibililor traditionali (lemn, cărbune, produse petroliere) cu gaze naturale în cazul încalzirii locuintelor. Utilizarea energiilor neconventionale – panouri solare Propunerile din PUG referitoare la constructia sau modernizarea drumurilor,realizarea retelelor de apa, canalizare pot afecta pe termen scurt calitatea aerului (pe durata executiei)

Gradul de degradare al drumurilor va creşte Relatiile de comunicare dintre localităti se vor restrânge Consumul de combustibil va creste și implicit emisiile de gaze cu efect de seră. Nemultumirea populatiei și creșterea fenomenului migrator.


Inexistenta unui sistem de canalizare

Realizarea retelei de canalizare

3.Sol

- Eroziunea solurilor - Epurarea apelor uzate menajere este inexistenta - Canalizare inexistenta - Colectarea deseurilor menajere nu se realizeaza la toti locuitorii comunei

Puncte de colectare a deşeurilor din toate satele componente ale comunei, de la agentii economici. Monitorizarea modului de utilizare a fertilizantilor Stimularea combaterii eroziunii solurilor. Realizarea de studii de specialitate pentru lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a malurilor împotriva eroziunii, a inundatiilor precum şi de combatere a eroziunii terenului; Realizarea retelei de canalizare si executia unei statii de epurare ape uzate

Degradarea solului și a pânzei freatice din zonă. Depozitare necontrolată de deseuri în special pe cursuri de apă, terenuri în intravilan sau extravilan, cu pericolul degradării solului, afectarea calitătii apei din pânza freatică sau de suprafată, aspect dezagreabil.

- Apa potabilă - din subteran (fântâni, captări de izvoare, foraje proprii) pentru populaţia nu îndeplineşte parametrii sanitari

Punerea în funciune a sistemelor de alimentare cu apă în comuna şi satele componente Asigurarea cu apă potabilă, din sistem centralizat a unui număr cât mai mare de gospodării individuale din satele apartinătoare

- Apa menajeră – reţea de canalizare inexistenta, staţia de epurare inexistenta

Realizarea retelei de canalizare și executia unei statii de epurare ape menajere conformă cu standardele în vigoare.

4. Sanatatea populatieie

- Gestionarea deseurilor

Puncte de colectare la gospodăriile populatiei în toate satele apartinătoare, si atingerea pragului de colectare a deseurilor de 100% pana in 2012

Confort al locuitorilor scăzut; Conditii igenico-sanitare precare – aparitia unor focare de infectii Stagnare economică și socială Scăderea numărului locuitorilor prin migrare spre urban Poluarea pânzei freatice și a solului Deșeurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apă, terenuri în intravilan sau extravilan cu pericolul degradării solului, afectarea calitătii apei din pânza freatică sau de suprafată

5.Riscuri naturale - Inundatii in sat Stancesti in apropierea podului rutier - urmărirea în timp şi întreţinerea în

condiţii de funcţionare a canalelor

Leaotu si Viisoara prin decolmatarea periodica a acestora

Drumuri degradate sau întrerupte;


- Eroziuni de mal de-a lungul raului Prahova

- interzicerea amplasării oricărui tip de construcţie pe traseul canalelor de desecare, funcţionabile sau colmatate, pentru evitarea întreruperii funcţionării reţelei de canale de desecare existentă pe teritoriul comunei.

Pierderi materiale în gospodăriile populatiei. Mărirea suprafetelor degradate

6. Schimbari climatice

Sursele de emisii cu efect de seră sunt minore. Nu sunt identificate utilizări ale substanţelor interzise prin Protocolul de la Montreal.

Nu se fac propuneri Nu sunt efecte

Utilizarea de materiale necorespunzătoare, cu coeficienţi de transfer termic mare.

7. Conservarea resurselor naturale

Utilizare combustibili cu putere calorifică mică și surse de producere a energiei termice cu randamente mici.

Eficientizarea energetică prin: - reabilitarea termică a clădirilor; - modernizarea echipamentelor de producere a energiei termice; - folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconvenţionale (solară, eoliană).

Menţinerea şi chiar creşterea emisiilor de gaze de ardere în perioada de timp friguros. Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei şi încălzire prin tăieri de vegetaţie forestieră

8. Biodiversitate Nu sunt arii protejate Nu sunt propuneri Nu sunt efecte 9. Partimoniu cultural Trei dintre monumentele istorice de pe

teritoriul administrativ al comunei Târgşoru Vechi au fost propuse pentru grupa A, la excepţional: Mănăstirea Turnu-ruine, Biserica Albă şi Rezervaţia arheologică. Aceste monumente vor fi: monumente de mare valoare istorică naţională şi universală (sursa: Planul local de acţiune pentru mediu-Judeţul Prahova, 2007).

- Instituirea zonelor de protectie a monumentelor și interdictia de a se construi fără consimtământul institutiilor cu atributii stabilite prin lege. - Restaurarea cu acordul institutiilor abilitate pentru a nu se distruge valoarea istorică și arhitecturală.

Pericol de degradare fizică amonumentelor istorice. Schimbarea aspectului traditional, arhitectural, cu piederea valorii monumentelor.

10. Zonarea teritoriala

Se introduce o suprafata mare in intravilan

Cresterea suprafetei de intravilan cu 972.10 ha fata de suprafata existenta

Dezvoltare neraţională cu risipă de resurse (pământ) Nu se pot asigura servicii de gospodarire comunala, alimentare cu apa, canalizare

11. Conştientizarea publicului în luarea

PUG elaborat după consultarea administraţiei şi a cererilor cetăţenilor.

Supunerea spre dezbatere a PUG şi a studiilor pentru extinderea sau înfiinţarea

Degradarea factorilor de mediu. Regres economic şi social.


deciziilor privind mediul

Hotărârile Consiliului Local sunt aduse la cunoştinţa cetăţenilor.

de noi servicii.


Din analiza alternativei ”0” rezultă că neaplicarea măsurilor din Planul de

urbanism general al comunei Targsoru Vechi nu crează premise pentru dezvoltare urbană modernă; se vor menţine şi accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi în scădere, se va perpetua nivelul scăzut al dezvoltării economice şi sociale al localităţii şi a fenomenului de migraţie sau navetă a forţei de muncă active cea ce va crea nemulţumire în rândul populaţiei. Calculul riscului neimplementării Planului urbanistic al comunei Targsoru Vechi

Aplicând valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3)

EFECTUL Măsura prevăzută în

PUG nesemnificativ minor major catastrofal Apă X Aer X Sol X Sănătate X Riscuri naturale X Schimbări climatice X Conservarea resurselor X Biodiversitate X Patrimoniu cultural şi istoric

X

Zonarea teritorială X Conştientizarea populaţiei

X

0 -- 14 6 Având în vedere consecinţele pe care le are neimplementarea măsurilor

(alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia că riscul degradării acestora este foarte mare.

Pentru populaţie, perpetuarea pericolului de inundaţii şi a alunecărilor de teren poate să aibă consecinţe catastrofale prin pierderi materiale chiar, în caz extrem, de vieţi omeneşti. Deasemanea si balastierele care duc la degradarea majora a solului si a albiei raului.

Pentru factorul de mediu ”apa” cu toate că s-a încadrat efectul ca major, poate să capete caracter catastrofic, cu poluarea gravă a pânzei de apă din subteran dacă nu se rezolvă problema canalizării şi tratării apelor uzate menajere.

Rezultă din această încadrare că implementarea măsurilor prevăzute în PUG este imperios necesară.


CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G.

Din analiza obiectivelor prevăzute în Planul Urbanistic general al comunei

Targsoru Vechi se poate aprecia că toate propunerile sunt în corelare cu prevederile legislatiei sectoriale (sănătate, transport, etc.) și cu prevederile legislatiei în domeniul protectiei mediului și nu aduc atingere acestuia.

Risc de instabilitate A fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea printr-un tub

potentialului si probabilitatii de producere a alunecarilor de teren din „Ghid pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatare a constructiilor, refacere si protectie a mediului”, indicativ GT006-97, caseta 17 si este practic 0

Risc de inundabilitate În perioadele cu precipitaţii abundente este inundată o suprafaţă din apropiere de

râul Prahova, din dreptul satului Stănceşti, în apropierea podului. Pâraiele Leaotu şi Viişoara prezintă un debit controlat prin barajul de la Nedelea şi

nu s-au semnalat fenomene de inundabilitate datorate acestora.

Calitatea aerului la nivelul comunei Targsoru Vechi În zonele de locuinte este influentată negativ de arderea combustibililor

solizi (lemn şi cărbune), în sobe, realizate după solutii locale, fără o bază tehnică corectă, cu implicatii asupra randamentului şi sigurantei în exploatare.

Amenajarea unor noi spatii verzi pe terenurile degradate şi libere şi completarea plantatiilor defrişate vor contribui la îmbunătătirea calitătii aerului în comună.

Calitatea apei la nivelul comunei Targsoru Vechi În prezent în comună nu există sistem de canalizare a apelor uzate. Obiectivele

social – culturale din comună evacuează apa uzată în fose septice vidanjabile sau în puţuri absorbante. Locuiţele individuale folosesc latrine uscate, care constituie un permanent focar de infectie si de transmitere a bolilor.

Dispunerea latrinelor în incinta proprietăţilor conduce mai ales în perioadele cu precipitatii abundente la deversări ale materiilor fecale şi ale dejectiilor de la animale, atât în incinta proprietăţilor, cât şi pe arterele de circulaţie, situaţia respectivă generând un puternic impact negativ asupra condiţiilor de viaţă ale comunităţii.

În urma implementării PUG calitatea apelor va fi îmbunătătită prin racordarea comunei şi a satelor componente la retelele de apă şi canalizare.

Riscuri Stabilirea functiunilor principale a terenurilor prin zonarea teritorială crează

posibilitatea îmbinării activitătilor economice cu măsuri de protectia mediului și a


populatiei. Totuși, deoarece Planul urbanistic general crează numai cadrul organizatoric al zonării teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activităti economice. În Plan se face referire la specificul activitătii economice care se poate dezvolta în comuna Targsoru Vechi în domeniul agriculturii şi creşterii animalelor precum şi cele în domeniul exploatarii materiilor prime, a micii industrii, serviciilor şi turismului.

De acest aspect se va tine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investitii. Prin amplasarea noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca avînd această destinatie se vor impune conditiile pe care trebuie să le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sănătate a populatiei și confortul locuirii.

Aplicarea măsurilor prevăzute în PUG limitează fenomenele de poluare și asigură baza dezvoltării durabile a localitătii.

CAPITOLUL 4. ORICE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE,

RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL

În urma analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele

caracteristice şi problemele relevante de mediu pentru teritoriul ce face obiectul Planului urbanistic general.

Dintre factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, pentru planuri şi programe, au fost considerati relevanti urmatorii:

Factor/Aspect de mediu

Probleme de mediu relevante pentru PUG

Apa Posibila poluare a apei paraelor se realizeaza ca urmare a evacuarii apelor uzate menajere neepurate Ridicarea nivelului apei freatice in urma ploilor produce inundarea latrinelor şi a puţurilor săteşti si poluarea lor cat si datorita activitatilor agricole(utilizarea ingrasamintelor chimice pe terenurile cultivate, cresterea animalelor si pasarilor) desfasurate de-a lungul timpului si in present Raul Prahova necesita regularizari de mal.

Aer Calitatea aerului in zona analizata nu este monitorizata. Exista surse de poluare a aerului de tip industrial: - activitati industriale: fabrica de preparate din carne, gatere - incalzirea locuintelor cu sisteme proprii(sobe), utilizand drept combustibil lemnul si carbunele inferior - cresterea animalelor si pasarilor in sistem domestic - trafic rutier de transit si local de intensitate medie


Sol Managementul necorespunzator al apelor uzate din gospodariile individuale din satele apartinatoare comunei Posibilitatea afectarii solului prin poluarea cu azotati si fosfati in unele perimetre de pe terenurile cultivate, ca urmare a utilizarii ingrasamintelor chimice si cu nitriti ca urmare a depozitarii direct pe sol a dejectiilor provenite din cresterea animalelor.

Riscuri naturale Terenul ce se situeaza in intravilanul comunei Târgsoru Vechi este in cea mai mare parte plan si stabil, specific reliefului de câmpie, cu denivelari mici in zonele de eroziune ale retelei hidrografice din teritoriu.

Conservarea resurselor naturale

Majoritatea clădirilor de utilitate publică sunt alimentate cu căldură de la centrale termice proprii, care folosesc gazele naturale, centrale dotate cu echipamente moderne, cu funcţionare automată, având randament ridicat şi grad redus de poluare.Consumatorii din locuinţele individuale alimentate cu gaze folosesc în general pentru încălzire sobele, dar şi centralele termice moderne, cu puteri termice adaptate necesarului de energie termică, cat şi pentru prepararea hranei. In locuinţele care nu sunt alimentate cu gaze naturale, încălzirea se face cu sobe alimentate cu combustibil solid (lemne şi cărbuni), iar prepararea hranei cu butelii de aragaz.

Patrimoniu cultural Rezervaţii arheologice cuprinzând situri cu niveluri de locuire pe perioade îndelungate

Zonare teritoriala Teritoriul administrative este diferentiat în functie de destinatia principală a terenurilor și în conformitate cu necesitătile populatiei; zonarea propusă asigură un acces mai bun la infrastructura de servicii a localitătii.

Constientizarea publicului asupra problemelor de mediu

Implementarea legislatiei de mediu europene se realizează prin campanii de informare a populatiei, a tuturor categoriilor de vârstă sau pregătire, privind obligatiile administratiei publice locale, a persoanelor fizice și juridice de a mentine un mediu curat, nepoluat. Populatia trebuie implicată în actiuni de protectie a mediului.


CAPITOLUL 5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG 5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar, international Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislatia română a aquis–ului comunitar, implementarea si controlul implementării legislatiei specifice. Politica Uniunii Europene si actiunea sa asupra mediului pot fi schitate prin programele sale de actiune asupra mediului începute în 1973. Planul National pentru aderarea României la Uniunea Europeană

În conformitate cu Planul National pentru Aderarea României la Uniunea Europeană si a prevederilor Legii nr.151/1998 privind Dezvoltarea Regională, a fost elaborat în luna octombrie 1999 Planul National de Dezvoltare al României, care a fost revizuit la jumătatea anului 2000. Acest document corelează si integrează următoarele documente:

• Planul Regional de Dezvoltare; • Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala; • Planul National pentru Transport; • Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului; • Strategia Natională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a României va tine seama de considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe următoarele domenii importante: îmbunătătirea calitătii apei, reducerea emisiilor în aer (în special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor si depozitarea deseurilor municipale în conditii ecologice. Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM)

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în 1995 (ultima dată fiind revizuit în 1999) si a fost actualizat în concordanta cu Planul National pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului si sănătate). In luna noiembrie 1999 a fost pregătită noua versiune a PNAPM; selectarea, analiza si implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordantă cu următoarele criterii:

• domenii majore de activitate; • abordarea pe anumite nivele (local, regional, national); • perioada de implementare: termen scurt si mediu;


• problemele generale abordate: protectia calitătii apelor, protectia calitătii aerului si a atmosferei, protectia calitătii solului, conservarea biodiversitătii, silvicultura, managementul deseurilor, planificare urbană si transporturi;

• legislatie si reglementări, dezvoltare institutională. Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor

În anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor a elaborat si aprobat prin hotărâre a Guvernului, Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activitătile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plăteste” sau, după caz, producătorilor în conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

Planul National de Gestionare a Deseurilor

Acest plan national de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborat pentru perioadă 2003-2013 în baza prevederilor legislatiei europene si nationale în domeniu si are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu în domeniul gestionării deseurilor, precum si unele actiuni cu termen pentru anul 2020. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 3 Sud Muntenia Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Prahova Colectarea, transportul si gestionarea deşeurilor menajere din zona Targsoru Vechi, se va incadra in prevederule proiectului „Managementul Deşeurilor în judetul Prahova”. Odată cu actualizarea PUG-ului propus autoritătile locale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

• Conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia, coeficientul de colectare selective a deseurilor va fi de 20% in mediul rural, pana in anul 2012

• Conform PJGD – Prahova, fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul rural trebuie sa ajunga la 55% in perioada 2008 – 2038(in anul 2008 acesta a fost de 70%)

• Respectarea termenelor de colectare in proportie de 100% a deşeurilor solide din mediul rural, (respectiv comuna Targsoru Vechi) până în anul 2013 conform PJGD Prahova;

• Recuperarea şi reciclarea tuturor deşeurilor de ambalaje până în anul 2013 conform PJGD Prahova;


• Colectarea tuturor deşeurilor periculoase şi similare pâna in anul 2017 conform PJGD Prahova;

• Colectarea tuturor DEEE conform PJGD Prahova; • Colectarea tuturor deşeurilor provenite din constructii şi demolari (in momentul

actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri). Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu si implementarea legislatiei de mediu

In Planul de Urbanism General al comunei sunt prevăzute măsuri si lucrări referitoare la:

• Extinderea zonei de locuit prin completarea zonelor existente sau reparcelare în cadrul zonelor de locuit;

• Retehnologizarea si diversificarea locurilor de muncă • Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea

apelor pluviale din zonele de locuit; • Reabilitarea podetelor care necesită interventie; • Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie între unitătile

economice poluante si vecinătăti; • Extinderea alimentarii cu apa in sistem centralizat pentru toate satele

componente ale comunei • Realizarea retelei de canalizare si statiilor de epurare, în satele

componente; • Introducerea retelelor de distributie a gazelor naturale. • Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu

stabilite la nivel national si local, a prevederilor directivelor U.E. precum si a obligatiilor asumate de România în capitolul 22. Mediu a tratatului de aderare la U.E. Referitor la implementarea prevederilor legislatiei nationale si a directivelor comunitare de mediu, P.U.G.–ul asigură implementarea prevederilor următoarelor acte normative:

• Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată prin Legea 265/2006;

• H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; • Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor,

aprobată prin Legea nr. 426/2001,ordonantă modificată prin O.U.G. nr. 61/2006, aprobată cu completări prin Legea nr. 27/2007, act normativ care transpune Directiva Cadru privind Deseurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC si Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase;

• Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile modificată prin Legea nr. 311/2004 si Ordonanata 11/2007

• OUG nr.3/2010 pentru modificarea si completarea Legii apelor 107/1996, modificată si completată de Legea 310/2004;


• Hotărârea de Guvern 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate modificat prin Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 si prin HG 210/2007;

• O.U.G. 243/2000, privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001 modificata ulterior cu O.U.G. 12/2007;

• Ordinul Ministerului Sănătătii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viată a populatiei, modificat si completat cu Ordinul Ministerului Sănătătii 1028/2004; Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.

5.2. Obiective de mediu, tinte si indicatori

Obiectivele de mediu pot fi in raport cu planul vizat:generale(strategice) sau particulare (specifice).

• obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel national, comunitar sau international;

• obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan, derivate din obiectivele strategice, precum si obiectivele la nivel local si regional. Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de

reducere/eliminare a impactului social si asupra mediului prevazute în planurile de management. Sintezele au fost realizate astfel încât sa prezinte imaginea cât mai completa a masurilor mentionate. Indicatorii au fost identificati astfel încât sa permita elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementarii planului asupra mediului.

Tintele si indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv, pentru fiecare factor/aspect de mediu luat în considerare. În tabelul de mai jos se prezinta obiectivele strategice, obiectivele specifice, tintele si indicatorii pentru factori/aspecte de mediu relevanti pentru evaluarea de mediu.


Factor/aspect de mediu

Obiective de mediu

Tinte Indicatori

Apa Limitarea poluarii la nivelul la care sa nu produca impact semnificativ asupra calitatii apelor

- Realizarea retelei de canalizare si a statiei de epurare a apelor uzate din comuna si racordarea a cat mai multe gospodarii la aceasta - Realizarea de rigole si santuri pentru dirijarea si preluarea apelor pluviale de catre receptorii naturali - Realizarea de perimetre de protectie la retelele de alimentare cu apa si canalizare la cimitir - Indicatorii de calitate a apelor uzate se vor incadra in limitele impuse de NTPA 001/2005

Modul de respectare a razei spatiilor de protectie Un numar mare de locuinte racordate la sistemele centralizate, din totalul locuintelor din comuna Modul de functionare al statiei de epurare a apelor uzate Indicatori de calitate a apei potabile Indicatori de calitate a apelor evacuate de la statia de epurare care sa permita evaluarea calitatii acestora in raport cu prevederile legale Numar verificari

Aer Limitarea emisiilor de poluanti in aer la niveluri care sa nu genereze impact semnificativ asupra calitatii aerului

- Reducerea nivelelor de poluare a aerului in perimetrele adiacente arterelor de traffic - Solicitarea avizelor de mediu la eliberarea autorizatiilor de construire ale unitatilor economice

Numar proiecte de modernizare a drumurilor in perimetru comunei Numar avize de mediu solicitate

Sol Limitarea impactului negative asupra solului

- Realizarea retelei de canalizare comunala - Managementul corespunzator al deseurilor - Respectarea prevederilor PUG cu privire la zonificarea teritoriului

Nu exista sistem de canalizare in comuna Sistemul de management al deseurilor in relatia cu prevederile legale Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la zonificare

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei, protejarea sanatatii umane

- Asigurarea calitativa si cantitativa a apei potabile in toate perimetrele locuite - Asigurarea colectarii apelor uzate menajere in toate satele comunei - Asigurarea

Procent locuinte racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apa, din total locuinte din comuna Lipsa sistemului de canalizare din comuna Procent gospodarii dotate cu facilitati de colectare a


managementului instituit prin colectarea deseurilor - Mentinerea calitatii factorilor de mediu in limita prevederilor legale pentru protectia sanatatii populatiei

deseurilor menajere si procent contracte individuale incheiate cu SC SALUB SA Ploiesti Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apa, aer, sol)

Zgomotul si vibratiile

Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii in zonele cu receptori sensibili la aceaata

- Reducerea nivelurilor de poluare fonica si de vibratii in perimetrele adiacente obiectivelor sensibile: unitati scolare, gradinite, dispensar medical

Niveluri de zgomot la receptori Niveluri de vibratii la receptori

Factorii climatici Limitarea efectelor vanturilor puternice si ploilor torentiale

- Respectarea interdictiilor de construire in zonele cu risc de inundatii si alunacari de teren - Regularizarea cursurilor de apa si aparari de mal - Salubrizarea vailor cursurilor de apa, a santurilor si rigolelor stradale pentru prevenirea inundatiilor

Evidenta suprafetelor cu risc de inundatii Cursuri de apa regularizate si lucrari de aparari de maluri realizate, localizarea acestora Numar actiuni de salubrizare

Peisajul Crearea unui peisaj adecvat

- Reglementarea zonelor si a modului de construire in raport cu functiunile acestora, in vederea asigurarii unui peisaj cat mai estetic - Imbunatatirea aspectului si a functionalitatii zonei centrale - Realizarea de spatii publice plantate cu rol peisagistic, in relatie cu zonele protejate din intravilan si extravilan

Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la asigurarea esteticii peisajului Suprafete spatii plantate, localizarea acestora

Flora si fauna Limitarea impactului negative asupra faunei si florei

- Respectarea legislatiei privind fondul forestier si agricol - Respectarea restrictiilor de construire

Modul de respectare a legislatiei privind fondul forestier si agricol, numar proiecte Modul de respectare a razei spatiilor de protectie


Patrimoniu cultural

Protectia peisajului natural, cultural si istoric

- Respectarea legislatiei referitoare al mentinerea și ameliorarea fondului peisagistic natural și antropic, de refacere peisagistică a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere și conservare a monumentelor istorice, a ariilor naturale protejate.

S-au instituit zone de protectie a monumentelor istorice. Se recomandă restaurarea acestora numai cu avizul institutiilor abilitate, cu responsabilităti în domeniu.

Mediul urban si infrastructura rutiera

Imbunatatirea calitatii si functionalitatii componentelor mediului urban, creearea conditiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a comunei

- Delimitarea centrului civic al comunei si al zonelor functionale in vederea dezvoltarii cu respectarea prevederilor legale - Delimitarea zonelor pentru extinderea dezvoltarii localitatilor - Imbunatatirea conditiilor privind traficul rutier prin modernizarea drumurilor comunale si locale si realizarea de poduri si podete - Imbunatatirea calitatii locuirii si a conditiilor sociale - Protectia si punerea in valoare a monumentelor istorice, dezvoltarea turismului si agrementului - Punerea in valoare, protectia peisajului si asigurarea rezervelor de teren pentru amplasarea obiectivelor propuse - Reglementarea utilizarii terenului - Reglementarea modului de construire

Numar planuri zonale aprobate, obiectivele acestora modul de respectare a prevederilor PUG si a legislatiei de protectie a mediului Numar proiecte de dezvoltare elaborate si implementate, obiectivele acestora, modul de respactare a prevederilor PUG si a legislatiei de protectie a mediului Numar si tipuri de echipamente edilitare noi sau modernizate/reabilitate, anvergura acestora Lucrari de modernizare a infrastructurii numar de drumuri, poduri si podete Plantatii de protectie si de reabilitare peisagistica Modul de asigurare a utilitatilor in perimetrele construite Modul de respectare a interdictiilor de construire Numar locuinte rehabilitate termic

Mediul economic si

Crearea conditiilor pentru

- Rezervarea unor zone pentru dezvoltarea

Numar proiecte noi implementate pe domenii


social

dezvoltarea economica a comunei si pentru creearea de locuri de munca

activitatilor industrial-agrare - Crearea unei zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii

de activitate Modul de respectare a prevederilor PUG si ale legislatiei pentru protectia mediului

Constientizarea publicului

Creșterea responsabilitătii publicului fată de mediu

- Implicarea populatiei în păstrarea calitătii surselor de apă (respectarea zonelor de protectie a surselor de apă). - Se elimină poluarea din surse difuze de la gospodăriile populatiei;crește grija fată de cantitatea de deșeuri produsă - Grija fată de integritatea infrastructurii rutiere. - Conștientizează populatia asupra valorii terenurilor și o implică în utilizarea lor optimă. - Crește aportul populatiei în economisirea de resurse energetice - Implică populatia în păstrarea patrimoniului cultural și istoric

PUG-ul contine propuneri rezultate în urma consultării populatiei privind directiile de dezvoltare a localitătii. Primăria aduce la cunoștinta publicului tematica și continutul hotărârilor adoptate de consiliul local. Regulamentul local de urbanism impune procedurile pentru aprobarea obiectivelor de investitii cu respectarea protectiei mediului. PUG stabilește zonele de protectie pentru, monumente istorice, captări apă, statii de epurare, etc.


CAPITOLUL 6.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG

Sunt prezentate posibilele efecte asupra factorilor de mediu in cazul implementarii obiectivelor propuse prin PUG. In acest sens se identifica potentialele neconcordante dintre obiectivele propuse si obiectivele de referinta pentru protectia mediului. 6.1. Metodologia de evaluare utilizata

Evaluarea a fost efectuata tinand cont de criteriile recomandate prin HG 1076/2004 anexa 1, pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului s-au avut in vedere atat efectele directe cat si secundare, cumulative sau sinergice. S- a tinut cont si de durata prognozata a impactului-pe termen scut, mediu sau lung.

Evaluarea consta in acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de impact pozitiv sau negativ , identificata, utilizand urmataorea scara:

+2 impact pozitiv semnificativ +1 impact pozitiv nesemnificativ 0 fara impact -1 impact negativ nesemnificativ -2 impact negativ semnificativ Notele de bonitate au fost acordate pentru impactul prognozat atat in

lipsa aplicarii masurilor specifice de prevenire, reducere sau compensare, cat si pentru impactul prognozat in cazul aplicarii acestor masuri propuse . 6.2. Evaluarea obiectivelor propuse prin PUG Principalele obiective propuse prin PUG comuna Targsoru Vechi sunt:

O1 - extinderea teritoriului administrativ al comunei cu 972.10 ha; O2 - lucrarile de infrastructura legate de realizare, imbunatatirea , extinderea si dezvoltarea retelelor tehnico – edilitare O3 - Introducerea retelelor de distributie a gazelor naturale. O4 - Executie constructii de obiectiv social. O5 - Păstrarea și restaurarea patrimoniului cultural, istoric si de peisaj


Obiectivul O1 extinderea teritoriului administrativ al comunei cu 972.10 ha; Factoru de mediu Obiective de mediu Nivel

impact Justificarea incadrarii

Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Nici un impact Apa Imbunatatirea calitatii apelor de

suprafata si subterane 0 Nici un impact

Sol Imbunatatirea calitatii solului -1 Impact negative datorita schimbarii tipului de folosinta a terenului

Sanatatea populatieie

Imbunatatirea calitatii vietii +1 Cresterea gradului de confort prin marirea spatiului de lucuit pe cap de locuitor

Mediu social si economic

Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati

+1 Impact pozitiv prin extinderea intravilanului se extinde si infrastructura rutiera si utilitatile, aceasta conducand la posibilitatile de dezvoltare socio-economic

Constientizarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de madiu

+1 Constientizare populatiei asupra valorificarii terenului

TOTAL 2

Obiectivul O2 lucrarile de infrastructura legate de realizare, imbunatatire,extindere si dezvoltarea retelelor tehnico – edilitare Factoru de mediu Obiective de mediu Nivel


Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Nici un impact Apa Imbunatatirea calitatii apelor de

suprafata si subterane +2 Impact pozitiv datorita

utilizarii rationale a resurselor naturale; realizarea unor conditii si confort corespunzator;desfiintarea puturilor absorbante; interzicerea oricaror deversari necontrolate; respectarea legislatiei in vigoare privind evacuarea apelor uzate

Sol Imbunatatirea calitatii solului +1 Impact pozitiv datorita desfiintari puturilor absorbante; interzicerea orcarei deversari de ape


uzate, reziduri sau depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora


Imbunatatirea calitatii vietii +2 Impact pozitiv datorita asigurarii calitatii apei potabile in retea pe intreg teritoriu comunei; imbunatatirea confortului si igienei



+1 Impact pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare ale comunei



+1 Implicarea populatiei în păstrarea calitătii surselor de apă (respectarea zonelor de protectie a surselor de apă). Implicarea populatiei în managementul apelor uzate. Crește grija fată de integritatea infrastructurii rutiere.

TOTAL 7 Obiectivul O3 Introducerea retelelor de distributie a gazelor naturale Factoru de mediu Obiective de mediu Nivel


Aer Imbunatatirea calitatii aerului +2 Impact pozitiv datorat reducerii emisiilor de poluanti proveniti de la arderea combustibililor solizi sau lichizi

Apa Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane

0 Nici un impact

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Nici un impact Sanatatea populatieie

Imbunatatirea calitatii vietii +1 Impact pozitiv datorita gradului de confort



+1 Impact pozitiv datorita posibilitatilor de dezvoltare ale comunei



+1 Creste aportul populatiei in economisirea de resurse energetice

TOTAL 5


Obiectivul O4 - Executie constructii de obiectiv social

Factoru de mediu Obiective de mediu Nivel impact

Justificarea incadrarii

Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Nici un impact Apa Imbunatatirea calitatii apelor

de suprafata si subterane 0 Nici un impact


Imbunatatirea calitatii vietii +1 Cresterea gradului de confort si igiena



0 Nici un impact


Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1

TOTAL 2 Obiectivul O5 Păstrarea și restaurarea patrimoniului cultural, istoric si de peisaj Factoru de mediu Obiective de mediu Nivel


Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Nici un impact Apa Imbunatatirea calitatii apelor

de suprafata si subterane 0 Nici un impact


Imbunatatirea calitatii vietii 0 Nici un impact


Dezvoltarea turismului +1 Imact pozitiv datorita dezvoltarii economice a comunei


Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1 Implica populatia in pastrarea patrimoniului cultural, istoric si de peisaj

TOTAL 2


6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin PUG asupra asupra obiectivelor de mediu relevante

Obiectiv Aer Apa Sol Sanatatea populatiei

Mediu social si econimic


Total

O1 0 0 -1 1 1 1 2 O2 0 2 1 2 1 1 7 O3 2 0 0 1 1 1 5 O4 0 0 0 1 0 1 2 O5 0 0 0 0 1 1 2 Total 2 2 0 5 4 5 18

Din evaluarea cumulativa reiese un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu, ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.

Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUG-ului genereaza un impact preponderent pozitiv. Obiectivul O1 extinderea teritoriului administrativ al comunei cu 972.10 ha inregistreaza un impact negativ nesemnificativ datorita schimbarii tipului de folosinta a terenului, dar tinand cont ca, extinderea intravilanului si constructia de noi locuinte va conduce la marirea spatiului de locuit pe cap de locuitor, implicit la cresterea gradului de confort a populatiei ,implementarea acestui obiectiv este considerata o necesitate. Se poate concluziona ca implementarea PUG va contribui in principal la limitarea poluarii apelor de suprafata si subterane, imbunatatirea calitatii vietii, dezvoltarea infrastructurii, imbunatatirea calitatii aerului.

CAPITOLUL 7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Nu este cazul, implementarea proiectelor propuse prin PUG nu pot genera efecte asupra mediului in context transfrontalier,datorita amplasarii teritoriului comunei.


CAPITOLUL 8. MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG

Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabileasca masuri atat pentru compensarea oricarui efect negativ cat si pentru intarirea efectelor pozitive. In cazul concret al implementarii prevederilor din PUG comuna Targsoru Vechi se recomanda urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii proiectului.

8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului

Obiectivele prevazute in PUG , necesare dezvoltarii localitatii , ar putea afecta calitatea acestuia, in faza de executie a lucrarilor pentru: executarea lucrarilor de constructii, extindere retea de alimentare apa potabila, realizare retea de canalizare si statie de epurare. Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad:

- Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere, sau a executiei de constructii de noi obiective se vor lua masuri pentru a diminua , pana la eliminare a emisiilor de pulberi, zgomot sau vibratii; materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici; se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces.

- In cazul avizarii amplasarii unei activitati economice este necesara impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de poluanti atmosferici. Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se situeze sub limitele prevazute de STAS 12574/87 si Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.

8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei

Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de apa vor fi exclusiv pozitive, ele contribuind la cresterea calitatii acestora. Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii surselor de apa :

• Instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila,conform Legii apelor nr.107 cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H.G.


930/2005 Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica.;

• Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa ;

• Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora ;

• Exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare ; • Monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate

epurate evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele mpuse de NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate orasenesti isi industriale la evacuarea in receptori naturali ;

• Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de canalizare ;

• In timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora ;

• Deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare ;

8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului

Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG.

Pe perioada efectuării lucrarilor de constructii se vor produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor si excavatiilor, insa proiectele ulterioare de implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru protectia solului si subsolului care diminueaza impactul, cum ar fi:

• utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea conditionărilor pentru drumurile noi de acces;

• utilizarea unor tehnologii avansate de construire; • lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa

ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol;

• se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor existente prin vidanjarea lor periodica , acestea urmand sa fie dezafectate odata cu racordarea tuturor gospodariilor la sistemul centralizat de canalizare;

• refacerea vegetatiei prin reconstructia ecologica in zonele ocupate cu organizarea de santier prin acoperirea cu strat de pamant vegetal si refacerea vegetatie specifice habitatelor acolo unde va fi cazul;

Constructorul are obligatia să mentină evidenta lunară a producerii, stocării provizorii, tratării si transportului, reciclării si depozitării definitive a deseurilor. O parte a


acestor deseuri, respectiv cele provenite din excavatii, vor fi reciclate in umpluturi si nivelări ca material inert, tinand cont de calitatea solului.

8.4. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei

• lucrări pentru extinderea sistemului centralizat de distributie apă potabila pentru toate satele componente

• construirea retelei de canalizare și a statiei de epurare ape uzate menajere,

• punerea în functiune a sistemului de colectare a deșeurilor menajere în toate satele componente si de la toti locuitorii comunei

Măsurile prevăzute au un impact pozitiv asupra sănătătii umane. Dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală trebuie completate cu o amplă campanie de conștientizare a populatiei privind necesitatea respectării normelor de igienă și sănătate asociate cu măsuri disciplinare, în temeiul legii, împotriva acelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit.

8.5. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitate, vegetatie, peisaj

Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica prin acoperirea cu strat de pamant vegetal cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica; Replantari de exemplare protejate, care au fost sacrificate la realizarea obiectivelor, daca este cazul, in compensare pe terenuri cu sol care permite dezvoltarea lor.

Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului, au fost propuse functiuni urbane noi, reconversia altora si masuri administrative, tipuri de exploatare a unor zone, tipuri de utilizare a produselor rezultate, reconformarea circulatiilor majore, lucrari importante pentru ecologizarea unor zone. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind imaginea comunei si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei.

Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi va schimba functiunile pentru reintegrarea in circuitul economic prin prevederea de, spatii verzi, spatii pentru sport.Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie.

8.6. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale

Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor. Pentru a evita distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de masuri:

• pastrarea terenurilor cu probleme pe cat este posibil in domeniul public; • functiunea de spatiu verde va fi preponderenta in lunca; • introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare pentru

terenurile posibil de construit.


• urmărirea în timp şi întreţinerea în condiţii de funcţionare a canalelor Leaotu şiViişoara prin decolmatarea periodică a acestora;

• interzicerea amplasării oricărui tip de construcţie pe traseul canalelor de desecare, funcţionabile sau colmatate, pentru evitarea întreruperii funcţionării reţelei de canale de desecare existentă pe teritoriul comunei.

• respectarea distanţelor de protecţie a cursurilor de apă, conform prevederilor din legea nr. 112/2006, lege care modifică şi completează Legea Apelor (L 107/1996).

8.7. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice

Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se recomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de minim 1 m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major.

Un procent din suprafata loturilor trebuie puternic plantata in special cu arbori fructiferi, cu o densitate de minim un arbore la 50 mp/lot. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajuta la stoparea poluantilor din aer si sol si are un efect psihologic major.

8.8. Masuri de protectie a patrimoniului cultural

Monumentele istorice cu valoare de patrimoniu din comuna Targsoru Vechi vor fi protejate prin delimitarea unor zone de protectie cu raza de 100 de metri de la limitele lor. Delimitarea exacta a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe baza de studii de specialitate. Pana la definitivarea acestora, in zonele mentionate sunt interzise orice fel de constructii si amenajari, cu exceptia celor specifice de punere in valoare, restaurare.

CAPITOLUL 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

S-au analizat doua variante la PUG:

- Varianta 0 – cazul neimplementarii planului; - Varianta propusa – varianta in care se va implementa planul.

Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata, haotica a comunei Targsoru Vechi, relevand o serie de efecte negative:


• existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte, care nu au acces direct la drumuri publice (enclave neconstruite) si nu sunt echipate edilitar;

• slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice, serviciilor generale si comertului in cadrul comunei;

• starea precara a dotarilor culturale de pe teritoriul comunei, acestea necesitand reabilitare;

• insuficienta valorificare a resurselor naturale cu potential turistic (lacurile cu potential piscicol);

• neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile, respectiv activitatile de comert, servicii de tranzit si depozitari;

• lipsa unor spatii pentru sport si agrement; • starea precara a spatiilor verzi existente; • retea stradala nemodernizata si subdimensionata; • lipsa parcajelor publice; • insuficienta sistem centralizat de alimentare cu apa potabila • existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu

specific de gospodarie comunala; • inexistenta retea de canalizare si statie de epurare; • izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit; • retea electrica nemodernizata; • iluminat public deficitar; • utilizarea pentru incalzire si prepararea hranei a combustibililor solizi, cu

impact negativ asupra mediului prin taierea padurilor, poluarea mediului; • nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie

comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite; • inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si

cimitire; • depozitare necontrolata a deseurilor menajere; • precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv; • lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca; • pondere redusa a activitatilor neagricole; • lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole); • pondere ridicata a populatiei varstnice.

Varianta propusa conduce la urmatoarele avantaje:

- dezvoltarea prioritara (pe baza de PUZ) a terenurilor neconstruite existente in intravilan (inclusiv echiparea edilitara a acestora);

- asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvtivitatilor comerciale, serviciilor;

- reabilitarea si modernizarea echipamentelor publice existente; - executia de terenuri de fotbal si spatii verzi in toate localitatile comunei; - amenajarea peisagera a spatiilor verzi existente;


- modernizarea strazilor existente; - realizarea de noi trasee de strazi in zonele de extindere a intravilanului; - amenajarea intersectiilor; - realizarea de parcaje in cadrul zonei centrale; - dezvoltarea retelei de alimentare cu apa pentru toate satele componente; - construirea retelei de canalizare si a statiei de epurare; - modernizarea sistemului de iluminat public; - se vor moderniza drumurile existente; - incalzirea locuintelor cu echipamente moderne, automatizate, cu randament

ridicat, ce vor asigura pe langa confort si reducerea emisiilor in aer si o exploatare mai usoara, micsorarea numarului de focuri, prepararea apei calde in sistem centralizat, micsorarea pericolului de incendii;

- aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor; - introducerea de noi sisteme de sortare la sursa si colectarea selectiva a

materialelor reciclabile; - asigurarea perdelelor de protectie necesare fata de constructii tehnico-

edilitare sau ale gospodariei comunale; - promovarea unor structuri viabile de dezvoltare care sa puna in valoare

potentialul comunei; - incurajarea dezvoltarii agroturismului; - masuri de incurajare a cresterii natalitatii (facilitati privind locuirea acordate

tinerelor familii, stimularea incadrarii in munca a tinerilor, cresterea cantitativa si calitativa a serviciilor oferite familiilor tinere);

- masuri de reducere a somajului; - cresterea si dezvoltarea pietei muncii, asigurarea formarii si pregatirii fortei de

munca (inclusiv conversie profesionala).

In cazul planului de fata s-au avut in vedere :

� Criterii economice (respectiv eficienta). Solutia propusa a PUG prezinta cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor, mai mici comparativ cu alte variante; in mod similar costurile de intretinere sunt mai reduse.

� Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea sociala). Propunerile PUG prezinta cele mai bune rezultate din punct de vedere al protectiei factorului uman; impactul pozitiv asupra locuitorilor localitatilor riverane este semnificativ.

� Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile PUG prezinta efecte negative minime asupra peisajului, solului, apei, poluarii aerului si asupra patrimonului cultural, in special pe termen lung, respectiv in perioada de exploatare a acestuia.

Propunerile de lucrarile proiectate din PUG satisfac normele tehnice in vigoare. Nici o alta varianta de proiectare nu ar fi asigurat beneficii de mediu suplimentare comparativ cu varianta aleasa.

Materialele de constructie vor cuprinde materiale simple, in general utilizate in astfel de lucrari. Se anticipeaza ca se vor folosi materiale si tehnici de constructie


traditionale, desi, detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Solutiile tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de:

- conditiile de mediu, - tipul si natura lucrarilor, - posibilitatea utilizarii materialelor locale, - utilitatea tehnica, functionala si securitatea dezvoltarii propuse, - dotarile, caracteristicile functionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice,

institutionale ale zonei, - vecinatatile existente.

Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente si utilaje moderne care sa fie conforme cu prescriptiilor tehnice, precum si cu normele europene practicate actual in domeniul protectiei mediului.

Se va face recomandarea ca acolo unde spatiile de lucru sunt limitate sa fie folosite cu precadere munca manuala pentru a reduce la minim impactul lucrarilor de executie.

CAPITOLUL 10. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG

Articolul nr. 10 al Directivei nr. 2001/42/CE privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA),adoptată in legislaţia naţională prin HG nr. 1 076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării in scopul identificării, intr-o etapă cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere necesare. Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie astfel stabiliţi incat să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.

Complexitatea activităţilor din cadrul propunerilor PUG analizat a condus la stabilirea unor indicatori care să permită, pe de o parte, monitorizarea măsurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupra mediului, iar pe de altă parte, monitorizarea stării, calităţii şi evoluţiei factorilor/aspectelor de mediu.

Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului ARPM Pitesti, A.P.M. Prahova, si altor autoritati si institutii, pe baza propunerii de program de monitorizare inaintata de catre beneficiar, la fazele ulterioare ce vor urma aprobarii PUG.


FACTOR DE MEDIU INDICATORI MONITORIZATI ORGANIZATII RESPONSABILE

Apa - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea urmăririi aplicării procedurilor pentru managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Sistemele pentru controlul emisiilor de poluanţi in apă; - Eficienţa sistemelor pentru controlul emisiilor de poluanţiin apă. - Instituirea si respectarea zonelor de protectie. - Indicatori de calitate a apelor uzate

Autorităţile administraţiei publice locale Investitori

Aer Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Sistemele montate pentru controlul emisiilor de poluanţi; - Caracteristicile tehnice ale echipamentelor staţionare şi mobile care produc emisii atmosferice; Indicatori pentru monitorizarea şi raportarea calităţii aerului: - Concentraţii de poluanţi la emisie pentru sursele dirijate; - Inventarul anual al emisiilor de poluanţi; - Număr şi tipuri echipamente de monitorizare a calităţii aerului ambiental şi a parametrilor meteorologici, locuri amplasare; - Concentraţii de poluanţi (particule in suspensie, depuneri uscate şi umede, oxizi de azot, monoxid de carbon) in aerul ambiental in zonele populate; - Parametrii meteorologici; - Număr rapoarte de mediu elaborate anual; - Autorităţi cărora le-au fost transmise rapoarte/informări de mediu


Sol Indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului - Modul de realizare a prevederilor programului de management al deseurilor - Modul de implementare a sistemului de colectare selectiva a tuturor categoriilor de deseuri de la populatie si realizarea infrastructurii necesare colectarii selective a deseurilor - Masuri incluse in planul de management a deseurilor in legatura cu educarea cetatenilor pentru reducerea cantitatilor de deseuri

Autoritatile locale investitorii

Biodiversitatea, flora şi fauna

Monitorizarea implementarii colectarii selective a deseurilor. Monitorizarea amenajarilor peisagistice in concordanta cu prevederile PUG. Monitorizarea amenajarilor de vegetatie si biotopuri in zona acumularilor de apa si ostroave. Coridoare de vegetaţie plantate Zone de protecţie a mediului amenajate Programe educationale adresate locuitorilor comunei, cu privire la protejarea ecosistemelor forestiere si a spatiilor plantate



Infrastructura comunităţii Serviciile medicale: accesul populaţiei la serviciile

Autorităţi locale Structuri teritoriale


medicale, număr de vizite, rata mortalităţii/morbidităţii Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apă, aer, zgomot, vibraţii, sol) Amenajarea de spatii verzi conform cerinţelor OUG 114/2007. Suprafata totala a spatiilor verzi va fi de min 20 m2/locuitor ; se impune amenajarea de spatii verzi, perdele de protectie in zona - terenuri neproductive.

ale Sănătăţii Publice

Riscuri naturale Monitorizarea suprafetelor de teren cu probleme de destructurare si mentinerea lor in domeniul public

Autoritatile locale

Factorii climatici Inventarul anual al emisiilor de gaze cu efect de seră pe tipuri de surse

Autorităţile locale Investitori

Infrastructura rutiera Transportul

Componenţa noii infrastructuri rutiere din zonă Indicatori cu privire la starea drumurilor Proceduri standard pentru prevenirea accidentelor şi pentru intervenţie referitoare la transportul de materiale şi deşeuri Transportatori selectaţi, clauze contractuale şi responsabilităţi ale acestora cu privire la sănătate şi mediu

Societăţi de transport Autorităţi locale Structuri teritoriale ale Ministerului Transportului

Patrimoniul Cultural şi arheologic

Acţiuni din cadrul Planului de management al patrimoniului cultural implementate Starea clădirilor monument istoric in raport cu starea actuală a acestora şi cu prevederile specifice din planul de management Rezultatele cercetării arheologice preventive Instituirea zonelor de protectie Noi descoperiri arheologice Nivelul resurselor alocate de administratia locala

administraţiei publice locale Investitori Structuri ale Ministerului Culturii şi Cultelor

Peisajul Tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului in etapele de construcţie, operare şi dezafectare Tipuri şi număr de acţiuni pentru refacerea mediului in etapa de inchidere a lucrarilor de implementare a obiectivelor dupa aprobarea PUG

Autorităţi locale Investitori Constructor

CAPITOLUL 11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG 1076/2004 care transpune Directiva 2001/42/EC (Directiva SEA) privind procedura de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe .In prezentul raport de mediu sunt identificate, descrise si evaluate potentialele efecte semnificative asupra mediului care pot aparea prin implementarea planului si stabilite măsuri de contracarare a oricărui posibil efect negativ. Pentru factorii de decizie din administratia publică a comunei Targsoru Vechi. Raportul de mediu este un instrument care impreună cu Planul Urbanistic General poate să sprijine fundamentarea deciziilor in implementarea unor


proiecte care să reducă la minim impactul negativ al investitiilor, să intărească si să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice viitoare ale comunei.

Comuna Târgşoru Vechi este aşezată în partea de sud vest a judeţului Prahova,

la aproximativ 2 km vest de municipiul Ploieşti – reşedinţa judeţului Prahova. Comuna se compune din 4 sate: Strejnicu, Târgşoru Vechi, Zalhanaua şi

Stănceşti. Teritoriul administrativ al comunei Târgşoru Vechi se învecinează cu :

- la nord, oraşul Ploieşti şi comuna Ariceşti Rahtivani; - la sud şi vest, comunele Măneşti şi Ariceşti Rahtivani; - la est comuna Brazi şi oraşul Ploieşti.

Teritoriul administrativ al comunei se înscrie între următoarele coordonate geografice: 44051’04’’ - 44055’8’’ latitudine Nordică şi 25051’18.4’’ - 25059’22.8’’, longitudine estică.

Accesul in zona comunei Targsoruu Vechi se realizează astfel - trefic rutier - din DN 1 pe un drum judeţean către satele Strejnic, reşedinţa de

comună şi Târgşoru Vechi, pe DN 1A care traversează satele Zahanaua şi Stănceşti

- trafic feroviar - Târgovişte – Ploieşti prin gara Grângul lui Bot. PUG a fost elaborat în scopul:

- Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatilor; - Utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor urbanistice; - Evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia în folosul localitatii; - Cresterea calitatii vietii, cu precadere în domeniile locuirii, dotarilor aferente locuirii si serviciilor; - Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica; - Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire; - Corelarii intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spatiului.

Obiectivele PUG-ului sunt:

- Introducerea in intravilan a 972.10 ha, suprafata intravilanului va creste de la 708.09 la 1680.19 ha.

- modernizarea si dezvoltarea infrastructurii edilitare aferenta zonelor de extindere a intravilanului;

- echiparea edilitara a zonelor de extindere a intravilanului; - instituirea managementului tuturor categoriilor de deseuri; - stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; - stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice; - precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite si

amenajate;


- stabilirea destinatiei terenurilor aflate in extravilanul Comunei Targsoru Vechi. - dezvoltarea turismului(turism de circulaţie, turism de odihnă şi recreere,

agroturism, turism de vânătoare şi pescuit sportiv, turism cultural-istoric şi religios, turism ştiinţific, turism rutier şi feroviar, turism de week-end, cicloturism, ecoturism).

Circulatia Comuna Târgsoru Vechi are o retea de drumuri locale în lungime de 42,5km.

Reţeaua stradală are formă neregulată şi este în proporţie de aprox. 50% nemodernizată.

Patrimoniu cultural

Conform Listei Nationale a Monumentelor Istorice aprobată în 2004, pe teritoriul comunei Targsoruu Vechi, figurează 16 pozitii in lista judetului Prahova monumente de arhitectură:

205 PH-I-s-B-16215 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La moară” Epoca bronzului 206 PH-I-s-A-16216 Situl arheologic de la Târgşoru Vechi sat Târgşoru Vechi;

"La Mănăstire” 207 PH-I-m-A-16216.01 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” sec. XV -

XVII Epoca medievală 208 PH-I-m-A-16216.02 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” sec. V - VII

Epoca migraţiilor 209 PH-I-m-A-16216.03 Necropolă sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” sec. IV

Epoca daco- romană 210 PH-I-m-A-16216.04 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” sec. II

Epoca romană 211 PH-I-m-A-16216.05 Necropolă sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” sec. II - III

Epoca romană 212 PH-I-m-A-16216.06 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” Hallstatt

târziu 213 PH-I-m-A-16216.07 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” Latčne 214 PH-I-m-A-16216.08 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” Epoca

bronzului 215 PH-I-m-A-16216.09 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” Neolitic 216 PH-I-m-A-16216.1 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” Neolitic

timpuriu 217 PH-I-m-A-16216.11 Aşezare sat Târgşoru Vechi; "La Mănăstire” Eneolitic 877 PH-II-m-B-16773 Biserica "Sf. Pantelimon" a Mănăstiri Turnu - sat Târgşoru

Vechi; În situl arheolog a lui Antonie Vodă reconstruită pe ruine Târgşor 1669 - 1672, 1997-2001

878 PH-II-m-A-16774 Ruinele bisericii Albe sat Târgşoru Vechi; comuna În situl arheolog Târgşor 1570

879 PH-II-m-A-16775 Ruinele bisericii lui Mihnea Turcitul - Biserica Roşie sat, Târgşoru Vechi; În situl arheolog Târgşor sf. sec. XVI


1060 PH-IV-m-B-16934 Cele două pisanii ale bisericii vechi sat Stănceşti; În biserica nouă sec. XVI, 1720 Orice interventie asupra monumentelor de arhitectură din comuna Targsoru Vechi, se face numai în conditiile stabilite de Legea 422/24 iulie 2001 “Legea privind protejarea monumentelor istorice” si a Listei Monumentelor Istorice actualizate si a listei monumentelor istorice dispărute publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004.

Protectia apei

Din punct de vedere hidrografic, zona cercetată se situează în bazinul hidrografic al râului Ialomiţa, bazin ce primeşte ca afluent din zona comunei Târgşoru Vechi – râul Prahova, cu care confluează pe teritoriul judeţului Ialomiţa. Principalele disfunctionalităti constatate in urma analizei situatiei existente sunt :

- lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, care reprezintă principala sursă de poluare a pânzei de apă freatică, utilizată în prezent pentru alimentarea cu apă;

- evacuarea reziduurilor fecaloide nu se face în mod organizat, neexistând servicii de vidanjare prin care să le colecteze si să fie evacuate la o statie de epurare apropiată.

- lipsa partială a rigolelor si santurilor de scurgere sau întretinerea necorespunzatoare a celor existente;

- lipsa statiei de epurare - lipsa unor terenuri construibile în actualul intravilan, dintre care se detaseaza

necesitătile pentru construirea unor noi locuinte, impunecresterea suprafetei intravilanului;

- lipsa spatiilor verzi amenajate în intravilan; - drumuri si intersectii nemodernizate si neamenajate;

Protectia aerului

Nivelul emisiilor atmosferice estimate, rezultate atat in faza de constructie cat si in faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUG, se situeaza sub valorile limita stabilite prin Ordinele nr. 462/93 si 756/97.

Se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si a instalatiilor anexe, suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile din jur, optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere.

Protectia solului

Nu apar probleme deosebite legate de poluarea solului pe amplasament, cu exceptia unor cazuri accidentale. Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se


va modifica structura solului. In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se impun o serie de masuri:

- realizarea in gospodariile individuale, unitati economice si unitati publice, de puncte (platforme) special amenajate in vederea colectarii si depozitarii temporare a deseurilor;

- se va implementa sistem de colectare selectiva a deseurilor; - serviciul de colectare si transport se va realiza printr-un operator de

salubritate autorizat. - pentru depozitarea deseurilor vor trebui achizitionate containere ecologice.

CAPITOLUL 12. CONCLUZII SI RECOMANDARI

12.1. Concluzii

Raportul de Mediu pentru proiectul Planului Urbanistic General al Comunei

Targsoru Vechi a fost elaborat in conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului.

Concluziile cele mai importante care s-au evidentiat in cursul procesului de evaluare de mediu si de elaborare a Raportului de Mediu sunt urmatoarele: • Planul Urbanistic General al Comunei Targsoru Vechi are ca scop stabilirea obiectivelor, actiunilor si masurilor de dezvoltare urbanisticã a zonei si asigurarea prin reglementari specifice a conditiilor necesare pentru realizarea acestora, pentru perioada de valabilitatea de 5 – 10 ani . • Planul Urbanistic General al Comunei Targsoru Vechi si Regulamentul Local de Urbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, cadrul legal pentru realizarea obiectivelor de dezvoltarea urbanistica propuse. • Documentul (PUG si Regulamentul local de urbanism) reglementeaza realizarea obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru: - circulatia rutiera si transporturi; - zonele functionale; - protectia si conservarea mediului; - echiparea edilitara.

• Prevederile PUG au fost stabilite astfel incat sa asigure, prin mijloace specific urbanistice, realizarea obiectivelor stabilite de Strategia de dezvoltare a Comunei Targsoru Vechi. Planul Ubanistic General analizat nu este legat direct de alte planuri si programe, dar prevederile acestuia raspund unor obiective stabilite de diferite planuri sau programe nationale, regionale sau locale: Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Ploieşti-Prahova (PIDU)-corelează politicile sectoriale (economie, mediu, social, transporturi), cu politicile teritoriale, ca suport pentru pregătirea de proiecte finanţate


prin Programul Operaţional Regional, Programele Operaţionale Sectoriale şi prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Acest plan se referă la municipiul Ploieşti ca pol de creştere ales în Regiunea Sud Muntenia şi următoarele unităţi administrative teritoriale ce formează arealul de antrenare: Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Plopeni, Ariceştii Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Păuleşti, Târgşoru Vechi, Valea Călugărească. Obiectivele specifice se încadrează în prevederile Programului Operaţional Regional şi a Programele Operaţionale Sectoriale iar priorităţile şi măsurile precum şi detalierea acţiunilor în cadrul acestora s-au stabilit ţinând cont de necesităţile judeţului.Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor in Judetul Prahova • Pentru zona Comunei Targsoru Vechi au fost stabiliti(te) factori/aspecte de mediu relevanti(te) asupra carora propunerile planului pot determina diferite forme de impact.Acestia/acestea sunt, urmatorii/urmatoarele: mediul urban (inclusiv infrastructura rutiera), populatia si sanatatea umana, mediul economic si social, solul, flora si fauna, apa, aerul, zgomotul si vibratiile, factorii climatici, peisajul. • Evaluarea starii actuale a mediului din zona Comunei Targsoru Vechi a pus in evidenta o serie de aspecte si probleme de mediu existente. Cele mai importante asemenea probleme sunt legate de mediul urban, inclusiv infrastructura edilitara si de transport si de populatie (in special din punct de vedere al situatiei socio-economice a comunitatii). Principalele probleme actuale sunt: Infrastructura: drumuri locale partial neintretinute pentru interconectarea dintre zone si imbunatatirea legaturilor intre satele componente, lipsa unor drumuri de acces agricole pentru usurarea accesului locuitorilor la terenurile proprii, lipsa poduri si podete. Echipamente edilitare - dotarile existente nu asigura servicii pentru toata populatia comunei si mai ales pentru locuitorii din satele apartinatoare: lipsa alimentarii cu apa potabila, lipsa sistemului de canalizare, lipsa sistemului de alimentare cu gaze naturale in toate satele componente, retea de iluminat public insuficienta. Infrastructura de mediu: lipsa retelei de canalizare a apelor menajere si a statiei de epurare, lucrarilor de amenajare si administrare teritoriala si de valorificare a potentialului natural al comunei si lipsa delimitarii zonelor protejate, si cu interdictie de construire, lipsa perimetrelor de protectie, (neprotejarea unor zone cu potential natural, situri, rezervatii de arhitectura, arheologie), existenta terenurilor afectate de alunecari. Riscuri naturale: - In perioadele cu precipitatii abundente este inundata o suprafata din apropiere de râul Prahova, din dreptul satului Stancesti, in apropierea podului. - Risc de alunecare de teren: conditii nefavorabile ale cadrului natural necesar a fi remediate cu lucrãri hidrotehnice, hidroameliorative si antierozionale. Turism: nu exista suficiente amenajari cu caracter turistic, desi zona are potential local de dezvoltare atat in ceea ce priveste turismul de odihna si recreere cat si cu caracter istoric si cultural, dat fiind existenta unor monumente istorice, lipsa unui complex turistic si de agrement.


Educatie si cultura: lipsa unui spatiu organizat pentru pastarea traditiilor culturale, lipsa unei baze sportive scolare si comunale, lipsa unei crese Sanatate: lipsa facilitatilor de alimentare centralizata cu apa potabila a satelor si neurmarirea parametrilor de potabilitate a apei din panza freatica pentru aceste localitati, lipsa sistemului centralizat de canalizare. Se apreciaza ca: 1. Evolutia componentelor mediului natural si construit in cazul neimplementarii prevederilor PUG cu actualele completari va fi caracterizata de: • continuarea afectarii solului, apelor de suprafata si freatice din zona in cazul in care nu se va realiza reteaua de canalizare si statia de epurare a apelor uzate • continuarea afectarii sanatatii locuitorilor din perimetrele care nu beneficiaza de alimentare cu apa din sistemul centralizat ca urmare a utilizarii in scopuri potabile a apei freatice ale carei caracteristici de potabilitate nu sunt monitorizate • continuarea afectarii calitatii solului si a apei freatice prin nerealizarea perimetrelor de zone de protectie sanitara la cimitire, platforme de precolectare a deseurilor, sursele de apa (subterane) si statia de epurare ce urmeaza a fi realizata • continuarea afectarii calitatii aerului in perimetrele adiacente cailor cu trafic rutier precum si continuarea crearii de disconfort acustic pentru populatia din aceste perimetre, in cazul in care nu se vor implementa prevederile PUG cu privire la imbunatatirea structurii rutiere pe anumite portiuni • continuarea manifestarii agresive a fenomenului de inundatii in cazul in care nu se vor implementa prevederile PUG cu privire la regularizarea Raului Prahova • afectarea fondului construit si a unor monumente si situri arheologice in cazul in care nu se vor implementa prevederile PUG cu privire la interdictiile temporare si permanent de construire; 2. Situatia economica si sociala din Comuna Targsoru Vechi se poate deteriora daca nu se vor pune la dispozitie mijloacele care pot crea conditiile pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a localitatii. Astfel, prin PUG se realizeaza rezervarea terenurilor pentru diferite functiuni publice, reglementarea indicatorilor de ocupare si a utilizãrii terenurilor, reglementarea modului de constructie, a propunerilor privind infrastructura, etc., ceea ce va crea cadrul legal specific si premisele, din punct de vedere urbanistic, pentru ridicarea nivelului de urbanizare. In cazul in care nu se vor implementa prevederile PUG, pe de o parte se vor accentua aspectele actuale defavorabile dezvoltarii durabile ale localitatii, iar pe de alta parte se vor diminua mijloacele pentru utilizarea adecvata a potentialului uman existent si a resurselor naturale. 3. Desi activitatea economica este bine reprezentata prin unitatile industriale si agricole existente ce ofera locuri de munca pentru populatie, realizarea obiectivelor Strategiei de dezvoltare a comunei, ca parte integranta a Strategiei de dezvoltare a judetului si regiunii va fi cel putin intarziata. Obiectivele de mediu, reprezentand principalele repere necesar a fi avute in vedere in procesul de planificare sunt urmatoarele: • Imbunatatirea calitatii si functionalitatii componentelor mediului urban, crearea conditiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a comunei • Imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei, protejarea sanatatii umane


• Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica a comunei si pentru crearea de locuri de munca • Limitarea impactului negativ asupra solului • Limitarea impactului negativ asupra florei si faunei • Limitarea poluarii la niveluri care sa nu produca un impact semnificativ asupra calitatii apelor • Limitarea emisiilor de poluanti in aer la niveluri care sa nu genereze un impact semnificativ asupra calitatii aerului • Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii in zonele cu receptori sensibili la acestea • Crearea unui peisaj adecvat. Evaluarea efectelor potentiale, inclusiv cumulative si prin interactiune, ale planului asupra factorilor de mediu relevanti s-a efectuat prin metode expert, in raport cu criterii specifice. S-au luat in considerare masurile de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu si economico-sociali prevazute de plan si modul in care sunt atinse obiectivele de mediu. Rezultatele evaluarii efectelor potentiale remanente (dupa implementarea masurilor de prevenire/diminuare) ale planului asupra factorilor de mediu au fost exprimate sintetic, in sase categorii de impact care au permis identificarea efectelor semnificative. Principalele rezultate pe care le pune in evidenta evaluarea efectelor potentiale cumulate ale planului asupra fiecarui factor/aspect relevant de mediu sunt urmatoarele: • Mediul urban, inclusiv infrastructura rutiera - Principalele forme de impact sunt asociate cresterii gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate a zonificarii functionale, adaptarii infrastructurii rutiere la cerintele de dezvoltare a localitatii, cu efecte benefice pe termen lung pentru dezvoltarea comunitatii.Implementarea planului, in conditiile protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. • Populatia si sanatatea umana- Principalele forme de impact sunt asociate functionalitati zonelor urbane, asigurarii utilitatilor si eliminarii unor surse importante de poluare. Implementarea planului, in conditiile protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. • Mediul economic si social - Principalele forme de impact sunt asociate crearii conditiilor pentru dezvoltarea mediului economic si social, pentru atragerea unor investitii majore, in conformitatea cu Strategia de dezvoltare a Comunei Targsoru Vechi. Implementarea planului, in conditiile protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. Solul - Principalele forme de impact sunt asociate eliminarii actualelor surse de poluare, prin modernizarea cailor de circulatie, realizarea sistemului centralizat de colectare a apelor menajere, gestiunea deseurilor, regularizarea cursurilor de apa, stabilirea de zone de protectie, aliniamnet si retrageri, restrictii si interdictii de construire. Implementarea planului se va realiza in conditiile protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. • Flora si fauna - Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, cresterii si reorganizarii spatiilor plantate, iar pe de alta parte, modificarii urtilizarii unor terenuri agricole. Ca urmare, impactul prezinta doua aspecte:


- impact pozitiv semnificativ asupra florei si faunei din zonele protejate si naturale si crearea unor noi habitate • Apa - Principalele forme de impact sunt asociate asigurarii alimentarii cu apa si a canalizarii in perimetrele locuite, epurarii apelor uzate menajere si protejarii calitatii apelor de suprafata si apei freatice. Implementarea planului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv. • Aerul - Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, imbunatatirii infrastructurii de transport, inchiderii si ecologizarii gropilor de deseuri si promovarii industriei nepoluante, iar pe de alta parte, dezvoltarii zonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra calitatii aerului in ariile limitrofe actualelor cai de circulatie si zone locuiteapreciat ca fiind pozitiv. • Zgomotul si vibratiile - Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, imbunatatirii infrastructurii de transport, iar pe de alta parte, dezvoltarii zonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra nivelurilor de zgomot si vibratii in ariile limitrofe actualelor cai de circulatie si zone locuite apreciat ca fiind pozitiv. • Factorii climatici - Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, cresterii si reorganizarii spatiilor plantate, iar pe de alta parte, modificarii utilizarii unor terenuri agricole. Ca urmare, impactul se apreciaza ca fiind neutru. • Peisajul - Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte prevederilor referitoare la spatiile plantate si la reglementarile de construire, iar pe de alta parte, modificarii urtilizarii unor terenuri agricole. Ca urmare a extinderii spatiilor plantate si reglementarilor de construire care asigura un peisaj armonios, cu impact vizual placut, impactul este apreciat ca fiind pozitiv. In PUG Targsoru Vechi nu sunt prezentate alternative, dar principalele obiective ale PUG consta in asigurarea conditiilor urbanistice pentru dezvoltarea localitatii, in acord cu prioritatile stabilite prin Strategia si prioritatile de dezvoltare a Comunei Targsoru Vechi. Prin elaborarea Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 se va crea cadrul de planificare care sta la baza stabilirii eligibilitatii proiectelor ce vor fi finantate in comuna prin diferite programe. Avand in vedere ca principalele obiective ale PUG consta in asigurarea conditiilor urbanistice pentru dezvoltarea localitatii, in acord cu prioritatile stabilite prin Strategia de Dezvoltare a Comunei Targsoru Vechi, cel mai important element avut in vedere a fost imbunatatirea mediului urban, inclusiv a infrastructurii edilitare si de transport, rezervarea terenurilor si reglementarea zonelor de dezvoltare. Dezvoltarea zonelor functionale presupune modificarea teritoriului intravilan al Comunei Targsoru Vechi fata de teritoriul actual. A fost propus un plan de monitorizare a implementarii prevederilor planului si a efectelor semnificative ale acestuia asupra mediului care include, pentru fiecare factor de mediu relevant, indicatori specifici si responsabilitati. Indicatorii stabiliti permit, pe de o parte, monitorizarea modului de implementare a prevederilor planului si a masurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupra mediului, iar pe de alta parte, monitorizarea starii, calitatii si evolutiei factorilor/aspectelor de mediu. In sinteza, se apreciaza ca Planul Urbanistic General analizat reprezinta un important instrument pentru crearea premiselor, prin mijloace specifice, de dezvoltare durabila a Comunei Targsoru Vechi, conform prioritatilor Strategiei de


Dezvoltare a zonei. Implementarea prevederilor planului va genera oportunitati viabile, directe si indirecte, de imbunatatire pe termen lung a mediului urban, a conditiilor de viata ale populatiei si a situatiei socio-economice a comunitatii, in conditiile asigurarii protectiei mediului. Mentinerea situatiei actuale prin neimplementarea prevederilor PUG si ale strategiei de dezvoltare nu reprezinta o solutie pentru Comuna Targsoru Vechi si cu atat mai mult nu se constituie intr-o premisa pentru dezvoltarea durabila a acesteia. 12.2. RECOMANDARI

Se fac urmatoarele recomandari cu privire la unele masuri suplimentare pentru protectia mediului care trebuie luate in considerare de catre autoritatile administratiei locale la implementarea prevederilor Planului Urbanistic General al Comunei Targsoru Vechii:

• Elaborarea si implementarea planurilor urbanistice zonale pentru zona centrala si pentru perimetrele destinate noilor zone de dezvoltare in conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de constructie, cat si de operare si respectarea prevederilor PUG cu privire la aceste perimetre.

• Elaborarea si implementarea proiectelor de dezvoltare in conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de constructie, cat si de operare;

• Implementarea planurilor urbanistice zonale si a proiectelor de dezvoltare numai dupa obtinerea avizelor/acordurilor de mediu.

• Realizarea retelelor de canalizare si a statiei de epurare pentru comuna Targsoru Vechi

• Monitorizarea calitatii apei freatice din fantanile de alimentare cu apa potabila pentru locuitorii din satele ce nu beneficiaza de sistemul centralizat de alimentare cu apa

• Comuna Târgsoru Vechi este arondata rampei ecologice de la Boldesti Scăieni. Este deservită de o firmă privată a cărei activitate este agreată de organele competente.

In vederea gestionării ecologice şi a reciclării deşeurilor menajere, prin programe sectoriale, se prevăd:

� acţiuni de educare a locuitorilor privind acţiunile de colectare şi preselecţionare a deşeurilor reciclabile;

� lichidarea depozitelor spontane de gunoi şi îmbunătăţirea sistemului de colectare a deşeurilor menajere;

� colectarea şi depozitarea controlată a dejecţiilor din fermele de creştere a animalelor în vederea folosirii lor la fertilizarea câmpului.

In comună a fost prevăzute platforme de colectare selectivă a deseurilor recuperabile si refolosibile în fiecare sat.

• Respectarea prevederilor PUG cu privire la zona de protectie si zona spatiilor plantate in cadrul tuturor planurilor urbanistice zonale si a proiectelor de dezvoltare a diferitelor activitati. Plantarea de specii caracteristice arealului pentru a se asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora


• Realizarea investitiei privind reteaua de canalizare si statia de epurare pentru comuna Targsoru Vechi. Monitorizarea functionarii sistemului de epurare a apelor uzate dupa punerea in functiune, pentru incadrarea in prevederile NTPA 001/2005.

• Elaborarea si implementarea proiectelor de realizare si extindere a echipamentelor edilitare in conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de constructie, cat si de operare si implementarea proiectelor numai dupa obtinerea acordurilor de mediu.

• Respectarea prevederilor PUG cu privire la asigurarea utilitatilor pentru toate perimetrele locuite, extinderea corespunzatoare a acestora in zonele nou construite.

• Elaborarea si implementarea, impreuna cu autoritatile din domeniul agricol si din domeniul protectiei mediului a unor programe pentru constientizarea de catre producatorii agricoli a implicatiilor activitatilor agricole asupra mediului, a modului de utilizare rationala a ingrasamintelor si a tehnicilor pentru managementul corect al dejectiilor animaliere.

• Urmarirea, in colaborare cu autoritatile locale pentru protectia mediului si de sanatate publica, pe baza studiilor de specialitate, a nivelelor de poluare a mediului prognozate si realizate pentru zonele de dezvoltare a activitatilor industriale, astfel incat sa se limiteze aceste niveluri de poluare, generate de contributiile cumulate ale tuturor surselor la valorile limita pentru protectia receptorilor sensibili.

• Executarea lucrarilor de regularizare a cursurilor de apa si a celor de aparari de maluri pe Raul Prahova

• Salubrizarea periodica a cursurilor de apa din comuna, a rigolelor si santurilor stradale pentru prevenirea inundatiilor

• Monitorizarea calitatii apei freatice din fantanile aflate in satele componente comunei ce nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare, curatirea si intretinerea lor

• Modernizarea si intretinerea infrastructurii rutiere, inclusiv a drumurilor locale, realizarea de poduri si podete si reabilitarea celor existente

• Delimitarea teritoriului intravilan, a zonelor construibile si a celor de protectie si a zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de construire conform prevederilor PUG prin bornare

• Intretinerea patrimoniului istoric si cultural


• Strejnicu: 2 foraje şi 1 rezervor de 400m3 capacitate;

• Târgşoru Vechi, Zahanaua: 1 foraj şi 1 rezervor de 150m3 capacitate;

• Stănceşti: 1 foraj şi 1 rezervor de 50m3 capacitate.

Forajele şi rezervoarele vor fi amplasate pe terenurile aflate în proprietatea Primăriei. Zonele de protecţie sanitară cu regim sever, până la definitivarea printr-un studiu hidrogeologic, sunt cele prevăzute în HG 930/2005 şi anume:

• 50m amonte şi 20m aval de foraj, pe direcţia de curgere a apei subterane, 20m în lateral de o parte şi de alta a forajului;


• 20m distanţă de la zidul exterior al rezervoarelor. • Informarea populatiei asupra facilitatilor de reabiltare termica a locuintelor si

utilizarii panourilor solare pentru incalzire, acestea avand efect benefic atat financiar pentru utilizator cat si asupra calitatii factorilor de mediu

In concluzie, se recomanda ca implementarea PUG pentru comuna Targsoru Vechi va avea un efect pozitiv asupra mediului, va duce la dezvoltarea durabila a comunei pe termen mediu si lung.


BIBLIOGRAFIE La elaborarea lucrării s-au avut în vedere reglementări specifice în domeniul protec�iei mediului din care enumerăm:

• Ordonanta de urgentă a guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului aprobată și modificată prin Legea nr. 265/2006 și OUG nr. 114/ 2007;

• Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe;

• Directiva nr. 2001/42/CE – Directiva SEA; • Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe de amenajare a

teritoriului; • Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor și

aprobarea listei cuprinzând deșeurile; • Hotărârea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea strategiei nationale de

gestionare a deșeurilor și a Planului national de gestionare a deșeurilor modificate prin Hotărârea de guvern nr. 358 / 2007;

• Ordinul comun nr. 1364/1999/2006 al Ministerul Mediului și Gospodăriei Apelor și Ministerul Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor;

• Ordonanta de urgentă a guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

• Ordin nr. 1964 din 13/12/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 98 din 07/02/2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importantă comunitară, ca parte integrantă a re�elei ecologice europene Natura 2000 în România

• Hotărâre nr. 974 din 15/06/2004 - Intrare în vigoare: 26/07/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitară şi monitorizare a calitătii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a productiei şi distributiei apei potabile;

• Legea apelor nr. 107/1996 modificată și completată de Legea nr. 310/2004 și Legea nr. 112/2006;

• Hotărârea guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată și completată prin Hotărârea guvernului nr. 352/2005;

• Hotărârea guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protectie sanitară și hidrogeologică;

• Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justitie în probleme de mediu – Conventia de la Aarhus (1998);

• Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările și completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial nr. 938/2006;


• Ordonanta de urgentă a guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic și declararea unor situri arhologice ca zone de interes national, modificată și completată, republicată în Monitorul Oficial nr. 951/2006.

• Ordinul nr. 35 / 2007 al Ministerului Mediului Gospodăririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calitătii aerului;

• Ordin nr. 161 din 16/02/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitătii apelor de suprafată în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă;

• Ordin nr. 348 din 12/03/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 316 din 11/05/2007 privind aprobarea încadrării localită�ilor din cadrul Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calitătii aerului în România

• Lege nr. 5 din 06/03/2000 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 152 din 12/04/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate

• Ordin nr. 196 din 10/10/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 855 din 18/10/2006 privind aprobarea Normelor şi prescrip�iilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protectie şi zonelor de sigurantă aferente Sistemului na�ional de transport al titeiului, gazolinei, condensatului şi etanului

• Hotărâre nr. 1856 din 22/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 23 din 11/01/2006 privind plafoanele na�ionale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici

• Hotărâre nr. 878 din 28/07/2005 - privind accesul publicului la informatia privind mediu

• Hotărâre nr. 352 din 21/04/2005 - privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate

raport de mediu targsoru vechi - …arpmag.anpm.ro/upload/28434_raport mediu targusoru vechi.pdf ·...

Documents